View
12
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
2
CUPRINS
I. Politicile şi ciclul economic ………………………………3
II. Lecţii post‐criză …………………………….……………….13
III. România – evoluţii economice în contextul internaţional ……………………………..26
IV. Remarci finale ………………………………..………….…46
3
I. Politicile şi ciclul economic
4
I. Politicile şi ciclul economic
1. Cauzele crizei economice actuale
2. Provocările politicilor economice
3. Politicile anticiclice – instrument de atenuare a fluctuaţiilor ciclului economic
4. Momente marcante în procesul: reglementare versus dereglementare
5. Dereglementarea şi fragilitatea financiară
6. Efectele crizelor bancare
5
Este o criză a actualului sistem economic prin extinderea şi severitatea sa se manifestă în toate statele dezvoltate şi în întreaga lume
Criza îşi are originea în sectorul financiar şi a contaminat rapid economia în plan mondial
Criza economică actuală nu are o singură cauză ci este rezultatul unei combinaţii de factori acţionând concomitent (the perfect storm):A. acumularea unor dezechilibre ale balanţelor de plăţi în multe ţări
(deficite/surplusuri cronice) precum şiB. suprafinancializarea economiilor volumul global de credite excesiv în
raport cu dinamica economiei reale, fenomen realizat prin relaxarea masivă a standardelor de bonitate ale debitorilor … … ca efect al dereglementării pieţelor financiare …
… totul amplificat de comportamentul inadecvat al operatorilor din economia financiară – dorinţa de profit mult şi rapid, cu capital investit cât mai mic
I.1. Cauzele crizei economice actuale
6
I.2. Provocările politicilor economice Pieţele, agenţii economici, prin natura lor, au un comportament
prociclic Înclinaţia fiinţei umane de a oscila între euforie şi teamă pare să fie
permanentă. Experienţa a generaţii întregi nu pare să fi temperat acest comportament (Greenspan, 2008)
În perioadele de boom, pieţele dau dovadă, uneori, de „exuberanţă iraţională” (Shiller, 2000)– În perioadele de declin pieţele dau dovadă uneori de teamă exagerată
Educaţia financiară şi accesul la informaţie diferite (asimetria informaţională) favorizează apariţia comportamentelor distorsionate ale actorilor pieţei (hazardul moral), care afectează eficienţa pieţei financiare (Bernanke & Gertler, 1989)
Baloane speculative Crize Atitudine deosebit de precautăa investitorilor şi iniţiative inhibate ale antreprenorilor (“wait and see”)
7
Este necesară o abordare simetrică în fazele ciclului: Evitarea supraîncălzirii economiei în perioada de expansiune
şi atenuarea recesiunii în faza de declin economic
Sursa: Mugur Isărescu, 2013
I.3. Politicile anticiclice – instrument de atenuare a fluctuaţiilor ciclului economic
ritm
de
creş
tere
eco
nom
ică
IDEAL
cu politici anticiclice
cu politici prociclice
fără intervenţia autorităţilor
timp
8
I.4. Dereglementarea şi fragilitatea financiară Funcţionarea sistemului financiar pendulează între robusteţe
şi fragilitate (ipoteza instabilităţii financiare – Minsky, 1992), iar aceste variaţii reprezintă o parte integrantă a procesului care generează ciclurile de afaceri (expansiune – punct de maxim –declin)
0
5
10
15
20
25
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010
numărul ţărilor în criză bancară
Sursa: FMI (Laeven &Valencia, 2012), BCE (Behn et al., 2013)
Criza financiară internaţională
9
I.5. Efectele crizelor bancare
47
51
19
34
37
24
7
5
23
26
13
21
0 10 20 30 40 50 60
America Latină(1980‐1985)
Asia de Sud‐Est(1997‐1998)
Europa de Est(1992‐1999)
Criza financiară internaţională(2008‐prezent)
Majorare datorie publică
Costuri fiscale (majorare deficit fiscal)
Pierderi de PIB*
% din PIB
Sursa: FMI (Laeven &Valencia, 2012) * deviaţia de la trendul ultimilor trei ani înainte de criză
10
I.6. Momente marcante în procesul: reglementare versus dereglementare (1)
Marea Criză Acordul de la Bretton Woods
Adoptarea Glass‐Steagall Act (SUA) Formarea FMI
Stabilirea ratelor de schimb fixe
Separarea activităţilor de tip bancar deactivitatea de investiţii pe piaţa de capital
Înfiinţarea fondurilor de garantare a depozitelor
Reglementare
1929 1933 1944 1970
11
I.6. Momente marcante în procesul: reglementare versus dereglementare (2)
Renunţarea la etalonul aur‐dolar
Criza aurului "Thatcherism" London Big Bang "Reaganomics" Eliminarea Glass‐Steagall Act
Are la bază principiul libertăţii pieţelorIndivizii acţionează raţional în scopul realizării propriilor intereseInstituţiile financiare amplifică acest proces, generând prosperitate
Adoptarea Gramm‐Leach‐Bliley Act Liberalizarea pieţei financiare londoneze A permis formarea conglomeratelor
financiarePlasarea depozitelor în investiţiicu risc ridicatHub mondial pentru
lumea financiară
Eliminarea convertibilităţii dolarului în aurCursuri de schimb flotante
Dereglementare
1971 1980 1986 1999 2007
Înclinaţia autorităţilor de a nu interveni pe pieţe
12
I.6. Momente marcante în procesul: reglementare versus dereglementare (3)
Criza financiară internaţională
Adoptarea Dodd‐Frank Act şi Regulile Volcker (SUA)
Raportul Vickers (UK)Raportul Liikanen (UE)
Creşterea gradului de acoperire cu capital reglementat a riscului Introducerea unor rezerve de capital în scop macroprudenţial Separarea tranzacţiilor în nume propriu Utilizarea recapitalizării interne (bail‐in) ca instrument de rezoluţie Schimbarea filozofiei de remunerare
Porneşte de la imperfecţiunea pieţelor financiare
Se impune o abordare proactivă a autorităţilor pentru diminuarea riscului de formare a baloanelor speculative
Reglementare mai strictă a pieţei produselor derivate
Raportul Larosiere (UE)
Re‐reglementare
Revenirea la interzicerea folosirii depozitelor pentru investiţii riscante
Înfiinţarea Consiliului de Supraveghere a Stabilităţii Financiare (FSOC)
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
13
II. Lecţii post‐criză
14
II. Lecţii post‐criză
1. Ignorarea dezechilibrelor sectoriale a fost o eroare
2. Capacitatea politicii monetare de a soluţiona crizele financiare a fost supraestimată
3. Gestionarea riscului sistemic presupune adoptarea unei strategii active
4. Se dezvoltă instrumente pentru prevenirea vulnerabilităţilor sistemice
5. Se conturează indicatorii de avertizare timpurie a crizelor financiare
6. Spaţiul de acţiune al politicii fiscale în cursul recesiunii este condiţionat de caracterul acesteia în perioada pre‐criză
7. Noul cadru de guvernanţă economică a UE
15
II.1. Ignorarea dezechilibrelor sectoriale a fost o eroare
Dezechilibrele sectoriale (ex. domeniul imobiliar) au proliferat sub calmul macroeconomic al perioadei “Great moderation” (1985‐2006) politici predictibile, rate reduse ale inflaţiei şi fluctuaţii moderate ale activităţii economice (Blanchard, Dell’Ariccia, Mauro, 2013)
Lipsa de acurateţe a previziunilor economice nu s‐a manifestat doar în legătură cu anticiparea crizei financiare internaţionale, ci şi în ceea ce priveşte lentoarea şi dificultăţile revenirii economice (Turner, 2013) Aşteptările legate de o evoluţie în formă de V a activităţii economice s‐au dovedit nerealiste rezultatul este între V şi L ( )
16
II.2. Capacitatea politicii monetare de a soluţiona crizele financiare a fost supraestimată
Ultimii cinci ani au arătat cât de mult au fost subestimate riscurile sistemice şi cât de mult a fost supraestimată capacitatea politicii monetare de a le trata (Lagarde, 2013) Ipoteza strategiei de „curăţare” (eng. “mopping‐up”) a efectelor crizei
prin relaxarea politicii monetare impactul efectului negativ de avuţie (reducerea preţurilor activelor) asupra economiei reale este contracarat prin injecţie de lichiditate la costuri reduse instrument insuficient pentru relansarea creşterii economice deoarece:– Mecanismul de transmisie a politicii monetare este afectat de neîncrederea actorilor pieţei
– Alocarea resurselor prin injecţiile de lichiditate poate fi defectuoasă acestea pot ajunge la alte destinaţii (piaţa de capital) decât cele intenţionate (economia reală)
Chiar dacă strategia de „curăţare” a consecinţelor crizelor, conform abordării anterioare, poate funcţiona într‐o primă fază, caracterul său asimetric (acţiune numai în criză) poate genera următorul balon speculativ (Issing, 2008)
17
II.3. Gestionarea riscului sistemic presupune adoptarea unei strategii active
Inacţiunea este mai costisitoare decât intervenţia timpurie a autorităţilor în perioada ante‐criză pentru limitarea sau corectarea dezechilibrelor (Stiglitz, 2010)
Avem nevoie de reinstaurarea mecanismelor de protecţie care ne‐au ferit timp de câteva generaţii de panici bancare majore (Krugman, 2012)
Eliminarea efectelor crizelor financiare este extrem de dificil de realizat şi de dureroasă; este, desigur, mult mai bine, în principiu, să prevenim crizele, însă structurarea unei strategii în acest sens nu reprezintă un lucru facil (Lagarde, 2013) Identificarea timpurie a baloanelor speculative este dificil de realizat cu
instrumentarul disponibil (Yellen, 2009), mai ales atunci când creşterea preţurilor activelor se suprapune cu procesul de adâncire financiarădilema creditare excesivă – convergenţă a intermedierii bancare
18
II.4. Se dezvoltă instrumente pentru prevenirea vulnerabilităţilor sistemice
Stabilitatea financiară într‐o nouă abordare prevenirea vulnerabilităţilor sistemice nu se mai realizează exclusiv prin temporizarea acumulării de riscuri prin intermediul cerinţelor de capital se acţionează inclusiv asupra limitării amplitudinii ciclului de risc financiar Se consolidează rolul anticiclic al politicii macroprudenţiale
(rezerve suplimentare de capital), inclusiv prin acţiuni proactive pentru temperarea cererii de credite prin moderarea gradului de îndatorare (ex. LTV şi DTI)
Rezervele de capital acumulate în perioadele de expansiune vor fi eliberate ca stimuli în perioadele de declin economic
19
II.5. Se conturează indicatorii de avertizare timpurie a crizelor financiare (1)
Sursa: BCE (Behn, M., Detken, C., Peltonen, T., & Schudel, W., 2013).
Ciclul creditării şi …Înregistrarea unui ritm anual de creştere a creditării de cca. 15‐20 la sută
Semnal privind o posibilă criză financiară peste doi ani
Ritmul creditării
număr de trimestre în proximitatea crizei
20
II.5. Se conturează indicatorii de avertizare timpurie a crizelor financiare (2)
Sursa: BCE (Behn, M., Detken, C., Peltonen, T., & Schudel, W., 2013).
… cel al preţurilor activelor reprezintă nu doar un element, ci caracteristica centrală a ciclului financiar (Borio, 2013)
Dinamica preţurilor imobiliareCreştere anuală a preţurilor imobiliare de cca. 4‐6 la sută
Alertă privind o posibilă criză financiară peste trei ani
21
II.5. Se conturează indicatorii de avertizare timpurie a crizelor financiare (3)
Supraîncălzirea economiei …
Rata inflaţiei
Sursa: BCE (Behn, M., Detken, C., Peltonen, T., & Schudel, W., 2013).
Înregistrarea unei rate a inflaţiei de cca. 4‐6 la sută
Avertizare privind declanşarea unei crize financiare peste cel mult un an
22
II.5. Se conturează indicatorii de avertizare timpurie a crizelor financiare (4)
… pe fondul majorării deviaţiei gradului de intermediere de la tendinţa sa pe termen lung amplifică vulnerabilităţile sistemice
Deviaţia gradului de intermediere
Sursa: BCE (Behn, M., Detken, C., Peltonen, T., & Schudel, W., 2013).
Înregistrarea unei deviaţii (de la ritmul normal) a gradului de intermediere de cca. 5‐10 pp
Declanşarea unei crize financiare peste cel mult un an
23
II.6. Spaţiul de acţiune al politicii fiscale în cursul recesiunii este condiţionat de caracterul acesteia în perioada pre‐criză
Criza euro ne‐a forţat să regândim fundamentele funcţionării politicii fiscale (Lagarde, 2013) Ceea ce consideram a fi niveluri sigure ale datoriei publice înainte de criză,
de fapt, nu erau lipsite de riscuri Datoriile potenţiale (eng. “contingent liabilities”), respectiv garanţiile,
reprezintă un risc Veniturile bugetare temporare (ciclice) nu trebuie să alimenteze cheltuieli
permanente
Experienţa ultimilor cinci ani a ocazionat revizuirea consensului premergător crizei potrivit căruia politica fiscală prezintă un rol anticiclic limitat (Blanchard, 2013) Multiplicatorii fiscali acţionează diferenţiat pe parcursul ciclului economic,
respectiv mai puternic în faza de recesiune faţă de cea de expansiune importanţa creării de spaţiu fiscal în perioada de avânt economic
24
Guvernanţa economică
Pactulfiscal
Deficitbugetar
Deficit structural
Datorie publică
II.7. Noul cadru de guvernanţă economică a UE (1)
Mecanismul de identificare adezechilibrelor
macro-economice
11 indicatori
de risc
11 indicatori
de risc
Uniuneabancară
Mecanismul unic de
rezoluţie● Directiva BRR
Mecanismul unic de supraveghere ● CRD IV (Basel 3)● reguli prudenţiale
comune (single rulebook)
Schema europeană
de garantare a depozitelor● Directiva DGS
1
2
3 4
25
II.7. Noul cadru de guvernanţă economică a UE (2)
Soldul contului curent
Poziţia inves‐tiţională inter‐naţională netă
Cursul de schimb real efectiv pe baza IAPC
Cota de piaţă a exporturilor de bunuri şi servicii
Costul unitar nominal cu forţa de muncă
Indicele preţurilor locuinţelor
Datoria sectorului privat
Fluxul creditelor acordate sectorului privat
Datoria sectorului public
Rata şomajului
Total pasive sector
financiar
% din PIB, medie pe 3 ani
% din PIBvariaţie % pe 3 ani
variaţie % pe 5 ani
variaţie % pe 3 ani
variaţie % anuală % din PIB % din PIB % din PIB%, medie pe 3 ani
variație anuală (%)
‐4%/+6% din PIB
‐35% din PIB
±5% (EA) ±11% (non‐EA)
‐6%+9% (EA)
+12% (non‐EA)6%
160% din PIB
+15% din PIB
60% din PIB
10% 16,5%
2011 ‐3,4 ‐85,9 1,9 17,0 21,3 ‐9,7 133,4 1,8 16,3 9,4 4,92012 ‐0,9 ‐79,7 ‐4,0 4,8 7,4 ‐5,3 131,8 2,5 18,5 11,3 10,12011 0,0 ‐112,2 ‐9,7 ‐12,2 ‐12,7 ‐15,4 300,7 15,4 104,1 13,5 ‐0,72012 2,3 ‐112,0 ‐12,2 ‐16,3 ‐10,4 ‐11,7 306,4 ‐1,6 117,4 14,4 ‐0,72011 ‐10,4 ‐84,5 1,8 ‐18,8 4,1 ‐8,6b 129,2 ‐3,6 170,3 13,2 ‐3,42012 ‐7,5 ‐108,8 ‐4,5 ‐26,7 ‐8,1 ‐12,4 129,1 ‐6,8 156,9 18,2 ‐3,42011 ‐4,4 ‐90,3 ‐2,6 ‐7,8 ‐1,3 ‐9,9 205,7 ‐4,7 70,5 19,9 3,72012 ‐3,1 ‐91,4 ‐5,2 ‐14,6 ‐5,6 ‐16,9 194,4 ‐10,5 86,0 22,3 3,32011 ‐2,9 ‐21,7 ‐3,3 ‐18,4 4,8 ‐2,1 125,8 3,0 120,7 8,2 3,92012 ‐2,3 ‐26,4 ‐6,2 ‐23,8 3,1 ‐5,4 126,4 ‐1,0 127,0 9,2 7,12011 ‐8,0 ‐71,7 ‐3,0 ‐16,5 7,8 ‐9,6 286,6 19,9 71,5 6,6 0,12012 ‐6,7 ‐82,4 ‐5,8 ‐26,6 0,8 ‐2,2 299,2 10,0 86,6 8,7 ‐1,92011 0,1 ‐106,9 ‐4,2 ‐3,6 4,6 ‐7,4 147,2 7,8 82,1 10,7 ‐2,62012 0,6 ‐103,1 ‐1,2 ‐17,8 4,4 ‐9,2 131,0 ‐6,1 79,8 11,0 ‐8,32011 ‐4,7 ‐64,0 ‐11,6 12,7 4,6 ‐5,4 76,4 7,1 56,2 9,2 4,32012 ‐4,6 ‐66,6 1,3 1,3 4,4b ‐5,9 74,7 3,4 55,6 9,8 9,62011 ‐9,5 ‐104,8 ‐3,1 ‐8,8 0,8 ‐4,1 222,1 ‐1,6 108,2 11,9 ‐0,42012 ‐6,5 ‐115,4 ‐4,0 ‐16,0 ‐5,3 ‐8,6 223,7 ‐5,4 124,1 13,6 ‐3,62011 ‐4,5 ‐64,2 ‐3,3 23,2 ‐6,4 ‐17,7 74,0 2,3 34,7 7,2 4,42012 ‐4,4 ‐67,9 ‐1,9 5,9 4,8b ‐9,2 72,9 0,9 37,9 7,2 5,32011 ‐0,1 ‐40,8 ‐1,1 ‐6,7 8,3 1,0 115,4 0,5 47,1 7,1 ‐1,32012 1,2 ‐44,9 ‐4,5 ‐19,9 0,4 ‐8,4 113,6 ‐2,9 54,4 8,1 ‐0,82011 ‐3,4 ‐65,5 3,4 21,5 5,6 ‐5,2 73,2 2,6 43,4 13,4 1,22012 ‐1,7 ‐64,1 ‐3,2 4,2 0,9 ‐5,9 73,1 3,2 52,4 14,0 2,6
indicatorii nu se încadrează în nivelurile de referinţă; b) discontinuitate în seria de dateSursa: Eurostat, BNR
Slovenia
Slovacia
Polonia
Portugalia
Cipru
România
Notă: Date actualizate la 20 noiembrie 2013.
Bulgaria
Ungaria
Irlanda
Grecia
Spania
Italia
26
III. România – evoluţii economice în contextul internaţional
27
III.1. PIB – creştere sustenabilă, ajustare, revenire
29 2515
23 25 29 29 3237 34
41 45 49 5361
80
98
125
140
118124
132 132143
152
‐20
0
20
40
60
80
100
120
140
1601990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013p
2014p
export net
variaţia stocurilor
FBCF
consum
produsul intern brut
Sursa: INS, prognoza de toamnă a CE
mld. EUR
28
III.2. Capitalul extern – sursă de creştere şi factor de ajustare (deleveraging)
29
III.3. Mutaţii structurale importante în formarea PIB
30
III.4. Industria – declin major, revenire la nivelul din 1989
40
50
60
70
80
90
100
110
120
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Indicii anuali de volum ai producţiei industriale
producţie
consum intermediar
VAB
Sursa: INS
indice (1989=100), %
31
III.5. Modificări majore în structura producţiei industriale
32
III.6. Creşterea şi noua structură a PIB imprimate (pe lângă bănci) şi de fluxul ISD
33
III.7. Modernizarea economiei creşterea productivităţii muncii…3 51
9
3 31
4
2 18
8
3 39
5
3 93
0
4 72
2
4 96
2
5 63
8
6 90
9
7 11
4
8 77
8
9 81
1
10 647
11 450 13 656 17
492 20
952
25 516 27 696
24 772 28
427 31
601
30 720
0
5 000
10 000
15 000
20 000
25 000
30 000
35 000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
PIB (euro)/salariat
Sursa: INS, Eurostat
34
III.8. … dar şi a indisciplinei şi discrepanţelor în crearea şi repartizarea VAB totale
35
III.9. PIB – ritmuri nesustenabile de creştere şi ajustări severe …
36
III.10. … generate şi de politica fiscală prociclică …
37
III.11. … şi de prociclicitatea politicii veniturilor
‐20
‐15
‐10
‐5
0
5
10
15
20
25
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
variaţia salariului mediu real ‐ sector privat
variaţia salariului mediu real ‐ sector public
exces de cerere (% din PIB)
variaţie anuală, %
Sursa: INS, calcule BNR
38
III.12. Politica monetară – caracter anticiclic consecvent
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
141618202224262830323436384042
ian.04
mai.04
sep.04
ian.05
mai.05
sep.05
ian.06
mai.06
sep.06
ian.07
mai.07
sep.07
ian.08
mai.08
sep.08
ian.09
mai.09
sep.09
ian.10
mai.10
sep.10
ian.11
mai.11
sep.11
ian.12
mai.12
sep.12
ian.13
mai.13
sep.13
rata RMO ‐ valută
rata RMO ‐ lei
rata dobânzii de politicămonetară (scala dindreapta)
Sursa: Banca Naţională a României
procente procente pe an
20 pp
6,25 pp
5 pp
Falimentul Lehman Brothers
3,25 pp
15 pp
4 pp
25
30
40
35
30
25
2018 16
2018 15
7
10,25
4,254,00
nov.13
39
III.13. Mixul de politici economice deficite externe ample şi corecţii necesare
40
III.14. Rezultatul dezechilibrelor economice creştere substanţială a datoriei externe
Sursa: Banca Naţională a României
5,7 9,1 10,2 8,7 5,90,2 0,4 0,9 1,0 3,2 5,5
7,28,2 8,5 7,7 6,7
6,0 7,9 12,4 17,025,3
35,5
39,237,7 36,1 37,2
36,7
9,7 10,011,3
10,7
10,2
10,7
13,517,9 21,1 25,2 29,8
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Sep
. 201
3
Datoria externă TM&L
datoria publică şi public garantată*datoria privatădepozite ale nerezidenţilorîmprumuturi FMI (exclusiv MFP)**
miliarde EUR
15,9 18,3 24,6 28,638,7
51,865,6
72,9 75,9 78,8 79,1
2,0 3,26,3
12,6
19,9
20,6
15,6
19,522,8 20,9 19,4
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Sep
. 201
3
Datoria externă totală
pe termen scurt(datorie majoritar privată)
pe termen mediu şi lung
miliarde EUR
**) împrumuturi de la FMI în baza Aranjamentului stand-by cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009.
*) împrumuturi externe contractate direct/garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi FMI;
41
III.15. Pierderile sectorului privat – un fenomen îngrijorător (1)
Sursa: MFP, calcule proprii
42
157,4 162,6 144,2 152,7 172,0 196,8 208,4241,3
289,4349,8
321,2272,3 278,0
1,3 1,11,0 0,8
0,60,4 0,3
0,3
0,2
0,30,3
0,4 0,4
0
50
100
150
200
250
300
350
400
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
proprietate privată
proprietate de stat
mii operatori economici
Notă: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar privat.Proprietatea de stat conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar de stat.
Numărul companiilor din sectorul real care au înregistrat pierderi
Sursa: MFP, calcule proprii
III.15. Pierderile sectorului privat – un fenomen îngrijorător (2)
43
III.16. Structura înmatriculărilor de autovehicule noi în anul 2012
44
III.17. Concentrarea salariilor la niveluri scăzute
0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
<=1.000 1.001‐3.000 3.001‐5.000 5.001‐10.833 10.834‐16.667 16.668‐41.667 >=41.667
2012
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0mii persoane
53,5%
35,1%
7,5%
salariul brut lunar, 2012
3,2%
0,5% 0,2% 0,03%
Sursa: INS
45
25
28
31
34
37
40
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Coeficient GINI
UE27 UE25 UE15Noile State Membre (12 ţări) Noile State Membre (10 ţări) România
Sursa: Eurostat
III.18. Distribuţie accentuat polarizată a venitului disponibil
46
IV. Remarci finale
47
Reputatul economist, cu recunoaştere internaţională, Mihail Manoilescu aprecia că „industria nu este doar cheia de boltă a statelor moderne, dar este în acelaşi timp marea şcoală a popoarelor. Nu poate să se ridice spre formule sociale superioare poporul care n‐a făcut şcoala industriei” … şi că „agricultura corespunde pe plan cultural cu şcoala primară, comerţul cu gimnaziul şi industria cu liceul” (Ioan Scurtu, 2009)
IV. Obiective şi soluţii pentru creşterea economică inclusivă, convergenţă reală şi coeziune socială (1)
48
IV. Obiective şi soluţii pentru creşterea economică inclusivă, convergenţă reală şi coeziune socială (2)
Obiective:a) Creşterea economică creatoare de locuri de muncă
şi de capital naţionalb) Recâştigarea pieţei interne şi menţinerea la cote înalte
a exporturilorc) Repartizarea mai echilibrată a rezultatelor creşterii economiced) Corectarea inechităţilor sociale existente
Soluţii:a) Fluxuri de capital extern slabe necesitatea valorificării
potenţialului internb) Mix coerent de politici economice, cu caracter anticiclic
consecventc) Utilizarea intensivă a fondurilor europene pentru creșterea
competitivităţii agenţilor economici şi lucrări de infrastructură în transporturi, mediu etc.
49
IV. Obiective şi soluţii pentru creşterea economică inclusivă, convergenţă reală şi coeziune socială (3)
Soluţii:d) Creşterea semnificativă a colectării veniturilor bugetaree) Eliminarea ineficienţei în cheltuirea banului publicf) Îmbunătăţirea substanţială şi coerentă a legislaţiei comerciale,
fiscale şi contabile, prin preluarea celor mai bune practici din ţările performante ale Uniunii Europene, în scopul limitării şi reglementării problemei pierderilor din sectorul privat şi a pierderilor de avuţie naţională prin practicarea preţurilor de transfer
g) Stimularea investițiilor străine directe*
* *
Etienne Davignon – Preşedintele Institutului Egmont spunea, recent, că soluţia la actuala situaţie economică internaţională o reprezintă disciplina şi solidaritatea.
50
Vă mulţumesc!
Recommended