View
40
Download
4
Category
Preview:
DESCRIPTION
Cydia pomonella
Citation preview
Viermele mărului
Cydia pomonellaÎndrumător Ştiinţific: Dr. Rada Istrate
Masterand Alina Trif (Ficker)
SPECIALIZAREA Protecţia Agroecosistemelor şi Expertiză Fitosanitară
Descrierea Dăunătorului
Anvergura aripilor este de 15-22 mm.
Aripile anterioare sunt rectangulare,
cenuşiu-argintii, cu linii transversale
brune. O pată semilunară cu
marginile bronzate se găseşte în
extremitatea distală a lor.
Aripile posterioare sunt brune, cu
reflexe aurii în regiunea marginală
(fig. 1).B
A
Fig. 1 Cydia pomonella A. masculB. femelă
Fig.2 Viermele mărului înstadiul de ou (E. Beers, August 2010)
Oul are forma unui disc şi este de
culoare albă-verzuie, înainte de
eclozarea larvei, cu un inel colorat ce
reprezintă capsula cefalică a larvei,
vizibilă prin transparenţa corionului.
Larva măsoară 16-20 mm şi are
culoare roz-pal, cu capsula cefalică
brună (fig. 2).
Crisalida are 10-13 mm şi este de
culoare brun-roşcată. Fig. 2 Viermele mărului larvă(jenny.tfrec.wsu.edu/opm/gallery)
Viermele mărului iernează ca larvă
în ultima vârstă într‐un cocon de
mătase, adăpostit sub scoarța
exfoliată și în crăpăturile acesteia,
pe tulpini și pe ramurile mai groase,
în diferite locuri de păstrare a
fructelor (fig. 3).Fig. 3 Larvă care ierneazaîntr-un cocon.
(jenny.tfrec.wsu.edu/opm/gallery)
Biologie și Ecologie
În timpul zilei, Cydia pomonella este văzută pe ramuri și
trunchiuri (Pașol, Dobrin, Frăsin 2007).
Primul zbor al viermelui merelor începe, de regulă, la începutul
lunii martie până la începutul lunii aprilie și este al viermelui din
prima generație. Zborul maxim se înregistrează în a doua
jumătate a lunii mai. Cydia pomonella depune ouă care
semnalează începutul primei generații.
Al doilea zbor al viermelui merelor este realizat atunci cand
larvele din prima generație își completează dezvoltarea. Acesta
marchează și începutul dezvoltării celei de –a doua generații de
fluturi.
Fig. 4 Viermelemerelor, adult.
Olaf Leillinger. wikimedia.org
Fiecare femelă adult va depune în medie 80-100 de ouă, până
la maxim 300 de ouă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze și pe
fructe, când fructele au mărimea unei alune. Generațiile
următoare vor depune în medie 60 de ouă pe frunze sau fructe.
Incubația durează 5-23 de zile, în funcție de temperatură și
umiditate. Larvele apărute pătrund în fructe, în special prin
regiunea caliciului și cea a pedunculului (fig.5) și rod galerii
spre regiunea centrală, unde se hrănesc cu endospermul
semințelor (Pașol, Dobrin, Frăsin 2007).
Fig.5 Larva viermelui merelor patrunde în măr.
www.export.biocontrol.ch/media/images/pests/codling_moth/codling_moth_3_big.jpg
Are loc copulația și apoi femelele depun ouăle direct pe fructe.
După perioada de incubație apar larvele, care se comportă
asemănător cu cele din prima generație.
Către toamnă, la completa dezvoltare, larvele părăsesc fructele și
migrează spre locurile de hibernare, unde rămân până în
primăvara următoare (Georgescu, 2006).
Ajunsă la completa dezvoltare, larva
iese din fruct și migrează sub scoarța
pomilor sau în sol, în diferite
adăposturi, unde țese un cocon
mătăsos în care se transformă în pupă.
Stadiul de pupă dureaza 10-14 zile,
astfel că fluturii generației a II-a apar
la sfârțitul lunii iunie sau începutul
lunii iulie (fig. 6).
Fig.6 Larvă de viermelemerelor ieșind din fructpentru a pupa. (E. Beers, July 2007).
Plante atacateProduce daune în livezile de meri, gutui, caişi etc. Fructele
atacate prezintă galerii şi orificii pline cu resturi de hrană şi
excremente (fig. 7). Ele rămân pipernicite şi cad.
Fig. 7 Larvă în măr și nucă.
PagubePagubele create de Cydia pomonella diferă de la o generație la
alta. Larvele din prima generație reduc producția în mod direct
pentru că detemină căderea fructelor mici din pom.
Atacul se manifestă sub două aspecte:
• atac primar, când fructele sunt roase superficial și rănile se
suberifică
• atac secundar, când fructele prezintă galerii largi, până la
lojile seminale. Galeriile sunt pline de excremente și resturi de
hrană (fig.7) și este considerat ca cel mai păgubitor.
(Georgescu 2006)
CombatereMăsuri agrotehnice și culturale:
• discuirea solului, lucrare prin care se distrug o parte din
larvele care se găsesc în coconi;
• strângerea fructelor viermănoase și folosirea lor in diferite
scopuri;
• instalarea de brâie capcană efectuate din carton gofrat pe
trunchiul pomilor pentru captarea larvelor în perioada migrării
lor și arderea acestora;
• atragerea adulților la curse luminoase sau la capcane cu
feromoni sexuali sintetici.
Metode chimice
Se recomandă 1‐2 tratamente pentru generația 1, aplicate în
perioada mai‐iunie, și 2‐3 tratamente pentru generația a II‐a,
aplicate în august.
Control biologic
Eliberarea viespei parazit
Trichogramma platneri, care atacă
ouăle de Cydia pomonella, poate
constitui o modalitate de control al
numărului de ouă depuse de
femelele care migrează în zona
livezii (fig.8).
Combaterea prin metoda capturării în masă a masculilor se
realizează prin folosirea a 20‐40 de capcane cu momeli de tip
AtraPOM, răspândite uniform pe întreaga suprafață.
Fig. 8 Viespea parazit
Trichogramma platneri
În acest scop sunt lansate 300-500 de mii de trihograme la hectarul
de livadă, în mai multe reprize (M. Mustață și colab. 2006 ).
Distribuția geografică a Viermelui merelor (Cydia pomonella)
Waheed I. Bajwa & Marcos Kogan (1997). ippc.orst.edu/CodlingMoth/
Bibliografie• Tratat De Entomologie. I. Roșca, Rada Istrate. Editura Alpha
MDN, Buzău, 2011
• Entomologie Horticolă. Georgeta Teodorescu, Mihaela Sumedrea, T. Roman. Editura Ceres, Bucuresti 2003
• Manual de Entomologie Aplicată. A. Pollini. Edagricole, 2006
• IPM Pest Management Guidelines: Walnut. Publication 3471, University Of California, 2013
• Pests of Fruit Crops: A Color Handbook. D. V. Alford. Academic Press, SUA, 2007
• Bark and Wood Boring Insects in Living Trees in Europe, A Synthesis. F. Lieutier, Editura Springer, Olanda, 2007
• Tratat de Entomologie Specială. P. Pașol, Ionela Dobrin, LoredanaFrăsin. Editura Ceres, 2007.
• Entomologie Horticolă. T. Georgescu. Ed. Dosoftei Iaşi,2006.
• Biologia dăunătorilor animali. Mariana Mustață, Gh. Mustață, I. Andriescu, M. Mitroiu. Junimea, Iași, 2006.
Recommended