View
226
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Colegiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Bucureşti
Festivalul Naţional de PoeziebdquoGellu Naumrdquo
Ediţia a VII-aFaza naţională
28-29 mai 2010 Brezoi Judeţul Vacirclcea
Program
1
Vineri 28 mai 2010
0000-1400 ndash Sosirea şi cazarea participanţilor
1400-1500 ndash Masă
1500-1545 ndash Deschiderea festivalului (sala de sport Brezoi)
-Cuvacircntul organizatorilor Prof Octavian Soviany Primarul Oraşului Brezoi - Robert Schell -Moment comemorativ Gellu Naum susţinut de poetul Constantin Abăluţă
1545-1600 ndash Deplasarea participanţilor la Liceul Teoretic Brezoi
1600-1900 ndash Activităţi pe secţiuni
-Sala I ndash Atelier de scriere creativă cu poetul Răzvan Ţupa (participă elevii selecţionaţi la secţiunea poezie)
-Sala II ndash Lucrările secţiunii eseu (Prezentarea lucrărilor selectate) (pauză de cafea 1715-1730)
1900-2030 ndash Cina festivă
2100-2300 ndash Noaptea de poezie (recitalurile invitaţilor lansari de carte) Sala de Sport
Sacircmbătă 29 mai 2010
0730-0830 ndash Mic dejun
0900-1200 ndash Lucrările Secţiunii poezie (prezentare lucrărilor selecţionate)
1200-1300 ndash Masă
1315-1515 ndash Vizitarea unor obiective turistice
1530-1700 ndash Festivitatea de premiere şi icircnchiderea festivalului
1700 - Plecarea participanţilor
Elevi calificaţi pentru faza naţională
SECŢIUNEA POEZIE
2
1 Albulescu Synthia CN bdquoIon C Brătianurdquo Piteşti2 Baltaru Roxana ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava3 Ciucă Corina ndashCN bdquoGh Şincairdquo Bucureşti4 Goreac Andreea ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava5 Hicircncu Larisa ndash CN Mihai Eminescu ndash Iaşi6 Horvath Bianca ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Oradea7Lasc Andrei Cătălin ndash CN bdquoN Grigorescurdquo ndash Cacircmpina8 Lazăra Elena Gabriela ndash Liceul Teoretic Balş9 Matei Mihaela ndash Colegiul Agricol Fălticeni1o Neagoe Anca ndash Liceul bdquoNTitulescurdquo Braşov11 Nedelcu Pavel ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Iaşi12Nohit Diana Laura ndash Scoala Generală 25 ndash Braşov13 Olteanu Ciprian ndash CN bdquoM Eminescurdquo Bucureşti14Otay Deniz CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava15Popescu Nadia Miroslava ndash Grupul Şcolar Borşa16 Ricircnja Daiana Elena ndash Grupul Şcolar Borşa18 Robitu Adriana ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Bucureşti19 Segacircrceanu Raluca ndash CN bdquoNicolae Titulescurdquo Craiova20 Teliban Andreea ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava
SECŢIUNEA ESEU1Abaza Maria ndash CN bdquoGrigore Moisilrdquo Oneşti2Căşuneanu Clara ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo ndash Suceava3Cazacu Ioana ndash Colegiul Tehnic bdquoDrI Raţiurdquo Turda4Coţoc Maria Andra ndash CN bdquoLiviu Rebreanurdquo Bistriţa5Nicolescu Adelina ndash CN bdquoCarol Irdquo Craiova6Oţel Ramona ndash Colegiul bdquoTehnic Dr I Raţiurdquo Turda7Pop Roxana ndash CN bdquoLiviu Rebreanurdquo Bistriţa8Stana Valentina Mădălina Liceul Teoretic Balş9 Ţăranu Sabinne Marie ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo ndash Suceava10Vasilov Camelia ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Iaşi
Invitaţi
Constantin Abăluţă
3
Rita Chirian
Claudiu Komartin
Cosmin Perţa
Andra Rotaru
Stoian G Bogdan
Răzvan Ţupa
Componenţa juriului pentru faza naţională a festivalului va fi următoarea
Constantin Abăluţă
Gheorghe Dican preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici filiala Vacirclcea
Claudiu Komartin
Răzvan Ţupa
Octavian Soviany
Gellu Naum
4
S-a născut la 1 august 1915 icircn Bucureşti a fost fiu al poetului Andrei Naum căzut icircn luptele de la MărăşeştiIcircn 1926 intră la liceul Dimitrie Cantemir din Bucureşti unde icircncepe să scrie versuri icircn urma unui pariu Debutează cu două poezii publicate icircn Cuvacircntul
Icircntre 1933 şi 1937 Gellu Naum urmează cursurile Universităţii din Bucureşti studiind Filozofia La icircndemnul prietenului său pictorul Victor Brauner pleacă icircn 1938 la Paris unde icircşi continuă studiile de filozofie la Sorbonna pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abeacutelard (teolog şi filozof scolastic francez) La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andreacute BretonIcircntors icircn ţară icircn 1939 va fi mobilizat şi trimis pe frontul de Răsărit
Icircn 1941 se constituie grupul suprarealist romacircn (alcătuit din Gellu Naum Gherasim Luca Dolfi Trost Virgil Teodorescu şi Paul Păun) a cărui activitate deosebit de intensă icircntre anii 1945 şi 1947 icircl va face pe Andreacute Breton
să afirme Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la BucureştiDupă 1947 icircn condiţiile impunerii Realismului socialist ca unică formă permisă de exprimare icircn literatură grupul se destramă Icircn 1948 şi 1949 Gellu Naum scrie poemul cu tente filozofice şi ezoterice Calea şearpelui experienţă care icirci va marca definitiv stilul Icircn anii 50 şi 60 publică mai multe cărţi de literatură pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor) dar şi de literatură proletcultistă (precum volumul Soarele calm sau romanul pentru tineret Tabăra din munţi) acestea din urmă nefiind prezente icircn majoritatea bibliografiilor oficiale Cu toate acestea Gellu Naum a continuat să scrie pe ascuns poeme suprarealiste (de exemplu poemul din 1958 Heraclit) Icircn această perioadă el trăieşte mai mult din traduceri Reneacute Char Denis Diderot Samuel Beckett Stendhal Franz Kafka Julien Gracq etc
Odată cu perioada destinderii regimului icircncepe să publice poeziile de sertar icircn 1968 cu volumul Athanor Cu acest volum şi cu următoarele (Copacul-animal Tatăl meu obosit etc) Gellu Naum reuşeşte să stacircrnească unele reacţii printre critici dar icircncepe să fie recunoscut ca un scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985) Icircn numai cacircţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum De asemenea el este invitat să ţină lecturi publice icircn Germania Franţa Olanda şi ElveţiaOpera sa este tradusă icircn principalele limbi internaţionale fiind icircncununată cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia pentru icircntreaga activitate literară 1986 Premiul european de poezie Muumlnster 1999 The American Romanian Academy Arts Award 2002 şa)Ca şi Andreacute Breton Gellu Naum a rămas pacircnă la sfacircrşitul vieţii credincios modului suprarealist de a trăi şi de a scrie poezia ceea ce dovedeşte că pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o opţiune conjuncturală ci expresia celei mai autentice afirmări de sine
Athanor
5
(Dintr-un stravechi gest ars
de patru mii de ani)
Fosnet al cenusii memorie stinsa a focului
peste tatuajele de calcar
camasi de apa limpezi icircntre nisipuri
viermi vegetali ocolind pietricelele
vuiet al galetilor cazute icircn facircntacircni
dar toate acestea se petreceau sub o patlagina
si icircntr-o buna zi el a iesit sa vada
deasupra noi sedeam lacircnga araci
si cacircrliontii ni se icircntindeau spre ei
groapa de var se cam paraginise
prin ceata umblau pasarile amenintatoare ale somnului
noi ne feream pe cacirct puteam
si el ne rezema cu ochii
Constantin ABĂLUŢĂ
6
Născut icircn 1938 la Bucureşti Arhitect diplomat Scriitor liber profesionist Scrie poezie proză teatru critică
literară (mai mult de 40 de volume publicate) Face traduceri (peste 30 vol dintre care Beckett Vian
Michaux Dylan Thomas Wallace Stevens Pessoa etc) Este cunoscut şi ca artist plastic Membru al Uniunii
Scriitorilor Preşedinte interimar al PEN Club-ului Romacircn Dintre cele mai apreciate volume Poezie Drumul
furnicilor 1997 Cicircrtiţa lui Pessoa 1999 Intrusul 2005 Statuia care vomită 2005 Oraşul marea 2006 Cineva
care nu mă cunoaşte umblă pe străzi 2008 Iov icircn ascensor Iov icircn funicular
2009 Proză romanele Groapa roşie 2004 Grafferul din lift 2006 Teatru
Calmania ţara mea 2004
Ceea ce m-a fascinat icircnsă icircn această poezie nu a fost (numai) dexteritatea
tehnică icircn a epura limbajul şi a transcrie impulsurile şi icircnsemnele conform
unui cod precizabil istoric ci (şi) ceea ce face icircntr-adevăr marea poezie din
totdeauna viziunea asupra lumii şi a sinelui Dacă am acordat atacircta atenţie
unor probleme bdquofilosoficerdquo ale acestei viziuni este pentru că icircl consider
fără nici o ezitare pe Constantin Abăluţă un mare poet pe care ar trebui să-l punem icircn literatura romacircnă
modernă la nivelul lui Bacovia Arghezi Nichita Stănescu şi Leonid Dimov şi poate icircncă foarte puţini cacircţiva
(Sorin Alexandrescu - din Postfaţa la volumul lui Constantin Abăluţă DESPRE VIAŢA ŞI DISPARIŢIA
BROAŞTELOR MELE ŢESTOASE antologie din seria Ediţii Definitive Ed Vinea 2004)
FRUNZA DE BRUSTUR
Vom mai avea zile icircntregide la răsăritul la apusul soarelui
7
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Vineri 28 mai 2010
0000-1400 ndash Sosirea şi cazarea participanţilor
1400-1500 ndash Masă
1500-1545 ndash Deschiderea festivalului (sala de sport Brezoi)
-Cuvacircntul organizatorilor Prof Octavian Soviany Primarul Oraşului Brezoi - Robert Schell -Moment comemorativ Gellu Naum susţinut de poetul Constantin Abăluţă
1545-1600 ndash Deplasarea participanţilor la Liceul Teoretic Brezoi
1600-1900 ndash Activităţi pe secţiuni
-Sala I ndash Atelier de scriere creativă cu poetul Răzvan Ţupa (participă elevii selecţionaţi la secţiunea poezie)
-Sala II ndash Lucrările secţiunii eseu (Prezentarea lucrărilor selectate) (pauză de cafea 1715-1730)
1900-2030 ndash Cina festivă
2100-2300 ndash Noaptea de poezie (recitalurile invitaţilor lansari de carte) Sala de Sport
Sacircmbătă 29 mai 2010
0730-0830 ndash Mic dejun
0900-1200 ndash Lucrările Secţiunii poezie (prezentare lucrărilor selecţionate)
1200-1300 ndash Masă
1315-1515 ndash Vizitarea unor obiective turistice
1530-1700 ndash Festivitatea de premiere şi icircnchiderea festivalului
1700 - Plecarea participanţilor
Elevi calificaţi pentru faza naţională
SECŢIUNEA POEZIE
2
1 Albulescu Synthia CN bdquoIon C Brătianurdquo Piteşti2 Baltaru Roxana ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava3 Ciucă Corina ndashCN bdquoGh Şincairdquo Bucureşti4 Goreac Andreea ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava5 Hicircncu Larisa ndash CN Mihai Eminescu ndash Iaşi6 Horvath Bianca ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Oradea7Lasc Andrei Cătălin ndash CN bdquoN Grigorescurdquo ndash Cacircmpina8 Lazăra Elena Gabriela ndash Liceul Teoretic Balş9 Matei Mihaela ndash Colegiul Agricol Fălticeni1o Neagoe Anca ndash Liceul bdquoNTitulescurdquo Braşov11 Nedelcu Pavel ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Iaşi12Nohit Diana Laura ndash Scoala Generală 25 ndash Braşov13 Olteanu Ciprian ndash CN bdquoM Eminescurdquo Bucureşti14Otay Deniz CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava15Popescu Nadia Miroslava ndash Grupul Şcolar Borşa16 Ricircnja Daiana Elena ndash Grupul Şcolar Borşa18 Robitu Adriana ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Bucureşti19 Segacircrceanu Raluca ndash CN bdquoNicolae Titulescurdquo Craiova20 Teliban Andreea ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava
SECŢIUNEA ESEU1Abaza Maria ndash CN bdquoGrigore Moisilrdquo Oneşti2Căşuneanu Clara ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo ndash Suceava3Cazacu Ioana ndash Colegiul Tehnic bdquoDrI Raţiurdquo Turda4Coţoc Maria Andra ndash CN bdquoLiviu Rebreanurdquo Bistriţa5Nicolescu Adelina ndash CN bdquoCarol Irdquo Craiova6Oţel Ramona ndash Colegiul bdquoTehnic Dr I Raţiurdquo Turda7Pop Roxana ndash CN bdquoLiviu Rebreanurdquo Bistriţa8Stana Valentina Mădălina Liceul Teoretic Balş9 Ţăranu Sabinne Marie ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo ndash Suceava10Vasilov Camelia ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Iaşi
Invitaţi
Constantin Abăluţă
3
Rita Chirian
Claudiu Komartin
Cosmin Perţa
Andra Rotaru
Stoian G Bogdan
Răzvan Ţupa
Componenţa juriului pentru faza naţională a festivalului va fi următoarea
Constantin Abăluţă
Gheorghe Dican preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici filiala Vacirclcea
Claudiu Komartin
Răzvan Ţupa
Octavian Soviany
Gellu Naum
4
S-a născut la 1 august 1915 icircn Bucureşti a fost fiu al poetului Andrei Naum căzut icircn luptele de la MărăşeştiIcircn 1926 intră la liceul Dimitrie Cantemir din Bucureşti unde icircncepe să scrie versuri icircn urma unui pariu Debutează cu două poezii publicate icircn Cuvacircntul
Icircntre 1933 şi 1937 Gellu Naum urmează cursurile Universităţii din Bucureşti studiind Filozofia La icircndemnul prietenului său pictorul Victor Brauner pleacă icircn 1938 la Paris unde icircşi continuă studiile de filozofie la Sorbonna pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abeacutelard (teolog şi filozof scolastic francez) La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andreacute BretonIcircntors icircn ţară icircn 1939 va fi mobilizat şi trimis pe frontul de Răsărit
Icircn 1941 se constituie grupul suprarealist romacircn (alcătuit din Gellu Naum Gherasim Luca Dolfi Trost Virgil Teodorescu şi Paul Păun) a cărui activitate deosebit de intensă icircntre anii 1945 şi 1947 icircl va face pe Andreacute Breton
să afirme Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la BucureştiDupă 1947 icircn condiţiile impunerii Realismului socialist ca unică formă permisă de exprimare icircn literatură grupul se destramă Icircn 1948 şi 1949 Gellu Naum scrie poemul cu tente filozofice şi ezoterice Calea şearpelui experienţă care icirci va marca definitiv stilul Icircn anii 50 şi 60 publică mai multe cărţi de literatură pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor) dar şi de literatură proletcultistă (precum volumul Soarele calm sau romanul pentru tineret Tabăra din munţi) acestea din urmă nefiind prezente icircn majoritatea bibliografiilor oficiale Cu toate acestea Gellu Naum a continuat să scrie pe ascuns poeme suprarealiste (de exemplu poemul din 1958 Heraclit) Icircn această perioadă el trăieşte mai mult din traduceri Reneacute Char Denis Diderot Samuel Beckett Stendhal Franz Kafka Julien Gracq etc
Odată cu perioada destinderii regimului icircncepe să publice poeziile de sertar icircn 1968 cu volumul Athanor Cu acest volum şi cu următoarele (Copacul-animal Tatăl meu obosit etc) Gellu Naum reuşeşte să stacircrnească unele reacţii printre critici dar icircncepe să fie recunoscut ca un scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985) Icircn numai cacircţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum De asemenea el este invitat să ţină lecturi publice icircn Germania Franţa Olanda şi ElveţiaOpera sa este tradusă icircn principalele limbi internaţionale fiind icircncununată cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia pentru icircntreaga activitate literară 1986 Premiul european de poezie Muumlnster 1999 The American Romanian Academy Arts Award 2002 şa)Ca şi Andreacute Breton Gellu Naum a rămas pacircnă la sfacircrşitul vieţii credincios modului suprarealist de a trăi şi de a scrie poezia ceea ce dovedeşte că pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o opţiune conjuncturală ci expresia celei mai autentice afirmări de sine
Athanor
5
(Dintr-un stravechi gest ars
de patru mii de ani)
Fosnet al cenusii memorie stinsa a focului
peste tatuajele de calcar
camasi de apa limpezi icircntre nisipuri
viermi vegetali ocolind pietricelele
vuiet al galetilor cazute icircn facircntacircni
dar toate acestea se petreceau sub o patlagina
si icircntr-o buna zi el a iesit sa vada
deasupra noi sedeam lacircnga araci
si cacircrliontii ni se icircntindeau spre ei
groapa de var se cam paraginise
prin ceata umblau pasarile amenintatoare ale somnului
noi ne feream pe cacirct puteam
si el ne rezema cu ochii
Constantin ABĂLUŢĂ
6
Născut icircn 1938 la Bucureşti Arhitect diplomat Scriitor liber profesionist Scrie poezie proză teatru critică
literară (mai mult de 40 de volume publicate) Face traduceri (peste 30 vol dintre care Beckett Vian
Michaux Dylan Thomas Wallace Stevens Pessoa etc) Este cunoscut şi ca artist plastic Membru al Uniunii
Scriitorilor Preşedinte interimar al PEN Club-ului Romacircn Dintre cele mai apreciate volume Poezie Drumul
furnicilor 1997 Cicircrtiţa lui Pessoa 1999 Intrusul 2005 Statuia care vomită 2005 Oraşul marea 2006 Cineva
care nu mă cunoaşte umblă pe străzi 2008 Iov icircn ascensor Iov icircn funicular
2009 Proză romanele Groapa roşie 2004 Grafferul din lift 2006 Teatru
Calmania ţara mea 2004
Ceea ce m-a fascinat icircnsă icircn această poezie nu a fost (numai) dexteritatea
tehnică icircn a epura limbajul şi a transcrie impulsurile şi icircnsemnele conform
unui cod precizabil istoric ci (şi) ceea ce face icircntr-adevăr marea poezie din
totdeauna viziunea asupra lumii şi a sinelui Dacă am acordat atacircta atenţie
unor probleme bdquofilosoficerdquo ale acestei viziuni este pentru că icircl consider
fără nici o ezitare pe Constantin Abăluţă un mare poet pe care ar trebui să-l punem icircn literatura romacircnă
modernă la nivelul lui Bacovia Arghezi Nichita Stănescu şi Leonid Dimov şi poate icircncă foarte puţini cacircţiva
(Sorin Alexandrescu - din Postfaţa la volumul lui Constantin Abăluţă DESPRE VIAŢA ŞI DISPARIŢIA
BROAŞTELOR MELE ŢESTOASE antologie din seria Ediţii Definitive Ed Vinea 2004)
FRUNZA DE BRUSTUR
Vom mai avea zile icircntregide la răsăritul la apusul soarelui
7
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
1 Albulescu Synthia CN bdquoIon C Brătianurdquo Piteşti2 Baltaru Roxana ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava3 Ciucă Corina ndashCN bdquoGh Şincairdquo Bucureşti4 Goreac Andreea ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava5 Hicircncu Larisa ndash CN Mihai Eminescu ndash Iaşi6 Horvath Bianca ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Oradea7Lasc Andrei Cătălin ndash CN bdquoN Grigorescurdquo ndash Cacircmpina8 Lazăra Elena Gabriela ndash Liceul Teoretic Balş9 Matei Mihaela ndash Colegiul Agricol Fălticeni1o Neagoe Anca ndash Liceul bdquoNTitulescurdquo Braşov11 Nedelcu Pavel ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Iaşi12Nohit Diana Laura ndash Scoala Generală 25 ndash Braşov13 Olteanu Ciprian ndash CN bdquoM Eminescurdquo Bucureşti14Otay Deniz CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava15Popescu Nadia Miroslava ndash Grupul Şcolar Borşa16 Ricircnja Daiana Elena ndash Grupul Şcolar Borşa18 Robitu Adriana ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Bucureşti19 Segacircrceanu Raluca ndash CN bdquoNicolae Titulescurdquo Craiova20 Teliban Andreea ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo Suceava
SECŢIUNEA ESEU1Abaza Maria ndash CN bdquoGrigore Moisilrdquo Oneşti2Căşuneanu Clara ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo ndash Suceava3Cazacu Ioana ndash Colegiul Tehnic bdquoDrI Raţiurdquo Turda4Coţoc Maria Andra ndash CN bdquoLiviu Rebreanurdquo Bistriţa5Nicolescu Adelina ndash CN bdquoCarol Irdquo Craiova6Oţel Ramona ndash Colegiul bdquoTehnic Dr I Raţiurdquo Turda7Pop Roxana ndash CN bdquoLiviu Rebreanurdquo Bistriţa8Stana Valentina Mădălina Liceul Teoretic Balş9 Ţăranu Sabinne Marie ndash CN bdquoPetru Rareşrdquo ndash Suceava10Vasilov Camelia ndash CN bdquoMihai Eminescurdquo Iaşi
Invitaţi
Constantin Abăluţă
3
Rita Chirian
Claudiu Komartin
Cosmin Perţa
Andra Rotaru
Stoian G Bogdan
Răzvan Ţupa
Componenţa juriului pentru faza naţională a festivalului va fi următoarea
Constantin Abăluţă
Gheorghe Dican preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici filiala Vacirclcea
Claudiu Komartin
Răzvan Ţupa
Octavian Soviany
Gellu Naum
4
S-a născut la 1 august 1915 icircn Bucureşti a fost fiu al poetului Andrei Naum căzut icircn luptele de la MărăşeştiIcircn 1926 intră la liceul Dimitrie Cantemir din Bucureşti unde icircncepe să scrie versuri icircn urma unui pariu Debutează cu două poezii publicate icircn Cuvacircntul
Icircntre 1933 şi 1937 Gellu Naum urmează cursurile Universităţii din Bucureşti studiind Filozofia La icircndemnul prietenului său pictorul Victor Brauner pleacă icircn 1938 la Paris unde icircşi continuă studiile de filozofie la Sorbonna pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abeacutelard (teolog şi filozof scolastic francez) La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andreacute BretonIcircntors icircn ţară icircn 1939 va fi mobilizat şi trimis pe frontul de Răsărit
Icircn 1941 se constituie grupul suprarealist romacircn (alcătuit din Gellu Naum Gherasim Luca Dolfi Trost Virgil Teodorescu şi Paul Păun) a cărui activitate deosebit de intensă icircntre anii 1945 şi 1947 icircl va face pe Andreacute Breton
să afirme Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la BucureştiDupă 1947 icircn condiţiile impunerii Realismului socialist ca unică formă permisă de exprimare icircn literatură grupul se destramă Icircn 1948 şi 1949 Gellu Naum scrie poemul cu tente filozofice şi ezoterice Calea şearpelui experienţă care icirci va marca definitiv stilul Icircn anii 50 şi 60 publică mai multe cărţi de literatură pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor) dar şi de literatură proletcultistă (precum volumul Soarele calm sau romanul pentru tineret Tabăra din munţi) acestea din urmă nefiind prezente icircn majoritatea bibliografiilor oficiale Cu toate acestea Gellu Naum a continuat să scrie pe ascuns poeme suprarealiste (de exemplu poemul din 1958 Heraclit) Icircn această perioadă el trăieşte mai mult din traduceri Reneacute Char Denis Diderot Samuel Beckett Stendhal Franz Kafka Julien Gracq etc
Odată cu perioada destinderii regimului icircncepe să publice poeziile de sertar icircn 1968 cu volumul Athanor Cu acest volum şi cu următoarele (Copacul-animal Tatăl meu obosit etc) Gellu Naum reuşeşte să stacircrnească unele reacţii printre critici dar icircncepe să fie recunoscut ca un scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985) Icircn numai cacircţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum De asemenea el este invitat să ţină lecturi publice icircn Germania Franţa Olanda şi ElveţiaOpera sa este tradusă icircn principalele limbi internaţionale fiind icircncununată cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia pentru icircntreaga activitate literară 1986 Premiul european de poezie Muumlnster 1999 The American Romanian Academy Arts Award 2002 şa)Ca şi Andreacute Breton Gellu Naum a rămas pacircnă la sfacircrşitul vieţii credincios modului suprarealist de a trăi şi de a scrie poezia ceea ce dovedeşte că pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o opţiune conjuncturală ci expresia celei mai autentice afirmări de sine
Athanor
5
(Dintr-un stravechi gest ars
de patru mii de ani)
Fosnet al cenusii memorie stinsa a focului
peste tatuajele de calcar
camasi de apa limpezi icircntre nisipuri
viermi vegetali ocolind pietricelele
vuiet al galetilor cazute icircn facircntacircni
dar toate acestea se petreceau sub o patlagina
si icircntr-o buna zi el a iesit sa vada
deasupra noi sedeam lacircnga araci
si cacircrliontii ni se icircntindeau spre ei
groapa de var se cam paraginise
prin ceata umblau pasarile amenintatoare ale somnului
noi ne feream pe cacirct puteam
si el ne rezema cu ochii
Constantin ABĂLUŢĂ
6
Născut icircn 1938 la Bucureşti Arhitect diplomat Scriitor liber profesionist Scrie poezie proză teatru critică
literară (mai mult de 40 de volume publicate) Face traduceri (peste 30 vol dintre care Beckett Vian
Michaux Dylan Thomas Wallace Stevens Pessoa etc) Este cunoscut şi ca artist plastic Membru al Uniunii
Scriitorilor Preşedinte interimar al PEN Club-ului Romacircn Dintre cele mai apreciate volume Poezie Drumul
furnicilor 1997 Cicircrtiţa lui Pessoa 1999 Intrusul 2005 Statuia care vomită 2005 Oraşul marea 2006 Cineva
care nu mă cunoaşte umblă pe străzi 2008 Iov icircn ascensor Iov icircn funicular
2009 Proză romanele Groapa roşie 2004 Grafferul din lift 2006 Teatru
Calmania ţara mea 2004
Ceea ce m-a fascinat icircnsă icircn această poezie nu a fost (numai) dexteritatea
tehnică icircn a epura limbajul şi a transcrie impulsurile şi icircnsemnele conform
unui cod precizabil istoric ci (şi) ceea ce face icircntr-adevăr marea poezie din
totdeauna viziunea asupra lumii şi a sinelui Dacă am acordat atacircta atenţie
unor probleme bdquofilosoficerdquo ale acestei viziuni este pentru că icircl consider
fără nici o ezitare pe Constantin Abăluţă un mare poet pe care ar trebui să-l punem icircn literatura romacircnă
modernă la nivelul lui Bacovia Arghezi Nichita Stănescu şi Leonid Dimov şi poate icircncă foarte puţini cacircţiva
(Sorin Alexandrescu - din Postfaţa la volumul lui Constantin Abăluţă DESPRE VIAŢA ŞI DISPARIŢIA
BROAŞTELOR MELE ŢESTOASE antologie din seria Ediţii Definitive Ed Vinea 2004)
FRUNZA DE BRUSTUR
Vom mai avea zile icircntregide la răsăritul la apusul soarelui
7
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Rita Chirian
Claudiu Komartin
Cosmin Perţa
Andra Rotaru
Stoian G Bogdan
Răzvan Ţupa
Componenţa juriului pentru faza naţională a festivalului va fi următoarea
Constantin Abăluţă
Gheorghe Dican preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici filiala Vacirclcea
Claudiu Komartin
Răzvan Ţupa
Octavian Soviany
Gellu Naum
4
S-a născut la 1 august 1915 icircn Bucureşti a fost fiu al poetului Andrei Naum căzut icircn luptele de la MărăşeştiIcircn 1926 intră la liceul Dimitrie Cantemir din Bucureşti unde icircncepe să scrie versuri icircn urma unui pariu Debutează cu două poezii publicate icircn Cuvacircntul
Icircntre 1933 şi 1937 Gellu Naum urmează cursurile Universităţii din Bucureşti studiind Filozofia La icircndemnul prietenului său pictorul Victor Brauner pleacă icircn 1938 la Paris unde icircşi continuă studiile de filozofie la Sorbonna pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abeacutelard (teolog şi filozof scolastic francez) La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andreacute BretonIcircntors icircn ţară icircn 1939 va fi mobilizat şi trimis pe frontul de Răsărit
Icircn 1941 se constituie grupul suprarealist romacircn (alcătuit din Gellu Naum Gherasim Luca Dolfi Trost Virgil Teodorescu şi Paul Păun) a cărui activitate deosebit de intensă icircntre anii 1945 şi 1947 icircl va face pe Andreacute Breton
să afirme Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la BucureştiDupă 1947 icircn condiţiile impunerii Realismului socialist ca unică formă permisă de exprimare icircn literatură grupul se destramă Icircn 1948 şi 1949 Gellu Naum scrie poemul cu tente filozofice şi ezoterice Calea şearpelui experienţă care icirci va marca definitiv stilul Icircn anii 50 şi 60 publică mai multe cărţi de literatură pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor) dar şi de literatură proletcultistă (precum volumul Soarele calm sau romanul pentru tineret Tabăra din munţi) acestea din urmă nefiind prezente icircn majoritatea bibliografiilor oficiale Cu toate acestea Gellu Naum a continuat să scrie pe ascuns poeme suprarealiste (de exemplu poemul din 1958 Heraclit) Icircn această perioadă el trăieşte mai mult din traduceri Reneacute Char Denis Diderot Samuel Beckett Stendhal Franz Kafka Julien Gracq etc
Odată cu perioada destinderii regimului icircncepe să publice poeziile de sertar icircn 1968 cu volumul Athanor Cu acest volum şi cu următoarele (Copacul-animal Tatăl meu obosit etc) Gellu Naum reuşeşte să stacircrnească unele reacţii printre critici dar icircncepe să fie recunoscut ca un scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985) Icircn numai cacircţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum De asemenea el este invitat să ţină lecturi publice icircn Germania Franţa Olanda şi ElveţiaOpera sa este tradusă icircn principalele limbi internaţionale fiind icircncununată cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia pentru icircntreaga activitate literară 1986 Premiul european de poezie Muumlnster 1999 The American Romanian Academy Arts Award 2002 şa)Ca şi Andreacute Breton Gellu Naum a rămas pacircnă la sfacircrşitul vieţii credincios modului suprarealist de a trăi şi de a scrie poezia ceea ce dovedeşte că pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o opţiune conjuncturală ci expresia celei mai autentice afirmări de sine
Athanor
5
(Dintr-un stravechi gest ars
de patru mii de ani)
Fosnet al cenusii memorie stinsa a focului
peste tatuajele de calcar
camasi de apa limpezi icircntre nisipuri
viermi vegetali ocolind pietricelele
vuiet al galetilor cazute icircn facircntacircni
dar toate acestea se petreceau sub o patlagina
si icircntr-o buna zi el a iesit sa vada
deasupra noi sedeam lacircnga araci
si cacircrliontii ni se icircntindeau spre ei
groapa de var se cam paraginise
prin ceata umblau pasarile amenintatoare ale somnului
noi ne feream pe cacirct puteam
si el ne rezema cu ochii
Constantin ABĂLUŢĂ
6
Născut icircn 1938 la Bucureşti Arhitect diplomat Scriitor liber profesionist Scrie poezie proză teatru critică
literară (mai mult de 40 de volume publicate) Face traduceri (peste 30 vol dintre care Beckett Vian
Michaux Dylan Thomas Wallace Stevens Pessoa etc) Este cunoscut şi ca artist plastic Membru al Uniunii
Scriitorilor Preşedinte interimar al PEN Club-ului Romacircn Dintre cele mai apreciate volume Poezie Drumul
furnicilor 1997 Cicircrtiţa lui Pessoa 1999 Intrusul 2005 Statuia care vomită 2005 Oraşul marea 2006 Cineva
care nu mă cunoaşte umblă pe străzi 2008 Iov icircn ascensor Iov icircn funicular
2009 Proză romanele Groapa roşie 2004 Grafferul din lift 2006 Teatru
Calmania ţara mea 2004
Ceea ce m-a fascinat icircnsă icircn această poezie nu a fost (numai) dexteritatea
tehnică icircn a epura limbajul şi a transcrie impulsurile şi icircnsemnele conform
unui cod precizabil istoric ci (şi) ceea ce face icircntr-adevăr marea poezie din
totdeauna viziunea asupra lumii şi a sinelui Dacă am acordat atacircta atenţie
unor probleme bdquofilosoficerdquo ale acestei viziuni este pentru că icircl consider
fără nici o ezitare pe Constantin Abăluţă un mare poet pe care ar trebui să-l punem icircn literatura romacircnă
modernă la nivelul lui Bacovia Arghezi Nichita Stănescu şi Leonid Dimov şi poate icircncă foarte puţini cacircţiva
(Sorin Alexandrescu - din Postfaţa la volumul lui Constantin Abăluţă DESPRE VIAŢA ŞI DISPARIŢIA
BROAŞTELOR MELE ŢESTOASE antologie din seria Ediţii Definitive Ed Vinea 2004)
FRUNZA DE BRUSTUR
Vom mai avea zile icircntregide la răsăritul la apusul soarelui
7
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
S-a născut la 1 august 1915 icircn Bucureşti a fost fiu al poetului Andrei Naum căzut icircn luptele de la MărăşeştiIcircn 1926 intră la liceul Dimitrie Cantemir din Bucureşti unde icircncepe să scrie versuri icircn urma unui pariu Debutează cu două poezii publicate icircn Cuvacircntul
Icircntre 1933 şi 1937 Gellu Naum urmează cursurile Universităţii din Bucureşti studiind Filozofia La icircndemnul prietenului său pictorul Victor Brauner pleacă icircn 1938 la Paris unde icircşi continuă studiile de filozofie la Sorbonna pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abeacutelard (teolog şi filozof scolastic francez) La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andreacute BretonIcircntors icircn ţară icircn 1939 va fi mobilizat şi trimis pe frontul de Răsărit
Icircn 1941 se constituie grupul suprarealist romacircn (alcătuit din Gellu Naum Gherasim Luca Dolfi Trost Virgil Teodorescu şi Paul Păun) a cărui activitate deosebit de intensă icircntre anii 1945 şi 1947 icircl va face pe Andreacute Breton
să afirme Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la BucureştiDupă 1947 icircn condiţiile impunerii Realismului socialist ca unică formă permisă de exprimare icircn literatură grupul se destramă Icircn 1948 şi 1949 Gellu Naum scrie poemul cu tente filozofice şi ezoterice Calea şearpelui experienţă care icirci va marca definitiv stilul Icircn anii 50 şi 60 publică mai multe cărţi de literatură pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor) dar şi de literatură proletcultistă (precum volumul Soarele calm sau romanul pentru tineret Tabăra din munţi) acestea din urmă nefiind prezente icircn majoritatea bibliografiilor oficiale Cu toate acestea Gellu Naum a continuat să scrie pe ascuns poeme suprarealiste (de exemplu poemul din 1958 Heraclit) Icircn această perioadă el trăieşte mai mult din traduceri Reneacute Char Denis Diderot Samuel Beckett Stendhal Franz Kafka Julien Gracq etc
Odată cu perioada destinderii regimului icircncepe să publice poeziile de sertar icircn 1968 cu volumul Athanor Cu acest volum şi cu următoarele (Copacul-animal Tatăl meu obosit etc) Gellu Naum reuşeşte să stacircrnească unele reacţii printre critici dar icircncepe să fie recunoscut ca un scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985) Icircn numai cacircţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum De asemenea el este invitat să ţină lecturi publice icircn Germania Franţa Olanda şi ElveţiaOpera sa este tradusă icircn principalele limbi internaţionale fiind icircncununată cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia pentru icircntreaga activitate literară 1986 Premiul european de poezie Muumlnster 1999 The American Romanian Academy Arts Award 2002 şa)Ca şi Andreacute Breton Gellu Naum a rămas pacircnă la sfacircrşitul vieţii credincios modului suprarealist de a trăi şi de a scrie poezia ceea ce dovedeşte că pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o opţiune conjuncturală ci expresia celei mai autentice afirmări de sine
Athanor
5
(Dintr-un stravechi gest ars
de patru mii de ani)
Fosnet al cenusii memorie stinsa a focului
peste tatuajele de calcar
camasi de apa limpezi icircntre nisipuri
viermi vegetali ocolind pietricelele
vuiet al galetilor cazute icircn facircntacircni
dar toate acestea se petreceau sub o patlagina
si icircntr-o buna zi el a iesit sa vada
deasupra noi sedeam lacircnga araci
si cacircrliontii ni se icircntindeau spre ei
groapa de var se cam paraginise
prin ceata umblau pasarile amenintatoare ale somnului
noi ne feream pe cacirct puteam
si el ne rezema cu ochii
Constantin ABĂLUŢĂ
6
Născut icircn 1938 la Bucureşti Arhitect diplomat Scriitor liber profesionist Scrie poezie proză teatru critică
literară (mai mult de 40 de volume publicate) Face traduceri (peste 30 vol dintre care Beckett Vian
Michaux Dylan Thomas Wallace Stevens Pessoa etc) Este cunoscut şi ca artist plastic Membru al Uniunii
Scriitorilor Preşedinte interimar al PEN Club-ului Romacircn Dintre cele mai apreciate volume Poezie Drumul
furnicilor 1997 Cicircrtiţa lui Pessoa 1999 Intrusul 2005 Statuia care vomită 2005 Oraşul marea 2006 Cineva
care nu mă cunoaşte umblă pe străzi 2008 Iov icircn ascensor Iov icircn funicular
2009 Proză romanele Groapa roşie 2004 Grafferul din lift 2006 Teatru
Calmania ţara mea 2004
Ceea ce m-a fascinat icircnsă icircn această poezie nu a fost (numai) dexteritatea
tehnică icircn a epura limbajul şi a transcrie impulsurile şi icircnsemnele conform
unui cod precizabil istoric ci (şi) ceea ce face icircntr-adevăr marea poezie din
totdeauna viziunea asupra lumii şi a sinelui Dacă am acordat atacircta atenţie
unor probleme bdquofilosoficerdquo ale acestei viziuni este pentru că icircl consider
fără nici o ezitare pe Constantin Abăluţă un mare poet pe care ar trebui să-l punem icircn literatura romacircnă
modernă la nivelul lui Bacovia Arghezi Nichita Stănescu şi Leonid Dimov şi poate icircncă foarte puţini cacircţiva
(Sorin Alexandrescu - din Postfaţa la volumul lui Constantin Abăluţă DESPRE VIAŢA ŞI DISPARIŢIA
BROAŞTELOR MELE ŢESTOASE antologie din seria Ediţii Definitive Ed Vinea 2004)
FRUNZA DE BRUSTUR
Vom mai avea zile icircntregide la răsăritul la apusul soarelui
7
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
(Dintr-un stravechi gest ars
de patru mii de ani)
Fosnet al cenusii memorie stinsa a focului
peste tatuajele de calcar
camasi de apa limpezi icircntre nisipuri
viermi vegetali ocolind pietricelele
vuiet al galetilor cazute icircn facircntacircni
dar toate acestea se petreceau sub o patlagina
si icircntr-o buna zi el a iesit sa vada
deasupra noi sedeam lacircnga araci
si cacircrliontii ni se icircntindeau spre ei
groapa de var se cam paraginise
prin ceata umblau pasarile amenintatoare ale somnului
noi ne feream pe cacirct puteam
si el ne rezema cu ochii
Constantin ABĂLUŢĂ
6
Născut icircn 1938 la Bucureşti Arhitect diplomat Scriitor liber profesionist Scrie poezie proză teatru critică
literară (mai mult de 40 de volume publicate) Face traduceri (peste 30 vol dintre care Beckett Vian
Michaux Dylan Thomas Wallace Stevens Pessoa etc) Este cunoscut şi ca artist plastic Membru al Uniunii
Scriitorilor Preşedinte interimar al PEN Club-ului Romacircn Dintre cele mai apreciate volume Poezie Drumul
furnicilor 1997 Cicircrtiţa lui Pessoa 1999 Intrusul 2005 Statuia care vomită 2005 Oraşul marea 2006 Cineva
care nu mă cunoaşte umblă pe străzi 2008 Iov icircn ascensor Iov icircn funicular
2009 Proză romanele Groapa roşie 2004 Grafferul din lift 2006 Teatru
Calmania ţara mea 2004
Ceea ce m-a fascinat icircnsă icircn această poezie nu a fost (numai) dexteritatea
tehnică icircn a epura limbajul şi a transcrie impulsurile şi icircnsemnele conform
unui cod precizabil istoric ci (şi) ceea ce face icircntr-adevăr marea poezie din
totdeauna viziunea asupra lumii şi a sinelui Dacă am acordat atacircta atenţie
unor probleme bdquofilosoficerdquo ale acestei viziuni este pentru că icircl consider
fără nici o ezitare pe Constantin Abăluţă un mare poet pe care ar trebui să-l punem icircn literatura romacircnă
modernă la nivelul lui Bacovia Arghezi Nichita Stănescu şi Leonid Dimov şi poate icircncă foarte puţini cacircţiva
(Sorin Alexandrescu - din Postfaţa la volumul lui Constantin Abăluţă DESPRE VIAŢA ŞI DISPARIŢIA
BROAŞTELOR MELE ŢESTOASE antologie din seria Ediţii Definitive Ed Vinea 2004)
FRUNZA DE BRUSTUR
Vom mai avea zile icircntregide la răsăritul la apusul soarelui
7
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Născut icircn 1938 la Bucureşti Arhitect diplomat Scriitor liber profesionist Scrie poezie proză teatru critică
literară (mai mult de 40 de volume publicate) Face traduceri (peste 30 vol dintre care Beckett Vian
Michaux Dylan Thomas Wallace Stevens Pessoa etc) Este cunoscut şi ca artist plastic Membru al Uniunii
Scriitorilor Preşedinte interimar al PEN Club-ului Romacircn Dintre cele mai apreciate volume Poezie Drumul
furnicilor 1997 Cicircrtiţa lui Pessoa 1999 Intrusul 2005 Statuia care vomită 2005 Oraşul marea 2006 Cineva
care nu mă cunoaşte umblă pe străzi 2008 Iov icircn ascensor Iov icircn funicular
2009 Proză romanele Groapa roşie 2004 Grafferul din lift 2006 Teatru
Calmania ţara mea 2004
Ceea ce m-a fascinat icircnsă icircn această poezie nu a fost (numai) dexteritatea
tehnică icircn a epura limbajul şi a transcrie impulsurile şi icircnsemnele conform
unui cod precizabil istoric ci (şi) ceea ce face icircntr-adevăr marea poezie din
totdeauna viziunea asupra lumii şi a sinelui Dacă am acordat atacircta atenţie
unor probleme bdquofilosoficerdquo ale acestei viziuni este pentru că icircl consider
fără nici o ezitare pe Constantin Abăluţă un mare poet pe care ar trebui să-l punem icircn literatura romacircnă
modernă la nivelul lui Bacovia Arghezi Nichita Stănescu şi Leonid Dimov şi poate icircncă foarte puţini cacircţiva
(Sorin Alexandrescu - din Postfaţa la volumul lui Constantin Abăluţă DESPRE VIAŢA ŞI DISPARIŢIA
BROAŞTELOR MELE ŢESTOASE antologie din seria Ediţii Definitive Ed Vinea 2004)
FRUNZA DE BRUSTUR
Vom mai avea zile icircntregide la răsăritul la apusul soarelui
7
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
vom mai purta cămăşi nesfacircşiate de vacircntpantofi fără găuri icircn tălpivom mai fi căutaţi la telefon de cacircte cineva care icircncă n-a şters numărul din agendăe binee minunatte-aşezi icircn umbra arboreluişi te gacircndeşti la ce vreicacircţiva pereţi se uită cu drag la tinee aproape ca-n copilărie cacircnd coborai icircn racircpa de la predealsă cauţi frunze de brustur tot atacirct de mari cacirct trupul tăunu le rupeai doaricircţi icircnsemnai locul să le poţi găsicacircnd vei fi trist
ce aşezare a zorilor pe stiva de lemne din curteluai icircn braţe cacircteva vreascurile cărai icircn bucătărieşi-ntre timp zorii deveneau amiazăşi lemnele pacirclpacirciau sub cuptorulicircn care se cocea pacircinea ori cartofiitimpul trecea prin faţa ochilor noştri uimiţişi dispărea icircn şura caldă icircncă multă vreme după ce apunea soarelenoaptea regăseam sfiala mea icircn faţa măriipe care n-o văzusem niciodată
cacircţi mă vor fi icircnţelesce voi fi icircnţeles eu din tot ce trăiamhabar n-aveam pe-atunci că fiinţaare nevoie de transcendenţa necazurilor şi-a bolii
şi de-o gigantică frunză de brustursub care să se-ascundă pacircnă cacircnd căpăta-vaforţa de-a privi icircn faţă marea
Octavian Soviany
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 Este un poet şi critic literar romacircn Este Membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia din anul 1995
Biografie(1979 ndash 2010) - Profesor de limba romacircnă
8
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
25 iunie 2008 Doctor in Filologie Universitatea Bucuresti Facultatea de Litere
Activitatea literarăDebutul icircn revista 1975 Echinox (Cluj) (simultan cu poezie şi critică) Debutul editorial Ucenicia bătracircnului alchimist Editura Dacia 1983 (poezie) Colaborări bdquoRomacircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLuceafărulrdquo bdquoViaţa romacircneascărdquo bdquoZiua literarărdquo bdquoCuvacircntulrdquo bdquoParadigmardquo bdquoEchinoxrdquo bdquoAmfiteatrurdquo bdquoApostrofrdquordquoFamiliardquo bdquoTomisrdquo rdquoSeine et Danuberdquo (Paris) bdquoContrafortrdquo (Chişinău) bdquoTribunardquo bdquoFamiliardquo Antologat icircn Poezia romacircnă actuală (Marin Mincu) Deliruri şi delire ndash o antologie a poeziei onirice (Ruxandra Cesereanu) prezent icircn volumul colectiv Teatru editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti cu piesa Insula fericiţilor (2000) 27 Poezie de Bucureşti coordonată de Dan Mircea Cipariu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Scriitori pe calea regala editura Brumar 2008 proiect al Uniunii Scriitorilor
Volume publicatePoezieUcenicia bătracircnului alchimist (Dacia 1983) Cacircntecele desavarsirii interioare (Albatros 1994) Turnul lui Casanova (Pontica 1996) Provincia pedagogica (Cartea romacircneasca 1996) Textele de la Montsalvat (Axa 1997) Cartea lui Benedict (Vinea 2002) Alte poeme de moda veche (Pontica 2004) Scrisori din Arcadia (Paralela 45 2005) Dilecta (Cartea Romacircnească 2006) (nominalizat pentru premiul de poezie al USR) PROZATextele de la Monte Negro (Pontica2003) TEATRUStrălucirea si suferinţele filosofilor (Ghepardul 1992) (Spectacol-lectură la Theatrum mundi icircn regia lui Victor Ioan Frunză) Cinci poeme dramatice (Palimpsest 2005)
daca berlinul ar fi un mar mare si rosu
Treci pe straziberlineze la carepasii mei nu-ndraznescnici macar sa visezeRespiri aerulsonor ca o toba de tinicheaal berlinului
9
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Privesti fascinatatablourile vechi din
muzee Ascultiprelegeri inteligenterostiteicircntr-o engleza perfectaVorbestila telefon cudan sociuIar seara te-ntorcila hotel obositasi-ncepicu gesture mecanice sa tedezbraci
Te opresti oclipa icircn fata oglinziisi icircti privesti sicircniicu o usoara nelinisteasa cum si i-a privit eva braunputin icircnainte sa moaraDaca berlinul ar fi un mar mare si rosustiu ca mi-ai dajumatate din el
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n 5 ianuarie 1980) este icircn prezent editor-coordonator al Agenţiei de Carte
(wwwagentiadecartero) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul Hyperion Dilema Veche A debutat
editorial icircn nov 2005 cu volumul de versuri ldquoIcircntr-un pat sub cearşaful albrdquo Editura Vinea Volumul a fost
distins cu premiul USR-filiala Sibiu premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional Tudor Arghezi Icircn anul 2008 volumul de debut apare şi la Editura
Bassarai din Spania (ldquoEn una cama bajo la sabana blancardquo) Icircn 2008 a participat la primul program pro-lectură
organizat sub auspiciile Casei Regale a Romacircniei ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo şi a scris jurnalul de călătorie
(ldquoScriitori pe Calea Regalărdquo Editura Brumar) Prezentă icircn antologii din ţară şi străinătate A publicat icircn 10
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
majoritatea revistelor de cultură din ţară Volumul de poezie ldquoŢinuturile suduluirdquo este icircn curs de apariţie la
Editura Paralela 45 icircn cadrul Tacircrgului Bookfest
Destul de excentrică icircn peisajul liric actual poezia Andrei Rotaru este un subtil clin drsquooeil o invitaţie la un
dialog cultural adesea implicit un spaţiu de meditaţie care se cere completat cu imaginaţia cunoştinţele
sensibilitatea şi nu icircn ultimul racircnd inteligenţa potenţialului cititor
(Tudorel Urian Romacircnia Literară nr 102006)
Plecări
din casa noastră păsările au plecat a fost prima dimineaţă cu geamurile icircnchise
lăsăm deoparte hainele elegante icircn care ne-am icircmbrăcat seară de seară
acum a venit icircn sfacircrşit vremea să le icircngropăm
să pleci fără nici un gacircnd să stăm dezbrăcaţi multe ore
pacircnă cacircnd cerul se va face alb
şi unul dintre noi icircl va purta pe celălalt icircncă puţin
11
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
atunci vom şti icircn casă nu a rămas nimeni
ai uitat că nu mai putem vedea
cum văd ceilalţi un bătracircn trage după el saci goi de pămacircnt
Rita Chirian
Nume Chiribuţă (nume care mi-e tare drag icircnseamnă ndash am găsit cuvacircntul icircntr-un dicţionar demult-demult ndash
bdquopălărie cu boruri largirdquo mi-am imaginat-o pe cea din poveşti de vrăjitor)
Prenume Alina-Rita (primul ndash prozaic al doilea ndash scurt şi tăios)
Pseudonim(e) literar(e) Rita Chiratta (pentru scurtă vreme icircn anii de liceu) Rita Chirian
Data şi locul naşterii Botoşani 20 mai 1982
Cărţi publicate Sevraj Ed Vinea Bucureşti 2006
Premii obţinute Am fost dintotdeauna una-dintre-premiante Ceea ce poate deveni la un moment dat curată
ordalie O să amintesc doar Premiul Naţional bdquoMihai Eminescurdquo ndash Opera Prima Botoşani 2007 Şi da copil
cuminte am fost olimpic naţional cu menţiuni premii speciale şi un premiu al II-lea icircn 2001
Colaborări Cea mai icircnsemnată (pentru mine) a fost colaborarea cu revista Cultura
Cenacluri frecventate bdquoFrecvenţardquo (a se citi bdquoconsecvenţardquo) n-a fost niciodată un atribut al meu M-am mai
trezit prin cenacluri dar numai icircntacircmplător Icircn ultima vreme Clubul Astra sibian ex-bdquoVladimir Munteanurdquo
12
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Principala calitate a poeziei Ritei Chirian e că nu icircncearcă să facă surfing la coada valului Hotăracirct lucru
Sevraj (Editura Vinea 2006) nu mizează pe acel lirism al secreţiilor care a sufocat icircn ultimii ani poezia
milenaristă Nu spun că tacircnăra autoare ar fi imună la imaginile-standard ale generaţiei dimpotrivă ele apar
la tot pasul icircn versurile sale Numai că icircn cazul ei imersiunea icircn sexualitate visceralitate şi mizerabilism
echivalează cu un duş rece nicidecum cu o bălăceală icircn jacuzzi
poem cu miura intr-o dimineata de martie
si atunci m-am gandit poate miura doarme incaam tras paturile
cearsafuriletacereasudorea nimic afara de ranjetul sinistru al gurii
adanci dintre arcuri
dar imi spusesera miura e aici de trei zilesi eu ii simteam mirosulin
aer se desfaceau enigmele scrasnind ca niste fermoare stricate si miura
trecea dintr-un colt intr-altul al camerei si eu nu-mi ridicam ochii
Iat-oiat-ourlau cu totii in mineiat-oiat-o
nu-mi putea ridica ochiisi degeaba as fi facut-oalbul luminii imi
inghetase pe ochia nins in iarna asta cu ochii meile-am spussi nu
m-au crezutfiindca de asta a venit iarnale-am spusde asta n-am mai
13
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
iesit din casade asta stau aici de ani bunile-am spusas fi putut s-o
vad oriunde alba si neagrainghetata si lichidanu-mi ridic insa ochii
Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (versuri Păpuşarul şi alte insomnii (Vinea 2003 2007) Circul domestic (Cartea
Romacircnească 2005) şi Un anotimp icircn Berceni (Cartier 2009) pentru care a primit mai multe premii printre
care Premiul Academiei Romacircne pentru poezie (2007) Coautor al piesei Deformaţii (2008) Komartin a tradus
literatură din limbile franceză engleză şi italiană (JMG Le Clezio Pier Paolo Pasolini Matthew Sweeney
Philippe Claudel Denise Duhamel)n 1983 Bucureşti) a publicat volumele de
bdquoDacă poezia romacircnă va avea un viitor icircl va avea prin Claudiu Komartin şi prin Dan Comanldquo (Al Cistelecan
februarie 2004)
14
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Poem civil
nu mă-ntrebați
ce legătură are istoria cu poezia
cine a icircnțeles totul pe dos
cine a placircns
de ce era nevoie de megafoane
cacircnd vocile noastre se aud atacirct de departe
15
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Razvan Tupa
n 12 iunie 1975 Brăila
Publicatii
2001 Volumul de poezie ldquofetişrdquo ed Semne
2001-2006 trei publicatii underground (carnetele de poezie Carmen No Name si O colectie pentru viata la Bucuresti
si la Cluj Napoca)
2003 Editia a IIa ldquofetişrdquo- o carte romaneasca a placeriirdquo ed Vinea
2005 Volumul de poezie ldquocorpuri romacircneştirdquo edCartea romacircnească
Premii
Ian 2002 Premiul national pentru poezie ldquoMihai Eminescurdquo sectiunea debut
Volumul ldquofetişrdquo a fost nominalizat pentru
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania
Premiile Romaniei Literare
Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania
Din luna mai 2005 realizeaza seria de intalniri ldquoPoeticile cotidianuluirdquo
16
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
legături bucureștene corpuri romacircnești
Din punct de vedere politic Asta-i fericire fără icircnceputaprinși icircncet toți la un loc icircntr-un mare film ieftin numai bun de rumegat icircn formă ca să ne asumăm orice mai puțin prezența Cerșetori cu șepci DampG fac cu macircna și zacircmbesc acru asiguracircndu-ne că viața merită trăită și devorată Pălării de doi lei cacircntă de pe clădirile oficiale
Icircnnoadă-ți răsuflarea ăsta-i un oraș olfactiv Amintirea lui e doar un labirint de mirosuri și e toată comestibilă Asta-i istoria pliată icircn hainele pe care le tot porți și mai mereu ăsta-i ținutul unde hainele-i poartă pe oameni la groapă Toată lumea icircn formă umană
Oricare are nume diferite pentru locuri cunoscute dar aici orice loc lipește arome speciale pentru fiecare trecător Și e mereu ceva din altă parte
Mancechine cu ochi limpezi din plastic urmăresc spectacolul pe măsură ce dictează următoarea modă Am icircncercat croiala asta de vise anul trecut Oamenii sunt așa demodați zic ele insistă să tot moară Ori aici e cel mai scump să mori așa că dacă mănacircnci o să-ți fie foame dacă bei o să ți se facă sete Asta-i politica noastră Orice poftești numim un șef să aibă grijă de tine ca icircn poze ca icircn filme noi suntem adevărații romacircni noi nu icircnghițim noi nu ne folosim dinții
doar mergi după săgeți Nu-s niciodată corecte dar greșeala e cel puțin omenească și tinde să capete un sens religios
icircn sus Uite tot cerul e un steag neoficial cu semne ciudate care inventează cuvinte de nepronunțat Tot ce știi despre comunism aici doare și facem bacircză de asta Uneori are o față financiară și vorbește
17
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
nostim din cauza dinților lui Dracula (desigur)
fiecare dinte o lacrimă mare cacirct casa cu 1000 de sacircni din sticlă se ridică fix icircn mijlocul acestei guri cinematografice
hrănită cu scuze ca o mamă africană cu icircncălțări americane și credințe aborigene Ca oricine din Eurasia racircdem pacircnă zăpada izbucnește icircn flăcări și dansează pacircnă vara tacircrziu și apoi iar
Cosmin Perta
Cosmin Perţa s-a născut icircn 1982 la Vişeul de Sus (Maramureş) Clujean de adopţie (literat cu acte-n regulă după studii la Universitatea Babeş-Bolyai) a fost redactorul mai multor reviste literare napocane A
publicat icircn 2002 Zorovavel volum de versuri bine primit şi premiat prin tot Ardealul Prezent icircn antologia Generaţia 2000 alcătuită de Marin Mincu Perţa scrie poezie şi proză şi este icircn prezent jurnalist cultural la ziarul Clujeanul
Cacircnd a debutat la 20 de ani cu Zorovavel Cosmin Perţa a devenit dintr-o dată una din vocile convingătoare ale unei generaţii icircn plină afirmare Dintre poeţii Clujului care constituie (continuacircnd tradiţia echinoxistă) un centru important al poeziei romacircneşti contemporane Perţa este alături de Ştefan Manasia şi Rareş Moldovan unul dintre cei care dau substanţă discursului echinoxist actual (deşi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matcă) icircn paradigma noii sensibilităţi milenariste şi despre care se vorbeşte (pacircnă hăt la Bucureşti) cel mai des
Icircmbinacircnd atacirct de fericit şi de firesc tandreţea cu forţa artificialul de sorginte barocă şi vitalitatea provocatoare violenţa şi suavitatea Cosmin Perţa arată că şi-a icircmblacircnzit de la debutul de acum patru ani imaginarul poetic şi a reuşit să scape de ultima stacircngăcie care-l icircmpiedica să intre icircn racircndul poeţilor maturi şi valoroşi metaforizarea excesivă Cu Santinela de lut (care cuprinde cacircteva superbe poeme de dragoste şi versuri memorabile icircn care fiorul morţii este surprins icircntr-o formă cizelată pregnantă tulburătoare cum doar puţini poeţi de azi reuşesc) Cosmin Perţa dă una din cărţile cele mai puternice şi mai generoase pe care douămiismul poetic le-a pus pacircnă acum icircn circulaţie De atunci a mai publicat romanul ldquoIcircntacircmplări de la marginea lumiirdquo
Cel mai adesea dominat de poezia pe care o scrie (una foarte bună de altfel) Cosmin Perţa reuşeşte performanţa de a o amprenta categoric Limitacircndu-se momentan la ordonarea elementelor lumii sale el icircşi asumă creaţia icircn sens invers rămacircnacircndu-i de icircncheiat tocmai lumea Biocenoza icircn fond Cred că va reuşi Cosmin Ciotloş
18
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Poem mult prea scurt
Şi eu acum cacircnd sunt aici ma gacircndesc la decapitare
un lucru care i s-ar putea icircntacircmpla oricui
icircn orice realitate
Lacircngă părul ei de abanos Sulamita lacircngă coapsele ei
nufărul umed şi crud se va deschide
şi mierea Sulamita mierea de acum icircnainte
pe străzile regatului se va furişa
19
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Stoian G Bogdan
Stoian G Bogdan s-a nascut pe 29 octombrie 1983 in Comanesti Bacau A publicat in toate revistele literare importante Este de profesie avocat A publicat in 2009 volumul de poezii Chipurile volum distins cu Premiul Iustin Panta Premiul Mihai Eminescu Premiul revistei Romania literara Este nominalizat la Premiul de debut al USR
[] Ce face el e de fapt un schimb de intensităţi (expresive şi existenţiale deodată) cu salturi spontane din notaţia bdquosuprafeţeirdquo icircn vertijul profunzimii din minimalism icircn violenţă expresionistă şi din sporovăială confesivă icircn electricitate imaginativă
SGB a unit poemul plat de contabilitate a realului cu poemul de vertij a dat minimalismului şi celorlalte ceea ce le lipsea cu stridenţă vecinătatea cu neantul a pus notaţia bdquoinertărdquo şi retorica lehamitei (şi jemanfişismului fireşte fără el nu există poezie ticircnără) icircn priza directă a unui vizionarism de o concreteţe abrazivă Poemul fără pretenţii subversive de simplă snoavă biografică alunecă brusc icircn scriitura convulsivă de implozie a angoaselor Ca metodă de a contrapuncta scrierea cotidianistă dezinvoltă şi de gaşcă plebeiană şi de pure oralităţi cu flashuri de intensitate expresionistă nu e ceva absolut nou s-au mai icircncercat şi alţii poate chiar prea mulţi Aticircta doar că la SGB fluenţa celor două dimensiuni e aticirct de naturală icircncicirct metoda se şterge şi rămicircne doar pendularea organică structurală icircntre derizoriu şi dramatic ndash acesta din urmă icircntins icircntre grotesc şi caricatural []Al Cistelecan
20
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Cred că printr-a şaptea te-am desenat Pe-atunci desenam bine Zacircmbeai De-acolo te cunosc Chiar tu erai Nu chiar atacirct de frumoasă Dar de fapt desenam eu prost Erai chiar aici Icircmbrăcată la fel Şi pulsul tău creştea Creştea icircncet mai icircncet decacirct unghiile Mai icircncet decacirct părul Şi totuşi repede Pacircnă icircn mine Am simţit Că vrei să mă iei de macircnă Uite Am macircna rece Nu te mint
21
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Gheorghe Dican
Presedinte al UAP filiala Valcea
Initiator si organizator al expozitiei nationale Arta in drum spre
muzeu (1999) si al Simpozionului National Traditie si
postmodernitate (2002) impreuna cu Al Nancu si Luiza Balcan
Curator la peste 100 de expozitii de la galeriile municipale de arta din
cadrul muzeului din Ramnicu Valcea
Expozitii personale recente Galleryaro (2003) Galeria Cozia
Hamme Belgia (2004) Hotel Hilton Bucuresti (2006)
Echipa de proiect vă mulţumeşte
22
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Prof Dr Octavian Soviany Am icircnceput să organizăm Festivalul de Poezie ldquoGellu Naumrdquo care de la a VII-a
ediţie a devenit naţional din două motive deschiderea unor posibilităţi de afirmare pentru tinerii liceeni-
poeţi care au atins deja un anume nivel de performanţă artistică dar şi facilitarea contactului acestora cu
scriitorii profesionişti şi cu experienţa acestora Fie ca şi această ediţie să ne confirme intenţiile iar steaua
lui Gellu Naum să ne fie şi de data asta benefică
Prof Virginia Olaru Lumea este un miracol de care se pot bucura doar aceia care ştiu să admire frumuseţea
ascunsă a lucrurilor ieşind din tipar prin trăiri unice puternice prin gacircnd de iubire care sparge barierele
timpului măsurabil Poezia este o artă a simţurilor şi e minunat lucru să o vezi renăscacircnd pe buzele unor
tineri care mai pot aduce un plus de lumină vieţii din ziua de astăzi
Prof Elena-Liliana Murguleţ consiler educativ Viaţa pe planeta noastră este un roman foileton pe care icircl
urmărim zilnic Unii se miră de ea alţi racircd satisfăcuţi de greşelile Creatorului gacircnditorii caută probleme
oamenii de ştiinţă ndash rezolvări A fi poet icircnsă nu implică neapărat ldquoa firdquo icircn lume ci a privi dincolo de ea icircn
icircncercarea de a atinge inefabilul acel necunoscut de care iei act prin puterea revelaţiei şi a cuvacircntului
presimţit Iată de ce un Festival de Poezie care să adune la un loc adolescenţi atraşi de aceeaşi tainică
chemare ndash aceea a artei cuvacircntului
Prof Maria Iosifdirector al Liceului Teoretic ndashBrezoiIata ca poezia se poate manifesta si intr-un cadru natural
care invita la meditatie Ne bucuram de prezenta in numar mare a celor care mai au nevoie de arta care simt
chemarea tainica a cuvintelor intr-o lume in care valorile se pierd sugrumate de vulgaritate de informatizare
excesiva si de dorinta de afirmare
Aratam prin acest proiect educational ca mai exista oameni bunisensibiliinteresati mai mult de ceea
ce este frumos si inaltatordecat de valorile materiale
23
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Cacircteva racircnduri scrise icircn graba despre un orăşel frumos de munte numit Brezoi
ldquoUn primar fără curaj rămacircne doar o promisiune pe un afiş electoralrdquoRobert Schell Primar al Oraşului Brezoi
Brezoi este un oraş situat icircn nordul judeţului Vacirclcea Romacircnia la confluenţa racircului Lotru cu racircul Olt icircn cea mai mare depresiunea intercarpatica cunoscută sub numele de Ţara Loviştei Oraşul este icircnconjurat de păduri de conifere
El se află la 35 km nord de Racircmnicu Vacirclcea şi la 66 km sud de Sibiu Are icircn componenţa sa şi satele Păscoaia Călineşti Proieni Golotreni şi Valea lui Stan
La origine este un sat de moşneni care se ocupau cu creşterea vitelor oilor exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului La Valea lui Stan exista icircncă de pe vremea lui Mircea cel Bătracircn o exploatare a aurului exploatare a icircnceput la Mănăstirea Cozia făcută cu robi ţigani Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi
Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă icircn istoria neamului prin faptul ca aici icircntr-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887 cacircnd Statul Romacircn dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare Atunci ia fiinţă aiciSocietatea forestieră bdquoLotrurdquo cu capital italian Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini maghiari şi germani Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a bdquoSocietăţii Forestiererdquo icircnfiinţată icircn anul 1904 se preda icircn limbile romacircnă maghiară şi germană De asemenea aici a existat şi există o parohie romano-catolică existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea)
Prima şcoală a Brezoiului a fost icircnfiinţată icircn anul 1838 Alta scoala a fost infiintata icircn 1864 la Călineşti iar icircn 1916 la Proieni Liceul din Brezoi se icircnfiinţează icircn 1954 cu curs seral iar icircn 1960 şi cu curs de zi
Localitatea datorită faptului ca se află icircntr-o poziţie centrală a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion Importanţa Brezoiului icircn zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării indiferent de etnie sau religie Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană maghiară sau germană care vorbesc o romacircnească pură fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă De remarcat este şi faptul că icircn 1946 de aici de la Brezoi au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate germană icircn gulagurile Rusiei Sovietice de multe ori tineri de 16-18 ani doar pentru faptul că erau nemţi Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului
Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere icircn 1948 inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului cei mai mulţi locuitori lucracircnd la bdquofabricărdquo bdquoFabricărdquo care mai funcţionează şi astăzi cu o capacitate oarecum mai redusă decacirct icircn bdquosocialismrdquo atacirct datorită unor reorganizări ale proprietarului cacirct şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului
La sfacircrştul anilor 1960 icircnceputul anilor 1970 şi icircn continuare odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe racircul Lotru viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani realizacircndu-se astfel importante amenajări urbane
Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat icircn cinstea eroilor locali din primul război mondial care nu se ştie cum a bdquoscăpatrdquo fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice monument care se află lacircngă Primărie şi care simbolizează Romacircnia Mare Acea Romacircnie care a luat naştere la 1 decembrie 1918 incluzacircnd provinciile Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei
24
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Orasul este inconjurat de paduri si vai icircn care sunt raspicircndite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele laquo odai raquo care pastreaza icircnca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana Icircn paduri pot fi icircnticirclnite frecvent toate speciile de vacircnat mare de la noi din tara urs lup mistret cerb caprior capra neagra racircs
Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte pastrav clean mreana scobar ce pot face deliciul unor partide de pescuit
Localitatea Brezoi din zona montană a judeţului Vacirclcea este din punct de vedere administrativ un oraş deşi activităţile economice existente sunt icircncă reduse Icircn ciuda naturii icircnconjurătoare darnică icircn frumuseţiicircn ciuda trecutului interbelic foarte promiţător icircn ciuda eforturilor multor brezoieni icircn general grupaţi icircn jurul şcolii progresul icircn noua economie de piată se lasă aşteptat
Icircn acest context Liceul Teoretic Brezoi este una din cele mai importante instituţii din localitate Politica liceului este axată pe reforma mentalităţilor de tip tradiţionalist propunacircnd instrumenete eficace care asigură o pedagogie activă eficientă şi alternativă
Programele educaţionale ale Liceului Teoretic Brezoi au dovedit că efectele cele mai durabile ale intervenţiilor reformatoare sunt obţinute prin abordarea globală a unităţii şcolare icircmpreună cu comunitatea icircn care funcţionează Orice intervenţii realizate icircn afara acestor cadre eşuează sau au efecte limitate ca timp şi anvergură
25
Recommended