View
15
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
CHIMIECLASELE X-XII
• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC, coordo-
nator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,
expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică și științe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, LT „Academician
Constantin Sibirschi”, Chișinău•• Maia CHERDIVARA, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău •• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău•• Eduard COROPCEANU, dr., prof. univ., US Tiraspol, Chișinău•• Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, Liceul de Limbi Moderne și
Management, Chișinău•• Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,
Chișinău
Chimie : Curriculum naţional : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Mariana Goraș; grupul de lucru: Elena Mihailov (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 132 p. : fig., tab.Referinţe bibliogr.: p. 130-132 (39 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-1-9.373.5.091:54(073)C 42
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC,
coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,
expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică și științe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, LT „Academician
Constantin Sibirschi”, Chișinău•• Maia CHERDIVARA, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău•• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău
4
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softuri educaționale, etc. face parte din ansamblul de pro-duse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază, sistemului de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, privind competențelecheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, de conținut și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou ca-dru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru ciclul liceal, profilurile real, umanistic, arte și sport, fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea multidimensională a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, asigurând dezvoltarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a, prezentată în plan pedagogic în Curricu-lumul dat, are un rol important în formarea și dezvoltarea personalității elevilor, în for-marea unor competențe necesare pentru învățarea pe tot parcursul, integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel internațional;
• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și specifice;
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățământului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
5
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii; Repere conceptuale; Administrarea disciplinei; Competențe specifice disciplinei; Unități de învățare, formate din unități de competență, unități de conținuturi, activități de învățare; Produse școlare; Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Curriculumul la disciplina Chimie include și finalități prezentate pentru fiecare clasă care reprezintă competențele specifice discipli-nei, manifestate gradual la etapa dată de învățare și care au funcția de stabilire a obiecti-velor de evaluare finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie orientează cadrul di-dactic spre organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unităților de competență – unităților de conținuturi – activităților de învățare).
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru cla-
sele a X-a-a XII-a;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară; dintre predare – învățare – evaluare; dintre produsele curricu-lare specifice disciplinei Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a; dintre competențele structurale ale Curriculumului disciplinar; dintre standardele și finalitățile curri-culare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă), de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a se adresează cadrelor didactice, elevilor de la profilurile real, umanistic, arte și sport, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodiștilor și altor persoane interesate.
6
I. Repere conceptuale
Curriculumul la disciplina Chimie sincronizează abordarea psihocentrică și sociocen-trică, prioritizarea finalităților educaționale; integralizarea predării – învățării – evaluării etc. Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării substanțelor, înțelegerea impactului chimiei asupra calității vieții, reprezintă componente de bază ale competenței pentru științe. Această competență transversală se manifestă prin abilitatea de a utiliza substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informațiile științifice pentru rezolvarea problemelor și a deduce concluzii, mani-festând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic, ce constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, termeni, noțiuni, teorii, legi, modele.
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului disciplinar la Chimie este format din competențe – cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competență.
Competențe – cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele – cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/ transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele – cheie/transversa-le, sunt prezentate în Curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele treptei de instruire. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor 5 competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competență, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor liceale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținând cont de Repartizarea numerică a orelor pe clase.
Sistemele de unități de competență proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competență sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.
7
Unitățile de competență sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acesto-ra. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele a X-a-a XII-a pe parcursul unei unități de învățare/a unui an școlar, fiind prezentate în Curriculumul disciplinar respectiv.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează valorificarea competențelor specifice disciplinei, dar și a ce-lor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ temele și listele de ter-meni specifici disciplinei (cuvinte/sintagme care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor la finalizarea respectivei unități de învățare). Pentru realizarea eficientă a procesului de învățare și susținerea motivației elevilor sunt importante: abordările interdisciplinare ale conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor.
Conținuturile curriculare pentru clasa a X-a vor crea un suport pentru perceperea chimică de către elevi a lumii înconjurătoare: mediul - substanțele anorganice - transformările substanței - legitățile acestor transformări - beneficiile personale/sociale - problematica utilizării/producerii - utilizarea corectă pentru sănătatea personală/socială protecția personală/a mediului.
În clasa a XI-a elevii vor dezvolta un sistem de cunoștințe despre substanțele organi-ce și proprietățile lor, conform axei cognitive: natura ca sursă de materii prime chimice hidrocarburile și derivații lor proprietăți/obținere/utilizare legături genetice; problematica utilizării/producerii compușii organici în viața și activitatea cotidiană utilizarea corectă pentru sănătatea personală/socială protecția personală/a mediului.
În clasa a XII-a elevii vor integra „tabloul chimic” al lumii înconjurătoare: compușii organici cu importanță vitală; compușii organici cu importanță industrială; reacțiile chimice în producere; analiza chimică; diversitatea și unitatea chimică a lumii înconjurătoare; chimia în viața societății.
Cadrul didactic va corela conținuturile cu activități de învățare relevante, astfel încât acestea să contribuie în mod eficient la formarea competențelor specifice Chimiei.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competență proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune accentul pe abordări flexi-bile ce încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor în procesul
8
propriei formări, valorificând în mod judicios elementele de învățare dincolo de clasă în contexte de învățare prin cercetare, învățare bazată pe proiect, învățare bazată pe sarcini/probleme, învățare prin colaborare etc.
Învățarea în baza proiectului le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor propuse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi modifi-cate în funcție de necesitățile comunității și interesele elevilor. Prin elaborarea proiec-telor elevii vor reuși să perceapă integritatea chimică a lumii, să identifice caracteristi-cile substanțelor și proceselor chimice din mediu și organism, să utilizeze substanțele conștient și responsabil evaluând critic produsele chimice utilizate în diferite domenii ale activității umane, valorificând cunoștințele, abilitățile specifice Chimiei. Integrarea în Curriculum a proiectelor transdisciplinare (de exemplu, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics; STEAM – Science, Technology, Engineering, Art and Mathe-matics; eTwinning – proiect european) asigură calitatea educației pentru viitor pe urmă-toarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța să devii.
Curriculumul la Chimie vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin rezolvarea problemelor, investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, studierea acțiunii unor produse și proceselor chimice asupra mediului. Efectuarea experiențelor de laborator și lucrărilor practice realizate de către elevi va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a planifica experimente, a ob-serva, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii. Aceasta va contribui la formarea unui comportament ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor chi-mice în diverse situații cotidiene, prevenind factorii de risc. Realizarea experimentelor digitale, activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și respon-sabilă a tehnologiilor digitale, comunicarea și colaborarea în mediile digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi utilizate în continuare în calitate de resurse educaționale deschise.
9
II. Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei Aria curriculară Profil Clasa Nr. de ore pe
săptămânăNr. de ore
anual
Disciplină obligatorie
Matematică și Științe Real
X 3 102XI 2 68XII 3 99
Disciplină obligatorie
Matematică și Științe
Umanist, arte, sport
X 1 34XI 1 34XII 1 33
III. Competențe specifice disciplinei Сhimie
CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corec-titudine și deschidere.
CS 2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativitate.
CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Сhimiei, demonstrând perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor.
CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând nor-mele de securitate personală și socială.
CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.
10
IV. Unități de învățarePR
OFI
L RE
AL,
CLA
SA A
X-A
, CH
IMIA
GEN
ERA
LĂ Ş
I AN
ORG
AN
ICĂ
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. C
him
ia –
ştii
nța
desp
re su
bsta
nțe
1.1.
Exp
rimar
ea o
pini
ei p
ropr
ii pr
ivin
d in
fluen
ța c
him
iei a
su-
pra
vieț
ii om
ului
și a
med
iulu
i; im
port
anța
stud
ierii
Chi
mie
i.1.
2. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu
noțiu
nile
și le
gile
fund
amen
tale
al
e ch
imie
i în
situa
ții d
e co
mu-
nica
re o
rală
și sc
risă.
1.3.
Car
acte
rizar
ea co
mpa
rativ
ă a
reac
țiilo
r chi
mice
de
dife
rite
tipur
i.1.
4. E
labo
rare
a și
aplic
area
al
gorit
milo
r de
rezo
lvar
e a
pro-
blem
elor
: a) î
n ba
za c
orel
ațiil
or
dint
re m
asa
subs
tanț
ei, v
olu-
mul
, can
titat
ea d
e su
bsta
nță,
nu
măr
ul d
e pa
rticu
le; b
) în
baza
ec
uații
lor c
him
ice.
1.5.
Inve
stiga
rea
teor
etico
-ex-
perim
enta
lă a
uno
r con
text
e pr
oble
mati
ce re
ale/
mod
elat
e le
gate
de
tipur
ile d
e re
acții
ch
imic
e; d
e ap
licar
e a
calc
ulel
or
în b
aza
form
ulel
or și
ecu
ațiil
or
chim
ice,
a re
gulil
or g
ener
ale
ale
tehn
icii
secu
rităț
ii în
pro
cese
le
de u
tiliza
re a
subs
tanț
elor
.1.
6. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
lucr
ărilo
r/sc
hem
elor
cre
ative
, pr
ivin
d co
rela
rea
noțiu
nilo
r de
bază
ale
chi
mie
i.
Chim
ia –
fact
or e
senț
ial a
l rap
ortu
lui o
m –
ac
tivita
te u
man
ă –
med
iu. D
omen
iile
pro-
fesio
nale
lega
te d
e ch
imie
i.Re
gulil
e ge
nera
le a
le te
hnic
ii se
curit
ății
în
proc
esel
e de
util
izare
a su
bsta
nțel
or.
Sist
emul
noț
iuni
lor c
him
ice
utiliz
ate
pent
ru a
car
acte
riza:
a) a
tom
ul/e
lem
entu
l ch
imic
(mas
ă at
omic
ă re
lativ
ă, v
alen
ță,
elec
tron
egati
vita
te, g
radu
l de
oxid
are)
; b)
subs
tanț
a (m
olec
ulă,
form
ulă
chi-
mic
ă, m
asă
mol
ară)
; c) r
eacț
ia c
him
ică
(ecu
ația
chi
mic
ă, re
acția
de
com
bina
re, d
e de
scom
pune
re, d
e su
bstit
uție
, de
schi
mb;
ex
oter
mă,
end
oter
mă;
reve
rsib
ilă și
ire-
vers
ibilă
, cat
aliti
că și
nec
atal
itică
).Cl
asifi
care
a şi
nom
encl
atur
a su
bsta
nțel
or
anor
gani
ce.
Sist
emul
măr
imilo
r fizi
ce u
tiliza
te p
entr
u ca
ract
eriza
rea
subs
tanț
ei:
a) în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice
(cor
elar
ea
într
e ν,
m, V
, Npa
rticu
le);
b) în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e (ν
, m, V
).Si
stem
ul d
e le
gi fu
ndam
enta
le a
le C
hi-
mie
i – su
port
pen
tru
cara
cter
izare
a/ar
gu-
men
tare
a tr
ansf
orm
ărilo
r sub
stan
țelo
r:a)
Leg
ea c
onst
anțe
i com
po ziț
iei;
b) L
egea
con
serv
ării
mas
ei su
bsta
nțel
or;
c) L
egea
lui A
voga
dro.
Inst
ruct
aj: T
ehni
ca se
curit
ății
în la
bora
toru
l șco
lar d
e ch
imie
.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e, c
are
se re
feră
la
atom
/ele
men
t chi
mic
, sub
stan
ță, r
eacț
ie c
him
ică.
• Al
cătu
irea
și co
mpa
rare
a fo
rmul
elor
chi
mic
e, d
enum
irilo
r su
bsta
nțel
or, e
cuaț
iilor
reac
țiilo
r chi
mic
e de
dife
rite
tipur
i în
baza
par
amet
rilor
indi
cați,
cor
elân
d cu
exe
mpl
e de
util
izare
/re
aliza
re p
racti
că în
buc
ătăr
ie, m
edic
ină
etc.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• Ap
licar
ea p
e ex
empl
e de
subs
tanț
e/pr
oces
e cu
util
izări
cotid
iene
a le
gilo
r fun
dam
enta
le a
le c
him
iei p
entr
u:ca
lcul
e în
baz
a co
rela
ției î
ntre
ν, m
, V, N
; cal
cule
în b
aza
ecua
țiilo
r chi
mic
e (ν
, m, V
subs
tanț
ei).
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor):
E: C
erce
tare
a m
ostr
elor
de
subs
tanț
e an
orga
nice
util
izate
în
activ
itate
a co
tidia
nă (m
etal
e, n
emet
ale,
baz
e, să
ruri,
oxi
zi,
acizi
etc
.).E:
Inve
stiga
rea
reac
țiilo
r de
dife
rite
tipur
i (ex
empl
e: sti
nge-
rea
sode
i alim
enta
re c
u ac
id a
cetic
, des
com
pune
rea
praf
ului
de
cop
t/ap
ei o
xige
nate
, sub
stitu
ția c
upru
lui d
in so
luția
de
sulfa
t de
cupr
u et
c.).
Activ
ități
crea
tive:
• El
abor
area
și p
reze
ntar
ea sc
hem
elor
de
core
lare
a
noțiu
nilo
r de
bază
ale
chi
mie
i; de
apl
icar
e a
nom
encl
atur
ii su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e; d
e ar
gum
enta
re a
impo
rtan
ței s
tu-
dier
ii ch
imie
i.•
Prez
enta
rea
CV-u
lui u
nei s
ubst
anțe
uzu
ale,
util
izând
un
num
ăr m
axim
al p
osib
il de
noț
iuni
chi
mic
e.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:nu
măr
ul d
e pa
rticu
le, n
umăr
ul lu
i Avo
gadr
o;
siste
m d
e no
țiuni
; sist
em d
e m
ărim
i fizic
e.
11
2. C
ompo
ziția
şi s
truc
tura
ato
mul
ui. L
egea
per
iodi
cită
ții
2.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră
la c
ompo
ziția
/str
uctu
ra a
to-
mul
ui, l
a pe
riodi
cita
te, s
eriil
e ge
netic
e al
e m
etal
elor
și n
eme-
tale
lor.
2.2.
Ela
bora
rea
și ap
licar
ea
algo
ritm
ilor d
e ca
ract
eriza
re
a el
emen
tulu
i chi
mic
și a
co
mpu
șilor
lui c
onfo
rm p
oziți
ei
în S
iste
mul
Per
iodi
c.2.
3. M
odel
area
pen
tru
ele-
men
tele
chi
mic
e: a
com
poziț
iei
izoto
pilo
r; a
confi
gura
țiilo
r ele
c-tr
onic
e al
e at
omilo
r și i
onilo
r; a
serii
lor g
eneti
ce a
le m
etal
elor
și
ale
nem
etal
elor
.2.
4. A
plic
area
Leg
ii pe
riodi
cită
ții
pent
ru a
rgum
enta
rea
core
lații
lor d
intr
e po
ziția
ele
-m
entu
lui c
him
ic în
SP,
tipu
l ele
-m
entu
lui,
stru
ctur
a în
veliș
ului
el
ectr
onic
al a
tom
ului
, car
acte
-ru
l oxi
dulu
i și h
idro
xidu
lui a
ces-
tui e
lem
ent c
him
ic.
Atom
ul –
par
te c
onsti
tuen
tă a
mat
erie
i. Co
mpo
ziția
și st
ruct
ura
atom
ului
(ele
c-tr
oni,
prot
oni,
neut
roni
). Izo
topi
i.St
ruct
ura
înve
lişur
ilor e
lect
roni
ce(s
chem
e el
ectr
onic
e, n
ivel
e en
erge
tice,
su
bniv
ele,
orb
itali,
ele
men
te s,
p, d
).Co
nfigu
rații
le e
lect
roni
ce a
le a
tom
i-lo
r ele
men
telo
r din
per
ioad
ele
I – IV
Va
lenț
ele
și gr
adel
e de
oxi
dare
pos
ibile
, co
nfigu
rații
le e
lect
roni
ce a
le io
nilo
r (pe
n-tr
u el
emen
tele
din
subg
rupe
le p
rinci
pale
).Le
gea
perio
dici
tății
. Cau
za p
erio
dici
tății
. Im
port
anța
Leg
ii pe
riodi
cită
ții.
Prop
rietă
țile
elem
ente
lor c
him
ice
(din
su
bgru
pele
prin
cipa
le) î
n co
rela
re c
u po
ziția
lor î
n Si
stem
ul P
erio
dic
(ele
ctro
ne-
gativ
itate
a, p
ropr
ietă
ți m
etal
ice/
nem
etal
i-ce
, de
oxid
ant/
redu
căto
r).Sc
him
bare
a pe
riodi
că a
pro
prie
tățil
or
acid
o-ba
zice
ale
oxizi
lor ș
i hid
roxi
zilor
el
emen
telo
r chi
mic
e di
n su
bgru
pele
pr
inci
pale
.Se
riile
gen
etice
ale
met
alel
or și
nem
eta-
lelo
r.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
com
poziț
ia și
stru
ctur
a at
omul
ui.
• El
abor
area
alg
oritm
ului
de
cara
cter
izare
a e
lem
entu
lui
chim
ic d
upă
poziț
ia în
Sis
tem
ul P
erio
dic.
• Ca
ract
eriza
rea
com
para
tivă
a el
emen
telo
r chi
mic
e, d
in
perio
adel
e I –
IV, c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui e
labo
rat.
• M
odel
area
și c
ompa
rare
a co
nfigu
rații
lor e
lect
roni
ce
ale
atom
ilor/
ioni
lor e
lem
ente
lor d
in p
erio
adel
e I –
IV (d
in
subg
rupe
le p
rinci
pale
).•
Dedu
cere
a pr
oprie
tățil
or su
bsta
nței
sim
ple
și al
e co
mpu
șilor
dup
ă po
ziția
ele
men
tulu
i în
SP.
• Co
mpa
rare
a st
ruct
urii
și pr
oprie
tățil
or a
tom
ilor ș
i ion
ilor;
prop
rietă
ților
ele
men
telo
r și c
ompu
șilor
în b
aza
SP.
Activ
ități
crea
tive:
• El
abor
area
/com
plet
area
/rea
lizar
ea se
riilo
r gen
etice
por
-ni
nd d
e la
o in
form
ație
– c
heie
sau
în b
aza
unui
par
amet
ru
indi
cat.
• Pl
anifi
care
a ac
tivită
ților
de
elab
orar
e/pr
ezen
tare
a u
nui
proi
ect;
a cr
iterii
lor d
e ev
alua
re a
pro
iect
elor
/lucr
ărilo
r cre
-ati
ve.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
: •
Refle
ctar
ea fe
nom
enul
ui p
erio
dici
tății
în n
atur
ă, so
ciet
ate,
în
via
ța c
otidi
ană.
• El
emen
te c
him
ice
cu im
port
anță
vita
lă.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i: izo
top,
niv
el e
nerg
etic,
subn
ivel
, orb
ital/n
or
elec
tron
ic, e
lem
ente
s, p
, d, c
onfig
uraț
ie
elec
tron
ică
a at
omul
ui/io
nulu
i.
12
3. C
ompo
ziția
şi s
truc
tura
subs
tanț
ei
3.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a
cu n
oțiu
nile
ce
se re
feră
-la
com
poziț
ia și
stru
ctur
a su
bsta
nței
în si
tuaț
ii de
com
uni-
care
ora
lă și
scris
ă.3.
2. M
odel
area
form
ulel
or
elec
tron
ice
și de
stru
ctur
ă al
e su
bsta
nțel
or c
u di
ferit
e tip
uri
de le
gătu
ră c
him
ică.
3.3.
Com
para
rea:
a)
tipu
rilor
de
legă
turi
chim
ice
după
com
poziț
ia su
bsta
nței
, in
fluen
ței ti
pulu
i de
legă
tură
/ti-
pulu
i de
rețe
a cr
ista
lină
asup
ra
prop
rietă
ților
subs
tanț
ei;
b) p
ropr
ietă
ților
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or c
u di
ferit
e tip
uri
de re
țele
cris
talin
e.3.
4. P
reze
ntar
ea a
rgum
enta
tă
a su
bsta
nțel
or u
zual
e, c
orel
ând
prop
rietă
țile
fizic
e/uti
lizar
ea
cu c
ompo
ziția
și st
ruct
ura
subs
tanț
elor
.3.
5. In
vesti
gare
a ex
perim
en-
tală
a p
ropr
ietă
ților
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or c
u di
ferit
e tip
uri
de le
gătu
ri ch
imic
e, u
tiliza
te în
ac
tivita
tea
cotid
iană
.
Legă
tura
chi
mic
ă. T
ipur
ile d
e le
gătu
ri ch
imic
e. F
orm
ule
mol
ecul
are,
ele
ctro
nice
, de
stru
ctur
ă.Le
gătu
ra c
oval
entă
nep
olar
ă și
pola
ră.
Legă
tura
sim
plă,
dub
lă, t
riplă
; σ și
π. L
e-gă
tura
cov
alen
tă fo
rmat
ă pr
in m
ecan
ism
dono
r–ac
cept
or (p
e ex
empl
ul io
nulu
i de
amon
iu).
Prop
rietă
țile
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or c
u le
gătu
ri co
vale
nte.
Reț
ele
cris
talin
e m
ole-
cula
re, a
tom
ice.
Sub
stan
țele
cu
legă
tură
co
vale
ntă
din
med
iu.
Legă
tura
ioni
că. P
ropr
ietă
țile
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or c
u le
gătu
ri io
nice
. Reț
ele
cris
talin
e io
nice
. Com
pușii
cu
legă
tură
io
nică
util
izați
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
Prez
ența
ele
men
telo
r chi
mic
e în
form
ă de
io
ni în
org
anism
și m
ediu
.Le
gătu
ra m
etal
ică.
Pro
prie
tățil
e fiz
ice
ale
met
alel
or. R
ețel
ele
cris
talin
e m
etal
ice.
M
etal
ele
și te
hnol
ogiil
e m
oder
ne.
Legă
tura
de
hidr
ogen
și in
fluen
ța e
i as
upra
pro
prie
tățil
or su
bsta
nțel
or
(pe
exem
plul
fluo
rurii
de
hidr
ogen
, ape
i, am
onia
culu
i).
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
com
poziț
ia și
stru
ctur
a su
bsta
nței
.•
Com
para
rea
dife
ritor
tipu
ri de
legă
turi
chim
ice
după
: pr
inci
piul
de
form
are,
tipu
l ato
milo
r, tip
ul re
țele
i cris
talin
e,
prop
rietă
țile
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or.
• M
odel
area
sche
mel
or d
e fo
rmar
e: a
legă
turii
cov
alen
te
prin
form
ule
elec
tron
ice/
de st
ruct
ură
(H2, H
al2, O
2, N2, H
Hal,
H 2O, H
2S, N
H 3, CH 4, C
O2);
a le
gătu
rii io
nice
prin
form
ule
elec
-tr
onic
e (m
etal
ele
din
grup
a I,
II/ne
met
alel
e VI
, VII)
.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Cer
ceta
rea
și co
mpa
rare
a pr
oprie
tățil
or fi
zice
ale
subs
tanț
elor
cu
dife
rite
tipur
i de
legă
tură
chi
mic
ă.E:
Iden
tifica
rea
tipul
ui d
e le
gătu
ră c
him
ică/
rețe
a cr
ista
lină
în
subs
tanț
ele
utiliz
ate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă (d
upă
prop
rietă
țile
fizic
e).
Activ
ități
crea
tive:
•
Dedu
cere
a/ex
empl
ifica
rea/
argu
men
tare
a co
rela
ției:
com
poziț
ia su
bsta
nței
util
izate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă –
tipu
l le
gătu
rii c
him
ice
– tip
ul re
țele
i cris
talin
e –
prop
rietă
țile
fizic
e ar
gum
enta
te –
apl
icar
ea.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
: •
Carb
onul
– în
tre
diam
ant ș
i fun
ingi
ne;
• M
agia
stru
ctur
ilor p
erfe
cte.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:le
gătu
ra si
mpl
ă, d
ublă
, trip
lă; σ
și π
, me-
cani
sm d
onor
– a
ccep
tor;
rețe
a cr
ista
lină
mol
ecul
ară,
ato
mic
ă, io
nică
, met
alic
ă.
13
4. R
eacț
iile
chim
ice
– tr
ansf
orm
ări a
le su
bsta
nțel
or
4.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră
la: r
eacț
iile
chim
ice,
pro
cese
le
de o
xido
-red
ucer
e, b
ilanț
ul
elec
tron
ic, p
roce
sul d
e co
rozi
-un
e a
met
alel
or, m
etod
ele
de
com
bate
re a
cor
oziu
nii.
4.2.
Mod
elar
ea re
acții
lor c
him
i-ce
de
dife
rite
tipur
i, pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e și
iden
tifica
rea
cara
cte-
ristic
ilor c
e de
term
ină
tipul
lor.
4.3.
Ela
bora
rea
și ap
licar
ea a
lgo-
ritm
ului
de
egal
are
a ec
uații
lor
reac
țiilo
r de
oxid
o-re
duce
re, p
rin
met
oda
bila
nțul
ui e
lect
roni
c.4.
4. Id
entifi
care
a un
or re
acții
ch
imic
e, u
tiliza
te în
acti
vita
tea
cotid
iană
și e
xplic
area
ese
nței
ch
imic
e a
aces
tora
.4.
5. E
xtra
pola
rea
și ap
licar
ea
algo
ritm
ilor d
e re
zolv
are
a pr
o-bl
emel
or d
e ca
lcul
la si
tuaț
ii ce
vi
zeaz
ă tr
ansf
orm
ări c
onse
cuti-
ve a
le su
bsta
nțel
or.
4.6.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
reac
țiilo
r de
dife
rite
tipur
i; a
influ
ențe
i med
iulu
i de
reac
ție
asup
ra p
roce
sulu
i de
coro
ziune
a
met
alel
or (
pe e
xem
plul
fier
ului
).4.
7. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e, p
rivin
d be
nefic
iile/
efec
tele
neg
ative
ale
reac
țiilo
r ch
imic
e.
Tran
sfor
mar
ea su
bsta
nțel
or –
ese
nța
chim
ică
a pr
oces
elor
ce
au lo
c în
med
iu și
în
org
anism
.Re
acții
le d
e co
mbi
nare
, de
desc
ompu
ne-
re, d
e su
bstit
uție
și d
e sc
him
b pr
in p
rism
a pr
oces
elor
de
oxid
o-re
duce
re.
Reac
țiile
de
oxid
o-re
duce
re a
le m
etal
elor
cu
aci
zii și
săru
rile.
Ser
ia a
ctivi
tății
me-
tale
lor.
Spec
ificu
l int
erac
țiuni
i met
alel
or
cu a
cidu
l sul
furic
con
cent
rat ș
i cu
acid
ul
azoti
c.Bi
lanț
ului
ele
ctro
nic
– m
etod
ă de
ega
lare
a
reac
țiilo
r de
oxid
o-re
duce
re (î
n ba
za
sche
mel
or d
e re
acții
cu
prod
ușii
indi
cați)
.Co
rozi
unea
met
alel
or –
pro
ces d
e ox
i-do
-red
ucer
e. M
etod
ele
de c
omba
tere
a
coro
ziuni
i.Im
port
anța
pra
ctică
a re
acții
lor d
e
oxid
o-re
duce
re p
entr
u di
ferit
e do
men
ii al
e ac
tivită
ții u
man
e.Si
stem
ul d
e no
țiuni
/leg
ități
ale
reac
țiilo
r ch
imic
e –
supo
rt p
entr
u ca
ract
eriza
rea,
ar
gum
enta
rea
calit
ativă
și c
antit
ativă
a
pro c
esel
or c
u im
port
anță
vita
lă și
indu
s-tr
ială
.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
reac
țiile
chi
mic
e, la
pro
cese
le d
e ox
ido-
redu
cere
, la
coro
ziune
.•
Mod
elar
ea p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e a
reac
țiilo
r de
dife
rite
tipur
i în
baz
a pa
ram
etril
or in
dica
ți.•
Com
para
rea
dife
ritor
tipu
ri de
reac
ții c
him
ice.
• Eg
alar
ea e
cuaț
iilor
Red
-Ox
prin
met
oda
bila
nțul
ui e
lect
ro-
nic
cu in
dica
rea
proc
esel
or, o
xida
nțilo
r și r
educ
ător
ilor.
• Ap
licar
ea se
riei a
ctivi
tății
met
alel
or p
entr
u ar
gum
enta
rea
posib
ilită
ții re
acții
lor d
intr
e m
etal
e și
solu
țiile
de
acizi
și să
-ru
ri.•
Prez
enta
rea
reac
țiilo
r chi
mic
e cu
impo
rtan
ță v
itală
, ind
us-
tria
lă.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• în
baz
a ec
uații
lor r
eacț
iilor
Red
– O
x.•
în b
aza
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
u tr
ansf
orm
ări c
onse
cutiv
e (c
u an
aliza
și in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor).
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a re
acții
lor c
him
ice
de d
iferit
e tip
uri.
E: C
erce
tare
a in
fluen
ței d
iferit
or fa
ctor
i asu
pra
proc
esul
ui d
e co
roziu
ne a
fier
ului
.
Activ
ități
crea
tive:
• Pr
ezen
tare
a as
pect
ului
chi
mic
al d
iferit
or p
roce
se d
in m
e-di
u pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e;•
Real
izare
a ce
lui m
ai si
mpl
u uti
laj p
entr
u el
ectr
oliza
ape
i.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
: •
Reac
țiile
chi
mic
e la
baz
a ac
tivită
ții u
man
e.•
Cam
eleo
nii c
him
ici.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:re
acția
de
oxid
o-re
duce
re, b
ilanț
ul e
lec-
tron
ic, c
oroz
iune
a, p
rote
cția
chi
mic
ă.
14
5. S
oluț
ii. In
tera
cțiu
nile
subs
tanț
elor
în s
oluț
ii
5.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, c
u no
țiuni
le c
e ca
ract
e-riz
ează
pro
cese
le d
e di
zolv
are,
di
soci
ere;
inte
racț
iuni
le în
so
luții
.5.
2. M
odel
area
și a
rgum
enta
rea
prin
ecu
ații
chim
ice
a di
soci
erii
elec
trol
ițilo
r; a
reac
țiilo
r de
inte
racț
iune
din
tre
elec
trol
iți
(în fo
rmă
mol
ecul
ară,
ioni
că
com
plet
ă, re
dusă
).5.
3. A
plic
area
Teo
riei d
isoci
ație
i el
ectr
oliti
ce p
entr
u: c
arac
-te
rizar
ea și
arg
umen
tare
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice
ale
aci-
zilor
, baz
elor
, săr
urilo
r; de
du-
cere
a m
etod
elor
de
obțin
ere
și tr
ansf
orm
are
a co
mpu
șilor
an
orga
nici
.5.
4. E
labo
rare
a și
aplic
area
al
gorit
milo
r: de
pre
para
re a
so
luții
lor;
de re
zolv
are
a pr
o-bl
emel
or c
e vi
zeaz
ă so
luții
le,
inte
racț
iuni
le în
solu
ții,
inte
racț
iuni
le în
solu
ții c
u ex
ce-
sul u
nei s
ubst
anțe
reac
tant
e.
Diz
olva
rea
– pr
oces
indi
spen
sabi
l al t
rans
-fo
rmăr
ilor d
in m
ediu
.So
lubi
litat
ea su
bsta
nțel
or în
apă
(în
baza
Ta
belu
lui s
olub
ilită
ții).
Solu
țiile
.
Sist
emul
măr
imilo
r fizi
ce c
e ca
ract
erize
a-ză
solu
țiile
: par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
di
zolv
ate,
mas
ă/vo
lum
ul /d
ensit
atea
so
luție
i, co
ncen
traț
ia m
olar
ă.
Teor
ia d
isoc
iație
i ele
ctro
litice
. Ele
ctro
liți
și ne
elec
trol
iți. E
lect
roliț
i tar
i și s
labi
. Gra
d de
diso
cier
e.
Dis
ocie
rea
acizi
lor (
ecua
ția su
mar
ă), b
aze-
lor,
săru
rilor
.
Inte
racț
iuni
le în
sol
uțiil
e de
ele
ctro
liți.
Reac
ții d
e sc
him
b io
nic.
Con
diții
le d
ecur
-ge
rii re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic.
Prop
rietă
țile
chim
ice
ale
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
în lu
min
a te
orie
i diso
ciaț
iei e
lec-
trol
itice
.
Impo
rtan
ța s
oluț
iilor
pen
tru
activ
itate
a co
tidia
nă și
pen
tru
med
iu. N
oțiu
nea
de
pH. I
ndic
ator
ii ac
ido-
bazic
i. Sc
ala
pH.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
solu
ții, d
isoci
ere,
reac
ții d
e sc
him
b io
nic.
• Co
mpa
rare
a pr
oces
elor
de
dizo
lvar
e și
diso
cier
e; a
pro
ce-
selo
r de
diso
cier
e a
elec
trol
ițilo
r tar
i și s
labi
; a d
isoci
erii
acizi
-lo
r, ba
zelo
r și s
ărur
ilor.
• M
odel
area
și a
rgum
enta
rea
ecua
țiilo
r chi
mic
e de
in
tera
cțiu
ne d
intr
e el
ectr
oliți
în fo
rmă
mol
ecul
ară,
ioni
că
(com
plet
ă, re
dusă
).•
Cara
cter
izare
a pr
oprie
tățil
or ch
imice
gene
rale
ale
aciz
ilor,
baze
-lo
r, să
ruril
or p
rin e
cuaț
iile m
olec
ular
e, io
nice
(com
plet
e, re
duse
).•
Real
izare
a tr
ansf
orm
ărilo
r chi
mic
e (în
baz
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic)
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or în
baz
a co
rela
țiilo
r din
tre
măr
imile
fiz
ice
ce c
arac
teriz
ează
solu
țiile
; în
baza
ecu
ațiil
or c
him
ice
cu p
artic
ipar
ea su
bsta
nțel
or în
form
ă de
solu
ții; î
n ba
za
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
u ex
ces a
une
i sub
stan
țe re
acta
nte.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Inve
stiga
rea
cara
cter
ului
aci
do-b
azic
al u
nor s
ubst
anțe
uti
lizat
e în
via
ța c
otidi
ană;
a a
cțiu
nii a
cizil
or, b
azel
or a
supr
a in
dica
toril
or.
E: In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă a
con
diții
lor d
ecur
gerii
re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic.
E: C
erce
tare
a ex
perim
enta
lă a
pro
prie
tățil
or c
him
ice
gene
ra-
le a
le a
cizil
or, b
azel
or, s
ărur
ilor.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
1: P
repa
rare
a so
luții
lor c
u o
anum
ită
part
e de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate
nece
sare
pen
tru
labo
-ra
toru
l de
chim
ie.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2: P
robl
eme
expe
rimen
tale
la te
ma
„Diso
ciaț
ia e
lect
roliti
că”.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:co
ncen
traț
ie m
olar
ă, g
rad
de d
isoci
ere,
ex
cesu
l unu
i rea
ctan
t, pH
, sca
la p
H, m
e-di
ul so
luție
i, in
dica
torii
aci
do-b
azic
i.
15
5.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
: a
cond
ițiilo
r dec
urge
rii re
acții
lor
de sc
him
b io
nic;
a p
ropr
ietă
ților
ch
imic
e al
e ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or; a
med
iulu
i sol
uțiil
or
utiliz
ate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă;
form
ular
ea c
oncl
uziil
or p
rivin
d uti
lizar
ea in
ofen
sivă
a so
luții
lor.
5.6.
Iden
tifica
rea
unor
reac
ții d
e sc
him
b io
nic
obse
rvat
e/uti
lizat
e în
acti
vita
tea
cotid
iană
, exp
lica-
rea
esen
ței c
him
ice
a ac
esto
ra.
5.7.
Pro
gnoz
area
uno
r dom
enii
prof
esio
nale
/con
text
e pr
oble
-m
atice
real
e/m
odel
ate
lega
te
de n
eces
itate
a de
a p
repa
ra și
uti
liza
solu
țiile
.
Activ
ități
crea
tive:
• Pr
ezen
tare
a in
form
ațiil
or d
espr
e in
fluen
ța so
luții
lor,
reac
țiilo
r de
schi
mb
ioni
c, p
H-u
lui a
supr
a m
ediu
lui/o
rgan
is-m
ului
.•
Prez
enta
rea
argu
men
tată
a d
omen
iilor
pro
fesio
nale
lega
te
de n
eces
itate
a/co
mpe
tenț
a de
a u
tiliza
/pre
para
solu
ții.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
: •
Solu
țiile
/pH
-ul î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.•
Apel
e m
iner
ale
– un
dep
ozit
varia
t de
ioni
.
6. N
emet
alel
e şi
com
puşi
i lor
6.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră
la: r
ăspâ
ndire
a ne
met
alel
or în
na
tură
, rol
ul b
iolo
gic
al n
emet
a-le
lor/
com
pușil
or lo
r; m
etod
ele
de o
bțin
ere
și do
men
iile
de u
ti-liz
are
a ne
met
alel
or/c
ompu
șilor
ne
met
alel
or.
6.2.
Car
acte
rizar
ea și
com
pa
rare
a st
ruct
urii,
pro
prie
tățil
or,
met
odel
or d
e ob
ținer
e, u
tiliză
-rii
, leg
ătur
ilor g
eneti
ce a
le n
e-m
etal
elor
și a
le c
ompu
șilor
lor;
Nem
etal
ele
– co
nstit
uenț
i prin
cipa
li ai
org
anism
ului
și m
ediu
lui.
Form
a de
ră
spân
dire
a n
emet
alel
or în
nat
ură
și în
or
gani
sm.
Cara
cter
istic
a ge
nera
lă d
upă
locu
l în
Sist
emul
Per
iodi
c. S
truc
tura
subs
tanț
elor
sim
ple,
tipu
l reț
elel
or c
rista
line,
pr
oprie
tățil
e fiz
ice.
Prop
rietă
țile
chim
ice
gene
rale
: rea
cțiil
e cu
met
alel
e și
nem
etal
ele
(pe
exem
plul
cl
orul
ui, o
xige
nulu
i, hi
drog
enul
ui, s
ulfu
lui,
azot
ului
, fos
foru
lui,
carb
onul
ui).
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
nem
etal
e și
com
pușii
lor.
• El
abor
area
/apl
icar
ea a
lgor
itmilo
r de
cara
cter
izare
și c
om-
para
re a
nem
etal
elor
și a
com
pușil
or lo
r hid
roge
nați
după
ro
lul b
iolo
gic,
util
izare
, obț
iner
e, p
ropr
ietă
ți fiz
ice
și ch
imic
e.•
Cara
cter
izare
a ob
ținer
ii și
prop
rietă
ților
chi
mic
e ge
nera
le a
le
oxizi
lor a
cizi,
aci
zilor
prin
ecu
ații
mol
ecul
are,
ioni
ce (c
ompl
ete
și re
du se
).•
Argu
men
tare
a le
gătu
rilor
gen
etice
din
tre
nem
etal
e și
com
pușii
lor î
n ba
za p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e/m
etod
elor
de
obțin
ere.
16
6.3.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
cu
car
acte
r for
mati
v, în
baz
a pr
oprie
tățil
or/m
etod
elor
de
obțin
ere/
utiliz
ării
nem
etal
elor
/co
mpu
șilor
lor.
6.4.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
-ta
lă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r: a
met
odel
or d
e ob
ținer
e, a
pr
oprie
tățil
or fi
zice
și ch
imic
e al
e ox
igen
ului
, hid
roge
nu-
lui,
oxid
ului
de
carb
on (I
V); a
pr
oprie
tățil
or g
ener
ale
ale
acizi
-lo
r; a
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
an
ioni
lor,
a io
nulu
i de
amon
iu.
6.5.
Arg
umen
tare
a le
gătu
rii
cauz
ă-ef
ect:
în se
ria g
eneti
că a
ne
met
alel
or; î
n co
rela
ția: o
xizi
acizi
, aci
zi –
agen
ți po
luan
ți –
ploi
aci
de –
pro
tecț
ia m
ediu
lui
– im
pact
gen
eral
/ per
sona
l.6.
6. In
vesti
gare
a un
or c
onte
xte
prob
lem
atice
real
e sa
u m
ode-
late
lega
te d
e pr
oprie
tățil
e și
met
odel
e de
obț
iner
e a
nem
e-ta
lelo
r/co
mpu
șilor
nem
etal
elor
.6.
7. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e, p
rivin
d be
nefic
iile/
efec
tele
neg
ative
ale
util
izării
ne
met
alel
or și
com
pușil
or lo
r.
Prop
rietă
țile
chim
ice
spec
ifice
ale
nem
e-ta
lelo
r ce
au im
port
anță
pra
ctică
/ ind
us-
tria
lă: a
clo
rulu
i – in
tera
cțiu
nea
cu a
pa,
alca
liile
, hal
ogen
urile
met
alel
or; a
oxi
ge-
nulu
i – re
acții
le d
e ar
dere
a su
bsta
nțel
or
simpl
e și
com
puse
; a h
idro
genu
lui ș
i car
-bo
nulu
i – re
duce
rea
met
alel
or d
in o
xizi.
Obț
iner
ea o
xige
nulu
i şi h
idro
genu
lui î
n in
dust
rie și
în la
bora
tor.
Com
puşi
i hid
roge
nați
ai n
emet
alel
or
(clo
r, su
lf, a
zot,
carb
on):
nom
encl
atur
a,
stru
ctur
a, p
ropr
ietă
țile
fi zic
e și
chim
ice
(inte
racț
iune
a cu
oxi
genu
l, ap
a, a
cizii
, ba
zele
); ob
ținer
ea.
Oxi
zii n
emet
alel
or: c
lasifi
care
a, n
omen
-cl
atur
a, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice,
ob
ținer
ea.
Aciz
ii: n
omen
clat
ura,
pro
prie
tățil
e ch
imi-
ce g
ener
ale
(spe
cific
e pe
ntru
aci
dul s
ulfu
-ric
con
cent
rat ș
i aci
dul a
zotic
în re
acția
cu
met
alel
e); o
bțin
erea
.Le
gătu
ra g
eneti
că a
nem
etal
elor
și a
co
mpu
șilor
lor.
Nem
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or –
util
izare
a și
influ
ența
asu
pra
calit
ății
vieț
ii și
med
iulu
i.
• Ap
licar
ea m
etod
ei b
ilanț
ului
ele
ctro
nic
pent
ru m
odel
area
pr
oprie
tățil
or c
him
ice
spec
ifice
ale
aci
dulu
i sul
furic
con
cen-
trat
și a
le a
cidu
lui a
zotic
con
cent
rat ș
i dilu
at.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or în
baz
a ec
uații
lor r
eacț
iilor
ce
refle
ctă
prop
rietă
țile
chim
ice/
obțin
erea
nem
etal
elor
, co
mpu
șilor
lor;
cu tr
ansf
orm
ări c
onse
cutiv
e în
baz
a le
gă-
turil
or g
eneti
ce a
le n
emet
alel
or (c
u an
aliza
și in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor).
Activ
ități
expe
rimen
tale
: E:
Cer
ceta
rea
mos
trel
or d
e ne
met
ale,
min
eral
e, c
ompu
și ai
ne
met
alel
or.
E: Id
entifi
care
a io
nilo
r: SO
42-, P
O43-
, CO
32-/ H
CO3- , C
l- , NH 4+ .
Lucr
area
pra
ctică
nr.
3: O
bțin
erea
și p
ropr
ietă
țile
nem
etal
e-lo
r (a
oxig
enul
ui și
a h
idro
genu
lui).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
4: O
bțin
erea
și p
ropr
ietă
țile
oxid
ului
de
carb
on (I
V).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
5: R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or e
xper
imen
-ta
le la
tem
a „N
emet
alel
e”.
Activ
ități
crea
tive:
• M
odel
area
situ
ațiil
or-p
robl
emă
aplic
ative
cu
înca
drar
ea
conț
inut
ului
chi
mic
ce
vize
ază
nem
etal
ele/
com
pușii
lor l
a sit
uații
pra
ctice
con
cret
e.•
Stud
iul d
e ca
z: tr
ansf
orm
ările
reci
proc
e al
e ca
rbon
ațilo
r și
hidr
ocar
bona
ților
în n
atur
ă și
în v
iața
coti
dian
ă.•
Elab
orar
ea și
arg
umen
tare
a sc
hem
ei: o
xizi
acizi
– a
genț
i de
polu
are
– pr
otec
ția m
ediu
lui.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
: •
De la
nisi
p la
ene
rgie
sola
ră.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:ox
id in
ert/
nesa
lin, p
ropr
ietă
ți sp
ecifi
ce.
17
7. M
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
-ră
la: r
ăspâ
ndire
a m
etal
elor
în
natu
ră, r
olul
bio
logi
c al
met
ale-
lor/
com
pușil
or lo
r; ob
ținer
ea/
dom
eniil
e de
util
izare
a m
eta-
lelo
r/co
mpu
șilor
lor;
utiliz
area
al
iaje
lor.
7.2.
Car
acte
rizar
ea și
com
pa
rare
a st
ruct
urii,
pro
prie
tățil
or,
met
odel
or d
e ob
ținer
e, u
tiliză
-rii
, leg
ătur
ilor g
eneti
ce a
le
met
a lel
or și
ale
com
pușil
or lo
r. 7.
3. E
xtra
pola
rea
și ap
lica r
ea
algo
ritm
ilor d
e re
zolv
are
a pr
o-bl
emel
or d
e ca
lcul
pen
tru
sta-
bilir
ea c
ompo
ziție
i am
este
culu
i (c
u re
acțio
nare
a un
ui c
ompo
-ne
nt sa
u a
ambi
lor,
dar d
iferit
). 7.
4. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
a pr
oprie
tățil
or g
ener
ale
ale
oxizi
lor b
azic
i, ba
zelo
r și s
ărur
i-lo
r; a
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
ca
tioni
lor.
7.5.
Arg
umen
tare
a le
gătu
rii c
a-uz
ă-ef
ect d
intr
e uti
lizar
ea m
e-ta
lelo
r și a
liaje
lor,
prop
rietă
țile
fizic
e, ti
pul l
egăt
urii
chim
ice
și a
rețe
lei c
rista
line.
Met
alel
e –
cons
titue
nții
prin
cipa
li ai
teh-
nolo
giilo
r mod
erne
. For
ma
de ră
spân
dire
a
met
alel
or în
nat
ură
și în
org
anism
.M
etod
ele
gene
rale
de
obțin
ere.
Dom
enii-
le p
rinci
pale
de
utiliz
are.
Cara
cter
istic
a ge
nera
lă a
met
alel
or
după
locu
l în
Sist
emul
Per
iodi
c. S
peci
fi-cu
l leg
ătur
ii/re
țele
i cris
talin
e m
etal
ice,
pr
oprie
tățil
e fiz
ice
ale
met
alel
or. A
liaje
le
(font
a, o
țelu
l, du
ralu
min
iul).
Prop
rietă
țile
chim
ice
gene
rale
ale
met
a-le
lor (
inte
racț
iune
a cu
nem
etal
ele,
apa
, ac
izii,
săru
rile)
.O
xizi
i şi h
idro
xizi
i met
alel
or:
prop
rietă
țile,
met
odel
e ge
nera
le d
e ob
ținer
e. Ș
irul a
ctivi
tății
met
alel
or.
Amfo
terit
atea
alu
min
iulu
i și a
com
pușil
or
lui.
Săru
rile:
pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le.
Met
ode
gene
rale
de
obțin
ere.
Util
izare
aLe
gătu
ra g
eneti
că a
met
alel
or și
a
com
pușil
or lo
r.M
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or –
util
izare
a și
influ
ența
asu
pra
calit
ății
vieț
ii și
med
iulu
i. Ro
lul b
iolo
gic.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
met
ale/
com
pușii
lor.
• El
abor
area
și a
plic
area
alg
oritm
ilor d
e ca
ract
eriza
re și
com
-pa
rare
a m
etal
elor
și a
com
pușil
or lo
r dup
ă ro
lul b
iolo
gic,
uti
lizar
e, o
bțin
ere,
pro
prie
tăți
fizic
e și
chim
ice.
• Ca
ract
eriza
rea
obțin
erii
și pr
oprie
tățil
or c
him
ice
gene
rale
al
e ox
izilo
r baz
ici,
baze
lor,
săru
rilor
prin
ecu
ații
mol
ecul
are,
io
nice
(com
plet
e și
redu
se).
• Ar
gum
enta
rea
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e m
etal
e și
com
pușii
lor î
n ba
za p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e/m
etod
elor
de
obțin
ere.
• Ex
empl
ifica
rea
core
lație
i: co
mpo
ziție
– p
ropr
ietă
ți –
utiliz
a-re
a m
etal
elor
/com
pușil
or lo
r.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- det
erm
inar
ea m
/V u
nei s
ubst
anțe
în b
aza
unei
ecu
ații c
him
ice;
- det
erm
inar
ea c
ompo
ziție
i unu
i am
este
c/al
iaj î
n ba
za u
nei
reac
ții c
him
ice
(cu
anal
iza și
inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r).
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Cer
ceta
rea
mos
trel
or d
e m
etal
e, a
liaje
, min
eral
e.E:
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e ge
-ne
rale
ale
oxi
zilor
baz
ici,
baze
lor,
săru
rilor
, a p
ropr
ietă
ților
am
fote
re a
hid
roxi
dulu
i de
alum
iniu
și e
xplic
area
lor p
rin
ecua
țiile
mol
ecul
are,
ioni
ce (c
ompl
ete
și re
duse
).E:
Iden
tifica
rea
catio
nilo
r: Ba
2+, C
a2+, A
l3+, F
e2+, F
e3+, C
u2+.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
6: R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or e
xper
imen
-ta
le la
tem
a „M
etal
ele
și co
mpu
șii lo
r”.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:ro
lul b
iolo
gic
al m
etal
elor
și c
ompu
șilor
lo
r, al
iaje
le, a
mfo
terit
atea
, int
erac
țiuni
cu
ames
tec
de su
bsta
nțe.
18
7.6.
Inve
stiga
rea
unor
con
text
e pr
oble
mati
ce re
ale/
mod
elat
e,
lega
te d
e pr
oprie
tățil
e și
met
o-de
le d
e ob
ținer
e a
met
alel
or/
com
pușil
or lo
r.7.
7. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e, p
rivin
d be
nefic
iile/
efec
tele
neg
ative
ale
util
izării
m
etal
elor
și c
ompu
șilor
lor.
Activ
ități
crea
tive:
•
Mod
elar
ea si
tuaț
iilor
-pro
blem
ă ap
licati
ve, c
u în
cadr
area
co
nțin
utul
ui c
him
ic, c
e vi
zeaz
ă m
etal
ele/
com
pușii
lor l
a o
situa
ție p
racti
că c
oncr
etă.
• El
abor
area
CV-
ului
une
i sub
stan
țe a
norg
anic
e.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
: •
Met
alel
e ca
re a
u sc
him
bat/
influ
ența
t ist
oria
om
eniri
i.
8. S
ubst
anțe
le a
norg
anic
e în
via
ța s
ocie
tății
8.1.
For
mul
area
con
cluz
iilor
pe
rson
ale,
priv
ind
inte
grar
ea
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
în a
cti-
vita
tea
uman
ă.8.
2. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
cont
extu
ale,
priv
ind
utiliz
area
su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e în
ac-
tivita
tea
cotid
iană
(cu
anal
iza și
in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor).
8.3.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a pr
oiec
telo
r ce
vize
ază
prob
le-
mati
ca re
lații
lor o
m-s
ubst
anță
-pr
oces
-med
iu.
8.4.
Pro
gnoz
area
uno
r dom
enii
prof
esio
nale
/con
text
e pr
o-bl
emati
ce le
gate
de
utiliz
area
su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e.
Subs
tanț
ele
şi re
acții
le c
him
ice:
- util
izate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă;
- cu
impo
rtan
ță v
itală
și in
dust
rială
; - c
e vi
zeaz
ă/as
igur
ă pr
otec
ția m
ediu
lui.
Influ
ența
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice,
pro
ce-
selo
r chi
mic
e și
a te
hnol
ogiil
or m
oder
ne
asup
ra să
nătă
ții o
mul
ui și
cal
ității
vie
ții.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, c
e se
refe
ră la
cla
sele
de
com
puși
anor
gani
ci.
• Al
cătu
irea/
com
plet
area
/rea
lizar
ea p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e a
tran
sfor
măr
ilor c
him
ice,
în b
aza
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e cl
asel
e de
com
puși.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
ombi
nate
, în
baza
pro
prie
tățil
or/
obțin
erii/
utiliz
ării
com
pușil
or a
norg
anic
i.
Activ
ități
expe
rimen
tale
: E:
Inve
stiga
ții p
entr
u ev
iden
țiere
a ca
ract
eris
ticilo
r, pr
oprie
tățil
or re
leva
nte
ale
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice.
Activ
ități
crea
tive:
• Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă a
dom
eniil
or p
rofe
siona
le le
gate
de
nec
esita
tea/
com
pete
nța
de a
util
iza c
ompu
și an
orga
nici
.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
: •
Reco
rdur
i chi
mic
e;•
Carb
onat
ul d
e ca
lciu
: de
la p
erlă
pân
ă la
gum
a de
mes
teca
t.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:lim
ita d
e de
tecț
ie, l
imita
max
imal
adm
isi-
bilă
, pro
tecț
ia c
him
ică
a m
ediu
lui,
tehn
o-lo
gii c
him
ice
mod
erne
, mat
eria
le a
ltern
a-tiv
e/re
cicl
abile
, com
port
amen
t eco
civi
c.
19
Prod
use
şcol
are
reco
man
date
pen
tru
toat
e un
itățil
e de
învă
țare
:Ex
erci
ții: e
nunț
arg
umen
tat n
otat
sau
form
ulat
; înt
reba
re c
auza
lă fo
rmul
ată;
lanț
logi
c el
abor
at; a
lgor
itm e
labo
rat;
exer
cițiu
rezo
lvat
; fiș
ă de
lucr
u co
mpl
etat
ă; sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; ecu
ație
chi
mic
ă al
cătu
ită c
onfo
rm p
aram
etril
or e
tc.;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: p
robl
emă
rezo
lvat
ă în
baz
a al
gorit
milo
r ela
bora
ți; p
robl
emă
rezo
lvat
ă pr
in tr
ansp
uner
ea a
lgor
itmilo
r în
situa
ții n
oi
de în
văța
re;
Activ
itate
exp
erim
enta
lă: e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r/ex
perim
ent d
igita
l/luc
rare
pra
ctică
real
izată
con
form
inst
rucț
iuni
lor;
rapo
rt d
e ac
tivita
te
expe
rimen
tală
ela
bora
t;Ac
tivita
te c
reati
vă: s
chem
ă de
repe
r rea
lizat
ă; si
tuaț
ie -
prob
lem
ă m
odel
ată/
rezo
lvat
ă co
nfor
m p
aram
etril
or in
dica
ți; st
udiu
de
caz r
ealiz
at;
CV-u
l ela
bora
t al u
nei s
ubst
anțe
; pro
iect
real
izat ș
i pre
zent
at;
Prod
us d
e ev
alua
re: t
est d
e ev
alua
re fo
rmati
vă/s
umati
vă re
zolv
at.
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
-a, e
levu
l/ele
va p
oate
: •
expl
ica
și op
era
cu n
oțiu
nile
chi
mic
e re
ferit
oare
la a
tom
/ele
men
t chi
mic
/sub
stan
ță a
norg
anic
ă/re
acție
chi
mic
ă/so
luție
/ leg
ile fu
ndam
en-
tale
ale
chi
mie
i;•
com
para
tipu
rile
de le
gătu
ri ch
imic
e du
pă d
iferiț
i par
amet
ri; p
ropr
ietă
țile
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or c
u di
ferit
e tip
uri d
e re
țele
cris
talin
e;
stru
ctur
a, p
ropr
ietă
țile,
met
odel
e de
obț
iner
e, u
tiliza
rea,
legă
turil
e ge
netic
e al
e ne
met
alel
or/m
etal
elor
și a
le c
ompu
șilor
lor;
• m
odel
a co
mpo
ziția
izot
opilo
r; co
nfigu
rații
le e
lect
roni
ce a
le a
tom
ilor ș
i ion
ilor;
serii
le g
eneti
ce a
le m
etal
elor
și a
le n
emet
ale l
or; f
orm
ulel
e el
ectr
onic
e și
de st
ruct
ură
ale
subs
tanț
elor
cu d
iferit
e tip
uri d
e le
gătu
ră c
him
ică;
ecu
ații
ale
reac
țiilo
r de
dife
ri te
tipur
i; •
elab
ora
și ap
lica
algo
ritm
i: de
rezo
lvar
e a
prob
lem
elor
în b
aza
form
ulei
chi
mic
e, în
baz
a co
rela
țiilo
r măr
imilo
r fizic
e ce
se re
feră
la so
luții
; de
ega
lare
a e
cuaț
iilor
reac
țiilo
r de
oxid
o-re
duce
re p
rin m
etod
a bi
lanț
ului
ele
ctro
nic;
de
cara
cter
izare
a n
emet
alel
or/m
etal
elor
și a
co
mpu
șilor
lor;
• ar
gum
enta
legă
tura
cau
ză-e
fect
: din
tre
utiliz
area
met
alel
or și
nem
etal
elor
; tipu
l leg
ătur
ilor c
him
ice,
tipu
l reț
elei
cris
talin
e și
prop
rietă
țile
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or; î
n co
rela
ția m
etal
e/ne
met
ale
– co
mpu
și –
subs
tanț
e vi
tale
/noc
ive
– im
port
anță
vita
lă/im
pact
neg
ativ
– pr
otec
ția
med
iulu
i și s
ănăt
ății;
•
rezo
lva
prob
lem
e în
baz
a un
ei e
cuaț
ii ch
imic
e/a
tran
sfor
măr
ilor c
onse
cutiv
e/a
inte
racț
iuni
lor c
e au
loc
în so
luții
/a in
tera
cțiu
nilo
r cu
ex-
cesu
l une
i sub
stan
țe re
acta
nte;
de
stab
ilire
a c
ompo
ziție
i unu
i am
este
c (c
u re
acțio
nare
a un
ui c
ompo
nent
sau
a am
bilo
r, da
r dife
rit);
cu
cara
cter
form
ativ,
cu
anal
iza și
inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r în
baza
pro
prie
tățil
or, o
bțin
erii,
util
izării
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice.
• in
vesti
ga e
xper
imen
tal,
resp
ectâ
nd te
hnic
a se
curit
ății:
pro
prie
tățil
e fiz
ice
ale
subs
tanț
elor
cu
dife
rite
tipur
i de
legă
tură
chi
mi c
ă;
obțin
erea
, pro
prie
tățil
e ch
imic
e al
e ne
met
alel
or/m
etal
elor
și a
com
pușil
or lo
r, re
acții
le d
e id
entifi
care
a c
ation
ilor ș
i ani
o nilo
r; m
ediu
l so
luții
lor u
tiliza
te în
acti
vita
tea
cotid
iană
; •
elab
ora
și pr
ezen
ta p
roie
cte
ce v
izeaz
ă pr
oble
mati
ca re
lații
lor o
m –
subs
tanț
ă –
proc
es –
med
iu;
• pr
ogno
za d
omen
ii pr
ofes
iona
le/c
onte
xte
prob
lem
atice
real
e/m
odel
at le
gate
de
nece
sitat
ea d
e a
utiliz
a su
bsta
nțe
anor
gani
ce,
20
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;•
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
• pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or;
• ex
igen
ță p
entr
u no
rmel
e de
secu
ritat
e pe
rson
ală
și so
cial
ă;•
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
.
21
PRO
FIL
REA
L, C
LASA
A X
I-A, C
HIM
IA O
RGA
NIC
ĂU
nită
ți de
com
pete
nță
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți și
prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te
1. B
azel
e te
oreti
ce a
le C
him
iei o
rgan
ice
1.1.
Exp
rimar
ea o
pini
ei p
ropr
ii pr
ivin
d in
fluen
ța c
ompu
șilor
or
gani
ci a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții;
ne
cesit
atea
stud
ierii
com
pușil
or
orga
nici
.1.
2. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu
noțiu
nile
fund
amen
tale
ale
ch
imie
i org
anic
e, în
situ
ații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.1.
3. A
plic
area
prin
cipi
ilor t
eorie
i st
ruct
urii
chim
ice:
a)
la e
xplic
area
feno
men
ului
om
olog
iei,
izom
erie
i și a
cau
-ze
lor d
iver
sităț
ii co
mpu
șilor
or
gani
ci;
b) la
mod
elar
ea fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă de
sfăș
urat
e și
sem
i de
sfăș
urat
e a
com
pușil
or o
rga-
nici
cu
dife
rite
tipur
i de
cate
ne.
1.4.
Ela
bora
rea
și ap
licar
ea a
lgo-
ritm
ilor d
e re
zolv
are
a pr
oble
-m
elor
de
dete
rmin
are
a fo
rmu-
lelo
r com
pușil
or o
rgan
ici d
upă
dife
riți p
aram
etri.
1.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
-ta
lă a
mos
trel
or d
e di
ferit
e su
bsta
nțe
orga
nice
con
form
in
stru
cțiu
nilo
r, re
spec
tând
teh-
nica
secu
rităț
ii.
Com
puşi
i org
anic
i – c
onsti
tuen
ți pr
inci
-pa
li ai
org
anism
ului
și m
ediu
lui.
Util
izare
a su
bsta
nțel
or o
rgan
ice
în d
iferit
e do
men
ii a
activ
ității
um
ane.
Carb
onul
– e
lem
ent p
rinci
pal a
l co
mpu
şilo
r org
anic
i. St
ruct
ura
atom
ului
, pa
rticu
larit
atea
de
a fo
rma
cate
ne, l
egă-
turi
mul
tiple
. Tip
uri d
e ca
tene
de
carb
on.
Div
ersi
tate
a co
mpu
şilo
r org
anic
i: hi
dro-
carb
uri,
deriv
ați a
i hid
roca
rbur
ilor.
Com
pozi
ția c
him
ică
a su
bsta
nțel
or o
rga-
nice
. Den
sitat
ea re
lativ
ă a
gaze
lor/
a va
-po
rilor
subs
tanț
elor
org
anic
e. M
etod
e de
de
term
inar
e a
form
ulel
or m
olec
ular
e în
baza
den
sităț
ii re
lativ
e, p
ărțil
or d
e m
asă
ale
elem
ente
lor,
prod
ușilo
r de
arde
re.
Teor
ia s
truc
turii
chi
mic
e a
com
puşi
lor
orga
nici
. Noț
iuni
des
pre
form
ule
de st
ruc-
tură
des
fășu
rate
și se
mid
esfă
șura
te, i
zo-
mer
ie, i
zom
eri,
omol
ogi.
Exte
nsie
.*Hi
brid
izare
a or
bita
lilor
ato
mic
i (s
p3 , sp2 , s
), fo
rma
orbi
talil
or h
ibriz
i, ar
an
jare
a sp
ația
lă; u
nghi
urile
de
vale
nță,
for
ma
zigza
g a
cate
nelo
r car
boni
ce.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Iden
tifica
rea
și co
mpa
rare
a co
mpu
șilor
org
anic
i și
anor
gani
ci d
upă
dife
rite
crite
rii.
• Al
cătu
irea
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
desf
ășur
ate
și se
mid
esfă
șura
te a
le c
ompu
șilor
org
anic
i cu
dife
rite
tipur
i de
cate
ne și
legă
turi.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- cal
cula
rea
mas
ei m
olec
ular
e re
lativ
e/m
asei
mol
are
după
de
nsita
tea
rela
tivă
a ga
zulu
i/a v
apor
ilor s
ubst
anțe
i org
anic
e și
inve
rs.
- det
erm
inar
ea fo
rmul
ei m
olec
ular
e a
com
pusu
lui o
rgan
ic
după
den
sitat
ea re
lativ
ă și
părț
ile d
e m
asă
ale
elem
ente
lor;
după
pro
dușii
de
arde
re.
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor):
E: C
erce
tare
a m
ostr
elor
de
subs
tanț
e or
gani
ce, u
tiliza
te în
ac
tivita
tea
cotid
iană
; a p
roce
sulu
i de
arde
re a
dife
ritor
co
mpu
și or
gani
ci (e
tano
l, pa
rafin
ă, c
elul
oză)
; ide
ntific
area
ca
ract
eris
ticilo
r com
une
și di
ferit
e.E:
Det
erm
inar
ea c
ompo
ziție
i cal
itativ
e a
subs
tanț
elor
org
a-ni
ce (C
, H) d
upă
prod
usel
e ar
derii
(cel
uloz
ă/za
hăr).
E: M
odel
area
cat
enel
or d
e ca
rbon
de
dife
rite
tipur
i.
Activ
ități
crea
tive:
• El
abor
area
une
i sch
eme
sum
ative
de
core
lare
a n
oțiu
nilo
r no
i.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:izo
mer
, izo
mer
ie, o
mol
og, f
orm
ulă
de
stru
ctur
ă de
sfăș
urat
ă și
sem
i des
fășu
rată
, de
nsita
te re
lativ
ă a
gaze
lor,
form
ulă
brut
ă,
cate
ne d
e ca
rbon
(lin
iare
, ram
ifica
te, c
icli-
ce),
hidr
ocar
buri
satu
rate
/nes
atur
ate.
22
2. H
idro
carb
urile
– p
arte
com
pone
ntă
a re
surs
elor
nat
ural
e
2.1.
Hid
roca
rbur
ile s
atur
ate
2.1.
1. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu
noțiu
nile
ce
se re
feră
la h
idro
-ca
rbur
ile sa
tura
te, î
n sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.2.
1.2.
Ela
bora
rea
algo
ritm
ilor
de c
arac
teriz
are
a co
mpu
șilor
or
gani
ci/a
une
i cla
se d
e co
mpu
și or
gani
ci; d
e ap
licar
e a
nom
en-
clat
urii
siste
mati
ce; d
e ar
gum
en-
tare
a re
lații
lor d
e om
olog
ie,
izom
erie
.2.
1.3.
Car
acte
rizar
ea h
idro
car-
buril
or sa
tura
te c
onfo
rm a
lgor
it-m
ilor e
labo
rați.
2.1.
4. M
odel
area
pen
tru
hidr
o-ca
rbur
ile sa
tura
te: a
form
ulel
or
de st
ruct
ură,
a d
enum
irilo
r sis-
tem
atice
; a p
ropr
ietă
ților
chi
mi-
ce p
rin e
cuaț
ii, u
tilizâ
nd fo
rmul
e m
olec
ular
e și
de st
ruct
ură;
a
situa
țiilo
r pra
ctice
ce
vize
a-ză
util
izare
a hi
droc
arbu
rilor
/de
rivaț
ilor l
or.
2.1.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
cu c
arac
ter f
orm
ativ
în b
aza
prop
rietă
ților
/obț
iner
ii/uti
liză-
rii h
idro
carb
urilo
r sat
urat
e și
a de
rivaț
ilor l
or (î
n ba
za u
nei
ecua
ții sa
u a
unor
tran
sfor
măr
i co
nsec
utive
).
Hid
roca
rbur
ile s
atur
ate
– co
nstit
uenț
i pr
inci
pali
ai re
surs
elor
ene
rgeti
ce n
atur
a-le
: gaz
ul n
atur
al, p
etro
lul.
Alca
nii (
n (C
) ≤ 1
0): f
orm
ula
gene
rală
, ser
ia
omol
oagă
, pro
prie
tăți
fizic
e. S
truc
tura
(m
etan
, eta
n). C
ompo
ziția
și d
enum
irea
grup
elor
alc
hil/r
adic
alilo
r. Izo
mer
ia d
e ca
tenă
. Nom
encl
atur
a sis
tem
atică
.Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e al
cani
lor:
arde
-re
a, re
acția
de
subs
tituț
ie (h
alog
enar
e),
dehi
drog
enar
e, *
oxid
area
par
țială
, cra
ca
rea,
izom
eriza
rea.
Piro
liza
met
anul
ui.
Obț
iner
ea d
in m
onoh
alog
enod
eriv
ați,
extr
ager
ea d
in su
rse
natu
rale
. N
oțiu
ni d
espr
e be
nzin
ă, m
otor
ină,
gaz
la
mpa
nt.
*Hal
ogen
oder
ivaț
ii al
cani
lor.
Clas
ifica
re
a. Iz
omer
ia, n
omen
clat
ura
siste
mati
că.
Prop
rietă
țile
fizic
e și
chim
ice:
inte
racț
iune
a cu
met
alel
e ac
tive,
apa
, alc
aliil
e (s
oluț
ii ap
oase
, alc
oolic
e). O
bțin
erea
. Util
izare
a.*C
iclo
alca
nii:
form
ula
gene
rală
, str
uctu
ra,
izom
eria
, nom
encl
atur
ă.
Cicl
ohex
anul
, meti
lcic
lohe
xanu
l ca
repr
ezen
tanț
i ai c
iclo
alca
nilo
r: fo
rmul
a m
olec
ular
ă, d
e st
ruct
ură,
den
umire
a sis
te-
mati
că, p
ropr
ietă
ți fiz
ice,
pro
prie
tăți
chi-
mic
e: d
ehid
roge
nare
a, a
rder
ea. O
bțin
erea
pr
in c
icliz
area
alc
anilo
r.H
idro
carb
urile
sat
urat
e şi
pro
duşi
i lor
–
utiliz
area
și in
fluen
ța a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții
și m
ediu
lui.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă se
mid
esfă
șura
te, a
de
num
irilo
r hid
roca
rbur
ilor s
atur
ate
conf
orm
par
amet
rilor
in
dica
ți (F
M, o
mol
ogie
, izo
mer
ie, e
tc.).
• Ca
ract
eriza
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e hi
droc
arbu
rilor
sa
tura
te p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e/pr
in c
ompl
etar
ea sc
hem
elor
la
cuna
re.
• El
abor
area
/com
plet
area
/rea
lizar
ea sc
hem
elor
de
tran
sfor
-m
ări c
him
ice.
• Co
rela
rea
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
alca
nilo
r, ci
cloa
lcan
ilor
cu p
ropr
ietă
țile
lor fi
zice/
chim
ice.
• El
abor
area
sche
mel
or d
e re
per,
priv
ind
cara
cter
izare
a un
ui
com
pus o
rgan
ic/a
clase
i de
com
puși/
a hi
droc
arbu
rilor
satu
rate
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- în
baza
une
i ecu
ații
chim
ice/
tran
sfor
măr
ilor c
onse
cutiv
e ce
vi
zeaz
ă ob
ținer
ea, p
ropr
ietă
țile,
util
izare
a al
cani
lor;
- ded
ucer
ea fo
rmul
elor
mol
ecul
are
după
dife
riți p
aram
etri;
- de
argu
men
tare
a p
robl
emel
or e
colo
gice
/de
secu
ritat
e pr
ivin
d uti
lizar
ea a
lcan
ilor î
n ca
litat
e de
com
busti
bil.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Inve
stiga
rea
com
poziț
iei c
alita
tive
a pr
opan
ului
/par
afine
i du
pă p
rodu
sele
ard
erii.
Lucr
area
pra
ctică
nr.1
: Ide
ntific
area
car
bonu
lui,
hidr
ogen
u-lu
i și h
alog
enilo
r în
com
pușii
org
anic
i.
Activ
ități
crea
tive:
• Id
entifi
care
a ob
iect
elor
/mat
eria
lelo
r din
acti
vita
tea
cotid
i-an
ă ce
au
tang
ență
cu
hidr
ocar
buril
e sa
tura
te/d
eriv
ații
lor.
23
2.1.
6. In
vesti
gare
a te
oreti
co-
expe
rimen
tală
a u
nor c
on-
text
e pr
oble
mati
ce, l
egat
e de
co
mpo
ziția
, pro
prie
tățil
e, m
e-to
dele
de
obțin
ere
și uti
lizar
ea
hidr
ocar
buril
or sa
tura
te.
2.1.
7. A
prec
iere
a cr
itică
a ra
por-
tulu
i înt
re b
enefi
ciile
/efe
ctel
e ne
gativ
e al
e uti
lizăr
ii hi
droc
ar-
buril
or sa
tura
te/p
rodu
șilor
lor.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:al
can,
cic
loal
can;
form
ulă
gene
rală
, ser
ie
omol
oagă
, dife
renț
ă de
om
olog
ie, o
mo-
log,
gru
pa a
lchi
l/rad
ical
, izo
mer
ie d
e
cate
nă, n
omen
clat
ură
siste
mati
că;
dehi
drog
enar
e; h
alog
enod
eriv
at.
• El
abor
area
unu
i set
de
regu
li de
secu
ritat
e în
caz
ul u
tiliză
rii
apar
ataj
ului
pe
bază
de
gaze
nat
ural
e și
prod
use
petr
olie
re.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Alca
nii –
ca
surs
ă de
ene
rgie
: ava
ntaj
e și
deza
vant
aje.
2.2.
Hid
roca
rbur
ile n
esat
urat
e
2.2.
1. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu
noțiu
nile
ce
se re
feră
la h
idro
-ca
rbur
ile n
esat
urat
e în
situ
ații
de c
omun
icar
e or
ală
și sc
risă.
2.2.
2. C
arac
teriz
area
hid
roca
r-bu
rilor
nes
atur
ate,
con
form
al
gorit
milo
r ela
bora
ți.2.
2.3.
Mod
elar
ea p
entr
u hi
dro-
carb
urile
nes
atur
ate:
a fo
rmul
e-lo
r de
stru
ctur
ă al
e om
olog
ilor
și izo
mer
ilor,
a de
num
irilo
r sis
te-
mati
ce; a
pro
prie
tățil
or c
him
ice,
a
met
odel
or d
e ob
ținer
e, a
le-
gătu
rilor
gen
etice
prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor c
him
ice
(util
izând
fo
rmul
e m
olec
ular
e și
de st
ruc-
tură
); a
situa
țiilo
r pra
ctice
ce
vize
ază
utiliz
area
hid
roca
rbur
ilor
nesa
tura
te/d
eriv
ațilo
r lor
.
Hid
roca
rbur
ile n
esat
urat
e –
mat
erii
pri-
me
pent
ru o
bțin
erea
pro
duse
lor d
e la
rg
cons
um.
Alch
enel
e, a
lcad
iene
le, a
lchi
nele
(n(C
) ≤ 6
): fo
rmul
ă ge
nera
lă, s
erie
om
oloa
-gă
, str
uctu
ră, ti
pul l
egăt
urilo
r chi
mic
eIzo
mer
ia d
e ca
tenă
, de
poziț
ie.
Nom
encl
atur
a sis
tem
atică
(triv
ială
: eti
lenă
, pro
pile
nă, i
zopr
en, a
cetil
enă)
.Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e hi
droc
arbu
rilor
ne
satu
rate
:- a
lche
ne; a
lchi
ne (e
tină,
pro
pină
):re
acții
de
adiți
e (h
idro
gena
re, h
alog
enar
e,
hidr
ohal
ogen
are,
hid
rata
re),
oxid
are
to
tală
, pol
imer
izare
/trim
eriza
re a
etin
ei;
- alc
adie
ne (b
utad
iena
, izo
pren
ul) –
hid
ro-
gena
rea,
pol
imer
izare
a.Re
gula
lui M
arko
vnik
ov.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă se
mid
esfă
șura
te, a
de
num
irilo
r hid
roca
rbur
ilor n
esat
urat
e co
nfor
m p
aram
etri-
lor i
ndic
ați (
FM, o
mol
ogie
, izo
mer
ie e
tc.).
• Ca
ract
eriza
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e/ob
ținer
ii hi
droc
arbu
rilor
nes
atur
ate
prin
ecu
ații
chim
ice,
prin
co
mpl
etar
ea sc
hem
elor
lacu
nare
.•
Elab
orar
ea/c
ompl
etar
ea/r
ealiz
area
sche
mel
or d
e tr
ansf
or-
măr
i chi
mic
e în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
.•
Core
lare
a do
men
iilor
de
utiliz
are
a hi
droc
arbu
rilor
ne
satu
rate
cu
prop
rietă
țile
lor fi
zice/
chim
ice.
• El
abor
area
sche
mel
or d
e re
per,
priv
ind
cara
cter
izare
a hi
droc
arbu
rilor
nes
atur
ate.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- în
baza
ecu
ațiil
or c
him
ice
ce v
izeaz
ă pr
oprie
tățil
e, u
tiliza
rea
hidr
ocar
buril
or n
esat
urat
e;- d
e de
duce
re a
form
ulel
or m
olec
ular
e du
pă e
cuaț
ia c
him
ică
și fo
rmul
a ge
nera
lă a
hid
roca
rbur
ii.
24
2.2.
4. A
rgum
enta
rea
legă
turil
or
cauz
ă-ef
ect d
intr
e co
mpo
ziția
–
stru
ctur
a –
izom
eria
–
nom
encl
a tur
a –
prop
rietă
țile
– ob
ținer
ea –
util
izare
a hi
dro-
carb
urilo
r nes
a tur
ate.
2.2.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or:
de d
eter
min
are
a fo
rmul
ei m
o-le
cula
re d
upă
ecua
ția c
him
ică
și fo
rmul
a ge
nera
lă a
com
pusu
lui
orga
nic;
în b
aza
prop
rietă
ților
, m
etod
elor
de
obțin
ere,
util
izării
hi
droc
arbu
rilor
nes
atur
ate
și a
deriv
ațilo
r lor
;2.
2.6.
Inve
stiga
rea
teor
etico
-ex
perim
enta
lă a
uno
r con
-te
xte
prob
lem
atice
, leg
ate
de
prop
rietă
țile,
met
odel
e de
ob
ținer
e, d
e id
entifi
care
a h
idro
-ca
rbur
ilor n
esat
urat
e/de
rivaț
ilor
lor.
2.2.
7. A
prec
iere
a cr
itică
a
rapo
rtul
ui în
tre
bene
ficiil
e și
efec
tele
neg
ative
ale
util
izării
hi
droc
arbu
rilor
nes
atur
ate
și a
prod
ușilo
r lor
.
Mas
ele
plas
tice.
Pol
ietil
ena,
pol
ipro
pi-
lena
, pol
iclo
rură
de
vini
l, ca
uciu
curil
e sin
tetic
e –
prod
uși a
i rea
cție
i de
polim
e-riz
are
cu u
tiliza
re p
racti
că. V
ulca
niza
rea
cauc
iucu
lui.
Reac
țiile
de
iden
tifica
re a
hid
roca
rbur
ilor
nesa
tura
te: c
u ap
a de
bro
m; c
u so
luția
de
perm
anga
nat d
e po
tasiu
(făr
ă ec
uație
). O
bțin
erea
hid
roca
rbur
ilor n
esat
urat
e:a
alch
enel
or d
in a
lcan
i, al
cool
i, m
onoh
alog
enod
eriv
ați;
a al
cadi
enel
or d
in
alca
ni, a
lche
ne; a
alc
hine
lor d
in a
lcan
i, la
pi
roliz
a m
etan
ului
, la
trat
area
cu
apă
a ca
rbur
ii de
cal
ciu.
Reg
ula
lui Z
aițe
v.H
idro
carb
urile
nes
atur
ate
şi p
rodu
şii
lor –
util
izare
a și
influ
ența
asu
pra
calit
ății
vieț
ii și
med
iulu
i.*S
peci
ficul
legă
turil
or d
uble
, trip
le. I
zo
mer
ia d
e fu
ncțiu
ne, i
zom
eria
geo
me
tric
ă. R
eacț
iile
de o
xida
re a
alc
hene
lor.
Subs
tituț
ia h
idro
genu
lui a
cetil
enic
. O
bțin
erea
alc
hene
lor,
alch
inel
or d
in
diha
loge
node
rivaț
i.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Com
para
rea
mos
trel
or d
e pr
odus
e di
n po
lietil
enă,
po
lipro
pile
nă, p
olic
loru
ră d
e vi
nil,
cauc
iuc
și el
abor
area
re
com
andă
rilor
priv
ind
utiliz
area
lor.
E: Id
entifi
care
a ca
ract
erul
ui n
esat
urat
al c
ompu
șilor
org
anic
i în
pro
duse
util
izate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă (g
uma
de m
este
-ca
t, ul
eiul
de
poru
mb,
de
floar
ea so
arel
ui e
tc.).
Activ
ități
crea
tive:
• Id
entifi
care
a ob
iect
elor
/mat
eria
lelo
r din
acti
vita
tea
cotid
ia-
nă c
e au
tang
ență
cu h
idro
carb
urile
nes
atur
ate/
deriv
ații
lor.
• M
odel
area
situ
ațiil
or c
otidi
ene
ce a
r nec
esita
iden
tifica
rea
prez
ențe
i com
pușil
or n
esat
uraț
i.•
Anal
iza a
mba
laje
lor d
in p
lasti
c (c
ompo
ziție
, mar
caj,
prop
rietă
țile
fizic
e, c
ores
pund
erea
cer
ințe
lor p
rivin
d pr
odu-
sul a
mba
lat).
• In
vesti
gare
: Cum
de
înde
părt
at o
gum
ă de
mes
teca
t de
pe
hain
ă?
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
: •
Gum
ele
de m
este
cat –
pro
duși
cu c
arac
ter n
esat
urat
.•
Amba
laje
le p
olim
eric
e –
într
e co
mod
itate
și d
ezas
tru.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:al
chen
ă, a
lcad
ienă
, alc
hină
, izo
mer
ie d
e po
ziție
, rea
cție
de
adiți
e, h
idro
gena
re,
halo
gena
re, h
idra
tare
, hid
roha
loge
nare
, po
limer
izare
, trim
eriza
re; p
olim
er, m
ono-
mer
, vul
cani
zare
.
25
2.3.
Hid
roca
rbur
ile a
rom
atice
. Leg
ătur
ile g
eneti
ce d
intr
e cl
asel
e de
hid
roca
rbur
i
2.3.
1. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu
noțiu
nile
ce
se re
feră
la a
rene
, în
situ
ații
de c
omun
icar
e or
ală
și sc
risă.
2.3.
2. C
arac
teriz
area
com
para
-tiv
ă a
aren
elor
, hid
roca
rbur
ilor
satu
rate
și n
esat
urat
e co
nfor
m
algo
ritm
ilor e
labo
rați.
2.3.
3. M
odel
area
pen
tru
aren
e:a
form
ulel
or d
e st
ruct
ură,
a
denu
miri
lor s
iste
mati
ce; a
pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
a m
eto-
delo
r de
obțin
ere,
a le
gătu
rilor
ge
netic
e pr
in e
cuaț
iile
reac
țiilo
r ch
imic
e (u
tilizâ
nd fo
rmul
e m
ole-
cula
re și
de
stru
ctur
ă);
a sit
uații
lor p
racti
ce c
e vi
zeaz
ă
utiliz
area
are
nelo
r și a
de
rivaț
ilor l
or.
2.3.
4. A
rgum
enta
rea
legă
turil
or
cauz
ă-ef
ect d
intr
e co
mpo
ziția
–
stru
ctur
a –
izom
eria
–
nom
encl
a tur
a –
prop
rietă
țile
– ob
ținer
ea –
util
izare
a hi
dro-
carb
urilo
r.2.
3.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
cu
car
acte
r for
mati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or/m
etod
elor
de
obțin
ere/
utiliz
ării
hidr
ocar
buri-
lor ș
i a d
eriv
ațilo
r lor
.
Hid
roca
rbur
ile a
rom
atice
(are
nele
) –
com
pone
nți a
i gaz
elor
de
eșap
amen
t și
mat
erii
prim
e ch
imic
e va
loro
ase.
Benz
enul
şi t
olue
na –
repr
ezen
tanț
i ai
aren
elor
: com
poziț
ia, f
orm
ulă
gene
rală
, sp
ecifi
cul i
nelu
lui b
enze
nic.
Nom
encl
atur
a sis
tem
atică
. Pro
prie
tățil
e fiz
ice.
Prop
rietă
țile
chim
ice
ale
benz
enul
ui:
reac
ții d
e su
bstit
uție
(nitr
are,
hal
ogen
are)
; de
adi
ție (h
idro
gena
re, c
loru
rare
); ar
dere
.To
luen
ul c
a om
olog
al b
enze
nulu
i In
fluen
ța re
cipr
ocă
a gr
upel
or d
e at
omi î
n m
olec
ulă.
Pro
prie
tățil
e ch
imic
e: re
acția
de
nitr
are,
hal
ogen
are
în n
ucle
u, o
xida
re la
ra
dica
l; ar
dere
.O
bțin
erea
are
nelo
r: ex
trag
erea
din
surs
e na
tura
le, d
in c
iclo
alca
ni, d
in e
tină
(ben
zen)
.Sti
renu
l şi p
olis
tiren
ul –
der
ivaț
i ai b
enze
-nu
lui c
u im
port
anță
pra
ctică
: com
poziț
ie,
utiliz
are.
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
hid
roca
rbur
ile
satu
rate
, nes
atur
ate,
aro
mati
ce și
ha
loge
node
rivaț
i.H
idro
carb
urile
aro
mati
ce ş
i pro
duşi
i lor
–
utiliz
area
și in
fluen
ța a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții
și m
ediu
lui.
*Nuc
leul
ben
zeni
c. S
truc
tura
tolu
enul
ui,
etilb
enze
nulu
i și i
zom
erilo
r lui
, izo
mer
ia d
e po
ziție
în n
ucle
ul b
enze
nic,
nom
encl
atur
a.
Influ
ența
reci
proc
ă în
mol
ecul
a de
tolu
en.
Regu
lile
de o
rient
are
în in
elul
ben
zeni
c.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Cara
cter
izare
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
met
odel
or d
e ob
ținer
e a
aren
elor
prin
ecu
ații
chim
ice/
prin
com
plet
area
sc
hem
elor
lacu
nare
.•
Com
para
rea
aren
elor
, hid
roca
rbur
ilor s
atur
ate,
nes
atur
a te.
• El
abor
area
/com
plet
area
/rea
lizar
ea sc
hem
elor
de
tran
sfor
-m
ări c
him
ice
în b
aza
legă
turil
or g
eneti
ce.
• Co
rela
rea
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
hidr
ocar
buril
or a
rom
a-tic
e cu
pro
prie
tățil
e lo
r fizic
e/ch
imic
e.•
Elab
orar
ea sc
hem
elor
de
repe
r, pr
ivin
d ca
ract
eriza
rea
aren
elor
; a le
gătu
rilor
gen
etice
într
e tip
urile
de
hidr
ocar
-bu
ri.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- în
baza
pro
prie
tățil
or/o
bțin
erii/
utiliz
ării
hidr
ocar
buril
or;
- det
erm
inar
ea fo
rmul
elor
mol
ecul
are
a hi
droc
arbu
rilor
(cu
anal
iza și
inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r).
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Com
para
rea
mos
trel
or d
e pr
odus
e di
n po
listir
en și
el
abor
area
reco
man
dăril
or p
rivin
d uti
lizar
ea lo
r.
Activ
ități
crea
tive:
• Id
entifi
care
a ob
iect
elor
/mat
eria
lelo
r din
acti
vita
tea
cotid
i-an
ă ce
au
tang
ență
cu
aren
ele/
deriv
ații
lor.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
: •
Prob
lem
ele
ecol
ogic
e/de
secu
ritat
e pe
rson
ală
lega
te d
e uti
lizar
ea a
rene
lor.
• De
la g
azul
nat
ural
la m
arke
re.
26
2.3.
6. In
vesti
gare
a te
oreti
co-e
x-pe
rimen
tală
a u
nor c
onte
xte
pro-
blem
atice
, leg
ate
de p
ropr
ietă
țile
și m
etod
ele
de o
bțin
ere
a hi
dro-
carb
urilo
r/der
ivaț
ilor l
or.
2.3.
7. A
prec
iere
a cr
itică
a ra
por-
tulu
i din
tre
bene
ficii
și ef
ecte
le
nega
tive
ale
utiliz
ării
hidr
ocar
-bu
rilor
/pro
dușil
or lo
r.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:ar
enă,
inel
ben
zeni
c, re
acție
de
nitr
are.
3. D
eriv
ații
oxig
enaț
i ai h
idro
carb
urilo
r
3.1.
Com
puşi
i hid
roxi
lici
3.1.
1. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu n
oțiu
nile
ce
se re
feră
la
com
pușii
hid
roxi
lici î
n sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.3.
1.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompu
șilor
hi
drox
ilici
con
form
alg
oritm
ilor
elab
oraț
i.3.
1.3.
Mod
elar
ea p
entr
u co
mpu
șii h
idro
xilic
i: a
form
ule-
lor d
e st
ruct
ură
a om
olog
olor
și
izom
erilo
r, a
denu
miri
lor s
iste
-m
atice
; a p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e,
a m
etod
elor
de
obțin
ere,
a le
-gă
turil
or g
eneti
ce p
rin e
cuaț
iile
reac
țiilo
r chi
mic
e (u
tilizâ
nd
form
ule
mol
ecul
are
și de
stru
c-tu
ră);
a sit
uații
lor p
racti
ce c
e vi
zeaz
ă uti
lizar
ea c
ompu
șilor
hi
drox
ilici
/der
ivaț
ilor l
or.
Com
puşi
i hid
roxi
lici –
com
puși
orga
nici
cu
acțiu
ne fi
ziolo
gică
. Cla
sifica
rea.
Răs
pând
i-re
a în
nat
ură.
Alco
olii
mon
ohid
roxi
lici s
atur
ați
(n(C
) ≤ 6
): fo
rmul
a ge
nera
lă, g
rupa
fu
ncțio
nală
, ser
ia o
mol
oagă
, str
uctu
ra,
izom
eria
de
cate
nă, d
e po
ziție
. Nom
en-
clat
ura
siste
mati
că. N
omen
clat
ura
triv
ială
(n
(C) ≤
3).
Prop
rietă
țile
fizic
e.Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e: re
acția
cu
met
alel
e al
calin
e, a
cizii
hal
ogen
ați,
desh
idra
tare
a in
tram
olec
ular
ă, a
rder
ea, r
eacț
ia d
e id
en-
tifica
re c
u ox
id d
e cu
pru
(II).
Oxi
dare
a et
anol
ului
pân
ă la
aci
d ac
etic.
Etile
nglic
olul
şi g
licer
olul
–al
cool
i pol
i-hi
drox
ilici
. Nom
encl
atur
a sis
tem
atică
și
triv
ială
. Pro
prie
tăți
fizic
e, c
him
ice:
reac
ția
cu m
etal
ele
alca
line,
cu
acid
ul a
zotic
, id
entifi
care
a cu
hid
roxi
d de
cup
ru (I
I) (fă
ră
ecua
ția re
acție
i).
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă se
mid
esfă
șura
te, a
de
num
irilo
r alc
oolil
or în
cor
elar
e cu
par
amet
rii in
dica
ți (F
M, o
mol
ogie
, izo
mer
ie, u
tiliza
re e
tc.).
• Ca
ract
eriza
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e/ob
ținer
ii al
e co
mpu
șilor
hid
roxi
lici p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e/pr
in
com
plet
area
sche
mel
or la
cuna
re.
• El
abor
area
/com
plet
area
/rea
lizar
ea sc
hem
elor
de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
.•
Core
lare
a do
men
iilor
de
utiliz
are
a co
mpu
șilor
hid
roxi
lici
cu p
ropr
ietă
țile
lor fi
zice/
chim
ice.
• El
abor
area
sche
mel
or d
e re
per,
priv
ind
cara
cter
izare
a co
mpu
șilor
hid
roxi
lici.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- în
baza
pro
prie
tățil
or/o
bțin
erii/
utiliz
ării
com
pușil
or h
idro
xi-
lici (
în b
aza
unei
ecu
ații/
a un
or tr
ansf
orm
ări c
onse
cutiv
e).
- de
stab
ilire
a c
ompo
ziție
i unu
i am
este
c cu
reac
ționa
rea
unui
sing
ur c
ompo
nent
.
27
3.1.
4. A
rgum
enta
rea
legă
turil
or
cauz
ă-ef
ect d
intr
e co
mpo
ziția
–
stru
ctur
a –
izom
eria
–
nom
encl
atur
a –
prop
rietă
țile
– ob
ținer
ea –
utiliz
area
com
pușil
or
hidr
oxili
ci.
3.1.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
cu c
arac
ter f
orm
ativ,
în b
aza
prop
rietă
ților
/obț
iner
ii/uti
lizăr
ii/de
term
inăr
ii fo
rmul
ei m
olec
u-la
re a
com
pușil
or h
idro
xilic
i (cu
an
aliza
și in
terp
reta
rea
rezu
lta-
telo
r).3.
1.6.
Inve
stiga
rea
teor
etico
-ex
perim
enta
lă a
uno
r con
-te
xte
prob
lem
atice
lega
te d
e pr
oprie
tățil
e, o
bțin
erea
, ide
ntifi-
care
a co
mpu
șilor
hid
roxi
lici.
3.1.
7. A
prec
iere
a cr
itică
a ra
por-
tulu
i înt
re b
enefi
ciile
și e
fect
ele
nega
tive
ale
utiliz
ării
com
pușil
or
hidr
oxili
ci.
Feno
lul.
Com
poziț
ia, s
truc
tura
. Pro
prie
tăți
fizic
e, c
him
ice:
reac
ția cu
met
alel
e al
calin
e,
cu a
lcal
iile,
nitr
area
, bro
mur
area
; ide
nti-
ficar
ea cu
clo
rură
de
fier (
III) (
fără
ecu
ația
re
acție
i). M
asel
e pl
astic
e pe
baz
ă de
feno
l.O
bțin
erea
com
puşi
lor h
idro
xilic
i din
ha
loge
node
rivaț
i; di
n al
chen
e (m
onoa
lco-
oli);
prin
ferm
enta
rea
gluc
ozei
(eta
nol).
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
hid
roca
rbur
ile
satu
rate
, nes
atur
ate,
aro
mati
ce și
co
mpu
șii h
idro
xilic
i.Co
mpu
şii h
idro
xilic
i şi p
rodu
şii l
or –
uti
lizar
ea și
influ
ența
asu
pra
calit
ății
vieț
ii și
med
iulu
i.*A
lcoo
lii m
onoh
idro
xilic
i: izo
mer
ia d
e fu
ncțiu
ne c
u et
erii,
des
hidr
atar
ea in
term
ole
cula
ră.
Alch
ilam
inel
e: n
omen
clat
ura,
izom
eria
, st
ruct
ura,
pro
prie
tățil
e fiz
ice,
chi
mic
e,
obțin
erea
. Ani
lina:
com
poziț
ia, s
truc
tura
el
ectr
onic
ă, in
fluen
ța re
cipr
ocă
în m
olec
ulă
, obț
iner
ea, p
ropr
ietă
țile,
util
izare
a.
- det
erm
inar
ea fo
rmul
elor
mol
ecul
are
a co
mpu
șilor
hid
roxi
-lic
i dup
ă di
feriț
i par
amet
ri.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Oxi
dare
a et
anol
ului
cu
oxid
de
cupr
u (II
).E:
Acț
iune
a et
anol
ului
asu
pra
prot
eine
lor (
lapt
e, fi
cat d
e pu
i, al
buș d
e ou
).E:
Iden
tifica
rea
alco
olilo
r pol
ihid
roxil
ici cu
hid
roxid
de
cupr
u (II
).E:
Iden
tifica
rea
deriv
ațilo
r fen
olul
ui în
pre
para
tele
med
ici-
nale
(asp
irină
/citr
amon
), m
ostr
e de
mas
e pl
astic
e et
c., c
u so
luții
de
clor
ură
de fi
er (I
II).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2: Id
entifi
care
a co
mpu
șilor
hid
roxi
lici
în p
rodu
se u
tiliza
te în
acti
vita
tea
cotid
iană
.
Activ
ități
crea
tive:
• Id
entifi
care
a ob
iect
elor
/mat
eria
lelo
r din
acti
vita
tea
cotid
i-an
ă ce
au
tang
ență
cu
com
pușii
hid
roxi
lici.
• De
zbat
eri:
Alco
olii:
pro
și c
ontr
a.•
Mod
elar
ea si
tuaț
iilor
ce
ar n
eces
ita id
entifi
care
a co
mpu
șilor
hid
roxi
lici.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Alco
olii
și pr
emiu
l Nob
el.
• Co
mbu
stibi
lul e
colo
gic.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:al
cool
mon
ohid
roxi
lic, a
lcoo
l pol
ihid
roxi
lic,
feno
l, gr
upă
func
ționa
lă, r
eacț
ie d
e de
shi-
drat
are.
28
3.2.
Com
puşi
i car
boni
lici
3.2.
1. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu n
oțiu
nile
ce
se re
feră
la
com
pușii
car
boni
lici î
n sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.3.
2.2
Cara
cter
izare
a co
mpu
șilor
ca
rbon
ilici
con
form
alg
oritm
ilor.
3.2.
3. M
odel
area
pen
tru
com
pușii
car
boni
lici:
a) a
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
a om
olog
ilor ș
i izo
mer
ilor,
a de
nu-
miri
lor s
iste
mati
ce;
b) a
pro
prie
tățil
or c
him
ice,
a m
e-to
delo
r de
obțin
ere,
a le
gătu
rilor
ge
netic
e pr
in e
cuaț
iile
reac
țiilo
r ch
imic
e (u
tilizâ
nd fo
rmul
e m
ole-
cula
re și
de
stru
ctur
ă);
c) a
situ
ațiil
or p
racti
ce c
e vi
zeaz
ă uti
lizar
ea c
ompu
șilor
car
boni
lici.
3.2.
4. A
rgum
enta
rea
legă
turil
or
cauz
ă-ef
ect d
intr
e co
mpo
ziția
–
stru
ctur
a –
izom
eria
–no
men
cla-
tura
– p
ropr
ietă
țile
– ob
ținer
ea –
utiliz
area
com
pușil
or c
arbo
nilic
i.3.
2.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
cu
car
acte
r for
mati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or/o
bțin
erii/
utiliz
ării/
dete
rmin
ării
form
ulei
mol
ecu-
lare
a c
ompu
șilor
car
boni
lici (
cu
anal
iza și
inte
rpre
tare
a re
zulta
-te
lor).
Com
puşi
i car
boni
lici –
com
pone
nți a
i aro
-m
elor
nat
ural
e, c
olor
anțil
or, p
repa
rate
lor
med
icin
ale.
Răsp
ândi
rea
în n
atur
ă. C
lasifi
care
a în
ald
e-hi
de și
cet
one.
Pro
prie
tățil
e fiz
ice.
Alde
hide
le (n
(C) ≤
6):
form
ula
gene
rală
, gr
upa
func
ționa
lă, s
eria
om
oloa
gă, i
zom
e-ria
de
cate
nă.
Nom
encl
atur
a sis
tem
atică
, triv
ială
(ald
ehi-
da fo
rmic
ă, a
cetic
ă).
Prop
rietă
țile
chim
ice:
adiți
a hi
drog
enul
ui (r
educ
erea
); ar
dere
a;
reac
ții d
e id
entifi
care
cu
hidr
oxid
de
cupr
u (II
) și c
u so
luție
am
onia
cală
de
oxid
de
argi
nt.
Acet
ona
– re
prez
enta
nt a
l cet
onel
or.
Prop
rietă
țile
fizic
e și
chim
ice:
adi
ția h
idro
-ge
nulu
i (re
duce
rea)
, ard
erea
.O
bțin
erea
com
puşi
lor c
arbo
nilic
i: di
n al
cool
i, al
chin
e (e
tana
l, ac
eton
ă).
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
hid
roca
rbur
i, al
cool
i și c
ompu
șii c
arbo
nilic
i.Co
mpu
şii c
arbo
nilic
i şi p
rodu
şii l
or –
uti-
lizar
ea și
influ
ența
asu
pra
calit
ății
vieț
ii și
med
iulu
i.*C
eton
ele
( n(C
) ≤ 6
): izo
mer
ia d
e ca
tenă
, de
func
țiune
, nom
encl
atur
a sis
tem
atică
. O
bțin
erea
, pro
prie
tățil
e, u
tiliza
rea.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă se
mid
esfă
șura
te, a
de
num
irilo
r com
pușil
or c
arbo
nilic
i în
core
lare
cu
para
met
rii
indi
cați
(FM
, om
olog
ie, i
zom
erie
, etc
.).•
Cara
cter
izare
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice/
obțin
erii
com
pușil
or
carb
onili
ci p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e/pr
in c
ompl
etar
ea sc
hem
elor
la
cuna
re.
• El
abor
area
/com
plet
area
/rea
lizar
ea sc
hem
elor
de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
.•
Core
lare
a do
men
iilor
de
utiliz
are
a co
mpu
șilor
car
boni
lici
cu p
ropr
ietă
țile
lor fi
zice/
chim
ice.
• El
abor
area
sche
mel
or d
e re
per p
rivin
d ca
ract
eriza
rea
com
pușil
or c
arbo
nilic
i.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: î
n ba
za p
ropr
ietă
ților
/obț
iner
ii/uti
lizăr
ii co
mpu
șilor
car
boni
lici;
dete
rmin
area
form
ulei
mo-
lecu
lare
com
pușil
or c
arbo
nilic
i dup
ă di
feriț
i par
amet
ri.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Iden
tifica
rea
alde
hide
lor.
E: In
vesti
gare
a ac
țiuni
i ald
ehid
ei fo
rmic
e as
upra
pro
tein
elor
.E:
Exa
min
area
mos
trel
or d
e m
ater
iale
din
rășin
i pe
bază
de
feno
l și e
labo
rare
a re
com
andă
rilor
priv
ind
utiliz
area
lor.
Activ
ități
crea
tive
• Id
entifi
care
a ob
iect
elor
/mat
eria
lelo
r din
acti
vita
tea
cotid
i-an
ă ce
au
tang
ență
cu
com
pușii
car
boni
lici/d
eriv
ații
lor.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Isto
ria u
nei o
glin
zi.•
Parf
umur
ile: d
in a
ntich
itate
pân
ă az
i.
29
3.2.
6. In
vesti
gare
a te
oreti
co
– ex
perim
enta
lă a
uno
r con
-te
xte
prob
lem
atice
, leg
ate
de
prop
rietă
țile,
obț
iner
ea, i
denti
fi-ca
rea
com
pușil
or c
arbo
nilic
i.3.
2.7.
Apr
ecie
rea
criti
că a
rapo
r-tu
lui î
ntre
ben
efici
ile și
efe
ctel
e ne
gativ
e al
e uti
lizăr
ii co
mpu
șilor
ca
rbon
ilici
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:co
mpu
s car
boni
lic, a
ldeh
idă,
cet
onă,
gru
-pă
car
boni
lă/g
rupa
ald
ehid
ă.
3.3.
Aci
zii c
arbo
xilic
i şi e
ster
ii
3.3.
1. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu
noțiu
nile
ce
se re
feră
la a
cizii
ca
rbox
ilici
/est
eri î
n sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.3.
3.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
-ra
tivă
a ac
izilo
r car
boxi
lici ș
i es
teril
or c
onfo
rm a
lgor
itmilo
r el
abor
ați.
3.3.
3. M
odel
area
pen
tru
acizi
i ca
rbox
ilici
și e
ster
i: a)
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă a
omol
ogilo
r și i
zom
erilo
r, a
denu
-m
irilo
r sis
tem
atice
;b)
a p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e, a
m
etod
elor
de
obțin
ere,
a le
gă-
turil
or g
eneti
ce p
rin e
cuaț
iile
reac
țiilo
r chi
mic
e (u
tilizâ
nd
form
ule
mol
ecul
are
și de
stru
c-tu
ră);
c) a
situ
ațiil
or p
racti
ce c
e vi
zeaz
ă uti
lizar
ea a
cizil
or c
arbo
xilic
i și
este
rilor
.
Aciz
ii ca
rbox
ilici
– c
onse
rvan
ți na
tura
li.
Răsp
ândi
rea
în n
atur
ă. P
ropr
ietă
țile
fizic
e,
legă
tura
de
hidr
ogen
.Ac
izii m
onoc
arbo
xilic
i sat
uraț
i (n(
C)≤
6):
form
ula
gene
rală
, gru
pa fu
ncțio
nală
, ser
ia
omol
oagă
, izo
mer
ia d
e ca
tenă
. Nom
en-
clat
ura
siste
mati
că, t
rivia
lă (a
cid
form
ic,
aceti
c).
Prop
rietă
țile
chim
ice
gene
rale
ale
aci
zilor
ca
rbox
ilici
. Rea
cția
de
este
rifica
re. R
eacț
ii sp
ecifi
ce: o
xida
rea
acid
ului
form
ic c
u so
luție
am
onia
cală
de
oxid
de
argi
nt, h
alo-
gena
rea
acid
ului
ace
tic.
Este
rii –
der
ivaț
ii fu
ncțio
nali
a ac
izilo
r ca
rbox
ilici
(n(C
) ≤ 6
).N
omen
clat
ura
siste
mati
că, i
zom
eria
. Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e (h
idro
liza)
.O
bțin
erea
aci
zilo
r car
boxi
lici:
din
săru
ri,
alco
oli,
alde
hide
; a e
ster
ilor p
rin e
ster
ifi-
care
.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă se
mid
esfă
șura
te, a
de
num
irilo
r aci
zilor
car
boxi
lici/e
ster
ilor î
n co
rela
re c
u pa
ram
etrii
indi
cați
(FM
, om
olog
ie, i
zom
erie
, etc
.).•
Cara
cter
izare
a co
mpa
rativ
ă a
prop
rietă
ților
chi
mic
e/
obțin
erii
ale
acizi
lor c
arbo
xilic
i/est
erilo
r prin
ecu
ații
chim
ice/
prin
com
plet
area
sche
mel
or la
cuna
re.
• El
abor
area
/com
plet
area
/rea
lizar
ea sc
hem
elor
de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
.•
Com
para
rea
acizi
lor c
arbo
xilic
i/est
erilo
r cu
alco
olii
și al
dehi
dele
.•
Elab
orar
ea sc
hem
elor
de
repe
r, pr
ivin
d ca
ract
eriza
rea
acizi
lor c
arbo
xilic
i și e
ster
ilor.
• Co
rela
rea
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
com
pușil
or c
arbo
xilic
i și
este
rilor
cu
prop
rietă
țile
lor fi
zice/
chim
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- în
baza
pro
prie
tățil
or/o
bțin
erii/
utiliz
ării
acizi
lor
carb
oxili
ci și
est
erilo
r.- d
eter
min
area
FM
ale
aci
zilor
car
boxi
lici ș
i ale
est
erilo
r (cu
an
aliza
și in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor).
30
3.3.
4. A
rgum
enta
rea
legă
turil
or
cauz
ă-ef
ect d
intr
e co
mpo
ziția
–
stru
ctur
a –
izom
eria
– n
o-m
encl
atur
a –
prop
rietă
țile
– ob
ținer
ea –
utiliz
area
aci
zilor
ca
rbox
ilici
/est
erilo
r.3.
3.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
cu
car
acte
r for
mati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or/o
bțin
erii/
utiliz
ării/
dete
rmin
ării
form
ulei
mol
ecul
a-re
a a
cizil
or c
arbo
xilic
i/est
erilo
r.3.
3.6.
Inve
stiga
rea
teor
etico
-ex-
perim
enta
lă a
uno
r con
text
e pr
o-bl
emati
ce, l
egat
e de
pro
prie
tățil
e,
obțin
erea
, ide
ntific
area
aciz
ilor
carb
oxilic
i/ es
teril
or.
3.3.
7. A
prec
iere
a cr
itică
a ra
por-
tulu
i din
tre
bene
ficiil
e și
efec
te-
le n
egati
ve a
le u
tiliză
rii a
cizil
or
carb
oxili
ci și
est
erilo
r.
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
hid
roca
rbur
i, al
cool
i, al
dehi
de, a
cizi
carb
oxili
ci și
est
eri.
Aciz
ii ca
rbox
ilici
, est
erii
– uti
lizar
ea și
in
fluen
ța a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții
și m
ediu
lui.
* Izo
mer
ia d
e fu
ncțiu
ne. R
epre
zent
anți
cu
impo
rtan
ță p
racti
că a
i aci
zilor
car
boxi
lici
nesa
tura
ti, a
rom
atici
, pol
icar
boxi
lici,
hidr
oxic
arbo
xilic
i: pr
oprie
tăți,
obț
iner
e,
utiliz
are.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Det
artr
area
/înl
ătur
area
cal
caru
lui/p
etel
or d
e ru
gină
cu
acid
ace
tic/s
are
de lă
mâi
e.E:
Anal
iza m
arca
jelo
r de
pe p
rodu
se a
limen
tare
, cos
meti
ce;
iden
tifica
rea
este
rilor
util
izați
și fo
rmul
area
con
cluz
iilor
.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
3.St
udie
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e ac
idul
ui a
cetic
.
Activ
ități
crea
tive:
• Id
entifi
care
a ob
iect
elor
/mat
eria
lelo
r din
acti
vita
tea
cotid
iană
ce
au ta
ngen
ță c
u ac
izii c
arbo
xilic
i/est
erii.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
: •
Arom
a-m
arke
tingu
l – te
hnol
ogia
vân
zăril
or c
onte
mpo
rane
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:co
mpu
s car
boxi
lic, g
rupă
car
boxi
l/est
e-ric
ă, a
cid
carb
oxili
c, e
ster
, est
erifi
care
, hi
drol
iză. 4.
Com
puşi
i org
anic
i în
viaț
a şi
acti
vita
tea
cotid
iană
4.1.
Sel
ecta
rea
din
dife
rite
surs
e a
info
rmaț
iilor
rele
vant
e ce
se
refe
ră la
com
pușii
org
anic
i pen
-tr
u el
ucid
area
situ
ațiil
or c
onte
x-tu
ale
prop
use.
4.2.
Apr
ecie
rea
criti
că a
in
form
ațiil
or o
ferit
e de
dife
rite
surs
e pr
ivin
d pr
oprie
tățil
e, u
tili-
zare
a, in
fluen
ța h
idro
carb
urilo
r și
deriv
ațilo
r lor
asu
pra
orga
nis-
mul
ui și
med
iulu
i.
Hidr
ocar
buril
e și
deriv
ații
lor p
rin p
rism
a uti
lizăr
ii co
tidie
ne.
Hidr
ocar
buril
e și
deriv
ații
lor î
n lu
crur
ile/
obie
ctel
e co
tidie
ne.
Dive
rsita
tea
prob
lem
elor
coti
dien
e ce
pot
fi
solu
ționa
te u
tilizâ
nd h
idro
carb
urile
și
deriv
ații
lor.
Impo
rtan
ța st
udie
rii c
ompu
șilor
org
anic
i.
Activ
ități
crea
tive:
• Pr
ezen
tare
a sc
hem
elor
sum
ative
de
cara
cter
izare
a c
lase
-lo
r de
com
puși
orga
nici
și a
legă
turil
or g
eneti
ce.
• Pr
ezen
tare
a un
or p
rodu
se d
e la
rg c
onsu
m, c
u no
min
aliza
rea/
cara
cter
izare
a a
min
im 3
subs
tanț
e or
gani
ce c
e in
tră
în c
ompo
ziția
lor s
au a
u fo
st u
tiliza
te la
pro
duce
re.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Eval
uare
a cr
itică
a p
rodu
selo
r de
larg
con
sum
/alim
enta
re
pent
ru a
sigur
area
unu
i mod
sănă
tos d
e vi
ață.
• Do
men
ii pr
ofes
iona
le le
gate
de
nece
sitat
ea/c
ompe
tenț
a de
a u
tiliza
com
puși
orga
nici
.
31
4.3.
Sist
emati
zare
a el
emen
te-
lor i
nfor
maț
iona
le în
form
ă de
sc
hem
e/ta
bele
con
cept
uale
.4.
4. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
proi
ecte
lor c
e vi
zeaz
ă be
nefic
ii-le
/efe
ctel
e ne
gativ
e al
e uti
lizăr
ii hi
droc
arbu
rilor
și d
eriv
ațilo
r lor
în
acti
vita
tea
cotid
iană
.4.
5. E
xprim
area
opi
niei
pro
prii,
pr
ivin
d in
tegr
area
hid
roca
rbur
ilor
și de
rivaț
ilor l
or în
acti
vita
tea
uman
ă și
nece
sitat
ea st
udie
rii lo
r.
Prod
use
şcol
are
reco
man
date
pen
tru
toat
e un
itățil
e de
învă
țare
:Ex
erci
ții: e
nunț
arg
umen
tat n
otat
sau
form
ulat
; înt
reba
re c
auza
lă fo
rmul
ată;
lanț
logi
c el
abor
at; a
lgor
itm e
labo
rat;
exer
cițiu
rezo
lvat
; fișă
de
lucr
u co
mpl
etat
ă; sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; ecu
ație
chi
mic
ă al
cătu
ită c
onfo
rm p
aram
etril
or in
dica
ți;Re
zolv
area
pro
blem
elor
: pro
blem
ă re
zolv
ată
în b
aza
algo
ritm
ilor e
labo
rați;
pro
blem
ă re
zolv
ată
prin
tran
spun
erea
alg
oritm
ilor î
n sit
uații
noi
de
învă
țare
;Ac
tivita
te e
xper
imen
tală
: exp
erie
nță
de la
bora
tor/
expe
rimen
t dig
ital/l
ucra
re p
racti
că re
aliza
tă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; ra
port
de
activ
itate
ex
perim
enta
lă e
labo
rat;
Activ
itate
cre
ativă
: sch
emă
de re
per r
ealiz
ată;
situ
ație
-pro
blem
ă m
odel
ată/
rezo
lvat
ă co
nfor
m p
aram
etril
or in
dica
ți; st
udiu
de
caz r
ealiz
at;
proi
ect r
ealiz
at și
pre
zent
at.
Prod
us d
e ev
alua
re: t
est d
e ev
alua
re fo
rmati
vă/s
umati
vă re
zolv
at.
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
I-a, e
levu
l/ele
va p
oate
:•
expl
ica
și op
era
cu n
oțiu
nile
fund
amen
tale
ale
chi
mie
i org
anic
e ce
se re
feră
la h
idro
carb
uri ș
i der
ivaț
ii lo
r fun
cțio
nali
în si
tuaț
ii de
com
uni-
care
ora
lă și
scris
ă;•
aplic
a pr
inci
piile
teor
iei s
truc
turii
chi
mic
e: la
exp
licar
ea fe
nom
enul
ui iz
omer
iei ș
i a c
auze
lor d
iver
sităț
ii co
mpu
șilor
org
anic
i; la
mod
elar
ea
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
desf
ășur
ate
și se
mid
esfă
șura
te a
com
pușil
or o
rgan
ici c
u di
ferit
e tip
uri d
e ca
tene
;•
cara
cter
iza h
idro
carb
urile
și d
eriv
ații
lor f
uncț
iona
li co
nfor
m a
lgor
itmilo
r ela
bora
ți;•
anal
iza și
sist
emati
za e
lem
ente
le in
form
ațio
nale
în fo
rmă
de sc
hem
e/ta
bele
con
cept
uale
;
32
• m
odel
a pe
ntru
hid
roca
rbur
ile și
der
ivaț
ii lo
r fun
cțio
nali:
form
ule
de st
ruct
ură,
den
umiri
sist
emati
ce/t
rivia
le c
onfo
rm p
aram
etril
or in
dica
ți;
ecua
ții c
him
ice
ce le
car
acte
rizea
ză p
ropr
ietă
țile
chim
ice,
obț
iner
ea, l
egăt
urile
gen
etice
(prin
form
ule
mol
ecul
are
și de
str
uctu
ră);
situa
ții
prac
tice
ce v
izeaz
ă uti
lizar
ea h
idro
carb
urilo
r/de
rivaț
ilor l
or;
• el
abor
a al
gorit
mi:
de re
zolv
are
a pr
oble
mel
or d
e de
term
inar
e a
form
ulel
or su
bsta
nțel
or o
rgan
ice;
de
cara
cter
izare
a c
ompu
șilor
org
anic
i/a
unei
cla
se d
e co
mpu
și or
gani
ci; d
e ap
licar
e a
nom
encl
atur
ii sis
tem
atice
; de
argu
men
tare
a re
lații
lor d
e om
olog
ie, i
zom
erie
; •
rezo
lva
prob
lem
e cu
car
acte
r for
mati
v, cu
ana
liza
și in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor:
de d
eter
min
are
a fo
rmul
ei m
olec
ular
e du
pă d
iferiț
i par
ame-
tri;
pe b
aza
prop
rietă
ților
, obț
iner
ii, u
tiliză
rii h
idro
carb
urilo
r și a
der
ivaț
ilor l
or;
• ar
gum
enta
legă
tura
cau
ză-e
fect
din
tre
com
poziț
ia –
str
uctu
ra –
izom
eria
– n
omen
clat
ura
– pr
oprie
tățil
e –
obțin
erea
– u
tiliza
rea
hidr
ocar
-bu
rilor
și a
der
ivaț
ilor l
or fu
ncțio
nali;
•
inve
stiga
: exp
erim
enta
l, re
spec
tând
teh
nica
sec
urită
ții, m
ostr
e de
dife
rite
subs
tanț
e or
gani
ce, c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; te
oreti
c-ex
peri-
men
tal u
nele
cont
exte
pro
blem
atice
real
e/m
odel
ate
lega
te d
e co
mpo
ziția
, pro
prie
tățil
e, m
etod
ele
de o
bțin
ere
și uti
lizar
e a
hidr
ocar
buril
or
și a
deriv
ațilo
r lor
func
ționa
li: h
idro
carb
urilo
r sat
urat
e, h
idro
carb
urilo
r nes
atur
ate,
are
nelo
r, co
mpu
șilor
hid
roxi
lici,
com
pușil
or c
arbo
nilic
i, ac
izilo
r car
boxi
lici/e
ster
ilor ș
i a d
eriv
ațilo
r lor
;•
apre
cia
criti
c: ra
port
ul în
tre
bene
ficiil
e/ef
ecte
le n
egati
ve a
le u
tiliză
rii h
idro
carb
urilo
r și a
der
ivaț
ilor l
or fu
ncțio
nali;
info
rmaț
iile
ofer
ite d
e di
ferit
e su
rse
priv
ind
prop
rietă
țile,
util
izare
a, in
fluen
ța h
idro
carb
urilo
r și d
eriv
ațilo
r lor
asu
pra
orga
nism
ului
și m
ediu
lui;
• el
abor
a și
prez
enta
pro
iect
e ce
vize
ază
bene
ficiil
e/ef
ecte
le n
egati
ve a
le u
tiliză
rii h
idro
carb
urilo
r și d
eriv
ațilo
r lor
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă;
• ex
prim
a op
inia
pro
prie
, priv
ind
influ
ența
com
pușil
or o
rgan
ici a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții;
inte
grar
ea h
idro
carb
urilo
r și d
eriv
ațilo
r lor
în a
ctivi
tate
a um
ană
și ne
cesit
atea
stud
ierii
lor,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;•
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
• pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or;
• ex
igen
ță p
entr
u no
rmel
e de
secu
ritat
e pe
rson
ală
și so
cial
ă;•
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
.
33
PRO
FIL
REA
L, C
LASA
А X
II-A
, CH
IMIA
ORG
AN
ICĂ
, AN
ALI
TICĂ
ŞI G
ENER
ALĂ
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. C
ompu
şi o
rgan
ici c
u im
port
anță
vita
lă ş
i ind
ustr
ială
1.1.
Com
puşi
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
1.1.
1. E
xplic
area
și o
pera
re
a cu
noț
iuni
le c
e se
refe
-ră
la c
ompu
șii o
rgan
ici c
u im
port
anță
vita
lă în
situ
ații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.1.
1.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
-ra
tivă
a co
mpu
șilor
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
, con
form
al
gorit
milo
r ela
bora
ți.1.
1.3.
Mod
elar
ea p
entr
u
com
pușii
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
:a)
a re
acții
lor c
e le
car
acte
rizea
-ză
pro
prie
tățil
e ch
imic
e (p
rin
ecua
ții c
him
ice)
;b)
a tr
ansf
orm
ărilo
r în
orga
nism
și
natu
ră (s
chem
atic)
.1.
1.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
cu
car
acte
r for
mati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or/m
etod
elor
de
obțin
ere/
utiliz
ării/
iden
tifică
rii
com
pușil
or o
rgan
ici c
u im
port
anță
vita
lă.
Gră
sim
ile, h
idra
ții d
e ca
rbon
, pro
tein
ele
– co
mpo
nenț
i ese
nția
li ai
org
anism
elor
vii.
Ro
lul b
iolo
gic.
Gră
sim
ile: c
ompo
ziție
, cla
sifica
re,
obțin
ere,
pro
prie
tăți
fizic
e, c
him
ice
(h
idro
liza)
. Noț
iune
a de
gră
simi n
esat
ura-
te, h
idro
gena
rea
lor (
fără
ecu
ație
). Să
pu-
nuril
e, c
apac
itate
a de
spăl
are
în a
pă d
ură.
N
oțiu
ni d
e de
terg
enți
sinte
tici.
Hidr
ații
de c
arbo
n –
prod
uși a
i fot
osin
teze
i. Cl
asifi
care
, răs
pând
ire în
nat
ură.
Glu
coza
, fr
ucto
za, z
ahar
oza,
am
idon
ul, c
elul
oza:
co
mpo
ziție
, for
mul
a de
stru
ctur
ă (li
niar
ă pe
ntru
mon
ozah
arid
e), p
ropr
ietă
ți fiz
ice,
ob
ținer
e.Pr
oprie
tăți
chim
ice:
glu
coza
– o
xida
re
tota
lă, r
educ
ere,
ferm
enta
re a
lcoo
lică,
id
entifi
care
cu
solu
ție a
mon
iaca
lă d
e ox
id d
e ar
gint
, cu
hidr
oxid
de
cupr
u (II
); za
haro
za, a
mid
onul
, cel
uloz
a –
hidr
oliza
. Id
entifi
care
a am
idon
ului
cu
iod;
ard
erea
, de
shid
rata
rea
și es
terifi
care
a ce
lulo
zei c
u ac
id a
zotic
/ace
tic (f
ără
ecua
ții).
Amin
oaci
zii (
n(C)
≤ 6
): se
ria o
mol
oagă
, no
men
clat
ura
siste
mati
că, t
rivia
lă (g
licin
ă,
alan
ină)
, izo
mer
ie d
e ca
tenă
, de
poziț
ie;
stru
ctur
a gr
upei
am
ine;
pro
prie
tăți
fizic
e.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă se
mid
esfă
șura
tă, a
de
num
irilo
r am
inoa
cizil
or în
cor
elar
e cu
par
amet
rii in
dica
ți (F
M, o
mol
ogie
, izo
mer
ie).
• Co
mpa
rare
a su
bsta
nțel
or c
u im
port
anță
vita
lă c
onfo
rm
algo
ritm
ului
: com
poziț
ie –
răsp
ândi
re în
nat
ură/
orga
nism
–
prop
rietă
ți uz
uale
– im
port
anța
vita
lă/in
dust
rială
/val
oare
en
erge
tică
– tr
ansf
orm
ări î
n or
gani
sm/n
atur
ă/in
dust
rie.
• El
abor
area
/com
plet
area
/rea
lizar
ea sc
hem
elor
de
tran
sfor
-m
ări r
ecip
roce
ale
hid
rațil
or d
e ca
rbon
; a c
ompu
șilor
org
a-ni
ci c
u im
port
anță
vita
lă în
org
anism
și în
nat
ură.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or în
baz
a pr
oprie
tățil
or/o
bțin
erii/
uti
lizăr
ii co
mpu
șilor
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
(cu
anal
iza
și in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor);
det
erm
inar
ea c
ompo
ziție
i am
i-no
acizi
lor d
upă
ecua
ția c
him
ică
și fo
rmul
a ge
nera
lă.
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor):
E: In
vesti
gare
a co
mpa
rativ
ă a
prop
rietă
ților
săpu
nulu
i/de
terg
ențil
or si
nteti
ci.
E: Id
entifi
care
a ca
ract
erul
ui n
esat
urat
al u
leiu
lui v
eget
al.
E: In
vesti
gare
a pr
oces
ului
de
hidr
oliză
a za
haro
zei.
E: Id
entifi
care
a gl
ucoz
ei, a
mid
onul
ui, p
rote
inel
or.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
1: Id
entifi
care
a pr
otei
nelo
r. In
vesti
ga-
rea
acțiu
nii f
acto
rilor
de
dena
tura
re a
pro
tein
elor
.
34
1.1.
5. In
vesti
gare
a te
oreti
co-
expe
rimen
tală
a u
nor c
onte
xte
prob
lem
atice
real
e/m
ode-
late
, leg
ate
de p
ropr
ietă
țile,
ob
ținer
ea, i
denti
ficar
ea și
uti-
lizar
ea c
ompu
șilor
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
.1.
1.6.
For
mul
area
con
cluz
ii-lo
r per
sona
le re
ferit
oare
la
impo
rtan
ța c
ompu
șilor
org
anic
i pe
ntru
un
siste
m d
e al
imen
tație
co
mpl
ex și
ech
ilibr
at.
Prop
rietă
țile
chim
ice
(n(C
)≤ 3
): am
fote
-rit
atea
, pol
icon
dens
area
(for
mar
ea d
i-,
trip
eptid
elor
). O
bțin
erea
aci
dulu
i am
inoa
-ce
tic d
in a
cid
clor
oace
tic.
Prot
eine
le –
pro
duși
ai re
acție
i de
poli-
cond
ensa
re a
α-a
min
oaci
zilor
. Pro
duse
le
alim
enta
re b
ogat
e în
pro
tein
e. D
iver
si-
tate
a și
polif
uncț
iona
litat
ea p
rote
inel
or.
Com
poziț
ia și
stru
ctur
a. P
ropr
ietă
țile
fizi-
ce, c
him
ice:
hid
roliz
a, re
acții
le d
e cu
loar
e cu
hid
roxi
d de
cup
ru (I
I), c
u ac
id a
zotic
. De
natu
rare
a. F
acto
rii d
e de
natu
rare
.Co
mpu
şii o
rgan
ici c
u im
port
anță
vita
lă
– su
rse
ener
getic
e și
mat
erii
prim
e in
dus-
tria
le.
*Com
pușii
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
ca
mat
erie
prim
ă în
indu
strie
. Noț
iune
de
mal
toză
, cel
obio
ză. R
eacț
ii de
est
erifi
care
a
gluc
ozei
, cel
uloz
ei.
Noț
iuni
de
vita
min
e. N
oțiu
ni d
e fe
rmen
ți;
impo
rtan
ța b
iolo
gică
și in
dust
rială
(pro
du
cere
de
lact
ate,
pan
ifica
re, v
inifi
care
).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2: Id
entifi
care
a pr
ezen
ței g
răsim
ilor,
hidr
ațilo
r de
carb
on și
pro
tein
elor
în d
iferit
e pr
odus
e
alim
enta
re.
Activ
ități
crea
tive:
• M
odel
area
situ
ațiil
or c
e ar
nec
esita
iden
tifica
rea
gluc
ozei
, am
idon
ului
, pro
tein
elor
.•
Elab
orar
ea u
nui l
anț l
ogic
arg
umen
tat „
Dacă
mă
dezic
de
grăs
imi/h
idra
ți de
car
bon/
prot
eine
, atu
nci…
”.•
Stud
iul d
e ca
z. C
ompa
rare
a va
lorii
ene
rgeti
ce a
com
pușil
or
cu im
port
anță
vita
lă p
rin d
iferit
e m
etod
e (c
alcu
le d
upă
ecua
țiile
term
ochi
mic
e sa
u uti
lizân
d da
tele
din
surs
ele
info
rmaț
iona
le).
• De
zbat
eri.
Valo
area
gră
similo
r în
alim
enta
ția n
oast
ră; o
be-
zitat
ea, a
nore
xia.
Ela
bora
rea
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctel
or:
• Fa
st-fo
od-u
l – o
nec
esita
te sa
u un
cap
riciu
.•
Sfat
uri c
him
ice
utile
pen
tru
prep
arar
ea p
rodu
selo
r alim
en-
tare
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i: gl
icer
idă,
acid
stea
ric, a
cid
palm
itic,
aci
d ol
eic,
săpu
n, d
eter
gent
sint
etic,
dex
trin
ă,
polic
onde
nsar
e, g
rupă
am
ină,
gru
pă p
ep-
tidic
ă, p
olip
eptid
ă/po
liam
idă,
stru
ctur
a pr
otei
nei (
prim
ară,
secu
ndar
ă, te
rția
ră)
dena
tura
re, r
eacț
ie b
iure
tică,
reac
ție x
an-
topr
otei
că.
35
1.2
Com
puşi
i mac
rom
olec
ular
i sin
te tic
i
1.2.
1. E
xplic
area
și o
pera
rea
cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră la
co
mpu
șii o
rgan
ici m
acro
mol
e-cu
lari
în si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.1.
2.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
-ra
tivă
a co
mpu
șilor
org
anic
i m
acro
mol
ecul
ari c
onfo
rm a
lgo-
ritm
ilor e
labo
rați.
1.2.
3. M
odel
area
pen
tru
com
pușii
org
anic
i mac
rom
ole-
cula
ri:
a) a
met
odel
or d
e ob
ținer
e pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e/sc
hem
e de
ob
ținer
e;b)
a si
tuaț
iilor
pra
ctice
, ce
vize
a-ză
util
izare
a lo
r.1.
2.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
cu
car
acte
r for
mati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or, u
tiliză
rii,
reci
clăr
ii co
mpu
șilor
org
anic
i m
acro
mol
ecul
ari.
1.2.
5. In
vesti
gare
a te
oreti
co-
expe
rimen
tală
a u
nor c
onte
xte
prob
lem
atice
real
e/m
odel
ate,
le
gate
de
prop
rietă
țile,
util
iza-
rea,
reci
clar
ea c
ompu
șilor
org
a-ni
ci m
acro
mol
ecul
ari.
1.2.
6. A
rgum
enta
rea
avan
taje
-lo
r și d
ezav
anta
jelo
r util
izării
co
mpu
șilor
mac
rom
olec
ular
i.
Polim
erii
sint
etici
– p
rodu
și ai
reac
ției d
e po
limer
izare
: pol
ietil
ena,
pol
ipro
pile
na,
polic
loru
ra d
e vi
nil,
polis
tiren
ul, t
eflon
ii.
Prop
rietă
ți fiz
ice.
Obț
iner
e. U
tiliza
re.
Noț
iuni
de
mas
e pl
astic
e.Ca
uciu
curil
e: n
atur
al, s
inte
tic (b
utad
ie-
nic,
izop
reni
c), v
ulca
niza
t. Co
mpo
ziție
, pr
oprie
tăți
fizic
e, o
bțin
ere,
util
izare
.
Fibr
ele
– pr
oduș
i ai r
eacț
iei d
e po
licon
-de
nsar
e. F
ibre
le n
atur
ale
(bum
bac,
in,
lână
, măt
ase)
, sin
tetic
e (c
apro
n), a
rtific
iale
(v
iscoz
ă). C
ompo
ziție
, pro
prie
tăți
(mec
ani-
ce, i
gien
ice,
est
etice
), ob
ținer
e, u
tiliza
re.
Noț
iuni
de
stru
ctur
ă a
polim
erilo
r (li
niar
ă, ra
mifi
cată
, spa
țială
).
Com
puşi
i org
anic
i mac
rom
olec
ular
i – u
ti-liz
area
și in
fluen
ța lo
r asu
pra
calit
ății
vieț
ii și
med
iulu
i.
*Mec
anism
ul re
acții
lor d
e po
limer
izare
. St
ruct
ura
polim
erilo
r (lin
iară
, ram
ifica
tă,
spaț
ială
).Cla
sifica
rea:
mat
eria
le te
rmo
plas
tice,
term
orea
ctive
. Pro
prie
tățil
e m
asel
or p
lasti
ce în
func
ție d
e co
ndiți
ile d
e ob
ținer
e (P
ELD,
PEH
D).
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Elab
orar
ea sc
hem
elor
de
clas
ifica
re a
com
pușil
or
mac
rom
olec
ular
i dup
ă pr
oven
ienț
ă (n
atur
ali,
artifi
cial
i, sin
tetic
i); s
truc
tură
, met
ode
de o
bțin
ere.
• Al
cătu
irea
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or d
e ob
ținer
e a
com
pușil
or
mac
rom
olec
ular
i.•
Core
lare
a pr
oprie
tățil
or fi
zice
ale
polim
erilo
r cu
stru
ctur
a,
com
poziț
ia și
util
izare
a lo
r.•
Com
para
rea
fibre
lor n
atur
ale
(bum
bac,
in, l
ână,
măt
ase)
, si
nteti
ce (c
apro
n), a
rtific
iale
(visc
oză)
dup
ă co
mpo
ziție
, pr
oprie
tăți
(mec
anic
e, ig
ieni
ce, e
steti
ce).
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Cer
ceta
rea
mos
trel
or d
e po
limer
i; ca
uciu
curi;
fibr
e, m
ase
plas
tice
și el
abor
area
reco
man
dăril
or p
rivin
d uti
lizar
ea lo
r.E:
Iden
tifica
rea
fibre
lor n
atur
ale
și sin
tetic
e (d
upă
spec
ificu
l ar
derii
).E:
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r pe
bază
de
com
puși
mac
rom
olec
ular
i (or
gano
lepti
c, d
upă
mar
caj).
E: C
erce
tare
a ca
ract
erul
ui n
esat
urat
al c
auci
ucul
ui d
in g
u-m
ele
de m
este
cat.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
3: P
rodu
șii p
e ba
ză d
e co
mpu
și m
acro
-m
olec
ular
i, uti
lizaț
i în
activ
itate
a co
tidia
nă.
Activ
ități
crea
tive:
• St
udiu
l de
caz.
1. M
arca
jul p
olim
erilo
r, de
scifr
area
lui (
denu
mire
a po
limer
u-lu
i, tip
ul),
reco
man
dări
de u
tiliza
re și
îngr
ijire
. 2.
Mas
ele
plas
tice
– tip
ul lo
r, ac
cesib
ilita
tea,
reci
clar
ea, p
olu-
area
cu
prod
usel
e pe
baz
a lo
r.•
Dezb
ater
i. Fib
rele
sint
etice
, arti
ficia
le, n
atur
ale
– pr
o, co
ntra
.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui:
Plan
eta
în a
mba
laj d
e pl
astic
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:co
mpu
s mac
rom
olec
ular
, fra
gmen
t str
uc-
tura
l, gr
ad d
e po
limer
izare
, str
uctu
ra p
o-lim
erilo
r, fib
re n
atur
ale
și sin
tetic
e, fi
bre
artifi
cial
e.
36
1.3
Com
puşi
i org
anic
i – su
bsta
nțe
indi
spen
sabi
le a
ctivi
tății
coti
dien
e
1.3.
1. A
rgum
enta
rea:
a)
rela
țiilo
r cau
ză-e
fect
din
tre
st
ruct
ură,
pro
prie
tăți,
obț
iner
e,
iden
tifica
re, u
tiliza
re a
co
mpu
șilor
org
anic
i;b)
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e cl
asel
e de
com
puși
orga
nici
;c)
impo
rtan
ței c
ompu
șilor
or
gani
ci.
1.3.
2. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
cont
extu
ale
ce se
refe
ră la
co
mpu
șii o
rgan
ici p
rin u
tiliza
-re
a ra
ționa
men
telo
r spe
cific
e ch
imie
i.1.
3.3.
Inve
stiga
rea
teor
etico
-ex
perim
enta
lă a
uno
r con
text
e pr
oble
mati
ce re
ale/
mod
elat
e,
lega
te d
e pr
oprie
tățil
e, u
tiliza
-re
a, id
entifi
care
a co
mpu
șilor
or
gani
ci.
1.3.
4. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
lucr
ărilo
r cre
ative
, ce
vize
ază
prob
lem
atica
rela
țiilo
r: ac
tivita
-te
coti
dian
ă –
subs
tanț
ă or
gani
-că
– p
roce
s – m
ediu
.1.
3.5.
Apr
ecie
rea
criti
că a
ra
port
ului
într
e be
nefic
iile
și ef
ecte
le n
egati
ve a
le u
tiliză
rii
com
pușil
or o
rgan
ici.
Div
ersi
tate
a co
mpu
şilo
r org
anic
iCo
mpu
șii o
rgan
ici –
con
stitu
enți
prin
cipa
li ai
resu
rsel
or n
atur
ale,
ai m
ediu
lui,
orga
-ni
smul
ui. C
lasifi
care
a, iz
omer
ia, n
omen
cla-
tura
subs
tanț
elor
org
anic
e.
Met
ode
şi p
roce
dee
mat
emati
ceap
licat
e pe
ntru
det
erm
inar
ea c
ompo
ziție
i su
bsta
nțel
or o
rgan
ice.
Tipu
rile
de re
acții
în c
him
ia o
rgan
ică.
Aplic
area
în p
racti
că a
reac
țiilo
r de
id
entifi
care
a c
ompu
șilor
org
anic
i.Le
gătu
rile
gene
tice
dint
re c
lase
le d
e co
mpu
și or
gani
ci.
Impo
rtan
ța c
ompu
şilo
r org
anic
iși
impa
ctul
lor a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții.
Com
puși
orga
nici
în m
edic
ină,
agr
icul
tură
, co
nstr
ucții
, în
viaț
a co
tidia
nă.
Exer
ciții
:•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă/de
num
irilo
r com
pușil
or
orga
nici;
a iz
omer
ilor/o
mol
ogilo
r în
baza
anu
mito
r par
amet
ri.•
Alcă
tuire
a ec
uații
lor c
him
ice/
com
plet
area
sche
mel
or la
cu-
nare
con
form
par
amet
rilor
indi
cați:
inte
racț
iune
a cu
anu
miți
re
agen
ți; u
n an
umit
tip d
e re
acție
, met
odă
de o
bțin
ere,
id
entifi
care
, util
izare
etc
.•
Elab
orar
ea la
nțur
ilor l
ogic
e, p
orni
nd d
e la
o in
form
ație
-ch
eie:
cla
să d
e co
mpu
și, fo
rmul
ă ge
nera
lă/m
olec
ular
ă/st
ruct
ură,
den
umire
sist
emati
că, o
pro
prie
tate
rele
vant
ă, u
n do
men
iu d
e uti
lizar
e co
ncre
t.•
Elab
orar
ea/r
ealiz
area
sche
mel
or d
e tr
ansf
orm
ări î
n ba
za
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e cl
asel
e de
com
puși
orga
nici
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: d
eter
min
area
form
ulei
mol
ecul
a-re
con
form
par
amet
rilor
pro
puși
(prin
dife
rite
met
ode)
; cu
cara
cter
form
ativ
(cu
anal
iza și
inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r).
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Iden
tifica
rea
com
pușil
or o
rgan
ici î
n pr
odus
e co
smeti
ce/d
e ig
ienă
, med
icam
ente
, pro
duse
alim
enta
re e
tc.
Activ
ități
crea
tive:
Ela
bora
rea
rapo
arte
lor d
e cr
eație
/in
vesti
gație
, situ
ațiil
or –
pro
blem
ă, c
e el
ucid
ează
impo
rtan
ța
com
pușil
or o
rgan
ici.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
:•
Prez
enta
rea
unei
subs
tanț
e or
gani
ce „
în c
ontr
adic
toriu
” (c
ompu
s nec
esar
/age
nt d
e po
luar
e, e
fect
ben
efic/
efec
t tox
ic).
37
2. R
eacț
iile
chim
ice
în p
rodu
cere
2.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a cu
no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
reac
țiile
ch
imic
e, le
gită
țile
decu
rger
ii lo
r, pr
oduc
erea
chi
mic
ă în
situ
ații
de c
omun
icar
e or
ală
și sc
risă.
2.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
rativ
ă:
a) a
reac
țiilo
r chi
mic
e de
dife
ri-te
tipu
ri;b)
a p
roce
selo
r teh
nolo
gice
de
prod
ucer
e/pr
eluc
rare
chi
mic
ă,
de u
tiliza
re a
pro
dușil
or fi
nali.
2.3.
Mod
elar
ea:
a) re
acții
lor c
him
ice
de d
iferit
e tip
uri p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e;b)
exp
resii
lor m
atem
atice
a
legi
i acț
iuni
i mas
elor
(ecu
ațiil
or
cine
tice)
și a
con
stan
telo
r ech
i-lib
rulu
i chi
mic
în b
aza
ecua
țiilo
r ch
imic
e.2.
4. A
rgum
enta
rea
legă
turii
ca
uză-
efec
t din
tre
acțiu
nea
dife
ritor
fact
ori a
supr
a vi
teze
i re
acție
i chi
mic
e și
a de
plas
ării
echi
libru
lui c
him
ic.
Reac
țiile
chi
mic
e –
com
pone
nte
esen
țiale
al
e pr
oduc
eri c
him
ice.
Cla
sifica
rea
reac
țiilo
r dup
ă: c
ompo
ziția
/num
ărul
re
acta
nțilo
r/pr
oduș
ilor;
schi
mba
rea
gra-
dulu
i de
oxid
are;
efe
ctul
term
ic; r
ever
sibi-
litat
e; st
area
de
agre
gare
și n
umăr
ul
faze
lor s
iste
mul
ui (o
mog
ene,
ete
roge
ne);
prez
ența
cat
aliza
toru
lui.
Reac
țiile
chi
mic
e –
surs
e şi
con
sum
ator
i de
ene
rgie
. Efe
ctul
term
ic a
l rea
cțiil
or
chim
ice.
Ecu
ații
și ca
lcul
e te
rmoc
him
ice.
Ap
licaț
ii pr
actic
e al
e ca
lcul
elor
term
ochi
-m
ice.
Vite
za re
acții
lor c
him
ice.
Fac
torii
ce
influ
ențe
ază
vite
za d
e re
acție
. Leg
ea
acțiu
nii m
asel
or. E
cuaț
ia c
ineti
că.
Proc
ese
reve
rsib
ile ş
i ire
vers
ibile
. Ech
ili-
brul
chi
mic
. Fac
torii
ce
influ
ențe
ază
echi
li-br
ul c
him
ic. P
rinci
piul
Le
Chât
elie
r.
Prod
ucer
ea c
him
ică.
Noț
iuni
gen
eral
e:
mat
eria
prim
ă, re
acții
le c
him
ice,
con
diții
le
optim
e de
real
izare
a re
acții
lor.
Noț
iune
a de
rand
amen
t al r
eacț
iei c
him
i-ce
.Ca
ract
eris
tica
mat
erie
i prim
e. P
arte
a de
m
asă
a su
bsta
nței
pur
e, p
arte
a de
mas
ă a
impu
rităț
ilor.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
chi
mic
e.•
Elab
orar
ea sc
hem
elor
priv
ind
clas
ifica
rea
reac
țiilo
r chi
mi-
ce d
upă
dife
rite
crite
rii; a
sche
mel
or p
rodu
cerii
sau
prel
u-cr
ării
chim
ice.
• Ex
empl
ifica
rea
și co
mpa
rare
a re
acții
lor c
him
ice
de d
iferit
e tip
uri î
n ba
za e
cuaț
iilor
reac
țiilo
r (di
n ch
imia
org
anic
ă și
anor
gani
că).
• Co
mpl
etar
ea sc
hem
elor
lacu
nare
: de
reac
ții c
him
ice
con-
form
par
amet
rilor
indi
cați
(sub
stan
țe in
ițial
e/fin
ale,
un
anu-
mit
tip d
e re
acție
etc
.); d
e pr
oduc
ere/
prel
ucra
re c
him
ică.
• Al
cătu
irea
expr
esie
i mat
emati
ce a
legi
i acț
iuni
i mas
elor
(e
cuaț
iei c
ineti
ce) ș
i a c
onst
ante
i de
echi
libru
dup
ă ec
uația
re
acție
i chi
mic
e.•
Expl
icar
ea d
epla
sării
ech
ilibr
ului
chi
mic
în si
stem
ele
cu
impo
rtan
ță v
itală
și in
dust
rială
.•
Argu
men
tare
a in
fluen
ței d
iferit
or fa
ctor
i asu
pra
vite
zei
reac
ției ș
i a d
irecț
iei d
epla
sării
ech
ilibr
ului
chi
mic
în si
stem
e re
acta
nte
conc
rete
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
- în
baza
ecu
ațiil
or te
rmoc
him
ice.
- cu
aplic
area
noț
iuni
lor d
e pa
rte
de m
asă
a su
bsta
nței
pur
e/im
purit
ățilo
r (cu
ana
liza
și in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor).
- sta
bilir
ea c
orel
ație
i din
tre
dire
cția
de
depl
asar
e a
echi
libru
-lu
i chi
mic
și v
aria
ția d
iferit
or fa
ctor
i.- s
tabi
lirea
con
diții
lor o
ptim
e de
real
izare
a u
nor r
eacț
ii ch
imic
e cu
im po
rtan
ță in
dust
rială
(obț
iner
ea o
xidu
lui d
e
sulf
(VI),
am
onia
culu
i, ac
idul
ui su
lfuric
, azo
tic, e
tano
lulu
i etc
.).
38
2.5.
Ext
rapo
lare
a și
aplic
area
al
gorit
milo
r:a)
de
rezo
lvar
e a
prob
lem
elor
la
situa
ții c
e vi
zeaz
ă ca
lcul
ele
ter-
moc
him
ice,
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
pur
e/im
purit
ățilo
r;b)
de
egal
are
a re
acții
lor d
e ox
ido-
redu
cere
util
izate
în p
ro-
duce
re.
2.6.
Apr
ecie
rea
criti
că a
rapo
r-tu
lui î
ntre
ben
efici
ile și
efe
ctel
e ne
gativ
e al
e uti
lizăr
ii/re
aliză
rii
reac
țiilo
r chi
mic
e și
a pr
oduc
e-ril
or c
him
ice.
Proc
esel
e de
oxi
do-r
educ
ere
în p
rodu
-ce
re: o
bțin
erea
met
alel
or, a
mon
iacu
lui,
acid
ului
sulfu
ric, a
cidu
lui a
zotic
. Bila
nțul
el
ectr
onic
.Pr
oduc
erea
var
ului
nes
tins,
sticl
ei, f
onte
i și
oțel
ului
(mat
eria
prim
ă, re
acții
le c
him
i-ce
ese
nția
le, u
tiliza
rea
prod
usel
or).
Petr
olul
: prin
cipi
i de
prel
ucra
re. P
rodu
se-
le d
istil
ării
frac
ționa
te a
pet
rolu
lui.
Reac
țiile
chi
mic
e şi
mon
itoriz
area
med
iu-
lui.
Noț
iuni
de
cont
rol e
colo
gico
-ana
litic
calit
ativ
și ca
ntita
tiv.
*Cal
cule
: în
baza
Leg
ii ac
țiuni
i mas
elor
, re
gulii
lui V
’ant
Hoff
, con
stan
tei e
chili
brul
ui
chim
ic; c
u ap
licar
ea n
oțiu
nii d
e ra
ndam
ent
al re
acție
i chi
mic
e. P
roce
sele
tehn
olog
ice
de o
bțin
ere
a am
onia
culu
i;aci
dulu
i sul
fu
ric, a
zotic
; fon
tei,
oțel
ului
; îng
rășă
min
telo
r m
iner
ale;
cim
entu
lui,
sticl
ei; e
tano
lulu
i; pr
eluc
rare
a pe
trol
ului
. Re
acții
RO
R în
indu
strie
, nat
ură,
org
anis
mul
um
an; m
etod
a de
sem
ireac
ții. E
lem
en
te g
alva
nice
. Ele
ctro
d de
hid
roge
n. Ș
irul
pote
nția
lelo
r sta
ndar
de d
e el
ectr
od. A
cu
mul
atoa
rele
ca
surs
ă de
ene
rgie
ele
ctric
ă.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:•
Cerc
etar
ea p
roce
selo
r exo
term
e/en
dote
rme;
ca
taliti
ce/n
ecat
aliti
ce; i
nflue
nței
dife
ritor
fact
ori a
supr
a vi
teze
i rea
cție
i chi
mic
e.
Activ
ități
crea
tive:
• St
udiu
l de
caz.
Met
ode
de d
imin
uare
a e
fect
elor
neg
ative
al
e pr
oces
elor
chi
mic
e as
upra
med
iulu
i.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Valo
rifica
rea
deșe
urilo
r – o
cer
ință
ese
nția
lă a
pr
oduc
erilo
r con
tem
pora
ne.
• Pr
oduc
erea
chi
mic
ă în
Rep
ublic
a M
oldo
va.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:ec
uația
term
ochi
mic
ă, e
cuaț
ia c
ineti
că,
siste
m o
mog
en, e
tero
gen;
ech
ilibr
ul c
hi-
mic
, con
stan
ta e
chili
brul
ui c
him
ic, r
anda
-m
entu
l rea
cție
i, pu
ritat
ea/p
arte
a de
mas
ă a
impu
rităț
ilor.
39
3. N
oțiu
ni g
ener
ale
de a
naliz
ă ch
imic
ă
3.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a cu
no
țiuni
le g
ener
ale
ce se
refe
ră
la a
naliz
a ch
imic
ă în
situ
ații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.3.
2. E
labo
rare
a și
aplic
area
al
gorit
milo
r:a)
de
calc
ular
e a
conc
entr
ațiil
or
mol
are
a io
nilo
r dup
ă ec
uații
le
de d
isoci
ere;
b)
a v
alor
ii pH
/pO
H-u
lui î
n ba
za
dife
ritor
par
amet
ri;c)
de
anal
iză/s
epar
are/
iden
tifi-
care
a u
nui a
mes
tec
de c
ation
i/an
ioni
.3.
3. M
odel
area
:a)
prin
ecu
ații
chim
ice
a di
soci
e-rii
ele
ctro
lițilo
r tar
i și s
labi
; b)
prin
ecu
ații
în fo
rmă
mol
ecul
ară
și io
nică
a
inte
racț
iuni
lor î
n so
luții
de
elec
trol
iți; r
eacț
iilor
de
iden
ti-fic
are
a ca
tioni
lor/
anio
nilo
r cu
indi
care
a se
mna
lulu
i ana
litic.
3.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
:a)
de
prep
arar
e a
solu
țiilo
r cu
o an
umită
con
cent
rație
mol
ară/
pa
rte
de m
asă;
b)
în b
aza
prod
usul
ui io
nic a
l ap
ei; d
e de
term
inar
e a
pH/p
OH-
ului
în so
luții
de
acizi
/baz
e ta
ri.
Solu
țiile
– m
ediu
de
real
izar
e a
anal
izei
ch
imic
e. M
etod
e ca
ntita
tive
de e
xprim
are
a co
mpo
ziție
i sol
uțiil
or. P
repa
rare
a so
luții
lor.
Solu
ții st
anda
rd.
Dis
ocia
ția e
lect
roliti
că în
sol
uții.
El
ectr
oliți
tari
și sla
bi. C
once
ntra
ția m
olar
ă a
ioni
lor.
Dis
ocie
rea
apei
. Pro
dusu
l ion
ic a
l ape
i. In
dice
le d
e hi
drog
en și
med
iul s
oluț
iilor
. In
dica
tori
acid
o-ba
zici.
Valo
area
pH
-ulu
i în
solu
ții d
e ac
izi ş
i baz
e ta
ri.N
oțiu
ni d
e an
aliz
ă ca
ntita
tivă.
Vol
ume-
tria
. Titr
area
aci
do-b
azic
ă. Im
port
anța
an
alize
i vol
umet
rice.
Noț
iuni
de
anal
iză
calit
ativă
. Rea
cție
ana
-liti
că, r
eacti
v an
aliti
c, (d
e gr
upă/
spec
ific)
, se
mna
l ana
litic.
Reac
țiile
de
schi
mb
ioni
c în
ana
liza
cali-
tativ
ă. In
tera
cțiu
ni în
solu
ții d
e el
ectr
oliți
. Ec
uații
ioni
ce.
Clas
ifica
rea
acid
o-ba
zică
a c
ation
ilor.
Reac
ții d
e id
entifi
care
a c
ation
ilor:
Ag+ , P
b2+, C
a2+, B
a2+, F
e3+, N
H 4+ . Id
entifi
care
a an
ioni
lor.
Reac
ții d
e id
entifi
-ca
re a
ani
onilo
r Cl- , S
O42-
, CO
32-.
Anal
iza
chim
ică
în p
rodu
cere
și în
acti
vita
-te
a co
tidia
nă.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
din
Chi
mia
ana
litică
.•
Calc
ular
ea c
once
ntra
ției m
olar
e a
ioni
lor H
+ /OH
- în b
aza:
pr
odus
ului
ioni
c al
ape
i; ec
uație
i de
diso
cier
e a
acizi
lor ș
i ba
zelo
r tar
i.•
Alcă
tuire
a ec
uații
lor m
olec
ular
e și
ioni
ce: p
entr
u in
tera
cțiu
nile
din
tre
elec
trol
iți; a
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
ca
tioni
lor/
anio
nilo
r cu
indi
care
a se
mna
lulu
i ana
litic.
• El
abor
area
sche
mel
or d
e id
entifi
care
a a
mes
tecu
rilor
de
catio
ni/a
nion
i.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or (c
u an
aliza
și in
terp
reta
rea
rezu
lta-
telo
r):
- pre
para
rea
solu
țiilo
r cu
o an
umită
con
cent
rație
mol
ară:
di
n su
bsta
nță
și ap
ă; d
in so
luții
mai
con
cent
rate
/dilu
ate,
pr
in a
mes
teca
rea
solu
țiilo
r.- î
n ba
za c
orel
ațiil
or: d
intr
e co
ncen
traț
ia m
olar
ă, v
olum
ul/
dens
itate
a/m
asa
solu
ției,
mas
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e,
mas
a/vo
lum
ul a
pei;
med
iul s
oluț
iei –
pH
– co
ncen
traț
ia H
+/O
H- –
con
cent
rația
mol
ară
a ac
idul
ui/b
azei
– m
asa
acid
ului
/ba
zei –
vol
umul
solu
ției d
e ac
id/b
ază.
- det
erm
inar
ea v
olum
ului
/con
cent
rație
i mol
are
a un
ei so
luții
pa
rtici
pant
e în
pro
cesu
l de
titra
re a
cido
-baz
ică.
Activ
ități
expe
rimen
tale
: E:
Pre
para
rea
unei
solu
ții d
e ac
id c
lorh
idric
cu
conc
entr
ația
m
olar
ă de
0,1
mol
/l di
n so
luții
de
acid
clo
rhid
ric c
u pa
rtea
de
mas
ă a
HCl d
e 10
-12%
.E:
Cer
ceta
rea
cu in
dica
tori
a m
ediu
lui d
iferit
or so
luții
.
40
c) în
vol
umet
rie în
baz
a no
țiuni
i de
con
cent
rație
mol
ară.
3.5.
Inve
stiga
rea
teor
etico
- ex
perim
enta
lă a
uno
r con
text
e pr
oble
mati
ce, l
egat
e de
nec
esi-
tate
a pr
epar
ării
solu
țiilo
r; re
ali-
zării
une
i ana
lize
chim
ice.
3.6.
Ext
rapo
lare
a m
etod
elor
de
anal
iză c
him
ică
în si
tuaț
ii co
n-te
xtua
le a
ctivi
tății
um
ane.
*Sist
eme
disp
erse
. Noț
iuni
de
solu
ții c
oloi
da
le. C
once
ntra
ția m
olar
ă a
echi
vale
ntu
lui,
titru
l și a
plic
area
lor.
Echi
libru
l chi
mic
în
pro
cesu
l de
diso
cier
e a
elec
trol
ițilo
r sla
bi. C
onst
anta
de
diso
cier
e a
acizi
lor ș
i ba
zelo
r sla
be.
Echi
libre
în si
stem
e et
erog
ene.
Sol
ubili
ta
tea.
Pro
dusu
l sol
ubili
tății
, con
diții
le d
e fo
rmar
e/di
zolv
are
a pr
ecip
itate
lor.
Clas
ifica
rea
acid
oba
zică
a ca
tioni
lor ș
i an
ioni
lor.
Sche
me
de se
para
re.
E: R
ealiz
area
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
cati
onilo
r și a
nion
ilor
și sp
ecifi
care
a se
mna
lelo
r ana
litice
.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
4: T
itrar
ea a
cido
-baz
ică
(NaO
H +
HCl).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
5: A
plic
area
titr
ării
acid
o-ba
zice
la
dete
rmin
area
aci
dită
ții/c
ali tă
ții la
ptel
ui.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
6: A
plic
area
titr
ării
acid
o-ba
zice
la
cerc
etar
ea m
ostr
elor
de
aspi
rină.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
7: Id
entifi
care
a ca
tioni
lor ș
i ani
onilo
r (în
pro
be se
para
te, î
ntr-
un a
mes
tec
de c
ation
i, în
tr-u
n am
es-
tec
de a
nion
i).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
8: A
naliz
a ca
litati
vă a
com
poziț
iei
solu
țiilo
r (ce
con
țin o
sare
cun
oscu
tă/n
ecun
oscu
tă; u
n am
este
c de
săru
ri).
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:re
acția
ana
litică
, rea
ctiv
anal
itic,
reac
tiv
spec
ific,
reac
tiv d
e gr
upă,
sem
nal a
naliti
c,
solu
ție st
anda
rd, c
once
ntra
ția m
olar
ă a
ioni
lor,
prod
usul
ioni
c al
ape
i, in
dice
le d
e hi
drog
en/p
H, in
dica
tori
acid
o-ba
zici,
titra
-re
a, v
olum
etria
.
4. D
iver
sita
tea
şi u
nita
tea
chim
ică
a lu
mii
subs
tanț
elor
4.1.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
ra-
tivă
a su
bsta
nțel
or o
rgan
ice
și an
orga
nice
; a d
omen
iilor
lor
de u
tiliza
re; a
feno
men
elor
de
izom
erie
și a
lotr
opie
; a ti
puril
or
de re
acții
în c
him
ia o
rgan
ică
și an
orga
nică
.4.
2. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
sche
mel
or su
mati
ve, p
rivin
d cl
a-sifi
care
a, n
omen
clat
ura,
legă
tu-
rile
gene
tice,
tran
sfor
măr
ile c
hi-
mic
e re
cipr
oce
ale
subs
tanț
elor
or
gani
ce și
ano
rgan
ice;
Uni
tate
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e şi
or-
gani
ce. C
ompo
ziția
și st
ruct
ura;
tipu
rile
de
legă
turi
chim
ice;
cla
sifica
rea
și no
men
cla-
tura
. Fen
omen
ele
de iz
omer
ie și
alo
trop
ie.
Tipu
ri de
reac
ții în
chi
mia
org
anic
ă şi
an
orga
nică
. Refl
ecta
rea
tran
sfor
măr
ilor
chim
ice
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă și
în m
e-di
u.Le
gătu
ra g
eneti
că în
chi
mia
ano
rgan
ică
si o
rgan
ică.
Leg
ătur
a re
cipr
ocă
dint
re
subs
tanț
ele
anor
gani
ce și
org
anic
e.Ra
port
uri c
antit
ative
în c
him
ia a
norg
ani-
că şi
org
anic
ă.
Exer
ciții
:•
Com
para
rea
subs
tanț
elor
org
anic
e și
anor
gani
ce d
upă
dife
rite
crite
rii: c
ompo
ziție
, cla
sifica
re, ti
pul l
egăt
urilo
r chi
-m
ice/
rețe
lelo
r cris
talin
e, p
ropr
ietă
ți, u
tiliza
re.
• Ex
empl
ifica
rea:
reac
țiilo
r de
dife
rite
tipur
i în
chim
ia a
nor-
gani
că și
org
anic
ă; fe
nom
enel
or d
e izo
mer
ie, d
e al
otro
pie;
le
gătu
rilor
reci
proc
e în
tre
subs
tanț
e; u
tiliză
rii su
bsta
nțel
or
în d
iferit
e do
men
ii al
e ac
tivită
ții u
man
e.•
Elab
orar
ea/r
ealiz
area
tran
sfor
măr
ilor c
him
ice
în b
aza
legă
turil
or g
eneti
ce/r
ecip
roce
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e și
orga
nice
.
41
4.3.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
co
ntex
tual
e pr
ivin
d pr
oprie
tățil
e, o
bțin
erea
, uti-
lizar
ea, e
fect
ul su
bsta
nțel
or
orga
nice
, ano
rgan
ice
asup
ra
orga
nism
ului
și m
ediu
lui.
4.4.
For
mul
area
con
cluz
ii-lo
r per
sona
le re
ferit
oare
la
impo
rtan
ța su
bsta
nțel
or o
rga-
nice
și a
norg
anic
e pe
ntru
toat
e do
men
iile
activ
ității
um
ane.
Subs
tanț
ele
orga
nice
şi a
norg
anic
e în
ra
port
cu
efec
tul l
or a
supr
a or
gani
smul
ui
și m
ediu
lui.
• Co
rela
rea
tran
sfor
măr
ilor c
him
ice
ale
subs
tanț
elor
con
cret
e cu
tran
sfor
măr
ile c
e au
loc î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
și în
med
iu.
• Ar
gum
enta
rea
depe
nden
ței p
ropr
ietă
ților
subs
tanț
elor
de
stru
ctur
a ch
imic
ă pe
exe
mpl
e de
subs
tanț
e an
orga
nice
și
orga
nice
.Re
zolv
area
pro
blem
elor
cu
cara
cter
form
ativ
în b
aza
prop
rietă
ților
/obț
iner
ii/uti
lizăr
ii/de
term
inăr
ii co
mpo
ziție
i su
bsta
nțel
or.
Activ
ități
expe
rimen
tale
: E:
Cer
ceta
rea
mos
trel
or d
e pr
odus
e uti
lizat
e în
acti
vita
tea
cotid
iană
, spe
cific
area
subs
tanț
elor
util
izate
la p
rodu
cere
, ar
gum
enta
rea
nece
sităț
ii uti
lizăr
ii lo
r.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Subs
tanț
ele
ce îm
i asig
ură
conf
ortu
l în
casă
.•
Tape
tele
lava
bile
, ten
cuia
la d
ecor
ativă
sau
totu
și va
rul?
5. C
him
ia în
via
ța s
ocie
tății
5.1.
Sel
ecta
rea
din
dife
rite
surs
e a
info
rmaț
iilor
rele
vant
e de
spre
ch
imia
în v
iața
soci
etăț
ii pe
ntru
el
ucid
area
situ
ațiil
or c
onte
xtua
-le
con
cret
e.5.
2. A
naliz
area
și si
stem
atiza
rea
elem
ente
lor i
nfor
maț
iona
le în
fo
rmă
de sc
hem
e/ta
bele
con
-ce
ptua
le.
5.3.
Apr
ecie
rea
criti
că a
in
form
ațiil
or o
ferit
e de
dife
rite
surs
e pr
ivin
d pr
oprie
tățil
e, u
ti-liz
area
, infl
uenț
a su
bsta
nțel
or
asup
ra o
rgan
ismul
ui și
med
iu-
lui.
Chim
ia ş
i pro
duse
le a
limen
tare
. Păs
tra-
rea,
con
serv
area
, am
bala
rea.
Adi
tivi a
li-m
enta
ri. M
arca
jul p
rodu
selo
r alim
enta
re.
Prot
ecția
con
sum
ator
ului
.Ch
imia
şi p
rodu
sele
farm
aceu
tice.
Reg
uli
gene
rale
de
păst
rare
și a
dmin
istr
are
a m
edic
amen
telo
r de
dife
rite
tipur
i. Tr
usa
de m
edic
amen
te.
Chim
ia ş
i pro
duse
le d
e ig
ienă
şi d
e cu
răța
re. T
ipul
de
prod
use.
Com
pone
nții
activ
i. Re
gulil
e de
păs
trar
e și
utiliz
are
ino-
fens
ivă.
Exer
ciții
:•
Prez
enta
rea
cerin
țelo
r priv
ind
info
rmaț
iile
nece
sare
de
spre
un
prod
us co
mer
cializ
at: p
rodu
s alim
enta
r; pr
odus
de
igie
nă/d
e cu
răța
re; p
rodu
s cos
meti
c/m
edica
men
t.•
Desc
ifrar
ea m
arca
jelo
r de
pe p
rodu
sele
util
izate
frec
vent
în
acti
vita
tea
cotid
iană
.•
Prez
enta
rea
unor
pro
duse
de
larg
con
sum
cu
nom
inal
iza-
rea/
cara
cter
izare
a/ar
gum
enta
rea
subs
tanț
elor
org
anic
e și
anor
gani
ce c
e in
tră
în c
ompo
ziția
lor.
• Ar
gum
enta
rea
regu
lilor
de
păst
rare
și a
dmin
istr
are
a pr
o-du
selo
r alim
enta
re, m
edic
amen
telo
r și a
pro
duse
lor c
him
ice
pent
ru si
gura
nța
pers
onal
ă și
soci
ală.
• Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă a
dom
eniil
or p
rofe
siona
le le
gate
de
apl
icar
ea ra
ționa
men
telo
r/ca
lcul
elor
/com
pete
nțel
or sp
e-ci
fice
chim
iei.
42
5.4.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a pr
oiec
telo
r ce
vize
ază
inte
gra-
rea
chim
iei î
n ac
tivita
tea
coti-
dian
ă.5.
5. E
xprim
area
opi
niei
pro
prii
priv
ind
inte
grar
ea su
bsta
nțel
or
în a
ctivi
tate
a um
ană.
Sigu
ranț
a ch
imic
ă. L
imita
max
imal
ad-
misi
bilă
. Lim
ita d
e de
tecț
ie. P
olua
rea
chim
ică.
Pro
blem
ele
de u
tiliza
re si
gură
a
subs
tanț
elor
și a
reac
țiilo
r chi
mic
e în
via
ța
cont
empo
rană
.Ch
imia
şi c
alita
tea
vieț
ii.
Activ
ități
crea
tive:
• El
abor
area
pro
blem
elor
apl
icati
ve c
u în
cadr
area
co
nțin
utul
ui c
him
ic la
situ
ații
prac
tice
din
activ
itate
a
cotid
iană
.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctel
or:
• Eu
în lu
mea
chi
mie
i.•
Învă
ț chi
mia
ca
să p
ot d
ețin
e dr
eptu
l la
o al
eger
e co
nștie
ntă.
Prod
use
şcol
are
reco
man
date
pen
tru
toat
e un
itățil
e de
învă
țare
:Ex
erci
ții: e
nunț
arg
umen
tat n
otat
sau
form
ulat
; înt
reba
re c
auza
lă fo
rmul
ată;
lanț
logi
c el
abor
at; a
lgor
itm e
labo
rat;
exer
cițiu
rezo
lvat
; fișă
de
lucr
u co
mpl
etat
ă; sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; ecu
ație
chi
mic
ă al
cătu
ită c
onfo
rm p
aram
etril
or in
dica
ți;Re
zolv
area
pro
blem
elor
: pro
blem
ă re
zolv
ată
în b
aza
algo
ritm
ilor e
labo
rați;
pro
blem
ă re
zolv
ată
prin
tran
spun
erea
alg
oritm
ilor î
n sit
uații
noi
de
învă
țare
;Ac
tivita
te e
xper
imen
tală
: exp
erie
nță
de la
bora
tor/
expe
rimen
t dig
ital/l
ucra
re p
racti
că re
aliza
tă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; ra
port
de
activ
itate
ex
perim
enta
lă e
labo
rat;
Activ
itate
cre
ativă
: sch
emă
de re
per r
ealiz
ată;
situ
ație
- pr
oble
mă
mod
elat
ă/re
zolv
ată
conf
orm
par
amet
rilor
indi
cați;
stud
iu d
e ca
z rea
lizat
; pr
oiec
t rea
lizat
și p
reze
ntat
;Pr
odus
de
eval
uare
: tes
t de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
;
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
II-a,
ele
vul/e
leva
poa
te:
• ex
plic
a și
oper
a cu
noț
iuni
le re
ferit
oare
la c
ompu
șii o
rgan
ici c
u im
port
anță
vita
lă, c
ompu
șii o
rgan
ici m
acro
mol
ecul
ari,
reac
țiile
chi
mic
e și
legi
tățil
e de
curg
erii
lor,
anal
iza c
him
ică
în si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă;•
cara
cter
iza co
mpa
rativ
: com
pușii
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
, pol
imer
ii, ca
uciu
curil
e, fi
brel
e, re
acții
le ch
imic
e de
dife
rite
tipur
i, pr
oces
ele
tehn
olog
ice
de p
rodu
cere
chi
mic
ă, su
bsta
nțel
e or
gani
ce și
ano
rgan
ice;
feno
men
ele
de iz
omer
ie și
alo
trop
ie;
• m
odel
a: p
entr
u co
mpu
șii o
rgan
ici c
u im
port
anță
vita
lă –
ecu
ațiil
e ch
imic
e ce
cara
cter
izeaz
ă pr
oprie
tățil
e; tr
ansf
orm
ările
lor î
n or
gani
sm și
na-
tură
; pen
tru
com
pușii
org
anic
i mac
rom
olec
ular
i – e
cuaț
iile
chim
ice/
sche
mel
e de
obț
iner
e; si
tuaț
iile
prac
tice
ce vi
zeaz
ă uti
lizar
ea lo
r; ex
pres
iile
mat
emati
ce a
legi
i acț
iuni
i mas
elor
și a
cons
tant
elor
de
echi
libru
chim
ic; e
cuaț
iile
chim
ice
(mol
ecul
are,
ioni
ce):
de d
isoci
ere
a el
ectr
oliți
lor t
ari
și sla
bi; a
inte
racț
iuni
lor î
n so
luții
de
elec
trol
iți; a
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
cati
onilo
r/an
ioni
lor c
u in
dica
rea
sem
nalu
lui a
naliti
c;
43
• an
aliza
și si
stem
atiza
ele
men
tele
info
rmaț
iona
le în
form
ă de
sche
me/
tabe
le c
once
ptua
le;
• el
abor
a și
aplic
a al
gorit
mi:
de c
alcu
lare
a c
once
ntra
țiilo
r mol
are
a io
nilo
r; de
ana
liză/
sepa
rare
/iden
tifica
re a
unu
i am
este
c de
cati
oni/a
ni-
oni;
de re
zolv
are
a pr
oble
mel
or la
situ
ații
ce v
izeaz
ă ca
lcul
ele
term
ochi
mic
e; p
arte
a de
mas
ă a
subs
tanț
ei p
ure/
impu
rităț
ilor;
• re
zolv
a pr
oble
me:
cu
cara
cter
for
mati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or/m
etod
elor
de
obțin
ere/
utiliz
ării/
iden
tifică
rii c
ompu
șilor
org
anic
i cu
im
port
anță
vita
lă; c
u ca
ract
er fo
rmati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or, u
tiliză
rii, r
ecic
lării
com
pușil
or o
rgan
ici m
acro
mol
ecul
ari;
cont
extu
ale
pri-
vind
pro
prie
tățil
e, o
bțin
erea
, uti
lizar
ea ș
i efe
ctul
sub
stan
țelo
r or
gani
ce ș
i ano
rgan
ice
asup
ra o
rgan
ismul
ui ș
i med
iulu
i prin
util
izare
a ra
ționa
men
telo
r spe
cific
e ch
imie
i; de
pre
para
re a
sol
uțiil
or c
u o
anum
ită c
once
ntra
ție m
olar
ă/pa
rte
de m
asă;
în b
aza
prod
usul
ui io
nic
al
apei
cu
indi
care
a/id
entifi
care
a m
ediu
lui s
oluț
iei;
de d
eter
min
are
a pH
/pO
H-u
lui î
n so
luții
de
acizi
/baz
e ta
ri; în
vol
umet
rie în
baz
a no
țiuni
i de
con
cent
rație
mol
ară;
•
argu
men
ta le
gătu
ra c
auză
-efe
ct d
intr
e st
ruct
ură,
pro
prie
tăți,
obț
iner
e, id
entifi
care
, util
izare
a c
ompu
șilor
org
anic
i; le
gătu
rile
gene
tice
dint
re c
lase
le d
e co
mpu
și or
gani
ci;
• in
vesti
ga te
oreti
c-ex
perim
enta
l con
text
e pr
oble
mati
ce re
ale/
mod
elat
e, le
gate
de:
pro
prie
tățil
e, o
bțin
erea
, ide
ntific
area
, util
izare
a, re
ci-
clar
ea c
ompu
șilor
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
, com
pușil
or o
rgan
ici m
acro
mol
ecul
ari;
nece
sitat
ea p
repa
rării
sol
uțiil
or ș
i rea
lizăr
ii un
ei
anal
ize c
him
ice;
•
apre
cia
criti
c: ra
port
ul în
tre
bene
ficiil
e și
efec
tele
neg
ative
ale
utiliz
ării c
ompu
șilor
org
anic
i; util
izării
/rea
lizăr
ii rea
cțiil
or ch
imic
e; im
port
anța
su
bsta
nțel
or o
rgan
ice
și an
orga
nice
pen
tru
toat
e do
men
iile
activ
ității
um
ane;
info
rmaț
iile
ofer
ite d
e di
ferit
e su
rse
priv
ind
prop
rietă
țile,
uti
lizar
ea, i
nflue
nța
subs
tanț
elor
asu
pra
orga
nism
ului
;•
elab
ora
și pr
ezen
ta p
roie
cte
ce v
izeaz
ă in
tegr
area
chi
mie
i în
activ
itate
a co
tidia
nă;
• ar
gum
enta
dom
eniil
e pr
ofes
iona
le le
gate
de
aplic
area
rațio
nam
ente
lor/
calc
ulel
or/c
ompe
tenț
elor
spec
ifice
Chi
mie
i,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;•
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
• pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or;
• ex
igen
ță p
entr
u no
rmel
e de
secu
ritat
e pe
rson
ală
și so
cial
ă;•
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
.
44
PRO
FILU
L U
MA
NIS
T, C
LASA
A X
-A, C
HIM
IA G
ENER
ALĂ
ŞI A
NO
RGA
NIC
ĂU
nită
ți de
com
pete
nță
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți și
prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te
1. C
him
ia –
ştii
nța
desp
re su
bsta
nțe
1.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă cu
noț
iuni
le c
e se
refe
-ră
la: a
tom
; ele
men
t chi
mic
; su
bsta
nță;
reac
ția c
him
ică.
1.2.
Disti
nger
ea ti
puril
or
reac
țiilo
r chi
mic
e du
pă e
cuaț
iile
reac
țiilo
r și c
orel
area
lor c
u pr
o-ce
sele
ce
au lo
c în
nat
ură,
via
ța
cotid
iană
; inv
estig
area
lor e
xpe-
rimen
tală
.1.
3. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or d
e ca
lcul
în b
aza
form
ulei
chi
mic
e și
ecua
ției c
him
ice,
cu
aplic
area
le
gilo
r fun
dam
enta
le a
le c
him
iei.
1.4.
For
mul
area
con
cluz
iilor
pe
rson
ale
priv
ind
impo
rtan
ța
stud
ierii
chi
mie
i, su
bsta
nțel
or și
re
acții
lor c
him
ice.
Chim
ia –
fact
or e
senț
ial a
l rap
ortu
lui o
m –
ac
tivita
te u
man
ă –
med
iu.
Sist
emul
noț
iuni
lor c
him
ice
şi le
gile
fun-
dam
enta
le u
tiliza
te p
entr
u a
cara
cter
iza:
a) a
tom
ul/e
lem
entu
l chi
mic
(mas
ă at
omi-
că re
lativ
ă, v
alen
ța sa
u gr
adul
de
oxid
are)
;b)
subs
tanț
a (m
olec
ulă
și fo
rmul
ă ch
imi-
că în
baz
a le
gii c
onst
anțe
i com
poziț
iei,
mas
ă m
olec
ular
ă re
lativ
ă, m
asă
mol
ară,
cl
asifi
care
și n
omen
clat
ura
subs
tanț
elor
an
orga
nice
).c)
reac
ția c
him
ică
(ecu
ația
chi
mic
ă ca
refle
cție
a le
gii c
onse
rvăr
ii m
asei
su
bsta
nțel
or; r
eacț
ii de
com
bina
re, d
e de
scom
pune
re, d
e su
bstit
uție
, de
schi
mb;
ex
oter
mă,
end
oter
mă;
reve
rsib
ile și
ire-
vers
ibile
; cat
aliti
că și
nec
atal
itică
).M
ărim
ile fi
zice
util
izat
e pe
ntru
cal
cule
în
baza
form
ulei
chi
mic
e și
ecua
ției c
him
ice
(can
titat
ea d
e su
bsta
nță,
mas
a m
olar
ă,
volu
m m
olar
, mas
a, v
olum
ul).
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:le
gea
cons
tanț
ei c
ompo
ziție
i; re
acție
exo
-te
rmă,
end
oter
mă,
reve
rsib
ilă, i
reve
rsib
i-lă
, cat
aliti
că, n
ecat
aliti
că.
Inst
ruct
aj:
Tehn
ica
secu
rităț
ii în
labo
rato
rul ș
cola
r de
chim
ie.
Exer
ciții
:•
Defin
irea
și ap
licar
ea n
oțiu
nilo
r fun
dam
enta
le a
le c
him
iei
prin
alc
ătui
rea/
anal
iza e
xpre
siilo
r de
tip a
devă
rat-f
als.
• Al
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
în b
aza
vale
nței
sau
grad
ului
de
oxi
dare
, sar
cini
lor i
onilo
r și d
enum
irilo
r sub
stan
țelo
r. De
-te
rmin
area
val
ențe
i în
baza
form
ulei
chi
mic
e.•
Clas
ifica
rea
și de
num
irea
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
în b
aza
form
ulel
or c
him
ice.
• De
term
inar
ea ti
pulu
i rea
cțiil
or c
him
ice
după
dife
rite
crite
-rii
și m
odel
area
ecu
ațiil
or re
acții
lor c
him
ice
de ti
pul i
ndic
at.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: c
alcu
lare
a m
asei
, vol
umul
ui,
canti
tății
de
subs
tanț
ă în
baz
a: a
) for
mul
ei c
him
ice;
b)
ecu
ație
i chi
mic
e.Ac
tivită
ți ex
perim
enta
le (E
– e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r):E:
Rea
lizar
ea re
acții
lor c
him
ice
de d
iferit
e tip
uri.
Activ
ități
crea
tive:
• Pr
ezen
tare
a (b
uleti
n de
iden
titat
e, C
V) a
une
i sub
stan
țe
uzua
le c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui: d
enum
ire tr
ivia
lă/s
iste
mati
că
– fo
rmul
ă ch
imic
ă –
dom
eniu
l de
utiliz
are
– pr
oprie
tate
a ce
de
term
ină
utiliz
area
ei –
influ
ența
asu
pra
sănă
tății
/med
iulu
i –
conc
luzii
.•
Plan
ifica
rea
activ
itățil
or d
e el
abor
are/
prez
enta
re a
pro
iec-
tulu
i și a
crit
eriil
or d
e ev
alua
re.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Reac
țiile
chi
mic
e în
serv
iciu
l om
ului
.•
Om
-chi
mie
-med
iu.
45
2. C
ompo
ziția
şi s
truc
tura
subs
tanț
ei
2.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră
la: s
truc
tura
ato
mul
ui; s
truc
tura
su
bsta
nței
.2.
2. A
plic
area
alg
oritm
ilor d
e ca
-ra
cter
izare
a e
lem
ente
lor c
him
i-ce
din
per
ioad
ele
I –IV
, sub
gru-
pele
prin
cipa
le, a
com
pușil
or lo
r re
ieșin
d di
n po
ziția
în S
iste
mul
Pe
riodi
c.2.
3. C
arac
teriz
area
schi
mbă
rii
perio
dice
a p
ropr
ietă
ților
ele
-m
ente
lor s
ubgr
upel
or p
rinci
pale
și
a co
mpu
șilor
lor.
2.4.
Rel
ațio
nare
a co
mpo
ziție
i su
bsta
nței
cu
tipul
legă
turii
chi
-m
ice
și pr
oprie
tățil
e fiz
ice.
2.5.
Pre
zent
area
pro
duse
lor
crea
tive,
ce
se re
feră
la fe
nom
e-nu
l per
iodi
cită
ții,
com
poziț
ia și
st
ruct
ura
subs
tanț
ei.
Atom
ul. S
truc
tura
ato
mul
ui. N
ucle
u, p
ro-
ton,
neu
tron
, ele
ctro
n, n
ivel
ene
rgeti
c.St
ruct
ura
înve
lişur
ilor e
lect
roni
ce p
entr
u at
omii
elem
ente
lor p
erio
adel
or I
– IV
, va
lenț
ele
sau
grad
ele
de o
xida
re p
osib
ile
pent
ru e
lem
ente
le su
bgru
pelo
r prin
cipa
le,
elec
tron
egati
vita
tea,
oxi
dant
, red
ucăt
or.
Cara
cter
istic
a el
emen
telo
r chi
mic
e di
n su
bgru
pele
prin
cipa
le a
le p
erio
adel
or
I – IV
în fu
ncție
de
poziț
ia lo
r în
Sist
emul
Pe
riodi
c (S
P).
Lege
a pe
riodi
cită
ții. S
chim
bare
a pe
riodi
-că
a p
ropr
ietă
ților
met
alic
e și
nem
etal
ice
ale
elem
ente
lor d
in p
erio
adel
e I –
III;
a co
mpo
ziție
i și p
ropr
ietă
ților
oxi
zilor
și
hidr
oxizi
lor s
uper
iori.
Legă
tură
chi
mic
ă. T
ipur
i de
legă
tură
chi
-m
ică:
cov
alen
tă (n
epol
ară
și po
lară
), io
-ni
că, m
etal
ică,
de
hidr
ogen
. Pro
prie
tățil
e su
bsta
nțel
or c
u di
ferit
e tip
uri d
e le
gătu
ră
chim
ică.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:ni
vel e
nerg
etic,
legă
tură
de
hidr
ogen
.
Exer
ciții
:•
Exem
plifi
care
a uti
lizăr
ii no
țiuni
lor l
egat
e de
stru
ctur
a at
o-m
ului
și st
ruct
ura
subs
tanț
ei p
rin a
lcăt
uire
a ex
pres
iilor
de
tip a
devă
rat –
fals
și de
tip
lacu
nar.
• M
odel
area
stru
ctur
ii at
omilo
r ele
men
telo
r din
per
ioad
ele
I – IV
și c
arac
teriz
area
ele
men
telo
r chi
mic
e di
n su
bgru
pele
pr
inci
pale
dup
ă al
gorit
m: 1
) poz
iția
în S
istem
ul P
erio
dic;
2)
stru
ctur
a at
omul
ui; 3
) val
ențe
le sa
u gr
adel
e de
oxi
dare
po
sibile
; 4) c
arac
teru
l ele
men
tulu
i (m
etal
ic/n
emet
alic
); 5)
subs
tanț
a sim
plă
(form
ula,
den
umire
a, c
arac
teru
l);
6) o
xidu
l și h
idro
xidu
l sup
erio
r (fo
rmul
a, d
enum
irea,
car
ac-
teru
l); 7
) com
pusu
l vol
atil c
u hi
drog
enul
pen
tru
nem
etal
e (fo
rmul
a, d
enum
irea)
.•
Aran
jare
a el
emen
telo
r/su
bsta
nțel
or în
ord
inea
cre
șter
ii/de
scre
șter
ii pr
oprie
tățil
or p
erio
dice
.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
mol
ecul
are
ale
subs
tanț
elor
cu
un
anum
it tip
de
legă
tură
chi
mic
ă în
baz
a un
ui și
r de
elem
ente
; co
rela
rea
lor c
u pr
oprie
tățil
e fiz
ice.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Inve
stiga
rea
unor
pro
prie
tăți
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or u
tili-
zate
în b
ucăt
ărie
, agr
icul
tură
, med
icin
ă ș.
a., c
u di
ferit
e tip
uri
de le
gătu
ri ch
imic
e.
Activ
ități
crea
tive:
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
:Fe
nom
enul
per
iodi
cită
ții în
nat
ură
și so
ciet
ate.
Stud
iu d
e ca
z:Su
bsta
nțel
e ce
ne
înco
njoa
ră în
via
ța c
otidi
ană:
tipu
l leg
ătu-
rii c
him
ice
– pr
oprie
tățil
e fiz
ice
– ap
licar
e.
46
3. S
oluț
ii. In
tera
cțiu
nile
subs
tanț
elor
în s
oluț
ii
3.1.
Defi
nire
a și
oper
area
, în
situa
ții d
e co
mun
icar
e or
ală
și sc
risă,
cu
noț
iuni
le c
e ca
ract
e-riz
ează
solu
țiile
; med
iul/p
H-u
l so
luții
lor;
diso
ciaț
ia e
lect
roliti
că.
3.2.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
ap
licati
v-fo
rmati
ve, c
u uti
liza-
rea
noțiu
nii d
e pa
rte
de m
asă
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e în
solu
ție.
3.3.
Mod
elar
ea p
rin e
cuaț
ii ch
i-m
ice
a di
soci
ație
i ele
ctro
litice
; a
reac
țiilo
r de
inte
racț
iune
ale
el
ectr
oliți
lor î
n so
luții
(în
form
ă m
olec
ular
ă, io
nică
com
plet
ă,
redu
să).
3.4.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
:a
prop
rietă
ților
chi
mic
e a
elec
trol
ițilo
r; a
med
iulu
i so
luții
lor u
tiliza
te în
acti
vita
tea
cotid
iană
.3.
5. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e pr
ivin
d im
port
anța
so
luții
lor.
Impo
rtan
ta s
oluț
iilor
în a
ctivi
tate
a um
a-nă
. Sol
uție
, sub
stan
ță d
izolv
ată,
solv
ent,
solu
bilit
atea
subs
tanț
elor
în a
pă (î
n ba
za
Tabe
lulu
i sol
ubili
tății
). Pa
rtea
de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate
în so
luție
.D
isoc
iația
ele
ctro
litică
. Ele
ctro
liți t
ari ș
i sla
bi. D
isoci
erea
ele
ctro
lițilo
r tar
i: ac
izilo
r, ba
zelo
r alc
alin
e, să
ruril
or n
eutr
e.
Valo
rile
(sca
la) p
H și
indi
cato
rii p
entr
u ca
ract
eriza
rea
med
iulu
i neu
tru,
aci
d, b
azic
în
solu
țiile
cu
impo
rtan
ță p
racti
că.
Reac
ții d
e sc
him
b io
nic.
Con
diții
le d
ecur
-ge
rii re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic.
Prop
rietă
țile
chim
ice
ale
aciz
ilor,
baze
-lo
r, să
ruril
or în
lum
ina
teor
iei d
isoc
iație
i el
ectr
oliti
ce (e
cuaț
ii m
olec
ular
e, io
nice
co
mpl
ete
și io
nice
redu
se).
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:pH
, sca
la p
H, m
ediu
l sol
uție
i, in
dica
torii
ac
ido
– ba
zici.
Exer
ciții
: •
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul
adev
ărat
/fal
s, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă so
luții
le;
med
iul/p
H-u
l sol
uțiil
or, d
isoci
ația
ele
ctro
litică
.•
Alcă
tuire
a și
expl
icar
ea e
cuaț
iilor
de
diso
cier
e al
e el
ectr
oliți
lor t
ari.
• Al
cătu
irea
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or: d
e sc
him
b io
nic;
de
cara
c-te
rizar
e a
prop
rietă
ților
chi
mic
e ge
nera
le a
le a
cizil
or, b
aze-
lor,
săru
rilor
în fo
rmă
mol
ecul
ară
și io
nică
.Re
zolv
area
pro
blem
elor
: •
Calc
ule
în b
aza
core
lații
lor î
ntre
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e, m
asă
subs
tanț
ei, m
asa
solu
ției.
• Ca
lcul
e în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice
cu p
artic
ipar
ea
subs
tanț
elor
în so
luție
.Ac
tivită
ți ex
perim
enta
le:
E: D
eter
min
area
med
iulu
i și a
val
orilo
r pH
-ulu
i uno
r sol
uții
apoa
se c
u in
dica
toru
l uni
vers
al.
E: C
erce
tare
a ex
perim
enta
lă a
pro
prie
tățil
or c
him
ice
gene
-ra
le a
le a
cizil
or, b
azel
or, s
ărur
ilor.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
1: P
robl
emel
e ex
perim
enta
le la
tem
a „D
isoci
ația
ele
ctro
litică
”.Ac
tivită
ți cr
eativ
e:
• El
abor
area
ese
ului
: Im
port
anța
med
iulu
i (pH
-ulu
i) so
luții
lor u
tiliza
te în
via
ța c
otidi
ană.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Om
ul în
lum
ea so
luții
lor.
• Ap
ele
min
eral
e di
n Re
publ
ica
Mol
dova
.
47
4. N
emet
alel
e şi
com
puşi
i lor
4.1.
Car
acte
rizar
ea și
com
para
rea
conf
orm
alg
oritm
ului
a e
lem
en-
telo
r chi
mic
e, a
subs
tanț
elor
sim
ple
nem
etal
e, a
i com
pușil
or
lor c
u im
port
anță
pra
ctică
.4.
2. M
odel
area
prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor a
met
odel
or d
e ob
ținer
e, p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e,
a le
gătu
rilor
gen
etice
a n
emet
a-le
lor ș
i com
pușil
or lo
r.4.
3. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
cu c
onțin
ut fo
rmati
v/ap
licati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or, o
bțin
erii
nem
etal
elor
și a
com
pușil
or lo
r.4.
4. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
obțin
erii
și pr
oprie
tățil
or
oxig
enul
ui, h
idro
genu
lui,
oxi-
dulu
i de
carb
on (I
V) c
onfo
rm
inst
rucț
iuni
lor.
4.5.
For
mul
area
con
cluz
iilor
pe
rson
ale
priv
ind
bene
ficiil
e/
efec
tele
neg
ative
ale
util
izării
ne
met
alel
or și
a c
ompu
șilor
lor
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
Nem
etal
ele
cu im
port
anță
vita
lă (h
idro
-ge
n, c
arbo
n, a
zot,
oxig
en, f
osfo
r, su
lf, c
lor)
– ca
ract
eris
tica
gene
rală
a e
lem
ente
lor
după
poz
iția
în S
P.Su
bsta
nțel
e si
mpl
e ne
met
ale:
stru
ctur
a,
prop
rietă
țile
fizic
e și
chim
ice
(inte
racț
iuni
cu
met
alel
e, o
xige
nul,
hidr
ogen
ul),
utili-
zare
a.O
bțin
erea
nem
etal
elor
: a o
xige
nulu
i (di
n ae
r, ap
ă, p
erox
id d
e hi
drog
en);
a hi
drog
e-nu
lui (
din
met
an, a
pă, a
cizi)
.Co
mpu
şii h
idro
gena
ți ai
nem
etal
elor
(c
loru
ra d
e hi
drog
en, a
mon
iacu
l): u
ti-liz
area
, pro
prie
tățil
e fiz
ice,
obț
iner
ea.
Prop
rietă
țile
chim
ice
ale
amon
iacu
lui
(inte
racț
iune
a cu
apa
și a
cizi)
și a
le a
cidu
-lu
i clo
rhid
ric.
Oxi
zii n
emet
alel
or (d
e su
lf (IV
și V
I), d
e fo
sfor
(V),
de c
arbo
n (IV
)) şi
aci
zii (
sul-
furic
, azo
tic, f
osfo
ric):
nom
encl
atur
a,
prop
rietă
țile
fizic
e, c
him
ice
gene
rale
, uti
lizar
ea. O
bțin
erea
aci
dulu
i sul
furic
și
fosf
oric
.Se
ria g
eneti
că a
nem
etal
elor
.
Exer
ciții
:•
Cara
cter
izare
a co
mpa
rativ
ă a
elem
ente
lor c
him
ice
și a
subs
tanț
elor
sim
ple
nem
etal
e, u
tilizâ
nd a
lgor
itmul
: a) p
oziți
a în
SP;
b) s
truc
tura
ato
mul
ui; c
) răs
pând
irea
în n
atur
ă și
rolu
l bi
olog
ic; d
) obț
iner
ea, e
) pro
prie
tățil
e fiz
ice;
f) p
ropr
ietă
țile
chim
ice;
g) u
tiliza
rea.
• Ex
empl
ifica
rea
lanț
ului
logi
c di
ntre
obț
iner
e –
prop
rietă
ți –
utiliz
are
a ne
met
alel
or și
a c
ompu
șilor
lor.
• Re
aliza
rea
tran
sfor
măr
ilor c
him
ice
ale
nem
etal
elor
și a
co
mpu
șilor
lor î
n ba
za le
gătu
rilor
gen
etice
, prin
scrie
rea
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
him
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
u co
nțin
ut fo
rmati
v-ap
licati
v în
ba
za e
cuaț
iilor
reac
țiilo
r chi
mic
e сu
par
ticip
area
nem
etal
e-lo
r și c
ompu
șilor
lor (
utiliz
ând
core
lații
le în
tre
măr
imile
fizic
e ce
car
acte
rizea
ză su
bsta
nțel
e și
solu
țiile
).
Activ
ități
expe
rimen
tale
: E:
Obț
iner
ea și
pro
prie
tățil
e ox
idul
ui d
e ca
rbon
(IV)
.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2: O
bțin
erea
și p
ropr
ietă
țile
nem
etal
e-lo
r (ox
igen
ul și
hid
roge
nul).
Activ
ități
crea
tive:
• El
abor
area
CV-
ului
unu
i nem
etal
.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
:O
xizii
aci
zi: b
enefi
cii ș
i dau
ne.
48
5. M
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or
5.1.
Car
acte
rizar
ea și
com
para
re
a co
nfor
m a
lgor
itmul
ui a
: ele
-m
ente
lor c
him
ice,
subs
tanț
elor
sim
ple
met
ale,
ai c
ompu
șilor
lor
cu im
port
anță
pra
ctică
.5.
2. M
odel
area
prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor a
pro
prie
tățil
or c
him
i-ce
, a m
etod
elor
de
obțin
ere,
a
legă
turil
or g
eneti
ce a
le m
etal
e-lo
r și c
ompu
șilor
lor.
5.3.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
cu
conț
inut
form
ativ-
aplic
ativ,
în
baza
pro
prie
tățil
or și
obț
iner
ii m
etal
elor
și c
ompu
șilor
lor.
5.4.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
fizic
e și
chi-
mic
e al
e m
etal
elor
con
form
in
stru
cțiu
nilo
r.5.
5. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e, p
rivin
d be
nefic
iile/
efec
tele
neg
ative
ale
util
izării
al
iaje
lor,
met
alel
or/c
ompu
șilor
lo
r.
Met
alel
e cu
impo
rtan
ță v
itală
şi
indu
stria
lă –
car
acte
ristic
a ge
nera
lă d
upă
poziț
ia în
Sis
tem
ul P
erio
dic.
Subs
tanț
ele
sim
ple
met
ale:
pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e ge
nera
le (i
nter
acțiu
nea
cu n
emet
ale,
apa
, aci
zii, s
ărur
ile).
Seria
ac
tivită
ții m
etal
elor
. Obț
iner
ea (p
e ex
em-
plul
fier
ului
, cup
rulu
i). U
tiliza
rea
met
ale-
lor.
Alia
jele
(fon
ta, o
țelu
l).O
xizi
i şi h
idro
xizi
i met
alel
or: c
ompo
ziția
, pr
oprie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e ge
nera
le,
dom
eniil
e de
util
izare
.Să
ruril
e de
sodi
u, p
otas
iu, c
alci
u cu
impo
rtan
ță v
itală
și in
dust
rială
: co
mpo
ziția
și u
tiliza
rea.
Seria
gen
etică
a m
etal
elor
.
Exer
ciții
:•
Cara
cter
izare
a co
mpa
rativ
ă a
ele
men
telo
r chi
mic
e și
a su
bsta
nțel
or si
mpl
e m
etal
e co
nfor
m a
lgor
itmul
ui: a
) poz
iția
în S
P; b
) str
uctu
ra a
tom
ului
; c) r
ăspâ
ndire
a în
nat
ură
și ro
lul
biol
ogic
; d) o
bțin
erea
, e) p
ropr
ietă
țile
fizic
e; f)
pro
prie
tățil
e ch
imic
e; g
) util
izare
a.•
Mod
elar
ea e
cuaț
iilor
reac
țiilo
r chi
mic
e ce
car
acte
rizea
ză
prop
rietă
țile
chim
ice
și ob
ținer
ea o
xizil
or b
azic
i, ba
zelo
r, să
ruril
or în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
ale
met
alel
or și
a
com
pușil
or lo
r.•
Exem
plifi
care
a tr
ansp
uner
ii pr
oprie
tățil
or, p
roce
selo
r chi
-m
ice
ce v
izeaz
ă m
etal
ele/
com
pușii
met
alel
or în
situ
ații
con-
text
uale
acti
vită
ții u
man
e pr
in e
cuaț
ii al
e re
acții
lor c
him
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
u co
nțin
ut fo
rmati
v-ap
licati
v în
ba
za e
cuaț
iilor
reac
țiilo
r chi
mic
e cu
par
ticip
area
met
alel
or și
a
com
pușil
or lo
r (uti
lizân
d co
rela
țiile
într
e m
ărim
ile fi
zice
ce
cara
cter
izeaz
ă su
bsta
nțel
e și
solu
țiile
).Ac
tivită
ți ex
perim
enta
le:
E: C
erce
tare
a un
or p
ropr
ietă
ți fiz
ice
ale
mos
trel
or d
e m
etal
e și
alia
je.
E: C
erce
tare
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice
ale
met
alel
or
(inte
racț
iune
a cu
nem
etal
e (o
xige
n), c
u ac
izi și
solu
ții d
e să
ruri)
.Ac
tivită
ți cr
eativ
e/el
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui:
•
Met
alel
e: tr
ecut
, pre
zent
și v
iitor
.
49
6. S
ubst
anțe
le a
norg
anic
e în
via
ța s
ocie
tății
6.1.
Mod
elar
ea le
gătu
rilor
ge-
netic
e di
ntre
cla
sele
de
com
puși
anor
gani
ci p
rin e
cuaț
ii al
e re
acții
lor c
him
ice.
6.2.
For
mul
area
con
cluz
iilor
și
solu
țiilo
r per
sona
le, p
rivin
d uti
-liz
area
inof
ensiv
ă a
subs
tanț
elor
ch
imic
e.
Rolu
l Chi
mie
i în
soci
etat
e şi
în v
iață
. Co
rela
ția d
intr
e ob
ținer
ea –
pro
prie
tățil
e–uti
lizar
ea –
impa
ctul
asu
pra
med
iulu
i și a
să
nătă
ții a
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:lim
ita m
axim
al a
dmisi
bilă
, pro
tecț
ia c
hi-
mic
ă a
med
iulu
i, m
ater
iale
alte
rnati
ve/
reci
clab
ile.
Exer
ciții
: •
Real
izare
a le
gătu
rilor
gen
etice
din
tre
clas
ele
de c
ompu
și an
orga
nici
prin
scrie
rea
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
him
ice.
Activ
ități
crea
tive:
•
Dezb
ater
i: U
tiliza
rea
inof
ensiv
ă a
subs
tanț
elor
chi
mic
e;
• St
udiu
de
caz:
Sub
stan
țele
chi
mic
e și
impa
ctul
lor a
supr
a vi
eții
cotid
iene
.
Prod
use
şcol
are
reco
man
date
pen
tru
toat
e un
itățil
e de
învă
țare
:Ex
erci
ții: e
xerc
ițiu
rezo
lvat
; fișă
de
lucr
u co
mpl
etat
ă; sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; ecu
ație
chi
mic
ă al
că-
tuită
; Re
zolv
area
pro
blem
elor
: pro
blem
ă re
zolv
ată;
Activ
itate
exp
erim
enta
lă: l
ucra
re p
racti
că/e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r/ex
perie
nță
de la
bora
tor d
igita
lă re
aliza
tă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; ra
port
de
acti
vita
te e
xper
imen
tală
ela
bora
t;Ac
tivită
ți cr
eativ
e: C
V-ul
ele
men
tulu
i/sub
stan
ței c
ompl
etat
; ese
u el
abor
at/p
reze
ntat
; stu
diu
de c
az re
aliza
t; pr
oiec
t rea
lizat
și p
reze
ntat
;Pr
odus
de
eval
uare
: tes
t de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
.
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
-a, e
levu
l/ele
va p
oate
: •
expl
ica
și op
era
cu n
oțiu
nile
chi
mic
e re
ferit
oare
la a
tom
/ele
men
t chi
mic
/sub
stan
ță a
norg
anic
ă/re
acție
chi
mic
ă/so
luție
;•
mod
ela
stru
ctur
a at
omilo
r (el
emen
tele
chi
mic
e 1-
36);
form
ule
chim
ice
în b
aza
vale
nței
sau
grad
ului
de
oxid
are;
form
ulel
e su
bsta
nțel
or c
u un
an
umit
tip d
e le
gătu
ră c
him
ică;
ecu
ații
de re
acții
chi
mic
e de
dife
rite
tipur
i/ce
cara
cter
izeaz
ă pr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e co
mpu
șilor
ano
rgan
ici;
• re
zolv
a pr
oble
me
de c
alcu
l în
baza
form
ulel
or c
him
ice/
ecua
țiilo
r chi
mic
e, sc
hem
ei le
gătu
rii g
eneti
ce d
intr
e co
mpu
șii a
norg
anic
i;•
dete
rmin
a tip
ul re
acție
i chi
mic
e du
pă e
cuaț
ia re
acție
i, tip
ul le
gătu
rii c
him
ice
după
form
ula
chim
ică,
une
le p
ropr
ietă
ți fiz
ice
ale
subs
tanț
ei
după
tipu
l leg
ătur
ii ch
imic
e; v
alen
țele
pos
ibile
ale
ele
men
telo
r sub
grup
elor
prin
cipa
le d
upă
poziț
ia în
Sis
tem
ul P
erio
dic;
•
inve
stiga
exp
erim
enta
l res
pect
ând
tehn
ica
secu
rităț
ii: p
ropr
ietă
țile
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or c
u di
ferit
e tip
uri d
e le
gătu
ră c
him
ică;
rea
cții
chim
ice
de d
iferit
e tip
uri,
obțin
erea
, pro
prie
tățil
e ch
imic
e al
e ne
met
alel
or/m
etal
elor
și a
com
pușil
or lo
r, m
ediu
l sol
uțiil
or u
tiliza
te în
acti
vi-
tate
a co
tidia
nă;
• ev
alua
impo
rtan
ța s
oluț
iilor
pen
tru
activ
itate
a um
ană;
pro
blem
ele
de m
ediu
în ra
port
cu
aplic
area
nem
etal
elor
/met
alel
or și
a c
ompu
șilor
lo
r în
activ
itate
a pe
rson
ală;
• el
abor
a și
prez
enta
pro
duse
cre
ative
refe
ritor
la su
bsta
nțel
e an
orga
nice
din
juru
l nos
tru
și im
pact
ul lo
r asu
pra
med
iulu
i,
50
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și cr
eativ
itate
în c
arac
teriz
area
subs
tanț
elor
și p
roce
selo
r chi
mic
e;•
core
ctitu
dine
și d
esch
ider
e în
util
izare
a lim
baju
lui c
him
ic și
а te
hnol
ogiil
or d
igita
le;
• pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
solu
ționa
rea
prob
lem
elor
;•
exig
ență
pen
tru
norm
ele
de se
curit
ate
pers
onal
ă și
soci
ală;
• re
spon
sabi
litat
e fa
ță d
e să
năta
tea
pers
onal
ă și
grijă
față
de
med
iu.
51
PRO
FILU
L U
MA
NIS
T, C
LASA
А X
I-A, C
HIM
IA O
RGA
NIC
ĂU
nită
ți de
com
pete
nță
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți și
prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te
1. H
idro
carb
urile
sat
urat
e –
part
e co
mpo
nent
ă a
resu
rsel
or n
atur
ale
1.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a cu
no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
chi
mia
or
gani
că, a
lcan
i și s
urse
le n
a-tu
rale
de
alca
ni, î
n sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.1.
2. M
odel
area
pen
tru
alca
ni
a fo
rmul
elor
mol
ecul
are
și de
stru
ctur
ă al
e om
olog
ilor,
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă al
e izo
mer
ilor p
osib
ili, a
den
umiri
-lo
r lor
con
form
nom
encl
atur
ii sis
tem
atice
.1.
3. C
arac
teriz
area
pr
oprie
tățil
or fi
zice
și ch
imic
e (p
rin e
cuaț
iile
reac
țiilo
r) al
e al
cani
lor î
n co
rela
ție c
u uti
liza-
rea
lor.
1.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
calc
ul c
e au
un
conț
inut
apl
ica-
tiv în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice
cu
parti
cipa
rea
alca
nilo
r.1.
5. A
prec
iere
a cr
itică
a u
tiliză
rii
gazu
lui n
atur
al și
a p
rodu
selo
r pe
trol
iere
în c
alita
te d
e co
m-
busti
bil ș
i mat
erie
prim
ă pe
ntru
pr
otec
ția m
ediu
lui.
Chim
ia o
rgan
ică
ca p
arte
com
pone
ntă
a ști
ințe
i „Ch
imia
”. Su
bsta
nțel
e or
gani
-ce
: pro
veni
ența
, spe
cific
ul c
ompo
ziție
i, im
port
anța
.Ca
rbon
ul în
com
puşi
i org
anic
i (st
ruct
ura
atom
ului
, tet
rava
lenț
a). C
aten
e ca
rbon
ice.
Fo
rmul
e de
stru
ctur
ă. Iz
omer
ie. I
zom
eri.
Hid
roca
rbur
i sat
urat
e –
com
pone
nți a
i ga
zulu
i nat
ural
și p
etro
lulu
i.Al
cani
i: de
finiți
e, c
ompo
ziție
, for
mul
ă ge
-ne
rală
, ser
ia o
mol
oagă
, om
olog
i, fo
rmul
e-le
mol
ecul
are
și de
stru
ctur
ă, d
enum
irea
(n≤6
). Gr
upel
e al
chil:
meti
l, eti
l.Pr
inci
piile
nom
encl
atur
ii si
stem
atice
. Izo
mer
ia a
lcan
ilor (
izom
eria
de
cate
nă).
Prop
rietă
țile
fizic
e şi
chi
mic
e al
e al
cani
-lo
r (n≤
4): r
eacț
ia d
e su
bstit
uție
cu
clor
ul
(clo
rura
re),
de e
limin
are
a hi
drog
enul
ui,
arde
re/o
xida
re to
tală
.O
bțin
erea
alc
anilo
r (ex
trag
erea
) din
gaz
na
tura
l, pe
trol
. Ben
zina,
mot
orin
a, p
ăcu-
ra c
a pr
odus
e al
e pr
eluc
rării
pet
rolu
lui.
U
tiliz
area
alc
anilo
r (co
mbu
stibi
l, m
ater
ie
prim
ă ch
imic
ă). O
croti
rea
med
iulu
i de
polu
anții
form
ați î
n ur
ma
prel
ucră
rii și
fo
losir
ii ga
zulu
i nat
ural
, pet
rolu
lui.
Inst
ruct
aj:
Tehn
ica
secu
rităț
ii în
labo
rato
rul ș
cola
r de
chim
ie;
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul
adev
ărat
/fal
s, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă al
cani
i.•
Cara
cter
izare
a ca
rbon
ului
con
form
alg
oritm
ului
: loc
ul în
SP,
va
lenț
a, p
osib
ilita
tea
de a
form
a ca
tene
car
boni
ce, n
atur
a le
gătu
rilor
C –
C, C
– H
.•
Alcă
tuire
a fo
rmul
elor
de
stru
ctur
ă de
sfăș
urat
e și
sem
i de
sfăș
urat
e pe
ntru
hid
roca
rbur
i sat
urat
e (n
(C)≤
6) și
ale
izo-
mer
ilor l
or.
• Ex
ersa
rea
core
lație
i: co
mpo
ziția
alc
anul
ui, o
mol
ogi,
izom
e-rii
pos
ibili
, for
mul
ele
lor d
e st
ruct
ură,
den
umiri
le c
onfo
rm
nom
encl
atur
ii sis
tem
atice
.•
Mod
elar
ea p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e al
e al
cani
lor p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e în
cor
elaț
ie c
u uti
lizar
ea lo
r.Ac
tivită
ți ex
perim
enta
le (E
– e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r):E:
Ard
erea
com
pușil
or o
rgan
ici (
alco
ol e
tilic
, par
afină
, cel
u-lo
ză).
E: C
onst
ruire
a m
odel
elor
bilă
ax
pent
ru c
ompu
șii o
rgan
ici.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or în
baz
a ec
uații
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e сu
par
ticip
area
alc
anilo
r.Ac
tivită
ți cr
eativ
e:•
Elab
orar
ea sc
hem
elor
de
utiliz
are
a al
cani
lor ș
i pro
dușil
or
în b
aza
lor.
52
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:izo
mer
, cat
enă
carb
onic
ă, fo
rmul
ă de
st
ruct
ură
desf
ășur
ată,
sem
ides
fășu
rată
; fo
rmul
ă ge
nera
lă, h
idro
carb
uri s
atur
ate,
al
can,
om
olog
, ser
ie o
mol
oagă
, dife
renț
ă de
om
olog
ie, n
omen
clat
ură
siste
mati
că,
reac
ție d
e cl
orur
are,
de
elim
inar
e, o
xida
re
tota
lă.
• De
zbat
eri:
Avan
taje
le și
dez
avan
taje
le u
tiliză
rii a
lcan
ilor i
n ca
litat
e de
com
busti
bil.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
:•
Subs
tanț
ele
orga
nice
în n
atur
ă și
în o
rgan
ismul
om
ului
;•
Surs
ele
natu
rale
de
hidr
ocar
buri
și m
ediu
l.
2. H
idro
carb
uri n
esat
urat
e cu
impo
rtan
ță in
dust
rială
2.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a cu
no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
hid
ro-
carb
urile
nes
atur
ate,
în si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă.2.
2. M
odel
area
pen
tru
hidr
o-ca
rbur
ile n
esat
urat
e a
form
u-le
lor m
olec
ular
e și
de st
ruct
ură
ale
omol
ogilo
r, a
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
a izo
mer
ilor p
osib
ili,
a de
num
irilo
r lo
r con
form
no-
men
clat
urii
siste
mati
ce.
2.3.
Car
acte
rizar
ea a
lche
ne-
lor,
alca
dien
elor
și a
lchi
nelo
r: co
mpo
ziția
, str
uctu
ra, i
zom
eria
, pr
oprie
tățil
e fiz
ice,
util
izare
a,
obțin
erea
și p
ropr
ietă
țile
chim
i-ce
(prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor).
2.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
calc
ul în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice
cu p
artic
ipar
ea h
idro
carb
urilo
r ne
satu
rate
.
Hid
roca
rbur
i nes
atur
ate
– m
ater
ie p
rimă
pent
ru o
bțin
erea
mas
elor
pla
stice
: cla
si-
ficar
ea, d
efini
ția, f
orm
ula
gene
rală
, ser
ia
omol
oagă
(n(C
) ≤5)
. Izo
mer
ia d
e ca
tenă
și
de p
oziți
e. N
omen
clat
ura
siste
mati
că.
Eten
a şi
pro
pena
– p
ropr
ietă
țile
fizic
e şi
ch
imic
e: a
diția
hid
roge
nulu
i, ha
loge
nilo
r, ar
dere
a, p
olim
eriza
rea.
Adi
ția h
idro
halo
-ge
nuril
or și
ape
i la
eten
ă (h
idra
tare
).U
tiliz
area
şi o
bțin
erea
ete
nei ş
i pro
pene
i di
n al
cani
și a
lcoo
li.Bu
tadi
ena:
pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e (p
olim
eriza
rea)
; obț
iner
ea d
in b
utan
, uti-
lizar
ea.
Cauc
iucu
l nat
ural
: pro
prie
tățil
e fiz
ice,
uti
lizar
ea, s
urse
le n
atur
ale.
Cau
ciuc
ul
sinte
tic –
pol
imer
obț
inut
din
but
adie
nă.
Prop
rietă
ți fiz
ice
și uti
lizar
ea. V
ulca
niza
rea
cauc
iucu
lui.
Aceti
lena
: a) p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice:
ad
iția
hidr
ogen
ului
, hal
ogen
ilor,
clor
urii
de
hidr
ogen
, ape
i, ar
dere
a, tr
imer
izare
a.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul
adev
ărat
/fal
s, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă hi
droc
ar-
buril
e ne
satu
rate
.•
Exer
sare
a co
rela
ției:
form
ula
gene
rală
a a
lche
nelo
r, al
ca-
dien
elor
și a
lchi
nelo
r – fo
rmul
ele
mol
ecul
are
ale
omol
ogi-
lor –
form
ulel
e de
stru
ctur
ă se
mid
esfă
șura
te a
le iz
omer
ilor
posib
ili (ti
pul i
zom
erie
i) –
denu
miri
le c
onfo
rm n
omen
clat
urii
siste
mati
ce.
• M
odel
area
pro
prie
tățil
or c
him
ice,
obț
iner
ii hi
droc
arbu
rilor
ne
satu
rate
, rea
lizar
ea tr
ansf
orm
ărilo
r chi
mic
e în
baz
a le
gătu
ri-lo
r gen
etice
prin
ecu
ații
chim
ice
în c
orel
ație
cu u
tiliza
rea
lor.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
u co
nțin
ut a
plic
ativ
în b
aza
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
him
ice
сu p
artic
ipar
ea h
idro
carb
urilo
r ne
satu
rate
.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Iden
tifica
rea
cara
cter
ului
nes
atur
at a
l com
pușil
or o
rgan
ici
în p
rodu
se u
tiliza
te în
acti
vita
tea
cotid
iană
(gum
a de
mes
te-
cat,
ulei
ul d
e po
rum
b, d
e flo
area
soar
elui
etc
.).
53
2.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
-ta
lă a
car
acte
rulu
i nes
atur
at
al c
ompu
șilor
org
anic
i; co
m-
para
rea
cauc
iucu
rilor
cu
poli-
etile
na și
pol
ipro
pile
na d
upă
prop
rietă
țile
fizic
e.2.
6. E
valu
area
criti
că a
in
fluen
ței p
olie
tilen
ei, p
olip
ro-
pile
nei,
a ca
uciu
curil
or a
supr
a m
ediu
lui/c
alită
ții v
ieții
.
b) u
tiliza
rea
și ob
ținer
ea p
rin p
iroliz
a m
e-ta
nulu
i și d
in c
arbu
ră d
e ca
lciu
Iden
tifica
rea
hidr
ocar
buril
or n
esat
urat
e cu
solu
ție d
e pe
rman
gana
t de
pota
siu
(fără
ecu
ația
reac
ției),
cu
apă
de b
rom
.El
emen
te n
oi d
e lim
baj s
peci
fic C
him
iei:
alch
enă,
alc
adie
nă, a
lchi
nă, a
cetil
enă,
izo
mer
ie d
e po
ziție
, rea
cție
de
adiți
e, h
i-dr
atar
e, id
entifi
care
, pol
imer
, mon
omer
, po
limer
izare
, pol
ietil
enă,
pol
ipro
pile
nă,
trim
eriza
re, c
auci
uc, v
ulca
niza
re.
E: C
erce
tare
a m
ostr
elor
de
prod
use
din
polim
eri ș
i cau
ciuc
uri
(vul
cani
zat ș
i nev
ulca
niza
t) du
pă p
ropr
ietă
țile
fizic
e.
Activ
ități
crea
tive:
• De
zbat
eri:
Influ
ența
pol
imer
ilor a
supr
a m
ediu
lui/c
alită
ții
vieț
ii.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
:•
Plan
eta
în a
mba
laj d
in p
lasti
c.
3. B
enze
nul.
Legă
tura
gen
etică
din
tre
hidr
ocar
buri
3.1.
Des
crie
rea
benz
enul
ui c
on-
form
alg
oritm
ului
: com
poziț
ia,
stru
ctur
a, o
bțin
erea
, pr
oprie
tățil
e, u
tiliza
rea.
3.2.
Mod
elar
ea p
rin sc
he-
me
și ec
uații
le re
acții
lor a
pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
obț
iner
ii be
nzen
ului
; a le
gătu
rilor
gen
eti-
ce d
intr
e hi
droc
arbu
ri.3.
3. R
ezol
vare
a ex
erci
țiilo
r și
prob
lem
elor
în b
aza
tran
sfor
mă-
rilor
chi
mic
e al
e hi
droc
arbu
rilor
.3.
4. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e pr
ivin
d im
port
anța
hi
droc
arbu
rilor
.
Benz
enul
ca
repr
ezen
tant
al h
idro
car-
buril
or a
rom
atice
(are
ne):
răsp
ândi
rea
în
natu
ră (p
etro
l), c
ompo
ziția
, str
uctu
ra m
o-le
cule
i dup
ă Ke
kule
, pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e (re
acții
le d
e su
bstit
uție
cu
clor
ul;
arde
re);
obțin
erea
din
ace
tilen
ă; u
tiliza
re.
Legă
tura
gen
etică
din
tre
alca
ni, a
lche
ne,
alch
ine
și be
nzen
.H
idro
carb
urile
– su
rse
de o
bțin
ere
a co
mpu
șilor
cu
impo
rtan
ță v
itală
și in
dus-
tria
lă.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:ar
ene,
stru
ctur
a m
olec
ulei
dup
ă Ke
kule
, in
el b
enze
nic.
Exer
ciții
:•
Cara
cter
izare
a be
nzen
ului
con
form
alg
oritm
ului
: co
mpo
ziția
, str
uctu
ra, o
bțin
erea
, pro
prie
tățil
e, u
tiliza
rea.
• Re
aliza
rea
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e al
cani
, alc
hene
, alc
hi-
ne, b
enze
n pr
in sc
hem
e și
ecua
țiile
reac
țiilo
r.•
Alcă
tuire
a di
agra
mei
de
com
para
re a
ben
zenu
lui c
u al
cani
i și
alch
enel
e.•
Elab
orar
ea/c
ompl
etar
ea sc
hem
elor
de
repe
r, pr
ivin
d ca
rac-
teriz
area
ben
zenu
lui;
hidr
ocar
buril
or sa
tura
te și
nes
atur
ate;
le
gătu
rilor
gen
etice
într
e hi
droc
arbu
ri.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
u co
nțin
ut a
plic
ativ
în b
aza
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
him
ice
cu p
artic
ipar
ea h
idro
carb
urilo
r.
Activ
ități
crea
tive/
elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
:•
Hidr
ocar
buril
e –
com
busti
bil ș
i mat
erie
prim
ă.
54
4. C
ompu
şii h
idro
xilic
i şi e
fect
ul lo
r asu
pra
vieț
ii
4.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră
la c
ompu
șii h
idro
xilic
i.4.
2. M
odel
area
pen
tru
alco
oli
a fo
rmul
elor
mol
ecul
are
și de
st
ruct
ură
ale
omol
ogilo
r, a
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
a izo
-m
erilo
r pos
ibili
, a d
enum
irilo
r lo
r con
form
nom
encl
atur
ii sis
-te
mati
ce.
4.3.
Car
acte
rizar
ea a
lcoo
lulu
i m
etilic
și e
tilic
con
form
alg
orit-
mul
ui: c
ompo
ziție
, pro
prie
tăți,
ob
ținer
ea, a
cțiu
nea
fizio
logi
că,
utiliz
area
.4.
4. R
ezol
vare
a ex
erci
țiilo
r și
prob
lem
elor
de
calc
ul în
baz
a le
gătu
rii g
eneti
ce d
intr
e hi
dro-
carb
uri,
alco
oli ș
i fen
ol.
4.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
co
mpu
șilor
hid
roxi
lici.
4.6.
Eva
luar
ea c
ritică
a
influ
ențe
i com
pușil
or h
idro
xilic
i și
a pr
oduș
ilor o
bțin
uți î
n ba
za
lor a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții.
Alco
olii
mon
ohid
roxi
lici s
atur
ați –
com
puși
orga
nici
cu a
cțiu
ne fi
ziolo
gică
: defi
niție
, gr
upa
func
ționa
lă, f
orm
ula
gene
rală
, ser
ie
omol
oagă
(n≤4
), izo
mer
ia d
e ca
tenă
și d
e po
ziție
, nom
encl
atur
a sis
tem
atică
.M
etan
olul
şi e
tano
lul –
pro
prie
tățil
e fiz
i-ce
și c
him
ice:
reac
ția c
u m
etal
ele
activ
e,
de o
xida
re c
u ox
id d
e cu
pru
(II) –
iden
ti-fic
area
, ard
erea
, de
elim
inar
e a
apei
din
et
anol
(des
hidr
atar
e).
Obț
iner
ea e
tano
lulu
i din
ete
nă, l
a fe
r-m
enta
rea
gluc
ozei
. Util
izare
a et
anol
ului
și
a m
etan
olul
ui, a
cțiu
nea
lor fi
ziolo
gică
.Al
cool
ii po
lihid
roxi
lici –
etil
engl
icol
ul, g
li-ce
rolu
l: co
mpo
ziție
, for
mul
e de
stru
ctur
ă,
prop
rietă
țile
fizic
e, u
tiliza
rea,
iden
tifica
-re
a cu
hid
roxi
d de
cup
ru (I
I) (fă
ră e
cuaț
ia
reac
ției).
Feno
lul:
stru
ctur
a, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice
(reac
ții a
le g
rupe
i OH
cu m
etal
ele
alca
line,
cu
alca
liile
), id
entifi
care
a cu
clo
-ru
ra d
e fie
r (III
) (fă
ră e
cuaț
ie),
obțin
erea
di
n cl
orob
enze
n, u
tiliza
rea.
Legă
tura
gen
etică
din
tre
hidr
ocar
buri
şi
com
puşi
hid
roxi
lici.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:al
cool
mon
ohid
roxi
lic și
pol
ihid
roxi
lic,
grup
ă fu
ncțio
nală
, gru
pa h
idro
xil,
desh
i-dr
atar
e.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul
adev
ărat
/fal
s, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă co
mpu
șii
hidr
oxili
ci.
• Al
cătu
irea
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
sem
ides
fășu
rate
ale
izo
mer
ilor d
e ca
tenă
, de
poziț
ie, a
om
olog
ilor p
entr
u al
cool
ii,
denu
mire
a lo
r.•
Mod
elar
ea p
rin e
cuaț
iile
reac
țiilo
r a p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e,
a m
etod
elor
de
obțin
ere,
a tr
ansf
orm
ărilo
r chi
mic
e în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
ale
com
pușil
or h
idro
xilic
i în
core
lație
cu
utiliz
area
lor.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
u ca
ract
er a
plic
ativ
în b
aza
tran
sfor
-m
ărilo
r chi
mic
e al
e co
mpu
șilor
hid
roxi
lici.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Oxi
dare
a et
anol
ului
cu
oxid
de
cupr
u (II
).E:
Acț
iune
a et
anol
ului
asu
pra
prot
eine
lor (
lapt
e, a
lbuș
de
ou ș.
a.).
E:
Inve
stiga
rea
unor
pro
prie
tăți
fizic
e al
e gl
icer
inei
și id
entifi
-ca
rea
polia
lcoo
lilor
cu
hidr
oxid
de
cupr
u (II
).E:
Iden
tifica
rea
deriv
ațilo
r fen
olul
ui în
com
prim
ate
de a
spiri
-nă
/citr
amon
ș.a.
cu
solu
ții d
e cl
orur
ă de
fier
(III)
.Lu
crar
ea p
racti
că n
r.1: I
denti
ficar
ea c
ompu
șilor
hid
roxi
lici î
n pr
odus
e uti
lizat
e în
acti
vita
tea
cotid
iană
. A
ctivi
tăți
crea
tive:
• De
zbat
eri:
Alco
olul
etil
ic –
ava
ntaj
ele
și de
zava
ntaj
ele
utili-
zării
.•
Stud
iul d
e ca
z: E
stim
area
influ
ențe
i com
pușil
or h
idro
xilic
i și a
pr
oduș
ilor î
n ba
za lo
r asu
pra
calit
ății
vieț
ii.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui:
• Al
cool
ul e
tilic
– su
bsta
nța
chim
ică
cont
rove
rsat
ă.
55
5. C
ompu
şii o
rgan
ici î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
5.1.
Ded
ucer
ea le
gătu
rilor
gen
e-tic
e, a
lanț
urilo
r log
ice
refe
ritor
la
hid
roca
rbur
i și d
eriv
ații
lor.
5.2.
Apr
ecie
rea
impo
rtan
ței
stud
ierii
hid
roca
rbur
ilor ș
i a
com
pușil
or h
idro
xilic
i pen
tru
utiliz
area
lor i
nofe
nsiv
ă.
Hid
roca
rbur
ile ş
i com
puşi
i hid
roxi
lici
– le
gătu
ra d
intr
e uti
lizar
e, c
ompo
ziție
, st
ruct
ură,
pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e,
obțin
erea
, infl
uenț
a lo
r asu
pra
omul
ui și
m
ediu
lui.
Impo
rtan
ța h
idro
carb
urilo
r şi a
co
mpu
şilo
r hid
roxi
lici p
entr
u in
dust
ria
alim
enta
ră, c
him
ică,
farm
aceu
tică,
cos
me-
tică,
în m
edic
ină,
tehn
ică
etc.
Exer
ciții
: •
Alcă
tuire
a la
nțur
ilor l
ogic
e: su
bsta
nța
– st
ruct
ura
– pr
oprie
tățil
e –
Impo
rtan
ța –
obț
iner
ea –
influ
ența
asu
pra
omul
ui și
med
iulu
i.•
Real
izare
a le
gătu
rilor
gen
etice
din
tre
clas
ele
de c
ompu
și or
gani
ci p
rin e
cuaț
iile
reac
țiilo
r.
Activ
ități
crea
tive:
•
Dezb
ater
i: U
tiliza
rea
inof
ensiv
ă a
subs
tanț
elor
org
anic
e.•
Stud
iu d
e ca
z: Su
bsta
nțel
e or
gani
ce și
impa
ctul
lor a
supr
a vie
ții.
Prod
use
şcol
are
reco
man
date
pen
tru
toat
e un
itățil
e de
învă
țare
:Ex
erci
ții: e
xerc
ițiu
rezo
lvat
; fișă
de
lucr
u co
mpl
etat
ă; sc
hem
ă de
util
izare
și d
e tr
ansf
orm
ări c
him
ice
elab
orat
ă/co
mpl
etat
ă/re
aliza
tă; e
cuaț
ie
chim
ică
alcă
tuită
; dia
gram
a Ve
nn a
subs
tanț
elor
org
anic
e co
mpl
etat
ă;Re
zolv
area
pro
blem
elor
: pro
blem
ă re
zolv
ată;
Activ
itate
exp
erim
enta
lă: l
ucra
re p
racti
că/e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r (E)
/exp
erie
nță
de la
bora
tor d
igita
lă re
aliza
tă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; ra
port
de
activ
itate
exp
erim
enta
lă e
labo
rat;
Activ
ități
crea
tive:
ese
u el
abor
at/p
reze
ntat
; stu
diu
de c
az re
aliza
t; pr
oiec
t rea
lizat
și p
reze
ntat
;Pr
odus
de
eval
uare
: tes
t de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
.
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
I-a, e
levu
l/ele
va p
oate
:•
expl
ica
și ap
lica
siste
mul
de
noțiu
ni c
e ca
ract
erize
ază
subs
tanț
ele
orga
nice
: for
mul
a ge
nera
lă, m
olec
ular
ă, d
e st
ruct
ură,
om
olog
, ser
ie o
mo-
loag
ă, g
rupe
alc
hil,
izom
er, i
zom
erie
de
cate
nă, d
e po
ziție
, gru
pă fu
ncțio
nală
, nom
encl
atur
a tr
ivia
lă și
sist
emati
că;
• cl
asifi
ca c
ompu
șii o
rgan
ici î
n hi
droc
arbu
ri de
dife
rite
tipur
i și d
eriv
ații
lor f
uncț
iona
li hi
drox
ilici
; •
cara
cter
iza c
ompu
șii o
rgan
ici c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui: c
ompo
ziție
, str
uctu
ră, o
mol
ogie
, izo
mer
ie, p
ropr
ietă
ți, u
tiliza
re, o
bțin
ere;
• m
odel
a co
mpo
ziția
subs
tanț
elor
org
anic
e pr
in fo
rmul
e m
olec
ular
e și
de st
ruct
ură;
legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
alc
ani ș
i der
ivaț
ii lo
r oxi
gena
ți pr
in sc
hem
e și
ecua
ții d
e re
acții
; mod
ele
bilă
ax
pent
ru c
ompu
șii o
rgan
ici;
• re
zolv
a pr
oble
me
de c
alcu
l cu
cara
cter
form
ativ
în b
aza
prop
rietă
ților
/met
odel
or d
e ob
ținer
e/uti
lizăr
ii co
mpu
șilor
org
anic
i; în
baz
a sc
he-
mei
legă
turii
gen
etice
din
tre
hidr
ocar
buri
și de
rivaț
ii lo
r oxi
gena
ți;•
inve
stiga
exp
erim
enta
l res
pect
ând
tehn
ica
secu
rităț
ii: a
rder
ea d
iferit
or a
lcan
i; pr
oprie
tățil
e fiz
ice
ale
mas
elor
pla
stice
și c
auci
ucur
ilor;
efec
tul a
cțiu
nii a
lcoo
lulu
i etil
ic a
supr
a al
bum
inei
; rea
cțiil
e de
iden
tifica
re a
le c
ompu
șilor
hid
roxi
lici;
56
• el
abor
a și
prez
enta
pro
duse
cre
ative
refe
ritor
la h
idro
carb
uri ș
i der
ivaț
ii lo
r hid
roxi
lici u
tiliza
ți în
acti
vita
tea
uman
ă și
influ
ența
lor a
supr
a m
ediu
lui;
• ev
alua
criti
c in
fluen
ța a
lcoo
lulu
i etil
ic a
supr
a să
nătă
ții; i
nflue
nța
dual
ă a
acce
sibili
tății
și a
stab
ilită
ții p
olie
tilen
ei, p
olip
ropi
lene
i și a
cau
-ci
ucur
ilor a
supr
a m
ediu
lui/c
alită
ții v
ieții
, man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;•
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
• pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
solu
ționa
rea
prob
lem
elor
;•
exig
ență
pen
tru
norm
ele
de se
curit
ate
pers
onal
ă și
soci
ală;
• re
spon
sabi
litat
e fa
ță d
e să
năta
tea
pers
onal
ă și
grijă
față
de
med
iu.
57
PRO
FILU
L U
MA
NIS
T, C
LASA
А X
II-A
, CH
IMIA
ORG
AN
ICĂ
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. D
eriv
ații
oxig
enaț
i ai h
idro
carb
urilo
r
1.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a în
situ
ații
de co
mun
icare
ora
lă și
scris
ă cu
no
țiuni
le ce
se re
feră
la d
eriv
ații
oxig
enaț
i ai h
idro
carb
urilo
r.1.
2. M
odel
area
pen
tru
alde
hide
, ac
izi ca
rbox
ilici,
este
ri a
form
ule-
lor m
olec
ular
e și
de st
ruct
ură
ale
omol
ogilo
r, a
form
ulel
or d
e st
ruc-
tură
a iz
omer
ilor,
a de
num
irilo
r lor
.1.
3. C
arac
teriz
area
prin
sche
me
și ec
uații
le re
acții
lor a
obț
iner
ii,
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e al
dehi
-de
lor,
acizi
lor c
arbo
xilic
i, es
teri-
lor ș
i a le
gătu
rilor
lor g
eneti
ce.
1.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
e-lo
r cu
conț
inut
apl
icati
v în
ba
za p
ropr
ietă
ților
, obț
iner
ii,
acțiu
nii fi
ziolo
gice
/eco
logi
ce a
co
mpu
șilor
org
anic
i viza
ți.1.
5. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
a pr
oprie
tățil
or a
ldeh
idel
or și
a
acid
ului
ace
tic.
1.6.
Tra
nspu
nere
a pr
oprie
tățil
or,
proc
esel
or c
him
ice
ce v
izeaz
ă de
rivaț
ii ox
igen
ați a
i hid
roca
r-bu
rilor
în si
tuaț
ii co
ntex
tual
e ac
tivită
ții u
man
e.1.
7. A
prec
iere
a cr
itică
a u
tiliză
rii
alde
hide
i for
mic
e, a
cidu
lui a
ce-
tic, e
ster
ilor î
n co
mpo
ziția
dife
ri-to
r pro
duse
.
Hid
roca
rbur
i şi a
lcoo
li: in
fluen
ța a
supr
a om
ului
și m
ediu
lui.
Alde
hide
le, a
cizi
i car
boxi
lici:
com
poziț
ie,
stru
ctur
ă, g
rupă
func
ționa
lă, f
orm
ulă
ge-
nera
lă, o
mol
ogi (
n(C)
≤4),
nom
encl
atur
ă,
izom
eria
de
cate
nă.
Met
anal
ul ş
i eta
nalu
l – d
enum
irile
triv
iale
, pr
oprie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e: a
diția
hid
ro-
genu
lui,
arde
rea,
oxi
dare
a pa
rția
lă c
u hi
-dr
oxilu
l de
cupr
u (II
), cu
solu
ție a
mon
iaca
lă
de o
xid
de a
rgin
t (id
entifi
care
a), u
tiliza
rea.
O
bțin
erea
eta
nalu
lui:
din
aceti
lenă
, prin
ox
idar
ea e
tano
lulu
i cu
oxid
de
cupr
u (II
).Ac
idul
form
ic ş
i ace
tic –
pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e: in
tera
cțiu
nea
cu m
etal
ele,
oxi
zii
met
alel
or, b
azel
e, să
ruril
e ac
izilo
r mai
slab
i, uti
lizar
ea. O
bțin
erea
aci
dulu
i ace
tic p
rin
oxid
area
eta
nolu
lui ș
i a e
tana
lulu
i.Es
terii
aci
zilor
form
ic, a
cetic
și a
alc
oo-
lilor
meti
lic, e
tilic
: str
uctu
ra, n
omen
cla-
tura
, obț
iner
ea, r
ăspâ
ndire
a în
nat
ură,
pr
oprie
tățil
e fiz
ice,
hid
roliz
a, u
tiliza
rea.
Legă
tura
gen
etică
din
tre
hidr
ocar
buri,
al-
cool
i, al
dehi
de, a
cizi,
est
eri.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i: al
dehi
dă, g
rupă
car
boni
l, ac
id c
arbo
xilic
, gr
upa
carb
oxili
că, e
ster
, gru
pa e
ster
ică,
es
terifi
care
, hid
roliz
ă.
Inst
ruct
aj:
Tehn
ica
secu
rităț
ii în
labo
rato
rul ș
cola
r de
chim
ie.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul
adev
ărat
/fal
s, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă de
rivaț
ii ox
igen
ați a
i hid
roca
rbur
ilor.
• Al
cătu
irea
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
sem
ides
fășu
rate
ale
ald
e-hi
delo
r, ac
izilo
r car
boxi
lici,
este
rilor
și a
izom
erilo
r lor
pos
ibili
în
cor
elaț
ie c
u de
num
irea.
• Ca
ract
eris
tica
com
para
tivă
a de
rivaț
ilor o
xige
nați
ai h
idro
-ca
rbur
ilor c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui: c
ompo
ziția
, str
uctu
ra, g
rupa
fu
ncțio
nală
, for
mul
a ge
nera
lă, s
eria
om
olog
ă, n
omen
clat
ura,
izo
mer
ia, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice,
obț
iner
ea și
util
izare
a,
acțiu
nea
fizio
logi
că.
• Re
aliza
rea
tran
sfor
măr
ilor c
him
ice în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
di
ntre
hid
roca
rbur
i și a
der
ivaț
ii lor
oxi
gena
ți pr
in e
cuaț
ii chi
mice
.Re
zolv
area
pro
blem
elor
cu
conț
inut
apl
icati
v în
baz
a ec
uații
lor r
eacț
iilor
ce
cara
cter
izeaz
ă pr
oprie
tățil
e, o
bțin
erea
, uti
lizar
ea a
ldeh
idel
or, a
cizil
or c
arbo
xilic
i și e
ster
ilor.
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor):
E: O
xida
rea
alde
hide
lor –
reac
țiile
de
iden
tifica
re.
E: D
etar
trare
a/în
lătu
rare
a cal
caru
lui/p
etel
or d
e ru
gină c
u ac
id ac
etic.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
1: P
ropr
ietă
țile
chim
ice
ale
acid
ului
ace
tic;
Activ
ități
crea
tive:
• De
zbat
eri:
Cara
cter
ul a
trac
tiv a
l pro
duse
lor a
limen
tare
, cos
-m
etice
în c
orel
ație
cu
conț
inut
ul lo
r chi
mic
.St
udiu
l de
caz:
Stab
ilire
a tip
ului
de
arom
atiza
tor (
natu
ral,
iden
tic n
atur
al, s
in-
tetic
) și f
elul
ui d
e co
nser
vant
dup
ă m
arca
jul d
e pe
pro
duse
le
alim
enta
re și
cos
meti
ce.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
: •
Cons
erva
nții
și ar
omati
zato
rii -
pro
și co
ntra
.
58
2. G
răsi
mile
: im
port
anța
vita
lă ş
i ind
ustr
ială
2.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră la
gr
ăsim
i.2.
2. A
rgum
enta
rea
impo
rtan
ței
unei
alim
enta
ții să
năto
ase
în
core
lație
cu
rolu
l bio
logi
c al
gră
-sim
ilor ș
i val
oare
a lo
r ene
rgeti
că.
2.3.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
gră
similo
r, să
punu
-lu
i și a
det
erge
nțilo
r sin
tetic
i.2.
4. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e, p
rivin
d av
anta
jele
și
deza
vant
ajel
e uti
lizăr
ii gr
ăsim
ilor
în a
limen
tație
; det
erge
nțilo
r sin
-te
tici ș
i săp
unur
ilor î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.
Gră
sim
ile: r
ăspâ
ndire
a în
nat
ură,
co
mpo
ziția
, pro
prie
tățil
e fiz
ice,
cla
sifica
rea,
uti
lizar
ea.
Func
țiile
bio
logi
ce a
le g
răsi
milo
r (en
erge
ti-că
și d
e pr
otec
ție),
proc
esel
e de
hid
roliz
ă și
oxid
are
com
plet
ă a
grăs
imilo
r (sc
hem
atic,
pr
oduș
ii ob
ținuț
i, co
ndiți
i de
reac
ție).
Noț
iune
a de
săp
unur
i, de
terg
enți
sint
e-tic
i, av
anta
jele
și d
ezav
anta
jele
util
izării
lo
r. Pr
otec
ția m
ediu
lui c
ontr
a po
luăr
ii cu
de
terg
enți.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:gr
ăsim
i, fu
ncții
le b
iolo
gice
ale
gră
similo
r, va
loar
ea e
nerg
etică
, săp
unur
i, de
terg
enți
sinte
tici.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul a
de-
văra
t/fa
ls, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă gr
ăsim
ile.
• De
scrie
rea
grăs
imilo
r con
form
alg
oritm
ului
: răs
pând
irea
în
natu
ră, c
ompo
ziția
, pro
prie
tățil
e fiz
ice,
cla
sifica
rea,
util
izare
a.•
Argu
men
tare
a im
port
anțe
i ind
ustr
iale
și v
itale
a g
răsim
ilor
în c
orel
are
cu p
ropr
ietă
țile
lor.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: d
eter
min
area
și c
ompa
rare
a va
lorii
en
erge
tice
a di
ferit
or p
rodu
se a
limen
tare
ce
conț
in g
răsim
i.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Cer
ceta
rea
unor
pro
prie
tăți
fizic
e al
e gr
ăsim
ilor,
cara
cter
u-lu
i nes
atur
at a
l ule
iuril
or v
eget
ale.
E: S
tudi
erea
pro
prie
tățil
or să
punu
lui ș
i a d
eter
genț
ilor s
inte
tici.
Activ
ități
crea
tive:
•
Dezb
ater
i: Av
anta
jele
și d
ezav
anta
jele
util
izării
det
erge
nțilo
r sin
tetic
i în
rapo
rt c
u să
punu
rile,
impa
ctul
lor a
supr
a m
ediu
lui.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
:Gr
ăsim
ile și
sănă
tate
a pe
rson
ală.
59
3. H
idra
ții d
e ca
rbon
– p
rodu
şi a
i fot
osin
teze
i
3.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
hi
draț
ii de
car
bon.
3.2.
Car
acte
rizar
ea h
idra
ților
de
carb
on c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui;
etap
elor
de
extr
ager
e a
zahă
rulu
i di
n sf
ecla
de
zahă
r și a
am
idon
u-lu
i din
car
tofi.
3.3.
Mod
elar
ea p
ropr
ietă
ților
ch
imic
e al
e hi
draț
ilor d
e ca
r-bo
n pr
in e
cuaț
iile
reac
țiilo
r în
core
lație
cu
utiliz
area
lor.
3.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
calc
ul, c
u co
nțin
ut a
plic
ativ,
refe
-rit
or la
hid
rații
de
carb
on.
3.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prez
ențe
i glu
coze
i și a
mid
onul
ui
în d
iferit
e pr
odus
e al
imen
tare
;3.
6. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or p
er-
sona
le re
ferit
oare
la im
port
anța
hi
draț
ilor d
e ca
rbon
pen
tru
viaț
a și
sănă
tate
a om
ului
.
Hid
rați
de c
arbo
n ca
pro
duşi
ai f
otos
inte
-ze
i: gl
ucoz
a, fr
ucto
za, z
ahar
oza,
am
idon
ul,
celu
loza
.G
luco
za ş
i fru
ctoz
a: fo
rmul
a m
olec
ula-
ră, d
e st
ruct
ură
(lini
ară
pent
ru g
luco
ză),
prop
rietă
țile
fizic
e. P
ropr
ietă
țile
chim
ice
ale
gluc
ozei
: oxi
dare
a to
tală
, fer
men
tare
a al
cool
ică,
reac
țiile
de
iden
tifica
re c
a al
de-
hidă
și c
a al
cool
pol
ihid
roxi
lic (f
ără
ecua
ții
de re
acții
); do
men
iile
de u
tiliza
re și
rolu
l în
orga
nism
.Za
haro
za: r
ăspâ
ndire
a în
nat
ură,
pr
oprie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e (h
idro
liza)
, uti-
lizar
ea în
indu
stria
alim
enta
ră. E
xtra
gere
a za
hăru
lui d
in sf
ecla
de
zahă
r.Am
idon
ul ş
i cel
uloz
a: c
ompo
ziția
, for
mul
a m
olec
ular
ă, p
ropr
ietă
țile
fizic
e, ră
spân
di-
rea
în n
atur
ă, e
xtra
gere
a, ro
lul b
iolo
gic.
Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e am
idon
ului
: hid
ro-
liza
și id
entifi
care
a cu
iod,
util
izare
a.Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e ce
lulo
zei:
hidr
o-liz
a, a
rder
ea, d
eshi
drat
area
– c
arbo
niza
rea
(fără
ecu
ația
reac
ției),
util
izare
a.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:hi
draț
i de
carb
on, m
onoz
ahar
idă,
diza
harid
ă po
lizah
arid
ă, g
luco
ză, f
ruct
oză,
zaha
roză
, am
idon
ul, c
elul
oza,
ferm
enta
rea
alco
olic
ă.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul
adev
ărat
/fal
s, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă hi
draț
ii de
ca
rbon
.•
Desc
riere
a hi
draț
ilor d
e ca
rbon
, con
form
alg
oritm
ului
: cla
-sifi
care
a, c
ompo
ziția
, răs
pând
irea
în n
atur
ă, ro
lul b
iolo
gic,
pr
oprie
tățil
e fiz
ice,
pro
prie
tățil
e ch
imic
e, u
tiliza
rea.
• Co
rela
rea
tran
sfor
măr
ilor r
ecip
roce
ale
hid
rațil
or d
e ca
rbon
cu
tran
sfor
mar
ea lo
r în
orga
nism
și p
relu
crar
ea lo
r în
indu
strie
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
u co
nțin
ut a
plic
ativ:
– de
det
erm
inar
e a
valo
rii e
nerg
etice
a d
iferit
or p
rodu
se a
li-m
enta
re, c
e co
nțin
hid
rați
de c
arbo
n.–
pe b
aza
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
u pa
rtici
pare
a hi
draț
ilor d
e ca
rbon
.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Rea
cțiil
e de
iden
tifica
re a
glu
coze
i și a
mid
onul
ui.
Activ
ități
crea
tive:
• El
abor
area
sche
mel
or d
e ex
trag
ere
a za
hăru
lui ș
i a a
mid
o-nu
lui.
• De
zbat
eri:
rolu
l hid
rațil
or d
e ca
rbon
în a
limen
tația
noa
stră
.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
elor
: •
Hidr
ații
de c
arbo
n –
prod
use
alim
enta
re și
mat
erie
prim
ă.
• Co
nsum
ul d
e hâ
rtie
și m
ediu
l.
60
4. A
min
oaci
zii,
prot
eine
le –
baz
a vi
eții
4.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a în
sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră la
am
inoa
cizi
și pr
otei
ne.
4.2.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
pro
tein
elor
; a
prez
ențe
i gră
similo
r, hi
draț
ilor d
e ca
rbon
, a p
rote
inel
or în
dife
rite
prod
use
alim
enta
re.
4.3.
Arg
umen
tare
a im
port
anțe
i un
ei a
limen
tații
ech
ilibr
ate
pe
baza
com
pară
rii ro
lulu
i bio
logi
c și
valo
rii e
nerg
etice
a p
rote
ine-
lor,
grăs
imilo
r și h
idra
ților
de
carb
on.
Amin
oaci
zii (
glic
ină,
ala
nină
): co
mpo
ziția
, gr
upel
e fu
ncțio
nale
. α-A
min
oaci
zii c
a pa
r-te
com
pone
ntă
a pr
otei
nelo
r. Im
port
antă
vi
tală
a α
-am
inoa
cizil
or.
Prot
eine
le –
pol
imer
i nat
ural
i, co
mpo
ziția
și
func
țiile
lor î
n or
gani
sm. S
truc
tura
prim
a-ră
și se
cund
ară
a pr
otei
nei.
Prop
rietă
țile
prot
eine
lor:
tran
sfor
mar
ea
în o
rgan
ism (h
idro
liza)
, den
atur
area
(sub
ac
țiune
a te
mpe
ratu
rii, a
cizil
or, b
azel
or a
l-ca
line,
alc
oolu
lui,
săru
rilor
), id
entifi
care
a cu
hi
drox
id d
e cu
pru
(II).
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:am
inoa
cizi,
α –
amin
oaci
zi, g
rupa
fu
ncțio
nală
am
ino,
pro
tein
e, st
ruct
ura
pri-
mar
ă și
secu
ndar
ă, d
enat
urar
e.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea/a
rgum
enta
rea
expr
esiil
or la
cuna
re, d
e tip
ul
adev
ărat
/fal
s, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
ce
cara
cter
izeaz
ă am
inoa
cizii
și
prot
eine
le.
• Ca
ract
eriza
rea
amin
oaci
zilor
și p
rote
inel
or c
onfo
rm
algo
ritm
ului
: com
poziț
ia, c
lasifi
care
a, ră
spân
dire
a în
nat
ură,
pr
oprie
tățil
e fiz
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea și
com
para
rea
valo
rii e
nerg
etice
a d
iferit
or p
ro-
duse
alim
enta
re c
e co
nțin
pro
tein
e, g
răsim
i și h
idra
ți de
car
bon.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:Lu
crar
ea p
racti
că n
r. 2:
Iden
tifica
rea
prot
eine
lor.
Inve
stiga
rea
fact
orilo
r de
dena
tura
re a
pro
tein
elor
.Lu
crar
ea p
racti
că n
r. 3:
Iden
tifica
rea
prez
ențe
i gră
similo
r, hi
draț
ilor d
e ca
rbon
și a
pro
tein
elor
în d
iferit
e pr
odus
e al
i-m
enta
re.
Activ
ități
crea
tive
– el
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui:
• Pi
ram
ida
alim
enta
ției s
ănăt
oase
.
5. C
ompu
şii o
rgan
ici î
n vi
ața
soci
etăț
ii
5.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
refe
ră la
co
mpu
șii m
acro
mol
ecul
ari,
în
situa
ții d
e co
mun
icar
e or
ală
și sc
risă.
5.2.
Cla
sifica
rea
com
pușil
or
mac
rom
olec
ular
i cu
impo
rtan
ța
vita
lă și
indu
stria
lă.
Com
puşi
mac
rom
olec
ular
i cu
impo
rtan
ță
vita
lă ş
i ind
ustr
ială
: nat
ural
i (am
idon
, cel
u-lo
za, c
auci
uc, p
rote
ine,
fibr
e); a
rtific
iali
(vis-
coza
); sin
tetic
i (po
lietil
enă,
cau
ciuc
, fibr
e).
Reac
ții d
e po
limer
izar
e (p
e ex
empl
ul e
ti-le
nei,
prop
ilene
i și b
utad
iene
i), m
onom
er,
polim
er, f
ragm
ent s
truc
tura
l, gr
ad d
e po
li-m
eriza
re, m
asă
mol
ecul
ară
med
ie.
Mas
e pl
astic
e, c
auci
ucur
i, fib
re: u
tiliza
rea
și im
pact
ul lo
r asu
pra
med
iulu
i.
Exer
ciții
:•
Util
izare
a no
țiuni
lor:
mon
omer
, pol
imer
, pol
imer
nat
ural
, ar
tifici
al, s
inte
tic, r
eacț
ie d
e po
limer
izare
prin
alc
ătui
rea
ex-
pres
iilor
de
tip a
devă
rat/
fals.
• Sc
riere
a ec
uații
lor r
eacț
iilor
de
polim
eriza
re a
etil
enei
, pro
-pi
lene
i și b
utad
iene
i și c
orel
area
lor c
u do
men
iile
de u
tiliza
re.
• Co
mpa
rare
a fib
relo
r nat
ural
e cu
cel
e sin
tetic
e și
artifi
cial
e du
pă p
ropr
ietă
ți (m
ecan
ice,
hig
rosc
opic
e, ig
ieni
ce, e
steti
ce) ș
i ap
reci
erea
impa
ctul
ui lo
r asu
pra
sănă
tății
.•
Dedu
cere
a la
nțur
ilor l
ogic
e: st
ruct
ura
– pr
oprie
tățil
e –
obțin
erea
– im
port
anța
.
61
5.3.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prez
ențe
i com
pușil
or o
rgan
ici
în d
iferit
e pr
odus
e pr
in re
acții
de
iden
tifica
re.
5.4.
Apr
ecie
rea
mar
caje
lor m
a-te
riale
lor p
olim
eric
e pe
ntru
al
eger
ea lo
r cor
ectă
, util
izare
a și
îngr
ijire
a lo
r; im
port
anțe
i stu
-di
erii
prop
rietă
ților
com
pușil
or
orga
nici
pen
tru
utiliz
area
lor
inof
ensiv
ă.
Rolu
l sub
stan
țelo
r org
anic
e în
via
ța c
oti-
dian
ă: re
lația
din
tre
utiliz
area
, str
uctu
ra și
pr
oprie
tăți.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
Chi
mie
i:co
mpu
și m
acro
mol
ecul
ari,
frag
men
t str
uc-
tura
l, gr
ad d
e po
limer
izare
.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E:
Stu
dier
ea m
ater
iale
lor d
in c
ompu
și m
acro
mol
ecul
ari (
cu
utiliz
area
info
rmaț
iei d
e pe
am
bala
je).
E: Id
entifi
care
a co
mpu
șilor
org
anic
i în
prod
use
cosm
etice
/de
igie
nă, m
edic
amen
te, p
rodu
se a
limen
tare
etc
.Ac
tivită
ți cr
eativ
e:
• De
zbat
ere:
ava
ntaj
ele
și de
zava
ntaj
ele
utiliz
ării
com
pușil
or
mac
rom
olec
ular
i din
asp
ect e
colo
gic,
eco
nom
ic și
de
sănă
tate
. •
Alcă
tuire
a CV
-ul u
nei s
ubst
anțe
org
anic
e.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui:
• M
oda
din
punc
t de
vede
re c
him
ic.
Prod
use
şcol
are
reco
man
date
pen
tru
toat
e un
itățil
e de
învă
țare
:ex
erci
ții: e
xerc
ițiu
rezo
lvat
; fișă
de
lucr
u co
mpl
etat
ă; sc
hem
ă de
util
izare
și d
e tr
ansf
orm
ări c
him
ice
elab
orat
ă/co
mpl
etat
ă/re
aliza
tă;
ecua
ție c
him
ică
alcă
tuită
; re
zolv
area
pro
blem
elor
: pro
blem
ă re
zolv
ată;
activ
itate
exp
erim
enta
lă: l
ucra
re p
racti
că/e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r (E)
/exp
erie
nță
de la
bora
tor d
igita
lă, r
ealiz
ată
conf
orm
inst
rucț
iuni
lor;
ra-
port
de
activ
itate
exp
erim
enta
lă e
labo
rat;
activ
ități
crea
tive:
CV-
ul u
nei s
ubst
anțe
org
anic
e; st
udiu
de
caz r
ealiz
at; p
roie
ct e
labo
rat ș
i pre
zent
at;
prod
us d
e ev
alua
re: t
est d
e ev
alua
re fo
rmati
vă/s
umati
vă re
zolv
at.
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
II-a,
ele
vul/e
leva
poa
te:
• ca
ract
eriza
și co
mpa
ra d
eriv
ații
hidr
ocar
buril
or co
nfor
m a
lgor
itmul
ui: c
ompo
ziția
, str
uctu
ra, g
rupa
func
ționa
lă, f
orm
ula
gene
rală
, ser
ia o
mo-
loag
ă, n
omen
clat
ura,
om
olog
ie, i
zom
erie
, pro
prie
tăți,
util
izare
, met
ode
de o
bțin
ere;
• cl
asifi
ca c
ompu
șii o
rgan
ici î
n hi
droc
arbu
ri; d
eriv
ați o
xige
nați,
com
puși
orga
nici
cu
impo
rtan
tă v
itală
și in
dust
rială
;•
apre
cia
influ
ența
util
izării
ald
ehid
ei fo
rmic
e, a
cidu
lui a
cetic
, est
erilo
r asu
pra
atra
ctivi
tății
și ca
lităț
ii pro
duse
lor p
entr
u o
aleg
ere
conș
tient
ă a
lor;
• m
odel
a co
mpo
ziția
sub
stan
țelo
r org
anic
e pr
in fo
rmul
e m
olec
ular
e și
de s
truc
tură
; leg
ătur
ile g
eneti
ce d
intr
e al
cani
și d
eriv
ații
lor o
xige
nați
prin
sche
me
și ec
uații
de
reac
ții;
• re
zolv
a pr
oble
me
de c
alcu
l cu
cara
cter
form
ativ
– ap
licati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or/m
etod
elor
de
obțin
ere/
utiliz
ării/
sche
mel
or le
gătu
rilor
ge
netic
e di
ntre
com
pușii
org
anic
i;•
inve
stiga
exp
erim
enta
l, re
spec
tând
tehn
ica
secu
rităț
ii: p
ropr
ietă
țile,
iden
tifica
rea
com
pușil
or o
rgan
ici c
u im
port
anță
vita
lă și
indu
stria
lă;
• el
abor
a și
prez
enta
pro
duse
crea
tive,
cu re
ferir
e la
com
pușii
org
anic
i cu
impo
rtan
ță v
itală
și in
dust
rială
, im
pact
ul lo
r asu
pra
sănă
tății
și m
ediu
lui;
• ev
alua
criti
c im
port
anța
gră
similo
r, a
hidr
ațilo
r de
carb
on ș
i a p
rote
inel
or în
rapo
rt c
u ac
țiune
a lo
r asu
pra
orga
nism
ului
/med
iulu
i; a
prod
u-se
lor p
e ba
ză d
e po
limer
i din
asp
ect e
colo
gic,
eco
nom
ic și
de
sănă
tate
,
62
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;•
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
• pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or;
• ex
igen
ță p
entr
u no
rmel
e de
secu
ritat
e pe
rson
ală
și so
cial
ă;•
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
.
63
V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare
Abordarea sistemică constituie fundamentul conceperii/proiectării Curriculumului la Chimie, de aceea implementarea eficientă a acestui document curricular, presupu-ne aceeași viziune asupra demersului educațional, cu aplicare integrală pe toată axa conceptuală: proiectare – realizare – evaluare – ajustare. În acest context, predarea – învățarea – evaluarea sunt tratate ca un tot întreg, cele 3 acțiuni/procese fiind com-plementare cuprinzând astfel întreaga activitate cognitivă și formativă.
Proiectele didactice: de lungă durată și de scurtă durată, vor fi elaborate de către cadrele didactice în conformitate cu Curriculumul la Chimie și ghidurile elaborate. Pro-iectarea didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra pre-dării – învățării – evaluării disciplinei Chimie și va ține cont de corelarea competențelor specifice, unităților de competență, unităților de conținuturi, strategiilor didactice. Pro-fesorii pot modifica consecutivitatea temelor în procesul predării – învățării – evaluării, respectând succesiunea acestora în conformitate cu logica internă a disciplinei și ținând cont de specificul competențelor vizate.
În procesul de proiectare/adoptare a strategiilor didactice la Chimie este necesar de ținut cont că Competența elevului include nu doar componente cognitive și operațional – tehnice, dar și motivaționale, etice, sociale și comportamentale, specifice pentru fie-care elev în parte, de aceea este foarte important aspectul psihologic al demersurilor educaționale. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la Chimie sunt: individualizarea și diferențierea, investigarea, comunicarea, motivarea, problematizarea, cooperarea, autoevaluarea, creativitatea, utilizarea tehnologiilor informaționale/digitale.
Specificul formării competențelor la Chimie este determinat de experimentul chimic, exprimat prin experiențe de laborator, lucrări practice și experimente demonstrative. Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități ex-perimentale de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice, realizarea experimen-telor reale și virtuale, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chi-miei, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice întâlnite în viața cotidiană. Integrarea sistemati-că a experimentului în lecțiile de chimie, creează condițiile necesare pentru formarea la elevi a competenței de investigare teoretică și experimentală, stimulând câmpul motivațional, provocând curiozitate, uimire și dorință de a cunoaște. Este necesar ca
64
sarcinile de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice să conțină un context sem-nificativ și să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De ce…?) și sinteză (Cum…?) îi va ajuta pe elevi să-și creeze propriile concepții cu privire la noua materie. Individualizarea și diferențierea activităților de învățare la Chimie va asigura egalizarea șanselor de reușită și va permite dezvoltarea potențialului creativ individual, în ritm propriu.
Laboratoarele virtuale oferă posibilitatea simulării proceselor chimice prin utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitând învățarea conținuturilor curriculare la Chimie și realizarea evaluării formative; oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare; facilitează integrarea cunoștințelor prin elaborarea proiectelor individuale și în grup.
În procesul educațional la Chimie elevii își vor forma competențe de învățare prin activități de elaborare a obiectivelor personale de învățare, de planificare a învățării în mod individual sau în grup. Evocarea experiențelor personale ale elevilor va include întrebări sau activități care îi va implica direct în procesul de învățare prin formularea independentă/dirijată a obiectivelor de învățare ce corespund temei, propunerea idei-lor pentru realizarea sarcinilor de instruire, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.
Curriculumul la Chimie, centrat pe competențe, orientează cadrele didactice spre aplicarea problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de instruire. Strategia problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii, experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării etc.
Rezolvarea problemelor reprezintă procese productive de învățare, deoarece acti-vizează elevii, stimulează reactualizarea unor experiențe anterioare, impulsionează in-ventivitatea, îi pregătește pentru soluționarea problemelor vieții. Subiectele propuse trebuie să posede un grad de dificultate ce nu depășește nivelul cognitiv al elevilor; conținutul lor trebuie să fie legat de practică, de viață, să-i motiveze intrinsec, să poarte un caracter divergent, să conțină informații contextuale captivante ce solicită analiza și interpretarea rezultatelor obținute. La rezolvarea problemelor de Chimie se va pune accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formu-larea concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaștere științifică (problematizarea, mo-delarea, algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractiza-rea, analiza, sinteza, generalizarea), diverse resurse didactice, inclusiv resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea și prezentarea informațiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie orientați să rezolve problemele propuse prin diferite metode.
Cadrele didactice vor propune elevilor proiecte transdisciplinare, STEM (Science, Te-chnology, Engineering and Mathematics) sau STEAM (Science, Technology, Engineering,
65
Art and Mathematics), ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să colaboreze, să ofere feedback și să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și subiectelor pentru realizarea proiectelor va stimula activitatea indivi- duală și de grup. În acest mod se va realiza scopul principal al instruirii, formarea elevu-lui/elevei care poate și dorește să învețe continuu și independent, adică are competența de a învăța autonom – factor esențial de succes profesional și social.
Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee și tehnici noi necesare pentru formarea competențelor elevilor în funcție de specificul grupului de instruire.
Evaluarea rezultatelor școlare pune un accent esențial pe evaluarea formativă care se realizează după parcurgerea unei secvențe de instruire, prin diverse modalități și permite adoptarea măsurilor de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea pro-gresului școlar. Formele de evaluare aplicate în procesul educațional la Chimie sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrarea practică și de laborator, observarea sistema-tică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul, autoevaluarea etc. Formele de evaluare vor fi alese în funcție de obiectivele planificate și de specificul conținutului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoștințelor din diferite compartimente ale cursului de Chimie, precum și de formare sistematică a deprinde-rilor elevilor de a opera cu diferite instrumente de evaluare: fișe de caracterizare a substanțelor și proceselor chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului elevilor, lucrări de creație, teste (cu sarcini com-plexe, cu răspuns deschis, itemi care vizează anumite competențe – sinteză).
În procesul educațional la Chimie se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte discipline: biologie, fizică, geografie, informatică, matematică, istorie, economie, dezvoltare personală etc. Se recomandă a fi dezvoltate competențele – cheie/transver-sale, precum: respectarea igienei personale și a principiilor unei alimentații sănătoase, cunoașterea metodelor de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, a metodelor de stingere a incendiilor, asumarea responsabilităților, comuni-carea interculturală, respectarea dreptului la opinie.
Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibi-litatea de reflectare asupra rezultatelor învățării, pentru formarea unei imagini cât mai obiective a elevilor despre competențele proprii și orientarea lor spre succes. Succesul școlar reflectă gradul de eficiență pedagogică a activității de instruire. Evaluarea baza-tă pe criteriul de succes este o condiție a calității procesului educațional, care depin-de de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor și mijloacelor de predare – învățare, a modului de organizare a lecțiilor și a relațiilor profesori - elevi, de eficiența materialelor didactice etc.
66
67
68
Introducere
Nivelul real al civilizației nu se determină prin datele unui recensământ al populației, nici prin dimensiunile orașelor, nici prin roada colectată, ci prin valoarea
personalităților pe care le produce această țară. Emerson, Ralph Waldo
Sistemul educațional reprezintă o structură complexă: analitico-sintetică după acțiune; variabilă după gradul sporit de dependență de o multitudine de factori de natură economică, socială, etnică; dinamică – prin necesitatea racordării continue la variațiile oricărui factor determinant; predictivă – datorită scopului major vizat – reali-zarea, la finele unui proces de instruire de lungă durată, a unui Produs solicitat de socie-tate, cu șanse maxime de integrare. Dacă luăm ca bază conceptul general despre Teoria dezvoltării pe spirală, putem afirma că societatea actuală a realizat un salt enorm, ge-nerând o „spirală” net superioară de dezvoltare, caracterizată prin dinamism fără pre-cedent, tehnologizare, explozii informaționale, globalizare, crize economice, migrație, implicând schimbări radicale ale relațiilor politice și socioumane și, în consecință, modi-ficând esențial cerințele pieței de muncă. În toate domeniile sunt solicitați profesioniști universali, care au capacitatea de a schimba rapid și efectiv sfera și tipul activității, cu capacități de colaborare dezvoltate, capabili să lucreze în echipă, dar și să poată lua decizii independent, să manifeste inițiativă și spirit inovator, să fie competenți și com-petitivi. Aceste schimbări au generat orientarea primordială a Sistemului educațional la învățarea axată pe competențe, impunând o viziune nouă asupra tuturor compo-nentelor acestui sistem: legislative prin documentele curriculare respective; praxiologi-ce prin tehnologiile de implementare a schimbărilor, atitudinale – prin raportul dintre posibilitățile și contribuția directă sau indirectă a fiecărui participant în acest proces.
În contextul acestor schimbări, orice disciplină de studii trebuie tratată bidimensional: ca o reflectare a Științei respective, cu subordonare rigidă logicii interne, consecutivității academice a unităților de conținut, abordărilor științifice și ca un mijloc/instrument de soluționare a problemelor de viață, prin crearea, pe „temelia” cunoștințelor specifi-ce acestei discipline, a modelelor de gândire, acțiune și adaptare socială, a tehnicilor de muncă intelectuală și de incluziune profesională și socială, echilibrând și integrând rezonabil aceste două componente prin formarea nu doar a competențelor specifice disciplinei respective, dar și a celor inter-, trans- și crosscurriculare.
69
Problematica realizării acestor schimbări este evidentă și rezultă din:• caracterul lor inovator, reflectat printr-o mulțime de termeni teoretici noi: pa-
radigmă educațională modernă, competență, competență specifică, Curriculum axat pe competențe, standarde de eficiență a învățării, descriptori de notare etc.;
• caracterul complex și divergent, care la moment nu este suficient asigurat cu un suport teoretico-practic funcțional de tehnologii/modele/soluții ideale;
• necesitatea corelării optime a raportului dintre nivelul reproductiv – ca suport pentru asigurarea memorării rapide și de durată a informației și cel productiv/creativ – ca suport de formare/consolidare/dezvoltare a competențelor;
• cerința pentru cadrele didactice de elaborare la nivel personal a unor noi forme, principii, strategii de lucru, ce necesită validarea experimentală a oricărei idei sau teorii, aflate în confruntare destul de dură cu „comodul” sistem format/practicat de-a lungul anilor;
• necesitatea racordării fiecărei situații de învățare la mediul respectiv;• complexitatea și specificul relațiilor socioumane existente, existența „sindro-
mului gândirii accelerate” și a dependenței fastfood-emoționale a membrilor societății actuale [1].
Practic, schimbările respective solicită din partea profesorului formarea, dezvolta-rea și perfecționarea unei competențe pedagogice noi, ce ar integra organic compo-nenta cognitivă a procesului de instruire cu cea operațional-tehnologică, motivațională, etică, socială și comportamentală, deplasând esențial dominanta interogativă de la Conținuturi la Strategii, la Atitudini, la crearea și menținerea permanentă a Câmpului Motivațional.
Ghidul de implementare a Curriculumului la disciplina Chimie este conceput ca su-port funcțional pentru realizarea procesului de implementare a Curriculumului la Chimie, ediția 2019, prezentând o resursă metodologică destinată cadrelor didactice ce le oferă: sugestii cu privire la eficientizarea procesului educațional, indicații metodice despre proiectarea de lungă și de scurtă durată, recomandări de proiectare și realizare a activităților transdisciplinare, instrumente de evaluare a nivelului de formare și dez-voltare a competențelor.
70
1. Referințe conceptuale/teoretice ale Curriculumului la disciplina
ChimieEducația nu este răspunsul la o întrebare.
Educația este calea spre răspunsul la toate întrebările.William Allin
1.1. Conceptul de Curriculum la disciplina Chimie Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a este parte componen-
tă a Curriculumului Național și reprezintă un act normativ-reglator pentru procesul educațional la disciplina Chimie în învățământul liceal.
Elementele specifice ale Curriculumului la disciplina Chimie sunt axate pe:• elucidarea complexității și diversității chimice a lumii înconjurătoare;• utilizarea inofensivă a substanțelor și a proceselor chimice;• depistarea, investigarea, soluționarea problemelor tangente cu utilizarea
substanțelor și proceselor chimice;• estimarea impactului substanțelor și proceselor chimice asupra organismului și
mediului;• asigurarea conștientă a sănătății personale;• realizarea personală a viitorului absolvent/absolvente în diferite domenii profe-
sionale, care ar necesita aplicarea raționamentelor specifice Chimiei.Curriculumul dat este structurat pe competențe, prezentate gradual pe clase:
competențe specifice disciplinei și unități de competență, derivate din competențele transversale/transdisciplinare; unități de conținuturi și elemente noi de limbaj chimic; exemple de activități de învățare – evaluare și produse școlare ale elevilor; finalități pe ani de studii.
Disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a, prezentată/valorificată în plan peda-gogic în Curriculumul dat, are un rol important în formarea și dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere și pe valori.
71
1.2. Demersuri inovative ale Curriculumului la disciplina ChimieSe schimbă nu doar suma cunoștințelor necesare omului contemporan;
schimbările cele mai mari au loc în modul de studiere a noului.S. Peipert, psiholog, matematician
1.2.1. Сonceptul teoreticConform teoriei generale a dezvoltării curriculare, orice document curricular, inclu-
siv Curriculumul la Chimie, necesită o revizuire după fiecare ciclu curricular, pentru a-l adapta la specificul relațiilor sociale, anticipând variația tendințelor pieței muncii de-terminată de transformările ce au loc în societate la nivel cultural, politic, economic, comunitar. Reactualizarea Curriculumului școlar (2010) a fost realizată în acord cu ela-borarea unui nou Cadru de Referință al Curriculumului Național (2017) și a fost axată pe revizuirea relevanței competențelor specifice, concordanței dintre competențele speci-fice, unitățile de competență, unitățile de conținut, activitățile de învățare – evaluare; volumul, complexitatea, valoarea formativă a acestora pentru a asigura o dezvoltare durabilă și o valorificare a potențialului fiecărui elev/fiecărei eleve.
Reperele acționale aplicate: – evaluarea gradului de transpunere a competențelor specifice disciplinei Chimie și
a competențelor transversale în unități de competență propuse; – revizuirea sistemelor de unități de competență (subcompetențe, 2010): relevanța,
gradul de acoperire a domeniilor de cunoaștere și înțelegere, aplicare și operare, integrare și transfer; comasarea și reformularea unităților de competență cu arie cognitivă îngustă/suprapusă;
– revizuirea numărului de unități de competență și stabilirea unui număr optim pentru fiecare modul/unitate de conținut;
– valorificarea unităților de competență la Chimie prin accentuarea potențialului de orientare profesională/ghidare în carieră a elevului și stimularea motivației învățării conștiente;
– relevarea legăturilor interdisciplinare la nivelul conținuturilor, pe clase și unități de învățare.
Conceptul principal, aplicat la elaborarea Curriculumului ediția 2019, ține de asigura-rea continuității, dezvoltării ascendente și integrității procesului de instruire la discipli-nă prin abordarea Chimiei ca proces și ca produs, fiind manifestat:
• la nivel de structurare a conținuturilor acestui document pe compartimente: pre-liminări, concepție didactică, competențe vizate, repartizare a temelor pe clase și pe unități de timp, finalități etc.
72
• la nivel funcțional – prin mecanismul de transpunere a competențelor-cheie în cele transdisciplinare, specifice și în unități de competență în baza principiilor și conținuturilor științifice ale științei Chimia;
• la nivel acțional – în corelarea unităților de competență cu conținuturile și activi-tățile de învățare – evaluare, finalități și produse, prezentate pentru fiecare ciclu de instruire și fiecare profil în parte, clasă, modul;
• la nivel atitudinal – prin reflectarea competențelor în situații de învățare ce stimu-lează elevii pentru achiziționarea cunoștințelor prin efort propriu, creează posibi-lități de formare a unui comportament ecologic, evidențiază avantajele Chimiei în rezolvarea problemelor contemporaneității, în scopul sporirii calității vieții.
1.2.2. Sistemul de competențeDatorită specificului existenței contemporane, Chimia a ajuns să fie pentru elevi nu
doar o disciplină școlară, ci și o parte integrantă a vieții lor cotidiene, competențele chimice devenind o parte esențială a competențelor vitale, practic reprezentând o re-flectare a necesităților acestora.
Definiția competenței tinde să se refere la o noțiune complexă ce cuprinde mai mult decât aspectele cognitive și include atitudinile, capacitățile, precum și seturile de abilități pe care le poate avea o persoană. Mai mult decât atât, noțiunea de competență poate include, de asemenea, și pe cele de capacitate, calitate, îndemânare sau pricepe-re. Competențele-cheie, așa cum au fost ele definite la nivel european, sunt acelea de care „au nevoie toate persoanele pentru realizarea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă”. Astfel, competența este defi-nită ca o capacitate dovedită de a folosi cunoștințele, abilitățile personale, sociale și/sau metodologice, în situații de lucru sau de studiu și în dezvoltarea profesională și personală. [2].
Sistemul de competențe proiectate în Curriculumul ediția 2019 respectă principiul de bază al modernizării procesului de instruire la Chimie – formarea competențelor prin prisma utilizării practice a substanțelor, a estimării importanței și impactului lor asupra sănătății, mediului în funcție de structură și proprietăți, cu suportul elemente-lor motivaționale ca activitatea experimentală, rezolvarea problemelor, situațiilor-pro-blemă, identificarea problemelor ecologice, elaborarea diferitor produse creative etc. Competențele specifice disciplinei prezintă o materializare a competențelor-cheie și a celor transdisciplinare și țin să asigure continuitatea, dezvoltarea ascendentă și integră a procesului de transpunere a științei Chimie în disciplina de studiu Chimie prin termeni de finalitate cu elemente de atitudini, numărul competențelor specifice fiind rațional, iar performanțele indicate – accesibile.
73
Competențele specifice disciplinei derivă organic din competențele-cheie stipula-te în Codul Educației, reflectând adecvat specificul domeniului științific, tehnologic și cultural, care fundamentează disciplina Chimie, cu o arie de acoperire esențială atât pe domeniul competențelor-cheie vizate direct prin disciplina Chimie, cât și ale celor vizate indirect (Tabelul 1.).
Tabelul 1.
Competențele-cheie conform Codului Educației Corelații Competențele specifice disciplinei
Chimie (2019)
a) competențe de comunicare în limba română
CS1. Operarea utilizând limbajul chimic în diverse situații de comunicare, ma-nifestând corectitudine și deschidere.
b) competențe de comunicare în limba maternă
c) competențe de comunicare în limbi străine
CS2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curio-zitate și creativitate.
d) competențe în matematică, în științe și tehnologie
e) competențe digitale CS3. Rezolvarea problemelor prin apli-carea metodelor specifice Chimiei, de-monstrând perseverență și responsabi-litate în luarea deciziilor.
f) competența de a învăța să înveți
g) competențe sociale și civice CS4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, res-pectând normele de securitate perso-nală și socială.
h) competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă
i) competențe de exprimare cul-turală și de conștientizare a valo-rilor culturale
CS5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabi-litate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.
Unitățile de competență sunt proiectate în concordanță cu sistemul de competen-țe ierarhic superioare, au suportul cognitiv asigurat prin coordonarea cu conținuturile organizate într-un sistem cu legături intrа-, inter- și transdisciplinare multiple pe ori-zontală și pe verticală, de aceea se poate afirma că fiecare unitate de competență are valoare, este semnificativă și corespunde nivelului de dezvoltare a elevilor cărora li se adresează.
Pornind de la principiul dezvoltării „pe spirală”, unitățile de competență din ciclul liceal derivă din unitățile de competență din cursul gimnazial, având un caracter mai complex și mai profund. Acest fapt este în concordanță cu particularitățile de vârstă ale elevilor – deplasarea accentului de la gândirea concretă la gândirea abstractă. Unitățile
74
de competență proiectate reflectă organic consecutivitatea logică a liniilor de conținut și esența științifică a acestora.
Unitățile de competență au o evoluție substanțială odată cu trecerea de la studie-rea substanțelor anorganice (clasa a X-a), la cele organice (clasa a XI-a, real, a XI-a și a XII-a umanist) și la tehnologii (clasa a XII-a, real), cu dezvoltări calitative și creșteri ale gradului de complexitate, în funcție de specificul fiecărui an de studiu, profil și de par-ticularitățile de vârstă ale elevilor.
Unitățile de competență proiectate pentru un an de studiu sunt abordate sistemic, fiind racordate cu specificul unității de conținut, cu legăturile intradisciplinare între uni-tățile de conținut și cu sistemul competențelor specifice vizate (Schema 1.). Dezvoltarea unităților de competență este realizată conform principiului dezvoltării concentrice, de la simplu la compus, în ascensiune de la o unitate de conținut la alta și de la un nivel de instruire la altul.
Schema 1.
CS 1 CS 2 CS 3 CS 4 CS 5
explicare, operare
în situații de comunicare orală și scrisă
extrapolare aplicare
rezolvarea problemelor cu caracter formativ
cu analiza și interpretarea rezultatelor
investigarea
unor contexte problematice reale/modelate
argumentare - formulare de concluzii
caracterizare comparare
Unitățile de competență sunt formulate taxonomic, în termeni specifici Chimiei, concreți, lipsiți de ambiguitate, în conformitate cu standardele educaționale.
Unitățile de competență proiectate au o dezvoltare continuă fără discontinuități, având ca suport pentru fiecare unitate de conținut un sistem coordonat, specific Chimiei, axat pe corespondența reciprocă: compoziție – structură – proprietăți – aplicare. Pentru fiecare unitate de conținut, unitățile de competență sunt formulate în evoluție prin dezvoltarea nivelului cognitiv pe care-l vizează și prin creșterea gradului de com-plexitate acțional.
75
1.2.3. Sistemul de conținuturiPrincipiul centrării pe competență a accentuat componenta formativă a cursu-
lui de Chimie, apropiindu-l de activitatea cotidiană, formând și dezvoltând la elevi competențele necesare pentru integrare în societate.
Datorită specificului disciplinei, conținuturile Сurriculumului actual la Chimie au va-loare practică directă și semnificativă pentru activitatea cotidiană a elevului/elevei. Conținuturile propuse îi asigură un suport cognitiv suficient pentru dezvoltarea com-petențelor de comunicare, de cercetare, de depistare și rezolvare a problemelor, fiind în deplin acord cu potențialul de învățare și cu nivelul general de pregătire al elevilor. Conținuturile proiectate:
• reflectă nu doar structura disciplinei de studiu, ci și structura științifică a materiei predate, bazate pe legi fundamentale ale naturii și țin de studierea substanțelor și proceselor cu importanță vitală, industrială și care au impact asupra mediului;
• sunt relaționate logic și metodologic cu competențele specifice, eșalonate într-o consecutivitate științifică logică și coerentă, ținând cont de evoluția noțiunilor, conceptelor, legilor și legăturilor dintre elementele de conținut;
• sunt bazate pe linii disciplinare de învățare legate reciproc și dezvoltate pe spi-rală, cu respectarea principiului legăturilor intra-, inter- și transdisciplinare. Dacă în gimnaziu se elucidează linia de conținut lumea din jurul nostru – substanța – transformarea substanței și aplicarea transformărilor substanței, atunci în cursul liceal are loc trecerea la un nivel calitativ nou: procese chimice – aplicare – situații problematizate – descoperirea și soluționarea problemelor – aplicarea cunoștințelor în viață – aprecierea/evaluarea critică a beneficiilor/efectelor negative.
Învățarea axată pe competențe, prin orientarea primordială spre dezvoltarea inte-grală a personalității elevului/elevei, pune accent deosebit pe caracterul unitar și com-plex al procesului de instruire. Această abordare impune necesitatea realizării tuturor posibilităților de integralizare curriculară, presupunând stabilirea unor relații strânse, convergente între elementele, conceptele, abilitățile, valorile aceleiași discipline (intradisciplinaritate), asigurând prin temeinicia lor, realizarea legăturilor corespunzătoare și cu componentele respective ale disciplinelor diferite (interdisciplinaritate). Unitățile de conținut în Curriculumul la Chimie favorizează conexiunile intra- și interdisciplinare, fiind proiectate într-o consecutivitate logică prin respectarea conexiunilor/legăturilor respective atât pe orizontală, cât și pe verticală (Schema 2). Legăturile intradisciplinare la Chimie sunt multiple și este de ajuns ca una din ele să nu fie fundamentată suficient și atunci disciplina Chimie începe să fie percepută ca una destul de dificilă.
76
Schema 2.Datorită specificului disciplinei, Curriculumul la Chimie oferă posibilități pentru
realizarea integrală a conexiunilor interdisciplinare pe triada curriculară: Unități de competență – Unități de conținut – Activități de predare – învățare. Absolut toate con-ținuturile vizate de Curriculumul la Chimie au un potențial esențial pentru realizarea conexiunilor interdisciplinare: în Tabelul 2. sunt prezentate exemple de legături inter-disciplinare în raport cu unitățile de conținut pentru clasa a X-a, profilul real.
Cl. a X-a
Chimia – știința despre substanțe
Bazele teoretice ale chimiei organice
Reacțiile chimice
Structura atomului și LP
Hidrocarburile – parte componentă a resurselor
naturale
Derivați oxigenați ai hidrocarburilor
Interacțiuni în soluții
Reacțiile chimice în producere
Compoziția și struc-tura substanței
H/C saturate
Compuși hidroxilici
H/C nesaturate
Compuși organici cu importanță vitală
și industrială
Compuși organici cu importanță vitală
Compușii macromo-leculari sintetici
Compușii organici – substanțe indis-
pensabile activități cotidiene
Compuși carbonilici
H/C aromaticeLegăturile genetice dintre hidrocarburi
Acizi carboxilici. Esteri
Nemetalele și compușii lor
Noțiuni generale de analiză chimică
Metalele și compușii lor
Chimia în viața societății
Compuși organici în viața cotidiană
Chimia în viața societății
Diversitatea și unitatea
chimică a lumii
Cl. a XI-a Cl. a XII-a
77
Tabelul 2.
Unitatea de conținut Legăturile interdisciplinare
1. Chimia –știința despre substanțe
Matematica – proporțiile; calcule matematice în baza formulelor și ecuațiilor chimice; Fizica – utilizarea mărimilor fizice; proprietățile gaze-lor; Geografia/Biologia – asigurarea aspectului formativ al problemelor cu informații-suport; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate; Istoria/Limbile străine – istoricul și etimologia denumirilor elementelor chimice/substanțelor.
2. Structura ato-mului și Legea periodicității
Matematica – funcții periodice/neperiodice, reprezentarea grafică și spațială a figurilor geometrice; Fizica – compoziția nucleului/atomului/reacții nucleare; Biologie – periodicitatea în natură; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.
3. Compoziția și structura substanței
Matematica – reprezentarea spațială a figurilor geometrice; Fizica – proprietățile fizice ale substanțelor;Geografia/Biologia – răspândirea elementelor în atmosferă, hidrosferă, litosferă, biosferă; apa/legătura de hidrogen în sistemele naturale; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.
4. Reacțiile chi-mice5. Interacțiunile substanțelor în soluții
Matematica – proporții, procente, calcule matematice în baza ecuațiilor chimice; Fizica – sistemul mărimilor fizice, unități de măsură; Geografia/Biologia – soluțiile/pH-ul/mediul/procesele chimice în siste-mele naturale; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.
6. Nemetalele și compușii lor 7. Metalele și compușii lor
Matematica – proporții, procente, calcule matematice în baza ecuațiilor chimice; Fizica – proprietăți fizice ale nemetalelor/metalelor/compușilor, sistemul mărimilor fizice, unități de măsură; Geografia/Biologia – nemetale/metale/compușii/procese chimice în sis-temele naturale, rolul biologic; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.
Elemente de interdisciplinaritate în raport cu alte discipline: MatematicăChimie: noțiunile de proporții, aplicații algebrice la rezolvarea proble-
melor de calcul; noțiunea de logaritm zecimal și proprietățile lui pentru calculul pH-ului; reprezentările grafice ca suport pentru explicarea dependenței vitezei reacției de diferiți factori etc.
FizicăChimie: stările de agregare ale substanțelor și transformările lor reciproce pentru caracterizarea proprietăților fizice ale substanțelor; noțiunea de curent electric și esența lui pentru argumentarea conductibilității metalelor; randamentul proceselor fizice în raport cu randamentul proceselor chimice; căldura și legea conservării energiei pentru calcule termochimice, corelația temperatură-viteză de mișcare a particulelor pentru explicarea influenței temperaturii asupra vitezei unei reacții chimice etc.
78
BiologieChimie: noțiuni comune – carbohidrați, proteine, aminoacizi, punți peptidi-ce, legături de hidrogen etc.; noțiuni similare – fermenți/catalizatori, lipide/grăsimi, glu-cide/hidrați de carbon, procese comune – fotosinteză, formarea/transformarea unor substanțe în organismele animale sau vegetale, rolul biologic al diferitor compuși etc.
GeografieChimie: noțiuni de zăcăminte minerale, roci, extragere, forme native, pentru specificarea răspândirii substanțelor în natură și deducerii metodelor de obține-re a lor (prin producere sau extragere).
IstorieChimie: prezentarea istoricului unor descoperiri, specificarea condițiilor is-torice ale unor descoperiri (obținerea cauciucului artificial ca una dintre consecințele blocadei economice), elucidarea influenței anumitor aspecte ale Chimiei asupra dezvol-tării istorice (în aspect latent – descoperirea coloranților sintetici a diminuat diferența enormă dintre reprezentanții diferitor pături sociale, în aspect cardinal – dependența vitezei reacției fierului cu sulfatul de cupru de temperatură a determinat eșecul unuia din atentatele contra lui Hitler) etc.
Limbă românăChimie: etimologia denumirii elementelor chimice/substanțelor, utilizarea tehnicilor/noțiunilor similare (prefix, sufix) în cazul aplicării nomenclaturii substanțelor organice.
În același timp, majoritatea unităților de conținuturi la Chimie constituie un suport adecvat pentru formarea de atitudini și comportamente, ca exemplu, a unui compor-tament ecologic, vizând grija și responsabilitatea față de mediu și față de propria sănă-tate prin recunoașterea substanțelor nocive și a impactului lor asupra vieții și sănătății oamenilor. Activitățile recomandate în Curriculum contribuie la accentuarea legăturii Chimiei cu viața, dezvoltă gândirea critică și potențialul creativ și atitudinal al elevilor.
Practic, fiecare unitate de conținut la Chimie este reflectată în existența cotidiană a elevilor, în problematica acesteia și invers:
• alcanii => problema combustibilului; alchenele => problema maselor plastice; alcoolii => problema/mecanismul formării alcoolismului, fenolii => utilizarea medicamentelor, peelingul chimic etc.
• mobilul/calculatorul => conductoare (metale, specificul legăturii chimice, propri-etățile fizice, obținere), îngrijire (degresare, alcooli, proprietăți, obținere) etc.
Aceste corelații formative sunt materializate în Curriculum prin unități de competență și activități de învățare corespunzătoare.
Fiecare unitate de conținut are o anumită poziționare pe axa cognitivă a științei pe care o reprezintă, a cărei abordare axiologică asigură încadrarea maximal posibilă a componentei informaționale vizate de unitatea respectivă în contextul real al experi-enței de viață, creând conexiuni ale sistemului de cunoștințe, capacități, deprinderi cu sistemul de valori și atitudini.
79
Exemple: • formarea valorilor și atitudinii responsabile față de propria sănătate – temele:
soluții, metalele, nemetalele, pH-ul, alcoolii, fenolii, aldehidele, esterii, produșii organici cu importanță vitală;
• formarea valorilor și atitudinii responsabile față de mediu – obținerea diferitor substanțe, hidrații de carbon, fotosinteza, polimerii și masele plastice, legitățile decurgerii reacțiilor chimice;
• formarea valorilor despre cunoștințele chimice ca mijloace pentru depistarea/identificarea/soluționarea diferitor situații-problemă – identificarea substanțe-lor, analiza calitativă și cantitativă etc.
Conținuturile sunt formulate, indicând concret dimensiunile realizării competențe-lor la care se referă (tipul reacției, metodele de obținere, proprietățile solicitate etc.), reflectând stadiul actual de dezvoltare al științei Chimia.
Fiecare unitate de conținut include elemente motivaționale: • la nivel cognitiv – prin interdependența progresivă a conținuturilor; • la nivel aplicativ – prin conexiunea continuă a teoriei cu practica cotidiană; • la nivel formativ – prin formarea deprinderilor intelectuale. Fiecare unitate de conținut reprezintă o continuitate a unității anterioare și consti-
tuie o punte de legătură cu cea ulterioară (Schema 3.). Schema 3. Axa cognitivă, clasa a Xa, profil real
Aspectul chimic al lumii înconjurătoare
Terminologia specifică chimiei
Structura şi compoziția substanței
CHIMIA ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII
Sistemul de noțiuni
Legi și Teorii
Sistemul de mărimi fizice
Centrate pe atom
Centrate pe substanță
Centrate pe reacția
chimică
ν (subst) m (subst) M (subst)
ν (gaz) ν (gaz)
Vm (gaz)
ν (subst) N (partic.)
NA
Compoziția și structura atomuluiStructura învelișurilor electroniceCorelația dintre struct. atomului și proprietăți
Tipurile reacțiilor chimiceReacții Red-OxProbleme în baza ecuațiilor
Metalele și compușii lor
Legătura chimicăCompoziția și structura substanțeiCorelația dintre struct. și proprietățile substanței
SoluțiileInteracțiuni în soluțiiProbleme formative pe soluții
Nemetalele și compușii lor
80
Conținuturile pentru extensii/aprofundare sunt prevăzute în Curriculum pentru cla-sele a XI-a și a XII-a, profil real, fiind specificate pentru fiecare modul (*), și pot fi deri-vate/lărgite de către cadrul didactic în conformitate cu logica științifică și în corelare cu specificul grupului de elevi.
1.2.4. Sistemul de activități de învățareÎnvățarea este procesul prin care transformăm experiența în cunoaștere,
cunoașterea în înțelegere, înțelegerea în înțelepciune și înțelepciunea în acțiune. Dave Meie
Activitățile de învățare sunt prezentate în Curriculum paralel cu unitățile de competență și cu unitățile de conținut corespunzătoare; în formă de prezentare tabelară, destul de efi-cientă pentru relevarea corelațiilor necesare pentru realizarea unei proiectări eficiente. Activitățile de învățare sunt structurate pe niveluri: exerciții; probleme (cu indicarea tipuri-lor concrete de probleme în cazul problemelor de calcul, a situațiilor-problemă); activități experimentale, inclusiv exemple de investigații ale produselor, materialelor, marcajelor de pe ambalajele produselor utilizate în activitatea cotidiană; activități creative, studii de caz, dezbateri, elaborări de eseuri, inclusiv proiecte interdisciplinare STEM, STEAM, asigurând condiții de realizare pentru elevii cu diferite aptitudini și stiluri de învățare, accentul fiind plasat pe activități de formare a abilităților de explorare-investigare și de formare a atitu-dinii responsabile față de natură și sănătatea proprie.
Activitățile de învățare propuse sunt în concordanță cu competențele specifice, au caracter recomandat, și pot fi transpuse la discreția profesorului în activități de ni-vel cognitiv sau acțional mai dificil, prin variația formelor de aplicare, a condițiilor de realizare, a datelor inițiale, a câmpului motivațional etc. Activitățile recomandate în Curriculum contribuie la accentuarea legăturii Chimiei cu viața, dezvoltă gândirea critică și potențialul creativ și atitudinal al elevilor.
Activitățile de învățare propuse sunt adaptate vârstei elevilor și tind să stimuleze gândirea autonomă, deplasând accentul de pe simpla achiziționare de cunoștințe pe formarea de competențe și atitudini cu valențe ulterioare de actualizare și de extindere.
1.2.5. Alte elemente de noutate Un element de noutate în Curriculumul la Chimie 2019 constă în evidențierea
noțiunilor noi de limbaj chimic prin prezentarea acestora pentru fiecare modul sub gri-la: Elemente noi de limbaj specific Chimiei. Acest moment presupune nu doar elucidarea acestor noțiuni/elemente noi, dar și plasarea accentului pe necesitatea de exersare și de integrare a lor în sistemul de noțiuni format în modulele anterioare, condiții absolut necesare pentru formarea unui limbaj chimic funcțional.
81
Un alt element de noutate în Curriculumul dat îl reprezintă produsele de învățare/produsele școlare, specificate în corelare cu activitățile de învățare – evaluare. În context didactic, produsul de învățare/școlar reprezintă un rezultat obținut de către elev/elevă în urma procesului de învățare – evaluare, ce poate fi estimat, măsurat și calificat în baza anumitor descriptori de evaluare și notare. Produsele școlare pot fi: verbale, scrise, mode-late, desenate, variante electronice; elaborate după un anumit algoritm/model sau creati-ve; cu valorificarea competențelor la nivel cognitiv, aplicativ, praxiologic sau cu un carac-ter complex; implicând nivelul de cunoaștere, înțelegere, analiză sau sinteză; cu caracter intra-, inter-, transdisciplinar; tradiționale pentru disciplina Chimie sau netradiționale. În Curriculumul la Chimie dat se propune o listă de produse școlare recomandate pentru fiecare clasă, din care cadrul didactic poate selecta pentru realizare produsele necesare, variindu-le în funcție de strategiile aplicate în procesul didactic. O unitate de competență poate fi evaluată prin mai multe produse școlare, și invers: același produs poate permi-te evaluarea mai multor unități de competență. Acest fapt oferă libertate fiecărui cadru didactic în alegerea produselor în conformitate cu posibilitățile, cu condițiile și resursele disponibile. Lista produselor școlare are caracter deschis și poate fi completată continuu, dar este recomandabil de a identifica produsul adecvat, proiecția cea mai veridică pentru fiecare caz concret. La fel, pentru fiecare clasă și profil sunt specificate finalitățile educaționale la Chimie, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev/elevă.
Paradigma pedagogiei centrate pe elev/elevă presupune o dimensionare a activităților curriculare, urmărind mai puține informații și mai multe activități practice, care să-i facă pe elevi nu atât posesori ai unui inventar de informații, cât personalități pregătite pentru viața într-o societate. În acest context, se impune o nouă modalitate de selecție a infor-mației propuse pentru studiu, „descongestionarea (aerisirea) materiei conform principiu-lui „nu mult, ci bine” și în concordanță cu ideea că important este nu doar ce anume, ci cât de bine, când și de ce se învață ceea ce se învață, dar și la ce anume folosește mai târziu ceea ce s-a învățat în școală” [11]. Principiul descongestionării se referă la o eficientizare a activităților de învățare, printr-un Curriculum echilibrat și rezonabil atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Selectarea și descongestionarea unităților de conținut în Curriculumul la Chimie au fost realizate aplicând următoarele principii:
• abordarea sistemică a unităților de conținut, concentrarea volumului infor-mațional pe axe cognitive continue; specificarea parametrilor dimensionali pen-tru fiecare unitate de conținut;
• respectarea legăturilor intradisciplinare și interdisciplinare; • eliminarea unităților de conținut/noțiunilor ce nu au continuitate în temele ur-
mătoare și prezintă anumite dificultăți pentru învățare;
82
• evidențierea caracterului formativ al unităților de conținut prin prisma utilizării practice a substanțelor/proceselor chimice, estimării importanței/impactului lor asupra sănătății, mediului.
În Curriculumul actual au fost realizate un șir de descongestionări și transferuri de conținuturi (Tabelul 3.):
Tabelul 3.
Modulul Descongestionări/transferuri (Unități de conținut/noțiuni):
Clasa a X-a, profilul real
Noțiunile și legile fundamentale
• Efecte termice ale reacțiilor chimice • Reacții endo- și exoterme • Calcule termochimice și importanța lor
Transferat în clasa a XII-a
Soluțiile. Disocia-ția electrolitică
• Soluții saturate, soluții nesaturate • Hidroliza sărurilor. Importanța hidrolizei• Electroliza. Utilizarea electrolizei
Clasa a XI-a, profilul real
Bazele teoretice ale chimiei orga-nice
• Substanțe organice: proveniența, specificul compoziției (elemente organogene, existența mai multor substanțe cu aceeași formulă mo-leculară)
Hidrocarburile saturate (alcanii și cicloalcanii). Halogenoderivații alcanilor
• Hibridizarea sp3
• Cicloalcanii: definiție, formula generală, nomenclatură
• Halogenoderivații alcanilor*
*Halogenoderivații alcanilor – ex-clusă ca temă separată. O parte din conținuturi sunt incluse în alte module.
Hidrocarburile nesaturate
• Hibridizarea (sp2, sp); izomeria de funcțiune • Ecuația reacției de oxidare a etenei cu soluție de KMnO4 • Obținerea alchenelor din dihalogenoderivați vicinali cu Zn
Sursele naturale de hidrocarburi și prelucrarea lor
• Gazul natural, petrolul, cărbunele, originea, regiunile mai bogate de pe globul pământesc, domeniile de utilizare, proprietățile fizice
• Petrolul – un amestec de hidrocarburi aciclice, ciclice (saturate) și aromatice
• Fracțiile distilării petrolului • Cifra octanică – calificativ al benzinei. Cracarea
(schematic). Produșii de cracare: hidrocarburi saturate și nesaturate
• Aplicarea eficientă a deșeurilor
Exclus ca modul separat. O parte din conținuturi sunt parțial incluse în modulele Hidrocarburi saturate; Hidrocarburi aromatice; în cl. a XII-a Reacții chimice în producere.
Alcoolii, fenolii, aminele
• Izomeria de funcțiune, eterii • Alcoolii polihidroxilici (ca o clasă de compuși) • Amine. Alchilaminele: nomenclatura, izomeria, structura electronică,
proprietățile fizice și chimice • Obținerea • Anilina. Compoziția, structura electronică, influența reciprocă în mo-
leculă. Sinteza, reacțiile cu HCl, Br2. Utilizarea • Legătura genetică a aminelor cu alte clase de compuși organici
83
Aldehidele • Izomeria de funcțiune
Clasa a XII-a, profilul real
Compușii organici cu importanță vi-tală și industrială
• Legătura genetică dintre hidrocarburi și derivații lor• Clasele de compuși organici: compoziția, omologia, izomeria, tipuri de izomerie, nomenclatura, proprietăți • Relația dintre structura și proprietățile compușilor organici• Legătura genetică dintre clasele de compuși organici studiați• Ecuațiile reacțiilor la celuloză: deshidratarea (carbonizarea), esterifi-carea cu acid azotic și acid acetic • Vitamine: noțiuni, tipuri de clasificare (după grupe, solubilitate). Rolul în organism. Surse naturale de vitamine. Avitaminoze, hipervitaminoze, profilaxia lor • Noțiunea de fermenți cu sensul de catalizatori biologici. Importanța biologică și industrială
Generalizarea cursului de chimie organică: exclus ca modul separat
Legitățile decur-gerii reacțiilor chimice
• Rezolvarea problemelor pe randament• Procesele tehnologice de obținere a etanolului• Caracteristica proceselor tehnologice de obținere a fontei și oțelului; a cimentului și sticlei; a produselor petroliere
Noțiuni de analiză chimică
• Produs de solubilitate. Expresia produsului de solubilitate. Solubili-tatea unei substanțe puțin solubile și modurile de exprimare a solubi-lității. Exprimarea produsului solubilității unei sări puțin solubile prin solubilitatea ei. Condiții de formare a precipitatelor
Clasa a X-a, profilul umanist
Chimia – știința despre substanțe
• Legea lui Avogadro • Reacții termochimice, reacții rapide și lente • Reacții de oxidoreducere. Importanța reacțiilor de oxidoreducere
Compoziția și structura substanței
• Sensul fizic al Legii Periodicității • Legătura unitară, dublă, triplă • Teoria atomo-moleculară
Soluțiile • Ecuațiile de disociere a electroliților slabi
Nemetalele • Obținerea oxigenului din permanganat de potasiu
Clasa a XI-a, profilul umanist
Hidrocarburile saturate
• Teoria Structurii Chimice a compușilor organici, importanța ei.• Cărbunele.• Fracțiile petrolului: ligroina și gazul lampant.• Noțiunile: dehidrogenare, radicalii alchil.
Hidrocarburi ne-saturate
• Noțiunea de hidrogenare• Lucrarea practică: Prepararea și proprietățile etilenei (înlocuită)
Benzenul • Reacția de nitrare și hidrogenare
84
Compușii hidro-xilici și efectul lor asupra vieții
• Compușii organici cu azot. Aminele – derivați ai amoniacului. Grupă amină • Alchilaminele primare (metilamina, etilamina): compoziție, structură, nomenclatură, proprietăți fizice • Anilina. Utilizarea ei la producerea coloranților, preparatelor medici-nale. Sinteza anilinei • Legătura genetică a anilinei cu alte clase de compuși organici • Să exemplifice metoda de obținere a anilinei în baza legăturii geneti-ce: benzen – nitrobenzen – anilină
Clasa a XII-a, profilul umanist
Grăsimile • Formula de structură generală a grăsimilor• Noțiune de acizi carboxilici grași, pe exemplul acidului stearic
Hidrații de car-bon – produși ai fotosintezei
• Еcuațiile reacțiilor de identificare a glucozei cu soluție amoniacală de oxid de argint și cu hidroxid de cupru• Reacția de reducere a glucozei cu hidrogen
Aminoacizii, pro-teinele
• Policondensarea α–aminoacizilor. Grupă peptidică. • Formarea peptidelor prin reacția de policondensare a doi α–aminoacizi.
Compușii organici în viața societății
• Noțiunea de fibre acetat. • Relația dintre structura și proprietățile compușilor anorganici. • Legături genetice dintre diverse clase de compuși anorganici. • *Lucrarea practică nr. 2: Studierea materialelor din compuși macromoleculari. • *Lucrarea practică nr. 3: Generalizarea cunoștințelor la chimia organică.
*Înlocuite cu:Lucrarea practică nr. 2: Identificarea proteinelor. Investigarea factorilor de denaturare a proteinelor. Lucrarea practică nr. 3: Identificarea prezenței grăsimilor, hidraților de carbon și a proteinelor în diferite produse alimentare.
2. Referințe proiective ale Curriculumului la disciplina ChimieToți performăm mai bine și cu mai multă voință
atunci când știm de ce facem ceea ce facem. Zig Ziglar
2.1. Curriculumul la disciplina Chimie ca sursă de proiectare didactică Implementarea Curriculumului, axat pe competențe, solicită în primul rând de
la cadrele didactice o abordare complexă, sistemică și personalizată a procesului de proiectare didactică în scopul transpunerii organice a triadei funcționale Unităților de competență – Unităților de conținuturi – Activităților de învățare – evaluare în Finalități de învățare. Acest proces necesită nu doar o simplă respectare a corelațiilor între aces-te elemente constituente ale Curriculumului disciplinar (Schema 4.), dar și racordarea acestora la strategiile didactice necesare în acord cu particularitățile grupurilor de elevi, creând/asigurând un câmp motivațional benefic procesului de învățare.
85
Schema 4.
Curriculum
Unități de competență
Unități de conținuturi
Activități de Învățare/produse
Proiectarea didactică
Predarea
Finalități
Învățarea EvaluareaStrategii
În acest context, proiectarea didactică presupune îmbinarea, corelarea, relaționarea și interrelaționarea unităților de competență, obiectivelor operaționale, a strategiilor de instruire și de autoinstruire și a strategiilor de evaluare și autoevaluare, precum și elaborarea unor documente/instrumente de lucru utile cadrului didactic și elevului/elevei în desfășurarea procesului educațional. O astfel de viziune sistemică sprijină semnificativ proiectarea și realizarea în practică a corelațiilor care se impun, realiza-rea eficientă a abordărilor intra- și interdisciplinare și atingerea competențelor-cheie, competențelor specifice ca finalități ale învățării.
Încadrarea demersurilor proiective în câmpul motivațional este аsemenea unui „de-sign educațional” ce combină armonios dimensiunea instructivă a procesului didactic cu cea educativă, creând premise și condiții necesare pentru realizarea demersurilor instructiv-educative eficiente.
Recomandările curriculare nu limitează „libertățile cadrului didactic” de a stabili consecutivitatea parcurgerii temelor/modulelor, unităților de conținuturi și repartiza-rea timpului considerat optim pentru realizarea lor; de a alege tehnologiile de predare – învățare – evaluare specifice atât stilului său de predare, cât și particularităților gru-pului de instruire.
2.2. Proiectarea didactică de lungă durată Proiectarea didactică constituie o premisă și o condiție necesară pentru organizarea
unui proces educațional calitativ. Proiectarea didactică ca proces constă în aplicarea profesională, sistemică și sistematică a principiilor și teoriilor didactice asupra utilizării eficiente a tuturor resurselor curriculare, adaptate la specificul mediului de instruire, pentru a atinge finalitățile educaționale, generând un produs de calitate.
86
Proiectarea didactică ca produs reprezintă un document administrativ, care asociază într-un mod personalizat elementele Curriculumului la disciplină (competențe, unități de competență, unități de conținuturi, activități de învățare), cu alocarea de timp con-siderată optimă, care se elaborează de către cadrul didactic la începutul anului școlar și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinami-ca reală a grupului de elevi. O proiectare corect elaborată trebuie sa acopere integral Curriculumul la disciplină din punct de vedere al competențelor și al conținuturilor.
Se recomandă, la elaborarea proiectelor de lungă durată, de respectat următoarele prevederi:
• proiectul didactic de lungă durată să fie realizat în format electronic, imprimat pe suport de hârtie; să fie structurat, întocmit estetiс;
• proiectarea să înceapă cu o pagină de titlu, în care să fie rezervat un spațiu pen-tru avizare și aprobare, profilul vizat, clasa etc., o variantă este prezentată mai jos (Model);
• în corespundere cu cerințele curriculare, să conțină un compartiment în care să fie prezentate competențele-cheie/transversale, competențele transdisciplina-re, competențele specifice disciplinei Chimie.
Model
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
Instituția de învățământ ..................................................Aprobat: ............ Directorul liceului .............. Avizat: ......... Director adjunct ..........
Data ............. Data .............
PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ LA CHIMIEpentru clasa ....... , profilul ........
anul școlar ......... - ..........
Elaborat conform Curriculumului la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a, ediția 2019
Profesor ........................., grad didactic .........................
Discutat și aprobat la ședința comisiei metodice .......................,proces-verbal nr. ......... din ........... , șeful comisiei metodice ..................
Repartizarea orelor pentru parcurgerea fiecărei unități de învățare se va realiza de către cadrul didactic, în funcție de complexitatea competențelor și conținuturilor viza-te, și poate fi raportată la ore de predare – învățare, rezolvare de probleme – exersa-re, rezervând ore pentru lucrările practice și probele de evaluare sumative, indicate în
87
Curriculum. Această repartizare se va prezenta în formă tabelară în proiectarea didacti-că de lungă durată pentru fiecare clasă.
Un model de repartizare orientativă a orelor pe unități de învățare se propune în Tabelul 4.
Tabelul 4. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare
Profilul real
Clasa Unități de învățare Nr. ore
Lucrări practi-
ce
Evaluări sumati-
ve
a X-a 1. Chimia – știința despre substanțe 11 1
2. Structura atomului și Legea periodicității 10 1
3. Compoziția și structura substanței 10 1
4. Reacțiile chimice – transformări ale substanțelor 14 1
5. Soluții. Interacțiunile substanțelor în soluții 18 2 1
6. Nemetalele și compușii lor 18 3 1
7. Metalele și compușii lor 12 1 1
8. Substanțele anorganice în viața societății 5
Ore la discreția cadrului didactic 4
a XI-a 1. Bazele teoretice ale chimiei organice 6
2. Hidrocarburile – parte componentă a resurselor naturale 31 1 3
3. Derivații oxigenați ai hidrocarburilor 25 2 2
4. Compușii organici în viața și activitatea cotidiană 4
Ore la discreția cadrului didactic 2
a XII-a
1. Compușii organici cu importanță vitală și industrială 29 3 2
2. Reacțiile chimice în producere 20 2
3. Noțiuni generale de analiză chimică 30 5 2
4. Diversitatea și unitatea chimică a lumii substanțelor 12 1
5. Chimia în viața societății 6
Ore la discreția cadrului didactic 4
88
Profilul umanist, arte şi sport
a X-a 1. Chimia – știința despre substanțe 5 1
2. Compoziția și structura substanței 6 1
3. Soluții. Interacțiunile substanțelor în soluții 7 1 1
4. Nemetalele și compușii lor 7 1
5. Metalele și compușii lor 5 1
6. Substanțele anorganice în viața societății 2
Ore la discreția cadrului didactic 2
a XI-a 1. Hidrocarburile saturate – parte componentă a re-surselor naturale 8 1
2. Hidrocarburi nesaturate cu importanță industrială 8 1
3. Benzenul. Legătura genetică dintre hidrocarburi 5 1
4. Compușii hidroxilici și efectul lor asupra vieții 8 1 1
5. Compușii organici în activitatea cotidiană 3
Ore la discreția cadrului didactic 2
a XII-a
1. Derivații oxigenați ai hidrocarburilor 10 1 2
2. Grăsimile: importanța vitală și industrială 4
3. Hidrații de carbon – produși ai fotosintezei 6 1
4. Aminoacizii, proteinele – baza vieții 5 2
5. Compușii organici în viața societății 6 1
Ore lа discreția cadrului didactic 2
În funcție de stilul de predare al cadrului didactic, de traseul personalizat despre formarea/consolidarea competențelor, cadrul didactic poate efectua schimbări în con-secutivitatea conținuturilor în acord cu logica internă a disciplinei Chimie.
Proiectarea didactică va include repartizarea unităților de conținut pe ore/lecții, cu indicarea numărului lecției și a datei; cu racordarea la unități de competență vizate, specificând activitățile de învățare și evaluare/produse de învățare; locația și tipul de evaluare formativă sau sumativă.
Activitățile de învățare proiectate trebuie să conțină sarcini ce determină realizarea, formarea unității de competență. Această structură va asigura un parcurs ritmic al pro-cesului de predare – învățare – evaluare, orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevi.
89
Modelul tradițional de proiectare didactică de lungă durată presupune completarea unui tabel cu mai multe componente, în variante diferite de prezentare:
Modelul 1 (varianta cu detalieri)
Nr. lecți-ei, data Conținuturi Competențe
specifice (CS)Activități de
învățare Resurse Evaluare
Nr. lecției în modul/din totalData/săptămâ-na
subiec-tul/tema lecției (de-talieri de conținut)
se indică competențele specifice viza-te direct(CS1, CS2 ...)
pot fi cele propuse în curriculum/modificate sau propuse de profesor
- procedurale (metode, tehnici, procedee)- materiale (mij-loace de învăță-mânt: utilaj chi-mic și materiale didactice)
Metode și instru-mente de evaluare
Modelul 2 (varianta succintă)
Tema
Unități de competență
Nr. lecției,data
Subiectul lecției, conținuturile
Activități de învățare
Evaluare (tipul evaluării)
Profesorul poate modifica aceste scheme (prezentarea grafică, ordinea elementelor structurale, numărul și conținutul grilelor etc.) sau să elaboreze un model de proiec-tare personalizat. Important este să fie respectată succesiunea unităților de conținut în conformitate cu logica internă a disciplinei, corelarea competențelor – unităților de competență – unităților de conținut – strategiilor didactice – resurselor educaționale (materiale, procedurale, de timp) – sistemului de evaluare.
În același timp, planificarea de lungă durată are un grad anumit de „mobilitate”. În funcție de rezultatele elevilor, profesorul poate efectua unele modificări pe parcursul anului școlar (repartizarea orelor, concretizarea unor unități de competență, succesiu-nea temelor).
Elaborând proiectarea didactică, profesorul stabilește strategiile didactice, racor-dându-le cu activitățile de învățare corespunzătoare, pentru a determina în final tipul fiecărei lecții.
Un proiect didactic modern este axat pe corelația dintre: competențele vizate (care sunt finalitățile?) – obiectivele operaționale proiectate (ce/cât vor face elevii?) – asigu-rarea câmpului motivațional (de ce vor face?) – conținuturile sarcinilor didactice (prin ce vor face?) – metodele selectate (cum vor face?) – mijloacele didactice (cu ce vor face?) – evaluarea (ce, cât și cum au realizat în raport cu obiectivele proiectate? = finalități).
90
2.3. Proiectarea didactică a lecției (lecțiilor)Managementul lecției moderne depinde în mare măsură de competența de proiec-
tare pedagogică, care se manifestă (adaptare după Roegiers X. [12]), prin capacitatea cadrului didactic de a exploata cunoștințele din repertoriul propriu pentru realizarea acestei sarcini. Această competență are următoarele caracteristici:
• solicită mobilizarea unui ansamblu de: resurse cognitive (cunoașterea științifică a disciplinei, a teoriilor și practicilor didactice, a principiilor curriculare etc.); resurse materiale personalizate (proiectarea didactică de lungă durată, materiale didacti-ce); resurse proiective (tehnici de stabilire a conexiunilor optime între elementele constituente); creative (imprimarea unui „design didactic” original și captivant); re-surse experiențiale, informaționale/bibliografice, de timp, de motivare etc.
• are un caracter finalizat: crearea unui produs prin mobilizarea ansamblului de resurse;
• este relaționată cu un ansamblu divers de situații: în funcție de personalitatea profesorului, de specificul grupului de elevi, de competența specifică dominantă și tipul lecției, de disponibilitatea resurselor materiale etc.;
• este evaluabilă: competența pedagogică poate fi evaluată măsurându-se calitatea îndeplinirii sarcinii de lucru și calitatea produsului realizat, a lecției propriu-zise.
Dezvoltarea competenței pedagogice reprezintă un proces complex, specific pentru fiecare în parte, racordat la formarea continuă, la caracter, la gradul de pregătire pro-fesională, la experiența acumulată, la solicitările ambianței, la influența altor factori.
Elaborarea unui proiect didactic este un proces complicat analitico-sintetic după ac-țiune și complex după multitudinea de factori ce determină validitatea lui: corelarea cu sistemul de competențe și transpunerea eficientă a acestora; cu conținutul unității de învățare; cu particularitățile de vârstă ale elevilor, tipologia lecțiilor, orientarea la învățare independentă, la aspectul aplicativ și motivațional, la sfera intereselor și necesităților elevilor etc. Este asemeni elaborării unui meniu de alimentație pentru „n” persoane, cu gusturi și necesități diferite, cu condiția satisfacerii sentimentului de foa-me sau a simplei necesități de a mânca, asigurând un rafinament gustativ, estetic, dar și orientat spre o alimentație sănătoasă, specifică și diferențiată în același timp. Este evident că în această situație nu există recomandări stricte, concrete, la fel cum nu există și catalogări dure că așa e corect, iar altfel – nu, calitatea și eficiența proiectării didactice fiind demonstrată doar prin validarea competențelor ca rezultat al procesului de instruire. În literatura de specialitate sunt stipulate un șir de etape/operații cerințe/criterii, ce pot fi drept suport pentru elaborarea unui proiect didactic de calitate.
91
Principiul respectării transpunerii competențelor.Ierarhia competențelor poate fi prezentată ca o structură concentrică:• competențelecheie/transversale – sfera exterioară, având un caracter general și
complex, prezentând în același timp atât un scop, cât și o finalitate a educației;• competențele transdisciplinare – reprezintă stratul interior, detaliind specificul fie-
cărei competențe-cheie/transversale pentru treapta de învățământ, având carac-ter general, complex, prezentând un scop și finalitate pentru treapta respectivă;
• competențele specifice ale disciplinelor – formează nucleul acestei ierarhii, care, prin relațiile reciproce, intra-, inter- și transdisciplinare, acoperă integral realiza-rea competențelor-cheie/transversale și transdisciplinare.
Competențele specifice Chimiei reprezintă un sistem complex, cu un grad sporit de coeziune internă, ce creează posibilități de formare și dezvoltare a atitudinilor și disponibilităților creative ale elevilor (Schema 5). În funcție de specificul unității de conținut, raportat la tipologia lecției, în demersul instructiv una sau câteva competențe specifice pot fi vizate direct/competențe dominante, iar celelalte – pot fi vizate tangențial/sau de loc. Este important să se țină cont de corelarea mecanismelor de interacțiune a competențelor specifice cu legitățile evolutive de formare/dezvoltare a lor. Dacă la începutul studierii unei teme competența ce vizează limbajul chimic este prioritară, fiind axată pe activități de înțelegere și aplicare a noțiunilor și termenilor noi, atunci la etapa de extindere această competență devine un instrument de realizare a competențelor ce vizează procesele de caracterizare a substanțelor, de investigare sau de rezolvare de probleme.
Schema 5.
Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de sănătatea personală şi grijă față de mediu
Investigarea experimentală a substanțelor și a proceselor chimice, respectând normele de protecție personală și socială
Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demonstrând perseverență şi responsabilitate în luarea deciziilor
Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativitate
Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifesând corectitudine şi deschidere
CS 5
CS 4
CS 3
CS 2
CS 1
92
Exemple de operaționalizare a competențelor specifice CS1 prin unități de competență:
Nivel taxonomic Obiective operaționale Exemple de demersuri acționale/
activități de învățare
înțelegere - să definească noțiunea „X” - să explice noțiunea „X”- să propună o definiție alternativă/s-o reformuleze prin cuvinte proprii
• formularea definiției (discuție catehe-tică);• explicarea și/sau reformularea definiției
aplicare - să aplice noțiunea „X” la nivel de mesaje simple și/sau mesaje cauzale- să încadreze noțiunea „X” în diferite contexte de comunicare- să stabilească valoarea de adevăr a afirmațiilor propuse/alcătuite
• recunoașterea dintr-un șir a elementelor ce corespund parametrilor noțiunii „X”; • determinarea/argumentarea tipului expresiilor (A; F) și/sau elaborarea expresiilor similare;• completarea schemelor lacunare;• încadrarea mai multor noțiuni conso-nante într-o afirmație
rezolvare de proble-me
- să rezolve problema de tipul „Y” prin aplicarea sau transpunerea unui algoritm- să analizeze și interpretezerezultatele (* în cazul problemelor contextuale)
• transpunerea conținutului problemei în limbaj chimic → schemă de notare → „pași” de rezolvare → determinarea soluției;• argumentarea corectitudinii rezultatu-lui obținut și interpretarea rezultatului în raport cu parametrul contextual, indicat în preambula problemei
investigare - să investigheze experimental situația „Z”, respectând regulile de securitate
• transpunerea conținutului sarcinii în demersuri acționale → a acțiunilor reali-zate/observațiilor în rapoarte textuale → elaborarea concluziilor personale
analiză/sinteză
- să aprecieze critic raportul din-tre beneficiile/efectele negative ale utilizării substanțelor sau proceselor „Q”
• transpunerea proprietăților/proceselor în activitatea cotidiană → specificarea beneficiilor/efectelor negative → estima-rea lor → compararea → elaborarea con-cluziilor personale → argumentarea lor → manifestarea atitudinilor personale
93
Mod
el d
e pr
oiec
tare
did
actic
ă de
lung
ă du
rată
(var
iant
a cu
det
alie
ri)M
odul
ul 7
. Met
alel
e și
com
puși
i lor
CLA
SA a
X-a
, pro
fil re
al T
imp:
12
ore
Not
ă: si
mbo
luril
e și
abre
vier
ile u
tiliza
te: S
– să
ptăm
âna;
EF
– ev
alua
re fo
rmati
vă; E
S –
eval
uare
sum
ativă
; SP
– si
stem
per
iodi
c; Ș
A –
șirul
acti
vită
ții m
etal
elor
; E –
acti
vita
te e
xper
imen
tală
.
Com
pete
nțe
spec
ifice
di
scip
linei
Chi
mie
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăN
r. le
cție
i în
proi
ecta
rea
dida
ctică
12
34
56
78
910
1112
CS1.
Ope
rare
a cu
lim
-ba
jul c
him
ic, î
n sit
uații
de
com
unic
are,
man
i-fe
stân
d co
recti
tudi
ne și
de
schi
dere
. CS
2. C
arac
teriz
area
su
bsta
nțel
or și
pro
cese
-lo
r chi
mic
e, m
anife
stân
d cu
riozit
ate
și cr
eativ
itate
.CS
3. R
ezol
vare
a pr
o-bl
emel
or p
rin a
plic
area
m
etod
elor
spec
ifice
ch
imie
i, de
mon
strâ
nd
pers
ever
ență
și re
s-po
nsab
ilita
te în
luar
ea
deci
ziilo
r.CS
4. In
vesti
gare
a ex
peri-
men
tală
a su
bsta
nțel
or și
pr
oces
elor
chim
ice, r
es-
pect
ând
norm
ele
de se
cu-
ritat
e pe
rson
ală
și so
cială
. CS
5. U
tiliza
rea
inof
en-
sivă
a su
bsta
nțel
or în
ac
tivita
tea
cotid
iană
, cu
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
.
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a, în
situ
ații
de c
o-m
unic
are
oral
ă și
scris
ă, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
re
ferit
oare
la: r
ăspâ
ndire
a m
etal
elor
în n
atur
ă,
rolu
l bio
logi
c al
met
alel
or și
com
pușil
or lo
r; ob
ținer
ea, d
omen
iile
de u
tiliza
re a
met
alel
or/
com
pușil
or lo
r; uti
lizar
ea a
liaje
lor.
++
++
++
++
++
+
ES
7.2.
Car
acte
rizar
ea și
com
para
rea
stru
ctur
ii,
prop
rietă
ților
, met
odel
or d
e ob
ținer
e, u
ti-liz
ării,
legă
turil
or g
eneti
ce a
le m
etal
elor
și
com
pușil
or lo
r.
++
++
+
7.3.
Ext
rapo
lare
a și
aplic
area
alg
oritm
ilor
de re
zolv
are
a pr
oble
mel
or d
e st
abili
re a
co
mpo
ziție
i am
este
culu
i (cu
reac
ționa
rea
unui
co
mpo
nent
sau
a am
bilo
r, da
r dife
rit).
++
++
++
7.4.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a p
ropr
ietă
ți-lo
r gen
eral
e al
e ba
zelo
r și s
ărur
ilor;
a re
acții
lor
de id
entifi
care
a c
ation
ilor.
++
+
7.5.
Arg
umen
tare
a le
gătu
rii c
auză
-efe
ct d
intr
e uti
lizar
ea m
etal
elor
și a
liaje
lor,
prop
rietă
țile
fi-zic
e, ti
pul l
egăt
urii
chim
ice,
al r
ețel
ei c
rista
line.
+
++
++
+
7.6.
Inve
stiga
rea
unor
con
text
e pr
oble
mati
ce
real
e/m
odel
ate,
lega
te d
e pr
oprie
tățil
e și
me-
tode
le d
e ob
ținer
e a
met
alel
or/c
ompu
șilor
lor.
++
++
7.7.
For
mul
area
con
cluz
iilor
per
sona
le re
feri-
toar
e la
ben
efici
ile/e
fect
ele
nega
tive
ale
utili-
zării
met
alel
or și
com
pușil
or lo
r.+
+
94
Nr./
săpt
ă-m
âna
Uni
tăți
de
conț
inut
CSU
nită
ți de
com
pete
nță
Activ
ități
de în
văța
re –
eva
luar
e
Stra
tegi
ile d
idac
tice
de p
reda
re –
învă
țare
– e
valu
are
Met
ode
Mijl
oace
dida
ctice
Eval
uare
1./
S (..
.)M
etal
ele
– co
nstit
uenț
ii pr
inci
pali
ai
tehn
olog
iilor
m
oder
ne.
Form
a de
ră
spân
dire
în
natu
ră, î
n or
-ga
nism
. Rol
ul
biol
ogic
.
CS1
CS2
CS4
CS5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
com
uni-
care
ora
lă și
scris
ă, u
tili-
zând
noț
iuni
le re
ferit
oare
la
: răs
pând
irea
met
alel
or
în n
atur
ă, ro
lul b
iolo
gic
al
met
alel
or/a
l com
pușil
or
lor.
• Fo
rmul
area
enu
nțur
ilor a
rgu-
men
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
chi
mic
e.E:
Cer
ceta
rea
mos
trel
or d
e m
i-ne
rale
. •
Mod
elar
ea si
tuaț
iilor
-pro
blem
ă ap
licati
ve c
u în
cadr
area
co
nțin
utul
ui c
him
ic c
e vi
zea-
ză m
etal
ele/
com
pușii
lor l
a o
situa
ție p
racti
că c
oncr
etă.
Expl
icaț
iaPr
oble
mati
-za
re
Conv
ersa
ția
euris
tică
Com
para
ție
Supo
rtur
i in
form
a-țio
nale
;Co
lecț
ii de
m
iner
ale
Mos
tre
de
conf
ecții
din
m
etal
e
EF
2./
S (..
.)Ca
ract
eris
ti-ca
gen
eral
ă a
met
alel
or
după
locu
l în
SP. L
egăt
ură/
rețe
a cr
ista
li-nă
met
alic
ă și
prop
rietă
țile
fizic
e al
e m
etal
elor
. Do
men
iile
prin
cipa
le
de u
tiliza
re a
m
etal
elor
. Se-
ria g
eneti
că a
m
etal
elor
.
CS1
CS2
CS4
CS5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
rare
a,
în si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
refe
ritoa
re la
: ca
ract
eristi
ca g
ener
ală
a m
etal
elor
dup
ă lo
cul î
n SP
; do
men
iile
de u
tiliza
re a
m
etal
elor
. 7.
2. C
arac
teriz
area
și
com
para
rea
prop
rietă
ților
fiz
ice,
util
izării
, leg
ătur
ilor
gene
tice
a m
etal
elor
și a
co
mpu
șilor
lor.
7.5.
Arg
umen
tare
a le
gătu
-rii
cau
ză-e
fect
: util
izare
a m
etal
elor
-pro
prie
tățil
e fiz
ice-
tipul
legă
turii
ch
imic
e-re
țea
cris
talin
ă.
• Fo
rmul
area
enu
nțur
ilor a
rgu-
men
tate
, înt
rebă
rilor
cau
zale
, la
nțur
ilor l
ogic
e, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
cara
cter
istic
a ge
nera
lă a
met
a-le
lor d
upă
locu
l în
SP; d
omen
iile
prin
cipa
le d
e uti
lizar
e a
met
ale-
lor.
E: C
erce
tare
a m
ostr
elor
de
me-
tale
.•
Exem
plifi
care
a co
rela
ției:
com
-po
ziție
– p
ropr
ietă
ți –
utiliz
are
a m
etal
elor
/com
pușil
or lo
r.•
Elab
orar
ea a
lgor
itmilo
r de
ca-
ract
eriza
re și
com
para
re a
met
a-le
lor d
upă
rolu
l bio
logi
c, u
tiliza
re,
prop
rietă
ți fiz
ice.
Expl
ozia
st
elar
ăAl
gorit
mEx
plic
ație
Prob
lem
ati-
zare
Mod
elar
eCo
nver
sația
eu
ristic
ă
Fișe
de
lucr
uSP Ta
bele
supo
rtM
ostr
e de
m
etal
e
Eval
uare
ve
rbal
ăEF
95
3./
S (..
.)M
etod
ele
gene
rale
de
obțin
ere
a m
etal
elor
. Al
iaje
le (f
on-
ta, o
țelu
l, du
ralu
mi-
niul
).
CS1
CS2
CS4
CS5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
com
u-ni
care
, util
izând
noț
iuni
le
refe
ritoa
re la
: obț
iner
ea
met
alel
or; u
tiliza
rea
ali-
ajel
or.
7.2.
Car
acte
rizar
ea și
co
mpa
rare
a m
etod
elor
de
obț
iner
e a
met
alel
or.
7.5.
Arg
umen
tare
a le
gătu
-rii
cau
ză-e
fect
: util
izare
a m
etal
elor
/alia
jelo
r-pr
oprie
tățil
e lo
r fizic
e.
• Fo
rmul
area
enu
nțur
ilor a
r-gu
men
tate
, înt
rebă
rilor
cau
za-
le, l
anțu
rilor
logi
ce, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
chi
mic
e ce
se re
feră
la
obțin
erea
met
alel
or, u
tiliza
rea
alia
jelo
r.E:
Cer
ceta
rea
mos
trel
or d
e al
iaje
.•
Elab
orar
ea a
lgor
itmilo
r de
ca-
ract
eriza
re și
com
para
re a
met
a-le
lor d
upă
crite
riul:
răsp
ândi
rea
în n
atur
ă, o
bțin
erea
.•
Cara
cter
izare
a ob
ținer
ii m
etal
e-lo
r (ca
pro
cese
de
oxid
o-re
duce
-re
) prin
ecu
ații
chim
ice.
Prob
lem
atiza
-re
aAs
alt d
e id
ei
Algo
ritm
.In
stru
irea
re
cipr
ocă
Expl
icaț
ia
Fișe
de
lucr
uSP M
ostr
e de
al
iaje
Prob
ă sc
risă/
dife
ren-
țiată EF
4./
S (..
.)Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e ge
-ne
rale
ale
m
etal
elor
(cu
nem
etal
ele,
ap
a, a
cizii
, să
ruril
e). S
e-ria
gen
etică
a
met
alel
or.
Șiru
l ac
tivită
ții
met
alel
or.
CS1
CS2
*CS 4
CS5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
com
uni-
care
ora
lă și
scris
ă, u
tili-
zând
noț
iuni
le re
ferit
oare
la
: pro
prie
tățil
e ch
imic
e al
e m
etal
elor
; ser
ia g
ene-
tică
a m
etal
elor
.7.
2. C
arac
teriz
area
și
com
para
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e m
etal
elor
; a le
gătu
rilor
ge
netic
e al
e m
etal
elor
și
ale
com
pușil
or lo
r.
• Fo
rmul
area
enu
nțur
ilor a
r-gu
men
tate
, înt
rebă
rilor
cau
za-
le, l
anțu
rilor
logi
ce, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
chi
mic
e.•
Elab
orar
ea a
lgor
itmilo
r de
cara
cter
izare
și c
ompa
rare
a
met
alel
or în
baz
a pr
oprie
tățil
or
chim
ice.
• Ca
ract
eriza
rea
prop
rietă
ților
ch
imic
e ge
nera
le a
le m
etal
elor
în
baza
șiru
lui a
ctivi
tății
prin
ecu
ații
chim
ice.
Algo
ritm
.M
odel
area
Dem
onst
rare
a
Fișe
de
lucr
uTa
bele
supo
rt,
sche
me
SP ȘA
Prob
ă sc
risă/
dife
ren-
țiată EF
96
5./
S (..
.)O
xizi
i şi
hidr
oxiz
ii m
etal
elor
: pr
oprie
tățil
e,
met
odel
e ge
nera
le d
e ob
ținer
e.
CS1
CS2
*CS 3
CS4
CS5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
co-
mun
icar
e or
ală
și sc
risă,
uti
lizân
d no
țiuni
le re
feri-
toar
e la
oxi
zii și
hid
roxi
zii
met
alel
or.
7.2.
Car
acte
rizar
ea și
co
mpa
rare
a pr
oprie
tățil
or, m
etod
e-lo
r de
obțin
ere,
util
izării
ox
izilo
r și h
idro
xizil
or
met
alel
or.
7.4.
Inve
stiga
rea
expe
ri-m
enta
lă a
pro
prie
tățil
or
gene
rale
ale
oxi
zilor
baz
ici
și al
e ba
zelo
r.
• Fo
rmul
area
enu
nțur
ilor a
r-gu
men
tate
, înt
rebă
rilor
cau
za-
le, l
anțu
rilor
logi
ce, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
chi
mic
e.•
Elab
orar
ea și
apl
icar
ea a
lgor
it-m
ilor d
e ca
ract
eriza
re și
com
pa-
rare
a o
xizil
or, h
idro
xizil
or m
e-ta
lelo
r dup
ă uti
lizar
e, o
bțin
ere,
pr
oprie
tăți.
• Ca
ract
eriza
rea
obțin
erii,
pr
oprie
tățil
or c
him
ice
gene
rale
al
e ox
izilo
r, ba
zelo
r prin
ecu
ații
mol
ecul
are,
ioni
ce.
E: In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă a
pr
oprie
tățil
or c
him
ice
gene
rale
al
e ox
izilo
r baz
ici,
baze
lor ș
i exp
li-ca
rea
lor p
rin e
cuaț
iile
mol
ecul
a-re
, ion
ice
(com
plet
e și
redu
se).
Prob
lem
ati-
zare
Desc
oper
irea
dirij
ată
Expl
icaț
ieIn
vesti
gație
Fișe
de
lucr
uVa
se d
e la
bo-
rato
rRe
activ
i
EF
6./
S (..
.)Am
fote
rita-
tea
alum
i-ni
ului
și a
co
mpu
șilor
lu
i.
CS1
CS2
*CS 3
CS4
CS5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
com
uni-
care
ora
lă și
scris
ă, u
tili-
zând
noț
iuni
le re
ferit
oare
la
rolu
l bio
logi
c al
alu
mi-
niul
ui, a
l com
pușil
or lu
i.7.
2. C
arac
teriz
area
și
com
para
rea
prop
rietă
ților
, obț
iner
ii,
utiliz
ării
alum
iniu
lui ș
i co
mpu
șilor
lui.
7.4.
Inve
stiga
rea
expe
ri-m
enta
lă a
pro
prie
tățil
or
amfo
tere
ale
hid
roxi
dulu
i de
alu
min
iu.
• Ex
empl
ifica
rea
core
lație
i: co
m-
poziț
ie –
pro
prie
tăți
– uti
lizar
ea
alum
iniu
lui ș
i a c
ompu
șilor
lui.
E: C
erce
tare
a m
ostr
elor
alia
jelo
r și
min
eral
elor
.E:
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
am
fote
re a
hid
roxi
-du
lui d
e al
umin
iu și
exp
licar
ea lo
r pr
in e
cuaț
iile
mol
ecul
are,
ioni
ce
(com
plet
e și
redu
se).
• Re
zolv
area
pro
blem
elor
cu
car
acte
r for
mati
v în
baz
a pr
oprie
tățil
or/o
bțin
erii/
utiliz
ării
alum
iniu
lui,
com
pușil
or.
Prob
lem
ati-
zare
aDe
scop
erire
a di
rijat
ăIn
vesti
gație
Fișe
de
lucr
uVa
se d
e la
bo-
rato
rRe
activ
i
EF
97
7./
S (..
.)
Săru
rile:
pr
oprie
tățil
e ch
imic
e ge
ne-
rale
. Met
ode
gene
rale
de
obțin
ere.
U
tiliza
rea.
CS1
CS2
*CS 3
*CS 4
*CS 5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
co-
mun
icar
e or
ală
și sc
risă,
uti
lizân
d no
țiuni
le c
e se
re
feră
la să
ruri.
7.2.
Car
acte
rizar
ea
și co
mpa
rare
a pr
oprie
tățil
or, m
etod
e-lo
r de
obțin
ere,
util
izării
să
ruril
or; l
egăt
urilo
r ge
netic
e al
e m
etal
elor
și
com
pușil
or lo
r.7.
4. In
vesti
gare
a ex
peri-
men
tală
a re
acții
lor d
e id
entifi
care
a c
ation
ilor.
• Ap
licar
ea a
lgor
itmilo
r de
cara
c-te
rizar
e și
com
para
re a
săru
rilor
(ro
lul b
iolo
gic,
util
izare
, obț
iner
e,
prop
rietă
ți).
• Ca
ract
eriza
rea
obțin
erii
și pr
oprie
tățil
or c
him
ice
gene
rale
al
e să
ruril
or p
rin e
cuaț
ii m
olec
u-la
re și
ioni
ce.
E: C
erce
tare
a m
ostr
elor
de
săru
ri și
min
eral
e.E:
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
chi
mic
e ge
nera
le
ale
săru
rilor
, exp
licar
ea lo
r prin
ec
uații
le m
olec
ular
e, io
nice
(com
-pl
ete
și re
duse
).E:
Iden
tifica
rea
ioni
lor:
Ba2+
, Ca2+
, Al
3+, F
e2+, F
e3+, C
u2+
Anal
izăDe
mon
stra
rea
Prob
lem
ati-
zare
Păia
njen
ulIn
vesti
gația
Fișe
de
lucr
uSe
t de
reac
tivi
EF
8./
S (..
.) R
ezol
vare
a pr
oble
me-
lor î
n ba
za
prop
rietă
ților
m
etal
elor
și
com
pușil
or
lor.
CS1
CS3
CS5
7.3.
Ext
rapo
lare
a și
aplic
area
alg
oritm
ilor
de re
zolv
are
a pr
oble
-m
elor
de
stab
ilire
a
com
poziț
iei a
mes
tecu
lui
(cu
reac
ționa
rea
unui
co
mpo
nent
sau
a am
bilo
r, da
r dife
rit).
• Re
zolv
area
pro
blem
elor
cu
anal
iza și
inte
rpre
tare
a re
zulta
te-
lor:
de d
eter
min
are
a co
mpo
ziție
i un
ui a
mes
tec/
alia
j în
baza
une
i re
acții
chi
mic
e; c
u ca
ract
er
form
ativ
în b
aza
prop
rietă
ților
/ob
ținer
ii/uti
lizăr
ii m
etal
elor
/co
mpu
șilor
lor.
Prob
lem
ati-
zare
a Re
zolv
are
prob
lem
e Al
gorit
miza
rea
Cule
gere
de
prob
lem
e și
aplic
ații
EF
9./
S (..
.)Pr
oble
mel
e ex
perim
en-
tale
la te
ma
„Met
alel
e,
com
pușii
lor”
CS1
CS3
CS5
7.4.
Inve
stiga
rea
expe
ri-m
enta
lă a
pro
prie
tățil
or
gene
rale
ale
met
alel
or/
com
pușil
or lo
r; a
legă
turi-
lor g
eneti
ce.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
6: R
ezol
va-
rea
prob
lem
elor
exp
erim
enta
le la
te
ma
„Met
alel
e și
com
pușii
lor”
.
Inve
stiga
țiaEx
perim
entu
lFi
șe d
e lu
cru
Reac
tivi
EF
98
10./
S (..
.) L
egăt
ura
gene
tică
a m
etal
elor
și
a co
mpu
șilor
lo
r.
CS1
CS2
CS3
CS5
7.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
co-
mun
icar
e, c
u no
țiuni
le
ce se
refe
ră la
met
ale
și co
mpu
șii lo
r.7.
2. C
arac
teriz
area
și
com
para
rea
legă
turil
or
gene
tice
ale
met
alel
or,
com
pușil
or lo
r.
• Ar
gum
enta
rea
legă
turil
or g
e-ne
tice:
met
ale
– co
mpu
șii lo
r în
baza
pro
prie
tățil
or c
him
ice/
me-
tode
lor d
e ob
ținer
e.•
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or c
u ca
ract
er fo
rmati
v în
baz
a le
gă-
turil
or g
eneti
ce d
intr
e m
etal
e și
com
pușii
lor.
Prob
lem
ati-
zare
aLu
crul
în g
rup
Fișe
de
lucr
uEF
11./
S (..
.)M
etal
ele
şi
com
puşi
i lor
–
utiliz
area
și
influ
ența
asu
-pr
a ca
lităț
ii vi
eții
și m
e-di
ului
.
CS3
CS5
7.6.
Inve
stiga
rea
unor
co
ntex
te p
robl
emati
ce
real
e/m
odel
ate,
lega
te d
e pr
oprie
tățil
e și
met
odel
e de
obț
iner
e a
met
alel
or/
com
pușil
or lo
r.7.
7. F
orm
ular
ea c
oncl
uzi-
ilor p
erso
nale
refe
ritoa
re
la b
enefi
ciile
/efe
ctel
e ne
gativ
e al
e uti
lizăr
ii m
e-ta
lelo
r și c
ompu
șilor
lor.
• M
odel
area
situ
ațiil
or-p
robl
emă
aplic
ative
cu
înca
drar
ea c
onțin
u-tu
lui c
him
ic c
e vi
zeaz
ă m
etal
ele/
com
pușii
lor l
a o
situa
ție p
racti
că
conc
retă
.•
Elab
orar
ea C
V-ul
ui u
nei s
ub-
stan
țe a
norg
anic
e.
Elab
orar
ea ş
i pre
zent
area
pro
-ie
ctul
ui:
• M
etal
ele
care
au
schi
mba
t/in
fluen
țat i
stor
ia o
men
irii.
Prob
lem
ati-
zare
aSi
ntez
a
Fișe
de
lucr
uCV
EF
12./
S (..
.)Ev
alua
re
sum
ativă
Extr
apol
area
și a
plic
area
al
gorit
milo
r сun
oscu
ți în
sit
uații
noi
. Eva
luar
ea/
auto
eval
uare
a.
Anal
iza p
robe
i, el
abor
area
con
-cl
uziil
or p
erso
nale
Lucr
ul
inde
pend
ent
Test
de
eva-
luar
eEv
alua
re
sum
ativă
99
Mod
el d
e pr
oiec
t did
actic
de
lung
ă du
rată
pen
tru
clas
a a
XI-a
, pro
fil u
man
ist (
varia
nta
succ
intă
)
Mod
ulul
2. H
idro
carb
uri n
esat
urat
e cu
impo
rtan
ță in
dust
rială
– 8
ore
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăN
r./da
ta
lecț
iei
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
E
2.1.
Exp
licar
ea și
ope
ra
rea,
în si
tuaț
ii de
co-
mun
icar
e or
ală
și sc
risă,
uti
lizân
d no
țiuni
le c
e se
re
feră
la h
idro
carb
urile
ne
satu
rate
.2.
2. M
odel
area
, pen
tru
hidr
ocar
buril
e ne
sa-
tura
te, a
form
ulel
or
mol
ecul
are
și de
stru
c-tu
ră a
le o
mol
ogilo
r, a
form
ulel
or d
e st
ruct
ură
ale
izom
erilo
r pos
ibili
, a
denu
miri
lor l
or c
on-
form
nom
encl
atur
ii sis
tem
atice
.2.
3. C
arac
teriz
area
al
chen
elor
, alc
adi-
enel
or și
alc
hine
-lo
r: co
mpo
ziția
, st
ruct
ura,
izom
eria
, pr
oprie
tățil
e fiz
ice,
uti
lizar
ea, o
bțin
erea
și
prop
rietă
țile
chi-
mic
e (p
rin e
cuaț
iile
reac
țiilo
r).
1-2
Hid
roca
rbur
i nes
atur
ate
– m
a-te
rie p
rimă
pent
ru o
bțin
erea
m
asel
or p
lasti
ce: c
lasifi
care
, de
finiți
e, fo
rmul
a ge
nera
lă, s
e-ria
om
oloa
gă (n
(C) ≤
5). I
zom
eria
de
cat
enă
și de
poz
iție.
Nom
en-
clat
ura
siste
mati
că.
Exer
ciții
:•
Exem
plifi
care
a uti
lizăr
ii no
țiuni
lor r
efer
itoar
e la
hid
roca
rbur
i ne
satu
rate
prin
alc
ătui
rea
expr
esiil
or d
e tip
ade
văra
t-fal
s și d
e tip
lacu
nar.
• Ex
ersa
rea
core
lație
i: fo
rmul
a ge
nera
lă a
alc
hene
lor –
form
u-le
le m
olec
ular
e al
e om
olog
ilor –
form
ulel
e de
stru
ctur
ă al
e izo
mer
ilor p
osib
ili (ti
pul i
zom
erie
i) –
denu
miri
le c
onfo
rm n
o-m
encl
atur
ii sis
tem
atice
.
EF
3
Eten
a şi
pro
pena
– p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice:
adi
ția h
idro
-ge
nulu
i, ha
loge
nilo
r (id
entifi
-ca
rea)
, ard
erea
, pol
imer
izare
a.
Adiți
a hi
droh
alog
enur
ilor ș
i ape
i la
ete
nă.
• M
odel
area
prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor a
pro
prie
tățil
or c
him
ice,
ob
ținer
ea tr
ansf
orm
ărilo
r chi
mic
e în
baz
a le
gătu
rilor
gen
etice
al
e hi
droc
arbu
rilor
nes
atur
ate
în c
orel
ație
cu
utiliz
area
lor.
Expe
rienț
ă de
labo
rato
r: Id
entifi
care
a ca
ract
erul
ui n
esat
urat
al
com
pușil
or o
rgan
ici î
n pr
odus
ele
utiliz
ate
în a
ctivi
tate
a co
ti-di
ană
(gum
a de
mes
teca
t, ul
eiul
veg
etal
etc
.).Re
zolv
area
pro
blem
elor
cu
conț
inut
apl
icati
v în
baz
a ec
uații
lor
reac
țiilo
r chi
mic
e сu
par
ticip
area
alc
hene
lor.
EF
4
Util
izar
ea ş
i obț
iner
ea e
tene
i și
prop
enei
din
alc
ani ș
i alc
ooli.
• M
odel
area
prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor a
pro
prie
tățil
or c
him
ice,
ob
ținer
ii et
enei
și p
rope
nei,
tran
sfor
măr
ilor c
him
ice
în b
aza
legă
turil
or g
eneti
ce în
cor
elaț
ie c
u uti
lizar
ea lo
r.•
Dezb
ater
i: In
fluen
ța p
olim
erilo
r asu
pra
med
iulu
i/cal
ității
vi
eții.
EF
100
2.4.
Rez
olva
rea
prob
le-
mel
or c
u co
nțin
ut a
pli-
cativ
, în
baza
ecu
ațiil
or
chim
ice
cu p
artic
ipar
ea
hidr
ocar
buril
or n
esa-
tura
te.
2.5.
Inve
stiga
rea
expe
-rim
enta
lă a
car
acte
rulu
i ne
satu
rat a
l com
pușil
or
orga
nici
; com
para
rea
cauc
iucu
rilor
, pol
ieti-
lene
i și p
olip
ropi
lene
i du
pă p
ropr
ietă
țile
fizic
e.2.
6 Ev
alua
rea
criti
că a
in
fluen
ței p
olie
tilen
ei,
polip
ropi
lene
i, a
cauc
iu-
curil
or a
supr
a m
ediu
lui/
calit
ății
vieț
ii.
5
Buta
dien
a: p
ropr
ietă
țile
fizi-
ce și
chi
mic
e (p
olim
eriza
rea)
; ob
ținer
ea d
in b
utan
, util
izare
a.
Cauc
iucu
l nat
ural
. Obț
iner
ea
(ext
rage
rea)
, pro
prie
tățil
e fiz
ice,
uti
lizar
ea. C
auci
ucul
sint
etic
– po
limer
obț
inut
din
but
adie
nă.
Prop
rietă
țile
fizic
e și
utiliz
area
. Vu
lcan
izare
a ca
uciu
culu
i.
• M
odel
area
prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor a
pro
prie
tățil
or c
him
ice,
ob
ținer
ii bu
tadi
enei
, tra
nsfo
rmăr
ilor c
him
ice
în b
aza
legă
turi-
lor g
eneti
ce în
cor
elaț
ie c
u uti
lizar
ea lo
r.E:
Cer
ceta
rea
și co
mpa
rare
a un
or p
ropr
ietă
ți fiz
ice
ale
mos
-tr
elor
de
prod
use
din
cauc
iucu
ri (v
ulca
niza
t și n
evul
cani
zat)
cu
mos
tre
de p
rodu
se d
in p
olim
eri.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
:In
fluen
ța d
uală
a a
cces
ibili
tății
și a
stab
ilită
ții p
olim
erilo
r ob
ținuț
i din
alc
hene
(pol
ietil
enă,
pol
ipro
pile
nă),
din
alca
dien
e (c
auci
ucur
i) as
upra
med
iulu
i/cal
ității
vie
ții.
EF
6
Aceti
lena
: a) p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice:
adi
ția h
idro
genu
lui,
halo
geni
lor,
clor
urii
de h
idro
-ge
n, a
pei,
arde
rea,
trim
eriza
rea;
b)
util
izare
a și
obțin
erea
prin
pi
roliz
a m
etan
ului
, din
car
bură
de
cal
ciu.
• Ex
ersa
rea
core
lație
i: fo
rmul
a ge
nera
lă a
alc
hine
lor –
form
u-le
le m
olec
ular
e al
e om
olog
ilor –
form
ulel
e de
stru
ctur
ă al
e izo
mer
ilor p
osib
ili (ti
pul i
zom
erie
i) –
denu
miri
le c
onfo
rm n
o-m
encl
atur
ii sis
tem
atice
(și i
nver
s).
• M
odel
area
prin
ecu
ațiil
e re
acții
lor a
pro
prie
tățil
or c
him
ice,
ob
ținer
ii ac
etile
nei,
tran
sfor
măr
ilor c
him
ice
în b
aza
legă
turil
or
gene
tice
în c
orel
ație
cu
utiliz
area
lor.
EF
7
Legă
tura
gen
etică
din
tre
hidr
o-ca
rbur
i•
Mod
elar
ea p
rin e
cuaț
iile
reac
țiilo
r a p
ropr
ietă
ților
chi
mic
e al
e al
chen
elor
, alc
hine
lor,
alca
dien
elor
, tra
nsfo
rmăr
ilor c
him
ice
în b
aza
legă
turil
or g
eneti
ce în
cor
elaț
ie c
u uti
lizar
ea.
• Re
zolv
area
pro
blem
elor
cu
conț
inut
apl
icati
v în
baz
a ec
uații
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e сu
par
ticip
area
hid
roca
rbur
ilor
nesa
tura
te.
EF
8Ev
alua
re su
mati
văTe
st su
mati
vES
101
PROIECT DIDACTIC LA CHIMIE, clasa a XII-a, profil real Lecție interdisciplinară: chimie – biologie – medicină – fizică – informatică – sociologie
Titlul lecției: Guma de mestecat din aspect chimic. Tipul lecției: lecție-cercetare/generalizare; de formare a abilităților de a evalua
critic cunoștințele dobândite, interpretate, aplicate, analizate, sintetizate anterior.La lecție se vor forma/dezvolta următoarele competențe:Transversale și transdisciplinare:• Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: aplica-
rea cunoștințelor și a metodologiilor de explicare a lumii înconjurătoare; aprecierea schimbărilor cauzate de activitatea umană, manifestând responsabilitate pentru as-pectele etice, siguranța și durabilitatea mediului.
• Competențe de alfabetizare: interpretarea conceptelor, faptelor, fenomenelor, sentimentelor, opiniilor în diferite contexte; comunicarea într-un mod pozitiv și res-ponsabil din punct de vedere social, manifestând înțelegerea impactului limbajului asupra celorlalți.
• Competențe digitale: utilizarea tehnologiilor digitale pentru colaborarea, evalua-rea, crearea, partajarea conținuturilor digitale în mod etic, responsabil.
Competențe specifice disciplinei Chimie: CS1, CS2, CS3, CS4, CS5
Unități de competență: S1 -1.3.1; S2 -1.3.2; S3 -1.3.3; S4 -1.3.4; S5 -1.3.5 Obiectivele operaționale. Elevul/eleva va fi capabil:
О1 – să identifice după etichetă componen-tele principale ale gumei de mestecat;О2 – să recunoască, în compoziția gumei de mestecat, compușii organici studiați;О3 – să modeleze, prin ecuațiile reacțiilor chimice, obținerea și proprietățile cauciucurilor (butadienic, izoprenic), esteri-lor, sorbitolului; О4 – să demonstreze experimental caracte-rul nesaturat al compușilor din guma de mestecat; prezența polialcoolilor în mos-trele investigate;О5 – să colaboreze cu membrii grupului de lucru;О6 – să opereze corect, utilizând limbajul chimic în situații de comunicare;
О7 – să utilizeze cunoștințele dobândite pen-tru rezolvarea situațiilor-problemă;О8 – să prezinte rezultatele investigărilor: cercetării sociologice, cercetării la domiciliu sub formă de diagrame și scheme;О9 – să explice, utilizând surse suplimentare, influența componentelor gumei de mestecat asupra organismului;О10 – să elaboreze regulile de utilizare ino-fensivă a gumei de mestecat, să argumenteze necesitatea respectării acestor reguli pentru sănătate;О11 – să formuleze concluzii personale, refe-ritor la problema studiată.
Mijloace de instruire: postere cu markere; mediaproiector; mostre ale obiectelor studiate; soluții: hidroxid de sodiu, sulfat de cupru (II), apă de iod, permanganat de potasiu, acid sulfuric; suport cu informații teoretice; tabelul ,,Suplimente alimentare”; instrucțiuni pentru activitatea experimentală, fișe de lucru.
102
Metode și procedee: conversație euristică, brainstorming, analiza, graficul T, expe-rimentul chimic, alcătuirea schemelor de reper, învățarea prin descoperire, problema-tizarea, algoritmizarea, cercetarea individuală, prezentarea cu utilizarea tehnologiilor digitale.
Instruirea preliminară/tema pentru acasă: 1) de reactualizat temele: „Compuși macromoleculari. Cauciucuri”, „Alcooli polihidroxilici”, „Esteri”, „Glucoza”; 2) elevii pe parcursul a 2-3 săptămâni elaborează proiecte: cercetarea influenței gumei de meste-cat asupra echilibrului acido-bazic; problemele utilizării gumei de mestecat din punct de vedere medicinal/acțiunea componentelor ei asupra organismului; cercetarea sociologică despre utilizarea gumei de mestecat (completarea chestionarelor, sondaje de opinie, prelucrarea datelor statistice).
Anexa-proiect didactic.
Grupul 1. Investigarea îndulcitorilor din compoziția gumei de mestecat.Analizați informațiile referitoare la componenții analizați ai gumei de meste-cat, utilizând diferite surse informaționale. Selectați, din componenții identificați, un alcool polihidroxilic – înlocuitor al zahăru-lui, alcătuiți formula de structură a lui și denumiți-l. Scrieți ecuația reacției de obținere a unui îndulcitor din glucoză. E. Identificați alcoolii polihidroxilici în guma de mestecat: alegeți reagentul necesar, realizați experimentul, formulați concluzii. Pregătiți un comentariu format-poster cu prezentare.
Grupul 2. Investigarea bazei de cauciuc a gumei de mestecat. Analizați informațiile referitoare la compo-nentele investigate ale gumei de mestecat utilizând diferite surse informaționale. Indicați substanțele ce pot alcătui baza de cauciuc a gumei de mestecat (denumirea, formula).Alcătuiți ecuațiile reacțiilor de obținere a compușilor/polimerilor respectivi.E. Identificarea compușilor cu caracter nesaturat în guma de mestecat: alegeți reagentul necesar, realizați experimentul, formulați concluzii. Pregătiți un comentariu format-poster cu prezentare.
Grupul 3. Investigarea aromatizatorilor în guma de mestecat.Analizați informațiile referitoare la componenții investigați ai gumei de meste-cat, utilizând diferite surse informaționale. Selectați, din componenții identificați, compusul ce corespunde mirosului indicat pe mostra de gumă investigată, identificați prezența mirosului respectiv. Alcătuiți formula de structură a aromatiza-torului/esterului respectiv și denumirea lui. Alcătuiți ecuația reacției de obținere a esterului identificat și ecuația reacției ce caracterizează proprietățile chimice ale acestui ester. Pregătiți un comentariu for-mat-poster cu prezentare.
Grupul 4. Investigarea aditivilor suplimentari în guma de mestecat.Analizați informațiile referitoare la componenții investigați ai gumei de meste-cat, utilizând diferite surse informaționale. Selectați denumirile și specificările aditivilor/E pentru componenții suplimentari ai gumei de mestecat. Explicați tipul și rolul lor.E. Determinarea mediului (pHului) extractului apos al gumei de mestecat. Alegeți indicatorul necesar, realizați experimentul, formulați concluzii. Pregătiți un comentariu format poster cu prezentare.
103
Mott
oul l
ecție
i: Al
eger
ea c
onști
entă
est
e su
perio
ară
plăc
erii
de m
omen
t. Se
neca
, filo
sof g
rec
Secv
ențe
le
lecț
iei
SО
Activ
itate
a pr
ofes
orul
uiAc
tivita
tea
elev
ilor
Stra
tegi
ile d
i-da
ctice
Mom
ente
or-
gani
zato
rice
• As
igur
area
unu
i clim
at fa
vora
bil d
esfă
șură
rii
lecț
iei.
• Fo
rmea
ză g
rupu
rile
de lu
cru,
ale
g lid
erul
gr
upei
.
I. Ca
ptar
ea
aten
ției
Dedu
cere
a su
biec
tulu
i le
cție
i și a
ob
iecti
velo
r
•
Anun
ță m
ottou
l lec
ției,
dem
onst
reaz
ă im
a-gi
ni p
rin c
are
ghid
ează
ele
vii s
pre
dedu
cere
a su
biec
tulu
i lec
ției.
• Pr
opun
e el
evilo
r să
însc
rie o
pini
ile p
ropr
ii re
-fe
ritor
la s
ubie
ctul
lecț
iei:
ce ș
tiu, c
e vr
eau
să
știu
(1 m
in.).
• Fo
rmul
ează
tem
a le
cție
i.•
Not
ează
suge
stiile
. 1-2
ele
vi îș
i exp
rimă
opin
iile.
Tehn
ica
„Știu
, vr
eau
să ș
tiu,
am în
văța
t”
• Gh
idea
ză e
levi
i spr
e fo
rmul
area
obi
ectiv
elor
le
cție
i.•
Prop
un m
etod
e de
cer
ceta
re a
mos
trei
pr
opus
e, fo
rmul
ează
obi
ectiv
ele:
să e
xam
i-ne
ze e
tiche
ta, s
ă de
term
ine
com
pone
ntel
e,
rolu
l și i
mpa
ctul
lor a
supr
a or
gani
smul
ui.
Brai
nsto
rmin
g.Pl
anifi
care
a ce
rcet
ării
II. R
ealiz
area
se
nsul
uiS 1 S 2 S 3 S 4
О1
• Pr
opun
e el
evilo
r să
anal
izeze
com
poziț
ia
gum
ei d
e m
este
cat,
să d
istin
gă g
rupe
le d
e co
mpo
nenț
i.
• El
evii
anal
izeaz
ă co
mpo
ziția
, det
erm
ină
com
pone
nții
și le
cla
sifică
în g
rupe
.An
aliza
Com
para
rea
О2
О3
О4
О5
О6
О7
• Pr
opun
e el
evilo
r să
stud
ieze
com
pone
nții
de b
ază
ai g
umei
de
mes
teca
t, re
actu
alizâ
nd
cuno
știnț
ele
desp
re c
ompu
șii o
rgan
ici,
desp
re
surs
ele
info
rmaț
iona
le, d
espr
e in
vesti
găril
e ex
perim
enta
le.
• Re
actu
alize
ază
regu
lile
de lu
cru
în g
rup,
de
secu
ritat
e în
tim
pul e
fect
uării
exp
erim
entu
lui
chim
ic.
• Lu
crea
ză în
gru
puri.
Stu
diaz
ă in
stru
cțiu
nile
, îm
part
sarc
inile
.•
Efec
tuea
ză in
vesti
gare
a te
oreti
că și
ex-
perim
enta
lă a
com
pone
ntel
or g
umei
de
mes
teca
t: G
rupu
l 1 Î
ndul
cito
rii. G
rupu
l 2 –
Gu
ma
(cau
ciuc
ul).
Gru
pul 3
– A
rom
atiza
torii
. G
rupu
l 4 –
Com
pone
nți s
uplim
enta
ri.
• În
scriu
rezu
ltate
le p
e po
ster
e.
Anal
iza
info
rmaț
iei
Expe
rimen
t Lu
crul
în g
rup
Învă
țare
prin
de
scop
erire
• Pr
opun
e el
evilo
r să
anal
izeze
și să
disc
ute
rezu
ltate
le in
vesti
gării
.•
Fiec
are
grup
pre
zintă
rezu
ltate
le in
ves-
tigăr
ii: C
e co
mpu
și ch
imic
i se
refe
ră la
gr
upul
com
pone
nțilo
r cer
ceta
ți, ro
lul l
or,
prop
rietă
țile,
met
odel
e de
obț
iner
e.
Prez
enta
rea,
te
hnol
ogii
di
gita
le
104
• Ef
ectu
ează
eva
luar
ea fo
rmati
vă p
rin a
dres
a-re
a în
treb
ărilo
r înc
ruci
șate
gru
puril
or d
e el
evi.
În c
azul
difi
cultă
ții fo
rmul
ării
răsp
unsu
rilor
, gr
upul
exp
ert î
n pr
oble
ma
viza
tă o
feră
un
răs-
puns
.
• Gr
upul
1. Î
ntre
bare
des
pre
arom
atiza
tori.
•
Grup
ul 2
. Înt
reba
re d
espr
e co
mpo
nenț
ii su
plim
enta
ri.•
Grup
ul 3
. Înt
reba
re d
espr
e ba
za d
in g
umă
(cau
ciuc
).•
Grup
ul 4
. Des
pre
stab
ilire
a рН
-ulu
i în
cavi
-ta
tea
buca
lă.
Conv
ersa
țiaex
amin
atoa
reIn
stru
ire p
robl
e-m
atiza
tă
О8
• Ad
rese
ază
într
ebar
ea: C
um c
rede
ți, p
utem
av
ea în
cred
ere
în re
clam
e?•
Prez
intă
ele
vii c
are
au re
aliza
t pro
iect
e.•
Evid
enția
ză si
tuaț
ia-p
robl
emă.
• Pr
ezin
tă r
ezul
tate
le i
nves
tigaț
iilor
„In
flu-
ența
gum
ei d
e m
este
cat
asup
ra e
chili
brul
ui
acid
o-ba
zic în
cav
itate
a bu
cală
’’.•
Expl
ică
cont
radi
cția
apa
rent
ă în
tre
extr
ac-
tul a
pos
și pH
-ul d
in c
avita
tea
buca
lă c
e se
cr
eeaz
ă în
rezu
ltatu
l mes
tecă
rii g
umei
.
Prez
enta
rea
cu
utiliz
area
tehn
o-lo
giilo
r dig
itale
S 4 S 5 S 6
О8
О9
О10
• Pr
opun
e „e
xper
ților
-med
ici”
să-ș
i exp
ună
opin
iile.
• Le
dă
însă
rcin
are
elev
ilor:
în ti
mpu
l pre
zent
ă-rii
să în
scrie
arg
umen
tele
-pro
și -c
ontr
a în
fișa
de
lucr
u.
• Do
i ele
vi p
rezin
tă re
zulta
tele
cer
cetă
rii
refe
ritor
la a
cțiu
nea
fizio
logi
că a
com
pone
n-te
lor g
umei
de
mes
teca
t. •
În ti
mpu
l pre
zent
ării,
ele
vii n
otea
ză a
rgu-
men
tele
pro
/con
tra
în fi
șe d
e lu
cru.
Prez
enta
re
Pow
er P
oint
Grafi
cul T
• Pr
opun
e el
evilo
r să
ia c
unoș
tință
de
rezu
lta-
tele
anc
hetă
rii în
pro
blem
a co
nsum
ării
gum
ei
de m
este
cat.
• Do
i ele
vi p
rezin
tă re
zulta
tele
cer
cetă
rii
soci
olog
ice
(anc
hetă
rii).
Cerc
etar
e so
cio-
logi
că
• At
rage
ate
nția
ele
vilo
r asu
pra
aspe
ctul
ui
este
tic și
a c
elui
eco
logi
c al
e uti
lizăr
ii gu
mei
de
mes
teca
t.
• Îș
i exp
rimă
opin
iile
prop
rii a
supr
a as
pec-
tulu
i est
etic
al u
tiliză
rii g
umei
: und
e, c
ând
se
poat
e/nu
se p
oate
de
mes
teca
t.
Conv
ersa
ție
• Fo
rmul
ează
situ
ația
-pro
blem
ă: c
um să
pro
ce-
dăm
dac
ă gu
ma
de m
este
cat s
-a li
pit d
e ha
ină.
• Pr
opun
met
ode
de în
lătu
rare
a g
umei
de
mes
teca
t de
pe h
aine
.Pr
oble
mati
zare
105
III. R
eflec
ție
Asig
urar
ea
feed
back
ului
S 6О
11•
Prop
une
elev
ilor s
ă ef
ectu
eze
anal
iza
activ
ității
: au
fost
real
izate
obi
ectiv
ele,
cum
au
fost
real
izate
?•
Anal
izeaz
ă ac
tivită
țile
lecț
iei c
u re
zolv
area
sit
uații
lor r
eale
ce
pot a
păre
a în
acti
vita
tea
cotid
iană
.•
Prop
une
elev
ilor s
ă co
mpl
etez
e fiș
a pr
in
form
ular
ea c
oncl
uziil
or re
ferit
or la
pro
blem
a in
vesti
gată
, să
răsp
undă
la în
treb
area
: Ce
am
învă
țat d
in le
cția
de
astă
zi? Ș
i să
form
ulez
e co
nclu
ziile
la te
ma
cerc
etat
ă.
• Ex
pun
opin
ii, fo
rmul
ează
con
cluz
ii.
• Ră
spun
d la
într
ebăr
i.•
Form
ulea
ză c
oncl
uzii.
Anal
izăSi
ntez
ă Co
mpa
rare
Tran
spun
erea
in
form
ație
i în
situa
ții c
otidi
-en
e
• În
chei
e ac
tivita
tea.
Rep
etă
mott
oul l
ecție
i, pr
opun
e el
evilo
r să-
l com
ente
ze.
• Pr
opun
e lid
erilo
r să
eval
ueze
lucr
ul fi
ecăr
ui
elev
/ele
vă.
• Fo
rmul
ează
con
cluz
ii, e
vide
nția
ză e
levi
i car
e au
fost
acti
vi.
• Ar
gum
ente
ază
aleg
erea
de
cătr
e pr
ofes
or
a m
otou
lui l
ecție
i.
• Li
derii
gru
puril
or c
ompl
etea
ză fi
șele
de
eval
uare
a e
levi
lor
din
grup
și fi
ecar
e el
ev/
elev
ă –
fișă
de a
utoe
valu
are.
Eval
uare
și
auto
eval
uare
IV.
• An
unță
tem
a pe
ntru
aca
să•
De e
labo
rat u
n po
ster
„Pro
și c
ontr
a
gum
ei d
e m
este
cat”
(pen
tru
info
rmar
ea
elev
ilor d
in c
lase
le in
ferio
are,
form
at A
3).
106
3. Referințe metodologice şi procesuale ale Curriculumului la disciplina ChimieProfesorul cu adevărat înțelept nu te invită să intri în casa înțelepciunii sale, ci,
mai curând, te călăuzește către pragul minții tale.Kahlil Gibran
3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza Curriculumului – 2019
Strategia didactică este concepută ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați integral toți actorii predării – învățării, adaptat la condițiile realizării prin selec-tarea optimă a tehnicilor și metodelor concepute și orientat la scopul final de stabilire/perfecționare a căilor de atingere a finalităților procesului de instruire. Astfel, strategia prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic și mai eficient pentru aborda-rea unei situații concrete de predare și învățare. În acest fel, prin proiectare strategică se pot diminua erorile și riscurile activității de instruire. Strategia didactică este nece-sară din mai multe motive:
• să știi unde trebuie/dorești să ajungi;• să planifici eficient toate etapele acestui demers în coordonare strânsă între ele;• să depistezi factorii ce ar facilita realizarea acestui proces;• să asiguri prezența resurselor necesare (materiale, morale);• să prezici/eviți posibilitatea succeselor/insucceselor;• să racordezi acțiunile, mijloacele la schimbarea/transformarea continuă a factorilor;• să realizezi evaluarea permanentă a eficienței realizării pentru perfecționarea
continuă.În acest context, sarcina strategiei didactice pentru orice disciplină, inclusiv Chimie,
constă în asigurarea realizării procesului de instruire pe componentele: • informațională – transferul informației, primirea/receptarea ei, acumularea,
transformarea, păstrarea și utilizarea informației (constituie conținutul instruirii); • psihologică – formarea și dezvoltarea personalității umane; • cibernetică – dirijarea activității cognitive a elevilor.
Ponderea fiecărei componente este o mărime subordonată relației „societate – in-divid”, fapt ce, în consecință, determină specificul strategiilor didactice utilizate.
Strategiile clasice, corelate unei societăți cu relații economice și sociale stabile, pla-nificate sunt axate cu preponderență pe componenta informațională, reclamând rolul major al cunoștințelor teoretice, asigurând o respectare strictă a logicii interne a dis-ciplinei, o însușire temeinică a bazelor fundamentale ale științelor, formând specialiști care activează foarte bine în condiții invariabile, adică profesioniști – executori de in-strucțiuni concrete. Specificul societății contemporane impune utilizarea unor noi stra-
107
tegii didactice, specificate ca strategii moderne, axate pe învățarea activă și interactivă, având ca scop formarea cunoștințelor și competențelor funcționale.
Strategiile didactice moderne nu se contrapun celor clasice și nu minimalizează rolul important al cunoștințelor, ci le orientează într-un sens nou, imprimându-le caracter activ și funcțional, transformându-le din finalitate a procesului instructiv în instrument de soluționare a diferitor situații/probleme.
Datorită specificului său, disciplina Chimie creează posibilități de valorificare pentru diferite strategii didactice. Practic, fiecare unitate de conținut, fiind tangentă cu activi-tatea cotidiană a elevului/elevei, facilitează utilizarea strategiilor bazate pe cercetare, descoperire, problematizare, realizate prin studiul teoretic sau experimental. În același timp, cercetând elementele lumii înconjurătoare la nivel de macrosistem, elevii pătrund în esența fenomenelor, proceselor, structurii substanțelor la nivelul moleculelor, atomi-lor, ionilor, adică la nivel de microsisteme. În acest caz sunt eficiente strategiile bazate pe analogii, modelări.
La etapele inițiale (conținuturi, noțiuni, legități noi), caracterizate prin capacități și deprinderi neconturate definitiv, se recomandă strategii algoritmice, care, în funcție de situație (particularitățile de vârstă ale elevilor, nivelul lor de percepere, capacitățile și deprinderile achiziționate), pot deriva în strategii semialgoritmice sau euristice [13].
3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplinei Învățarea este începutul bogăției. Învățarea este începutul sănătății. Învățarea este
începutul spiritualității. Căutarea și învățarea sunt acolo unde începe miracolul. Jim Rohn
Studiul Chimiei poate fi asociat cu alcătuirea unui „Puzlle” uriaș, dintr-un număr imens de elemente constructive, a căror semnificație este relevată complet doar în momentul întregirii tabloului comun. Nu poți cointeresa „jucătorul” prin intermediul câtorva piese răzlețe, fără a-i demonstra imaginea integrală, și invers, nu poți crea nimic până nu plasezi fiecare element la locul lui. Din acest punct de vedere, procesul de formare a perceperii chimice a Macrolumii înconjurătoare poate fi realizat eficient doar integrând procesele de gândire concretă și abstractă a Elevului/Elevei, pornind de la experiențele lui anterioare. Făcând trimitere la cercetările psihologului Augusto Cury, se poate afirma că „se cucereș-te, în primul rând, teritoriul emoției, apoi scena logicii și, în al treilea rând, solul memori-ei”, și că „doar experiențele personale se înregistrează într-un mod deosebit în memorie, numai ele creează modificări masive, capabile să transforme personalitatea”[1].
Conform unor cercetări pedagogice, cheia problematicii date ne-ar putea oferi prin-cipiul abordării axiologice a procesului de instruire. În multe surse informaționale, abor-
108
darea axiologică/axiologia este specificată ca „Teorie generală a valorilor”, ce reliefează aspectele legate de cunoașterea valorilor, selectarea lor, ordonarea în raport cu defini-rea finalităților formării personalității, precizarea mijloacelor de realizare, coordonarea proceselor, aplicarea criteriilor valorice în toate acțiunile educative, pentru evaluarea și optimizarea lor [14].
Esența abordării axiologice constă în asigurarea conexiunii sistemului de cunoștințe, capacități, deprinderi cu sistemul de valori și atitudini; orientarea spre asigurarea sati-sfacerii necesităților atât a fiecărei persoane în parte, cât și a întregii societăți; orienta-rea spre rezolvarea problemelor societății; tratarea bagajului informațional din punct de vedere valoric. Implementarea acestui principiu pornește de la ideea, conform că-reia orice demers psihologic, indiferent de vârsta și experiența celui vizat, este testat inițial prin detectorul interogativ „Ce?”, „Pentru ce?”, „Cât?” și „Cum?” și este realizat practic și eficient doar în funcție de valoarea estimativă a componentei „Pentru ce?”. Elucidarea acestei componente creează un imbold motivațional esențial, stimulând necesitatea cognitivă internă, caracterizată prin stările: am nevoie să cunosc aceasta, vreau/doresc să cunosc, deoarece/pentru că etc., acționând ca un „propulsor” eficient al procesului de cunoaștere în toate domeniile activității umane, inclusiv în cel de învă-țare. În viziunea axiologică, orientarea primordială la nivelul de atitudini devine piatra de temelie a procesului de transformare a informației în cunoaștere și a cunoașterii în competență ca formă de materializare a „cunoștințelor vii”. În contextul acestei abor-dări, lecția de predare – învățare devine „o aventură a cunoașterii”, în care copilul par-ticipă activ, după puterile proprii, întâlnind probleme și situații dificile, examinându-le și descoperind soluții plauzibile. Rolul profesorului constă mai mult în cel de stimulare și dirijare, iar motivația activității reiese din participarea entuziastă a cadrului didactic. Elevul/eleva este implicat/ă atât în procesul de predare, de învățare, cât și de evaluare, iar disciplina devine autodisciplină a muncii și interesului, fiind asigurată de satisfacția cooperării.
Prin urmare, aplicarea practică a principiilor axiologice la Chimie poate fi realizată prin: • transferul în baza legăturilor asociative a limbajului chimic în modele familiare și
invers; • încadrarea maximal posibilă a componentei informaționale vizate în contextul
real al experienței de viață prin intermediul situațiilor/problemelor contextuale; • valorificarea componentei informaționale prin situații/sarcini formative.
Spre deosebire de alte discipline, Chimia vizează în special gândirea abstractă a ele-vului/elevei, caracterizată după Jean Piaget (psiholog elvețian) prin stadiul operațiilor formale ce încep să se cristalizeze în jurul vârstei de 12 ani, finalizând ca regulă spre 22-
109
25 de ani [21]. Din acest motiv, perceperea noțiunilor și legilor chimiei poate fi realizată eficient doar pornind de la gândirea concretă a copilului, prin crearea/prezentarea „paralelelor asociative”, care fac posibilă vizualizarea microlumii moleculelor și atomilor la nivel de macrosistem, cu elucidarea legităților și corelațiilor ei, în comparație cu cele cunoscute/familiare. În funcție de tipul modelului cunoscut, asocierile pot fi realizate la nivel conceptual, acțional, praxiologic.
Exemplul 1: „Paralele asociative” cu caracter conceptual, prin stabilirea corelațiilor dintre Paradigma gramaticală și Paradigma chimică. Competențele vizate direct: cog-nitive, acțional-strategice, tangențial pot fi atinse cele atitudinale, cu elemente de ori-entare profesională.
Paradigma gramaticală Paradigma chimică
Definiție Concept Concept Definiție
Totul ce pot depista cu aju-torul organelor de auz sau al aparatelor auditive.
Vorbire Materie Totul ce pot depista cu ajutorul organelor de simț sau al apara-telor
O parte din vorbire cu un anumit sens ( număr, ?*)
Cuvânt Substanță O parte din materie cu anumite proprietăți (zeci de mil., ?*)
Partea cea mai mică a unui cuvânt => un anumit fel de sunet => vocale și consoane
Sunet => feluri de sunete
Atom => element chimic
Partea cea mai mică, chimic indivizibilă a substanței => un anumit fel de atomi => metale și nemetale
Notarea convențională a unui sunet prin semne con-venționale => 31 de litere
Literă Simbol Notarea convențională a unui element chimic printr-un semn convențional => 118 simboluri
Notarea convențională a cuvântului prin litere
Cuvânt scris
Formulă chimică
Notarea convențională a compo-ziției substanței prin simboluri și indici
Notarea convențională a unei idei, propuneri, afir-mații.
Propoziție Ecuație chimică
Notarea convențională a unei reacții chimice prin formule și coeficienți
Realizarea personalității în domeniu ...
Operă de artă
Descoperiri ştiințifice
Realizarea personalității în do-meniu...
110
Exemplul 2: „Paralele asociative” cu caracter acțional, prin corelarea raporturilor cantitative din viața cotidiană și din chimie.
A. C + O2 CO2
ν 1 mol 1 mol 1 mol
m 12 g 32 g 44 g
N 6,02·1023at. 6,02·1023molec. 6,02·1023molec.
V * ---- 22,4 l 22,4 l
B. Bani -----------------------------Orez
28 lei 1 pungă
28000 bani 1 kg
2 $ N fire
Orice corelație este adevărată atât pe verticală, cât și pe orizontală. • În baza experienței personale, elevii comentează situația expusă în punctul B,
explică corelațiile existente, deduc tipurile de probleme rezultate din analogia târgului (B): cât orez (pungi, kg, fire) se poate procura de o sumă concretă (lei, bani, dolari) și invers, și necesitatea concordării formei prețului cu forma între-bării solicitate.
• În baza analogiei cu corelațiile practicate în activitatea cotidiană (punctul B), se determină: a) cunoscând unul din participanții reacției (moli, g, particule, l*) după ecuația reacției, (prețul ei) îl putem calcula pe oricare din participanții la proces (moli, g, particule, l*);
b) forma „prețului” reacției trebuie să coincidă cu forma întrebării solicitate și invers.Exemplul 3: „Paralele asociative” cu caracter praxiologic, prin elemente de integra-
re intra- și interdisciplinară. „Coșul cu daruri” – are ca scop relevarea și concretizarea laturii chimice a lumii înconjurătoare, asigurând perceperea conștientă a faptului că în spatele unei formule chimice se află o substanță concretă, cu anumite proprietăți și utilizări, iar după o ecuație chimică – un proces ce are loc în natură/industrie/organism, ale cărui cunoaștere și dirijare pot aduce beneficii inestimabile.
Această tehnică poate fi aplicată la începutul unui modul/la lecția de comunicare a cunoștințelor noi, cu scopul de a crea o situație contextuală cu caracter problematizat, ca exemplu, în clasa a XIa la tema: Compușii hidroxilici.
• Elevii trebuie să aleagă din coș produsele ce au tangență cu alcoolii și să-și ar-gumenteze decizia. În baza cunoștințelor anterioare, evident că vor fi alese doar produsele ce conțin etanol: șervețelele umede, parfumurile, soluțiile de iod, diferite tincturi medicinale etc., ignorând guma de mestecat, săpunul lichid cu glicerol, mostrele de poliester, băuturile carbogazoase, mostrele de PET-uri etc.
• La afirmația categorică a cadrului didactic că toate produsele propuse în „Coșul cu daruri” au tangență cu alcoolii, apare o confruntare a experienței cotidiene și cerința
111
cognitivă. Din punct de vedere psihologic, apare un conflict ce „generează îndoiala, îndoiala generează stresul pozitiv, iar acest stres deschide ferestrele inteligenței” [1].
• În continuare, activitatea poate demara după diferite scenarii: analiza surselor in-formaționale – suport → concretizarea compușilor hidroxilici ce intră în compoziția produselor nominalizate → etichetarea acestor produse prin marcarea cu formule-le sau denumirile compușilor respectivi → argumentarea necesității studierii aces-tor compuși → realizarea sarcinilor cognitive pe un fon motivațional asigurat.
Prin „Paralelele asociative” se formează nu doar un limbaj chimic funcțional, materi-alizat în competențe de comunicare, dar și unul acțional-strategic, care dezvoltă gândi-rea critică, promovează dezbaterile de idei, asigurând practic formarea competențelor cognitive și atitudinale.
Spre deosebire de „situația contextuală”, care are funcția de a elucida componen-ta informațională prin prisma experiențelor cotidiene, „sarcina contextuală” conține o problemă cu semnificație personală, a cărei soluționare relevă necesitatea achiziționă-rii cunoștințelor respective. În acest context, cunoștințele devin valoroase, formative, deoarece elevul/eleva înțelege destul de clar când, unde și cum le va putea aplica.
Datorită integrării organice a chimiei în toate domeniile activității umane, practic orice sarcină/problemă tip de chimie poate fi derivată în sarcină/problemă contextuală, respectând următoarele cerințe:
• Sarcina/problema propusă trebuie să se bazeze pe experiența de viață reală a elevilor.
Exemplu: În caz de angină, în calitate de antiseptic se recomandă clătiri cu soluții de hidrogenocarbonat de sodiu. Câte proceduri pot fi făcute utilizând un pachet de sodă cu masa de 500 g, dacă pentru o clătire este necesară o linguriță ce conține 0,05 mol de substanță? Ce substanță mai poate fi utilizată în acest scop? Pentru ce mai poți utiliza hidrogenocarbonatul de sodiu?
• Să posede caracter nedeterminat, deschis, propunând mai multe variante de rezolvare. Exemplu: Va trece oare asistentul medical examenul de calificare, dacă el a pregătit o solu-
ție fiziologică dizolvând în 300 ml de apă clorură de sodiu cu masa de 3,34 g?• Să argumenteze importanța soluționării prin validarea atitudinală a răspunsului primit. Exemplu: Soluțiile hidroxidului de sodiu cu pH-ul între 10 și 14 sunt utilizate în calitate de
loțiuni pentru îndreptarea părului. Cu cât pH-ul lor este mai mare, cu atât efectul obținut este mai puternic. Cum crezi, ce efect va avea soluția de NaOH asupra părului (temporar, mediu sau puternic), dacă pentru titrarea acestei soluții cu volumul de 10 ml s-au consumat 15 ml soluție de acid clorhidric cu pH-ul egal cu 1? [14]
• Să fie nestandardă, originală, chiar paradoxală prin conținut, ca să asigure un efect de noutate, interes, intrigă, fiind atractivă pentru elevi.
112
Exemplu: Conform versiunilor oficiale, Napoleon a decedat din cauza cancerului la stomac. După câteva decenii, cercetătorii au ajuns la concluzia că este destul de pro-babil, ca moartea lui să fi survenit în urma otrăvirii cu un compus toxic al elementului „X”. Acest compus are compoziția X2O3 și timp îndelungat i-ar fi fost adăugat în mâncare în cantități mici. Determină elementul „X”, dacă partea de masă a elementului în oxid este de 75,7 %. Caracterizează acest element după poziția în Sistemul Periodic. Găsește informația despre etimologia denumirii lui.
• Să solicite o implicare personalizată în comentarea răspunsului (la nivel de reco-mandări/decizii/constatări).
Exemple: I. Oxidul de fier (III) este un pigment mineral utilizat pentru colorarea gla-zurii de ciocolată a produselor de patiserie și a înghețatei, într-o doză maximal admisi-bilă de 0,1 g/kg. Rezolvă problema. Hidroxidul de fier, obținut la interacțiunea a 400 ml soluție de hidroxid de sodiu cu concentrația NaOH de 0,15 mol/l cu o soluție ce conține 9,68 g de nitrat de fier (III), a fost supus reacției de descompunere. a) Calculează masa oxidului de fier (III) obținut în urma acestor reacții. b) Argumentează prin calcule dacă glazura de ciocolată cu masa de 16 kg, colorată cu această cantitate de oxid de fier (III), va corespunde standardelor de calitate.
II. Perlele naturale, sub acțiunea parfumurilor, produselor cosmetice, își pierd stră-lucirea și devin mate. Pentru restaurare, bijuteriile se plasează pentru o zi în soluții cu pH=4. Nu se recomandă soluții cu o aciditate mai mare, deoarece acestea pot diminua valoarea perlelor. Rezolvă problema. La o soluție de acid clorhidric, cu volumul de 50 ml, cu concentrația molară a acidului de 0,1 mol/l, s-au adăugat 450 ml de apă. Calcu-lează pH-ul soluției obținute și argumentează dacă valoarea unei perle poate fi diminu-ată la plasarea ei timp de o zi în această soluție.
O regulă de bază a Didacticii moderne afirmă că „activitatea cognitivă nu răsare din nimic, pe loc gol”, ci are nevoie stringentă de prezența necesității cognitive. Această stare poate fi generată prin „formularea de tip interogativ” a subiectului lecției, plasând elevii în situația de dirijare independentă a proceselor de soluționare și formulare a răs-punsului la întrebarea solicitată. Obiectivele directe ale acestei metode/tehnici includ: stimularea motivației, dezvoltarea capacității de a/a-și pune întrebări, îmbogățirea in-terpretării enunțurilor, proiectarea activităților paralel cu asumarea unor responsabili-tăți pentru realizarea lor. În acest context este destul de sugestivă expresia renumitului filosof Blaise Pascal: „De obicei, te convingi mai lesne cu argumentele pe care le-ai găsit tu însuți, decât cu cele care le-au venit altora în minte”.
113
Exemplu: clasa a X-a, tema: Metalele. Subiectul propus: Pentru ce am nevoie să studiez metalele?Algoritmul acțional: Profesorul anunță subiectul lecției → solicită formularea în scris
a întrebărilor subordonate (asocieri libere) → enunțarea întrebărilor (asaltul de idei) → selectarea și ordonarea întrebărilor relevante (analiză) → deducerea obiectivelor lecției (sinteză) → realizarea obiectivelor (activitate dirijată cu suport motivațional) → formu-larea răspunsului la subiectul lecției („Produs” cognitiv) → reflecția (formulări de con-cluzii/lanțuri logice – „Produs” atitudinal) → tema pentru acasă: elaborarea unui eseu „5 argumente pentru ce am nevoie să studiez metalele?” („Produs” creativ).
În contextul acestei abordări, lecția de predare – învățare se transformă într-un pro-ces de creație colectiv în care elevul/eleva participă activ, fiind stimulat și motivat de către cadrul didactic. Psihologii afirmă că pentru un adolescent răspunsul găsit inde-pendent este asemeni unei victorii în procesul dificil și complex al cunoașterii lumii înconjurătoare, ce îi generează încredere în forțele proprii, satisfacție, o afirmație de personalitate și, ca rezultat, apariția interesului nu doar față de obiect, ci, în consecință, și față de procesul de cunoaștere. Drept confirmare a ideilor expuse, câteva modele de lanțuri logice realizate de elevi la finele acestei activități:
a) Învăț => am nevoie => ca să mă descurc => să reușesc => carieră bună => efort cu rost.b) Chimia => substanțe => proprietăți => cunosc proprietățile => înțeleg => explic
ușor ce se întâmplă => aplic corect => „nu dau în bară” => sunt deștept => pri-mesc plăcere să învăț!
În concluzie: variația câmpului contextual al sarcinilor/problemelor, deplasarea ac-centelor de la aspectul științific-rezolutiv la cel atitudinal-formativ, realizarea activită-ților prin metode participativ-active, formează axa dinamică în jurul căreia ia naștere o instruire axată pe formarea de competențe – o instruire de calitate.
Tot ce lărgește sfera capacităților umane, tot ce îi arată omului că poate face ceea ce el credea că nu poate, este extrem de prețios. (James Boswell)
3.3. Recomandări metodice pentru realizarea experimentului chimic Chimia este o știință și o disciplină școlară experimental-teoretică, de aceea experi-
mentul chimic în liceu este nu doar o metodă importantă de instruire, dar și, în același timp, un mijloc de instruire la fel de valoros. Experimentul chimic contribuie la formarea competențelor vizând domeniile cognitiv, psihomotor (cunoștințe, capacități, deprin-deri) și afectiv (interese, atitudini și valori). Pentru a imprima procesului educațional un caracter formativ, evolutiv este necesar de a transforma experimentul chimic într-un izvor al cunoștințelor, realizând lanțul cognitiv-acțional: observ – meditez – generalizez cele observate – deduc concluzii.
114
Investigarea experimentală a proprietăților și a metodelor de obținere a substanțelor chimice, studierea influenței lor asupra organismului uman și asupra mediului înconju-rător a unor produse sunt procese ce demonstrează necesitatea asigurării securității personale, sociale și a unui mod sănătos de viață. Efectuarea experiențelor de labora-tor și a lucrărilor practice conform instrucțiunilor propuse, cu respectarea regulilor de securitate, asigură suportul pentru formarea și dezvoltarea competențelor de utilizare inofensivă a substanțelor în diverse situații cotidiene.
Profesorii instruiesc elevii referitor la respectarea regulilor tehnicii securității, cap-tând atenția asupra realizării exacte a instrucțiunilor, efectuării corecte a experimente-lor, măsurărilor, utilizării efective și inofensive a substanțelor. Efectuarea investigațiilor experimentale de obținere a substanțelor, de cercetare a proprietăților și de identifi-care a lor se monitorizează de către elevi prin elaborarea rapoartelor, ce includ scopul lucrării – obiective, mod de lucru, observații, explicații ale rezultatelor primite și obliga-toriu – formularea concluziilor.
În mod tradițional, Curriculumul include două tipuri de experimente chimice pentru fiecare clasă și profil efectuate de elevi: lucrări practice și experiențe de laborator. În afară de aceasta, Curriculumul actual propune și activități experimentale fără a speci-fica concret tipul lor, modul de organizare și efectuare fiind determinat de profesor: experiment demonstrativ problematizat, experiență de laborator, studiul de caz, expe-riment productiv-creativ, experiment-investigație, experiment digital etc. Profesorii pot recurge la acest tip de activitate și pentru organizarea activității creative individuale a elevilor.
Principalele criterii în selectarea conținuturilor experimentului chimic au fost, în pri-mul rând, favorizarea formării și dezvoltării competențelor specifice la disciplină, în al doilea rând, inofensivitatea experimentului asupra stării de sănătate a participanților la procesul de instruire, și, în al treilea rând, valoarea formativă, practică și semnificația experienței obținute pentru viața cotidiană.
În Curriculumul la Chimie, ediția 2019, în fiecare modul se propun experiențe de la-borator ce permit formarea și dezvoltarea competențelor de investigare experimentală a substanțelor și a proceselor chimice. Numărul experiențelor de laborator, propus în Curriculum, ediția 2019, a crescut considerabil pentru ambele profiluri.
Aceste activități, la nivel de experiment problematizat, pot fi folosite pentru a pro-iecta lecția conform unei scheme, ce contribuie maximal la activatatea independentă a elevilor în cadrul lecțiilor de învățare a temei noi, de exemplu, în formă de lecție-in-vestigație.
Pe lângă activitățile experimentale menționate, respectând principiul caracterului formativ și practic al conținuturilor studiate, Curriculumul 2019 recomandă activități
115
creative cu caracter experimental pronunțat. Investigațiile experimentale propuse pot fi aplicate la elaborarea unor proiecte individuale sau în grup în cadrul lecțiilor sau ac-tivităților extrașcolare cu prezentarea rezultatelor în fața colegilor de clasă sub diverse forme: prezentare grafică, Power-Point, raport oral, realizarea unei reviste sau a unui poster etc.
În Curriculumul2019 se propun o serie de experiențe de laborator ce vizează cer-cetarea mostrelor de substanțe anorganice utilizate în activitatea cotidiană: metale, nemetale, aliaje, minerale, săruri etc. Propunem o fișă de lucru ce poate fi aplicată în calitate de suport pentru realizarea sarcinilor de acest tip.
Experiențele de laborator: Cercetarea mostrelor de substanțe anorganice utilizate în acti-vitatea cotidiană (metale, nemetale, baze, săruri, oxizi, acizi etc.)/cercetarea mostrelor de nemetale, compușilor nemetalelor, mineralelor/cercetarea mostrelor de metale, aliaje etc.Ustensile și reactivi: stativ cu eprubete, baghetă de sticlă, paletă, cleștar, spirtieră, pahar cu apă, colecție de substanțe.Sarcină. Examinează substanțele primite (profesorul propune substanțele corespunzător subiectului lecției). Cercetează proprietățile fizice ale substanțelor și completează, în baza observațiilor, tabelul de mai jos. Formulează concluziile corespunzătoare.
Nr. Substanța (formula,
denumirea)
Starea de agregare
Culoarea Mirosul Compor-tarea la încălzire
Solubili-tatea în
apă
Proprietățile fizice speci-
fice
Concluzie generală: ………………………………………………….
În funcție de unitățile de competență și de conținuturile vizate, tabelul propus poa-te fi modificat/completat cu compartimente suplimentare: tipul legăturii chimice, tipul rețelei cristaline, proprietăți chimice, utilizări etc. Cadrul didactic poate modifica/com-pleta atât șirul substanțelor propuse în compartimentul Activități de învățare, cât și parametrii solicitați.
Lucrările practice prezentate în Curriculum au fost parțial modificate în ediția 2019. – În clasa a Xa, profil real și umanist, numărul și conținutul lucrărilor practice au
rămas neschimbate. – În clasa a XIa, profil real și umanist, Lucrarea practică: ,,Obținerea și proprietățile
etilenei” a fost exclusă. În tema ,,Compuși hidroxilici” a fost propusă Lucrarea practică nr. 2: ,,Identificarea compușilor hidroxilici în produsele utilizate în acti-vitatea cotidiană”.
– În clasa a XIIa, profil umanist, a fost inclusă Lucrarea practică nr. 1: „Studierea proprietăților chimice ale acidului acetic” în locul experienței de laborator. Lucra-
116
rea practică: ,,Studierea materialelor din compuși macromoleculari” a fost înlo-cuită cu o experiență de laborator cu aceeași denumire. Lucrarea practică nr. 3: „Generalizarea cunoștințelor la chimia organică” a fost înlocuită cu Lucra-rea practică nr. 3: ,,Identificarea prezenței grăsimilor, hidraților de carbon și a proteinelor în diferite produse alimentare”.
– În clasa a XIIa, profil real, Lucrarea practică: ,,Generalizarea cunoștințelor la chi-mia organică” a fost înlocuită cu Lucrarea practică: ,,Identificarea prezenței gră-similor, hidraților de carbon și a proteinelor în diferite produse alimentare”. Lu-crarea practică: ,,Prepararea soluției de acid cu o anumită concentrație molară” a fost exclusă, dar ea poate fi ca parte componentă a lucrării practice ,,Titrarea acido-bazică”.
Tot în clasa a XIIa a fost inclusă Lucrarea practică nr.6: ,,Aplicarea titrării acidobazice la cercetarea mostrelor de aspirină” pentru a demonstra importanța practică a metodei de titrare acido-bazică pentru determinarea calității atât a produselor alimen-tare, cât și a celor farmaceutice [15]. Deoarece această tematică este nouă, mai jos se propune o variantă de realizare a acestei lucrări practice.
Lucrarea practică nr. 6: Aplicarea titrării acido-bazice pentru cercetarea mostrelor de aspirinăUstensile și reactivi: stativ metalic, biuretă, colbă Erlenmeyer, cilindrul gradat, mojar, soluție de NaOH 0,1 M, mostre de aspirină, etanol (96%), soluție alcoolică de indicator fenolftaleină de 1%, apă distilată.Unitatea de competență 3.5. Investigarea teoreticoexperimentală a unor contexte proble-matice, legate de necesitatea preparării soluțiilor; realizării unei analize chimice.Obiectivele operaționale. Elevul/eleva va fi capabil(ă):- să realizeze titrări acido-bazice;- să efectueze calculele matematice în baza datelor experimentale obținute, să determine cantitatea de acid acetilsalicilic într-o anumită cantitate de preparat medical; - să interpreteze rezultatele obținute.I. Aplicații teoretice.Acidul acetilsalicilic este un preparat medical sub denumirea farmaceutică de aspirină, co-mercializat sub diferite forme (pastile, capsule, prafuri etc.). Preparatele de acest tip conțin, acid acetilsalicilic, ca un component de bază, și un excipient neutru (lactoză, manitol etc.).1. Determină formula moleculară a acidului acetilsalicilic (în baza formulei de structură) și calculează masa lui molară: M (..........................) =............................................................ 2. Aspirina este puțin solubilă în apă (< 1 g/l); din această cauză, pentru a o dizolva, se va utiliza un amestec de apă cu etanol.3. Acidul acetilsalicilic reacționează cu bazele (NaOH) în raport stechiometric de 1 : 1.
117
II. Aplicații practice.1. Descrierea preparatului cercetat.Alcătuiește o caracteristică generală a preparatului cercetat, în baza informației producăto-rului: a) descrierea preparatului (denumirea, componenții de bază, componenții suplimen-tari, aspectul exterior etc.) .........................................................................................b) masa probei (pastilă/capsulă) mprobei =................2. Pregătirea soluției de acid acetilsalicilic pentru titrare:- mărunțește într-un mojar o pastilă/capsulă de aspirină până se obține un praf omogen;- transferă cantitativ praful obținut în colba pentru titrare (Erlenmeyer);- adăugă în colbă 15 ml de etanol, 15 ml de apă distilată, 2-3 picături de fenolftaleină și agită conținutul. Soluția preparată are mediu ....................... de aceea în prezența fenolftaleinei culoarea soluției ............................................................3. Pregătirea instalației pentru titrare. Fixează biureta clătită cu soluție de NaOH 0,1 M în stativul metalic, umple biureta cu soluție de bază până la gradația „0” după meniscul de jos.
4. Efectuarea titrării. Realizează titrarea de probă până la schimbarea culorii indicatorului, ținând cont că în me-diul bazic fenolftaleina se colorează în ...............................- Fixează volumul soluției de bază alcalină, consumat pentru titrare: Vaproximativ = ......................- Efectuiază 2-3 titrări exacte, pentru a determina volumul exact al soluției (până la a doua cifră).Culoarea indicatorului în punctul de echivalență trebuie să se mențină timp de 30 sec.III. Prezentarea și interpretarea rezultatelor: V exact (NaOH), ml V1 = V2 = V3 =V mediu = (V1+V2+V3)/3 V(mediu)=
Calcule. În punctul de echivalență ν [OH] = ν de [H+].Acidul acetilsalicilic este un acid monocarboxilic deoarece molecula lui conține o singură grupă funcțională ..................., ......................... Conform ecuației reacției: νNaOH .......... νacid Calculează masa acidului acetilsalicilic în proba de aspirină cercetată utilizând rezultatele titrării: νNaOH = ……… = ……….. ; νacid = …………; m acid = …………….. = ………………………Compară rezultatul obținut cu informația de pe fișa de însoțire a preparatului cercetat a aspirinei: ................................................................................................................................................IV. Formulează concluzii: ........................................................................................................
* Tematica și conținutul altor lucrări practice proiectate în Curriculumul 2019, pre-cum și ale unor experiențe de laborator, sunt prezentate detaliat atât în manualele recomandate de MECC, cât și în caietele pentru lucrări practice [16].
3.4. Strategiile şi instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării Evaluarea este un element indispensabil al procesului de învățare. Calitatea proce-
sului educațional modern depinde de caracterul pozitiv al evaluării, motivarea elevilor pentru autoevaluarea progresului în formarea competențelor și orientarea spre succes. În cadrul triadei predare – învățare – evaluare, această etapă are un rol important, deoarece produce efecte semnificative asupra elevilor, părinților, cadrelor didactice.
118
Este important ca profesorul să încurajeze elevii pentru autoevaluare și evaluare reci-procă. Această abordare îi va ajuta să conștientizeze propriile nevoi de formare, dezvol-tându-le interesul pentru învățarea Chimiei.
Evaluarea este mai mult decât o operație sau o tehnică, fiind o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective care indică: obiectivele și conținuturile сe trebuie evaluate; în ce scop și în ce perspecti-vă se evaluează (perspectiva deciziei de a evalua); când se evaluează (la începutul învățării, pe parcursul sau la sfârșitul acesteia); cum se evaluează; în ce mod se prelu-crează datele și cum sunt valorizate informațiile; în baza căror criterii se apreciază” [17]. Evaluarea presupune o activitate sistematică și operatorie pornind de la mai multe în-trebări-cheie (Schema 6, adaptată după [18]).
Schema 6.
De ce evaluăm: pentru a cunoaște performanțele, progresele și a îmbunătăți perfor-manțele celor evaluați; pentru corectarea rezultatelor; îmbunătățirea metodelor, mij-loacelor și strategiilor de evaluare; pentru îmbunătățirea instrumentelor de evaluare; pentru formarea deprinderilor de autoevaluare; pentru identificarea deficiențelor sau disfuncționalităților și elaborarea strategiilor corective; pentru optimizarea demersu-rilor realizate atât în învățare, cât și în predare și evaluare; pentru a elabora programe compensatorii în cazul rezultatelor nesatisfăcătoare și a programelor de progres.
Ce evaluăm: cunoștințe, atitudini, aptitudini, deprinderi, comportamente de învă-țare, competențe; dacă știu și ce știu să facă elevii, cum știu să aplice în viața reală ceea ce au învățat; atingerea obiectivelor legate de un anumit conținut; organizarea și desfășurarea procesului de învățare; modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de învățământ stabilit dinainte; trăsături de personalitate și de conduită; progresele școla-re; sistemul și unitățile de instruire.
119
Cui folosește evaluarea: celor evaluați (elevilor); celui care realizează evaluarea (ca-drului didactic); părinților; conducătorului instituției; factorilor de decizie școlară.
Pe cine evaluăm: elevii luați individual; grupul de elevi selecționat după un criteriu anume (școală, vârstă, profil, etc.); cadrele didactice (autoevaluare); reprezentanții in-stituției școlare.
Când evaluăm: la începutul unui demers educativ; pe parcursul desfășurării proce-sului instructiv-educativ; la sfârșitul unei etape, activități, demers instructiv-educativ.
Cum evaluăm: prin examinări curente; teste; probe orale/scrise/practice; studii de caz; fișe de activitate personală; portofoliu; hărți conceptuale; investigații; observări curente; jurnal reflexiv; proiect.
O evaluare eficientă studiază în ce măsură conținuturile au fost definite în confor-mitate cu obiectivele, dacă s-a efectuat o analiză de nevoi educaționale ale elevilor și în ce măsură procesele de instruire au stimulat și au favorizat învățarea. Modul de evalu-are a rezultatelor școlare influențează procesele de instruire și activitatea de învățare. Rezultatele activității pot fi evaluate raportându-le la finalitățile instruirii, stipulate în Сurriculum. Pentru evaluarea performantelor școlare, profesorii pot folosi diverse for-me de evaluare, precum și un repertoriu bogat de metode și tehnici de verificare. Indi-ferent de metoda aleasă, evaluarea presupune întotdeauna utilizarea unor itemi variați, ce trebuie adaptați obiectivelor urmărite.
Evaluarea inițială. Acest tip de evaluare are scopul de a stabili cât mai exact cu pu-tință câteva lucruri absolut necesare fiecărui profesor de chimie, pentru a-și elabora strategia didactică, și anume:
• determinarea nivelului de pregătire al elevilor la începutul activității, condițiile în care aceștia se pot integra în programul de predare – evaluare;
• a îndeplini una din premisele conceperii programului de instruire; • a instala o condiție hotărâtoare pentru reușita activității didactice; • a stabili posibilitățile de învățare ale fiecărui elev/fiecărei eleve [19].
Evaluarea inițială are obiectivul principal de a diagnostica calitatea și cantitatea cu-noștințelor elevilor, identificarea lacunelor cu scopul organizării adecvate a predării în continuare. Instrument de evaluare recomandat: test.
Evaluarea continuă (curentă, formativă): se caracterizează prin aceea că verificarea și aprecierea sunt incluse în procesul de instruire și se efectuează sistematic. Acest tip de evaluare își propune să evalueze performanțele tuturor elevilor despre întreg conținutul esențial al materiei parcurse la Chimie și oferă posibilitatea de a constata rezultatele, de a susține/motiva elevii, de feedback, de corectare a greșelilor și ameliorare, reglare a proce-sului de predare – învățare și de motivare, prevenind eșecul. Evaluarea continuă este apre-ciată ca o evaluare de progres și permite cadrului didactic de a interveni imediat. Evaluarea
120
formativă se poate realiza după o secvență de lecție, după o lecție integrală sau chiar după mai multe lecții. Acest tip de evaluare prezintă avantajul că se realizează un feedback con-tinuu, asigurând cunoașterea de către profesor și elevi a rezultatelor obținute. Accentul se va pune pe evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecții prin diferite modalități: observarea sistematică a modului de lucru al elevilor, individual și în echipă; evaluare orală; evaluarea abilităților experimentale; prezentarea experimentelor chimice; prezentarea proiectelor.
Instrumente de evaluare: fișe de caracterizare (cu răspuns deschis sau cu text la-cunar; sarcini de comparare în forma de prezentare diagrama Venn sau varianta 3 co-loane); tabele sumative cu completare continuă sau cu insulițe de reper, cu indicarea anumitor parametri, teste – fulger etc. (Anexe 1-8).
Evaluarea sumativă (cumulativă): de bilanț la capitol (modul), semestrială sau anuală se va axa pe determinarea nivelului de formare a unităților de competență și compe-tențelor specifice Chimiei. Evaluarea finală este mai complexă, pentru că ea trebuie să furnizeze informațiile relevante despre nivelul pregătirii elevilor la chimie, la nivelul unei etape de instruire.
Instrumente de evaluare: test sumativ.Deosebirea dintre cele 3 tipuri de evaluare nu este de esență, ci doar de tehnica de
aplicare. Tocmai de aceea, îmbinarea lor rațională constituie esența modelului evaluării complete și continue. Paralel cu evaluarea realizată de profesor, trebuie să se utilizeze autoevaluarea și evaluarea reciprocă. În cazul autoevaluării sunt implicați factori de natură psihologică, care influențează profund asupra judecății elevului/elevei. Dacă ele-vul/eleva va analiza independent erorile comise, va încerca să le corecteze, să argumen-teze corectările făcute, atunci s-ar forma o deprindere de autoanaliză pentru întreaga durată a vieții.
Autoevaluarea trebuie să fie o etapă de trecere de la orientarea pentru notă spre cointeresarea în propria evoluție. Ea conferă elevului/elevei un grad larg de autonomie, nu altcineva insistă, dar el/ea însuși determină direcția în care se mișcă, proiectează pașii și conținutul etapelor ulterioare [20].
121
Anexa 1.Fişa de lucru la tema: „Reacțiile analitice” Clasa a XII-a, profil real
Nr. Itemi Scor
1. O întreprindere individuală propune cumpărătorilor soluții gata preparate pen-tru îngrijirea răzoarelor lor, indicând în compoziția lor următorii ioni:
Fe3+, K+, Cl- , NO3-, Ca2+.
Laborantul stagiar a realizat o analiză calitativă prealabilă, stabilind prezența în aceste soluții a 3 ioni. Alcătuiește o variantă posibilă a rezultatelor analizei reali-zate, completând spațiile libere din tabel:
Ionul depistat Formula chimică a reac-tivului de identificare
Semnalul analitic
Ca2+ ................................................ ................................................
................................................ KSCN ................................................
................................................ ................................................ Precipitat alb-brânzos
6p.
2. I. Completează spațiile libere pentru fiecare ion:Ionii Formula reactivului de identificare Semnalul analitic
1. Fe³+
2. Pb2+
3. Cl-
4. CO32-
II. Scrie, pentru fiecare ion propus, o formulă chimică a substanței, a cărei solu-ție conține acest ion: 1. ….…......…..; 2. …….......…; 3. ……......……; 4. …….....………III. Pentru una din substanțe, scrie o ecuație a reacției de identificare în cores-pundere cu notițele din tabel.................................................................................................................................... (EM)................................................................................................................................... (EIC)................................................................................................................................... (EIR)
17p.
3. Un tânăr chimist a realizat 2 reacții chimice, având la dispoziție următoarele so-luții: Ba(NO3)2, Na2CO3, NH4Cl, H2SO4, KOH. În ambele cazuri au fost observate semnale analitice.A. Pentru fiecare caz alege din șirul dat câte o pereche de substanțe la interacți-unea cărora se va observa semnalul analitic indicat, scrie formulele lor în spațiu rezervat: 1. precipitat alb: .................... și .................... ; 2. gaz incolor: .................... și ....................B. Scrie ecuațiile reacțiilor de identificare corespunzătoare în formă moleculară (EM), ionică completă (EIC), ionică redusă (EIR). ................................................................................................................................... (EM)................................................................................................................................... (EIC)................................................................................................................................... (EIR)
12p.
122
4. Sulfatul de amoniu se utilizează în calitate de aditiv alimentar E-517, care îmbunătățește calitățile făinii și ale produselor de panificație.Scrie ecuațiile reacțiilor ce pot demonstra că în făină a fost adăugat sulfatul de amoniu, selectând în calitate de reagenți substanțele din șirul: NaOH, Na2CO3, BaCl2, HClCation .................................................................................................................................. (EM)................................................................................................................................................ (EIC) ................................................................................................................................................ (EIR)Semnal analitic .........................................................................................................................Anion ................................................................................................................................... (EM)................................................................................................................................................ (EIC) ................................................................................................................................................ (EIR)Semnal analitic ............................................................................................................................
14р.
Anexa 2.
Testul nr.1. Tema: Chimia – știința despre substanțe. Clasa a X-a, profil umanist
Data ….....…….. Numele, prenumele: ………….......……………………. Scor …….……… Nota ……..……….
Nr. Itemi Scor
1. Încercuiește litera A, dacă afirmația este adevărată, și litera F, dacă afirmația este falsă. 1. A F Acizii sunt substanțele formate din atomi de hidrogen și radical acid.2. A F Oxigenul în compuși manifestă valența constantă II. 3. A F Reacțiile ce au loc cu degajare de căldură se numesc endoterme.4. A F Atomul este cea mai mică particulă chimic indivizibilă a substanței.
4p.
2. Amoniacul se utilizează ca materie primă la producerea acidului azotic, a îngrășămintelor minerale. Acest compus se obține conform ecuației reacției:
3H2 + N2 ⇄ 2NH3 + QCaracterizează această reacție după 4 criterii diferite:1. ……………………............…………………….. 2. ……………………............……………………..3. ……………………............…………………….. 4. ……………………............……………………..
4p
3. Substanțele anorganice, pe care le întâlnim în viața de zi cu zi, pe lângă denu-mirile chimice, au și denumiri tehnice/triviale. Completează spațiile libere ale tabelului pentru substanțele propuse:
Clasa de compuși Formula chimică Denumirea substanței
Denumirea tehnică a substanței
CaCO3 calcar
hidroxid de calciu var stins
NaCl
oxid acid dioxid de carbon
9p.
[Fe]
123
4. Aluminiul este utilizat în cantități mari în industria navală și în cea aeronautică. Completează schemele reacțiilor propuse. Indică tipul fiecărei reacții:1. HCl + Al → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................…………2. Al2O3 + HNO3 → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................…………3. Al + Cl2 → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................………… 4. Al(OH)3 → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................…………
12p.
5. Oxigenul asigură existența vieții pe Pământ. Un adolescent consumă în mediu câte 672 litri (c.n.) de oxigen pe zi. Calculează cantitatea de substanță și masa oxigenului consumat.Se dă: Rezolvare:……………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................………………………
5p.
6. Hidrogenul se utilizează în metalurgie pentru reducerea metalelor din oxizi.Rezolvă problema. Calculează volumul hidrogenului (c.n.) necesar pentru interacțiunea cu oxidul de fier (III), cu masa de 16 g, dacă reacția chimică are loc conform schemei: Se dă: Fe2O3 + H2 → Fe + H2O (stabilește și înscrie coeficienții!)Rezolvare:……………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................………………………
7p.
Anexa 3.Fişă de lucru „Determinarea formulelor moleculare ale compușilor organici”
Nr. Rezolvă problema Scor
1. Compusul utilizat în medicină, în calitate de solvent și antiseptic, are densi-tatea vaporilor față de hidrogen egală cu 23. Părțile de masă ale carbonului, hidrogenului, oxigenului în acest compus sunt egale cu 52,18%, 13,04 % și, re-spectiv, 34,78%. Determină formula lui moleculară și indică clasa de compuși căreia îi aparține.
12p.
2. Numărul octanic este o caracteristică a benzinei ce se determină în raport cu o substanță ce servește drept etalon. În compoziția ei intră 84,21% de carbon și 15,79% de hidrogen. Densitatea vaporilor față de aer este egală cu 3,93. Determină formula lui moleculară și indică clasa de compuși căreia îi aparține. Scrie F.S. a unui izomer posibil a acestui compus și denumirea lui conform N.S.
14p.
3. Metodele contemporane de protecție împotriva insectelor se bazează pe proprietățile specifice ale feromonilor și sunt cu mult mai eficiente și mai rentabile decât cele bazate pe utilizarea insecticidelor. Pentru analiza substanței identice feromonului eliminat de furnici în caz de pericol, o probă cu masa de 9,8 g a fost arsă. Ca rezultat, s-a obținut oxidul de carbon (IV) cu volumul de 13,44 l (c. n.) și apa cu masa de 9 g. Densitatea vaporilor acestei substanțe față de hidrogen este de 49. Determină formula moleculară a acestui compus organic.
12p.
to
124
4. Aromamarketingul se bazează pe studierea influenței diferitor mirosuri asupra vânzărilor. De exemplu, mirosul de frunze verzi, provocat de o substanță orga-nică, sporește considerabil vânzările colecțiilor de primăvară. La arderea unei probe de această substanță organică, cu masa de 10 g, s-au obținut 13,44 l (c. n.) bioxid de carbon și 10,8 g de apă. Densitatea vaporilor substanței față de hidrogen este de 50. Determină formula ei moleculară.
12p.
5. Prin analiza chimică a esterilor cu miros de portocale și de banane s-a consta-tat că ambii sunt derivați ai aceluiași acid monocarboxilic saturat.Determină formula moleculară a acestui acid carboxilic, dacă pentru neutrali-zarea unei probe cu masa de 7,5 g s-a consumat soluția hidroxidului de sodiu cu volumul 15,75 ml, densitatea 1,27 g/ml și partea de masă a NaOH 25%.Scrie F.S. a unui izomer posibil al acestui compus și denumirea lui conform N.S.
14p.
6. Aroma specifică a cașcavalului elvețian este determinat de prezența în acest produs a unui acid organic, ce se obține în procesul metabolismului anaerob al bacteriilor. Hidrogenul, eliminat la interacțiunea acestui acid monocarboxilic saturat cu masa de 14,8 g cu sodiul metalic, este suficient pentru hidrogenizarea etilenei cu volumul de 2,24 l (c.n.). Determină formula moleculară a acidului.
12p.
7. Unul din secretele de păstrare a prospețimii florilor tăiate constă în plasarea lor în soluții ce reduc dezvoltarea bacteriilor. Soluția unui alcool cu partea de masă a alcoolului de 8% poate asigura aspectul decorativ al garoafelor până la 17 zile. Un monoalcool saturat cu masa de 18,4 g reacționează complet cu 9,2 g de sodiu metalic. a) Determină formula moleculară a acestui alcool. b) Аrgumentează, prin calcule, dacă 2 moli de acest alcool vor fi suficienți pentru a prepara 1 kg de soluție necesară pentru asigurarea prospețimii unui buchet cu garoafe.
13p.
8. Gazoanele cu iarbă artificială, datorită costurilor de întreținere reduse, sunt utilizate frecvent ca acoperiri de terenuri sportive. La producerea polimeru-lui necesar pentru 1m2 de gazon se consumă 800 g de alchenă. O mostră de această alchenă, cu masa de 4,2 g, reacționează complet cu 500 g apă de brom, cu partea de masă a bromului de 3,2%. a) Determină formula moleculară a alchenei.b) Аrgumentează, prin calcule, dacă 20 moli de alchenă vor fi suficienți pentru a fabrica polimerul necesar pentru producerea 1 m2 de gazon.
13p.
125
Anexa 4.Fişă de lucru „Izomeria și nomenclatura compușilor organici” Clasa a XII-a, real
Clasa de compuși
Formula generală
F.S. a compusului
Denumi-rea com-pusului (N.S.)
F.S. a unui izomer posibil
Denumirea izomerului
(N.S.)
Tipul izo-merului
CH3– CH2– CH– CH3 | OH
3-etilpent-1-enă de poziție
CH3 CH3 | | CH– CH2– CH | |CH3 CH3
2-metilpenta -1,4 -dienă
CnH2nO2*
Notă. Abrevierile folosite: F.S.- formula de structură semidesfășurată; N.S.- nomenclatura sistematică
126
Anexa 5.Fişă de lucru „Izomeria și nomenclatura alcanilor” Clasa a XI-a, umanist
Nr. Itemi Scor
1. Definește noțiunile:a) alcan:b) izomer:
2p
2. Completează tabelul:Denumirea sistematică Formula de structură
semidesfășurată2,3-dimetilpentan
3-etilhexan
2,2,3-trimetilbutan
3-etil-2,3-dimetilhexan
8p
3. Numește compușii propuși conform nomenclaturii sistematice:a) CH3−CH2−CH2−CH −CH3 | CH3
b) CH3 CH3 | |CH3 − CH2 − CH − C − CH3 | CH3
c) C2H5 |CH3−CH2−CH−CH− CH− CH3 | | CH3 CH3
d) CH3−CH −CH3 | CH3
Determină tipul fiecărei afirmații, încercuind litera corespunzătoare:A F Metanul este omolog cu substanța „a” din tabel.A F Substanța „b” din tabel este izomer al pentanului.A F Substanța „c” din tabel este izomer cu substanța „b”.
11p
127
Anex
a 6.
Fişă
de
lucr
u: S
truc
tura
ato
mul
ui C
lasa
a X
-a, p
rofil
real
1. D
efine
ște
noțiu
nile
:а)
Ele
men
t chi
mic
– ..
......
......
...
b)
Izot
op –
.....
......
......
c)
Orb
ital –
.....
......
......
2. C
ompl
etea
ză e
nunț
urile
pro
puse
:а)
pro
tonu
l est
e o
parti
culă
ele
men
tară
cu
sarc
ina
……
......
..…...
și m
asa
……
......
..…...
b) n
umăr
ul d
e ni
velu
ri en
erge
tice
este
ega
l num
eric
cu
……
......
..…...
c) p
entr
u el
emen
tele
subg
rupe
lor p
rinci
pale
num
ărul
ele
ctro
nilo
r de
vale
nță
este
ega
l cu
……
......
..…...
……
......
..…...
d) la
ele
men
tele
subg
rupe
lor s
ecun
dare
se c
ompl
etea
ză c
u el
ectr
oni s
ubni
velu
l ……
……
.....…
3. C
ompl
etea
ză ta
belu
l:
Nr.
A rG
rupa
/su
bgru
paPe
rioad
aSa
rcin
a nu
cl.
Num
ărul
pr
oton
.N
umăr
ul
tota
l al е
-N
umăr
ul
neut
r.
Nr.
е- pe
ultim
ul
nive
l en.
Confi
gura
ția
elec
tron
ică
Sim
bol
chim
ic
Tipu
l el
em.
s/p/
d
1.79
2.7,
prin
c.IV
3.+8
4.24
5.22
6.14
3
7.1s
2 2s
2 2p6 3s
2 3p6 4s
1
8....
3s2 3p
6 3d
8 4s2
128
Anexa 7Fişă de lucru: Diversitatea și unitatea chimică a lumii substanțelor Clasa a XII-a. realCompoziția și structura substanței Clasa a X-a, real
Anexa 8.Fişă de lucru: „Calcule termochimice” Clasa XII, real
• Oxidul de zinc este utilizat în calitate de pigment alb la producerea diferitor vop-sele. Acest compus poate fi obținut destul de ușor la oxidarea directă a metalului respectiv. Calculează efectul termic al acestei reacții și scrie ecuația termochi-mică corespunzătoare, dacă la arderea zincului cu masa de 3,27 g s-au degajat 174 kJ de căldură.
• Procesul de obținere a varului nestins decurge conform următoarei ecuații ter-mochimice: CaCO3(s) = CaO(s) + CO2(g) - 178 kJ. Determină cantitatea de căldură necesară pentru a descompune 50 g de carbonat de calciu.
• Oxigenul a fost obținut pentru prima dată în laborator prin descompunerea oxi-dului de mercur (II). Efectul termic al acestei reacții este egal cu 180 kJ. Alcătuiește ecuația termochimică a acestui proces și calculează cantitatea de căldură nece-sară pentru obținerea oxigenului cu volumul de 112 l (c.n.).
• Metanul este combustibilul ce corespunde cerințelor tehnice de realizare a pro-cesului de ardere continuă pentru cazanele de încălzire de larg consum. Efectul termic al reacției de ardere a metanului este egal cu 802 kJ. Calculează masa metanului ce a fost supusă arderii pentru a obține 1604 kJ de căldură și volumul oxigenului (c.n.) ce a fost consumat.
1. Analizează desenul2. Specifică ce substanțe sunt prezentate în situația de pe imagine3. Scrie formulele şi denumirile cel puțin a 10 substanțe plasându-le corespunzător pe imagine4. Clasifică substanțele după criterii diferite5. Indică tipul legăturii chimice, tipul rețelei cristaline.
129
• Fosforul este utilizat la producerea chibriturilor, deoarece se aprinde ușor elimi-nând o cantitate considerabilă de căldură. Calculează ce cantitate de fosfor a fost supusă arderii pentru a obține 1505 kJ de căldură, dacă efectul termic al acestei reacții este de 3010 kJ.
• În timpul ploilor cu descărcări electrice, în atmosferă are loc procesul chimic ce corespunde următoarei scheme de reacție: N2(g) + O2(g) = 2NO(g) –180,5 kJ. Calcu-lează volumele (c.n.) fiecărui reactant și cantitatea de căldură absorbită la obți-nerea oxidului de azot (II) cu masa de 155 g.
• Descompunerea apei este un proces ce în ultimul timp a atras atenția multor cercetători în legătură cu perspectiva utilizării hidrogenului în calitate de com-bustibil al viitorului. Calculează ce volum de hidrogen (c.n.) poate fi obținut la descompunerea completă a 2 moli de apă și ce cantitate de căldură se va consu-ma în acest caz, dacă efectul termic al acestei reacții este de 572 kJ.
• Aluminiul se utilizează pentru obținerea metalelor din oxizii lor. În procesul reacției de reducere a 100 g de oxid de fier (III) cu aluminiu, s-au degajat 476 kJ de căldură. Calculează efectul termic al acestei reacții și alcătuiește ecuația ei termochimică.
• Proprietatea magneziului de a arde cu o flacără albă orbitoare este utilizată pentru fabricarea rachetelor de iluminare și semnalare. La arderea unei probe de mag-neziu s-au degajat 76,45 KJ de căldură, efectul termic al reacției fiind de 1224 kJ. Calculează masa magneziului ce a intrat în reacție și volumul oxigenului consumat.
• Arderea aluminiului este însoțită de eliminarea unei cantități mari de căldură și lumină, de aceea el este utilizat la confecționarea focurilor bengale. Calculează efectul termic al reacției de oxidare a aluminiului, dacă la arderea unei probe de aluminiu cu masa de 27 g s-au degajat 838 kJ de căldură.
• Ce volum de metan trebuie supus arderii pentru ca acea căldură obținută în urma acestui proces să fie suficientă pentru a descompune carbonatul de calciu cu masa de 300 g. Efectul termic al reacției de ardere a metanului este de + 802 kJ, iar al reacției de descompunere a carbonatului de calciu este egal cu -178 kJ.
• Metanul (CH4) și acetilena (C2H2) sunt utilizate la tăierea și sudarea metalelor. Cal-culează ce volum de metan (c.n.) trebuie supus arderii pentru a primi o cantitate de căldură egală cu cea eliminată la arderea acetilenei cu volumul de 112 l (c.n.). Efectul termic al reacției de ardere a metanului este de 891 kJ, iar al acetilenei - de 2600 kJ.
130
Bibliografie:
1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
3. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).4. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:
MECC, IȘE, 2018.5. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal.
Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf
6. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evalua-re_promovare_transfer_2016.pdf.
7. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.
8. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
9. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, pu-blicată: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.
11. CODUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 319-324.
12. Curriculumul „Educație pentru societate”, 2018.13. Evaluarea în procesul de învățământ și educație www.academia.edu14. Instruirea centrată pe competențe. https://www.uvvg.ro/cdep/wp-content/
uploads/2012/06/instruire-competente-Arad1.pdf15. Instrumente inovatoare pentru dezvoltarea competențelor transversale pentru
tinerii din învățământul profesional și tehnic http://www.trait-erasmusplus.com/16. Metode interactive de predare, învățare, evaluare. https://www.academia.
edu/26072054/
131
17. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Curriculum național. Disciplina Chimie. Clasele a X-a - a XII-a. Chișinău: 2019.
18. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Cadrul de referință al curriculumului național. Chișinău: Lyceum, 2017.
19. Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020. Hotărâ-rea Guvernului nr. 920 din 7 noiembrie 2014.
20. Bucun N.; Guțu Vl. Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
21. Guțu Vl., Dandara O., Darii L. et al Curriculum national. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.
22. Guțu Vl., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru învățământul general. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.
23. Achiri I., Bîrnaz N., Ciorbă C. [et al.], coord. Guțu Vl. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru învățământul general. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Chișinău: UNICEF Moldova, 2018.
24. Ciascai L., Dulamă M. E., Ilovan O. R.(coord.). Învățarea eficientă. Actualitate, dezvoltări și perspective. Studii, cercetări și sinteze, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2009.
25. Cucoș C. Pedagogie, Iași: Polirom, 1998.26. Cury A. Părinți străluciți, profesori fascinanți. București: Editura For You, 2007.27. Guțu Vl., Dandara O., Darii L. et al Curriculum național. Chișinău: Editura CEP
USM, 2018.28. Guțu Vl. (coord.), Chicu V., Dandara O. [et. al.] Psihopedagogia centrată pe
copil. Chișinău: CEP USM, 2008.29. Joița E. Pedagogia. Iași: Polirom, 1999.30. Kudrițcaia S., Velișco N., Mihailov E., Litvinova T., Rusu V. Caiete de lucrări prac-
tice la chimie, ediția a II-a (clasele: 7-9, 10 real, 11-12 real, 12 real, 10-12 uma-nist), Chișinău: Editura „ARC”, 2011.
31. Mihailov E., Velișco N., Cherdivara M. ș. a. Chimia. Ghid de implementare a curriculumului modernizat la chimie pentru treapta liceală, Chișinău: Editura „Cartier”, 2010
32. Moise C. „Algoritmizarea” în tehnologia procesului educațional. în Văideanu G., (coord.), Pedagogie – Ghid pentru profesori, vol. 2, Iași: Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, 1986. pag. 46.
33. Piaget J. Psihologia copilului. Chișinău: Cartier, 2012.34. S. Fătu. Didactica chimiei. București: Corint, 2008.
132
35. Stoica A., Mihail R. Evaluarea educațională. Inovații și perspective, București: Humanitas, 2006.
36. Velișco N., Mihailov E., Cherdivara M., Litvinova T., Druță V. Chimie. Teste pre-paratorii pentru examenul de bacalaureat ,Chișinău: Editura „ARC”, 2018, pag. 192.
37. Velișco N., Mihailov E., Cherdivara M., Litvinova T., Druță V. Chimie. Examene de bacalaureat. Exerciții. Probleme. Teste. Chișinău: Editura Arc, 2014.
38. Velișco N., Mihailov E., Godoroja R. Standarde de eficiență a învățării chimiei. // Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Standarde de eficiență a învățării, Chișinău: Lyceum / https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_de_eficienta_a_invatarii.pdf
39. ФС.2.1.0006.15 Ацетилсалициловая кислота. http://pharmacopoeia.ru/fs-2-1-0006-15-atsetilsalitsilovaya-kislota/
Recommended