View
287
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
POSDRU/86/1.2/S/63951
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educația şi formarea profesională in sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior”
„Dezvoltarea şi implementarea unui program-pilot integrat pentru creşterea
accesului la învăţământul superior pentru persoane cu dizabilităţi”
MODALITĂŢI OPTIME DE CONVERSIE A
MATERIALULUI DIDACTIC "CLASIC" ÎN FORMATE
ACCESIBILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI
POSDRU/86/1.2/S/63951
CUPRINS 1. CE ESTE DIZABILITATEA ............................................................................................................ 4
2. TIPURI DE DIZABILITĂŢI ............................................................................................................ 4
3. STRATEGII GENERALE DE LUCRU CU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ............................. 6
4. PRELEGERILE PENTRU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ...................................................... 10
4.1. Abordări ale includerii ................................................................................................................. 11
4.2. Recomandări specifice ................................................................................................................ 12
5. SEMINARIILE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ................................................................... 13
5.1. Modalităţi de includere a studenţilor cu dizabilităţi ................................................................... 13
5.2. Sfaturi specifice........................................................................................................................... 14
6. GRUPUL DE LUCRU ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI........................................................ 15
6.1. Modalităţi de includere ............................................................................................................... 15
6.2. Recomandări specifice ................................................................................................................ 16
7. FACILITAREA ACCESULUI LA MATERIALELE DE STUDIU PENTRU STUDENŢII CU
DIZABILITĂŢI .......................................................................................................................................... 17
7.1. Accesul la materialele de studiu ................................................................................................. 17
7.2. Abordări ale accesului ................................................................................................................. 20
7.3. Recomandări specifice ................................................................................................................ 20
8. UTILIZAREA APARATURII VIDEO ŞI A ALTOR MIJLOACE CU STUDENŢII CU
DIZABILITĂŢI .......................................................................................................................................... 21
8.1. Abordări generale ....................................................................................................................... 22
8.2. Recomandări specifice ................................................................................................................ 23
9. STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ŞI LUCRĂRILE DE LABORATOR ...................................... 24
9.1. Modalităţi de includere ............................................................................................................... 24
9.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile sarcinile de laborator ale studenţilor cu
dizabilităţi ................................................................................................................................................ 26
9.3. Recomandări specifice ................................................................................................................ 28
POSDRU/86/1.2/S/63951
10. COMPUTERUL ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ................................................................. 28
10.1. Strategii şi tehnologii asistive care să faciliteze lucrul la calculator al studenţilor cu
dizabilităţi ................................................................................................................................................ 29
11. ŞTIINŢELE EXACTE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ........................................................ 43
11.1. Recomandări generale ............................................................................................................ 45
11.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile ştiinţele exacte pentru studenţi cu
dizabilităţi ................................................................................................................................................ 46
12. EVALUAREA STUDENŢIILOR CU DIZABILITĂŢI ................................................................ 47
12.1. Abordarea evaluării ................................................................................................................. 48
12.2. Recomandări specifice ............................................................................................................ 49
13. MONITORIZAREA PROCESULUI DE OPTIMIZARE A CONVERSIEI MATERIALULUI
DIDACTIC „CLASIC” ÎN FORMATE ACCESIBILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI .............. 50
14. ROLUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A
SOCIETĂŢII............................................................................................................................................... 52
POSDRU/86/1.2/S/63951
1. CE ESTE DIZABILITATEA
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte dizabilitatea ca fiind“reprezentată de orice
restricţie sau lipsă (rezultată în urma unei infirmităţi) a capacităţii (abilităţii) de a îndeplini o
activitate în maniera sau la nivelul considerate normale pentru o fiinţă umană”.
Dizabilitatea poate apărea în orice moment al vieţii, înainte sau după naştere, în mod brusc sau
progresiv.
În zilele noastre, termenul „dizabilitate” se foloseşte pentru a desemna dezavantajul sau
restrângerea de activitate provocată de organizarea societăţii contemporane, care ia prea puţin în
seamă sau chiar deloc oamenii care au deficienţe şi astfel îi exclude din activităţile sociale
curente la care participă toţi ceilalţi.
Dizabilitatea este considerată, o formă distinctă de oprimare socială şi se concentrează asupra
barierelor atitudinale, de mediu înconjurător şi organizatorice, care împiedică persoanele cu
dizabilităţi să beneficieze de egalitate de şanse în domeniul învăţământului, încadrării în muncă,
locuinţei, transportului, petrecerii timpului liber etc.
2. TIPURI DE DIZABILITĂŢI
Dizabilităţi fizice/locomotorii: lipsa totală sau parţială a unui membru al corpului sau ca
deformare a unui membru, a organismului sau a întregului mecanism al corpului. Persoanele cu
dizabilităţi fizice necesită mijloace proteice, ortetice, mijloace speciale de deplasare, uneori şi
adaptarea locuinţei şi a locului de muncă pentru integrarea lor în viaţa socială.
Dizabilităţi auditive (deficienţa de auz): deficienţă de tip senzorial şi constă în diminuarea în
grade diferite - până la pierderea totală - a acuităţii auditive.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Dizabilităţi vizuale (deficienţa de vedere): deficienţă de tip senzorial şi constă în diminuarea în
grade diferite (până la pierderea totală - cecitate) a acuităţii vizuale. Scăderea acuităţii vizuale la
unul sau la ambii ochi (binocular) poate avea loc la naştere sau pe parcursul vieţii. Cecitatea
poate fi totală sau parţială, congenitală sau dobândită.
Surdocecitate: este o deficienţă multisenzorială, constând în coexistenţa la aceeaşi persoană a
două sau mai multe tipuri de deficienţe de ordin senzorial (de văz şi de auz) și de cele mai multe
ori este asociată şi cu alte tipuri de deficienţe. Surdocecitatea cauzează dificultăţi majore în sfera
comunicării, orientării şi mobilităţii, dar şi cu privire la accesul la diferite informaţii.
Autismul: este o disfuncţie de dezvoltare pe durata vieţii care afectează modul în care un individ
comunică şi relaţionează cu persoanele din jurul său.
Somatic (fizic, visceral sau de sistem): dizabilitatea este dată de afecţiuni congenitale sau
dobândite (în copilărie sau adolescenţă), cu deficienţă accentuată sau gravă de adaptare la efortul
fizic.
Mental (retard mintal): desemnează starea de limitare a capacităţilor umane şi consecinţele
acestei limitări şi reprezintă un dezechilibru în viaţa unei persoane în încercarea acestuia de a-şi
asuma şi îndeplini rolul social la un nivel identic cu ceilalţi membrii ai societăţii.
Psihic (tulburare mintală sau boală mentală): este dată de incapacitatea persoanei cu tulburări
psihice de a face faţă vieţii în societate; tulburările ducând la limitări sau restricţii de activităţi de
participare socială”.
Boli rare: sunt bolile transmise genetic şi au o prevalenţă scăzută, ele pun în pericol viaţa sau
provoacă o invaliditate cronică.
HIV/SIDA: HIV (Virusul Imunodeficienţei Umane) este virusul care atacă şi distruge progresiv
sistemul imunitar, provocând în final SIDA. SIDA (Sindromul Imunodeficienţei Umane
POSDRU/86/1.2/S/63951
Dobândite) este manifestarea finală a infecţiei cu HIV, o boală cronică cu evoluţie îndelungată,
imprevizibilă.
Dislexia (deficienţă de citire, incapacitate de citire): este o deficienţă de învăţare frecventă
care împiedică dezvoltarea capacităţii de a citi. Persoanele cu dislexie au probleme cu reţinerea
fonemelor şi a cuvintelor, cititul devenind încetinit şi inexact. Persoanele cu dislexie nu au un
nivel de inteligenţă scăzut şi nici nu învaţă greu alte lucruri cu excepţia cititului.
Dispraxia: este o dificultate specifică a procesului de învăţare care afectează abilitatea creierului
de a planifica succesiunea mişcării. Se crede că este în legătură cu modul în care se dezvoltă
creierul şi poate afecta planificarea a ceea ce trebuie realizat. Deseori este asociată cu problemele
de percepţie, limbaj şi gândire.
ADD şi ADHD: ADD (Tulburare prin deficit de atenţie) şi ADHD (Deficit de atenţie şi
hiperchinezie) definesc un model comportamental complex, ADD fiind caracterizat în special de
neatenţie, iar ADHD este o tulburare mai complexă a atenţiei ce implică şi componenta
hiperactivă.
3. STRATEGII GENERALE DE LUCRU CU STUDENŢII CU
DIZABILITĂŢI
Unele dizabilităţi sunt vizibile, altele nu. Întrucât situaţia fiecărei persoane este unică, cele mai
bune soluţii pentru a face studenţii cu dizabilităţi să participe cât mai activ la cursuri şi seminarii
apar atunci când, studentul şi profesorul lucrează împreună pentru dezvoltarea unor metode
alternative la provocările cu care se confruntă studentul cu dizabilităţi atunci când dobândeşte
noi cunoştinţe sau trebuie să demonstreze ceva. De cele mai multe ori este necesară doar puţină
răbdare şi creativitate.
Încurajaţi studentul şi punctaţi faptul că se va descurca mai bine dacă depune mai mult efort şi
solicită ajutorul atunci când are nevoie.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Obțineți cât mai multe informații despre dizabilitatea fiecărui student. Discutaţi cu studenţii cu
dizabilităţi, deoarece ei îşi cunosc nevoile şi abilităţile şi vor colabora cu dumneavoastră.
Facilitaţi învăţarea studenţilor cu dizabilităţi prin folosirea de diverse mijloace cum ar fi spre
exemplu un mâner pentru prinderea creionului, sau o masa înclinată pe care se pot pune
materialele pentru a fi citite, sau un reportofon pentru a permite studentului să înregistreze lecţia.
Studenţii cu aceeaşi dizabilitate pot avea nevoie de ajutor diferit.
Este necesară folosirea diferitelor tehnici, dar şi comunicarea. Furnizarea aceloraşi informaţii în
diferite moduri satisface mai mulţi studenţi decât unul singur.
Fiţi flexibili. Nu există doi studenţi cu aceleaşi nevoi. Abilitatea de a fi flexibil vă poate ajuta să
lucraţi în circumstanţe individuale.
Folosiţi semne / prezentări audio sau tactile alături de cele vizuale.
Anunţaţi înainte, orice modificare care se face în programul de curs / laborator / seminarii.
Acceptaţi că dizabilitatea există. Neacceptarea acestui fapt înseamnă neacceptarea persoanei.
Strategii pentru studenţii cu deficiențe de mobilitate:
Asiguraţi-vă că studentul cu deficienţe locomotorii se simte acceptat de către colegi.
Permiteţi odihnirea studentului care are un grad ridicat de oboseală.
Asiguraţi-vă că mediul este accesibil din punct de vedere fizic.
Asiguraţi notiţe înaintea lecţiilor sau comunicărilor deoarece le vor fi de un real folos
persoanelor cu dificultăţi de dexteritate (au probleme în luarea notiţelor).
Puneţi la dispoziţia studentului echipamente şi tehnologii asistive.
Oferiţi instrucţiuni în folosirea tehnologiilor asistive. Asiguraţi studentul de sprijinul
dumneavoastră în folosirea acestor tehnologii.
Este posibil ca unii studenţi cu deficienţe fizice să aibă nevoie de mai mult timp în înţelegerea
unor materiale sau în explicarea unor concepte, probleme, etc.
Oferiţi timp mai mult pentru studentul care are probleme cu luarea notiţelor.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Permiteţi folosirea de metode alternative de evaluare pentru a compensa limitările fizice.
Asiguraţi-vă că există posibilitatea implicării studentului cu dizabilităţi locomotorii în activităţi
extra-curriculare.
Folosiţi birouri de tip tablă, cu spaţiu adecvat pentru picioare, care au spaţiu suficient pentru a
permite utilizatorului de fotoliu cu rotile să se mişte prin sala de curs sau seminar.
Studenţii ce au dificultăţi în a scrie sau sunt în incapacitatea de a scrie pot avea nevoie de
înregistrarea lecţiilor.
Oferiţi asistenţă în domeniu, dar, totodată, în cazul în care studentul face ceva fără a fi ajutat,
încurajaţi-l pentru a-i mări încrederea în sine.
În cazul în care activitatea implică lucrul în exterior sau excursii, mulţi dintre studenţii utilizatori
de scaune cu rotile vor avea nevoie de alte aranjamente de călătorie pentru transportul către şi de
la locaţia unde se desfăşoară activităţile, deoarece de multe ori trebuie să se bazeze pe însoţitori,
rampe de transport adaptate la microbuze, sau mini-lifturi de urcare în microbuze.
Implicaţi colegii de grupă a studentului cu deficienţe fizice, spre exemplu pentru a-l ajuta în
luarea de notiţe.
Strategii pentru studenţii cu deficienţe de vedere:
Oferiţi o listă de cărţi la începutul cursului pentru acei studenţi ce au nevoie să le înregistreze sau
să le scrie în Braille.
Aşezaţi studentul într-un loc care îi poate permite să audă bine ce se întâmplă în timpul cursului /
seminarului.
Luaţi în considerare oferirea următoarelor tipuri de materiale scrise / tipărite:
- Utilizaţi materiale dactilografiate şi nu scrise mână, literele tipărite să fie negre, iar hârtia
să nu fie lucioasă şi nici foarte albă.
- Nu scrieţi pe pagină prea multe informaţii.
- Utilizaţi numai o faţă a hârtiei.
- Utilizaţi la tablă cretă de culoare albă sau galbenă.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Dacă vi se cere să ghidaţi un student cu deficienţe grave de vedere, prezentaţi-vă, oferiţi-vă
serviciile şi puneţi-vă braţul lângă mâna studentului. Spuneţi-le dacă trebuie să coboare sau să
urce vreo treaptă, dacă uşa este în dreapta sau în stânga şi atenţionaţi-i dacă apar situaţii
neprevăzute. Folosiţi cuvinte descriptive, cum ar fi drept, înainte, la dreapta, etc. în ceea ce
priveşte orientarea studentului. Fiţi specific în direcţii şi evitaţi utilizarea unor termeni vagi
precum „acolo”, „aici”, „aceasta”, etc. Spuneţi-i studentului cu deficienţe grave de vedere dacă
vă mutaţi sau plecaţi de lângă el.
Studentului cu deficienţe grave de vedere prezentaţi-i clădirea facultăţii, sala de curs şi spuneţi-i
că se poate baza pe dumneavoastră şi să vă solicite ajutorul atunci când are nevoie.
Nu atingeţi câinele ghid. Nu distrageţi atenţia câinilor ghizi deoarece puteţi pune în pericol
persoana cu deficienţe de vedere.
Adaptările pentru teste şi examinări trebuie să ţină seama de nevoile studentului (timp mai mult,
înregistrarea examenelor, cititoare de ecran, scribi, etc.).
Strategii pentru studenţii cu deficienţe de auz:
Atrageţi atenţia studentului cu deficienţe de auz înainte de a începe să vorbiţi şi staţi întotdeauna
cu faţa spre el. Dacă vreţi să vorbiţi cu el, abordaţi-l din faţă sau din lateral pentru a evita să-l
speriaţi.
Aşezaţi studentul într-un loc care îi poate permite să vadă bine ce se întâmplă în timpul cursului /
seminarului. Dacă vrea să se mute în altă parte a sălii, lăsaţi-l, deoarece este posibil să obţină un
maximum de informaţii din noua locaţie.
Nu vorbiţi şi scrieţi pe tablă sau nu vorbiţi şi nu demonstraţi în acelaşi timp. Încercaţi şi evitaţi să
vă mişcaţi prea mult în jur.
Folosiţi expresii faciale, gesturi, limbajul corpului pentru a vă ajuta să transmiteţi mesajele.
Asiguraţi-vă că sala este iluminată optim. Evitaţi statul în picioare în faţa ferestrei sau a luminii:
acest lucru vă plasează figura în umbră.
Staţi cu faţa spre persoană tot timpul atunci când vorbiţi. Vorbiţi clar şi încurajaţi-i să facă
acelaşi lucru. Nu ţineţi mâinile sau alte obiecte în zona gurii atunci când vorbiţi. Vorbiţi cu o
POSDRU/86/1.2/S/63951
viteză normală deoarece dacă vorbiţi mai lent distorsionaţi tiparele buzelor şi devine imposibil să
se mai citească de pe buze.
Utilizarea mijloacelor vizuale vă este foarte utilă, deoarece vederea este mijlocul principal prin
care studentul poate primi informaţii.
Furnizaţi în prealabil o listă cu cărţile necesare înainte de începerea cursului – este destul de
dificil pentru ei să citească textele în timpul sesiunilor de predare / instruire.
Un vocabular necunoscut este greu de citit pe buze. Scrieţi cuvintele şi verificaţi dacă s-au
înţeles. Anunţurile importante, conceptele-cheie şi cuvintele tehnice noi ar trebui scrise pe tablă
sau date sub formă de comunicate.
Dacă studentul nu a înţeles de prima dată, încercaţi să nu vă repetaţi, ci reformulaţi propoziţia.
Repetaţi întrebările şi comentariile împreună cu alţi studenţi din sală, pentru ca astfel studenţii cu
deficienţe de auz să poată realiza ceea ce nu au înţeles, sau au pierdut atunci când s-a predat.
Limbajul mimico-gestual referitor la o nouă tehnologie, noi cuvinte, trebuie analizat înainte;
semnele pentru un vocabular specific nu sunt disponibile pe loc celor care folosesc limbajul
semnelor.
Toate benzile audio şi video care vor fi utilizate în timpul lecţiilor trebuie să fie transcrise.
Studenţii cu dizabilităţi auditive vor beneficia de interpret şi un asistent care să îi ajute în
comunicare, care să aibă acces la aceste materiale înaintea lecţiei. Trebuie să li se dea notiţe,
comunicate şi transcrieri ale materialelor video.
4. PRELEGERILE PENTRU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI
Prelegerile constituie partea majoră a procesului de predare a celor mai multe cursuri. De aceea,
este esenţial ca studenţii cu dizabilităţi să poată participa la acestea.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Studenţii cu dizabilităţi se pot confrunta cu probleme pe parcursul prelegerilor ce pot apărea
datorită mediului în care se desfăşoară acestea, modului în care sunt prezentate şi formei sub care
sunt disponibile materialele folosite. O planificare şi o pregătire atentă pot ajuta la evitarea
acestor probleme şi pot permite o sporire a şanselor de a îmbunătăţi accesul studenţilor cu
dizabilităţi.
4.1. Abordări ale includerii
În mod ideal, prelegerile ar trebui să fie accesibile tuturor studenţilor. Furnizarea anterioară a
notiţelor prelegerilor / a unor comunicate, oferă posibilitatea studenţilor să se familiarizeze cu
structura şi conţinutul acestora. Acest lucru ar ajuta mulţi studenţi cu dizabilităţi să poată lua
notiţe utile. De asemenea, ar atrage atenţia studenţilor asupra cuvintelor noi din vocabular, astfel
încât să poată beneficia cât mai mult din prelegere. Acest lucru poate fi foarte important şi pentru
cei care citesc pe buze sau studenţilor care folosesc un interpret mimico-gestual.
Toate benzile audio şi video care vor fi utilizate în timpul lecţiilor trebuie să fie transcrise.
Studenţii cu dizabilităţi auditive ce beneficiază de un interpret şi un asistent care să îi ajute în
comunicare, trebuie să aibă acces la aceste materiale înaintea lecţiei. Este dificilă citirea pe buze
dacă nu se cunoaşte contextul. Cu cât mai bine este structurată o prelegere cu atât mai bine este
urmărită. Comunicatele şi informaţiile suplimentare pot fi foarte utile în completarea
instrucţiunilor vorbite şi a descrierilor, dar acestea trebuie puse la dispoziţie înaintea cursurilor
deoarece studenţii nu pot şi citi pe buze în acelaşi timp.
Distribuirea notiţelor prin email, pe CD sau pe internet poate fi utilă şi permite studenţilor cu
deficienţe de vedere să folosească un cititor pentru ecran, mici ecrane de proiecţie, sisteme de
recunoaştere vocală, magnificatoare de birou sau portabile, ori altele similare pentru citirea
ecranelor computerelor, sau să le transcrie în Braille. În cazul în care aveţi materiale transcrise în
format audio (spre exemplu cărţi în format audio), acestea vor fi de un real folos studenţilor cu
deficienţe de vedere.
În cadrul lecţiilor puteţi să folosiţi un scris mai mare şi să asiguraţi un câmp cât mai larg de citire
pentru persoanele cu deficienţe de vedere, facilitând totodată utilizarea modelelor tactile 3D.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Oferiţi materiale tipărite atunci când studentul cu deficienţe de vedere vă solicită. Tipărirea
materialelor se face în format mare şi cu litere mărite. Este recomandabil un font minim de 14 şi
preferabil de 16-18. Tipărirea poate fi realizată prin xeroxarea mărită sau prin producerea de
caractere mari direct din computer (care este de preferat).
Permiterea înregistrării (audio şi sau audio-video) de către studenţi a prelegerilor, poate şi ea
utilă pentru unii studenţi cu dizabilităţi care întâmpină dificultăţi în luarea notiţelor.
Analizaţi caracteristicile sălii de curs pe care o folosiţi. Aici ar trebui să existe acces pentru
fotoliile rulante şi spaţiu pentru acestea, astfel încât utilizatorii acestora să poată participa ca
auditoriu şi să nu fie plasaţi separat.
Prezentarea prelegerilor trebuie să se adreseze nevoilor studenţilor cu dizabilităţi: staţi cu faţa
spre ei atunci când vorbiţi, folosiţi o dicţie clară şi evitaţi să staţi în picioare cu spatele la lumină.
Folosiţi la maximum resursele disponibile. Poate fi folosit un microfon, astfel încât profesorul să
fie clar înţeles.
Citiţi cu voce tare tot ceea ce este scris şi prezentat în diapozitivele PowerPoint. Când faceţi o
prezentare video, descrieţi acţiunea filmului. Dacă distribuiţi CD-uri cu prezentări video, orice
acţiune din film trebuie narată pentru a putea fi înţeles filmul.
4.2. Recomandări specifice
Analizaţi oportunitatea asigurării unor exemplare a notiţelor şi diapozitivelor prelegerii. Acest
lucru poate fi făcut sub forme diferite inclusiv prin email, pe CD sau pe internet, ca şi pe suport
de hârtie. Acest lucru va fi util pentru mulţi dintre studenţii cu dizabilităţi, inclusiv pentru cei cu
deficienţe senzoriale şi fizice.
Staţi cu faţa spre auditoriu atunci când vorbiţi.
Asiguraţi-vă că lumina este adecvată pentru toţi studenţii inclusiv pentru cei cu dificultăţi
vizuale şi auditive. Lumina este necesară pentru cititul pe buze (ca şi pentru interpretarea
limbajului prin semne) atunci când încăperea este întunecoasă, de exemplu pentru a prezenta
diapozitive sau filme video.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Analizaţi oportunitatea realizării unui glosar cu noul vocabular. Studenţii dislexici, cei cu
probleme auditive vor găsi acest lucru ca fiind foarte util.
Repetaţi întrebările pentru studenţi. În acest caz fiecare va fi conştient de ceea ce i s-a spus.
Asiguraţi-vă că sălile în care se predă sunt accesibile şi au căi de acces facile spre acestea, pentru
studenţii care utilizează fotoliile rulante.
Nu vorbiţi şi scrieţi pe tablă sau nu vorbiţi şi nu demonstraţi în acelaşi timp. Încercaţi şi evitaţi să
vă mişcaţi prea mult în jur.
5. SEMINARIILE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI
Învăţatul în grupuri mici, restrânse, reprezintă o parte importantă a învăţământului superior. Este
important ca studenţii cu dizabilităţi să poată participa alături de toţi ceilalţi, dar aceste situaţii
pot deseori ridica anumite probleme pentru ei.
Va trebui să analizaţi mediul în care au loc seminariile, modul în care acestea sunt structurate şi
predate, dar şi conţinutul lor pentru a vă asigura că studenţii cu dizabilităţi participă pe deplin.
Este util să solicitaţi sugestii chiar de la studenţii cu dizabilităţi.
5.1. Modalităţi de includere a studenţilor cu dizabilităţi
Analizaţi mediul înconjurător şi dacă acesta permite studentului cu dizabilităţi să participe pe
deplin ca membru al grupului. În cadrul unui grup mic, asiguraţi-vă ca toţi participanţii se pot
vedea unii pe alţii în mod clar. Pentru acest lucru este ideală aşezarea în semi-cerc. Este
important pentru studenţii cu probleme auditive să stea cu spatele la lumina zilei pentru a putea
citi pe buze. Studenţii cu deficienţe grave de auz vor avea nevoie să vadă clar interpretul
limbajului mimico-gestual. Scaunele cu rotile / fotoliile rulante vor necesita spaţiu, deci
asiguraţi-vă că acest lucru există şi că utilizatorii acestora se pot aşeza în cadrul grupului.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Analizaţi unde este plasată încăperea. Există căi de acces facile spre aceasta? Studenţii cu
probleme de mobilitate au nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la această sală. Este util ca
sala să fie departe de un mediu zgomotos, pentru că astfel ar fi dezavantajaţi studenţii cu
probleme auditive.
Asiguraţi-vă că seminarul este bine prezidat, că toată lumea participă şi că fiecare persoană este
prezentată atunci când începe să vorbească. Studenţii cu probleme vizuale şi auditive vor aprecia
acest lucru.
Oboseala poate constitui o problemă pentru studenţii cu dislexie sau pentru cei cu deficienţe
senzoriale deoarece nivelul lor de concentrare este mai ridicat. Analizaţi oportunitatea împărţirii
seminariilor într-o serie de activităţi diferite.
Dacă un student va conduce un seminar, cereţi-i să vă prezinte înainte notiţele şi asiguraţi-vă că
este conştient de nevoia de comunicare a audienţei.
Fiţi conştienţi că folosirea unor materiale video poate exclude unii studenţi cu dizabilităţi. Luaţi
în considerare oportunitatea furnizării unor transcrieri sau surse alternative pentru informaţii
similare. Atunci când folosiţi PowerPoint şi aveţi studenţi care folosesc TSM - „Tastarea cu o
singură mână” este important să vă gândiţi la numărul de diapozitive folosite, la cantitatea de
informaţii a fiecărui diapozitiv şi modul de prezentare. Analizaţi oportunitatea furnizării acestora
în avans.
Unii studenţi cu dizabilităţi au probleme cu asumarea mai multor sarcini, în acelaşi timp. De
exemplu, un student cu probleme auditive nu poate citi pe buze şi scrie în acelaşi timp.
5.2. Sfaturi specifice
Analizaţi modul de aşezare a studenţilor cu dizabilităţi în cadrul grupului. Ei au nevoie să vadă
în mod clar pe fiecare şi să simtă că fac parte din grup.
Asiguraţi-vă că iluminatul este adecvat pentru toţi studenţii, inclusiv pentru cei cu probleme
vizuale şi auditive.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Analizaţi cum trebuie să conduceţi discuţia. S-ar putea să fie nevoie să creaţi o discuţie mult mai
animată pentru a obţine participarea deplină a studenţilor cu dizabilităţi.
Analizaţi oportunitatea furnizării unor exemplare a notiţelor şi diapozitivelor pentru a fi folosite
în timpul lecţiei. Acest lucru poate fi făcut sub forma email-urilor, CD-urilor, pe internet ca şi pe
suport de hârtie. Această acţiune ar fi benefică pentru mulţi dintre studenţii cu dizabilităţi
inclusiv pentru cei cu dislexie, probleme senzoriale şi fizice.
Ocupaţi-vă de sala de curs pentru a vă asigura că sala respectivă este accesibilă şi căile de acces
sunt practice pentru studenţii utilizatori de fotolii rulante, în timpul de care dispun.
6. GRUPUL DE LUCRU ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI
Problemele legate de lucrul în grup sunt comune multor studenţi, totuşi acestea pot fi deosebit de
acute pentru studenţii cu dizabilităţi.
Problemele pe care le pot avea studenţii cu dizabilităţi în ceea ce priveşte lucrul în grup, pot
apărea datorită prejudecăţii unor alţi membri ai grupului, dificultăţilor de comunicare sau
practicilor de lucru incompatibile.
Profesorii pot să delege unele sarcini privind integrarea studenţilor cu dizabilităţi, unor colegi ai
acestora, pentru a se putea concentra mai bine asupra procesului de predare şi pentru a spori
omogenitatea grupului. Totodată, ei trebuie să încurajeze grupurile în acceptarea studenţilor cu
dizabilităţi.
6.1. Modalităţi de includere
Lucrul în grup trebuie văzut ca fiind o parte dorită, dacă nu esenţială, a experienţei studentului.
Este important ca studenţii cu dizabilităţi să nu fie excluşi de la acesta. Aşteptările sunt ca ei să
joace un rol deplin într-o astfel de activitate.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Studenţii îşi organizează deseori lucrul în grup într-o manieră ne-structurată. Acest lucru poate
cauza probleme unor studenţi cu dizabilităţi, deoarece aceştia ar trebui să aibă viaţa mult mai
organizată. Se poate ca ei să trebuiască să îşi organizeze transportul sau să îşi rezerve asistenţi
drept interpreţi. Grupul lor va avea nevoie să înţeleagă aceste cerinţe. Trebuie să analizaţi
modalităţi de încurajare a studenţilor pentru a fi mai organizaţi în abordarea lucrului în grup,
poate prin a cere orare şi agende care să fie agreate înainte şi prezentate în cadrul evaluării.
În cadrul oricărei activităţi în grup există un număr de diferite sarcini care pot fi mai mult sau
mai puţin accesibile studenţilor cu dizabilităţi. Într-un grup înţelegător, acest lucru poate fi
benefic studenţilor cu dizabilităţi care pot alege să se concentreze asupra punctelor lor tari. Cu
toate acestea, unele sarcini pot fi mai dificile pentru unii studenţi cu dizabilităţi, sau să le ia mai
mult timp să le realizeze. Este important ca strategiile de management ale grupului să fie
adaptate deoarece se poate crea tensiune în cadrul grupului. Profesorii ar trebui să ofere sprijin
pentru încurajarea dezvoltării unor astfel de strategii de către grup.
Totuşi indiferent de situaţia oricărui grup, pot apărea probleme în cadrul acestuia. Ar trebui să
existe şi să fie publicate formulare-model pentru raportarea în timp util a problemelor către
profesori.
6.2. Recomandări specifice
Anunţaţi prejudiciul cu sensibilitate, ferm şi repede.
Discutaţi cu studenţii cerinţele lucrului în grup. Studenţii cu dizabilităţi pot avea nevoie de
însoţitori pe durata lucrului în grup.
Publicaţi ghiduri clare ale aşteptărilor voastre în ceea ce priveşte asumarea de către studenţi a
lucrului în grup. Asiguraţi-vă că ei îşi înţeleg responsabilităţile ca grup, către grup şi către ei
înşişi.
Dezvoltaţi strategii de management ale grupului pe care studenţii ar trebui să le adopte atunci
când lucrează în grup.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Analizaţi necesitatea includerii documentaţiei în cadrul sarcinilor asumate prezentate spre
aprobare. A cere studenţilor să prezinte planuri de lucru (în stadiu incipient), agende, minute sau
jurnale ale activităţii îi poate încuraja să fie mai structuraţi.
Stabiliţi proceduri de referinţă clare pentru grupuri şi individual, pentru a le folosi atunci când ei
simt că nu pot rezolva problema în cadrul grupului.
7. FACILITAREA ACCESULUI LA MATERIALELE DE STUDIU
PENTRU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI
Accesul la informaţii este cheia participării în societate, în educaţie şi în obţinerea unui loc de
muncă. Importanţa accesului la informaţie se reflectă în recunoaşterea sa ca un drept
fundamental al omului, susţinută de legislaţie.
Este necesară transmiterea informaţiilor într-un format adecvat. Cele mai cunoscute formate
sunt: Braille, audio, imagini, DAISY (Digital Accessible Information System - standard tehnic
recunoscut la nivel mondial pentru facilitarea creării de conţinuturi accesibile – într-un format
audio), Dragon Speech (program ce recunoaşte vorbirea şi tipăreşte / scrie în locul utilizatorului),
cărţi în format electronic sau audio, documente Word procesate, foi de calcul, materiale tipărite
sau pagini web. Adobe Reader (formatul PDF) oferă acces la cititoarele de ecran.
7.1. Accesul la materialele de studiu
Materialele de studiu pot fi disponibile într-o multitudine de surse, incluzând informaţii de la
bibliotecă, informaţii aflate în centrele de resurse ale facultăţilor, resurse video şi audio, pagini
de internet şi, desigur, materialele elaborate pentru curs. Studenţii cu dizabilităţi vor avea mai
uşor acces la informaţii printr-una din aceste căi, mai degrabă decât din cărţi, jurnale sau reviste.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Studenţii cu dizabilităţi au nevoi individuale şi de aceea este esenţial să discutaţi ce ar fi cel mai
adecvat pentru fiecare student cu dizabilităţi, de exemplu, ceea ce este avantajos pentru un
student cu deficienţe vizuale nu este adecvat pentru cineva cu deficienţe auditive. Este important
de asemenea să se ţină seama că studenţii cu aceeaşi dizabilitate pot avea nevoie de ajutor diferit.
Studenţii cu deficienţe de vedere pot folosi VoiceEye Mate - dispozitiv portabil ce poate scana
textul dintr-o carte şi îl citeşte cu voce tare, este prevăzut cu MP3 player, un ceas şi o carte de
adrese în format audio şi poate stoca cărţi audio.
SenseView, este un dispozitiv ce permite scanarea materialelor producând pe ecran o imagine
foarte mărită a textului care se doreşte a fi studiat.
În ultimii ani s-a dezvoltat tehnologia implantării în degete a unor senzori care permit
recunoaşterea optică a caracterelor unui text, utilizatorul putând asculta informaţiile referitoare la
pronunţia cuvântului şi/sau semnificația acestuia.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Studenţii care tipăresc cu o singură mână (TSM) pot folosi o tastatură cu un design special
adaptat pentru o singură mână, sau o jumătate de tastatură (disponibilă atât pentru mâna dreaptă
cât şi pentru cea stângă), putând astfel să scrie rapid şi simplu.
Studenţii care au degete lipsă sau nu pot să le folosească pot folosi următorul dispozitiv pentru a
întoarce paginile într-o carte sau a apăsa pe tastele calculatorului.
Studenţii cu deficienţe de auz pot folosi audio-playere wireless, spre exemplu JOY10 care
foloseşte conducţia osoasă pentru a transmite multimedia de la TV, calculator sau alte dispozitive
audio transformându-le în semnale care pot fi procesate de aceşti studenţi.
POSDRU/86/1.2/S/63951
7.2. Abordări ale accesului
Aflaţi care sunt nevoile individuale ale studenţilor. Cea mai bună cale de a vă asigura că nevoile
studenţilor sunt îndeplinite este negocierea între voi ca profesori, studenţi şi serviciul informativ
(biblioteca / TIC). Încercaţi să fiţi deschişi faţă de introducerea unor noi sisteme şi modalităţi de
lucru cu care se vor acomoda toţi studenţii.
Accesibilitatea poate încadrată în mai multe moduri:
Accesul fizic la informaţii – poate cineva care are dificultăţi de mobilitate sau
care utilizează fotoliul rulant să aibă acces la locul unde sunt localizate resursele?
Accesul la informaţii pentru persoane cu dizabilităţi senzoriale – sunt informaţiile
disponibile în forme alternative? (de exemplu: text cu litere mari – „litere
elefant”, formate electronice)
Accesul la informaţii pentru persoanele care au dificultăţi de învăţare cum ar fi
dislexia – sunt informaţiile prezentate sub o formă care le face uşor accesibile?
(de exemplu: o gamă largă de diferite mijloace cum ar fi text, film, CD/DVD,
bandă audio, reviste şi cărţi).
7.3. Recomandări specifice
Asiguraţi-vă că toate informaţiile bazate pe text pot fi disponibile sub forme diferite cum ar fi
Braille, tipărire mare sau pe CD/DVD.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Amintiţi studenţilor că, la date agreate de comun acord, un membru al personalului bibliotecii
este disponibil pentru accesarea informaţiilor în numele lor, dacă ei sunt în imposibilitatea de a
accesa fizic materialele.
Furnizaţi informaţii / materiale pentru curs pe internet astfel încât persoanele care au dificultăţi
de a participa / sau de a lua notiţe să poată accesa mai uşor materialele, în ritmul lor propriu,
acasă la ele, dacă este necesar.
Prezentaţi informaţiile cât se poate de clar şi de simplu. Acest lucru îi ajută nu numai pe
studenţii cu dizabilităţi, ci este util pentru fiecare student.
Asiguraţi-vă că fontul şi fondul au un contrast foarte mare, iar textul nu are spaţierea
caracterelor condensată.
Folosiţi fontul „Arial” deoarece este clar şi uşor de citit.
Studenţii să ştie ce este disponibil! Urmare a muncii voastre susţinute, este important ca
studenţii să fie conştienţi de ceea ce puteţi face pentru a le veni în ajutor în procesul de învăţare.
Cereţi ajutor / sfaturi! Dacă nu sunteţi siguri de modul în care să ajutaţi un anumit student
discutaţi cu cineva specializat în dizbilitatea respectivă.
8. UTILIZAREA APARATURII VIDEO ŞI A ALTOR MIJLOACE
CU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI
A devenit tot mai obişnuit să se folosească o serie de mijloace mass-media în procesul de
predare, mijloace ce oferă beneficii considerabile unui număr mai mare de studenţi. Totuşi
folosirea acestora poate dezavantaja studenţii cu dizabilităţi senzoriale. Dar, acest lucru, nu
POSDRU/86/1.2/S/63951
constituie un argument pentru restricţionarea folosirii unor astfel de mijloace, deoarece sunt
benefice multor studenţi inclusiv celor cu deficienţe fizice şi celor cu dislexie.
Din stocul mare de materiale video şi audio-video pe care îl deţine o bibliotecă numai o mică
parte a fost subtitrată pentru a fi folosită de către studenţii cu deficiențe grave de auz sau cu
diverse probleme auditive. Chiar şi mai puţine au fost transcrise audio pentru a fi utile studenţilor
cu deficiențe grave de vedere.
8.1. Abordări generale
Atunci când materialele sunt realizate în cadrul facultăţii sau acasă de către profesor, trebuie avut
în vedere, încă de la început, nevoile studenţilor cu probleme senzoriale. Deci, asigurați-vă că
materialele produse astfel, să fie titrate şi descrise audio. Puteţi să folosiţi MAGpie (Media
Access Generator) un soft gratuit care permite adăugarea de capturi, titrarea şi descrierea video
pentru QuickTime, Windows Media, Real şi Multimedia Flash pentru persoanele cu deficienţe
senzoriale. CCforFlash este o componentă gratuită a Flash ce poate permite titrarea conţinutului
video şi audio în Flash. ccPlayer şi ccMP3Player, sunt playere gratuite care încorporează
componente CCforFlash, utile pentru cei care nu utilizează Flash şi vor să adauge titrări în
conţinuturi video şi audio create în Flash.
Este de asemenea util să se analizeze relaţia materialelor cu obiectivele ce urmează a fi învăţate
în cadrul cursului sau modulului. Materialele audio-vizuale pot fi folosite în cel puţin trei moduri
distincte:
Utilizarea poate fi pedagogică: de exemplu, folosită într-un program al Universităţii pentru
predarea unui aspect specific al unui curs. În astfel de cazuri este important să vă asiguraţi că
sunt puse la dispoziţie moduri alternative de predare. Pot juca un astfel de rol, un plan de lucru
structurat cât şi alte surse pentru textele din carte.
Materialele pot fi folosite de asemenea, ca sursă secundară în acelaşi mod în care poate fi
folosită orice altă hârtie. Pot constitui exemple, documentarele de la televizor și radio care nu
sunt produse explicit în scopul predării. Asemenea materiale pot fi completate prin note sumare
şi trimiteri la alte surse secundare.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Totuşi, cea mai problematică utilizare a materialului audio-vizual o reprezintă faptul „unde” este
folosit ca sursă principală. Cel mai ilustrativ exemplu este cel al studiului filmelor sau al criticii
muzicale; dar şi în alte discipline ce folosesc aceste materiale, cum ar fi de exemplu: sesiunile
consultative sau activităţile de grup. În general, prescrierea modului de a realiza un astfel de
material accesibil este imposibilă deoarece abilitatea studentului de a analiza materialul este
deosebit de importantă în cadrul obiectivelor de învăţare. Personalul academic va avea nevoie să
negocieze atent cu studenţii care au probleme senzoriale în implicarea acestora în module care se
bazează pe această formă de predare, şi să se asigure că oricare dintre limitele alegerii lor sunt
cunoscute încă de la început.
Dacă este necesar, folosiţi televiziunea cu circuit închis (CCTV) din cadrul Universităţii. Astfel
puteţi afişa pe un ecran mare de TV materialele pe care vreţi să le folosiţi. Capacităţile unui TV
de modificare a contrastului şi de reglare a iluminării permite studenţilor cu dizabilităţi să
vizualizeze diverse dimensiuni de tipărire, scrisul de mână, fotografii, diagrame, grafice şi hărţi.
Cele mai multe CCTV permit polaritatea ecranului de la pozitiv (text negru pe fond alb) la
negativ (text alb pe fond negru).
8.2. Recomandări specifice
Identificaţi şi folosiţi, ori de câte ori este posibil, materiale care sunt accesibile pentru persoanele
cu probleme senzoriale.
Asiguraţi titrarea şi descrierea audio a tuturor materialelor realizate pe plan local.
Identificaţi relaţia dintre materialele audio-vizuale şi obiectivele procesului de învăţare ale
cursului.
Asiguraţi materiale suplimentare în sprijinul studenţilor cu probleme senzoriale. Aceste
materiale vor fi de asemenea utile şi pentru sprijinirea asistenţilor şi a interpreţilor mimico-
gestuali.
Discutaţi în prealabil cu studenţii problemele potenţiale, atunci când analiza materialelor este
punctul central al obiectivelor cursului.
POSDRU/86/1.2/S/63951
9. STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ŞI LUCRĂRILE DE
LABORATOR
Participarea în activităţi de laborator este o componentă importantă a educaţiei, cu toate acestea
pot apărea bariere pentru un student cu dizabilităţi. Scopul practic al lucrului în laborator în
cadrul cursurilor ştiinţifice, presupune anumite tematici pentru personalul academic care se
ocupă de includerea studenţilor cu dizabilităţi în întreg curriculum. Unele vor fi specifice pentru
anumite discipline ştiinţifice, în timp ce altele vor avea un scop mai general.
Mediul de laborator poate fi neprietenos pentru studenţii cu dizabilităţi, în special pentru cei cu
deficienţe fizice sau senzoriale şi trebuie ţinut seama de nevoile privind sănătatea şi siguranţa lor.
Un student cu dificultăţi motorii poate avea probleme în manipularea echipamentului din
laborator, în timp ce un student cu deficienţe senzoriale poate avea probleme în a expune
observaţiile. De asemenea, studenţii cu dizabilităţi se pot confrunta cu probleme atunci când
trebuie urmate anumite protocoale scrise sau trebuie luate notiţe precise şi simultane.
Există mai multe opţiuni pentru aceşti studenţi. Simulări de experimente - cum ar fi disecarea
virtuală a unei broaşte - pot oferi o modalitate mai uşoară de explorare a ştiinţei, dar şi mai
puţine cerinţe fizice. Sistemele care utilizează computerul cu o interfaţă senzorială, înregistrează
automat măsurătorile pentru studenţii care au probleme cu scrisul, şi pot oferi o imprimare mare
a textului sau citirea a ceea ce „văd” senzorii. Abordarea unor experimente diferite (de exemplu,
măsurarea lichidului în greutate mai degrabă decât în volum), strategii (de exemplu adăugând o
picătură de colorant alimentar pentru a face unele lichide mai uşor de văzut) sau folosirea
tehnologiilor asisitve (de exemplu un detector acustic al nivelului lichidului) pot, de asemenea,
ajuta un student cu dizabilităţi să efectueze activităţi obişnuite de laborator.
9.1. Modalităţi de includere
Este util pentru profesori să se gândească la cerinţele principale ale cursurilor lor şi la funcţia
activităţii în laborator care să îndeplinească acele cerinţe. Reflectând în acest mod se poate tinde
la mai multe programe de laborator inclusive. De asemenea, devine mai uşoară identificarea unor
POSDRU/86/1.2/S/63951
modificări care trebuie făcute sau alternative care pot fi oferite, fără a restricţiona experienţa
educaţională a studenţilor sau a compromite rigoarea cursului.
Este posibil ca prin intermediul discuţiilor cu studenţii şi cu alţi profesori, să se dezvolte
răspunsuri creative la oricare dintre problemele cu care se poate confrunta studentul cu
dizabilităţi. Echipamentele pot fi adaptate sau cooptate pentru folosirea acasă (cum ar fi
termometrele vocale) sau pot fi adoptate metode alternative de realizare a procedurilor (cum ar fi
utilizarea simulării pe computer).
Dacă este necesară o schimbare a aranjamentului laboratorului (mutarea de mese, scaune) pentru
a permite accesul studentului utilizator de fotoliu rulant, nu ezitaţi să faceţi acest lucru. Este bine
să aveţi mese reglabile în laborator pentru a putea fi adaptate nivelului studentului care utilizează
scaunul cu rotile.
Descrieţi şi familiarizaţi-l tactil pe studentul cu deficienţe grave de vedere cu laboratorul dar şi
cu echipamentele folosite.
Utilizaţi, ca surse de căldură, plite electrice în loc de arzătoare Bunsen.
Utilizaţi pentru iluminat şi echipamente, mici întrerupătoare electrice de joasă tensiune pentru
studenţii cu deficienţe locomotorii, iar pentru cei cu deficienţe auditive prevedeţi echipamentele
cu lumini care să indice dacă sunt deschise sau închise.
Folosiţi instrumente pentru mărirea direcţiilor sau scrisului pentru un student cu deficienţe de
vedere, sau casete audio pentru studenţii cu deficienţe grave de vedere, pentru a le folosi
împreună cu modele 3D tactile.
Oferiţi, în avans, o schiţă a activităţilor de laborator şi comunicaţi-i studentului care sunt
aşteptările dumneavoastră.
POSDRU/86/1.2/S/63951
9.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile sarcinile de
laborator ale studenţilor cu dizabilităţi
Pentru studenţii cu dizabilităţi motorii:
PROBLEMA SOLUŢIE
Lichide – manipularea
containerelor cu lichide pentru
măsurarea lor, turnare,
amestecare, etc.
- Permiteţi folosirea unei pâlnii atunci când trebuie
umplute recipiente cu deschideri mici (cum ar fi
eprubete, cilindri gradaţi, etc.)
- Pentru ca sticlele să nu alunece, se poate folosi o
rogojină anti-alunecare.
- Ataşaţi un mâner la sticlele mai mari care nu pot fi uşor
mânuite.
- Pot fi folosite recipiente de plastic, pentru a reduce
riscul de spargeri sau scurgeri.
- Distribuitoarele pot fi folosite pentru a măsura o
cantitate de substanţă reactivă.
- Biuretele electronice vor fi mult mai uşor de folosit de
studenţi.
- Cântărirea lichidelor pentru a obţine volumul dorit,
când se lucrează cu o substanţă la temperatura camerei
este posibil să se calculeze masa unui volum (de
exemplu 1 g H2O ~ 1 ml H2O)
- Pentru amestecarea lichidelor poate fi utilizat un
agitator magnetic.
Solide – măsurarea masei - O balanţă digitală este manipulată mai uşor
Termometre – citirea unui
termometru
Termometrele colorate cu alcool sunt mai uşor de citit decât
cele cu mercur, deoarece nu au nevoie de o poziţionare exactă,
şi sunt şi mai sigure în cazul în care sunt rupte.
Pot apărea probleme de vedere la un student cu deficienţe
motorii, atunci când nu se poate apropia foarte mult de
POSDRU/86/1.2/S/63951
echipament pentru a face citiri precise (de exemplu să citească
o biuretă)
Pentru studenţii cu deficienţe vizuale:
PROBLEMA SOLUŢIE
Lungime – citirea unei rigle - Sunt disponibile rigle cu imprimare mare sau în relief
Lichide – citirea cantităţii de
lichid, găsirea sticlelor, turnare,
transferare, agitare lichide
- Maximizaţi vizibilitatea / măriţi informaţia
- Colorantul alimentar poate face anumite lichide mult
mai vizibile
- Un fundal opac (alb sau colorat) plasat în spatele
meniscului îl face mai uşor de văzut
- Biuretele electronice permit citirea digitală.
- Detectoarele de nivel al lichidului avertizează când un
lichid a ajuns în partea de sus. Acestea nu trebuie
utilizate cu lichide corozive şi nu funcţionează la apă
distilată.
- O seringă cu marcaje tactile pe piston poate fi
folositoare pentru măsurarea lichidelor non-corozive.
- Pentru ca sticlele să nu alunece, se poate folosi o
rogojină anti-alunecare
- Permiteţi folosirea unei pâlnii atunci când trebuie
umplute recipiente cu deschideri mici (cum ar fi
eprubete, cilindri gradaţi, etc.)
- Pot fi folosite recipiente de plastic, pentru a reduce
riscul de spargeri sau scurgeri
- Pentru amestecarea lichidelor poate fi utilizat un
agitator magnetic.
POSDRU/86/1.2/S/63951
9.3. Recomandări specifice
Discutaţi modificările posibile înainte. Studenţii vor fi conştienţi de propriile abilităţi şi au
experienţă din procesul de educaţie anterior.
Discutaţi înainte, cu cei implicaţi, adaptarea echipamentelor. Implicaţi studenţii, personalul
format în cadrul proiectului şi personalul auxiliar (tehnicienii). Aparatele modificate sunt
disponibile şi deseori adaptările simple pot fi făcute la echipamentele existente (de exemplu
etichetarea echipamentelor şi materialelor poate fi de un real folos studenţilor cu deficienţe de
auz).
Analizaţi permiterea folosirii reportofoanelor atunci când studenţii consideră dificilă luarea
notiţelor. De acest lucru ar putea beneficia studenţii cu probleme fizice şi senzoriale.
Distribuiţi materiale scrise înainte, astfel încât studenţii cu deficienţe senzoriale să aibă timp să
le studieze şi să preîntâmpine dificultăţile pe care le prefigurează (transcrie în Braille, le oferă
interpreţilor, etc.).
Afişaţi, la vedere instrucţiunile, în plus faţă de varianta orală, în cazul în care există un mediu
zgomotos în laborator.
Folosiţi un proiector pentru a arăta instrucţiunile pas cu pas.
10. COMPUTERUL ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI
În sistemul actual de comunicare între computer şi oameni, ecranul şi tastatura sunt principalele
canale de schimbare de informaţii. Studenţii cu deficienţe de vedere sau cei cu deficienţe
locomotorii pot găsi aceste canale ca fiind obstrucţionate total sau parţial.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Termenul de tehnologie adaptată informaticii se referă la orice sistem hardware sau software care
atunci când este utilizat cu un computer permite accesul persoanei cu dizabilităţi, în special al
celor cu dificultăţi fizice, auditive şi motorii. Această tehnologie funcţionează cel mai eficient cu
PC-urile bazate pe MS DOS, computerele Macintosh, dar şi cu computerele Apple.
Comunicarea, ce este o legătură vitală între una sau mai multe persoane, poate fi astfel
îmbunătăţită, învățarea poate avea loc şi prin accesul la o gamă largă de suporturi informaţionale,
iar în acest fel devin disponibile, diverse oportunităţi pentru educaţie, ocuparea forţei de muncă
şi diverse activităţi sociale.
Sistemele pentru utilizatorii cu deficienţe grave de vedere sunt compuse din două părţi:
- Software specializat capabil de a „citi” textul afişat pe ecranul computerului şi,
- Sintetizatoare de vorbire capabile de a „vorbi” ceea ce este „scris” pe ecran.
Astfel, utilizatorii cu deficienţe grave de vedere pot realiza cu succes sarcini care implică texte şi
numere. Aplicaţiile se limitează la programe de contabilitate, foi de calcul, gestionarea de baze
de date, prelucrarea cuvintelor, programare şi introducerea de date. În ultimii ani s-au dezvoltat
şi aplicaţiile informatice care depind de prezentări grafice (de exemplu proiectare asistată pe
calculator, informaţii statistice afişate ca grafice şi diagrame, etc.).
10.1. Strategii şi tehnologii asistive care să faciliteze lucrul la calculator al
studenţilor cu dizabilităţi
Pentru studenţii cu dizabilităţi motorii:
PROBLEMA SOLUŢIE
Atingerea tuturor tastelor de pe
tastatură
Modificări la tastaturile standard:
- Folosirea un keyguard (un fel de capac cu găuri pentru
fiecare tastă) ce ghidează degetele în atingerea tastelor:
POSDRU/86/1.2/S/63951
- Setări în Control Panel / Ease of Access pentru a
modifica diverse metode de folosire ale tastaturii
(facilitarea diverselor comenzi rapide, etc.)
Utilizarea unor tastaturi alternative:
- Folosirea unei tastaturi extinse, largi pentru cei care îşi
pot mişca limitat mâinile şi degetele pe porţiuni mai
mari
- Folosirea unei mini-tastaturi utilă pentru cei ce au
dificultăţi de dexteritate manuală:
- Utilizarea unei tastaturi compacte pentru cei care nu pot
folosi decât o singură mână şi o pot face mişcări foarte
limitate:
POSDRU/86/1.2/S/63951
- Utilizarea tastaturii de pe ecran (tastatură virtuală)
- Rearanjarea literelor mai apropiat (tastaturi Dvorak)
pentru cei cu dificultăţi în mişcarea încheieturii
mâinilor sau utilizează două degete atunci când
tipăreşte ceva:
- Utilizarea tastaturii Chorded (două – şase taste) în cazul
în care mâna nu se poate mişca, iar degetele rămân într-
o poziţie staţionară pe taste, sau a celei tip CyKey (cu
taste tactile ce trebuie apăsate uşor) pentru cei ce nu pot
ridica degetele.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Tipuri de tastaturi Chorded
Tastatură CyKey
- Utilizarea jumătăţii de tastaturii tip Matias (disponibilă
pentru mâna dreaptă sau cea stângă), sau a celei
Frogpad (tot o jumătate de tastatură, dar mai dificil de
utilizat deoarece necesită reînvăţarea ordinii tastelor)
pentru cei ce utilizează o singură mână.
Jumătate de tastatură
Tastatură Frogpad
Mouse-ul şi alte metode - Alegerea din meniul Windows (în Control Panel / Ease
of Access) ca toate comenzile să fie făcute de la
tastatură, să fie folosit sau nu Mouse-ul, etc.
- Folosirea unor alte tipuri de Mouse: Joystick, trackball
(pentru cei ce nu-şi pot folosi mâinile foarte bine),
POSDRU/86/1.2/S/63951
trackpad
Joystick
Joystick vocal
Trackball
Trackpad-uri
- Folosirea unui comutator având o tastatură pe ecran,
pentru diferite programe care necesită o simplă selecţie
prin scanare.
Comutatoare
POSDRU/86/1.2/S/63951
- Folosirea unui adaptor special de Mouse pentru cei care
au un tremur al mâinii:
- Ballpoint Mouse – un Mouse portabil montabil la un
laptop şi poate fi folosit de cei ce îşi pot utiliza degetul
mare şi arătător:
- Folosirea de dispozitive tactile ce permit studentului să
interacţioneze cu computerul prin primirea unor
impulsuri tactile:
- Folosirea un dispozitiv electronic de control al Mouse-
ului care îi permite studentului să folosească cursorul
de pe ecran prin ultrasunete sau infraroşu.
- Folosirea de Pad-uri speciale pentru Mouse (Mouse
Mats/Tables) pentru studenţii care au probleme cu
coloana, probleme cu membrele superioare sau sunt în
imposibilitatea de a se mişca foarte mult în fotoliul
rulant:
POSDRU/86/1.2/S/63951
- Folosirea unui Mouse ce poate fi comandat cu piciorul:
- Folosirea de soft de recunoaştere vocală (de exemplu
cel al Windows sau Dragon Speech).
- Folosirea de ecrane tactile (touch screens) sau a
tabletelor tactile (touch pad), care permit studentului să
controleze computerul prin mici atingeri asupra
suprafeței tactile:
Tastarea mai rapidă - Utilizarea de macro-comenzi, taste speciale ce permit
studentului să-şi gestioneze timpul mai repede şi mai
bine.
- Programarea abrevierilor pentru cele mai multe
cuvinte/fraze.
- Folosirea unui soft ce permite recunoaşterea automată a
cuvântului atunci când studentul tastează două-trei
litere din cuvânt.
Folosirea computerului de - Utilizarea tastaturii Lomak prevăzută cu un indicator de
POSDRU/86/1.2/S/63951
către studenţii cu deficienţe
accentuate şi / sau grave
cap (pentru cei ce nu îşi pot mişca braţele) sau unul de
mână (pentru cei care îşi pot folosi braţele):
- Utilizarea unui dispozitiv electronic ce se montează pe
cap şi limbă şi foloseşte senzori optici ce detectează
mişcările limbii transmiţându-le către cursorul aflat pe
ecran:
- Utilizarea unui dispozitiv electronic ce se montează pe
faţă, în jurul ochilor şi foloseşte senzori optici ce
detectează mişcările oculare transmiţându-le către
cursorul aflat pe ecran:
- NeuroSky Mindset este un dispozitiv electronic ce se
montează pe cap, foloseşte o interfaţă specială creier-
calculator şi detectează mişcările capului transmiţându-
le către cursorul aflat pe ecran:
POSDRU/86/1.2/S/63951
- JAW2 permite utilizarea calculatorului cu ajutorul
gurii, obrajilor şi bărbiei:
Pentru studenţii cu dizabilităţi vizuale:
PROBLEMA SOLUŢIE
Citirea tastelor de pe tastatură - Utilizaţi etichete cu scris mare şi cu un contrast mare
faţă de culoarea tastaturii:
- Folosirea tastaturii prin atingere tactilă.
POSDRU/86/1.2/S/63951
- Folosirea unei tastaturi Braille
Citirea informaţiilor de pe
monitorul computerului.
Utilizarea computerului
Maximizaţi vizibilitatea / măriţi informaţia:
- Reglarea culorii ecranului calculatorului în Control
Panel / Ease of Access
- Reducerea efectului de orbire prin ajustarea iluminării
(în Control Panel / Ease of Access) sau folosirea unui
ecran de protecţie.
- Folosirea sistemului de recunoaştere vocală al
Windows (în Control Panel / Ease of Access / Speech
Recognition Process)
- Folosirea de sintetizatoare de vorbire (spre exemplu
JAWS 12) şi a softurilor de citire a ceea ce apare pe
ecranul computerului ce permit studenţilor să audă
textul ce apare pe ecran:
- Utilizarea programelor care citesc prin sinteză vocală
orice text care este pe ecran (Text to Speech).
- Utilizarea facilităţii „Zoom” pentru a avea un nivel
mărit al literelor.
- Permiteţi studentului să folosească un ecran tip lupă,
ce-i va mări scrisul de pe ecran.
POSDRU/86/1.2/S/63951
- Utilizaţi magnificatoare electronice de birou sau
portabile, pentru a permite studentului să vadă literele
mărite pe ecran. Este necesară mărirea de 4-16 ori a
textelor pentru a putea fi citite:
Merlin LCD Magnificator de birou
Magnificator portabil
- Extindeţi literele de pe ecranul computerului pentru
studenţii ce au nevoie de extinderea moderată a
caracterelor. Cele mai multe programe permit
selectarea dimensiunii şi spaţierii fonturilor.
- Folosirea unui Mouse trackpad ce foloseşte tehnologia
laser sau undele radio pentru persoanele cu deficienţe
grave de vedere:
- Sisteme de recunoaştere optică a caracterelor –
scanează cuvântul tipărit şi transmite textul în
POSDRU/86/1.2/S/63951
computer.
Sistem de recunoaştere optică
Permiteţi studentului să folosească un dispozitiv
portabil de luare de notiţe în Braille (Braille Lite), o
tastatură Braille sau un afişaj Braille (care înlocuieşte
monitorul calculatorului şi redă utilizatorului
informaţiile de natură descriptivă şi textuală de care
acesta are nevoie pentru a putea interacţiona cu
aplicaţiile)
Dispozitiv portabil
Tastaturi Braille
POSDRU/86/1.2/S/63951
Afişaje Braille
- Folosirea Computerului Braille - Eureka A4
- Folosirea de periferice de intrare de către persoanele cu
deficienţe grave de vedere:
Imprimările - Folosiţi litere mari de 16-18 în tipărirea unor materiale.
- Folosiţi un aparat pentru citirea textelor tipărite, alcătuit
dintr-un scanner şi un calculator portabil pe care este
instalată o aplicaţie de recunoaştere optică a
POSDRU/86/1.2/S/63951
caracterelor:
- Folosiţi un program de conversie în Braille, ce permite
tipărirea ulterioară în Braille.
- Imprimantele Braille tipăresc documente Braille pe o
hârtie de 160-200 mg:
Pentru studenţii cu dizabilităţi auditive:
PROBLEMA SOLUŢIE
Scrierea la calculator - Folosirea unui verificator de scriere a cuvintelor
(caracteristici standard ale mai multor procesoare de
texte care lucrează cu o listă de cuvinte/dicţionare şi
oferă opţiuni la cuvintele ortografiate greşit).
- Folosirea unui program de recunoaştere a cuvintelor
(soft ce sugerează cuvinte bazate pe literele introduse;
există softuri ce pot prevedea cuvântul următor ţinând
POSDRU/86/1.2/S/63951
seama de text sau de utilizările anterioare):
Prezentarea informaţiilor - Prezentarea informaţiilor prin semnale vizuale (de
exemplu s-a primit un email):
Sistemele de operare au opţiunea de capta bara de legendă, o
fereastră activă sau ecranul atunci când apare un semnal audio.
Acces multimedia (de exemplu
video)
- Folosiţi capturi de ecran
- Oferiţi informaţiile pe suport de hârtie sau prezentări
Power Point
11. ŞTIINŢELE EXACTE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI
Provocarea pentru profesori este de a oferi o instruire eficientă pentru studenţii cu dizabilităţi,
pentru ca aceştia să poată îndeplini în final standardele înalte stabilite pentru toţi studenţii. Din
păcate, o mare parte a studenţilor cu dizabilităţi experimentează dificultăţi în abordarea
curriculum-ului de matematică şi în cel de fizică, având dificultăţi în prelucrarea şi distingerea
informaţiilor relevante, au deficienţe în dezvoltarea competenţelor de calcul sau raţionament şi
nu pot rezolva probleme. Dar cu un sprijin adecvat, studenţii cu dizabilităţi pot termina o
facultate de matematică sau fizică.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Studenţii cu deficienţe grave de vedere sunt în imposibilitatea de a citi şi scrie simbolurile şi prin
urmare trebuie să înveţe să conceptele şi să facă calcule diverse în minte, ceea ce duce la
limitarea lor. Pentru un student cu deficienţe vizuale sau locomotorii, ştiinţele exacte prezintă
două provocări principale:
- De citire şi scriere a problemelor de matematică / fizică şi a formulelor,
- De citire şi creare de grafice.
Soluţiile sunt asemănătoare cu cele utilizate în accesarea unui text obişnuit (de exemplu tastând
în loc de a scrie de mână, de a mări textul, de a-l scrie în Braille). Cu toate acestea, simbolurile
folosite atât în matematică (de exemplu examinarea unui numărător sau numitor), cât şi în fizică
au dus la crearea unor soluţii diverse.
În ultimii ani s-au dezvoltat diferite interfeţe care să permită accesul persoanelor cu deficienţe de
vedere la cursurile de matematică şi fizică. Printre cele mai cunoscute sunt: aplicaţia grafică
bazată pe programul de matematică Maple, editorul BlindMath, programul MathPlayer,
programul Plotexplorer, cititorul de ecran JAWS, aplicaţia Tiger Braille Formater, programul
IVEO pentru construirea de diagrame, LAMBDA.
Programul Maple, oferă o multitudine de funcţii utile construirii de grafice pe ecran, iar datele
create prin acest program pot fi accesate printr-o interfaţă definită de un program de aplicare.
MathPayer citeşte textul de matematică cu voce tare, programul înţelege dacă studentul cu
deficienţe auditive vrea să ştie dacă o parte a unei fracţii este la numitor sau la numărător, dacă
vrea să ştie dacă există în ecuaţii rădăcină pătrată, etc.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Programul Plotexplorer oferă explicaţii referitoare la grafice, procesează graficele executate cu
Maple şi le afişează pe ecranul tactil.
LAMBDA (Linear Access to Mathematics for Braille Device and Audio-Synthesis), un sistem
european ce permite accesul la matematică pentru dispozitive Braille şi sintetizatoare audio şi se
bazează pe un nou cod matematic Lambda Code care se leagă de MathML, iar interfaţa
sistemului se bazează pe sintetizare auditivă şi un cod Braille.
Aplicaţia Tiger Formatter, o aplicaţie soft a Windows, transformă documentele MS Office în
Braille pentru a putea fi printate ulterior, pe o imprimantă Braille.
11.1. Recomandări generale
Citirea unei probleme: învăţaţi studentul cum să citească şi să înțeleagă problemele (de exemplu
să se concentreze asupra informaţiilor importante); cum să-şi dezvolte vocabularul în matematică
şi fizică, dar şi să spună atunci când nu înţeleg relaţiile dintre termenii şi conceptele dintr-o
POSDRU/86/1.2/S/63951
problemă. Pentru a vedea dacă a înţeles problema puneţi studentul să o spună cu propriile
cuvinte. Puteţi să-l îndrumaţi să-şi facă o reprezentare mentală a problemei.
Ipoteze despre soluţiile unei probleme în matematică: învăţaţi-i să decidă asupra numărului de
operaţiuni care sunt necesare pentru rezolvarea problemei, selectarea şi ordinea operaţiilor,
transformarea în ecuaţii corecte şi algoritmi.
11.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile ştiinţele exacte
pentru studenţi cu dizabilităţi
Pentru studenţii cu dizabilităţi motorii:
PROBLEMA SOLUŢIE
Citirea şi scrierea problemelor
şi formulelor – rezolvarea
problemelor
- Utilizarea unui computer pentru a scrie problemele
- Permiteţi folosirea unui computer de recunoaştere
vocală pentru a dicta problemele
- Folosiţi un calculator cu imprimantă
- Folosiţi un videoproiector
Lucrul la calculator - Folosirea unui calculator cu tehnologie adaptativă şi
procesor de text.
- Folosirea unui calculator cu taste mari
- Folosirea calculatorului inclus în Windows sau
Macintosh
Pentru studenţii cu dizabilităţi de vedere:
PROBLEMA SOLUŢIE
Citirea şi scrierea problemelor
şi formulelor, a reprezentărilor
grafice
- Transcrieţi problemele în Braille
- Oferiţi materialele cu imprimare mare (font de 16-18)
- Oferiţi materialele în format audio
- Folosiţi cititoare de ecran, sau ale textelor (de exemplu
POSDRU/86/1.2/S/63951
VoiceEye Mate şi ScanView)
- Folosirea unui computer cu tehnologii asistive care
permit mărirea textului, vorbire sau ieşire Braille.
Nu vede la tablă sau ce este
scris pe proiector
- Folosirea unui binoclu
- Verbalizaţi conţinutul a ceea ce este scris
- Descrieţi oral toate materialele afişate vizual.
Lucrul la calculator - Folosirea unui computer cu recunoaştere vocală
- Folosirea calculatorului inclus în Windows sau
Macintosh
- Folosirea unui calculator cu taste scrise mare
Pentru studenţii cu deficienţe de auz:
PROBLEMA SOLUŢIE
Citirea şi scrierea problemelor
şi formulelor
- Folosirea unui sistem FM, a unui interpret sau materiale
tipărite
Sistem FM
- Utilizaţi un proiector sau scrieţi pe tablă.
12. EVALUAREA STUDENŢIILOR CU DIZABILITĂŢI
Studenţii cu dizabilităţi se pot confrunta deseori cu anumite probleme în procesul evaluării. Pot
avea bariere atât în ceea ce priveşte forma evaluării (de exemplu o diagramă ce necesită o
etichetare va fi inaccesibilă pentru un student cu deficienţe grave de vedere) cât şi în ceea ce
POSDRU/86/1.2/S/63951
priveşte anumite aspecte ale acesteia (de exemplu acordarea unui student cu artrită a unui timp
suplimentar).
Profesorii se vor îngriji să se asigure o egalitate între studenţii cu dizabilităţi şi colegii acestora.
12.1. Abordarea evaluării
Aranjamente standardizate speciale pot fi utile pentru studenţii cu dizabilităţi pentru a asigura
accesul la procesul de evaluare. Hârtia pentru examen poate fi în Braille, poate fi acordat timp
suplimentar sau interpreţi mimico-gestuali. Examinatorul desemnat va coordona aceste
aranjamente şi va oferi sfaturi cu privire la ceea ce este disponibil.
Acest lucru nu va fi adecvat fiecărui caz şi fiecărui tip de evaluare. Întotdeauna este util să
analizăm cu grijă cerinţele principale ale cursului şi rolul pe care îl joacă evaluarea. Să ştim exact
ce este necesar să evaluăm. De obicei, este posibil să elaborăm metode alternative de evaluare
care nu dezavantajează studenţii care au anumite probleme, dar care menţin rigoarea ştiinţifică şi
egalitatea faţă de alţi studenţi.
Deoarece o dizabilitate poate stânjeni abilitatea studentului de a-şi asuma o anumită formă de
evaluare, bazarea pe oricare dintre forme poate cauza probleme pentru un student în mod
individual. Este de dorit în acest caz, să se asigure o varietate de forme de evaluare şi să existe
flexibilitate în aplicarea acestora. Acest lucru va fi întotdeauna prevăzut încă de la începutul
conceperii cursului. Se pot elabora abordări creative pentru modificarea evaluării pentru fiecare
student cu dizabilitate, dacă o permit regulamentele universităţii.
Studenţii care au dificultăţi de dexteritate pot avea nevoie de tehnologie asistivă pentru evaluări
sau în timpul examinărilor, cum ar fi tastaturi adaptate sau un computer cu software de
recunoaştere vocală.
Studenţilor care au dificultăţi în completarea testelor din cauza unor deficienţe de vedere li se pot
oferi formate accesibile ale acestora: tipărire mare, Braille, format audio, prin intermediul
computerului, sau alte dispozitive speciale.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Pentru studenţii care nu pot utiliza pe deplin un computer din cauza deficienţelor fizice pe care le
au la braţe şi mâini, încercaţi să aveţi: software accesibil, tastaturi alternative (inclusiv tastaturi
Unicorn), switch-uri speciale, keylocks (dispozitive de blocare), sisteme de control al semnalului
către ochi, Power Pad-uri, TrackBalls, ecrane cu atingere (touch screen) coroborate cu
controlarea vocală a luminozităţii ecranului, sau alte echipamente speciale.
Studenţilor care au probleme în completarea testelor datorită dizabilităţii care le afectează viteza
de scriere, trebuie să le oferiţi un timp suplimentar sau să luaţi în considerare alte alternative de
testare.
12.2. Recomandări specifice
Familiarizaţi-vă cu forma de sprijin pentru studenţii cu dizabilităţi prin aranjamente speciale
făcute de examinatorul desemnat.
Familiarizaţi-vă cu flexibilitatea permisă de către consiliul de examinare în cadrul
regulamentelor.
Analizaţi cerinţele principale ale cursului pentru a stabili ce este fundamental a fi evaluat.
Analizaţi flexibilitatea în evaluare. Puteţi permite unui student să aleagă dintr-o gamă de metode
de evaluare?
Fiţi conştienţi de consecinţele modificărilor. Aranjamentele speciale standardizate sau
modificările specifice pot crea probleme în evaluare care să dezavantajeze studentul.
Ca o concluzie, un rezumat al ajustărilor ce pot fi făcute în condiţii de examinare:
Timp extra
Timp extra on-line
Tehnologii asistive
Soft de activare vocală
Mărirea caracterelor pe foile de examinare
POSDRU/86/1.2/S/63951
Material de evaluare în Braille
Folosirea TIC (tehnologia informaţiilor computerizate)
Răspunsuri verbale folosind echipamente electronice de înregistrare
Răspunsuri în Braille
Cititor
Scrib
Asistent practic
Transcriptor
Material de evaluare în limbaj mimico-gestual
Material de evaluare pe hârtie colorată
Material de evaluare în format video
Răspunsuri în limbaj mimico-gestual
Interpret de limbaj mimico-gestual
13. MONITORIZAREA PROCESULUI DE OPTIMIZARE A
CONVERSIEI MATERIALULUI DIDACTIC „CLASIC” ÎN
FORMATE ACCESIBILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI
În general, universităţile utilizează sisteme de monitorizare a studenţilor, pentru a evalua
progresul acestora. Astfel, personalul academic colectează, analizează şi monitorizează
activităţile şi evaluările tuturor studenţilor.
Monitorizarea studenţilor se face printr-un Plan de Monitorizare. Pentru conceperea unui Plan de
Monitorizare trebuie să identificați ce anume vreți să monitorizați, ce tipuri de date trebuiesc
colectate, cum vor fi înregistrate aceste date și cât de des trebuie făcut acest lucru. Pentru
înregistrarea datelor se pot folosi tabele, grile, baze de date sau foi de calcul.
O frecvență bună de colectare a datelor de la studenții cu dizabilități este de două săptămâni.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Planul de Monitorizare trebuie să permită o bună observare și interpretare a gradului de integrare
a studenților cu dizabilități în procesul de învățare și analiză a rezultatelor.
Pentru a ști ce au de făcut, profesorii trebuie să determine unde anume se situează studenții lor în
privința asimilării noțiunilor predate folosind diverse mijloace asistive.
Evaluările anuale sau semestriale nu sunt suficiente pentru a le permite profesorilor să își
ajusteze procesul de predare la necesitățile specifice ale studenților cu dizabilități. Monitorizarea
permanentă este modalitatea prin care profesorii determină dacă strategiile pe care le folosesc
funcționează pentru toți studenții și care dintre aceștia au nevoie de intervenții speciale.
Examinările periodice ale performanţelor studenților cu dizabilități permite personalului
academic să ia deciziile optime cu privire la actualizarea indicatorilor specifici de predare și a
obiectivelor. Acordarea unei atenții speciale observării studenților cu dizabilități reprezintă o
metodă foarte bună de monitorizare.
Profesorii pot colecta informații zilnice asupra nivelului de asimilare de către studenți a
cunoștințelor predate folosind diverse mijloace asistive. Ei pot folosi în acest scop teste,
chestionare, prezentări sau interviuri. Informațiile adunate prin astfel de metode îi vor ajuta să
determine ce noțiuni suplimentare trebuie să predea, asupra cărora dintre noțiunile predate
trebuie să revină și cum să își ajusteze mai bine modalitățile de predare nevoilor specifice ale
persoanelor cu dizabilități. Există multiple oportunități pentru a clarifica punctele tari și cele
slabe ale studenților și a face corecțiile corespunzătoare acolo unde este necesar. O tehnică
deosebit de utilă este de a compara nivelul studenților cu dizabilități cu nivelul colegilor lor.
Auto-evaluarea studenților cu dizabilități este o componentă esențială a evaluării. Feedback-ul
dat de aceasta va avea trei elemente: redefinirea obiectivelor, o evidență asupra poziției în care se
află în prezent și sugestii pentru diminuarea distanței dintre cele două. Toate acestea trebuiesc
analizate de studenți și profesori înainte de a se decide asupra acțiunilor care trebuiesc întreprinse
pentru îmbunătățirea procesului de învățare.
POSDRU/86/1.2/S/63951
14. ROLUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI ÎN
DEZVOLTAREA DURABILĂ A SOCIETĂŢII
”O societate durabilă este cea care îşi modelează
sistemul economic şi social astfel încât resursele
naturale şi sistemele de suport ale vieţii să fie
menţinute.” (Lester R. Brown)
Conceptul de dezvoltare durabilă a început să fie folosit la Conferinţa privind Mediul din
Stockholm în 1972, ca răspuns la apariţia problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale şi
de energie. În 1974 se pun bazele Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), care
defineşte dezvoltarea durabilă ca fiind „dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor
prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile
nevoi.”
În 1997, conceptul a devenit un obiectiv şi al Uniunii Europene, fiind inclus în Tratatul de la
Maastricht. În 2001 la summit-ul de la Geotheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare
Durabilă a UE, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă în 2002. Deşi UE a stabilit că
dezvoltarea durabilă este principiul atotcuprinzător al tuturor politicilor europene
(competitivitate economică, incluziune socială şi protejarea mediului înconjurător), problema
competitivităţii economice a ajuns să domine agenda politică, considerându-se că este nevoie în
primul rând de creştere economică pentru a putea acţiona pentru protejarea mediului sau
implementarea diferitelor politici de protecţie socială.
Scopul Strategiei de Dezvoltare Durabilă reînnoite este acela de a acţiona pentru o îmbunătăţire
continuă a calităţii vieţii, lucru ce se poate obţine doar în cadrul unor comunităţi capabile să
utilizeze resursele în mod natural şi eficient pentru a asigura prosperitate, protecţia mediului şi
coeziune socială. Strategia reînnoită propune mijloace de îmbunătăţire a cooperării cu nivelul
guvernamental şi alţi factori de decizie, cu ONG-urile şi cetăţenii.
Adiacent acestei Strategii, în 2007, Organizaţia Naţiunilor Unite, a elaborat Convenţia privind
drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în care printre altele, Statele Părţi recunosc importanţa
problematicii dizabilităţii ca parte integrantă a strategiilor relevante ale dezvoltării durabile.
Ambele documente promovează drepturile fundamentale, egalitatea de şanse şi nediscriminarea.
POSDRU/86/1.2/S/63951
În baza rezoluţiilor Parlamentului European şi ale Consiliului Europei, statele membre vor
colabora între ele pentru realizarea unei Europe fără bariere.
Pentru a se asigura succesul Strategiei Europene 2020 a UE, este necesară participarea deplină
economică şi socială a persoanelor cu dizabilităţi. Construirea unei societăţi din care nimeni nu
este exclus, oferă oportunităţi de piaţă şi stimulează inovaţia.
Pentru eliminarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi, Comisia a identificat
opt domenii de acţiune principale: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forţei de muncă,
educaţie şi formare, protecţie socială, sănătate şi acţiune externă. Aceste domenii au fost
selectate pe baza potenţialului lor de a contribui la realizarea obiectivelor generale ale strategiei
şi ale Convenţiei Naţiunilor Unite, a documentelor politice aferente ale instituţiilor UE şi ale
Consiliului Europei, precum şi a planului de acţiune european pentru persoanele cu dizabilităţi şi
a consultării statelor membre, a părţilor interesate şi a publicului general.
Accesibilitatea este definită ca fiind posibilitatea oferită persoanelor cu dizabilităţi de a avea
acces, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transporturi, la informaţii şi la sisteme
şi tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), precum şi la alte infrastructuri şi servicii.
Asigurarea participării depline a persoanelor cu dizabilităţi în societate se realizează prin
eliminarea barierelor de natură administrativă şi comportamentală care împiedică participarea
echitabilă a lor şi furnizând servicii la nivelul comunităţii, inclusiv acces la asistenţă
personalizată.
Mai mult de jumătate din europeni consideră că discriminarea pe motiv de dizabilităţi sau vârstă
este larg răspândită în UE. Conform articolelor 1, 21 şi 26 din Carta UE, Comisia va promova
tratamentul egal al persoanelor cu dizabilităţi prin intermediul unei strategii cu două
componente. Aceasta va implica utilizarea legislaţiei actuale a UE pentru a asigura protecţia
împotriva discriminării, precum şi punerea în aplicare a unei politici active pentru combaterea
discriminării şi promovarea şanselor egale în cadrul politicilor UE. Comisia acordă o atenţie
deosebită impactului cumulat al discriminării cu care se pot confrunta persoanele cu dizabilităţi
din motive precum naţionalitatea, vârsta, rasa sau etnia, sexul, religia sau convingerile de
orientare sexuală.
Pentru a îndeplini obiectivele de creştere ale UE, este necesar ca mai multe persoane cu
dizabilităţi să ocupe locuri de muncă remunerate pe piaţa deschisă a forţei de muncă. Comisia va
POSDRU/86/1.2/S/63951
explota întregul potenţial al strategiei Europa 2010 şi al programului acesteia privind calificări şi
locuri de muncă noi, furnizând statelor membre analize, orientări politice, schimb de informaţii şi
alte forme de sprijin. Ea îşi va îmbunătăţi cunoştinţele despre persoanele cu dizabilităţi în ceea ce
priveşte ocuparea forţei de muncă, va identifica provocările şi va propune soluţii. Comisia va
acorda o atenţie sporită tinerilor cu dizabilităţi în ceea ce priveşte trecerea acestora de la o formă
de învăţământ la piaţa muncii. Ea va acţiona asupra mobilităţii intra-profesionale pe piaţa
deschisă a forţei de muncă şi în ateliere protejate prin intermediul schimbului de informaţii şi
învăţării reciproce.
Comisia va permite persoanelor cu dizabilităţi să fie mai bine informate cu privire la nivelurile
de educaţie şi oportunităţile care li se oferă şi le va spori mobilitatea facilitându-le participarea la
programul de învăţare pe tot parcursul vieţii. UE vrea să elimine barierele de ordin juridic şi
organizatoric care împiedică persoanele cu dizabilităţi să aibă acces la sistemele de învăţământ
general şi de învăţare de-a lungul vieţii, pentru a oferi în timp sprijin pentru o educaţie favorabilă
incluziunii şi învăţării personalizate şi pentru identificare timpurie a nevoilor speciale, pentru a
oferi o formare profesională adecvată şi sprijin personalului din domeniul educaţiei care îşi
desfăşoară activitatea la toate nivelurile şi pentru a stabili rapoarte referitoare la ratele de
participare şi rezultatele obţinute.
Participarea mai scăzută la învăţământul general şi pe piaţa forţei de muncă a condus la
inegalităţi în materie de venituri, la sărăcie şi la excluderea socială şi izolarea persoanelor cu
dizabilităţi. Acestea trebuie să poată beneficia de sisteme de protecţie socială, de programe de
reducere a sărăciei, de asistenţă corespunzătoare dizabilităţii pe care o au, de programe în materie
de locuinţe sociale, de alte servicii de sprijin şi de programe cu privire la pensie şi prestaţii
sociale. Respectând competenţa statelor membre, UE va sprijini măsurile naţionale care
urmăresc să garanteze calitatea şi caracterul durabil al sistemelor de protecţie socială pentru
persoanele cu dizabilităţi, în special prin intermediul schimbului de politici şi al învăţării
reciproce.
Comisia va depune eforturi pentru a raţionaliza informaţiile cu privire la dizabilităţi colectate
prin intermediul anchetelor sociale ale UE, pentru a elabora o anchetă specifică privind barierele
în calea integrării sociale a persoanelor cu dizabilităţi şi pentru a prezenta o serie de indicatori în
POSDRU/86/1.2/S/63951
scopul monitorizării situaţiei acestora cu privire la obiectivele cheie ale strategiei „Europa 2020”
(educaţie, ocuparea forţei de muncă şi reducerea sărăciei).
Acţiunile UE vor sprijini şi vor completa eforturile statelor membre de colectare a statisticilor şi
a datelor care reflectă barierele din calea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Recommended