View
55
Download
1
Category
Preview:
Citation preview
AUTORI
Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI
Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI
Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, conf. univ. Dr. , U.S.A.M.V.
BUCUREŞTI
Echipa de CERCETARE
Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia ICEADR Bucureşti
Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan ICEADR Bucureşti
Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor ICEADR Bucureşti
Consultant tehnic Ing. Moldovan Elena ICEADR Bucureşti
Dr. ing. Sin Gheorghe – A.S.A.S Bucuresti
Sef. lucrări dr. ing. Beciu Silviu – U.S.A.M.V Bucuresti
Redactare: Dr. ing. Ursu Ana
Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor
INTRODUCERE.............................................................................................................2
CAPITOL 1 DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ...........................................3
CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-ECONOMICE PENTRU PRODUCŢIA VEGETALĂ............................................................................................7
CAPITOL 3 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE .........................................11
CAPITOL 4 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI PENTRU LEGUME................................................................................57
CAPITOL 5 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI PENTRU POMI ......................................................................................86
CAPITOL 6 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI PENTRU VIE........................................................................................109
CAPITOL 7 COSTURILE DE UTILIZARE A UTILAJELOR AGRICOLE .................130
ANEXE ......................................................................................................................163
1
I N T R O D U C E R E
Caietul fermierului se doreşte a constitui un sprijin de natură tehnică şi economică pentru agricultorii români care
activează în domeniul producţiei vegetale din câmpia de sud.
Se cunoaşte faptul că, un rol important în obţinerea unor producţii ridicate îl au factorii climatici, respectiv
temperatura, precipitaţiile, regimul eolian, etc. Influenţa acestor factori nu poate fi modificată, ci doar influenţată
în sensul dorit de om.
La toate culturile agricole, timpul de producţie, începând de la pregătirea terenului până la recoltare este
completat de intervale în care culturile respective se află sub influenţa exclusivă a factorilor naturali.
Cheltuielile de producţie se avansează pe toată durata anului, iar recuperarea acestora se realizează abia după
recoltare şi valorificarea produselor.
Se impune ca fermierii să-şi stabilească o structură de culturi care să permită îmbinarea unor specii cu timpi de
producţie diferiţi, astfel încât pe baza veniturilor proprii obţinute eşalonat în cursul anului, să se poată asigura
autofinanţarea activităţii productive din exploataţiile agricole.
Deasemenea, tot datorită caracterului sezonier al producţiei agricole, pentru utilizarea completă a mijloacelor de
muncă şi a forţei de muncă, este recomandat ca în fiecare exploataţie agricolă să se crească şi animale. Pentru
aceasta pledează şi faptul că alături de produsul principal, la toate culturile se obţin şi produse secundare, care
sunt bine valorificate în hrana animalelor.
Prin punerea la îndemâna fermierilor a unor tehnologii cadru pentru principalele culturi agricole, considerăm că
aceştia vor putea să-şi exploateze terenul în condiţii mai avantajoase, obţinând rezultate economice favorabile în
exploataţia agricolă.
În acelaşi timp aştepăm sugestii de la aceştia în scopul îmbunătăţirii prezentului material, astfel încât respectivul
caiet să fie de folos fermierilor în activitatea practică din exploaţiilor agricole.
2
Capitol 1
1. DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ
DENUMIRE….. ............................................................................................
ADRESĂ......................................................................................................
CÂMPIE
FORMA DE RELIEF PREDOMINANTĂ
DEAL
MUNTE
3
1.1 DATE DESPRE CLASIFICAREA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE VEGETALĂ
Tabelul nr. 1.1
Criteriul de clasificare
Sistemul de producţie
Principalele caracteristici
1 2 3
• Intensiv Volum ridicat de capital investit în factorii de producţie 1 . Volumul investiţiilor de capital
• Extensiv Resurse de capital reduse
• Monocultură În unităţi specializate: legumicultura, viticultură, pomicultură etc. 2. Numărul de culturi
• Policultură Un sortiment de culturi
• Tradiţionale în general sunt de tip extensiv practicate în zonele de deal şi munte
• Modernizate Grad ridicat de mecanizare a lucrărilor
3. Nivelul de aplicare a
progresului tehnic
• Ecologice Nu utilizează produse chimice
• Pentru zone de
câmpie
Predomină cerealele, plantele tehnice
• Pentru zone de
deal şi munte
Predomină viticultura, pomicultura, păşunile şi fâneţele naturale
4. Zona pedoclimatică
• Zone podzolice Necesită amendamente pentru corectarea pH-ului.
• Cu asolament de
2-3 ani
In gospodăriile individuale, de exemplu de forma grâu/porumb 5. Asolament
• Cu asolament de
3-6 ani
In funcfie de gradul de autosuportabilitate a culturilor
• Irigate Solicită investiţii importante 6. Nivelul de alocare a apei
• Neirigate Pe terenuri slab productive, cu producţii mai mici la hectar
*Sursa: Managementul modern în unităţile agricole – Margareta Oancea
4
1.2 DATE PRIVIND FORMA DE PROPRIETATE ŞI CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ A
TERENULUI Tabel nr. 1.2
FORMA DE PROPRIETATE
GOSPODĂRIE INDIVIDUALĂ
ASOCIAŢIE FAMILIALĂ
SOCIETATE COMERCIALĂ
Tabel nr. 1.3
CATEGORIE DE FOLOSINŢĂ
TEREN ARABIL
CULTURI PERMANENTE (LIVEZI ŞI ALTE CULTURI)
VII
PAJIŞTI PERMANENTE (PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE)
5
Tabel nr. 1.4
TEREN ARABIL (ha)
CEREALE PENTRU BOABE TOTAL din care: Arendă
GRÂU
SECARĂ
ORZ
ORZOAICĂ
PORUMB BOABE
MEI
HRIŞCĂ
ALTE CEREALE
LEGUMINOASE PENTRU BOABE
MAZĂRE PENTRU BOABE
FASOLE PENTRU BOABE
LINTE
BOB
LUPIN
ALTE LEGUMINOASE PENTRU BOABE
PLANTE INDUSTRIALE
FLOAREA SOARELUI
SOIA
RAPIŢĂ
IN PENTRU ULEI
IN PENTRU FIBRĂ
CÂNEPA PENTRU FIBRĂ
TUTUN
PLANTE TUBERCULIFERE
CARTOFI TIMPURII
CARTOFI SEMITÂRZII
CARTOFI TÂRZII
PLANTE RĂDĂCINOSE
SFECLĂ DE ZAHĂR
SFECLĂ FURAJERĂ
LEGUME PROASPETE
TOMATE
ARDEI
VARZĂ
CASTRAVEŢI
CULTURI PERMANENTE - POMI FRUCTIFERI
MERI
PERI
PRUNI
CAIŞI ŞI ZARZĂRI
PIERSICI
CIREŞI ŞI VIŞINI
ALŢI POMI FRUCTIFERI
VII
VII PE ROD CU STRUGURI PENTRU VIN
VII PE ROD CU STRUGURI DE MASĂ
VII TINERE NEINTRATE PE ROD
6
Capitol 2 Elemente metodologice tehnico-economice pentru producţia vegetală
2.1 ELABORAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ PENTRU PRODUCŢIA VEGETALĂ
Pentru fiecare cultură se întocmeşte o tehnologie cadru. Acestă tehnologie cadru pentru o cultură cuprinde toate lucrările
care se execută la cultura respectivă, în ordine cronologică, începând cu fertilizarea de bază şi terminând cu recoltarea şi
transportul producţiei principale şi secundare realizate.
Lucrările care se execută în toamnă alcătuiesc producţia neterminată. Pentru culturile de toamnă (ex. grâul, orzul, orzoaica
de toamnă, rapiţa), în producţia neterminată se include lucrările de înfiinţare, pe când la culturile de primăvară producţia
neterminată se referă doar la fertilizarea de bază şi arătură.
Lucrările care se execută începând cu desprimăvărarea şi terminând cu recoltarea şi transportul producţiei principale şi
secundare, se includ în anul de plan.
Prin cumularea lucrărilor cuprinse în producţia neterminată şi în anul de plan, se obţine totalul general la cultura
respectivă.
Pentru fiecare lucrare, se evidenţiază volumul exprimat în unităţi de măsură specifice (hectare, tone, tone kilometru, mii
litri).
Tehnologia cadru a fiecărei culturi este alcătuită atât din lucrări executate cu mijloace mecanizate, cât şi din lucrări
manuale.
Pentru lucrările mecanizate se precizează agregatele cu care se execută (tractorul şi maşina agricolă), precum şi parametrii
fizici şi valorici. Parametrii fizici se referă la consumurile de forţă de muncă mecanizată şi de combustibil. Consumul de
forţă de muncă (ore mecanizator) se determină prin raportarea timpului de lucru zilnic la productivitatea agregatului
respectiv şi apoi înmulţirea rezultatului cu volumul lucrării.
Consumul de combustibil pentru o lucrare se obţine prin înmultirea consumului specific cu volumul lucrării respective.
Parametrii valorici sunt reprezentaţi de tariful pe unitatea de măsură şi totalul cheltuielilor cu lucrările mecanizate.
Tariful pe unitatea de măsură (spre exemplu pe un hectar la o lucrare mecanizată include plata forţei de muncă a
mecanizatorului, cheltuielile cu amortizarea utilajului agricol respectiv, cheltuielile cu întreţinerea şi repararea utilajului,
precum şi cheltuielile cu motorina consumată pe hectar).
Pentru a stabili cât mai corect aceste tarife de lucrări mecanizate, s-a convenit să se utilizeze hectarul arătură normală, ca
un element comun pentru toate lucrările mecanizate.
A fost stabilită o valoare a hantrului pentru lucrările din toamnă şi o valoare a hantrului pentru lucrările din primăvară.
Cunoscându-se coeficienţii de transformare în hantri la fiecare lucrare agricolă mecanizată, se înmulţesc hantrii respectivi
cu valoarea unui hantru şi se calculează astfel tarifele pentru lucrările mecanizate.
7
Prin înmulţirea volumului de lucrări mecanizate cu tariful pe lucrare, se calculează totalul cheltuielilor la lucrarea
respectivă, iar apoi se cumulează cheltuielile pe toate lucrările mecanizate.
Pentru lucrările care se execută cu forţa de muncă manuală, există trei categorii în care acestea pot fi încadrate, în funcţie
de complexitatea şi dificultatea de execuţie.
În categoria I sunt cuprinse lucrări mai uşoare, cu complexitate redusă, iar în categoria a III-a lucrări de complexitate
crescută.
Valoarea unei zile-om efectuată în toamna anului de recoltă este mai mică decât cea a unei zile-om efectuată în primăvara
anului de recoltă. Prin înmulţirea consumului de zile-om cu tariful pe o zi-om, se calculează cheltuielile efectuate cu
lucrările manuale.
O rubrică aparte este deţinută de materii şi materiale, reprezentând inputuri care participă la realizarea producţiei pentru o
anumită cultură.
În cadrul acestei rubrici se includ îngrăşămintele organice şi chimice, pesticidele, precum şi alte materiale (exemplu gunoi
de grajd, sfoară pentru baloţi, etc.).
Pentru fiecare material utilizat, se specifică unitatea de măsură (kg, to, kg s.a., litri, mc, etc), cantitatea folosită, precum şi
preţul unitar. Prin înmulţirea cantităţii de material folosită cu preţul unitar se calculează cheltuielile ocazionate cu fiecare
material în parte. Însumarea cheltuielilor cu materii şi materiale conduce la calcularea valorii tuturor materiilor şi
materialelor folosite în procesul tehnologic.
Cumularea cheltuielilor mecanizate, a cheltuielilor cu lucrările manuale şi a mAteriilor şi materialelor, asigură calcularea
cheltuielilor directe pe tehnologia de cultură.
Cheltuielile directe pe total tehnologie sunt alcătuite din cheltuielile directe pentru producţia neterminată şi cele pentru
anul de plan.
2.2 ELABORAREA BUGETELOR DE CULTURI
Etapa următoare întocmirii fişei tehnologice pentru o anumită cultură, constă în elaborarea bugetului de venituri şi
cheltuieli pentru cultura respectivă.
Se precizează zona geografică luată în considerare precum şi potenţialul producţiei în zonă. De asemenea, sistemul de
cultură şi producţia estimată (cu referire la producţia principală şi secundară). Indicatorii care se calculează în cadrul
bugetului pe cultură se referă pe de o parte la cheltuieli, iar pe de altă parte la venituri. În cadrul cheltuielilor, distingem ca
grupe mari, cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe.
Cheltuielile variabile includ cheltuielile cu materii prime şi materiale, cheltuielile cu lucrările mecanizate, cheltuielile cu
irigaţii, cheltuielile cu aprovizionarea, cheltuielile cu forţa de muncă temporară, precum şi cheltuielile cu asigurarea
culturii.
În cadrul cheltuielilor cu materii prime şi materiale sunt cuprinse cheltuielile cu sămânţa şi materialul săditor, cheltuielile
cu îngrăşăminte chimice, cu pesticide, precum şi cu alte materiale.
8
Cheltuielile cu irigaţiile se referă la valoarea consumului de apă pentru udările care se aplică culturii respective.
Cheltuielile de aprovizionare se calculează ca o cotă din valoarea cheltuielilor cu materii prime şi materiale.
Cheltuielile cu forţa de muncă temporară se referă la acele cheltuieli care sunt ocazionate de lucrările efectuate de personal
anagajat pe perioade mai scurte, când se înregistrează vârfuri de lucrări manuale. Aceste cheltuieli se efectuează în
exploataţiile agricole de dimensiuni mijlocii, mari şi foarte mari.
O ultimă categorie o reprezintă cheltuielile care se fac pentru asigurarea culturii respective şi se calculează ca o cotă din
cheltuielile directe pe tehnologie.
Cheltuielile fixe alcătuiesc cea de a doua grupă mare de cheltuieli. Aici se includ cheltuielile cu forţa de muncă
permanentă. De asemenea, cheltuielile generale şi de management, care se calculează ca o cotă parte din suma cheltuielilor
de directe pe tehnologie, o cotă a cheltuielilor de aprovizionare, a celor cu forţa de muncă temporară şi permanentă.
Dobânzile la credite se calculează ca o cotă din cheltuielile directe pe tehnologie.
Amortismentul pentru clădiri şi utilităţi se calculează reprezintă contravaloarea cotei anuale de amortisment ce revine
pentru clădirile şi utilităţile din cadrul exploataţiei.
Din însumarea cheltuielilor variabile cu cele fixe, rezultă cheltuielile totale. La culturile care au şi producţie secundară
(paie, coceni, vreji, etc.) se scade valoarea producţiei secundare din cheltuielile totale, obţinându-se cheltuielile totale
pentru producţia principală. Prin raportarea cheltuielilor pentru producţia principală la producţia medie, se obţine costul
de producţie pe unitatea de produs (kg, to). Pentru a fi eficientă economic, fiecare cultură trebuie să aibă un preţ de piaţă,
care se stabileşte astfel încât să fie mai mare cu minim 5-10% decât costul de producţie unitar, realizându-se un venit şi o
rată a rentabilităţii corespunzătoare.
Prin înmulţirea preţului de piaţă internă previzibil cu producţia principală se obţine valoarea producţiei principale. Se
adaugă valoarea producţiei secundare la cea a producţiei principale şi se află valoarea producţiei totale pentru cultura
respectivă. La valoarea producţiei totale, se adună subvenţia, obţinând produsul brut. Din valoarea producţiei se scad
cheltuielile totale de producţie şi rezultă venitul impozabil. Din venitul impozabil se deduc impozitul şi taxele, obţinându-
se venitul net.
Rata venitului impozabil se exprimă în % şi se calculează prin raportarea venitului impozabil la cheltuielile pentru
producţia principală, iar rata venitului net + subvenţii, prin raportarea venitului net + subvenţii la cheltuielile pentru
producţia principală.
Într-o exploataţie agricolă se cultivă mai multe plante. Astfel, într-o exploataţie individuală cu profil de “Cereale şi plante
tehnice” putem avea următoarea structură de culturi: 65-75% cereale pentru boabe, 15-20% culturi tehnice şi 5-20%
plante furajere.
După elaborarea tehnologiei de cultură şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru toate plantele din cadrul structurii, se
trece la faza următoare şi anume la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe întreaga exploataţie.
În stânga bugetului se trec indicatorii economici care se analizează, iar în dreapta sunt prezentate culturile, cu suprafaţa
deţinută şi ponderea fiecăreia în cadrul structurii, ultima rubrică referindu-se la indicatorii economici pe total structură de
culturi.
9
Pentru a avea o imagine sintetică a rezultatelor economice obţinute în cadrul exploataţiei agricole, se întocmeşte o fişă
rezumativă a indicatorilor de sinteză pentru modulul de ..... ha în condiţii de neirigare (irigare).
Întocmirea fişei rezumative oferă posibilitatea de a exprima în final unele concluzii referitoare la viabilitatea exploataţiei
analizate şi a preciza măsuri pentru rentabilizarea culturilor din cadrul structurii şi chiar a înlocuirii unor culturi.
În ceea ce priveşte asigurarea unei dotări minime cu tractoare şi maşini agricole a exploataţiilor agricole individuale,
menţionăm faptul că în marea majoritate a cazurilor, lucrările mecanizate din cadrul tehnologiilor de culturi sunt efectuate
cu utilaje agricole închiriate, deoarece aceste exploataţii nu au posibilităţi financiare pentru achiziţionarea de utilaje.
Pentru exploataţiile agricole aparţinând asociaţiilor familiale şi societăţilor agricole cu personalitate juridică, se întocmesc
în general aceleaşi anexe.
Faţă de exploataţia agricolă, structura de culturi diferă, în sensul reducerii proporţiei de participare a cerealelor boabe şi
creşterii ca pondere a culturilor tehnice şi a celor furajere.
Astfel, în exploataţiile agricole care aparţin asociaţiilor familiale, cerealele boabe deţin 55-65% cereale, 20-25% culturi
tehnice şi 10-25% culturi furajere; în exploataţiile agricole aparţinând societăţilor agricole cu personalitate juridică,
cerealele boabe reprezintă 50-60 % din suprafaţă, culturile tehnice 25-30%, iar culturile furajere 10-25%.
Referitor la dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole, asociaţiile agricole familiale au posibilitatea ca, pe baza
profitului obţinut, să-şi achiziţioneze o parte din utilajele agricole necesare, apelând în măsură mai redusă la închirieri. În
general, asociaţiile agricole închiriază o parte din mijloacele mecanice destinate tratamentelor fitosanitare, fertilizării cu
îngrăşăminte organice, recoltării şi eliberării terenului de producţia secundară.
Societăţile agricole cu personalitate juridică, deoarece obţin profituri mai ridicate, îşi asigură aproape în totalitate necesarul
de utilaje agricole pentru a efectua lucrările mecanizate în perioadele optime recomandate. În unele cazuri, având o dotare
suficientă, aceste exploataţii au posibilitatea de a închiria unele utilaje altor exploataţii (ex. la recoltat, aplicarea
tratamentelor fitosanitaer, eliberarea terenului de producţia secundară).
10
Capitol 3 Planificarea şi realizarea indicatorilor tehnico-economici pentru
CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE 3.1 TEHNOLOGIE CADRU Tabel nr. 3.1
3.2 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE Tabel nr. 3.2
3.3 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Tabel nr. 3.3
3.4 STABILIREA ASOLAMENTULUI Tabel nr. 3.4
3.5 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
3.5.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Tabel nr. 3.5
3.5.2 ERBICIDE Tabel nr. 3.5.2
3.5.3 FUNGICIDE Tabel nr. 3.5.3
3.5.4 INSECTICIDE Tabel nr. 3.5.4
3.5.5 SĂMÂNŢA Tabel nr. 3.5.5
3.6 FIŞA COSTURILOR FIXE
3.7 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
3.7.1 CEREALE PĂIOASE Tabel nr. 3.7.1
3.7.2 PORUMB , FLOAREA SOARELUI Tabel nr. 3.7.2
3.7.3 SOIA, FASOLE Tabel nr. 3.7.3
3.7.4 RAPIŢA DE TOAMNĂ Tabel nr. 3.7.4
3.7.5 SFECLA DE ZAHĂR Tabel nr. 3.7.5
3.8 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI Tabel nr. 3.8
3.9 FIŞA DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR Tabel nr. 3.9
3.10 CHELTUIELI CU SALARII Tabel nr. 3.10
3.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.
Tabel nr. 3.11
3.12 CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 3.12
3.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI Tabel nr. 3.13
3.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE Tabel nr. 3.14
3.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 3.15
3.16 CHELTUIELI FIXE Tabel nr. 3.16
3.17 BUGETUL ACTIVITĂŢII Tabel nr. 3.17
3.18 BUGETUL EXPLOATATIEI Tabel nr. 3.18
3.19 FIŞĂ REZUMATIVĂ A INDICATORILOR DE SINTEZĂ Tabel nr. 3.19
11
3.1 TEHNOLOGIE CADRU
CEREALE, PLANTE TEHNICE ŞI CULTURI FURAJERE
Tabelul nr. 3.1
Specificaţie tehnică
şi tehnologică
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea
culturilor
şi a soiurilor
a. zonarea culturilor presupune amplasarea lor în acele condiţii de mediu
unde plantele întâlnesc cei mai importanţi factori din condiţiile de existenţă în
optimum sau apropiat de optimum. În prima fază se stabilesc cerinţele
pedoclimatice ale plantelor şi factorii edafici (de analiză), apoi în faza a doua
(de sinteză) se confruntă cerinţele pedoclimatice ale plantelor cu condiţiile de
climă şi sol determinate şi se stabilesc zonele de favorabilitate, cu graduările:
foarte favorabile, favorabile, puţin favorabile şi improprii.
b. zonarea soiurilor se stabileşte în funcţie de rezultatele experimentale
obţinute de institutele de cercetări de profil şi staţiunile experimentale agricole,
de pretabilitatea acestora în condiţiile naturale ale fermei şi a nivelului tehnic
asigurat.
2. Amplasarea
culturilor
Organizarea terenului în asolamente se realizează în funcţie de informaţiile
oferite de studiile de specialitate şi opţiunile fermierilor;
- tipul de asolament se stabileşte în funcţie de profilul fermei şi de culturile
alese de fermieri;
- tipurile de culturi se stabilesc în funcţie de tipurile de sol existente, de
însuşirile fizico-chimice ale acestora, de rotaţia culturilor (revenirea culturilor
pe acceaşi suprafaţă de teren) şi de planta premergătoare cu graduările foarte
bune premergătoare; bune premergătoare; medii; contraindicate;
3. Aplicarea
îngrăşămintelor
şi
amendamentelor
Nivelul optim de eficienţă economică al fertilizării culturilor se stabileşte
în funcţie de planta premergătoare; de fertilizarea aplicată anterior; de gradul
de aprovizionare cu apă; de nivelul producţiilor posibil de obţinut şi a
consumului specific pe unitatea de produs;
- tipul de îngrăşăminte se aplică diferenţiat în funcţie de concentaţia
acestuia, gradul de solubilitate, perioada şi modul de administrare;
- raportul între elementele nutritive (N,P,K) se stabileşte în funcţie de
plante, capacitatea de consum şi producţie a plantei cât şi a destinaţiei
produselor obţinute;
- fertilizarea organică se aplică culturii premergătoare;
- amendarea cu calcar este indicată pe anumite suprafeţe de teren în funcţie
de reactia solului
4. Lucrările
solului
Lucrările solului fiind specifice fiecărui tip de sol, tip de climat şi plantă se
stabilesc în funcţie de plantele premergătoare; de uneltele cu care se
execută arătura (lucrările solului cu plugul, cultivatorul, grapa, freza); de
adâncimea de executare a arăturii (lucrări superficiale, adânci, foarte
12
adânci, de desfundare ş.a.) şi de epoca de executare (arături de vară,
arături de toamnă, arături de primăvară);
- modul de executare a arăturii se stabileşte diferenţiat în funcţie de relieful
terenului;
- arătura pe curbele de nivel se recomandă pe suprafeţele cu terenuri în
pantă;
- pregătirea patului germinativ se stabileşte în funcţie de momentul
executării şi adâncimea de lucru.
5. Stabilirea
densităţii
plantelor
Densitatea la semănat se stabileşte în funcţie de capacitatea de înfrăţire a
soiului (cereale), data semănatului (faţă de epoca optimă), calitatea pregătirii
patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea densităţii pentru un răsărit
rapid), procentul de răsărire în câmp de 85-90% din boabele germinabile
semănate;
- stabilirea densităţii plantelor depinde de: numărul de boabe germinabile la
metru pătrat; de numărul de boabe germinabile la metru linear şi distanţa între
boabe pe rând; valoarea culturală a seminţei (puritatea 85% şi germinaţia 90%);
greutatea a 1000 de boabe (MMB); cantitatea de sămânţă la hectar; soiurile
cultivate.
6. Semănatul Semănatul este o lucrare tehnologică care se stabileşte în funcţie de:
- epoca de semănat a culturii (toamna sau primăvara);
- adâncimea de semănat (în funcţie de sol, plantă, mărimea seminţei şi
timpul când se face semănatul);
- distanţa dintre rânduri (corelată cu cerinţele soiurilor cultivate, metodele de
prelucrare a solului şi maşinile de semănat).
7. Întreţinerea
culturilor
a. combaterea integrată a buruienilor, se efectuează prin respectarea
rotaţiei cuturilor încadrate în asolamente recomandate, prin lucrarea corectă a
solului şi asigurarea unor condiţii bune de realizare a densităţii şi de creştere a
plantelor astfel încât acestea să înăbuşe buruienile;
b. combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor, impune respectarea
măsurilor agrotehnice, utilizarea de sămânţă tratată şi aplicarea de tratamente
în cursul perioadei de vegetaţie, la avertizare;
- metoda de combatere a buruienilor, a bolilor, dăunătorilor se stabileşte
pe baza consultării ultimilor noutăţi în domeniu privind produsele nou
apărute, cantităţi, concentraţii, asocieri de produse, metode de aplicare şi
aparatură performantă;
- produsele folosite în combatere sunt utilizate în funcţie de rezultatele
obţinute în folosirea lor;
- alegerea şi dozarea substanţelor de combatere şi a metodei de aplicare
se efectuează în concordanţă cu condiţiile evitării efectelor poluante prin
remanenţa în sol şi în produse;
c. irigarea presupune asigurarea necesarului de apă:
- pentru răsărire (în caz de nevoie);
13
- în perioada de vegetaţie (în funcţie de regimul pluviometric din toamnă şi
iarnă);
- necesarul de apă se stabileşte în raport cu producţia planificată, nivelul de
fertilizare, rezerva de apă din precipitaţii şi este calculat în funcţie de cultură,
suprafaţă şi disponibilul sursei de apă;
- metoda de irigat se alege în funcţie de dotarea existentă şi potenţială şi de
tipul plantei.
8. Evaluarea
producţiei
Elementele de evaluare a producţiei la nivelul potenţialului biologic al
soiurilor, în condiţii optime de tehnologie, sunt:
- numărul mediu de plante/m2(/ha),
- numărul mediu (greutatea) de boabe pe o plantă;
- MMB.
9. Recoltarea Recoltarea culturilor se stabileşte în funcţie de momentele optime specifice
fiecărei culturi şi de destinaţia lor;
- metodele de recoltare alese trebuie să asigure recoltarea în totalitate la o
singură trecere, în condiţii de calitate superioară, cu maximum de randament şi
cu reducerea la minimum a pierderilor.
* această schemă de prezentare este detaliată în “Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare cultură din grupa de cereale,
plante tehnice şi furajere, în funcţie de structura culturilor, stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie
14
3.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE ÎN PRODUCŢIA VEGETALĂ
PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE
IANUARIE
În această lună se întocmeşte programul general de activitate al exploataţiei pe anul agricol respectiv, program care
urmează a fi îmbunătăţit pe parcursul anului în funcţie de situaţiile concrete. Se întocmeşte în linii mari programul de
activitate pentru campania de primăvară, închizând culturile ce se vor înfiinţa şi lucrările prevăzute pentru fiecare cultură,
în ordinea firească stabilită prin tehnologiile de cultură cadru.
Se începe procurarea de inputuri necesare în campania de primăvară(îngrăşăminte chimice, seminţe, pesticide, etc)
Pentru cultura mare, se execută reparaţiile la maşinile şi uneltele agricole, în ordinea în care acestea se vor folosi în
campaniile agricole.
În câmp, se efectuează controlul semănăturilor de toamnă(din 15 în 15 zile), iar în situaţiile deosebite (ger puternic, crustă
de gheaţă, polei, băltări de apă) controlul se face şi mai des. În funcţie de cele constatate, se iau măsuri de spargere a
crustei de gheaţă, înlăturare a poleiului, evacuarea apei prin şanţuri de scurgere. O altă lucrare este transportul gunoiului
de grajd în câmp. Când există posibilităţi de irigare, dacă toamna şi iarna nu au fost precipitaţii, se fac udări de
aprovizionare şi la culturi neincluse în suprafeţele irigate.
În locurile de depozitare a produselor(magazii, pătule, silozuri), se face controlul produselor depozitate şi se iau măsuri de
corecţie a eventualelor nereguli. Astfel, acoperirea suplimentară sau dezvelirea parţială a silozurilor, în funcţie de
temperatură(desfacerea silozurilor şi sortarea produselor depozitate când se constată prezenţa mucegaiurilor),lopătarea
produselor şi aerisirea în magazii.
FEBRUARIE
Se continuă toate lucrările rămase neterminate din luna ianuarie. O atenţie deosebită se acordă în continuare controlului şi
îngrijirii semănăturilor de toamnă. În acelaşi timp se efectuează lucrări pregătitoare pentru campania agricolă de
primăvară, care se referă la analiza seminţelor, condiţionarea şi tratarea acestora, stabilirea cantităţilor de sămânţă necesară
pe specii.
Adeseori, în zona de câmpie din sudul şi vestul ţării, încep lucrările de câmp, putându-se efectua:
- fertilizarea, tăvălugirea culturilor de toamnă la ieşirea din iarnă(acolo unde se semnalează fenomenul de
descălţare)
- proba semănătorilor şi a maşinilor de administrat îngrăşăminte chimice
- pregătirea terenului pentru semănat şi însămânţarea primelor suprafeţe de culturi din epoca I, urgenţa I :
ovăz, mazăre, borceag de primăvară, lucernă, etc.
15
MARTIE
În această lună se desfăşoară din plin campania de însămânţări de primăvară.
Imediat ce zăpada s-a topit şi se poate lucra în câmp, arăturile de toamnă se grăpează pentru a distruge capilaritatea
stratului superficial de sol, prevenindu-se astfel pierderea apei. Pentru culturile care urmează a se semăna în epoca I, se
execută lucrarea cu combinatorul la adâncimea de îngropare a seminţelor. Dacă se fertilizează cu îngrăşăminte chimice,
acestea se administrează pe teren înainte de lucrarea cu cultivatorul. Dacă terenurile sunt puternic tasate sau îmburuienate,
se fac discuiri repetate în cruce, cu care ocazie se încorporează şi îngrăşămintele chimice.
În prima urgenţă, imediat ce se poate ieşi în câmp se seamănă toate suprafeţele de ovăz, mazăre, borceag de primăvară,
lucernă, in de fuior, butaşii de sfeclă pentru obţinerea de seminţe. Când temperatura solului ajunge la 3-6 C, se
continuă cu semănatul sfeclei de zahăr şi de nutreţ, florii soarelui, năutului, a inului de ulei. Tot în epoca I se semănă şi
plantele aromatice şi anume coriandru, anasonul, chimionul şi feniculul.
0
Spre sfârşitul lunii, dacă temperatura solului depăşeşte 6 C, se însămânţează cânepa şi se plantează cartoful. 0
Nu se vor neglija nici măsurile de îngrijire a culturilor de toamnă. Dacă fertilizarea cerealelor păioase de toamnă nu s-a
făcut în luna februarie, această lucrare se face în primele zile ale lui martie, începând cu grâul de toamnă.
Când pământul se dezgheaţă şi înfloreşte, culturile viguroase se grăpează cu grapa cu colţi reglabili, iar cele care au suferit
fenomenul de descălţare se tăvălugesc.
Acolo unde culturile de toamnă au fost compromise, se iau măsuri pentru reînsămânţare cu culturi de primăvară. Dacă
terenule este tasat şi îmburuienat, se face din timp o arătură superficială, care apoi se mărunţeşte cu grapa cu discuri;
pregătirea patului germinativ se realizează în preziua semănatului culturii ce înlocuieşte pe cea compromisă.
Terenurile cu sol mai afânat şi vegetaţie redusă se lucrează cu grapa cu discuri, pregătirea patului germinativ efectându-se
ca şi în cazul precedent.
În paralel cu semănatul plantelor din epoca I, se continuă lucrările solului(grăpări, discuiri, etc) pe terenurile ce urmează a
fi semănate mai târziu. De asemenea, analiza şi tratarea seminţelor pentru semănatul acestor culturi, proba maşinilor de
semănat, etc.
Acolo unde există posibilităţi de irigare şi timpul este secetos, se continuă irigările la cerealele păioase de toamnă.
Dintre lucrările de protecţia plantelor, menţionăm: controlul produselor agricole în perioada de trecere de la iarnă la
primăvară, controlul infestării solului cu larve ale cărăbuşului de mai, viermilor sârmă ,gândacului ghebos, buha
semănăturilor.
16
APRILIE
În această lună se semănă culturile din epoca a–II-a. Se începe cu cânepa şi cartoful, dacă aceste lucrări nu s-au realizat la
sfârşitul lunii martie. Când temperatura ajunge la 8 C la adâncimea de 5-6 cm, începe semănatul soiei, apoi al
porumbului şi fasolei. Înainte de semănat, se pregăteşte patul germinativ cu cultivatorul. Dacă este necesar, înainte de
acesta lucrare se aplică îngrăşăminte chimice.
0
Se controlează periodic starea semănăturilor şi se iau măsuri de completare a golurilor sau eventual de reînsămânţare. În a
doua jumătate a lunii aprilie începe recoltarea borceagului de toamnă.
Încep lucrările de întreţinere a culturilor de câmp; plivitul culturilor semănate des şi prăşitul culturilor semănate în epoca
I, mai ales sfecla şi floarea soarelui; de asemenea se execută răritul la aceste culturi.
Se efectuează pregătirea terenului şi a seminţelor pentru plantele ce se semănă în epoca a- III-a. Uneori la sfârşitul lunii
aprilie se însămânţează plante mai pretenţioase la căldură, ca iarba de Sudan, sorgul, ricinul.
O mare atenţie trebuie acordată lucrărilor de protecţia plantelor. Dintre dăunătorii polifagi, în această lună atacă cărăbuşul
de mai, rătiştera, viermele sârmă şi gândacul pământiu. Contra răţişoarei şi gândacului pământiu(în această lună se
întâlnesc mai ales la sfecla de zahăr şi floarea soarelui), dacă tratamentul la sămânţă se dovedeşte insuficient, se fac
tratamente şi în vegetaţie.
Culturile de rapiţă pot fi uneori atacate de gândacul roşu şi purecii de pământ. Se combat prin tratamente la avertizarea
primită de la unităţile de profil.
La culturile în care sunt atacate de pureci se fac tratamente în vegetaţie.
Lucernierele pot fi atacate de gărgăriţa mare a lucernei şi în acest caz se izolează prin şanţuri zonele atacate şi se fac
tratamente în vegetaţie. În cazuri de atac de buburuză, de gândac roşu al lucernei sau gărgăriţa lucernei, se coseşte lucerna
timpurie şi se lasă benzi capcane pe care se efectuează tratamente de combatere.
MAI
În prima parte a lunii se termină semănatul plantelor din epoca a II-a: iarba de Sudan, sorg, dovlecei, pepeni, etc. Lucrarea
se va realiza într-o perioadă cât mai scurtă, întrucât această lună este in general ploioasă şi acesta ar putea prelungi prea
mult semănatul.
În această lună se execută numeroase lucrări de întreţinere, astfel:
- grăparea culturilor înainte sau după răsărire, dacă s-a format crustă, la culturile de porumb, soia, cartof, etc.
- răritul la porumb şi eventual la sfeclă şi la floarea soarelui, dacă la acestea din urmă lucrarea nu s-a terminat
în luna aprilie;
- plivitul la culturile semănate des, atenţie deosebită acordându-se loturilor semincere;
- prăşitul tuturor culturilor prăşitoare; adesea în această lună se aplică câte două praşile;
17
- fertilizarea în timpul vegetaţiei a culturilor prăşitoare: porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof ,etc.
- deşi în general luna mai este ploioasă, pe suprafeţele prevăzute a se iriga, dacă precipitaţiile sunt insuficiente
şi rezerva de apă a solului este redusă, se administrează o udare;
- în această lună se recoltează prima coasă la lucernă, de asemenea borceagul de toamnă şi chiar cel de
primăvară pentru masă verde. După transportul recoltei de furaje, se aplică îngrăşăminte şi se grăpează
pentru încorporare superficială. De menţionat că înainte de recoltarea masei vegetale, se distrug prin ardere
eventualele vetre de cuscută din lucernieră. Suprafeţele de teren eliberate după recoltarea plantelor furajere
anuale(borceaguri) se pregătesc pentru semănatul în mirişte, în cadrul conveierului verde.
Încă din luna mai încep pregătirile pentru campania de recoltare a cerealelor păioase pentru campania de recoltare a
cerealelor păioase şi a altor plante cu recoltare timpurie(mazăre, rapiţă).
Trebuie acordată atenţie sporită faţă de lucrările de protecţia plantelor. Se va efectua un control repetat al stării culturilor,
pentru depistarea eventualelor atacuri de dăunători, astfel:
- buha semănăturilor, la cereale păioase, cartof, sfeclă, etc.
- gândacul ghebos la grâu;
- gândacul bălos al ovăzului, care atacă şi culturile de orz şi de grâu;
- gărgăriţa mazării;
- gărgăriţa sfeclei şi răţişoara porumbului;
- gândacul roşu al rapiţei.
Îndată ce se semnalează atacul, se apelează la aplicarea tratamentului de combatere.
La plantele furajere se semnalează de obicei aceiaşi dăunători ca în luna aprilie. Dintre bolile plantelor mai frecvente în
această lună sunt :putregaiul cenuşiu al florii soarelui, antacnoza la mazăre şi fasole, bacterioza fasolei, cercosporioza
frunzelor de sfeclă, putregaiul umed al tuberculilor de cartofi.
IUNIE
În luna iunie se continuă lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare.
Se prăşesc toate plantele semănate rar, mai înainte de începerea înfloritului, la porumb, floarea soarelui, fasole, soia, sfeclă,
cartof.
Se efectuează a doua fertilizare fazială în vegetaţie la a porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof, etc. În această lună începe
pregătirea tuberculilor de cartofi pentru plantările de vară şi dacă este posibil la finele lunii se realizează şi plantatul.
Se seamănă în mirişte plante furajere, în special porumb pentru masă verde şi porumb pentru siloz, pe terenurile eliberate
de plantele cu recoltare timpurie.
Se recoltează porumbul masă verde semănat în luna aprilie. Se finalizează recoltatul mazării şi al rapiţei. În ultima decadă a
lunii, se recoltează orzul pentru boabe şis e începe recoltarea primelor suprafeţe de grâu.
18
Înaintea de începerea recoltatului la cereale păioase, se efectuează o serie de lucrări pregătitoare şi anume:
- pregătirea combinelor de recoltare, a remorcilor de transport producţia, a uneltelor şi materialelor necesare
pentru prevenirea şi stingerea eventualelor incendii, a prelatelor folosite la etanşarea mijloacelor de
transport a producţiei de boabe.
- pregătirea preselor de balotat paie şi stabilirea locurilor la marginea solelor unde urmează a fi depozitaţi
baloţii până în momentul transportului la sediile exploataţiilor agricole.
- repararea, curăţirea şi dezinfectarea spaţiilor de depozitare a produselor.
- evaluarea producţiei, acţiune care se efectuează când plantele ajung în faza de coacere în pârgă.
Pe măsură ce terenurile sunt eliberate după recoltarea culturilor, se execută lucrări mecanizate în funcţie de condiţiile
concrete şi anume gradul de îmburuienare, gradul de aprovizionare cu apă a solului, mijloacele mecanice disponibile.
În continuare, se va acorda atenţie lucrărilor de protecţie a plantelor.
Imediat după treierat, seminţele de mazăre se vor trata împotriva gărgăriţei.
Dintre dăunătorii plantelor de cultură, pagube mai mari produc în această perioadă viespea cerealelor, cărăbuşeii
cerealelor, adulţii gândacului ghebos, ploşniţele cerealelor, sfredelitorul porumbului.
Bolile cele mai răspândite care se manifestă în luna iunie sunt: mălura, tăciunele şi ruginile cerealelor, putregaiul florii
soarelui, râia neagră a cartofului, etc.
IULIE
Cea mai importantă lucrare ce se execută în această lună este strângerea recoltei de cereale păioase, în primul rând a
grâului şi apoi a ovăzului. Cantităţile de produse acre rămân în cadrul exploataţiilor agricole se pun în magazii la început în
start subţire, pentru a nu se încinge.
Se procedează în continuare la curăţirea seminţelor. Se efectuează controlul zilnic, mai ales dacă produsele conţin seminţe
de buruieni sau dacă recoltarea s-a făcut pe vreme umedă. Principala măsură este lopătarea seminţelor. Stratul de boabe
nu se va îngroşa decât pe măsură ce în diferite puncte ale lotului umiditatea a scăzut sub 13-14%. În afară de cerealele
păioase, în această lună se mai recoltează inul de fuior, cânepa de fuior, muştarul, cartoful din soiurile timpurii.
Suprafeţele de teren de pe acre s-a strâns recolta se lucrează, acordându-se prioritate celor care sunt destinate a fi
însămânţate în toamnă. Odată cu araturile efectuate pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase de toamnă, mai ales
pentru grâu, se încorporează în sol îngrăşămintele chimice cu fosfor sau cele complexe, precum şi acolo unde este posibil,
gunoi de grajd bine fermentat.
În această lună se face cositul al doilea al lucernierilor, cu menţiunea ca în majoritatea zonelor din ţară această coasă se
lasă loturi speciale, pentru producerea de sămânţă. Se aleg în acest sens suprafeţe având plante bine dezvoltate, lipsite de
19
buruieni şi mai ales fără vetre de cuscută. Este indicat a se lăsa pentru seminţe lucerna care se găseşte între al 2-lea şi al 4-
lea an de vegetaţie.
Spre sfârşitul lunii iulie, în unele cazuri poate să înceapă însilozarea porumbului. În mod obligatoriu însă, în această lună
se finalizează pregătirea locurilor speciale pentru însilozare; de obicei lucrarea se execută în silozuri de suprafaţă.
La începutul lunii iulie, se realizează plantarea de vară a cartofului. Acolo unde sunt posibilităţi de irigare, se mai pot
semăna plante furajere în mirişte, îndeosebi porumb pentru masă verde.
Nu vor fi neglijate nici lucrările de protecţia plantelor. În general se întâlnesc aceiaşi dăunători ca în luna precedentă. O
deosebită atenţie se va acorda depistării şi distrugerii vetrelor de cuscută(la in, lucernă) şi de lupoaie ( la floarea soarelui,
cânepă, cartof, etc).
AUGUST
Luna august este în general secetoasă şi uneori excesiv de secetoasă. Pentru culturile de sfeclă, porumb, soiuri târzii de
cartof, etc., udările aplicate în această lună sunt hotărâtoare, determinând nivelul recoltelor.
Începând cu primele zile din lună, se face evaluarea recoltei la culturile de fasole, floarea soarelui şi porumb, pe măsură ce
plantele respective se apropie de coacere. În această lună se recoltează floarea soarelui, fasolea, soia. Se recoltează şi se
treieră loturile semincere şi gramincee perene. Inul şi cânepa recoltate pentru fuior se topesc şi apoi se prelucrează. În
unele cazuri începe recoltarea primelor suprafeţe cu sfeclă de zahăr.
În această lună se desfăşoară din plin lucrările de însilozare a porumbului, pe măsură ce plantele ajung în faza de coacere
lapte-ceară şi au aproximativ 70-75% umiditate. Se ştie faptul că întârzierea acestei lucrări are ca urmare scăderea
numărului de unităţi nutritive la hectar şi o reducere a perioadei de păstrare a porumbului însilozat. De aceea este necesar
ca însilozatul să se facă într-o perioadă cât mai scurtă, iar tasarea succesivă a straturilor de porumb tocat să se realizeze cât
mai bine, eliminând aerul, astfel favorizându-se fermentaţia lactică dorită.
În magazii, se controlează în continuare produsele depozitate, efectuându-se şi lucrările corespunzătoare de condiţionare
şi îngrijire, cu referire la vânturare, selectare, aerisire, îngroşarea sau subţierea stratului de produse depozitate.
În câmp, se continuă cu lucrările solului. Pentru semănăturile de toamnă, arăturile vor fi urmate de discuiri în agregat cu
grapa, pentru a menţine terenul curat de buruieni şi de a păstra umiditatea provenită din eventualele ploi.
În cazul executării de arături proaspete(după fasole, floarea soarelui, cartof, in, etc), este bine ca înainte să se facă udări de
aprovizionare acolo unde este posibil. Când pământul începe să se usuce la suprafaţă , se lucrează cu grapa cu discuri
urmată de grapa cu colţi.
La lucrările de discuire se introduc în sol şi îngrăşămintele chimice, mai ales pentru grâu.
20
Tot acum se începe cu pregătirea gunoiului de grajd, care urmează a fi încorporat sub brazdă la arătura de
tomnă şi dacă este posibil, acesta se transportă la capătul solelor acre urmează ase fertiliză organic, depozitându-se în
grămezi acoperite.
În această lună începe pregătirea campaniei de însămânţări şi arături de toamnă. Se iau măsuri de pregătire a seminţelor
destinate înfiinţării culturilor de toamnă(condiţionare, controlul purităţii şi germinaţiei).
La sfârşitul lunii august începe semănatul rapiţei de toamnă.
SEPTEMBRIE
La începutul lunii se verifică atent stadiul pregătirilor pentru campania de însămânţări şi recoltări de toamnă . În vederea
însămânţării cerealelor păioase şi a borceagului de toamnă , se vor controla toate suprafeţele de pe care plantele
premergătoare sau recoltat anterior şi se verifică stadiul lucrărilor de pregătire a solului şi de încorporare a îngrăşămintelor
Se face verificarea stadiului de aprovizionare cu sămânţă şi de pregătire a seminţei pentru semănat . Tot acum se
efectuează proba maşinilor de semănat .
În paralel cu lucrările de pregătire a campaniei de însămânţări de toamnă , se desfăşoară lucrări de recoltare la multe
plante agricole . Astfel :
- se termină recoltarea florii soarelui şi a soii ;
- se recoltează sfecla de zahăr conform graficelor de livrare convenite cu fabricile de zahăr ; dacă pe
parcursul verii au fost condiţii neprielnice ( secetă , grindină ) , sfecla se va recolta mai devreme deoarece
altfel plantele pot reînfrunzii şi creşterea lor s-ar face pe seama rezervelor de zahăr ;
- începe recoltarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii de porumb .
Tot în această luna se recoltează sfeclă pentru nutreţ , dovleacul , pe măsură ce plantele ajung la maturitatea de coacere .
La toate aceste plante şi în special la cartofi şi sfeclă de zahăr , evaluarea culturilor se face în perioada 1-25 septembrie .
Pe măsura eliberării terenului se efectuează arăturile . Se lucrează în primul rând suprafeţele care urmează a fi semănate cu
cereale păioase de toamnă în luna octombrie .
Arăturile bolovănoase se mărunţesc prin lucrări repetate de discuire , efectuate în cruce . Pentru ca arătura să se aşeze cât
mai bine , se fac lucrări de tăvălugire urmate de lucrări cu grapa . Sub arătură se administrează îngrăşăminte chimice şi
chiar gunoi de grajd bine fermentat .
Terenurile care urmează a fi semănate în primăvara viitoare se ară şi se lasă negrăpate peste iarnă , cu excepţia zonelor
secetoase . În luna septembrie se execută ultima coasă la lucerniere . După recoltare , lucernierele se fertilizează , se udă şi
se grăpează sau se discuiesc .
În vederea depozitării produselor se pregătesc din vreme magaziile pătulele şi spaţiile de însilozare a sfeclei şi cartofului .
21
Dintre lucrările de protecţie a plantelor , cea mai mare atenţie este acordată tratamentelor la sămânţa de cereale păioase
împotriva tăciunelui şi gândacului ghebos.
OCTOMBRIE
În această lună se finalizează recoltarea tuturor culturilor agricole de câmp : porumb , sfeclă de zahăr , dovleac , pepeni
etc .
Mai întâi se recoltează suprafeţele care urmează a fi însămânţate în toamnă şi se ară imediat după eliberarea terenului de
resturile vegetale . Adâncimea de arat se alege astfel încât să nu iasă bolovani mari deoarece în timpul scurt rămas până la
însămânţare , nu mai are timp să se aşeze . Sub arătură se încorporează îngrăşămintele fosfatice sau cele complexe .
Suprafeţele care nu se însămânţează în tomnă se ară iar sub arătura se introduc îngrăşăminte organice şi îngrăşăminte
chimice cu fosfor sau complexe .
Până la cel târziu 20-25 octombrie însămânţările de toamnă trebuie să fie terminate .
Produsele recoltate se depozitează cu atenţie : cartofii , sfecla de nutreţ în silozuri ; boabele în magazii ; porumbul ştiuleţi
în pătule . Controlul produselor depozitate se face des , deoarece schimbările de temperatura şi umiditate atmosferică ,
pot sa ducă la fenomene de încingere şi la apariţia diferitelor boli .
Dintre măsurile de protecţie e plantelor menţionam :
- tratarea seminţelor de cereale păioase contra nălurii şi a tăciunelui , pe măsura semănatului ;
- sortarea rădăcinoaselor şi a cartofilor înainte de însilozare , pentru prevenirea îmbolnăvirilor pe perioada
păstrării ;
NOIEMBRIE
Se continuă arăturile de toamnă pe toate suprafeţele arabile . Înainte de efectuarea arăturilor se împrăştie gunoi de grajd
sub brazdă . Se administrează în continuare şi îngrăşăminte chimice cu fosfor sau complexe . La începutul lunii se începe
controlul sistematic al culturilor semănate în toamnă , acesta repetându-se la circa două săptămâni .
Dacă nu s-au aplicat îngrăşăminte odată cu lucrarea de bază sau în preajma semănatului cerealele de toamnă vor fi
fertilizate cu îngrăşăminte fosfatice sau complexe , pentru a se mării rezistenţa plantelor la iernare .
În magazii , silozuri şi pătule se face în continuare controlul produselor depozitate. Odată cu scăderea temperaturii se
îngroaşă straturile de seminţe în magazii , deoarece pericolul fenomenului de încingere se reduce . Se măreşte însă în
silozuri stratul de pământ care protejează produsele contra gerului .
Sfecla şi porumbul însilozat încep să fie folosite în hrana animalelor . Se va descoperii cu grijă câte un singur siloz numai
pe măsura consumului de nutreţ pentru a prevenii alterarea furajului .
22
Dintre dăunători pot fi semnalaţi în această perioadă gândacul ghebos şi şoarecele de câmp , împotriva cărora se aplică
măsuri de combatere .
DECEMBRIE
În luna decembrie se execută puţine lucrări agricole în câmp . Dacă timpul este prielnic, se continuă efectuarea arăturilor
pe suprafeţele rămase nelucrate .
Cerealele păioase de toamnă se controlează periodic şi se iau măsurile de îngrijire corespunzătoare. Se pot administra şi
acum îngrăşăminte chimice , dacă lucrarea nu s-a făcut anterior .
Se controlează produsele depozitate şi se iau măsuri de ventilaţie , de asigurare a umidităţii , etc . Dacă în silozurile de
rădăcinoase şi cartofi au apărut diferite boli , silozurile se desfac , se sortează produsele şi se acoperă din nou .
În această lună se întocmeşte un program de aprovizionare cu seminţe , materiale, unelte . În funcţie de rezultatele
economice ale anului respectiv , se analizează oportunitatea procurării unor utilaje agricole pentru anul următor .
De asemenea , se ia în calcul posibilitatea accesării unor credite pe termen scurt pentru producţie , ţinând cont de
posibilitatea rambursării ratelor şi a dobânzii aferente
23
3.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE
Tabel nr. 3.3
Nr.
crt.
Dimensiunea modulului
şi sistemul de producţie
Activitatea
(cult. vegetală)
Ponderea culturii în
suprafata
cultivată(%)
Ponderea în totalul pe
cheltuieli a culturilor
(%)
Profilul “Cereale şi plante tehnice”
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Sfeclă zahăr
neirigat
Total 100 100
Grâu
Porumb
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
1. 20 ha
irigat
Total 100 100
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Sfeclă zahăr
Rapiţă
neirigat
Total 100 100
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
2. 200 ha
irigat
Total 100 100
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
neirigat
Total 100 100
Grâu
3. 1000 ha
irigat
Porumb
24
25
Orz
Floarea soarelui
Soia
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Total 100 100
3.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE
Tabel nr. 3.4 Productie planificată Productie realizata
Repartizat Repartizat
Specificare ha Kg/ha Total tone
Pentru
vânzare
Pentru
consum
zoot.
Auto
consum ha Kg/ha Total tone
Pentru
vânzare
Pentru
consum
zoot.
Auto
consum
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Soia
Fasole
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Alte cereale
Alte plante tehnice
Etc. altele
26
3.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI
Tabel nr. 3.5
Prima cultură A doua cultură Nr.
crt.
Cultura
Supra
faţa
ha
Data
însămân
ţării
Data recolt. Prod.
obţinută
(kg)
Prod
Kg/ha Denumire An S (ha) Denumire An S (ha)
0 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Soia
6 Fasole
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
9 Alte cereale
10 Alte plante
tehnice
27
3.6 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
3.6.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tabel nr. 3.6.1
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Cantitate rămasă Nr
crt.
Tipul de îngrăşământ
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data ha Cantitate Val.
lei
Cant. Valoare
lei 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fertilizarea culturilor – TOTAL
din care: CU ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE
CU ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
1 Azotat de amoniu
substanţă brută/
substanţă activă, kg
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
2 Superfosfat substanţă
brută/
substanţă activă, kg
Rapiţă
Grâu 3 Complexe
20:20:20 Porumb
28
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
12:52:0
15:15:15
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
4 Uree
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
5 Îngrăşăminte foliare
Agrofeed
19-19-19
Elite verde
20-20-20
Rapiţă
29
3.6.2 ERBICIDE
Tabel nr. 3.6.2
Plan anual Cumpărări Consum în producţie
Nr
crt.
Tipul de erbicid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana
la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Fasole
6 Soia
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
*Tipul de erbicid se alege, funcţie de cultură din Anexa 1
30
3.6.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 3.6.3
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de fungicid*
Cultura ha Cantitate Data
De la:...... Pana
la:........
ha Cantitate Valoare to Valoare
lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Fasole
6 Soia
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1
31
3.6.4 INSECTICIDE
Tabel nr. 3.6.4
Plan anual Cumpărări Consum în producţie
Nr
crt.
Tipul de insecticid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana
la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Insecticide – TOTAL
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Fasole
6 Soia
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
*Tipul de insecticid se alege, funcţie de cultură şi dăunători din Anexa 1
32
3.6.5 SĂMÂNŢA
Tabel nr. 3.6.5
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Cultura
ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana
la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Grâu
2 Porumb
3 Orz
4 Floarea soarelui
5 Fasole
6 Soia
7 Sfeclă zahăr
8 Rapiţă
33
3.7 FIŞA COSTURILOR FIXE
Tabel nr. 3.7
Amortizare Nr
crt.
Denumirea utilajului Preţ
(lei)
Durata de
utilizare (ani)
Costurile
fixe (lei/an)
Durata de utilizare
(ore/an)
Costurile fixe
(lei/oră)
0 2 2 3 4 5 6
1 Tractor T 045-4U cu cabină
2 Tractor U 683 cu cabina
3 Tractor „Zimbru 2200”
4 Plug PP4 x 30 M
5 Plug PRS5M
6 Grapa stelata GS 1.2
7 Grapa cu discuri GD 3.2 ME
8 Grapă Supersonic NIVA 6,4
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T
10 Remorcă cisternă RCU- 4
11 Maşina de erbicidat MIRA-500
12 Semanatoarea SPC 8 M
13 Semanatoarea SUP 29 -0 BR
14 Cultivator CSC 7 B
15 Combinator Vibromixt 321
16 Maşina amendamente MA 3.5
17 Dislocator DSP 4
18 Presa de balotat PPF OA -sârmă
19 Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A
20 Maşina de stropit si prăfuit MC 500
21 Combină autopropulsată DROPIA 1810
22 Echipament recoltat floarea soarelui
23 Echipament recoltat porumb
24 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF-350 cu rampă de udare
25 Total
34
3.8 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
3.8.1 CEREALE PĂIOASE
Tabel nr. 3.8.1
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime şi materiale
Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe
şi
material
săditor
Îngrăşăm
inte
chimice
şi
organice
Produse
fito
sanitare
Alte
materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Desmiriştit
5 Arat + grăpat
6 Lucrat solul fără răsturnarea brazdei
7 Discuit
8 Pregătit patul germinativ
9 Semănat
10 Erbicidat în vegetaţie
11 Tratamente fitosanitare
12 Irigat
13 Recoltat
14 Balotat paie
15 Transport materiale agricole
16 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
35
3.8.2 PORUMB , FLOAREA SOARELUI
Tabel nr. 3.8.2
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime şi materiale
Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material
săditor
Îngrăşăm
inte
chimice
şi
organice
Produse
fito
sanitare
Alte
materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Desmiriştit
2 Administrat gunoi de grajd
3 Administrat îngrăşăminte chimice
4 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
5 Arat + grăpat
6 Discuit
7 Pregătit patul germinativ
8 Semănat
9 Erbicidat în vegetaţie
10 Tratamente fitosanitare
11 Irigat
12 Prăşit
13 Recoltat
14 Transportat apă
15 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
36
3.8.3 SOIA, FASOLE
Tabel nr. 3.8.3
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime şi materiale
Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material
săditor
Îngrăşămi
nte
chimice şi
organice
Produse
fito
sanitare
Alte
materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Desmiriştit
2 Administrat gunoi de grajd
3 Administrat îngrăşăminte chimice
4 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
5 Arat + grăpat
6 Discuit
7 Pregătit patul germinativ
8 Semănat
9 Erbicidat în vegetaţie
10 Tratamente fitosanitare
11 Irigat
12 Prăşit
13 Recoltat
14 Transportat apă
15 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
37
3.8.4 RAPIŢA DE TOAMNĂ
Tabel nr. 3.8.4
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime şi materiale
Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material
săditor
Îngrăşămi
nte
chimice şi
organice
Produse
fito
sanitare
Alte
materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Desmiriştit
5 Arat + grăpat
6 Lucrat solul fără răsturnarea brazdei
7 Discuit
8 Pregătit patul germinativ
9 Semănat
10 Erbicidat în vegetaţie
11 Tratamente fitosanitare
12 Irigat
13 Recoltat
14 Balotat paie
15 Transport materiale agricole
16 Transportat apă
Total
Total cheltuieli
38
3.8.5 SFECLA DE ZAHĂR
Tabel nr. 3.8.5
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime şi materiale
Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material
săditor
Îngrăşămi
nte
chimice şi
organice
Produse
fito
sanitare
Alte
materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Desmiriştit
2 Administrat gunoi de grajd
3 Administrat îngrăşăminte chimice
4 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
5 Arat + grăpat
6 Discuit
7 Pregătit patul germinativ
8 Semănat
9 Erbicidat în vegetaţie
10 Tratamente fitosanitare
11 Irigat
12 Prăşit
13 Recoltat
14 Transportat apă
15 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
39
3.9 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI
Tabel nr. 3.9
kg Luna
Specificare I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII
Situaţia
la 31 XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
STOC LA
INCEPUTUL
ANULUI
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
INTRARI
RECOLTA
ANULUI
CURENT
Soia
40
Luna Specificare
I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII
Situaţia
la 31 XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
IESIRI
VÂNZARE
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
IEŞIRI
CONSUM ÎN
SECTORUL
ZOOTEHNIC
Sfeclă zahăr
41
Luna Specificare
I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII
Situaţia
la 31 XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
IEŞIRI
AUTOCONSUM
Rapiţă
TOTAL PRODUCŢIE
42
3.10 FIŞA DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR
Tabel nr. 3.10
mii lei Luna Situaţia
Specificare I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII la 31 XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
STOC LA
INCEPUTUL
ANULUI
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
INTRARI
RECOLTA
ANULUI
CURENT
Soia
43
Luna Situaţia Specificare
I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII la 31 XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Sfeclă zahăr
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
IESIRI
VÂNZARE
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
IEŞIRI
CONSUM ÎN
SECTORUL
ZOOTEHNIC
Sfeclă zahăr
44
Luna Situaţia Specificare
I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII la 31 XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Rapiţă
Grâu
Porumb
Orz
Floarea soarelui
Fasole
Soia
Sfeclă zahăr
IEŞIRI
AUTOCONSUM
Rapiţă
TOTAL VENITURI
45
3.11 CHELTUIELI CU SALARII
Tabel nr. 3.11
mii lei
Documentul de
înregistrare Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicaţii Total
exploataţie Grâu Orz Porumb
fl.
soarelui Soia Fasole
Sfeclă de
zahăr Rapiţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
46
3.12 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.
Tabel nr. 3.12
mii lei
Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total ferma
Grâu Orz Porumb fl.
soarelui Soia Fasole
Sfeclă de
zahăr Rapiţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
47
3.13 CHELTUIELI CU MATERIALE
Tabel nr. 3.13
mii lei
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi Felul cheltuielilor materiale Explicaţii Total
exploataţie Grâu Orz Porumb fl. soarelui Soia Fasole
Sfeclă de
zahăr Rapiţă
1 2 3 6 7 8 9 10 11 12 13
Azotat de amoniu substanţă brută/
substanţă activă, kg
Superfosfat substanţă brută/
substanţă activă, kg
Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
ELITE VERDE 20-20-20
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
48
3.14 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI
Tabel nr. 3.14
mii lei
Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total ferma
Grâu Orz Porumb fl.
soarelui Soia Fasole
Sfeclă de
zahăr Rapiţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
49
3.15 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE
Tabel nr. 3.15
mii lei
Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total ferma
Grâu Orz Porumb Fl.
soarelui Soia Fasole
Sfeclă de
zahăr Rapiţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
50
3.16 ALTE CHELTUIELI MATERIALE
Tabel nr. 3.16
mii lei
Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total ferma
Grâu Orz Porumb fl.
soarelui Soia Fasole
Sfeclă de
zahăr Rapiţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Total
51
Desfăşurarea cheltuielilor pe categorii CULTURA
Salarii angajaţi permanenţi Salariile mambrilor familiei fermierului Amortismentul
1 2 3 4
Grâu
Orz
Porumb
Fl. soarelui
Soia
Fasole
Sfeclă de zahăr
Rapiţă
Total
Tabel nr. 3.17
mii lei
52
3.17 CHELTUIELI FIXE
53
3.18 BUGETUL ACTIVITĂŢII
CULTURA:
CALCULAŢIE PE HECTAR
TIPUL EXPLOATAŢIEI PRODUCŢIA PRINCIPALĂ:
PRODUCŢIA SECUNDARĂ
Tabel nr. 3.18
INDICATORI
UM
VALOARE
1 2 3
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei
A1. Din care productia principala lei
B (+) SUBVENTII lei
C (=) PRODUS BRUT lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei
D1. Din care pentru productia principala lei
I. CHELTUIELI VARIABILE lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei
- Sămânţă şi material săditor lei
- Ingrasaminte chimice lei
- Pesticide lei
- Alte materiale lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei
3. Cheltuieli cu irigatii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei
6. Asigurari lei
II. CHELTUIELI FIXE lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei
- Cheltuieli generale si de management lei
- Dobanzi la credite lei
- Arenda lei
-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei
(-) Impozite si taxe lei
(-) Arenda lei
F. (=) VENIT NET+subventii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL %
H. RATA VENIT NET+subventii %
COST DE PRODUCTIE lei/kg
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg
3.19 BUGETUL EXPLOATATIEI DE ................ HA
ZONA DE ......... NEIRIGAT/IRIGAT
PROFILUL " CEREALIERE SI PLANTE TEHNICE"
TIPUL EXPLOATAŢIEI: Tabel nr. 3.19 C U L T U R A
Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia Sfecla zahar Rapita
TOTAL
ha
INDICATORI U.M
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI mii lei
A1. Din care productia principala mii lei
B (+) SUBVENTII mii lei
C (=) PRODUS BRUT mii lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE mii lei
D1. Din care pentru productia principala mii lei
I. CHELTUIELI VARIABILE mii lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei
- Sämãn si material saditor mii lei
- Ingrasaminte chimice mii lei
- Pesticide mii lei
- Alte materiale mii lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei
3. Cheltuieli cu irigatii mii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare mii lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* mii lei
6. Asigurari mii lei
54
55
continuare
C U L T U R A
Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia Sfecla zahar Rapita
TOTAL
ha
1000
INDICATORI U.M
100%
II. CHELTUIELI FIXE mii lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei
- Cheltuieli generale mii lei
- Dobanzi la credite mii lei
- Amortisment mii lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL mii lei
(-) Impozite si taxe mii lei
F. (=) VENIT NET+subventii mii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) %
H. RATA VENIT NET+subventii (%) %
3.20 FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de ... ha neirigat/irigat
Profil: Cereale şi plante tehnice
Tipul exploatatiei Tabel nr. 3.20
Nc.
INDICATORI
miilei
€ = 3,5 lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
4 Cheltuieli totale, d.c.:
4.1 - cheltuieli variabile
4.1.1 - variabile specifice
4.2 - cheltuieli fixe
5 Profit (3-4)
6 Rata profitului (5:4x100) (%)
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1)
8 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare)
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani)
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit)
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit)
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) *
15 Credite pentru producţie **
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie)
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de.................... lei.
**Creditele de producţie acoperă ......% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
Resursele financiare
Modulul evidenţiază o rată a profitului de şi asigură în medie un profit de ..... lei/ha.
Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de
dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de .... UDE, considerată (după tip)
ca o exploataţie foarte mare (şi după clasă) de clasa a .....-a.
Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite
...... ........
Modulul realizat prin proiectare este/nu este viabil economic la această dimensiune,
.............................................................................................................................................................................
56
Capitol 4 Planificarea şi realizarea indicatorilor tehnico-economici pentru
LEGUME 4.1 TEHNOLOGIE CADRU Tabel nr. 4.1
4.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN LEGUMICULTURĂ
4.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE Tabel nr. 4.3
4.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Tabel nr. 4.4
4.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI Tabel nr. 4.5
4.6 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
4.6.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Tabel nr. 4.6.1
4.6.2 ERBICIDE Tabel nr. 4.6.2
4.6.3 FUNGICIDE Tabel nr. 4.6.3
4.6.4 INSECTICIDE Tabel nr. 4.6.4
4.6.5 SĂMÂNŢA Tabel nr. 4.6.5
4.7 FIŞA COSTURILOR FIXE
4.8 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
4.8.1 TOMATE Tabel nr. 4.8.1
4.8.2 ARDEI Tabel nr. 4.8.2
4.8.3 VARZĂ DE TOAMNĂ Tabel nr. 4.8.3
4.9 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI Tabel nr. 4.9
4.10 FIŞA DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR Tabel nr. 4.10
4.11 CHELTUIELI CU SALARII Tabel nr. 4.11
4.12 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.
Tabel nr. 4.12
4.13 CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 4.13
4.14 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI Tabel nr. 4.14
4.15 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE Tabel nr. 4.15
4.16 ALTE CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 4.16
4.17 CHELTUIELI FIXE Tabel nr. 4.17
4.18 BUGETUL ACTIVITĂŢII Tabel nr. 4.18
4.19 BUGETUL EXPLOATATIEI Tabel nr. 4.19
4.20 FIŞĂ REZUMATIVĂ A INDICATORILOR DE SINTEZĂ Tabel nr. 4.20
57
4.1 TEHNOLOGIE CADRU
LEGUME
Tabel nr. 4.1
Specificaţie tehnică şi tehnologică
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea şi
stabilirea
structurii
culturilor
legumicole
a. zonarea producţiei legumicole se stabileşte în funcţie de interacţiunea
următorilor factori: geografici (latitudinea, altitudinea şi longitudinea), climatici
(căldură, lumină, precipitaţii şi vânturi), pedologici (tipurile de sol şi însuşirile
fizico-chimice ale acestora), social-economici (cererea pentru consumul de
legume, forţa de muncă, tradiţia pentru cultura legumelor, baza tehnico-
materială);
b. structura culturilor se stabilieşte în funcţie de favorabilitatea solului şi a
climei;
c. sistemul de cultură se stabileşte în funcţie de tipul de agricultură practicat
2. Alegerea
şi amenajarea
terenului
pentru
culturile legumicole
a. alegerea terenului se face pe baza unor studii care să ofere suficiente date cu
privire la condiţiile pedoclimatice;
b. amenajarea terenului constă în nivelarea şi amenajarea terenului pentru
irigaţii;
3. Producerea
materialului săditor
a. organizarea producţiei de răsaduri se face în funcţie de proporţia culturilor
care se înfiinţează prin răsad;
Pregătirea patului germinativ
- suprafaţa răsadniţei se stabileşte în funcţie de suprafeţele stabilite prin structura
de culturi;
- stratul cu amestec nutrient se pregăteşte diferenţiat, funcţie de specia de care
aparţin plantele pregătite ca răsad, respectând reţeta adecvată;
- tipul de răsadniţă se alege în funcţie de perioada de plantare.
Pregătirea seminţelor în vederea însămânţării
- tratarea seminţelor pentru a preveni transmiterea unor boli şi dăunători este
obligatorie, şi se asigură prin numeroase procedee fizice şi chimice, respectând
dozele;
b. lucrările de întreţinere a răsadurilor
- repicatul răsadului denumeşte operaţiunea prin care se redimensionează spaţiul
de nutriţie a plantulelor, pe parcursul pregătirii lor ca răsad;
- lucrările de îngrijire după repicat constau în dirijarea temperaturii, umidităţii, în
aplicarea tratamentelor şi a fertilizarii răsadurilor;
- călirea răsadului se face în funcţie de data plantării şi de vârsta răsadului;
- tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se fac în funcţie de tipul
culturii şi de agentul patogen;
c. pregătirea răsadurilor pentru plantarea în câmp
- dimensionarea şi configurarea spaţiului nutritiv pentru plante, trebuie adaptate la
58
cerinţele impuse de mecanizarea lucrărilor, la caracteristicile maşinilor existente în
dotare;
- răsadurile se scot, se sortează, se fasonează şi se mocirlesc dacă nu se află în
ghivece nutritive;
- metoda de plantare este dependentă de modul cum s-au produs răsadurile şi se
alege pe baza aprecierii condiţiilor concrete de lucru.
5. Pregătirea
terenului
pentru înfiinţarea
culturii legumicole
a. nivelarea de întreţinere se execută anual, înaintea fertilizării şi arăturii de bază
şi urmăreşte întreţinerea nivelării capitale prin corectarea denivelărilor care au
apărut în urma efectuării lucrărilor în perioada de vegetaţie la cultura anterioară;
b. fertilizarea organică a terenului
- se efectuează în funcţie de specia cultivată, producţia planificată şi gradul de
aprovizionare a solului în elemente fertilizante;
- cantităţile de îngăşăminte chimice se aplică în funcţie de cultură şi de planta
premergătoare;
c. arătura de bază
- se execută toamna, după fertilizarea de bază, la diferite adâncimi (maxim 30 cm)
în funcţie de epoca de înfiinţare a culturii şi specia cultivată;
- arătura se execută concomitent cu fertilizarea organică, la momentul optim şi se
realizează uniform pentru cultura care se înfiinţează;
d. fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
- fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice cu solubilizare lentă, se efectuează
diferenţiat în funcţie de consumul specific culturii şi nivelul de producţie, ţinând
cont de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive;
e. pregătirea patului germinativ
- pentru reducerea consumurilor de energie şi în vederea evitării tasării solului se
recomandă folosirea de agregate complexe, care realizează comcomitent
mobilizarea, erbicidarea, fertilizarea, modelarea şi semănatul la o singură trecere;
- pregătirea patului germinativ se efectuează în funcţie de epoca de înfiinţare a
culturii;
- modelarea solului asigură irigarea prin brazde şi uşurează mecanizarea lucrărilor
de înfiinţare, întreţinere şi recoltarea culturilor;
- deschiderea rigolelor în vederea modelării terenului, se efectuează în funcţie de
specie;
6. Înfiinţarea
culturii
legumicole
a. semănatul în câmp
- epoca de însămânţare este diferită, în funcţie de cerinţele speciei legumicole faţă
de temperatură şi perioada când trebuie realizată producţia;
- seminţele sunt pregătite corespunzător în vederea semănatului, conform
tehnologiei;
- metodele de semănat se stabilesc diferenţiat, în funcţie de tehnologia de cultură
a speciilor;
- adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de specie, caracteristicile terenului,
epoca de semănat;
- norma de sămânţă se stabileşte în funcţie de desimea plantelor la ha şi valoarea
culturală a seminţelor;
b. plantarea răsadurilor de legume
- epoca de plantare se stabileşte în funcţie de particularităţile speciei şi a soiurilor,
a sistemelor de cultură corelate cu factorii climatici;
59
- palntarea se execută numai pe terenul pregătit corespunzător, conform
tehnologiei pentru fiecare specie în parte;
- schema de plantare se stabileşte în funcţie de particularităţile de creştere ale
soiurilor şi hibrizilor şi de destinaţia culturilor;
- asigurarea unei densităţi optime prin lucrarea de completare a golurilor;
- asigurarea unui regim hidric adecvat tipului de cultură prin udări după plantarea
răsadului, cu norme corespunzătoare fiecărei specii;
7. Lucrările
de întreţinere
a culturilor
legumicole
a. lucrări de întreţinere cu caracter general
(afânarea solului şi combaterea crustei, mulcirea solului, prevenirea apariţiei şi
combaterea buruienilor, măsuri pentru menţinerea desimii plantelor în cultură,
prevenirea pierderilor de recoltă cauzate de boli şi dăunători, fertilizarea fazială,
irigarea);
b. lucrări cu caracter special
(răritul, bilonatul şi muşuroitul, înălbirea, protejarea culturilor împotriva
brumelor, combaterea grindinei, dirijarea dezvoltării plantelor, tutoratul, palisatul,
copilitul, ciupitul, cârnitul, defolierea, tratarea plantelor cu substanţe bioactive).
- indicii calitativi ai utilajelor legumicole de întreţinere sunt calculaţi conform
normativelor în vigoare, în funcţie de tipul solului şi al utilajelor de întreţinere
utilizate;
- lucrările de întreţinere se execută în funcţie de specie, tipul culturii, condiţiile
climatice anterioare aplicării lucrărilor de întreţinere, gradul de îmburuienare al
culturilor, de starea de sănătate a plantelor.
8. Recoltarea,
condiţionarea
şi valorificarea
producţiei de legume
a. recoltarea producţiei legumicole
- momentul optim de recoltare se stabileşte în funcţie de felul şi destinaţia culturii;
- la organizarea lucrării de recoltare, se au în vedere: graficele de livrare întocmite
pe baza evaluărilor producţiilor şi a calendarului de apariţie a acestora, asigurarea
maşinilor, utilajelor, a formaţiilor de lucru şi ambalajelor necesare, cunoaşterea
destinaţiei producţiei, precum şi prognoza meteorologică, orientativă, pentru
perioada în care urmează să se facă recoltarea;
- recoltarea se poate executa în trei moduri (manual, mecanic, semimecanizat şi
mecanizat) respectând tehnologia de recoltare;
b. condiţionarea legumelor cuprinde operaţiunile de aducere a legumelor
proaspete în stare valorificabilă, conform unor normative cu caracter
internaţional şi intern;
- operaţiunea de condiţionare depinde de specie, destinaţia şi calitatea produselor,
de dotarea tehnică a unităţilor;
c. valorificarea producţiei legumicole se realizează la maturitatea comercială,
în funcţie de cerinţele beneficiarului şi la maturitatea tehnică, în funcţie de starea
adecvată a produselor pentru prelucrarea industrială;
- în vederea valorificării producţiei, stabilirea modului de ambalare şi a tipului de
ambalaj se face pe plan intern, în conformitate su STAS, norme interne, caiete de
sarcini sau note de comandă, iar pentru export, pe baza normelor stabilite de
către Federaţia Europeană de Ambalare (EPF) şi de Organizaţia Internaţională de
Standardizare (ISO).
* această schemă de prezentare este detaliată în „Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare cultură legumicolă,
în funcţie de structura stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie
60
4.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE LEGUMICULTURĂ
IANUARIE
Se definitivează planul de culturi pentru anul curent. Se procură seminţele necesare ,îngrăşămintele chimice,
insectofungicidele şi alte materiale necesare pentru primele culturi programate( în primul rând răsadurile).
Se trimit probe la analiză din seminţele destinate a fi semănate în răsadniţe şi în epoca I de însămânţări de primăvară. Se
repară tot inventarul şi se dezinfectează, procurându-se sau confecţionându-se inventarul care lipseşte.
Controlul stării îngrăşămintelor organice şi chimice. Se transportă gunoiul de grajd la capătul solelor. Se continuă ciuruirea
şi dezinfectarea ţelinei, a mraniţei şi se presează nisipul în vederea alcătuirii amestecurilor de pământ pentru răsaduri şi
culturi forţate. Începe instalarea răsadniţelor şi se face semănatul pentru obţinerea răsadurilor necesare la culturile forţate.
În seră se face plantatul tomatelor şi ardeiului pentru cultura forţată. Se seamănă şi conopida timpurie în perioada
optimă(10-30 ianuarie).
FEBRUARIE
Pentru culturile de câmp
Se verifică starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă. Se iau măsuri de prevenire a excesului de apă, când este
cazul. Se protejează cu folie de polietilenă culturile înfiinţate din toamnă(salată, spanac, ceapă verde) pentru grăbirea
creşterii.
Pregătirea amestecurilor de pământ. Producerea răsadurilor şi pregătirea materialului de plantat la culturile timpurii.
Pregătirea răsadniţelor pentru repicat şi semănat tomate timpurii. Repicarea răsadurilor de varză, conopidă timpurie.
Aplicat lucrări de îngrijire la semănături(dirijat temperatura, aerisit, udat)
Pentru culturile din solarii
Se amenajează solariile încălzite pentru repicarea răsadurilor. Se acoperă cu folie solariile neîncălzite pentru culturile
protejate de salată, ceapă şi usturoi verde, conopidă timpurie, broccoli şi gulioare.
MARTIE
Pentru culturile de câmp
Verificat starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă. Măsurile de prevenire a excesului de apă, când este cazul.
Protejat cu folie de polietilenă culturile înfiinţate din toamnă(salată, spanac, ceapă verde) pentru grăbirea creşterii. Pregătit
amestecuri de pământ. Producerea răsadurilor şi pregătirea materialului de plantat la culturile timpurii. Pregătirea
răsadniţelor pentru repicat şi semănat tomate de vară-toamnă, continuarea semănăturilor. Repicat răsadurile de tomate
61
timpurii. Aplicat lucrări de îngrijire la semănături(dirijat temperatura, aerisit, udat).Pregătirea terenului pentru semănat
rădăcinoase(morcov, pătrunjel, păstârnac),bulboase (ceapă, usturoi), frunzoase(spanac, salată), mazăre, ridichi, etc.
Administrat îngrăşăminte chimice. Aplicat erbicide preemergent şi postemergent. Deschis rigole şi modelat terenul în
brazde înălţate pentru înfiinţarea culturilor de solanaceae, bostănoase, rădăcinoase, vărzoase, verdeţuri. Înfiinţarea
culturilor prin semănat direct, prin plantarea bulbilor, prin răsad (varză şi conopidă timpurie, gulioare, salată).Irigat după
plantare. Semănat ardei, tomate de vară-toamnă pătlăgrele vinete, ţelină.
Aplicat lucrările de îngrijire la semănăturile de tomate timpurii din răsadniţe.
Pentru culturile din solarii
Se revizuieşte scheletul de susţinere a solariilor şi se continuă acoperirea cu folie pentru în fiinţarea culturilor de tomate,
ardei, vinete. Se pregătesc solariile pentru plantarea verzei şi conopidei timpurii, salatei ,cepei şi usturoiului verde. Se
plantează vărzoase, salată, ceapă şi usturoi.
APRILIE
Pentru culturile de câmp
Mobilizarea solului prin grăpare superficială în vederea înfiinţării culturilor de solano-
fructoase,bostănoase,rădăcinoase,vărzoase,fasole.Pregătirea patului germinativ şi terminarea semănăturilor de primă
urgenţă, dacă nu s-au semănat(morcov ,ceapă, pătrunjel, mazăre).Administrat şi încorporat erbicide preemergent şi
postemergent. Tratamente fitosanitare şi de întreţinere a culturilor înfiinţate în lunile februarie şi martie(în funcţie de
starea de vegetaţie). Tratamente fitosanitare şi călirea răsadurilor. Deschiderea rigolelor şi modelarea terenului în brazde
înălţate pentru înfiinţarea culturilor de solano-fructoase, bostănoase, rădăcinoase, vărzoase şi verdeţuri. Înfiinţarea
culturilor prin semănat direct în câmp la tomate vară-toamnă, fasole de grădină, castraveţi, sfeclă roşie, etc.
Înfiinţarea culturilor prin plantarea de răsaduri(la varză de vară, conopidă de vară ,gulii şi gulioare ,tomate timpurii si
tomate de vară).completarea golurilor la 5-6 zile după plantare. Irigatul culturilor înfiinţate prin semănat şi răsad. Lucrări
de îngrijire şi fertilizare fazală la culturile înfiinţate din toamnă: Îngrijirea răsadului în sere şi solarii. Recoltarea verdeţurilor
din culturile înfiinţate din toamnă.
Pentru culturile din solarii
Marcarea şi modelarea terenului în vederea plantărilor în solarii. Semănat fasole urcătoare. Plantarea integrală a solariilor
în prima decadă a lunii cu tomate, ardei gras, castraveţi, ardei iute, vinete, pepeni. Fertilizarea fazială a culturilor din
solarii. Irigat pe brazde sau prin picurare. Prăşit manual pe rând şi pe intervalele dintre rândurile de plante. Recoltat salată,
ridichi şi varză timpurie.
MAI
Pentru culturile de câmp
Pregătit terenul, inclusiv erbicidat, pentru culturile care se înfiinţează în luna mai. Semănat fasole ,castraveţi, pepeni verzi,
pepeni galbeni, andive, dovlecei. Plantat tomate de vară-toamnă, ardei gras, ardei lung, gogoşar, vinete Irigat de
62
aprovizionare pe terenurile unde se înfiinţează culturi şi irigare de întreţinere la culturile înfiinţate. Erbicidat
postemergent la ceapă. Prăşitul manual şi mecanic la culturile înfiinţate în lunile martie-aprilie. Instalarea spalierului,
palisat şi copilat la tomatele timpurii. Recoltat culturile timpurii(mazăre păstăi, verdeţuri, ridichi de lună, conopidă şi varză
timpurie, spanac). Desfiinţat culturi timpurii(spanac, mazare, etc) şi pregătirea terenului pentru culturi succesive(varză de
toamnă, castraveţi cornişou, fasole verde, etc).
Pentru culturile din solarii
Copilit şi palisat tomate. Stimularea fructificării la tomate, ardei şi vinete. Lucrări de întreţinere(praşile manuale, irigat,
fertilizări faziale la culturile pe rod).
IUNIE
Pentru culturile de câmp
Se irigă culturile ori de câte ori este nevoie. Aplicarea tratamentelor fitosanitare în funcţie de avertizări.
La culturile de bulboase, rădăcinoase, solano-fructoase şi vărzoase, se aplică prăşitul manual sau mecanic şi fertilizări
faziale. Se seamănă morcovul şi ridichea de iarnă. Pregătirea terenului pentru culturile succesive(semănatul castraveţilor,
plantatul verzei şi conopidei de toamnă)
Pentru culturile din solarii
Desfiinţarea culturilor de varză şi conopidă timpurie, apoi pregătirea terenului pentru culturile succesive. Efectuarea
lucrărilor de întreţinere(palisare la tomate şi castraveţi, praşile ,irigat şi tratamente fitosanitare)
IULIE
Pentru culturile de câmp
Aplicarea lucrărilor specifice de întreţinere(irigat, tratamente fitosanitare, prăşit ,fertilizări faziale).Se semănă culturile de
toamnă(fasole de grădină şi spanac)
Pentru culturile din solarii
Desfiinţarea culturilor de varză şi conopidă timpurie şi pregătirea terenului pentru culturile succesive.
AUGUST
Pentru culturile de câmp
Aplicarea lucrărilor specifice de întreţinere(irigat, tratamente fitosanitare, prăşit, fertilizări faziale)se efectuează recoltări la
tomate, ardei ,fasole verde, vinete, rădăcinoase ,bostănoase, inclusiv pepeni şi verdeţuri.
Pentru culturile din solarii
Efectuarea lucrărilor de întreţinere(irigat, prăşit, tratamente fitosanitare la culturile din ciclul II(castraveţi, tomate, fasole
urcătoare)
63
SEPTEMBRIE
Pentru culturile de câmp
Efectuarea lucrărilor de întreţinere la culturile de legume înfiinţate pentru toamnă. Recoltarea eşalonată a legumelor de
vară-toamnă. Defrişarea unor culturi şi pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor de ceapă ,usturoi, spanac, salată.
Udarea de aprovizionare şi începerea înfiinţării culturilor de toamnă.
Pentru culturile din solarii
Efectuarea lucrărilor de întreţinere specifice(irigat, prăşit, tratamente fitosanitare la culturile din ciclul II(castraveţi,
tomate, fasole urcătoare)
OCTOMBRIE
Pentru culturile de câmp
Înfiinţat culturi timpurii de ceapă verde, usturoi, spanac, salată. Recoltat vărzoase, rădăcinoase. Însilozat rădăcinoase.
Pregătit platforme de compastane din gunoi şi resturi vegetale. Pregătit amestecuri de pământ şi alte componente pentru
răsaduri.
Pentru culturile din solarii
Efectuarea ultimelor recoltări de la ciclul II de cultură. Defrişarea culturilor şi sistemelor de susţinere. Pregătirea terenului
şi înfiinţarea culturilor extratimpurii.
NOIEMBRIE
Pentru culturile de câmp
Administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice. Terminarea ultimilor recoltări şi a arăturilor de toamnă. Închiderea
silozurilor şi pregătirea acestora pentru perioada rece.
Pentru culturile din solarii
Administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice. Săpat cu rotosapa sau arat cu plugul. Revizuirea şi consolidarea
scheletului solariilor.
DECEMBRIE
Verificat starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în toamnă. Măsuri de prevenire a excesului de apă când este cazul.
Măsuri de protejare a culturilor împotriva distrugerii de către animalele sălbatice. Se continuă asigurarea gunoiului de grajd
şi a amestecurilor de pământ. Se continuă cu valorificarea producţiei din silozuri. Pregătit planul şi structura culturilor
pentru anul următor.
Alte activităţi organizatorice(asigurarea forţei de muncă, a stocurilor de materiale, contractări pentru valorificarea
producţiei următoare)
64
65
4.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE
Tabel nr. 4.3 Nr.
crt.
Dimensiunea modulului
şi sistemul de producţie
Activitatea
(cult. vegetală)
Ponderea
culturii în
suprafata
cultivată
(%)
Ponderea în totalul pe
cheltuieli a culturilor
(%)
Profilul “Legume de câmp”
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
4. 5 ha irigat
Total 100 100
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
5. 30 ha irigat
Total 100 100
4.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI
Tabel nr. 4.4 Productie planificate Productie realizata
Repartizat Repartizat Specificare
Ha Kg/ha Total
tone Pentru
vânzare
Auto
consum
Ha Kg/ha Total
tone Pentru
vânzare
Auto
consum
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
Alte legume
4.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI
Tabel nr. 4,5
Prima cultură A doua cultură Nr.
crt.
Cultura
Supra
faţa
ha
Data însămân
ţării
Data recolt. Prod.
obţinută
(kg)
Prod
Kg/ha Denumire An S (ha) Denumire An S (ha)
0 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13
1 Tomate vară-
toamnă
2 Ardei gras
3 Varză de toamnă
4 Alte legume
5
66
4.6 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE LEGUME
4.6.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tabel nr. 4.6.1
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Cantitate rămasă Nr
crt.
Tipul de îngrăşământ
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data ha Cantitate Valoare
lei
Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fertilizarea culturilor – TOTAL
din care: CU ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE
CU ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
1 Azotat de amoniu substanţă
brută/
substanţă activă, kg
Varză de toamnă
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
2 Superfosfat substanţă brută/
substanţă activă, kg
Varză de toamnă
Tomate vară-
toamnă
3 Complexe
20:20:20
12:52:0 Ardei gras
67
15:15:15
Varză de toamnă
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
4 Uree
Varză de toamnă
Tomate vară-
toamnă
Ardei gras
5 Îngrăşăminte foliare
Agrofeed
19-19-19
Elite verde
20-20-20 Varză de toamnă
4.6.2 ERBICIDE
Tabel nr. 4.6.2
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de erbicid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
1 Tomate vară-
toamnă
2 Ardei gras
3 Varză de toamnă
4
*Tipul de erbicid se alege, funcţie de cultură din Anexa 1
68
4.6.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 4.6.3
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de fungicid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
1 Tomate vară-
toamnă
2 Ardei gras
3 Varză de toamnă
4
*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1
4.6.4 INSECTICIDE
Tabel nr. 4.6.4
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de insecticid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Insecticide – TOTAL
1 Tomate vară-
toamnă
2 Ardei gras
3 Varză de toamnă
4
*Tipul de insecticid se alege, funcţie de cultură şi dăunători din Anexa 1
69
4.6.5 SĂMÂNŢA
Tabel nr. 4.6.5
Plan anual Cumpărări Consum în producţie
Nr
crt.
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Tomate vară-
toamnă
2 Ardei gras
3 Varză de toamnă
4
70
4.7 FIŞA COSTURILOR FIXE
Tabel nr. 4.7
Amortizare
Nr
crt.
Denumirea utilajului Preţ
(lei)
Durata de
utilizare
(ani)
Costurile
fixe (lei/an)
Durata de
utilizare
(ore/an)
Costurile fixe
(lei/oră)
0 2 2 3 4 5 6
1 Tractor T 045-4U cu cabină
2 Tractor U 683 cu cabina
3 Plug PP 2 - 25
4 Plug PP4 x 30 M
5 Grapa stelata GS 1.2
6 Grapa cu discuri GD 3.2 ME
7 Grapa cu discuri GDP 251
8 Freză pentru prelucrat solul FPS
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T
10 Maşina de plantat MPR - 5
11 Maşina de stropit si prăfuit MC 500
12 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare
13
Total
71
4.8 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
4.8.1 TOMATE
Tabel nr.4.8.1
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime ;i materiale Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material săditor
Îngrăşăminte
chimice şi
organice
Produse
fito
sanitare
Alte materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Arat + grăpat
5 Discuit
6 Pregătit pat germinativ
7 Erbicidat
8 Plantat răsad
9 Prăşit mecanic
10 Tratamente fitosanitare
11 Irigat
12 Transportat apă
13 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
72
4.8.2 ARDEI
Tabel nr. 4.8.2
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime şi materiale Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material săditor
Îngrăşăminte
chimice şi
organice
Produse fito
sanitare
Alte materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Arat + grăpat
5 Discuit
6 Pregătit pat germinativ
7 Erbicidat
8 Plantat răsad
9 Prăşit mecanic
10 Tratamente fitosanitare
11 Irigat
12 Transportat apă
13 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
73
4.8.3 VĂRZOASE
Tabel nr. 4.8.3
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime şi materiale Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material
săditor
Îngrăşămint
e chimice şi
organice
Produse fito
sanitare
Alte
materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Arat + grăpat
5 Discuit
6 Pregătit pat germinativ
7 Erbicidat
8 Plantat răsad
9 Prăşit mecanic
10 Tratamente fitosanitare
11 Irigat
12 Transportat apă
13 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
74
4.9 FIŞA PRODUCŢIEI
Tabel nr. 4.9 (kg) Luna
Specificare VI VII VIII IX X XI XII
Situaţia
la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
...
INTRARI
RECOLTA
ANULUI
CURENT
n
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
...
IESIRI
VÂNZARE
n
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
IEŞIRI
AUTOCONSUM
Varză de toamnă
TOTAL PRODUCŢIE
75
4.10 FIŞĂ VENITURI
Tabel nr. 4.10 (lei) Luna
Specificare VI VII VIII IX X XI XII
Situaţia
la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
...
INTRARI
RECOLTA
ANULUI
CURENT
n
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
...
IESIRI
VÂNZARE
n
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
IEŞIRI
AUTOCONSUM
Varză de toamnă
TOTAL VENITURI
76
4.11 CHELTUIELI CU SALARII
Tabel nr. 4.11 mii lei Documentul de
înregistrare Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicaţii Total
exploataţie
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
77
4.12 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC. mii lei
Tabel nr. 4.12
Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total ferma
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
78
4.13 CHELTUIELI CU MATERIALE
Tabel nr. 4.13
mii lei
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi Felul cheltuielilor materiale Explicaţii Total
exploataţie Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 6 7 8
Azotat de amoniu substanţă brută/
substanţă activă, kg
Superfosfat substanţă brută/
substanţă activă, kg
Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
ELITE VERDE 20-20-20
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
79
4.14 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI mii lei
Tabel nr. 4.14 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
4.15 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE
mii lei
Tabel nr. 4.15 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
80
81
4.16 ALTE CHELTUIELI MATERIALE mii lei
Tabel nr. 4.16 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
Tabel nr. 4.17 Desfăşurarea cheltuielilor pe categorii
CULTURA Salarii angajaţi permanenţi Salariile mambrilor familiei fermierului Amortismentul
1 2 3 4
Tomate vară-toamnă
Ardei gras
Varză de toamnă
Total
4.17 CHELTUIELI FIXE
82
4.18 BUGETUL ACTIVITĂŢII
CULTURA:
CALCULAŢIE PE HECTAR
TIPUL EXPLOATAŢIEI PRODUCŢIA PRINCIPALĂ:
PRODUCŢIA SECUNDARĂ
Tabel nr. 4.18
INDICATORI
UM
VALOARE
1 2 3
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei
A1. Din care productia principala lei
B (+) SUBVENTII lei
C (=) PRODUS BRUT lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei
D1. Din care pentru productia principala lei
I. CHELTUIELI VARIABILE lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei
- Sămânţă şi material săditor lei
- Ingrasaminte chimice lei
- Pesticide lei
- Alte materiale lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei
3. Cheltuieli cu irigatii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei
6. Asigurari lei
II. CHELTUIELI FIXE lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei
- Cheltuieli generale si de management lei
- Dobanzi la credite lei
- Arenda lei
-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei
(-) Impozite si taxe lei
(-) Arenda lei
F. (=) VENIT NET+subventii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL %
H. RATA VENIT NET+subventii %
COST DE PRODUCTIE lei/kg
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg
4.19 BUGETUL EXPLOATATIEI DE ................ HA
ZONA DE ......... NEIRIGAT/IRIGAT
PROFILUL " LEGUME"
TIPUL EXPLOATAŢIEI: Tabel nr. 4.19
C U L T U R A
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă TOTAL
ha
INDICATORI U.M
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI mii lei
A1. Din care productia principala mii lei
B (+) SUBVENTII mii lei
C (=) PRODUS BRUT mii lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE mii lei
D1. Din care pentru productia principala mii lei
I. CHELTUIELI VARIABILE mii lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei
- Sämãn si material saditor mii lei
- Ingrasaminte chimice mii lei
- Pesticide mii lei
- Alte materiale mii lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei
3. Cheltuieli cu irigatii mii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare mii lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* mii lei
6. Asigurari mii lei
83
84
continuare
C U L T U R A
Tomate vară-toamnă Ardei gras Varză de toamnă TOTAL
ha
1000
INDICATORI U.M
100%
II. CHELTUIELI FIXE mii lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei
- Cheltuieli generale mii lei
- Dobanzi la credite mii lei
- Amortisment mii lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL mii lei
(-) Impozite si taxe mii lei
F. (=) VENIT NET+subventii mii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) %
H. RATA VENIT NET+subventii (%) %
4.20 FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de ... ha neirigat/irigat
Profil: Legume
Tipul exploatatiei Tabel nr. 4.20
Nc. INDICATORI mii lei € = 3,5 lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
4 Cheltuieli totale, d.c.:
4.1 - cheltuieli variabile
4.1.1 - variabile specifice
4.2 - cheltuieli fixe
5 Profit (3-4)
6 Rata profitului (5:4x100) (%)
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1)
8 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare)
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani)
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit)
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit)
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) *
15 Credite pentru producţie **
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie)
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de.................... lei.
**Creditele de producţie acoperă ......% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
Resursele financiare Modulul evidenţiază o rată a profitului de şi asigură în medie un profit de ..... lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1
UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de .... UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare (şi după
clasă) de clasa a .....-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite ...... ........ Modulul realizat prin proiectare este/nu este viabil economic la această dimensiune,
.............................................................................................................................................................................
85
Capitol 5 Planificarea şi realizarea indicatorilor tehnico-economici pentru
POMI 5.1 TEHNOLOGIE CADRU Tabel nr. 5.1
5.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN POMICULTURĂ
5.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE Tabel nr. 5.3
5.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Tabel nr. 5.4
5.5 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
5.5.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Tabel nr. 5.5.1
5.5.2 ERBICIDE Tabel nr. 5.5.2
5.5.3 FUNGICIDE Tabel nr. 5.5.3
5.5.4 INSECTICIDE Tabel nr. 5.5.4
5.6 FIŞA COSTURILOR FIXE
5.7 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS Tabel nr. 5.7.1
5.8 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI Tabel nr. 5.8
5.9 FIŞA DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR Tabel nr. 5.9
5.10 CHELTUIELI CU SALARII Tabel nr. 5.10
5.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.
Tabel nr. 5.11
5.12 CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 5.12
5.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI Tabel nr. 5.13
5.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE Tabel nr. 5.14
5.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 5.15
5.16 CHELTUIELI FIXE Tabel nr. 5.16
5.17 BUGETUL ACTIVITĂŢII Tabel nr. 5.17
5.18 BUGETUL EXPLOATATIEI Tabel nr. 5.18
5.19 FIŞĂ REZUMATIVĂ A INDICATORILOR DE SINTEZĂ Tabel nr. 5.19
86
5.1 TEHNOLOGIE CADRU
POMI
Tabel nr. 5.1
Specificaţie tehnică
şi tehnologică
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea
culturii
şi a
soiurilor
a. zonarea pomiculturii presupune o interpretare justă a relaţiilor de intedependenţă
dintre climă, sol şi plantă, precum şi realizarea eficienţei economice, ţinând seama de
nivelul de dezvoltare al bazei tehnico-materiale pusă la dispoziţia sectorului pomicol, în
fiecare etapă, de posibilităţile de investiţii, precum şi de restricţiile privind consumul de
energie în procesul de producţie agricolă;
- analiza condiţiilor pedoclimatice (macroclimatului – climatul zonei;
mezoclimatului – climatul localităţii, al centrului pomicol; microclimatului – climatul
din imediata vecinătate a solului în diferite porţiuni ale plantaţiei) trebuie să conducă la
evidenţierea factorilor limitativi pentru cultura fiecărei specii pomicole, eventual pentru
un anumit grup de soiuri;
b. sortimentul pomicol se stabileşte în funcţie de orientarea şi tendinţa consumului
de fructe în scopul asigurării profitabilităţii maxime;
c. sistemul de cultură se stabileşte în funcţie de tipul de agricultură practicat
(intensivă, extensivă, durabilă);
2. Pregătirea
terenului
pentru
înfiinţarea
plantaţiei pomicole
Terenul pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole se alege în funcţie de vegetaţia
naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi social-economici;
Pregătirea terenului în vederea plantării constă în:
- defrişarea vegetaţiei lemnoase - eliberarea terenului de arbori, arbuşti, pomi
îmbătrâniţi şi uscaţi;
- nivelarea sau modelarea terenului – uşurează aplicarea lucrărilor mecanizate şi
îndeosebi când se aplică irigarea pe brazde;
- repausul solului – în cazul replantării unei specii după ea însăşi sau în cazul
schimbării speciei;
- fertilizarea de bază a solului – se stabileşte în funcţie de gradul de aprovizionare cu
elemente nutritive, de sistemul de cultură, sortiment, de suprafaţa plantaţiei;
- desfundarea terenului – lucrarea de bază a pregătirii solului; metoda de desfundare
este aleasă în funcţie de relieful terenului, cultura premergătoare şi suprafaţă;
- nivelarea de suprafaţă – trebuie să asigure uniformitatea suprafeţei şi lipsa
denivelărilor de microrelief
3. Organizarea
şi amenajarea
terenului
destinat
înfiinţarii
plantaţiei
pomicole
a. parcelarea terenului se face în funcţie de relief, sistemul de cultură, suprafaţă, de
posibilităţile de lucrare a solului şi de întreţinere a plantaţiei. Parcelarea cuprinde
împărţirea terenului în trupuri, tarlale şi parcele;
b. drumurile ocupă 5% din suprafaţa amenajată şi sunt reprezentate prin: drumuri
magistrale (deservesc masivul pomicol); drumuri principale (deservesc tarlalele) şi
drumuri secundare (desrvesc parcelele);
c. zonele de întoarcere – pe direcţia rândurilor, la capetele tarlalelor;
d. perdelele antierozionale – se amplasează paralel cu direcţia curbelor de nivel;
e. perdelele contra vânturilor – se amplasează perpendicular pe direcţia vânturilor.
87
4. Înfiinţarea
plantaţiilor
pomicole
Amplasarea soiurilor în parcele este condiţionată de factorii ecologici, de soiurile
polenizatoare şi termenele de coacere a fructelor; a. distanţele de plantare se
stabilesc diferenţiat, în funcţie de vigoarea soiului şi a portaltoiului, de condiţiile de
climă şi sol, tehnologia de cultură aplicată;
- distanţa optimă între rânduri se stabileşte în funcţie de:
- înălţimea coroanei;
- lăţimea în partea de jos a coroanei;
- unghiul de înclinare a suprafeţei laterale a coroanei faţă de verticală;
- latitudinea geografică a localităţii.
- distanţa între pomi pe rând se stabileşte în funcţie de:
- lungimea ramurii de schelet;
- unghiul de ramificare a ramurii de schelet.
b. pichetarea terenului se stabileşte în funcţie de sistemul de cultură, densitate,
sortiment şi configuraţia terenului; pichetarea se face asigurând alinierea rândurilor de
pomi şi respectarea distanţelor de plantare corespunzător densităţii stabilite;
- alegerea materialului săditor se face diferenţiat în funcţie de specie, soi, distanţa de
plantare şi anul obţinerii primei recolte economice;
- epoca de plantare – toamna, în cursul iernii (când temperatura aerului este pozitivă
şi solul nu este îngheţat), şi primăvara devreme;
- pregătirea pomilor pentru plantare:
- materialul săditor este verificat cu atenţie din punct de vedere fito-sanitar eliminând
exemplarele atipice;
- rădăcinile materialului săditor sunt fasonate conform tehnologiei;
- rădăcinile materialului săditor sunt mocirlite conform tehnologiei specifice;
- săpatul şi pregătitul gropilor pentru plantare:
- gropile sunt săpate respectând pichetatul;
- dimensiunea gropilor este stabilită în funcţie de sortiment şi grosimea stratului arabil;
- pregătirea gropilor pentru plantare se face prin afânare şi fertilizare locală;
c. plantarea materialului săditor
- materialul săditor se aşează în groapă urmărind verticalitatea acestuia şi cu coletul
deasupra nivelului solului;
- operaţiile de finalizare a plantării se execută conform tehnologiei;
d. îngrijirea pomilor după plantare – în primul an după plantare se urmăreşte
realizarea unui procent de prindere cât mai mare; tăierile în primul an se efectuează
primăvara.
5. Întreţinerea
şi lucrările
solului
în plantaţiile
pomicole
a. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului se alege în funcţie de condiţiile
climatice (în special regimul de precipitaţii), panta terenului, textura solului, sistemul de
cultură, vârsta pomilor, dotarea tehnică şi de alţi factori biologici, tehnologici şi
economici;
Tipuri de sisteme:
– ogor lucrat (negru):
- ogor combinat cu erbicide;
- culturi intercalate;
- culturi pentru îngrăşăminte verzi;
- înierbarea şi mulcirea solului;
- momentul de execuţie a lucrărilor este stabilit în funcţie de gradul de
îmburuienare a plantaţiei;
88
- utilajele se aleg corespunzător tipului de lucrări existente;
b. combaterea buruienilor - substanţele chimice de combatere a buruienilor se aleg
în funcţie de sortiment şi structura buruienilor;
c. combaterea bolilor şi dăunătorilor
- tipul lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor se aleg în funcţie de
sistemul de cultură, ele înscriindu-se pe linia găsirii unor mijloace mai puţin poluante
pentru om şi mediul înconjurător;
- momentul de execuţie a lucrărilor de combatere se stabileşte pe baza PED şi pe
bază de prognoza şi avertizare;
- utilajele sunt adecvate operaţiilor de stropit şi prăfuit;
- substanţele de combatere se aleg în funcţie de agentul de dăunare. Aspectul de
compatibilitate, modul de formulare şi diluare a produsului sunt înscrise pe ambalaje.
d. fertilizarea plantaţiilor pomicole
- tipul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc în funcţie de sistemul de cultură,
fertilitatea terenului, regimul de precipitaţii, productivitatea pomicolă, etc.
- metoda de fertilizare este aleasă în funcţie de gradul de aprovizionare al solului,
fertilizarea organică şi nivelul de producţie stabilit;
- momentul aplicării îngrăşămintelor se stabileşte în funcţie de fenofazele de
vegetaţie.
e. irigarea se execută în funcţie de vârsta plantaţiei, umiditatea solului şi fenofazele de
vegetaţie;
- metoda de irigare (udarea prin brazde, prin bazine individuale sau colective, prin
aspersiune, subterană, prin picurare) se alege în funcţie de dotare;
- momentul de intervenţie pentru irigare se determină în funcţie de intervalul
umidităţii active sau de capacitatea de câmp pentru apă;
f. lucrările de tăiere
- formarea coroanei se face în funcţie de sistemul de cultură şi specia pomicolă
(forme de coroane: rotunjite şi aplatizate);
- tipul lucrărilor de tăiere se efectuează în funcţie de scopul urmărit (tăieri de
formare a coroanei, de fructificare, de întreţinere a coroanei, de reîntinerire, de
corectare, de igienizare, de restabilire, de transformare;
- epoca de tăiere se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei, sezon.
- metoda de tăiere se alege în funcţie de dotare.
6. Evaluarea
producţiei
de fructe
Pentru evaluarea producţiei de fructe se iau în calcul următoarele elemente:
- densitatea pomilor, buc./ha;
- numărul mediu de fructe la un pom, buc.;
- masa medie a unui fruct (g);
- coeficientul scuturării fructelor (0,7-0,8)
7. Recoltarea
producţiei
pomicole
Momentul optim de recoltare este stabilit în funcţie de destinaţia producţiei, la
începutul perioadei de maturare, la maturitatea de consum sau în faza de pârgă;
Metoda de recoltare este aleasă în funcţie de sortiment şi destinaţia producţiei;
Recoltarea se face cu grijă fără vătămarea fructelor, cu pierderi minime. * această schemă de prezentare este detaliată în „Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare specie
pomicolă luată în studiu, în funcţie de structura stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie
89
5.3 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN
POMICULTURĂ
IANUARIE
Aprovizionarea din timp cu pesticide foarte eficiente şi autorizate. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii
clasice (zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Urmărirea şi prevenirea atacului răzătoarelor din
livadă. Efectuarea tăierilor de fructificare la speciile seminţoase , daca timpul permite .
FEBRUARIE
Aprovizionarea cu pesticide foarte eficiente şi recent autorizate. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii
clasice (zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Urmărirea şi prevenirea atacului răzătoarelor din
livadă. Efectuarea tăierilor de fructificare la speciile seminţoase, daca timpul permite .
MARTIE
Aprovizionarea cu pesticide recent autorizate foarte eficiente. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii clasice
( zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Lucrări de tăieri de fructificare la speciile seminţoase şi
sâmburoase. Efectuarea lucrărilor de plantare de pomi, arbuşti fructiferi şi parţial de căpşuni. Completarea
golurilor în plantaţii. Tăieri de formare şi conducere a coroanei la pomi şi a tufelor la arbuşti fructiferi. Tăieri de
regenerare la plantaţiile îmbătrânite. Greblarea şi săparea terenului între rânduri la plantaţiile comerciale de
căpşun. Plantatul puieţilor portaltoi şi a marcotelor. Administrarea îngrăşămintelor organice şi a 1/3 din
îngrăşămintele chimice.
APRILIE
Efectuarea tratamentelor fitosanitare , la avertizare , pentru completarea bolilor şi dăunătorilor. Se încheie
plantatul de pomi arbuşti fructiferi şi căpşun. Se încheie lucrările de tăieri de fructificare la speciile seminţoase şi
sâmburoase . Completarea golurilor în plantaţii. Tăieri de formare şi conducere a coroanelor pomilor şi a tufelor
de arbuşti fructiferi. Tăieri de regenerare la plantaţiile îmbătrânite. Tăieri de regenerare la plantaţiile îmbătrânite.
Greblarea şi săparea terenului între rânduri la plantaţiile comerciale de căpşun .
Plantatul puieţilor portaltoi şi a marcotelor .
Administrarea îngrăşămintelor organice şi 1/3 din îngrăşămintele chimice .
MAI
Combaterea bolilor şi dăunătorilor la avertizare, pentru toate speciile pomicole . Lucrări de întreţinere la căpşuni
(combaterea buruienilor, irigat, fertilizat).
90
IUNIE
Tratamente fitosanitare la avertizare în plantaţiile tinere pe rod sau în pepiniere. Aplicarea fertilizării în cazul
căderilor masive de fructe. Recoltarea căpşunilor.
IULIE
Se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare. Se continuă întreţinerea solului pe rândul de pomi prin praşile.
Recoltarea cireşilor, vişinelor, caiselor, piersicilor, a coacăzelor negre şi roşii, a zmeurei. Recoltatul merelor şi
perelor de vară precum şi a prunelor timpurii .
AUGUST
Se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare. Se continuă recoltarea caiselor, piersicilor, a coacăzelor negre
şi roşii, a zmeurei, a merelor şi perelor de vară. În plantaţiile de căpşun se coseşte şi se înlătură frunzişul, după
care se aplică îngrăşăminte complexe. Irigatul şi întreţinerea solului prin praşile. Dirijarea stolonilor pe rânduri.
SEPTEMBRIE
Pregătirea spaţiilor de depozitarea a fructelor. Recoltarea eşalonată a soiurilor de mere, pere, gutui, atât pentru
consumul de toamnă cât şi cel de iarnă. Pregătirea terenului pentru plantările de toamnă .
OCTOMBRIE
Pregătirea spaţiilor de depozitarea a fructelor şi sortarea fructelor. După căderea frunzelor se recomandă
aplicarea unor tratamente fitosanitare pentru rapăn , monilioze, acarieni, păduchi ţestoşi, afide. Se iau măsuri
agrotehnice şi de igenă culturală. Pregătirea terenului pentru plantările de toamnă şi administrare de îngrăşăminte
naturale.
NOIEMBRIE
Depozitarea fructelor şi crearea condiţiilor de păstrare corespunzătoare ( emperatură, aerisire, umiditate). După
căderea frunzelor se recomandă aplicarea unor tratamente fitosanitare pentru rapăn, făinare, monilioze, acarieni,
păduchi ţestoşi, afide. Se iau măsuri agrotehnice şi de igenă culturală .
Se continuă pregătirea terenului pentru plantările de toamnă şi administrarea de îngrăşăminte naturale. Protejarea
plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor . În pepiniere se continuă scosul pomilor, etichetarea pe soiuri şi
stratificarea .
DECEMBRIE
Verificarea stării de vegetaţie a plantaţiilor înfiinţate în toamnă. Administrarea e de îngrăşăminte naturale şi
minerale. Protejarea plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor. Activităţi organizatorice – asigurarea forţei
de muncă , a stocurilor de materiale necesare în primăvară , încheierea de contracte pentru valorificarea
producţiei din anul următor, etc. Valorificarea pe piaţă a producţiei de fructe depozitate.
91
92
5.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE
Tabel nr. 5.3 Nr.
crt.
Dimensiunea modulului
şi sistemul de producţie
Activitatea
(cult. vegetală)
Ponderea culturii
în suprafata
cultivată
(%)
Ponderea în
totalul pe
cheltuieli a
culturilor
(%)
Profilul “Pomi”
Piersic
Cais
Cireş
1 15 ha neir./irigat
Total 100 100
Prun
Piersic
Cais
2. 60 ha neir./irigat
Total 100 100
Prun
Piersic
3. 150 ha neir./irigat
Cais
5.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI
Tabel nr. 5.4
Productie planificate Productie realizata
Repartizat Repartizat Specificare
Ha Kg/ha Total
tone Pentru
vânzări
Auto
consum
Ha Kg/ha Total
tone Pentru
vânzări
Auto
consum
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Piersic
Cais
Cireş
Alţi pomi
5.5 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
5.5.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tabel nr. 5.5.1
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Cantitate rămasă Nr
crt.
Tipul de îngrăşământ
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data ha Cantitate Valoare
lei
Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fertilizarea culturilor – TOTAL
din care: CU ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE
CU ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
1 Azotat de amoniu substanţă
brută/
substanţă activă, kg
Superfosfat substanţă brută/
substanţă activă, kg
Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
93
Uree
Îngrăşăminte foliare
Agrofeed
19-19-19
Elite verde
20-20-20
5.5.2 ERBICIDE
Tabel nr. 5.5.2
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de erbicid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
*Tipul de erbicid se alege, funcţie de cultură din Anexa 1
94
5.5.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 5.5.3
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de insecticid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1 5.5.4 INSECTICIDE
Tabel nr 5.5.4
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de insecticid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Insecticide – TOTAL
*Tipul de insecticid se alege, funcţie de cultură şi dăunători din Anexa 1
95
5.6 FIŞA COSTURILOR FIXE
Tabel nr. 5.6
Amortizare
Nr
crt.
Denumirea utilajului Preţ
(lei)
Durata de
utilizare
(ani)
Costurile fixe
(lei/an)
Durata de
utilizare
(ore/an)
Costurile fixe
(lei/oră)
0 1 2 3 4 5 6
1
Tractor T 483 DT cu cabină
2
Remorcă cisternă RCU- 4
3
Maşina amendamente MA 3.5
4
Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2
5
Freză pomicolă B - 1400
6
Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251
7
Remorcă pomiviticolă RPV 2
8
Maşina de stropit si prăfuit MC 500
Total
96
5.7 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS
Tabel nr. 5.7.1
mii lei
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime ;i materiale Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material
săditor
Îngrăşăminte
chimice şi
organice
Produse fito
sanitare
Alte materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Discuit şi discuit pentru înţelenire
5 Semănat ierburi perene
6 Cosit iarba
7 Tratamente fitosanitare
8 Transportat apă
9 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
97
5.8 FIŞĂ PRODUCŢIE
Tabel nr. 5.8
(kg) Luna
Specificare V VI VII VIII IX
Situaţia
la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7
Cireş
Cais
Piersic
...
INTRARI
RECOLTA
ANULUI
CURENT
n
Cireş
Cais
Piersic
...
IESIRI
VÂNZARE
n
Cireş
Cais
IEŞIRI
AUTOCONSUM
Piersic
TOTAL PRODUCŢIE
98
5.9 FIŞĂ VENITURI
Tabel nr. 5.9 lei Luna
Specificare V VI VII VIII IX
Situaţia
la 31 XII
1 2 3 4 5 6 7
Cireş
Cais
Piersic
...
INTRARI
RECOLTA
ANULUI
CURENT
n
Cireş
Cais
Piersic
...
IESIRI
VÂNZARE
n
Cireş
Cais
IEŞIRI
AUTOCONSUM
Piersic
TOTAL VENITURI
99
5.10 CHELTUIELI CU SALARII mii lei
Tabel nr. 5.10 Documentul de
înregistrare Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicaţii Total
exploataţie
Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
100
5.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.
mii lei
Tabel nr. 5.11
Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
101
5.12 CHELTUIELI CU MATERIALE
Tabel nr. 5.12
mii lei
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi Felul cheltuielilor materiale Explicaţii Total
exploataţie Cireş Cais Piersic
1 2 3 6 7 8
Azotat de amoniu substanţă brută/
substanţă activă, kg
Superfosfat substanţă brută/
substanţă activă, kg
Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
ELITE VERDE 20-20-20
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
102
5.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI mii lei
Tabel nr. 5.13 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
5.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE mii lei
Tabel nr. 5.14 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
103
104
5.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE mii lei
Tabel nr. 5.15 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Cireş Cais Piersic
1 2 3 4 5 6 7 8
Total
Tabel nr. 5.16 Desfăşurarea cheltuielilor pe categorii
CULTURA Salarii angajaţi permanenţi Salariile mambrilor familiei fermierului Amortismentul
1 2 3 4
Cireş
Cais
Piersic
Total
5.16 CHELTUIELI FIXE
105
5.17 BUGETUL ACTIVITĂŢII
CULTURA:
CALCULAŢIE PE HECTAR
TIPUL EXPLOATAŢIEI PRODUCŢIA PRINCIPALĂ:
PRODUCŢIA SECUNDARĂ
Tabel nr. 5.17
INDICATORI
UM
VALOARE
1 2 3
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei
A1. Din care productia principala lei
B (+) SUBVENTII lei
C (=) PRODUS BRUT lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei
D1. Din care pentru productia principala lei
I. CHELTUIELI VARIABILE lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei
- Sămânţă şi material săditor lei
- Ingrasaminte chimice lei
- Pesticide lei
- Alte materiale lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei
3. Cheltuieli cu irigatii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei
6. Asigurari lei
II. CHELTUIELI FIXE lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei
- Cheltuieli generale si de management lei
- Dobanzi la credite lei
- Arenda lei
-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei
(-) Impozite si taxe lei
(-) Arenda lei
F. (=) VENIT NET+subventii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL %
H. RATA VENIT NET+subventii %
COST DE PRODUCTIE lei/kg
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg
5.18 BUGETUL EXPLOATATIEI DE ................ HA
ZONA DE ......... NEIRIGAT/IRIGAT
PROFILUL " POMI"
TIPUL EXPLOATAŢIEI: Tabel nr. 5.18
C U L T U R A
Cireş Cais Piersic
TOTAL
ha
INDICATORI U.M
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI mii lei
A1. Din care productia principala mii lei
B (+) SUBVENTII mii lei
C (=) PRODUS BRUT mii lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE mii lei
D1. Din care pentru productia principala mii lei
I. CHELTUIELI VARIABILE mii lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei
- Sämãn si material saditor mii lei
- Ingrasaminte chimice mii lei
- Pesticide mii lei
- Alte materiale mii lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei
3. Cheltuieli cu irigatii mii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare mii lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* mii lei
6. Asigurari mii lei
106
107
continuare
C U L T U R A
Cireş Cais Piersic
TOTAL
ha
1000
INDICATORI U.M
100%
II. CHELTUIELI FIXE mii lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei
- Cheltuieli generale mii lei
- Dobanzi la credite mii lei
- Amortisment mii lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL mii lei
(-) Impozite si taxe mii lei
F. (=) VENIT NET+subventii mii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) %
H. RATA VENIT NET+subventii (%) %
5.19 FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de ... ha neirigat/irigat
Profil: POMI
Tipul exploatatiei Tabel nr. 5.19
Nc. INDICATORI mii lei € = 3,5 lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
4 Cheltuieli totale, d.c.:
4.1 - cheltuieli variabile
4.1.1 - variabile specifice
4.2 - cheltuieli fixe
5 Profit (3-4)
6 Rata profitului (5:4x100) (%)
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1)
8 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare)
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani)
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit)
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit)
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) *
15 Credite pentru producţie **
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie)
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de.................... lei.
**Creditele de producţie acoperă ......% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
Resursele financiare Modulul evidenţiază o rată a profitului de şi asigură în medie un profit de ..... lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1
UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de .... UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare (şi după
clasă) de clasa a .....-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite ...... ........ Modulul realizat prin proiectare este/nu este viabil economic la această dimensiune,
.............................................................................................................................................................................
108
Capitol 6 Planificarea şi realizarea indicatorilor tehnico-economici pentru
VIE 6.1 TEHNOLOGIE CADRU Tabel nr. 6.1
6.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR ÎN VITICULTURĂ
6.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE Tabel nr. 6.3
6.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Tabel nr. 6.4
6.5 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
6.5.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Tabel nr. 6.5.1
6.5.2 ERBICIDE Tabel nr. 6.5.2
6.5.3 FUNGICIDE Tabel nr. 6.5.3
6.5.4 INSECTICIDE Tabel nr. 6.5.4
6.6 FIŞA COSTURILOR FIXE
6.7 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS Tabel nr. 6.7.1
6.8 FIŞA DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI Tabel nr. 6.8
6.9 FIŞA DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR Tabel nr. 6.9
6.10 CHELTUIELI CU SALARII Tabel nr. 6.10
6.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.
Tabel nr. 6.11
6.12 CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 6.12
6.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI Tabel nr. 6.13
6.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE Tabel nr. 6.14
6.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 6.15
6.16 CHELTUIELI FIXE Tabel nr. 6.16
6.17 BUGETUL ACTIVITĂŢII Tabel nr. 6.17
6.18 BUGETUL EXPLOATATIEI Tabel nr. 6.18
6.19 FIŞĂ REZUMATIVĂ A INDICATORILOR DE SINTEZĂ Tabel nr. 6.19
109
6.1 TEHNOLOGIE CADRU
VIE
Tabel nr. 6.1
Specificaţie tehnică
şi tehnologică
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea
culturii şi
amplasarea
soiurilor
a. zonarea culturii viticole
- pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I - Dealurile Crişanei şi
Maramureşului; II – Podişul Transilvaniei; III – Dealurile Moldovei; IV - Dealurile Olteniei şi
Munteniei; V – Dealurile Banatului; VI – Colinele Dobrogei; VII – Terasele Dunării; VIII –
Nisipurile şi sourile nisipoase din sudul ţării);
b. amplasarea şi zonarea soiurilor
- alegerea şi amplasarea soiurilor se face în funcţie de cerinţele soiurilor şi resursele ecologice ale
unui anumit teritoriu;
- sortimentul viticol se alege în funcţie de cerinţele şi tendinţele pieţei şi de sistemul de cultură
2. Pregătirea
terenului
pentru
înfiinţarea
plantaţiei
viticole
a. defrişarea şi nivelarea terenului
- defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren;
- nivelarea terenului se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relief, de sistemul de
amenajare, de posibilităţile de parcelare, de configuraţia terenului, pentru a preveni mişcarea unui
volum prea mare de sol;
b. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani);
- starea fitosanitară a terenului se apreciază în funcţie de planta premergătoare;
c. fertilizarea de bază se face în funcţie de analiza chimică a solului;
- îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare;
d. desfundarea terenului – epoca de executare a desfundatului depinde de cea în care se face
plantarea viţelor, de condiţiile climatice, de o serie de factori organizatorici (posibilitatea de
procurare a viţelor);
- metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului,
mecanizat;
- nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise;
4. Înfiinţarea plantaţiilor
viticole
a. densitatea de plantare depinde de vigoarea soiului şi a portaltoiului, de fertilitatea solului, de
condiţiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de ochi atribuită la tăiere şi de
direcţia de producţie;
b. distanţele între rânduri se aleg în funcţie posibilităţile de mecanizare a lucrărilor;
c. pichetarea terenului se stabileşte în funcţie de sistemul de cultură, densitate, sortiment şi
configuraţia terenului; pichetarea se face asigurând alinierea rândurilor de viţă de vie şi respectarea
distanţelor de plantare corespunzătoare densităţii stabilite;
- orientarea rândurilor se face în funcţie de cerinţele plantei faţă de lumină, iar pe terenurile în
pantă să contribuie la prevenirea eroziunii solului;
d. plantarea viţei de vie
- epoca de plantare se alege în funcţie de perioada de plantare, de tipul şi umiditatea solului;
- pregătirea viţelor pentru plantare (eliminarea viţelor necorespunzătoare, fasonarea, mocirlirea şi
parafinarea lor, conform tehnologiei);
- gropile sunt efectuate respectând pichetatul;
- materialul săditor este aşezat în poziţie verticală, cu punctul de altoire la 1-2 cm mai sus de
nivelul solului şi cordiţa orientată spre pichet;
110
5. Lucrările
de întreţinere
a culturilor
viticole
a. lucrările de întreţinere din anul I de la plantare
- lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare
4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând;
- controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea
lăstarilor;
- copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului,
precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi;
- legatul lăstarilor – când au 30-40 cm;
- combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare;
- irigarea – în perioade secetoase;
- fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi;
- completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie;
- protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor;
- întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);
b. lucrările de întreţinere din anul al II- lea de la plantare
- dezmuşuroitul şi arătura de primăvară;
- tăierea în uscat şi copcitul viţelor;
- plivitul şi legatul lăstarilor;
- completarea golurilor;
- lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca
şi cele de anul I;
- fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă;
- protejarea viţelor în timpul iernii;
- instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri
de diferite tipuri)
c. lucrările de întreţinere din anul al III-lea de la plantare
- sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;
d. lucrările de întreţinere în plantaţiile de vii roditoare
1. Tăierea viţei de vie
- tăieri de formare – tipul lucrării se execută în funcţie de zonă, cultură şi scopul urmărit;
momentul execuţiei lucrărilor se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei, sezon; metoda de
tăiere se alege în funcţie de dotare; tipul de tăiere se face în funcţie de sistemul de cultură şi soiuri;
- tăieri de rodire – se execută în funcţie de formele de conducere a butucilor şi tipurile de tăiere
zonale; stabilirea indicelui de echilibru a butucului şi al indicelui de autoreglare se apreciază în
funcţie de elementele specifice; criteriile pentru orientarea încărcăturii de ochi sunt evaluate pe
baza unor observaţii şi determinări asupra creşterii şi rodirii viţelor în anul anterior; momentul
execuţiei se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei şi sezon; metoda de tăiere se alege în
funcţie de dotare;
- tăieri de regenerare – se execută în funcţie de forma de conducere, vârsta plantaţiei; momentul
execuţiei lucrării se stabileşte în funcţie de sezon şi de condiţiile climatice; metoda de tăiere se
alege în funcţie de dotare (manual şi semimecanizat);
- tăieri speciale – se execută numai în cazul apariţiei calamităţilor naturale; tipul de tăieri speciale
se execută în funcţied e forma de conducere şi vârsta plantaţiei.
2. Lucrările solului în plantaţiile de vii roditoare
- dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei;
- debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini,
- lucrările anuale ale solului (arătura de primăvară, afânarea de primăvară, praşilele, mulcirea
111
solului, arătura de toamnă);
- lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă);
3. Lucrări de fertilizare şi irigare: tipul de fertilizare se stabileşte în funcţie de sistemul de
cultură; consumul de elemente nutritive se stabileşte în funcţie de factorii angajaţi în ecosistemele
viticole; evaluarea necesarului de elemente nutritive se face în funcţie de analiza agrochimică a
solului şi analiza plantei; metoda de fertilizare este aleasă în funcţie de gradul de aprovizionare a
solului, fertilizarea organică şi nivelul producţiei planificate; momentul executării operaţiei de
fertilizare este stabilit în corelaţie cu fenofazele de cultură; irigarea se execută în funcţie de vârsta
plantaţiei, fenofazele de vegetaţie şi umiditatea solului;
4. Lucrări de combatere a buruienilor şi afânare a solului: tipul lucrărilor de combatere a
buruienilor este stabilit în funcţie de sistemul de cultură; momentul de execuţie a lucrărilor este
stabilit în funcţie de gradul de îmburuienare a plantei; tipurile de erbicide se stabilesc în funcţie de
compoziţia floristică a buruienilor de vârsta plantaţiilor, de acţiunea selectivă a erbicidelor faţă de
buruieni şi efectele fitotoxice ale viţei de vie; metodele de combatere se aleg în funcţie de relief;
5. Lucrări fitotehnice în perioada de vegetaţie – lucrări fitotehnice curente se execută în
funcţie de perioada de vegetaţie; lucrările fitotehnice speciale se execută în funcţie de sortimentul
ales, de perioada de vegetaţie şi de scopul urmărit;
6. Completarea golurilor în plantaţiile viticole se execută în funcţie de vârsta plantaţiilor;
7. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile de vii roditoare – tipul lucrării de
combatere a bolilor şi dăunătorilor se alege în funcţie de sistemul de cultură; momentul de
executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza
de vegetaţie; combaterea se efectuează în funcţie de agentul de dăunare, de modul de acţiune a
produselor pesticide şi de posibilităţile de complexare a tratamentelor; utilajele sunt adecvate
operaţiilor (stropit, prăfuit);
8. Lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative – tipul de lucrări se execută în
funcţie de starea terenului amenajat şi scopul urmărit; momentul executării operaţiei de întreţinere
este ales în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi gradul de degradare a lucrărilor de amenajare ale
terenului; metodele de lucru sunt stabilite în funcţie de tipul lucrării de amanajare;
6. Evaluarea
producţiei
de struguri
a. evaluarea producţiei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:
- suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele;
- numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă.
7. Recoltarea producţiei
viticole
a. momentul optim de recoltare este stabilit în funcţie de destinaţia producţiei şi de momentul
când strugurii au atins parametrii din standardele de produs;
b. metoda de recoltare este aleasă în funcţie de sortiment şi destinaţia producţiei;
c. recoltarea se face cu atenţie pentru a se realiza un procent cât mai mare de producţie marfă.
112
6.2 CALENDARUL LUCRĂRILOR
VITICULTURĂ IANUARIE
Lucrări de aprovizionare şi organizarea campaniei viticole de primăvară. Desfundarea terenului (daca solul nu
este îngheţat) în cazul înfiinţării plantaţiilor de vii. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor,
îngrăşămintelor minerale, a materialelor de legat, a uneltelor necesare. Tăieri în uscat în ferestrele iernii la viile pe
rod, în zona de cultură neprotejată, unde viţele conduse pe tulpini iernează doar muşuroite. În sectorul de
pepiniere, se controlează săptămânal condiţiile în care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, coarde de altoi,
butaşi portaltoi).
FEBRUARIE
Lucrări de aprovizionare şi organizarea campaniei viticole de primăvară . Desfundarea terenului (daca solul nu
este îngheţat ) în cazul înfiinţării plantaţiilor de vii. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor,
îngrăşămintelor minerale, a materialelor de legat, a uneltelor necesare. Tăieri în uscat în ferestrele iernii la viile pe
rod, în zona de cultură neprotejată, unde viţele conduse pe tulpini iernează doar muşuroite. În sectorul de
pepiniere, se controlează săptămânal a condiţiilor în care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, butaşi
portaltoi).
MARTIE
Plantarea viţelor în masiv şi înlocuirea golurilor cu viţe STAS, viguroase. Se plantează ghivece rezerve de viţă
destinate plantării în goluri pe timpul verii . Instalarea spalierului în viile din anul II. Cercuirea coardelor la tăierea
de tip Guyot. Afânarea adâncă a solului cu afânătorul cu gheare pe soluri uşoare şi cu plugul fără cormană pe
solurile grele. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, a materialelor de
legat, a uneltelor. Tăiatul în uscat la viile pe rod. În sectorul de pepiniere, se controlează săptămânal condiţiile în
care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, coarde altoi, butaşi portaltoi) .
APRILIE
În viile tinere, se termină plantarea viţelor în masiv şi se înlocuiesc golurile apărute cu viţe STAS. Se plantează la
ghivece rezerve de viţe destinate plantării în goluri pe timpul verii. Instalarea spalierului în viile din anul II. Se
înfiinţează culturi intercalate de legume.
În viile pe rod, se termină cercuirea coardelor la tăierea de tip Guyot. Afânarea adâncă a solului cu afânătorul
cu gheare pe solurile uşoare şi cu plugul fără cormană pe solurile grele . Se aplica udarea la aprovizionare la
pornirea în vegetaţie a viţelor. Aplicarea primelor tratamente fitosanitare in a III-a decadă a lunii. În sectorul de
pepiniere , se scot butaşii altoiţi, se aclimatizează la 8 C şi se plantează în biloane. În plantaţiile de portaltoi se
termină tăierea în uscat .
0
MAI
113
Eliminarea lăstarilor de prisos la viţele pe rod şi efectuarea primului legat al lăstarilor. Lucrări de întreţinere
(praşile manuale şi mecanice, administrarea îngrăşămintelor minerale, tratamente fitosanitare împotriva manei
antracnozei, putregaiului negru, a moliilor strugurilor .
IUNIE
Efectuarea tratamentelor fitosanitare împotriva bolilor criptoganice şi a dăunătorilor .
IULIE
Se execută praşile mecanice pentru menţinerea solului afânat şi curat de buruieni. Se continuă legarea lăstarilor
concomitent cu îndepărtarea copililor erbacei. Tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
(care se repetă în perioadele ploioase la 7-8 zile). Aplicarea de îngrăşăminte foliare la circa 15 zile.
AUGUST
Se execută ultimele tratamente fitosanitare împotriva manei, făinării şi a molilor strugurilor. Se începe recoltarea
soiurilor de struguri pentru masă.
SEPTEMBRIE
Recoltarea strugurilor de masă pe măsura coacerii. Urmărirea momentului de începere a recoltării la strugurii de
vin. Când circa 50 % din frunze s-au îngălbenit, se efectuează un tratament fitosanitar pentru boli .
OCTOMBRIE
Recoltarea strugurilor de masă pe măsura coacerii .
Recoltarea masivă a soiurilor de struguri pentru vin .
Efectuarea arăturii de afânare a solului, precum şi administrarea îngrăşămintelor organice şi acelor minerale .
Pregătirea terenului pentru înfiinţarea de noi plantaţii şi a solelor cu şcoli de viţe .
NOIEMBRIE
Pregătirea viilor pentru iernare ( tăieri de uşurare şi îngropare a viţelor ). Se termină arăturile de toamnă şi de
administrare a îngrăşămintelor organice şi a celor minerale. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea de noi plantaţii
şi a solelor cu şcoli de viţe .
Începe recoltatul hoardelor portaltoi în plantaţiile de portaltoi, iar în şcolile de viţe se continuă scoaterea, clasarea
şi însilozarea viţelor altoite şi a celor pe rădăcini.
DECEMBRIE
Verificarea stării de vegetaţie a plantaţiilor înfiinţate în toamnă. Administrarea e de îngrăşăminte naturale şi
minerale. Protejarea plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor. Activităţi organizatorice – asigurarea forţei
de muncă , a stocurilor de materiale necesare în primăvară, încheierea de contracte pentru valorificarea producţiei
din anul următor, etc. Valorificarea pe piaţă a producţiei de fructe depozitate .
114
115
6.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE
Tabel nr. 6.3 Nr.
crt.
Dimensiunea modulului
şi sistemul de producţie
Activitatea
(cult. vegetală)
Ponderea culturii în
suprafata
cultivată
(%)
Ponderea în totalul pe
cheltuieli a culturilor
(%)
Profilul “Vii”
12 ha irigat Struguri de masă
1.
Total 100 100
40 ha neirigat Struguri de masă 2.
Total 100 100
150 ha neirigat Struguri de vin 3.
Total 100 100
6.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU VIE
Tabel nr. 6.4
Productie planificate Productie realizata
Repartizat Repartizat Specificare
Ha Kg/ha Total
tone Pentru
vânzări
Auto
consum
Ha Kg/ha Total
tone Pentru
vânzări
Auto
consum
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Struguri de masă
Struguri de vin
6.5 EVIDENŢA CONSUMURILOR DE MATERIALE
6.5.1 ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tabel nr. 6.5.1
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Cantitate rămasă Nr
crt.
Tipul de îngrăşământ
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data ha Cantitate Valoare
lei
Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fertilizarea culturilor – TOTAL
din care: CU ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE
CU ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
1 Azotat de amoniu substanţă
brută/
substanţă activă, kg
2 Superfosfat substanţă brută/
substanţă activă, kg
3 Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
4 Uree
5 Îngrăşăminte foliare
Agrofeed
19-19-19
Elite verde
20-20-20
116
6.5.2 ERBICIDE
Tabel nr. 6.5.2
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de erbicid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Erbicide – TOTAL
*Tipul de erbicid se alege, funcţie de cultură din Anexa 1
6.5.3 FUNGICIDE
Tabel nr. 6.5.3
Plan anual Cumpărări Consum în producţie
Nr
crt.
Tipul de fungicid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana
la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fungicide – TOTAL
*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1
117
6.5.4. INSECTICIDE
Tabel nr. 6.5.4
Plan anual Cumpărări Consum în producţie Nr
crt.
Tipul de insecticid*
Cultura ha to Cantitate Valoare
lei
Data
De la:...... Pana la:........
ha Cantitate Valoare
lei
0 2
Insecticide – TOTAL
*Tipul de insecticid se alege, funcţie de cultură şi dăunători din Anexa 1
118
6.6 FIŞA COSTURILOR FIXE
Tabel nr. 6.6
Amortizare
Nr
crt.
Denumirea utilajului Preţ
(lei)
Durata de
utilizare
(ani)
Costurile fixe
(lei/an)
Durata de
utilizare
(ore/an)
Costurile fixe
(lei/oră)
0 2 2 3 4 5 6
1
Tractor V 483 cu cabină
2
Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2
3
Grapă cu discuri GDV 2,2
4
Freză vie FB 1,4
5
Maşină de stropit în vii PT 1232
6
Remorcă pomiviticolă RPV 2
Total
119
6.7 FIŞA COSTURILOR VARIABILE
6.7.1 STRUGURI DE MASĂ, STRUGURI DE VIN
mii lei
Tabel nr. 6.7.1
Cheltuieli variabile
Ch. cu materii prime ;i materiale Nr
crt.
Denumirea elementului de cheltuieli
Ch. cu
lucrări
mecani
zate
Ch. de
transp. –
aproviz
Forţa de
muncă
Asigurări
Seminţe şi
material
săditor
Îngrăşăminte
chimice şi
organice
Produse
fito
sanitare
Alte materiale
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Administrat gunoi de grajd
2 Administrat îngrăşăminte chimice
3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente
4 Arătură de toamnă
5 Discuit
6 Mărunţirea solului ( frezat )
7 Tratamente fitosanitare
8 Transportat apă
9 Transport materiale agricole
Total
Total cheltuieli
120
6.8 FIŞĂ PRODUCŢIE
Tabel nr. 6.8 (kg) Luna
Specificare VIII IX X
Situaţia
la 31 XII
1 2 3 4 5
Struguri de masă INTRARI
RECOLTA ANULUI CURENT Struguri de vin
Struguri de masă IESIRI
VÂNZARE Struguri de vin
Struguri de masă IEŞIRI AUTOCONSUM
Struguri de vin
TOTAL PRODUCŢIE
6.9 FIŞĂ VENITURI
Tabel nr. 6.9 (lei) Luna
Specificare VIII IX X
Situaţia
la 31 XII
1
2 3 4 5
Struguri de masă INTRARI
RECOLTA ANULUI CURENT Struguri de vin
Struguri de masă IESIRI
VÂNZARE
Struguri de vin
Struguri de masă IEŞIRI AUTOCONSUM
Struguri de vin
TOTAL VENITURI
121
6.10 CHELTUIELI CU SALARII mii lei
Tabel nr. 6.10 Documentul de
înregistrare Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicaţii Total
exploataţie
Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 4 5 6 7
Total
6.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, FOND DE SĂNĂTATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC mii lei
Tabel nr. 6.11
Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 4 5 6 7
Total
122
6.12 CHELTUIELI CU MATERIALE mii lei
Tabel nr. 6.12
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi Felul cheltuielilor materiale Explicaţii Total
exploataţie Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 6 7
Azotat de amoniu substanţă brută/
substanţă activă, kg
Superfosfat substanţă brută/
substanţă activă, kg
Complexe
20:20:20
12:52:0
15:15:15
Uree
AGROFEED 19-19-19
ELITE VERDE 20-20-20
Erbicide
Fungicide
Insecticide
Sîmânţă
TOTAL
123
6.13 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII PRESTATE DE TERŢI mii lei
Tabel nr. 6.13 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 4 5 6 7
Total
6.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE mii lei
Tabel nr. 6.14 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 4 5 6 7
Total
124
125
6.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE mii lei
Tabel nr. 6.15 Documentul de
înregistrare
Desfăşurarea cheltuielilor pe culturi
Felul Nr. Data
Explicatii Total
exploataţie
Struguri de masă Struguri de vin
1 2 3 4 5 6 7
Total
Tabel nr. 6.16 Desfăşurarea cheltuielilor pe categorii
CULTURA Salarii angajaţi permanenţi Salariile mambrilor familiei fermierului Amortismentul
1 2 3 4
Struguri de masă
Struguri de vin
Total
6.16 CHELTUIELI FIXE
126
6.17 BUGETUL ACTIVITĂŢII
CULTURA:
CALCULAŢIE PE HECTAR
TIPUL EXPLOATAŢIEI PRODUCŢIA PRINCIPALĂ:
PRODUCŢIA SECUNDARĂ
Tabel nr. 6.17
INDICATORI
UM
VALOARE
1 2 3
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei
A1. Din care productia principala lei
B (+) SUBVENTII lei
C (=) PRODUS BRUT lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei
D1. Din care pentru productia principala lei
I. CHELTUIELI VARIABILE lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei
- Sămânţă şi material săditor lei
- Ingrasaminte chimice lei
- Pesticide lei
- Alte materiale lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei
3. Cheltuieli cu irigatii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei
6. Asigurari lei
II. CHELTUIELI FIXE lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei
- Cheltuieli generale si de management lei
- Dobanzi la credite lei
- Arenda lei
-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei
(-) Impozite si taxe lei
(-) Arenda lei
F. (=) VENIT NET+subventii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL %
H. RATA VENIT NET+subventii %
COST DE PRODUCTIE lei/kg
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg
6.18 BUGETUL EXPLOATATIEI DE ................ HA
ZONA DE ......... NEIRIGAT/IRIGAT
PROFILUL " VIE"
TIPUL EXPLOATAŢIEI: Tabel nr. 6.18
C U L T U R A
Struguri de masă Struguri de vin
TOTAL
ha
INDICATORI U.M
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI mii lei
A1. Din care productia principala mii lei
B (+) SUBVENTII mii lei
C (=) PRODUS BRUT mii lei
D (-) CHELTUIELI TOTALE mii lei
D1. Din care pentru productia principala mii lei
I. CHELTUIELI VARIABILE mii lei
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei
- Sämãn si material saditor mii lei
- Ingrasaminte chimice mii lei
- Pesticide mii lei
- Alte materiale mii lei
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei
3. Cheltuieli cu irigatii mii lei
4. Cheltuieli de aprovizionare mii lei
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* mii lei
6. Asigurari mii lei
127
128
continuare
C U L T U R A
Struguri de masă Struguri de vin
TOTAL
ha
1000
INDICATORI U.M
100%
II. CHELTUIELI FIXE mii lei
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei
- Cheltuieli generale mii lei
- Dobanzi la credite mii lei
- Amortisment mii lei
E. (=) VENIT IMPOZABIL mii lei
(-) Impozite si taxe mii lei
F. (=) VENIT NET+subventii mii lei
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) %
H. RATA VENIT NET+subventii (%) %
6.19 FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de ... ha neirigat/irigat
Profil: VIE
Tipul exploatatiei Tabel nr. 6.19
Nc. INDICATORI mii lei € = 3,5 lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare
2 Subvenţii
3 Produs brut (1+2)
4 Cheltuieli totale, d.c.:
4.1 - cheltuieli variabile
4.1.1 - variabile specifice
4.2 - cheltuieli fixe
5 Profit (3-4)
6 Rata profitului (5:4x100) (%)
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1)
8 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare)
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani)
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit)
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit)
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) *
15 Credite pentru producţie **
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie)
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de.................... lei.
**Creditele de producţie acoperă ......% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
Resursele financiare Modulul evidenţiază o rată a profitului de şi asigură în medie un profit de ..... lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1
UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de .... UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare (şi după
clasă) de clasa a .....-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite ...... ........ Modulul realizat prin proiectare este/nu este viabil economic la această dimensiune,
.............................................................................................................................................................................
129
Capitol 7 Costurile de utilizare a utilajelor agricole 7.1 CALCULUL COSTURILOR FIXE CU AMORTIZAREA Tabel nr. 7.1.1, Tabel nr. 7.1.2, Tabel nr. 7.1.3
7.2 COSTUL DE UTILIZARE - COMPONENTA REPARAŢII Tabel nr. 7.2.1, Tabel nr. 7.2.2, Tabel nr. 7.2.3
7.3 COSTUL CARBURANŢILOR ŞI LUBRIFIANŢILOR Tabel nr.
130
7. COSTURILE DE UTILIZARE A UTILAJELOR AGRICOLE
În ultimii ani puţine exploataţii/ferme au evidenţiat în mod riguros cheltuielile cu executarea mecanizată a
lucrărilor agricole. Nici cercetarea şi Ministerul Agriculturii nu au reuşit să afle date şi informaţii suficiente cu
privire la cheltuielile pe elemente de cheltuieli. În acest context tehnologiile de mecanizare elaborate de specialişti
pentru diferite culturi au un mare grad de incertitudine. Conducerea prin costuri, metodă, care este deosebit de
necesară, nu a putut fi aplicată de fermieri şi rezultatul a apărut numai la bilanţul anual când de fapt s-au
constatat deficienţele dar nu s-au mai putut lua măsuri pentru că fenomenul economic se produsese deja.
De aceea, în acest capitol al cercetării noastre, dorim să oferim date şi informaţii pentru a se fundamenta mai
deplin planul de afaceri al fiecărei exploataţii în cadrul căreia fundamentarea cheltuielilor cu executarea
mecanizată a lucrărilor trebuie să reprezinte preocuparea primordială a fenomenului/arendaşului/proprietarului.
UN NOU CONCEPT
În prezent România trebuie să adopte concepte şi tehnologii noi practicate cu succes de ţările UE.
Un concept nou pe care dorim să-l promovăm şi să-l utilizăm în această cercetare este conceptul de cost de
utilizare.
Practica a constatat că preocuparea pentru utilizarea cât mai bună a utilajelor şi echipamentelor este o necesitate
vitală de stringentă actualitate. Din nefericire sunt multe cazuri când fermierii au achiziţionat utilaje noi,
performante, dar nu le-au utilizat şi investiţia nu şi-au atins obiectivul.
Costul de utilizare se exprimă în euro/UM (oră, ha, tonă) şi depinde fundamental de durata folosirii
utilajului/echipamentului.
Elementele costului de utilizare sunt:
- costul fix (cu amortizarea utilajului);
- costul cu reparaţiile;
- costul cu carburanţii;
- costul cu pneurile;
- costul cu mâna de lucru.
Valorile absolute ale acestor costuri variază foarte mult în funcţie de gradul de utilizare al utilajului cumpărat.
Să exemplificăm numai costurile cu amortizarea astfel: un fermier a achiziţionat o maşină de semănat prăşitoare
performantă care l-a costat 8000 euro. Durata de funcţionare normată a semănătorii este de 8 ani; înseamnă că
putem considera că amortismentul anual este de 1000 euro (când fermierul o foloseşte numai pentru el). Dacă
prăşitoarele lui, ocupă 10 ha/an, costul de utilizare (numai amortismentul) este de 100 euro/ha. Este un cost de
utilizare destul de mare, ceea ce va reduce profitabilitatea culturii. Care este gradul de utilizare acceptabil? Din
131
cercetările noastre fermierul trebuie să semene cu maşina 100-150 ha/an adică să reducă costul cu
amortizarea/ha de la 100 la cel mult 10 euro/ha, dar ar fi bine ca aceasta să fie de 6,6 euro/ha.
Asemănător se pot da exemple şi pentru celelate costuri. În acest context, fermierul care a cumpărat maşina
trebuie să o efere şi vecinilor/satului/asociaţilor, pentru a avea costuri de utilizare rezonabile.
CUM SE POT DETERMINA COSTURILE CU UTILIZAREA
UTILAJELOR ŞI ECHIPAMENTELOR?
Fermierul/proprietarul utilajului, poate să folosească metode simple de calcul a costurilor la ha sau pe oră, etc. Pe
elemente şi pe total.
În continuare prezentăm în sinteză aceste calcule.
7.1 CALCULUI COSTURILOR FIXE (CU AMORTIZAREA)
se poate utiliza formula
DUADUPNCF /=
unde:
CF - costul fix pe ora de funcţionare (euro/oră);
PN – preţul de nou a utilajului (euro);
DU – durata de utilizare (ani);
DUA – durata de utilizare anuală (ore/an).
LA TRACTOARE Exemplificăm aplicarea formulei pentru trei tipuri de tracoare şi pentru trei durate de utilizare astfel:
Tabel nr. 7.1.1
Nr.
crt
Tip tractor DN
(euro)
DU
(ani)
CF
(euro/an)
DUA
(ore/an)
CF
(euro/or
ă)
0 1 2 3 4 5 6
1 Tractor de 55 CP cu
două roţi motrice
20000 8 2500 400
700
1000
6,25
3,57
2,50
2 Tractor de 105 CP cu 4
roţi motrice
51000 8 6375 400
700
1000
15,94
9,10
6,37
3 Tractor de 240 CP cu
patru roţi motrice
99000 8 12375 400
700
1000
30,91
17,678
12,37
132
Datele din tabel sunt reale şi ne arată că: tractorul trebuie utilizat un număr cât mai mare de ore/an.
Să continuăm exemplificarea cu costurile de utilizare a plugurilor corespunzătoare tractoarelor din tabelul
anterior. Tabel nr. 7.1.2
Nr.
crt
Tip plug DN
(euro)
DU
(ani)
CF
(euro/an)
DUA
(ore/an)
CF
(euro/oră)
0 1 2 3 4 5 6
1 Plug cu trei trupiţe purtat
6400 10 640
100
200
300
6,40
3,20
2,14
2 Plug reversibil cu 5
trupiţe purtat 10600 10 1060
100
200
300
10,60
5,30
3,53
3 Plug reversibil cu 8
trupiţe purtat 25500 10 2550
100
200
300
25,50
12,75
8,50
Şi în cazul acesta, se constată corelaţia dintre gradul de utilizare şi cost. Învăţăm utilizatorul ghidului să observe,
cât de mari sunt costurile de utilizare ale plugurilor atunci când durata lor de exploatare anuală este mică.
Calculul costurilor fixe ne permite să calculăm costul fix (cu amortizarea) ca element al costului de utilizare pe
oră, pentru agregatul tractor şi plug, astfel: Tabel nr. 7.1.3
Nr
crt
Agregat Cost de
utilizare
tractor
(euro/oră)
Cost de
utilizare
plug
(euro/oră)
Cost de
utilizare
agregat
(euro/oră)
Performanţe
le agregatului
(ha/ară)
Costul de
utilizare/
ha
0 1 2 3 4 5 6
1 Tractor de 55 CP cu
două roţi motrice +
Plug cu trei trupiţe
purtat
6,25
3,57
2,50
6,40
3,20
2,14
12,65
6,77
4,64
0,55
0,55
0,55
23,00
12,30
8,43
2 Tractor de 105 CP
cu 4 roţi motrice +
Plug reversibil cu 5
trupiţe purtat
15,94
9,10
6,37
10,60
5,30
3,53
26,54
14,40
9,90
0,85
0,85
0,85
31,22
16,94
11,64
3 Tractor de 240 CP
cu patru roţi motrice
+ Plug reversibil cu
8 trupiţe purtat
30,91
17,678
12,37
25,50
12,75
8,50
56,44
30,42
20,87
1,50
1,50
1,50
37,62
20,28
13,91
133
Datele de pe ultima coloană din tabel pot fi folosite de fermier/utilizator la întocmirea devizului tehnico-
economic pe fiecare ha de cultură care are în tehnologie lucrarea de arat.
7.2 COSTUL DE UTILIZARE – COMPONENTA REPARAŢII
Reparaţiile de diferite grade ale utilajelor necesită costuri însemnate dar în cele mai multe cazuri acestea nu pot fi
evaluate pe ha de lucrare, ora de funcţionare, etc. Desigur că nici în această lucrare, nu se pot indica cu
certitudine cheltuielile cu reparaţiile dar vom oferi utilizatorului cercetării estimări care pot fi utilizate pentru
fundamentarea costurilor şi elaborarea devizelor tehnico-economice pe culturi.
Astfel, la tractoare în funcţie de putere se pot lua în consideraţie următoarele costuri pe ora de funcţionare care
cuprind reparaţiile şi pneurile. Tabel nr. 7.2.1
Nr.crt Grupe de tractoare Costurile cu reparaţiile şi pneurile
(Euro/ora de funcţionare)
0 1 2
1 Tractoare cu două roţi motrice de la 46-90 CP 1,20-1,40
2 Tractoare cu 4 roţi motrice 1,80-2,10
3 Tractoare de la 96-240 CP 2,60-3,40
La principalele maşini agricole costurile cu reparaţiile la ha se pot lua în considerare astfel: Tabel nr. 7.2.2
Costul cu reparaţiile (euro/ha) Nr.crt Grupa de maşini agricole
Minim Maxim
0 1 2 3
1 Subsoliere şi decompactoare 2,2 3,2
2 Pluguri reversibile 3,0 3,2
3 Vibrocultoare 1,0 1,6
4 Grape cu discuri 0,6 0,9
5 Pulverizatoare 0,9 1,0
6 Freze 3,7 5,4
7 Semănători păioase 0,6 2,5
8 Semănători prăşitoare 0,7 1,4
9 Fertilizatoare 0,3 1,0
10 Maşini de plantat cartofi 3,1 5,2
11 Combine cereale 10,2 15,2
12 Combine recoltat plante de siloz 25,0 30,0
13 Maşini recoltat sfeclă 5,20 12,2
14 Cositori 0,70 4,6
134
Valorile minime din tabel cuprind utilaje de complexitate medie şi grad mare de utilizare iar cele maxime utilaje
complexe sau cele cu grad de utilizare anuală mai redus.
Desigur, că în devizul tehnico-economic al culturii se va utiliza costul cu reparaţia agregatului tractor şi maşină
agricolă.
Revenind la agregatele de arat prezentate anterior putem să eliminăm costurile cu reparaţiile astfel: Tabel nr. 7.2.3
Nr.
crt
Agregatul Perfor-
manţa
(ha/oră)
Nr.ore
funcţionar
e tractor
(ha/oră)
Costurile cu
reparaţiile
tractorului/o
ra de
funcţionare
Costurile
cu
reparaţiil
e la
tractor/h
a
Costurile
cu
reparaţia
plugului/
ha
Costul cu
reparaţia
agregatu
lui/ha
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Tractor de 55 CP
cu plug cu trei
trupiţe
0,55 1,55 1,3 2,01 3 5,01
2 Tractor de 105 CP
cu plug reversibil
cu 5 trupiţe purtat 0,85 1,2 2 2,4 3,1 5,5
3 Tractor de 240 CP
cu 4 roţi motrice şi
plug reversibil cu 8
trupiţe
1,50 0,7 3 2,1 3,2 5,3
În funcţie de costurile concrete de exploatare se pot lua în consideraţie şi alte variante de costuri de tractor şi la
maşina agricolă: astfel încât să se reliefeze cât mai real costurile cu reparaţiile.
În general costurile cu reparaţiile reprezintă o pondere în costul de utilizare total mult mai mică decât costurile cu
amortizarea. După estimările noastre ponderea costurilor cu reparaţiile în costul total este de 6%-10%.
7.3 COSTUL CARBURANŢILOR ŞI LUBRIFIANŢILOR
Carburanţii şi lubrifianţii reprezintă un element de cost deosebit de important. Costul carburanţilor şi
lubrifianţilor pe UM (oră, ha, t, etc), este determinat în primul rând de cantitatea de motorină ce consumă un
anumit agregat pentru efectuarea unei unităţi de lucrare. Desigur că şi preţul la pompă al motorinei influenţează
costul lucrării. Dar în calculele noastre acesta a fost considerat constant la 0,52 EURO/l.
135
136
Consumul de carburanţi la hectarul de lucrare este variabil funcţie de tehnologia culturii, tipul de sol pe care se
execută lucrarea (uşor, mijlociu, greu), umiditate, grad de compactare, anotimp s.a.
Pentru a sprijini fermierul/proprietarul la elaborarea devizului tehnico-economic pe culturi, vom prezenta în
continuare tabelele cu date şi informaţii orientative, sub forma unor fişe de lucrări, executate cu utilaje de
fabricaţie românească, în care se reliefează consumul de motorină şi norma de lucru a diferitelor agregate. Datele
şi informaţiile din fişe sunt aplicabile zonei de cercetare din Proiect care este Câmpia Română cu panta de 0-6%.
În fişa lucrării am evidenţiat importanţa lungimii parcelei asupra normei de consum de motorină şi a normei de
lucru/ha.
Starea actuală a fărămiţării parcelelor pe lângă alte dificultăţi pe care le crează, solicită şi un mare consum de
carburant şi un randament scăzut al agregatelor. Privind fişa putem să înţelegem mai bine de ce trebuie să ne
asociem, să comasăm terenurile, să organiză mai bine teritoriul.
În continuare prezentăm fişa la principalele lucrări din tehnologia de mecanizare a culturilor de câmp*
*) Preluare după „Norme de producţie şi consum motorină la lucrările de arat, discuit, împrăştiat îngrăşăminte chimice şi
organice, amendamente, semănat cereale păioase şi prăşitoare. Autor: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei –
Departamentul Regiilor Autonome şi Societăţilor Comerciale pe Acţiuni, Bucureşti, 1993 şi calculaţii proprii a costurilor
la nivelul cotaţiei din data de 05.03.2007 (1 euro= 3,07 RON)
FIŞA LUCRĂRII: DECOMPACTAT TEREN PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.1
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 John
Deere
160 CP
Decompactor
purtat în V cu 6
lame purtate
500-800
8 17,3 0,904 0,610 15,64 10,55 CPT, L,
Fr
137
FIŞA LUCRĂRII: ARAT LA 20 CM + GRĂPAT PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.2
Preţul motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu carburanţii
(euro/ha)
Specifice
pentru:
Variant
a de
lucru
Descrierea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungimea
parcelei
(m)
Norma
de lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma de
consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6%
Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
U-650M
P-2V+GS-
1,2
501-800
251-500
101-250
sub 100
4,3
3,9
3,6
3,2
16,7
17,2
17,8
19,7
0,904 0,610 15,10
15,55
16,09
17,81
10,19
10,49
10,86
12,02
CPT, L, PM,
V,
Fr
2
U-650M
PP-4(3)-
30+GS-1,2
501-800
251-500
101-250
sub 100
4,3
3,9
3,6
3,2
17,2
17,7
18,4
20,2
0,904 0,610 15,55
16,00
16,63
18,26
10,49
10,80
11,22
12,32
CPT, L, PM,
Fr
138
FIŞA LUCRĂRII: ARAT LA 25 CM + GRĂPAT PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.3
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
U-650M
P-2V+GS-1,2
501-800
251-500
101-250
sub 100
3,7
3,4
3,1
2,7
20,2
20,8
21,6
23,8
0,904 0,610
18,26
18,80
21,52
21,52
12,69
12,69
13,18
14,52
CPT,
L,
PM,
V, Fr
2
U-650M
PP-4(3)-30+GS-1,2
501-800
251-500
101-250
sub 100
3,7
3,3
3,1
2,7
20,7
21,3
22,1
24,4
0,904 0,610
18,71
19,26
19,98
22,06
12,63
12,99
13,48
14,88
CPL, L,
PM, Fr
139
FIŞA LUCRĂRII: ARAT LA 30 CM + GRĂPAT PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.4
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Variant
a de
lucru
Descrier
ea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungim
ea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
U-650M
P-2V+GS-1,2
501-800
251-500
101-250
sub 100
3,0
2,7
2,5
2,2
25,7
26,5
27,5
30,3
0,904 0,610 23,23
23,96
27,39
27,39
16,17
16,17
16,78
18,48
CPT, L, PM,
V,
Fr
2
U-650M
PP-4(3)-30+GS-1,2
501-800
251-500
101-250
sub 100
2,7
2,5
2,3
2,0
28,2
29,0
30,2
33,2
0,904 0,610 25,49
26,22
27,30
30,01
17,20
17,69
18,42
20,25
CPT, L, PM,
Fr
140
FIŞA LUCRĂRII: ARAT CU PLUG REVERSIBIL PE SOL MEDIU
Tabel nr. 7.3.5
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Variant
a de
lucru
Descrier
ea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungim
ea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
John
Deere
160 CP
Plug purtat
cu 5 trupiţe
500-800
8,8 15,78 0,904 0,610 14,27 9,63 CPT, L, Fr
John
Deere
160 CP
Plug purtat
cu 6trupiţe
500-800
10 13,89 0,904 0,610 12,56 8,47 CPT, L, Fr
141
FIŞA LUCRĂRII: ÎMPRĂŞTIAT AMENDAMENTE
Tabel nr. 7.3.6
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 sub 3000
kg/ha
U-650M
MA – 3,5
501-800
251-500
101-250
sub 100
9,8
8,9
8,2
7,2
2,6
2,7
2,8
3,1
0,904 0,610
2,35
2,44
2,53
2,80
1,59
1,65
1,71
1,89
CPT, L, PM,
V,
Fr
2 3001-
5000
kg/ha
U-650M
MA - 3,5
501-800
251-500
101-250
sub 100
6,4
5,8
5,4
4,7
3,5
3,6
3,7
4,1
0,904 0,610
3,16
3,25
3,34
3,71
2,14
2,20
2,26
2,50
CPT, L, PM,
Fr
3 sub 3000
kg/ha
U-650M
MA – 6
501-800
251-500
101-250
sub 100
19,8
18,1
16,7
14,7
1,62
1,67
1,73
1,92
0,904 0,610
1,46
1,51
1,56
1,74
0,99
1,02
1,06
1,17
CPT, L,
PM, FR
4 3001-
5000
kg/ha
U-650M
MA - 6
501-800
251-500
101-250
sub 100
12,9
11,7
10,8
9,5
2,22
2,29
2,37
2,62
0,904 0,610
2,01
2,07
2,14
2,37
1,35
1,40
1,45
1,60
CPT, L,
PM, FR
142
FIŞA LUCRĂRII: FERTILIZAT CU ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
Tabel nr. 7.3.7
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Îngrăşămi
nte
granulate
sub 200
kg/ha
U-650M
MA – 3,5
501-800
251-500
101-250
sub 100
42,0
39,0
35,0
31,0
0,80
0,82
0,85
0,93
0,904 0,610 0,72
0,74
0,77
0,84
0,49
0,50
0,52
0,57
CPT, L, PM,
Fr
2 Îngrăşămi
nte
granulate
sub 201-
300
kg/ha
U-650M
MA - 3,5
501-800
251-500
101-250
sub 100
33,0
30,0
28,0
24,0
1,05
1,08
1,12
1,23
0,904 0,610 0,95
0,98
1,01
1,11
0,64
0,66
0,68
0,75
CPT, L, PM,
Fr
3 Îngrăşămi
nte
granulate
sub 200
kg/ha
U-650M
MA – 6
501-800
251-500
101-250
sub 100
60,0
54,0
50,0
43,0
0,78
0,80
0,84
0,91
0,904 0,610 0,71
0,72
0,76
0,82
0,48
0,49
0,51
0,56
CPT, L,
PM, FR
4 Îngrăşămi
nte
U-650M
MA - 6
501-800
251-500
50,0
45,0
0,91
0,94
0,904 0,610 0,82
0,85
0,56
0,57
CPT, L,
PM, FR
143
granulate
sub 201-
300
kg/ha
101-250
sub 100
41,0
36,0
0,97
1,10
0,88
0,99
0,59
0,67
FIŞA LUCRĂRII: ÎMPRĂŞTIAT ÎNGRĂŞĂMINTE ORGANICE
Tabel nr. 7.3.8
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Vari
an
ta
de
lucr
u
Descrie
rea lucrării
Tract
or
Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Formaţii
specializate,
alimentarea
maşinii din
remorci pe
platformă
mobilă la
distanţe până la
500 m. Norma
20,1-40 t/ha
U-
650M
MIG –5
501-800
251-500
101-250
sub 100
4,1
3,7
3,4
3,0
8,8
9,0
9,4
10,3
0,904 0,610 7,96
8,14
8,50
9,31
0,55
5,49
5,73
6,28
CPT, L, PM,
Fr
2 Formaţie
specializată cu
U-
MIG –5
501-800
251-500
3,2
2,8
10,5
10,8
0,904 0,610 9,49
9,76
6,41
6,59
144
încărcare
mecanică la
distanţă, până la
500 m. Norma
20,1-40 t/ha
650M 101-250
sub 100
2,7
2,3
11,7
12,9
10,58
11,66
7,14
7,87
CPT, L, PM,
Fr
3 Formaţie
specializată în
încărcarea
mecanică la
distanţă până la
500 m. Norma
20-40 t/ha
U-
650M
MIG –6
501-800
251-500
101-250
sub 100
3,7
3,4
3,1
2,7
10,0
10,3
10,7
11,7
0,904 0,610 9,04
9,31
9,67
10,58
6,10
6,28
6,53
7,14
CPT, L,
PM, FR
4 Formaţie
specializată cu
încărcare
mecanică de la
distanţa de 500-
1500 m. Norma
20-40 t/ha
U-
650M
MIG –6
501-800
251-500
101-250
sub 100
3,0
2,7
2,5
2,2
11,0
11,3
11,8
12,9
0,904 0,610 9,94
10,22
10,67
11,66
6,71
6,89
7,20
7,87
CPT, L,
PM, FR
5 Încărcare
manuală până la
distanţa de 500
m. Norma 20-40
t/ha
U-
650M
MIG –5
501-800
251-500
101-250
sub 100
0,7
0,6
0,5
0,45
16,0
16,4
16,8
18,2
0,904 0,610 14,46
14,83
15,19
16,45
9,76
10,00
10,25
11,10
CPT, L,
PM, FR
145
FIŞA LUCRĂRII: PREGĂTIT PAT GERMINATIV PRIN DISCUIRE
Tabel nr. 7.3.9
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 5,60 0,55 CPT, L, PM,
Fr
Discuit I
+ grăpat
viteza a
II-a
U-650M
GD-3,2 + 2GCR-1,7
501-800
251-500
101-250
sub 100
9,8
8,9
8,2
7,2
6,2
5,79
5,97
3,90
4,03
4,45
6,4 0,904 0,610
6,6
6,60 7,3
2 Discuit
II, III +
grăpat
viteza a
II-a
GD-3,2 + 2GCR-1,7 U-650M 501-800
251-500
101-250
sub 100
10,3
9,4
8,7
7,6
5,8
6,0
6,2
6,9
0,904 0,610
5,24
5,42
5,60
6,24
3,54
3,66
3,78
4,21
CPT, L, PM,
Fr
3 Discuit I
+ grăpat
viteza a
II-a
U-650M
GDU-3,4 + 2GCR-
1,7
501-800 10,5 6,0 5,42
5,60
5,79
6,42
3,66
3,78
3,90
4,33
CPT, L,
251-500 9,5 6,2
6,4
7,1
0,904 0,610 101-250 8,8
7,7 sub 100
PM, FR
4 Discuit
II, III +
grăpat
viteza a
U-650M
GDU-3,4 + 2GCR-
1,7
501-800
251-500
101-250
sub 100
11,0
10,0
9,2
8,1
5,5
5,7
5,9
6,5
0,904 0,610
4,97
5,15
5,33
5,88
3,36
3,48
3,60
3,97
CPT, L,
PM, FR
146
II-a
5 Discuit +
grăpat +
erbicidat
viteza a
II-a
U-650M
GD-3,2 + 2GCR-1,7
+ EEP 600 (adaptat) 501-800
251-500
101-250
sub 100
8,0
7,2
6,7
5,9
6,4
6,6
6,9
7,6
0,904 0,610
5,79
5,97
6,24
6,87
3,90
4,03
4,21
4,64
CPT, L,
FR
6 Discuit +
grăpat +
erbicidat
viteza a
II-a
U-650M
GDU-3,4 + 2GCR-
1,7 + EEP 600
(adaptat)
501-800
251-500
101-250
sub 100
8,1
7,3
6,8
5,9
6,3
6,5
6,8
7,5
0,904 0,610
5,70
5,88
6,15
6,78
3,84
3,97
4,15
4,58
CPT, L,
FR
7 John
Deere
160 CP
Grapă disc grea 5,2
m 500-800
16 6,3 0,904 0,610 5,70 3,84
CPT, L, Fr
8 John
Deere
160 CP
Grapă cu disc 6 m 500-800
20 5,02 0,904 0,610 4,54 3,04
CPT, L, Fr
147
FIŞA LUCRĂRII: PREGĂTIT PAT GERMINATIV CU COMBINATORUL
Tabel nr. 7.3.10
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 În arătură
discuită
sau
grăpată
pentru
sfeclă.
Viteza a-
IIa
U-650M CPPGS-3 501-800
251-500
101-250
sub 100
11,0
10,0
9,2
8,1
5,0
5,2
5,4
5,9
0,904
0,610
4,52
4,70
4,88
5,33
0,55
3,17
3,29
3,60
CPT, L, PM,
Fr
2 În arătură
discuită
sau
grăpată
pentru
sfeclă +
erbicidat.
Viteza a-
IIa
U-650M CPPGS-3 + EEP-
600 (adaptat)
501-800
251-500
101-250
sub 100
9,5
8,6
8,0
7,0
5,4
5,6
5,8
6,4
0,904 0,610 4,88
5,06
5,24
5,79
3,29
3,42
3,54
3,90
CPT, L, PM,
Fr
3 În arătură U-650M CT-3,9 501-800 17,0 4,0 0,904 0,610 3,62 2,44 CPT, L,
148
discuită
sau
grăpată.
Viteza a-
IIa
251-500
101-250
sub 100
15,4
14,2
12,5
4,2
4,3
4,8
3,80
3,89
4,34
2,56
2,62
2,93
PM, FR
4 În arătură
discuită
sau
grăpată
pentru
sfeclă +
erbicidat.
Viteza a-
IIIa
U-650M CT-3,9 + EEP – 600
(adaptat)
501-800
251-500
101-250
sub 100
14,0
12,7
11,7
10,3
4,4
4,6
4,7
5,2
0,904 0,610 3,98
4,16
4,25
4,70
2,68
2,81
2,87
3,17
CPT, L,
PM, FR
5 John
Deere
160 CP
Combinator 6 m 500-800
28 3,58 0,904 0,610 3,24 2,18
CPT, L, Fr
149
FIŞA LUCRĂRII: SEMĂNAT CEREALE PĂIOASE
Tabel nr. 7.3.11
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea
lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Semănat
+ grăpat
la 12,5
cm între
rânduri.
Viteza I
U-650M
SUP – 29 + grape
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,8
7,1
6,5
5,7
4,6
4,7
4,9
5,4
0,904 0,610 4,16
4,25
4,43
4,88
0,55
2,87
2,99
3,29
G, O, R,
M, L
Fr
2 Semănat
+ grăpat
la 12,5
cm între
rânduri.
Viteza I
U-650M
SUP – 48 + grape
501-800
251-500
101-250
sub 100
12,3
11,2
10,3
9,1
4,3
4,4
4,6
5,1
0,904 0,610 3,89
3,98
4,16
4,61
2,62
2,68
2,81
3,11
G, O, R
M, L, Fr
3 John
Deere
160 CP
Semănă
toare pneumati
că de cereale 6 m
lăţime
500-800 22 4,56 0,904 0,610 4,12 2,78
G,O,R,M
L,Fr
150
FIŞA LUCRĂRII: SEMĂNAT CULTURI PRĂŞITOARE
Tabel nr. 7.3.12
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Vari
an
ta
de
lu
cru
Descrie
rea lucrării
Trac
tor
Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Semănat la 70
cm între rânduri
Viteza I
U-
650M
SPC-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
12,0
10,9
10,0
8,8
3,6
3,7
3,9
4,3
0,904 0,610 3,25
3,34
3,53
3,89
2,20
2,26
2,38
2,62
P, FS, F,
S, FR,
L
2 Semănat la 70
cm între rânduri
+ erbicidat
Viteza I
U-
650M
SPC-8 + EE
501-800
251-500
101-250
sub 100
11,0
10,0
9,2
8,1
4,0
4,2
4,3
4,8
0,904 0,610 3,62
3,80
3,89
4,34
2,44
2,56
2,62
2,93
P, FS, F
S, FR,
L
3 Semănat la 70
cm între rânduri
+ fertilizat
U-
650M
SPC-8 + 4F
501-800
251-500
101-250
sub 100
11,5
10,4
9,6
8,5
3,8
3,9
4,1
4,5
0,904 0,610 3,44
3,53
3,71
4,07
2,32
2,38
2,50
2,75
P, FS, F,
S, FR
L
4 Semănat la 70
cm între rânduri
+ fertilizat +
erbicidat
U-
650M
SPC-8 + 4F + EE
501-800
251-500
101-250
sub 100
10,0
9,1
8,4
7,4
4,2
4,4
4,5
5,0
0,904 0,610 3,80
3,98
4,07
4,52
2,56
2,68
2,75
P, FS, F
FR
151
3,05
5 Semănat la 70
cm între rânduri
Viteza I
U-
650M
SEMO-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
12,0
10,9
10,0
8,8
3,6
3,7
3,9
4,3
0,904 0,610 3,25
3,34
3,53
3,89
2,20
2,26
2,38
2,62
P, FS, F
S,L
FR
6 Semănat la 70
cm între rânduri
+ erbicidat
U-
650M
SEMO-8 + EE
501-800
251-500
101-250
sub 100
11,0
10,0
9,2
8,1
4,0
4,2
4,3
4,8
0,904 0,610 3,62
3,80
3,89
4,34
2,44
2,56
2,62
2,93
P, FS, F,
S, L
FR
7 Semănat la 70
cm între rânduri
+ fertilizat
U-
650M
SEMO-8 + 4F
501-800
251-500
101-250
sub 100
11,5
10,4
9,6
8,5
3,8
3,9
4,1
4,5
0,904 0,610 3,44
3,53
3,71
4,07
2,32
2,38
2,50
2,75
P, FS, F,
S, L, FR
8 Semănat sfeclă
de zahăr la
distanţa de 45
cm între rânduri
Viteza I
U-
650M
SEMO-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,5
6,8
6,3
5,5
4,5
4,7
4,8
5,3
0,904 0,610 4,07
4,25
4,34
4,79
2,75
2,87
2,93
3,23
Sz
9 Semănat sfeclă
de zahăr la
distanţa de 45
cm între rânduri
+ fertilizat
Viteza I
U-
650M
SEMO-8 + 4F
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,0
6,3
5,8
5,1
5,2
5,4
5,6
6,1
0,904 0,610 4,70
4,88
5,06
5,51
3,17
3,29
3,42
3,72
Sz
10 Semănat sfeclă 501-800 8,0 4,5 0,904 0,610 4,07 2,75
152
de zahăr în benzi
de 45x 60 cm
Viteza I
U-
650M
SEMO-8 251-500
101-250
sub 100
7,2
6,7
5,9
4,7
4,9
5,3
4,25
4,43
4,79
2,87
2,99
3,23
Sz
11 Semănat sfeclă
de zahăr în benzi
de 45x 60 cm +
fertilizat
Viteza I
U-
650M
SEMO-8 + 4F
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,5
6,8
6,3
5,5
4,8
5,0
5,2
5,7
0,904 0,610 4,34
4,52
4,70
5,15
2,93
3,05
3,17
3,48
Sz
12 Semănat soia şi
fasole la distanţa
de 50 cm între
rânduri
U-
650M
SEMO-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
8,5
7,7
7,1
6,2
4,0
4,2
4,3
4,8
0,904 0,610 3,62
3,80
3,89
4,34
2,44
2,56
2,62
2,93
S, F
13 Semănat soia şi
fasole la distanţa
de 45 cm între
rânduri
U-
650M
SEMO-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,0
6,3
5,8
5,1
4,7
4,9
5,1
5,6
0,904 0,610 4,25
4,43
4,61
5,06
2,87
2,99
3,11
3,42
S, F
14 Semănat soia şi
fasole la distanţa
de 50 cm între
rânduri
U-
650M
SPC-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,9
7,1
6,6
5,8
4,3
4,5
4,6
5,1
0,904 0,610 3,89
4,07
4,16
4,61
2,62
2,75
2,81
3,11
S, F
15 Semănat soia şi
fasole la distanţa
U-
SPC-8
501-800
251-500
6,5
5,9
5,0
5,2
0,904 0,610 4,52
4,70
3,05
3,17
S, F
153
de 45 cm între
rânduri
650M 101-250
sub 100
5,4
4,8
5,4
5,9
4,88
5,33
3,29
3,60
16 Semănat soia şi
fasole la distanţa
de 45 cm între
rânduri
Viteză I
U-
650M
SPC-9
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,5
6,8
6,3
5,5
4,5
4,7
4,9
5,3
0,904 0,610 4,07
4,25
4,43
4,79
2,75
2,87
2,99
3,23
S, F
17 Semănat soia pe
12 rânduri în
benzi la 30X45
Viteza I
U-
650M
SPC-12
501-800
251-500
101-250
sub 100
8,5
7,7
7,1
6,2
4,5
4,7
4,9
5,3
0,904 0,610 4,07
4,25
4,43
4,79
2,75
2,87
2,99
3,23
S
18 Semănat soia pe
12 rânduri în
benzi la 45x 60
cm
Viteza I
U-
650M
SPC-9
501-800
251-500
101-250
sub 100
8,5
7,7
7,1
6,2
4,3
4,5
4,6
5,1
0,904 0,610 3,89
4,07
4,16
4,61
2,62
2,75
2,81
3,11
S, F
19 Semănat soia pe
12 rânduri în
benzi la 45x 70
cm
Viteza I
U-
650M
SPC-9
501-800
251-500
101-250
sub 100
9,0
8,1
7,5
6,6
4,1
4,3
4,4
4,9
0,904 0,610 3,71
3,89
3,98
4,43
2,50
2,62
2,68
2,99
S, F
20 Semănat în teren
marcat la
distanţa de 70
cm între rânduri
U-
650M
MCSN-6
501-800
251-500
101-250
sub 100
10,0
9,1
8,4
7,4
5,2
5,4
5,6
6,2
0,904 0,610 4,70
4,88
5,06
5,60
3,17
3,29
3,42
3,78
P, S
154
+ fertilizat +
erbicidat. Viteza
a-IIa
21 Semănat sfeclă
de zahăr la
distanţa de 45
cm între rânduri.
Viteza I
U-
650M
SPC-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,0
6,3
5,8
5,1
4,8
5,0
5,2
5,7
0,904 0,610 4,34
4,52
4,70
5,15
2,93
3,05
3,17
3,48
Sz
22 Semănat sfeclă
de zahăr la
distanţa de 45
cm între rânduri
+ fertilizat
Viteza I
U-
650M
SPC-8 + 4F
501-800
251-500
101-250
sub 100
6,3
5,7
5,2
4,6
5,7
5,9
6,1
6,8
0,904 0,610 5,15
5,33
5,51
6,15
3,48
3,60
3,72
4,15
Sz
23 John
Deere
160
CP
Semănătoare
prăşitoare 8 rânduri
500-800 16,0 6,3 0,904 0,610 5,70 3,84
P, Fs, F, Sz,
S, L, Fr
24 John
Deere
160
CP
Semănătoare
prăşitoare 8 rânduri
500-800 17,6 5,7 0,904 0,610 5,15 3,48
Sz
155
FIŞA LUCRĂRII: ADMINISTRAT ERBICIDE
Tabel nr. 7.3.13
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Vari
an
ta
de
lucr
u
Descrie
rea lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Erbicidat cu
norme de
soluţii sub
300 l/ha.
Viteza a IIa
U-650M MET-2500 501-800
251-500
101-250
sub 100
54,0
49,0
45,0
39,0
0,75
0,80
0,85
0,90
0,904 0,610 0,68
0,72
0,77
0,81
0,46
0,49
0,52
0,55
CPT,
L
2 Transport
apă pentru
preparat
soluţii pe
distanţe sub
1 km (to)
U-650M RCU-4 501-800
251-500
101-250
sub 100
55,0
50,0
46,0
40,0
0,70
0,75
0,80
0,85
0,904 0,610 0,63
0,68
0,72
0,77
0,43
0,46
0,49
0,52
CPT,
L
3 Transport
apă pentru
preparat
soluţii pe
U-650M RCU-4 501-800
251-500
101-250
sub 100
47,0
42,0
39,0
34,0
0,80
0,85
0,90
0,95
0,904 0,610 0,72
0,77
0,81
0,86
0,49
0,52
0,55
0,58
CPT, L
156
distanţe 1-2
km (to)
4 Transport
apă pentru
preparat
soluţii pe
distanţe 2-3
km (to)
U-650M RCU-4 501-800
251-500
101-250
sub 100
39,0
35,0
32,0
28,0
0,90
0,95
1,00
1,10
0,904 0,610 0,81
0,86
0,90
0,99
0,55
0,58
0,61
0,67
CPT, L
5 Transport
apă pentru
preparat
soluţii pe
distanţe sub
1km (to)
U-650M RCU-8 501-800
251-500
101-250
sub 100
70,0
63,0
58,0
51,0
0,65
0,70
0,75
0,80
0,904 0,610 0,59
0,63
0,68
0,72
0,40
0,43
0,46
0,49
CPT, L
6 Transport
apă pentru
preparat
soluţii pe
distanţe 1-2
km (to)
U-650M RCU-8 501-800
251-500
101-250
sub 100
60,0
54,0
50,0
44,0
0,70
0,75
0,80
0,85
0,904 0,610 0,63
0,68
0,72
0,77
0,43
0,46
0,49
0,52
CPT, L
7 Transport
apă pentru
preparat
soluţii pe
distanţe 2-3
km (to)
U-650M RCU-8 501-800
251-500
101-250
sub 100
48,0
43,0
40,0
35,0
0,90
0,95
1,00
1,00
0,904 0,610 0,81
0,86
0,90
0,90
0,55
0,58
0,61
0,61
CPT, L
157
FIŞA LUCRĂRII: PRĂŞIT CULTURI AGRICOLE Tabel nr. 7.3.14
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Vari
an
ta
de
lucr
u
Descrie
rea lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Prăşit I pe 8 rânduri
la 70 cm. Viteza a II-
a
U-650M
CPU-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
17,8
16,1
14,9
13,1
2,9
3,0
3,4
3,5
0,904 0,610 2,62
2,71
3,07
3,16
1,77
1,83
2,07
2,14
P,FS,
S,F,
L,FR
2 Prăşit II-III pe 8
rânduri la 70 cm.
Viteza a III-a
U-650M
CPU-8
501-800
251-500
101-250
sub 100
23,0
20,9
19,3
17,0
2,4
2,5
2,6
2,9
0,904 0,610 2,17
2,26
2,35
2,62
1,46
1,53
1,59
1,77
P,FS,
S,F,L
FR
3 Prăşit I + fertilizat pe
8 rânduri la 70 cm.
Viteza a II-a
U-650M
CPU-8 + 4F
501-800
251-500
101-250
sub 100
12,5
11,3
10,5
9,2
3,8
3,9
4,1
4,5
0,904 0,610 3,44
3,53
3,71
4,07
2,32
2,38
2,50
2,75
P,FS
S,F,L
FR
4 Prăşit I pe 6 rânduri
la 70 cm. Viteza a II-
a
U-650M
CPU-8 501-800
251-500
101-250
sub 100
12,5
11,3
10,5
9,2
3,6
3,7
3,9
4,3
0,904 0,610 3,25
3,34
3,53
3,89
2,20
2,26
2,38
2,62
P,FS
S,F,L,
FR
5 Prăşit II-III pe 6
rânduri la 70 cm.
U-650M
CPU-8 501-800
251-500
16,0
14,5
2,9
3,0
0,904 0,610 2,62
2,71
1,77
1,83
P,FS,
158
Viteza a III-a 101-250
sub 100
13,4
11,8
3,4
3,5
3,07
3,16
2,07
2,14
S,F,L,
FR
6 Prăşit I + fertilizat pe
6 rânduri la 70 cm.
Viteza a II-a
U-650M
CPU-8 + F-6 501-800
251-500
101-250
sub 100
9,0
8,1
7,5
6,6
4,8
5,0
5,2
5,7
0,904 0,610 4,34
4,52
4,70
5,15
2,93
3,05
3,17
3,48
P,FS,
FR
L
7 Prăşit I la soia şi
fasole pe 9 rânduri în
benzi la 45x70 cm.
Viteza a I-a
U-650M
CPPT-5,4
501-800
251-500
101-250
sub 100
10,5
9,5
8,8
7,7
4,5
4,7
4,8
5,3
0,904 0,610 4,07
4,25
4,34
4,79
2,75
2,87
2,93
3,23
S,F
8 Prăşit II la soia şi
fasole pe 9 rânduri în
benzi la 45x70 cm.
Viteza a II-a
U-650M
CPPT-5,4
501-800
251-500
101-250
sub 100
14,5
13,1
12,1
10,7
3,3
3,4
3,6
3,9
0,904 0,610 2,98
3,07
3,25
3,53
2,01
2,07
2,20
2,38
S,F
9 Prăşit I la sfeclă de
zahăr pe 8 rânduri, în
benzi la 45x60 cm.
Viteza a I-a
U-650M
CPPT-4
501-800
251-500
101-250
sub 100
7,2
6,5
6,0
5,3
5,0
5,2
5,4
5,9
0,904 0,610 4,52
4,70
4,88
5,33
3,05
3,17
3,29
3,60
Sz
10 Prăşit II la sfeclă de
zahăr pe 8 rânduri, în
benzi la 45x60 cm.
Viteza a I-a
U-650M
CPPT-4
501-800
251-500
101-250
sub 100
10,2
9,2
8,5
7,5
3,7
3,8
4,0
4,4
0,904 0,610 3,34
3,44
3,62
3,98
2,26
2,32
2,44
2,68
Sz
11 Prăşit III-IV la sfeclă
de zahăr pe 8 rânduri,
în benzi la 45x60 cm.
Viteza a II-a
U-650M
CPPT-4
501-800
251-500
101-250
sub 100
11,7
10,6
9,8
8,6
3,4
3,5
3,7
4,0
0,904 0,610 3,07
3,16
3,34
3,62
2,07
2,14
2,26
2,44
Sz
159
FIŞA LUCRĂRII: APLICAT TRATAMENTE FITOSANITARE
Tabel nr. 7.3.15
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Vari
an
ta
de
lucr
u
Descrie
rea lucrării
Tractor Maşină
agricolă
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
panta 0-6%
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
panta 0-6% Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Stropit culturi cu
norme de soluţie
sub 200 l/ha.
Viteza aII-a
U-650M
MPSP-3 x
300
501-800
251-500
101-250
sub 100
17,6
16,0
14,7
13,0
2,2
2,3
2,4
2,6
0,904 0,610 1,99
2,08
2,17
2,35
1,34
1,40
1,46
1,59
CPT, PM,
L,Fr
V
2 Stropit culturi cu
norme de soluţie
de 200-300 l/ha.
Viteza aII-a
U-650M
MPSP-3 x
300
501-800
251-500
101-250
sub 100
16,0
14,5
13,4
11,8
2,4
2,5
2,6
2,9
0,904 0,610 2,17
2,26
2,35
2,62
1,46
1,53
1,59
1,77
CPT, PM
L,Fr,
V
3 Stropit culturi cu
norme de soluţie
peste 300 l/ha.
Viteza a I-a
U-650M
MPSP-3 x
300
501-800
251-500
101-250
sub 100
13,5
12,2
11,3
9,9
2,9
3,0
3,4
3,5
0,904 0,610 2,62
2,71
3,07
3,16
1,77
1,83
2,07
2,14
CPT, PM
L,Fr,
V
4 Prăfuit culturi
sub 30 kg/ha.
Viteza a III-a
U-650M
MPSP-3 x
300
501-800
251-500
101-250
sub 100
19,0
17,2
15,9
14,0
1,9
2,0
2,1
2,3
0,904 0,610 1,72
1,81
1,90
2,08
1,16
1,22
1,28
1,40
CPT, PM
L,V
5 Prăfuit culturi 501-800 16,5 2,2 0,904 0,610 1,99 1,34
160
peste 30 kg/ha.
Viteza a II-a
U-650M
MPSP-3 x
300
251-500
101-250
sub 100
15,0
13,8
12,2
2,3
2,4
2,6
2,08
2,17
2,35
1,40
1,46
1,59
CPT, PM
L,V
6 Stropit culturi cu
norme de soluţie
sub 200 l/ha.
Viteza a –II-a
U-650M
MTSP-1200
501-800
251-500
101-250
sub 100
28,8
26,2
24,1
21,3
1,80
1,85
1,95
2,15
0,904 0,610 1,63
1,67
1,76
1,94
1,10
1,13
1,19
1,31
CPT, PM
L,V
7 Stropit culturi cu
norme de soluţie
de 200- 300
l/ha. Viteza a –
II-a
U-650M
MTSP-1200
501-800
251-500
101-250
sub 100
26,1
23,7
21,9
19,3
2,10
2,15
2,25
2,50
0,904 0,610 1,90
1,94
2,03
2,26
1,28
1,31
1,37
1,53
CPT, PM
L,V
8 Stropit culturi cu
norme de soluţie
peste 300 l/ha.
Viteza a II-a
U-650M
MTSP-1200
501-800
251-500
101-250
sub 100
24,3
22,1
20,4
18,0
2,40
2,50
2,60
2,85
0,904 0,610 2,17
2,26
2,35
2,58
1,46
1,53
1,59
1,74
CPT,
L
9 Prăfuit culturi
sub 30 kg/ha.
Viteza a II-a
U-650M
MTSP-1200
501-800
251-500
101-250
sub 100
36,0
32,7
30,2
26,6
1,50
1,55
1,60
1,80
0,904 0,610 1,36
1,40
1,45
1,63
0,92
0,95
0,98
1,10
CPT, L
10 Prăfuit culturi
peste 30 kg/ha.
Viteza a II-a
U-650M
MTSP-1200
501-800
251-500
101-250
sub 100
30,6
27,8
25,7
22,6
1,80
1,85
1,95
2,15
0,904 0,610 1,63
1,67
1,76
1,94
1,10
1,13
1,19
1,31
CPT, L
161
Tabel nr. 7.3.16
Preţul
motorinei
(euro/l)
Cheltuieli cu
carburanţii
(euro/ha)
Varian
ta de
lucru
Descrie
rea lucrării
Combina
Lungime
heder
(m)
Lungi
mea
parcelei
(m)
Norma de
lucru
(ha/sch.)
Norma
de consum
motorină
(l/ha)
Nesubv. Subv. Nesubv. Subv.
Specifice
pentru:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
4,8 66 2,4 2,17 1,46 G,O
5,4 74 2,14 1,93 1,31 G,O
1 Prod. medie
4000 kg/ha
CASE 525
135 CP
6
500-800
82,8 1,91
0,904 0,610
1,73 1,17 G,O
4,8 82,5 1,92 1,74 1,17 G,O
5,4 92,5 1,71 1,55 1,04 G,O
2 Prod. medie
5000 kg/ha
CASE 525
135 CP
6
500-800
103,5 1,53
0,904 0,610
1,38 0,93 G,O
5,4 129,5 2,43 2,20 1,48 G,O
6 145 2,17 1,96 1,32 G,O
6,6 159 1,98 1,79 1,21 G,O
3 Prod. medie
7000 kg/ha
CASE 527
268 CP
7,2
500-800
173 1,82
0,904 0,610
1,65 1,11 G,O
5,4 148 2,13 1,93 1,30 G,O
6 165,6 1,9 1,72 1,16 G,O
6,6 181,6 1,73 1,56 1,06 G,O
4 Prod. medie
8000 kg/ha
CASE 527
268 CP
7,2
500-800
198 1,59
0,904 0,610
1,44 0,97 G,O
162
FIŞA LUCRĂRII: RECOLTAT CEREALE PĂIOASE CU COMBINA AUTOPROPULSATĂ
ANEXA 1
ÎNGRĂŞĂMINTE – FOLIARE
Nr.
crt.
Sortiment Cultura Doza
(l,kg/ha)
Ambalaj
(l,kg)
Buruieni,
dăunători
sau ag.
patogeni
Pret unitar fara TVA
USD/RON*
1 AGROFEED 19-19-19
cereale păioase,
viţă de vie,
legume, porumb
3-4 kg
25 kg
fertilizant
foliar
6 RON
2 ELITE VERDE 20-20-20 Cereale, plante
tehnice, culturi
horticole
2,5-3
kg/ha
25 kg fertilizant
foliar
10 RON
*Preţurile unitare sunt la nivelul anului 2008(februarie-martie)
ÎNGRĂŞĂMINTE – CHIMICE
Nr.
crt.
Sortiment Cultura Doza
(l,kg/ha)
Ambalaj
(l,kg)
Buruieni,
dăunători
sau ag. patogeni
Firma care
comercializează/Preţ
RON/sac*
1 Azotat de
amoniu
toate
fcţ. de
cultură,sol
50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./
65
2 Complex
20:20:20
toate
fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt
chimic
AGROKAPA BUC. S.R.L./
85
3 Complex
12:52:0
toate
fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./
75
4 Complex
15:15:15
toate
fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./
85
5 Uree
toate
fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./
75
*Preţurile unitare sunt la nivelul anului 2008(februarie-martie)
163
ANEXA 1
ERBICIDE
Nr.
crt.
Sortiment Cultura Doza
(l,kg/ha)
Ambal
aj
(l,kg
Buruieni, dăunători
sau ag. patogeni
Pret unitar fara
TVA
USD/RON*
1 DMA 6 grâu, orz, porumb 1 l/ha
1 l
buruieni dicotiledonatedonate
(postemergente)
22 RON
2 TREFLAN 48 SC floarea-soarelui
2 l/ha
5 l
buruieni monocotiledonate (ppi) 25 RON
3 REGAL 900 EC porumb, floarea-soarelui
1,8-2,2 l/ha
5 l
buruieni monocotiledonate anuale şi
unele dicotiledonate anuale
33 RON
4 SELECT SUPER floarea-soarelui, fasole,
mazăre,
soia, cartof, lucerna
0,8 l/ha
5 l
buruieni monocotiledonate
si Sorgum din rizomi (postemergent)
70 RON
5 PROPONIT 720
EC
floarea-soarelui, porumb
2-3 l/ha
5 l
buruieni monocotiledonate şi
dicotiledonate anuale
(preemergent şi postemergent)
30 RON
6 COSMIC viţă de vie, pomi fructiferi
3-4 l/ha
150-200 l
sol./ha
1 l
postemergent, monocotiledonate
anuale şi perene, inclusiv Sorghum
halepense din rizomi
23 RON
7 DANCOR 70WG tomate transplantate,
tomate semănate direct,
cartof
0,3-1,2
kg/ha
5 kg
buruieni dicotiledonatedonate anuale
şi unele monocotiledonate
120 RON
8 KILLER SUPER 5
EC
floarea-soarelui, rapiţă,
sfeclă de zahăr, tomate
transplantate, soia, varză
de toamnă
0,7-1,75 l/ha
1 l
postemergent, buruieni
monocotiledonate anuale şi
Sorghum halepense din rizomi
60 RON
9 STOMP 330 EC ceapă, arpagic, ceapă
semănată direct,
floarea-soarelui,soia
5 l/ha
5 l
buruieni monocotiledonate anuale şi
parţial dicotiledonate
31 RON
10 KINGSTAR 75 WG
grâu
20 g/ha
0,1 kg
buruieni dicotiledonate anuale
şi perene
950 RON
11 BOREAL 4SC porumb
1 l/ha
1 l
buruieni monocotiledonate anuale
şi perene
180 RON
*Preţurile unitare sunt la nivelul anului 2008(februarie-martie)
164
ANEXA 1
INSECTICIDE – ACARICIDE
Nr.
crt.
Sortiment Cultura Doza
(l,kg/ha)
Ambalaj
(l,kg)
Buruieni, dăunători
sau ag. patogeni
Pret unitar fara
TVA
USD/RON*
1 CYPERGUARD 25 EC
cartof, cereale păioase,
molia piersicului, viţei de vie
0,1-0,2 l/ha
1 L
gândacul din Colorado, ploşniţa
cerealelor, molia piersicului,
molia
viţei de vie
45 RON
2 VICTENON
măr, tomate, cartof
0,05% -1
kg/ha
1 kg
minierul circular, viespea,
gândacul din Colorado
45 RON
3 ALPHAGUARD 10EC
(protecţie UV)
cartof, măr, păr,
cires, piersic
0,1-0,15 l/ha
1 l
gândacul din Colorado, viermele
mărului, insecte minatoare,
puricele
melifer, musca cireşelor,
molia fructelor
100 RON
4 MOSPILAN 20 SP
cartofi, legume, pomi
fructiferi, viţă de vie
0,08-0,125
kg/ha
1 kg
gândacul din Colorado, omida,
purecii, afide
370 RON
5 NISORUN 10 WP
pomi fructiferi, viţă de vie
0,3-0,5 kg/ha
1 kg
păianjenul roşu comun,
acarianul roşu
al pomilor
150 RON
6 FLIP 10 EC
cereale păioase
0,1 l/ha
1 l
ploşnita cerealelor
40 RON
7 NOVADIM
PROGRESS
pomi fructiferi, cereale
păioase
1 l/ha
1 l
viermele prunelor, molia
frunzelor
de măr, păduchele verde, musca
cireşelor, afide, acarieni
34 RON
8 CALIPSO 480 SC
măr, prun, cireş, viţă de vie,
0,1-0,2l/ha
1 l
viespea prunelor, viermele
mărului,
musca cireşelor, molia viţei de
vie
433 RON
9 PALISADE 600 FS Floartea-soarelui, porumb, orz,
rapiţă
0,6-10 l/t 5 l Viermi sârmă, gărgăriţa
frunzelor de porum
260RON
*Preţurile unitare sunt la nivelul anului 2008(februarie-martie)
165
ANEXA 1
FUNGICIDE
Nr.
crt.
Sortiment Cultura Doza
(l,kg/ha)
Ambalaj
(l,kg)
Buruieni, dăunători
sau ag. patogeni
Pret unitar fara TVA
USD/RON*
1 WINNER 80 WP viţă de vie, cartof, legume 2 kg/ha
25 kg mană, rapăn 23 RON
2 CHAMPION cartof, viţă de vie 2,5-3 kg/ha 10kg mană, arsură bacteriană 31 RON
3 CUPERTINE
SUPER
cartof, viţă de vie, legume 3,5-4 kg/ha 5 kg mană (sistemic ) 44 RON
4 CAPTAN 80 WG
pomi fructiferi,
viţă de vie, legume
1,5 kg/ha
20 kg
mană, pătare, rapăn,
ciuruire,
putregai
30 RON
5 KARATHANE LC
viţă de vie, castraveţi,
legume
0,5 l/ha
5 l
făinare
49 RON
6 MERPAN 80
WDG
măr, păr, sâmburoase,
cartofi, tomate, ceapă,
castraveţi, pepeni,
viţă de vie
0,15%
1-5 kg
rapăn, ciuruirea
sâmburoaselor,
monilioză, pătare, băşicare,
atracnoză, mană, pătarea
brună,
septorioză, albăstreală
30 RON
7 TOPSIN 70 PU
tomate, ardei, vinete,
măr, păr, cireş, vişin, viţă
de vie, floarea-soarelui
0,7-1 kg/ha
10 kg
ofilirea vasculară, fuzarioză,
rapăn,
făinare, pătarea frunzelor,
monilioză,
putregai
50 RON
8 SHAVIT F 72 WP
viţă de vie, măr,
castraveiţi, pepeni verzi,
pepeni galbeni
0,20%
(2 kg/ha)
1 kg
mană, făinare, putregai
cenuşiu,
rapăn
50 RON
9 PLANET 72 WP
viţă de vie, cartof
tomate, ceapa
2,5 kg/ha
kg
mană (sistemic) 58 RON
10 ACROBAT MZ viţă de vie, tomate, cartof 2 kg/ha
5 kg Mană (sistemic) 85 RON
11 ROVRAL 75 WG
viţă de vie, pomi fructiferi,
legume
0,6-0,8
kg/ha
1 kg
putregai
210 RON
12 PROTECTOR 250
EC
grâu 0,5 l/ha 1 l complex boli foliare 110 RON
13 CARBIGUARD
500SC
grâu, floarea-soarelui, pomi
fructiferi, viţă de vie
0,6-1,5 l/ha
5 l
complex boli foliare,
făinare, putregai
37 RON
14 SOLFOLY 65CE cereale, viţă de vie 4 l/ha 5 l făinare 8 RON
*Preţurile unitare sunt la nivelul anului 2008(februarie-martie)
166
Recommended