View
334
Download
13
Category
Preview:
Citation preview
7B
74-€AQ/Lt
f/^fi-i:
DESPRE
VEGETATIUNEA ROMÂNIEISI
EXPLORATORII EI
DATE iSFPRA CLIUKI I A REfJllIXiliORU ROTAXICE
DISCUP.su DE HECEPIUNE ÎX ACADEMIA ROMÂNA
DOCTOR ULU D. BRANDZAl
HESPUNSULfi D-UUi CKECiORIU STEFAKESCU
Citite îii odina paiilii'â dft la 11 Aprilie ]8S(>.
BUCUR ESCIT I V () ( ; 11 A FIA A C A D E M f E f R () M Â N E
(L.\noK.\TOini Iîomâm)
19. - STRADA ACADEMIEI. W).
ISKU.
DESPRE
VEGETATIUNEA ROMÂNIEI
EXPLORATORII E[
DiTE ASI'F'KA riJMEI SI 1 IIF.i;III\II,nKl BuTAXlCE
lllKCfliSy IIE nEf.K.PIIiNK IN' ACAIiEMfA liOMANA
r)OCTO R l ! I . [] D J^'^B RA N DZ
A
iiKsrrNsrLL d-lui lir.Kdoiur stkfanesci:
Citite îii edina piililif de la 11 Aprilie ISHO.
mVX YORKhmta.nicaU
BlTCURESClT 11' o ( ; n A F T A A ( : A D E M I R I P, < ) M A .\ F
(f.AnOTÎATnKH HOJIÂM)
19. - STRADA ACADEMIEI. - 19.
]«80.
tloT APLICAU
Damnilorâ Colefji,
Mgiilitorea distinciiine cu care aî bine-voitu a me onora, chi-
mându-me a lua parte la importantele lucrri ale acestui înveatu
corpu, îmi impune plcuta, dar totu de o dat i dificila sarcin, de
a ve întreine câte-va minute asupra unei importante cestiunî sci-
inifice, relativ la era nostr, voescfi s (jicu, asupra Vej^iatmnii
Bomâniet.
De i acestu subiecii se rel'ere la studiele mele de predileciune
si de fote dilele, sciindu totui câtu e de vastii si dificilii, nu asu fi
avutu cujagiulu de a'lu alege, dac nu aii fi contatu mai dinainte
pe i)ine-voit6rea D-v6str indulgen.Dar, mai înainte do a ve schia, în trsuri generale, caracterele e-
,seniale ale vegetaiuniî României , s'mi fie permisu de a arunca
o repede ochire retrospectiv în istoria exploraiunii botanice a ereî
^ nostre, i a mi împlini o datorie sacr, aducendu, cu acesta solem-~" n ocasiune, slabele mele omagie primilorii pionieri, devotamentului
t>. pentru sciint i abnegaiiunii crora dalorimu cele d'întâiu date bota-
^ nice asupra ere! nostre. (1)
l
Primele i cele maî vechi noiuni sciinifice, ce gsimu asupra ve-
getaliuniî ei-eî nostre, sunt relative la Moldova, i le dalorimu lui
R. Ilacquet (2). care, în anii 1788-1795, cletori prin l.erile de ia
nordulu Carpaliloru (8j. Pe lîngâ descrierea general ce n^ d des-
pi'e starea vegetaiunii Moldovei cu 85 ani în unii, Hacquet indic
i vre-o 12 specii din plantele ce a observaii în cursulu (^leloriel
sale prin acesta er, i printre cari o nou i frimiosfi .specie de
oniagu . pe care acesta o descoperi pentru întâia or în ^munii
Moldovei. împrejurare creia se datoresce numele de Aconikim mol-
daviriiw rffffcq. loc nt. I. pag. I()9-1.71 . 1. Vil), sub care se cuno-
sce acesta specie pîii ast-(li. Câtu despre c.ele-l-alte 11 specii, ce maî
indic llacqiu'l. ele liirâ obseivate în trcn-crea acestuia pe la Boto-
ani, lai. Bacu. Salinele de la Ocna. .\giudu i Focani. (I)
Celebrii autori ai Viodnmiuhn ref/iifihu veietabi (o). înc menlione/.
chiaru de la priniiilu Nolumu-^aprutu în 1824—alu acestui monu-
mentu sciinificu. mal multe specii i varieti de plante, ce crescîi
în Moldova. ((>)
Câte-\-a observaii 11 ii vage. asupra vegetaiunii României se în-
tâlnescfi i în scriei-ile D-riloru C. Caracaîi i C. Vernavu. relative,
una la topografia Munteniei (7), alta la lisiografia Moldovei. (8)
Pentru ca s dinu îns. peste observaiuni mai complete asupra
erei nostre, trebue s ne transportmu tocmai la 1885, când aflmu
pre acelea ce ne-a remasu de la J. Edel (9). bolanistu. cruia dalo-
rimu cele dîntâiu exploraiuni mai sistematice asupra vegetaiunii
diverselorii regiuni ale Moldovei.
Edel divide tot Moldova, din acestiî punclCi de vedere, într'o
parte cuprins între Prutu i Siretil. pîn la leversarea ioru comun
în Dunre, i alta între Siretu i cresta Carpailoru. Indic cu de
arnruntulu l(îte sjîeciele de plante ce a observaii în fie care din a-
ceste regiuni. încependu cu descrierea vegetaiunii Ceahlului, singu-
rulî'i munte, dup prerea sa. cu o flor alpin proprie (10), i de
pe care a recoltatu 202 specii de plante . dintre cari 102 specii
alpine, gsite în regiunile superiore a le Ceahlului (1 1), iaru restulu
în regiunile inleriore ale acestui munte (12). Trecendu dup aceea
în munii învecinai, indic i în acetia vre-o 111 specii (DV). Sco-
borându-se din niunî, Edel, dup ce arat schimbarea de vegetaiune
ce se observ în apropiarea esului Focaniloru, nu departe de Odo-
besci (14), trece Siretulu i descrie vegetaiunea colinelonî i n câm-
piiloru ce se întindu între acestu din urm rîu i Prutu. indicOndu
14 specii de plante ce crescu prin locurile srate din vecintatea Pru-
tului i a Dunrii (15). H specii de plante ce crescu pre (ennru'ile i-
retului (16), i specii de plante observate în abundan pe colinele
despre Galai (17). 10 specii de plante observate prin stepele din a-
cest parte (18), i în line 27 specii de plante acuatice, observate
prin mltinele din vecintile Bratiului (19). Edel consider e-sulii ce se întinde de la Galai prin Brila la Orova, ca basa Florei*
daco-roiri;iti(\ ce Ibrmez o ramur important a Florei caspice , icare, cu puine rnodiiicaiuni. se întinde spre Carpai, spre a se
continua cu Ib'mele Florei germane, pe cândii Prutulu i Dunreaconstitue u stavil statornic pentru mai multe plante proprie teri-
toriului dacicu, p. c. Dmcmephalum Moldavica , etc; în schimbu inse,
sunt altele, cari saru acesta stavil i vinu s se naturaliseze în a-
ceste regiuni. Ga esemplu, menionez pe Xantluam trkuspidatam
,
plant necunoscut în Moldova înaintea resbelului turcii din 1829,
cându au lostu introdus prin fructele acestei plante, ce se gsiatj
a ctate de C(3mele i codile cailoru Cazaciloru (20), dup cum sau
observaii acesta i în urma ultimului resbelu turco-rusu, când sa li
vedutu reaprendu acesta plant,prin tote locurile pe unde sau o-
pritu caii pahoniloru rui, locuri pe unde mai înainte ajunsese a fî
cu desverire stârpit; ca dovad despre acesta, ne pote servi câm-
pia Ferestrului. Din acesta regiune, Edel adun 890 specii de plan-
te (21). tn fine, Edel îi termin observaiunile sale, prin indica-
iunea mai multorîî specii interesante, dintre plantele sociabile cele
mai trecuente în regiunea dintre Prutu i Siretu (22), precum i a
vre-o 100 specii de arbori i arborai, ce crescu în pdurile Mul-
doveî (23), i dintre cari ceî mal rari suni: Pimis Cemhni^ pe care
nu Iau gsiii de cât !a Ocna, i P'mus Mughus, P. punulio i P. La-
rix (Larir. Leckbourii), pe care nu i'au gsitu de câtiî pe vîrfulu Cea-
hlului . i înc ultimulu cu tolulCi piticu i pircitii.
Alu duoilea anij dup escursiunea lui Edel, Dr. J. Czihak. medicu.
i natuialiHtn. care contribui atâtii de mulii la înavuirea Museuluî
natural din lai. pnljlic sub litlulCi Florce moldaviccB species ac fie-
nera liucmque cxa-i rsionibiis ejploraia ac secundum Limicei Systema or-
dinat Mus. Maji l^Sd (21). catalogul ti a U Kî specii de plante culese
din Moldova, ce compmm erbariulu menionatului museii, i din cari
cele maî multe sunt tocmai acelea ce fusese recoltate de Edel. A-
cestu catalogfi (25). încarQ c mi face nici o meniune despre loca-
litile din Moldova, unde ati iostîi observate diferitele specii ce cu-
prinde. toti;i arii pute s ne servesc, de nu ])entru alta. celu puinii
ca mijlocii de orientare în erbariulu museuluî din Taî. dac uita-
rea în care a fotii lsata de atunci încoce acestil erbariii. mi aru
fi adusu aprope completa sa distrugere . aa în câtii putemu dice
c ast-dî, maî tot coleciunea acesta de plante, este ca i perdut
pentru sciin. (26)
Duoi anî maî tardiii J. H. Leveille, celebru micologii francesii,
fcendu parte din expediiunea sciinific în Rusia meridional iCrimea. executat în 1887 sub direciunea lui Demidoff (27). în
trecerea sa prin Muntenia i Moldova. înc consemn câte-va obser-
vaiuni intei-esante asupra vegetaiunii acestoru erî. indicându i câte-
va din plantele pe cari Ie-a observaii crescendu prin împrejurimile Bu-
curesciioi'u. precum i pre unele din acelea, ce se vedii i astdî
acoperi ndu întinderi considerabile prin stepele Munteniei i ale Mol-
dovei.
Alu duoilea botanisiii. care dup J. Edel. studia cu seriositate ve-
getatuiiea Moldovei, aprofundându, cu multu mai multu de câtii
acestu din urm. avuia i caracterile sale. este Ch. Guebbard (28)
botanislu modestii, pie câtii scruttorii pasionaii. Pe cândîi Edel
nu cunoscea vegetaiunea acestei pri din era lujstr, de câtu numai
dup îiceea ce a pututu vede în o singur exrursiune ce fcii
,
Guebliai'd. explora cu deaiiirunlulu Molciovii in curr^u de o-r^c ariî,
de la I8i2— J8i8. adunâiidu i observaudu unu nunu'n'i cu mul tu
maî con«i(icra])ilu de specii de planie de câlii Edel . i piinlic c;n1
elu descojM'ri unele specii cu lolulu noue. (iuel^lund. sciisc unu ca-
talogu de I<')!(' plantele culese i observate de elu în IMoldovii pin
în 1(SiS. iiililulatu Ermmeratio 2^f(intaruin qiias j)rr amios 1<^4:J ad 1<S4-S in
Moh/diia col/cf/if ci ohserravif C. Gudbhdvd, i o sciirla nolil.a a>u))i'a ,u(,'0-
graliei, a divisiuniî teritoriale, a ludureT pâinenliilul i a vegchdjunii
generale a Moldovei . întitulat Nolicf f/m/n/pJiiguc ci hoianiqiie Hur la
Moldavie, ponr servir dintroihidion <) hi F/oi-c (h (r pa/fs, lucvil ale cioru
manuscrise luiâ trmise în 1848 d-luî AUonse de Candolle din Geneva
împreun cu o colecHune compus din plantele cele mai inleiesante
din Moldova. Dintre manuscrisele luT Guebhard . Catalomiln leniase
cu totutu inedita, de i era (,elii mai import an Iu ]ientru noî. fiindu
c cuprinde enumeraiunea a li(î4 specii cu luaî multe varie-
ti, dintre cari specii, 1090 observate i culese de însui elu. iaril
restulu vedute în erbariulu museului din lai (2V)). CâJu despre No-
ti, s'a publicaii din ea. de ctre d-lu A. de C.iuidolle. in Bihlio-
tlieque universelie de Genere (Voi. X. Ffrrkf 1^4!). pari. SH). iiiiiii;is
unu extrasu în 22 pagine, oinilendu-se tolu ce era de uuil in-
teresa mai multu localu i fcendu prin acesta s remn inedit,
i din acesta lucrare, tocmai partea cea mai iuiporlanl peniru noi.
aceea adec ce cuprindea descriptiimea ve^j^eialiunii celoi'u mai
multe din localitile, cari fusese mai cx\ deameruntiilu explorate de
ctre Gu(''l:)hard
.
In Notia sa geogralic- botanic . Guebliard . în ceea ce pri-
vesce partea botanic, singura caie ne ocup aicea. j)e lângcâte-va consideraiunî generale, relative maî cu sem la clima
Moldovei i fertilitatea pmentuluî ei. descrie i vegelaliiinea ge-
neral a acestei teri, pe care. din acesiu puuelu de vedere, o
subdivide. dup natura terenului i diferinele de vegetaiune, în
trei pri, i anume : Moldova superiorâ, cuprindendu Iot partea
catenel Carpailoru vârât în limitele acestei teri i districtele ne-
muntose cele mai vecine de fruntaria septentrional; Moldova cm-
tfd . {'oprirujendu , cu primele trepte ale Carpailoru . tot Mol-
dova Hiaî «iLiltu sau niai puiriu acxidentat. vârât între acestî
munî i rîulti Siretu ; în line, Moldova Inferior sau câmpia cuprins
între Dunre, Siretu i Prutu.
Mokiova de josu—vastu podiu strbtui! de vi, ale crui puncte
ctsÎHiitiaute nu trecu peste 500 piciore de-asupra nivelului mrei,
—
este partea asupra creia se întinde uiaî multu Guebhaj-d, din caus
c, întrînsa tiindu 1 leedinia sa obicinuit, i-au lostij inaî lesne a
o percui'ge îu Iote direciunile sale i prin ui'mare a studia i ve-
getaiunea eî iutrunu niodu cu multu maî conipletu. Pe lâng acestea
elu consider acesta parte, ca cea maî interesant pentru botanistu,
din causM. mai cu seui, a mareî analogii ce are cu stepele Husieî me-
ridionale. Diverse plante maritime, ce se întîlnescu pe ling unele
mlatini siate ailtore de alungulu Dunrii, prin vecintile GaJa-
tului, ca S(d'ivoriua herbaem , Siia'da maritima. Atenarta salina, etc.,
fcu pe Guebliard s emit prerea, c totu podiulu acesta, ar ti fostu
acoperim de ctre apele Mrei-negre. maî înainte ca acestea s se fi
retrasu in hnsiiiulu loru actualii , în urma deschiderii Boslorului.
Localilfile din acesta parte a Moldovei, cari au fostu maî cu de-
amrmitulu explorate de ctre Guebliard, sunt : Galaulu (80), Pe-
chia {'M). Plcinta si mlatinele saline de la Piscu (82). Mangina (38),
Cudalbii (81). Puleniî (85). Adamu (?>iS), Tocuciu (87), ignescil (88),
si Nicorcisciî (89). Din Lote aceste localil,(î elu tcu interesante i
abondaiile recolte. Kelativu la Moldova central, arat c acesta re-
giune particip, ala tu din partea superior a erei prin munii ei. ce
ajungu înlimea de 1000-1200 piciore, prin codrii ei numeroi i
dei, precum i prin nemnneratele vi bolovnose i torente de care
se all strbtut în tote direciunile, cât i din Moldova inferior,
prin Irumosele i fertilele ei câmpii; enumera esenele cele mai co-
mune, ce compunvi pdurile i luncile din acesta parte (40). i de-
scrie vegetaiunea localitiloru pe cari le-a explorata maî cu deosebire
i printre cari cile/ : Fureiî, cu ermurile Putneî (ii), \l-stirea Scîn-
teia (42). Panciu ( t8). Câmpurile (44) i Cainulu (45). Câtu despre
Moldova superior, singurele localiti, despre a crorii vegetaiune Gueb-
hard face ore-care meniune, sunt : laulu (4(i), pe a cruia flor o
consider, ca avendu mult analogie, cu aceea ce caracterisezn re<jjiuriea
inferior din Jura. i nmniî de la Tîrgulu-Ocneî pînâ la Slnicu,
muni de unde înc a recoltaii mal multe plante interesante (47).
Regiunea superior a Carpailorij remas neexplorat d(' Guehliard,
dar eompulsarea micului erbariii alu museuluî din lai. recoUatu în
timpulu cltoriei tcute prin acestî muni de ctre Edel i Szabo, it
permisei' de a'i tace o idee superficial i despre vegetai unea a-
cestei din unn regiuni. Dup prerea sa, plantele Carpailorii. sunt
cu puine escepiunî . aprope ca acelea ale Aipiloru secundari din
Sviera, cn deosebire c, speciile ce trecu punctulu de eievaiune alu
p\?LT\\.ei ,Soldauella alpina, nu se maî gsescu. i suni in locui le cu de
acelea ce aparinil Carnioiiei i Carinthiei; puinu inaî josu vegeta-
iunea este maî tot jurassic. pe cându prc esnri. ea se asemen€u aceea a Sviereî sau a Francieî centrale.
Pe lîng datele ce precedCi, asupra vegetaiuniî Moldovei, maî da-
torimii luî Cb. Guebhard diferite observaiunî botanice forte cu-
riose. ce denot spiritulu eminamente scruttorii aln acestui hoh-
nistu. (48)
Pe cându Cb. Gue})bard explora Moldova interior i centrai,
totu în acelu timpfi. tria în laî unu alta botanistu. \v\ mai puinu
modestii, care se ocupa în tcere cu continuarea exploraiuniloru în-
cepute de ctre J. Edel, maî cu sem în regiunea niuntos a Mol-
dovei. Acesta era Dr. Joseph Szabo (49), care înc de pe la 1842,
în urma maî multoru excursiunî botanice ce fcii in Moldova —excursiunî, pe cari, cu tot etatea sa forte înaintat, le continu mal
pîn în 1874. cândii fu rpitii sciineî — adun o coleciune de vre-o
2844 specimene de diferite speciî de plante, pe carî o oferi museuluî
naturalii din laî. Coleciunea acesta a luî Szabo. împreun cu aceea
a luî J. Edel, ce aprope singure compuneau maî totu erbariulii men-
ionatuluî rauseii, sunt cari aCi servitu luî Guebbard spre aî com-
pleta enumeraiunea sa, i cu speciile de plante din regiunea superior
a Carpailoriî, remas, dup cum sa v6dutîi, neexplorat de elO. Daractivitatea botanic a luî J. Szabo, nu se mrgini numaî în facerea
de excm'siunî i coleciuni, Szabo a ,i sciisu, din diferite puncte de
vedere despre Flora Moldovei, cli (oic c din scrierile sale na datii
la lumin de câtu numai unu iiiicu opusculu de 61 pagine, lucratu
în colaboraiime cu l)r. J. Czihak, >.'\ relalivu Ia plantele alimentare,
tinctoriale. medicinale, etc întrebuinate de ctre Românii de la
Ostil (50). In acesta scriere, se vedu enumerate aprope 1800 specii
de plante, aretate ca crescendu în Moldova, dintre cari. lsându
la o parte plantele de cultur, pe cele cu totulii vulgare i respândite,
i vre-o i8 specii de ciuperce, câi-va licheni i algî. nu gsim Ci de
cât nnmaî vre-o 80 specii, crora li se indic i localitile unde
au l'ostu obseivate (ol), pe când restulu. lipsite de ori-ce aretare a
locului nalalu. pru in mate parte, a li cilate dup Flora Transil-
vaniei de J. Baumgarten. (52)
Din ceea ce precede s'a pututu vede, c pîn aici, namCi întâl-
nitu înc asupra Munteniei, de câtu pre puine date de val(3re, ic mal tote acele menionate, se raportez la Flora Moldovei, partea
României cea mai bine. i. relativu. maî complefu explorat pîn a-
HÎ-di.
Trebue s ajungemu la 1850, pentru a începe a gsi date mai po-
sitive i asupra Munteniei. La acesta epoc se i urc acelea pe care
le datorirnu lui Aithur. Scliott (58), alu duoilea botanistu. care dupLeveille, cltoresce prin acesta parte a ereî. Acestu botanistu, indic
unele din plantele cele maî însemnate, pe cari le-a observaii în tre-
cerea sa. pe la Severiim , Cerneu. Dlteu. ClaracalCi, Slatina. Talpa,
Ialomia, lirgovitea, Sabaru, Argeu, Ocna-mare, etc. (54).
Câtu despre munii Munteniei, pe câtu sciu . n'ari în ceputu a ti
explorai, de câtu numai de pv. la 18(52. epoc cându pentru întâia
or, vedemti botanisti îndreptându-i paii spre ei. Ulrich Holfmann (55),
fostu profesorii de botanic la scola de medicin din Buciu'esci^
râpitii, din nenoricire, prea curendu sciinei, este dintre cei dânteiu,
care deschise calea în acesta direciune, prin excursiunile ce tcu in
di Ieri te rînduii, în câi-va din munii acestei pri a erei ncjstre. Astu-
felu suni : excursiunea din munii Muscelului, pe la CâmpulungCi,
Rucrii si Dîmboviciora , fcut de la 11-21 Septembre 1862 (56);
exciirsiiinea din munii Buzuluî, prin împrejurimile mnstirii Ni-
lonu, de-alungulCi pîrâului Prscovu i pîn la Bîsca-mare (57). i aî
Prahovei, prin Bucegî (58), fcut de la 6 Augustu pîn la 15 Sep-
tembre 1863 ; în fine, excursiunea din muni' Vîlceî (munii Coziei, Bi-
stria) i aî Gorjiuluî (Tismana, etc). fcut în 1864 (59). Drile de
sem despre resultatulii excursiuniloiii luî U. Hoffmann , de i forte
scurte, i reduse numai la nisce simple enumeraiunî ale speciiloru
gsite în diferitele regiuni din munii percurî,pe lâng val(3rea loru
intrinsec, au meritulu, ce este jusiii a li-lu recunosce, de a ti pri-
mele date sciiniiîce asupra vegetaiuniî muniloril Munteniei. î»[ume-
rulîî totalii alii planteloru culese de ctre lî. Hoffmann în (îui'siilii a-
cestoru excursiuni se sue la vre-o i-30 de specii.
Fr de a mai vorbi despre indicaiunile generale, relative la unele
dintre plantele cele mai comune ale ereî nostre. ce se întâlnescii
prin diverse scrieri asupra României, publicate în acestî din urmani (60). i de câte-va erborisaiunî de unu interesu maî mediocru,
ce ,s"aii mai fcutu în unele pri ale României (61), cam acestea
erau cunoscinele nostre asupra Florei acestei erî . cândO , în luna
februariu 1876. comunicaiu Societii eo^rafîce române, sub tit-
lulîi Fragmente din Flora Romiilel {Bulet. Socief. r/eogr. rom. 1876,
nn** 7-8. pag. 60-104), o scurt onumeraiune, cuprindendii vre-o
700 specii de plante, recoltate de mine, în cursulu aniloru 1874-
1875. din diferite localiti ale districteloru lai. Bacu, Berladil.
Ilfovii, Vlaca, Argeii i Muscelu (62).
Din acesta repede excursiune fcut în literatura Florei erei no-
stre, ai pututu vede. Domnitorii Colegi, c cu tote sforrile per-
severente i sudorile versate de câi-va neobosii i ardeni explo-
ratori, ale crom nume vorii remâne eternii gravate pe frontispi-
ciulu nscendului nostru eflitîciii sciinitîcu, nu cunoscemu, de câtu,
relativu, pre puine din variatele i elegantele plante cu cari ia
plcutu natureî s împodobesc pmen tulii României . i c ne
remânu înc multe exploraiunî de tacutu, mai înainte de a pute
termina opera început, cu atâta desinteresare, de ctre predece-
sorii notri (63).
10
n.
în dorina de a contribui, în majginile inodesteloru mele mijloce,
la progresele botanicei în România, suni aprope 7 ani, de cândii
ocupatu continmii cu explorarea vegetai unii acestei teri. avui o-
casiimea de a o studia, potii dice, mal în tote ameruntele sale;
temerea, ins, de a nu tiece limitele bine-voitorei D-vostre a-
teniuni, me silesce a nu ve presenta de câtîi numai unu scurii
resumatii alu resultateloru celoru mai generale, l car! in'au
condusu investigaiunile mele în acesta privin.
Partea Romniei, asupra creia amii îndreptaii exploraiunile mele,
este aceea, ce se gsesce circiunscris între 43^53' i 48*^15' de latitu-
dine nordic i 20^ 10' i 25° V;)' <le longitudine oriental. Ace-
sta parte se întinde, dup cum scii, din valea Dunrii de josfi
i pîn pe costa orieutal i uieridioiialâ a muniloril Carpaî, în-
lâtisândiji configuraiunea imul vaslu amtileairu cu inclinatiunea
spre sudii. i rdicându-se treptalu de la ermulii Dunrii, pîn la
cele mal înalte verfiuî ale inuniloru menionai. Dup cum vedei,
nu va fi cestiune în ceea ce va urma , nici de Dobrogia , nici
de Basarabia.
Flora acestei pri a României, aslu-folu ciicumscris, face parte
din aceea a basinului interioru alii Dnniii. i pare c aru con-
stitui în adeveru, limitea extrem a vegetaiunii orientale i occi-
dentale. Diverse particulariti i anomalii, ce ofere acesta flor,
fcu ca cunoscina ei s aib unii interesii cu totulu specialu.
Aa, alturea cu plantele erilorO temperate, se gsescu. dup cum
acesta sa observatu i de ctre (luebbard . specii din nordnlti Si-
beriei i din Laponia . amestecate cu de ale Ungariei, Greciei iAsiei-mici. Este învederatii . c cuele unoru astii-felii de parti-
culariti, uu trebue a li cutate, de câtu în condiiunile clima-
terice cu totulîi escepionale ale erei nostre, de vreme ce se scie,
c. vegetaiunea. este îii mare parte subordinat climei. De aceea
mai înainte de a me ocupa despre caracterele vegetaiunii , s'mi
fie permisO a me opri unu minutii asupra acelora a climei.
11
România are clim coriliriental. Situaia sa între Orpai i Bal-
cani, lipsa rle adpostu în contra venturiloru despre nord-est isud-est , în (ine , constituinnea Jiiuntos a unei mari pri din ea
,
tote irnprejuriile acestea deosebite, fcu ca iarna, Irigulti s fie forte
riguroii i pmentulu s se acopere cu unu grosu stratu de zpa-
d , iaru vara cldura s devin cate o dat aprope tropical, din
causa, maî cu sem, a resfrângeiii radeloru soreluî în cele doue ca-
tene lorniate de Carpai si Balcani. Diferinele îns de latitudine, al-
titudine i exposiiune, ce presint diversele pri ale României, fcu
ca clima ei s varieze de la o regiune la alta. Ori câtu aru fi de
iiriportantu. de a determina condiiunile climaterice ale fîe-crei re-
giuni în parte, observai unile meteorologice ce posedrnu pîn astdi,
sunt înc prea restrinse spre a putea face o asemenea lucrare ; fiindu
c. cu t(3te struinele ce s'au pusii de ctre acesta Academia, încdin anulu 1875 (vedî Anal Soc. Acad. Bom.), spre a se înfiina sta-
iuni meteorologice — atâtu de imperiosu reclamate de împrejurrile
cu totulii escepionafe în cari se afl România — în diferitele re-
giuni ale erei. silinele ei, din diferite cause. au nîmasti nerealisate
înc, pîn astcli.
In lips, dar, de alte observaiuni meteorologice, me voiu mrgini
la acelea ce s'au fcutu, de Ia 1871 pîn la 1879, sub direciunea in-
veatului nostru colegu. d-lu profesoru P. S. Aurelianu, la scola de
agricultur i silvicultur de la Ferestreu (64), i acelea fcute în
1879, de ctre d-nii tefanii Hepites la Brila (65) i Petru Poni la
Iai (66j, observaiunile acestea, tiindil singurele ce posedmu maî
complete pîn ast-dj, relativu la clima României, i cari potii fi
considerate ca definindu mai cu deosebire clima regiunii câmpie-
loru i a colineloru.
In resumarea acestoru observaiuni meteorologice, dup esem-
plulu D. Lecoq (67j, nu amu avutu în vedere de a determina pre-
cisîi. de câtu numai temperatura medie a lunelorîi si cantitatea
12
de ap de ploe ce le corespunde , aceste doue elemente fiind u a-
prope singurele, a croru aciune influenez maî di rectu asupra ve-
getaiujiii.
Ferestreulil este situatu în regiunea câmpen. lîng Bucurescî, camîntre ^i^ 25' i 23^ 46' de longitudine oriental, la o înlime de 87
metri de-asupra nivelului mrii. Din observaiunile fcute în acesta
localitate, în o period de 9 anî, result, c media acestorii 9 anî,
pentru temperatura fie crei luni, este urmtorea :
Ianuarie — 2,59
Februarie — 1,50
MaHie 4- 4.01 i Septenibre + 17.7H
Aprilie + 11.16| Odombre + 11-79
Maifi + 1f).56j Noembre + 6.27
limie -H 21.1 fi Decembre — 0,36
Cecc) ce ne d, pentru temperatura me(ii<^ a anului. 10^.78 C. Dacdescompuneinu acesta medie în temperatura de var i temperatura de
iarn, avemii cifrele -4- 18*^.62 C. pentru var i + 2^,94' C. pentru iarn.
Dac acuinii cutniu, care este crescerea progresiv a unei luni
pe cea precedent. însemnândii cu semnulu + augmenta i unea icu semnulu — diminuiunea, obinemu seria urmtore :
Iulie + 22.S7
Augustu + 22,27
lamiaiie — 0,00
Februarie -j- 1.09
Marlie -f- 5.51
Aprilie -|- 7,15
Maifj -f- 5,40
Iunie -j- 4,60
Iulie 4- 1.71
Augustu — 0.60
Septembre — 4,54
(.)c1ombre — 5.94
Noembre — 5,52
Decembre — 6.6H
Crescerea se manifest maî cu sem din februarie în martie,
din martie în aprilie, din aprilie în maiîji i din maiu în iunie
;
temperatura remâne aprope staionar în timpulu celoru doue luni
iulie i augustii ; dup aceea ea descresce repede în septembre,
octombre, noembre , decembre, i maî puinu repede în ianuarie.
Crescerea progresiv are locij în timpii de ese luni consecutive,
cu începere de la februarie; descrescerea întrebuinez acelau spaiu
de timpii.
în timpulil acestom noue ani, maxima extrem a foslu de-f-SS'^J C.
13
în diua de ^*/i2 augustu 1877, iar minima extrem de — 2¥.
dina de ^^,iii februarie a anuluî 1875.
Apa ce cade din cerCi este distribuit în milimetri în
urmtorij în cele doue-spre-dece luni ale anuluî :
lamutrie 8,75
Februarie 10,43
Miirtie 20.30
Aprilie 45,48
Main 66,18
Iunie 74,73
miie . . .
Augustu .
Sepleinbre
Octombre .
Noeinbre .
Decembre .
7 C. in
modulu
(i9.30
56,78
30,46
44,55
4-5,33
28.00
Cea ce d media anului de 500""", 29. Sau luându. ca pentru tem-
peratur . pe cele ese luni din mijlocii pentru anutimpulu de var, ipe cele-l-alte ese pentru anutimpulu de iern, avemu cifrele 342""", 9:^
pentru var. i 157'"'". 36 pentru iarn.
Dac, ca pentru cldur, ciittnu care este augmentaiunea sau
diminuiunea columnei de aj) cdut întro lun peste aceea a
luneî precedente. însemnândQ de asemenea prin semnulix 4- aug-
mentaiunea i prin semnulu — diminuiunea, i esprimându can-
titile în milimetri, obtinemu resultatulG urmtorii :
Ianuarie
Februarie
Martie . .
Aprilie .
Main . .
Iunie . . .
+0,00
1,68
+ 9.87
4- 25,18
+ 20,70
-l- 8,55
Iulie . . .
Augustu .
Septembrie
Octombre .
Noembre .
Decembre .
+
5,43
12,52
26,32
14,09
0,78
17,33
Descompunendu anulu în patru anutimpurî de trei luni. i iy-
ândii pentru iern, decembre, ianuarie i februarie, pentru prim-
var, martie, aprilie i maiu. pentru var, iunie, iulie i augustîi,
pentru toran. septembre, octombre i novembre, avemu proporiunile
urmtore :
Ierna 47,18
Prim-vara 131.96
Vara 200,81
Tomna 120,34
NumerulCi dileloru de ploe observate în urmtorii 9 anî, dupanotimpuri, sunt :
14
Ierna
15
ratura maxima a anului a fostu de -j- ?Î8<*,8 C. la 26 iunie : iartemperatura minima a l'ostu de — 17^.7 C. la 29 decembre.
Apa cdutâ din ceriu fatâtu in stare de ploe câtu i în stare de
zpad), este distribuit în milimetri îh modulu urmtorii în cele
doue-spre-dece lune ale anuluî :
Ianuarie 207.7
Februarie ,53,4
Martie 46,2
Aprilie 47.8
Maiu 21,1
Iunie 90,7
Iulie i0,9
Augusta 18,2
Seplembre SAOctombre ^.7,5
Noembre 49,5
Decembre 10,4
Ceea ce d media anuluî de fiBO^^^O.
Numerulu dileloru de ploe au fostu de 64. iar a celbru de zpa-d au fosta de 16. Grosimea stratului de zpad a fosfu de 1913""".
laulii este situaii în regiunea colineloru . între il^ 10' de latitu-
dine nordic i 2h^ 18' de longiliidine oriental, la o înlime de
318 metri de-asupra nivelului Mrii-)iegre. Din observaiunile fcute
în acesta localitate, în cursulu anuluî 1879 (st. n.), j'esulf, c tem-
peratura medie a fie-carei luni, este urmtorea :
Ianuarie.
Februarie
Martie . .
Aprilie. .
Maiiî. . .
Iunie. . .
—
Iulie 100,00I
Octombre 51,75
AngustLi 78.25 i Noembre 20,75
Septembre 19,25 Decembre 1.25
Ceea ce d media anului de 563""", 75.
Numerulu dileloru de ploe au fostu de 80 ; iar a dileloru de z-pad au fostu de 17.
TV.
lulluiuele meteorologice . cari imprim climei ereî iiostre ca-
ractere atâtu de escepionale, nu sunt singura caus, care i facii
Flora variat ; numerose alte condiiunî biologice ., precum : situa-
iuiK^a fereî ri(3stre, inegalitile topografice i diversitatea lo(;uriloru,
dilerinele de altitudine i înlimea muniloru, constituiunea fisic
variat a solului, contribiie i ele, în celii maî mare gradti, a
face ca Kloia României, s fie pentru botanist! o min nesfârit
de exploata tu. avut în totu feliulu de plante rare i interesante,
incependu de la acelea ce compunu curiosa vegetaiune a regi-
uniloru uivale i alpine, i pîn la speciile ce populezâ vastele stepe
ale Kusieî meridionale si ale Crimeeî.
în scopu de a ve presenta unu tablou pe câtu se pote maî
esactu despre vegetaiunea României , înterneiându-m pe conside-
rai uni trase maî cu sem din diferintele de altitudine si clim
,
amu împriii, din acestu punctu de vedere, tot era, în ese re-
giuni botanice maî multu sau maî puinu distinte, i despre ca-
caracterele vegetaiuniî crora urmezâ acum s ve fcu o scurt
schiare. Fr de a intra în amrunte asupra asociaiunilorfi ve-
getale ale fie-creia din variatele staiuni ce ' se întâlnescu în a-
ceste regiuni, voiu cuta a mrgini espunerea mea numai în indica-
iunea câtoru-va din spiciile cele mai caracteiistice. i cari oferii
mai miiltu interesu, cu deosebire din punctulu de vedere alu geo-
yrati'vM bolaiiice.
17
Aceste regiunt mergendu de la ermulu Dunrii spre vîrfurile
culminante ale Carpailoru, adec de la câî-va metri de-asupra ni-
velului mrei i pîn la înlimea de maî bine de 2700 metri, sunt
urmtorele :
V Begiunea câmpUlor. — Clima eminaminte variabil a acestei
regiuni, posiiunea eî maî meridional i împuinarea pduriloru
,
facil ca vegetai unea eî se ofer o mare analogie cu aceea a ste-
pelorii Rusiei meridionale.
In adeverii, pdurile nu numai c nu sunt numerose , dar în
unele locuri lipsescii cliiarii aprope cu totulii ; iarii în prile unde
se mai întâlnescii înc pduri, acestea se afl compuse mai cu
sem din stejari, esen ce domin mai tot vegetaiunea fore-
stier din regiunea câmpiiloru. (^uercus pedunculata, împreun cu
Q. (erris, sunt speciile cele maî respândite. cu care se amestec :
gorunulu, iufanulii, grnia. mojdreanulu, teiulii , Carpinus Betulus,
Fraxinus excelsior. Acer campestrr. A. platanoides, A. tataricum, Ul-
mus campestris, Pjrm communis, etc: prin pdurile mici, crînguri,
huciuri i tuferiurî, abund mai cn sem : Cornufi mas, C. sangui-
nm , Cori/lus AveUana , Cratcegus OxijacantJia. C. laonogyna, Samlmcus
nigra, Viburnimi Lantana. Roa canina, B. pumila, Prumis spinosa. etc;
iar prin luncile de pe malurile rîurilorîi,
plopii i diverse specii
de slcii. La umbra acestoru arbori i prin poienile de prin p-
duri, nenumerate specii erbacee însoescu vegetaiunea nemoral.
Fr de a mai meniona o mulime de specii, cari, ca Adoxa
Moschatellina, Bammmlm Ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides,
Scilla hifolia, (ralantilus nivalis, Convallaria majalis, Polygonatum vul-
gare. Corgdalis solida, C. cava, Viola od/)rata, i nenumerate alte spe-
cii, ce se succedez de cu prim-var pîn tomna, voiii cita ca
mai caracteristice acestei regiuni, pe : Hesperis runcinafa , Turritis
glabra, FcBoni't romanica, Folygala comosa, Linmn hirsutum, Vicia la-
Ikyroides, Orohus alhiis , Oenananthe dacica, Oe. silaifolia, Aspenda
taurina, A. galioides. CephaUaria transsilvanica, FjiJiium rulmim .Digi-
talis lanata, Scutellaria peregrina, S. hastcefolia, Asparagus tenuifoliiis
,
Crocus aureus, Tamus comnmnis , etc; iar pe marginea pduriloru
3
18
din Moldova inferior : Bktamus Fraxinella, Thesium eleffans. Tcucrium
Laxmamii Phyteuma canescens, etc.'
Din contra, fenaele i psciunile din acesta regiune ocup în-
tinderi cu multu mai considerabile de câtii pdurile i se afl
populate cu nenumerate plante sociale, mal cu sein dintre gra-
minee, leguminose i composite, plante dintre cari cele maî multe
se întâlnescu i prin fenaele din cele-1-alte regiuni ; snnt, înse, i
unele, ca Knautia macedonim , Centaurea orientali.^, etc cari sunt
speciale acestei regiuni.
Dar dintre tote psciunile, ale crorCi vegetaiune olere unii
mai mare interesii botanistului, sunt, fr îndoial, acelea de
prin vastele stepe ce se întâlnescu în acesta regiune, i printre
cari aceea a Brganului este una dintre cele maî însemnate. I^rin
aceste locuri, se observ mai cu sem unele specii de plante,
ce crescu în numeru attu de mare . în câtiâ acoperu întinderi
considerabile. Astii-felu suni : Tritkani cristatum, PJdomis imrifjens,
Centaurea Crupina^ Xeranthemum annimni, Artemisia [mitica, ele.
Vegetaiunea agrest i vecinal din acesta regiune, de i forte
avut în specii interesante, este mai puinii caracteristic. Esist,
totui, unîji numerii ore-care de plante, cari, mai cu deosebire în
Moldova, caracterisez destulCi de bine acesta regiune. Astii-felu
sunt : Oxytropis pilosa , AmygdaJus nana, Androsace elongata , A.
maxima, Trihuhis ferrestris, Uolosteum umheUatmu, Neslia paniculata
,
(JaucaUs daucoides, Ceratoccphahis orthoceras, Peucedamim Cervaria, etc,
precum i câte-va plante prsite, ca: Orohanche ramosa, O. cri-
nita, O. coerulea, O. elatior, etc.
Vegetaiunea aquatic din regiunea acesta, numer de aseme-
nea forte multe specii ce'i sunt cu totulii proprii. Dintre acestea^
unele plutescii pe suprafaa apeloru curgetc3re sau stagnante, ca :
Nymplma alha, Nupliar luteicm, MyriophyUum spicatum, CeratophyUum
demersmn, Limnanthemum nymphoides, Hydrocharis morsun rance , Sa-
gittaria sagittifoUa, Lemna trisulca. Iris pseudacorus, Potamogefon lucens,
MarsUea qiiadrifolia, etc. ; altele crescu pre malurile apeloril saii
pre lîng pîre, ca : Cicuta virosa , Lythrum Salicaria ,Eu2)horhia
19
palustris, Mentha aqmtka, PMlandrium aqiiatirum, Banmimlus scele-
ratus, jR. mdifloms, Veronka B&mhunga, V. Ana/fallis. MyosoUs pa-
lustris, Oenothem biennis, Anmdo Phragmifes, Bidens cemua, B. tri-
partita, Gratiola offlcinalis, etc. ; iar altele vinii prin feneele umede,
i pe malurile nesipose i inundate ale rîuriloru , ca : Glycijrhim
echinuta, Lythrum virgatum, Potentilla sup'ma, Galatella punctata, G.
insculpta. Fulkarla vulgaris, Mentha Pulegmm, etc.
Dar una dintre staiunile acestei regiuni, a creia vegetaiune
este i mai importanta, este aceea a numeroseloru mltine s-rate, ce se întâlnescu, mai cu sem în Moldova inferior, prin ve-
cintile Prutului, iretului i a Dunrii. Prin aceste mltine,ultime urme ale valuriloru mrii, ce odinior acoperiaii mai tot
acesta regiune, vegetaiunea este mai cu totulu maritim. Dintre
speciile litorale cele mai însemnate, cari compunu asociaiunile vege-
tale din aceste locuri, voiu cita mai cu sem pe : Arenaria salina, Ar-
teniisia salina. Plantago Comuti. Atriplex triangtdarls, A. littoralis, A. mu-
cronata, Salicornia herltacea , Suceda maritima, Salsola prostrata, S. Kali,
S. lanata, C. rubrum. Statice Limoniam. etc.
2" Regiunea colineloru. — Acesta regiune se întinde de-alungulu p6-
leloru muntiloru si este format de unu lantu de dealuri, ale croru
puncte culminante nu trecu peste 400 metri de înlime de-asupra
nivelului mrii; pe de o parte^ ea constitue basa regiunii muntose,
iar de alta, se confund cu câmpiile. Ceea ce caracterisez acesta re-
giune, este mai cu sem cultura viii i a arboriloru fructiferi. Staiu-
nile ce oferu, sunt înc destulu de variate i populate cu asociaiuni
vegetale nu mai puinii interesante. Pdurile începu a deveni cu
multu mai abundante, si sunt constituite cam totii din aceleai e-
sene .ca i cele din regiunea câmpiiloru, cu deosebire numai , cîncepu a se amesteca i cu mesteacni
,i c perii i merii selbatici
devinu din ce în ce mai comuni; iar prin lunci se arat : Alnus glauca,
A.incana, Populus nigra, etc; prin pdurici i tuferiurî prosperez :
Rhamnus Frangula, Staphyllea pinnata, Evonymus europmus, E. verru-
cosus, Ligustrum vulgare, etc; LwantJius europmus cresce parasitu pe
stejarii din acesta regiune, iar Viscum album, pe meri, slcii, etc.
20
Dintre speciile erbacee ce Cciracterisez acesta regiune voiu cita,
pe : Genista tinctoria^ TJorycnium herhacenm. Cormilla varia. Astragalus
Onobrychis, Galium i)edemontammi^ G. orticukitum, Limim fJavum, Sal-
via (Bthiopis, Marruhium peregrimim, Teucrmm capitatum, Agrimonia eu-
patoria, PotentiUa argentea., P. reda. Digifalis grandiflora, MeliUis Mf-
lissophyllum., Dianthus proUfer . Eryngium p'anum . Trinia Kitaibeln,
Gnaphalium arenarium, Oynanchum aeutum, Inula enslfolia , [. germa--
nica, etc. ; iar cu deosebire în Moldova : Ramincuhi Hlyrios. A-
nemone Pulsatilla. Adonis vernalis , AUyssum calycmum. A. genionense,
Bracoceplialum Moldavka. Crambe tatarica. Cypripedmm Calceolus, etc.
3*^ Regiunea montan. — Acesta regiune se întinde de la 400 pînla 1200 rnetri de înll.ime. coprindendil astu-felu o zon lat de
aprope 800 metri . acoperil urai numai cu pduri de fagi {Fagus
sylvatica) . ceea ce i face s i se dee numele de regiunea fagu-
lui , de i la partea inferior acestu ai'l^ore se amestic i cu Quer-
cus sessiliflora, Q. pedimeidafa. Q. rohur. Cerasus avium, Uhms eff'iim,
Ulmus campestris v. suherosa . Befula alba, Salix caprea. anini. te1, ju-
gatri, etc.
Acesta regiune este avut în frumose i interesante specii erba-
cee, printre cari voiu meniona, pe : Benfaria enneajjhyllos , LHinm
MaHagon , Astrantia major . AUium ursinmn. Geranium phmm , Aspi-
dium fi'ix mm. Pteris aquiUna , ConvaUaria verticiUata, Paris quadri-
folia, Anemone Hepatica^ A. transsilvanica, HeUehorus purpurascens^ Actcea
spicata . Lathyrus Hallersteinii. Impatiens noii tangere. Salvia glutinosa,
Sanicula europcea , Ctrccea lutetiana . Epilohium angustifolium . Atropa
Belladona, Cephalantera ruhra. Gentiana cruciata, Telelcia speciosa, etc.
La acesta regiune pare a se raporta i interesanta vegetaliune a
calcarului de la Repedea, formaiune geologic ce se gsesce ling
Iai; i totii de ea se ine i vegetaiunea maritim, avut în spe-
cii litorale, ca Salicorma herhacea, Aster Tripolium. Arenaria salina, etc,
ce se întâlnesce prin împrejurimile tutorii salineloru.
în fine , o alt staiune din acesta regiune, a creia vegetaiune
nu ofere unu mai puinu interesu, este aceea a maluriloru rîuriloru,
cari se gsescii populate cu pdurici, compuse, prin unele locuri, mai
_ 21
numaî din Hippopime rhamnoiâ,eH. Myricaria (jermanka, Tamarix gaU
Ura, T. Paliasil, etc.
4^ Refiiunea subalpin. —^ Se întinde de la Umilea superiorâ a re-
giunii fagului pîn la înlimea de 1,500 metri i pe unele lo-
curi chiaru pîn la 1,800 metri. Tot zona acesta, lat de 800-600
metri , se afl ocupat de frumose i seculare pduri de bradî, nu-
mii vulgarii 7nolidi, (Ahies excelsa), cari , în partea inferior a acestei re-
giuni se amestec cu A. pedinata , Finus .\f./lvestris . Taxiis haccata,
Junipcrus conimunis , ^'orhmi Aucuparia , Acer Fseudo-Platanus . Sam-
bucus racemosa, Salix silesiaca ^ etc. (68); iar la partea superiror se
termin cu Larix europma i L. Ledehourii, esene resinose—cunoscute
sub numele popularii de sadu—nu tocmai comune, i cari, raru se
vedu formândil mici pdurici, mai adesea se afl redui în stare de
arborai eraticî i pircii.
Flora subalpin este bogat în specii frumose i importante, din-
tre cari , unele crescu la umbra bradiloru, iar altele populez p-sciunile alpestre. Pe lîng mai multe specii de ferige , ca, Bleclmmn
Spicanf, Cystopteris sudetim, Scdopendrium officinarum, Struthiopteris ger-
manica, Botrgchium ndcefodum . Polypodmm vulgare , P. JDryopteris. As-
indiiim LoncJiUis , A. filix femina,i câte-va lycopodiacee , ca, Lg-
copodium complanatiim. L. clavatum, L. Selago, etc. , voiu meniona din-
tre speciile cele mai însemnate, pe : Streptopus amplexifolius. Veratrum
album, Ckmatis alpina^ Banunculus carpathicus, R. lanuginosus, Aconitum
neomontanum, A. Napellus , Bcsa alpina , Daphne Mezereum , Geum ri-
vale , Spirma ulmifolia , Circcea alpina, Ckm'opJigUmn hirsutum ,Oxalis
Acetosella , Bianthus serotimis ,Syrnphgturn cordatum , MyosoUs sylvatica ,
Pyrola secunda, P. minor, P. uniflora, Campanula abiefina, Phyteuma spi-
cata, Valeriana montana , F. tripteris , Leucanthenmm rotundifolium , A-
denosfyles alpina , Cortusa Matthioli , Soldanella montana , Polygonmn Bi-
storta , Amica montana . Garduus Personata , Doronicum Pardalianclies,
Gnaphalium sylvaticum, Antennaria dioica, etc; iaru ctre limitea supe-
rior a acestei regiuni : Belphinium alpinuni, Aquilegia alpina, Trol-
lius etiropfpus, Angelica Archangelica , Carum carvi, Bianthus petrmus^
Symphytum tuberosum, Bartsia alpina, Hieracium aurantiacum, H. vU-
22
losani, Pedicularh coronensis, Parnassia 2yalusfris, Phyteuma orhiculare, etc.
5" Begiunea alpin. — Acesta regiune, ce se întinde de la limitea siv
perior a pdurilorG de Abies excdsa , si pîn la 2200 nhetri de în-
nlirne, este cea maî bogat i mai interesant pentru botanistî, icuprinde, împreun cu psciunile înalte, pe cea maî mare parte din
graiosele plante erbacee ale muniloru, precum i pe cei din ur-
m arborai si arbuti. Vesetatiunea ei, offere doue zone distincte :
una int'erior, alta superior.
Begiimea alpin inferior, se întinde de la limitea superior a pdu-rilorii de Abies excelsa i pîn la limitea superior a lui Piniis Mu-
glms, care ajunge pîn la 2000'"- de înlime, cuprindendu astii-felu
o zon lat de 500'". Acesta zon este forte natural i lesne de
determinatei, flindu forte bine caracterisat prin presenla lui Pimis
MufjJms, specie forte curios de pinu tîrîtoru, ce se cuncjsce sub de
numirea popular de jiieapnu sau jepît, i de care pmentulu— mai
cu sem pe unele locuri — se all aprope cu totulu acoperiii ; a-
cesta a i lcutii s se nuniesc ast zon, regiunea lui Pinus Mu-
fjhus (09). La partea superior a acestei regiuni, jneapnulu este cu
totulu degeneratu i redusii la stare de arbutii pircitii i tîrîtoru?
care im ajunge nici pîn la înlimea de unii metru. Printre jepi,
pmentulu este acoperiii cu unu grosii ^Ivaiu de Cenomice rangiferina ;
iar prin locurile sterile i lipsite de pinulil protectorii, nu se maî
gsescu de câtu psciuni uscate, formate de Poa disticha i P. ovina, i
smlate pe ici i colea de Campamda alpina, Scila bifollia, Anemone
alpina. Gemi montanum, etc.
Regiunea alpin superior, ce se întinde de la limitea superior a luî
Pimis Mughus i pîn la 2200'" de înlime—adeverata staiune a plan-
telorii alpine — este caracterisat forte bine prin miculu i elegantulu
arbutii, cunoscuii sub , numele de roa alpiloru, ale cruia magni-
fice flori roii — cu deosibire în munii Bucegi — indic peste totu
loculii presena sa: acesta este, Rhododendron înnUfnlium, care îm-
preun cu Juniperiis nana, Vaccinium ulUginosum, Azalea procumbens,
Emppirum nigrum, i câte-va specii de slcii tîrîtore, termin vege-
latiunea arborescent.
^Dintre speciile cele mai înseninate, ce compun graiosele asocia-
iunî vegetale ale regiuniloru alpine, voiu cita maî cu deosebire, pe :
Botri/chium Lzinaria, Phleum alpinum, Poa alpina. Nardus stricta^ Eryo-
phonim alpinum. Crocns hanaticus. Arahis alpina, A. viliala^ Cordamine
rividaris. Dentaria glandulosa^ Alyssum montanum. A. Rochelii, Bisciitella
loivigata. Ihdcliinsia alpina, Geum montanum , Drijas octopefala, Saxifraga
Aizoon. S. androsacea, S. controversa, S. luteo-viridis, S. cfineifolia, Gal'mm
pusillum, Linum alpinum, Heliosperma qitadrifidum. Finguiada vulgaris,
F. alpina. Viola declinata, V. înflora, Gentiana acaulis. Blenladrium Za-
wadskii. Fedicidaris vertkillata, nelianihemum. alpestre, Melampyrum saxo-
sum. Mgosotis alpestris, Bruckenthcdia spicîdifolia, Vaccinium Myrtillus,
V. vitis idoia. Campanulu alpina, C. carpathica, C. rotnndifolia, Phyteuma
nigrunh. Scabiosa lucida. S. longifolia, Leontopodium alpinum, Homogyne
alpina, Aster alpinus, Erigcron alpinum, GnapJialium norvegicum, Acliillea
lingulata, Scorzonera roea, Hypoc/ueri'^ helvetica, Androsace lactea, Sol-
danella alpina, Primula elatior, F. longiflora. etc.
6*^ Regiunea nivcd.—De la 2200'" de înlime i pan la vîrfurile
piscurilorij celoru maî înalte, ce trecu peste 2700"' de înlime, pre-
cum esle vîrfulu Ceahlului i chiaru alu Bucegiloru, începe regiunea
nival. caracterisat prin speciile cele maî muntene, precum: Dian-
thus alpimis, Androsace Chammjasme. Gentiana verna, Viola aljnna, Saxi-
fracfa muscoides. S. retua. Cerostimn cdpinum. Cherleria sedoides, Ar-
meria alpina. Silene acaulis. Meum MidelUna, Banffya petroia , Veronica
alpina, Fedicularis versicolor, Erytricliium nanum, Geum montanum, Pri-
mula minina, Soldanella pusilla, etc. Partea superior a acestei regiuni,
este cu totului trist, steril i lipsit de plante, de i munii notrii
suni, lipsii de zpedi persistente, cu tot înlimea de 2700"- i maî
bine, la care ajungii cele maî înalte piscuri ale loru, ba chiaru idin acelea ce cadii iarna, rare ori se maî gsescu pe la dosuri, mici
plcurî, pan prin luna lui luhe, cu tote afirinaiunile contrarii ale
unora autori. La acesta înlime în multe locuri pmentulu lipsesce
cu totulu. i totil ce nu este stânca în locii i abrupt se afl a-
coperitu de bolovani i sfrmturi îngrmdite unele peste altele.
Pe acesle piscuri conice i prpstiose, vegetaiunea nu se maî afl
24
representatt't, de câtu prin nenumrate specii de liclienî, precum :
Tamnolia vermkuîaris^ Cetraria n'walis, Bryopogon ociiroleucufi, etc; iar prin
locurile pe unde se maî înlelnesce câte o leac de pmentu,prea pu-
ine specii maî aâ destul vigore. spre a înfrunta rigorile ierniloru
pan pe cele maî înalte piscurî, Ast-telu pe Omu, celu maî înaltu
vîrfu alu Bucegiloru, la altitudinea de 2650 metri, namu observaii,
pe ling rigidul Nardus strifia, de câtCi speciile urmtt')re : Frinmla
minima, Cerastium alpinum. Silene aeaulis, CJierleria sedioides. Saxifraga
retua^ S. androsarm, Drtjas ocfopffala, Fapaver nlpimim, Chrisanthemîim
alpinum, Aridca Doron'mim. S(dix reticulata, Viola alpina , Gentiana
vermi., Pedicularis vcrsicohr. Gmm montanum. Campamda alpina, Poten-
tilla au tea, Plantago alpina. iJraha aimdes.
VI.
Palidulu tablou, co am avutii onorea a ve înl'lia despre vege-
taiunea României, de nu va ii aviUu nici imil inleresu altulu, pentru
Domniile-vostre^ Domniloru colegî, va ave, lujî place s credu, celu
puinii pe acela, de a ve li pusii în positiune s puteî vede, c iexplorarea din punctulu de vedere botanicii a erei nostre, este o
cestiune sciinific destulu de interesant pentru ca s merite a
atrage deosebita i seriosa ateniune a acestei înveate Academii. Cu
atâtu maî multii, cu câtu ar fî de doiitu a nu se pierde din vedere, corî câtu de mare arii lî abnegaliunea si desinteresarea câtoru-va en-
tusiasmaî i devotalî apostolî ai sciinleî, nu lotu-dea-una. aceste no-
bile simiminte, aia destul putere, spre a pute învinge numerosele
i neinlturabilele dificulti, cari result din neputin de a pute
face tat tuturorii sacrificiiloru materiale, ce reclam exploraiunile
sciintifice ale unei teri.
ANEXE JUSTIPfCATIVE
N O T E
(1
)
J>R. A. Fetu (vedî [acfrcrile fcute pc.ntni desvoUarea sciinelor naturale în
JRomânia, in Anal. Soc. Acad. rom. seria I. lom. V, sec. II, 1 873, pag. 1 1 -83
i 47-80), esle primiilu aiitoru, ci'uia (lalorimîi cele crîntâiii indicaiunî biblio-
grafice asupra Florei Flouinieî. In erudita lucrare a acestui înveatti se gsescu
menHonaî într'unii modu sumariu, pe lîng unii din ceî ce au scrisu câte ceva
din punc^l.u de vedere r-ii loliilu generalii despre vegetaliimea acestei erî, B. Hac-
quet (diift dai-ea de sern a liiî K. Hoeizl), .1. Edel, .1. Szabo, .1. Czihak, U. Hoff-
mann si I). (îrecescii. acesiu din urin |ien Ini ex(;ur.siunea botanic fcut prin
împrejurimlie lu-stireî Sinnia.
(2) Balthazar ITacquet, magisli'u în filosotiie i docforii în medicin (nscutu
în Melz la 1739, mortu in Viena la 10 lanuariu 1815), fu maî întâiu chirurgu
militarii în armata frances, dup aceea protesorîi de anatomie .si chirurgie la
liceiilu din [.eibacli, iar de la 1788 profesoru la Lemberg. Scrierile sale sunt
forle luunerose i se refer inaî (-u sem la medicin si mineralogie.
(3) R. Hacquet. Neuede phy^iMlisch-poliUsch Reisen diirch die dacischen und
sarmatischen oder nordUchen Karpatlien. Nurnbei'g, 1790-96, \- Thcil.—Am ve-
dulii acesta opii—devenitu asidî cu totulu raru— în Biblioteca Museuluî de la
grdina botanic din Viena. f)-lu Karl Hoelzl a fcutu o forte esact dare de
sem despre lol j»arlea, l)()(anic din acesta scriere (vedî Verband. d. .zool-
hot. (hsell. in Wien, voi. XI, 1861, p. i'33-i46).
(l) I lan! ele observai e de B. Hacquet , la Botoani : Conium maculatum
L. (/. c. I,'5119), Linaria genislitolia Mill. (l. c. II, 40), Phlomis luberosa L.
{Le. II, 40); la lasî, în pdin-ile despre Prutu : Dracocephalum Moldavica L. {l. c.
II, 76); la Bacu: Verbascmn ^Pliapsus L. [l. c. II, 52: K. Hoelzl \l. c. 445]
crede c Hac^quet a lualu pe V. Ihapsiforine Schrad. , dreptîi V. Thapsus L.)
;
la Ajiudu si Focani : Hippophae rhamnoides L. (/. c. II, 80); la Salinele de la
Ocna : Suaeda maritima Dumorl. (Salsola saliva, salsa, /. c. II, '»-6), Asparagus of-
4
26^
ficiiialis L. (/. c. If, 52). Si)ergu]arin marina. Bess. ( Arena! i:i rubra p. marina li., /.
c. II, 1 i^i). Asiei- Tri|)olimii I.. (7. e. II. 119). IMantago maritima L. (/. r. II, 149).
(5) Aufi. Pyramo dk C.an'DOLLF, kt Fil. Froilrohtns sji.^feiuatis naturalls rr(jni ve-
gdahilis. Tom. I-XVII. Parisiis. lS21-l.S7a.
(H) Plantele menionaio de l>l). mc C.axoolle în Proilrojuas. simt : Kuclidimn
syriacwn Rr. (/, c. I. 181). Erysimnm (•iis|)i(laliim (/. r. ]. 197). Aslra^alns Ono-
brychis L. var. moldaviciis (7. c. II. 2X0). de.
(7) K. Kapaxaa-^. To::oYr^a'f'-a ty^c Bl'xyla.z. l.!ucin-escl. \Hoi).
(8) C. VfiRNAV. Rudimentiun l'hii>:io<jyaphi(r- ^loldavirr. Hnda?, 1880.
(9) JuLius Edel. Bancrhmfjcn iiber dic Vegetation dtr 3/oldav varh e.ignicn
im Jahre 1835 gewacJdrn BcohcuMur/gni ndnorfrn.—Aoesl sci-iere. esto darea de
sem ee face .1. Edel (fostn grdinarn aln r'iincipeliiî M. Sturdza) . despre c-
ltoria sciinific executat de elu prin Moldova la 18H;J. in urma însrcinrii
ce i se dete de ctre societatea de medicî i naturalist! din lai. De i lucrarea
luî Edel nu s'au pnhlicalu de cfiln nnmaî la ISiV). câiidri fn presenl.al de D.
Eudoxiii Hurmuzaclii societii zoologice-botaiiice din \'icna (ve(|î Vcrhand. d.
sool.-hot. Vprfiins,\o\. III. l8riH. p. 27). loliiî principalele observai uni bota-
nice, ce ea cuprinde, nii lin eu lotiilu necunoscute înaintea aeosl.eî date, de
vreme ce tot coleeijiinea planteloru adunate de Edel în cnrsuln eNcm'siimiî
sale, fu depus în Museuln naluralu din lai. cliiaru dt; la anuin 1885.
(lOj Dup .1. Edel (/. c. 28-25). plantele alpine nu înpodobescu de câtii c<tsieîe
Celiliiluî pe când lipsescu în regiunile cele mat înalte. Pe vîrfulu (;elu maî înaU.ii
Vinari Illaghn.i nu maî cresce. lariî Bhododrndruln mi se gsesce de locu. Din-
tre primulaeee nu se gsesce de câlu Cortusa Matthioli. care acopere câmpii în-
tregi. Dini re saxifragee exist forte [)uine s|)eciî. Printre asperifoliee se observ
maî ou ^^i-m-d 3l!/<>sofis alpestris si 31. nana: printre earyopliyllee /^fo/Z/V/u K^rrm
este forte comun. Dintre genlianaeee nn se gsesce de câlu Gcrdiaua rm/n i
G. AmareUa, întâia |)e virfidu cel maî înallu. a doua la piciorele munlehiî.
—
Pe câmpiile inalte ale muntelui. a(;operile de muscliî marî. cu formaiimî de tur-
f, se gsescu pe întinderi »:onsiderabile : Lichen islandicus. L. corallinus, Vac-
cinium vitis Idcni. ele. — Lari.r europrea nu se gsesce de câta numaî în regiu-
nea superior icî i colea printre l'iuus Mughits i numaî piticfi. ]io cândii
lipsesce cu toliilu în regiunea mijlocie a muntelui. Se gsesce si Finus Piimdio,
dar esle forte raru. Maî josu. prin fnndulu viloru. i)e unde sau topit de curendii
zpada, s gsesce Soldanella alpina, etc. Piegiuiuîa mijlocie a munteluî. acope-
rit cu bradî negri, este relativ serac in plante, cu a tatu maî bojal esle re-
giunea sa inferior. Pdurile începu a fi compuse din fagi, mestecni si plopi
tremurtorî. iaru la piciorele munteluî începe a aprea teiulu comunu.
f11)S|)eciilede plante alpine, indicate de .1. Edel (/. e. 35), pe Cehlu, sunt: Ab-
27
siriifiinin spicalurii. Acl:ea spicata, Alchemilla montana, Alliiim ursinimi, Alyssuni
alpci-tic. Aiidfosace villosa. Arilhyllis monlana, Arabis alpina, Arnica rnonlana
Arenaria saxafilis, Aquilegia alpina, Asiei* alpimis, Aslvanfia major, Bel ala nana,
Baniiya pcirea, Hisr-ufella saxatili^. Cacalia albilVons, Carnpaniila alpina, Cai-iina
acaulis, C.erasliinn alpinum, viliosum, (k'iilaurea al|)iiia, Cineiana auraniiaca.
Cirea\i alpina, Chrysanthemum monlanuni , (^ortusa Matlhioli, C,lemalis alpina.
Dapline Akv.eieimi, Oent aria bulbi fera, glandniosa, L>ianl})ns e;t'sins, Dorouicmn aii-
slriacuin, Doi-yeniuin herbaceuin, Dryas ociopetala. Erysimntn odoralum, Galiimt
piisilliini, (lentiana verna , (rnaphalium Leontopodium , alpinum, (Ieranium ina-
crorrliiznm, Helianlhemum serpyllifoliiîm, Hieracium alpininn, aurantiacum, vil-
losmti, .lnni|>erus eonmiunis, Lilium Martagon, Linuni alpinum. Lotus alpiniis.
Melaiii|)yrum saxosum, Mespilus Amelanrhier , Meum Mulellina . Myosotis alpe-
slris. tiana. Oxalis Acefosella , Onol)ryfliis montana, Faederota coerulea, Paris,
rjiiadrifolia, Pedicularis asplenitblia, lomosa, Ibliosa, incarnata, rostrata, Pinguicula
flavescens, Phyleuma iiigrum, Pinus Mughiis, Pmnilio, Larix, l^olygala amara,
Polygonum al|)inum, Potentilla aurea, Piilmonaria mollis. Pyiola rmiflora, Ribes
peirgeum. Hhodiola roea, Ranunculus montanus . Uosa alpina, Rnbus saxatilis,
Salix lierbacea. Saxifraga crustata, caesia, granulata, et<;., Scabiosa longifolia, Scor-
zonera roea, Scrophularia laciniala, Silene alpeslris. Soldanella alpina. Sonclms
al()inus. Sympliylum cordifolium, Thesium alpinum. Thalif-Iruni alpinum, Thymus
motilanus, Tussilago alpina, nivea, palusiris, Vaccinirim uliginosum . Vitis idtea,
Myriillus, Valeriana montana, saxatilis. Viola alpina, l)illora, Verafum album.
(12) Speciile de plante indicate de J. Edel (/. c,. 36) în regiunile inl'eriore ale
Celilnluî, suni. : Aconitum cernuum, Napellus, neomonlanum, Aclsea racemosa,
Alchemilla vulgaris, Anthyllis Vulneraria, Arachnites Monoivhis, Bet.ula pendula.
Biiplillialmiim corflifollium Bujdeurmii tVdfatum, ('am|»aniila pulla. Icu'bata. li-
nifolia. glomerala, Chserophylliim bulbosum, hirsulum. (lenlaurea plu-ygia. Cir-
sium lieleiopijyllum, rivulare, Coniimi maculatiim, C-onvallaria verticillata, Coro-
nilla vaiia. Dianthus collinus, Digitalis ferruginea. lutea, Doi'onicum Pardalianches.
austriaciim, Epilobium angustifolium, parviflorum, roseum , Epipactis lalifoîia
.
pallens, ensifolia, Euphrasia officinalis, (lentiana Amarei la , (TeraniiitVi ph.Tum.
Geui!i intermedium, rivale, Hieracium alpestre. cliondrilloides , molie. Pilusella.
Hypochan-is macidata, rdicata, Hypericnm al|»inum, Impaliens Noii tangere, Lappa
tomenlosa, La^erpiliiim Sileriloliiim. Lysimachia Numnuilaria. Lonicera Pericly-
menmn. Lychnis fk)s riiculi, Viscaria. Maianthemum bifolinm, Malaxis Loeselii. Me-
litlis Melissophyllum, Merc.urialis pei-eimis. Neotlia spiralis, Ononis hircina, ()]cliis
bifolia, globosa, latifolia, maculata, militaris. Morio, odoralissima, sambucina, va-
riegata, Orobanche caryophyllacea, elatior, lutea, Parnassia i)alust,ris, Polygonum
Bistorta, Primula elatior. acanlis, Prunella grandiflora. Rhanmus cat.harticus, Rhi-
nanlhus glaber, Kibes reclinatum, Rubus ca?sins , idsus, corylilolius, Sanicula
eiu'0j)*a . Samhucus niceinosa . Sedum Telei>liiu)n . Sisynil)riLim Nasimiiutn,
Stachys alpina, vecin, etc, Tliesium liiH)|)liyUiiiM. Taiininx germanica, TliaJictrum
aquilegifoliuiii, flavniu. iiiajiis. 'rrolliiis eiiropieiis, Ulinus suben^sa. Valei'iana dioi^t,
tript.eris, Verbascmn nignini. Tlia|ias. thaprioides, V'eroiiiea iirlicpefolia.
(13) Speciele indicate de .1. Edkl (/. e. 87) în cei-1-alî nuinî aî Mf)ldoveî,
siml, : Achillea magna, Aconituni Lycoclonum, Adoxa Moscliatellina . AngelicEn
Arcliangelica. Apargia alpina, Arahis l)elliditolia, Atropa Belladona. (kvinpanula la-
tifolia, Medium, persicilblia. etc. Carlina vulgaris, Camui Carvi, Ciu-ys()sj)lenium
alternifolium, oppositifoliuni, Circaja liiletiana, Cnicus ])aluslris, Cnlciiiciini au-
tumnale. Crocus vernus. Cucabalus JiacciCer, Cynoglossum OmpluVIodes. Dian-
thus diminutus, superbus. Digitali.^ ambigua. Epilobimn tetragonum . lu-ica vul-
garis, Erigeron alpinum. Fragaria vesca . collina, (Jentiana acaulis . asclepiadea,
cruciata, lutea. Gladioliis communis. (ina])lialiiim dioicnm, Heliantlienuun vul-
gare, Herniaria glabva, Heracleum flavesceus. Hieracinm murorum, ele, lly-
drocoiyle vulgaris, Iniila lleleniiini. Isalis lindoria. Lencojum vei-num, Ligusti-
cum Levisticum, Linnm calhai-licmii. I.dianllms enroprtus . Eotus corniculalus,
Lunaria rediviva, Lyclinis. sylvesti'is. Lyrijpus ciiropiius. liysimacliia vulgaris,
thyrsiflora, Melampyi-iim cristalnm. bai'baliim. nemui-osiim, pralense. Melilotus
officinalis, dentata, Meiiziesia Hriickenriialii. Mvrrbis odorala. Ne|)eta nuda. (Kno-
thera biennis, Orolms verniis. varius, nigei-. I'liysalis Alkekengi, Polygonum :\m-
phibiimi, Convolvulus. Hydropiper. Fagopyrivm. Per.sicaria, viviparum. Potenlilla
intermedia, Pyrola sectunda. Kanunculus aconilifoliui. lanuginosus , Rhinanibus
hirsutus, Roa rubiginosa, (îiimex Acetosella, alpinus. sanguineiis, Salvia glut.i-
nosa, Sangnisorba officinalis. Saponai-ia onicinalis. Scabiosa polymoi-plia, Sero-
phularia aquatica. nodosa. Sedimi acre. Senectio nemnrensis. rii|)eslris. Silene
Armeria, Sium Falcaria, latitolium. Solamim Dulcamara, Spiraa Aruncus, (;lfa-
mîedrifolia, filipendula. iilmifolia. Tormentilla erecta, reptans, Trifolium al}>estre,
montanum. ochroleuciim. i)annonicinn. Tussilago Farfara, Pelasites, Vaccinium
Oxycoccus. Veronica dentala. longifolia. olTicinalis, Viola hirta, Viscago glutinosa,
Otites.
(Ii) Speciile de plante gsile prin aceste locuri (Edel. I. c. ol-HH). simt :
Tamarix gallica, Hippopbae i-hamnoides. (llycyrrhyza glabra. Icetida.
(15) Speciile de plante ce crescu prin locurile sraie din vecintalea JVu-
tuluî i a Dunrii {Edd, f. c. H8). sunt: Artemisia salina. Astei- pimdatus,
Tripolium. Atriplex littoralis. mucronata. Chenopodium mari l imuni ,rubrum
,
Erysimum repandum. Mesembriautlienuuii spec, Salsola prostrata, Kali, lanata,
Statice Limonium. Salicoi-nia berbacoa.
(1B) Speciile de plante c-e cresci:i pe Icrnmi-ile Sire! ului (Edel, h c. 38), sunt:
As|)aragus amarus , caspicu5. Glycyi-rby/a echinata , Oatiola ofticinalis ,Li-
thospermiim purpareo-cceruleinn. Tamarix gallica, etc.
29
(17) Acestea suiil {EdeJ^ I. c. 81): IVonia otficinnli.s. Dintamus alhus, Rhris.
Coiinus. Amygdalii.s nana.
('1.S) Speciile de plante ce crescu prin stepele din acestn p;irlo (Edel, l.
c. HH). suni : Adonis a^slivalis. Ajuga cltiuna'pitys. Andrnsace elonj^atn. Are-
naria fasciciilata. Arlemisia vnlgaris. pontica. Medicaso falcnia. uicdin. mini-
ma, Polyciieînnni arvense. *
(19) Speciile de |)laiile acnalice ce crescu prin nila-tinele din vecintatea la-
<;nlnî Bratisu {Edcl, l. r. o8). sunt : Alisnia Plantago. Arnioracia vulgaris , Bi-
dens Iriparlila. Hulomns unibellalus, Caltha palnstris, Cicuta virosa. Epiio-
biinu grandifloruni. Euphorbia palustris, Tris Pseudacorus. Lylhruni Salicaria,
Meni ha acjnalica. Nymph^H alba. lut.ea. Phellandriiun aqnaticum. Ranunculus
Lin.iiua . peucedanilolius , sceleratiis. Sagitlaria sagillifolia, SlratioLes aloides
,
Triglochin palustre, Veronica Beccabunga, Anagallis. scuteliMta.
{2(>i I)r. S. PiKissEK. Ucher die Wandcruuf/eu des Xanfh'mu ./tinoioii. —•I). S.
Reissek rai)Oi-lez în acesl lucrare (Vcrlmud. d. zooL-bot. GenrM. Wu:n, 1860,
pag. 1()(V). c dup A. Sclioll (AiisJ. 1817. (>. 175), Xanfhiiim spinosum n aru
li aprui u nici in Vahicbia funde se cunosce sub unniele de SprnH munc-
Zc'.s-c^f), de ctu în tiuipulu campaniei din 1828. inlrodusn fiindu de trupele
cx<-escî. a. ccoru caî, dup însusî povestirea Honianiloru, aveau comele si
codilc lorfi inci-cate de spinosele fructe ale îicesleî plante.
(,21) Speciile de plante indicntc de.l. VAm.iJ.c. HO-il) pe teril-oriulu moldo-da-
cicu : Achillea Milleloliuni. Ptarmica, Adoius joslivalis. (lammea. vernalis. Agrimo-
nia Eupatoria, Agrostemma Gitbago, Ajuga pyi-amidalis, replans, Alsine media,
AUiuui salivum. vineale, Alyssum incamuu. Amaranthus Hlitum. viridis. cruentns,
Ancluisa ocbroleuca. ofiicinalis, Baj-j-elieri. Anei bum graveolens, Anagallis arven-
sis. Anlbemis uobilis, ai'vensis. tincloria. Anemone neniorosa. rauunculoides, syl-
vestris. Adyselon tuininnuu. Amygdalus nana, Arlemisia campestris, vnlgaris. A-
pargia bispida. baslilis. aulumnalis, Aruiu maculalum, Asaruiu europa:'um, Ascle-
pias Vincetoxicum, Aster Amellus, canns, Astragalus Cicer, galegitormis . glycy-
pbyllos. pi-;ccox. Asparagus officmalis, Anihericum ramosuni, Atriplex roea, laci-
niala, nilens. borieiisis. Ballola m'gra, Betoriica ofiicinalis. Hlilum virgatum. Bryo-
nia alba. dioica, Bunias paniculata. Companula patula . rapunculus, Speculum,
Tracbelium, Carnelina saliva. Cannabis saliva. Cardamine amara, iirafense, im-
paliens. Cerintbe aspera. Cerasîium sylvaticum, vulgatum . arvense. Cenlaurea
solslitialis. ele. Cba'ropbyllum sylvestre. Carduus acanlJioides. cris|)us . f'-arlba-
mus lanatus, .benopodinm album, Bonus Henricus, glaucum, liybridum. olidum.
ycoparia. urbicnni. viride. Chrysantbemmn Lencanthemum, Cicboriiim Intybus,
•Clemalis erecta. Ilauuuula, inlegrifolia. Vitalba, Clinopodium vulgare, Convallaria
lalilolia. l*olygonatuni. tnajalis, Convoivulus arvensis. sepium, C.onyza sdjuarrosa,
Corydalis cava. solida, foruiasa. Crambe latarica . Cuscuta europsea. Kpitbyuumi,
HO
.Cyfio«los?iitii ()fli(;iiiîile. C.ytisiis nigi-icans, ^^upiim.s, Chnmjpnieliim (felidam, Daluva
Slramoiiiuni, Dauoiis Carotn. Uelphininiri cons^olida, Ajac-is, Diclainiis albiis. ])i|)-
saciis sylvetris. r)i"al)a vorna, l)rat;()cei)halnin Moldavica, EcliJn()|»s s|»lirerooei>haliis,
Echiiiin vubrniii, vulgare. F.pilobiiim gi-andillornni. Erigevoii ac-re, Krodiuiii cicti-
tai'iiiîn, Ervum liirsiihini. Eryngiimi c^ampa^lre, planum, ErysimuinBai'ljarea, cheirail-
thoides. (Iheii-aiilhus. Iiiet'acifuliuin, Eiipal.orinm cannabinum, Eupliovhia ainygdaloi-
des, C-yparissias. Ksiila. epillivnioides, [aleata, IIeliosco|)ia, Latliyris, IVpUis. se-
gelalis. Eiiphi-asia lulea. Fedia deiilara, olitoria, Ficaria faniiiiculoides. Frilillaria
Meleagi-is, Fumria officinalis, (ialanlhus nivalis, lialeopsis Telrahil. versicolor,
Galeobdidou luteuni, (laliuui Apariue, Molliigo, |>alu.slre, rubioides, sylvalicuiu.
uligino.'^uni . Vaillantia, veruni, (lalega ottidnali.'', (lenisla liucioria, rieraulinii
eolunibimnu, dkseelum, molie, palustre, pratense, pusilluiu, Hoberlianuui. ]-oluu-
difoiiuui, .-<an,miineum, sylvaticum, (maphaliuuî arenariuui. geruianicuiu . (Ilau-
eiuui pbaMiiceuui , (ilediouia liederaoea , liii-sula . (ieum lu-baiiiuu. (lyp.^upliila
arenaria. llt'dera Helix, lleliauliieuium Fiunaiia. Ilepalira iiobilis. Ilespci-is li-i-
slis, inodoia,
llieraciniu amii ula . did^iuiii. t-lc. Ilibiscus Ti-iomuii. Hci-acleuni
Spbondylhuu. Molo.'^leum umlHlialum, ibunulus f.upulus. liycjsciaiiius albu, ni-
ger. Scopolia. Myaciulbu.s couiosus, lacemosus, Hypei-iciuu perlbi-aiiuti. huila eu-
i-ifolia. (hneiilerica, germanica, salieina. ii-Js geruiauica, gi'aminea. pumila. Iso-
l»yi-uin lli;ilicli-oides, Laoluca (|uerr-ina, saligua. sylvesiris. virosa. Lamiuui uiacu-
laiuiii. albuuj, auiplc.xicaule. purpureum . La()pa uiajoi', Lavalera Iburiugiaca •
()ll>ia . Lapsana IVulida . comnuuiis . LalhyiMis lietcropbylliiH, lalifolius. prateusis,
.^alivus. svlvcsh-is, lubcrosus, Leoulodon Taraxacuin. LiMjnorus C.ardiaca. Marru-
''i''^'i'iiiii• l-epidinm niderale. |)erfoliatniu . Liiium llavuui, pereuue. usitali.->i-
""1"'- l-iiiaria minor. -iMiislielolia, viilgaris. Lulus c-oriiirulalu.s. Eunaria. aunua,
Lycopsis arVcusis. Evljinspciuium odiciuale. arvense. Lvllu-um virgaluui. Alalva
rolundilblia. sylvesli-is. Alarriibium vulgare. Alairicaria Cliarnouiilla. Me(li<-ag()
Inpniina . Melanijivrum arvense, Meliloîus coerulea. Meullia sylvesiris. arveusis,
Myosotis ai-vensis, seorpioides , Ea|)pula . Narcissus poelieus. Nepela (".alaria .
Nigella arven.^is, saliva, Oiiouis spinosa. Onopordon Acaulbiuni. Oriiilliogalum
nutans. uuibellalum. Origanum vulgare. Orobandie ramosa. Orobus lulous. le-
miifolius. i'iconia olticinalis, Papaver Rlioeas . Haslimiea sylvesiris, Peueedanunv
ofTieinale, Pblomis luberosa. Pi.sum salivum, Picris hieraeioides. Plantago major,
media, laiieeolala. iiusilla, Polygonmu aviculare. dumeloriuu, Polygala vulgaris,
major, l*ai-l uluca oleracea. Polenlilla anserina, argeulea , opaca, reda, replans,
verna, Prunella vulgaris. Pulmouaria olTidnalis, Pulsalilla veriia, vulgaris. Py-relhrum ParMienium, Banunculus aeris , auricomiis , arvensis , Imlbosus . lalca-
lus, repens, replans. Raplianus Raphanisirum, salivam, Reseda Euleola. lulea, o-dorala. Kosa aivensis, canina, pumila, Rumex aculus, aqualicns, AceLosa. obtu-sifoluis, crispus, Salvia ausiriaca, Horminum, nutans, pratensis, Sclarea, verii-
'ui
dilata. Scabiosa iSuccLsa , anensis , coluinbana , leiiciinliia . ^ambuctis Eijuius,
Saponaria Vaccaria, Scandix Cerefoliuin. Scorzonera austriaca. Iiuinilis. Scul el
-
laria galericiilala. Sf'illa bifolia. Selinimi Orcoselinmn . impei'vivuni leclorum,
Senecio vnlgaris. .lacobaa. otc. Serraliiln liiicloria. Sideritis montana. Sinapis
arvcnsis'. Sisymbi-iiuii Colnnnuf.'. AlUaiin. ollicinale. snictisHimum. Solanutn viil-
gatnni, villosum. Soncbns arvonsis. oleraceus. Stacliys sylvafif-a. gerinaiiicii, jta-
ln?tris, Symphyluni nCfioinale, tuberosmn. Stcilaria Holoslea. graininca . Tanius
connnunis. Tanaceluni vulgare, Tciici'imn Hoh-ys. Chanisedrys. Thla.'^pi arvense,
alliaceum. cainpestre. nionlanum. Bursa |»astoris. Tliymus Serpyllnni. lanugino-
sus. Tragopogon pratensis. nndulatus. Ti-ibulus Ierrestris. Tiifolinin liybiiduni, re-
l>ens. pratense. arvense. resupinatuiri, fragifenun. canipeslre. proeiinibeiis. I'urri-
tis glabra . Urtica nrens. dioioa, Vaillaniia glabra. Yaleriana oflicinalis. Verba-
scum phoeniceuni. Yei*beiia odiciualis. X'troiiica Teufi-iuni. prosirata. C-liauiMdrvs.
pra?r'Ox. arvensis. Jiederselolia. verua. Vinca minor, hei-bac.ca. Vicia Crcea . du-
metorum. Viscum album. Viola odorala. canina, bicoloi-. tricolor. Vitis L^bru-
sca. vinilera.
(22) Ace.stea siml {Edd. I. r.. 11) : Adonis reslivalis. flaunnea. vemalis. Amaran-
thus viridis. Aniygdaliis nana. Arlemisia pontica, vulgari-*. Campannla persicifo-
lia. Medium. r.lcinali.- ei'eda. (lorydalis (onnosii. C'ytisus supinus. Diciamus ai-
bus . Digilalis ambigua, lutea. ferruginea. Kchium rubrum. (lenisa linctori;i. <d;m-
cium pboeniceum . Gladiolus eomnumis. Ilyacinihus racemosus. Iris pumila. gra-
minea. Linum flavum. Lavalera tburingiaca. Olbia. Melampyrum arvense. nemo-
rosmu. cristatum, Nareissns poeticus. Roa pumila. Sambucus P^bulus. Safionaria
olficinalis. Spir^ea Ulmaria . Arunc.us. lilipendula . Statice LiniriiijiMii. S;dvi;i pra-
tensis. Verbascuin phoeniceuu). Vinca minor, lierbacea.
(2o) Si)eciile de arbori i ai-buslî indicate in Moldova de .1. Edkl (7. c. 41-
42), sunt: Alnus gluiinosa. incana . Amygdahis eommunis . nana. Persica,
Betula alba. pendula. C.ornus niascula, sanguinea. Cralsegus Oxyaeantba. mo-
nogyna. (".arpinus Retulus. Corylus Avellana. Cydonia vulgaris. Clemati.s V^i-
talba. Flauuuula. (Atisus nigricans. supinus. Evonymus verrueosu.s, lafifolius,
Fraxinus excelsioi-. Ornus. Fagus sylvatica. } Iedera Helix, .luniperus conununis.
.luglans regia. IJgusti-um vulgare. Lonicera alpigena. Periclymenum. Mes|)jln8
germanica . INlorus alba. nigra. Populus alba. nigra. Iremnla. Philadelphus <<)-
ronarius. Primus Armeniaca. spinosa, iiisililia, domesticei. Padus . avium, (le-
rasus , Pyrus domestica. Malus. Amelancliicr. Pinns sylveslris. Mugluis. Pumi-
lio, Larix. Cembra. I'icea. Abies, Ouercus Robnr, peduncuilafa. Cerris. Rham-
nus cathai-ticus. saxalilis. Frangula. Rlms Cotiiins. Ribes reclinatum,petra-um,
Grossularia, Uva-crispa. }\osa arvenh'is, alpina, canina, pumila, rubiginosa, lulea,
coUina, Rubus casius, corylifolins. idaus. neinorosus, fnillcosus, Robinia Pseud-
acacia, Salix vitellina, |)enlandra. rragili>;, decipiens, Helix. cinerca , caprea,
:52
viminali>^, iilltii, eU-., Sambueits nigra, rax^emosa. Sorhus aiiciiimvin, Sla[)hv'lea
piunata, Spinfii Cliain,edritolia. Syi'inga vtilgni-iH, Tilia [tarvifolia, grandifolia,
tomenlosa , Taxus baceala, Tainarix gallina. gevinniiir:!. Vifis Labi-iiscn. vini-
fera, Vilim-nnin Ltuilana. Opulii;^.
(24) Flora, odfi- nllr). bot. Zv'd., XJX . IS;{6. II [BtJhlilfUr tur a/lg. bot.
Zeit. \). 58-74).
(24) l'\or<r ni,ohi(i.ci(vp spf('fi:s ac (fi-iiera JuuaS'iiu- cx<-Hrsion/bu>i explorata ac
.secândHUI Li.nnol s-jdcma ordinat Mus. Maj. 183(1.
Moiidiidria,. — ('orispenumii liyssopifolinin: liliimn virgiiliim.
Diandria.—
'^fiYonuta longilblia, media, noîgleda. foliosa. spicaln. oivliidea
.
hybrida, of'fieinalis. .serpy Hi folia, l>e(;(;abunga. Beceabunga viir. Ijaunig.. Anagal-
lis, spni'ia, sculellala. Teucriiini, lai folia, prosirala, [)ilosa. Tuonlana. Cfiainte-
drys, .[aec|iiinii, arlitipefolia. [x-rer-ox, agreslis, avpensis, hedera^lblia : fjgustrimi
Yiilgare; Pa:'derola eoemlea: tJraliola officinalis: Pinguiciila al|)in.T Lycopus eii-
rop.i ns. exallafiis; Salvia Iloi-minuDi, nivea v:ir. Ijaiimg.. aiisIriacîK verlicilliila.
giniinosa. Sclarea. imlans. beluiiic^folia, alba. migosa : C.ii'caea alpina, liilotia-
na; Salix h'agili.s, MyrsiniteH. arbiisciila. i-eliculala, limosa, .lacqiiinii.
Triandria. — Valeriana olficinalis. exallala, heteropylla, elongala : Fedia oli-
lorin; (Jladiolus coirinuims: bis pimiila, geiiiianica. Fsendacoins. graininea. sqna-
leîLs; Slernbei'gia c.olcliieifloi'a.
Tcirondria. — Dipsaciis sylve.-^lri.^, pilosiis; Scabiosa leiicaiilhn . cornieidala,
Suf:ci.<a, divei'sifolia, arvens^is. roea var. Raiinig., sylvalica. polynioiplia . al-
pina, pnniila: Sliei'ardia arvensis: As|)eriila odorala , tinetoria; (ialiiiiii \'ail-
laniii. ndiioide.s. paluslre. iiunilannni. idiginosuiii, anslriaeiim, i>usillnrn. .s)xa-'
lile, veriini, Bocconi. Aparine: Vaillaniia glal)ra. pedemonlana: IManlago ma-
jor, major var. maxima, 'raberm.r'iiiontani, laneeolala. media: Conuis ma.<cida,
«inguinea ; Alc-hemilla vnlgaris, alpina: Eleagnns angusiifolia : Urlica nrens .
dioica; Cnscuta evn'Oi)sea, Ki)ilbymnm: iîelola alba: Alnus gliilinosa, inoana
;
Potaniogelon crispus, Inr-ens. grammens : (lippopliae rliamnoides: Visenm al-
bnnj.
Pentandria. — Myo.^olis jiana, arvensis. paliisiris, .sparsilloi-a. sylvalic-a . Lap-
pula, Lappula var. Baumg.; Lilliospei-miim ollicinale, arvense, pm-pureo-ocerideiim;
Anehii?;a officinalis, oobroleiica, angiislifolia, Barrelieri, lilhospermifolia : C.ynoglos-
suni ofiicinale, sylvalicum, iindjellatnm : Pulmonaria officinalis. mollis. Clnsii. angu-
slifolia, maculata; Symphylum olTicinale , cordifolinm ; Cerinlbe imnoi-, aspera;
Lycopsis arvensis ; Echium i-ubriim, vulgare : Androsace villosa : Primnla veris.
elatior; Cortusa Mallhioli; Soldanella monlana; Lysimaohia vnlgaris. ]jaludosa .
Ihyrsiflora, punctata, nemorum, numnmlaria, Anagallis i)h(Bnieea: Convolvuhis
sfepinni, .sylvalicns: Campanula pulla; rol.nndifolia. Hapunculu.'?, persicifolia. lati-
tolia, urlic;c'folia, bononien.sis, Tracbelium. gtomerafa, Cervir-aria. palula, Medium.
3^ _alfiina, hybrida
:F'hyfeiima liernis|»h^ei-ir-iiiii : Loiiicera Caid-iroliiiiii , Perk-lynio-
nnrri. ajf)igena : Verhasniiii '['hapsiis, iiiyi-iini . pliosnicoiini, Demoi-osiiu). inorila-
mirri: Dalnra Stiainoiiiiiin : Ifvosciaiiuis iiioer: Alropa Helladonna : Physalis Al-kekerigi
:Solaniiin Dnlcatnara, iii;/jniii. Alelongeiia, liiberoHiiin, l.vcopersicum
;
Capsiftim anrimini: Vim-a minor: Rlianiiiiis (^al.hai-liciis, alpinii.s. Frangnla : E-
vonyinus lalii'olkis. vnigaris. ven-iicosiis : Hihes (Irossiilaria. ler-lirialiini : Viola hir-
ta, alpina, hi flora . tricolor, liir-oloj-, odoi-ala. ambigua; Impaliens Noii langere
;
Thesinm alpiniim . i-amosinn: (leiiliaiia asclepiadea, ciliaJa. veriia. Aniarella,
camposlris : Herniaria glabra : (Ihenoporlinm Honus Henricns, iirbiciim . miii-ale,
hybridiim, Botrys, seoparimn : Salsola prosirata, Kali : Atriplex roea, patula,
nilens, laciniata, lilloralis: Spinacea oleraeea: Ulmus campestris, elYusa : Can-nabis saliva; Hiimnlus Liipiilus : Erynginm canipeslre. planmn : Sanicnla euro-
pyea; Asfraniia major: Heracleani S[)hondyliiim, (lavesoens : l'eucedanmn of-
ficinale, arenarinm: Aneliiiim graveolens, FtBnionliim : Seliniun Oreoselinum
,
austriacum, Seguieri ; Angelica sylvesiris: Laserpiliiim laliloliiim : Conimn ma-culatum : Aellinsa r.ynapiiim : Phellaudriiim aqiiati(-iim : IMiiipinella Saxifraga:
Buplenriim lalcalinri: <:ariiiii Carvi : Siiim lalcaria: Aegopodium Podagraria
:
Hippomaialhrum t>ti)vifo)-me : Scandix Cerefolitim: nanciis sylvestris: Chsero-
phylkim bnlbosnm, aureiim, sylvesire. lemuhiin : Opnlus glandulo.sa : V^ibiir-
num Laniana; Sambnciis nigra . Ebnliis. racemosa : Rhns Cotinus: Staphylea
pinnata : Tamari.x germanica, gallica : Alsine media: Amaranthus Blihim. vi-
ridis: Paruassia pulnslris: Slalice jalitblia : Linum nsilalissinuim, perenue, al-
piniim, flaviim, ealharticiim: Asclepias Viiiceloxiciim, syriaca,- Xanthiiim strmna-
rium, Iricuspidatiim.
Hexandria. — Berberis viilgaris: (lalaiilhns iiivalis : Alliiim ai*enariiim, Moly,
iirsirinm : OrnilbogaluDi hitenm, llaynii. villosnm. nulans : Scilla bifolia : An-
tliericiiin Liliago, serolinnm : ffyacinlliiis comosns. racemosiis: Ij'lium Marta-
gon : Fiitillaria Meleagris : Tiilipa sylvesli-is: Uvnlaria amplexilblia : Convalaria
majalis. vei-ticillala. Polygonalinn, loulliliora. lalifolia, bifolia : Asparagus offi-
cinalis. a(-ulifblius, verlicillat.us : Rumex sangiiineiis, Nemolapalhum, acuîus, a-
qiialicns. FTydrolapaIhum , Acefo.sa . Acetosella, Paiienlia : Colchiciim aiilam-
nale : Veratriim album: Alisma Plantago, natans.
Odandiiii. - Kpilobiiim angnslifoliiim, grandifloriini, iiionlammi, roseum, le-
tragomiiu : Vacciuiiim iMyrtillus, iiliginosmn, vilis idtea : Erica vnlgai-is : Dapiine
Mezerenm : Acer Pseudoplatanus, campesire, cordifolium. platanoides : Chrysos-
[)leninni allernifolium. o|)posifirolium : Polygonum Bistorfa. viviparum. amphi-
bium, Hydropiper, h'er.sicaria, avicnlare, erect nm, alpiniim, Fagopyiiim. Clon-
volvulup, dumetorum: l'aris f|nadrifolia : Bhodiola roea; Popnlus alba.
Enueandria. — Merciirialis perennis, anniia : Biilonms ninbellalns.
Jhxandria. — Dictamus albiis: I*yrola secunda, nnifloj-a : Saxiiraga longilo-
^lia. iuiiImIii . ;iii(li-o>a('e;i. Uiirserijiiia. Allionii. nipeslris. miiscoide:^. vivularis,
c-ru>lnl:i. Ai/ooii. sedoides : (îypsophila i-epens. mm-alis : RanlIVa peirfea ; Sa-
ponai'ia offir-inalis : V^aceai-ia pyraniidala : Dianilius harhaliis. collinns, Carthu-
sianoiMiiu. pvoUfer. diinimiliis. delloides, niliVliis: Ciunihaliis l)acr:ifHr ; Viscago
Behen . glutinosa. rnnlliflora. niollissima. Olites. pai-villora : Silene SaxifVa/j;:«,
Len-heiifeldiana . Annevia: Stellai'ia nemoi-mn . Holoslea. iraininea . font ana
;
Arenai-ia mbra. teniiifolia. ciliala: SediiiTi 'relepiiiiiiu. acre. piirpiifeiim ; Oxa-
lis Ar-etosella ; Agrosleiiiina (iilhago : Lyolinis lios eiiciili . Viscaria, «vlveslris,
alpina, arven^^is : Cer-asiiiim vnlf^aluni . arvense . aqnalicimi . fontanum . lat.i-
foliimi.
J)')tlcr.(()idr/a. — Asai-uni C'!;irop;rimi ; f.ylliriiia Salicaria. vir.'^aUmi . Hyssopi-
l'olia : Aorimonia Enpaloria : Reseda Lnteola, luiea. piuiiala : Eiiph()rl)ia iVpliis,
falenla villosa . dulcis . se.ueiali.-. virgala. Helioscopia. ven-iicosa. sylvalica. K-
siila . ( i(,'i-a]-diana. (1\ parissias . paliislris. lucida, nicceensi-; . acula : Sempcr-
vivnin ,uiobileiMini.
Jciiniidria. - - l*liiia(lel|»liii.- i-oronarins ; Aciiicniaca epirolica : Pj-nniis spi-
nosa. dojHeslica. lonienlosa: ]*adas avimn : C-erasiis diilcis. ;u'ida,
piiinila;
Anividaliis nana: CraUegns nionogyna: Sorbiis aiicitpai-ia . (,loiiiosli(;a : Ma!us
sylvc.-liis. (ioineslica : Cydonia vnlgaris : Spivpea chainiedriiolia. Aninciis . Fi!i-
pei.'diila. Uhimria; Roa piiiipinellifolia , )»iiiiiila . nibiginosa, , canina. corvDi-
hifcra . alba. cenlKolia. damascena. incaruaia : lîiiljus ida.-us. cresins. iicnio-
fOHii-. Jiii-iii.- . cocylifnliiis . saxalilis: 'rornienlilla erecta, replans : Frag;vria
vesca . collina : l'oicniilla anserina. .supina. reda. pilosa. inlerniedia. argenlea,
veriiM. aurea, niininia. adscendens. birla. caulescens. negleda : (Jeum nr!);i-
nuni : I )i-ya> (idopelala.
Foli/(iiiilr/(i. — .\cla^a spicala. i-aceniosa: C.belidonimn iiiajiis : i liaiiciiim ph<H-
niceuiii: Papaver (liibiiiii!. soninilerom: Helianllieiiuun Kiniiaiia . niarilidiimi,
vulgare, lomciilosniii. iiii-liini. serpyllifoliniii : Tilia europcca. pa r vi fol ia • Nyni-
pha^'i alba. lulea: CeralopliylUnn .'^ubinersnni: l'iconia officinalis : Potoriuin
Sangiii.-orba : helphiiiiiiin Consolida. AJacis : Aconiluni Napelliis. ccrinunii. neo-
monlaiiiiiii. laiiriciiiii : Aquilegia alpina: Nigella ai-vensis : Anemone nemo-rosa. -vlveslris. ranuncnloides ; Pnlsai.illa vernalis. vulgai-is. nigricans : Cleniatis
Vitalb;i. crecla. iniegrifolia. alpina; Tlialictnnii nia.jns. inediuin. niinu.- . an-
giisliliiliiiiii. llavum. aquilegifolinni : Adonis jiesiivalis. flainmea. vernalis, an-
tumnalis: Picaria ranuncnloides: Ranuncnlus pedaUis , niininms var. Raunig.,
(xouani. acris. lanuginosus, s(;eleralus. bulbosus, lacinialus, aquatiJis. auricomu-^,
monlanns: Ti-ollius europa?us ; Caltlia palusiris: Sagit.taria sagitl.ifolia ; Ouercus
Robur. pedunculala. Cerris : Pagus sylvalica : Corylus Avellana. tubulosa : Slra-
l.iofes aloides : Isopyrutii lhali(îlroides.
/>/>///;/ a;;mc — Ajuga pyrainidalis. genevensis, alpina. re!>l:Uis , Clianife])ilys,
:?.')
Teiicriiirn Chaintedi-ys, monhinum, laliloliiiiii : Nepela (^atai/ia. iiaiinoiiic.a. iiiirla.
nigra : Verbena officinalis: SideriMs inonlana: Meniha sylvesli-is, iiemorosa. vi-
ridis: (Jlechoiria hederacea. hii-suia: Lainium lawij^aluiii . maculai ui n. nibiiin.
pm-fiureiiTM. aiiiplexioaide : (Jaleopsis veisicoloi'. Telnihil : (îaleobdolon lnicnin;
Betoiiica olficinalis : Slacthys sylvaLica. paliisiris, gennanica. re'-la. anaua, aiveii-
sis : Marrubinm vulgare, crispuni, peregrini un. reniotnni : C.liaituru.s leoniuMide.-
;
Fhlomis tuberosa: Clinopodiuni vulgare: Origanuni vulgare : Tliyiuus Sei-pylluin.
ci!rinlor'iis. siibnudus. lanuginosus, Aciiios. alpinus, graveoleus. inoulanu.-^ : .\lelil-
lis .Melissnphvllnni : Scniellaria galericulala . minor, lateralis: Prunella vulgaris.
grandillora : Rhiiianthus minor, glaber . hirsuUis : Odoniileri i-iibra ; H^uphrasia
ofiicinalis. alpina ; ]\Ielainpyrum crislatum, arvense, iiemorosnm, pratense, svlva-
ticum : Pedicularis veriicillala. roslrafa. sceplrum carolinum: Linaria min(»r. viil-
garis ; Scrophularia Jiodosa, aquatica, glandulosa, laciniala: l»igifali.s ambigua.
lulea, lanala. Ibruginea : (Jrobanche lulea, caryopbyllacea, c-oenilea: Ocymum
Ha«i!icnin : Lalhrn?a S((ua]ii<rria.
Tetradi/naii/ia. — (^amelina saliva, ausiriaca ; Cakile perfoliala : Cratnbe lala-
rica : Diaba verna : Alyssum incanuui . ;i]peslre. murale: Adyselon (-anipesire.
calvciniim: Armoracia rusiicana; Lepidium perfolialum. .salivam, graminifoliiun,
ruderale. Iliei-is: Thlaspi arvense, alliaceum, liirtum, campesire: Ca|)sella Bursa
pasloris: Hisculella sa.xatilis: Lunaria i-ediviva : Coelilearia IJraba ; Sisymbrium
Nasturtium. amphibium . pinnalifidnm. Sopbia, Lffisellii. aqualicum, monl.aniim :
Sinapi.s arvensis, alba, orienlalis: Erysinuim repandum. liieracifolium. odoialuin.
difîu.'^um, angusiifolium, junt^eum, Alliaria : Cheiranihus incanus : Eruoa elongata;
Turritis glabra . alpina: Arabis al|)ina, Halleri : Cardamine .-^ylvalica. pratensis.
denlata; Hesperis trislis, inodora, maironalis: Denlaria enneapbyllos, glanijiilosa :
Rafihanistrinn segetnm. Rai)banus salivus.
Monade!i>hia. - Erodium (-i'-ulariuiii. nhai'opbyllum: (ieranium -angiiinciiiu .
prosrraium, macrorrhi/.on, phffium. palustre, pratense . pusillum. rolundifuliuin .
Robertianum : Alllri^a offir-inalis. cannabina: Malva rotundifolia, sylvalira: E:i-
valera Mim-ingiaea. alpina: Hibiseus Trionum , eseulenlus: Cm-cubita l'epo. Ci-
trullus: Cur-.umis salivus: Bryonia alba: Pinus sylvesiris. Pumilio: Earix euro-
pa-a: Abies alba: .limiperus eommunis.
JjiatJrIpItla. - Fumria olfi.inalis. solida: Polygala amara, ausiriaca. vulga-
ris, major: parlium scoparumi : (lenista iineloria, ovala: Ononis spinosa. Iiir-
cina: Anibyllis Vulneraria: Pisum sativum ; Orobus luleus, vernus, luber(»sus.
tennit'olins, niger, digilalus. vai-iegalus : Lathyrus birsulus. luberosus, lahTolius.
beleropbylliis : Vicia lalbyroides, lulea, soi-dida. .sepium, polypbylla. Crcea, saliva,
anguslifolia, pannonica, letrasperina ; Fumria cava: Cylisus nigricans, supinus:
Lotus corniculalus. Telragonolobus. siliquosus. alpinus. lenuifolius, lenuis: Rol)i-
nia Pseudacricia : (ialega officinalis : Pbar-a alpina, asiragalina :Oxyiropi- ura-
lensLs ; Aslnn^aiiis niislfiaciis. ()iioln'y<'liis, wlycypliv'lios. InCepiuiliis, (>"alet>itonî!is,
prjecox : Onobrvfliis sativfi . Coi()iiill:i vaiin : Melilolus ccei-uieîi. oflicinalis ; Ti-i-
fblitni) liybriduni. i-epens. pr^ilense. merliiiiii. paiiiionicinn. nriiuMiimii. ocliroleiicimi,
angiisl.iloliiim. arvense, scabrui]i. agrariiiin. |>f()ciiiiil)eiis. spiunosiim. inciirnatiim,
Medicago lupiilina: (UycyiThiza e(-liinalM. Pliaseoliis (•omiiiiinis.
Folyadciphia. — Hypcr-iciiin diibimn. peiToriitmu, al|)intiiii. liicsidiim.
Siingaicsia. - Trago pogon pralensis. iindiilaliis. parvitoliiis : ScorzoiKîrM i-osea,
octangiilaris, lar-iniat.a : Picris liieracioides, liiigitaii;i : Taraxaciiin officinale : I.hoii-
todon cornieiilaliis. slrialiis: Apargia aspeva. Taraxaci : llieraciiim |-*elelei'iaiiuin^
Pilosella. slolonirpi'iirn. colliiinin. (•ymosiiin. aiiranliaciiiii. iiiollc. inuroi'iim. eoliioi-
des. foliosiim. piu'inorsiim : Soiidiiis paliislris. arvensis. oleraceiis, rigidtis. farta-
riciis , alpinns : Lacliica virosa : liapsana (•(unnuinis : Ih-podia-ris nnitloi-a. ma-
culata: richorivmi Inlylms: Lappa major, loincnlosa,: Sei-raiiila tiiifloria : t'.ar-
dtuis milaiis. acanlhoidcs. IN'i-soiiala: rhiiciis paliisiris. Cerox. sei-raliiloides. riviilaiis,
ErisiLhales. arvensis. loineiilosiis : Carliita acaiilis. viilgafis ; C.artliamus tiiicio-
riiis : Cvaniis plirygins. inonlrnus. naniis. mollis. roseiis. paniciilaliis. Scahiosa,
segelinii. orieiilalis. solslilialis. iinilloriis : Kchinops spfei'ocepliahis. |)aniciilalus;
Bidens Iripavlila: Claealia alhiCroiis: Eii[)al<)i-iiiiii Caiinahininii : Ai'lemisia soopa-
ria. salina, aiisiriaca. pontica, vulgaris: Alisinlliiiini vulgare: 'ranacelnm vul-
gare. in(ran,um : Pelasiles alpiniis. ramd.-^ns. niveus. ollicinalis, liybridus : (ina-
pbaliniii arenai'in)n. re^otuni. Lconlopodiiim. germanicmn. acvense: Anteimaria
<iioi<a. alpina: Xerantlicminii annumn : Mairii-ai'ia C.hamomilla ; (Uii-ysantbennjm
LencanHieinnni. monlanimi . segetinn. alpinum : Senet-io \ iilgai-is. sylvatioiis, .la-
cobaea . ovahis. sari-aceiiiciis : Tussilago Farlara : Erigeron canadensis. acre, ra-
cemosus. alpinvis: Solidago Yirganrea. Virganrea vai-. Itaumg. : C-inemi'ia auran-
tiaca : Asiei- alpinns. punclahis. camis. AmelUis. Tripoliiim. ensifoliiis ; Iniila He-
lenimn. dysenlevica. Iiirla. hybrida : Pnlicai-ia vulgaris : ArmV;a moulana. scor-
pioides : Doronicinu scoi-pioidcs. ansiriacnm: Acbillea C.laven;!' . Milh^lolimn,
tomenlosa . ntagna : Aniliemis alpina. ;n-vensis. ansiriaca. lindoria. liudoria var.
Banmg. : llelianibns anmnis. Inberosns: Puplillialmiim gi-andill(»nim : Telekia
speciosa. Calendiila otlicinalis; Tagetes pâlnia, erecta.
(ryuaitdria. - OrcJiis bilolia. globosa . pyramidalis. coi-iopliora vai*. Mamiig.,
Morio. mascvila. usliilata. Iiircina. latifolia. .sunbiicina . incarnata, maculata,
odoralissima. tnililaris. conopsea. albida : Araclinites Monorchis; Epi|)actis lati-
folia. airoi'ubens. palnstris. pallens. cnsifolia . rnbra , ovala: Malaxis mono-
pliylla. Arislolocbia Clemalilis.
GljinKicf'o'. — Alopecurns pralensis. agrestis. genicniatus. bulijosus : Piia-
laris arimdinacea: Phlenm pi-atense. alpinnm. Rcehmeii. Mi('lielii ; Crypsis .s(;ho8-
noides : Milinm ellusnm : Agroslis spica veul.i, arundiuacea. Calainagrostis Pseu-
dopbragmite.s: Slipa i)en.naia : Aira aquatica, cce.spitosa : Melica nutans; Secale
jV7_
cerea lp ; Lfilium pereiiiie . leinulontuni : Seslei'ia (iceniien : Pom alpina. l)iil-
bosa. siidelicn. prnteiisis. ;Hi'j;U:^liloliM. anniui, oollina, nemoi-iilis. vivipara^ eoe-
nilen : (ilvcfM-i.i fiiiil;ms; l')n/:i intMiia : l);ulvlis glomerata : Klynuis eiM-f)i>a?us;
P^esliicM variii, riii»rii. capillaiis ; IJromiis siu'aliiins. inollis. loclonim. ei-eoliis;
Avcna fatua. slri^osa. saliva, piihoscens. voi-sicolor : AniiiHo riira<_>-miles : Tri-
Hcuin îeslivum . i-epens : A.vfopyi-iini inlormeriium : llorHfMim viil^iire. seca-
limmi : l'eiinisel.mn verlicillalnin. viiide. ylanc.nm. g(rniani(U.im. C.iiis .ynlli : Pa-
nifinn niiliaceuni. Dac^l.ylon. filitorme, hililolium: l!olcii< laiuiliis: Zpm Mays;
TypliH lalilolia. aiitiislifolia : Carox (iioici. paiK-itlorji. riviilaris. iieiuornsH. pra-
cox. mnhi'osn. I)i'i/()ifi('s. ntrala, :iciil;i. r-hnidoslina. f::ipill;iris . roi-nif?inoM. p;).-
.
nJeea. j'seiidocvpoi'us . ripni-ia. moiilMUit. inl(M-nii»la . miliacen : S(Mi-piis palu-
slris. |);iliislris niaj. var. Haunio.. pMliislci.-; miii. vai*. Haiuivi;.. Ii'if|uf'ler. sylva-
t.icus : Ki-i()i)hoi-iiin alpiiiiiiii. an^ustilolimn. Iniilolimn : Lii/iiIm all)iri;i. neinoi-o.-ia,
interinedin. pilo.sa. Di.-ixiiiia : .Imu-u.-; fililonuis. Iriuiiiinis. hiilbosiis. obliisillonis,
acntiflonis. huConiiis.
Cri/pfoffaiD/a. — Ecpiisoliiiii .<vlv;ili(iiiii. ;n-voiis(\ pnlii.slir. mniiis vai-. B;n!in<j;.,
fliivialilo. hyeinalo: O.sinimda Ijinaria : Pleris acuilina : Lonoliili.-^ aiii-ila ; As-
plei)iimi Bula iniii-jniii : Adiaulltmii ni^rmn : Polypodiiim Ynl<ifiro. lilix iii;i.s,
acnlealuiu. Drvoplei'i:^ : l^yc-opodiiini clavalmn. Sela^o : liidion islninlicii-;. py-
xidaliis. coi-alliniis : A^ariciis fiuneiilariiiH. .^^iiavooleDs : liVcoitcnlnii Itfn-i.-^la.
(2B) Do ctre .1. Czin.vK se m;il atl piihlicatM in KotifiiJf^ stafixlirc asti-
2)ra Moldo/x/ do K. 8utz(t (Wiif. T. Cmlresai. h\^}. 1^52). iinn cnlMlnon de nu-
mele a vre-o ttOO si mai hine de genuri, nl)sen-al(> do fviel i SzrdM). ca
oreseendu in Moldova: dar aceslil calnlogn. iiociij)rin(lciiilu iniinelc ni'-î n-
neî specii, esle vedniu c lui pole ave nun nicî unu inicrcsu sciinilicn. Nn
lotn acesla este i pi-ei-oa redactoi-iloru de Va incelala Jîrr/sfn rnntiiujionnul,
cari nu esit de a'lii considera ca o <'-F/or fiist"in(ific(i a MnJdorpj I lor. of.
An. 1H7(v pa,g. 885). — Calalognlu Inî .1. Czihak se afl reprodus i în Mc-
moirc pniir aercir ii f Histoire de la Roumcmir Pnris. 1S5(). (pag. 8S) de
D. C. BoLi.AC. Tolft din eln suni luate .i (:ele vrc-o 400 nuinirî de planie,
din cari o parle se vedu publicate \n Cor/rorbvnlr l/trnire (voi. III. pag. SK- 100)
i airibuile luî C. Nkgrl'ZZI. —^ Câlu despre «/'7o>-« mjiMnn' din PtraMe fiiw-
refelorii (Srrirr. C. N('<jni.i.:i. edil. Socp.c. voi. I. pag. 95). acesta scriere nu
are din Klora lomân de ctu îiliulu. restulu pâivndu-uiî a li o slabA i
infoi-iu imilaîiune a Scn'sorlloni hn J.-J. lionssmu asupra hotanicrl. \n ea se
vedu pdtnenite vre-o 70 numirî de plante, njaî multu orî mal puHnu ren tl-
mcite i pe latines(;e, i dintre cari aprope a Ireia parte snnl plante de
cultur, cu totulfi strine Floreî rojunne.
(27) AiVATOr. Dkmidoff. Voijaf^r daps la liufi^/r meridionale H la Crinirf par
la HoiHtric, la Valachic ct la Moldarir, e.mmf- onlH37. Pans, 18i-0, 2 voi.—
.H«
Plantt-le observate de J. H. Lkvkii,ik, [ifiti iniiii-ejui-iiMiie Haeiircsciloi-ri : Animvulgîire l.aiii. (D/ii/id. I. c II. p. lofi» i Adonis ;i>livalis {Drniidl. <\ II. p. 2<).->);
iai* tu-iii slepele Vitlaeliieî i ale Molditvei. îX-operiiKlu înliialei-T (MMisidei-jdjile :
Agi-<»pyrinii erislaliini P. B. (Ti-ilicuiii cvi.-laliati S<:lii-eli. ) [Uî-inld. I. <. II. p. I(i;j),
Phloriiis piiii^eiis W. {Urm/d. f. r. II. p. 17()). (Inipiiia viiliiai-is l'crs. (("eniiiiirea
(Ifiipiiia D'iiiid. I. r. II, p. 192) i .\ci-;iiil[iertiiiiii ;iiiniiuiii {Dcnud. l. o. II,
p. 192,1.
(2^() ( '.h\i;ij:s (ii KHiiARD. iiH'iiihi-ii coi-espoiidetiiri al socielTiliT iHtIjiiiice din Al-
tenhui-j^ (Sn.xonin). nnlivi'i din .Veiic|i;jiel. i (in mIu iiniiî losin ;idiiiiiiislraloi-n
geneiiiln aln Loierieî i'eg:ile din Neapoli. dei dedal n (-onieroinlin. nniniresl,
dnp eâln se vede, de linipni-ii'i. iilâia p;isiiine penlrn bohniic. in câln. încde pe ]a I.S12 (|>e cândn se lîsia în Neapoli), iln ;ill;nnri iiiiro eorespon-
denla adiv (-n boliinislnln cciri nijii (-(lebrii aln secolului, fii Ang. I'vi-. de
C.andolle. relalivn inaî (;ii senifi l;i ve.ij;el:iliiinea iiiipiejni'iniiloi-ri Neapohdnî. Maî
târdin. dnp ce posedase o riiimo- ;ivefe pe f.nc o i>ei-dn maî în nvmii, (nieb-
h!ii'<1 se gsesi;e pe la 1X1 1 in l';iris. L;i 1X12. pi-in i-e feln de îniprejnri-î. nu
sein, (riiebliard prsi I'urisiili'i spre ;i veni in Moldova - preciim insnî o spune
înlr'o sei'isore ce adres din (iaial. in nueinbi-e IX|7. li. Alfonse de ("..in-
dolle — en sco])ri de a sliidia vcyclaiimea acesleî Ierî sub aiis|iiciile l)-lnî Dimi-
Irie Morn/i. mare amaloi-n de boianic cai-e avc' inieniinnea de ;i"ln lace spnl)lice w\\(\ Tentamcii Flora' MohiarirfP ; acesln <lin urma proiecln. ins. din
can.^a )norliî premalnre a liiî .\l(irii/i i a lipsei loiale de orî <{' cooiiernliiine
efectiv, rcinase iiee.xecnliiln. Tolnî. iiiipic)iii-ai-ile aceslen nn împiedicar pe
(iuebbard de a'î începe exploraliimilc sale imedialn <lnp sosirea sa în .Mol-
dova i a le conlinna pan la ISI-S. |)c la a<-esl dal. (iiicbliard încel co-
respondenla cii 1». Alfonse de C.andolle. <-are dn|) aceea iînmaî avii nicî o
scire despi-(! eln. T(»ie silinlele iiilrebiiinlale de mine. spre a alia ce a deve-
nii.n de aliiiicî înc()ce acesln bolanisin, înc an reinasn Iar nicî imn re-
snliairi. Iar înlrii cin privesce pnlinele dale biogralice ce preceda, pe aceslea
le-amn e.xlrasn din însiiî corespondenia urmat înlre (\\\. (Ineliliard i l)l). A.
1*. de (landolle i liiilfi . corespondenia ce se ;ill în bo,u;il;i lîibliolec (Ijin-
dollean din («eneva. unde nii-an tosln pus la disposilinne. Liralie esiremeî a-
inabilillî a l)-liiî Alfonse de ( ".andolle. Toi n acolo anin veijnln i copinln iiiMnn-
serisele liiî (iiiebliard. manuscrise, ce se gsescn desn cilale în Iractatnin asn-
pra (ieogralieî botanice a iinsli'iiliiî învelain ;j,enovesn. De asemenea i colee-
'mnea planielorn din Moldova a Inî (inebhard, faee parte din erbarinln (lan-
dolleann. In erbariile mnseelorn din Paris si Viena, înc am veduin mnlle
din plantele Inî (înebhard. — Itândn indiealianile ee [irecedn , cvedu a ti
util bolanislilorn ee vorn voi s v;ui i prin eî preliosele documenle re-
mase de la (înebhaid.
H9
(211) Eniiiucnitio phinfaiioH </>w per amios 182Î ad IHJS, in MoJdavia col-
Icgif d of'scrrarif ('. Gnihliard (a).
Tiduuurulacra
.
— (Jleinatis rrcfu L. in sylv. Mold. med. el super.. C Vifalha L.
in sylv. Mold. med. el. .-:ii|>ei-.. ('. 11falba L. var. infrgrata DC. ad sepes Mold.
jued.. C. mte(jrifof('a L. in .<ylv. Faurei el Piilzeni. C. alpina Mill. in monl. ex-
cels. Carpath. h. j. — Thalictrnni afjnilrfjifoliui)/ L. in sylv. Tiil/ceni. . Th.. nii-
ims L. in pialis Mangina. Th. mxatilc Schi. in vineis Tokia. Th. niujus L. iu
vineis Pekia . Th. elutum Murr. in sylvis Peki;i . Th. iin/dium Mnrr. in svivis
Mold. siiper. h.. /.. Th. Incidum T. in Innnidis (ialalzi. Th. JSuahini Crurds. in
sylv. Fain-ei. — Anemone Tidsatilhi L. in i-ollihus aien. Mold. lol.. A. nemo-
rosa L. in sylvis Mold. lol.. A. .'^iflccafr/.'i L. in sylvin Mold. lol.. A. ranun-
culoidcs L. in sylv. Mold. lol. — Hrpalica Iriloha L. in sylv. Mold. super., B.
omdfiloba GucOh. in sylvis monasl. Scînleiii. — Adonis aHtiuunalis L. in arvis
Mold. Io!.. A. flainmea Murr. in vineis Mold. infei-.. A. (/sfii-ali.s ]j. in vineis
Mold. iniei-.. A. vcrnalis L. in collibns Mold. lol.. yj. rcrnoli L. car. .si/hrdira
trttehh. in sylv. Mold. infer. — Mijo'inis jihiriinu. L. in palud. Mold inter. —Ceratorephahts orthoaras DC. m inf-nllis el ad vias Mold. fol. — Rannxculu.s
aquatilis L. in aqiiis Mold. I.ol.. lî. aqnatih'.'-- L. rar. capillaccu. in fossis (îa-
latzi. 11. aqnafilis L. rar. Cfe.'<pitosi(s in lînniid. (iaiatzi. Ii. pedaliis Kil. in pa-
lud. Piskn. 11. illi/riru.s L. in sylv. }*nlzeni. B. Thora L. in pasc. monl. r'.iir[)ath.
h. }.. Ti. alpe.stris L. in pasenis edilioribus Carpath. //. /'.. /.'. JJikjiki L. ad f'os-
sas .Tassy . 11. aariconms L. in sylvis Mold. med. el siipor.. Tî. .HccUrahi.'i L. ad
fossas Mold. lol.. II. sceUratus L. var. iiiiniimis in aiT'oosis ;<d II. Scrclli. Ti.
acri.s L. in pi-Mlis Mold. snper.. 11. poli/aufh'inos J,. in pi'alis sicf-. (îalal.zi, U.
Sfevcni Bcss. in lînmidis Maii'iinM. //. tieinorosus DC. in sylvis Pnizeni . II. la-
nuginosus L. in pi-alis Mold. lol.. B. ContantinopoUtamis D'llrv. in uinhrosis
Pekia. B. 2->hdonofi.'< Kil. in liumidis Mold. med.. Ii. muricatiis L. in humidis
Cîalatzi. B. I'icaria L. in j)ialis humidis Mold. lol.— Caltha piulu.slris L. ad ri-
valos Mold. med. el snper. — TroUina ruropmi.'< I. in pascuis monl. Carpalh.
h.j. — Isopiiruin Ihalictroides L. in sylvis Mold. lol . I. fmnarioidos Jj. in sylv.
e.Kcels. (larpalh. /*. /. — Nigella pruicularea DC. inter, .segeles Mold. lol. — A-
quihgia alpina L. in sylv. e.xcels. C.arp;dli. //. ;'. — Dclphiniunt aconiti L. in ar-
vis Mold. inler.. J). hybridmn Willd. in sylvis Pekia. —• Aconitum panicidafnm
Lani. in itcis<Miis edil. K;n'p;illi. ]i. j.. A. panieulatuni Lani. var. ccrnimm DC.
in pasc. edil. (;ar|)alli. h. j.. A. Jso.pdins L. in pascuis edit. Carpath. /^ ;., A.
Jsapcllus L. var. lauricnni Ser. in jiascuis edil. Carpath. h. j.. A. Napcllu.s L.
var. nanum in pascuis edil. Carpath. //. /.. A. ncomontanum Kwllr in pa.s(;ui.s
edil. CiO'pidli. //. j. — Actcca Cimidfuga L. in sylvis Moldavipe supei-ior* /,'. _/.,
(a) Speriilp nlu câi.jiu abitatu o:s)e urmat dp lilerile //./., sunt acelea pe caie le-au vediifd
Cil. Guehliaiil în erbaiiuiu museului din Iai.
40
A. .•^picata L. in sylvis Mold. s!i[ier. h. j. — Pceonia officinalis Rftz. in sylvis
Mold. inIVr. el med.
Berhf'/ldrre. — Berberi.s vuhjaris L. sectis loi-renl. Moldavia? toliiis.
Ni/mphceiufjff^.—Nijwphon alha L. in aciuis lente fliientibns Mold. nied.
—
Ntq)har
Mnim Siuith. m a(|iiip lente (Inenlihiis Mold. med.
Fapure.iaceo'. — Fapavrr alpinum L. in mont. edil. Carpalh. h.J.. P. dahiam
L. in ai-vis Mold. lot.. P. Rlufas L. in aivis Mold. lot., P. somniferum L. eult.
ad iis. domest. — Glaiir'nim conHcidafnin Cnrt. in avvis Mold. tot. •— ChHido-
nimn inajus L. m nmbrosi.^ Mold. lol.
Fumariacete. — (Jori/dalis Marschalliana PffS. in sylvis nionasl. Adami , C.
hulhoaa Pers. in sylvis monasl. Adami, C. HaWti W. m sylvis Moldavi» loliiis.
— PVtwaria oficivalif; L. in :(ivis Moldavi* toHiis, F. Vadlantii Lois. in a-
gris Moldavity inl'eriorse.
Cruciferre. — Nasfurfiun/ .si/lrrstyf Br. in himiidis Mold. t(jl.. N. awphihinm
Br. in iiiim, (ialal/i. A', ninphihiuiu Br. car. indicimmi in Immidis (înlaizi,
N. /ippi.tensf; DC seciis lorr. .Mold. siiper.. A', officmalc Br. in livtil. Mold.
super. — Lepttocarpfca La'srllii DC in arvis Mold. lol.— lUirharr.a vnlgaris J)C.
in arvis Mold. super. . B. /aurir I)(J. in in-vis Pisku. -- Titrritis /lahra L.
in pralis Mold. lol. — Arahis alpina L. in nipibiis mont. (',ai|ialli. h. ./., A.
stricta lluds. in rnpibiis moiil. C.ai-palh. Jt. j.. A. cif.iata Br. in rupibns inonL
Carpalh. h. /., .1. ThaVtana L. in |)ralis Mold. lol.. .1. Jiirsnfu. Srap. in ari-
dis Mold. lol., A. arcno.su Sroj). in arenosis Mold. snper. h. y., A. patn/ila Widf.
in sa.xosis Mold. snper. h. j., A. hiUidifolia Jacq. in riipihiis monl. Karpalli. h.
7., ,1. dasi/carpa Andr.i.. in iii|iil»iis monl. Carpalh. h.J. — (•ardaniine impatinis
L. secMs rivnlos Mold. \\un\. - - Dcntaria enneapliUos L. in sylvis Mold. super. It.
j., D. halhifcra L. in sylvis Mold. lot.— Lunaria redirica L. in sylvis Mold.
snper. //. J.— Jîrrtrraa incana DC in arvensis Mold. lol.— Ahj.s.'iuiii arficntctim
Vltm. in la|)idosis Okna. A. (/cinojifa.sr L. in pralis siecis l'iil/.eni, A. nuiralc- Kif.
in mnris vetnsl. Mold. sn|)er. //. y., A. campetrr L. m arvis Mold. supei'.. A.
calt/rimim L. in sylvis l'iiizeni. A. minimuni, Willd. in pralis siecis Mold. inler.
— Mtnioijis linifolia IX-, in collihus arenosis (ialal/i. — CI//p>'ola Jonfldaspl
L. in collilais arenosis (lalalzi. — Draha Ahtoon. Wahl. in rupeslribus monlium
Carpalh.. ]). .stfllafa Jarq. in rupeslribus 7nonlium Caipalli.. D. nemorali.s L. in
sylvis Mold. lol. h. ].. D. mnrali.s L. in muris Mold. super. //. /., Eropliila vnl-
garis .DC. in ai-enosis Mold. lol. — Cochlfaria Armoraeia L. in humidis Mold.
tot. et enll., C macroa.upa Kit. in humidis Mold. lol. el (-ull. — TMasjii ar-
vense L. m arvis et vineis Mold. lol., Th. aUiacfum L. iu arvis Mold. super. h.
j., Th. perfoUatum Z. in ai-vis et vineis Mold. lol. — Capsdia Bur.sa pnstoris
M(jf.ncJi. in arvis Mold. lot. — Hutchinsia alpina Br. in rupeslribus montium
Carpalh. h. j.— Iheris amara L. in sylvis Mold. super. h.J.
— Bi.^cut^lUi sa-
41
xatilis Schi. in nipestribiis mont. Carpath. h. j.—Eudidium s>/riacum Br.in aieiiosis Mold. iiiler. et med. — Chonsyora tcnella DC. in vineis MolH. in-
fer. e\ med.. ITcsperis tristis L. ad margines .sylvarum Mold. infer., H. matro-nalis Lam. in nmbrosis Galatzi. H. matranalis Lam. var. inodora in nmhrosisMold. snper. — Sisymhrkim offidnale Scop. \n oleracei.s IMold. med.. S. strktis-
simum L. in hnmidi.^ Mold. med., S. jimcama Birh. in prati.s Cudalbi, S. pan-mnlzum Jarq. in arvis Mold. infer., S. Cohimiif/ Jucq. in olerac. Mold. tot., S.
Cohmmce Jacq. var. tmuisiliqna in olerar-ei.-; M(»ld. lol.. ,S'. Sophm L. in ole-raceis Mold. tot., S. pinnatifidum DC. in rupe.slribiis mont. Carpatli. h. j.
Alliaria officinaîis Andrs. in umbrosis Mold. \u\.~ I^njshmm ungustifoliumEhrh. in arenosis Mold. tot.. E. cuspidafum DC. in j»ralis Putzeni, E. hieraci-
foJkun L. in mont. Mold. .super. h. j.. E. rrpandum L. in ai-vi.s Mold. su-per. h. j.. E. canrscens Roth. in mont. Mold. super. //. }., E. alpinum Bmg.in pratis Mold. .super. h. }., E. austriacw)! Bmg. in pratis Mold. super. h. j. —
.
Camdina saliva Crant.1 in arv. Mold. lot.. C. mtira CranU var. pilosa in sylvis
Mold. tot., C. dentata Vers. in arvis Mold. tot., C. austriaca Br. in arvis Mold.
super. h. j. — Neslia panicidata Desv. m arvis Mold. tot. — Lcpidium Dra-la L. in arenosis Mold. tot., L. saflvwi/ L. cult. ad us. domest., L. cam-pesfre Br. in arvis Mold. tot., /.. ruderale L. ad vias Mold. tot.. /.. 2>'"r-
folkdum L. in vineis et i)ralis Mold. infer.. L. latifoliiim L. in humidis Mold.
inler.. L. crassifoJium Rit. in paliid. sals. Pisku. -— Jb^thioncma saxatile Br.in ruj[)estribns mont. f'.arpbafh. h. J.
— hatis pcRcoxs Kit. in arvis Mold. infer.
— Myagrum perfoliatmn L. in arvis Mold. super. h. j. — Brassica oleracca
L. et var. cult. ad ns. domest.. B. campcstris L. in arvis Faurei. J>. NapusL. et var. cult. ad us. domest.. B. Rapm L. et var. cult. ad ns. domest.. B. c-
longata Ehrh. in arvis Mold. infer. — Sinapis nigra L. in arvis Mold. super.,
S. arvensi.s L. in arvis Mold. tot., S. o;7eyi!^c(//s Z. in umbrosis (Jalatzi. S. tau-
rica Fisch. in arvis Mold. med.. S. alba L. cult. ad ns. domest.. S. dissccta
Lag, inter lini segetes Mold. infer. — Diplotaris tmuifolia DC. in glareosis Mold.
tot., D. viminea DC. in collibus arenosis Mold. infer.. D. saratiUs DC. in col-
libus arenosis Okna. — Cramhe tafarira Jacq. in pratis Mold. infer. el med.—Rapistnim pjercmie Bcrg. in arvis Mold. iufcr. — Raphaints satirx- L. ct. var.
-cult. ad us. domest., ii. Bajihxinistrxui L. in arvis Mold. super. h. j. — Bu-nias orientalis L. in pratis Moldavi;?^ superione.
Cistinece. — Helianfhenmm Fvnwna JMiV. m sa.xosis mont. Caj-path. h. j., H.
marifoliurn DC. in saxois mont. Carpatli. A. /.. II. .s(rp;ill>folinm 3IiH. in sa.xo-
sis mont. Carpath. h. j.. H. vulgare Cart}i. in mont. Moldaviifc superiora.
Violarico\ — Viola hirta L. in syh'is Mold. tot.. V. oâorata L. in sylvis Mold.
med. et super., V. odorata L. var. alhu in sylvis Scînteia, V. suavis Bid. in
collibus Mold. infer.. T". idiginosa Bcss. in uliginosis mont. Mold. super. /?. y., V.
42'
canina L. in sylvis Mokl. f<if., K h/flora L. in ruonf. edil. Ou-palh. h. j., V^
alpina Jacq. in mont. edil. Carpaih. h. j.. V. tricolor L. in arvis Mold. med.,
V. tricolor L. var. arvf.nsis DC m arvis Mold. med., V. tricolor L. var. dege-
ner DC. in vineis Mold. infer,, V. tricolor L. var. bdlioi/lj'.^ DC. in vineis
Putzeni, V. perslcifoUa Kit. in sylv. Mold. infer. el med.
Droscraccce. — Farnassia paliistris L. in palud. mont. Mold. supei', h. j.
Poligakcp. — Polygala major Jacq. in collibus Mold. infer.. P. ru]gari.<! L.
in sylvis Mold. lof., P. fIm ringiaca Spr. in sylvis Mold. infer., P. coniosa
Schhihr. in sylvis Mold. infer., P. amara L. m herbid. snbalpin. Mold. super
h. j., P. amara L. var. austriaca Crantz in berbid. snbalpin. Mold. super, h. j.
Caryopyllcce. — (xgpsopli.ila panicnhita L. in arenosis Pekia, G. mnrali.'^; L.
in aren. Mold. infer. et super. — Saponaria Vaccaria L. in arvis Mold. lot.,
S. (i'ficinalis L. in olerae. Mold. toi. — Diantlms prolifcr L. ad margineiri svlva-
rum Mold. super. h. j., D. prolifcr L. car. dlminiitm DC. ad marginem syl-
varum Mold. super. h. y., D. Armcria L. in pratis siccis Mold. infer., D. har-
batus L. in sylvis mont. Mold. snper. h. j.. J). capitatus DC. in herbidis Mold.
infer.. D. Cartusianor'am L. m [jratis siccis Mold. tot., D. ('artJvmanoram L.
var. airoruhcns Ser. in pralis siccis Mold. infer., D. gigantens U Urv. in syl-
vis Mold. infer.. T). uitidus Kit. in iiioiil. Mold. super. h. j., D. pratcnsis Bieb.
in firatis humidis iganesei, D. dcltoides L. ad marginem agrornm Mold. super.
h. }.. D. phimarius L. in partis Mold. super. h. j.. D. serotinu.^ Kit. iu mont.
Mold. super. h. /., D. aremxrim L. in ;u-en. mobil, ad lori'. Mold. med. — Cu-
oibcdas bacciferufi L. in nmbrosis Mold. toi. — SUcnc ialiata L. iu sylvis Mold.
tot., S. Bchca L. m sylvis Scînleia, S. otif<'.s Pers. m sylvis Scînleia. S. par-
viflora Pn-s iu sylvis mont. Mold. super. h. /., S. maltiilora Pers. in pratis mont.
Mold. super. h. y., V. dichotoma Elirh. in arvis Mold. infer., ,S'. qiiadridentafa DC.
m mont. Carpalii. Mold. super. h. j., S. mUans L. in sylvis Mold. lot., S.
chlorantha IVilld. iu sylvis i^ekia, S. catholica Ait. in campis arenosis Mold.
super. h. /., S. nocti/lora L. in sylvis iganesei, .S'. mollissiina Pers. in syl-
vis monl. Mold. super. h. y'., S. Armcria, L. in sylvis monl. Mold. super /,(. ,y.
—
Lychnis Vi.scaria L. in sylvis Mold. lot.. L. Viscaria L. car. nana in mont.
Mold. super.. L. flos cucidi L. in pralis iiumidis Alold. med., /.. eoronaria Lam.
in sylvis Putzeni. X. Githago Lam. inter segets Mold. tot. — Jlijehringia mus-
cosa L in mont Mold. super. — Holo.stcum umbcllatam L. in arvis el vine'is
Mold. \o\ .— Spcrrjula nodosa L. in muris vetust. Mold. super. h. j. — Stellaria
nemorum L. in sylvis Mold. med. et super., 8. media Smith. in oleraceis Mold.
tot., S. viscida Dicb. in pralis humidis Galat/i, S. latifolia Pers. in pralis hu-
midis Galatzi, S. Jlolostea L. in sylvis Mold. lot., S. graminca L. in oleraceis
Mangina, S. muralis Linii, in vineis (lalatzi, S. pcntagijna Gaud. ad foss. sals.
Galatzi.
—
Arenaria salina Ser. ad fossas sal?. Galalzi, A. saxatilis Lj. in saxosis
4^
Carpath. h. /.. A. spypyJlUolia L. in arvirs Molrl. lot., A. trinervia L. in sylvis
Mold. \()\. — Cerastium tauricum 8pr. in palud. sals. Pisku, C. vtdyatum /..in
arvis Mold. super.. C. andromceum Ser. in aren. ad flum. Sereth, C. hrachype-
taliini Desp. in sylv. Pnt/eni, C. ovafum Hoppe in pal. sals. Pisku. 6'. urvcnse L.
in arv. Mold. super.
Lilieci'. — Linuni hirsufum L. in sylvis Mold. infer. el med., L. nervosum
Kit. in arenosis Mold. med., L. usitatissinmm L. culi. ad us. domest., L. au-
driacmn L. in collihiis Mold. infer., L. montanuin Schi. in herhidis mont. Car-
patli. h. j., L. tenuifuliuin L in eollibu> Pekia, L. C(Atharicam L. iw i)rati.s
Mold. su[>er. //. j.. L. complanafum L. in sylvi.^ Moldavi* media.
3I(ilcacc(C — Mcdva mauritimm L. in oleracteis Mold. infer., 31. siihe.tris L.
in pratis Mold. tot.. 31. rotundifoliu L. m arvis Mold. toi.. 31. parvitlora L.
in arvis Mold. infer.
—
Althceu officimdi.s L. in humidis Mold. tot.. A. canna-
hina L. in sylvis Mold. iol.. A. pcdJida Kit. in arvis Mold. infer. — Lavatrra
pscudo-oihia Poir. in collifms .siccis Pekia. L. thuringicica L. in pratis Mold.
infer., L. eretica L. in coli. siccis l^ekia.
—
Hibiscus (^neideidus 7.. cult. ad us.
domest.. H. Trionum L. ad vias Mold. infer.— Sida ÂbutiJon L. in vineis (ialatzi.
Tiliacece. — Tilia argenfca DC. in sylvis Mold. infer.. T. rnhra DC in syl-
vis MoIdaviiB inferior».
Hypericine(C. — Hypericuni (piadrangidum L. in sylvis Mold. med. et super.,
U. quadremgidiim L. var. duhium in sylvis Mold. med. et super.. //. pcrfora-
tiim L. in partis Mold. tot., li. hirsidiini L. in sylvis Mold. toi.. If. montanum
in sylvis Mold. super.. II. mcmiacnni Spr. in collihiis (Jalat/i.
Acerincce. — Acer tafaricioii L. in sylvis (ialalziel Admiu. A. F-i^cudo-Plata-
nn.s L. in sylvis Mold. super. k. ./.. A. cainpcstre L. in sylvis Mold. tot.. A.
campcstre L. var. aiistriaeiim Trit, in sylvis Adami, A. pAatanoidr L. in >syl-
vis Mold. tot., A. phdanoidc.s L. var. Jacimcduni Kit. in sylvis Mold. lot.
Ilippocastanecc. — JEscidvs Hippocasfamint L cult. et subspont.
Ampelidca-. — Vitis riuifera L. et var. cult. in Mold. lot.
Geraniace<e. — Geranium niacrorrhi.îon L. in pratis Mold. super. h. j.. G. tu-
herosum L. in prat. Mold. super. h. j., G. jmdoh^c L. iu pratis Mold. sui)Ci-. //.
;., G. phmuii Lom. in sylvis Mold. lot.. G. pahi.sfrc L. m pratis humidis Man-
gina. G molie L. in partis Mold. tot.. G. puUlnin J . in pratis Mold. su|>er. h.
;., G rotundifoHum L. in pratis Mold. toi., G. eoluinbiiniiu L. in coli. Mold.
tot.. G. bohemicum L. in sylvis Pekia. G. Robertiannm L. in umbrosis Mold.
tot.. G. sancfiiineum L. in sylvis Mold. \o\. — Erodium eirenfarium LHorit, in
pratis Mold. tot.. E. m-o^inum Stev. in m(wl. Ceahlu h. j.
Bahaminece. — Impatiens Noii tarigere L. in syl. hum. Mold. sup. et. med. h. j.
Oxalidfifr. — O.mli.'^ Acefo-^fla L. in sylvis M<:)ldavir3P siijieriorae et rnedi».
Zi/gopl/gllere. - Trdmln.< ferrcMri.^ L. ad vias Moldaviy- inferior».
_44.
liiitacexe, — liuta suaveoleus DC. in arvis Pekia. — Dictamus Fraxindla L.
ad margin. sylv. Mold. infer. et med.
Celastrine/s. — Staplinka pînncUa L. in sylvis monast. Adami. — Evonynuis
europteus L. in sylvis Mold. lot., E. Icdifolins Scop. in sylvis Mold. Iot,., E^
vcrrucosus Scop. m sylvis Mold. super.
Tihamnfi(B.— Wînmnus caiJiaj-ticus L. ad sep. Mold. tof., Eh. alplnus L. in sylvis
mont. Mold. super. li. ,y., PJi. Frauf/itla L. in sylvis monl. Mold. siiper. h. j.
Terehinthacere. — Rhm (Jotinus L. in sylvis Moldavise inferioric.
PapiUonaceir.. — Genista tiudoria L. in sylvis et aren. Mold. ined. — Cytisus
Lahurimm L. cult. et subspont., C. nigricans L. in mont, Mold. su|»er. h. j.^
C. leucanilm.^ Kit. in sylvis mont. Mold. super. h. j.., C. anstriams L. in arvis
Mold. lot., C. siqnnus J<(cq. m coli. mont. I\Iold. super. h. j., C. Idrsutus L.
in asperis Mold. infer. — Onoiiis spinosa Wallr. in pratis humidis Mold. tot.. O.
altis.mna Lani. in pratis jVFold. super. li. j. — AnthyJUs Vulneraria L. in coli.
Mold. super. li. j., A. Vuhirraria L. var. afpcstris Kit. in rup. mont. Car-
path. h. j.— Medicago sativa L. cult. ad ns. dotnest., 31. liipulma L. in arvis
Mold. tot., M. falcata L. in pratis Mold. tot.. J/. minima Lani. in arenosis Mold.
tot. — TngoneVa aeruha Sry. in arvis Mold. infer. et med., T. Besseriana Ser.
in oleraceis Mold. infer.. T. Frenum gyn'ram L. cult. ad us. domest. — Meli-
loins ofuinalis Willd. in arvis Mold. tot.. M. feucautha Koch in arvis Mold.
infer. et med., M. macrorrhiza Fers. secus Danubiumad (ialatzi, M. pallida Bess.
in arvis Pekia. — TrifoJiuni arvcnse L. in arvis Mold. tot., T. oclirolmcmn L.
in pratis Mold. lot.. T. alpr.stre L. in sylvis Mold. tot.. T. mcdium L. in syl-
vis Mold. Iot.. T. hradeafitm Schush. m humidis arenosis ad 11. Serei h. T. pra-
ten.Hf: L. in pratis Mold. lot.. T. yJoho.sum L. in oleraceis Pekia, T. rnhen. L.
in sylvis Mold. lol.. T. rf-pen^^ L. in [iralis Mold. lol.. '/'. dcgans Savi in hu-
midis Pulzeni, T. monUmum L. in coli. Mold. lol.. T. sntrrraneum L. in pratis
Mold. super. h. }., T. spiu)i,osum L. in pralis Mold. super. h. 7., T. rrmpina-
tum Kit. iu pralis Mold. super. h. j., T. spadicmm L. in pralis Mold. super.
h. j., T. frogifcriim L. in humidis Mold. lot., T. procumhens L. in .sylvis Mold.
tot., T. fdifonnr L. in arvis Mold. tot. — Dori/rnium hcrhaceum Vili. in sylvis
aren. Mold. tot, — Lotus forniculatus L. in [iralis Mold. tot., L. corniculatiis
L. car. arrcnsis iu arvis Pulxeni, L. corniruJatus L. car. cdpimis in pascuis
Mold. super. h. /.. L. cornicnlatus L. var. tcnidfoiius in pratis Mold. super.
h. j. — GlycijrrUiza crhinata L. in humidis Mold. inter. — Galf-ga officinalis L.
in humidis Mold. toi.
—
Rohinia Psetidamcia L. (^ilt. et subspont. in Mold.
tot.
—
Colutea arbori sccns L. m pomariis ad Jassy h. ).— FJmca alpina Jacq. in
pasc. edit. Carpalh. h. j., Fh. astragalina DC. in pasc. edil. Carpalh. h. j.—
Oxytropis urcdcnsis DC. in pasc. edif. Carpafli. h. /., O. pilosa D(J. in arvis
Pekia. — Asfragahtf; austriacus Jacq. in coli. aren. Mold. super. ]/. J., A. Ono-
chis L. in prat. Mold. med. et infer., .4. OnohrycJus L. var. moldavicus
in prai. Mold. med. eL infer., A. glyeyphyllos L. in sylv. Mold. tot., A. Cim- L.
in pratis Mold. tot., A. aspcr Jacq. in pratis Pekia, A. (jahgiformis L. in pratis
monl. Mold. super. h. j., A. pontiais FaJl. in coli. sice. Mold. Mqy., A. oxscapus
L. in coli. sicc. Mold. infer., A. monspessiiJanus L. in prat. mont. Mold. super.
h.j., A. argenteus Vis. in coli. aren. Pekia. — Coronilla minima L. in coli. sicc.
Mold. .sii[)er. h. ;., C. coronafa L. in coli. sicc. Mold. siiper. h. j., C. eretica L.
in ,>^ylvis monasl. Adami, G. varia L. in prat. Mold. tot. — Onohrychis ronferta
Dese. in pralis Okna, O. rpquidentata TfUrv. in eoll. Mold. infer. — Cicer arieti-
num L. cult. ad iis. domest. — Faha culgaris Moench. cult. ad us. domest. —Vicia pisiformis L. in sylvis Mold. infer., V. dumetorum L. in sylvis Mold. med.
et infer., V. sylvatica L. in sylvis Mold. super., V. Crcea L. adse|)es Molrl. lol.,
V. polypltylla Def^f. ad se})es Mold. tot., T'. sativa L. in câmp. Mold. tot., F. pere-
grina L. in pratis Mold, infer., V. Iuea L. in arvis Mold. tot.. V. sordida Kit.
in pratis Mold. infer., V. sepium L. in sylvis Mold. infer., V. pannonica Jacq.
in oleraceis Mold. tot. — Ervuni Lens L. cult. ad us. domest., E. Mrsutum L.
in sylvis Mold. infer., E. monanthos L. in sylvis ad monast. Adami, E. tetra-
speriHiun L. in arvis }*vXz&a\. -— Fisimi sativum L. var. cult. ad us. domest.
—
Lathyrus latifolins L. in vineis Pekia. L. pratensis L. in pratis humidis Mold.
tot.. L. tuherosus L. in arv. humid. Mold. lot., L. pcdustris L. in palud. Mold.
med.. L.. Nissolia L. in sylvis monasl. Adami, L. scdivus L. inter segetes Mold.
toL, L. hirsutus L. in sylvis Mold. super. h. j.—Orohus vernus L. in sylvis
Mold. med. et super., O. vicioides DC. in mont. Mold. med., O. sylvaticus L. in
sylv. Mold. super. h. j., O. niger L. in sylv. Mold. tot., O. tuberosus L. in a-yh.
Mold. tot., O. varius Sokind. in coli. aren. Mold. infer., O. aIJms L. in sylv.
Mold. infer. — Fhaseolî^s vidgaris Sari et var. cult ad us. domest., P. midti-
florus Willd. cult. ad i\?^. âomesL — Lablah vidgaris Savi cult. ad us. domest.
Rosacere. — Amygdalus nana L. in arvis Mold. toL, A communis L. cull. in
Mold. infer. — Persiea oulgaris MiU. cult. in Mold. med. et super. — Arme-
niaca vidgaris Lam. cult. in Mold. med. et super. — Primus spinosa L. in in-
cult. Mold. toi., P. domestica L. et var. cult. in Mold. tot. — Cerasus avium
Mcench. in sep. et sylv. Mold. tot., C. Juliana DC. cult. in Mold. med. et super.,
C. Caproniana DC. cult. in Mold. med. et super. , C. Mahaleh Mill. in sepibus
Galatzi, C. Padns L. in sylvis Mold. super. — Spircea cJiamcedrifoUa L. in sylv.
monl. Mold. super. h. j., S. alpina Pcdl in pascuis edit. Carpath. h. j., S. A-
runcus L. in .sylv. Mold. super. h. ;., S. Uhnaria L. in pratis humidis Mold. sii))er.
h. j., S. Filipendida L. in sylvis Mold. tot. — Bryas octopetala L. in suni. jug.
Carf>alli. h. j.— Geum intermedium Bess. in umbrosis Mold. super. h. }.. G. ur-
Hnum L. in sylvis Mold. tot., G. rimle L. in rivul. Mold. siiper. h. j. — Wald-
steinia geoides Willd. in sylvis Mold. super. h. j. — Rubus idmi.-i L. in sylvis
46
Mold. med. et sapei'., IL cceshis L. in sylv. Mold. (ol., lî. aeslas L. var. ar-
vmsis in arvis Mold. infer. , R. siUcafus Vest. in sylvis Mold. sui)ei'. li. j., li.
corijUfolius Sm. in rup. umbi'. Mold. super. /«. ;., B. agresth Kit. in prati.s hu-
midis Pekia , R. albicans Kit. in vineis Putzeni et Pekia , R. Iiolosericeus Vest.
in vineis Pekia , R. villosus AU. in sylvis Mold. super., R. villosus Ait. var.
glandulosus in sylvis Mold. super., R. saxatUis L. in rup. Carpatli h. j. — Fra~
garia vesca L. in sylvis Mold. tot., F. coUina Ehrli. in coli. Mold. infer. — Ro-
tentiUa suhacaulis L. in mont. asp. Mold. super. h. j.., P. Tormentilla Nestl.
in sylvis Mold. med., F. reptans L. in humidis Mold. tot., R. verna L. in
coli. .sicc. Mold. tot., P. patnla Kit. in coli. sicc. Mold. infer., R. argentea L.
in pratis Mold. tot.. P. cmrea L. in i)ase. edit. Carpath. li. j., P. hirta L. msiccis Mold. med. et infer., P. reda L. in vineis Nikoresci. P. supina L. in
humidis (4alat'/i, P. Anserina L. in aren. ad ti. Sereth.. R. alba L. in sylvis
monasl. Adami, P. nitida L. in .smii. jug. Carpath. 7i. j., P. Fragaria Roir.
in sylv. monast. Scinteia. — Agrimonia Eupatoria L. in ai'id. Mold. tot.— San-
guisorlta officinalis L. in |)ratis Mold. super. h. j.. Roterium Sanguisorba L. in
pratis Mold. super. //. /, P. villosum Sibth. in coli. aren. Mold. infer. — Ro.^a
arvensis Ihids. in arvis Mold. tot,. IL sempcrvirens L. in coli. Puixeni, R. gaJlica
L. oar. officinalis cult. ad us. domest.. R. pimpinellifolia L. in sylv. Mold. tot.,
R. pi/gnicea Rieb. in |)ral. et sylv. Mold. infer. , R. canina L. m .sep. Mold.
tot.. R. canina L. var. rollina Ser. in coli. Mold. super. h. j., R. cunitm L.
var. dumetorum Dese. in sylv. mont. Mold. super. h. j.. R. ritbiginosa L. in
sylv. mont. Mold. .^uper. //. ;. — Cratcegus Oxyacantha L. in sylv. et sep. Mold.
tot., C. Oxyacantlia L. var. monoggna in sylvis et sep. Mold. super. //. j.—
Cotoneaster vidgaris Lindl. in rup. mont. Mold. super. h. j.— Mesjniits germa-
nica L. in sylv. .lassy h. j. — Ryrus commanis L. in sylv. Mold. tot., P. com-
mimis L. var. sativa cult., P. Malus L. et var. in sylv. Mold. lot. et cult., P.
tormiiudis Ehrh. in sylv. Adami. I\ Aucuparia Grertn. in sylv. Mold. med. et
super.
—
Ci/donia vidgari. Pers. et rar. cult. et subspont. in sylv. Mold. infei-.
Onagraricce. — EpUobimn spicatu'in L. in sylv. Mold. super., E. ros^tiarinifo-
lium HfcnLc in aren. ad lorr. Puina, E. alpinum L. in pasc. edit. CarpatJi.
h. j.. E. roeam DC. in pral. Inunid. Mold. su|)er. h. j. E. tnontanum L. in
sylv. mont. Mold. med. et supei-., E. hirsittum L. in humid. Mold. lol., E. te-
tragonum L. in fossis Mold. suiier. h. j. — (Enothera hiennes L. in arenos. humid.
Mold. lot.
—
Circaa alpina L. in pinetis Slanic, C. alpina L. v. intermedia
Ehrh. in pinet. Slanic. — Trapa natans L. in sla«<nis Mold. med. et super.
Haloragecc. — CaUitriche verna L. in fossis Mold. lot. — Hipimris vidgar'S L.
in fossis Moldnviae superior» h. j.
Lythrariece. — Lythrum ffy.^.sopifolia L. in fu s. Mold. super. h. j., L. Saiieana
47
L. in pral. hnmid. Moirl. lot.. L. Salkaria L. v. hradeosum in fiînnid. ad Da-
niibium, L. virgafum L. in [nalis ad Fainei.
Cucurhitacr:{B. — Jiryonia dioka Jac(j. ad sep. Mold. lol.. B. alba L. ad
sep. Mold. supei". Ji.j. — Lagrnaria imlgarh Ser. ct car. cnU. ad us. domesl.
— Cucmnis Mdlo L. et var. cult. ad u.s. donie.sl., G. .^^ativus L. cult. ad us.
domest., C. CitruTlus Ser. cult. ad us. domest.
—
Cucurhita Pepo L. cult. ad us.
domest.. (J. rp.rrucof^a L. cnll. ad us. domesl.. C maxima J)urh. cult. ad us.
domest.
Portulacew.'— Fortulaca oleracm L. in oleraeeis Mold. in fer., F. olerataa L.
var. .'iylvestri.s in oleracis Moldaxiae inferiora?.
Paronychieo;. — Ihrniaria gJahra L. in arv. Mold. supei', h. j., H. Bcsserl
Fisch. in arv. Mold. infer.
—
Schranthus anuuus L.m arvis Moldavii lolius.
Crassulacece. — Scdnm Rhodiola DC. in mont. Mold. supei-, h. /.. S. latifo-
lium Berf. in monl. Molrl. super. //. /., S. Tclephhim L. m ai'en. Mold. lol.. S.
stellatum L. in mont. Mold.. snp.. S. acre L. in glar. Mold. med. — Sempervi-
vum tedorum L. in mur. vetust. Mold. super.
Gros.suJariecs. — Ribcs Uva rrhpa L. in sylv. Mold. suf)er. el v\\\\., 71. Uva
cri'^pa L. r. rrdinahtm in sylv. Mold. super. Jt. j., Fi. alpimim L. in sylv. Mold.
sup. h. /., F. nihrum L. in sylv. Mold. super. //.. j.
SaxifragacefB. — Saxifraga fendia Wulf. in sum. jii^- Carpath. //. j., S.
sedoides L. in sum. Jug. Carphath. li. }.. S. andro.sacea L. in .sum. jug. f'-ar-
path. h. ,y., ,S'. Bur.'^friana L. in suin. jug. Carpnih. h. j.. S muscoides Wnl.
in sum. jug. Carpalh. h. J., S. muscoides Wulf. var. moschata in .suni. jug.
Carpath. //,. j., S. pedemontana L. in sum. jug. Carpath h. j., S. geranioide.'^
L. in sum. jug. Carpath. li. /., S. geranioides L. car. irrigua L. in sum. jug.
Carpath, h. j., S. hgpmides L. in sum. jug. Cai'pafh. h. j., S. hgpnoidcs L.
var. condensata in sum. jng. Carpath. //. j., S. gramdata L. in sylv. Mold. su-
per. h. }.. S. rivularis L. in humidis mont. Cârpa lli. h. 7., S. stdJnris L. in
sum. jug. Carphath. //. /.. 5'. ruiicifolia L. m sum. jug. Carpath. h. j.. S.
mutata L. in sum. jug. Carpath. h. j.. S. crustata We.^t. in sum. jug. Car-
path. li.j. — Chn/.so.^2)diinim aJtr.rnifolium L. in humidis Slanir-.
Viubdifcrte. — Sanicida eiiropdfk L. iu sylv. Mold. tot. — A^trantia major
L. in pasc. edit. Carpath. h. j. A. carnioUca Jacxi. in pase. edit. Carpath.
h. j. — Eryngium creticiim Lam. in pratis Mold. infer. , E. plamuii Maih.
in pratis Mold. med. et super. — Apimii graveolens L. cult. ad us. domest.,
A grarcolens L. var. didce cult. ad us. domest., A. graveolens var. rapaceimi
cult. ad us. domest.
—
Fetroselinum sativum Hoffm. cult. ad us. domesl.—
Trinia vulgaris L. in coli. Mold. infer., T- vidgaris L. car. Henningii in coli.
Mold. Mew — Falcaria Biciui L. in arvis Mold. \o\. — ^Egopodnim Foda-
graria L. in sylv. Mold. tot. — PimpineUa magna L. in pratis Mold. tot. —
43
Sium lanc'ifoUnm Bicb. in palud. Mold. infer. — Bupleiirum rotundifolium L.
in arvis Mold. tot., B. exaltatum Bieb. in sylv. Pekia et Putzeni, B. fal-
catum L. ad marg. sylv. Mold. supei*. /*. j. — CEnanthe peiicedanifoUa Foii.
in sylv. Faiirei — jEthusa cynapioies Bicb. in ruder*. Mold. infer. — Fcenicu-
lum vulgare Gcertn. cult. ad us. domest. — Seseli pnicedanifolium Bcss. in
pratis Mold. med. et infer., S. coloratum Ehrh. in arvis Mold. infer., S. cohra-
tum Ehrh. var. feridaceum in arvis Mold. infer., S. campestre Bess. in pratis
Mold. med. et infer. — Levisticum officmale Koch cult. ad us. domest. — Fe-
rida sylvatica Bcss. in sylv. Pekia. — Palimhia Chabrcel DC. in humid. Fau-
rei, P. Chabnei DC. var. podolka in humid. Faurei. — Feucedanum Besseria-
num DC. in sylv. Putzeni, F. arenarium Kit. in arenos. Mold. super. h. j., F-
officmale L. in pratis humid. Mold. super. li. j. — Fastinaca sctfiva L. cult.
ad us. domest., P. sativa L. var. edidis cult. ad us. domest., F. sylvestris MULin sylv. Mold. tot., F. umbrosa Stev. in sylv. Mold. tot. — Heracleiim flavescens
Bmg. in sylv. Mold. infer. et med., H. Sphondylinm L. in pratis Mold. tot. —Tordylium max mmn L. in arvis Mold. tot. — Lophosciadium meifolmm DC. in
mont. Okua. — Daiicus Carafa L. var. sativa cult. ad us domest., D. Carota /<.
var. sylcestris in arvis Mold. tot.. D. involucratiis Sibth. in arvis Faurei.
—
Cau-
calis daucoides L. in arvis Mold. tot. — Torilis microcarpa Bess. in pratis Put-
zeni. — Scandix Fecten-Vcncris L. in arvis Mold. med. et super. — Anfhriscus
Ce-cfolium Hoffm. cult. ad us. domest., A. vidgaris Fers. in sylv. Mold. tot.—
•
Ghcerophylkim bidbosum L. in sylv. Mold. tot., C. temnlum L. in sylv. Mold. tot.
— Conmm maculatiun L. in ruder. Mold. tot. — Coriandrnm sativum L. in
arvis Mold. super. et cull.
Araliacece. — Hedera Hel'u L. in sylvis Moldaviaî totius.
Corne(. — Cormis mas L. in sylvis Moldavi» totius. C. sanguinea L. in
sylvis Moldavi* totius.
Loranthaccce. — Viscum album L. paras. in arbor. Mold. med. et super.
Caprifoiiacea' . — Sambucus Ebidus L. in arvis Mold. tot. , S. nigra L. ad
sep. Mold. tot. — Viburnum Lantana L. in sylv. Mold. tot., V. Opidus L. in
sylv. Mold. med. et super. — Lonicera CaprifoUum L. in sylv. Mold. super.
h. j.. L. Fericlymenum L. hi sylv. Mold. *!U[)er. h. ;., L. nigra L. in sylv.
mont. Mold. super. h. j.
Bîtbiacece. — Gcdium herc IhuHl. in pratis Mold. su()er. h. j.. G. alp'stre
Gaud. in pratis Mold. .super. //. j., G. Boccoui AII. in steril. Mold. super. 7^ /.,
G. pumilum Lam. m [»rat. mont. Carpath. h. j., G. MoUugo L. in vineis. Mold.
mhY.. G. Moliago L. var. scabniiti in vineis Mold. infer., G. nlig'mosum L. in
ulig. Mold. super. h. j., G.Ulcdkmn Weig. in prat. mont. Mold. super. /?._/.,
G. rubiodes L. in sylv. Mold. med. et' super., G. vcrum L. in prat. Mold. tot.,
G. vcro-moUugo Waller. in apric. Mold. infer.. G. vcrnum Scop. in sylv. Fau-
roi, G. rcfrorsaiii DC. in mont. Okna , G. Gruciafa Scop. in sylv. Mold. med.
el supei'.. G. apricmn SihfJi. m c;oII. Pntzeni, G. Aparrm L. ad sep. MoM. lol.
Va1criavc(r. — VlcrianelJa costat DC. in vineis Moldavige inferiorse. — Va-
Icriana offlcinalis L. in sylvi.-< Moldaviae tol.ius.
Dipsace(€. — Dipsacus ferox Lois. in .sylv. iganesci. — Knautia sijhatka
Diib. in sylv. Mold. tot., K. arvensis Coult. in sylv. Mold. tot. — Scahiosa gra-
uihiifoJîa L. m i^ase. mont. Carpath. A. j. , S. ucranka L. m aren. Mold.
infer., S. lucida Vili. in mont. Okna, S. lucida Vili. var. fi. lutea in mont.
Okna, S. ochrolciica L. in ai-en. Mold. lot., S. Golumbaria L. in aren. Mold.
tot., S. Succisa L. in prati.^ Immidis Moldavi* superior?P h. j.
Gonipo.sitrr, — Eupatorium cannahinum L. ad fos.s. Mold. snper. — Adc-
nosiylcs Petasites Bluff. in pasc. humid. Mold. super. — Homog/jnc alpina
Cas.'i. in pascuis edit. Carpath. h. j., H. sjjlvestris Cass. in sylv. edit. Carpath.
7^ /., H. cliscolor Cass. in mont. edit. Carpath. h. j. — Petasites fomentosus
DC ad torr. Scînteia, P. vidgaris Dcsf. in humidis Mold. super. h. ;., P.
vidgaris Dcsf. var. .'^uhfccminen.s in humid. Mold. super. h. j., P. albu Gcertn.
in mont. Mold. super. //,. j., P. nivcus Cass. in mont. Mold. super. h. j., P.
nivcus Cass. var. suhfccmincus in mont. Mold. super. h. j. — Tussilago Far-
fara L. in argil. Mold. tot. — Astcr alpinus L. in prat. edit. Carpath. Ji.j.,
A. Amrllus L. in arvis et sylvi^' Mold. tot. — Tripoliiun vulgare Necs. in
pral. humid. Mold. tot.. T. vulgare Nec.s. var. pannonicuni in humidis Man-
gina, T. vulgare Necs. var. diff'usum in foss. sals. Calatzi. — Galatclla punc-
tata DC. in sylvis Mold. med. et super., G. punctata DC. var. insculptn in
sylv. Faurei. G. dracunculoides DC. in sylv. iganesci. — Erigcron canadcnsis
L. in arvis et sylvis Mold. tot., E. acre L. in sylvis mont. Mold. super. —JBclUs pcrennis L. in pratis Mold. super. h. j. — Solidago Virgaurea L.
in ]irai. et sylv. Mold. tot. — Lino.si/ris vdlosa DC. in coli. aren. Mold. infer.,
L. vulgaris Cass. in vineis Mold. infer. — Imda Hclenium L. in sylv. Mold.
fot., I. cnsifolia L. in coli. aren. Mold. infer., I. germanica L. in arvis Mold.
tot., I. hirta L. in pral. mont. Mold. super. h. j., I. Oculus-Christi L. in
arvis et sylvis Mold. infer., 1. Oculus-Christi L. var. canipestris in arvis et
sylvis Mold. infer., I. salicina L. in sylvis Mold. tot., I. salicina L. var. lati-
folict in sylvis Faurei, I. grancUflora Willd. in sylvis Mold. infer., 1. spirceifo-
lia L. in sylvis Pekia. — Pulicaria vidgaris Gccrtn. in prat. humid. Mold. tot.,
P. dysenterica G(crtn. in prat. Mold. tot. — Buphthalmum salicif'olium DC. ad
rad. mont. Carpath. //. j. — Telehia cordifolia Kit. in val. mont. Carpath.
//. j. — Xanthium strumarimn L. ad vias Mold. tot., X. spinosnm L. iu
incult. Mold. tot. — Hclianthus annuus L. cult. ad us. domest., //. tubero-
sus L. cult. ad us. domest. — Bidens tripartita L. m humidis Mold. lot.,
B. tripoiiita L. var. termis in humid. (ralatzi, B. cernim Willd. in humid. Man-
50
gina, B. cernua WUld. vur. radiata in luimid. Mangiiia. — Aiithnms tincto-
ria L. in arvis Mold. tot., A. arvcnsls L. in arvis Mold. LoL. A. austriaca Jacq.
in arvis Mold. toi. — AthiJlea MiUefoliwn L. in areno<i.s Mold. lot., A. îanatu
Spreng. in pratis Mold. infer.. -4. compacta WiJld. in coli. (ialatzi, A. setncea
Kii. in mont. Mold. super. //. j., A. tomeniosa L. in aprie. Carpath. li. j., A.
pectinata WUld. m sylvis aren. Pekia, A. Gerberi Bieh. in sylv. el. prat. Mold.
infer., A. mayna WUld. in glareos. Mold. super. //. j. — Pfarmica CiaceiKB
D(J. in pasc. edil. Carpatli. h. j. — Lcurcmthemum vulgare Lam. in sylv.
et prat. Mold. super. et med.. L. rotundifolium DC. in pinetis Mold. super. //./'.. L.
montanuni DC. in saxosis Carpath. h. j. — Mcdricaria Clianiomilia L. in
arvis Mold. tot. — Pijrethrum rorymho.sum WUld. in sylv. Mold. tot., P. cicli'd--
leeefolium Bieh. in coli. aren. Mold. infer., P. fdiginosiwi L. in palud. ad
Seretli et Danubium. — Arfemisia Ahsintliium L. in incult. Mold. lot.. A.
Dracuncnlus L. var. scdiva cult. ad us. doniesl., .1. scoparia Kif. in olerac.
Mold. infer., A. salina WUld. in |)alud sals. Mangina, A. Bosclinicdriana DC.
in palud. iganesci, A. Ahrotantim L. cult. ad us. douiest., A. pontica L. in
aprie. Mold. lot.. A. austriaca Jacq. in pralis Mold. tot.. A. ralgaris L. in
pratis Mold. lot., A. spiccda Widff. in sum. jug. Gar[)atli. h. j. — Tanace-
tiim imlgare L. in lînmid. Mold. lot., T. boreale Fisch. in luunid. (îalalzi. —Gnaplialiiun Inteo-album L. in sylv. Mold. super., G. idiginosum L \\\ ulig.
Mold. infer. — JMiclirysiini arenarium DC. in coli. aren. Mold. tot. — Onudo-
ihi^,ca supina DC. in uligin. nionl. Car[)alh. li. j. — Filago germanica WUld.
in arvis Mold. super. //. /., F. arcensis L. in arvis JMold. lol. — Antemiaria
alpina Grerln.. in mont. Carpatfi. h. /., A. dioica Gccrtn. in mont. Mold. med.
et super. — Leontopodium alpinum Cass. In sum. jug. Carpath. li.j. — Ar-
nica montana L. in pasc. edil. Carpath. h. j. —• Aronicimi Doronicmu lieich.
in sum. jug. Carpatli. h. j. — Doronicuin scorpioides WiUd. in sylvis Mold.
super. h. j.. D. Pardalianclws L. in sylvis Mold. super. h. j. — Senecio vul-
garis L. in olerac. Mold. tot., S. ciscosiis L. in sylv. Mold. .>^uper. h. j.. S.
sylcaticus L. in sylv. Mold. super. //. ;'.. S. vermdis Kit. in arvis Mold. inter..
S. Jacobcea L. in prat. i\Iold. super. h. j., S. erucrefolius JIuds. in arvis Mold.
infer., S. 2^(dmIosus L. in humid. Calatzi, S. Fachsii Gmcl. in sylv. Mold.
super., S. aurantiacus DC. in pasc. edit. Carpath. h. j. — Ecldnops banna-
ticus Bocitei in coli. aren. Mold. infer., E. spferoceplialus L. in sylv. Mold.
tot., E. splucrocepliahis L. var. panicidatus L. in sylv. Mold. .super. //. /'. —Xeranthemum radirdum, Lam. in arvis Mold. lol., X cglindraceum Sibtli. in
arvis Faurei. -— Carlina sidjacaulis DC. in pasc. mont. Carpath. li. j.. C.
racemosa L. in sylv. Mold. lol. — Grupina vidgaris Cass. in aren. Mold.
infer. — Kentropligllam lanatum DC. m arvis Mold. tot. —• Carthamiis tincto-
rius L. (aill. ad us. dome.'^t. — Onopordon Acanthium L. in ruder. Mold. toi. —
51
Cynara Scolipniis L. cult. ad us. donie.-<l.. C. Cardunmlus L. cult. ad us. do-
mesl. — Cafdims nntans L. in ruder. Mold. super //. j., C. acantlioidcs L. in
ruder. Mold. sui)er. h. j., C. Fersonata Jacq. iu sylv. Mold. super., C. scmi-
nudus Biel). in coli. Mold. infer., C. hamufosiis Ehrh. in incult. Mold. tot.. C.
hanmlosus Ehrh. var. ohscuruft in incull. Mold. tot., C. crispus in incult. Mold.
lol. — Lappa tomentosa Lam. in ruder. Mold. super. h. j., L. major Gmtn.in ruder. Mold. infer. — Cirsium (anceoJaium Scop. in sylv. Mold. infer., C.
ferox DC. in sylv. Mold. super. li. j.. C. eriophorum Scop. in prat. Mold. tot., C.
arccnsc L-. in prat. Mold. tot.. C. camim Bleb. in sylv. Pekia, C. palustre Scop. hi
prat. huraid. Mold. tot., C. glufinosum Lam. in nemor. huniid. Mold. super. h.j.,
C. tricocephaloidcs DC. sec. rivul. mont. Carpath. h. j.. C. hcterophylhmi DC. in prat.
mont. Mold. super.//./. — ScrratuJa tincforia X. in sylv. Mold. med., b. tinctoria
L. var. indioisa in sylv. Mold. med., S. coronata L. in prat. humid. Faurei.— t7Mr/-
nea mollis DC. in pral. Mold. tot. — Centaiirea tricocephaJa Willd. in sylv. Adami
et Faurei. C. Marschall/ana Sprewj. in coli aren. Pekia, C. Cyanus L. in
arvis Mold. med. et super., C. dcp>ressa liicb. in sylv. Pekia, G. Scabiosa L.
in prni. Mold. tot.. C. Scabiosa L. var. alba in sylv. Faurei, C. Jacea L.
in in-al. Mold. lol., C. Jacea L. var. mollis in apric. Mold. super., C. phrygia
L. in pasc. mont. Carpath. h.j., C. frincrvia Stcph. in apric. Mold. super. /i.j.,
C. montana L. in pasc. mont. Carpath. h. j,., G. nigra L. in pratis Mold.
toi., C. rupestris L. in sylv. aren. Mold. tot., C. solstitiaJis L. in incult. Mold.
inter., G. macidosa Lam. in prat. Mold. tot., C. stercophylla Bcss. in pral.
sicc. ftfold. infer., G. apiculafa Ledeb. in prat. sicc. Pekia. — Lapsana com-
munis L. in olerac. Mold. med. et super.. L. intermedic Bieb. in sylv. Scin-
leia. —^ Gichorium hifybus Jj. in prat. M(^ld. toi.. G. Endivia Willd. et sativa
cull. ad us. dome.st. — Tolpis barhafa Qcerin. in apric. Mold. super. h. j. —Achyropliorus macidatns Scop. in sylv. Mold. tot., A. helveticus Scop. in prat.
edil. Carpath. h. J.— Thrincia hirta BG. ad margin. agr. Mold. super. h. j.
—Leontodon incanum BG. in rup. mont. Carpath. h. j.. L. biscutelitefoiium DC.
in pral. Putzeni, L. diMiim Roth. in mont. Okna, L. hastiU L. in prat. hu-
mid. Mold. super. h. j.. L. asperiuu Kit. in aren. ad lorr. Putna, L. hispi-
dimi L. in coli. IMold. infer. ~ Fodospermum octangulare Both. in palud. Mold.
toi.. 1\ lacinintum DC. in prat. Mold. tot.^ P. intermediam Giiss. in prat.
Mold. ?=nper. — Tragopogon majus Jacq. in arenosis Mold. tot.. T. porrifo-
liitm L. in i)rat. Mold. infer., T. undidcdum Jacq. in prat. Putzeni, T. pra-
tenseL. in prat. Mold. toi., T. minus Fries. ad litt. Danub. Galatzi. T. campestre
Bess. iu sylv. Fam-ei. T. livescens Bcss. in prat. sals. Galatzi. — Scor^oncra
mollis Bieb. in coli. aren. Mold. infer., S. lanuginosa Bmg. in sylv. aren. Mold.
infer., S. rosc Kit. in pral. mont. Mold. super. h. j., S. humilis L. in prat.
humid. Mold. super. h. j., S. Impanica L. in prat. humid. Mold. supei-, et
52^
cult. -r- Picris hieradoides L. ad mai'g. agr. Mold. to!., P. Sprengcrlaua Lam.in sylv. Pulzeni, Laciuca virosa L. in aggeribiis Mold. tot., L. sagittata Kit. msylv. Mold. infer., L. Scariola L. m ruder. Mold. tot., L. virgata Tausch. in .sylv.
Mold. toi., L. sativa L. cult. ad us. doniest., L. crispa DC. cult. ad us. domest., L.
cajhfata I)C. cult. ad us. domest., L. qiterdua L. in syhis Mold. super., L. mumlisDC. m unibrosis Mold. super. 7*. ;.— Chondrilla Juncea L. in ai'vis Mold. tot.,
C Juncea L. var. rigms in iirenosis Pekia, C. prenanthoides Vili. In ]trat.
huinid. iganesei. — Taraxaeuiii Dens-le(Sm^ Desf. in prat. Mold. lot., T. .se-
rotmum SadI. in arenos. Mold. tot., T. palustre DC. m huniid. Putzeni, T. cor-
niculatum DC. in aven. Mold. su|)er. li. j. — Crepis jmUf-^^osa nimicii, in
pvat. hunrid. Mold. tot., C. rujida li'd. in (toW. Pekia, G. agrestis Kit. in ar-
vis P§kia, C. tectorum L. in sylvis Mold, toi., C. tcctorum L. var. segeial/s in
ai-vis Mold. tot., C. tedoruin L. var. gradlis in sylv. Mold. inter., C. corymhosa
Ten. in |)rat. Pekia, (J. polymorplia Wallr. m aven. Fauvei, C. prcemorsa Frid.
in lievb. mont. Carpath. h. j. — Darkhausia ftdida DC. in liumid. Putzeni,
B. taraxaclfolia DC. in avenosis Mold. tot., B. setosa DC in aspev. Mold. .super.
Ji.j. — Sondiu palustris L. in pvat. hunjid. Mold. lot., S. fallav Wallr. molerae. Mold. tot., S. tencrrimus L. in olevac. Mold. infer.
—
Trenaidlies pur-
purea L. in sylv. Mold. med. et supev. — HleracÂwn PUosdla L. m coli. Mold.
tot., H. Baiihinl Bess. in sylv. monast. Scînleia, //. sarmentosum Froel. in
coli. aven. Pekia, IL flagelare Wdld. in in-ai. Mold. tot., 11. hradiiatum Berlol.
in coli. Mold. infer., //. pratense Tausdi. m \)Yn[. mont. Mold. med., H. prrc-
altwn Godin, in pvat. mont. Mold. med., JI. prcealtuni Godin. var. ohscurmn
Frwl. in sylv. mont. Mold. med., Jl. collinum Godin, in coli. Mold. supev.
h. j., H. iimbellatum L. ad mavgin. sylv. Mold. med. h. ;., //. Sahaudum
AU. in sylv. Mold. med. A. j., U. pallescens Kit. in |iasc. edit. Cavpath. h. j..
H. spJuerocephalum Kit. in suiti. jug. Cavpalli. 7i. J., II. ediioides Limm.
in sylv. Mold. infer., II. aiirantiacum L. in prat. Innnid. Slanik. H. cymosuni
Vili. în sylv. Mold. infer., II. prenanthoidt .<i Vili. in prat. Mold. infer., //.
.<iglcaticum Smitli. in sylv. Adami, 11. sglvesfre Tausch. in sylv. Mold. infer.,
H. virosuni Pali. in sylv. Mold. infer., II. ramosum Willd. in sylv. Adami,
//. gracile Fnd. in sylv. Mold. med. — Jlidgcdiimi alpinmn Lp.ss. in })val.
edit. (larpalb. li. j.
Gampanulaec(e. — Phijteuuia canescens Kit. in sylv. Mold. med. et inter., P.
pauciflorum L. in [>ral. edit. Carpath. li. j.— Campamda Medium L. m sylv.
Mold. super. li. j., C. divergens Willd. in sylv. monast. Scînteia, C. alpina Jacq.
in pase. edil. Carpath. li. j., C. sihirica L. in pral. aren. Mold. infer., G. glome-
rata L. in sylv. Mold. med. et super., C. multifiora Kit. in prat. Pekia, G. thyr-
soides L. in pasc. edil. Carpath. li. j., G. latifoUa Ij. in sylv. Mold. lot., C. rapun-
cidoides L. in sylv. Mold. Iot.. C. hononicnsis L. m sylv Mol. infer., C. hono-
53
n'misis L. var. ruthmica in pylv. Pekia, C. llnifolia L. in prat. Mold. med. el
super., C. perslcifolia L. in ^^ylv. Mold. tot., C. Jlapuncuhis L. in sylv. MokI.
tot., G. pofida L, in prat. monl. (larpath. 7*. j., C. spathidata SiUli. in iM-ai.
mont. C^.arpath. h. j., O. coVina Bieb. in prat. mont. Carpalh. h. j.—Specnlana
Spi'ctduiii A. DC. in arv. Mold. super. //. /., S. hybrida A. DC. in nrv. Moid.
supei'. //.. j.
Vaccinicce. — Vaccinium MyHillus L. in sylvis Mold. med. el supei;.. V. nU-
yino^um L. m ntigin. Mold. super. h. ;'., V. Vltis id(ca L. in sylv. Mold. siiper.
Eficaceay.— Calluna mdgaris Salish. in sylvis Mold. med. et super.
Pyrolacem. — P/jrola .secunda L. in sylvis Mold. med. et super.. F. media Sa\
in pinetis Mold. super., P. cJdorantha Sw. in sylvis Mold. med., P. rotundifaUa
L. in sylvis Mold. super. It. j. — Moneses grandiflora Solii), iu sylvis moiH.
Carpath. 1i. j.
Leritibularlece. — Utrkidaria oidgarls L. in stagnis Moldavii superione.
Primulacrcc. — Prbmda offtdnalis Jacq. m sylvis Mold. tot., P. elatior Jaai.
in sylvis Mold. super. h. /., P. minima L. in sum. jug. Carpatli. h. j.. V. fari-
nosa L. in uligin. Carpath. h. j. — Gregoria Vitaliana Duh. m suin. jug. Car-
patli. h. j. — Androsace vdlosa L. m sum. jug. Carpath. 1/. ].. A. Jartea L. ivi
.sum. jug. Carpath. Ji. /'., A. ehngafa L. in vineis Mold. inter., A. ma-dnia L. in
vineis Mold. infer. — Cortuaa Matthioli L. in mont. Car|)ath. h. j. — Soldunclla
alpina L. in Im-fosis mont. Carpath. /^ ;. — Lgsimaclna vidgarh L. in palud.
Mol'l. Iot., L. punctata Jacq. in aren. Mold. med. et su[)er., Z. nwiralar/a /..
in humid. Mold. tot., L. nemorum L. in sylv. Mold. super. li. j. — Anagallis un-en-
sis L. m arv. Mold. tot., A. aroensis L. var. aerulea in arv. Mold. tot.. A. arven-
sis L. var. phoenicea in arvis Moid. toî. — Centuncidus minmms L. in liînnidis
Galatzi.
Oleacece. — Fraxinm oxyphglla Birb. in sylvis inonasl. Adami. — Lajnhirum
vidgarc L. in sylvis Moldavias totius.
Apoc'macece. — Vinca lierhacea KH. in pralis Moldavioe inferiora?, V. minor L.
in sylvis MoidavifB superiori h. j,
Âsdepiadecs.— Viucetoxicum of'fldnale Mcench. in sylvis arenosis Mol(lavi;e
totius. — CijnancJmm acatimi L. in oleraceis Moldavise inferiorae.
Geufianacece. — Ergthrcea ramosissima Pers. in pratis humidis Mold. inter..
E. ramosissima Pers. var. pidclieUa in prat. humid. Galatzi, E. Ceniaurium Pers.
in prat. sicc. Mold. tot. — Gentiana Cruciata L. in prat. humid. Mold. tot., (r.
AmarcJIa L. in pratis Mold. super. h. /., G. fjermanica WiUd. in prat. sicc. Mold-
.super. h. j., G. campesfris L. in parf. sicc. Mold. super. h. j., G. cilicda L. mprat. edit. Mold. super, h. }., G. verna L. in prat. edit. Mold. super. li. j.. G.
Pneumonanthe L. in prat. humid. Moid. lol., G. asclepiadea L. m prat. inonl.
(larpalli. h. j., G. pumUila L. in prat. etiit. mont. (larpatli. h. j. — Limncmthe-
mum nympho'ules Lin/:, in fossis.dalalzi.
Sesamece, — Sesamum mâknm DC. cult. ad ii.s. ilomesl.
ConvoJvuJacece.—Convoivulus (irvmsis L. in arv. Mol(J. lot.
—
Cahjstcgia sepium
Br. ad sepes Mold. toi. -- GiiacHta Epillmim Wcih. paras. in plant. Mold. tot.,
C. major C. Bauh. paras. in [ilant. Mold. infer.
Boraginec^. -— UcUotropmm europmun L. in rudei-. Mold. toi. — Cer'mtlio ma-
jor L. m arvis Mold. .su|)e)\ li. j. , C. aspera Roth. in arvi.'^ Mold. .super. h. j.
C. minor L. in avvis Mold. lot. - Echiuni vulgare L. in arid. Mold. tot., ÎL rit-
brum Jacrp in sylvis Mold. lot.. E. sericeum WaJtl. in areno.s. Pekia. — Litho-
spermum arfeu.se L. in arvis Mold. tot.. L. offtcinalc L. in sylvis Mold. tot., L.
purpureo-cceruleum L. in sylvis Mold. lot. — Symphytum offwinale L. in huniid.
Mold. tot.. ;b'. cordatum Rit. m huniid. Mold. sui)er. li. j. , S. hnUatam Jacq. in
sylv. monast. Adanii. — Lycopsi.'^ arcen^is L. in arv. Mold. tot.. L. pulla Lam.
m arenos. Mold. ined. et inter. -— Onosma ecMoides L. in prat. Mold. infer. —Pidmonaria offlcinulis L. in sylvis Mold. tot., 1\ angustifoUa L. sylv. Mold.
tot., P. moUis W'nlf. in sylv. Mold. lot. — Ânclmsa ochroleuca Bieh in a-
ren. Mold. lot., A. ofjicinalis L. in prat. Mold. tot.. A. angnstifoUa L. in i)rat.
Mold. tot.. A. tincforia W. in sylr. mont. super. li. j., A. nndidafa L. in ^ylv.
Mold. tot. — Asperiigo procmnhens L. in ruder. Mold. toi. — Ecliinosptrnium
Lappula Lehm. in arvis Mold. tot., E. deflexum Lehm. in aren. Mold. infer. —Myosotis collina Ehrli. in coli. Mold.* tot., M. arvcmis Sihi. in arv. Mold. super.
h. j., M. palustris With. in aqiios. Mold. tot., 31. sparsiflora Mili. in sylv. Adaini,
M. syhatica Ehrh. in sylv. ]\Iold. med. et super., i)/. ctespitosa Scliidtz. in jjrat.
Mold. med., M. cdpcstris Hchmid. in pasc. mont. (^arpath. li.j., Eritliricliium
nanum Schrad. in pasc mont. (^arpath. //. /. — Cynoglossum officincde L. in ru-
der. Mold. tot., C. sylvaticuhi Sm. in sylv. Mold. tot.. C. wnMlatnm Kit. m a-
renosis Tecuci.
Solanaccce. — Lyciiim enrop(enm L. ad sepes Mold. tot. — Capsicum annuum
L. cult. ad us. doraesl. — SoUmum Melougena L. rf rar. cult. ad us. domest.,
S. tuherosum L. cult. ad us. doiuest.. H. viUosum Lam. in arvis Mold. super.,
(S'. ochroleiicum Bast. in arvis Mold. inler. , S. nigriun X. in arvis Mold. tot.
,
S. Bidcamara L. in liimiid. Mold. tot. - L^ycopersicuw fscidcrdimi 3IiU. cult. ad
us. domest. — Fhjsalis Allchmgi L. in sylvis Mold. toi.
—
Atropa Belladona L-
in sylv. Mold. med. et super. — Dafura Stramonium Z. in olerac. Mold. tot.
,
B. Icevis L. in olerac. Nicoresci. —- Kicofiana Taharum X. cult. — Hyosciamus
niger L. in olerac. Mold. tot.
Scrophulariacece. — Verhascum Thapsus L. in arvis Mold. tot., T'^. Blattaria
Lj. in humid. Mold. lot., V. plimiicetim X. in prat. Mold. infer. et med., V. LycTi-
nitis Lj. in |)rat. Mold. infer., Y. compactiim L. in arvis Mold. infer., F- pani-
55
ceum Schi', m pral. Mold. infer., V. rjaJUcam L. in arvis Mold. super. h.j., V.
pyramidatuin Bicb. in arvis Mold. siiper. h. j. — Liuaria minor Dfsf. in arvis
Mold. super. h. j.. L. spatia MUL in arenosis Fainei, L. alpina DC. in glareos.
mont. Carpatli. h. j., L. vuhjaris Mamrh. in arv. ef. vineis Mold. toK, L. jeni-
stifolia MUL in arenos. (Jalalzi, L. dalmaiira MUL in arvis Mold. loL. L. ita-
lica Trec. m sylv. Pekia. — Scrophidaria nodosa L. in humid. Mold. tot., S. «-
quatica L. ad torr. Mold. snper.. S. fjlandidosa Kit. in umbrosis Faurei, H. la-
ciniata Kit. in petros. monl. (larpatli. h. j. — Bigitalis ambigua SchJc. in prat.
el sylv. Mold. med. el snper., J). ferniginca L. in prat. sice. Mold. super h. j.—
Gratiola officinali-s L. in pral. humid. ]\Iold. tot. — Veronica hedercefolia L. in
sylv. Mold. fol., V. diformis Sm. in pi'at. Mold. infei-. , V. agrestis L. m arvis
Mokl. lot., V. arvcmis L. m arvis Mold. tot., V. triphyllos L. in arvis Mold. tot.,
V. peregrina L. in sylv. Putzeni, F. serpgllifolia L. in sylv. Mold. tot., V. ser-
pyllifolia L. var. Jiwnifu.m L. in mont. j\Iold. med., V. fridiculosa L. in rup.
mont. Carpath. h. j.. V. longifoJia L. in sylv. Mold. super.. h. ;., V. folio.sa Kit.
in sylv. ]\Iold inler., V. spicafa L. in sylv. Mold. med. et super., V. negkcta
VaJd. in coli. arid. Pekia, V. orchidea Crantz in sylv. Mold. inter., V. liyhrida
L. in sylv. Mold. super., h. j.. V. offkiualis L. in .sylvis Mold. med. el. super.,
V. Chamrcdrys L. in sylv. Mold. tot., V. latifolia L. in sylv. Mold. med et super.,
V. Teucrinm L. in prat. siec. Mold. toi., V. .scutdlata L. ad rivul. Mold. tot.,
V. AnagaUis L. ad rivul. Mold. tot., V- Bcccabunga />. in humid. ad II. Serth.,
V. austriaca L. in prat. Mold. tot., V. ori'entalis Ait. in coli. Putzeni. — Me-
lampyrum arcense L. in arvis Mold. tot.. M. cristatum L. in prat. Mold. tot.,
M. nemorosum L. iu sylv. Mold. tot., M. sylvaticum L. in sylv. I\Iold. super.
—
Pediadaris foliosa L. in prat. Mold. med. et super.. P. palustris L. in prat.
humid. Mold. super. h. /., P. verticiUata L. in pasc. edit. Carpath. h. j., P. ro-
strata L. in pasc. edit. Carpath. h.j. — FJunanthus glaher Lam.. in prat. Mold.
iot., B. glaher Lam. var. minor in prat. mont. Carpath. Ji. J., E. lursutus Lam.
in sylv. Mold. tot. — Odoniitcs ruhra Bmg. in arvis Mold. super. Ji. j. — Eu-
pj/rasia oflcinalis L. in prat. Mold. med. et super. h. j.
Orolancliaccce. — Orohanche ramosa L. in arv. Mold. infer., O. elafior Stdh.
in arvis Mold. infer., O. crlnita Vie. in arvis Mold. infer., O. cccrulca Vili. in
arv. :Mold. infer. — Laihrcea squamaria L. in sylvis Moldaviae totius.
Verhenacece. — Verhena offirinalis L. ad vias Moldaviae totius.
Lahiatce. — Lavandula Sinea L. cult. ad us. domest. — Saturcia hortensis L.
cult. ad us. domest. — Menfha pipirita L. cult. ad us. dome.st., JP aquatica L.
in humid. Mold. tot., M. sglvestris L. in humid. Mold. tot., M. viridis L. in
sylv. Mold. tot., 21. aroensis L. in arvis Mold. tot.. M. Pul^gium L. in Immid.
Mold. tot., M. cercina L. in humid. Mold. super. h. j. — Lgcopus europccus L.
in prat. humid. Mold. tot., L. exaUatus L. in prat. humid. Mold. tot. — Salvia
sylvestns L. in arvis et pralis Mold. lot., S. syhesiris L. fl. alba in arvis et
pral. Mold. Lot., S. syhrstns L. fi. ruhro var. minor in arvis Pekia, S. Jl'lthio-
pis L. in prat. Mold. infer., 5. austriaca L. in praf.. Mold. infer.. S. offimmlis
L. cult. ad iis. domesl., *S. verticillata L. in vineis Mold. infer., S. pratensis L.
in prat. Mold. med. et super., ^^ Sdarea L. in umbr. Mold. super. — OHgamtm
vaJfjare L. in câmp. Mold. .super. h. j., O. heraclioticum L. in câmp. Mold. in-
fer.. O. 3I(tjorana L. cult. ad us domest. — Ochmtm Basilicum L. cult. ad vis.
doinei^!. — Thymna MarsclialUanus W. m i)rat. Mold. infer., T. Serpylhm L. in
pral. sico. Mold. super. h. j., T. citriodorKS Bmg. in sylv. Mold. super. h.j.. T.
J/ir.sufiis Bkh. in prat. Mold. infer., T. montanus Kit. in coli. Putzeni, T. gra-
veolcns Biel. in mont. Okna, T. lanuginosus Schi. in i)rat. Mold. super. //. /.,
T. Acinos L. in arvis Mold. tot. — McUssa officinalis L. in sylv. Mold. tot. —Ciinopodiuin rulgare L. in sylv. Mold. tot. — Brunelta vulgaris Mcencli. in pra-
lis Mold. lol.. B. grandi/Iora Mccnch. in pratis Mold. tot., B. alba Fald. in coli.
Mold. infer., ScutcUaria galericulata L. in humid. Moid. lot., S. minor L. in
humid. Mold. super. //. j., S. im-egrlim L. in sylv. Mold. tot. — Kcpeta Cata-
ria L. ad vias Mold. tot.. N. imnnoviica L. in sylv. Mold. med. et infer., iV..
ucranica L. ad marg. sylv. Mold. infer. — Dracoccphcdum Moldavica L. cult.
ad us. domest., D. austriacum L. in coli. calcar, Mold. super. //,. /. — Mcliifis
MelissophyUum L. in sylv. Mold. super. — Lamium amplexiccmU L. in vineis
Mold. lol.. L. purpureum L. in olerac. Mold. tot., L. Icevigafun/ L. in syfv.
Mold. tot.. L. macukduni L. in poraar. Mold. .super. //. j/., L. album L. in po-
mar. Mold. super. h. j., L. incisnm Wdld. in vineis Mold. infer., L. rugosum
Aif. in sylv. Mold. infer. — Lconurus Cardiaca L. in luuuid. Mold. tot., L.
villosus Desf. in |)rat. Mold. infer. — Gkchoma hcderacca L. in sylv. Mold. tot.,
G. Mr.sufa Kii- in sylvis Mold. infer. — Galcobdohn Icuteum Huds. in sylv.
Mold. tot. — Galeopsis ochroleuca Lam. in arvis Moid. tot., G. versicolor Curt.
in sylv. Mold. med. et super., G. Ladamim L. in arvis Mold. super. h. j., G.
TetrcOhit L. in olerac, Mold. super. h. j. — Sfachys germanica L. in arvis Mold.
tot.. S. palustris L. in ])rat. humid. Mold. tot., S. arvensis L. in arvis Mold.
tot., 8. sylvafica L. in sylv. Mold. tot., aS. amina L. in arvis Mold. tot., 8.
Jdrta L. in arvis Mold. infer. — Betonica officincdis L. in sylv. Mold. lot. —Sideritis montana L. in arv. Mold. infer. — Marrubinrn vulgare L. in incult.
Mold. tot., M. peregrimim L. in arv. Mold. infer. — Ballota nigra L. in ole-
rac. Mold. lot. — Fhlomis herba-venti L. in arvis Mold. med. et infer., Ph. fur
herosa L. in prat. humid. Mold. infer. — Teucrium Laxmanni Murr. ad marg.
sylv. Mold. infer., T. Scordinm L. in humid. Mold. tot. h. _/., T. Botrys L. in
sylv. Mold. super. h. j., T. Chamcedrys L. in arid. Mold. tot., T. capitatum L.
in coli. Mold. infer. — Ajiiga Chcmicep^jtis Schrcb. in arv. Mold. super. h. j.,
A. C/fia ScJireb. in arvis Mold. infer., A. salicifoUa Schreh. in arvis Pekia, A.
57
yynuHidalis L. in prat. Mold. tot., A. rcptims L. in sylv. Mold. lot.; tI. ijcnnen-
sis L. in pratis Mold. siiper. h. j., A. alpina L in pasc. edit. Carpalh. h. }.
Flumhagine<v. — Statice tatarica L. in areno.si.-^ Mold. infer., S. lafifolia Sir. in
l)ra(is Mold. inferiora?, S. Gcmclini W. in palud. sal.<. 'riganesci. ,S'. iilicina W.in collibus Putzeni.
l'lantaijinaccaj. — riantcujo luajur L. in prat. Iiuinid. Mold. foh, }\ major Ij.
var. iahcrncemontana in palud. sals. (lalalzi. l*. media L. in pml. Mold. tot.,i^
kutccolata L. in in-at. Mold. tot., P. Cuniati Goiian. in palud. sals. Piscu, P.
arciuifia Kit. in arenosi.s Mold. toK. 1'. Psi/Uiiim L. in aren. Mold. super. h. j.
Amaranfhacccr. — Amarantkus Blitum L. in at-v. incult. Mold. tot., A. can-
datus L. cult. ad us. domest. — Foh/cncuiuni arcensc L. in arvis Mold. tot., F.
Jîiniperinum Bich. in coli. aren. Galalzi.
Salsolaccce. — Beta vulgaris L. ct var. cult. ad us. domest. — Chcnopodium
idbiun L. in incult. Mold. tot.. C. viride L. in incult. Mold. tot., C pohjspermum
L. in incult. Mold. tot.. C. Vulvaria L. in incult- Mold. tot., C. (jlaucam L. in
lîuniid. Mold. tot.. C. acutifoUuni Kit. in humid (ialatzi. C. urhicum L. in vineis
Nicoresci. — Amhryna Botrys M. T. in arenos. Mold. tot. — Blitum Bonus-Hcn-
ricus IlcJih. in olerac. Mold. tot.. B. virgafuin L. in humid. Mold. med. et super.,
B. cairitatum L. in humid. Mold. med. el sui)er. — Atriplcx littoralis L. in incult.
Mold. tot.. A. laciniata L. in incult. Mold. tot.., A. trianyidaris W. in palud. sals.
Galatzi, A. hortensis in olerac. Putzeni. A. Ucrnudiii M. T. in olerac. Pekia et
Putzeni. — Spinacid. inernus Mrencli cull. ad us. domest., S. spinosa Mcench cult.
ad us. domest. — Ceratocarpus arcnariiis L. in arvis Mold. infer. — Kochia sco-
paria 31. T. m olerac. Mold. tot.. K. arcnaria 31. T. in arenos. Mold. tot. —Sulicornia hcrhacca L. in palud. sals. (ialal/i. — Siueda maritima 31. T. in palud.
sals. (lalatzi. — SaJsoIa KaU L. in arvis Moldaviie inferior».
Polyyonacece. — Eumex Acetona L. in prat. Mold. tot., II. Acdo^dla L. in gla-
reos. Mold. med.. B. intermediu.^ DC. in olerac. Putzeni, Fi. Liinaria L. cult,
ad us. domest., B. ohtu!>ifolius L. in |)rat. humid. Mold. tot.. Fi. aetdus L. in prat.
humid. Mold. tot.. B. sanguineus L. iu sylv. Mold. med. — Fohjyonum avicu-
lare L. in incult. Mold. tot.. F. Bellardi AII. in ayW. Fekvd, F. flaycJIare Bcrtol.
in arenos. (ialalzi. F. Fersicaria L. in humid. Mold. tot.. F. Bistorta L. in lui-
mid. Mold. super. li. j.. F. alpinum AU. in humid. mont. Carpath. h. 7., F. vivi-
pariim L. in humid. Mold. su|)er. h. j.. F. Hydropiper L. in foss. Mold, med.,
F. amphihiiun L. in foss. Mold. toi., F. dumetorum L. in dumet. Mold. super.
h. y., F. Convolvîdns L. in arvis Mold. tot., F. Fayopyrum L cult. ad us. domest.
ThymcUeacece. — Daphne 3L::creum L. in sylv. Moldavipe medi;e et superiorae,
D. alpina L. in lapid. mont. (!ari)alh. h. j.
Ekcatjnacece. — Blognu.^ o.pgnstifolia L cult. et subspont. in Mold. tot. —Hippophaij rhahirto*.dcs L. ad lorr. Moldavite tolius.
ns
Santalacece. — lltefs'aim ehractcatum Jlaj. in pral. IMold. super. h. j., T. al-
pinum L. m pasc. edit. Carpatli. h. j., T. ramosum Haij. in pral. Mokl. siiper.
h. y., T. elegans Jloch'l ad iiiarg. sylv. Pckia, T. Jiumilc Vahl. \\\ collibns arid.
Moldavi'.c inferiorye.
AristolorMacecp. — Aristoloclua Ckmatitis L. in vineis Moldavise totius. —A^iarum europccum L. in sylvis monast. Adami.
Eiipliorbiacece. — Eaphorhia helioscopia L. in arv. Mold. med. et .^uper.. 7?.
Cyparlsslas L. in arv. Mold. toi., E. pilosa L. in [u-at. (ialatzi, E. sijlvatica L.
in sylv. Mold. tot.. E. v'mjaia Kif. in vineis Mold. infer.. E. agraria Iiich. in
arvis iganesni, E. villom Ktt. in prat. Mold. snper. h. y'., E. dulcis L. in pral.
Mold. siijter. h. j., E. plafijplijjllos L. in pral. Mold. med., E. Gerardiana Jacq.
ad. marg. sylv. Mold. infer., E. palustris L. in hum. Mold. med., E. epithymoidcfi
L. in .sylv. Faurei, E. exigna L. in monl. Okna. — Mercurialis cuinna L. in
mnb. Mold. sup. h. ,;., 31. pereauis L. m sylv. Mold. med.
Urticcce.— Cannahis sativa L. cnll. ad ns. domesL el suhsponl.— Urtica nrciis
L. in incult. Mold. lot., IJ. dioira L. in incnll. Mold. lot.
—
Hamulus Lupulus L.
ad sepes Mold. lot—Morus alba L. cult. et subspont. in Mold. lol., M. w'f/rn L.
cult. et subsjtont. in Moldavia totius.
Jugfandea;. — Jitfjlans regia L. cult. et subsponl. in Moldavia totius.
Ulmacere.— Ubnus cawpcstris L. in .sylv. Mold. med. et super. A.;., U. nuda Ehrh.
in sylv. Mold. med. et. supr. h. ;., U. effusa W. in sylv. Mold. med. et. super. h. ].
Bctidaccce. — Betuîa alba L. in sylv. Mold. med. el super., B. alba v. pen-
dula in sylv. Mold. lot. — Alnus glidiuosa Gfcrtn. nd torr. Mold. med. et
super., A. incana DC. ad torr. Mold. med. et super.
CupuUfcrcP. — Carpinus Bctulus L. in sylv. Mold. tot. — Corglnsi Avdlana L.
in sylv. Mold. lo\.— Fagus syloatica L. in sylv. Mold. med. el suf)er.
—
Quercus pc-
dunadata W. in sylv. Mold. Iot., Q. Bobur W. in sylv. Muîd. med., Q. faginca
Lam. in sylvis Moldavia? mediiR.
Salkln'^re. —- Salix babyJonica L. cult. et .sub.spont. in Mold. lot., ,S'. fragilis
L. in humid. Mold. tot., S. aurita L. in iuunid. Mold. tot., S. phyUcifolia L.
in humid. Mold. tot., S. riparia W. in humid. Mold. tot., S. alba L. in hmnid.
Mold. tot., S. triandra L. in hmnid. Mold. lot., Bopulus treimda L. in sylv.
Mold. med. et .super., P. alba L. in sylv. Mold. med. et super., P. dilatata Alt.
in sylv. Mold. med. et inter., F. nigra L. ad ri|). torr. Mold. lot.
Coniferce. — Taxus baccafa L. in sylv. Mold. med. et super. — Jmiiperus com-
munis L. in sylv. mont. Mold. super. h. j. — Binus Ftimilio Kif. in sylv. Mold.
super. h. j. — P. sylvc.'itris JBll. in sylv. Mold. Hupev. h. j. — Abics fxcelsa
DC. in sylv. Mold. super. h. j. — Larix oAiropaa DC. in sylv. Mold. super. /^//.
Hydrocharidece. — Stratiotes Aloides L. In Rtagn. Mold. super. h. j. — ITydro-
charis Morsuf^-rance L. in stagnis Moldaviae superiorce.
59
Jiînrwjinccc — Triffhchin palustre L. in slagnis Moldavi* superioric.
Butoniere. — Uutomus umbcJlutus L. ad rival. Moldaviie lotiLU-*. .
Ali.sinaccre. —Alisma Plantago L. in fossis Moldavi* tolius.
—
Sagittariu sagil-
tcefolia L. in fossis Moldaviii- lolius.
Fotamcrc. — Potanogeton lucens L. in a(|uis lenie (luenL Mold. sup. h. j.,
P. a'ispiwi L. in acjais lenie fluent,. Mold. siiper. h. }.. P. setaceum Schr. in aquis
lente fluent. Mold. sup. h.j. 1\ gramineiun KuA. in aquis lente fluent. Mold. su-
pei', h. j.. P. pusidum L. in stagnis .sals. (ialalzi.
Orcliidcce. — Orchis albkla AU. in pral. humid. mont. Mold. super. h. ;., O.
odoratissiiiia L. in prat. luuiiid. mont. Mold. super. /i- j-- O. conopj.ca L. in prat.
Mold. med. ol siiper.. O. maculata L. in praf. Mold. med. et super., O. Jati-
folia L. in |)raf. Mold. med. ef super.. O. mascuJa L. in prat. Mold. med. et
super.. O. sanibucina L. in prat. mont. Mold. su[)er. h. j.. O. palustri>i Jacq. ia
palud. mont. Mold. super. h.j.. O. Morio L. in sylv. Mo'd. infer.. O. Varlegata
Lani. in sylv. Mold. tot.. O. iiiiUtaris T. in prat. Mold. super., O. coriopliora L.
in pral. Mold. super.. O. nstulata L. in pral. IMold. super. h. /'., O glohosa L. in
praf. ]Mold. super. //. j.. O. pyramidalis L. m prat. Mold. super. h. j.. O. hi-
foJia L. m sylv. Mold. tot.. O. aiigustifolia Lois. in prat. Mold. super. h.j., O.
incarnata L. in prat. Mold. super. h. j.. O. Monorchis L. in sylv. Mold. super.
h. j , O. fuci/lora Bmg. in sylv. Mold. super. h. j.. — Li.tcra ovata L. in sylv.
Mold. lot.. L. Xidu.s-acis Pers. in sylv. Mold. supei-, h. j. — Epipactis ])allens
Sw. in sylv. ]Mold. super. h. j.. E. rmifolia Sir. in sylv. Mold. super, h. j., E.
ruhra AU. in sylv. Mold. super. h. j., E. latifolia AU. in sylv. Mold, sui)er. h.
/.. E. paJu.itri^ Cranl:. in sylv. Mold. super /^ ;'., E. ruhens Ihng. in sylv. Mold.
super. Ji. ). — CoraUorrhi.ta IlaUcri liirh. in pal. mont. Mold. super. //. /.—
Cypripedtum Calccolus L. in umbrosis Moldavi» superiorte.
Iridece. — Jris graminca L. in sylv Mold. tot.. /. germanica L. fi-equentiss.
cult.. I. Guldcnstcedtiana Lcp. in eoll. Pekia, I. squalena L. in sylv. Pekia, I.
arenaria Kit. in coli. aren. Mold. infer.
—
Gladiohis imhricatu.s L. in i)ratis humidis
Moldavia3 superione h. j.. Crocus minimus lîed. in collibus Moldavise inferior».
Amarglidcce. — Leucoium (esticum L. in pratis Galat/i. — Galanthus oîivalis
L. in jiom. Moldavite supcriorije li. j.
SmiJacccc. — Asparagus officinalis L. in sylv. Mold. tot., A. temiifolius Lam.
in sylv. Mold. infer., A. verficiUatus L. in sylvis Mold. super. h. j.—Strrptopus
amplc.cifoUus 7)0. in sylv. Mold. super. h. /., ConvaUaria majaU.s L. in sylv. Mold.
med. et. super., C. virticiUuta L. in sylv. Mold. med. et super.
—
Polggonatuni rul-
gareG. m sylv. Mold. fot.. P. multi/lorum G. in ayW.MoM.ioi.. P. polyantlionum
G. in sylv. Pekia, P. latlfolium G. in. sylvis Mold. tot. — Maianthcmum hifo-
linm DC. in sylvfs Moldavii totius.
LiVacrce. — Tulipa i<iilccstrif< L. in sylv. Mold. su[)er. —• FritiUaria Mcteagris
60
L. in «ylv. JMold. siiper., F. Ixfea Bieb. in sylvis Mold. infer. — Lillum Marta-
gon L. in sylv. Mold. puper. — Enjthroniwn D<ns Cani L. m sylv. Mold.
uper. — Phalang/um ramosum Lam. in arenos. Mold. infer. — Anthericwn sero-
tinum L. in pasn. edit. Carpath. h. j., Scilla hifolia L.—Muscari raccmosum MUL in
coli. Mold. lot., M. pallens Bcss. in areno.'^. Fekia. M. comomm MUL in sylv. Mold.
toi.
—
Gayea imsUaL. in aren Mold. infer., G. villosa Buh. in vineis Mold infer., G.
fistidosa Buh. in sylvis Mold. infer. — Ormthognlum nittans L. in umbros. Mold.
tot., O. rcfrdcfum W. in vineis Mold. infer. — AUiuni sativum L. cult. ad us.
domest., A. Pornim L. cult. ad us. domest., A. Cepa L. eull. ad us. domesl.,
A ascahmicum L. cult. ad us. doinesL, A. ScJuenopnmuii L. f;ult., A. rofim-
diim L. in vineis Mold. infer., A. /lavum L. in collil)us aren. Mold. infer., A.
inttrmedmm BC. in coli. aren. Mold. infer., A. suavcolois Jncq. in sylv. Mold.
infer., A. arejiarium L. in arenos. Mold. loL, A. ursinum L. in sylv. Mold.
tot., A. pallens L. in palud. sals. .lassy Ji. j. — ITcmerorjdli^ fulva L in coli-
Jassy h. j., II. /lava L. In huniidis Jassy h. j.
Colcldcacecc. — Colchicum autumnale L. in pralis huniidis Moldavia? niedia^ ef
superione — Vcratrum album L. in sylvis Faurei.
Junrcre. — Juncus lulbosus L. in humid. Mold. lot., J. glaucus L. in huniid.
Mold. tot., J. squarrosus L. in palud. .sals. (ialatzi, J. bufonins L. in arenos. ad
Huni. Seretli, J. fiUformis L. in pal. mont. Car[)alh. h. /., J. Jaeqidnil L. in
pidud. mont. Carpath. li. j., J. obtusiflorus Ehrli. in fbss. .kissy h. j., J. acui't-
/lorus Ehrh. in foss. .Jassy h. j. — Lu:znla ccrnalis BC. m sylv. Mold. med., L-
alhida BC in monl. Mold. med. el super., L. midti/lora in sylvis Adami, L.
maxima BC. in sylv. Mold. med. et super., L. nivea BC. in sylvis Moldavise
medi» et .superiorae, L. fjlabrata Bess. in pas(% mont. Carpath. h. j.
Aroldcfe. — Arum maculatam L. in sylvis Moldavii media? et .superioraî.
Typhacere.— Typlia latifolia L. ad rivul. Mold. lot., T. anrjusiifolia L. ad rivul.
Mold. lol.., T. minimi lloppe ad rivul. Mold. med. — Spairjaniuni ramosum L.
ad foss. Moldavi» media\
CfperacecB — Cypcrus australis Scîw. .secus Danubium (ialalzi, (J. fus-
cus L. in arenos. sec. ilum. Sereth. — Schcenus mucronatus L. in humid. Put-
zeni. — Scirpus lacitstris L. in slagn. Mold. tot., S. triqudcr L. in prat.
humid. Mold. tot., S. pahistris L. in iirat. humid. Mold. lot., S. marUimus L.
in aren. II. Sereth, S. .'^ylvaticus L. in sylv. Mold. med. — Eryophoyum po-
lystncMnm L. in i)alud. Mold. super. h. j. — Carex ScJirebcri W. in prat.
siee. Mold. lot., C. glauca Scop. in prat. sicc. Mold. tot., C. vulpina in hu-
mid. Mold. lol., C. prfECOX Jacq. in .sylv. Mold. tot., C .stdlata Good. in
sylv. Mold. tot., C. ovalis Good. in arvis Mold. toi., C. limosa L. in itral. humid.
Mold. med., C. hirta L. in sylv. Mod. tot., (J. hmnilis Loys. in juonl. Mold.
med., C. iiilosa Scop. in sylv. Mold. med., C. sylvatica lluds. in sylv. Mold. lot..
61
C. patula Scop. in sylvis Mold. med., C. hrizoides L. in sylv. Mold. med., C.
dioka L. in prati.s Mold. snper. h. j., C. alba L. m prat. Mold. super. h. j.. C.
teretiuscula Good. in sylv. Mold. super. h. j., C. stricta Good. in sylv. ]\Iold.
super. h. j., C. rivularis W. ad rivul. Mold. super. h. ;., C nemorosa Lumn. in
sylv. Mold. super. h. ;., C clandestina Good. in sylv. Mold. super. h. j., C. f«-
pillaris L. in prat. Mold. super. h. j., C umhrosa Hiids. in sylv. Mold. super.
h. j.. C. panicea L. in Mold. super. h. j., C. atrata L. in pasc. edit. Carpalh.
h. j., C. digitala L. in prat. sicc. Mold. super. h. j., C. Pscudo-Cyperus L. in
humid. Mold. super. h. j., C. riparia Good. in humidis Mold. super. h. j.
Graminete. — Miliiim lendicjenim Schreb. in arvis Mold. inter. M. holciforme
Siv. in arvis Mold. tot. — Panicum miliaceum L. cult. ad us. domest.— Digitaria
sanguiiialis Ptrs. in vineis Mold. infer. — Setaria viridis P. JB. in prat. Mold.
lot., S. verticiVata P. B. in incult. Mold. tot., S. glauca P. B. in arenos. Faurei,
S. italica- P. B. in arv. Mold. infer. — EchinocMoa Crus Galii Rotii, in incult.
Mold. tot. — Tragus raccmosus Desf. in arenos. Mold. tot. — Andropogon Ischre-
mum L. in arenos. Mold. infer. — Holcus Sorglmin L. cult. ad us. domest. —Mays Zca Grertn. cult. ad us. domest. — Crypsis sclwenoides Lain. in pal. sals.
rialal/.i. C. nlopecuroides ScJi. in aren. Mold. infer. — Alopecurus pratcnsis L. in
prat. Mold. tof., A. geniculatus L. in humid (îdXdAvX. — Phleum pratcnsc L. in
prat. Mold. tot., P. nodosum L. in prat. Mold. tot. — Calamagrostis epigeios Pi.
in arv. Mold. infer., C. littorea DC. ad rip. torr. Mold. med., C. arenaria Roth.
in arenos. ad. 6'ereth. — Stipa pennata L. in prat. aren. Mold. infer., S. capll-
lata L. in prat. aren. Mold. infer. — Gynodou Dactylon Pers. in incult. Mold.
tot. — Avena salica L. cult. ad us. domest., A. fatiia L. ad sep. Mold. tot. —Hordeum vulgare L. cult. ad us domest., //. hexasticlion L. cult. ad us domest.,
11. disiichon L. cult. ad us. domest., H. sccalinum ScJinh. in prat. Mold. tot., //.
viurinum L. in incult. Mold. ioi.—Lolimn percnne L. in arvis Mold. iol.—Triticnm
caninum L. in arvis Mold. tot., T. repens L. m arvis Mold. tot., T. regidum
Schreh. in arenos. Mold. infer.. T. saHvum Lam. cult. ad us. domest., T. com-
positum L. cult. ad us. domest.. T. durum. Desf. cult. ad. us. domest. — yEgy-
lops cylindrica Hort. in aren. Mold. infer. — Sccale cereale L. cult. ad us domest.
— Poa Indbosa L. in prat. Mold. tot.. P. hidbosa L. var. vivipara in prat. Mold.
tot., P. trivialis L. in pratis Mold. tot., P. pratensis L. in prat. Mold. tot.. P.
annua L. in prat. Mold. tot., P. Eragrostis L. in olerac. Mold. tot., P. airoidcs
Kcd. in humid. ]\Iold. tot., P. decumbcns Schr. in pal. sals. Mangina. — Briza
media L. in sylv. Mold. tot.. B. minor L. in sylv. Mold. super. — Melica aliata
L. in sylv. Mold. super. et infer., M. niitans L. in sylvis Mold. super.. 3L
uniflora Both. in sylv. Adami. — Raderia cristata Pers. in prat. Mold. tot. —JDactylis glomerata L. in prat. Mold. ioi. — Festuca ovina L. in arid. Mold. tot.
— Arundo Phragmites L. in stagn. Mold. tot. — Bromus squarrosus L. in i^rat.
(2
Mold. toi.. B. tedorum L. iii prat. Mold. lol., B. rnhens L. in pral. Muld. tot.,
B. moUis L. in pral. Mold. lot., B. raccmofius L. in prat. Mold. tot., B. arvensis
L. in prat. Mold. lot.. B. rrcrfiis Jfiids. in prat. Mold. tot., B. stcrili.s L. in
pratis Moidavice totiu.^.
Lemnacccc. — Lnnna gilba L. in stagnis Moldavi;v inferiora-.
Eqnisetaccaf. — Erpiiscftov arrense L. in glareos, Mold. tot., E. limosum L. in
fossis Mold. tot.. E. flnviafilr L. nd rip. torr. Mold tot.. E. pahisfre L. in liumid.
Mold. tot.. E. syJvaticum L. in sylv. humid. Mold. .^ui)er. 7^ /.. E. hinnaU? L.'in.
sylvis hnmidis Mold. siiper. Ji. j.
Filiccs. — Bofri/chiuui Lui/arin L. in pral. edil. Car[)alli. A. j.— CeUraclt offl-
cinanim C. B. ad mnros Mold. super. h. j.. C. Marantliu UC. ad rup. mont.
Carpath. h. j. - - l'otiipodinni vulf/are L. in sylv. Mold. .super. //. y.. B. l)ri/op-
teris L. m sylv. iiiDiil. Mold. snper. li. j. — Bolifftf/'non Thof/pferi-i Iloflt. in sylv.
Mold. snper. /^ /.. P. Eilir wa.s DC. in sylv. Mold. supei-, h. /.. /-*. acnlcafuni
Roth.m sylv. Mold. snper. //.,/., B. Lonchifi.s Bofh. m sylv. Mold. super. h.j.—Aspidiuni fragile Sic. in sylv. Mold. super. //. ;., A. montarmm Siv. in sylv. Mold..
supei". Ii.j. — Ailnjrium Hidicri DC. in sylv. Mold. sujjer. //. •/".. A. Edii: fntina
RofJi. in sylv. Mold. snper. li. j. - Asp!eniu)n Adktniuin nignim /.. ad niui-. et
rup. Mold. super. //. /.. A. Iliita nniraria L. ad mui'. et ru]). Mold. su|)er. //. ;.
A. viride Huds. in rup. umhr. Mold. .super. h.,j.. A. Tricomaves L. ad mur. Mold.
super. h.. j. — Scolop''ndn'ii))f officinale Sic- in liuniidis el unibrosis Mold. snper.
Ji. j. — Blcchniîin fiplcant Sir. in pral. Mold. med. et .^ui)er. ii. ). — Ptiris aqui-
Ihia L. ad marg. sylv. Mold. med. el snper. — Adiuntimi CapUbis Vrncris L,
ad font. Mold. snper. h. j. — WooiJraydia cundicmis Sir. in sylvis edil. Car-
path. h. j.
LycopodiaiPa'. — Lycopodimn Sclago L. in j)asi-. edil. Cai-palli. //. ;'.. 1.. da-
vatwn L. in paseuis edil. Carpath. h. j.
(30) Spre sud-vesluln (ialauluî. ai)r6pe de junctinnea iretului cu hniirea
i nu departe de unde odinior se maî vedeau ruinele [)ret insului Capul-bovis,
Cuebhard a adatfi loealilalile eele maî interesante din împiejurimile acestui o-
raii , sub raportulfi vegeta liuniî. Astfel n. înlr\) lunea de sleiî de ])e malulu
Sirelulnî a gsi In : Thalidrum Jnctdum. Sinapis oriint(dis. Bi/refhruni idigino-
sunu Cgpcyus austndi, etc.: iar i)rin feneile umede din vecintî : Sfdian'a
viscida, S. faiifolia, licseda vrditcranca (rnddi. (Ii. inoilora Tlcldj.i: în fine,
într'o ]uic [)odgorie strtial de pduri de pe. o colin vecin : Bauuiiculus
polyanthemos. Meniocns Imifollus. Acer fataricum, ele. Viile alâlu din incinta (îa-
lauluî, câtn si din pro.ximitalea luî, înc i-aii procuratO câte-va plani e inîere-
sate, precum : Chorispora fr-ndla, Stdlaria murali.'^. Sida Ahidilori. ele. Cât.u
despre malulu slângn alu Dunrii (inundaii de maî multe ori pe fie-can^ anu
.si mereu elcatu de pici<')rele oailoru ce tragu corbiile în susulu (iuviuluî)
fiindu apropo lipsita de vegelaUune, acesl localilale nu i-a itrocuratu de cftlîi
câf.e-va stîrpiliin de (}I)jcyrrhi.za cchliiata, Mdilotus macrorrhiza, si iinil inicii
TragopogoH. I*e nuilurile Brafeuhiî n'a jisifii de câlft pe Fotcnfilla supina.
(81) Per'liia c-le o localitate aviil în pdurî deslulu de )nar), compuse maî
nuniaî din Qncfcxs pcduncidafa. dini re cai-î cele uiaî mulie acoperii unii t.e-
renii uriiedu si mlatinosu, iar altele cres( îi pe costele unoru coline inaî multu
sau maî putinii nesip(')se. IMnlre [ilanlele cele inaî însemnate gsite în aceste
localitl,!, (niebhard citezâ, prin pdurile de pe costele colineloru nesipose: Silonc
chloraniha, Astrf.ujahi'i aiyntcus, Abulica pediiiata, AcJuUea spcc ?, Centaurea
MarsrhaUiana, (J. (Jfpressn, Cirsv.un caiinin, Thesiimi chgcDifi, Iris squalens.
I. Guddenstacdtiana, etc: f)riu pdiu-ilc umede : Delphinium hybridum, Gera-
niuiii bohcinicHm, Linarla italica. Iris (jraminea, etc: în vile nesipose : Gyp-
sopJiHa paiiicidata^ Larafcra pscudo-olhia, L. eretica, Campamda midtiflora, etc;
în fine, prin locurile cultivate: Ruta snavcolens, Oxytropis pdosa, Ajiuja sa-
lic/folia, Althcca pallida, etc
(32) Plcinla este o localitate a creia vegetafiune este aprope analog cu
aceea a Peclicî, cu singura deosebire c i)durile si umbrisurile devinu maî rare.
In apropierea acesteî localiti spre Siretu, se afla mlatinele srate de la Piscii,
avute în plante rare i curiose, dinire carî (iuebliard a culesu s[)eciile urm-tore : Ranaiindus pedcUus, Lcpidinm crassifoliniii, Ccradiani taiiricam^ O. ova-
tum, Sium lancifoliui)/. Ihi.rbarrd taiirica. ele.
(:-33j Mangiira este o localitate tar [tdurî i numaî cu |imentuiî cultivate,
forte impregnate de sare, i fcnelurî udate de unu micii pîrâiasii, de pe malu-
rile cruia (iuebhard a culesu si>ecii]e urmtore : TiammcaJns Stei;eni, Gera-
niuîH palustre, Scnccio I.hria, Arteruisia salina, etc.
(31) Cudalbî este o localitate de asemenea fr p'.'lurî, si numai cu pâ-
menturi cultivate i puni, ci o vegetatiune apr(')pe analog cu aceea a ce-
loru de la Pechia i Mangina. Vnn loourile cultivate a observaii în forte mare
abundan pe Isatis pnecox, iar de prin puni a recoltaii în 1Hi3, pe Sisijm-
briuni junceum, specie pe care n"a maî gsil'o dup aceea.
(35) Puteniî este o lo(;alitate constituit de coline, ce formez punctulu cul-
minanii alu i>odiuluî Moldovei de josil, care de acolo se plec treptaii ctre
Galai în partea despre med-(]î. si ctre Tecuci in partea despre nordil. Din
acesta localitate, (lueliard a culesu speciile urmtore : Rammculus illyrkus,
JBupleurum cxaUatuni, B. Feaerdaniim. Statice idicin, i alte specii pe earî nu
li-a maî gsiii iiicirî aiurea.
(36) Adamii este o localitate ai»r<'ipe exclusivii acoperit de codri desî i de
pdurî. în codri predomin stejarulil, daru se gsesee în abundan de asemene
i Fraximis oxyphydo., Tilia argenta, T. ruhra, Acer campestre, A. platanoidcs,
A. tataricum i Carpinus Betulus; pdurile mici sunt comf'use din Cornus mas,
64
O. sangiiinea, Coryhis Avdluna. Vihurmun Lanfcaia, Staphyllca pinnata. La utn-
bra acestortt arbori i arbusiî crescu maî multe plante însemnale. precum :
Corijdah's Morscliclkma. Lafhjrxs Nissolla, Doronicion oUomjifoVmm. Myosotis
sparssiflora^ etc. Aici încer)u de-aseniene a se arla PrinniJa offtcinalifi si Cnn-
vaUaria majalis. ce lii)sescu cu totulu în pdurile de la sudulu acestei localiti,
dar care din contra, abund cu câtu se înainlez spre nordu.
(87) Tecuciu este o localitate cu îmi)rejuriini înltinuse. unde (îuebliard a
gsiii, într'iinfi terenu nsiposu. pe Cynoc/hssHm nmhclJafum si AJlnmi are-
nariuni.
(88^ ignesciî este o localitate strbtut de rîulu Borladil. ale cruia termurî
în acesta parte a vii sunt, forte mlsfinose i prin unele locurî saline. Din a-
ceste locurî, (iucbiiard n'a recoltatu de câtu pe Statice Gmetini i o specie de
Artrmisia (considerat de elu ca nou), din caus c numerosele turme de oî
respîndite prin aceste locuri (a croru umiditate le face improprii orî crei cul-
turi) distrugi! jun si cea inaî mic urin de vegetaiime; care dup i)rerea
Inî (luebhard, aru oferi interesu bolanistuliu. Dintr'o j)dure umed ce înveei-
nez castelulu boerescu. a maî recoltatu Ciuebhard speciile urmtore : Dianfhus
canipcstris, S/Icne noctiflora. Gdlatrlla dracunadoiâcs. Colcliicuni autumnale, eic.
(89) Nicoresciî este o localitate din care fiuebbard a recoltaiii, i)e lîng
Qiicrnts faainea. o frumos varietate de FotcntiJIa recta. o specie de Nepcta cu
florile rose i odoranle (vecin de K. cataria). i unii Dafnra, ale cruia cap-
sule, în parte i)uinu spinose. în parLe netede, parti a stabili o s|>ecie interme-
diar saii bastard între I). Stramonium i D. Jcevi..
(40) Pdurile din Moldova central sunt compuse maî cu sem din stejari
(QuercH. rohtir), dar sunt amestecai si cu fagî, mestecnî, cu o mare cuan-
titate de merî si p-er; t^eîl.'aiif-î. cu Vopidus trcmida si ddatata; iar luncile pe
ling diferite s[)eciî de slcii, din Fopidîts nigra. Alnns (jlutinosa i incana.
(41) Fureiî este o localitate ce se afl în parte vîrît între doue brae a le
Putneî. i situat aprope la piciorele primeloru trepte a le Carpailoril ; este
com})us dintr'unfi amestecu de jjmcntri cullivabilu, de codri i lande bolov-
nose. r)e pe eriuurile l*utneî i numerosele eî insule, acojierite de Berberis
vidgaris, Tamarix Faltasii i Hippoplta'c rliamnoidesA'>\x('\)\idiYA a recoltatu spe-
ciile urmtore : F^pdohiuui rosmarinifolium, Euphorhia pahistri, Scropladaria
glandulosa, Carex limom, etc: iar de prin pdurile umede i nesipose din im-
prejurimiie Fureiloru : Clematis integrifoiia. Althaca camiahina. Linnm eom-
planatum, L. nervosunt. Lgthrnm virgatuui. XcrantJteinuni c/ilindraceuw. Sesdi
peucedanifolium, Scrratula tinctoria. i alte câte-va |>iante maî puinii însem-
nate, dar pe carî nu le-a înlâlnitil în Moldova de josu.
(42) M-stirea Scînteia este situat pe costa unuî.munte calcar ce fonnez
prima Irept a Ckirj>ailori!, i presint de jui-u împre.jurulu eî o j)diu^e ce aco-
65
,|)ere loU'i nuinLele pin Ia verfu. si din care ( liiebliai-rl a culeii speciile unri-\6ve : Fctasifcs fommtosus, lianuncuJm aurieomus:. Isopifraut fhaJirfroidcs. si o
specie non rlc Hcpaticu, pe cai-e o numi II. multHohd.
(43) Pancin csle o localilale de nnde începu a se zri (;eî d'intâî l)raf|i,
precum ssi Scdmn acre, i care se afl sirblutu de maî multe pârie, de pe
ermurile crora (Juebhard a culcsu pe Sis/nihrimii sfriclissiînum.
(41) C.âm[)urilo esle o localilale din a cieia vale (Juebhard a cnlesu spe-
<-iile urmtore : Campanida linifoJin^ Hinapis taurica, Mi/ricai/'n (/rrnwnka, Jhi-
mex AcdoscJla var. nmliifidu, i câle-va fVumose nmbelifre.
(45) Cainulu esic silualu într'o vale udal de unu lorenlu pe ale crui
maluri crescu superbi Almis (jluiinosa. Tia piciorele unui munte, înaltu ca de
1500 piciore; se întindu magnifice si grase fcneur'i de prin cari (luebhard a
recoltat u. pe lînga numerose oix'hidee. pe : Li/cJtnis /los cucidf. l'rdicidaris foliosa.
Eiiplirasia offkinaUs i Adcnostyics VctaHitcs. Vîrfurile i coslele acestui munîe
suni afoi>erite cu codri de l)radî uriai, pe Iu piciorele crora (îuebliard a
gsitu speciile ui-intorc : Orohns vicioidcs, Pi/rola cMoranta, liirracium ramo-
suDL Vaccinhim Bli/ridhis, HcUanthcrnwn vnlr/arc, numerose s|)eciî de Carc.r, ele.
în fine, pe mahu-ile apelorii din veciiituile satului : Bianthus arenarius, Ty-
pha minima. Spar(janviui ramosum, ele
(46) Dintre plantele ce crescu prin îmi>re,iurimile laului, (iuebhard meni-
onez. prin locurile mlstinose : Pannincidiis Liiifjua. Enputorium cotinahi-
mim, L>/fhri(»i hjjssopifolia Calla palustris., ele.: i>r)n viî i grdini : Galan-
tlms Hicaliy. m fuie. prin pduri : Enjlhroiiiuni Dens Cani. VrltiUaria Md-Icagris. etc.
(47) Dintre r)lantele gsite in muni.iî din îniprejui-imile Ocnei, «iuebliard citcz
urmforele : CytisHS nigricans, Lop>hosciadiiim mcifoUum. T/i/mu.s- (jravcolcns. Gn-
liiini rrtrorsum. Lilium Marfagon, ele: iar pe drnmulu de la Ocna la Slnicu,
" prin ]»durele ce se întindu di-aliingulu luî, i la umbra numeroseloru stîncide
granitu. a gsitu : Chrysosplenium aUrnifoNian, Scdum skllafu)n, Waldsteinia
geoidcs, Jinpatien Noii tangcrc. Salcia Sclarea, Gcum infernicdinin. etc: în fine,
chiaru la Slnicu a culeii : llieraciiua aurantiacum. Fgrola .secunda. P. minor,
Piniîs Pumilio, Pyrus Aucuparia, etc.
(48) ^Moldova, (|ice Ch. (iuebhard. înlro epistol adresat din t'ulenî d-iuî
Alfonse de Candolle la Geneva (^^24 februariu 181-8), presint o mulime de
- fenomene curiose de constatatu. Astu-felu : 1) Prin pârloge se gsescu, câjidu
primvera a fosfu ploios, unele specii de plante, dar candu primvera este
secetos aceste specii dispru spre a face locii altora, maî tota-de-una aparti-
nendula acelesî genurî. 2) Cândii, dup ce s^i cultivalu unu ogoru în liinpu de
doî sau Ireî anî, dup cumti se i practic acesta, se las din nou priog, a-
nulfi urmtoru acestu terenîi se acopere cu Senccio vcrnaUs. sau cu Mafrirana
9
66
CkamomiUa, saii una sau cea-ral!u exclu^ivti; anul iirnilorii aceste doue spe-
cii nu se maî gsescu, i sunt înlocuite prin Amaranth.in^ viridis sau Sinapls
arcensis. Acestu mersu alii vegelaliuniî esleatâlu de regulatu, în ciiLîi leraniî nostriî
pentru a cit dale, dicu adesea, anulu ronionileî, anulu must.aruluî, etc. 3) Gândii
se dareniâ, din înteinplare sau cu voin, vre-o cas, unu grajdu. sail orî-ce e-
dificiu consli-uitu, dup obiceiulu ereî. In leniml i lulu, anulu ui-inloru acestu
locu se gsesce aprope invariabil fi acoperil.u cu Caiinahls satira. 1) lat o alt
observatiune ce ml'a (oslu comunicat de o nuillitne de persone demne de cre-
dinf, dar pe care nu o am veiilicaLfi i)rin ocbiî inei : daca se semen înlr'unii
lan», grCi de tomna (Triticiim hi/hcnvuu), -Me^n Hru cu liru i (ai nici unfi a-
mestecfi (-u semine ?^lrine , anulu înloiu grâulCi se gsesce amestecai u cu a-
pi'ope a (iecea |)arle de secar. Acesti^i i»roductî^i i-eseiuenatu în acelafi lanu
,
d în alu douilea anu, jumtate grâu, Jumtate secar, si anulu alîi treilea i.otii
în acelafi lanii, recolta loial se gsesce schimbat îu se(;a]-.»
(4-9) JosEPH SzABO, farmacist si doctorii în medicin (nscut în comuna
Maro Bogata din Transilvania, în martie 1803,morIu la laî în 15 decembre
1874), fu întâiu farmacist, apoi subchirurgu la Ospilaluln mililaru din laî, dupaceea me(li(;ii se(iundarLi la Ospilalulu ccnlriilu alu iSf. Spiridonu, iar de la 1854,
medicii adminish-atoru la ()s])itnlulu de la <ia]ata i medic de arondisiuentu.
Szabo er membru onorar alu Societii Academice române, alu Societii de
medici i naluralislî din Moldova, coresi)ondenl.u alu Socielliloru de sciine na-
turale din ITamburg, Viena, ele, i se atlâ în dese i-oi-espondene botanice (rela-
tive ladelerininaiiuiu de s|)eciî) cu celebrii botanistî Eschaltzer, Hischoft, ele. Scrie-
rile sale l)Olanice remase inedite, sunt : Descrierea Florei Moldovei în respectulu
sciinlificu. lecnicu, economicu. alu medicinei legale i poporane, cu însemnarea
geogralieî planleiorfi, a lo<:alitliî, etc; o diserlaliune relaliv la preumblrile sale
botanice; Flora .hideuluT laî, ordinat dup -sistema luî Liuneu. descris i expli-
ca! dup Bauingarfen, (auloriilu Florei Transilvaniei). Manuscrisele doued'înlâî, au
fosiu încredinate, in 1865-, directorului de pe alunei alu serviciului sanitar :
alu treilea a foslu Irimisu îu 1873, Societii Academice române, care Iu în-
credina d-luî Dr. Fetu. membru alu societii, srn'e a'lu revede în privina formei
(v(.'(\i Ana'. Sor. Acad. rom., lom. Vf, I87i', p. 5i). Manuscrisulu din urm, .sin-
gurulu pe care Tafii veijulu în Auguslu 1879, la d-!u Dr. Fetu, totu nerevedutu
i tn aceiai slare in care i-a lostu încredinat, este îniradeveru o tra-
ducere loc-alisal, dar cam necrioplil a Florei Transilvaniei de Baumgarten;
cu tole acestea, totu aru pute fi de ore-care folosu, pentru unele indicaiunî de
localiti ce cuprinde, dac aufornlu aru (i |)0sedalu mal bine limba român;
pe cându astâ-felu cum Fa lsat, este a[)r6pe lipsit de interes. (Datele bio-
grafice ce preced, sunt, în mare parte, extrase din discm-sulu funebru rostit.
la îniuorineiiiai'ca lui /. Szabo de câire d-lu Dr. A. Fefu. ce avu himâ-voiiia
de a ini'lu eomiinioa).
(50) l)r. .1. flziiiAK und Dr. .1. Szabo. Ikil-und Kahrnnf/M)n!tfcl. Farhsfoff'c,
Nutî-imd Hausf/crf/ic. icckhc clic Ost-Iionwnen, Moldaucr nud ^'ulach'in aiis
âem F/lanirnreicI/r (j/jrliincn (Flora. XT^Vf, p. 152).
(51) Acestea suni : (rrafiola offlcinali L. Bacu i (ialaî; Ruhia finctorum
L. comun la Cialaiî. Berlad. Tecncî si Focani: Trapa natans L. prin iazurile
din Moldova nordic: Farietaria officinaJis L. Moldova de sud; AlchemtUa rul-
garis L. m-tiî }]acri. Neinl.u si Piaira: AImts r/JutInosa Gcertn. di-alungiilu
Carpaliloru: Auchisu tindoria L. Borladu. Pechia. 'fignescî, Viilturu i (lalafî;
Lonicera Caprifolinm L. i L. Fcrydymemim L. în pduri la Jlusî, Vaslui. Ba-
cu. Piatra .i Nemit: Atropa Belladona L. în pduri la Piatra. Neinu, (".oin-
nescî, etc: Bibes ruhnmi L.. Fi. petrceiim Widf., F. alpinam L. aru Ikmia;
Fi. nigrum L. Ocna i C'.oninescî. etc: F. Grossidaria L.. TI. l'ra crispa L. iF. rccJinatum L. pe Cehlu: Impjatiens Noii tangere L. Coinnecî. Bacîi iPiatra: Herniaria gJahra L. si H. hirsuta L. Romanu i hacAu: Salsola prostrata
FJmg.. 8- KaJi L. i S. Janata Bwg. prin locurile srate: Ulinus campesfris L.,
U. nuda Bmg., V. suhcrosa Wifld. i U. cffufia Willd. în inaî tole pdurile
de la Iai, Romanu. Botoani. 11 ui. Borladu, etc: Fastinara saf/ra L. pe ma-
lulu Prutului la Huî i Fâlr-iu: Ligiistiami Levistinuii L. pe malurile iretului,
Troluiiluî i a IVululuî: Ap>iani graccolcn L. selbatic Im t'.omnescî pe la poleîe
Carpaliloru .i cultivat; (Knunilie crorcu Bing. \)Q ling Prulu la iluî iFlcitt: Carum Carvl L. niimaî la p(')lele Carpalilora: Fhas Cofinus L. po lîng
Prutiî de la Iai la Huî si (ialaî. i la Borladu, Tecuci i For-sanî: Tamarix
gallica L. pe malurile iretului în aproj^ierea Dunreî. i la Focani: T. germanica
L. pe malurile Trotuuluî, Moldovei i a Bistriei; Lciicoium verimm L. la Oilusu,
Palanca, etc: Yeratnou album L. i T'. nigrum L. în Moldova do susil pîn la
Botoani: Mcrcnrialis anmia L. Bacu: Dictamus alhiis L. Huî. (ialalî, Pechia.
ignescî i Plcint: Arbiitm Uua ursi L. Cehlu, Lapuna: Suponaria of/iri-
naJis L. de la Bacu spre Carpaî: Fgrola media L. de la laî spre nordil-
vestfi: Frumis Mahahh L. Baia. Nemii. Slnicii, etc: Mespilvs germanica L.
de la Huî de-alungulu Car|)aliloru: Acirea .^picata L. în pdurî la laî i Bo-
loanî: Fapaver Fhocas L. Moldova nordic i ostic; Nymphcea Mea L. laî i
Moldova nordic: X cdha L. de la laî la Calai: F(Conia off'/cinalis L. de la
Tecucî Ia Pechia si (ialaî: Foteriam Sangiiisorha L. Nemiu i Piatra: /'. poJg-
gamum W. ct Kit. Borladu: Belphiniim Consolida L. Follicenî. Nemu. Dona,
Ciuu, Ora; Hepafira nobilis Bmg. pe câmiiiile cu pdurî pîn ctre Boto-
ani; Fagns sgh-atica L. Moldova de siisu pîn la Carpaî i Prulu: Vcrhena of-
ficinalis L. Moldova nordic: 3fclisa offkinaUs L. Nemu, Bacu i Focani;
M. intcrmjxlia Bmq. Baia si FoU.icenî: Dracocephalnm Moldarira L. Huî i Fl-
^8
osLi; yidittis Md ssopliyUuin L. Galai; Lathr^a squainaria L. laî; Cramhe
pjtarifA Jacq. la Iai spre Prutu; Isatis Un Horia L. Hrrladu, l'ecucî, Focanî,
Bacu, Hoiiianu, Foltieenî, Piatra i Neniu; Th'as2)i aroenm L. la Hiiî i Ga-
la (j: Eruca clongata Bmg. Boloanr ii'. Eracadrum Bntff. pe malurile Sire! ului ia Trotuuluî: Jlespens nicea Bmg. Laputi i Celilu; Larix europcea Koch. pe
Cehlti la Sdiiliilu Durau; Taxiis baccata L. Comnescu, Dorna, Hangu. etc;
Jimiperus comnmnk L. Cehlu, Borea i i )orna; Folygnla Chamoimxus L. stîn-
cile din valea Slu icului i a Lapouku; Fi.^um an-cufic L. }»rin jacerele de la
Nemu; Ghjcynhiza echinata L. Galaj, Focanî i nialurile Siietuhu; Scor.ionera
graminifoUa Bmg. m punile de prin ])durî la Bacu; Serratiila fhidoria L.
BacCi, Odobescî, Borzecî i Punescî; (Jarlina acaulis L. Bacu, Pialra si
Nemu; Carthanms lanatus Bmg. Berladu, Flciu, '.recucî; ( ganns mcmtanus
Bmg. Galalî: C. srgduin Bmg. Moldova de susu i |)în la B^n-ladu; CaJendula
officmalis L. Roiiianu, Bacu; Epipadis )ii(h(.'^ avis Hali. laî i Moldova de susu
Cypripediuni C-iifceoln."^ L. Vaslui.
(52) C. G. J. |j\u.vG\RTRN'. Emimojcilio s^tlrp'mm M(igno-Tian.^.sih-((ni((' principa-
tus pnepriums imligenarum. Vindobonse, 181G, IV" voi. 8^.
(5;i) Arthuk Scuo'iT. Bitt in dic Waladiei (Ausland, XXIII, ISO).
(54) Plantele indicate de A. ScHorr, la Turnu-Severinu (/. c. 281) : Achil-
lea compacta, iUgilalis lanata, Linaria genislifolia ; la Cerneu {l. c, 255) ::
Quercus conferta, Achanthus mollis; la Olteu (7. r. 279) : Centaurea solstilialis.
0. nebendii, C. latarica; la Garacalu i Slalina (7. e. 284) : Centaurea panicii-
lala, C. latarica, Echiuin ilalicum, Epilobium hirsutuiu, Galium verum, Inula ()-
culus Chrisli, I. ensifolia, Nigella arvensis, Veronica spicata, etc: la Talpa (/.
c. 296) : Veronica sjucata, JJianthus deltoides, I). jtroliter, Marrubium peregrinuni,
Elymus caput medusff', Tritieum villosum, Centaurea paniculata. Xanlhiuni spi-
nosum; la Ialomia [l. e. ;ÎCX^) : Dianflius prolifer. 1). deltoides. 1). Armeria, J).
collina: la Tîrgoviie [l. c. 472): Cenlaurea li-inei-via, Scabiosa integrifolia. An-
ihcricum ramosum, Quereus eonl'erta, Digitalis lanata: la Sabaru-Argeti (7. c.
479) : Centaurea solstilialis. C. |)aniculala, Ecliium vulgare, E. ilalicum, Artemisia
campeslris. Eryngium [)lanum, Acbillea selacea, A. millef'olia. Trilicum villosum,
Elymus cajjut medusfe, Nigella arvensis, Inula dysenlerica, I. (3culus-C-hristi.
1. ensifolia, I. germanica: la Ocna-mare {l. c 511): Salicornia lierbacea, Artemi-
sia Absintliium, A. Hi[ipocentaurea.
(55) Ulkich Hoffmann (mortu la Bucurescî în 1860), ca profesorii de l)Otanic
la fosla .scul de medicin din Bucuresci, fcea în lie-care anu, pe spesele ace-
îeii scolî i însoitu de elevii s6î, câte o excursiune botanic ce dura maî multe
rjile. De ctre elu fu plantat i clasat fosta grdin botanic de la Cotrocenî,
alu creia directoru a i fostu pLn la încetarea sa din vie. De la densulu re-
iiiase o coleeliune de peste 2000 specii de plante, care, dup câtu spune d-lu.
69 «
])i-. Petu {l. c. 79), aru fi (bsiu Iote culese <lii) tera no-irâ. La 1867, coleciu-
nea acesta Iu cumpei-al de la vduva iui llollniaiin, <le ctre Eforia spitaleloru
civile din Bucuieseî, si dal asiluluî Klena-Dounia, de unde, din nenorocire, nu
se maî scie ce a devenilu. (ai Iote c, n"am avulu nicî-odat ocasiunea de a
vede acest â colecliune, loluî fiolu afiniia, afâtfi dup excursiunile botanice f-
cute de U. IlofVuiann, câlu si dup ceea ce am jailufu afla de la aceî ce
au veduf'o. c. dinli-e plantele acesieî colecl.iunî, trebue s fie luaî inullu de ju-
mtate, cai-î provinu din speciile cullivalc în grdina botanic de la Cotrocenî.
(56) Speciile de [ilanle culese de Uli-ich Ilofî'mann (Monit. medic, ali Horn.,
1862, |iag. HI .«i :i8-i-(>) în juunlii Muscelului, pe muntele LeresLÎ : A-
grosfenmia coi'onana L., C.are.x Michelii, Ilosl.. Cha?rophylluui aioinalicum L,.
(^onvallaria majalis L., E»it)borbia sylvalica T... (îentiana asclepiadea F^.. (iern-
nium phreum L. , Salvia glutino^a L. . Scabio^a sylvafica Kit. , Veronica offiei-
nalis L.. Viola sylvestris Kit.. Vicia sylvalica L.: în valea de la polele ruuntelulf
Lercfj. |irii) ciu-e Irece Puulu-Tîrgiiluî : Aira acpialica L., Campanula bononien-
sis Willd., ('.ai-dniaine îuuara L., (".;u-e\ «livulsa (lood.. (îlechoma bivsula Kit..
Liibospenuuui puvt>ureo-<:ceruleu)ji !>.. Lylluum byssopifolium L., Myosolis pa-
lusliis L.. <J]^i^nllle lislulosa L., Ptcris iH|uilina L., Senecio saracenicus L., Ve-
ronica Anagallis T.., \^ mulliflda .lacfi., V. orchidea Crantz, V. ser|)yllirolia L.
;
pe delulu (ldiirosu ce lorme/ basii muiileluî j.erelî : Colchicum autumnale L.,
Echium rubrnui .lac(j.. Fesluca lenuifbli.i Sildb., (îenliana cruciata L., (Ilobula-
ria vulgaris L.. Hes|)eris trist is L.. Linum hirsutum L., Ornithogaluiu villosum
M., l*hleboanfbe La.xmanni Tscb., I'iuii)incllii nigra Willd., Potentilla opnc.i .Tncq..
Rannnculus Breyninus ifyr.. Scabiosii Siiccisa T.., Slipa ctipillala L.. Trifolium
aureum Poli.. Vinca her}>acea Kit.: pe vcifulu dealului Mooiu : Alliuni iu^ena-
rium Stiiitb., Anemone nemorosa I^., Anilu-iscus nodosus L., Asai-um euroiiseum
L., .'VlfiplcN patulum Scbrad.. Bryonia dioica L., Campanula mulliflora Kit.,
Cucubalus lunltiilorus Kit.. Diantlius superbus L. , Eragrostis pilosa Pal., (ia-
lium uuslriacum .lacq., (ialeobdolon lulemn Uuds., (îlycyrrbi/.a glabr.i L., bis
graiuiuea L. , Lamium album L., Lalliyrus lalifolius L.. Luzula albida Hosl.,
Medicîjgo luuncafa Kil.. Phleum asperum l'al.. Kanuncubis am-icomus L., Sola-
num uiiniafum Bernb.. Tbaliclium a(iuilegifblium Jacq., Thymus angustifob'um L.,
Verltascum Lycbnitis L.: f)rin apropiere;! Peslereî de la Dîmboviciora : Allium
atropurpureum Kit., Asi)aragus sylvaliciis Kit., Atropa Belladona L.. Astrantia
major 1^., P»u|»leurum graminifolium L., Campanula carpatbica Jacq., Dapbne Me-
zereum L.. Dianthus superbus .lac({. , Drosera longifolia Pers., Erica carnea L.,
(jlenfiana ciliala !>., (îlaucium luleuui L., Heliantbemum grandiflorum DC, Ja-
sione montana L., Oxalis Acefosella L., Pulmonaria azurea Clus., Bibes Uva
crispa E., Sanicula eumpaea L.. Saxilraga cuneifolia Hop., Sedum Telephium L..
Tamus communis L.. Va<'cinium vitis idîea E., Viola mirabilis Jacq.: de la Dîm-
^70
bovieiora spre Rucru: Aconilum Napellus L., Aquilegia alpina Willd., Asparagus
scaber Brig.. Asperula odorata f... Aspidiiim Filix mas L., Aspleniun) Trichoma-
nes L.. A. Capillus Yeneris L.. A. Ruta umi-aria 1j., Asier alpimis L., Buphtlialniuin
cordifoliiun Kit., Cenhmrea plirygia L., C. solslitialis DC, Digilalis purpurea L.,
Dorycniam herbaceum Willd., Echinops Ritro L., Erysiiiium angustifolium Kit.,
(inaplialiuin dioiciun Willd., (lypsopliila repciis Jacq. . Helleborus purpurascens
Kit., Hypericum dubiimi Mcencli.. Tris piunila .laoq.. Medieago orbicularis Kit.,
Melittis melissophylluni .la((|.. Oiobus veriius 1... fliloiuis tiiberosa L.. Polygala
major .lacq., Polypodiiim offioinale L.. Palsatilla pvaleiisis Mill., Semi)ervivum
lect.orum L., Scolopendriiim of(i(iiiale L.. Sorlnis Auciiparia L.. SciUellaria al-
pina L., Trifolium rubens L. . Tiinitis alimia Jac({. : la ('.âinimlungu pe termu-
i'ile Riu-Tirgulm : Achillea cridimifolia Kit.. A. magna L., Adonis llammea Jacq.,
Alyssum minimum W'., Anibeiicum sul|)bui'eum Kil.. Arenaria rubra L., Barkbau-
.sia foelida Moench.. Beekmannia erucieforjrus Host., Bunias Erueago L., (larlina
acaulis L.. Caucaiis Anlhriscus .laeq., Chenopodium Botrys I..,
Cli. acutifolium
Kit., Cvtisus virgatus DC, Digilalis lanala Kil.. Epilobium pubesceus L. , Ery-
thrsea Hippocentbaurea L., tîeranium lueidum L., Hemiaiia glabra L.. H. incana
L., Hypochseris maeulala L.. Melilotus denlata Kit.. Meniba arvensis L., Peuce-
danum officinale L.. Sagina procumbens Smitli.. Scroi)hularia vernalis Kit., h>eu-
tellaria peregrina L.. Senecio lyoopifolius Willd.. Statice (Jmelini Willd. , Syn-
Iherisma ciliaris Schreb.. 'J'amari.x; gallica L. . T. germaiii(;a L. . Tragopogon
major L.. Tussilago Farlara li.. '1'. Petasites L. . Xeranibemum inaperlum Kit.
(r)7) Speciile de planle culese de Uli-icii flodiiiann {Blonif. medic. a(u lîom.
1864, [)ag. 117-118) in m-iî lîuzeuluî. de-aluugulu pîrulul Pirscovu si pîn la
Bîsca-mare : Aquilegia vulgaris 1.., A^|)idium Pilix mas L.. A. Filix (omiiia L.,
C'.bferoi)byllum aureuin .iacf].. Cbrysocoma l.inosyris L.. C]inoi)odium vulgare L,
Euphrasia offîcinalis \,.. Fesluca (lavescens Willd.. (laleopsls Tetrahit L.. (Ja-
lium divarieatum Kil., (Jeranium Roberlianum L.. (Inapbalium rectun Willd.,
Hieracium sabaudum \,.. Lalliyrus sylvestris li.. fAizula maxima L. , Poly-
trichum communis [... Saponaria olficinalis L.. Sempervivum teclorum L., Tba-
lictrum aqiiilegirolimn .lac(|.. Tormeniilla rei)tans \,.
(58) Speciile de planle culese de cli-e UIricli MoHinann (/. c. 118-120)
în muniiî Praboveî . dc-alungulu '('olc'jemdLu spie Valea-lai-g : Hellebo-
rus odorus Kit.. Iris Icetidissima L. . Myosoiis palusiris Ti., Parnas.sia pa-
lustris L.. Salix a({ualica Willd.. Stacbys palusiris L,. Tamarix germanica L.,
Tussilago bybrida L.: în vecinllile m-.-<tireî Clieia : Acer P.seudo-Plafanus L.,
Brunella laciniata L., Bryum undidatuiu Rolb., Carex alba IlosL, (lentaurea
nigra L.. C rullienica DC. ('.. r.alcitrapa L., Cladonia fijnbriata Acbar., J)i-
dymodou rigiduluin ][e«lw., Epilobium angustifolium L., (Jeranium pratense L.,
<!enliana asclepiadea L., llypnum cupressitorme L. , Rubus id;i?us L., Salix
71
caprea L.. Spirita Ulrnaria L.. Siicla pnltntuiaria Acfiar. ; fie rii-telc Zgaiiu :
Anfheiiiis oarpalliiea KiL , Aspenila moiilana Kit.. ('.ani|)annla Sclieudizeri
Vili., (larex (irnia Hosl. , Chcnopodimn [)Oiiniis IJenrici.is L. , Cirsium pau-
cillorurri Kil., Dovonicum scorpie )if1es Hoili.. Ki-viigiiim alpiniiin .laeq.. (Jentiana
cruciala L. . <!eiim replans .lac(j. , i^poniodou nigricans Kit., Lepidiiiiti alpi-
nurn .lacip, i*hloniis alpina L.. I'(iicnii]I;i p;iliila Kil.. ruinimculus laniiginosiis
L. , Saxifraga slellaris .lacq. , S. Ai/oon L. . Scabiosa ^^ilonifolia Kii. . Vale-
riana inontann L.: la polele lîiice.iilorri : niyiini HClacemii lloniii., Cenlanrea
calocephala W'illd. ,('.. phrygia 1^., (^ladonia pyxidahi llolîin.. C.onyxa sqnar-
rosa L., Dicranum lieîeroinalimn Rolh.. l'Y'siaca sylvalica L., (îenliana asclepiadea
L., (ieraninni macrorrhyzon .lac((., (llecliom;) liitsul:i Kil.. Ilyperieuiii liirsiiiani L.,
Hypnuin C.risfa caslren.'^i.s L., II. nnliuis W'illd.. Ler^kea sericea JJedw.. Meiissi.
officinalis 1.., Pelligera canina Achar.. TiolliiL^ ciiroiwus L., ITsuea liii-Ia Achar..
U. harbala Hofrin.; pe vcrfulu liiiceiilorri : Aclii!le;i lanala Spreng.. Ajuga id-
pina .lac(|., Alchemiila nionlana Willd.. AlUniii ScJia^noprasiim L. . Hrncken-
Ihalia spiculitlara Kchb., Cai-e.x alpe.^lris AII., ('.era^^tiiiin {'riophoruin Kil., C.o-
traria glauca Achar. , Dryas octopelnla L. , (Îenliana carpatliica Kil.. (!era-
nium [lyrennicum (lav. . (Inaphalimn siii»inniu DCI., llieraciuni ;inianliacnin
Jae({.. Janipeni.'^ coiniminis L. var. naiui. Lycopodiinn selaginoides L.. l'.-tnnelia
tarl.area Acliar.. Pedicularis aspieniloliii Siiirm., I'oa snpina Sclirad., Poleniilla
acaniis Willd. , Friinula minima .laccp, Twallinim alpinuni Ho[). , Rhododen-
dron ferrugineum L., Kubiis corylifolius Kil.. Salix Kitaibeliana Rfx-li. . Saxi-
fraga ndoides Wulf. , S. rnpe.^lri^ Willd.. Scorzonera roea Kif. , Sculellaria
alpina L., Silene acaulis L., Tnssilago ai|>ina .lac(|., Viola alpina Jaeq., Wald-
steinia geoides Willd.; prin im[irejiii'imile Obîrieî lalomileî: Aeonilnm eam-
marnm .lacq., Achillea magna L., Ajnga alpina L.. Alyssiim saxalile L., A-
rabis alpina L., Asplenium Trichomanes [... (lampamila ca.r|»alhiea .lacq., Ca-
rex saxatilis Kit., Ceplialaiia Iranssilvanica Bing.. (".heirantims enspidaliis Kif.,
Del[>hinium al|)inum Kil.. hianlhus pelmeiis Kil.. 1). alpiniis L., (îeraninm py-
renaicum Cav., (leum montaniini .lac(}., Ilieradiini monlanum AII.. II. carpa-
thieum Bess. , Holcns lanaliis L. , Lycopodium complanalum L. . Mcehringia
înnscosa .lacq. . Pedicularis as[)lemrolia Sturm. , Poleniilla rnpeslris .lacq.
,
Saxifraga cuneifolia Kit. , S. Ccesia L. . Seabiosa Incida Vili. , Scrophularia
vernalis L., Scntellaria alpina L. , Senecio rnpestris Kit.. Thymus alpiniis L.,
Trilolium aureum Pol., Viola declinata Kit.
(59) Darea de semâ fcut de U. liotl'mann despre exeursiimea din ni-l,iî
Vîlceî (Cozia, Bistria) si aî (îorjuluî (Tismana, ele), se mrginesee numai
la un simplu calalogu de plantele cule.se în acesta excursiune. cataloga
remasii ineditu, i [)e care l'am extrasii din Dosarlulu de csire aJii acfdorn
scokî de medicin din Bmurcscl {An. 18GÎ-, Faiica ÎT). Speciile de plante
culese de U. Jlort'mann in acesfi nuini i cuprinse in ealalogulu menlionatii,
sunt uniitorele ; Aster caiius Kit., A. bessarabieus Hess., Atamanfha Liba-
notis L., Anthyllis Vnlneraria li.. Asiragalus glycy|)hyllos \,.. Agroslis alba L.,
A. spiea venii L.. A. (liflusa Hosl., Althtea oannabina L.. Arleniisia pontica L.,
A. Abiolanuni L.. A. caiiii[)esli'is L.. Asperula Isevigala DC... Aspidiuin F'ilix
femina L. . Aspleniuni Trichonuaies L. . A. obtusinn Kil. . A. Ceteracli L.
,
Brunella grandilloia L.. Helonica birsuta L.. Bi'ynin luitans [,.. }>. coespititium
L. , B. giaucinii L.. B. sei'iceuni L. , Bupbthabnum cordiloliiun Kit.. Bupleurum
talcatuin !>.. Calaniintlia offirinalis DC'.. . Canipanula glonienita T.. . C. patula
L., C. raimnculoides L.. Cardnus pannonieus Ti.. ('.. erispus L., Carlina vul-
garis L., Carlbamus lauains 1... (lastanea ve.-;oa L.. (lentaurea coriaeea Kit.,
C. Cnipina L.. ('. nigra L.. ('- |»brygia fi.. (".. pralensis Tbuill. , C solsli-
tialis li., C.elraria glanoa Aoliai-.. C.biPropliylluin îu'onuificuni li.. Clienopodiuin
Botrys L.. C'h. cbi'y.sonielanospei'uiuni Ball., C.brysocoiua Lino.syris L., Cir"
caea Luteliana L. . Cii'.suni ucranicum Bess. . C. Erisiibales Scop. , C tu-
berosuni AII., Cladonia (tornuta HofV.. C pyxidala lIolV.. Clemalis Vitalba L.,
Conyza sciuarrosa L.. Cynanebum V^ncetoxicuni L.. Cylisus nigi'icans L.. Dian-
thus collinus Kit.. I). Avineriiis Ti.. Dipsacns pilosus ]i., Ediinops Ritro Ti.
,
E. sphaîrocei)1ialus C. Epilol)iuiii grandifioruin L.. E. roseum fi. Equisetuin
liiemale Ti.. E. palustre L., Erythnea Cenlaurium Pers., Eu[)atoriuin canna-
binuni C., Eui)hr,'isia lulea L.. Evonynuis verrucosus L., Ferula nodiliora .lacq.,
Filago arvensis Ti. , b\ germanica Ii. . Caliuni linifolinni HC., (i. sylvaticum
L., Galeopsis Tetraliil L. . Cenista linctoria fi.. Cenliana l'neunionantbe Ti.,
Cnidiuni alsalicuni DC, Cypsopbila inuralis fi.. T Iedera Iteli.x L.. TTeracleum
sphondyliuin Ti.. Kieraciuin sal)audum Ii., ITolcus lanatus L.. Hypnuni cu|)res-
siforme Ti.. H. punctatum W., H. serpyllifoliuni Willd., fT. abielinuin Ti.. II.
complanatum. Tmpatiens Noii langere L., Tmila Heleniuui E. . .Inniperus com-
munis L.. .bincus aculitlorns Ebrb., liaserpitiuiu lalifoliuin fi.. fiU/ula albida
L. , Leskea .'^ericea Hedw. , Tiathyrus sylvestris E. . liavatera tburingiaca Ti.,
T^eonurus Cardiaca T^. . TiObaria fra.x'inea Hoff. . T^. ])runaslri tlolf. . TiVeopu-s
europseus E., Eysimachia puncfala Ti.. Marcbaulia [)olyniorplia I^., Marrul^ium
peregrinuni E.. M. vulgare li., Melampyrum nemoro.sum fi.. Mentlia incana Sol.,
M. Pulegiuni Ti,. M. sativa Sol., M. serotina Teu., M. sylvestris fi. v. august ifolia,
Micromeria rupestris Benib.. Mniiuu crislatum E.. M. cirrliatum li.. Mcebrin-
gia nmscosa E. , Moliuia ccerulea Mcencli. , Nepeta cilriodora Jaccj.. N. nuda
.lacq., N. pannonica E.. Ononis arvensis Jacq., Origanum vulgare li.. Parie-
laria officinalis Ti. , Paruielia [uduionaria Achar. , l'eucedanuni Cervaria E.
,
P. longifolimu Kit., Pbleuui prateuse 1^., Polygalu luajor .lacq.. Polygonum
Bellardii Kit., P. minus Aii. , P. Nemolapallmni E., Polypodium vulgare Ii..
P. Dryopteris E., Polytriobum juniperinuni E.. P. piliferum E.. Polysticburn cri-
73
statiiin RoHi. , Prenanthes muralis L. , Pleris aquiliiia L. INilicaria vulgaris
L., Pyrethrum inacrophyllum DC, Quercus robur L., Roa spinosissima L.
,
Riibus caesiiis L., Salix Russeliana Smilh. , Salvia glulinosa L., Scabiosa ar-
vensis L., Succisa pralensis Moencli. , Salsola Kali L., S. Tragus L. , Soan-
dix arvensis L., Scolopendriuni offioinariim 1^., Scropliularia laciniata Kit., Se-
neeio .Tacoba-a L., Silene rupestris Kit., S. petr?ea Kit., Selinum carvifoliuin
L., Se.seli gracile Kit.., Serralula linctoria fi.. Solidago Virga Aurea L., Sieges-
beckia iberica Wiild. , Sonchus fallax Vili. , Stereueauluin paschale Achar.
,
Thymus montanu.s L., Teucriiim Chamiedrys L., Trifoliiim aiireum Poli., T.
filifbrme Sav., T. pannonicum Kit.. T. parvifloruin Kit., T. reriUjiinaluin Kit.,
Verbascum lanalum Scbrad. , V. nigrum L. , V. orientale Sohrad., Veroniea
paniculata DC, V. orchidea Crantz , V. iirticsefolia L., Vicia polyphylla L.,
Viscnm album L.
(60) Precumu sunt urmulorele intet-esante publicatiunî de acesl natur :
Notkc sur la lloumanic. par A. Ooobesco et P. S. Aurkliano, Paris, 1867;
Tcra nosfr. de P. S. Alkemanu. Bucuresci, 1875: etc
(61) Astii-felâ sunt erborisal.iunile. în numeru de doue, fcute de d-lîi Dr.
D. Grecescu, una la m-slirea Sinaia. ;*Ua la îu-.slirile Agapia, Veraticu .i Nem-
ii. Spre a face învederat valorea ce t.rebue s se acorde daleloru provenite
din acestiî isvorii, voiu presenta aicea o analis despre ambele aceste erbori-
saiunî. întâia s'a fcut u pe spesele Scoleî de medicin din Bucuresci, de la
3-18 Augustii 1868. dup cum ni-o arat autoruîu în relai.iunca ce face de-
spre ea i care se afl jjublicat în No. 50 alu Monitorului ofkialu din 1869.
Acesta relatiune, mcaru c nu ofere vre-unîi interes maî particular, aulo-
rulu eî a credul necesar a o republica inc o dat la 1876 (vedî Revista
contimporan, 1876, pag. 337), fr îns de a meniona c ea maî fusese
alt dat publicat, ci presentândo ca o lucrare cu tolulu nou sub tillulu
Bxcursiunt botanice pe Bucegi, de i la finele acestei dri de sem arat, cerborisaiunea sa n'a fostu fcut pe Bucerji, ci Ia poleJc ucclorn muni {loc.
cit. pag. 341). Dar nici c era de lips o maî spune, de vreme ce acesta se
vede în deajunsu, din lista ce d de plantele în numeru de 150 specii, ce a
culeii sau observat în ctirsulu acest.eî erborisaiunî, i printre carî, afar de
vre-o 2-3 speciî (lihododendron alpinmn Iloff., etc.) ce 'i-au fost aduse de i^e
Verfu-cu-Doru, de ctre DD. Bernath, Letzmann i Braustjitter (vedî Mon. ofic.
l c.) i unu Vaccinium Myrtillus ce i-a fostu dat de unu cioi)anu (ibidem),
nu figurez numele a nici uneia din interesantele specii alpine, ce impodobescu
cu profusiune avutele piscuri ale acestora, muni. Cu tote acestea, mcaru cerborisaiunea d-luî Or. s'a mrginit numai împrejurulu in-stiriî Sinaia, i crelaiunea sa nu coprinde, nicî chiaru dintre plantele ce crescu pe la polele
Bucegiloru, de cât numaî i)e cele vulgare si maî comun cunoscute, tot ar
10
presenta ore-care interesu, dac aiUorulu eî nu ne-arii arta elîi însui, puti-
nulfi leineiu ce Irebue s puneinu pe indicai nnile ce ne d ; ecî aUminLrelea,
cum ne-amu puie explica numerusele contradicerî i inconsecine ce întâlniniu
în aceeai dare de sein publicat în rendurî diferite, i pe care nicirî, nu nu-
mai c nu le justific, dar nici mearu nu le relevez, dup cumu arti cere
regulele sinonimiei, condiiune indispensabil spre a'î pute pune cineva în a-
cordil erorile comise în determinaiunile i artrile anteriore, cu îndreptrile
pe cari le-arfi crede necesare maî târdiu? Astii-felîi, comparându relaiunea
publicat în 1869, cu aceeai relaiune republicat în 1876, aflmii indicate :
la Poiana-apuluî, în întâia, pe Bigitalis lanata i Lycopodium Selago, specii
cari în a doua devinii Dlqitalis grandiflora i Lycopodium clavatum; în fundulu
vii pîruluî Petra-ars; in întâia, pe Myosotis lancifolia Grec, specie conside-
rat ca nou, dar care în a doua s transform în vechia i vulgara specie
linnean Ilyosofis imlusiris L.; în Valea-Csriei, în întâia, pe Campamda^
cândCi major Grec, cându magniflora Grec, specie considerat i acesta ca nou,
dar care în a doua devine cunoscuta i vechia specie Campamda pcdida L.\
în fundulu iiridurii, ce învecmez calea ce duce la Ermilu, în întâia, pe Thymus
Chamcedrys L., Erigeron canadense L., Doronicum tussilagifolia Grec i Liparis
verna Grec; ultime doue considerate ca specii noue, dar cari în a doua devinii
Tfiucrium Chamcedrys L., Erigeron?, Doronicum austriacum L. i Malaxis paludosa
Swartz.; pe Verfu-cu-Doru, în întâia, pe PJwdodendron CliamccciMus L., specie
care, în a doua, devine Ehododendron aJpimtm Hoff., de i— fie fjisu în trecetîi
—
nu este nici unulii, nicî altuTtt, ci Ehododendron myrtifolium ScJtoU Kotschy; etc.
De alt parLo, cu tole c d-lu Gr. afirm, atâtiî în relal,iunea laiblicatîn 1869,
câtu i în aceea din 187(i, c fie-care din ele coprinde pe foie vegetalele ohscr-
vate i etilesc hi 18(18, in iimpil de doiic sCptcmânî cntn a durcd excnrsiunea
la polele Bucegilorii, noî vedemu c, în relal,iunea de la 1869 sunt trecute o
muli,ime de specii cari nu maî figurez în relaiunea de la 1876, p. c. Usnea
sinaira Grec, Gentiana obtusifolia, Gynoglossnm pictum, Flnus Mughus, Jnni-
perus communib, Salix lielix, S. fragil/s, Aspnrida odorata, Trinia hirta, Popu-
lus alba, P. tremula, Arabis alpina, Jlesperis vidgari.^^ Sinapis mgra, Potentilla
minima, Sfellaria medici, Quercus robur, Cin^iunt, glabro-monspessîdamm, Aco-
nitnm NaprJlns, Campamda arigustifolia, Euphorbia Cyparissias, Th/jmus Ser-
pyUum, Gentiana pidehella?, Ccnomice fnrcata, C. sylvatica?, C. verticiUata,
Adianthum fragrans, Lappa tonientom, Lu.nda maxima^ Ulmus campedris,
Campamda hybrida, Laserpiiinm Saleri L. ?, Galium sylvatieum, G. Cnieiata,
Pinus Abies; iar altele cari nu sunt trecute în relaiunea din 1868, dar cari,
din contra, aparii în cea din 1876, p. e. Popidus nigra, Trollius cnropmis^
Trientalis europcea, Fagits sylvatica, Plantago lanceolata, Seneeio viscosa (ce
de siguru este unu S. rupestris W. Kit., care a fostu reîî delerminatu), An-
thcmis tinctoria, Lychms Viscaria, BeiuJa alba si Alniis incana. — A doua erbo-
risaiune a fbslu fcut in Augusiu 1874, iai' relatiunea ne ne d despre ea,
impreun cu catalogulu planieloru observale, se afl })ublicale în Revista
contimporan literar ^i sciinific (1.876, No. 8, pag. 117-133). Din cele
vre-o 260 specii, ce se gsescu enumerale, nicî una nu este care se o-
fere vre-unti interesii mai deosebiii, ca caractere, raritate sau staiune, sau
care s nu se fi indicaii, toii prin aceleai regiuni, de ctre alii, cu inultu
mai înainte, afar numai de acelea, \)% cari determinaiunea lorii eronat, le
face s ne sar în ochî. Ca specimene vomu cita, pe : Finus Muglais L. (l. c.
120) indicaii în munii de la Sichla (muniî ale croru puncte culminante nu
trecu înlimea de 1000 metri), ce nu i)ole fi de cAtil resullatulii unei deter-
minatiunî greite, de vreme ce nu cunoscemu nicî unu locvi în ('arpaî, unde
Finus MiKjhus (coniferii ce caracterisez regiunea alpin inferior, i care
nu încei)e a se arta de câtii numaî de pe la înlimea de 1500 i 1800 me-
tri) se descind atfitu de josu; l)a2)hne alpina Z., indicaii prin pdurile de pe înl-
imele de la Sichla {l. c. 122), este de sigur alt ercjre, pe care, nu ni-o pu-
temîi explica altu-felii, de câtu prin împrejurarea c aulorulu a luatu pentru
acesta ))e i). Mascrcmn L ,specie forte comun în acea localitate, si despre
care, cu tote acestea nu s face nicî o meniune; Bigitalis media Z., indicat
în pdurea de la vale de Agapia (/. c. 124), nu pote fi de câtu DigitaUs gran-
di/lora AII. reu determinat. Me îndoescu chiaru si despre existena specfiloi-ti :
Eryngium aniethjstinum L. indicaii |)e câmpia de la vale de Agapia (?. c. 129),
ce forte probabilii este E. plamiin L.; Scropliularia Scopoli Hoppe (L c. 124),
ce de sigurii este S. aquatica L. (S. aJata GiL): etc.
(62) Vedî i Revista literar ^^ sciinfific, redactat de B. P. Hasdeu iDk. 1). Brandza, Bucurescî, 1876, pag. 48-53 i 141-178.
(63) Acestii discursu era redactaii cândîi d-lii profesorii AugustO Kanitz din
CIuju. 'mî fcu onorea de a-mî trmite recentulu su opusculii, întitulaii Plan-
tas Romani(d hucusque cognitas, Pars I et II, Claudiopoli, 1880, 140 pag. in 8",
coprindendii enumeraiunea planteloru Dicotyledone si Monocotyledone a le Ro-
mânieî, în numeru de 1890 speciî. Acestii numeru, este resultatulfi adunrii la
unu locii, pe ling câte-va speciî de prin districtele învecinate cu fruntariele
României, indicate dup d-niî Schur, Kotschy, Janka, etc, i de prin Dobrogia,
indicate dup câî-va ali botanistî, a tuturora speciilorii enumerate de Hacquet,
Edel, Czihak, Szabo, Guebhard, Leveille, Schott, precum i a celoru publicate
de mine în Buletinulii Societiî Geografice române (loc. cit.). Afar de acestea,
în partea a Il-a a interesantuluî su elaboraii, d-lu Kanitz se folosesce i de in-
dicaiunile datorite lui U. Hoffmann, pe care le citez dup Introdueiunea mea
din Partea I a Prodromuluî Florei române (Bucurescî, 1879).
76
(64) Vedî Revista sciinific, redactat de P. S. Aureliaxu i Gr. Stefanescu,
Bueurescî, 1871-79.
(65) D-lu inginerii St. C. Hepites, doctor în seiinlele matematice i fisice, cunoscuta
prin interesantele sale publicaiunî asupra meteorologiei, a înfiinaii de la 1878
o staiune meteorologic la Brila, unde face fr întrerupere, cu o perse-
veren i desinteresare vrednic de laud, observaiunile cele mai variate imaî comi)leie. Resultatele acestorii observaiunî , fcute în cursulii anuluî
1878-79 i comunicate Academiei române (vedî Anal. Acad. Bom. seria II,
tom. I, pag. 266), ne antoris a spera ca peste puinu vomu poseda datele cele
maî precise asupra climei acestei regiuni.
(66) Staiunea meteorologic de la laî, aflat sub direciunea d-luî P. Poni,
profesorii de chimie la Facultatea de sciine <1in îasî i membru alîi Academie
române, s'a înfiinaii în aniî din urm, prin iniiativa Academiei române.
Resultatele observaiunilorii fcute în ciirsulu anului 1878-79, se afl publicate
în Analele AcAideniiel române (Seria II, tom. II, secia I).
(67j H. Lkcoq. Etiide sur In GforjrnpJiie hotaniqiie de VEurope. Paris, 1854-58,
IX voi. in 8".
(68) Unu fenomenu forte curioii i pe care Fam observat în maî totî
muniî nostriî, este- rei)egiunea cu care pdurile de bradî sunt înlocuite prin
pdurî de mestecnî (Betida alba)., orî de câte orî s întempl ca cele d'în-
tâî se fie destruse prin incendiu sau prin vre-o alt împrejurare ure-care.
(69) G. Warlenrero. Fhra Carpafornm princijudium. Gollinga\ 181 i in 8".
RESFUNSULU D-LUÎ (IR. STEFxNESCU.
Salutare, fiu alii sciineî! Academia român, în noua sa transfor-
mare, cându orizontele activitii sale se întindea, cându avea tre-
buina de ceî maî devotai servitori aî sciineî, nu putea s nu te
cheme în sânulii su, pre tine care, înc teneru, te-ai consacrata
studiului, pre tine care, înelegendu c nimeni nu pote servi la duoî
cesarî de o dat, i-ai prsiii profesiunea ta de medicii pentru ca
s te ocupi exclusivii de sciina ta favorit. Botanica; i bine ai f-
cuii, sciina are trebuin de preoi devotai, de fii iubitori, de a-
mani pasionai.
Studiulii ce i-ai alesii nu este o sciina exclusivii de cabinetu,
elu este mai cu deosebire sciina cletore; îi place aerulu liberu, o-
rizontele întinsii alii câmpiilorii i piscurile înalte ale munilorii, i
acesta nu se putea împca cu profesiunea t-i, carete reinea închiii
în cerculii mrginitii i prea strimii pentru tine alii capitalei.
Academia român dar, prin vocea mea i (lice, bine aî venitti
între noi
!
Studiulii vegetaiunii unei erî este din acelea cari atragii aten-
iunea mai tuturoru omeniloru cari, de aprope sau de departe, se
ocup cu cercetarea naturei, fiindii c plantele prin varietatea i
frumuseea portului i prin utilitatea întrebuinrii lorii, fie pentru
ornamentaiune, fie pentru nutrire, fie pentru diferitele industrii, se
impunii de inele ateniunii omului; de aceea era nostr, de i re-
mas în urm în totu ce privesce studiarea sa din punctulu de ve-
dere alCi avuiiloru sale naturale, a fostu cu tote acestea obiectulii
a maî multoru cercetri în acesta privin; dar cum cele maî multe
din ele sunt simple enumerri a unui mai m^are sau mai micii nu-
meru de plante, sunt departe de a constitui ceea ce se numesce o
flor. Flora nu consist în faptulu bruii alu catalogrii plantelorîi
ce crescu întro regiune saii într"o er. ea este strînsu legat cu
climatulu, cu natura solului i subsolului i cu orografîa acelei teri.
Acela care întreprinde studiulu florei unei regiuni, numai dactine sem de aceste conditiuul precumu si de alte consideratiuui,
între cari în primulu rându sunt imigratiunile i aclimatarea plan-
teloru strine regiunii, numai acela dicu. îi pote da sema de tote
împrejurrile pentru cari unele plante crescu în unele regiuni i al-
tele aiurea. A cerceta tote aceste chestiuni, a pune în eviden co-
relatiunea dintre dînsele si a sintetisa în urm observaliunile, dân-
du-le unîi corpij, este a face o lucrare sciinific, i în asemenea
condiiuni numai se pote ave o Flor în adeveratulu su înelesu.
Sintesa ne o presini astdi prin discursuia ce ne-ai cititu. Flora ne
o vei da prin numerosulil materialii adunaii în erbarele ce pose-
dezi; dar ce dicu ? deja ne-ai datil prima parte din acesta impor-
tant lucrare (1).
Flora nostr, ne spui, coprinde specii siberiane, lapone, grece id'ale Asiei mici; acesta este o constatare preios, fiindil c ea con-
cordez cu climatulu României, er cu clim extrem, în care maxi-
mulil temperaturei se sue pîn la 36", 3C. i minimum se cobora
pîn la 22",4C, adic care presint o diferin de temperatur de
58°, 7C, ceea ce sa întîmplatu anuliî trecuii; er în care, graia
observaiuniloru meteorologice, ce de 9 ani se fcu la scola de
Agricultur de la Ferestru, putenui afirma c diferin între cea maî
mare si cea mai mic cldur, nu a fotii nici o dat, în aceti
9 ani, mai jos de 38" pîn la WCNimicii ca temperatura, i în generalii climatulâ unei teri nu in-
(1) Dr. D. Brândz, Proâromulu Florei române sau EnumeraUtinea plantelorU phi astâdt
cunoscute în Molm-a i VciIacJiia. Partea I. Bucuresd, 1879.
79
fluinez aa de niultu în desvoltarea i posibilitatea de a trai a
plantelor LI. Fie-care plant i fie-care funciune a plantei are nece-
sitate de o a nume cuantitate de cldur anual pentru ca s se potdesvolta. Posede o regiune media de cldur cerut de cutare spede plant i de cutare din funciunile sale, ele se îndeplinescii,
plantele crescu i prosperez; nu posede acea media, ele nu se potti
desvolta, sau sg pipernicescu i pierii, sau emigrez în alte regiuni
maî propice.
Dac observmu acesta lege în timpii i în spaiu, vedemii cnumai acestei condiiunî se datoresce marea diferin între flora Eu-
ropei din timpii geologici i a nume din perioda primar, i între
cea actual; atunci, ne arat paleontologia vegetal, cresceau în i-
mensele pduri carbonifere gigantele ferige i equisetacee arbore-
scente, pre cândii astdi aceste plante sunt reduse la nisce umile i
pitice plante erbose. Numai schimbrii climatului putemii atribui
extensiunea florei ardo-alpme pîn în câmpiile din apropiarea Lionu-
luî, în timpulii rpocet gMariloril, pre cându astdî ea nu exist de
câtii în regiunile polare i pre vîrfurile Alpiloru. Dac flora mclite-
raman, într o epoc maî apropiat de noî, pe la începutulu epoceî
actuale, se întindea pîn la Paris, acesta nu se datoresce de câtii
climei maî calde din acelii timpu.
Totii aa este, dac considermii lucrulii în spaiu; curmalulu de-
i vegetez în aerii liberii spre limita inferic)r a climeî temperate,
elu nu fructific i fructele sale nu se cocii de câtii în climele calde,
niimaî pre limita septentrional a Sahareî i în acele localiti, unde
temperatura media anual este de celii puinii 2r5C.; aa elu cre-
sce, în adeverii, pe litoralulii Mediteraneî : la Nice, INIonaco, Mentona,
Neapoli, dar nu fructific; temperatura media a acestoru localitî,
îndestultore pentru a vegeta planta, nu este îndestultore i pentru
a fructifica, i maî puinii înc pentru ca aceste fructe s se coc;
la Palermo, cu o temperatur media' anual de peste IT^C, curma-
lulu fructific, dar fructele sale nu se cocii; la Catania. cu o tem-
peratur media de 18'^-19°C, fructele curmalului se cocii, dar nu
îndestulii ca s fie bune de mâncare, cci nu au de câtii puin
80
dulce i presint înc stifositatea propria fructelom necopte; trebue
s mergemu tocmai în sudulu Algeriei, unde temperatura media a-
nual trece peste 21°C, pentru ca s gsiinu curmale dnlcî, sch-rose si bune de mâncare, curmalele dise de Barbaria.
Dar s lumu unu exemplu din chiaru era nostr; vedemCi czarzrulu i caisulu, plante exotice, dar aclimatate de multu în
er i prin urmare considerate astdî ca indigene, aa de prospere
în regiunea câmpen, abia potu exista în regiunea colineloru i lip-
sescCi cu desevîrire în regiunea muntos; totu aa i cu via, a-
bundant în regiunea campen i a colineloru, abia pote vegeta pe
ici pe colea în regiunea muntrjs, dar niciri fructele sale nu a-
jungu la maturitate. Nu avemii nici o staiune meteorologic în a-
cest regiune ca s putemii sci care ' este temperatura sa media
anual, dar de siguru ea trebue s fie cu unulîi sau doue grade
maî mic de câtu cea câmpen.
Numai dac amu ave staiuni meteorologice în maî multe re-
giunî ale României, ne amu pute da sem cu mai mult siguran
de diferinele, ce întîlnimu în distribuiunea i cantonarea plantetoru,
în diversele pri ale erei nostre; cci, ori câtu de puinii întins
este România, orografia sa este astii-felu, c climatulu ei variez,
în generalii, de la unu locu la altulii, i numai graia înfiinrii de
ctr Academia a doue staiuni meteorologice : la Iai i la Bucu-
resci, graia ludabilei iniiative luat de d-lu dr. tefanii Hepites,
pentru înfiinarea unei staiuni meteorologice, cu propria sa chel-
tuial, la Brila, graia în fine zelului brbailoru pui în capulu a-
cestorii staiuni, suntemu astdî în posiiune s facemu învederate,
celu puinii pentru anulu trecuii, diferinele de climatu între locali-
ti, relativii aa de apropiate cum sunt Bucurescii, Brila i lai.
Aa, din resumatele generale ale acestoru trei staiuni meteorologice,
pentru anulu trecutu, result c temperatura media anual a fostii :
la Bucurescî de 10°,53C.
la Brila de. . . 10",30C.
la Tasi de 9°,68C.
81
C cea mai mare temperatura a anului a fostu :
la Bucurescî de + :-^6°,3C. în diua de 2 Augusta,
la Brila de -h 33^8C. în diua de 26 Tuniu,
la Iai de + 3o',0C, » 6 Septembre.
C cea inaî mic temperatur a anului a fostii :
la Bucuresci de — 1 7^5C. în diua de 29 Decembre.
la Brila de ...... — 17°, 7C. idem. idem.
la Iai de — 22^4C.| ^9
Decembre.
C în întregulii a cadutu :
( 386""",^J8 de ap.la Bucurescî
^908""",0 de zpad,
la Brila 630"'",30 de ap,
la Iai- 563""",75 de ap (1).
Cândti se va înfiina i a patra staiune, în Oltenia, conformu
votului ce Academia a datti dilele trecute, vomti pute sci i varia-
iunile climatului la cea-1-alt extremitate a ereî.
Dup climatu, natura solului i a subsolului este alu duoilea fac-
torii, alu duoilea regulatorii alu distribuiunil planteloru chiarii în
acelaLi climatil. Sunt spee de plante cari nu prosperez de câtii în
a nume natur de teremuri; de ex. mai pretutindeni unde vomu
vede crescendii spontanei! mcstecnulii (Betula alb) sun ternii siguri cteremulii esle siliciosu; pretutindeni unde cresce podvalulit (Tusilago
farfara) elii este argilo-margosu, admirabil corelaiune între geolo-
gia i botanic! Cresce întfo localitate mestecnulu, geologulu scaute c va da peste strate de nisipiî, pe gresia, de cuaritu, de
micaistu, etc; se observ nisce asemenea strate, botaniculu s fie
cu ateniune c va întîlni mestecnulu, i totu astu-felu este pentru
straiele argilo-marg(3se i podvalulu, i pentru o mulime de alte
plante.
Dac vomii adoga la aceste cause aciunea vînturiloru i aceea
a paseriloriTi cletcjre, precum i influena omului, fie voluntar, cum
(1) La staiunile din Brila si Taî apa este calciilat la unu locu cu zpad cdut, pre
cându la 'stagiunea din Bucurescî s^a notatu apa deosebitu i zpada deosebiii.
11
82
este introducerea i aclimatarea planteloru alimentare, fie involuntar
i cu totulu accidental, cum este în introducerea de plante noî ce
se face în urma resbeleloru i a invasiuniloru armateloru de ocu-
paiune, vomu pute înelege la câte numerose cause de variaiunî
este supus (lora unei regiuni, cause de cari botaniculti trebue sti sem în descrierea florei unei teri; asa, este cunoscut la noi în
acesta privin acea plant ghimpos, suprtore, ba vtmtorechiaru animaleloru, care luase o aa desvoltare, c invadase tote sa-
tele i câmpiile în câtu autoritatea central a lostii silit s ia me-
suri pentru stîrpirea ei, dându ordine severe ca s o cosesc de
tînr, mai înainte adic ca fructele sale s ajung la maturitate; în
elegei c este vorba de acea plant ghimpos pre care poporulu
nostru a numit'o dracilâ, (Xanthiuni spinosum) sau holer, ca a-
lusiune la epidemia holerei care a bîntuitu era în anii 1848
i 1849; plant care, în România de peste Milcovu, era necunoscut
înainte de invasiunea rusesc de la 1829, i în România de din-
coce de Milcovu înainte de invasiunea de la 1848-1849 i care a^
fostii introdus, prin agarea fructeloril ei, asemenea ghimpose, de
codele cailorii otirii de invasiune.
Dac inse acesta plant, prin immulirea ei extraordinar i prin
importunarea sa, a atrasu ateniunea, nu numai a botanicilorti, dar
a tuturoril Româniloru, câte alte spee nu au fostu introduse prin
tenurile transportate în urma otiriloru numeroseloru i feluritelorii
invasiunî ce amu avutu s suferimîi neconteniii, dup cum acesta
s'a întîmplatu acum în urm, în Francia, unde botanicii frâncesi au
constatata, în tote localitile din resritulu Franciei, ocupate de ar-
mata de invasiune german, în resbelulii din 1870-71, o mulime
de spee nuoî de plante cari nu existau înaintea acestui resbeliâ.
Acesta este o chestiune de studiaii pentru era nostr, de i pentru
asemenea studiu, o recunoscil, trebue s posedmu mai ânteiu unu
tractaii completu a florei române, pentru c numai atunci se pote
sci cu sisurant ce a existatu si ce nu a existatu si sa întrodusu
prin imigrare; acesta flor nu amii posedat'o pin acum, i de aceea
nici nu se cunoscii într'unu modu precisu plantele de curenda imi-
83
grate din florele eriloru vecine. Graia înse publicaiimiî Florei ro-
mâne, pre care aî început'o cu atâta ardore i pre care spermCi cîn curendii ne-o vei da complet, acesta constatare nu va maî fi
imposibil.
Distinciunea i limitarea celoru ese regiuni botanice a florei nos-
tre, fcut cu atâta precisiune este o lucrare meritoria pentru care
aî cheltuiii timpu i munc, cci consciinciosii în lucrarea ta, cum
sunt toi adeveraiî omeni de sciin, nu te- ai muluinitii cu citaiu-
nile diferiilorCi exploratori pre cari ni-î menionezi cu atâta cuno-
scin i imparialitate, ci cii voiii s te încredinezi prin tine în-
suti, s cutreeri tera în diferite sensuri, s explorezi mlastinele mo-
cirlose ale Dunrii, câmpiile ardetore ale brganelorii, vile pro-
funde i vîrfurile pleuve ale Carpailoru, pentru ca s vedi, spipi, s te convingi.
Prin studiile i observaiunile urmlore, ajutatu de ast-dat de datele
meteorologice, ce am convinciunea ferm c nu ne voru lipsi, cci
Academia nostr, care a luatii în manele sale june dar vigurose
chestiunea observaiuniloru meteorologice, va face s se îmmulosc
în diferite puncte ale Icrei staiunile meteorologice,—ajutatu asemenea
de tote cele-1-alte auxiliare, ne vei arata raiunea analogiei florei cal-
carului de la Repedea cu aceea a regiunii muntose de la înlime
de 1200 de metre, ne vel face s vedemu tote acele relaiuni în-
tinse ce exist între diferitele fenomene ale naturei cu flora unei teri.
Nu este lucru mai importanta, din punctulu de vedere alu sciin-
eî pure, alu filosofieî naturei, i toii de o dat i din punctulu de
vedere practicu i materialu alu unei teri, ca cercetrile i explor-
rile naturale fcute cu persisten i sistem. în acesta privin era
nostr a reniasiî forte îndrtu; cuele aix fostu numerose, dar
am convinciunea c timpulii a sositu. cându aceste studii s se
cer de tote spiritele luminate i iubitore de propirea erei loru.
Pîn acum câi-va ini isolai,
pasionai pentru sciin,
i-au
pusu tote silinele s îndemne i prin faptu i prin graiu i prin
scrieri, dar vocea lorii prea slab i împrejurrile terii au fcuii
c ei nu ai:i pututu fi ascultai; astdi înse, cândti era s'a aedatu
84
pe temelii solide, cânclu posiiunea sa politic i geografic o oblig
s merg în fruntea miceloru popore ce o încongiur, cu risculti de
a remâne în urma loru de nu se va grbi; cându avemu unu
corpu atâtu de luminatu i cu atâta autoritate cum este Academia
român, aceste studii nu se maî potii amâna. Ceea ce dînsa nu va
pute face cu slabele sale mijloce, Statulu o va face cându ea, a ca-
rii misiune este tocmai de a respândi lumina i cunoscinele în tote
sensurile,! va îndemna pe guvernu s intre cu o or maî de tim-
puriu pe acesta cale, pre care totui, maî curendu sau maî târdiu,
va trebui s intre, numaî s nu se pot dice : este prea târdiu.
•v^yv^
•*v^; '-,.y^ y
,* -fi -r
L«*J
>- .:\ s..\y
Recommended