View
21
Download
5
Category
Preview:
Citation preview
illl tllEfi$
fiffiPUHG[Il-U[
TllRTRHTTTRM
trutlllr tm nlpurr, ruenlTr mr rfirrutrrr
Traducere din limba englezl de Mihai-Dan Pavelescu
mETEoR lHlPUBlISHIilGUJI
Redactor: Dan Criste
Tehnoredactor : Ro dica B o ac d
Copert6: D or in Dumitre s cu
Titlul original: Power Up Your Mind. Learnfaster, work smarter
Copltight @ 2001 by Bill Lucas. This edition of Powet Up Your Mindfirst published by Nicholas Brealey Publishing, London, 200 I 'This translation is published by anangement with Nicholas Brealey Publishing
@ 2016 Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate
Editurii METEOR PUBLISHING.
Contact:Tel.,trax: 021.222.83.80E-mail: editura@meteorpress.ro
Distribu!ie:Tel./Fax: 021 .222.83.80E-mail: carte@meteorPress.rowww.meteorpress.ro
rsBN 978-606-8653-99-0
Descrierea CIP este disponibili Ia Biblioteca Nafionaltr a Romflniei'
Cuprins
Mulfumiri ..............7
lntroducere .......... I
Partea t. PREGAnTLvA sA lruvArRl:coBoRAREA SUB SUPRAFATA
1. Despachetarea minlii. ........................... 16
Scoaterea minliidin cutie ........,.... ,......... 18
Ceitrei creieri .......... ......... 19
Creierul divizat.......... ........21
Prim-plan asupra creierului ....................25
Cinci principii-cheie..,....... ....................... 27
Creier sau minte? ............, 31
Hrana creierului ..."............. ..................... 31
Rdsul, muzica gi somnul ......................,.. 35
Aproape despachetat. ....... 38
O zi din viala luiAnnie ........... .........,....... 39
Despachetarea mintii - rezumat..... ........ 43
2. Pregdtirea pentru invifa.re ................... 4Verificali-vd starea de pregetire emotionale... .....,........ 45
Curiozitatea gi starea emolionald ........... 46
lerarhia nevoilor emotionale ................... 49
Descifrarea propriei dispozilii ................. 50
O lume confuze emofional ...................,,. 51
Cregterea respectului de sine......... ........ 54
Optimismul care se inva!6 gi cei trei ,P" ................ ...... 57
Revolulia conedArii ........,. 60
Mens sana in corpore sano ............ ........ 60
Gimnastica cerebrald...... ........................ 62
Atingerea dimensiuniispirituale ........:.... 62
Al gaselea sim[?............ .......................... 65
Pregdtirea pentru invdlare - rezumat .......................... 66
4 AmPlificali-vd for{a mentall
3. Activarea forlei menta|e.....,.......,.... ...............'........... 67
inlelegerea propriilor imboldurifundamentale ..'.'....'.... 69
Raspldtili-va cdnd invdlali .....'....."..'.'.... 71
O formuld pentru motivalia de a invd[a .....'.'... .'...........74
Motivalia gi mintea ............ 76
Oblinerea tabloului de ansamblu '...'......' 76
Echilibrarea provocdrii gi ameninldrii ...........'.........."...77
lmportanfa locului in care invdlafi ....'..... 80
Cu cine invdlali .'..""......... 82
Pregdtirea mediului de invdlare ...'.....'... 83
Presiunile vielii...,.......... '.',.....'.'..........'... 84
Depdgirea barierelor din calea invd[drii ."'...'....'.'........ 85
Activarea fo(ei mentale - rezumat '.'..... 90
Partea a ll-a. PORNITIiN CURSA:
DEVENITI UN ELEV COMPETENT
$tiinfa de a invifa .......".. 93
inlelegerea propriei persoane ca elev .'.....'.'..'...........'. 97
inv5larea folosirii de tehnici noi: cele 5 abilitdli de bazd '.."'........'.... 97
Sainvdlamcumseinvald............................,... ....'...'...99
Ciclul de invdlare .........'.. 100
Feluri diferite de invSfare .....................' 102
$tiinla de a invdla * rezumat.,.. ..'......'.. 104
Ce fel de elev sunteli? .'...'...'....".......' 105
Cum asimilali informaliile '...'.'....'.......'. 107
Modul de folosire a informaliilor ....,,.........,... .......'.......112
ldentificarea stilului personal de invdlare '..."...'..."...'. 113
Stilurile de invd[are gi preferinlele privind oblinerea informaliilor '..' 114
Stilurile de invdlare gi gedin[ele ...,...'...' 115
Ce felde elev sunteli? - rezumat.... ...'.' 118
lngeniozitatea...............,.. .."'......."'...".119
Obfinerea tablouluide ansamblu ......'.'.120
Adaptarea min!ii.,.....,.... ............'..'........ 122
Po(ionarea procesului de invdlare ...... 124
Cuprins
invdlarea prin imitare.........i............ ...... 126
lnvSfarea on]ine ............. 130
Extinderea gamei propriide metode ....132
lngeniozitatea - rezumat ...................... 134
7. Reamintirea ............... .... 135
inlelegerea felului in care funclioneazd memoria ............................ 1 36
Tipuride memorie ...........137
Principii-cheie ale memoriei ................. 139
Gdrlige de memorie ........ 145
lmportanla loculuiin care vd aflali ............ ................. 147
Murmuratul ,..................... 148
Depunerile regulate in banca de memorie peisonalS ...........,.......... 149
Mintea in timpul somnului ..................... 150
Reamintirea - rezumat ..................,...... 152
8. Rezilienla ....................... 153
Perseveren[a ................... 155
Caracterul aventuros ...... 157
Abordarea dificultSlilor... ....................... 159
Abordarea confuziei ........ 160
Rezilienla - rezumat ....... 163
9. Exploatarea creativitdlii .....:........... .... 164
lnspiralie, idei, invdlare ........................ 167
Caracteristicile persoanelor creative ..., 169
Valoarea idei1or....,...... ....170
lnteligenle multiple .................;.............. 172
Locul de muncd ce presupune inteligenle multiple .... 179
Bariere in calea creativitdlii ..........,....... 181
Realizarea unor legdturi ....................... 184
Gdndirea creativd ........... 190
O lume a posibilitdlii .......201
Exploarea creativitdlii- rezumat .......... 203
10. Argumente pentru a invd,ta la locul de munci ...... 204
$ase motive pentru care meritd sd inv6!a[i ................ 206
Argumente pentru a invdla la locul de muncd - rezumat ................ 209
Amplificati-v[ fo4a mentali
Partea a ltl-a. DUGETI CURSA pAnA u GAPAT
APLTCATI lrVA,rnnea lN pRncflcA
11. Triind giinvifdnd ..'...'..212
Aplicarea invdldrii in practicd ...............212
Schimbarea gi creierul .'..214
Trdind giinvd!6nd - rezumat ........'.......216
12. Reflexivitatea............ ......217
$tiinla reflecfiei ................. .................... 219
Arta reflecliei ...........,........ ..................... 220
Transformali refleclia intr-un proces firesc ........... .....224
DepSgirea obstacolelor care impiedicd reflec{ia ........226
O lume reflexivd ............'.229
Reflexivitatea - rezumat ..............'."'..'. 231
13. Receptivitatea............ ....232
Sentimentele asociate schimbdrii .........234
Reaclia la schimbare ......237
invd[area receptivd ......... 239
Receptivitatea - rezumat .......................241
14. Echilibrarea propriei viefi ............. .....242
Chestionar privind echilibrul viefii.............. .................246
Controlul stresului ...........249
Un tip diferit de planificare a viefii .......... .................... 256
Echilibrareaproprieivieli-re2umat.........,........ .........264
15. Facefi-vd timp pentru a invifa ........... 265
De ce aveli nevoie de un ,,generalist'alinvdldrii.............................267
lntocmili un plan de invSlare personal ....................... 269
Faceli-vd timp pentru a invdla - rezumat ..................272
Partea a lV-a. INFORMATII UTILE
25 de aborddri cerebrale ale vielii personale gi profesionale ................274
Probleme 9i solulii ................276
Bibliografie .......281
lndex .......... .......,.................284
Multumiri
ARTEA ACEASTA NU AR Fl PUTUT Fl SCR6A rAnA SUSI|NTREA PLINA
de iubire a soliei mele, Henrietta, care a cititfiecare pagind a manuscrisului
gi m-a ajutat sd spun ceea ce doream, gi nicifdrd numeroasele idei practice
pe care le-am cdpdtat de la fiul meu, Thomas.
Sunt mai cu seamd recunoscdtor tuturor celor care mi-au ingdduit
sd-i intervievez amdnun{it: sir Bob Reid, prieten gi unul dintre cei mai
experimenta{i lideride afaceri pe care-i cunosc; Joyce Taylor, director la
Discovery Networks Europe; lordul Marshall, pregedinte la British Ai rways;
Neil Chambers, director la Muzeul de lstorie Naturald din Londra; Will
Hutton, director executiv la lndustrial Society, autor 9i fost redactor de
presd; Hilary Cropper, director executiv la Fl Group plc; Chris Mellor, direc-
tor la Anglian Water; Zoe Van Zwanenberg, director executiv la Scottish
Leadership Foundation; JayneAnne Gadhia, director la Virgin OneAccount;
sir Michael Bichard, secretar pemanent la Ministerul Educaliei 9i Fo(ei
de Muncd din Marea Britanie; profesorulAmin Rajan, autor, strateg 9i
director executiv la Create.
Mai multe persoane au avut amabilitatea de a-mi citi manuscrisul 9i
mi-au oferit sfaturiexcelente: dr. Peter Honey, director la Peter Honey Leam-
ing; John Grant, cofondator al St. Luke's gi actualmente manager-proprietar
la The John Grant; Maryjo Scrivani gi MichaelJoseph, directori la Partners
in Leaming; Mike Leibling, director la Trainset, anterior la Saatchi & Saatchi;
Mark Watson, director la Purple Works; profesorul Bob Fryer, prorector la
Universitatea Southampton gi principalul autor al strategiei britanice pentru
educalia permanentd. Toby Greany gi Michelle Wake de la Campaign for
Learning, Akber Pandor, responsabil la KPMG. Toli aceqtia, precum 9i
Nicholas Brealey gi Sue Coll, excelen[ii mei editori, au fost de cel mai mare
ajutorin structurarea gialegerea titluluicd(ii, aldturide alte multe idei utile.
in coagularea ideilor mele, am beneficiat enorm de pe urma celor cu
care am lucrat gi am venitin contactin ultimii ani: Simon Greenly, pregedinte
Amplificatri-vI forla mentalI
la Campaign for Learning; dr. Javier Bajer, director general la Talent Foun-
dation; profesorul Guy Claxton, autor giteoretician al sistemului educafiei
permanente; Arie de Geus, autor gi expert in management; Charles Handy,
autor gi guru in management; Tony Buzan, autor gi pregedinte la Brain
Trust; sir Christopher Ball, rector la Universitatea Derby gi fondator al
Campaign for Learning; Colin Rose, director laAccelerated Learning Sys-
tems, autor gi teoretician inspirafional; Alistair Smith, instructor inspiralional,
scriitor gi director la Alite; Jim Smith giAndrea Spurling, directori la Bamford
Taggs; lan Windle, director la Celemi Ltd; profesorul Susan Greenfleld,
eminent savant gi autor; gi toli cei care n-au fost menlionafi aici, dar ale
cdror idei m-au ajutat sd mi le dezvolt pe ale mele.
Recent am fost stimulatin mod special de o serie de seminare orga-
nizate de Lifelong Learning Foundation la Royal lnstitution. Dacd am comis
erori in interpretarea neurogtiinfei actuale, sper cd noii mei prieteni din
lumea gtiinliflcd md vor ierta gi md vor ajuta sd le corectez pentru edi[iile
viitoare ale ca(ii.in cele din urmd, mulfumesc extraordinarei echipe de la Campaign
for Learning, care a reprezentat pentru mine o sursd constantd de motivatie
gi inspiralie in ultimii patru ani.
lntroducere
ARTEA AcEASTA SE RlzFlz( PE IOCER CR TOTI OAMENII AU CAPACITATEA
de a reugi, insd majoritatea utilizeazd doar o po(iune foarte mic6 a minlii
gi deci a capacitdlii lor. intr-o epocd in care creativitatea 9i timpul sunt
esenliale, a invila sd invd[dm este o abilitate vitald, iar creierul este organul
vital. Vom putea prospera numai dacd vom putea invdla mai repede gi
maieficient.
Cei mai mulli dintre noi nu inleleg rolul central pe care-ljoacd mintea in
a ne ajuta sd acliondm mai eficient pur gi simplu nu suntem invdfali cum sa
invdldm sau cum s6 aplicdm ceea ce am invdlat. Degiin ultimul deceniu
am aflat despre creier gi func[ionarea lui mai multe decdt am gtiut vreodatd,
folosim foarte pu[in informaliile respective in viala noastrd profesionald sau
personald.
Este posibil ca toli oamenii sd invele mai repede, sd lucreze mai
inteligent gi sd-gi dezvolte capacitd[ile intelectuale.
Lucrarea de fafd transpune cele ce gtim despre funclionarea creierului
in idei utile la locul de muncd. Ea a fost scrisd dih convingerea cd inteligenla
are mai multe falete gi cd nu rdmdne toatd viala la nivelul cu care ne'am
ndscut. Cartea preia idei dintr-o gamd largd de domenii, de la neurogtiinld
la psihologie, de la teoria motiva[iei lainvd[area acceleratd, de la memorie
la alimentalie.
1ELE s ABtLtrATt
Contrar celor ce vi s-au spus, poate, la gcoald, stdp6nirea celor trei
abilitali de bazd - scrisul, cititul gi socotitul - nu va fi suficientd pentru a
ajunge foarte departe in societatea contemporand. Degi, in mod cert, toli
oamenii au nevoie de aceste competenle fundamentale, in epoca educaliei
permanente sunt necesare mai multe abilitdli de bazd: ingeniozitatea,
Amplificali-vE for{a mental6
reamintirea, rezilienta, reflexivitatea gi receptivitatea. Ele vor fi explorate
in pd(ile a ll-a gia lll-a ale ci(ii.
TNTELTGENIA ,' MtNTil
O conceplie la fel de limitatd a existat in secolul trecut gi in privin{a
inteligenfei. Degicuvdntul,,inteligenld" a pdtrunsin vocabularulpopoarelor
europene la inceputul Evului Mediu, el a devenit treptat sinonim cu
coeficientul de inteligenld (Cl). Acest fel de inteligenld a dominat metodele
de predare din gcoald gi a influen[at multe dintre testele psihometrice pe
care le folosim la locul de muncd. lnventat deAlfred Binet giWilliam Stem
la inceputul secolului al XX-lea, coeficientul de inteligen[d a avut o influenld
ddundtoare, amplificdnd in mod artificial importan[a limbajului gi cifrelot
fdrd a [ine seama de creativitate, sim[ul practic sau abilitatea de stdpdnhe
a propriilor sentimente.
Actualmente gtim insd cd inteligen[a implicd o combinalie de
cunogtin[e teoretice gi practice despre o multitudine de contexte. Dacd
suntem inteligen$, atunci gtim sd ne folosim mintea in diverse moduri.
Dacd mintea funclioneazd bine, vom fi in stare sd realizdm multe lucruri
pe care nu credeam cd le putem face. Calitd[ile cultivate sunt cele cilre ne
asigurd superioritatea, nu cele inndscute.
De c6nd existd ca nofiune, inteligenla a fost asociatd de cele mai
multe ori creierului. Este interesant faptul ci egiptenii antici credeau cd
abilitatea de a g0ndi igi are sdlagul in inim6, tn vreme ce puterea
discerndmdntului se afld fie in creier, fie in rinichi!
Una dintre relatdrile cele mai fascinante despre evolulia creierului
uman poate figdsitd in cartea The Prehistory of Mind (Preistoia minfii),
de Steven Mithen. De profesiune arheolog, Mithen prezintd dezvoltarea
creierului intr-un mod accesibil gi pldcut. El descrie trei etape distincte.
intre acum gase milioane de ani gi acum patru milioane gijumdtate
de ani, oamenii aveau un creier mic (cam o treime din mdrimea actuald),
capabilde o inteligen[d limitatd. Creierulacela putea lua deciziisimple, pe
baza unor reguli simple - de exemplu, in privinfa hranei, addpostului gi
supravieluirii.
10 Introducere
ln a doua perioadd, intre acum patru milioane gijumdtate de ani 9i
acum aproximativ 100,000 de ani, au apdrut tipuri mult mai specifice de
activitate inteligentd. Un exemplu evident il constituie aparilia limbajului.
A treia perioadd, intre acum 100.000 de ani gi acum aproximativ
10.000 de ani, s-a eviden{iat prin aparilia unui creier mult mai complex 9i
a unortipuri maigeneralizate de activitate inteligentd. Esen[iald in aceastd
ultimd perioadd este dezvoltarea culturiigia religiei,
Nu este surprinzdtor faptul ci oamenii de gtiinfd incearcd de ceva
timp sd lege inteligen[a sau diverse atribute specifice de zone specifice
ale creierului. Cea mai cunoscutd incercare de acest fel a fost teoria
ftenologiei, formulatd ini[ial de Franz Gallin secolulalXlX-lea, in Germania.
Gall gi-a inchipuit cd se poate intocmi o hartd a minlii, pe care sd fie
identificate diverse zone responsabile de aspecte specifice ale vielii
noastre.
ln anii 1920, celebrul psiholog francez Jean Piaget a afirmat cd
inteligen[a este ,,ceea ce folosegti atunci c6nd nu gtii ce vrei sd faci".
ln uftimele doud decenii, am aflat enorm de multe lucruri despre
inteligen[d. Despre acest subiect au fost publicate numeroase cd(i, unele
devenind bestselleruri. Ele ne-au ardtat cd existd multe feluri de inteligenld,
nu doar aceea consideratd ca atare de cei mai mulli dintre noi- inteligenla
mdsurabild. ln felul acesta, ele ne-au dat posibilitatea de a incepe sd ne
recunoagtem poten$alulin raport cu talentele pe care le avem.
Psihologul Howard Gardner a fost cel care, mai mult ca oricare altul,
a revolulionat aceasti idee, postuldnd existenla a nu mai pulin de opt
feluri de inteligen!6. lnteresant este faptul cd el a inceput in anii 1980 cu
gapte feluri de inteligen!5, a introdus un al optulea, inteligenla naturalistd,
in anii 1990, iar in ultima vreme se gdndegte la al noudlea: inteligenfa
existenliald. Daniel Goleman a.exploratin mod special un anumit domeniu
gia inventat un termen nou: inteligenla emofionald (ECylE). Scriitoriprecum
Charles Handy gi Robert Sternberg au analizat existenla a mai mult de
opt feluri de inteligenld. Recent, Danah Zohar a inventat conceptul de
inteligenfd spirituali (SCIls). John Guilford doregte sd ne convingd de
existen{a a 120 de feluri diferite de inteligen[d!
11
Amplificali-vd forla mentald
PE |riCUN, PORN'I' ITV CUNSA , DUCETI CURSA
PNTVAACAPAT, ,
Labazaacestei cd(i se afld un model alfeluluiin care invdldm - Pe
locuri, Porni{i in cursd, Ducefi cursa p6nd la capdt - care vd poate ajuta
sd vd schimbali modul in care acfionali. Putefi invdla sd invdfali.
Deprinderea gtiinlei de a invdla este un soi de,,alfabetizare" de care tofi
avem nevoie,
Deprinderea gtiinfei de a invdfa cuprinde trei etape importante, care
vor fl prezentate separat in cele trei pd(i ale cd(ii.
Pe locurlPentru a incepe sd invdfali, trebuie sd vd gasi[iin starea emolionald
adecvatd. Ambientul trebuie sd fie favorabil gi, cel mai important, trebuie
sd vd pregdtifiin mod activ mintea.
Pornl,tl in curslPe mdsurd ce invdfafi, trebuie sa fili capabil sa folosili o gamd largd
de tehnici. Trebuie sd vd inlelegeli pe dumneavoastrd ingivd ca ,,elev".
Trebuie sa gti[i cum sd vd descdtugafi propria creativitate, Aveli nevoie de
rezisten[d gitrebuie sd gtili cum sd abordaliatdt succesele, c6t giegecurile.
Duce,ti cursa pinl !a capltDupd ce ali invdlat ceva, trebuie sd fi[i capabil sd reflecta[i la ce afi
invdlat gi sd aplica{i cunogtinlele dob6ndite in viafa dumneavoastrd,
schimbdnd gi adaptdnd felul in care aclionafi.
NvlPLl F ICAREA FORIE I MENTALE
De foarte mult timp, de prea mult timp, aceste trei etape esenfiale au
fost examinate in mod izolat, degi trebuie privite ca un tot. Cdnd le ve{i
putea face bine pe toate, vd ve[i fi poten[at cu adevdrat fo(a mentald.
Cartea aceasta vd va ajuta sd vd pregdtifi, sd incepeli sd invdlafi cu
incredere gisd fi[igata sd aplica[iin practicd lucrurile pe care le-a[iinvdfat.
t2 I l"tr"d"** 13tNe vom intoarce intruna la c6teva intrebdri de bun sim!: $i ce dacd? Ce
trebuie sd gtiu despre asta? Funclioneazd? Cum o pot aplica in via[a
mea? in ce fel md va ajuta sd am mai mult succes la muncd giin viala
personald?
Ca sd vede{i felul in care pot fi aplicate aceste lucruri, am inclus
opiniile mai multor lideri din lumea afacerilor pe care i-am intervievat special
pentru cartea de fa[d. Acegti bdrbali gi femei, din multe domenii profesionale
diferite, ?gi conduc deja companiile incercdnd in mod vddit sd exploateze
la maximum mintea angaja[ilor lor.
Cartea include de asemenea activitdli practice, informalii, intrebdri,
citate, imagini gi mulli alli stimuli care sd vd angajeze intr-un dialog activ.
Nu trebuie sd fi[i neurolog sau pasionat de cd(i despre afaceri pentru
a beneficia de aceste idei, pentru a le inlelege gi a le aplica. De asemenea,
nu trebuie sd devenili adeptul vreunei filozofii pentru a culege roadele
ideilor din carte. Lucrarea de fala este un manual de utilizare care se
adreseazd oamenilor de afaceri ocupa[i, ardtdndu-le cum funclioneazd
mintea lor. Veli gdsi o scurtd descriere a celor mai importante tehnici gi
descoperiri gtiinlifice, care vd vor ingddui sd fili mai inteligent in felul in
care munci[i gitraili. Ve[igdsi de asemenea pdrerigi ideioriginale care
nu apar nicdieii altundeva.
Aplicarea in practicd a unora dintre aceste sugestii simple vd va ajuta
sd vd cunoagte{i potenlialul gi sa oblineli succesul personal pe care-l
meritafi. Uneori este util sa va bizuili pe instincte gi sd incercali pur 9i
simplu sd faceli ceva concret, in loc sd vd impotmoli[iin explicafii. Aga
cum a spus Dodo in ,,AventurileAliseiin Jara Minunilo/', ,,felul cel mai bun
de a explica este sd faci".
1Despochetoreo mintii
in ziua de azi, nimeninu s-ar gdndi sd apindd un foc prin frecarea a
doud bele. in acelagitimp insd, mare pafte din aga-numita educalie
se bazeazd pe concepte la fel de depdgite.
Gordon Dryden, The Leaming Revolution
oTr MERGEM LA gcoALA, utoe hvAlAtvt MATERII cA $TIINTELE 9l lsroRlA.
De asemenea, ne dezvoltilm diverse abilitdfi, majoritatea asociate materiilor
gcolare, dar gi unele legate de viald. in mod ciudat ins6, foarte pulini
dintre oamenii pe care-i cunosc au fost invdlali cum sdinvele. Discutdm
despre gtiinfa de carte - dar ce gtim despre ,,gtiinla invdfirii'?Cdnd lin conferinle publice, iiintreb pe cei din sald care cred cd este
partea cea mai importantd a corpului lor pentru invdlat. Deloc surprinzdtor,
toliigi aratd capul. Dupd aceea iiintreb cdt timp au petrecut in gcoald sau
in facultate invd!6nd despre mintea lor; urmeazd o tdcere st6njenitoare
gi, tot mai mult in ultima vreme, plind de ingrijorare. Oameniiincep sd in!e-
leagd importanla reald a conceptului de ,,gtiinld a invdldrii", la care s-a
referit pentru prima datd Guy Claxton acum cdliva ani.
Situafia este similard in organizaliile de tot felul. Se discutd mult de-
spre piele globale, performanle, reducerea costurilor, managementulcunoag-
terii, culturd, valori, dezroltarea calitdlilor de mnducdtor gi aga mai departe.
Dar, in majoritatea cazurilor, felulin care ne-am putea folosi mintea pentru a
invdla sd acfiondm mai eficient nu figureazd pur gi simplu pe agenda de lucru.
Atuncicdnd este vorba despre deprinderea gtiinleide a invdla, parcd
ar exista o conspira[ie a tdcerii. lnvestim sume uriage in diverse afaceri,
in cercetare gi dezvoltare, in sisteme de calculatoare giin cursuri de manage-
ment, dar aproape nimicin inlelegerea moduluiin care funclioneazd min-
l. Despachetarea minlii
tea angajalilor gi colegilor nogtri - ba nici a felului in care func[ioneazd
propria noastrd minte.
Cu toate acestea, dacd veli sta de vorbd cu manageri, vefivedea cd
aproape toli considerd calitatea angajalilor ca fiind esenliald pentru
succesul lor. Vechile ingrediente, ca prelulgiprodusul, ocupd loculaldoilea
dupd felulin care angajalii se ocupd de clienli. Se poate afirma cd aceastd
abilitate a oamenilor de a invdla este unica sursd de avantaje competitive
de care dispun in mod natural toate companiile, gi cu toate acestea este
frecvent ignoratd.
Nu poate fi nicioindoiald cd felulin care invd[dm este esen[ial pentru
succesul nostru in lumea contemporand aflatd in schimbare rapidi. Aga
cum s-a exprimat faimosul educator John Holt in anii 1960:
Deoarece nu putem gfl care cunogtinle vor fi cele mai necesare pe
viibr, este lipsitde sens sd incercdm sd le preddm in avans. in toc de
asta ar trebui sd incercdm sd formdm oameni cdron sd le placd sd invele
atdt de mult gi atdt de bine, incdt sd fie in stare sd invele oice trebuie
invdlat.
Afirma[ia aceasta rdmdne la fel de valabild in prezent ca acum 40 de
ani. lns6 inlelegerea noastrd asupra felului in care funclioneazd creierul
uman a avansat odatd cu viteza extraordinard a schimbdrilortehnologice,
astfel cd este posibil ca simlul practic ai gtiinla sd fi ajuns finalmente la
egalitate.
Ce ati fost inudtat sau ce ali inudlat despre gtiinla de a invdla?i;;;;;;;;;;;#;;; si ramitia. ce stiti despre ntnctionarea nintii tdumneavoastrd?
|
Citind cartea aceasta $i fdcdndu-vd timp sd reflectafi la cunogtinlele
care se ascund in spatele proprieiexistenfe, velifiin stare sd vd amplificafi
propria fo(d mentald gi pe a celor aldturi de care lucra{i gi trdili.
t7
Recommended