View
32
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
TEMA 3. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI
3.1.Analiza cheltuielilor firmei – aspecte teoretice
Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se efectuează în corelare
cu categoriile de venituri la a căror realizare contribuie.
Indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor este rata medie de eficienţă a
cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 lei venituri totale, al cărei model de analiză este
următorul:
în care:
ctR - rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 lei venituri totale;
=
n
1i
ic - suma cheltuielilor pe categorii de activităţi (exploatare, financiare);
=
n
1i
iv - suma veniturilor pe categorii de activităţi (exploatare, financiare);
gi - structura veniturilor pe categorii de activităţi
= 100
V
Vg
t
ii ;
rci - rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri
= 100
v
cr
t
ici .
Cheltuielile de exploatare deţin ponderea principală în totalul cheltuielilor firmei, deoarece
suma lor este în legătură directă cu obiectul de activitate al firmei.
Analiza cheltuielilor de exploatare se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:
1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli:
2.Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare:
în care:
=
n
1i
ice - suma cheltuielilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
=
n
1i
ive - suma veniturilor de exploatare pe tipuri de activităţi;
gi - structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
2
rcei - rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi
= 1000
ve
cer
i
icei
Cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri (C1000) sunt principala componentă a cheltuielilor la
1000 lei venituri din exploatare şi se determină cu următoarele relaţii:
în care: qv - volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
gi - structura producţiei vândute pe produse;
p - preţurile de vânzare unitare (exclusiv TVA);
c - costurile complete unitare; 1000ic - cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.
În cadrul cheltuielilor de exploatare, partea variabilă (care depinde de volumul de activitate)
este predominantă. Teoria şi practica economică utilizează noţiunea de dependenţă proporţională,
caz în care suma costurilor variabile se exprimă prin relaţia:
Cv = a Q
în care: a - suma costurilor variabile pe produs; Q - cantitatea.
În cazul unei dependenţe neproporţionale, suma costurilor variabile se poate exprima prin
următoarea relaţie:
Cv = f(Q).
Analiza dinamicii cheltuielilor variabile se efectuează cu ajutorul următorilor indicatori:
1) cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare;
2) cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri.
În ceea ce priveşte analiza structurii cheltuielilor variabile, aceasta poate viza natura
cheltuielilor şi locul lor de formare, iar în cadrul acestora, structura pe produse.
Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenţă proporţională cu producţia sau
vânzările.
Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe se poate realiza cu ajutorul
următorilor indicatori:
1)cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatare;
2)cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri.
Raportul dintre cheltuielile fixe cele variabile în activitatea practică caracterizează structura
de exploatare şi stă la baza analizei riscului operaţional, ca o componentă a riscului global al
firmei.
Riscul de exploatare sau operaţional se determină cu ajutorul „indicatorului de poziţie" faţă
de pragul de rentabilitate (X), astfel:
- în mărimi absolute: cr1 CACA −=
- în mărimi relative: 100CAcr
=
în care:
CA1 - cifra de afaceri în perioada curentă;
3
CAcr - cifra de afaceri critică
−=
v
crR1
CfCA
Riscul de exploatare scade pe măsură ce indicatorul de poziţie este mai mare decât zero (λ >
0).
Cheltuielile materiale au o pondere însemnată în totalul cheltuielilor de exploatare.
Cheltuielile materiale aferente exploatării se pot analiza, ca nivel la 1000 lei venituri (Cm), cu
relaţia:
în care: gi - coeficientul de structură al veniturilor (%);
cmi - cheltuielile materiale la 1000 lei venituri, pe categoriile „i" de venituri.
Cheltuielile materiale la 1000 lei cifră de afaceri (Cm*), care constituie partea cea mai
importantă a veniturilor din exploatare, se analizează cu relaţia:
în care: *
icm - cheltuielile materiale pe produsele „i".
Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusă în costul
produselor. Amortizarea este un element structural al costurilor produselor, în general, iar al
cheltuielilor materiale, în special.
Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe pot fi analizate în două moduri:
a) ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri;
b) ca sumă aferentă veniturilor din exploatare sau cifră de afaceri. Cheltuielile cu
personalul cuprind toate cheltuielile firmei privind remunerarea muncii ca factor
al producţiei şi cheltuielile privind protecţia socială.
În cadrul analizei cheltuielilor cu personalul pot fi urmărite următoarele obiective:
A. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile.
B.Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului
mediu.
Cheltuielile cu salariile (Cs) pot fi analizate cu ajutorul următoarelor modele:
în care:
s
e
N
V- productivitatea medie anuală ( aw ) calculată pe baza veniturilor din exploatare;
4
e
s
V
C- cheltuielile medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare ( sc );
gi - structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrări, servicii etc.
csi - cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări, servicii etc.
sN
T - numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an (t);
T
Cs - salariul mediu orar (csh).
Devansarea creşterii salariului mediu de către productivitatea medie a muncii determină
realizarea de economii privind cheltuielile cu salariile, ceea ce se evidenţiază pozitiv la nivelul
acestor cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri şi implicit, în creşterea ratei de eficienţă a
cheltuielilor totale.
Indicele corelaţiei (Ic) dintre creşterea productivităţii muncii şi creştere a salariului mediu se
poate calcula astfel:
Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul următoarelor modele:
în care: 1000pC - cheltuieli cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare (cifră de afaceri).
În ansamblul cheltuielilor financiare ale firmei, dobânzile deţin o pondere importantă. Ele
reprezintă costuri ale capitalului împrumutat şi cuprind diferenţa dintre dobânzile plătite de firmă
pentru creditele primite şi dobânzile încasate pentru disponibilităţile sale în cont.
Obiectul analizei cheltuielilor cu dobânzile îl constituie:
-suma absolută a cheltuielilor cu dobânzile;
-cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri.
Modelul utilizat în analiză pentru determinarea cheltuielilor totale cu dobânzile este
următorul:
în care:
Cd - cheltuielile totale cu dobânzile;
D - procesul mediu al dobânzii (%);
Cî - capitalul împrumutat.
5
3.2.Analiza cheltuielilor firmei – exemple de calcul
3.2.1.Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei
Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este de a evidenţia
evoluţia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi factorii care influenţează asupra nivelului
lor, în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora.
Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se tace în strânsă
corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură (tabelul nr. 1).
Se constată că, la nivel de firmă, creşterea în sumă absolută a cheltuielilor este devansată
de creşterea veniturilor. O situaţie asemănătoare se înregistrează la nivelul activităţii de
exploatare, în timp ce la celelalte activităţi situaţia este diferită de la o perioadă la alta datorită
naturii acestor activităţi dependente de condiţiile concrete din economie (apelarea la credite
bancare ca efect al blocajului financiar; deprecierea monedei naţionale în raport cu celelalte
valute etc.).
Tabelul nr. 1
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale
Nr
.
crt
.
Activităţi
Venituri Ponderea veniturilor în total (%)
An bază
An curent
An bază
An curent
Programat Realizat Programat Realizat
0. 1 2 3 4 5 6 7
1. Exploatare 122.875 165.600 182.045 97,7 92,0 92,98
2. Financiară 2.708 14.400 13.853 2,1 8,0 7,0
3. Extraordinară 134 - 39 0,2 - 0,02
TOTAL 125.717 180.000 195.937 100,0 100,0 100,0
Nr.
crt. Activităţi
MODIFICAREA VENITURILOR
în mărimi absolute (lei) în mărimi relative (%)
3-2 4-2 4-3 (3/2)100 (4/2)100 (4/3)100
8 9 10 11 12 13 14 15
1. Exploatare +42.725 +59.170 +13.445 134,8 148,1 109,9
2. Financiară +11.692 +11.145 -547 531,7 511,5 96,2
3. Extraordinară -134 -95 +39 - - -
TOTAL +54.283 +70.220 +15.937 143,2 155,9 108,9
Nr.
crt. Activităţi
Cheltuieli Ponderea cheltuielolor În total (%)
An bază
An curent An
bază
An curent
Programat Realizat Programat
Realizat
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Exploatare 111.869 137.448 156.165 97,6 92,0 91,89
2. Financiară 2.593 11.952 13.820 2,2 8,0 8,1
3. Extraordinară 97 - 25 0,2 - 0,01
TOTAL 114.559 149.400 170.010 100 100 100
Nr.
crt. Activităţi
MODIFICAREA CHELTUIELILOR Rata De eficienţă
A cheltuielilor
Lei % An bază
An curent
3-2 4-2 4-3 (3/2)x 100
(4/2)x 100
(4/3)x 100
Programat
Realizat
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1. Exploatare +25.579 +44.296 +18.717 122,8 139,6 113,6 910,4 830,0 857,8
2. Financiară +9.359 +11.227 +1.868 460,9 532,9 115,6 957,5 830,0 997,6
3. Extraordina
ră -97 -72 +25 - 25,7 - 723,9 - 641,0
Total +34.841 +55.451 +20.610 130,4 148,4 113,8 911,2 830,0 867,7
6
Din punct de vedere al evoluţiei ratei medii de eficienţa a cheltuielilor totale, rata de
eficienţă a cheltuielilor programată este superioară celei din perioada de bază, în timp ce rata de
eficienţă a cheltuielilor totale realizată este inferioară celei programate, în special datorită
creşterii cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare.
Pentru evidenţierea factorilor care influenţează rata medie de eficienţă a cheltuielilor
totale, se impune etectuarea analizei de tip factorial, utilizând datele din tabelul nr. 1.
Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale (sau
..cheltuieli la 1000 lei venituri totale") se poate realiza atât prin compararea nivelului programat
din anul curent (pr) cu nivelul realizat în perioada de bază (simbolizai cu „0”), cât şi prin
compararea nivelului realizat din anul curent (simbolizat cu „1") cu nivelul programat (pr).
astfel:
2,812,9110,830100
rcigi
100
rcigicRcRcR
00prpr
0pr −=−=−
=−=
lei
7,378307,867100
rcigi
100
rcigicRcRcR
prpr11
pr1 +=−=−
=−=
lei
din care. datorita:
1)influenţei modificării structurii veniturilor pe categorii de activităţi:
0
0prcR
100
rcigigi −
=
0,92 x 910,4 = 837,568 lei
0,08 x 957,5 = 76,6 lei
0 x 723,9 = 0
837,568 +76,6 = 914,168 lei
968,22,911168,914gi =−= lei
şi
0
0prcR
100
rcigigi −
=
0,9298 x 830 = 771,734
0,07 x 830 = 58,1
0,0002 x 0 = 0
771,734 + 58,1 = 829,834
166,00,830834,829gi −=−= lei
7
2)influenţei modificării ratei de eficienţa a cheltuielilor pe categorii de venituri:
168,84168,9140,830100
rcigicRrci
0pr
pr −=−=
−=
lei
şi
866,37834,8297,867100
rcigicRrci
pr1
1 +=−=
−=
lei
În urma analizei efectuate se constata că, deşi a fost programată o îmbunătăţire a
eficienţei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale, la finele perioadei analizate se înregistrează o situaţie inversă, deoarece indicele
cheltuielilor totale (Ict) devansează indicele veniturilor totale (Iv), respectiv Ict > Iv (113,8% >
108,9%).
Structura veniturilor, ca factor de influenţă, reflectă dinamica veniturilor pe categorii de
activităţi, cu precădere creşterea ponderii veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce
constituie un aspect pozitiv datorită cererii în exces la anumite produse.
Influenţa modificării structurii poate fi considerată ca favorabilă doar în a doua situaţie
(când s-a comparat nivelul realizat al ratei de eficienţă din perioada curentă cu nivelul
programat). Aceasta s-a datorat faptului că structura veniturilor s-a modificat în sensul creşterii
ponderii activităţii de exploatare, a cărei rată de eficienţă era superioară ratei medii programate la
nivel de firmă.
Rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri influenţează în mod favorabil, în
prima situaţie, ceea ce a condus la creşterea ratei medii de eficienţă în perioada programată faţă
de perioada de bază cu 84,168 lei. Situaţia de fapt, respectiv analiza nivelului programat
comparativ cu cel realizat în anul de bază, denotă o creştere a ratelor de eficienţă la nivelul
activităţii de exploatare şi financiare.
Însă, în cel de-al doilea caz, influenţa acestui factor este nefavorabilă, respectiv a condus
la scăderea ratei medii de eficienţă cu 37,866 lei; situaţia se datorează scăderii ratelor de eficienţă
la nivelul activităţii de exploatare şi financiare, în perioada analizată, faţă de nivelul realizat în
perioada de bază.
În ceea ce priveşte rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri, semnalăm
înregistrarea unei situaţii nefavorabile la nivelul activităţii de exploatare şi financiare constând în
scăderea acesteia cu 27,8 lei şi, respectiv, 167,6 lei (Icex > Ivex şi Icf > Ivf).
Trebuie să avem în vedere că, în cursul perioadei analizate, inflaţia influenţează atât
nivelul veniturilor, cât şi nivelul cheltuielilor care stau la baza determinării ratei medii de
eficienţă.
Modificarea nivelului ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale se reflectă în mărimea
rezultatului exerciţiului înaintea impozitării, astfel:
( ) ( ) 8,386.7
000.1
937,1958307,867
000.1
vicRcR
1
pr1 −=−=−−
lei
Se evidenţiază în felul acesta influenţa nefavorabilă pe care o exercită scăderea ratei
medii de eficienţă a cheltuielilor totale asupra rezultatului exerciţiului, în sensul diminuării
acestuia cu 7.386,8 lei.
8
3.2.2.Analiza cheltuielilor de exploatare
Cheltuielile de exploatare deţin ponderea în totalul cheltuielilor, suma lor fiind în strânsă
dependenţă cu realizarea obiectului de activitate al firmei.
Analiza cheltuielilor aferente activităţii de exploatare se realizează cu ajutorul indicatorilor:
1.Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli:
1000V
ceCe
e
i1000i =
2.Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare:
1000
ve
ce
ceRn
1i
j
n
1i
j
=
=
=
sau 100
rceg
ceR
n
1i
jj==
100Ve
veg
j
j = şi
1000ve
cerce
j
j
j =
în care:
ceR - rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare;
=
n
1i
jve
- suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
=
n
1i
jce
- suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităţi;
jg- structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi:
jrce- rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pc tipuri dc activităţi.
Metodologia de analiză a influenţei factorilor este similară celei prezentată mai sus.
Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare o reprezintă cheltuielile
la 1000 lei cifră de afaceri.
Modelele de analiză utilizate în acest caz sunt: Zqv-c
1.
1000pqv
cqvC1000
=
9
2. 100
cgC
ii1000 =
în care:
qv - volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
ig - structura producţiei vândute pe produse;
p - preţurile medii de vânzare unitare (exclusiv TVA);
c - costurile complete unitare;
1000iC - cheltuieli la 1000 lei cifră dc afaceri pe produse.
Pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se vor utiliza datele din tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Factori de influenţă ai cheltuielilor totale la 1 000 lei cifră de afaceri
-lei- Nr.
crt Indicatori Simbol Realizat
an de bază anul curent
1. Volumul fizic al producţiei vândute
exprimat in:
-preţuri medii de vânzare unitare
-costuri complete unitare
qvp
qvc
113.678
111.869
180.772
156.165
2. Volumul fizic efectiv al producţiei
vândute exprimat în:
- preţuri medii de vânzare unitare din anul
de bază
- costuri complete unitare din nul de baza
01pqv
01cqv
-
-
178.500
155.500
3. Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) 1000C 984,1 863,9
Potrivit primului model, analiza factorială şi cuantificarea influenţei factorilor se prezintă astfel:
2,1201,9849,863CCC 10000
10001
1000 −=−=−= lei
Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 120,2 lei este apreciată ca favorabilă având
în vedere principalul efect pe care îl generează, respectiv creşterea sumei profitului cu 21.728 lei.
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri se explică prin:
1.Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse:
lei 9515,112
1,9841485,8711,9841000500.178
500.1551000
pqv
cqv1000
pqv
cqvgi
00
00
01
01
−=
=−=−=−=
10
Structura producţiei vândute a avut o influenţă favorabilă, deoarece modificarea sa a
determinat scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 112,9515 lei. Situaţia se datorează
creşterii ponderii produselor al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs
era inferior nivelului mediu realizat în anul de bază.
2. Influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
lei 9489,10
1485,8711996,8601000500.178
500.1551000
772.180
500.1551000
pqv
cqv1000
pqv
cqvp
01
01
11
01
−=
=−=−=−=
Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenţă favorabilă asupra
nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 10,9489
lei. Această situaţie este rezultatul creşterii preţurilor de vânzare comparativ cu cele realizate în
anul de bază la categoria de produse care deţin o pondere însemnată în totalul vânzărilor.
Cauzele modificării preţurilor de vânzare sunt diverse: schimbarea raportului dintre
cerere şi ofertă, îmbunătăţirea calităţii produselor, schimbarea destinaţiei produsului, acordarea
de bonificaţii, marca de fabrică, intervenţia statului, evoluţia cursului de schimb etc.
3.Influenţa modificării costurilor unitare:
lei 7,31996,8609,863
1000772.180
500.1559,8631000
pqv
cqv1000
pqv
cqvc
11
01
11
11
+=−=
=−=−=
Costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 3,7 lei a nivelului cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri, conducând la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Situaţia de
fapt se datorează depăşirii costurilor realizate în perioada curentă faţă de cele realizate în
perioada anterioară, la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor.
Influenţa cu semnul „+” a costurilor o considerăm nefavorabilă în cazul depăşirii
consumurilor specifice normate, scăderii productivităţii muncii, diminuării gradului de utilizare a
capacităţii de producţie şi altor cauze care exprimă disfuncţionalităţi în activitatea firmei.
Influenţa în cauză poate fi apreciată ca favorabilă (justificată) atunci când folosirea unor
materii prime de calitate superioară celor din perioada anterioară se reflectă în îmbunătăţirea
calităţii produselor şi creşterea preţurilor de vânzare ale acestora.
În concluzie, pentru a depista cauzele care au determinat modificarea costurilor unitare
este importantă aprofundarea analizei influenţei costurilor unitare, în funcţie de factorii specifici
ai firmei analizate.
3.3.Analiza cheltuielilor variabile şi fixe
Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumurile, lucrările
executate şi serviciile prestate de terţi; remunerarea personalului; executarea unor obligaţii legale
sau contractuale; constituirea amortizărilor şi provizioanelor, consumurile excepţionale.
După comportamentul lor in raport cu volumul de activitate, cheltuielile se împart în:
variabile şi fixe. Pe termen lung există tendinţa de variabilitate a tuturor cheltuielilor. Privite însă
pe termen scurt, în condiţii economice relativ stabile, cheltuielile pot fi variabile şi fixe în funcţie
de modul de participare a acestora la realizarea activităţii.
11
3.3.1.Analiza cheltuielilor variabile
Cheltuielile variabile sunt cheltuieli aferente activităţii de exploatare, modificându-se
proporţional sau neproporţional cu volumul de activitate.
Scopul analizei cheltuielilor variabile îl reprezintă elaborarea unor politici de producţie şi
vânzare optime, realizarea de previziuni şi bugete ale costurilor în condiţii de eficienţă,
furnizarea de informaţii pentru fundamentarea deciziilor de preţ şi optimizarea diferitelor
strategii ale firmei etc.
Analiza cheltuielilor variabile poate avea în vedere următoarele probleme:
A.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile (la 1000 lei venituri şi ca sumă
totală).
B.Analiza factorială a cheltuielilor variabile.
C.Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile.
A.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile se realizează pe baza datelor din
tabelul nr. 3.
Nr.
crt. Indicatori
Perioada
precedentă
Pn-1
Perioada curentă %
0
1
P
P
Prevăzut
P0
Realizat
P1
1. Cheltuieli de exploatare
variabile 95.088 125.100 132.741 106,11
2. Cheltuieli variabile aferente
cifrei de afaceri 90.350 121.350 130.086 107,20
3. Cheltuieli variabile aferente
cifrei de afaceri recalculate 91.284 X 130.150 X
4. Venituri din exploatare 122.875 165.600 182.045 109,93
5. Cifra de afaceri 116.331 164.500 180.772 109,89
6. Cifra de afaceri recalculată 112.841 X 184.387 X
7. Cheltuieli variabile la 1000
venituri din exploatare (lei) 773,85 755,43 729,16 96,52
8. Cheltuieli variabile la 1000
lei cifră de afaceri 776,66 737,69 719,61 97,55
Urmărind evoluţia cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare şi, respectiv,
cifra de afaceri, faţă de realizările anului precedent şi prevederi, rezultă o scădere a nivelului
acestora, într-un asemenea caz, în activitatea practică de analiză trebuie să se motiveze factorii
care au generat această situaţie, pentru a dimensiona, în perioadele viitoare, măsurile de reducere
a costurilor.
B.Analiza factorială a cheltuielilor variabile poate avea ca obiect nivelul cheltuielilor
variabile la 1000 lei venituri din exploatare, nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri, precum şi suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producţiei fabricate.
În cazul utilizării indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri, modelul de
analiză este următorul:
1000pqv
cvqvC1000
V
=
12
în care: cv - costurile variabile unitare.
Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor, pe bara datelor din tabelul nr. 3 este
următoarea:
08,1869,73761,719CCC 1000V
1000V
1000V 01
−=−=−= lei
din care, datorită:
1.Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
84,3169,73785,70569,7371000387.184
150.1301000
pqv
cvqv1000
pqv
cqvgi
00
00
01
01−=−=−=−=
lei
2.Influenţei modificării preturilor medii de vânzare unitare:
lei 12,1485,70597,719
1000387.184
150.1301000
772.180
150.1301000
pqv
cvqv1000
pqv
cqvgi
01
01
11
01
+=−=
=−=−=
3.Influenţei modificării costurilor variabile unitare:
36,097,71961,7191000772.180
150.13061,7191000
pqv
cvqv1000
pqv
cvqvgi
11
01
11
11−=−=−=−=
lei
Se constată că la finele perioadei analizate s-a înregistrat, comparativ cu nivelul prevăzut,
o scădere cu 18,08 lei a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, ceea ce înseamnă o
economisire a resurselor firmei.
Economia înregistrată ca urmare a scăderii cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de
afaceri s-a datorat, pe de o parte, influenţei favorabile a structurii producţiei vândute pe produse
(ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au o cheltuială variabilă la 1000 lei cifră de
afaceri pe produs inferioară mediei prevăzute la nivel de firmă), iar pe de altă parte, scăderii
costurilor variabile unitare.
C.Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile
Estimarea evoluţiei cheltuielilor variabile totale şi a nivelului acestora la 1000 lei cifră de
afaceri este necesară în:
-elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
-elaborarea studiilor de fezabilitate:
-evaluarea economică a firmei.
Ca modalităţi practice de soluţionare pot fi avute în vedere două variante:
1)fară a considera că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:
( )10001p CvCA
1000
1Cvp =
în care:
13
CAP - cifra de afaceri previzionată;
10001Cv - nivelul realizat al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
CA1p ICACA =
De exemplu: CAP = 180.772 • 110% = 198.849 lei
Cvp = 1000
1
(198.849-719,61) = 143.094 lei
2)considerând că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:
Ştiind că inflaţia afectează în egală măsură suma veniturilor, precum şi cea a cheltuielilor, iar
raportul dintre indicele mediu al preţurilor de cumpărare şi, respectiv, indicele mediu al
preţurilor de vânzare este de 1,095 se corectează suma cheltuielilor variabile estimate cu acest
raport:
687.156095,1094.143Iv
IpCvCACvp 1000
1p ===lei
3.3.2.Analiza cheltuielilor fixe
Cheltuielile fixe propriu-zise sunt cele a căror mărime rămâne relativ constantă indiferent
dacă, în cadrul unei capacităţi de producţie date, volumul producţiei creşte sau scade.
Cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producţie care manifestă o
mai mare sensibilitate faţă de modificarea volumului fizic al producţiei, respectiv in raport cu
măsura în care este utilizată capacitatea de producţie a firmei.
În ansamblu, cola cheltuielilor fixe ce revine pe unitatea de produs, depinde de suma lor
totală şi de volumul fizic al producţiei sau vânzărilor firmei.
Analiza cheltuielilor fixe vizează următoarele aspecte:
3.3.2.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe.
3.3.2.2.Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de
afaceri.
3.3.2.3.Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe.
3.3.2.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe
Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a cunoaşte evoluţia în raport cu cifra
de afaceri sau cu producţia fabricată. Pentru o firmă s-au extras următoarele date (tabelul nr. 4.):
Tabelul nr. 4
Nivelul cheltuielilor fixe şi corelaţia acestora cu cifra de afaceri
Anii Cheltuielile Cifra de afaceri
Ponderea cheltuielilor
fixe în totalul
cheltuielilor
lei % lei % %
t-4 4.062 100 26.041 100 15
t-3 6.501 155 43.663 168 15
14
t-2 9.626 237 62.859 241 15
t-l 16.780 413 116.331 447 15
t 23.425 577 180.772 694 15
Din analiza datelor rezultă comportamentul caracteristic al cheltuielilor fixe în raport cu
cifra de afaceri, respectiv caracterul lor constant, indiferent de volumul producţiei fabricate, şi,
implicit, al cifrei de afaceri realizate.
Etapa următoare în analiza cheltuielilor fixe o constituie analiza structurii acestora, pe
categorii de cheltuieli (natura lor), respectiv amortizări, salarii, materiale etc.
Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri
Eficienţa cheltuielilor fixe poate fi caracterizată şi analizată prin nivelul lor la 1000 lei cifră de
afaceri, folosind modelul următor:
1000CA
CfC1000
f = sau
1000pqv
Cf
în care:
Cf - suma cheltuielilor fixe;
CA - cifra de afaceri.
Analiza factorială a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră dc afaceri se realizează pe
baza datelor din tabelul nr. 5. potrivit metodologiei prezentate în continuare
Tabelul nr. 5
Nr.
crt. Indicatori
Programat
P0
Realizat
P0 %
1. Volumul fizic al producţiei vândute
exprimat în preţ mediu de vânzare unitary 142.340 180.772 127
2. Suma cheltuielilor fixe 20.468 23.425 114
3. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute
exprimat în preţ mediu de vânzare programat - 175.500 -
4. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri 143,8 129,58 90
22,148,14358,129CCC 1000f
1000f
1000f 01
−=−=−=lei
din care, datorită:
1.Influenţei modificării cifrei de afaceri:
1000CA
Cf1000
CA
CfCA
0
0
1
0 −=
sau
10000
CA
10000 Cf
I
CfCA −=
100pqv
pqvI
00
11
CA =
15
58,308,14322,1138,1431000772.180
468.20CA −=−=−=
lei
din care, datorită:
1.1.Influenţei modificaţii volumului fizic al productiei vândute:
1000pqv
Cf1000
pqv
Cfqv
00
0
01
0 −= sau
10000
qv
10000 Cf
I
Cfqv −=
100pqv
pqvI
00
01
qv =
17,278,14363,1168,1431000500.175
468.20qv −=−=−=
lei
1.2.Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare (exclusiv TVA)
1000pqv
Cf1000
pqv
Cfp
01
0
11
0 −= sau
qv
10000
CA
10000
I
Cf
I
Cfp −=
41,363,11622,113p −=−= lei
2.Influenţei modificarii sumei cheltuielilor fixe:
1000CA
Cf1000
CA
Cfcf
1
0
1
1 −=
sau
CA
100001000
1I
CfCf −
36,1622,11358,129Cf +=−=
Corelaţia de bază care permite aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe presupune creşterea mai
rapidă a cifrei de afaceri faţă de creşterea cheltuielilor fixe ( cfCA II ).
16
În cazul firmei analizate se constata o reducere a nivelului realizat al cheltuielilor fixe la
1000 lei cifră de afaceri, comparativ cu nivelul programat, cu 14,22 lei. Această situaţie confirmă
respectarea corelaţiei de bază dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele cheltuielilor fixe
( cfCA II ,respectiv 127% > 114%).
Efectul favorabil al creşterii cifrei de afaceri prin cele două componente ale sale (volumul
fizic al producţiei vândute şi preţul mediu unitar), ca factori care influenţează invers proporţional
asupra fenomenului analizat constă în scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
Suma cheltuielilor fixe, ca factor care influenţează direct proporţional asupra
indicatorului analizat, a crescut, conducând implicit la creşterea acestuia. Trebuie continuată
analiza în scopul identificării cauzelor care au determinat creşterea cheltuielilor fixe, în vederea
luării măsurilor vizând intrarea în normalitate ( cfCA II ).
3.3.2.3.Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe
Cunoscând realizările perioadei analizate, precum şi faptul că în perioada următoare se
prognozează, de exemplu, o creştere a cifrei de afaceri cu 15%, pe baza datelor din tabelul nr. 6.,
se poate estima nivelul probabil al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
Tabelul nr. 6
Estimarea cheltuielilor fixe
-lei-
Nr.
crt.
Indicatori Realizări
(perioada analizată)
1. Cifra de afaceri 180.772
2. Suma cheltuielilor fixe 23.425
3. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri (lei) 129,58
68,11215,1
158,129C1000
f ==
lei
3.4.Analiza cheltuielilor materiale şi salariale
Cheltuielile de producţie au un caracter complex, îmbrăcând forme diverse în funcţie de criteriile
ce se au în vedere la clasificarea acestora. Astfel, structurând cheltuielile de producţie după
natura lor, distingem cheltuieli materiale, cheltuieli salariale şi cheltuieli financiare.
3.4.1.Analiza cheltuielilor materiale
Cheltuielile materiale pot fi analizate pe clemente componente, respectiv cheltuieli cu materialele
şi cheltuieli cu amortizarea.
A.Analiza cheltuielilor cu materialele
Cheltuielile cu materialele pot fi calculate prin scăderea cheltuielilor cu amortizarea din totalul
cheltuielilor materiale.
Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicatorului: cheltuieli cu
materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare.
Modelul de analiză a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul:
17
1000pqv
cmqvC1000
m
=
= pjcsjcm
în care: cm - costurile cu materialele pe unitate de produs:
csj - consumul specific din resursa materială j;
pj - preţul de aprovizionare al resursei materiale j.
Sistemul de factori care influenţează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele este următorul:
Pentru exemplificare, se folosesc datele din tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
Analiza cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifră de afaceri Nr.
crt. Indicatori
Programat
(P0)
Realizat
(P1)
1.
Volumul fizic al producţiei vândute, exprimat în:
preţuri medii de vânzare unitare;
costurile cu materialele pe unitatea de produs
142.340
76.150
180.772
96.134
2.
Volumul fizic efectiv al producţiei vândute,
exprimat în:
preţuri medii de vânzare unitare programate;
costurile cu materialele unitare programate
-
-
175.150
95.170
3.
Suma cheltuielilor cu materialele recalculate în
funcţie de volumul efectiv al producţiei vândute,
consumurile specifice efective şi preţurile de
aprovizionare programate
- 94.500
4. Cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri
534,986 531,797
Utilizând datele din tabelul nr. 7 prezentam în continuare metodologia de analiză factorială a
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri:
189,3986,534797,531CC 1000m
1000m 1
−=−==lei
din care, datorită:
1)influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
lei 377,8986,534363,543
986,5341000150.175
170.951000
pqv
cmqv1000
pqv
cmqvg
00
00
01
01
+=−=
=−=−=
2)influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
18
lei 899,16363,534464,526
363,5341000772.180
170.951000
pqv
cmqv1000
pqv
cmqvp
01
01
11
01
−=−=
=−===
3)influenţei modificării costurilor cu materialele pe produse:
333,5464,526797,5311000pqv
cmqv1000
pqv
cmqvcm
11
01
11
11+=−===
lei
= 531,797 - 526.464 = * 5.333 lei din care, datorită:
3.1)influenţei modificării consumurilor specifice:
lei 707,3464,526757,522
1000772.180
170.951000
772.180
500.941000
pqv
pcsqv1000
pqv
pcsqvcs
11
0j0j1
11
0j1j1
j
−=−=
=−=
−
=
3.2)influenţei modificării preturilor de aprovizionare:
lei 040,9757,522797,531
757,522C1000pqv
pcsqv1000
pqv
pcsqvp 1000
m
11
0j1j1
11
1j1j1
j 1
+=−=
=−=
−
=
În urma analizei efectuate, se constată că la nivel de firmă s-a înregistrat o reducere cu
3,189 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri. Situaţia rezultată se apreciază
ca fiind pozitivă, deoarece contribuie, pe de o parte, la creşterea ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor totale, iar pe de altă parte, creează premisele îmbunătăţirii rezultatului brut al
exploatării.
În ceea ce priveşte influenţa factorilor care acţionează asupra nivelului cheltuielilor cu
materialele la 1000 lei cifră de afaceri, se constată următoarele:
-modificarea structurii producţiei vândute pe produse a influenţat nefavorabil, deoarece a
determinat depăşirea cu 8,377 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca
urmare a creşterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri pe produs mai mari decât media programată la nivel de firmă;
-preţurile de vânzare (exclusiv TVA) au fost mai mari decât cele prevăzute pe principalele
categorii de produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 16,899 lei a nivelului cheltuielilor cu
materialele la 1000 lei cifra de afaceri pe total firmă;
-costurile cu materialele pe produse au influenţat în sensul creşterii cu 5,333 lei a nivelului
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a depăşirilor constatate la
sortimentele care deţin ponderea cea mai mare in totalul vânzărilor. Aprofundând analiza
influenţei acestui factor, constatăm că depăşirea înregistrată s-a datorat în exclusivitate
modificării preţurilor de aprovizionare.
19
Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente şi au contribuit la reducerea
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,707 lei. Această situaţie poate fi
interpretată ca fiind pozitivă numai în condiţiile în care nu a fost afectată calitatea produselor.
Reducerea consumurilor specifice se poate obţine, în cea mai mare parte, în faza de
proiectare a produselor, şi nu în faza de execuţie a acestora.
Preţurile de aprovizionare pe categorii de materii prime şi materiale sunt influenţate de:
-preţul de facturare;
-cheltuielile de transport, aprovizionare şi stocare.
Preţurile de facturare, la rândul lor, sunt rezultatul negocierilor dintre firmă şi furnizorii
de materii prime şi materiale, în funcţie de calitatea acestora, iar cheltuielile de transport-
aprovizionare depind de mijloacele de transport folosite, de gradul de încărcare a mijloacelor de
transport şi de distanţele faţă de furnizori:
B.Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe inclusă în costul produselor.
Amortizarea este un element al cheltuielilor materiale.
Cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe, au un caracter
convenţional constant, iar analiza acestora se justifică a fi efectuată ca nivel la 1000 lei venituri
din exploatare, producţie a exerciţiului sau cifră de afaceri.
Schema de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare sau
cifră de afaceri este următoarea:
Pentru exemplificarea modului de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de
afaceri, vom utiliza datele din tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8
Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1 000 lei cifră de afaceri
-lei-
Nr.
crt. Indicatori
Valoare indicatori
Programat
(P0)
Realizat
(P1)
1. Valoarea iniţiali a mijloacelor fixe 17.429 10.947
2. Valoarea medie a intrărilor de mijloace
fixe în cursul anului
712 2.029
3. Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe
în cursul anului
356 676
4. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 17.785 12.300
5. Cota medie de amortizare 14% 12%
6. Suma cheltuielilor cu amortizarea 2.490 1.476
7. Valoarea cifrei de afaceri 142.340 180.772
20
8. Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifră de
afaceri (lei)
17,493 8,165
Utilizând datele din tabelul nr. 8. prezentăm în cele ce urmează metodologia de analiză a
cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.
328,9493,17165,8CCC 1000a
1000a
1000a 11
−=−=−=lei
din care, datorită:
1)influenţei modificării cifrei de afaceri:
719,3493,17774,13493,171000772.180
490.21000
CA
Am1000
CA
AmCA
0
0
1
0 −=−=−=−=
lei
2)influenţei modificării sumei amortizării:
609,5774,13165,81000CA
Am1000
CA
AmCA
1
0
1
1 −=−=−=
lei
din care, datorită:
2.1)influenţei modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe:
( ) ( )2479,41000
772.180
14,0785.17300.121000
CA
cVVV
1
0mama
ma01 −=
−=
−=
lei
din care. datorită:
2.1.1)influenţei modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe:
( ) ( )02,51000
772.180
14,0429.17947.101000
CA
cVIVIVI
1
001 −=−
=−
=
lei
2.1.2) influenţei modificării valorii medii a intrărilor de mijloace:
( ) ( )02,11000
772.180
14,0712029.21000
CA
cVmiVmiVmi
1
001 −=−
=−
=
lei
2.1.3) influenţei modificării valorii medii a ieşirilor de mijloace:
( ) ( )2479,01000
772.180
14,03566761000
CA
cVmeVmeVme
1
001 −=−
=−
=
lei
2.2)infiuenfei modificării cotei medii de amortizare:
21
( ) ( )3611,11000
772.180
14,012,0300.121000
CA
ccVmac
1
011 −=−
=−
=
lei
Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri s-au modificat în sens favorabil din
punct de vedere economic, respectiv au scăzut cu 9,328 lei. La această evoluţie au contribuit toţi
factorii de influenţă în sensuri şi cu intensităţi diferite.
Astfel, creşterea cifrei de afaceri de la 142,340 lei programate la 180,772 lei realizate în
anul curent a determinat o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri cu
3,719 lei.
De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminuându-se de la 2,490 lei
programate la 1,476 lei realizate în anul curent, a determinat reducerea indicatorului analizat cu
5,609 lei.
Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atât scăderii valorii medii anuale a
mijloacelor fixe, cât şi scăderii cotei de amortizare. Scăderea sumei cheltuielilor cu amortizarea
demonstrează o reducere a gradului de înzestrare tehnică, ceea ce influenţează negativ produc-
tivitatea muncii sau este posibil ca utilajele să nu fi fost folosite intensiv şi să nu fi fost
recuperate ca valoare la termenul prevăzut.
3.4.Analiza cheltuielilor cu dobânzile
Dobânzile intră în categoria cheltuielilor financiare şi, de regulă, nu se includ în costul
producţiei. Indiferent dacă acestea se includ sau nu în costuri, ele afectează profitul net al firmei.
Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat şi eficienţa lor prezintă importanţă în
analiza economică.
Pentru analiza sumei cheltuielilor cu dobânzile se folosesc modelele:
1) 1000
CA
100
PdKAC
1000CA
SdC
21000d
==
2)
1000rC
Sd
CA
rCC1000
d
=
3)
1000rC
Sd
AC
rC
CA
ACC1000
d
=
în care:
1000dC - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri:
Sd - suma cheltuielilor cu dobânzile;
AC - soldul mediu al activelor circulante;
K - cota de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:
22
100AC
rCK =
rC - soldul mediu al creditelor pe termen scurt;
dP - procentul mediu de dobândă:
100rC
SddP =
sau 100
pgdP
diki =
kig - structura creditelor pe categorii;
dip - rata dobânzii pe categorii de credite.
Condiţia de eficienţă care conduce la diminuarea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei
cifră de afaceri este:
SdCA II
unde:
CAI - indicele cifrei de afaceri;
SdI - indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile.
Pentru exemplificare, folosim modelul de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000
lei cifră de afaceri prezentat în tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9
Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri
Nr.
crt. Indicatori t - 2 t - 1 t t – 1/ t - 2 t/ t - 1
1. Cifră de afaceri 62.859 116.331 180.772 185,07 155,4
2. Cheltuieli cu
dobânzile 247 1.093 2.082 442,5 190,5
3. Soldul mediu al
activelor circulante 15.235 17.396 32.402 114,2 186,3
4. Volumul creditelor
contractate 651 1.917 4.627 294,5 241,4
5. Rata medie a
dobânzii (%) 38 57 45 150,0 78,9
6. Cheltuieli cu
dobânzile la 1000 lei
cifră de afaceri
3,93 9,4 11,52 239,2 122,6
23
Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri au crescut cu 5,47 lei la 1000 lei în t
- 1 faţă de t - 2, respectiv cu 2,12 lei la 1000 lei în t faţă de t - 1, efect firesc al unui indice al
cheluielilor cu dobânzile superior celui înregistrat de cifra de afaceri:
Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori este următorul:
Metodologia de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei, utilizând datele din tabelul nr.
10., presupune:
47,593,34,9CCC 1000d
1000d
1000d 11
+=−=−=lei
din care, datorită:
1)influenţei modificării cifrei de afaceri:
lei 8161,19394,31233,2
1000859.62
2471000
331.116
2471000
CA
Sd1000
CA
SdCA
1
0
1
0
−=−=
=−=−=
2)influenţei modificării sumei dobânzii plătite:
lei 2767,71233,24,9
1000331.116
2471000
331.116
093.11000
CA
Sd1000
CA
SdSd
1
0
1
1
+=−=
=−=−=
din care, datorită:
2.1)influenţei modificării soldului mediu al activelor circulante:
( ) ( )
3016,01000331.116
100
382731,4235.15396.17
1000CA
100
dPKACAC
AC2
1
2
0001
+=
−
=
−
=
lei
2731,4100235.15
651100
AC
rCK
0
00 ===
2.2)influenţei modificării cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:
24
( ) ( )
lei 8338,3331.116
3,989.445
1000331.116
100
382731,40198,11396.17
1000CA
100
dPKKAC
K2
1
2
0011
+==
=
−
=
−
=
0198,11100396.17
917.1100
AC
rCK
1
11 ===
2.3)influenţei modificării procentului mediu al dobânzii:
( ) ( )
lei 1413,3331.116
8,230.364
1000331.116
100
38570198,11396.17
1000CA
100
dPdPKAC
dP2
1
2
0111
+==
=
−
=
−
=
Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri în perioada t/t - 1 este
similară cu metodologia aplicată la analiza perioadei (t - 1/t - 2).
Semnificaţia economică a influenţelor factorilor care au apărut în modelul analizat si
prezentat mai sus este următoarea:
-influenţa soldului mediu al activelor circulante este pozitivă (+0.3016 lei) si se apreciază ca
fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece s-a respectat corelaţia:
100<IAC<ICA
respectiv, în cazul analizat:
100 < 114,7 < 185,07
În situaţia în care indicele activelor circulante ar devansa indicele cifrei de afaceri:
-IAC>ICA situaţia s-ar aprecia ca fiind nefavorabilă, deoarece ar însemna o creştere a
cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, determinată de încetinirea vitezei de rotaţie
a activelor circulante:
-influenţa cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante cu semnul
„+”(+3,8338 lei) reflectă o situaţie nefavorabilă, adică o scădere a surselor proprii, cu consecinţe
negative asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei;
-influenţa ratei dobânzii cu semnul „+" (+3,1413 lei) înseamnă creşterea ratei dobânzii în
perioada analizată comparativ cu perioada de bază (în cazul de faţă, creşterea dobânzii în anul „t
- 1” comparativ cu dobânda din „t - 2”).
PROBLEME REZOLVATE
1.Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:
lei Nr.
crt Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli de exploatare 9.480 9.850 103,90
2 Cheltuieli financiare 1.200 1.100 91,67
3 TOTAL CHELTUIELI 10.680 10.950 102,53
4 Venituri din exploatare 12.100 12.750 105,37
25
5 Venituri financiare 650 500 76,92 1
6 TOTAL VENITURI 12.750 13.250 103,92
Se cere:
a)Să se determine cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli;
b)Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor la 1.000 lei venituri.
Rezolvare
a)Cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli:
000.1
V
Ch
Rn
1i
i
n
1i
i
ct =
=
=
unde: iCh = cheltuielile pe structură (exploatare, financiare);
iV = venituri pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);
Nr.
crt Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli la l000 lei
venituri, din care: 837,65 826,42 98,66
1.1. Cheltuieli de exploatare 783,47 772,55 98,60
1.2. Cheltuieli financiare 1.846,15 2200,00 119,17
b)Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se realizează utilizând indicatorul „cheltuieli la
1.000 lei venituri” (rata de eficienţă a cheltuielilor totale) calculat astfel:
000.1V
Chc
100
cgR
i
i000.1i
000.1ii
ct =→=
unde: 000.1
ic = rata de eficienţă a cheltuielilor pe structură;
iCh = cheltuielile pe structură:
iV = venituri pe structură;
ig = structura veniturilor.
Cheltuielile la 1.000 lei venituri pe categorii de venituri sunt calculate la punctul a.
Structura veniturilor, calculată pe baza datelor de la punctul a, este redată în tabelul următor,
astfel:
Structura veniturilor
Nr.
crt. Indicatori
Structura veniturilor
P0 (%) P1(%)
1 Venituri din exploatare 94,90 96,23
26
2 Venituri financiare 5,10 3,77
TOTAL 100 100
Modelul factorial de analiză este următorul:
Modificarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri se determină cu relaţia:
23,1165,83740,826RRR01 ctctct −=−=−=
din care:
1)Influenţa modificării structurii veniturilor:
În efectuarea calculelor de mai jos pornim de la următoarea structură a veniturilor și
cheltuielilor prezentată mai jos:
Nr.
crt Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli de exploatare 8.900 9.100 102,25
2 Cheltuieli financiare 1.200 1.100 91,67
3 Cheltuieli extraordinare 580 750 129,31
4 TOTAL CHELTUIELI 10.680 10.950 102,53
5 Venituri din exploatare 11.500 12.200 106,09
6 Venituri financiare 650 500 76,92 1
7 Venituri extraordinare 600 550 91,67
8 TOTAL VENITURI 12.750 13.250 103,92
Nr.
crt Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli la l000 lei
venituri, din care: 837,65 826,42 98,66
1.1. Cheltuieli de exploatare 773,91 745,90 96,38
1.2. Cheltuieli financiare 1.846,15 2200,00 119,17
1.3. Cheltuieli extraordinare 966,67 1.363,64 141,07
Nr.
crt. Indicatori
Structura veniturilor
P0 (%) P1(%)
1 Venituri din exploatare 90,20 92,08
2 Venituri financiare 5,10 3,77
3 Venituri extraordinare 4,71 4,15
TOTAL 100 100
( )32,1565,83733,822RR
100
cg
100
cg
R0
0001
ict
rct
n
1i
000.1ii
n
1i
000.1ii
gct −=−=−=−=
==
27
33,822100
67,96615,415,846.177,391,77308,92
100
cg
R
n
1i
000.1ii
rct
01
=++
==
=
2)Influenţa modificării cheltuielilor la 1000 lei, pe categorii:
09,433,82242,826RR100
cg
100
cg
c rctct
n
1i
000.1ii
n
1i
000.1ii
000.1i 1
0111
+=−=−=−=
==
De la o perioadă la alta indicatorul cheltuieli la l.000 lei venituri se modifică in sens
pozitiv, cheltuielile la l.000 lei scăzând cu 11,23 lei. Influenţează pozitiv structura veniturilor cu
-l5,32 lei/ l.000 lei, datorită veniturilor din exploatare ce deţin ponderea cea mai mare în cadrul
veniturilor şi care cresc cu 6,09% de la o perioadă la alta.
Indicatorul cheltuieli la l.000 lei venituri pe categorii de cheltuieli are o influenţă
negativă, conducând la creşterea cheltuielilor cu 4,09 lei/l .000 lei venituri.
2.Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:
Nr.
crt Indicatori P0 P1 %
1. Venituri din exploatare
din care aferente:
11.500 12.200 106,09
- producţiei vândute 10.800 11.600 107,41
- producţiei stocate 600 400 66,67
- producţiei imobilizate 100 200 200
2. Cheltuieli din exploatare
din care aferente:
8.900 9.100 102,25
- producţiei vândute 8.200 8.500 103,66
- producţiei stocate 400 350 87,50
- producţiei imobilizate 300 250 83,33
Se cere:
a)Să se determine cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, pe categorii
de cheltuieli;
b)Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri
din exploatare.
Rezolvare
a)Calculul cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, pe categorii de
cheltuieli de exploatare se realizează cu relaţia:
000.1V
ChR
e
ece =
în care: eCh = cheltuieli de exploatare;
Ve = venituri din exploatare.
28
Nr.
crt Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli de exploatare la
1.000 lei venituri din
exploatare, aferente:
773,91 745,90 96,38
1.1. - producţiei vândute 759,26 732,76 96,51
1.2. - producţiei stocate 666,67 875,00 131,25
1.3. - producţiei imobilizate 3.000 1.250 41,67
b)Analiza cheltuielilor de exploatare aferente veniturilor din exploatare se realizează se
utilizează cu ajutorul următorului model:
100
rg
R
n
1j
000.1cej
ce
j=
= unde
000.1V
Chr
j
j000.1cej
=
în care: jg = structura veniturilor din exploatare;
000.1cej
r= rata de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din exploatare;
jCh = cheltuieli aferente activităţilor componente ale ciclului de exploatare;
jV= venituri pe tipuri de activităţi ale ciclului de exploatare.
Ratele de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din exploatare au fost determinate la
punctul a.
Structura veniturilor din exploatare este următoarea:
Nr.
crt. Indicatori
Structura veniturilor
din exploatare
P0 (%) P1(%)
1 Venituri din exploatare aferente producţiei
vândutet
93,91 95,08
2 Venituri financiare aferente producţiei stocate 5,22 3,28
3 Venituri extraordinare aferente producţiei
imobilizate
0,87 1,64
TOTAL 100 100
Analiza se efectuează pe baza relaţiilor:
01,2891,77390,745RRR01 cecece −=−=−=
din care:
1)Influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare:
29
06,1991,77397,792100
rg
100
rg
g
n
1j
000.1cej
n
1j
000.1cej
j
0j00j1
+=−=−=
==
97,792100
000.364,167,66628,326,75908,95
100
rgn
1j
000.1cej
0j1
=++
=
=
2)Influenţa modificării ratei de influenţă a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de venituri:
07,4797,79290,745100
rg
100
rg
r
n
1j
000.1cej
n
1j
000.1cej
000.1ce
0j11j1
j−=−=−=
==
01,2807,4706,19rg 000.1cej j
−=−+=+
Indicatorul cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare se modifică în sens
pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 28,01 lei. Influenţează în sens negativ structura
veniturilor cu 19,06 lei/1.000 lei. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare are o
influenţă pozitivă, conducând la scăderea cheltuielilor de exploatare cu 47,07 lei/1.000 lei
venituri din exploatare.
3.Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori, pentru două perioade:
Nr.
crt Indicatori P0 P1 %
1 QA(buc) 10.000 11.000 110
2 QB (buc) 15.000 14.000 93,33
3 QC (buc) 20.000 21.000 105
4 Preţ A (lei/buc) 100 105 105
5 Preţ B(lei/buc) 200 210 105
6 Preţ C (lei/buc) 500 490 98
7 Cost A (lei/buc) 95 100 105,26
8 Cost B (lei/buc) 450 440 97,78
9 Cost C (lei/buc) 170 185 108,82
Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare
Analiza faciorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face cu ajutorul următorului
model de analiză:
000.1pq
cqC
iv
iv000.1
i
i =
în care: ivq - volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
ip = preţul unitar ai produsului „i”;
30
ic = costul unitar al produsului „i”;
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este influenţată de următorii
factori:
10,188,7927,774
1000000.000.14
000.100.11000.1
000.385.14
000.145.11000.1
500000.20200000.15100000.10
170000.20450000.1595000.10
000.1490000.21210000.14105000.11
185000.21440000.14100000.11
000.1pq
cq000.1
pq
cqCCC
00i
00i
11i
11i
iv
iv
iv
iv000.10
000.11
000.1
−=−=
=−=++
++−
−++
++=
=−=−=
Influenţa factorilor asupra modificării nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se
calculează astfel:
1)Influenţa structurii cifrei de afaceri;
lei 9,348,7929,7578,792000.1500000.21200000.14100000.11
170000.21450000.1495000.11
000.1pq
cq000.1
pq
cqg
00i
00i
01i
01i
iv
iv
iv
iv
i
−=−=−++
++=
=−=
2)Influenţa modificării preţului de vânzare:
lei 80,09,7577,7589,757000.1490000.21210000.14105000.11
170000.21450000.1495000.11
000.1pq
cq000.1
pq
cqp
01i
01i
11i
01i
iv
iv
iv
iv
+=−=−++
++=
=−=
3)Influenţa modificării costului pe produs:
167,7587,774000.1pq
cq000.1
pq
cqc
11i
01i
11i
11i
iv
iv
iv
iv+=−=−=
10,18168,09,34cpg iii −=++−=++ lei
Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri a evoluat în sens pozitiv în perioada
curentă faţă de cea precedentă (în sensul scăderii cheltuielilor cu -18,10 lei la 1.000 lei cifră de
afaceri). Influenţa favorabilă s-a datorat variaţiei structurii producţiei (cu -34,87 lei/1.000 cifră
de afaceri). Asupra indicatorului analizat a avut o influenţă negativă variaţia preţului unitar pe
produs precum şi costul unitar care au condus la creşterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de
afaceri cu 0,8 şi respectiv 16 lei.
31
4.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt Indicatori P0 P1 %
1 Cifra de afaceri 1.500 1.400 93,33%
2 Cheltuieli aferente cifrei
de afaceri, din care:
1.080 980 90,74%
-Cheltuieli variabile 660 630 95,45%
- Cheltuieli fixe 420 350 83,33%
3 Volumul efectiv al cifrei
dc afaceri la preţul de
vânzare din perioada de
referinţă P0
- 1.420 -
4 Volumul efectiv al cifrei
de afaceri la costul
perioadei de referinţă P0
- 1.001,1 -
5 Cheltuieli variabile
recalculate
- 634,74 -
Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifiă de afaceri pe total şi pe structură
(variabile şi fixe) şi să se interpreteze rezultatele obţinute.
Rezolvare
Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face prin utilizarea următorului
model de analiză:
20720700000.1500.1
080.1000.1
400.1
980CCC 000.1
0000.1
1000.1 −=−=−=−=
lei
din care:
1)Influenţa structurii cifrei de afaceri:
lei 15720705
000.1500.1
080.1000.1
420.1
1,001.1000.1
pq
cq000.1
pq
cqg
00i
00i
01i
01i
iv
iv
iv
iv
i
−=−=
=−=−=
2)Influenţa modificării preţului de vânzare:
lei 10705715
000.1420.1
1,001.1000.1
400.1
1,001.1000.1
pq
cq000.1
pq
cqp
01i
01i
11i
01i
iv
iv
iv
iv
i
+=−=
=−=−=
3)Influenţa modificării costului pe produs:
32
15715700000.1pq
cq000.1
pq
cqc
11i
01i
11i
11i
iv
iv
iv
iv
i +=−=−=
lei
20151015cpg iii −=−+−=++ lei
În exemplul dat, cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri s-au redus cu 20 lei, ceea ce
reflectă o situaţie favorabilă, deoarece creşte profitul aferent cifrei de afaceri şi alţi indicatori de
eficienţă determinaţi pe baza acestuia. Se remarcă faptul că cei trei factori direcţi au avut
influenţe diferite ca sens şi mărime.
Structura cifrei de afaceri a determinat scăderea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de
afaceri cu 15 lei, ca urmare a creşterii ponderii produselor cu o cheltuială la 1.000 lei mai mică
decât cheltuiala medie din perioada P0.
Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil, contribuind la depăşirea nivelului
cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei, ca urmare a reducerii lor faţă de P0.
Costul unitar a influenţat favorabil, determinând reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifră
de afaceri cu 15 lei.
Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
1)Cheltuielile variabile la l 000 lei cifră de afaceri se determină după următoarea relaţie:
2)Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri (folosind datele din
tabelul prezentat în enunţul problemei 4), se prezintă astfel:
10440450000.1500.1
660000.1
400.1
630CCC 000.1
v000.1
v000.1
v 01+=−=−=−=
lei
2.1)Influenţa modificării structurii producţiei:
lei 7440447
000.1500.1
660000.1
420.1
74,634000.1
pq
cq000.1
pq
cqg
0v
vv
0v
vv
0
00
1
01
+=−=
=−=−=
2.2)Influenţa modificării preţului de vânzare:
lei 39,644739,453
000.1420.1
74,634000.1
400.1
74,634000.1
pq
cq000.1
pq
cqp
0v
vv
1v
vv
1
01
1
01
+=−=
=−=−=
2.3)Influentei modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:
33
lei 39,339,453450
000.1400.1
74,634000.1
400.1
630000.1
pq
cq000.1
pq
cqc
1v
vv
1v
vv
v
1
01
1
11
−=−=
=−=−=
1039,339,67cpg v +=−+=++ lei
În cazul analizat s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de
afaceri cu 10 lei. Cei trei factori direcţi au influenţat diferit creşterea cheltuielilor variabile.
Structura producţiei vândute a influenţat nefavorabil, contribuind la creşterea cheltuielilor
variabile la 1.000 lei cu 7 lei şi demonstrează că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli
la 1.000 lei mai mari decât media realizată în perioada P0.
Dacă schimbările de structura sunt rezultatul cererii agenţilor economici, se apreciază în
mod favorabil, întrucât acestea se vor reflecta în indicatorii performanţei economico-financiare.
Preţul de vânzare, de asemenea, a influenţat nefavorabil cu 6,39 lei, ceea ce reflectă
rezervele existente la nivelul firmei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii producţiei şi
implicit, creşterea preţurilor.
Cheltuielile variabile pe produs au influenţat pozitiv, determinând o reducere a
cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 339 lei. Analiza acestei situaţii impune
descoperirea cauzei care a generat acest fenomen prin cunoaşterea influenţei factorilor de gradul
2, respectiv consumurilor specifice şi preţul de cumpărare al materialelor, precum şi aspectele
legate de asigurarea şi folosirea eficientă a forţei de muncă.
Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
Cheltuielile fixe la 1 000 lei cifra de afaceri se determina după următorul model:
Pe baza datelor din tabelul prezentat mai sus, folosind metoda substituţiilor în lanţ, se
determină influenţa factorilor direcţi asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri astfel:
30280250000.1500.1
420000.1
400.1
650CfCfCf 000.1
0000.1
1000.1 −=−=−=−=
lei
1)Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:
lei 77,1528077,295
1000500.1
4201000
420.1
420000.1
pqv
Chf000.1
pqv
Chfqv
00
0
01
0
+=−=
=−=−=
2)Influenţa modificării preţului de vânzare:
34
lei 23,477,295300
1000420.1
4201000
400.1
420000.1
pqv
Chf000.1
pqv
Chfp
01
0
11
0
+=−=
=−=−=
3)Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:
lei 50300250
1000400.1
4201000
400.1
350000.1
pqv
Chf000.1
pqv
ChfChf
11
0
11
1
−=−=
=−=−=
305023,477,15Chfpgv −=−+=++ lei
Aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de
creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de cheltuielile
fixe ( ChfCA II ) conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifra de afaceri faţă de
nivelul de referinţă (P0).
În cazul analizei cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, pe baza datelor prezentate,
cheltuielilor fixe scad într-un ritm mai rapid (83,33%) decât cifra de afaceri (93,33%), ceea ce a
condus la reducerea cheltuielilor fixe cu 30 lei.
Scăderea volumului fizic al producţiei vândute cu 5,34% a determinat creşterea
cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15,77 lei. De asemenea, preţul de vânzare a
influenţat nefavorabil cu 4,23 lei. În schimb, scăderea sumei cheltuielilor fixe cu 16,67% a
contribuit la reducerea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 50 lei.
Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri,
managerii firmei trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de
producţie, concomitent cu găsirea de noi posibilităţi de reducere a sumei cheltuielilor fixe.
5.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri 80.000 75.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 64.000 60.750
3 Indicele preţurilor de vânzare 106%
4 Indicele costurilor - 107%
Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră
de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:
35
lei 43,4543,802757
000.17,754.70
7,775.56000.1
000.75
7,775.56000.1
106
100000.75107
100750.60
000.1000.75
107
100750.60
000.1
106
100pq
107
100cq
000.1pq
107
100cq
000.1pq
cq000.1
pq
cqp
1
1i
1
1i
11i
1
1i
01i
01i
11i
01i
i
v
i
v
iv
i
v
iv
iv
iv
iv
i
−=−=
=−=
−
=
−
=−=
6.Pentru o firmă se cunosc următoarel date:
Nr. crt Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri 55.000 58.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 50.500 52.240
3 Indicele preţurilor 110%
4 Indicele costurilor - 112%
Se cere să se determine influenţa structurii asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:
lei 6,332,9186,884
000.1000.55
500.50000.1
727.53
8,642.46000.1
000.55
500.50000.1
110
100000.58112
100240.53
000.1
pq
cq000.1
110
pq
112
100cq
000.1pq
cq000.1
pq
cqqv
00i
00i
1
1i
1
1i
00i
00i
01i
01i
iv
iv
i
v
i
v
iv
iv
iv
iv
i
−=−=
=−=−
=
−
=−=
7.Pentru o firma se cunosc următoarele date:
Nr. crt Indicatori -
1 Cifra de afaceri 60.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000
3 Indicele preţurilor 35.800
4 Indicele costurilor 63.000
Se cere să se determine nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.
36
Rezolvare
Pornind de la comportamentul cheltuielilor variabile care, la nivelul firmei, se modifică ca
sumă absolută în funcţie de evoluţia volumului cifrei de afaceri, iar la 1.000 lei sau pe
produs rămân neschimbate, se poate determina suma cheltuielilor variabile totale pe baza
următoarei relaţii:
( )10001CvCAp
000.1
1Cvp −
în care:
Cvp - suma cheltuielilor variabile previzionate;
CAp - cifra de afaceri previzionată;
10001Cv - nivelul realizat al cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifra de afaceri.
Conform datelor din tabel, nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră dc afaceri se
determină după cum urmează:
( ) lei 37.589,58 596,66 - 63.000000.1
1000.1
000.60
800.35000.63
000.1
1Cvp ==
=
1111 ofitPrCfCvCA ++=
60.000 = 35.800 + 16.200 + 8.000
Având în vedere că suma cheltuielilor fixe rămâne aceeaşi, indiferent de volumul fizic al
producţiei, nivelul probabil al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se determină astfel:
Chp = Cvp + Cfp = 37.589,58 + 16.200 = 53.789,58
lei 81,853000.1000.63
58,789.53C 000.1
p ==
8.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt Indicatori P0 P1
1 Suma cheltuielilor fixe 4.800 4.725
2 Cifra de afaceri 20.000 21.000
3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la
preţul perioadei P0 - 20.425,5
Se cere să se determine influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră
de afaceri.
37
Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:
lei 57,357,228225
1000000.21
800.41000
000.21
725.4000.1
pqv
Chf000.1
pqv
ChfChf
11
0
11
1
−=−=
=−=−=
9.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt Indicatori P0 P1
1 Cheltuieli variabile 432 442
2 Cifra de afaceri 800 850
3 Indicele preţurilor de vânzare - 105%
4 Indicele costurilor - 109%
Se cere să se determine influenţa preţului asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifra de
afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:,
lei 84,23
9,50006,477000.15,809
5,405000.1
850
5,405000.1
105
100850109
100442
000.1850
109
100442
000.1
105
100pq
109
100cq
000.1pq
109
100cq
000.1pq
cq000.1
pq
cqp
1
1i
1
1i
11i
1
1i
1
01
1
01
i
v
i
v
iv
i
v
0v
vv
1v
vv
−=
=−=−=
−
=
−
=−=
Recommended