BAZELE CONTABILITATII_6_2010

TIPURI de FORMULE CONTABILE

1. După numărul de conturi corespondente:- Formule contabile SIMPLE

- Formule contabile COMPUSE

2. După scop:

- Formule contabile de înregistrare

- Formule contabile de corecţie (stornare)

În funcţie de numărul conturilor corespondente care compun formula contabilă, putem avea:

1. formulă contabilă simplă – cu 2 conturi

2. formulă contabilă compusă – cu mai mult de 2 conturi

Formule contabile SIMPLE şi COMPUSE

FORMULE CONTABILE COMPUSE

% = Cont creditor ∑ sumaj

Cont debitor1 suma1

Cont debitor2 suma2

…. …….

Cont debitorn suman

FORMULE CONTABILE COMPUSE

Cont debitor = % ∑ sumak

Cont creditor1 suma1

Cont creditor2 suma2

…. ….

Cont creditorm sumam

FORMULE CONTABILE COMPUSE

∑ sumaj1 % = % ∑sumak2

suma11 Cont debitor1 Cont creditor1 suma12

suma21 Cont debitor2 Cont creditor2 suma22

……. …….. ………. …….

suman1 Cont debitorn ……….. …….

Cont creditorm sumam2

STORNAREA

• Înregistrările contabile nu pot fi corectate prinştergerea sau tăierea sumelor înregistrate înconturi şi înscrierea sumelor corecte.

• Un mod specific contabilităţii de corectare aerorilor intervenite la înregistrarea tranzacţiilor înconturi este reprezentat de operaţiile destornare.

• Astfel, formulele contabile de stornare (decorectare) pot fi:

1. formule contabile de stornare în negru

2. formule contabile de stornare în roşu.

CORECTAREA NOTELOR CONTABILE

(STORNAREA)

• Stornare în roşu

furnizori = casa 100

furnizori = casa 100

Suma se va înregistra ÎN CHENAR (echivalent cu scriere “în roşu”) şi se va considera NEGATIVĂ în calculul rulajului.

Rulajul nu va fi afectat.

CORECTAREA NOTELOR CONTABILE

(STORNAREA)

• Stornare în negru

furnizori = casa 100

casa = furnizori 100

Formula contabilă SE INVERSEAZĂ.

Rulajele sunt afectate.

APLICAŢIE Mini-monografie

BILANŢ INIŢIAL

ACTIV PASIV

Conturi

curente la

bănci în lei

2.900 Ksocial

subscris

vărsat

3.000

Casa 700 Furnizori 600

TOTAL 3.600 TOTAL 3.600

Op1. Cu Factura nr. 123/5.12.06 se cumpără de la furnizorul STAR S.A. materii prime în valoare de 20 u.m., TVA 19%, cu plată ulterioară.

- Modificări în patrimoniu:

Creşte stocul de materii prime (A+x); x=20

Creşte creanţa privind TVAdeductibilă (A+y); y= 19%*20 = 3,8

Creşte datoria faţă de Furnizori (P+z); z= 23,8

A+x+y = P+z

- Conturi implicate: Contul “Materii prime” (cont de Activ), contul“TVAdeductibilă” (cont de Activ) şi contul “Furnizori” (cont de Pasiv)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Conturile “Materii prime” şi “TVA deductibilă”, conturi de Activ, cresc, deci se vor DEBITA

Contul “Furnizori”, cont de Pasiv, creşte, deci se va CREDITA

- Formula contabilă este:

% = Furnizori 23,8

Materii prime 20

TVA deductibilă 3,8

Op2. Cu Bonul de consum nr. 12/7.12.06, se dau în consum, în secţiile de producţie, materii prime în valoare de 10 u.m.

- Modificări în patrimoniu:

scade stocul de materii prime (A-x); x=10

cresc CHELTUIELILE cu materiile prime (A+x); x=10

A+x –x = P

- Conturi implicate: Contul “Materii prime” (cont de Activ), contul“Cheltuieli cu materiile prime” (cont de Activ)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Materii prime”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

Contul “Cheltuieli cu materiile prime”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

- Formula contabilă este:

Cheltuieli cu materiile prime = Materii prime 10

Op3. Cu Nota de predare-produse finite nr. 34/8.12.06 se predau produse finite la magazie în valoare de 20 u.m. (cost de producţie).

- Modificări în patrimoniu:

creşte stocul de produse finite

creşte VARIAŢIA STOCURILOR (de produse finite) – venituri aferente costurilor stocurilor de produse (711)

A+x = P+x

- Conturi implicate: Contul “Produse finite” (cont de Activ), contul“Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” (cont de Pasiv)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Produse finite”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

Contul “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, cont de Pasiv, creşte, deci se va CREDITA

- Formula contabilă este:

Produse finite = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 20

Op4. Cu Factura nr. 300/9.12.06 se vând clientului ARCO SRL toate produsele din stoc, cu preţul de 30 u.m. (preţ de vânzare), TVA 19%. Clientul va plăti ulterior factura.

- Modificări în patrimoniu:

Cresc VENITURILE din vânzarea produselor finite (P+x); x=30

Creşte datoria privind TVAcolectată (P+y); y= 19%*30 = 5,7

Creşte creanţa clientului ARCO (A+z); z=35,7

A+z = P+x+y

- Conturi implicate: Contul “Venituri din vânzarea produselor finite” (cont de Pasiv), contul “TVA colectată” (cont de Pasiv) şi contul “Clienţi” (cont de Activ)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Conturile “Venituri din vânzarea produselor finite” şi “TVA colectată”, conturi de Pasiv, cresc, deci se vor CREDITA

Contul “Clienţi”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

- Formula contabilă este:

Clienţi = % 35,7

Venituri din vânzarea produselor finite 30

TVA colectată 5,7

Op5. Se înregistrează descărcarea de gestiune privind produsele finite vândute (cost de producţie = 20 u.m).

- Modificări în patrimoniu:

scade stocul de produse finite

scade VARIAŢIA STOCURILOR (de produse finite) – venituri aferente costurilor stocurilor de produse

A-x = P-x

- Conturi implicate: Contul “Produse finite” (cont de Activ), contul“Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” (cont de Pasiv)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Produse finite”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

Contul “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, cont de Pasiv, scade, deci se va DEBITA

- Formula contabilă este:

Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = Produse finite 20

Op6. Se achită datoria faţă de furnizorul STAR S.A. prin bancă (cu O.P. nr. 40/10.12.06) în valoare de 23,8 u.m.

- Modificări în patrimoniu:

Scade disponibilul la bancă (A-x); x=23,8

Scade datoria faţă de furnizorul STAR (P-x);

A-x = P-x

- Conturi implicate: Contul “Banca în lei” (cont de Activ), contul“Furnizori” (cont de Pasiv)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Banca în lei”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

Contul “Furnizori”, cont de Pasiv, scade, deci se va DEBITA

- Formula contabilă este:

Furnizori = Banca în lei 23,8

Op7. Se primeşte Factura ROMTELECOM nr. 6089/10.12.06 în valoare totală de 11,9 u.m. (TVA 19% inclus).

Modificări în patrimoniu:

cresc CHELTUIELILE privind serviciile de poştă şi telecomunicaţii (A+x); x=10

creşte creanţa privind TVAdeductibilă (A+y); y=1,9

creşte datoria faţă de furnizorul ROMTELECOM (P+z); z=11,9A+x+y = P+z

11,9 = x + 19% x

x = 11,9 / 1,19 = 10

TVA = 19% * 10 = 1,9

- Conturi implicate: Contul “Cheltuieli pv. servicii de poştă şi telecom.” (cont de Activ), contul “TVAdeductibilă” (cont de Activ) şi contul “Furnizori” (cont de Pasiv)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Conturile “Chelt.poştă şi telecom.” şi “TVA deductibilă”, conturi de Activ, cresc, deci se vor DEBITA

Contul “Furnizori”, cont de Pasiv, creşte, deci se va CREDITA

- Formula contabilă este:

% = Furnizori 11.9

Chelt. serv.poştă şi telecom. 10

TVA deductibilă 1,9

Op8. Cu Factura 800/9.12. 06, se cumpără mărfuri în valoare de 10 u.m., TVA 19%, de la furnizorul ALO SRL; factura se achită în numerar în momentul ridicării mărfurilor

- Modificări în patrimoniu:

Creşte stocul de mărfuri (A+x); x=10

Creşte creanţa privind TVAdeductibilă (A+y); y= 19%*10 = 1,9

Scade numerarul (A-z); z= 11,9

A + x + y – z = P

- Conturi implicate: Contul “Mărfuri” (cont de Activ), contul “TVAdeductibilă” (cont de Activ) şi contul “Casa” (cont de Activ)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Conturile “Materii prime” şi “TVA deductibilă”, conturi de Activ, cresc, deci se vor DEBITA

Contul “Casa”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

- Formula contabilă este:

% = Casa 11,9

Mărfuri 10

TVA deductibilă 1,9

Op9. Se vând jumătate din mărfurile existente în stoc (5 u.m.) clientului ADC SRL, la preţul de 12 u.m., TVA 19%. Clientul achită în numerar contravaloarea mărfurilor cumpărate în momentul ridicării lor.

- Modificări în patrimoniu:

Cresc VENITURILE din vânzarea mărfurilor (P+x); x=12

Creşte datoria privind TVAcolectată (P+y); y= 19%*12= 2,28

Creşte numerarul în casierie (A+z); z=14,28

A+z = P+x+y

- Conturi implicate: Contul “Venituri din vânzarea mărfurilor” (cont de Pasiv), contul “TVA colectată” (cont de Pasiv) şi contul “Casa” (cont de Activ)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Conturile “Venituri din vânzarea mărfurilor” şi “TVA colectată”, conturi de Pasiv, cresc, deci se vor CREDITA

Contul “Casa”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

- Formula contabilă este:

Casa = % 14,28

Venituri din vânzarea mărfurilor 12

TVA colectată 2,28

Op10. Se descarcă gestiunea de mărfuri cu mărfurile vândute (5 u.m.)

- Modificări în patrimoniu:

scade stocul de mărfuri (A-x); x=5

cresc CHELTUIELILE privind mărfurile, reprezentând costul mărfurilor vândute (A+x); x=5

A+x –x = P

- Conturi implicate: Contul “Mărfuri” (cont de Activ), contul “Cheltuieli privind mărfurile” (cont de Activ)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Mărfuri”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

Contul “Cheltuieli privind mărfurile”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

- Formula contabilă este:

Cheltuieli privind mărfurile = Mărfuri 5

Op11. Conform Extrasului de cont nr. 60/5.12.06, se înregistrează dobânda pe luna noiembrie, aferentă disponibilului în contul curent la bancă, în valoare de 15 u.m.

- Modificări în patrimoniu:

creşte disponibilul la bancă (A+x); x=15

cresc VENITURILE din dobânzi (P+x); x=15

A+x = P+x

- Conturi implicate: Contul “Banca în lei” (cont de Activ), contul“Venituri din dobânzi” (cont de Pasiv)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Banca în lei”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

Contul “Venituri din dobânzi”, cont de Pasiv, creşte, deci se va CREDITA

- Formula contabilă este:

Banca în lei = Venituri din dobânzi 15

Op12. Conform aceluiaşi extras de cont (60/5.12.06) se înregistrează comisionul bancar în valoare de 8 u.m.

- Modificări în patrimoniu:

scade disponibilul la bancă (A-x); x=8

cresc CHELTUIELILE cu serviciile bancare (A+x); x=8

A+x-x = P

- Conturi implicate: Contul “Banca în lei” (cont de Activ), contul “Cheltuieli cu serviciile bancare” (cont de Activ)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Banca în lei”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

Contul “Cheltuieli cu serviciile bancare”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

- Formula contabilă este:

Cheltuieli cu serviciile bancare = Banca în lei 8

Op13. În baza Extrasului de cont nr. 61/13.12.06 se înregistrează încasarea a 20 u.m de la clientul ARCO SRL, reprezentând achitarea parţială a Facturii nr. 300/9.12.06.

- Modificări în patrimoniu:

creşte disponibilul la bancă (A+x); x=20

scade creanţa clientului ARCO SRL (A-x);

A+x-x = P

- Conturi implicate: Contul “Banca în lei” (cont de Activ), contul“Clienţi” (cont de Activ)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “Banca în lei”, cont de Activ, creşte, deci se va DEBITA

Contul “Clienţi”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

- Formula contabilă este:

Banca în lei = Clienţi 20

Op14. Pe data de 31.12. (la sfârşitul lunii) se înregistrează închiderea conturilor de TVA (regularizarea TVA)

- Modificări în patrimoniu:

Scade TVAd (se soldează); (A-x); x= 7,6

Scade TVAc (se soldează); (P-y); y= 7,98

Creşte TVA de plată (cu diferenţa între TVAc şi TVAd); (P+z); z= 0,38

A-x = P-y + z

- Conturi implicate: Contul “TVAdeductibilă” (cont de Activ), contul“TVAcolectată” (Cont de Pasiv) şi contul “TVA de plată” (Cont de Pasiv)

- Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Contul “TVAd”, cont de Activ, scade, deci se va CREDITA

Contul “TVAc”, cont de Pasiv, scade, deci se va DEBITA

Contul “TVAde plată”, cont de Pasiv, creşte, deci se va CREDITA

- Formula contabilă este:

TVAc = % 7,98

TVAd 7,6

TVAde plată 0,38

Op15. Pe data de 31.12. (la sfârşitul lunii) se înregistrează închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli, pentru a determina rezultatul exerciţiului (se foloseşte contul 121- Profit sau pierdere)

- Conturile de CHELTUIELI se CREDITEAZĂ în corespondenţă cu 121

- Conturile de VENITURI se DEBITEAZĂ în corespondenţă cu 121

Formulele contabile sunt:

Profit sau pierdere = % 57

Venituri din vânzarea produselor finite 30

Venituri din vânzarea mărfurilor 12

Venituri din dobânzi 15

% = Profit sau pierdere 33

Cheltuieli cu materii prime 10

Cheltuieli privind mărfurile 5

Cheltuieli serv.poştale şi telecom. 10

Chelt.serv.bancare 8

Se închid toate conturile

Se întocmeşte Balanţa de verificare

Se întocmeşte bilanţul final

FLUXUL DE PRELUCRARE a DATELOR CONTABILE

1. DOCUMENT

2. Întocmire NOTĂ CONTABILĂ aferentă documentului (contarea documentului)

3. Înregistrarea Notei Contabile, însoţită de explicaţie (document (tip, nr, data) + natura operaţiei) în REGISTRUL – JURNAL = înregistrare CRONOLOGICĂ

4. Înregistrarea Notei Contabile, însoţită de referinţa la nr.crt. din Registrul-Jurnal, în CONTURI (în Registrul CARTE-MARE) = înregistrare SISTEMATICĂ

La sfârşitul perioadei de gestiune (lună):

- Se înregistrează operaţiile de “închidere lună”

- Se închid conturile (se calculează RD, RC, TSD, TSC, SF)

- Se întocmeşte BALANŢA DE VERIFICARE

La sfârşitul ANULUI se întocmeşte BILANŢUL, Contul de P&P şi celelalte Situaţii financiare

Principiul înregistrării cronologice şi sistematice

În contabilitate, operaţiile economice se înregistrează

CRONOLOGIC (după data documentului) – în REGISTRUL-JURNAL – şi SISTEMATIC (în conturi) – în REGISTRUL CARTE-MARE

Forma Registrului Jurnal:

Forma Registrului Carte Mare:

BALANŢA DE VERIFICARE

Simbolulcontului

Titlulcontului

Sold iniţial Rulaj curent Total sume Sold final

D C D C D C D C

…….

(crescătoralfabeticdupăsimbol)

TOTAL 1 1 2 2 3 3 4 4

MONOGRAFIE

1. Prezentarea firmei

2. Bilanţ iniţial (tablou cu 2 coloane)

3. Registrul-Jurnal (sau lista operaţiilor economice care au

avut loc în cursul lunii, cu specificarea Documentului, datei

şi a FORMULEI CONTABILE)

4. Registrul Carte-Mare (T-urile)

5. Balanţa de verificare la sfârşitul lunii

6. Bilanţ final şi Cont de P&P (conform Formulare – site)

CLASIFICAREA ŞI GRUPAREA CONTURILOR

TIPURI de CONTURI

1. după conţinutul economic:

– Conturi de ACTIV (Active şi Cheltuieli)

– Conturi de PASIV (Kpr, Datorii şi Venituri)

TIPURI de CONTURI

2. după tipul soldului:

– Conturi Monofuncţionale (au un singur tip de sold)

- conturile de Activ – au sold final debitor sau zero

- conturile de Pasiv – au sold final creditor sau zero

– Conturi Bifuncţionale (uneori au sold debitor, alteori au sold creditor )

- Contul 121 – Profit sau pierdere

- Contul 5121 – Banca în lei

- Contul 442 - TVA

TIPURI de CONTURI

3. după gradul de detaliere a informaţiei conţinute:

– Conturi SINTETICE – legiferate (ca denumire şi simbol)

– Conturi ANALITICE (la nivel de produs, imobilizare corporală, cont bancar etc.)

- la latitudinea utilizatorilor (pot fi IERARHII)

- au simbol stabilit de utilizator, pornind de la contul sintetic corespunzător

Principiul înregistrării sintetice şi analitice:

“orice operaţie economică trebuie înregistrată în contabiulitate, atât la nivel sintetic, cât şi la nivel analitic”

Solduri iniţiale conturi analiticei = Sold iniţial cont sintetic

Rulaje debitoare conturi analiticei = Rulaj debitor cont sintetic

Rulaje creditoare conturi analiticei = Rulaj creditor cont sintetic

Solduri finale conturi analiticei = Sold final cont sintetic

TIPURI de CONTURI

4. după apartenenţa la Situaţiile anuale:

– Conturi permanente, numite şi conturi bilanţiere, sunt conturile ce reprezintă elementele bilanţului (active, capitaluri proprii şi datorii); apar în BILANŢ

– Conturi temporare, numite şi conturi de procese, sunt conturile de cheltuieli şi conturile de venituri, conturi care NU AU SOLD la sfârşitul perioadei; apar în CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Conturile de venituri şi cheltuieli SE ÎNCHID la sfârşitul perioadei, în corespondenţă cu contul 121 – “Profit sau pierdere”.

Operaţia se numeşte: “Închidere conturi de venituri/cheltuieli”

• Planul de conturi general este un tablou alîntregului sistem de conturi, în cadrulcăruia fiecare cont este delimitat printr-odenumire şi simbol cifric, fiind încadratîntr-o clasă şi grupă.

• În simbolizarea conturilor se aplicăsistemul de numeraţie zecimal.

PLANUL DE CONTURI

CONTURI SINTETICE DE GRADUL 1 şi de GRADUL 2

• Conturile simbolizate cu 3 cifre = Conturi SINTETICE DE GRADUL 1

• Conturile simbolizate cu 4 cifre = Conturi SINTETICE DE GRADUL 2

• Dacă există, în planul de conturi, un cont sintetic de gradul 2, atunci NU se poate folosi contul sintetic de gradul 1 corespunzător.

În PLANUL DE CONTURI GENERAL există9 clase de conturi:

•Clasa 1 - Conturi de capitaluri

•Clasa 2 - Conturi de imobilizări

•Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în cursde execuţie

•Clasa 4 - Conturi de terţi

•Clasa 5 - Conturi de trezorerie

•Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

•Clasa 7 - Conturi de venituri

•Clasa 8 - Conturi speciale (de ordine şi evidenţă)

•Clasa 9 - Conturi de gestiune