View
230
Download
17
Category
Preview:
Citation preview
PLAN DE CAMPANIE DE RELATII PUBLICE
PREGATIT PENTRU INSPECTORATUL GENERAL AL
POLITIEI ROMANE
REALIZAT DE: --------------------------------
GRUPA III
2012
1
1.Organizatia
a) Statutul organizatiei
Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu
personalitate juridica si competenta teritoriala generala.
b) Misiunea organizatiei
In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile
statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu
persoanele fizice si juridice, in limitele legii,principala misiune fiind aceea de a asigura
respectarea drepturilor si a sigurantei cetateanului.
c) omeniul de activitate
Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza
in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv
pe baza si in executarea legii.Institutia conduce, indruma si controleaza activitatea
unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a
infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-
financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in
supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte
atributii date in competenta sa prin lege.
d) Istoricul organizatiei
Primele atestări privind Politia Romană datează din vremea lui Neagoe Basarab
sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu
(organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea
portului armelor) iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea
generică de POLITIE.
In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor insărcinati să
mentină ordinea publică şi să apere proprietatea cetătenilor, iar in 1831, prin
2
regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. In timpul Revolutiei de la 1848
are loc reorganizarea politiei, prin aparitia institutiei şefului politiei Capitalei căruia i se
subordonează Guardia municipală.
La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica politienească” prin care,
in cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “inaltei politii” şi "obişnuitei politii”,
ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atributii in organizarea
şi coordonarea activitătilor politieneşti.
Incepand cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4
noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru
organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organelor de politie
sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se infiintează Militia, apoi, prin Decretul
- Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reinfiintează Politia Romană ale cărei competente vor
fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23
aprilie 2002.
Din 1990, Politia Romană a cunoscut mai multe etape de transformări menite să
asigure siguranta persoanelor, a colectivitătilor, drepturilor legitime ale cetătenilor,
precum şi a altor drepturi prevăzute in acte internationale la care Romania este parte.
e) Imaginea organizatiei
Programul si politicile de reformă ale Ministerului Administratiei si Internelor au
in vedere alinierea Politiei Romane la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca
institutie civilă in folosul persoanei si comunitătii locale.
f) Obiectivele organizatiei
Pentru a oferi un serviciu public de calitate, Politia Romana si-a stabilit
obiectivele esentiale, necesare indeplinirii misiunii cu care a fost investita:
1.Creşterea gradului de sigurantă şi protectie pentru cetăteni, combaterea
infractionalitătii, a criminalitătii transfrontaliere, a traficului şi consumului de droguri;
3
2.Creşterea autoritătii structurilor de politie, consolidarea activitătii de ordine publică prin
realizarea unui sistem integrat cu participarea institutiilor abilitate;
In perioada de referintă, managementul Politiei Romane s-a axat pe respectarea şi
implementarea unor principii, precum:
-consolidarea capacitătii operationale;
-dezvoltarea conducerii pe bază de informatii;
-implementarea conceptelor moderne de abordare a fenomenului infractional, bazate pe
analize strategice şi operationale;
-eficientizarea cooperării institutionale, dezvoltarea sistemului relational şi de
comunicare;
-intensificarea şi dezvoltarea cooperării internationale, indeosebi in scopul combaterii cu
eficientă a criminalitătii organizate;
-reorganizarea structurală a unitătilor Politiei Romane pentru a asigura capacitatea de
răspuns necesară realizării obiectivelor stabilite;
-dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate;
modernizarea managementului institutional;
-reducerea criminalitătii specifice prin creşterea numărului actiunilor preventive şi
asumarea unui rol proactiv in realizarea sistemului de ordine şi sigurantă publică la nivel
national;
-intensificarea cooperării politieneşti in cadrul Uniunii Europene şi cu statele terte prin
realizarea de actiuni comune
3.Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri, reducerea impactului
criminalitătii organizate şi transfrontaliere;
4.Aderarea la Spatiul Schengen şi armonizarea, pe segmentul ordinii şi sigurantei publice,
cu Strategia U.E. de securitate internă.
4
2. Analiza situatiei
In anul 2009 Inspectoratul General al Politiei Romane a desfasurat cu succes
urmatorele operatiuni:
• POLITIA IN ALERTA, care a avut drept scop asigurarea unui climat de siguranta
civica;
• STRADA 2009 – cresterea autoritatii politiei si asigurarea respectarii legii;
• TUNETUL – destramarea gruparilor infractionale;
• SIGURANTA IN SCOLI – asigurarea unui climat de siguranta si securitate publica in
incinta si zona adiacenta unitatilor de invatamant;
Anul 2010 a cunoscut şi anumite evolutii negative, indeosebi in ceea ce priveşte
comportamentul unor politişti, cu implicatie directă la imaginea Politiei Romane.
Intărirea autoritătii politistului pentru aplicarea cu fermitate a prevederilor legii trebuie să
se realizeze concomitent cu intărirea disciplinei acestuia, prin revizuirea modului de
comportament, indeosebi in relatia cu cetăteanul.
De asemenea se impune creşterea calitătii activitătii politiştilor in toate domeniile
de activitate, cu o atentie indreptată către cercetarea penală.
Astfel că, in pofida dificultătilor şi obstacolelor datorate dinamicii şi noilor
valente ale fenomenului infractional, Politia Romană, prin rezultatele obtinute, a dovedit
că este o politie modernă, europeană, adaptabilă la schimbare, ce detine potentialul
necesar asigurării tempo-ului impus de problematica complexă cu care s-a confruntat.
Politia Romană işi va continua propriul demers reformator, circumscris
coordonatelor conceptuale, structurale şi functionale, pentru indeplinirea scopului
fundamental al activitătii de politie, respectiv, protejarea şi slujirea comunitătii
In anul 2011, Politia Romană, ca urmare a efectelor crizei economice şi pe cale de
consecintă a politicilor guvernamentale, a trecut printr-un proces de restructurare destul
de dificil, care a urmărit incadrarea numărului de indicatori in limitele stabilite la nivelul
Ministerului Administratiei şi Internelor, urmărindu-se totodată neafectarea structurală şi
functională a structurilor operative, pentru a se asigura in conditii optime indeplinirea
scopului fundamental al activitătii de politie, respectiv, protejarea şi slujirea comunitătii.
5
Caracteristica principală a acestei perioade a fost aceea de reaşezare şi intărire a
locului şi rolului Politiei Romane in spatiul public al institutiilor statului, care să
contribuie la ridicarea parametrilor serviciului public politienesc la cerintele cetăteanului
şi nevoile comunitătilor locale.
Analiza SWOT
Puncte tariPuncte tari Puncte slabePuncte slabe
- existenta unui personal calificat cu dispozitie
spre autoperfectionare continua;
- performanta sistemului informatic.
-criminalitate stradală la un nivel scăzut fată de
anii anteriori.
-deficit relativ redus de personal la nivelul
dispozitivului de sigurantă publică şi patrulare,
existenta unei logistici adecvate (auto, tehnică
I.T., spatii de lucru).
-număr mare de lucrători tineri al căror potential,
pe măsură ce este pus in valoare, va conduce la
creşterea eficientei activitătii.
-angajarea unor politişti din randul societătii
civile(sursă externă) a dus la creşterea diversitătii
specializărilor şi viziunii la nivelul echipelor
politieneşti şi la o posibilitate mai mare de
intelegere a perceptiei comunitătii vis a vis de
actul politienesc.
-stadiul avansat al implementării conceptului
politiei de proximitate care a contribuit la
schimbarea atitudinii politiştilor şi modului de
abordare a problemelor comunitătii.
- imaginea negativa a politiei;
-salariile politistilor sunt nemotivante;
-lipsa consistentei rezultatelor PdP in
imbunătătirea imaginii institutiei, pe fondul
utilizării deficitare a potentialului uman de către
managerii unor subunităti.
-lipsa capacitătii de viziune şi planificare
strategică a unor manageri de nivel mediu.
-persistenta la unele subunităti a unui stil de
management tributar statisticilor şi cifrelor in
detrimentul urmăririi creşterii sigurantei publice
prin adoptarea unei atitudini proactive de
prevenire a criminalitătii.
6
-creşterea permanentă a gradului de informatizare
şi posibilitatea accesării bazelor de date ale
institutiei de către toti politiştii.
-utilizarea mijloacelor moderne de abordare a
fenomenului infractional (analiză tactică,
strategică, operatională, maparea criminalitătii).
-experienta pe linie de ordine publică a echipelor
manageriale de la toate nivelele institutiei.
OportunitatiOportunitati AmenintariAmenintari
- legaturile operative dintre autoritatile romane
competente si autoritatile de aplicare a legii din
strainatate: INTERPOL, EUROPOL şi, in viitor,
SIS/SIRENE;
- aderarea la spatiul Schengen, care va avea ca
efect: ridicarea controalelor intre frontierele inter-
ne ale statelor membre Schengen, libertatea de
miscare a cetatenilor statelor membre;
-colaborare cu Serviciul Roman de Informatii,
Jandarmeria Romana.
-posibilităti de participare a unor ofiteri la cursuri
de pregătire in străinătate şi folosire a experientei
astfel acumulate in materia bunelor practici.
-tendinta mass media de a responsabiliza politia
pentru aspecte sociale negative ce tin de
competenta de solutionare a altor institutii sau
sunt generate de lipsa de implicare a institutiilor
abilitate, ce face ca gradul de incredere a
populatiei in politie să fie mai scăzut decat in
alte tări europene.
-fluctuatia politiştilor in cadrul structurii de
ordine publică, facilitată de posibilitatea trecerii
in alte structuri prin promovarea concursurilor
organizate in acest sens(comp. relatii cu
publicul, corpul ofiterilor, etc.).
-existenta unei tendinte de creştere a
manifestărilor de violentă de toate
genurile(verbală, fizică, atitudinală) la nivelul
intregii societăti romaneşti, generate in
principal de lacune legislative.
-absenta conştiintei şi atitudinii civice a
populatiei Capitalei ce duce la lipsa de
implicare a cetătenilor in prevenirea sau
sesizarea fenomenului infractional.
7
-creşterea influentei ideologiilor extremiste
externe, pe fondul crizei economice ce va
genera manifestări antiglobalizare specifice, de
genul celor intalnite şi in alte oraşe europene.
Pe fondul alterarii relatiilor de munca, prin cresterea somajului, scaderea
veniturilor, obtinerea de numerar cu orice pret, chiar si prin acte antisociale precum
talharii, furturi, delapidari, totul a dus la o lupta cotidiana usor de remarcat prin simpla
lecturare a ziarelor sau vizionarea emisiunilor informative. Iar mass-media, prin
nuantarea faptelor negative ale politistilor a facut ca acestia sa fie responsabili de starea
natiunii. Insa politistul devine fara indoiala o victima usor de doborat prin prisma
dificultatii adresabilitatii(nu poate raspunde atacurilor decat intr-un cadru institutional
organizat de purtatorul de cuvant ) si a tendintei exagerate a mass-mediei de a prezenta
actul politienesc ori in deradere prin utilizarea cliseelor sau mediatizarea excesiva a
cazurilor izolate de coruptie ori folosind tonalitati incarcate de repros in legatura cu
insuccesele ivite in munca de politist.
Politistii sunt vinovati atunci cand infractorii ataca banci, cand societatile ce
administreaza case de schimb valutar isi inseala clientii, cand infractionalitatea stradala
cunoaste trenduri ascendente, sau cand soferii inconstienti provoaca tragedii rutiere,
uitandu-se insa eforturile uneori la limita suportabilitatii fizice si familiale depuse de
acestia, absenta resurselor necesare desfasurarii actului politienesc, nesiguranta produsa
de iminenta scadere a veniturilor salariale sau neplata unor drepturi. Politistii isi fac
datoria, iar eforturile lor – laudabile in conditiile actuale – sunt directionate intr-un singur
sens, acela de a produce starea de siguranta si incredere populatiei.
8
3. Publicurile organizaţiei
Marele public al acestei campanii il costituie personalul Politiei Romane din
domeniul relatiilor publice, mass-media si cetatenii.
Exista insa doua mari categorii de public vizate: publicul intern si publicul extern.
Publicul intern este reprezentat de:
- lucratorii care işi desfaşoara activitatea in cadrul M.A.I., I.G.P.R, I.P.J sau pana la cea
mai mica subunitate sau post de politie sau jandarmerie;
- pot fi lucratori, conducatori, manageri, administratori, personal contractual, personal
civil, Corpul National al Politiştilor.
Publicul extern vizat poate fi impartit in mai multe categorii:
-comunitatea – toti cetatenii care traiesc intr-o societate, intr-o zona şi sunt sau nu afectati
de modul in care politiştii işi desfaşoara activitatea; cetateanul in general, contribuabilul
obişnuit; orice organizatie comunitara, şcoli, biserici, banci, lideri locali bogati sau saraci,
cinstiti sau necinstiti;
-publicul special – cei certati cu legea, inconjurati de rudele, prietenii şi adepti ai
acestora, cat şi partile vatamate. Cat am incerca sa-i inglobam in categoria
numita ,,comunitate”, aceştia au facut şi fac o categorie speciala, deosebita atat pentru
institutia politiei, cat şi pentru cetateni;
-mass-media – presa locala şi nationala, scrisa şi audiovizuala, specializata sau
generalista, internet etc.
-institutiile şi organismele puterii de stat şi ale administratiei de stat (preşedintie,
parlament, guvern, prefecturi, primarie, administratie financiara, garda financiara şi alte
organisme care administreaza treburi publice şi impun respectarea de acte normative;
-partidele politice şi orice alte grupari de interese politice şi civice, care au un mod
special de a se exprima in functie de interesele pe care le au;
- Asociatia Internationala a Politiştilor Sectia Romana.
9
4. Contextul
Contextul in care se desfasoara campania este unul national,deoarece activitatile
realizate de aceasta institutie vizeaza toti locuitorii tarii,si de ce nu,si unul
international,necesar pentru a reabilita imaginea Romaniei in celelalte tari.
5. Cercetarea
Au fost efectuate analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta care
au aratat ca cetatenii isi impun restrictii de libertate, se izoleaza si nu isi mai parasesc
locuintele foarte des, in special dupa lasarea intunericului, datorita anumitori factori care
influenteaza aceasta temere a populatiei, cum ar fi:
- delincventa criminalitatea vizbile, declarate (furturile, jafurile, agresiunile asupra
persoanelor fizice);
- traficul si consumul de droguri, traficul de persoane, prostitutia, fenomenul de banda
( tineri - drogati - prostituate), mediul inconjurator degradat, sentimentul unei politii
ineficiente in actiunile de retinere a tuturor acestor delicventi, circulatia rutiera si
pericolele sale etc.;
- reclamatiile si parerile cetatenilor, scrisorile de doleante, interpelarile reprezentantilor
locali si ai altor responsabili sociali, numarul de infractiuni constatate;
- anumite categorii de indivizi manifesta teama prntru ca isi inchipuie ca teoretic sunt mai
expusi, si in special: persoanele in varsta ( smulgerea gentii, agresiune, jaf), femeile
( tentativa de viol, viol, violente conjugale), adolescentii (racket, droguri, viol);
-criminalitatea supraprezentata de mass- media sub forma ingrijoratoare, cazuri in care
politia este cotata ca ineficienta;
- mica infractionalitate, intrucat pe cetateanul obisnuit il deranjaza delicte marunte, in
care este direct implicat in calitate de victima.Gama micilor infractiuni, foarte
diversificata de altfel, ar putea fo foare mult redusa daca membrii comunitaiii ar avea in
permanenta pe cineva aproape care sa-i previna;
- factorii socio-economici care impun o noua viziune asupra relatiilor dintre politie si
comunitate.
Au fost monitorizate 15 publicatii (11 cotidiene si 4 saptamanale) din presa scrisa.
Astfel in graficele obtinute s-a urmarit: reflectarea evenimentelor referitoare la institutia
10
Politiei Romane in presa scrisa pe zile, interesul acordat de presa temelor urmarite in
vederea elaborarii analizei, interesul principalelor cotidiene acordat institutiei, reactia
publicului la actiunile intreprinse in cadrul campaniei.
6. Stabilirea obiectivelor organizatiei
Obiectivul principal al campaniei este de a imbunatatii imaginea politiei romane
printr-o cooperare stransa intre mass-media si politie. Transmiterea unui mesaj coerent,
onest si credibil va crea o relatie emotionala pozitiva intre politie si cetatenii pe care ii
protejeaza si va conduce la o mai mare siguranta si incredere in politisti. Activitatile ce
trebuie intreprinse sunt urmatoarele:
1.Destructurarea grupărilor infractionale de crimă organizată şi judiciare;
2. Intensificarea actiunilor şi măsurilor de combatere a fenomenului infractional ce
prejudiciază bugetul consolidat al statului (evaziune fiscală, contrabandă, spălarea
banilor, criminalitatea specifică achizitiilor publice);
3. Optimizarea capacitătii de actiune a structurilor de sigurantă publică pentru creşterea
gradului de securitate a cetăteanului;
4. Orientarea pregătirii profesionale continue in concordantă cu noile concepte
implementate şi pentru indeplinirea obiectivelor asumate;
5. Gestionare corespunzătoare a resurselor umane, financiare şi logistice;
6. Creşterea gradului de vizibilitate al Politiei Romane pe plan intern, european şi
international.
7. Axa de comunicare
Tema acestei campanii o constituie implicarea absoluta a politiei, mass-mediei si
a cetatenilor pentru imbunatatirea imaginii politiei romane atat pe plan national cat si
international.
Sloganul acestei campanii este urmatorul: „Fapte,NU Cuvinte!”
11
8. Strategia
Strategia prezentei campanii este una de tip S-O (Strength – Opportunities),
construita pe punctele tari ale institutiei şi profitand de oportunitatile existente.
Pentru a realiza o comunicare buna cu mass-media, specialiştii in relatii publice
din Inspectoratul General al Politiei Romane trebuie sa cunoasca specificul sistemului
mass-media şi sa se adapteze acestuia. Astfel, mesajul trebuie sa fie adecvat suportului
mediatic, iar stilul in care este elaborat trebuie sa corespunda principiilor generale ale
scriiturii jurnalistice.
Practicienii din acest domeniu trebuie sa stabileasca relatii personale bune, bazate
pe respect reciproc cu oamenii din mass-media. Ei trebuie sa fie capabili sa le furnizeze
informatii, idei, perspective inedite asupra unui subiect de actualitate. Totodata, ei trebuie
sa fie capabili sa reziste presiunilor presei şi sa nu furnizeze informatii neverificate,
materiale care nu au fost discutate şi aprobate de conducerea organizatiei sau opinii
neacoperite de fapte.
In actiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei şi de
formare a acesteia nu vor fi neglijati nici factorii psihologici ca: emotiile, sentimentele,
dorintele, deoarece aceştia contribuie la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor
sanatoase ale acestora şi la transformarea lor in norme de viata civilizata. De aceea mass-
media trebuie sa acorde un interes deosebit calitatii informatiei si nu cantitatii(cum se
tinde tot mai mult tn prezent).
Este necesar sa se comunice şi aspectele neplacute din activitatea institutiei sau a
unui angajat al acesteia deoarece ascunderea sau minimalizarea unor probleme sunt de
natura a duce la pierderea credibilitatii, ziariştii apeland la alte surse de informare care
pot distorsiona adevarul.
Se vor organiza intalniri cu presa (briefing-uri sau conferinte de presa) chiar şi de
doua ori pe zi – daca situatia impune acest lucru – asigurand, pe cat posibil, o atmosfera
deschisa, propice dialogului. Se vor activa grupurile de lobby – publicatii, institutii,
personalitati publice sau grupuri sociale simpatizante ale institutiei – in scopul exprimarii
unor pozitii favorabile.
12
Se va realiza o campanie ce se desfasoara pe o perioada de doua luni prin care se
vor recruta voluntari din randul cetatenilor care vor realiza munca politistilor, cu scopul
de a crea o relatie de prietenie intre politisti si cetateni.
Propunerea tehnicilor de comunicare
Pentru comunicarea eficienta cu mass-media Inspectoratul General al Politiei
Romane va utiliza urmatoarele tehnici şi instrumente de comunicare:
• Comunicate de presa;
• Dosare de presa;
• Conferinte de presa;
• Dezbateri
• Revista presei;
• Calatorii de presa;
• Alte modalitati (interviul);
9. Suporturile comunicării informatiilor publice
Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si
populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program.
Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa
cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba
contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de
destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intr-
adevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele
mai multe ori sunt neadevarate.
Comunicarea interna, cu salariatii, administratorii, diverse comitete interne etc.
Se va realiza prin urmaatoarele modalitati:
• mijloacele de informare in masa centrale şi locale ale IGPR;
• ordine şi buletine informative;
• sistemul de radioficare al unitatii;
• afişe, postere, panouri, aviziere, tabele electronice;
• casete video, compact discuri.
13
Comunicarea indirecta sau interpusa poate fi:
• scrisa şi imprimata (presa scrisa, rapoartele, afişele, materialele publicitare);
• inregistrata (banda magnetica, filmul, CD-ul, DVD-ul);
• prin fir (telefonul, faxul, e-mail-ul, cablul).
10.Tipuri de relatii publice
1. Canalele de comunicare
Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si
populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program.
Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa
cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba
contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de
destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intr-
adevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele
mai multe ori sunt neadevarate.
2. Suporturile scrise
-analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta
-afişe
-postere
-brosura de prezentare a I.G.P.R.
-pliante
-agende
-realizarea şi prezentarea unor chestionare pentru cetateni cu privire la imaginea dorita a
politiei si gradul de multumire a acestora cu privire la serviciile oferite
14
3. Relatiile cu presa
-comunicatul de presa
-proiecte de raspuns la materialele aparute in presa centrala, care prejudiciaza in mod
nejustificat imaginea institutiei;
-monitorizarea materialelor publice aparute in mass-media
-intocmirea de statistici cu privire la perceptia populatiei,dupa aparitia materialelor in
mass-media ce redau aspecte pozitive ale Politiei Romane
4. Publicitatea
-prezenta in emisiuni radio
-insertii tiparituri in ziarul local
-interviuri televizate/ radiodifuzate
-conferinte de presa
-realizarea unei campanii: „Cetateni alaturi de politisti”
11. Elaborarea mesajului campaniei
Mesajul trebuie să fie simplu şi in limbajul receptorului pentru simplul fapt ca
este foarte important să comunici in locul potrivit şi prin metode intotdeuna
surprinzătoare.Pentru camesajul să ajungă la cat mai multe persoane e necesar ca tacticile
campaniei să atragă interesul media,de aceea mesajul campaniei Inspectoratului General
al Politiei Romane este cat se poate de graitor: „Fapte,NU Cuvinte!”
12. Stabilirea calendarului şi a bugetului
15
Nr.
crt.
Activitatea Buget
(RON)
1. Broșură de prezentare a I.G.P.R 50
2. Realizarea de Pliante; afise;
agende; pixuri
50
Mai Iunie Iulie
Saptamana 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Activitati
Conferinte de presa
Proiecte de raspuns la
materialele aparute in
presa centrala, care
prejudiciaza in mod
nejustificat imaginea
institutiei;
Brosura de prezentare
a I.G.P.R.
Pliante; afise; agende;
pixuri.
Actualizarea
permanenta a site-ului
Politiei Romane
Comunicatul de presa
Interviuri televizate/
radiodifuzate
16
3. Conferinţe de presă
4. Realizarea şi prezentarea unor
chestionare
pentru cetateni cu privire la
imaginea dorită
a politiei si gradul de multumire
a acestora
cu privire la serviciile oferite
Prezenţa în emisiuni radio
30
5. Realizarea unei campanii:
„Cetateni alaturi de politisti”
1000
6. Interviuri televizate/
radiodifuzate
Total 1130
Bibliografie
1)http://www.politiaromana.ro/prima_pagina/index.aspx
17
2)http://www.scritube.com/administratie/legislatie/POLITIA-ROMANA83114321.php
3)www.cdep.ro
4)http://ro.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83
5)http://b.politiaromana.ro/
6)http://www.igpr.ro/prima_pagina/index.aspx
7)bernard dagenais-campania de relatii publice
8)Sandra Oliver-Strategii de relatii publice ,Editura: POLIROM ( 2009 ),Oraş: Iasi
9)Flaviu Calin Rus -Campanii si strategii de PR ,Editura: INSTITUTUL
EUROPEAN,Oraş: Iasi
10)Flaviu Calin Rus- Relatii publice si publicitate,Editura: INSTITUTUL EUROPEAN
(2004 )Oraş: Iasi
11) Doug Newsom -Jim Haynes : Redactarea materialelor de relatii
publice,Editura: POLIROM ( 2011 ),Oraş: Iasi
18
Recommended