View
236
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 1/25
-BALNEOCLIMATOLOGIE-
20-02-2009
Curs nr. 1
Introducere
Balneologia = este un domeniu ştiinţific conectat medicinei; în
România fiind introdusă de balneoclimatologie şi fizioterapie !e foloseşte
în noţiunile geografice termenul de staţiune balneoclimatică şi nu
balneoclimaterică
!taţiunile balneoclimatice au rol de oprire a "iciilor ca tabagismul
sau alcoolismul; rela#are fizică şi psi$ică; ca nucleu de acti"ităţiindi"iduale; loc în care se poate determina unitatea familiei etc
!taţiunile balneare climatice sunt legate de 2 componente% cea a
cadrului natural & redate de climă şi de resurse minerale 'iz"oare şi ape
termale(
!taţiunile clasice sunt distribuite geografic după starea climatică ce poate fi fa"orabilă practicării acestui tip de turism& 'zonele temperate de tip
continentale şi c$iar oceanice(& des întâlnire în zonele depresionare şi
montane
Curs nr. 2
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 2/25
Concepte ale balneoclimatologiei
balneum 'lat( ) baie;logos 'gr( ) studiu;
balneologie 'fr( ) balneologie;
*+,./,/1. sf ramură a medicinei care studiază acţiunea
profilactică şi curati"ă a apelor termale sau minerale şi a nămolurilor
,34+5/,/1. sf ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiereaclimei de pe glob şi cu importanţa ei pentru "iaţa organică
4etodele de tratament în cura balneară%
-metodele terapuetice in medicina sunt grupate in 6 categorii%
a metode artificiale& care încearcă înlăturarea bolilor prin inter"enţiile
c$irurgicale;
b substituţia& înlocuirea unor substanţe "itale din organism care sunt
produse în cantităţi insuficiente 'insulina(; înlocuirea unor organisme
afectate cu organizări artificiale;
c dirijarea funcţiilor & 'farmatoterapia sau dietoterapia(& făcând parte şi
cura internă;
d factorii naturali& în staţiunile climatice +ceasta terapie poate fi grupată
în 7 categorii de cură%
- cură profilactică;
- cură terapeutică;
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 3/25
- cură de recuperare
urele de recuperare în staţiunile balneoclimatice sunt a#ate pe
următoarele direcţii%- recuperarea afecţiunilor sistemice locomotore;
- recuperarea afecţiunilor neurologice;
- eficienţa foarte mare& recuperarea şi tratarea afecţiunilor cardio"asculare;
- afecţiuni-crono-respiratorii
8-07-2009
Curs nr. 3
rincipalii factori naturali pe care se bazează cura balneoclimatică%
- apele minerale şi termale;
- lacuri cu valenţe terapeutice;
- nămolurile terapeutice;
- gazele terapeutice;
- litoralul marin;
- clima.
1. Apele minerale
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 4/25
onform acestora& apa minerală este considerată o apă ce pro"ine
dintr-o sursă naturală& cu un anumit conţinut de săruri minerale şi
microelemente +ceasta are o componenţă constantă în raport cufluctuaţiile ciclice anuale
onţinutul acestora în săruri trebuie să fie de cel puţin :000 mgl
<e asemenea& este considerată apă minerală& apa care are un conţinut de
cel puţin 20 mg /2l entru utilizarea lor în scop terapeutic& apa
minerală trebuie sa fie pură din punct de "edere bacteriologic& sa aibăacţiune terapeutică demonstrată şi un debit suficient de mare
>n funcţie de aceasta& apele termale apele termale sunt clasificate
după temperatură în următoarele
categorii%
- hipotermale '5 20-7?@(;
- izotermale '5 7?-6:@(;
- hipertermale '5A6:@(
!taţiuni cu ape termale% Panukkale '5urcia(& ermopile 'recia(&
!ajduszoboszb 'Bngaria(& !eviz sa +pele termale pro"in din mai multe
surse& de foarte multe ori acestea combinându-se în apariţia unui iz"or%
- apele de profunzime& pro"in din apa de condensare a magmelor "ulcanice
denumite şi ape Cu"enile; intruziunile magmatice ce se răcesc la adâncimi
mari în scoarţa terestră produc apa Cu"enilă deoarece cristalizarea
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 5/25
magmelor pune în libertate constituenţi "olatili& preluaţi de apele de mare
adâncime
- apele de suprafaţă& cele pro"enite din precipitaţii înfiltrate în sol şimineralizate la ni"elul formaţiunilor geoc$imice& cunosute şi sub
denumirea de ape "adoase +pa meteorică este lipsită de săruri minerale
dar se încarcă în ascendenţă din atmosferă cu /2& /7& & ceea ce îi
asigură o reacti"itate ridicată faţă de rocile cu care "in în contact cu scoarţa
terestră- apele fosile& pro"in din pânze subterane capti"e formate în perioadele
geologice foarte "ec$i rincipala problemă ale acestor ape este că nu pot fi
regenerabile / altă clasificare este cea după viteza apei în subteran%
: ape cu dinamică mare& cu o circulaţie rapidă ce nu permite o
mineralizare comple#ă de cele mai multe ori acestea fiind ape
bicarbonatate Diteza ridicată a acestor ape nu permite dizol"area iodului
sau bromului c$iar dacă acestea sunt prezente în rocă
2 ape cu dinamică medie& sunt apele sulfatate calcice şi magneziene
7 ape cu dinamică redusă& care au timp să dizol"e iodul sau bromul
Clasificarea fizico-cimic! ale apelor minerale
lasificările româneşti încadrează apele minerale sub aspect fizico-
c$imic în 7 grupe%
- apele oligominerale 'in cantiatte redusa( cu un conţinut mai mic de : gl
de substanţe dizol"ate +pele oligominerale sunt de foarte multe ori şi ape
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 6/25
termale care sunt utilizate în cura e#ternă 'ălani * Eeli#& eoagiu *ăi(
+pele oligominerale reci sunt utilizate în cura internă la ălimăneşti&
/lăneşti& !lănic 4oldo"a şa& iar pe plan e#tern sunt cunoscute ape deacelaşi tip în 3talia 'Eiuggi(& +puania& *ormio(& în Eranţa sunt cunsocute
apele minerale de la ."ian& în masi"ul centr fr 'eris& !aint-errier(&
e$ia 'Foac$imo(& BG '*ot$(
a efecte terapeutice aceste ape au efect rela#ant pentru sistemul
muscular şi furnizeazî eliminarea sărurilor din organismapele carbogazoase& au un conţinut de cel puţin : gl /2; apele
carbogazoase simple sunt rare >n România '*uziaş& *orsec& *iborţeni(; pe
plan e#tern sunt cunoscute cele din Rusia 'Gislo"odsH(& Eranţa 'Dals les
*uins(& 3talia 'ellegrino(& ermania '*ad *rucH$nan( rincipala utilizare
terapeutică în cura internă este pentru afecţiunile gastrice& intestinale&
pancreatice şi biliare& iar în cura e#ternă au rol "asodilatator şi $ipotensi"
rincipala "alenţă terapeutică este pentru bolile cardio"asculare
apele alcaline& conţin cel puţin : gl bicarbonat de sodiu& acestea sunt
folosite în special în cura internă& făcând parte apele de la âangeorz *ăi şi
Ialnaş *ăi sau din Eranţa 'Dic$J(& Rusia '*orConi(& ermania '.ms(& 3talia
'3sc$ia( +ceste ape sunt eficiente în reducerea acidităţii stomacale şi
scăderea colesterolului
apele alcalino-feroase& au conţinut de A : gl substanţe dizol"ate în care
predomină şi anionul bicarbonic& precum cationii de a şi 4g >n România
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 7/25
sunt prezente la ,ipo"a& Kizin& *orsec şi sunt indicate pentru cura internă
în tratarea stărilor alergice& a dermatozelor şi a tulburărilor în metabolismul
aapele feruginoase& au un conţinut de cel puţin :0 mgl Ee& acestea trebuie
încarcate suplimentar cu /2 care preîntampină precipitarea Ee după
îmbuteliere ,ocalizate la *ăile 5uşnad& Datra <ornei& pe plan e#tern în
*elgia '!pa(& ermania '*rucH$nan( +ceste ape feruginoase au acţiune
benefică asupra bolilor metaboliceapele arsenicale& 0&8 mgl arseniu& în România 'o"asna(; pe plan e#tern
se găsesc în 3talia 'azzuoli(& ermania '*ad <urcH$eim(
apele clorurate sodice& cu o concentraţie de : gl clorură de sodiu şi sunt
indicate în special în cura internă& localizate în regiunile salifere din
subcarpaţi sau în 5ransil"ania& iar pe plan e#tern în ermania '*aden
*aden(& Eranţa '4ontecaltini( +ceste ape stimulează circulaţia periferică
şi au acţiune terapeutică asupra mucoasei interne respiratorii
apele iodurate& au un conţţinut de : mgl iod& în ţara noastră '/lăneşti&
o"ora& ălimăneşti( +ceste ape reglează acţiunea glandei tiroide şi
inter"in în metabolismul grăsimilor
apele sulfuroase& au un conţinut de cel putin : mgl sulf titrabil& aceste ape
sunt folosite în cura e#ternă& în concentraţii ridicate fiind periculoase în
cura internă +ceste ape pro"in din depozite de gips sau bitum& dar pot
pro"eni şi din acţiuni reducătoare e#ercitat de bacterii asupra substanţelor
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 8/25
organice !unt limpezi şi incolore la iz"or dar în contact cu aerul&
$idrogenul sulfurat se o#idează& ceea ce duce la precipitarea sulfului% 3aşi
'icolina(& Ierculane '* Ierculane(& ucioasa& iar pe plan e#tern sedetermină cele din ermania '+ac$en(& Eranţa 'Briage(; printre efectele
terapeutice se remarcă stimularea secreţiei biliare& stimularea pancreasului
şi al acţiunii inflamatorii
apele sulfatate& conlin sulf în formă o#idată utilizată în cura internă; e$ia
'Garlo"J DarJ(& Eranţa 'Ditrel( +cestea pro"in din depozite bogate în gips&iar principalele efecte constau în stimularea secreţiei $epatice
apele radioactive& eficiente în problemele sistemului endocrin
"ro#$c%ia #e ap! mineral!
>n România producţia de apă minerală naturală în 2008 era de :02:
mil l& faţă de :2 mil l în :992& cu un consum mediu de apă de cca ?
lpers toate aceste statistici ce arată că producţia actuală este mai mare faţă
de trecut nu reprezintă altce"a decât o cifră care este de 7 ori mai mica faţă
de statele "estice europene
+pele minerale din România& grupate în 9 areale geoc$imice%
- pod. moldovenesc& Daslui '<rânceni(& 3aşi 'icolina& !trunga&
Răducăneni(;
- "obrogea& ape mezotermale '4angalia(;
- c. #om$nă& cu pânze freatice minerale în preaCma lacurilor sărate *ărăgan
'+mara& , !ărat(;
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 9/25
- %. &rientali cu 7 zone& respecti" depresiunea pericarpatică '/glinzi&
*ălţăteşti& 5g /cna(& unitatea flişului& aria mofetică legată de lanţul
"ulcanic- %. 'eridionali& sunt reduse& dar principalele regiuni '* Ierculane& şa(;
- depr. (etică& ape minerale din sedimentarul regiunilor respecti"e& de la
/lăneşti& o"ora& ălimăneşti& ăciulata& ozia;
- mţ. )puseni& cu ape minerale legate de depozite de calcar cum sunt cele
de la 4oneasa& eoagiu *ăi;- depr. ransilvaniei& cu ape de mineralizaţie salină& !o"ata& /cna !ibiului&
/cna 4ureş etc;
- c. de *est & localităţi principale în apropierea surselor de apă termală& *ăile
Eeli#& *ăile L: 4aiM& ălacia& !atu 4are
:7-07-2009
Curs nr. 4
&. Lac$ri c$ 'alen%e terapae$tice
!unt date de%
limane maritime ', 5ec$irg$iol(& caracterul lor terapeutic& este dat de
prezenţa unor pelicule de apă dulce la suprafaţa pro"enită din alimentarea
plu"ială şi orizonturile din profunzime care au o salinitate ridicată;
limane fluviale sau lacuri de c$mpie& componenţa c$imică a acestor lacuri
depinde de solul din bazinele de alimentare <e multe ori fundul lacului
este format din argile care înpiedică înfiltrarea apelor din pânza freatică şi
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 10/25
pot conţine şi apă din depozite geologice mai "ec$i şi pe fundul acestor
lacuri datorită unor dinamici reduse se pot depune mâluri sapropelice;
limane formate +n masivele de sare& proprietatea cea mai importantă aacestor lacuri pro"ine din procesul de $eliotermie& care este specific şi
constă în încălzirea puternică a stratului superficial care este si mai dur ce
poate aCunge la 6-0@ până la adâncimi de 2 m şi c$iar de ?0@ până la
2-7 m +ceastă proprietate este dată de căldura specifică ridicată a sării a
cărei concentraţie poate aCunge şi la 20N faţă de salinitatea mărilor careeste de 7-60N
(. N!mol$rile terape$tice
Btilizarea ştiinţifică a acestor nămoluri a fost fundamentată prin
analize c$imice abia începând în sec OD333 riteriile de clasificare şi
indicaţiile terapeutice fiind puse la punct în anii P70 5oate sedimentele şi
pământurile cu prorietăţi terapeutice& poartă denumirea de peloid& acestea
sunt substanţe ce se formează în condiţii naturale sub influenţa factorilor
geoecologici şi care în stare indi"izată şi în amestec cu apa sunt folosite în
practica medicală sub formă de băi sau proceduri locale !edimenetele cu
proprietăţi terapeutice se pot depune fie în mediul lic$id 'nămolurile
sapropelice şi nămolurile de iz"or(& fie se pot forma în mediul aerian prin
dezagregarea unor minerale sau roci >n structura nămolurilor se disting 7
faze%
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 11/25
- faza solidă& ce cuprinde substanţe minerale şi organice care se găsesc în
stare coloidală !c$eletul solid al nămolului este constituit dintr-o structură
cristalină compusă din săruri insolubile în apă 'sulfatate sau silicate( şi ostructură argiloasă formată din dio#izi de siliciu şi cantităţi mici de o#izi;
- faza lichidă& reprezentată de soluţia apoasă a substanţei solubile organice
şi anorganice care îmbină spaţiile din particulele solide;
- faza gazoasă& reprezentată de $idrogen sulfurat& /2& metan sau $idrogen
propriu-zis;>n funcţie de origine e#istă mai multe categorii de nămoluri%
nămolurile sapropelice& sunt nămoluri negre& sulfuroase produse în urma
proceselor de putrefacţie în lipsa
/2 !e formează în bazinele ac"atice cu o dinamică redusă a apelor de
profunzime ămolurile acestea au o parte lic$idă clorurată sulfatată sau
carbonatată şi o parte solidă compusă din roca de bază a bazinului& cu fito
şi zooplancton şi c$iar materiale solide aduse de "ânt / categorie a
acestora este prezenţa $idrogenului sulfurat& a cărui acţiune a o#izilor de
Ee& conduce la formarea $idrosulfurii de Ee& care dă amestecul de culoare
neagră >n România cele mai cunoscute nămoluri sapropelice sunt cele de
la 5ec$irg$iol& +mara şi , !ărat& nămoluri fosile de la !o"ata şi /cna
!ibiului precum şi nămolurile din 4 eagră ele mai mari rezer"e de
nămoluri sunt în bazinele marine
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 12/25
nămolurile de izvoare minerale& acestea iau naştere la emergenţa unor
iz"oare prin sedimentarea sărurilor
pe care acestea le conţin Eaza lor solidă depinde de mineralizarea acestor ape& cele mai cunoscute iz"oare din ţara noastră sunt cele de la !ângeorz
*ăi
turbele& sunt forme de trecere de la lemn la cărbune cu "ârstă cuaternară&
fiind compuse din humus şi materiale vegetale& >n stadiul de descompunere
sau de mlăştinire +u culoare brună şi se formează în regiunile mlăştinoasesau cu pantă redusă ele mai mari rezer"e de turbă din România sunt
concentrate in depr /rientali
Caractere balneare ale peloizilor
în afara componentelor c$imice aceste nămoluri trebuie să aibă şi o
capacitate mare de fi#are a apei& trebuie să fie plastici cu dispersie bună&
densitate ridicată& capacitate mare de absorbţie şi de reţinere a căldurii;
peloizii sunt de obicei bazici a"ând un $ de 9-:0;
proprietăţile terapeutice sunt determinate de componentele c$imice&
organice şi anorganice& solubile ce pot străbate bariera cutanată şi pot
constitui subtanţe capabile să inter"ină în metabolismul celular
ămolurile au şi un conţinut ridicat de "itamine ce pot acţiona ca
factori densibilizanţi& antialergici antiflamatori prin acţiune bactericidă;
>n România staţiunile care folosesc peloizi în cura balneară sunt
+mara& *alta +lbă& , !ărat& 5ec$rg$iol pentru nămoluri sapropelice;
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 13/25
o"asna& D <ornei& pentru turbă; o"ora& /cna !ibiului şi iarăşi o"asna
pentru nămolurile minerale
). Gazele terape$tice
ro"in din emanaţii naturale ce sunt specifice manifestărilor
"ulcanice şi post "ulcanice cunsocute şi sub denumirea de ultimele forme
de "ulcanism rincipalele gaze libere emanate în aceste situaţii sunt /2& & $idrogenul sulfurat& metanul şi c$iar gaze rare +zotul nu lipseşte din
nici o degaCare de gaze libere fiind prezent atât în degaCările puternice de
/2 din regiunile "ulcanice sau cele de metan din câmpurile petroliere sau
de gaze naturale +zotul nu are proprietăţi terapeutice& cel mai important
gaz fiind /2& care apare în regiunile "ulcanice reprezentând ultima formă
de manifestare a "ulcanismului .manaţiile de /2 sunt cunoscute sub
numele de mofetî; e#istă 2 tipuri de mofete%
naturale& ce constau în captarea gazului emanat şi folosirea lui ca atare în
scop terapeutic& în încăperi special amenaCate ce permit manifestarea
gazului;
prin e,tractia de /2 este obţinut din apele minerale carbogazoase
Bneori mofetele pot fi asociate cu emanaţii sulfuroase& caz în care
sunt cunsocute sub denumirea de sulfatare >n galerii subterane& s-au
e#ca"aţii naturale dacă atmosfera este suprasaturată în "apori de apă
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 14/25
putâand apărea unele mofete naturale ele mai cunoscute mofete din
România sunt cele de la o"asna; cele mai recomandabile mofete pentru
curele terapeutice sunt cele cu /2& dar cele cu ape minerale carbogazoasesunt cu mult mai eficiente în cazul curelor interne sau e#terne rincipalele
efecte terapeutice rezultă din efectul ce-l au asupra "aselor dilatatoare&
recomandate în special pentru afecţiunile cardio"asculare şi locomotorii
20-07-2009
Curs nr. 5
*. +a#ioacti'itatea
Radiţia naturală pe care o pot prezenta apele minerale şi gazele
mofetice este cauzată de izotopi radioacti"i ce pot fi dizol"aţi în apa din pânza freatică sau în gazele care difuzează sau emană din rocă
.lementele radioacti"e deţin factori instabili şi emit radiaţii nucleare
alfa şi gama +ceste radiaţii au capacitate de a ioniza elemente gazoase şi
pe cele solide& acti"ează $idrogenul& descompune apa& proces care stă la
baza acţiunii lor farmaceuticeRadiaţia naturală este cauzată în cea mai mare parte de dezintegrarea
uraniului şi a radiului
Braniul este concentrat în depozite geologice& urme de cantităţi
foarte mici găsindu-se în toate apele naturale de adâncime
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 15/25
Kăcămintele de origine biologică au o capacitate ridicată de
absorbţie faţă de uraniu oncentraţia ma#imă în apa de băut este de
Q:0 g BlRadiul face parte din metodele alcalino feroase si este răspandit în
roci şi fiinţe "ii& iar prin migrări geoc$imice este acumulat în tufuri
calcaroase sau depozite cu origine biologică >n apa potabilă concentraţia
ma#imă permisă este de Q:0:: g Rl Radiul constituie prin dezintegrare
principala sursă de radon.lementul gazos ce intra în categoria gazelor mobile& timpul foarte
scurt de înCumătăţire permite utilizarea sa în terapia balneară
oncentraţia elemntelor radioacti"e& în apa minerală& depinde de
felul zăcământului şi de tipul de contact al apei subterane cu acesta
omponentele şi proprietăţile c$imice ale apei minerale influenţează
concentraţia acestuia în elemente radioacti"e +stfel& apele acide sau cele
alcaline au o putere de dizol"are mai ridicată decat cele de tip neutru <e
asemenea ionii alcalino-feroşi 'a& 4g( şi saturarea apei în /2 grăbesc
dizol"area sărurilor de B
>n România apele radioacti"e sunt repartizate în regiunile mţ
Iarg$ita şi depr anonică +ceste ape au "alori de radioacti"itate mult sub
"aloarea internaţională admisă
<intre iz"oarele cu o radiaţie ce"a mai ridicată& sunt cele de la
!ângeorz *ăi& *orsec& * 5uşnad& * Ierculane 3ndicaţiile de cură se
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 16/25
adresează în primul rând bolilor reumatice dereglărilor $ormonale&
afecţiunile cutanate şi imbunătăţirea circulaţiei periferice .ficienţa cea
mai mare a fost demonstrată în cazul artritei '!B+- staţiuni la *oulden&*asin(
,. Clima
%himismul aerului - ceea ce conţine aerul pur& din ceea ce ar putea
e#ista "alenţe terapeutice /2 prezintă o proporţie în atmosferă de 2:S
restul fiind dat de 'azot( 86S si alte gaze S!căderea sub :TS rezultată fie prin scăderea presiunii atmosferice
totale cu altitudinea& fie prin poluare atmosferică antrenează tulburări de
respiraţii& care sunt însemnate cu cât /2 se află în cantitate redusă
!e consideră ca scăderea U:S din "aloarea presiuniii la ni"elul de 0
m este limita suportabilă pentru organism
+ceastă "aloare se atinge în altitudine cam la 2800 m '800mb(& sau
la 000 m '00mb(
/ scădere dozată de /2 poate fi utilizată sub aspect terapeutic prin
caracterul stimulent determinat de răspunsul organismului prin creşterea
numărului de $ematii în sânge
<intre celelalte gaze cu e#cepţia radiului nu au mai fost demonstrate
"alenţe terapeutice
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 17/25
)eronizarea - între parametrii fizici ai atmosferei cu importanţă în
desfăşurarea proceselor biologice intră şi cei electrici dintre care mai
importanţi sunt%- câmpul electric terestru;
- conductibilitatea electrică;
- ionizarea aerului
âmpul electric poziti" este considerat fa"orabil "ieţii prin comparaţie cu
cel nul sau negati"& s-a demonstrat în timp că în câmp nul sau negati"generaţiile degenerează treptat şi de"in sterile
/rganismul uman reacţionează la sc$imbarea câmpului electric ceea
ce e#plică atât unele manifestări meoteorotrope& în cazul fronturilor reci&
care produc sc$imbări rapide de câmp electric cât şi efectele poziti"e
înregistrate în e"oluţia 5*-ului& în tratamentele din sanatoriile de la
altitudini& se consideră că e#istă o legatură între tulburările câmpului
electric şi durerile la amputaţii& creşterea frec"enţei naşterilor şi a
mortalităţii
Ridicarea bruscă a tensiunii câmpului electric în timpul furtunilor
poate determina simptome patologice la cardiaci şi în general la perioade
meteolabile
+erul din e#terior sau din încăperi conţine în cantităţi "ariabile
particule purtătoare de sarcini electrice& prin deplasarea cărora este
dobândită conductibilitatea electrică +ceşti aerosoli după semnul sarcinii
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 18/25
electrice pot fi negati"i sau poziti"i iar după starea de agregare pot fi
gazoşi& lic$izi sau solizi
Eactorii moderatori ai aeroionizării pot fi%- cosmici 'radiaţia corpusculară care constituie aport material de la !oare(;
- termici;
- meteorologici 'mai ales în preaCma cascadelor prin efectul enard prin
apariţia sarcinilor electrice la ruperea picăturilor de apă sau efectul
Blanchard la spargerea bulelor de aer la suprafaţa apei(;- furtuni de zăpadă;
- fenomene oraCoase
3onii din atmosferă au dimensiuni mici prin fi#area pe particule fine
determinate de apariţia ionilor grei ce constituie atât un poluant cât şi un
indiciu pentru poluare
3onii mici au mobilitate ridicată si durata lor de rezistenţă nu
depăşeşte câte"a minute în timp ce ionii grei au mobilitate redusă şi pot
persista mai bine de : oră
>n general în atmosferă se inregistrează o ionizare medie de 00-?00
ioni mici şi miClociicmV
4obilitatea ionilor creşte odată cu temperatura şi scade odată cu
creşterea presiunii şi a umezelii
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 19/25
<e asemenea ionizarea are un regim diurn cu 2 ma#ime dimineaţa şi
seara şi un minim la amiază iar la ni"el anual se pune în e"idenţă un
ma#im de prima"ară şi un minim de iarnăredominaţa ionilor negati"i este fa"orabilă în terapia unor astfel de
afecţiuni precum $ipertensiune& astmul bronşic& ne"roză şi reumatism
!e consideră că sc$imbalitatea unui mediu este determinată de
proportia de ioni negati"i din atmosferă; s-a constatat ca longitudinea este
mai frec"entă în regiunile montane ce se caracterizează şi printr-oconcentraţie mare a ionilor negati"i
!e consideră ca ionii negati"i îmbogăţesc tonusul muscular&
stimulează metabolismul şi grăbesc "indecarea rănilor& s-a constatat că o
ionizare negati"ă foarte ridicată conduce la o stare de oboseală sau c$iar a
depresiei
3onii 'W( pro"oacă c$iar şi în concentraţii reduse dar constituie
oboseală& manifestări ne"rotice sau depresie
>n regiunile depresionare din .l"eţia cu o frec"enţă ridicatî a foe$nu-
lui morbilitatea are o incidenţă mai ridicatî e lângă regiunile montane
sunt şi regiunile litorale& în acest caz ionizarea este determinată de
caracterul brizei marine ce antrenează zone cu mase de aer dinspre mare
spre uscat& cu o ionizare mai redusă şi noaptea dinspre uscat spre mare cu o
ionizare mai ridicată 3onoterapia este recomandatî în special în afecţiunile
pulmonare şi cele endocrine
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 20/25
%limatoterapia ) elementele mediilor naturale pot fi generate în mai
multe asociaţii de factori în funcţie de rolul lor climatoterapeutic
- comple#ul de factori climatici cu acţiune termică include '@(&umezeala& "ântul şi radiaţia
calorică +cestia determină starea de confort sau stresul bioclimatic cu
acţiune stimulentă ce se reflectă în intensitatea proceselor de termoreglare;
- comple#ul de factori cu acţiune biologică este constituită din radiaţia
luminoasă şi ultra"ioletî Radiaţia luminoasă stimulează glandele desecreţie internă iar radiaţia ultra"ioletă produce pigmentaţie;
omple#ul de factori barici prin scăderea presiunii atmosferice
totale dar mai ales a celei parţiale a /2& determină unele efecte ce se
produc la ni"elul organismului& care constau în modificarea globulelor roşii
datorită presiunii aerului ura de altitudine este indicată doar în cazul
anemiilor şi contrindicată afecţiunilor cardio"asculare şi respiratorii
a"ansate; comple#ul de factori electrici au efect de congestionare asupra
mucoaselor căilor respiratorii
28-07-2009
Curs nr. 6
Infl$enta elementelor climatice as$pra organism$l$i $man
entru organismul uman percepţia sc$imbărilor la ni"elul mediului
se face în primul rând prin receptorii te$nici localizaţi la ni"elul pielii&
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 21/25
aceştia transmiţănd informaţiile la ni"elul principalului centru ner"os
implicat în termoreglare adică $ipotalamusul
5emperaturile indicate în alte aspecte fiziologice& legate defuncţionarea glandelor cu secreţie internă& de componentul sângelui&
capacitatea de "entilare pulmonară sau aspectul ner"os în ansamblu
Temperatura aerului & sub aspect termic& în cazul mamiferelor care
au sânge cald au această calitate de heliotermie 'capacitatea de a-şi păstra
temperatura constantă între anumite limite indiferent de structurilee#terioare(& organismul uman este înzestrat cu un mecansim de
termoreglare pentru menţinerea bilanţului 'sistemul ner"os periferic&
reţeaua fină de capilare sang"ine şi stratul de grăsime& precum şi de
conţinutul de apă al corpului( ţinând cont ca celulele corpului '8S apă(&
substanţă cu o caldură specifică ridicată& modificările de temperatură în
ansamblu& la ni"elul organsimului se realizează foarte greu
Activitatea musculară& are un alt rol important& unde prin
temperaturi scăzute are loc contracţii musculare& care ulterior produce
căldură <e asemenea prin procese c$imice& ficatul reprezintă o altă sursă
de căldură
roducerea normală de caldură poartă denumirea de rata
metabolismului basalt şi aceasta depinde de numeroşi factori precum
suprafaţa corpului sau "ârsta ierderea de caldură se realizează prin
diferite mecanisme%
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 22/25
- conducţia& se realizează prin contactul pielii cu orice alt corp& a"ând o
temperatură mai redusă;
- convecţia& are o pondere de cca :S din pierderea totală de căldură;- radiaţia căldurii de la suprafaţa căldurii ce deţine ?0S din pierderea
totală de caldură;
- evaporaţia transpiraţia/& care se realizează atât la ni"elul pielii cât şi a
plămânilor& se determină 20S din
pierderea totală de caldură şi se declanşează atunci când temperaturae#terioară depăşeşte un anumit prag
Rata e"aporaţiei depinde de%
- temperatura e#terioară;
- concentraţia aerului în "apori de apă din stratul din imediata "ecinătate;
- de "iteza curenţilor de aer;
roducerea de căldură se realizează printr-o serie de procese
fiziologice precum%
- cresterea flu#ului de sânge& în piele şi ţesuturi subcutanate;
- încetarea transpiraţiei;
- "asodilataţie;
- creşterea "entilaţiei pulmonare
!e poate "orbi de un regim al temperaturii corpului cu un ma#im
după amiaza şi un minim dimineaţa <incolo de acest regim temperatura
corpului diferă de la un sector la altul& în felul următor; la ni"elul
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 23/25
abdomenului sunt în medie de 7?@& membrele 7:-77@& iar pieptul şi
fruntea la fel 77@
/rgansimul uman la condiţii de termogeneză& în cazul în care a"emtemperaturi minime& fie termoliză când sunt temperaturi mari& trecerea apei
din sânge în ţesut şi in"ers este cauzat de stimuli ce fac trecerea de la rece
la cald >n cazul temperaturii ridicate pot apărea cazuri de şoc $eliotermic&
iar în cazul celor reduse să apară şocul hipotermic
Insolaţia& partea "izibilă a spectrului electromagnetic are o acţiune benefică a sistemului ner"os şi asupra glandelor cu secre ie internăț
Radiaţia infraroşie are efecte calorice conducând la "asodilataţie& iar
radiaţia ultra"ioletă 'BD(& are acţiune c$imică la ni"elul pielii fiind
implicate în producerea de "itamina < cu rol important în asimilarea
calciului .fectele negati"e ale radiaţiei sunt legate de e#punerea
îndelungată ce poate determina insolaţie& cefalee& fotooftalmie şa& lipsa
luminii are un rol foarte important în ra$itism
Bmezeala aerului şi precipitatiile& pe lângă rolul pe care-l are
umezeala în intensitatea proceselor de e"apotranspiratie& umezeala are un
rol important în proliferarea insectelor& a paraziţilor şi a altor
microorganisme ce pot cauza& în special boli infecţioase
Bmezeala asociată temperaturilor reduse a fost admisă ca o cauză a
durerilor reumatice& deşi în prezent aceaste dureri sunt mai degrabă un
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 24/25
răspuns la sc$imbările complete de "reme <e asemenea aceste condiţii
agra"ează crizele de astm şi în general complică problemele pulmonare
>n condiţii de umezeală ridicată sau rece c$iar şi în zonele temperatecreşte puterea de diseminare şi de penetrare a agenţilor patogeni pentru
diferite boli& în special bolile date de gripă
Presiunea atmosferică& "ariaţiile neperiodice care se produce sub
influenţa condiţiilor sinoptice& aceste modificări pot conduce la "ariaţii de
pâna la : mb& în 26 $resiunea se face resimţită în special în combinaţie cu temperatura şi
umezeala el mai mare impact al presiunii se resimte la ni"elul presiunii
sang"ine care poate conduce şi la alte dereglări fiziologice
!nturile& aceste mişcări ale aerului contribuie la starea de confort
termic& fiind direct implicate în procesul de termoreglare& în condiţii de
"ânt& confortul creşte& iar la temperaturi ridicate& disconfortul creşte
Dântul poate da naştere la tulburări respiratorii prin efectul mecanic
Bn rol foarte important îl are acţiunea "ânturilor locale%
cele care se formează pe baza contrastelor de temperatură şi presiune
create prin diferenţele de încălzire 'e# musonul(;
cele care se formează în urma acţiunilor de barare orografică a "ânturilor
integrate în circulaţia atmosferică 'foe$nul si bora(
Brizele de mare aduc un aer răcoros şi umed cu aerosoli de sodium si
de iod& cu aeroionizare moderată şi negati"ă& în timp ce brizele de uscat
7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 25/25
sunt încarcate cu pulberi solide şi deţin o aeroionizare poziti"ă Dalenţele
terapeutice sunt deţinute de briza de mare care acţionează ca factori
stimulenţi a funcţiilor cutanate& cât şi ca element de confort termic prinaccelerarea proceselor de transpiraţie
Brizele de munte şi de vale au un rol foarte important în reducerea
poluării atmosferice în regiunile depresionare
Dânturile de tip foehn& prin influenţa lor biologică este contro"ersată
în general foe$n-ul s-a constatat a fi asociat cu creşterea tensiunii şi airitabilităţii& oboseală& dureri de cap& ameţeli şi c$iar $emoragii ca urmare a
unui stres ridicat pe care-l impune asupra circulaţiei sângelui
Bora& are efecte mai reduse sub aspect climatic dar "ânturi similare
din Eranţa pot determina migrene& insomnii& probleme respiratorii
>n general& acolo unde "ânturile locale sunt mai frec"ente se "orbeşte
despre un sindrom ce poartă numele "ântului respecti"
"idrometeorii & cea mai mare parte este asociată cu "alori ridicate ale
umezelii aerului şi cu o insolaţie redusă& efectele fiind legate de ceaţă&
rouă& brumă& c$iciură
Eenomenele e#treme actionează asupra sistemului ner"os prinspectaculozitate 'trăsnetul & prin $ipotermie şi edemi pulmonari& furtunile care sunt asociate condiţiilor de presiune&umezeală(
Recommended