View
243
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008
CURRICULUM
ANUL I, II
ASISTENT PENTRTU OCROTIREA PERSOANELOR VÂRSTNICE
2008
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Autori:
Ruxanda Jinaru – Profesor gr. l, director Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”
Timisoara
Fulvia Detesan - Profesor gr. ll, director adj. Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria
Hilfe” Timisoara
Mihaela Bucătaru, profesor Şcoala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă” Iaşi
Ana Maria Dragodan – Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”
Timisoara
Daniela Stancu – Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”
Timisoara
Camelia Cean - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” Timisoara
Eugenia Negomireanu - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”
Timisoara
Florin Flueras - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” Timisoara
Dr. Mihaela Pantazescu – Profesor, medic neuropsihiatru, Scoala Postliceala PDR „Olga
Sturdza” Iasi
Irina Prigoreanu – Profesor Psihopedagog, director adj. Scoala Postliceala PDR „Olga
Sturdza” Iasi
Geanina Albu – Profesor, director Scoala Postliceala PDR „Olga Sturdza” Iasi
Dr. Walter Gebhardt – Director Fundatia Bavaria Romania pentru Asistenta Sociala in
Romania
Ruxandra Gebhardt-Dianu, Psiholog, director adjunct Scoala Postliceala PDR
„Friedrich Müller”, Sibiu
Marian Ionescu – Profesor, Director Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Drd. Sorina Georgeta Corman – Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”,
Sibiu
Doina Zaharia - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Luminita Sevestrean – Profesor, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Eugen Jitariuc - Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Cosmin Corman – expert Consiliul Judetean Sibiu
Consultanţă:
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL
ŞI TEHNIC
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Anul I Modulul I:
COMUNICARE PROFESIONALĂ
Nota introductivă
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ face parte din pregătirea specifică din
anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ se regăsesc abilităţile din unitatea
de competenţa tehnică specializată COMUNICARE PROFESIONALĂ.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1.1 Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
1.2 Aplică tehnici de comunicare orală
1.3 Realizează şi prezintă un raport formal
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALĂ
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
1. Comunicare
profesională
Competenţa 1.:
Elaborează
strategii
pentru o
comunicare
eficientă
Scopul comunicării:
Primirea şi transmiterea informaţiilor,
întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor
informaţii
Surse de informaţii
Informaţii interne şi externe, buletine
informative, manuale, seminarii, rapoarte,
procese verbale, publicaţii de specialitate,
Internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass-
media
Metode de comunicare
Scrise, verbale, audio, informatizate
Metode de verificare a eficienţei
Obţinerea feedback-ului, documentaţie
întocmită corect
Competenţa 2.:
Aplică tehnici
de comunicare
Strategii de ascultare
~ În funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în cauză,
vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă)
Susţinere
~ În situaţii formale sau informale, în funcţie de
numărul de vorbitori (mare, mic, două persoane),
prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a
vocabularului, prin structură, prin comunicare non
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul
vizual), prin articulare
Argumentare
~ Idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate
contextului si interlocutorului
Facilitarea comunicării
~ Acceptă opinii diferite, încurajează discuţia,
asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-
back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp,
viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul
de înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport
specific
Competenţa 3.:
Realizează un
raport formal
Selectare
În funcţie de complexitatea temei, publicul
ţintă, relevanţa
Organizare
Tipul informaţiei, succesiune logică, suportul
(grafica, standardul de prezentare, formatul)
Raport formal
Document coerent, bine structurat, adecvat
scopului propus
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs în mod independent.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire practică – 1 săptămână
- semestrul I.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind COMUNICARE PROFESIONALĂ.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată în funcţie de
necesităţile situaţiei: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin,
atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje
etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul II:
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
Nota introductivă
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ face parte
din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor
vârstnice.
În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ se
regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată COMUNICARE
PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.
Modulul are alocate120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică –
semestrul II.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
2.1 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de
sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.
2.2 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de
îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.
2.3 Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale
semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu.
2.4 Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative,
în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
2.5 Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de
serviciu, în contexte profesionale semnificative
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta:
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
2. Comunicare
profesională
în limba
modernă
Competenţa 1.:
Obţine
informaţii prin
receptarea de
mesaje orale,
legate de
îndeplinirea de
sarcini de
serviciu, în
contexte
profesionale
semnificative
Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente
pentru decodarea sensului global în mesaje
orale care folosesc un limbaj complex şi conţin
vocabular specializat
Activităţi de serviciu, contexte sociale relevante
pentru activitatea profesională (târguri,
conferinţe, întâlniri, şedinţe), situaţii formale,
situaţii informale
Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice
necesare şi relevante pentru sarcinile de
serviciu, din mesaje orale diverse
Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea
lor de informaţii factuale sau de altă natură
(legi, idei, concepte)
Identificarea, cu ajutorul conţinutului,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor
privind priorităţi şi urgenţe
Identificarea şi utilizarea de indicii verbale,
non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni
pentru clarificarea sensului unor elemente de
vocabular sau de accent nefamiliare
Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări
orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin
vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni
adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale
orală
Surse şi tipuri de mesaje orale
Texte care conţin unele elemente de vocabular /
de accent nefamiliare, emise la viteză normală,
în diverse registre, de lungime variabilă:
mesaje, formale şi informale directe, emise
clienţi, colegi sau de cei din jur; discursuri,
rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);
prezentări (formale / informale) de produse /
servicii; transmisiuni radio/TV, anunţuri
publice; conversaţii telefonice, mesaje
telefonice înregistrate.
Informaţii obţinute
Ideea principală (sensul global); informaţii,
inclusiv numerice, pe teme profesionale:
instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii;
informaţii factuale, inclusiv numerice, privind
specificaţii de procese, produse şi servicii; opinii,
puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),
priorităţi.
Limbaj
Limbaj şi structuri familiare şi mai puţin
familiare, în registre sociale şi profesionale
uzuale, termeni specifici mesajelor mass-media;
vocabular specific cu nivel mediu de
specializare, relevant pentru domeniul
ocupaţional, vorbire la viteză normală, varietăţi
de accent
Moduri de acţiune
Întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal,
verificarea sensului prin alte surse; comunicarea
informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
Competenţa 2.:
Obţine
informaţii prin
receptarea de
mesaje scrise
specializate,
legate de
~ Identificarea şi localizarea promptă şi corectă de
informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de
serviciu, în texte de specialitate
~ Identificarea sensului unor elemente de text
nefamiliare prin utilizarea de materiale de
referinţă şi / sau de asocieri / conexiuni, atunci
când este necesar
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
îndeplinirea de
sarcini de
serviciu, în
contexte
profesionale
semnificative
~ Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii
din diverse părţi ale unui text / din texte diferite,
în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu
~ Identificarea de şi discriminarea între informaţii
factuale, puncte de vedere, opinii şi atitudini
~ Transferul de informaţii din texte de specialitate
în diverse forme de prezentare
~ Înţelegerea de reglementări, instrucţiuni, şi
recomandări specifice din texte care conţin limbaj
complex şi specializat şi realizarea de acţiuni
adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte
de specialitate
Contexte
~ Activităţi profesionale, contexte profesionale
formale, contexte profesionale informale,
contexte sociale relevante pentru activitatea
profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
Tipuri de text
~ Texte, care conţin şi elemente de vocabular
nefamiliare, în diverse registre, de lungime
variabilă: documente profesionale specifice
specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe
tehnice; texte de popularizare pe teme
profesionale: articole de presă, prezentări,
reclame, anunţuri; texte cu conţinut operaţional
profesional: corespondenţă, faxuri, circulare,
formulare, instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese
verbale
Informaţii obţinute
~ Elemente cheie din documente relevante,
informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ
complexe, pe teme de interes comun; informaţii
profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale
unor produse şi servicii, evaluări; date privind:
materii prime, materiale şi produse finite, operaţii
şi procese tehnologice
Materiale de referinţă
~ Dicţionare; diagrame şi alte materiale vizuale;
instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de
date, pagini Internet.
Forme de prezentare
~ Tabele, grafice, scheme; prezentări notiţe
Moduri de acţiune
~ Comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte
persoane; transferul informaţiilor în diverse forme
de prezentare; acţiuni proprii: realizarea de
operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de
decizii.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 3.:
Exprimă mesaje
orale în limbaj
complex, în
contexte
profesionale
semnificative, în
scopul
îndeplinirii de
sarcini de
serviciu
Oferirea şi solicitarea, în discuţii, de informaţii
şi de instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini
de serviciu, folosind expresii şi structuri variate
Realizarea de prezentări orale de fapte, idei şi
opinii profesionale, pregătite în prealabil,
folosind un limbaj specializat corect şi materiale
suport adecvate
Formularea clară, precisă şi structurată logic a
ideilor, faptelor şi opiniilor şi susţinerea lor cu
argumente
Oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când
informaţia / instrucţiunea nu este corect
înţeleasă de ceilalţi
Exprimarea fluentă, cu intonaţie corectă şi într-
un registru adecvat contextului
Utilizarea adecvată şi suficient de corectă a unei
varietăţi de termeni de specialitate comuni /
familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să
se asigure comunicarea deplină a sensului, chiar
dacă există în text unele deficienţele de
pronunţie şi / sau intonaţie, de gramatică, şi /
sau de registru
Tipuri de informaţii
Conversaţii şi prezentări de lungimi variate, care
conţin: informaţii factuale (inclusiv numerice),
idei, opinii; instrucţiuni, explicaţii, detalii de
operare, sfaturi; descrieri şi specificaţii de
obiecte, procese, operaţii
Tipuri de discurs
Discuţii profesionale formale şi informale;
prezentări; scurte rapoarte profesionale
Contexte
Contexte profesionale, situaţii specifice în
organizaţie, la locului de muncă; contexte
sociale care au legătură cu profesia (târguri,
conferinţe, întâlniri, şedinţe); contexte formale
şi contexte informale
Tipuri de prezentări
Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);
demonstraţii operaţionale; prezentări
detaliate de procese / produse / servicii
Materiale suport pentru prezentări (dacă / când
e necesar)
Notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de
lucru; imagini, grafice, scheme, folii, planşe,
obiecte (mostre), modele
Limbaj
Fluent, la viteză normală, în diverse registre;
expresii specifice şi structuri variate; vocabular
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
specializat familiar, specific domeniului
ocupaţional.
Moduri de comunicare
Faţă în faţă, individual sau în grup; la telefon,
robot telefonic.
Moduri de acţiune
Comunicarea / transmiterea de informaţii /
instrucţiuni către interlocutor(i); susţinerea unei
prezentări .
Competenţa 4.:
Elaborează
mesaje scrise
specializate, în
contexte
profesionale
semnificative, în
scopul
îndeplinirii de
sarcini de
serviciu
Completarea de documente şi formulare
profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale
profesiei
Redactarea unor texte funcţionale mai
complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu
folosirea de expresii şi structuri adecvate variate
Transmiterea în scris, în limbaj specific clar şi
precis, de informaţii corecte pe teme din
domeniul de specializare
Utilizarea de materiale de referinţă specifice
adecvate pentru a verifica corectitudinea
informaţiei şi limbii folosite
Elaborarea de texte astfel încât deficienţele de
gramatică, ortografie şi / sau de registru nu
împiedică înţelegerea deplină a lor
Adecvarea formatului şi limbajului la context,
la tipul de text şi la subiect
Tipuri şi formate de documente şi texte
funcţionale
Formulare şi alte documente specifice
specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte,
fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie,
documente de evidenţă, specificaţii, evaluări);
corespondenţă profesională: scrisori, note
circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); dări
de seamă, procese verbale, minute, referate,
rapoarte. Formate formale; formate informale
Tipuri de informaţii
În texte, care conţin şi elemente de vocabular
nefamiliare, în diverse registre, de lungimi
variate: informaţii factuale de specialitate
(inclusiv descrieri şi date tehnice), despre
produse şi servicii; aranjamente şi instrucţiuni
de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere;
raportări privind desfăşurarea unor evenimente,
şedinţe, procese.
Limbaj
Limbajul specific domeniului de specializare,
formule de comunicare standardizate, formule de
politeţe.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Teme specifice
Organizarea locului de muncă; operaţii,
activităţi şi procese de producţie; calitatea
serviciilor / produselor.
Contexte
Contexte profesionale, situaţii specifice în
organizaţie, la locului de muncă; contexte
sociale care au legătură cu profesia; contexte
formale; contexte informale.
Materiale de referinţă
Dicţionare, glosare de termeni specializaţi /
sintagme specifice; documente normative şi
tehnice, reviste de specialitate, baze de date,
modele de documente şi formulare.
Competenţa 5.:
Participă la
interacţiuni
orale şi în scris
legate de
îndeplinirea de
sarcini de
serviciu, în
contexte
profesionale
semnificative
Participarea cu informaţii factuale şi cu opinii
proprii la discuţii profesionale, pe teme legate
de sarcini de serviciu
Intermedierea unei conversaţii între un vorbitor
al limbii moderne şi un vorbitor al limbii
materne
Comunicarea telefonică pe teme de interes
profesional, legată de sarcini de serviciu
Elaborarea de corespondenţă profesională în
diverse formate şi către diverşi destinatari
Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de
clarificări / explicaţii
Exprimarea clară, fluentă şi adecvată
terminologic, cu limbajul şi registrul adaptate la
subiect, la context şi la interlocutor / destinatar,
cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale
şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu
interlocutorul / destinatarul, în comunicarea
orală şi în scris
Tipuri de informaţii şi opinii
Informaţii factuale, inclusiv date numerice, pe
teme profesionale; analize, evaluări de: produse,
servicii, procese, preferinţe; argumente pro şi
contra în susţinerea unor idei / opinii profesionale
personale; ipoteze, predicţii
Teme
Discuţii profesionale, conversaţii, comunicări
telefonice, corespondenţă profesională, ce
conţine şi elemente de vocabular nefamiliare,
privind: probleme de serviciu, aranjamente la
locul de muncă, planuri, activităţi, aranjamente
operaţionale; relaţii cu clienţii şi partenerii,
negocieri, contractări etc.
Contexte
Discuţii profesionale: situaţii
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
sociale/profesionale formale/informale;
interviuri; întâlniri formale/informale
profesionale de rutină, activităţi profesionale
zilnice;
Comunicare telefonică: contacte de rutină cu
colegi, subalterni, superiori, în activităţi
profesionale zilnice; comunicări
formale/informale cu parteneri şi clienţi;
interviuri telefonice individuale;
Corespondenţă profesională: formală şi
informală, legată de sarcini de serviciu; în
interiorul echipei: cu subalterni, colegi,
superiori, cu pacienţi etc.
Tipuri şi moduri de interacţiune
În discuţii profesionale, schimburi de opinii:
faţă în faţă, în perechi sau în grupuri mici; la
telefon: apeluri, preluare/transmitere de mesaje
telefonice; în scris: scrisori, note circulare,
oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail)
Limbaj şi convenţii
Comunicări directe/telefonice derulate cu viteză
normală, formule de iniţiere, întreţinere şi
încheiere a unei discuţii directe/telefonice,
limbaj formule standard folosite în
corespondenţa (scrisori, circulare, fax, email),
vocabularul specializat necesar îndeplinirii
sarcinilor de serviciu.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ poate fi
parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină
seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a partilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică - semestrul II, 60 ore instruire practică – semestrul II.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată în funcţie de situaţie:
planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage,
diapozitive, desene, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul III:
MODULUL II
TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Categoria de curriculum: Cultură de specialitate
Număr de ore:60 ore din care 30 ore laborator tehnologic
Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN
MODUL
C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de
specializare
C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi
eficace
C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul
de activitate
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :
Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată
Competenţe Conţinuturi tematice
C1. Stabileşte programele de
software general şi de
specialitate necesare
domeniului de specializare
1. Activităţi desfăşurate :
Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate,
managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor,
desfacerea bunurilor, prestarea de servcii, accesarea informaţiilor,
marketing şi promovare,comunicare internă şi externă, planificarea şi
managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată,
stocarea informaţiilor ( clienţi interni, externi, furnizori, transport ).
2.Strategii de alegere a programelor de software:
Pentru fiecare tip de activitate
În funcţie de eficienţa acestuia : costuri ( iniţiale/proiectate şi
realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor,
complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor
hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile
necesare.
3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC :
Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web,
confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware,
acces autorizat / neautorizat ( ex. stabilirea şi întreţinerea parolei ),
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
C2. Analizează opţiunile
disponibile pentru asigurarea
unui sistem al TIC legal,
sigur şi eficace
back-up-ul sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.
4. Legislaţie pentru utilizarea TIC :
Protecţia datelor ( datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de
a accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi
de organizare ), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă şi
siguranţa muncii ( utilizarea tastaturii optice programate, ergonomie,
siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi siguranţa de
ansamblu).
5. Eficienţa utilizării TIC :
Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor
nacesare ), sisteme de suport ( hârtie şi IT ), accesibilitate ( număr de
clic-uri, nevoi speciale ), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea
sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii,
uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi
asistenţă ( inclusiv documentaţia ), oferta back-up, operaţiile de
actualizare.
C 3. Elaborează o strategie de
aplicare a TIC în vederea
creşterii eficienţei în
domeniul de activitate
6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei :
Identificarea rezultatelor : obiective SMART ( specifice,
măsurabile, aplicabile, realizabile / relevante, la timp )
Aplicaţie TIC corespunzătoare : în funcţie de obiective şi de
dotarea tehnică
Etapele elaborării strategiei de implementare : formularea
problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse
în strategie ( modul de formulare a acestora, încadrarea în
timp,alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware,
implicaţii pentru procesul de formare, costuri, abilităţi necesare
personalului, organizarea controlului calităţii, monitorizării şi
evaluării).
III. Sugestii metodologice
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi. Atingerea competenţelor individuale ( abilităţi cheie ) se realizează cu ajutorul
conţinuturilor asociate. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire
Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor
individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.
Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele
de lucru şi de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi
conţinuturile asociate ei.
Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu
conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
având însă obligaţia de a le parcurge pe toate.
Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare
precum şi a spaţiului de lucru.
Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în
care activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
exerciţiul, algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală,
analitică, imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de
învăţare.
Măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire
Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul
trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare( fişe de observaţie, fişe de evaluare a
proiectului, fişe de evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a
stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze
fişe de autoevaluare.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale
despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după
criterii definite.
Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele
specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor
să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de
competenţă definită.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze
răspunsuri, să aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să
elaboreze strategii de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de
competenţă. În cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de
evaluare cele mai recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de
autoevaluare. În fişa de observaţie se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini; în momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a
încheiat cu succes.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale
competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul
evaluării, competenţa 2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul IV, an I:
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI
Nota introductivă
Modulul ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregătirea specifică din
anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică -
semestrul I
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
6.1.Identifică principalele părţi componente ale corpului uman
6.2.Caracterizează nivelurile de organizare anatomică şi fiziologică
6.3.Analizează părţile componente ale corpului uman
6.4.Caracterizează principalele funcţii ale organismului
6.5.Analizează elementele de fiziologie umană
6.6.Specifica modalităţile de adaptare a organismului la variaţiile de mediu
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
6. Anatomia
şi fiziologia
omului
Competenţa 1.:
Identifica
principalele
părţi
componente
ale corpului
uman
Metode de cercetare anatomică:
- Metode macroscopice: explorarea pe viu,
explorarea radiologică, disecţia.
- Metode microscopice: citologia, histologia,
embriologia
Părţile componente ale corpului uman
- Cap, gât, trunchi, membre.
- Celula, ţesuturi, organe, aparate, sisteme (sistemul
nervos, endocrin, aparatul locomotor, respirator,
digestiv, circulator, excretor, reproducător,
analizatorii).
Niveluri de organizare structurală
- Macroscopic, microscopic, molecular.
Axele şi planurile de orientare şi rolul acestora
- Axele – longitudinal, sagital, transversal
- Planurile – frontal, sagital, transversal
- Dimensiuni - lungime, grosime, lăţime
Terminologie anatomică
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- Cranial, caudal, ventral, dorsal, medial, lateral,
sagital, frontal, transversal, proximal, distal,
plantar, palmar etc.
Competenţa 2.:
Caracterizează
nivelurile de
organizare
anatomică şi
fiziologică
Celula – componente, rolul acestora; diviziunea
celulara (mitoza si meioza)
Ţesuturi – clasificare, localizare, rol
Organe – structura, vascularizaţie, inervaţie
Sisteme – nervos, endocrin, osos, muscular,
arterial, venos, etc.
Aparate – respirator, digestiv, circulator, excretor,
locomotor, reproducător
Competenţa 3.:
Analizează
părţile
componente
ale corpului
uman
Componente anatomice
Cap – neurocraniu (oase, muşchi, encefal) si
viscerocraniu (oase, muşchi, organe de simt)
Gât – oase, muşchi, viscere (trahee, esofag, etc.
Trunchi – torace, abdomen, pelvis (oase, muşchi,
viscere).
Abdomen
Pelvis
Membre superioare – braţ, antebraţ, mana.
Membre inferioare – coapsa, gamba, picior.
Sisteme şi aparate
Sistem nervos – encefal şi măduva spinării.
Sistem osos – oasele capului, trunchiului şi
membrelor.
Sistem muscular – muşchii capului, gatului,
trunchiului şi membrelor.
Sistem endocrin – glande.
Aparat respirator – căi respiratorii şi plămâni.
Aparat circulator – inima, artere, vene, capilare.
Aparat digestiv – tub digestiv şi glande anexe.
Aparat excretor – rinichi şi căi excretorii
Aparat reproducător – organe genitale interne şi
externe.
Etajele cavităţii abdomeno-pelviene: superior
drept, superior stâng, inferior drept, superior stâng.
Regiunile cavităţii abdomeno-pelviene:
hipocondru drept, epigastru, hipocondru stâng;
flancul drept, zona ombilicală, flancul stâng, fosa
iliacă dreaptă, hipogastru, fosa iliacă stângă.
Competenţa 4.:
Caracterizează
principalele
funcţii ale
organismului
Funcţia de relaţie – schimbul de informaţii cu
mediul intern şi extern în scopul menţinerii
integrităţii organismului, a homeostaziei şi a
adaptării acestuia la mediu – sistem nervos,
analizatori, sistem endocrin, aparat locomotor
Funcţia de nutriţie – schimburile materiale dintre
organism şi mediu – aparat respirator, aparat
digestiv, aparat circulator, aparat excretor
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Funcţia de reproducere – asigurarea continuităţii în
timp (perpetuare) a speciei – aparat genital
masculin, aparat genital feminin
Competenţa 5.:
Analizează
elementele de
fiziologie
umană
Sistem nervos – fiziologia SN (arcul reflex, sinapsa,
neurotransmiţătorii, reflexul necondiţionat, reflexul
condiţionat, procese corticale fundamentale,
activitatea nervoasă superioară).
Analizatori – recepţionare, conducere şi
decodificare de informaţii.
Căile şi interrelaţiile metabolice.
Sistem endocrin – feed-back-ul pozitiv şi negativ
(stimulare/inhibare).
Aparat locomotor – fiziologia contracţiei
musculare, sistemul de pârghii.
Aparat respirator – etapele respiraţiei: ventilaţia
pulmonară, schimburile gazoase, transportul
gazelor în sânge, respiraţia celulară, reglarea
respiraţiei.
Aparat digestiv – etapele digestiei: bucală, gastrică,
intestinală, fiziologia colonului, funcţiile ficatului,
defecaţia.
Aparat circulator – marea şi mica circulaţie,
circulaţia limfatică, circulaţia capilară, rolul
circulaţiei, reglarea circulaţiei.
Aparat excretor – excreţia: formarea urinei,
micţiunea.
Aparat genital – formarea gameţilor, secreţia şi
rolul hormonilor sexuale, fecundaţia, nidatia,
gestaţia.
Interrelaţii
Se realizează prin transportul în sânge a
substanţelor organice şi anorganice cu rol în
osmoza, în schimburile intra- şi intercelulare, cu rol
de vitamine, hormoni, mediatori chimici, antigene,
anticorpi, substanţe energetice, substanţe plastice
etc.
Competenţa 6.:
Specifică
modalităţile de
adaptare a
organismului
la variaţiile de
mediu
Factorii externi
Temperatură, umiditate, calitatea şi cantitatea
alimentelor şi a apei, calitatea şi compoziţia aerului şi
solului, microorganismele patogene şi paraziţii,
drogurile (ex. medicamentele, alcoolul, tutunul etc.).
Factori interni
Hipoxia, dezechilibre hidroelectrolitice, metabolice,
endocrine etc.
Mecanisme de adaptare
Feed-back pozitiv şi /sau negativ prin care se realizează
reglarea temperaturii corpului, menţinerea
homeostaziei, reglarea echilibrului hidroelectrolitic,
reglarea aportului alimentar, a metabolismului, a
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
ritmului somn – veghe etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs în mod independent. În
elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI .
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul V, An I:
PSIHOLOGIE GENERALĂ
Nota introductivă
Modulul Psihologie generală face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Psihologie generală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Psihologie generală.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică -
semestrul I
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
7.1.Prezintă conceptele generale ale psihologiei generale.
7.2.Analizează procesele psihice senzoriale.
7.3.Descrie procesele cognitive superioare.
7.4.Recunoaşte procesele psihice reglatorii.
7.5.Realizează înţelegerea formelor activităţii umane
7.6.Precizează însuşirile psihologice ale personalităţii persoanelor vârstnice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Psihologie generală
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
7. Psihologie
generală
Competenţa 1.:
Prezintă
conceptele
generale al
psihologiei
generale.
Noţiuni generale despre psihologie
Obiectul şi importanţa psihologiei în cunoaşterea
persoanei vârstnice
Metodologie şi metode
Metoda observaţiei,
Metoda convorbirii,
Metoda biografică,
experimentul,
analiza produselor activităţii,
metode psihometrice
Teoriile învăţării
Psihanalitice,
cognitiviste,
behavioriste şi clasifică
Procesele psihice: senzoriale, cognitive superioare,
activitatea si procesele reglatorii etc.
Competenţa 2.:
Analizează
procesele
psihice
senzoriale.
Senzaţii
Caracteristicile generale ale senzaţiilor ca o legătură
informaţională (cea mai simplă) a omului cu realitatea
Percepţie
Percepţia ca proces senzorial complex şi imagini
perceptive
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Proces cognitive
Procesul cognitiv – senzorial, de evocare a realităţii în
absenţa acţiunii directe a acestuia asupra analizatorilor.
Competenţa 3.:
Descrie
procesele
cognitive
superioare.
Gândirea, proces psihic central, si modalităţi de operare
a gândirii: analiza şi sinteza; abstractizarea;
generalizarea.
Memoria ca mecanism structurant , constructiv şi
creativ
Condiţiile optime ale unei bune memorizări: natura
materialului, volumul materialului, familiaritatea cu
materialul memorat.
Limbajul, proces de comunicare şi cunoaştere.
Însemnătatea actului vorbirii ţinând cont de elementele
prozodice: intonaţia, accentul, ritmul vorbirii.
Competenţa 4.:
Recunoaşte
procesele
psihice
reglatorii.
Motivaţii
Tipurile de motivaţii sunt alese ţinând cont de
structura, funcţionalitatea şi complexitatea acestora la
diferite persoane: trebuinţele după Maslow
Procese afective
Relaţia dintre obiect-subiect şi semnificaţiile pe care
aceasta o are în funcţie de gradul şi durata satisfacerii
trebuinţelor.
Fazele actelor voluntare
Mecanismele fazelor actelor voluntare, pentru a
îmbunătăţi calitatea voinţei : puterea de voinţă,
independenţa, perseverenţa, promptitudinea luării unor
hotărâri a persoanelor vârstnice.
Competenţa 5.:
Realizează
înţelegerea
formelor
activităţii
umane
Activitatea umană
Fazele actului voluntar, apariţia conflictului,
deliberarea, decizia, executarea hotărârii.
Clasificarea deprinderilor
După gradul complexităţii;
după natura proceselor psihice
etapele formării deprinderilor: familiarizare cu
acţiunea, învăţarea analitică, organizarea şi
sistematizarea, sistematizarea şi automatizarea şi
perfecţionarea deprinderii.
Competenţa 6.:
Precizează
însuşirile
psihologice ale
personalităţii
persoanelor
vârstnice
Personalitatea
Structurile psihice umane şi relaţiilor sociale în care
persoana vârstnică este prinsă ca şi mijloacele culturale
de care dispune.
Tipuri de activitate nervoasă superioară
Personalitatea şi temperamentul persoanei vârstnice.
Însuşirile celor mai frecvente temperamente de bază:
forţa sau energia; mobilitatea; echilibrul.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Psihologie generală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Psihologia generală .
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul VI, An I:
TEHNICI DE COMUNICARE SPECIALĂ
Nota introductivă
Modulul Tehnici de comunicare specială face parte din pregătirea specifică din anul
I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Tehnici de comunicare specială se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Tehnici de comunicare specială.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică situaţii de comunicare
2. Aplică diverse metode de comunicare
3. Reabilitează vorbirea şi comunicarea la persoanele vârstnice
4. Dezvoltă vorbirea la persoanele vârstnice afectate de diverse boli
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Tehnici de comunicare specială
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
10. Tehnici de
comunicare
specială
Competenţa 1.: Identifică
situaţii de
comunicare
- Comunicarea de informaţii
- Comunicarea sentimentelor, atitudinilor, motivelor
- Mijloace pentru colaborare
- Mijloace pentru reflectare
- Mijloace pentru prelucrearea experienţelor,
trăirilor, conflictelor
- Condiţii favorabile conversaţiei: locul, momentul şi
data
- Atmosfera conversaţiei
- Motivul conversaţiei
- Influenţe deranjante:
o Presiunea timpului
o Zgomotul
o Neînţelegerea
o Dezinteresul
o Preocupări auxiliare
Competenţa 2.: Aplică diverse
metode de
comunicare
- Audierea activă
- Folosirea chibzuită a laudei şi a încurajării
- Pătrunderea în starea de spirit a partenerului de
conversaţie
- Metoda nondirectivă
- Conversaţia informaţională
- Conversaţia de sfătuire
- Conversaţia conflictuală
- Conversaţia critică
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- Conversaţia ca mijloc de colaborare
Competenţa 3.:
Reabilitează
vorbirea şi
comunicarea la
persoanele
vârstnice
- Starea dezvoltării vorbirii
- Posibilităţi alternative de comunicare
- Persoane vârstnice cu tulburări de auz, vedere,
înţelegere şi exprimare, nervozitate, violenţă etc.
Competenţa 4.:
Dezvoltă
vorbirea la
persoanele
vârstnice
afectate de
diverse boli
- Mimică
- Gestică
- Kinestezică
- Tipuri de exerciţii cu specific logopedic
- Limbajul surdo-muţilor
- Scrierea în alfabetul braille
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Tehnici de comunicare specială poate fi parcurs în mod independent. În
elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Tehnici de comunicare specială .
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul VII, An I:
DREPT ŞI LEGISLAŢIE
Nota introductivă
Modulul Drept şi legislaţie face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Drept şi legislaţie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Drept şi legislaţie.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică principalele instituţii de drept
2. Identifică drepturile şi relaţiile de drept
3. Selectează situaţiile în care se poate beneficia de asistenţă socială şi asigurare
socială
4. Analizează diferite tipuri de contracte
5. Analizează raporturile familiale din punct de vedere juridic
6. Monitorizează actele juridice de înstrăinare efectuate de către pacienţi
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Drept şi legislaţie (60 de ore din care 30 ore teorie, 30
ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
11. Drept şi
legislaţie
Competenţa 1.:
Identifică
principalele
instituţii de
drept
Bazele legislaţiei
Sarcinile şi importanţa dreptului Legătura dintre
legislaţie, putere şi morală în cadrul orânduirii sociale
Prescripţii juridice:
- legi
- regulamente
- statute
Drept public şi drept privat
Importanţa drepturilor de bază în profesiile cu caracter
de îngrijire
Competenţa 2.:
Identifică
drepturile şi
relaţiile de drept
Caracteristicile de bază ale dispoziţiilor esenţiale
referitoare la îngrijire
Influenţe posibile asupra
- capacitea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu
- reprezentare şi împuternicire
Drepturi şi obligaţii reciproce între persoanele care
trebuie îngrijite, organizatori şi îngrijitori
- contract de îngrijire
- contract de muncă
- regulamentul căminului
- dispoziţii pentru pacienţi
- obligaţia de supraveghere
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- obligaţia de păstrare a secretului de serviciu
- protecţia datelor
- răspundere (garanţie) şi delegare
Sancţiunile nerespectării şi încălcării obligaţiilor la
locul de muncă
- nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului
profesional
- neglijarea (omiterea) acordării de ajutor
- părăsirea în situaţii de neajutorare
- vătămări corporale
- privare de libertate
- aspecte juridice ale decesului
Competenţa 3.:
Selectează
situaţiile în care
se poate
beneficia de
asistenţă socială
şi asigurare
socială
Condiţii pentru acordarea de ajutor social
Instituţii abilitate să acorde ajutor social
Condiţii pentru acordarea de pensii
Instituţii abilitate pentru acordarea pensiilor
Importanţa şi sarcinile ajutorului social
Tipuri:
- venitul minim garantat
- diferite tipuri de ajutoare sociale
Competenţa 4.:
Analizează
diferite tipuri de
contracte
Tipuri de contract
- contractul de rentă viageră
- contractul de întreţinere
- contractul de donaţie
Atacarea şi anularea contractelor
Competenţa 5.:
Analizează
raporturile
familiale din
punct de vedere
juridic
Obligaţia legală de întraţinere
- felurile obligaţiei de întreţinere
- Persoanele între care există obligaţia de întreţinere
- Obiectul şi cuantumul întreţinerii
Rudenia şi afinitatea
- noţiunea de rudenie
- gradele de rudenie
- noţiunea de afinitate
- gradele de afinitate
Competenţa 6.:
Monitorizează
actele juridice
de înstrăinare
efectuate de
către pacienţi
Succesiunea legală
- clasele de moştenitori
Succesiunea testamentară
- - tipuri de testamente
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Drept şi legislaţie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Drept şi legislaţie.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate
microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul VIII, An I:
PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Nota introductivă
Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ face parte
din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor
vârstnice.
În modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ se
regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată PROTECTIE,
SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
13.1.Asigură securitatea în muncă în timpul exercitării activităţilor
13.2.Aplică metode de prevenire a accidentelor
13.3.Foloseşte materiale şi echipamente de protecţie
13.4.Respectă principiile de utilizare a materialelor şi aparaturii din serviciu
13.5.Evaluează propria stare de sănătate
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta:
PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
13. Protecţie,
sănătate şi
securitate
în muncă
Competenţa 1.:
Asigură
securitatea în
muncă în
timpul
exercitării
activităţilor
Norme de protecţie
Norme PSSM
Norme PSI
Norme de bioprotecţie şi biosecuritate
Regulament de ordine interioară
Risc de accidente
Manipulare incorecta a instrumentarului / aparaturii
specifice serviciului
Utilizarea incorectă a aparaturii
Lipsa echipamentelor de protecţie etc.
Incidente
Boli profesionale
Noxe profesionale
Mediu necorespunzător
Eficienta muncii
Condiţiile specifice de execuţie a activităţilor
Facilităţi sanitare
Încălzire şi ventilaţie optimă
Condiţii de depozitare a materialelor cu risc
Condiţii de utilizare a materialelor cu risc
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Soluţii de rezolvare a conflictelor în muncă
Competenţa 2.:
Aplică metode
de prevenire a
accidentelor
- Verificarea periodică a aparaturii din serviciul.
- Instruirea personalului.
- Prevenirea accidentelor şi incidentelor.
- Echipamente de protecţie.
- Respectarea circuitelor funcţionale
- Analiza costurilor şi a beneficiilor de prevenire
- Dezinfecţie
- Sterilizare
- Depozitarea corectă a substanţelor cu risc.
- Identificarea zonelor de risc.
- Respectarea circuitelor funcţionale
- Izolarea produselor şi materialelor cu risc
- Autoprotecţia şi protecţia celorlalţi.
- Evacuarea corectă a reziduurilor.
- Identificarea zonelor de risc.
Competenţa 3.:
Foloseşte
materiale şi
echipamente
de protecţie
Echipamente de protecţie - Halat
- Bonetă
- Masca.
- Mănuşi de protecţie etc.
Materiale de protecţie
- Antiseptice
- Dezinfectante
- Detergenţi
Competenţa 4.:
Respectă
principiile de
utilizare a
aparaturii şi
materialelor
din serviciu
Materiale cu risc
- Substanţe toxice, dezinfectante, substanţe
inflamabile etc.
Condiţii de depozitare
- Recipiente etanşe.
- Camere izolate.
- Semnalizare vizuală.
- Dulapuri marcate.
- Extinctoare etc.
Condiţii de utilizare
- Instruire pentru materiale toxice.
- Protecţie pentru utilizarea materialelor cu risc.
- Respectarea protocolului de utilizare a aparaturii etc.
Competenţa 5.:
Evaluează
propria stare
de sănătate
Sănătate şi disfuncţionalitate
- Integrare profesională.
- Odihna suficientă.
- Satisfacţii personale şi profesionale.
- Stare de sănătate satisfăcătoare.
- Competenţe personale pentru locul de muncă
Protecţie pentru sănătate la locul de muncă
- Dosar medical.
- Identificarea stresului.
- Identificarea surmenajului.
Măsuri de protecţie personală
- Condiţii de ergonomie a muncii (poziţie, lumină,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
acces etc.).
- Criterii de evaluare a stării de sănătate (control
periodic etc.).
- Criterii de mobilizare a pacientului
- Mijloace individuale de protecţie
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ poate fi
parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină
seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire practică – semestrul I.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul IX, An I:
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
Nota introductivă
Modulul Organizarea activităţilor practice face parte din pregătirea specifică din anul I,
pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Organizarea activităţilor practice se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Organizarea activităţilor practice.
Modulul are alocate 108 ore, din care 36 ore de teorie, 72 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Analizează rolul asistentului de ocrotire a persoanelor vârstnice
2. Planifică şi reflectează asupra muncii de asistent ocrotirea persoanelor vârstnice
3. Observarea activităţilor practice
4. Realizează plan de îngrijire şi ocrotire
5. Realizează munca în echipă
6. Cooperează cu aparţinătorii
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
(108 de ore din care 36 ore teorie, 72 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
14. Organizarea
activităţilor
practice
Competenţa 1.: Analizează rolul
asistentului de
ocrotire a
persoanelor
vârstnice
- Motive, aşteptări în pregătirea şi profesia de
asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- Rol de elev, rol de practicantă, rol de colaborator
- Regulamente şcolare, programele instituţiilor,
prospecte, regulamente interne
Competenţa 2.:
Planifică şi
reflectează
asupra muncii
de asistent
ocrotirea
persoanelor
vârstnice
- Analiza situaţiei iniţiale
- Alegerea scopurilor şi obiectivelor
- Durată
- Alegere mijloacelor şi metodelor
- Efectuare
- Reflectare, documentare
- Planificare pentru o zi, o săptămână, un an
- Independenţă şi obligaţie
- Plan de risc
- Rutina pe parcursul zilei de lucru
Competenţa 3.:
Observarea
activităţilor
practice
- Observarea ca sursă de informaţii
- Observarea ca premisă pentru activitatea metodică
- Observarea ca şi control pentru activitatea proprie
profesională
- Punerea problemelor în mod orientat
- Deosebirea dintre perceperea conştientă şi interpretare
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- Formulare standardizate de observaţie
- Jurnale de zi
- Documentare cu ajutorul computerului.
Competenţa 4:
Realizează plan
de îngrijire şi
ocrotire
- Situaţii Medicale, psihologice, anamnezice şi de
observare
- Descrierea stării de dezvoltare
- Formularea scopurilor
- Consideraţii legate de acordarea ajutorului adecvat
- Formulare de observare
- Tabele
- Programe pe computer
- Valorificarea datelor
- Forme de siguranţă
- Protecţia datelor
Competenţa 5:
Realizează
munca în echipă
- Obiectivele şi programul instituţiei
- Structuri de organizare (comunicare, ierarhie,
distribuirea sarcinilor)
- Surse de conflict
- Acomodare
- Îndrumare
- Reflectare
- Dinamica grupului
- Interacţiune
Competenţa 6.:
Cooperează cu
aparţinătorii
Relaţionarea între aparţinători şi împărţirea
responsabilităţilor
Posibilităţi de colaborare
Prin iniţierea relaţiei
Aprofundarea relaţiei
Menţinerea relaţiei
Dificultăţi şi limite
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Organizarea activităţilor practice poate fi parcurs în mod independent. În
elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Organizarea activităţilor practice.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul X, An I:
BOLI NEUROLOGICE
Nota introductivă
Modulul Boli neurologice face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanei vârstnice.
În modulul Boli neurologice se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Boli neurologice.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică simptomatologia specifică persoanelor vârstnice cu afecţiuni neurologice
2. Pregăteşte pacienţii pentru investigaţii şi intervenţii specifice afecţiunilor
neurologice
3. Aplică îngrijiri specifice pacienţilor cu afecţiuni neurologice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Boli neurologice
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
21. Boli
neurologice
Competenţa 1.:
Identifică
simptomatologia
specifică persoanelor
vârstnice cu
afecţiuni neurologice
Modalităţi de culegere a datelor:
- Anamneză, observaţie clinică, cercetarea
documentelor medicale, discuţii cu
echipa de îngrijire, cu familia sau
aparţinătorii.
- Teste, chestionare etc.
Semne clinice specifice
- Durere, nevralgii, pareze, paralizii, crize
convulsive, tulburări de vorbire, tulburări
de deglutiţie, tulburări sfincteriene,
tulburări ale reflexelor, tulburări ale
tonusului muscular, sindromul
meningian, atitudini particulare,
ortostatism şi mers, mobilitate activă şi
forţă musculară, coordonare, tonus
muscular, mobilitate pasivă, reflexe,
tulburări de sensibilitate, trofice,
vegetative: cefalee, vertij, pareză,
paralizie, paraplegie, tetraplegie,
hipertonie, hipotonie, ataxie, convulsii,
tremor, modificări ROT, dezorientare
temporospaţială, tulburări de limbaj,
memorie, incontinenţă, escare etc.
Afecţiuni neurologice
- Criterii: definiţie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaţii, principii de
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
tratament, complicaţii
- Sindromul de neuron motor central
(hemiplegia etc.)
- Sindromul de neuron motor periferic
- Epilepsiile şi accesele convulsive
- Agnozii, apraxii, afazii
- Patologia musculară, (miastenia,
polimiozitele,)
- Polinevrite, nevralgia sciatic, patologia
spinală, cefaleea, nevralgiile,
- Patologia vasculară cerebrală, procesele
expansive cerebrale,
- Neuroinfecţiile,
- Boala Parkinson
- Come
Competenţa 2.: Pregăteşte pacienţii
pentru investigaţii şi
intervenţii specifice
afecţiunilor
neurologice
Pregătirea pacientului
- Pregătire fizică: poziţie adecvată, igienă,
mobilizare etc.
- Pregătire psihică: informare, explicare,
asigurarea confortului psihic, obţinerea
consimţământului.
Intervenţii specific
- Puncţie rahidiană,
- reflexe osteotendinoase,
- examenul fundului de ochi,
- măsurarea TACR,
- mobilitatea pacientului,
- monitorizare funcţii vitale
Competenţa 3.:
Aplică îngrijiri
specifice pacienţilor
cu afecţiuni
neurologice
Îngrijiri specifice
- Hidratare, alimentare.
- Igienă
- Mobilizare.
- Îngrijirea pacientului imobilizat
- Prevenirea escarelor.
- Supravegherea funcţiilor vitale, a stării de
conştienţă
- Supravegherea funcţiilor vegetative
- Profilaxia infecţiilor,
- Prevenirea complicaţiilor.
Tratamente neurologice
- Medicaţie neurologică.
- Intervenţii chirurgicale
- Recuperare neuromotorie etc.
Intervenţii specifice neurologice
Fizioterapie, kinetoterapie, socioterapie,
ergoterapie, consilierea familiei etc.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul Boli neurologice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Boli
neurologice.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XI, An I:
GERIATRIE
Nota introductivă
Modulul Geriatrie face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea:
asistent pentru ocrotirea persoanei vârstnice.
În modulul Geriatrie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată
Geriatrie.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Defineşte geriatria.
2. Monitorizează simptomatologia specifică afecţiunilor geriatrice.
3. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice.
4. Selectează intervenţii geriatrice specifice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Geriatrie
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
24. Geriatrie Competenţa 1.: Defineşte geriatria.
- Definiţia OMS a geriatriei
- Factori de influenţă:
- Somatici-ereditar.
- Psihologici.
- Socio-culturali
- Spirituali-religioşi
Modificări patologice:
- Scăderea acuităţii senzoriale.
- Scăderea mobilităţii fizice.
- Schimbări în fizionomie.
- Scăderea controlului emoţional.
- Scăderea capacităţii de adaptare.
Competenţa 2.: Monitorizează
simptomatologia
specifică afecţiunilor
geriatrice.
- Modalităţi de culegere a datelor o Interviul, observaţia clinică,
cercetarea documentelor
medicale, discuţii cu echipa de
îngrijire, familia si aparţinătorii.
- Sinteza informaţiilor:
o Scăderea acuităţii senzoriale,
diminuarea mobilităţii fizice,
pierderea controlului sfincterelor,
dezorientare auto-, şi allopsihică,
alterarea integrităţii tegumentelor,
izolare socială, pierderea stimei
de sine, devalorizare,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
vulnerabilitate crescută, risc
crescut de accidentare.
Competenţa 3.:
Analizează semnele
si simptomele
specifice bolilor
persoanelor
vârstnice.
Semne clinice
- Dispnee de efort, durere precordială,
anorexie, pierdere ponderală, HTA sau hTA,
pierderi de cunoştinţă, pierderi de memorie,
tulburări de somn, stări confuzionale,
constipaţie, incontinenţă de urină,
incontinenţă anală, deshidratare, modificări
cutanate însoţite de prurit, tulburări de
micţiune, atrofii musculare, osteoporoză,
tulburări psihice, escare, traumatisme prin
cădere.
Afecţiuni:
- Criterii: definiţie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaţii, principii de
tratament şi de recuperare.
- I.M.A., HTA, arterita, depresiile tardive,
stările confuzionale, demenţele, AVC
tranzitorii, refluxul gastroesofagian,
abdomenul acut, epitelioamele, infecţiile
urinare, incontinenţă şi retenţia de urină,
fracturile de femur şi de bazin, căderile,
crizele de adaptare, sindromul de
imobilizare, stările terminale
Competenţa 4 :
Selectează
intervenţii geriatrice
specifice
Priorităţi de îngrijire
Menţinerea funcţiilor vitale, a stării de
cunoştinţă, supravegherea funcţiilor vegetative,
prevenirea complicaţiilor si a accidentelor.
Intervenţii proprii:
Comunicare, hidratare-alimentare, mobilizare,
igienă, profilaxie, educaţie.
Intervenţii delegate:
Pregătirea pentru investigaţii şi analize,
administrarea tratamentului general şi local,
pregătiri preoperatorii şi îngrijiri postoperatorii.
Intervenţii specifice
Montarea sondei á demeure, prevenirea
complicaţiilor legate de imobilizarea prelungită,
comunicarea, menţinerea /recâştigarea
autonomiei, antrenarea in activităţi adaptate
resurselor vârstnicului (terapie ocupaţională),
igiena corporală si vestimentară, intervenţii de
suport si protecţie socială prin colaborarea cu
alte sectoare, intervenţii paliative,
instituţionalizarea vârstnicului.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul Geriatrie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice,
profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Geriatrie. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
independentă, simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează
spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea
cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile
elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XII, An I:
TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE
Nota introductivă
Modulul TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE face parte din pregătirea
specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE se regăsesc abilităţile din
unitatea de competenţa tehnică specializată TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică –
semestrul I.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
25.1.Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie
25.2.Asigură evidenţa pacienţilor.
25.3.Supraveghează şi monitorizează starea pacientului.
25.4.Aplică intervenţii de prim ajutor.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
25. Tehnici de
îngrijire în
geriatrie
Competenţa 1.:
Planifică
tehnici de
asepsie şi
antisepsie
Norme de protecţie, sănătate şi securitate
Regulament de ordine interioară, dozarea
eforturilor, evitarea umezelii, prevenirea
accidentelor prin electrocutare, prevenirea
incendiilor, prevenirea accidentelor datorate gazului
metan, buteliilor de gaze comprimate şi lichefiate,
protecţie faţă de radiaţii etc.
Norme de asepsie şi antisepsie
Spălarea mâinilor, dezinfecţia, dezinsecţia,
deratizarea, deparazitarea, sterilizarea.
Echipamente, materiale şi instrumentar
Echipament de lucru, echipamente speciale,
antiseptice, dezinfectante, instrumentar medical,
instrumentar chirurgical etc.
Circuite funcţionale
Circuitul pacientului, circuitul alimentelor, circuitul
lenjeriei, circuitul de sterilizare, circuitul
medicamentelor, circuitul personalului, circuitul
vizitatorilor, circuitul reziduurilor etc.
Tehnici de igienă
Pregătirea patului, schimbarea lenjeriei de pat, baia
generală, duşul, toaleta parţială la pat, dezbrăcarea
şi îmbrăcarea pacientului.
Captarea dejectelor
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Materii fecale, urină, spută, vărsături.
Competenţa 2.:
Asigură
evidenţa
pacienţilor.
Evidenţa şi mişcarea pacienţilor
~ Primul contact cu pacienţii, documentele medicale,
internarea, externarea, transferul, decesul etc.
Poziţiile pacientului
~ Activă, pasivă, forţată, decubit, înclinată, ortostatică,
şezând, semişezând, schimbarea poziţiei, mobilizarea.
Transportul
~ Primar, secundar, cu brancardă, cărucior, fotoliu
rulant, pat rulant, ascensor, autosanitară, avion,
vapor, tren, mijloace improvizate etc.
Competenţa 3.:
supraveghează
şi
monitorizează
starea
pacientului.
Observarea, măsurarea şi notarea funcţiilor vitale.
Temperatură, respiraţie, puls, tensiune arterială
Observarea şi notarea funcţiilor vegetative.
Diureză, scaun, vărsături, expectoraţie
Supravegherea comportamentului bolnavului.
Facies, stare psihică, reactivitate generală, somn,
apetit
Tehnica măsurării greutăţii şi taliei individului
Manifestări cutanate
Culoarea tegumentelor, transpiraţii, edem,
descuamaţii, erupţii cutanate, hemoragii cutanate
etc.
Participarea la examenul medical.
Scop, pregătirea mediului, pregătirea documentelor
medicale, pregătirea pacientului, pregătirea
materialelor şi instrumentarului necesar, pregătirea
produselor biologice şi patologice.
Competenţa 4.:
Aplică
intervenţii de
prim ajutor.
Principii
- Asigurarea barajului de protecţie, examinarea
victimei, acordarea primelor îngrijiri, scoaterea din
focarul de agresiune, transportul.
Stop cardio-respirator
- Definiţie, manifestări, intervenţii, metode de
resuscitare cardio-respiratorie.
Pansamentul
- Definiţie, materiale, pregătire, execuţie, mijloace de
fixare.
- Îngrijirea plăgilor.
Situaţii de urgenţă:
- Fracturi, luxaţii, entorse, hemoragii, arsuri,
degerături, electrocutare, accidente casnice,
intoxicaţii acute etc.
- Definiţie, manifestări, clasificări, hemostază,
principii de prim ajutor, imobilizare, bandaj.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE poate fi parcurs în mod
independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de
următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică / semestrul I, 60 ore instruire practică – semestrul I
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
MODULUL XIII
REABILITARE CASNICĂ
Nota introductivă
Modulul Reabilitare casnică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Reabilitare casnică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Reabilitare casnică.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1.Identifică importanţa gospodăriei în îngrijirea persoanelor vârstnice
2.Defineşte factorii care pot altera modul de viaţă sănătos
3.Analizează criteriile pentru aprecierea alimentelor alese conform compatibilităţii
lor cu persoane vârstnice
4.Realizează planul de alimentaţie al vârstnicului
5.Îngrijeşte materialele textile din gospodăria vârstnicului
6.Prepară, depozitează şi păstrează corect alimentele
7.Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Reabilitare casnică
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
13. Reabilitare
casnică
Competenţa 1.:
Identifică
importanţa
gospodăriei în
îngrijirea
persoanelor
vârstnice
Gospodăria ca loc de muncă: amenajare, domenii de
lucru, mijloace de lucru şi aparate de lucru
Deprinderi de organizare: organizarea corectă a
locului de muncă
Utilizarea aparatelor, întreţinerea şi curăţirea acestora
Competenţa 2.:
Defineşte
factorii care pot
altera modul de
viaţă sănătos
Stil şi mod de viaţă:definiţia modului de viaţă sănătos,
sănătatea ca şi concept pozitiv
Caracteristicile modului de viaţă sănătos:consumul
alimentar, igiena, mişcarea fizică, conduita psihică,
relaţionarea cu mediul social
Dimensiunile modului de viaţă sănătos:cadrul social,
tipul de consum, petrecerea timpului liber, relaţii
interpersonale
Competenţa 3.:
Analizează
criteriile pentru
aprecierea
alimentelor
alese conform
compatibilităţii
lor cu persoane
vârstnice
Criterii personale:raportare la persoană. Greutate,
gust personal, capacitate de mişcare
Aplicaţii de preparare a alimentelor: prepararea
alimentelor folosind dotările existente şi ţinând
seama de tradiţii, apetit, etc.
Competenţa 4.:
Realizează
planul de
alimentaţie a
vârstnicului
Criterii: specificitate, performanţă, implicare, realism
Priorităţi de asistenţă:menţinerea funcţiilor vitale,
prevenirea complicaţiilor, respectarea dietei, controlul
greutăţii
Intervenţii proprii:comunicare, alimentare, igiena,
educaţie dietetică
Competenţa 5.:
Îngrijeşte
materialele
textile din
gospodăria
vârstnicului
Necesarul de textile din gospodărie: Materiale textile
pentru uz casnic, pentru îmbrăcăminte.
Natura fibrelor textile, proprietăţi ale materialelor
textile funcţie de natura fibrelor, confortul fizic, etc.
Etichetarea materialelor textile, instrucţiuni de
întreţinere
Curăţarea, repararea , spălarea materialelor textile cu
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
ajutorul dotărilor din gospodărie
Competenţa 6.:
Prepară,
depozitează şi
păstrează corect
alimentele.
Tehnici de preparare,păstrare şi depozitare a
alimentelor: metode de fierbere, sotare, înăbuşire,
coacere, prăjire, conservare, păstrare a alimentelor
Gastrotehnie:calitatea produselor alimentare,
preparate culinare
Valorificarea produselor:combinarea alimentelor,
echivalente pentru o porţie, deşeurile din gospodărie
Consum minim de resurse în alegerea unei diete
corespunzătoare vârstei
Competenţa 7 :
Evaluează
reultatele
îngrijirilor
aplicate
Obiective stabilite:realizate- manifestări de
dependenţă absente sau ameliorate
Nerealizate: manifestări de dependenţă care se menţin
Reformularea obiectivelor : adaptate resurselor fizice
şi psihice ale persoanei vârstnice
Planificarea intervenţiilor:adcvate manifestărilor de
dependenţă sau stării terminale
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Reabilitare casnică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ, exerciţii de preparare a alimentelor, de întreţinere a produselor
textile din gospodărie, etc.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Reabilitare casnică.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate
formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XIV, An I:
REABILITARE PRIN MUZICĂ
Nota introductivă
Modulul Reabilitare prin muzică face parte din pregătirea specifică din anul I,
pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Reabilitare prin muzică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Reabilitare prin muzică.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică importanţa meloterapiei în viaţa persoanelor vârstnice.
2. Analizează nivelele de acţiune a meloterapiei şi a reabilitării lor prin acţiunea
muzicii
3. Selectează intervenţiile muzicale la nivelul diferitelor forme si manifestări
deficitare
4. Planifică ofertele de terapie prin muzică coordonând diferitele nivele: (fizic,
intelectual, artistic, emoţional, social)
5. Monitorizează şi exemplifică practic activităţile de meloterapie în perspectiva unei
reabilitări
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Reabilitare prin muzică
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
28. Reabilitare
prin
muzică
Competenţa 1.: Identifică
importanţa
meloterapiei în
viaţa
- Meloterapia o Definire, clasificare, modalităţi de
aplicare
- Simptomatologie o Cunoaşterea simptomelor generale
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
persoanelor
vârstnice.
indicatoare ale nevoilor muzicale sau
ocupaţionale ale vârstnicilor;
cunoaşterea preferinţelor muzicale sau
ocupaţionale ale vârstnicilor
- Comportament
o Studierea modului de comportament al
terapeutului în vederea stimulării
activităţii meloterapeutice
Competenţa 2.:
Analizează
nivelele de
acţiune a
meloterapiei şi
a reabilitării lor
prin acţiunea
muzicii
- Metode specifice fiecărui nivel
- Activitatea sau reabilitarea motricităţii cu
ajutorul instrumentelor;
- Jocuri de mişcare pe ritmul muzicii;
- Dialog, stimulare verbală prin intermediul
întâmplărilor din trecut;
- Biografia povestită sau scrisă,
- Jocuri de perspicacitate, memorare şi
divertisment;
- Dialog, depănarea amintirilor, cântece din
trecutul lor,
- Sărbătorirea zilelor de naştere ale membrilor
familiei,
- Pregătirea sărbătorilor de iarnă, personale sau
calendaristice;
- Vizite reciproce,
- Vizionarea de filme sau concerte;
- Rugăciuni, participarea a liturghii,
- Decorarea casei cu ocazia sărbătorilor,
- Pregătiri culinare etc.
Competenţa 3.:
Selectează
intervenţiile
muzicale la
nivelul
diferitelor
forme si
manifestări
deficitare
Exerciţii ritmico-metodice
- La nivelul fizic (jocuri muzicale cu ajutorul unor
instrumente de percuţie, body-percutiou);
- La nivelul intelectual (memorarea unor melodii,
cântat la prima vedere, cântat în cor);
- La nivelul emoţional (cântecele din trecut,
ascultarea de înregistrări muzicale vechi);
- La nivel social (frecventarea de concerte clasice sau
cântarea intr-un cor);
- La nivel spiritual (cântatul repertoriului bisericesc).
Competenţa 4.:
Planifică
ofertele de
terapie prin
muzică
coordonând
diferitele nivele:
(fizic,
intelectual,
artistic,
emoţional,
social)
Exerciţii ritmico-metodice
- Planificarea ofertelor meloterapeutic şi
ocupaţionale în conformitate cu calendarul
personal, calendaristic etc.
Diversificarea ofertelor
- La persoanele singure
- La grup (cămin, azil)
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 5.:
Monitorizează
şi exemplifică
practic
activităţile de
meloterapie în
perspectiva unei
reabilitări
Aplicări practice
- Pregătirea amănunţită a materialului necesar
(cântece, CD-uri, benzi etc.)
- Pregătirea unor serbări tematice
Posibilităţi
- Metode de stimulare ale persoanelor vârstnice de a
participa la orele de meloterapie
Efecte
- Redactarea de itemi obiectivi şi semiobiectivi
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Reabilitare prin muzică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Reabilitare prin muzică.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc.
Modulul XV, An I:
REABILITARE PRIN ARTE PLASTICE
Nota introductivă
Modulul Reabilitare prin arte plastice face parte din pregătirea specifică din anul I,
pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Reabilitare prin arte plastice se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Reabilitare prin arte plastice.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică domeniul de activitate al artterapiei
2. Aplică elemente de limbaj plastic în lucrări practice cu diferite teme
3. Analizează tehnicile de lucru specifice artelor plastice
4. Organizează spaţiul de desfăşurare al activităţilor de arte plastice
5. Asigură petrecerea în mod plăcut al timpului liber al persoanei vârstnice prin activităţi
de arte plastice
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Reabilitare prin arte plastice
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
29. Reabilitare
prin arte
plastice
Competenţa 1.: Identifică
domeniul de
activitate al
artterapiei
- Educaţie plastica o Domeniul de activitate al artterapiei
strâns legat de artele plastice
- Tehnici de lucru
o Desen, pictură, modelaj, colaj, origami
etc.
- Obiective o Stimularea proceselor gândirii,
inducerea unei stări de relaxare, linişte,
bucurie, cu înlăturarea sentimentelor
negative, recâştigarea stimei de sine şi
încrederea în forţele proprii, stimularea
plăcerii de a crea.
Competenţa 2.:
Aplică elemente
de limbaj
plastic în lucrări
practice cu
diferite teme
Elemente de bază ale limbajului plastic
- Punctul, linia, culoarea, forma, compoziţia
Limbaj
Alege elemente de limbaj plastic în activităţi cu
teme diferite în funcţie de preferinţele persoanei
vârstnice
Competenţa 3.:
Analizează
tehnicile de
lucru specifice
artelor plastice
- Tehnici de lucru - Desen, pictură, modelaj, colaj, origami etc.
- Materiale - Creioane, hârtii diferite, culori diferite,
cartoane, lipici, materiale textile, lut
- ustensilele necesare în folosirea-transformarea
materialelor (pensule, foarfece, eboşoare, rigle,
cuttere, perforatoare, capsatoare etc.)
Competenţa 4.:
Organizează
spaţiul de
desfăşurare al
activităţilor de
arte plastice
- Condiţii o Asigură luminozitatea, temperatura,
poziţia ergonomică
- Materiale
o Materiale auxiliare şi ustensile
corespunzătoare activităţii propuse
Competenţa 5.:
Asigură
petrecerea în
mod plăcut al
timpului liber al
persoanei
vârstnice prin
activităţi de arte
plastice
- Activităţi - Coordonează activităţi pe baza cunoştinţelor
dobândite
- Participare
- Evaluează participanţii şi propune activităţi
adecvate vârstei, preferinţelor ocupaţionale şi
abilităţilor existente
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Reabilitare prin arte plastice poate fi parcurs în mod independent. În
elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Reabilitare prin arte plastice.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Modulul XVI, An I:
REABILITARE LUDICĂ
Nota introductivă
Modulul Reabilitare ludică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Reabilitare ludică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Reabilitare ludică.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică importanţa reabilitării şi terapiei ludice.
2. Analizează nivelele asupra cărora se dovedeşte a fi posibilă (sau necesară) o
reabilitare prin intermediul ludoterapiei.
3. Corelează terapia ludică cu alte competenţe înrudite (meloterapia, artterapia,
ergoterapia ş.a.).
4. Selectează intervenţiile ludice la nivelul diferitelor forme şi manifestări deficitare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
5. Planifică ofertele de terapie ludică, coordonând-o cu diversele nivele de necesitate
(fizic, intelectual, artistic, emoţional, social, spiritual).
6. Monitorizează şi exemplifică practic activităţile ludice şi de petrecere plăcută a
timpului liber, în perspectiva unei reabilitări, în limita posibilităţilor.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Reabilitare ludică
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
30. Reabilitare
ludică
Competenţa 1.: Identifică
importanţa
reabilitării şi
terapiei ludice.
- Reabilitarea şi terapia ludică o Definire, descriere, clasificare
- Preferinţe ludice o Cunoaşterea preferinţelor ludice sau
ocupaţionale ale persoanelor în cauză şi
cunoaşterea simptoamelor generale
indicatoare ale nevoilor ludice sau
ocupaţionale ale persoanelor vârstnice
- Comportament o Studierea modului de comportament al
terapeutului, în vederea motivării
(stimulării) la asemenea activităţi a
persoanelor în cauză
Competenţa 2.:
Analizează
nivelele asupra
cărora se
dovedeşte a fi
posibilă (sau
necesară) o
reabilitare prin
intermediul
ludoterapiei.
Metode specifice fiecărui nivel
- Activarea sau reabilitarea motricităţii fine până la
cea grosieră; siguranţa mersului, echilibrul: Jocuri
de mişcare (pe suport fix cu zaruri, pioni); jocuri cu
mingi uşoare, baloane, prosoape; plimbări,
cumpărături, vizite, frizer, cimitir, biserică etc.
- Dialog, stimulare verbală la relatări ale unor
întâmplări din trecut, biografia povestită sau scrisă;
jocuri de perspicacitate, memorare şi divertisment.
- Dialog, interes, consolare, înţelegere, depanare de
amintiri, cântece de mai demult, albume foto,
scrisori recitite sau scrise acum; sărbătorirea zilelor
de naştere ale membrilor familiei; pregătirea
sărbătorilor calendaristice, personale sau creştine.
- Se primesc sau se fac vizite, telefoane, invitaţii de
prieteni, corespondenţă, concerte, cinematograf,
circ etc.
- - Lecturi spirituale sau biblice, rugăciuni,
convorbiri spirituale, invitarea preotului în casă,
participare la liturghii; pregătirea şi petrecerea
sărbătorilor religioase: decorarea casei, pregătiri
culinare, cadouri etc.
Competenţa 3.:
Corelează
terapia ludică
- Mimică şi gestică
Premisele unei terapii ludice în perspectiva unei
activări sau reabilitări: cunoaşterea
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
cu alte
competenţe
înrudite
(meloterapia,
artterapia,
ergoterapia
ş.a.).
expresivităţii mimice, gestice şi verbale a
persoanelor în cauză
- Aplicare ludică în meloterapie
Cunoaşterea şi aplicarea practică a diferitelor
expresii muzicale (cântece, şlagăre, muzica
clasică) ale trecutului, cu ocazia unor sărbători,
serbări, întruniri colegiale sau de familie
- Aplicare ludică în motricitate
Cunoaşterea diferitelor forme de activitate
motrică (gimnastică, competiţii uşoare),
aplicate sub forma unor jocuri, având ca scop
reabilitarea fizică la diverse nivele ale
persoanelor vârstnice
- Aplicare ludică în artterapie
Cunoştinţele legate de artterapie, ergoterapie şi
terapia ocupaţională, pot fi transformate în
îndeletniciri ludice, pregătind mese festive cu
invitaţii, decoruri, felicitări, program artistic şi
culinar
Competenţa 4.:
Selectează
intervenţiile
ludice la nivelul
diferitelor
forme şi
manifestări
deficitare.
Exerciţii ludice:
o La nivelul fizic: coafat, îngrijirea
unghiilor; controlul garderobei;
JOCURI: cu baloanele, cu mingi uşoare,
cu prosopul; cu zaruri şi pioni, cusut,
desenat, modelat; plimbări, grădinărit,
îngrijirea animalelor de casă mici
o La nivelul intelectual: Jocuri de
memorare, de perspicacitate, strategice
etc. Lecturi, filme, ştiri TV etc.
o La nivelul emoţional: Albume foto
(aranjate, confecţionate, aduse la zi,
privite); confecţionare de arbore
genealogic, a unui calendar cu date
personale (familie sau prieteni),
redactarea unei biografii etc.
o La nivelul social: Vizite sau invitaţii,
confecţionare de mici atenţii sau
cadouri, invitaţii, felicitări etc.
o La nivelul spiritual: Lecturi spirituale
sau biblice, discuţii, căutare de
răspunsuri la întrebări chinuitoare;
confecţionare de jocuri (“pentru
nepoţei”) cu teme biblice etc.
Competenţa 5.:
Planifică
ofertele de
terapie ludică,
coordonând-o
- Exerciţii ludice: - Planificarea ofertelor ludice şi ocupaţionale în
conformitate cu calendarul personal, calendaristic
sau liturgic
- Diversificarea ofertelor aplicate
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
cu diversele
nivele de
necesitate (fizic,
intelectual,
artistic,
emoţional,
social,
spiritual).
- La persoane singulare
- La grup (societate, cămin, sanatoriu)
Competenţa 6.:
Monitorizează
şi exemplifică
practic
activităţile
ludice şi de
petrecere
plăcută a
timpului liber,
în perspectiva
unei reabilitări,
în limita
posibilităţilor.
- Aplicaţii practice
- Pregătirea amănunţită a materialului tehnic
necesare exerciţiului respectiv
- Învăţarea atragerii echilibrate a tuturor
participanţilor, fără preferinţe sau marginalizări
- Posibilităţi şi metode
- Formulări, forme, expresii şi gesturi de stimulare
- Posibile greşeli
- Trecerea în revistă a greşelilor posibile pe care le
poate comite terapeutul în cursul stimulării
persoanelor în cauză; evaluarea efectelor
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Reabilitare ludică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Reabilitare ludică.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate
formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Modulul XVII, An I:
ERGOTERAPIE
Nota introductivă
Modulul Ergoterapie face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
În modulul Ergoterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Ergoterapie.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică domeniul de activitate al ergoterapiei.
2. Aplică tehnici de lucru specifice ergoterapiei
3. Corelează activităţi ergoterapeutice cu activităţi din viaţa cotidiană
4. Coordonează activităţi de amenajare a spaţiului vital al persoanelor vârstnice în mod
personalizat
5. Planifică şi realizează practic activităţile de ergoterapie şi de petrecere plăcută a
timpului liber în perspectiva reabilitării
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Ergoterapie
(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
31. Ergoterapie Competenţa 1.:
Identifică
domeniul de
activitate al
ergoterapiei.
Activităţi
De tip creativ, artizanal, meşteşugăresc, de viaţă
cotidiană, ludic
Obiectivele ergoterapiei
Antrenarea funcţiei neuromusculare, stimularea
senzorială, dezvoltarea relaţiilor interrelaţionale
Tehnici de lucru
Împletire de fibre naturale sau materiale textile,
confecţionarea de lumânări, modelarea lutului,
tehnica macrameului etc.
Competenţa 2.: Aplică tehnici
de lucru
specifice
ergoterapiei
- Tehnici de lucru: - Tehnica macrameului,
- Tehnica turnării în ipsos,
- Tehnica împletirii de materiale textile sau fibre
(fire) naturale,
- Tehnica modelării în lut
- Materiale: - Textile
- Fire naturale (sfoară din cânepă)
- Pănuş
- Ipsos
- Lut etc.
Competenţa 3.:
Corelează
activităţi
ergoterapeutice
cu activităţi din
viaţa cotidiană
Activităţi de viaţă cotidiană
Pregătirea de mese festive, invitaţii, felicitări,
cadouri, decoruri pentru sărbători, ornamente,
program artistic şi culinar etc.
Festivităţi şi ceremonii:
Asigură partea decorativă, ornamentală,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
necesară sărbătorilor calendaristice şi
bisericeşti, festivităţilor si ceremoniilor prin
confecţionarea de: ornamente, invitaţii, felicitări
etc
Competenţa 4.:
Coordonează
activităţi de
amenajare a
spaţiului vital al
persoanelor
vârstnice în
mod
personalizat
Importanţa organizării cotidiene
Adaptează cunoştinţele dobândite la amenajarea
căminului, a spaţiului vital al beneficiarului, în
funcţie de necesităţile acestuia
Efecte fiziologice şi psihologice
Importanţa organizării culorilor în viaţa noastră
şi aplică în mod corespunzător cunoştinţele în
amenajarea practică a spaţiului vital al
persoanei vârstnice
Competenţa 5.:
Planifică şi
realizează
practic
activităţile de
ergoterapie şi
de petrecere
plăcută a
timpului liber în
perspectiva
reabilitării
Aplicaţie practică
- Pregătirea amănunţită a materialelor şi ustensilelor
necesare activităţii şi tehnicii de lucru propuse şi
adaptarea lor la cerinţele – nevoile persoanei
vârstnice participante la activitate.
Aplicaţie practică - Pregătirea amănunţită a materialelor şi ustensilelor
necesare activităţii şi tehnicii de lucru propuse,
atragerea şi motivarea participării echilibrate a
tuturor participanţilor fără preferinţe sau
marginalizări.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Ergoterapie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Ergoterapie.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată în funcţie de situaţie:
planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage,
diapozitive, desene, preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Anul II
Modulul I: MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Nota introductivă
Modulul Managementul calităţii face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II,
pentru calificarea: Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Managementul calităţii se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie
managementul calităţii.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Precizează principiile de management al calităţii
2. Efectuează controlul statistic
3. Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurare a calităţii
4. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Managementul calităţii
(90 de ore din care 60 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
3. Managementul
calităţii
Competenţa 1.:
Precizează
principiile de
management al
calităţii
Principiile managementului calităţii:
Orientarea către client,
leadership,
implicarea personalului,
abordarea procesuală,
abordarea sistemului de către management,
îmbunătăţirea continuă,
abordarea concretă în luarea deciziilor,
relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii
Funcţiile managementului calităţii
Planificarea calităţii,
organizarea activităţilor referitoare la
calitate,
coordonarea activităţilor referitoare la
calitate,
antrenarea personalului pentru realizarea
obiectivelor calităţii,
ţinerea sub control a calităţii,
asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 2.:
Efectuează
controlul
statistic
Elementele controlului statistic :
Caracteristica controlată,
lot,
mărime eşantion,
reguli de extragere a eşantionului,
plan de control,
grad de severitate,
nivel de calitate acceptabil (AQL),
cifra de acceptare,
cifra de respingere
Etape ale controlului statistic:
Extragerea eşantionului,
determinarea caracteristicii conform
procedurii specifice,
compararea caracteristicii controlate cu
condiţiile din standarde,
identificarea defectelor,
compararea numărului de defecte
identificate cu cifra de acceptare /de
respingere
Măsuri:
Acceptare/ respingere lot de produse,
trecerea la alt plan de control (alt grad de
severitate, AQL).
Competenţa 3.:
Acţionează
pentru
menţinerea
sistemului de
asigurare a
calităţii
Cerinţe pentru implementarea unui sistem de
asigurarea calităţii:
Proceduri,
manualul calităţii,
satisfacerea clienţilor,
costuri,
standarde de firmă,
legislaţie,
feed-back,
grafice de documentare
Audit de calitate (intern / extern dat) pe metode
statistice, mentenanţă, planificarea întreţinerii,
urmărirea parametrilor de funcţionare;
Factori care afectează costurile calităţii:
Rebuturi,
recondiţionări,
reparaţii,
produse neconforme,
reclamaţii clienţi,
produse returnate,
penalizări pentru întârziere,
despăgubiri pentru daune
Competenţa 4:
Aplică tehnici
Strategii de îmbunătăţire a calităţii :
Strategia Kaizen,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
de îmbunătăţire
continuă a
calităţii
Ciclul PEVA (planifică-execută-verifică-
acţionează),
principiul “zero defecte”
Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii conform
standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO
specifice domeniului de activitate
Instrumente de îmbunătăţirea calităţii:
Instrumente ajutătoare (brainstorming,
stratificare, metoda întrebărilor),
instrumentele calităţii (grafice, diagrame,
histograme, fişe de control statistic)
Modulul Managementul calităţii poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: fişe de lucru , proiecte.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul II.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru pedagogi de recuperare.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Managementul calităţii.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri,
folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale, instrumente medicale, manechin etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul II, An II:
Titlul unităţii 4:
Managementul proiectului
Nota introductivă
Modulul Managementul proiectului face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II,
pentru calificarea: Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Managementul proiectului se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă
cheie managementul calităţii.
Modulul are alocate 120ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică mediul de proiect
2. Planifică proiectul
3. Implementează proiectul
4. Monitorizează proiectul
5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Managementul proiectului
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
4. Managementul
proiectului
Competenţa 1.:
Identifică
mediul de
proiect
Necesitatea proiectului:
Scop, rezultate aşteptate, estimarea
resurselor implicate,
estimarea bugetului, justificare economică
Fazele proiectului:
Concepţie,
planificare,
realizare,
încheiere,
feedback,
modificare
Estimarea rezultatelor:
Metode statistice,
indicatori,
standarde de calitate
Competenţa 2.:
Planifică
proiectul
Activităţi specifice:
Studii de piaţă,
analize de nevoi (SWOT),
contacte cu furnizorii de servicii şi produse,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
achiziţii de produse şi servicii în funcţie de
specificul proiectului.
Echipa de lucru:
Managerul de proiect,
echipa financiară,
specialişti pe diferite domenii,
responsabil achiziţii
Documente specifice:
Bordul de proiect,
planul de proiect,
listă de produse,
planul de iniţiere a proiectului
Competenţa 3.:
Implementează
proiectul
Rezultatul / rezultatele obţinute în urma finalizării
proiectului
Documentaţie de proiect:
Raport de sfârşit de etapă,
raport de progres,
registru de probleme,
recomandări de acţiune
Competenţa 4:
Monitorizează
proiectul
Riscuri de bussines şi de proiect
Surse de risc:
Asociate cu costurile,
programarea calendaristică
execuţia în toate fazele ciclului de viaţă
Documente specifice:
Registru de schimbări,
cerere de schimbare,
registru de riscuri,
plan de management al riscurilor
Analiza rezultatelor
Comparare cu estimările,
standarde,
beneficii obţinute
Feed-back
Reevaluarea activităţilor,
revizuirea procedurilor,
măsuri ameliorative
Competenţa 5:
Utilizează
software
specializat în
managementul
proiectelor
Aplicaţii software:
Programe de calcul tabelar,
de planificare,
de calcul simbolic şi statistic
Grafice, schiţe, şabloane /rapoarte de prezentare,
diagrame
Modulul Managementul proiectului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: fişe de lucru , proiecte.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore în anul II.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru pedagogi de recuperare.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Managementul proiectului.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri,
folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale, instrumente medicale, manechin etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul III, An II:
Titlul unităţii 8:
PSIHOLOGIE MEDICALĂ
Nota introductivă
Modulul Psihologie medicală face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Psihologie medicală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Psihologie medicală.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică -
semestrul I
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
8.1.Descrie obiectul şi metodele psihologiei medicale.
8.2.Determină interacţiunea proceselor psihice.
8.3.Explică structura personalităţii şi conexiunile intre personalitate şi boală
8.4.Abordează modificările psihologice specifice in funcţie de vârstă şi sex.
8.5.Analizează implicaţiile morţii asupra psihicului muribundului
8.6.Descrie metodele psiho-terapeutice.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Psihologie medicală
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
8 Psihologie
medicală
Competenţa 1.:
Descrie
obiectul şi
metodele
psihologiei
medicale.
Definirea psihologiei şi a proceselor psihice.
Compararea noţiunilor de psihologie generală,
medicală, psihopatologie şi psihiatrie.
Informare
explicare,
asigurarea bazei teoretice în problematica psihologiei
medicale
Competenţa 2.:
Determină
interacţiunea
proceselor
psihice.
Infrastructura sistemului psihic uman
Nivelurile de funcţionalitate ale vieţii psihice
Interacţiunea proceselor psihice si a nivelurilor de
funcţionalitate ale vieţii psihice conştient-subconstient-
inconştient.
Explicarea nivelurilor de conştiinţă în viaţa psihică
Competenţa 3.:
Explică
structura
personalităţii şi
Relaţia personalitate-boală - Caracteristici ereditare
şi sociale
Modalităţi de reactivitate - Noţiuni teoretice de
durere, suferinţă, anxietate, ipohondrie
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
conexiunile
intre
personalitate şi
boală
Competenţa 4.:
Abordează
modificările
psihologice
specifice in
funcţie de
vârstă şi sex.
Probleme psihologice specifice
Etapele,
stadiile,
rizele perioadelor dezvoltării de la copilărie la persoana
adultă
Probleme psihologice al vârstnicilor
Spiritul deontologiei personale a persoanelor vârstnice,
studiu de caz
Competenţa 5.:
Analizează
implicaţiile
morţii asupra
psihicului
muribundului
Modificări psihologice
Psihologia muribundului, atitudinea faţă de moarte,
sinuciderea, aspecte legate de vârstă.
Analiza morţii
Asistentul pentru ocrotirea persoanelor vârstnice în faţa
morţii, eutanasia
Competenţa 6.:
Descrie
metodele
psiho-
terapeutice.
Psihoterapii simple, psihoterapii complexe, ergoterapii,
socioterapii
Aspectele psihologice ale relaţiilor interpersonale
bolnav-vârstnic-asistent.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Psihologie medicală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică / semestrul I, 60 ore instruire practică – semestrul II.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Psihologia medicală .
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul IV, An II:
SOCIOLOGIE
Nota introductivă
Modulul Sociologie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea:
asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Sociologie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Sociologie.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Explică noţiunile teoretice ale sociologiei
2. Identifică elementele de sociologie a colectivităţilor de persoane vârstnice
3. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală
4. Descrie rolul cercetării sociologice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Sociologie
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
9. Sociologie Competenţa 1.:
Explică
noţiunile
teoretice ale
sociologiei
Conceptul de sociologie
Problematica şi funcţiile sociologiei
Apariţia şi dezvoltarea sociologiei
Noţiuni de antropologie, umanism, natură umană din
perspectivă socială,
Factori şi condiţii sociale
Relaţii individ societate
Competenţa 2.:
Identifică
elementele de
sociologie a
colectivităţilor
de persoane
vârstnice
Noţiunea de grup social
Caracteristici definitorii ale grupului
Grupuri sociale mici şi mari
Clasele sociale,
Status social
Rol social
Stratificare socială
Infracţiuni şi delicte casnice împotriva populaţiei
vârstnice
Maltratarea persoanelor vârstnice de către copii şi
susţinătorii legali ai acestora
Principalii factori de risc implicaţi în conduitele suicid
ale vârstnicilor
Incidenţa alcoolismului la persoanele vârstnice
Termenul de cultură, instituţie, cultură organizaţională
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 3.:
Analizează şi
sintetizează
datele de
sociologie
medicală
Aspecte sociale ale bolii
Rolurile sociale în relaţia terapeutică, pacient, asistent
medical, medic, familie,
Tipuri de relaţii profesionale de complementaritate,
potenţial conflictuale, conflict de roluri, surse de
conflict, stingerea conflictului
Comunicare verbală, nonverbală, limbaj, paralimbaj,
expresia facială, atitudini, posturi,
Persuasiunea, negocierea,
Reguli pentru pacient şi pentru asistentul medical.
Competenţa 4.:
Descrie rolul
cercetării
sociologice
Etapele cercetării sociologice: pregătirea cercetării,
culegerea informaţiilor, valorificarea informaţiilor
Observaţia sociologică, experimentul sociologic,
interviul sociologic, ancheta sociologică, sondaj de
opinie
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Sociologie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Sociologie .
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul V, An II:
ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Nota introductivă
Modulul Asistenţă socială face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea:
asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Asistenţă socială se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Asistenţă socială.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică dimensiunile asistenţei sociale din perspectiva asistentului pentru ocrotirea
persoanei vârstnice
2. Interpretează teoriile asistenţei sociale
3. Cunoşterea fundamentelor asistenţei sociale
4. Analizează instituţiile ce oferă protecţie specială persoanelor vârstnice
5. Aplicarea metodelor şi tehnicilor de intervenţie în asistenţa şi ocrotirea persoanelor
vârstnice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Asistenţă socială (120 de ore din care 60 ore teorie, 60
ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
12. Asistenţă
socială
Competenţa 1.:
Identifică
dimensiunile
asistenţei
sociale din
perspectiva
asistentului
pentru ocrotirea
persoanei
vârstnice
Tradiţii ale asistenţei sociale în România
- Dimensiunea teoretic-aplicativă a asistenţei sociale
- Asistentul social ca profesionist
Nivelurile asistenţei sociale - Asistenţa socială la nivel individual
- Asistenţa socială la nivel comunitar
- Asistenţa socială la nivel societal
Competenţa 2.: Interpretează
teoriile
asistenţei
sociale
- Teoria acţiunii sociale
- Teoria reţelelor
- Acţiunea din perspectivă semantică
- Teoria îngrijirii
- Teoria participării
- Teoria ataşamantului
- Teoria identităţii
- Teoria pierderii
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 3.:
Cunoşterea
fundamentelor
asistenţei
sociale
Sistemul de cunoştinţe
Sistemul de valori
Abilităţi şi deprinderi practice în asistenţă socială
Sistemul competenţelor practice
Sistemul de reguli şi exigenţe practice
Competenţa 4.:
Analizează
instituţiile ce
oferă protecţie
specială
persoanelor
vârstnice
Sistemul de asistenţă socială din România
Servicii
prestaţii
Instituţiile de asistenţă socială
la nivel local,
judeţean, şi
central
Instituţii de protecţie a persoanelor vârstnice
Cămine,
Cămine - spital
centre de zi
centre de îngrijire şi asistenţă, etc
Competenţa 5.:
Aplicarea
metodelor şi
tehnicilor de
intervenţie în
asistenţa şi
ocrotirea
persoanelor
vârstnice
Ancheta socială
Planul de interventie
Contractul de îngrijire
Observaţia,
Interviul,
Ecograma
Ecomapa, etc
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Asistenţă socială poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Asistenţă socială.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul VI, An II:
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Nota introductivă
Modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE face parte din pregătirea specifică din
anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE se regăsesc abilităţile din unitatea
de competenţa tehnică specializată EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică –
semestrul I
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
15.1.Defineşte educaţia pentru sănătate.
15.2.Identifică factorii care influenţează viaţa sănătoasă.
15.3.Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate.
15.4.Aplică programe de educaţie pentru sănătate.
15.5.Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
15. Educaţie
pentru
sănătate
Competenţa 1.:
Defineşte
educaţia
pentru
sănătate
Dimensiunile stării de sănătate
Definiţia sănătăţii, conceptul de sănătate şi boală,
piramida Maslow, dimensiunea fizică, dimensiunea
socială, dimensiunea ocupaţională, dimensiunea
emoţională, dimensiunea intelectuală, dimensiunea
spirituală, abordare holistică.
Determinanţii sănătăţii, grupele de determinanţi
(OMS), consecinţele problemelor de sănătate, stilul
de viaţă, modul de viaţă etc.
Relaţia dintre educaţia pentru sănătate şi
promovarea sănătăţii
Trecerea de la educaţia pentru sănătate la
promovarea sănătăţii (definiţii, mediul, calea spre o
sănătate mai bună, transmiterea cunoştinţelor şi
informaţiilor), implicarea tehnologiei, obiectivele
educaţiei, factorii de politică sanitară, promovarea
sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor (modele de
abordare, strategii preventive, categoriile
profilaxiei), rolul profesioniştilor de sănătate,
implicarea şi responsabilizarea populaţiei, rolul
mass-mediei.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 2.:
Identifică
factorii care
influenţează
viaţa sănătoasă
Stil şi mod de viaţă
~ Definiţii, stilul de viaţă sănătos, sănătate ca şi concept
pozitiv, comportamentul.
Caracteristicile stilului de viaţă
~ Consumul alimentar, consumul de substanţe potenţial
nocive pentru organism, igienă, mişcarea fizică,
conduita psihică, relaţionarea cu mediul social.
Dimensiunile modului de viaţă
~ Cadrul social (mediu social, condiţii de locuit, venit,
tip de familie), ocupaţia (tipul de activitate, locul de
muncă), tipul de consum (servicii de sănătate,
alimentar, cafea, ţigări alcool, droguri), petrecerea
timpului liber, atitudini, percepţii (faţă de religie, risc,
act medical şi de îngrijire, reguli şi norme, sex),
relaţii interpersonale (familie, prieteni, vecini).
Competenţa 3.:
Planifică
acţiuni de
educaţie
pentru
sănătate
Probleme de sănătate
Culegerea informaţiilor privind stilul de viaţă şi
modul de viaţă, indicatori utilizaţi pentru evaluarea
stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii vieţii,
caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viaţă
care pot afecta starea de sănătate, stabilirea
populaţiei ţintă.
Scop şi obiective
Charta de la Ottawa, politica O.M.S., obiective
generale, obiective particulare pe domeniile
specifice de aplicabilitate etc.
Strategii de intervenţie
Comunicarea în procesul de educaţie pentru
sănătate, implicarea profesioniştilor de sănătate,
promovarea sănătăţii prin mass-media, abordarea
comunităţii (echitate, activitate multisectorială,
participarea comunităţii), dezvoltarea modelelor de
educaţie pentru sănătate, cercetarea participativă,
stabilirea reţelei de instituţii pentru conlucrare,
stabilirea echipei, etc.
Competenţa 4.:
Aplică
programe de
educaţie
pentru
sănătate
Program de educaţie pentru sănătate
Definiţie, justificare, beneficiul comunităţii,
premise privind realizarea programului,
continuitatea programului, etape, resurse (umane,
materiale, financiare, informaţionale), mijloace de
comunicare, servicii de sprijin, obstacole, etc.
Documentaţie de program
Chestionare, rezultatele cercetării socio-medicale,
plan de acţiune, materiale de educaţie (scrise şi
audio-video), materiale de informare şi promovare a
programului.
Desfăşurarea programului
Riscuri de acţiune, riscuri de program, surse de risc,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
documente specifice, acţiuni conform obiectivelor,
respectarea planului de acţiune, comunicarea în
cadrul echipei, sistemul de informaţii, rapoarte de
etapă, recomandări de acţiune.
Competenţa 5.:
Evaluează
rezultatele
acţiunilor de
educaţie
pentru
sănătate
Comparare cu obiectivele propuse, standarde,
beneficii obţinute, schimbări ale comportamentului,
reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de
sănătate.
Reevaluarea activităţilor, revizuirea procedurilor,
măsuri ameliorative, gestionarea schimbărilor
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE poate fi parcurs în mod independent.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire practică semestrul I.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul VII, An II:
EDUCAŢIE SPIRITUALĂ
Nota introductivă
Modulul Educaţie spirituală face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Educaţie spirituală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Educaţie spirituală.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Explică noţiuni generale de dogmatică.
2. Interpretează noţiuni de morală creştină.
3. Corelează elementele de bază ale cultelor creştine
4. Justifică importanţa spiritualităţii şi misiunii.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Educaţie spirituală
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
16. Educaţie
spirituală
Competenţa 1.: Explică noţiuni
generale de
dogmatică.
- Revelaţia, Creaţia, Providenţa, Răscumpărarea,
Eshatologia.
- Crearea lumii (văzute, nevăzute) , Păcatul
(primordial), Providenţa dumnezeiasca si
desfăşurarea planului de salvare si de
îndumnezeire (sfinţire) al lumii
- Mântuitorul , Întruparea
Mântuitorului(Crăciunul), Întreita slujire a
Mântuitorului (Învăţător, Arhiereu, Împărat);
Jertfa Mântuitorului, Semnificaţia Întrupării si
Jertfei pentru fiecare om (in creştinism) / Idei
echivalente in celelalte mari religii ale lumii.
Competenţa 2.: Interpretează
noţiuni de morală
creştină.
- Familia in creştinism, mahomedanism, iudaism,
budism etc.
- Căsătoria privită în condiţia ei originală;
- Căsătoria sub aspect instituţional;
- Perspective interconfesionale;
- Datoriile soţilor in căsătorie;
- Datoriile părinţilor fata de copii;
- Aspecte negative ale relaţiilor din cadrul vieţii
conjugale (adulterul, divorţul, avortul);
- Valorile familiei in societatea moderna.
Competenţa 3.:
Corelează
elementele de
- Cultul religios.
- Originea cultului.
- Esenţa si forme de exprimare ale cultului religios
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
bază ale cultelor
creştine
in general.
- Termenii sau factorii cultului (cult de adorare / de
venerare).
- Scopul cultului.
- Locul de oficiere a cultului ( exemplu: biserica in
creştinism, moscheea in mahomedanism, sinagoga
in iudaism etc.)
Competenţa 4:
Justifică
importanţa
spiritualităţii şi
misiunii.
- Exprimarea in cadrul fiecărui cult creştin
(ortodox, catolic, evanghelic, protestant) si
necreştin.
- Slujbele si tainele bisericeşti (in creştinism) /
Rugăciunea (colectiva, individuala);
- Postul
- Cântarea ca forma de cult.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Educaţie spirituală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi o probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Educaţie spirituală.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul VIII, An II:
IGIENĂ ŞE EPIDEMIOLOGIE
Nota introductivă
Modulul Igienă şe epidemiologie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Igienă şe epidemiologie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Igienă şe epidemiologie.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Analizează noţiunile de igienă în interrelaţie cu sănătatea
2. Asigură microclimatul de lucru
3. Interpretează elementele de profilaxie şi protecţie
4. Aplică normele de prevenire a infecţiilor iatrogene
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Igienă şe epidemiologie
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
17. Igienă şe
epidemiologie
Competenţa 1.: Analizează
noţiunile de
igienă în
interrelaţie cu
sănătatea
- Ecologia ca ştiinţă, ramurile ecologiei.
- Igienă generală:
o Definiţie, ramuri, factori de mediu,
sol, apă, aer, radiaţii, habitat uman,
alimentaţie.
- Interrelaţie mediu-organism:
o Transmisie prin sol, apă, aer, radiaţii,
alimente
Competenţa 2.: Asigură
microclimatul de
lucru
- Cabinete, saloane, săli de tratamente, încăperi
etc.
- Temperatură, luminozitate, aerisire
corespunzătoare
- Sterilizarea aerului din încăpere cu (UV)
dezinfectarea materialelor (comprese, lenjerie de
pat)
- Lenjeria de pat, plosca, bazinetul, urinarul, tăviţe
renale, termometre maximale
- Echipament de protecţie: Halat, bonetă, mânuşi
de cauciuc, mască de tifon etc.
- Cabinet, dormitor, (paviment, mobilier), igiena
aerului, igiena solului, igiena apei, igiena
mediului etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 3.:
Interpretează
elementele de
profilaxie şi
protecţie
- Boli infecţioase, boli contagioase, boli parazitare
etc.
- Măsuri profilactice:
o Primare, secundare, terţiare
Competenţa 4:
Aplică normele
de prevenire a
infecţiilor
iatrogene
- Dezinfecţia, sterilizarea, asepsia, antisepsia,
spălarea frecventă a mâinilor
- Naturală, artificială (imunizări)
- Căi de transmitere:
- Directe (contact cu produsul infecţios)
- Indirecte: apă, sol, alimente, obiecte.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Igienă şe epidemiologie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Igienă şe epidemiologie.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul IX, An II:
NUTRIŢIA ŞI DIETETICA VÂRSTNICULUI
Nota introductivă
Modulul Nutriţia şi dietetica vârstnicului face parte din pregătirea specifică din
anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Nutriţia şi dietetica vărstnicului se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Nutriţia şi dietetica vrstnicului.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Recunoaşte principalele grupe de nutrienţi din alimente
2. Identifica nevoile nutriţionale la vârstnic
3. Aplică tehnici de alimentaţie şi hidratare.
4. Asigura respectarea regimului dietetic.
5. Promovează educaţia nutriţională a vârstnicului.
6. Asigură alimentaţie dietetică în funcţie de patologie
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Nutriţia şi dietetica vârstnicului
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
18. Nutriţia şi
dietetica
vărstnicului
Competenţa 1.: Recunoaşte
principalele grupe
de nutrienţi din
alimente
- Macronutrienţi - Glucide – definiţie, rol in organism
- Lipide – definiţie, rol in organism
- Proteine – definiţie, rol in organism
- Vitamine: vitamine hidrosolubile si
liposolubile - definiţie si exemple
- Apa: rol, distribuite in organism
- Săruri minerale: electroliţi, definiţie,
exemple (rol in metabolism)
- Grupe de alimente:
o Carnea si derivate de carne
o Laptele si derivate lactate
o Ouăle
o Cerealele
o Legumele, fructele
o Produse zaharoase
o Băuturi nealcoolice
o Condimente
Competenţa 2.:
Identifica nevoile
nutriţionale la
vârstnic
- Starea nutriţională:
- Indice ponderal
- Supraalimentaţie
- Subalimentaţie.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- Caşexie.
- Raţia calorică la vârstnic
o În repaus,
o În activitate
o În stare de boală.
- Metabolismul bazal. Încetinirea metabolismului
bazal; perturbarea metabolismului lipidic;
accentuarea catabolismului proteic; modificări în
metabolismul hidroelectrolitic (demineralizarea
scheletului).
- Scăderea necesarului caloric gradual cu 7,5-
10%; necesarul de nutrienţi: proteine 12%, lipide
28-29%, glucide58-59% din valoarea calorică a
raţiei zilnice.
- Necesar plastic:
o Glucide
o Lipide
o Proteine
o Apa
o Săruri minerale
o Vitamine.
- Dezechilibrul nutriţional
- Aspecte sociale alimentare
- Date antropometrice.
- Edentaţia.
- Interacţiunea dintre medicamente şi alimente etc
- Anorexia nervoasă
- Inapetenţă.
- Polifagie.
- Bulimia
- Obezitatea
- Caşexie
- Tulburari alimentare nespecifice
- Comportamente alimentare.
Competenţa 3.:
Aplică tehnici de
alimentaţie şi
hidratare.
- Căi de hidratare:
o Calea orală, calea rectală, calea
parenterală – intravenos, subcutanat
etc.
- Soluţii perfuzabile: Izotone, hipertone etc.
- Alimentaţie activă.
- Alimentaţie pasivă
- Alimentaţie artificială.
- Alimentaţie în sala de mese sau la masa în salon
/ cameră.
- Alimentaţia la pat.
- Alimentaţie prin sondă.
- Alimentaţia prin fistulă gastrică.
- Alimentaţia prin clismă.
- Alimentaţia prin perfuzie.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 4:
Asigura
respectarea
regimului dietetic.
- Dieta:
- Definiţie.
- Compoziţie.
- Principii de alimentaţie dietetică.
- Indicaţii.
- Contraindicaţii.
- Raţie alimentară echilibrată
- Dieta corespunzătoare vârstei şi stării
individului
- Orarul meselor
o Mese frecvente, 5-6 pe zi puţin
abundente; alimente pregătite cât mai
simplu şi cât mai proaspete;
prezentare atrăgătoare; ceaiul şi
cafeaua recomandate cu moderaţie.
- Regimuri dietetice:
o Regim hidric.
o Regim hidrozaharat.
o Regim hidrozaharat-lactat.
o Regim hipocaloric.
o Regim hipercaloric.
o Regim hipoproteic sau hiperproteic.
o Regim hipoglucidic sau hiperglucidic.
o Regim hipolipidic
o Regim vegetarian şi de crudităţi.
o Regim indicat în diabet.
o Regim hepatic.
o Regim renal.
o Regimuri speciale
- Principiile generale ale alimentaţiei dietetice
- Preferinţe alimentare
- Reacţiile organismului prin nerespectarea dietei.
- Identificarea obiceiurilor alimentare
nesănătoase.
- Meniuri dietetice.
- Foaia de alimentaţie:
o Document medical
o Principii de completare.
- Gastrotehnie:
- Definiţie.
- Scop.
- Caracterele alimentelor.
- Metode de păstrare, preparare şi conservare.
- Tehnici de gastrotehnie:
o Fierberea
o Înăbuşirea.
o Prăjirea
o Frigerea
o Coacerea
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
o Prepararea aluaturilor
o Prepararea sosurilor.
- Preparate culinare.
Alimente recomandate vârstnicilor:
o Lapte, produse lactate şi brânzeturi
slabe; carne de pasăre şi vită; peşte
slab; uleiuri şi margarină (unt foarte
puţin); paste făinoase; legume şi
fructe proaspete; legume preparate
sub diferite forme; preparate lichide
uşoare; băuturi nealcoolice; ceaiuri;
sucuri de legume şi fructe.
Alimente restricţionate vârstnicului:
Lapte, produse lactate şi brânzeturi grase; carne
grasă; preparate din carne grase şi afumate; grăsimi
animale; ouă şi maioneză; leguminoase uscate;
sosuri grase, rântaşuri; supe şi ciorbe cu smântână;
băuturi alcoolice tari; băuturi foarte dulci; dulciuri
bogate în zahăr rafinat; prăjituri şi torturi cu creme
şi frişcă; etc.
Competenţa 5:
Promovează
educaţia
nutriţională a
vârstnicului.
Stilul de viaţă sănătos:
- Definirea alimentaţiei sănătoase.
- Raţie alimentara echilibrata corespunzătoare
vârstei şi stării individului
- Piramida alimentaţiei
- Comportamentul alimentar
- Efectul consumului de alcool
- Efectele fumatului
- Efectul stresului
- Obiceiuri alimentare
- Combinarea alimentelor
Metode de educaţie:
- Conversaţie.
- Conferinţe.
- Prelegeri.
- Influenta mass–media
- Demonstraţii practice.
- Stabilirea echivalenţelor pentru un meniu / dietă.
- Educaţie pentru alegerea meniului specific
dietei.
- Meniu:
o Pentru persoane normoponderale: trei
mese principale şi două gustări (se
includ alimente recomandate); pentru
persoane cu exces ponderal: trei mese
principale şi două gustări bazate pe
legume şi fructe proaspete sau
prelucrate uşor şi sucuri din legume
şi fructe (la recomandarea şi
supravegherea medicului, cu repaus
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
la pat).
o Meniuri pentru mic dejun: meniuri
simple (băuturi calde, produse lactate
acide, unt, gem, dulceaţă, miere,
produse de panificaţie); meniuri
consistente (minuturi din ou,
minuturi din brânză, brânzeturi,
preparate din carne, legume, băuturi
răcoritoare, sucuri, apă).
o Meniuri pentru dejun: meniu simplu
(preparat lichide, preparat de
bază/mâncăruri, desert); preparate
semicomplete(gustare, preparat
lichide, preparat de bază/mâncăruri,
desert); meniu complet /consistent
(gustare, antreu, preparat lichide,
preparat din peşte; preparat de bază
/mâncăruri sau fripturi cu garnituri şi
salate, desert).
o Meniuri pentru cină: meniu simplu
şi meniuri complete (gustări, antreuri,
salate de crudităţi, preparate din
peşte, fripturi la grătar cu garnituri
asortate şi salate d sezon; dulciuri de
bucătărie, desert de cofetărie,
brânzeturi, fructe)
Competenţa 6:
Asigură
alimentaţie
dietetică în
funcţie de
patologie
- Diete:
- Boli digestive
- Boli cardiovasculare
- Boli hepatobiliare
- Boli renale
- Boli metabolice
- Boli endocrine
Preparate specifice:
- Fierbere.
- Coacere
- Înăbuşire.
- Frigere.
- Preparate naturale
Carne şi produse de carne 4-8%, lapte şi derivatele
lui 10%, oua 3-4%, grăsimi 12-17%, cereale şi
derivate ale lor 25-45%, legume şi fructe 17-18%,
zahăr şi produse zaharoase 7-8%, băuturi
nealcoolice 2-3%
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Nutriţia şi dietetica vărstnicului
poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să
ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Nutriţia şi dietetica vărstnicului. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea,
conversaţia, munca independentă, simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în
grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai
mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul X, An II:
BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE
Nota introductivă
Modulul BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE face
parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea
persoanei vârstnice.
În modulul BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE se
regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată BOLI INTERNE ŞI
INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică –
semestrul II.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
19.1.Identifică componentele şi funcţionalitatea serviciului medical
19.2.Analizează semnele şi simptomele specifice afecţiunilor medicale.
19.3.Corelează informaţiile specifice diferitelor afecţiuni medicale
19.4.Solicită intervenţii de prim ajutor în urgenţe medicale
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta:
BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
19. Boli interne
şi
intervenţii
în urgenţe
medicale
Competenţa 1.:
Identifică
componentele
şi
funcţionalitate
a serviciului
medical
Componentele serviciului medical
Reanimare medicală, saloane, laboratoare de
explorări funcţionale, oficiu, grup sanitar, cabinete,
secretariat etc.
Specialităţi medicale
Endocrinologie, hematologie, nutriţie şi diabet,
reumatologie, gastroenterologie, pneumologie,
cardiologie etc.
Metode de profilaxie
Condiţii de spitalizare, regulamente de ordine
interioară, substanţe dezinfectante şi antiseptice etc.
Competenţa 2.:
Analizează
semnele şi
simptomele
specifice
afecţiunilor
medicale.
Modalităţi de culegere de date
Interviu, observaţie clinică, cercetare documente
medicale, discuţii cu echipa de îngrijire, familie şi
aparţinătorii.
Semne clinice
Durere, dispnee, cianoză, edem, palpitaţii, tuse,
expectoraţie, hemoptizie, junghi toracic,
hipersalivaţie, hiposalivaţie, greaţă, vărsătură,
diaree, constipaţie, dureri, hemoragie, durerea,
tulburări urinare, simptome generale (nervoase,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
respiratorii, cardio-vasculare), cefalee, ameţeală,
lipotimii, dureri precordiale, inapetenţă, disfagie,
aspectul scheletului, amplitudinea mişcărilor,
durerea, tulburările senzoriale etc.
Explorări paraclinice
Radiologice, endoscopice, funcţionale şi de
laborator.
Competenţa 3.:
Corelează
informaţiile
specifice
diferitelor
afecţiuni
medicale
Criterii
Definiţie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaţii, principii de tratament, complicaţii
Afecţiuni ale aparatului respirator
Bronşite acute şi cronice. Congestii pulmonare.
Pneumonia francă lombară. Pneumoniile virotice.
Bronhopneumonia. Bronşectazia. Supuraţiile
bronho-pulmonare. Afecţiunile pleurei. Pleureziile.
Tuberculoza pulmonară. Astmul bronşic.
Afecţiuni ale aparatului cardiovascular
Afecţiunile endocardului. Afecţiunile miocardului.
Nevroza cu manifestări predominant cardio-
vasculare. Insuficienţa cardiacă. Afecţiunile
arterelor şi arteriolelor. Ateroscleroza. Afecţiunile
venelor. Hipertensiunea arterială. Hipotensiunea
arterială.
Afecţiuni ale aparatului digestiv şi glandelor anexe
Afecţiuni esofagiene, ulcer gastric, ulcer duodenal,
hepatita cronică, ciroza hepatică, pancreatita, colite,
enterocolite, litiaza biliară, colecistita, angiocolita
etc.
Afecţiuni metabolice şi de nutriţie
Diabet zaharat
Obezitate
Caşexie
Gută.
Carenţe vitaminice
Afecţiuni ale aparatului renal
Sindroame renale, glomerulonefrite, pielonefrite,
insuficienţa renală acută şi cronică, litiaza renală.
Afecţiuni hematologice
Anemii, leucemii, leucopenii, boala Hodgkin etc.
Afecţiuni endocrinologice
Boli ale glandei tiroide şi ale glandei paratiroide.
Boli ale hipofizei, epifizei, timusului,
suprarenalelor, gonadelor.
Afecţiuni reumatismale
Reumatism articular acut, reumatism degenerativ,
poliartrită reumatoidă.
Intoxicaţii
Cu baze, acizi, alcool metilic, alcool etilic,
barbiturice, CO2, benzină, sulfură de carbon,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
digitală, chinină, stricnină, metale, alimente,
veninuri.
Intervenţii specifice
Asigurarea materialelor şi instrumentelor
o Instrumente: ace, seringi, truse pentru puncţii,
sonde, echipament necesar oxigenoterapiei,
oftalmoscop, pensă linguală, seringă Guyon,
sursă oxigen etc.
o Materiale: mănuşi sterile, soluţii antiseptice,
soluţii spălături, trusă perfuzie, soluţii
perfuzabile, medicamente de urgenţă, inhalante,
aerosoli, comprese sterile, tampoane etc.
Pregătirea pacientului: o Psihică: informare, explicare, asigurarea
confortului psihic etc.
o Fizică: poziţie adecvată, igienă, alimentaţie etc.
Tehnici de îngrijire:
o Sondaj, spălătură gastrică, clismă, puncţii,
administrarea tratamentului general şi local,
inhalaţii, instilaţii, gargarisme, recoltări de
produse biologice şi patologice, reechilibrare
hidroelectrolitică, oxigenoterapie – ventilaţie
asistată, exerciţii respiratorii, aerosoli, tehnici
de relaxare, monitorizare, puncţia biopsică
hepatică etc.
Tratamente specifice: o Administrare de medicamente la recomandarea
medicului: anticoagulante, tonicardiace,
diuretice, vasodilatatoare, antihipertensive,
antiacide, anticolinergice, antibiotice,
antispastice, vitamine, fermenţi digestivi,
insulină.
Priorităţi de intervenţie: reechilibrarea
hidroelectrolitică, menţinerea funcţiilor vitale, a
stării de conştienţă, supravegherea funcţiilor
vegetative, profilaxia infecţiilor, prevenirea
complicaţiilor, hidratare, alimentare, igienă,
mobilizare, profilaxie, educaţie etc.
Educaţie pentru sănătate: regim igieno-dietetic,
regim de viaţă. Combaterea tabagismului,
combaterea poluării. Profilaxia TBC. Prevenirea
stresului. Alimentaţie raţională. Combaterea
alcoolismului, excitantelor. Hidratare corectă.
Prevenirea infecţiilor.
Competenţa 4.:
Solicită
intervenţii de
prim ajutor în
urgenţe
medicale
Urgenţe medicale
- Hemoptizia, şoc hipovolemic, şoc cardiologic, şoc
anafilactic, intoxicaţii, insuficienţa renală acută,
insuficienţa respiratorie acută, edem pulmonar acut,
infarctul de miocard acut, colica hepatică, colica
renală criza de astm bronşic, stopul cardio-
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
respirator etc.
Simptomatologie
- Hemoptizia, hematemeza, melena, dezechilibru
electrolitic, stop respirator, stop cardiac, durere
colicativă, dispnee paroxistică, greaţă, vărsături,
febră etc.
Elemente de gravitate
- Vârsta, terenul, timpul scurs până la aplicarea
îngrijirilor, coma, colapsul, şocul, insuficienţa
respiratorie acută, stopul cardiac etc.
Materiale necesare în urgenţe
- Trusă de urgenţă, sursă de oxigen, medicaţie
cardiotonică, analeptice respiratorii, trusă pentru
deşocare etc.
Intervenţii de prim ajutor
- Asigurarea repausului, poziţia, abordarea căi
venoase profunde, administrarea medicaţiei de
urgenţă specifică, resuscitare cardio-respiratorie,
dializă, reechilibrare hidroelectrolitică etc.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE poate
fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină
seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a partilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XI, An II:
Titlul unităţii 20:
BOLI CHIRURGICALE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE CHIRURGICALE
Nota introductivă
Modulul Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale face parte din
pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanei
vârstnice.
În modulul Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale se regăsesc abilităţile din
unitatea de competenţa tehnică specializată Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe
chirurgicale.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică componentele şi funcţionalitatea serviciului chirurgical
2. Analizează semnele şi simptomele specifice afecţiunilor chirurgicale.
3. Corelează informaţiile specifice diferitelor afecţiuni chirurgicale
4. Justifica intervenţii de prim ajutor în urgenţe chirurgicale
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
20. Boli
chirurgicale şi
intervenţii în
urgenţe
chirurgicale
Competenţa 1.:
Identifică
componentele şi
funcţionalitatea
serviciului
chirurgical
Componentele serviciului chirurgical :
Bloc operator, sală de pansamente,
saloane, oficiu, grup sanitar, cabinete,
secretariat etc.
Circuitul bolnavului, circuitul personalului
medical, circuitul de sterilizare etc.
Asepsia şi antisepsia
Definiţie, substanţe, metode de
asepsie şi antisepsie
Competenţa 2.: Analizează semnele
şi simptomele
specifice afecţiunilor
chirurgicale.
- Modalităţi de culegere date
o Interviu,
o observaţie clinică,
o cercetare documente medicale,
o discuţii cu echipa de îngrijire,
familie şi aparţinătorii.
- Semne clinice chirurgicale:
o Anorexie, greaţă, vărsătură,
regurgitaţie, eructaţie, pirozis,
meteorism, diaree, constipaţie,
hematemeză, melenă, rectoragii,
durere, febră, frison, hiperemie,
tumefiere, cefalee, tahicardie,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
dispnee, adenopatie, contractură
etc.
- Manifestări patologice:
o Deshidratare, anxietate, durere,
alterarea tegumentelor şi
mucoaselor, devalorizare,
intoleranţă la efort, risc de
infecţie, deficit nutriţional legat
de incapacitatea de a digera sau a
absorbi alimentele, deficit de
autoîngrijire, perturbarea stimei
de sine, alterarea imaginii
corporale, dificultatea sau refuzul
de a urma dieta, alimentaţie
inadecvată prin deficit etc.
o Vulnerabilitate, risc de accidente,
risc de infecţie, comunicare
ineficace la nivel senzoro-motor,
alterarea vocii, dispnee, obstrucţia
căilor aeriene, durere etc.
- Semne clinice ORL:
o Durere, inflamaţie, febră,
anosmie, edem, rinoree, dispnee,
hemoragie, disfonie, răguşeală,
disfagie, obstrucţie, parestezie
faringiană, afonie, hipoacuzie,
surditate, otoree, epistaxis etc.
- Semne clinice oftalmologice:
o Scăderea acuităţii vizuale,
durerea, reacţie pupilară,
fotofobie, diplopie, cecitate,
ochiul roşu, secreţii oculare.
Competenţa 3.:
Corelează
informaţiile specifice
diferitelor afecţiuni
chirurgicale
- Afecţiuni chirurgicale:
o Definiţie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaţii,
principii de tratament, complicaţii
- Patologie chirurgicală: patologia esofagului,
ulcerul gastric, neoplasmul gastric, ulcerul
duodenal, tumorile intestinului subţire,
enterite regionale (boala Crohn), rectocolita
ulcero-hemoragică, cancerul de colon,
diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinală,
cancer rectal, patologia ano-rectală,
patologia chirurgicala a ficatului şi căilor
biliare (ciroza, tumorile ficatului, abcesele
ficatului, chistul hidatic hepatic, litiaza
biliară, colecistita acută), patologia
chirurgicală a pancreasului (pancreatita
acută, cronică, neoplasmul de pancreas),
patologia chirurgicala a splinei, peritonita,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
herniile, eventraţia, evisceraţia, contuziile şi
plăgile abdomenului etc.
- Boala varicoasă şi hemoroidală.
- Infecţii chirurgicale acute şi cronice:
furunculul, hidrosadenită, abcesul cald,
flegmonul, erizipelul, gangrena gazoasă,
antraxul, tetanosul, septicemia, pioemia,
tuberculoza ganglionară, abcesul rece,
panariţiul etc.
- Afecţiuni chirurgicale ale vaselor şi nervilor
periferici. Leziuni traumatice ale vaselor şi
nervilor.
- Leziuni traumatice: fracturi, luxaţii, entorse
etc.
- Plăgi: definiţie, clasificare, manifestări,
pansament,
- Afecţiuni oRL
o Rinită, sinuzită, obstrucţie cu
corpi străini, adenoidită, polipoză,
stomatită, herpes, traumatisme,
faringită, laringită, otită,
mastoidită, furuncul conduct
auditiv extern, tumori etc.
- Afecţiuni oftalmologice o Miopie, hipermetropie,
presbitism, astigmatism, strabism;
afecţiuni inflamatorii şi infecţii
ale ochiului: blefarite, orjeletul,
dacriocistită, conjunctivită,
keratită, iridociclită; cataractă;
glaucom; traumatisme ale
ochiului şi corpi străini
intraoculari (contuzii, plăgi, arsuri
chimice, arsuri fizice, corpi străini
conjunctivali, corneeni,
intraoculari).
- Asigurarea materialelor şi instrumentelor
o Instrumente: trusa pentru puncţie,
trusă de pansat, sonde,
echipament necesar
oxigenoterapiei, oftalmoscop,
optotip, canulă traheală, sondă
laringiană, pensă linguală, stilet
butonat, seringă Guyon, specul
nazal, auricular, sursă aspiraţie,
sursă oxigen, sonde aspiraţie,
seringi etc.
o Materiale: câmp steril, mănuşi
sterile, soluţii antiseptice, soluţii
spălături, trusă perfuzie, soluţii
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
perfuzabile, medicamente de
urgenţă, inhalante, aerosoli,
comprese sterile, tampoane, meşe,
tampoane nazale, auriculare etc.
- Pregătirea pacientului:
o Psihică: informare, explicare,
asigurarea confortului psihic,
consimţământ etc.
o Fizică: poziţie adecvată, igienă,
alimentaţie etc.
- Tehnici de îngrijire:
o Sondaj, aspiraţie gastrică, clismă,
puncţii, aplicare pansamente
pregătirea preoperatorie, îngrijiri
postoperatorii, administrarea
tratamentului general şi local,
reechilibrare hidroelectrolitică,
tamponament nazal, auricular,
dezobstruarea căilor aeriene,
auditive, aspirarea secreţiilor
orofaringiene, laringiene,
spălături auriculare, inhalaţii,
instilaţii, gargarisme, puncţia
sinusurilor maxilare, paracenteză
auriculară, recoltări secreţii
nazale, buco-faringiene,
auriculare, tratament cu instilaţii
şi unguente oftalmice, recoltare
secreţie oculară, spălături oculare,
pansament ocular etc.
- Tratamente specifice:
o Administrare de medicamente la
recomandarea medicului:
anticoagulante, tonicardiace,
diuretice, vasodilatatoare,
antihipertensive, antiacide,
anticolinergice, antibiotice,
antispastice, vitamine, fermenţi
digestivi, insulină.
- Intervenţii specifice:
o Priorităţi de intervenţie:
reechilibrarea hidroelectrolitică,
menţinerea funcţiilor vitale, a
stării de conştienţă,
supravegherea funcţiilor
vegetative, profilaxia infecţiilor,
prevenirea complicaţiilor,
hidratare, alimentare, igienă,
mobilizare, profilaxie, educaţie.
etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
o Educaţie pentru sănătate: regim
igieno-dietetic, regim de viaţă.
Prevenirea infecţiilor.
Competenţa 4:
Solicita intervenţii
de prim ajutor în
urgenţe chirurgicale
Urgenţe chirurgicale:
Urgenţe traumatologice,
pneumotorax, hemoptizie gravă, şoc
hipovolemic, şoc traumatic, coma
hiperosmolară, muşcături de animale,
înţepături de insecte, arsuri,
hipotermie, accidente electrice,
politraumatisme craniene, de coloană
vertebrală, toracice, abdominale, ale
membrelor, sindromul de strivire etc.
Simptomatologie
Hemoptizia, hematemeză, melenă,
dezechilibru static şi dinamic,
motilitate voluntară, reflexe etc.
Elemente de gravitate
Vârsta, terenul, timpul scurs până la
aplicarea îngrijirilor, coma, colapsul,
şocul, insuficienţa respiratorie acută,
stopul cardiac, hipotermia severă etc
Materiale necesare în urgenţe
Trusă de urgenţă, sursă de oxigen,
medicaţie, trusă de pansamente etc.
Intervenţii de prim ajutor
Degajarea victimei, poziţia de
siguranţă, abordarea căi venoase
profunde, administrarea de
medicamente, recoltări, oprirea unei
hemoragii, hemostază, îngrijirea unui
politraumatizat, drenaj pleural,
măsuri de prim ajutor în arsuri grave,
degerături.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale poate fi parcurs în mod
independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de
următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Boli
chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale .
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XII, An II:
BOLI PSIHIATRICE
Nota introductivă
Modulul Boli psihiatrice face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanei vârstnice.
În modulul Boli psihiatrice se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Boli psihiatrice.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică simptomatologia psihiatrică specifică persoanelor vârstnice
2. Pregăteşte pacienţii pentru intervenţii şi intervenţii specifice afecţiunilor psihiatrice
3. Aplică îngrijiri specifice pacienţilor cu afecţiuni psihiatrice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Boli psihiatrice
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
22. Boli
psihiatrice
Competenţa 1.: Identifică
simptomatologia
psihiatrică specifică
persoanelor vârstnice
Modalităţi de culegere a datelor:
- Anamneză, observaţie clinică, cercetarea
documentelor medicale, discuţii cu
echipa de îngrijire, cu familia sau
aparţinătorii.
- Teste, chestionare etc.
Semne clinice specifice
- Tulburări de sensibilitate şi percepţie (iluzii,
halucinaţii), tulburări de atenţie, tulburări de
memorie, tulburările gândirii şi limbajului,
tulburările afectivităţii (depresia, anxietatea,
euforia etc.), tulburările activităţii, tulburările
instinctuale etc.
Obiective de monitorizare: senzaţia, percepţia,
atenţia, memoria, gândirea, limbajul,
afectivitatea, activitatea, instinctele etc.
Afecţiuni psihiatrice
- Criterii: definiţie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaţii, principii de
tratament, complicaţii
- Tulburări de personalitate (paranoică,
schizoidă, disociată, emoţional labilă,
histrionică, anxioasă (evitantă), dependentă
(astenică) etc.
- Nevrozele (anxioase, fobice, de conversie
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
etc.)
- Psihozele (ciclotimiile, schizofreniile,
psihozele acute etc.)
- Toxicomaniile
- Alcoolismul
- Demenţe etc.
Competenţa 2.:
Pregăteşte pacienţii
pentru intervenţii şi
intervenţii specifice
afecţiunilor
psihiatrice
Pregătirea pacientului
- Pregătire fizică: poziţie adecvată, igienă,
mobilizare etc.
- Pregătire psihică: informare, explicare,
asigurarea confortului psihic, obţinerea
consimţământului.
Intervenţii specifice
- Administrarea neurolepticelor, electroşocul,
ergoterapia, psihoterapia, psihanaliza,
resocializarea (funcţionarea in grup),
stabilirea de limite (graniţe), contenţia
mecanică.
Tratamente psihiatrice specific
- Tratamente medicamentoase
- Consiliere
- Psihoterapie
- Socioterapie
- Ergoterapie
Competenţa 3.:
Aplică îngrijiri
specifice pacienţilor
cu afecţiuni
psihiatrice
Îngrijiri specifice
- Hidratare, alimentare.
- Igienă
- Mobilizare.
- Îngrijirea pacientului imobilizat
- Prevenirea escarelor.
- Supravegherea funcţiilor vitale, a stării de
conştienţă
- Supravegherea funcţiilor vegetative
- Profilaxia infecţiilor,
- Prevenirea complicaţiilor.
Tratamente neurologice
- Medicaţie neurologică.
- Intervenţii chirurgicale
- Recuperare neuromotorie etc.
Intervenţii specifice bolilor psihiatrice
- Fizioterapie, kinetoterapie, socioterapie,
ergoterapie, consilierea familiei etc.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Boli psihiatrice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Boli
psihiatrice.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XIII, An II:
GERONTOLOGIE
Nota introductivă
Modulul GERONTOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanei vârstnice.
În modulul GERONTOLOGIE se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată GERONTOLOGIE.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică –
semestrul II.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
23.1.Defineşte gerontologia
23.2.Analizează domeniile de manifestare a procesului de îmbătrânire.
23.3.Selectează modificările determinate de îmbătrânirea umană.
23.4.Identifică problemele de sănătate la persoanele vârstnice
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: GERONTOLOGIE
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
23. Gerontologie Competenţa 1.:
Defineşte
gerontologia
Definiţia OMS a gerontologiei.
Senescenţa: definiţie, perioade
Cauzele îmbătrânirii
Scăderea natalităţii, progresele medicinii,
creşterea nivelului de trai.
Ameliorarea morbidităţii.
Ameliorarea mortalităţii.
Perioadele bătrâneţii
Clasificare cronologică: perioada de vârstnic,
perioada de bătrân, perioada de longeviv.
Clasificare medicală: îmbătrânirea fiziologică,
îmbătrânirea patologică – prematură, accelerată.
Competenţa 2.:
Analizează
domeniile de
manifestare a
procesului de
îmbătrânire.
Domenii
Psihologic
Social
Familial
Medical
Factori de influenţă
Somatici-ereditari,
Psihologici,
Socio-culturali,
Spirituali-religioşi
Bătrâneţea fiziologică
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Caracteristici fiziologice
Aptitudini psiho-motorii,
Aptitudini senzoriale
Abilităţi intelectuale
Bătrâneţea psihologică
Caracter diferenţial,
Nivel de îmbătrânire,
Caracteristici patologice
Competenţa 3.:
Selectează
modificările
determinate de
îmbătrânirea
umană.
Modificări senzoriale
Acuitatea vizuală, acuitatea auditivă, acuitatea
gustativă, acuitatea olfactivă, acuitatea tactilă,
sensibilitatea termică.
Modificări psihice
Diminuarea atenţiei, diminuare memoriei,
stereotipii, modificări de limbaj, modificări de
comportament, control emoţional.
Modificări fizice
Fizionomia, aspectul tegumentelor, mobilitate,
scăderea forţei musculare, modificarea
funcţiilor vitale şi vegetative etc.
Modificări biologice
Glicemie, colesterol, acid uric, uree, creatinină,
sideremie, proteinemie etc.
Competenţa 4.:
Identifică
problemele de
sănătate la
persoanele
vârstnice
Interviul, observaţia clinică, cercetarea
documentelor medicale, discuţii cu echipa de
îngrijire, familia si aparţinătorii.
Îmbătrânire fiziologică,
Îmbătrânirea prematură,
Sindrom de imobilizare,
Boală de retragere (pensionare),
Sociodependenţă etc.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul GERONTOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a partilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind GERONTOLOGIE.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XIV, An II:
OCROTIRE ŞI ASISTENŢĂ LA DOMICILIU
Nota introductivă
Modulul Ocrotire şi asistenţă la domiciliu face parte din pregătirea specifică din
anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Ocrotire şi asistenţă la domiciliu se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Ocrotire şi asistenţă la domiciliu.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Completează documentaţia de îngrijire la domiciliu
2. Asigură spaţiul corespunzător pentru vârstnici.
3. Asigură igienizarea spaţiului de locuit şi a vârstnicului.
4. Supraveghează starea de sănătate a persoanei asistate.
5. Gestionează resursele alocate asistenţei la domiciliu.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Ocrotire şi asistenţă la domiciliu
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
26. Ocrotire şi
asistenţă la
domiciliu
Competenţa 1.:
Completează
documentaţia de
îngrijire la
domiciliu
- Fişe de observaţie
- Planuri de intervenţie
- Date medicale de îngrijire
o Date culese de la pacient.
o Date culese de la echipa de îngrijire.
o Date familiale.
o Dale consemnate în documente medicale
- Modificări patologice
o Febră.
o Simptomatologie nou apărută.
o Hemoragie.
o Tulburarea stării generale.
o Tulburări de comportament.
o Durere etc.
Competenţa 2.:
Asigură spaţiul
corespunzător
pentru vârstnici.
Camera vârstnicului:
- Spaţiu igienic.
- Mobilier redus.
- Spaţiu de deplasare liber.
- Pat adaptat stării vârstnicului.
- Sistem de încălzire.
- Sistem de aerisire.
- Iluminat.
Mijloace de deplasare
- Baston,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- Cârje,
- Cadru,
- Cărucior cu rotile
- Miloace de suplinire: Ochelari, Proteze etc.
Mobilizarea
- Schimbări de poziţie.
- Efectele imobilizării.
- Mobilizarea persoanei vârstnice
Competenţa 3.:
Asigură
igienizarea
spaţiului de
locuit şi a
vârstnicului.
Norme de igienă:
Spălarea mâinilor, dezinfecţie, dezinsecţie,
deratizare, deparazitare
Echipamante şi materiale:
Dezinfectante, detergenţi, găleţi, cârpe, perii,
manuşi etc.
Igiena personală:
Baia parţială.
Duşul.
Baia generală la cadă.
Îmbrăcarea / dezbrăcarea asistatului.
Profilaxia escarelor
Igiena dentară etc.
Competenţa 4.:
Supraveghează
starea de
sănătate a
persoanei
asistate.
- Funcţii vitale:
o Temperatură, respiraţie, puls, T.A.
- Funcţii vegetative
o Diureză, scaun, vărsături, expectoraţie
- Comportamentul asistatului:
o Facies, stare psihică.
- Alimentaţi şi hidratare
o Aportul de alimente / lichide.
o Apetit
o Tulburări de apetit
o Diete.
o Restricţii alimentare etc.
Competenţa 5.:
Gestionează
resursele
alocate
asistenţei la
domiciliu.
Resurse materiale:
- Resursele sunt stabilite /alocate în conformitate cu
volumul şi tipul activităţilor din planul de îngrijire.
- Lenjerie de corp şi pat,
- Materiale de igienizare
Resurse fianciare
- Fondurilor băneşti.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Ocrotire şi asistenţă la domiciliu poate fi parcurs în mod independent. În
elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Ocrotirea şi asistenţa la domiciliu.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul V, An II:
KINETOTERAPIE
Nota introductivă
Modulul Kinetoterapie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Kinetoterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Kinetoterapie.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică tulburărilor de mişcare conform patologiei.
2. Alege programe de recuperare in funcţie de patologie
3. Planifica programe kinetice individualizate analizând eficienta lor si reacţiile
pacientului.
4. Aplică metode de kinetoterapie.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Kinetoterapie
(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
32. Kinetoterapie Competenţa 1.:
Identifică
tulburărilor de
mişcare
conform
patologiei.
Modalităţi de culegere a datelor
Anamneza, examen obiectiv, consultarea documentelor
medicale, discuţii cu familia sau aparţinătorii
Manifestări patologice
Poziţii vicioase globale si segmentare, tulburări de
statica si dinamica, tulburări de coordonare, tulburări
de orientare, tulburări respiratorii.
Competenţa 2.: Alege programe
de recuperare in
funcţie de
patologie
Evaluarea pacientului:
Bilanţ articular şi muscular
Aplicarea programului kinetic:
În funcţie de stadiul bolii şi obiectivele propuse
Efectuarea exerciţiilor kinetice:
În funcţie de obiectivele programului kinetic
Echipamente:
Pentru activitatea la sală mijloace fixe: spaliere,
banchete, saltele, bicicletă ergometrică, sisteme de
creştere a forţei musculare, sisteme pentru mobilitatea
articulară (scripetoterapie, mecanoterapie)
Programe kinetice:
Pentru relaxare, creşterea mobilităţii articulare,
creşterea rezistenţei musculare, creşterea coordonării,
controlului şi echilibrului, corectarea deficitului
respirator
Competenţa 3.: Pregătirea pacientului
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Planifica
programe
kinetice
individualizate
analizând
eficienta lor si
reacţiile
pacientului.
- Pregătirea psihica: informare, explicare, asigurarea
confortului psihic si obţinerea consimţământului.
- Pregătirea fizica: poziţie adecvata, igiena,
mobilizare, agitaţie, refuz de participare, entuziasm,
indisponibilitate fizică
Nevoile kinetice ale pacientului
- Tonifierea musculaturii, refacerea mobilităţii,
refacerea stabilităţii etc.
- Diagnostic starea funcţională a structurilor
- Stadiul evolutiv al bolii, diagnostic şi de nivelul
restant funcţional.
Tehnici kinetice
- Metoda Kabat – descriere, scheme, principii de
aplicare
- Metoda Babath – descriere, scheme, principii de
aplicare
Competenţa 4.:
Aplică metode
de
kinetoterapie.
Efectuarea tehnicilor kinetice:
- În funcţie de diagnostic,
- Starea funcţională a structurilor
Efectele mişcărilor pasive:
- Menţin sau cresc amplitudinea articulară,
- Menţin sau cresc excitabilitatea musculară,
- Determină contracţia musculară.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Kinetoterapie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Kinetoterapie.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XVI, An II:
ÎNGRIJIRI ESTETICE
Nota introductivă
Modulul Îngrijiri estetice face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Îngrijiri estetice se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Îngrijiri estetice.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Asigură igiena şi aspectul îngrijit al persoanei asistate
2. Aplică tehnici de îngrijire a unghiilor
3. Planifică şi execută intervenţii de îngrijire a pielii
4. Asigură îngrijirea picioarelor
5. Asigură o ţinută vestimentară adecvată
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Îngrijiri estetice
(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
33. Îngrijiri
estetice
Competenţa 1.:
Asigură igiena
şi aspectul
îngrijit al
persoanei
asistate
Igiena părului şi a pielii
- Spălarea părului –materiale necesare şi tehnică
Aspect îngrijit
- Coafarea. Pieptănarea. Perierea. Tunderea
Bărbierit
- Materiale necesare şi tehnică
- Întreţinerea bărbii şi mustăţii
Competenţa 2.: Aplică tehnici
de îngrijire a
unghiilor
Unghii cu probleme:
- Micoze, paraziţi, carenţe vitaminice, unghie
încovoiată
Îngrijirea unghiilor
- Tehnica îngrijiri unghiilor
Materiale de îngrijire
- Materiale specifice îngrijirii unghiilor
Competenţa 3.:
Planifică şi
execută
intervenţii de
îngrijire a pielii
- Faţă şi corp
- Tehnica de asigurarea igienei corporale
- Afecţiunile pielii:
- Micoze, alergodermii, eczeme, afecţiuni
inflamatorii
- Întreţinere corporală - Materiale de îngrijire şi întreţinere corporală
Competenţa 4.:
Asigură
îngrijirea
- Îngrijire şi întreţinere - Îngrijirea picioarelor
- Afecţiunile picioarelor:
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
picioarelor
- Picioare cu probleme: tulburări de circulaţie
periferică, tromboflebite, varicoză, piciorul
diabeticului, micoze
- Întreţinere corporală - Materiale de îngrijire şi întreţinere a picioarelor
Competenţa 5.:
Asigură o ţinută
vestimentară
adecvată
Alegerea şi purtarea veşmintelor
- Factorii care influenţează alegerea şi purtarea
veşmintelor
Probleme de dependenţă
- Ţinuta vestimentară şi problemele de dependenţă
Selectare estetică
- Accesorii vestimentare
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Îngrijiri estetice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Îngrijiri estetice.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Modulul XVII, An II:
TERAPII ALTERNATIVE
Nota introductivă
Modulul Terapii alternative face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Terapii alternative se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Terapii alternative.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Identifică terapii alternative.
2. Recunoaşte proprietăţile şi indicaţiile terapiilor alternative.
3. Participă la aplicarea terapiilor alternative.
4. Evaluează rezultatele terapiilor alternative aplicate.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Terapii alternative
(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
34. Terapii
alternative
Competenţa 1.: Identifică
terapii
alternative.
- Terapii alternative
- Terapie cu energizante naturale: cafea, aloe,
cătina, ginseng, gingko etc.
- Apiterapia: miere, propolis, lăptişor de matcă,
ceară, venin de albine
- Terapie cu uleiuri: uleiuri naturale, uleiuri
vegetale, animale, eterice.
- Terapia cu lumină: terapia în aer liber, terapia
cu lumini colorate, terapia cu laser rece.
- Terapia prin atingere – masaj, reflexoterapie
etc.
- Fitoterapia – terapia cu plante.
Criterii
- Indicaţii, acţiune, forme de aplicare, efecte
obţinute.
Competenţa 2.:
Recunoaşte
proprietăţile şi
indicaţiile
terapiilor
alternative.
- Proprietăţi
- Terapie cu energizante naturale: detoxifiantă,
stimulatoare, tonifiantă, revitalizantă etc.
- Apiterapia: antimicrobiană, antiinfecţioasă,
stimulatoare, antireumatică etc.
- Terapie cu uleiuri: stimulatoare, detoxifiantă,
stimulator al imunităţii etc.
- Terapia cu lumină: antiinflamatorie, antalgică,
antidepresivă etc.
- Terapia prin atingere: activarea circulaţiei
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
sanguine, relaxarea organismului, eliminarea
tensiunii nervoase etc.
- Fitoterapia: antiseptice, stimulatoare,
hipotensoare, diuretice, nutritive, protectoare
vasculare, tonice, antiinflamatoare, antitoxice
etc.
- Indicaţii
- Oboseală, depresie, agitaţie, febră, durere,
hipertensiune, caşexie, stres, tulburări de
memorie, convalescenţă, ameţeli, cefalee,
afecţiuni cardiovasculare, anemii, afecţiuni
reumatismale, crampe abdominale, inflamaţii,
astm bronşic, obezitate, menţinerea ritmului
circadian, activarea circulaţiei limfatice etc.
Competenţa 3.:
Participă la
aplicarea
terapiilor
alternative.
- Tehnici
- Administrare de lichide, tincturi, siropuri,
aerosoli, soluţii, tablete, capsule, preparate
culinare, masaj, reflexoterapie etc.
- Pregătire
- Psihică: informare, explicare, asigurarea
confortului psihic, consimţământ etc.
- Fizică: poziţie adecvată, igienă etc.
- Execuţia
- Terapie cu energizante naturale: administrare
de cafea, aloe, guarana etc.
- Apiterapia: administrare de tincturi, loţiuni,
aerosoli, unguente, supozitoare, tablete, capsule
etc.
- Terapie cu uleiuri: inhalante, uleiuri
administrate nazal sau prin piele (masaj,
comprese, băi).
- Terapia cu lumină: expunere la soare,
expunere la lumina colorată, etc.
- Terapia prin atingere – masaj - mângâiere,
petrisaj, răsucire, frecţionare, tapotament,
reflexoterapie etc.
- Preparate fitoterapeutice:
- Macerat, infuzie, decoct, tinctură, vin
medicinal, inhalaţie, băi fitoterapeutice,
comprese, oţeturi aromate, uleiuri medicinale,
siropuri, pudră.
Competenţa 4.:
Evaluează
rezultatele
terapiilor
alternative
aplicate.
- Aprecierea în funcţie de obiectivele stabilite - Realizat: simptomatologie specifică absentă
sau ameliorată, ameliorarea sau normalizarea
funcţiilor vitale, ameliorarea stării psihice,
modificarea comportamentului etc.
- Nerealizat: simptomatologie nemodificată sau
agravată.
- Reformularea obiectivelor
- Adaptate la capacităţile fizice ale pacientului
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
- Planificarea de noi intervenţii
- Adecvate stării pacientului
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Terapii alternative poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Terapii alternative.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Modulul XVIII, An II:
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Titlul unităţii 35:
ÎNGRIJIREA MURIBUNDULUI
Nota introductivă
Modulul Îngrijirea muribundului face parte din pregătirea specifică din anul II,
pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul Îngrijirea muribundului se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Îngrijirea muribundului.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:
1. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală.
2. Identifică problemele de dependenţă la pacienţii aflaţi în faza terminală.
3. Elaborează planul de îngrijire la pacienţi aflaţi în faza terminală.
4. Aplică intervenţii specifice fazei terminale, pacientului, familiei sau anturajului.
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.
Unitatea de competenta: Îngrijirea muribundului
(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr.
crt.
Unitate de
competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
35. Îngrijirea
muribundului
Competenţa 1.:
Analizează
semnele şi
simptomele
specifice
stărilor avansate
şi terminale de
boală.
Semne şi simptome
- Durere, inflamaţie, tulburări digestive (sete,
inapetenţă, astenie, greţuri, vărsături, arsuri,
constipaţie / diaree), tulburări urinare, leziuni
cutanate, (dermite, escare, prurit), tulburări
respiratorii, tulburări de somn, incontinenţa,
căderile, sindromul de imobilizare, tulburări
psihice, hipersensibilitate la frig, cald, lumină,
întuneric, la zgomot, linişte, mirosuri diverse etc.
Principii de îngrijire paleativă
- Acceptarea morţii ca un fenomen fiziologic;
- Ameliorarea simptomelor care perturbă stadiul
terminal ca unic scop terapeutic.
- Îngrijirea se va aplica pacientului şi familiei sau
anturajului.
- Susţinerea familiei în timpul doliului.
- Intervenţii specifice aplicate de echipa de îngrijire,
conform planului prestabilit.
Afecţiuni incurabile
- Definiţie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaţii, tratament.
- Cancerul, sida, avc, comele profunde, afecţiuni
cronice decompensate (respiratorii, cardiace, renale,
digestive etc.).
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Competenţa 2.:
Identifică
problemele de
dependenţă la
pacienţii aflaţi
în faza
terminală.
Modalităţi culegere date
- Interviu, observaţie clinică, cercetare
documente medicale, discuţii cu echipa de
îngrijire, familia şi aparţinătorii.
Sinteza informaţiilor
- Manifestări de independenţă, manifestări de
dependenţă, surse de dificultate – semne sigure
de moarte.
Manifestări
- Alterarea stării de nutriţiei, alterarea eliminării,
intoleranţă la activitate, alterarea mobilităţii,
alterarea integrităţii tegumentelor şi
mucoaselor, hiper sau hipotermie, modificări
ale mucoasei bucale, alterarea percepţiilor
senzoriale, tulburări de somn, afectare
spirituală, alterarea procesului de comunicare,
alterarea imaginii de sine, teama de abandon,
anxietate, teama de moarte etc.
Competenţa 3.:
Elaborează
planul de
îngrijire la
pacienţi aflaţi în
faza terminală.
- Obiective
- Îngrijiri igienice, îngrijiri alimentare, îngrijiri
spirituale, îngrijiri terapeutice etc.
- Priorităţi de îngrijire - Managementul durerii, controlul simptomelor,
acompaniamentul relaţional.
- Intervenţii specifice:
- Proprii: comunicare, hidratare, alimentare,
mobilizare pasivă, igienă, asigurarea calităţii
vieţii până la sfârşit, monitorizarea semnelor
vitale, acompaniament relaţional, susţinerea
familiei pe timpul doliului.
- Delegate: administrarea tratamentului
simptomatic general şi local, îngrijirea cavităţii
bucale, îngrijirea tegumentelor, îngrijirea
escarelor etc.
Competenţa 4.:
Aplică
intervenţii
specifice fazei
terminale,
pacientului,
familiei sau
anturajului.
Materiale şi instrumente
Trusă de perfuzie, ace, seringi, branule, soluţii
perfuzabile, sonde, pampers, medicamente specifice
combaterii durerii, materiale pentru efectuarea toaletei,
materiale pentru captarea dejectelor etc.
Susţinere pacientului
- Susţinere psihică: informare, explicaţii, asigurarea
confortului psihic
- Susţinere spirituală: confesiune, spovedanie, sfânta
euharistie, maslu.
- Susţinerea juridică – testament etc.
- Susţinere fizică: poziţie adecvată, igienă, etc.
Intervenţii specifice
Asigurarea igienei, asigurarea liniştii, izolarea,
asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale, asigurarea
satisfacerii nevoilor juridice etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul Îngrijirea muribundului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind Îngrijirea muribundului.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
2. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997.
3. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
4. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
5. Bergfeld, D. - “Ghid urgenţe medicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
6. Blaj Lazăr – „Mica enciclopedie a sănătăţii – terapie naturistă” Editura Niculescu,
Bucureşti, 1998.
7. Bocârnea, Constantin - “Boli infecţioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
8. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996.
9. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
10. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura Viaţa Medicală, Bucureşti, 1994.
11. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000.
12. Bucătaru Mihaela – Dicţionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,
Iaşi, 2005
13. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
14. Clocotici, Lucreţia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura
medicală, Bucureşti, 1997.
15. Clocotici, Lucreţia - “Profesia de asistentă medicală” – etică –, Editura Info-Team,
Bucureşti, 1996.
16. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
17. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000.
18. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităţi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
19. Huber, V. - “Psihoterapiile”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
20. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994.
21. Ionescu-Târgovişte - “Diabetologie modernă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.
22. Ivan, Măriuca - “Conducere şi administraţie în nursing”, Editura Viaţa românească,
Bucureşti, 1997.
23. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
24. Mănescu, Sergiu - “Igiena”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
25. Mănuilă l., Mănuilă A., Nicoulin M. – „Dicţionar medical”, Editura Ceres, Bucureşti,
1998.
26. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.
27. Mincu, M. - “Engleză pentru învăţământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996.
28. Mogoş, Viorel - “Alimentaţia în bolile de nutriţie şi metabolism”, vol I, Editura Info-
Team, Bucureşti, 1995.
29. Mogoş, Viorel - “Nutriţie şi dietetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.
30. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994.
31. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.
32. Năstoiu, Ioan - “Mic dicţionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti, 1994.
33. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.
34. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998.
35. Purice, Simion - “Clinica medicală - Analize şi sinteze”, vol I, vol II, vol III, Editura ALL,
Bucureşti, 1993.
36. Răşcanu, Ruxandra - “Psihologia şi asistenţa socială’, Editura Ştiinţă şi Tehnică,
Bucureşti, 1996.
Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice
37. Sbenghe Tudor – „Recuperarea medicală la domiciliu bolnavilor”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1996.
38. Steiner, Mănăstireanu - “Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-
Team, Bucureşti, 1996.
39. Stroescu. Valentin - “Farmacologie”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
40. Titircă, Lucreţia - “Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului”, Editura Viaţa medicală, Bucureşti, 1996.
41. Titircă, Lucreţia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenţi medicali
(III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
42. Titircă, Lucreţia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
43. Titircă, Lucreţia - “Urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
44. Titircă, Lucreţia - ”Urgenţe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti,
1994.
45. Titircă. Lucreţia - “Ghid nursing”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
Recommended