View
5
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
?! Tipoîrasthjof: pi&ţa maro 8t. 30,
8cri»ori Eafrwit’ at* an * » 0bmo. -- Msuianoîipto un «f- Htort.■SERATE se unmeac la Âdml-
Hnţliifieln Braşov şi Ia ux- itaie Birouri do anuaolurl: fa Viena: M. Du'ms, Stinrich tui, Mol/ Xosst, A. Opveiiks Wifolger; Anton Oppeiik, ./. muxr, în Budapesta: A. V. Vlurgtrg, Sckstetn Bernaî; în «üresei: Aqence Havas, Suo- Bisle de Soamanie; în Hain- Ini: Karolyi & hicbmann,Prsţu! Inssrţlunilor: o rjeriă
mond pe * ooióná 6 or. şi In, timbro pentm o puoii- vt. Publicări mai dese după 1 ţi învoială, îeciame pe pagina a 3-a o
KÜ10 or. séu 30 bani.
„& aíetr ‘ iese în M -care di.Abonamente pentru A isiro-Uapria:Pe un an 12 fl.. pe şâse ioni
6 fl., pe trei, lnni 3 fl. N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate:Pe nn an 40 franci, po ?ése Inni 20 fr., pe trei lnni IO fr. N-rii de Duminecă 8 frânat.
Se prenumără la tóté otinieîe poştale din întru şi din atarâ
şi la dd. âoleotori.i^ aa iB n îu l 53nîri BrasoT
adm in istratăuno a, piaţa ,oure. Târgui Inului Nr. 30 U etagiu X.: pe un an 10 fl.. pe ş6ae luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul In casă: Pe un an 12 fl., pe 0 luni 6 11., pe trei lnni 3 fl. Un osempiar 5 cr. v. a. són 15 bani. Atât abonamentele o iii şi inserţiunile aunt
a se plăt.' Tnamte.
Nr. 256. jBraşov, Mercur! 20 Noemvre (2 Decemvre) 1396.
ăpetuire naţională maghiară.Cetitorii noştri îşi vor aduce
minte de un articul de fond al gu- ernamentalului „Pesti Napló u, al ruia cuprins Tam reprodus şi noi timpul seu şi în care se pleda
mtru o renunţare la politica de ma- krisare cu forţa.
„Pesti Napló44 cerea adecă, ca viitor se nu se mai risipăsca
mii ţerei cu înfiinţarea atâtor scóle stat printre naţionalităţi, deórece işa copiii Românilor, mai ales, vor se cerceteze scólele ungu-
8$ci. Acésta o dovedise fóia ungu- Écá cu date statistice, arătând cu sfre, negru pe alb, că de 30 de ani rîrcolirile de maghiarisare n’au avut ici un resultat şi că în adevărscó- e unguresci de stat înfiinţate prin
tre Nemaghiari, şi mai ales printre omâni, nu sunt cercetate decât iprópe esclusiv de Ungurii şi Ji~ anii din respectivele comune. Nu-
acestora înse fiind íórte mic, BÓlele stan aprópe tóté gólé, aşa
e pécat de cheltuelile, ce s’au eu ele. Din causa acésta fóia
iguréscá pleda pentru idea, de-a riiimba în viitor politica de ma- biarisare în acel sens, ca scólele de maghiarisare înfiinţate pănă tcnm printre naţionalităţi se fia sus- n̂uteşi mai departe, altele nouă înse nu se înfiinţeze, ci se se aibă în
do aici înainte interesele ne- ale rassei maghiare, lu-
din răsputeri pentru luminarea, cultura şi îmbogăţirea Ungu- r.Acum vine o alta fóia ungu-
iă, tot guvernamentală, anume semi- „Nemzet*, care într’un nu
mai nou al seu publică un ar-l scris de faimosul Secui Bek-
Bcs Gusztáv, care pledézá pentru aceleaşi idei, ca şi „Pesti Napló
probă reproducem din articulul Beksics următorul pasagiu:
.............. 1
„Cei oe stau în fruntea politicei un- guresoi, sé nu mai umble cu fantasmagorii şi cu visuri seci în ceea ce privesce statul naţio* nai înfiinţat prin asimilaţiune. Contopirea prin limbă póte fi în yiitor numai un mijloc de-a doua mână. Mijlocul principal (peDtru înfiinţarea statului naţional! — Trad.) este puternica desvoltare a forţelor prime aie rassei maghiare, sporirea ei numerică, desvoltarea ei culturală şi econo- micău...
Va sé 4^°^ Beksics, unul dintre cei mai mari şoviniştî, după cum s’ar vedé din rondurile de mai sus, s’a cam săturat de-a mai bate apa ’n piuă cu maghiarisarea. El, întocmai ca şi „Pesti Napló44, sfă- tuesce pe politicianii unguri se nu mai umble cu fantasmagorii şi cu visuri seci, de-a înfiinţa stat naţional maghiar prin asimilaţiune, ci să-şi vadă de-ai lor, se-şl îmbogă- ţăscă, cultive şi întărăscă rassa pro* priă.
E de observat, că „Kolozsvár*, reproducând articulul lui Beksics, cjice, că calea arătată de el „este singura cale corectă44...
Cum sé ne esplicam óre aceste nouă apariţiuni pe firmamentul şovinismului unguresc ? Fire*ar óre cu putinţa, ca tocmai aceia, cari întot- déuna au lucrat şi s’au manifestat ca cei mai turbaţi aderenţi ai tendinţelor de maghiarisare, acum deod a tă se se schimbe în asemenea mod ?
Nu, ei nu s’au schimbat întru nimic. Se póte, înse, că acum, după ce ne*au inzestrat cu fel de fel de legi de maghiarisare, după ce pretu- tindenea ne-au încărcat cu „Kisde- dov44-uri şi alte scóle de maghiarisare de tot felul şi după ce au pus sute de mii de piedeci în calea des- voltărei nóstre culturale; se póte, cjicem, ca acum sé crédá dumnealor, că tóté le-au pus la cale şi că acum lucrurile vor merge de sine înainte pe calea maghiarisărei. Nu mai ré-
mâne deci alta de făcut, decât se se jertfescă în viitor totul pentru fericirea Maghiarilor, să-i întărăscă, să-i ridice, se-i îmbogăţescă din vis- teria statului. Cu alte cuvinte : căpătuirea, care pănă aci se tăcea mai în ascuns şi cam sub masca patriotismului şi a altor „merite patrio- ticeu, de aci înainte se se facă în mod făţiş şi fără nici o genă.
Vorba e înse, că în acest stat, pe lângă Maghiari, mai trăesc şi alte pop6re. Ore acestea se nu aibă altă deatinaţiune în acest stat, decât aceea, de-a servi de-o parte ca material de maghiarisare, de alta ca material de esploatat în favorul rassei unguresci?....
Mesagiul român şi oficioşii austro- ungarl.
Oficioşii dela Viena şi Pesta au ţinut, ca din incidentul mesajului rostit de regele Carol la deschiderea nouei sesiuni ă corpurilor le- giuit6re se accentueze din nou sim* patiile, ce pretind a le avea pentru România, precum şi mulţumirea lor cu mersul politicei esteri6re a guvernului român.
„N. Wiener Abendblatttt 4ice, că discursul tronului român dovedesce, ce mare însemnătate dă regele Carol menţinerii relaţiunilor amicale cu Austro-Ungaria. Amicii României — adauge numita foia — vor fi adenc mişcaţi şi vor saluta în tot-dăuna cu o sinceră bucuriă progresele sale pe terenul muncii şi al păcii.
Oficiosul unguresc „Pester Lloyd“ ocupându-se la rendul seu de acelaşi mesagiu ’1 critică tot din acest punct de vedere, ridicându-se, firesce, după obiceiu, erăşî pe coturnele îngâmfării şi a fuduliei de putere mare, a căreia lipsă o află atât de
naturală şi folosit6re în ce privesce România.
Trecend la pasagiul din mesagiul român, care vorbesce de visita împăratului Francisc losif la Bucu- resci, „Pester Lloyda cjice urmă- târele:
„Mesagiul amintesoe cu multă căldură acest eveniment important. Şi cu drept ouvent. Abstrăgend dela multiplele punote de atingere eoonomioe, oare se vor înmulţi şi mai mult aoum prin deschiderea oanalului dela Porţile de îfer — deja prin faptul, că Austro-Ungaria este un apSrător statornio al dreptului de liberă dispunere al statelor balcanice autonome şi prin faptul, că România voesce s8-şl păstreze puternic în t6te direcţiile independenţa sa, avem noi şi România cele mai importante interese oomune.
Prin acesta ea^se razimă pe noi şi pe tripla alianţă. Este o cestiune superfluă, că ore săverşitu-s’a acesta răzimare prin- t’un traotat scris s6u nu. O prietiniă, care se bas^zâ numai pe un tratat în scris este f6rte şubredă şi se clatină deja la prima probă; şi la tratate este lucru prinoipal „simţământul", precum a aocentuat’o acâsta atât de nimerit baronul de Marschall, şi simţul adevărat prietineso dintre noi şi România reiese deja din intenţiunile analoge paolnice ale ambelor state vecine. Din acestă causâ va şi fi durabil aoest simţăment, oe pare a fi destul de viu in poporul român, oare pricepe tot mai mult, că desvoltarea sa neîntreruptă eoonomioă şi aventul s8u oultural are sâ-’l mulţumâsoă înainte de tote direcţiunei indicate de Regele, care se manifestă în acest simţământ.
Prosperarea României vine de aoolo, că şi-a cultivat însuşirile naţionale şi nu s’a lăsat sedusă prin promisiuni esterne în intrigi internaţionale şi nu şi-a risipit averea câştigată ou multă ostenâlă pe ridicula fuduliă de a figura ca stat mare.
Iubirea României pentru independenţă şi pace a făcut-o bogată şi puternică. Şi asttei ea este aoum un fel de model şi pentru celelalte state balcanice, cari
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“
11
„Cartea nâgră“.TJnde dai şi unde crepă.
Prov. român.
isla „Cartea négráu (A „fekete könyvu), md de br. b te fan Kemény junior în 1849,! publicată de Hentaler József în numerii №-131 din Mai 1895 ai lui „Magyarországu
din Budapesta.
De Axentie Severu. # (Urmare).
De ici încolo începe raţionamentul É mai bine clis sfătoşia redactorilor lui lagyarorszâg“ scriind:
„Aceste câte-va şire sunt de-ajuns ptru a proba, că pe faţa pământului nu stă o naţiune mai răbduriă, ca némul
biaresc, vecii bine, pentru-că airea nu |kr pute gusta Axentye Sever pensiunea, Mcâştigat’o cu sângerosele-i fapte. In alt KMul’ar fi lovit poporul în cap şi l’ar omorît ca pe-un câne turbat, seu l’ar fi inijurat într’un chip şi mod óre-care.
keine andere Schmerzen?ul)
) încă nu e prea târdiu. Poftiţi. — Aut.
Ce mai probă eclatantă dau redactorii dela „Magyarorszâgu despre răbdarea, seu pacienţa naţiunii maghiare !!
Dór îndată, ca şi cum s’ar fi îngrozit înşi-şl de enunciaţiunea, ce au făcut, se moiă şi ne scusă, fiind-că la spatele nóstre a stat armata, — şi că Urban, jurând pe tinerii români, ca sé fiă credincioşi împăratului Austriac, le promitea iertare de contribuţiune, pe doi ani, şi că moşiele Domnilor maghiari le pot împărţi între sine.
Mai încolo, ne comunică redactorii lui „Magyarország44 un Memorand de dato 30 Decemvre 1849, care s’a făcut în Alba- Iulia, şi originalul e scris de mâna canonicului romano-catolic2) Raduly, ér îndreptările, séu corecturile sunt făcute de Ma- cedonffi. Cu acest Memorand şi-au motivat Românii pretensiftnile lor ce le făcură pe la finitul anului 1849, arătând, că în timpul răsboiului au fost omorîţî şi spându- raţl, 4 prefecţi, 2 vice-prefecţî, 54 de popi, 20— 24000 poporenî. Cu cei ce au cădut morţi în diferite loviri şi bătăi mari în castre şi regimente cu tot 35—40,000, ceea
2) Pe tribuni şi căpitani au uitat se-i numere autorii Memorandului? — Aut.
ce representă a 40-a parte dintr’un milion şi 600,000 cât face numărul total al Românilor în Transilvania.
Arată Memorandul mai încolo, că au fost incendiate şi prefăcute în Cenuşă aprope 230 sate; şi anume: în scaunul Si- biiului 2, lângă Năsăud 6, în Sălagiu 7, pe caiea dela Deva spre Sebeş 7, în ţinutul Mărişelului 8, împrejurul Mureşului şi Târnavelor 9, în comitatul Solnocului 10, împrejurul Alba-Iuliei 12, în comitatul Za- randului 15, în ţinutul Chiorului 24, prin urmare la 100 de sate arse şi prefăcute în cenuşă total.
Mai încolo incendiate numai în parte: în Sălagiu 18, aprope de Solnoc 80, între Mureş şi Ternave 40, în ţinutul Chiorului 50, în Zarand 75. Aşa-deră 230 sate incendiate şi prefăcute în cenuşă numai în parte.
Memorandul încheia aşa, că decă s’ar computa dauna unei case numai cu 100 fl. şi decă s’ar număra numai 80 de case la un sat — cu tote că sunt sate şi cu 200 case, — suma daunelor suie la 1.260,000 fl., adecă un milion două sute şese-4ecl mii fl. Decă mai încolo cugetăm, că totă familia românescă (sunt 360,000 familii), că parte în bani, parte în producte, şi în vite, a sufe
rit o pagubă de cel puţin 50 fl., atunci la suma de mai sus mai vin 18,000.000 fl. Mai încolo să presupunem, ca din cei 40.000 Români căduţî, cel puţin tot al patru-lea a fost tată, sóu cap de familiă, prin a cărui morte familia a pierdut un capital cel puţin de 1000 fl.
Copiii popii Roth capătă 400 fl. pensiune, — capitalul acestei pensiuni e 10.000 fl.— aşa-dâr, decă capul unei familii săsesc! se preţuesce cu 10.000 fl. atunci şi capul unui Român face 1000 fl.3) Prin urmare totă dauna, ce au suferit Românii, se urcă la 29,260.000 fl.
Şi acum să dicem Domne mulţămes- cu-ţl, că cu cartea cea nâgră, cum i-ar cjice un Negri, Alexandri, ori alt poet român cu „Inşiră-te mărgărite44, am terminat.
Insă fiiind-că mărgăritarul comunicat de Hentaler Lajos e defectuos, necomplet, tendenţios şi neesact, daţi-ml voia să vă arăt şi eu un cas din acele timpuri grele, ca cunoscând acesta, să puteţi judeca şi despre cele, ce ni-lea lăsat drept moştenire Kemény, şi, ca pe niscai arome bine mi-
3) Prostă şi amară satiră. — Aut.
Г" Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256-1896,
încep să*o imiteze c’un fel de recunóscere j întârcjiată, astfel i-s’au lămurit prin inter- I venţiunea monarohiei nóstre relaţiunile ea Grecia, astfel i-se apropie ou încredere şi Serbia, oare caută şi altceva nu numai contopirea intereselor reciproce prin proiectatul pod care are să lege ambele teritorii — şi aşa se desvoltă pe basa păcii o alianţă balcanică, liniştită dér puternică, pentru apărarea indapendenţei politice şi naţionale a statelor balcanice. Ripostăm deci din inimă sinceră la salutul prieti- neso, care ne sună din mesagiul român.
Alianţa ceho-slovacâ.Precum am anunţat deja în 25 1. o.
reuniunea „ Cesko-slovanska jednotau din Praga a aranjat o serată slovacă, oare a avut un suoces strălucit moral şi material. In spreijiuă фаги! „Hlas Narodctu a soris un artioul plin de foc şi de simpatiă întitulat: „Nenorociţii Slovaci*, in care arată starea asuprită şi umilită a fraţilor Slovaci din Ungaria. Vorbind apoi de unitatea naţională şi literară dintre Cehi şi Slovaci фое: Ar ii mare păcat să stăruim acum asupra deosebirilor în limbă. Cestiunea aoésta o va resolva timpul şi pănă atunci însă trebue să trăim ca fraţii. Să ne aducem aminte de trebuinţele reciproce şi să jertfim unii pentru alţii. Noi Slovaoii ne bucurăm, când vedem suocesele Cehilor. Sângele nu se faoe apă; dér este şi aceea adevărat, că principiul acestei reciprooităţl nu va fi pe deplin înţeles pănă când poporul ceh nu va răcni de durere, oând vede, cum se rupe câte-o buoăţieă de carne din corpul nostru slovac.
Slovaoul Holuby а фз în disertaţia, ce a ţinut’o în séra acesta:
Noi Cehii şi Slovacii suntem fraţi. Ne aflăm fiă-care sub alt coperiş, dér nici unul nu póte uita, că ne-am născut d’intr’o mamă. Cumoă suntem o naţiune, despre aoésta se póte convinge fiă-oare, care trece graniţa Ungariei. Căol ce vede aici? Vede pe Slovaci cu biblia oehă, ou cărţi de cântări şi alte oărţl raligióse cehe în mână şi în biserici aude predioaţii şi cântări cehice. Adevărat, că în timpul mai nou s’au făout încercări de a folosi limba slovacă în scóle ca limbă de propunere, dér religiunea şi acuma se învaţă din oateohismul cehio. Adevărat este şi aceea, oă de 50 de ani íncóce unii preoţi predică şi slovăcesoe, dér cărţile de cântări şi de rugăoiune sunt pretutindenea oehioe. Poporul nostru s’a dedat a privi în ale religiunii, limba cehă oa limbă sfântă. Nici nu ar primi biblia slovacă şi cântarea bisericéscá slovacă. Cu tóté că unii dintre oontrarii noştri înoun- jură de-a reounósce adevăratul caracter ce- hic al cărţilor bisericesol şi le numesoe cărţi slovaoe ou oaraoter biblic, toiuşl noi Slovaoii şi Cehii suntem o naţiune şi se şi înţelegem mai bine, decât de pildă Saşii
rositóre, ni-le trage pe sub nas deputatul Hentaler în gazeta lui Bartha Miklós.
Tot cu ocasiunea venirei Majestăţii Sale împăratului, a dat cu manile proprii şi Susana Kabos din Aiud, Majestăţii Sale, în Cluşiu, o suplică séu plânsore, într’un chip şi mod înscenat tocmai ca la teatru. Decă greşesc, rog pe Dumnezeu să mă ierte. Dór cred, că predarea şi totă scenă- ria făcută cu ea, a fost pregătită şi premeditată.
Eu credeam, că cu alergarea mea dela Orăştiă pe la Alba-Iulia la Câmpeni şi Găina, de-acolo pe la Detunata la Alba- Iulia şi Sibiiu am dat destulă probă de lealitate şi supunere înălţatului împărat, şi doream se mă întorc la locul, postul şi cuartirul meu, în Orăştiă cu atâta mai vîr- tos, pentru-că dela Alba-Iulia luasem şi nevasta cu féta ei în pér*) cu mine la Si
biiu, mai aveam şi trăsura cu trei cai —
4) Fetă în pSr se chiamă, care nu-şl mai taiepărul, ca copilele de pe Olt, ci-1 lasă lung şi-l portălegat în cosiţe, aşa se purta mai de mult, acumînso imităm pe ţigani şi umblăm cu el lăsat pespate — Aut
ardeleni pe Nemţii din Viena. Şi cu tóté aoestea nimenea nu le atribue oelor din urmă ca păcat, oă în privinţa naţională se simt una.
La aoésta serată au luat parte mai mulţi fruntaşi Slovaci, după cum am anunţat deja. Au fost de faţă Holuby, Hurbau- Vajansky, Mateiu Dulia, unul din арёга- torii în procesul Memorandului, Dr. Stodola ou soţia, Dr. Sipka cu soţia, preotul Simek ş. a. Au sosit telegrame salutăt0re dela Turţ-St.-Mărtin, Stur, Tissolţ, Miava. In numele clubului Cehilor independenţi din parlamentul vienes, a adresat Dr. Engel celor întruniţi urmtăorea telegramă: „Cu adevărată sinoeritate frăţâscă saiutăm pe mult iubiţii representanţl ai fraţilor slovaci şi din adâncul inimii strigăm: Mult noroc !“
Se фее, oă venitul material al acestei serate se va întrebuinţa pentru ajutorarea фага1ш slovac „Narodni Noviny**.
*
„ Budapesti Rirlap“ , aducând un raport despre înfrăţirea cehoslovacă, фее ou privire la asigurările, ce s’au schimbat în sóra de 25 Noemvre în Praga: „Din tóté aceste reese clar, că ţinta nouei mişcări este a şterge individualitatea etnică a slovăcimei, a o cehisa în limba ei, în consciinţa ei de sine şi în aspiraţiunile ei, oa astfel poporul ceh să se mărâsoă la număr, şi decă se va realisa visul politic al Cehilor tineri: Regatul oehic, independenţa sa de drept public, cine scie decă atunci nu vom avea o irredentă cehioă, ou oare vom trebui să stăm faţă oam în aoeiaşl fel, oa astăф cu irredentă română.
SOIRILE DILEi.— 19 Noemvre.
Proteste contra alegerilor de deputaţi. De oând s’au încheiat alegerile de deputaţi pentru camera ungurescă, aprope în fiă-oare di se înaintâză proteste când îu contra unora, când în contra altora dintre „alegerile44 făcute. Până acum numărul mandatelor ataoate prin proteste este 23.
—o—
La facultatea teologică a universităţii din Cernăuţi a fost numit profesor ordinar pentru catedra de teologia pastorală ou limba de propunere română d-1 Dr. Teodor Tarnawschi.
—o —Nou patriarch. armean al Constanti-
nopolului a fost ales Mgr. Maghaki Orrna- nian, care a întrunit 47 voturi din 65. E oaracteristio, oă noul patriarch, după cum scriu clarele, şi-a făcut studiile teologioe în institutul de Propoganda ficle din Roma; la 1875 în^ă a părăsit biserica armeno-oa- tolioă ţii s’a făcut profesor de teologiă la Etschimiarin, a ajuns apoi episcop la Er- zerum şi în fine superior al seminariului din Armach.
unul plesnise pe drum, la Albele5), alergând nebunesce după împăratul. Éra de povara celor 10.000 fl., cari îi primisem 2 luni înainte dela Schwartzenberg, mă uşurasem, pentru- că cu 2500 am plătit la Lucaciu bogatul din Auraria datoria, ce-o făcusem în 1849, operând cu 800 feciorii aprópe 4 luni de dile în Auraria, la gura Ampoiţei, la gura Ursului etc. în munţi. Aprópe 2000 i-am dat lui Bálint şi Moldovan pentru cele 300 galbeni ce mi-a împrumutat când am luat cu arendă Cenadea dela Banfi Iosef, cu 2000 cumpărasem casele dela „Chipul lui Ne- pomucu în Alba-Iulia, una miiă o depusesem la cassa de păstrare a Saşilor din Sibiiu, pentru înfiinţarea Academiei de drept, idea fericitului Bărnuţiu, şi aşa mare meşter, cam cum sunt toţi Românii în chel- tuell, eram pe isprăvite, — şi nu aveam nici un dor de a mai alerga, se prea înţelege cu trăsura cu 3 cai, la Cluşiu, ca să-mi iau iertăciuni dela Majestatea Sa îm- pératul. (Va urma.)
5) Albele un sat dincolo de Mercurea şi din- cóce de Conţa, care s’a pustiit şi prăpădit de tot în timpul bătăilor turcescl. Aşa spune trudiţia.
— Aut
Studenţii saşi din Viena voesc să serbeze şi ei memoria martirului naţional Roth. Mâne în 2 Decemvre societatea lor de curând înfiinţată, ce p0rtă numirea : „Reuniunea universitarilor saşi ardeleni în Viena** va arangia în sala grădinei din Hernals o mare serbare în onórea centenarului lui Roth.
—-o—Biuroul camerei ungare. In şedinţa
de erl, 30 Noemvre, a camerei s’a făcut alegerea biuroului camerei. Preşedinte a fost ales Szilagyi Dezső, care a întrunit 250 voturi din 293. Vioe-preşedinţî au fost aleşi: Láng Lajos şi Berzeviczy Albert. No- tari: ooute Esterházy, Jossipovioh, Le- hoczky, Molnár, conte Teleki şi Lakatos. Questor: Csâvossy Bela.
—o—Omul cel mai puţin de invidiat în
Braşov este аф de sigur pedelul Drăgan. De două săptămâni bietul om mereu aiórgá cu lista pe la membrele Reuniunei femeilor române din loc, însă fără de nici un résultat. In două adunări generale oonchiă- mate una după alta nu s’a putut întruni pănă acum numărul reglementar al membrelor, pentru a puté lua o deoisiuue în- tr’o afacere vitală a Reuniunei, căreia i-se cere din nou sâ-şi modifice unele puncte din statute. Şi totuşi tóté membrele sunt aici în Braşov. Pe Joia viitóre e conchemată, cum soim, pentru a treia 0ră adunarea. De sigur, că dómnele membre, vă4ând, că sunt a treia oră couohiămate, în restimp de două săptămâni, se vor pune pe gânduri şi-şi vor фее, că totuşi n’ar fi frumos déoá ni*ar sili pe noi oronicarii фЫ să vorbim acum încă si de indiferenţa nees- plicabilă a sexului nostru frumos, oe pare a se da pe faţă ori de câte-orl se tratézá de altceva deoât de o nouă alegere a comitetului Reuniunei. Sperăm firm deci, oă norocul nu va părăsi şi pentru a treia oră pe neobositul ....Drăgan....
— o —
inundaţia în Grecia. Ploile torenţiale au oausat în Grecia o inundare înfriooşată. Pagubele sunt enorme. Mai multe rîurl au esundat. Circnlaţiunea între Pireu şi Atena este întreruptă. Terasamentul liniei ferate a fost surpat pe o mare distanţă. Mai multe persóne an fost găsite înecate în torentele formate de apele ploilor si a rîuri- lor esundate. — oraşul Pireu este cu de- săvârşire inundat. Uzina de gaz fiind copleşită de marile torente de apă, întreg oraşul este în întunereo de două nopţi. Mai tóté fabrioele din părţile mărginaşe ale oraşului sunt înconjurate de apă şi lucrătorii trag focuri de puşcă în semn de primejdie. Pănă aoum s’au găsit nouă cadavre a diferite persóne din oraş în rîul Шо. Se crede, că victimele aoestui sinistru sunt ou mult mai numërôse. Întreg oraşul este îngrozitor, panica este indesoriptibilă. Suburbiile din Pireu sunt inundate. Marinarii bastimentelor de resbel franoesl, ruşi şi greci au lucrat totă nóptwa la scăparea victimelor, în mod supraomeneso. — Nu- mërul viclmetior este de 70. Liniile ferate sunt strioate în mai multe puncte.
— o—
Spitalul din Sighişora. Noul spital al oomitatului Târnavei mari, care a fost olă- dit în Sighiş0ra în anii 1894/5, ér mobilat şi arangiat în anul ourent s’a deschis în22 Noemvre a. c. Medicii spitalului sunt: Dr. I. Oberth şi Dr. H. Leonhardt.
Episcopat catolic în Belgrad. Unele foi din Serbia pretind a soi, oă drept urmare a visitei, pe care regele Alexandru a făcut’o ф1е1е acestea la Papa, are să se înfiinţeze în curând un episcopat catolio în oapitala sârbă. Se фое totodată, că Serbii nu prea întâmpină ou bucuriă soirea despre aoăstă inovaţiune şi despre propaganda catolică proiectată a se faoe între ei.
— o—Apăduct în Şinca mare. Cum anunţă
„S. D. Tagb.** Şinoa mare posede de o săptămână íncóce un apăduct cu folosire de ţevi de tuoiu şi de denage şi de aparate de filtragiu.
'—O—
Răpirea princesei Elvira, de pictorul Folohi a luat o întorsături puţin poetică prin următ6rele împregin Soţia piotorului, d-na Folchi a însăr deja un advocat oa să înainteze aoasa oontra bărbatului ei pentru adulter şi vorţ. Prinoesa Elvira, de altă parte» dresat o scris6re oătră un cavaler papii Roma, în care declară, că este gata si trin^ită tatălui său soulele ei, ce le-a 1 cu sine, dedreoe şî Folchi a refimt ori ajutor material din parte-i, ceea oe vedesce, oă nu l ’a condus pofta de oâi ci numai şi numai — amorul.
Principele Massimo publică în ,0i servatore Romano** între altele următonll despre răpirea principesei: Priucipeleijiw că ei n’a fost păzitor peste prinoesa Elvii şi mol la aceea nu s’a ţinut deobligat ц ai oonfisoa epistolele ei. Donna Шц după cum spune principele Massimo, j părăsit Roma în 10 ?. o. şi de-aoi s’a iii la Via*Reggia; în 14 1. о. фиа pe li атёф a părăsit oasa părintâscă, dupi-a s’a înţeles ou Folohi să se îuteln6$c& I Sarzala. Din Barcelona se telegrafi i principesa Elvira a sosit în 24 1. o, 1 acest oraş spaniol, unde a petrecut oj sub numele de Can’zares. Din Baroeloe principesa a pleoat cu Folchi la Veneţii Ea a scris o epistolă tatălui său, în cu se rogă de iertare. Principesa mai seriei epistolă, că de oând s’a însurat tatăl eii doua oră ou prinoesa Rohan, peutru «ti fost imposibil să mai potâ trăi acasă, № tămul ce l’a trimis Don Carlos partisanilo săi din incidentul răpirei fiicei sale, j mulţi i-a turburat. Unul din partisanii ш intimi ai lui Don Carlos îi scrise o epii tolă în causa aoâsta de următorul oapria „E lucru ticălos a răpi onorea unei Si» pe când mai ai încă alte două d3 mân# şi a te lăuda ou pompă regală, peutru 1 a-ţl omori inoralicesoe fiica. Printre Don Carlos a tras ou sine în mormânt ii trâga sa familiă şi întrăga sa partidă*. ̂ Din Roma se sorie, că Papa s’a sedt lisat de Blăstămul lui Don Carlos dat I formă de proclamaţiă, şi se фее, oă difl ce a cetit proolămaţia s’ar fi esprimil; Lui Don Carlos numai aceea i s’a ioteu p»lat, ce deja de mult a meritat viâţa li privată.
O telegramă din Roma mai ъЩ oă Papa a soris o epistolă lui Don СагЦ îu care între altele фее : „oă milostivii lui Dumne4eu încarcă în spinarea lui obli- gământul ce resultă din acestă milostiviri cu atât mai vârtos, cu cât densul (Di* Carlos) n’a calculat cum se cuvine cu starn fisică şi mora'ă a fiioei sale**.
Din parlamentul român.Sâmbătă s’a constituit biroul C m i\
A fost ales preşedinte d-l P. S. Auttlm\ cu 129 voturi, 6r vioe-preşedinţî, d. d.; S. Şendrea ou 112, M. Ferekide ou 110, C, Nacu cu 108 şi Lupaşcu cu 104 voturi, S’au ales apoi 8 secretari d. d .: Dan Brt tianu, N. Enăşesou, Gr. Grădişteanu, G, Ghiţesou, G. Văsescu, C. Vasilesou, 0, 6, Vernescu şi P. Zaripopol. Chestori au foet aleşi d. d .: Catoa Leca, Moroianu I. Pilat, şi P. Ştefănesou.
îndată după constituirea Camerei preşedintele dă cuvântul deputatului G. Scor*, ţescu, oare vrâ să facă o interpelare.
D-l Scorţescu spune, oă ac}I 16 (28) Nov.) la 6rele 11 a fost o întrunire pi* blioă (oonvooată de grupul Fleva) după cari cetăţenii s’au îndreptat spre Cameră pentru a înmâna preşedintelui o petiţiune de, protestare pentru ilegala surghiunire a 1 tropolitului Ghenadie.
D-sa întrâbă dâcă ministrul de interni are cunosoinţă de atacurile poliţiei asupnj poporului fără provocare din parte-i, li eşirea din sala Dacia pentru a-şl exeroiti un drept constituţional, aoela de petiţionare.
D-l Scorţescu. Apoi esolamă: Viuaf cu durerea în suflet, eu liberal, să protesta în contra şarjelor de oavaleriă comandat*! de un guvern liberal.
D-l Ninistru de interne Stolojm m
Nr. 256— 1896 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
urmat oonform ordinelor mele şi i-au réspun- derea. Până acum oposiţia a făcut întru- ::i şi manifestaţiuni pe stradă fără a fi împiedecată, de nimeni. Mi s’a spus că s’au legat câte-va persóne oa ső aducă la eră o petiţiane. Am rőspuns, oă dele-
pţinnile pot trece, dór manifestanţii nu. stituaţia reounósce dreptul de petiţio- , dér nu si dreptul de a se depune
ptitiuoile de delegaţiunl numőróse, la Ca- L Couform ordinilor mele s'a împe- .t mulţimea de a veni, după eşirea dela
ia, spre Cameră. In fruntea manifes- ţilor nu erau liberali, ci oonservatorii, ei au fost împedecaţl.
Ministrul de interne, afirmă că contor» au organisat bande de bătăuşi oa
ataoe pe deputaţi... In urma intervenţiei liţiei şi gendarmilor însă mulţimea s’a prăştiat I)-sa sfâtuesce pe persónele ou oăturl catilware ső se astâmpere, fiind- partidul liberal e hotărît să-şi facă da- 'a. Ministrul, ooutestă, că au fost răniţi poliţie şi orede că ómenii s’au rănit în lmăşâlă. Termină 4 °̂©n( >̂ c& şi’ a făcut
toria.D-1 N. Fleva constată ou durere, oă
vernul liberal se faoe vinovat de fapte rl nu au fost săvârşite de guvernele po- ite reacţionare. întrunirea despre care
vorbit d-1 ministru de interne a fost fórte loică şi la dânsa n’au luat parte nici bnrătorl, niol bandiţi. Poporul n’avea á o intenţiune rea şi ministrul de in- e a fost réu povăţuit, încercând sS’o
prăştiâ ou şarje de gendarml. Conser- torii n’au împedecat pe aceia cari prolin îu oontra legei maximului să vină curtea adunării deputaţilor,..
Protestâză în contra dreptului pe e şi-l ia ministrul de interne de-a îm- 3eoa pe cetăţeni sé depună petiţiunea la Cameră. Dreptul acesta e înscris în nstituţiă şi el nu póte fi nesocotit de gu- , neoum de prefeotul poliţiei. Acum ani d-1 Sturdza, actualul preşedinte al liului, se punea în capul mulţimei şi sé se respeote drepturile ei ; a^l
dă ordine să se şarjeze mulţimea. D-1 va nu oontestă că s’au întemplat în- rtrl între autoritate şi mulţime, dér :ta din causa excesului de zel al au- 'tăţei. Intru cât privesce dreptul de pe-
e, d-1 Fleva spune, că cetăţenii nu n a împedecaţl de a-1 exercita, de»
ei nu veneau sé facă o manifestate corpore, oi individual ső depună0 petiţiune.
A. Xeuopol apără guvernul. Faoe pro-1 disitenţei d-lui Fleva şi susţine oă îirea avea scopul de a provoca tur- 1. D-sa íntrébS dâoă: n’an fost agenţi'- ervatorî la întrunire. Fleva n’au fost, obă prooedarea ministrului de interneH oere ső intervină totd’auna pentru ţinerea ordinei.D-1 Icmcovescu oere cuvântul.D-1 Scorţeanu (întrerupând). D-vóstrá
ţ! teorie conservatóre séu liberală? ică le cunosceţl pe amândouă (ilari-
TfD-1 lancovescu justifioă măsura minis* i de interne pentru a asigura liber- deliber&rilor parlamentului.
D-1 Stolojean, ministru de interne, re- spunând, oă oposiţiunea vrea sé în
noi şoola jaoobină, şi în oontra acestei ir! va lua tot-d’auna măsuri*8e cere înohiderea discuţiunei,
D»1 Ionel Grâdişieanu. Yé rog sö nu deţl disouţiunea, deóre-ce at̂ I nu s’a it numai de şarjele gendarmeriei, ci făunl şi teorii constituţionale. D-1 midé interne, când e în oposiţie, pre-
jéift manifestaţiunile de stradă, ér oând li puterenumesce pe aceiaşi manifestanţi
im.Disouţiunea se închide. Şedinţa se
*• *
In aceiaşi 4i s’a constituit şi Senatul, ales preşedinte principele D. Ghica cu WtnrI din 92, ér vioe-preşedinţl d. d .: G.
i, N. Ganea, P. Grădişteanu şi Secretari se aleg d. d .: O. Bastaki,
Climesou, Al. Constantinesou, Al. Fili-
pescu, Dr. Petrini Paul, C. Poroineanu, M. A. Sturdza şi C. Viişoreanu. Chestori se aleg d. d.: General G. Catargi, G. Esarcu, Colonel D. Negel şi Gr. Cireşanu.
Apoi se trag la sorţi secţiunile. In comisiunea de ind’genate es la sorţi d. d.: Dr. Mihailesou, Simulesou, Brabeţianu, Pe- rieţeanu-Buzeu, Orleanu, Micesou şi Ilariu Isvoranu.
Şedinţa se închide la 4 ore p. m.
Din Bucovina.Comisiunea de-a compune un nou plan pentru înveţâmintul religios la scotele poporale, Administratorii parochialî coope- ratur a dela s-ta Paraschiva din Cernăuţi.
In fiă-oare an afli oâteva circulare in fóia ordinaţiunilor consistoriale, care reîn- prospăteză veohile orânduiri relativ la regulata predare a învăţământului religionar în scólele poporale din Bucovina. Păn’ aoumă părinţii, oarî predau religiunea, se ţineau de oateohisele repausatului mitropolit Silvestru. De erau bune, de erau rele, ele se învăţau; dór oum închise Silvestru oohii, marii pedagogi le-au aflat póte rele şi Con- 8istoriul a ales o oomisiune de cinci membri, cari au ső oompună un nou plan pentru învăţământul religionar la scólele poporale din Bucovina.
Membrii comisiunei sunt: Dr. O. Po- pesou, cateohet la soóla poporală din Cernăuţi, II. Bendai, cateohet la pedagogiul din Cernăuţi, C. Miohitoviol, parooh în Sadagura, D. Zopa, cooperator în Raran- cea şi I. Buoevschi, cooperator la Mahala. Când s’au publicat numele membrilor acestei oomisiunî în „Candela“ Nr. 7, mai oă toţi preoţii dela ţeră s’au soârbit şi, chiar a4l după atâtea luni, tot cu drept se vorbesce despre aoésta oomisiune. Causa este fórte simplă, pentru-oă Consistorial a uitat séu n’a voit sé ţină cont şi de aoei preoţi şi cateoheţl din ţâră şi oraşe, oarî au predat prin mai mulţi ani religiunea la scólele poporale şi o predau şi de present.
Déoá vom oăuta numai fórte puţin orintre paroohii dela sate, vom afla, oă protopopul Nest. Vorobohieviol a fost oa- teohet la scóla poporală de ambe sexe din Suoóva prin 5 ani, cateohet la gimnasiul din Suoéva prin 4 ani; Nioolai Lumioovschi a fost cateohet în Cernăuţi dela 1875— 1889; apoi sunt mulţi parochl, cari predau regulat încă şi astă4î religiunea la scólele de prin sate. Avem catecheţl în Suceva pe Dr. Tarnavschi la soólele poporale de oâte 4 clase din anul 1889; în Rădăuţi pe Dr.
Luţa, la soólele poporale de oâte 6 clase din anul 1892; şi în Şiret pe O. Dlujanschi la soólele poporale de câte 6 clase din anul 1886.
Toţi aceştia nu s’au luat în considerare, ou tóté oă şi-au câştigat destule merite, oăcl toţi au deorete de laudă din partea consiliilor soolare districtuale pentru neobosita predare a religiunii. Aoésta ínsé nu ne miră de fel, când în oomisiunea menţionată nu aflăm numele lui înv. Ste- faneile, Nesterosul oatecheţilor din ţeră, oatechet dela 1868 şi de present dooent la facultatea teologică pentru oateohietioă dm auul 1875. Toţi băeţii, cari au treout prin scóla lui, sunt numiţi membri ai comisiu- nei, fără ínső de-a avó óre cari merite spe- oiale. Ce ső vorbim şi de C. Cooa, oate- chetul dela scóla reală ? Dér pe aoesta îl lăsăm, sé nu ni-se obieoteze, oă comisiunea are a luora planul pentru înv0ţământul religionar la scólele poporale primare.
Că ’n comisiunea acésta sunt doi oa- teoheţl din Cernăuţi, n’avem nimica, ou tote că cel dela pedagogiu ar putó lipsi ; dér oând aflăm pe doi băeţl tineri, nu de malt eşiţl din scolă, fără alte merite, decât oă sunt înrudiţi cu unii din consilierii consistoriali; aoésta îi faoe pe toţi a nu a- proba procedura Consistoriului. Ce póte un cooperator din Raranoea séu cel din Mahala — ómenl obscuri în ale cateoheţiei, având scóle de două clase séu trei olase, soóle dela sat? Ce pot ei vorbi pentru scólele de 6—6 clase ce le avem în Şiret, Rădăuţi şi Suoóva? Nu pot avé nici oea mai vagă idee, şi apoi trebue luat în
considerare şi împrejurarej că nu este destul a fi cateohet, a preda învâţământul religionar după carte. Cateohetul trebue ső fiă şi pedagog bun. Unde şi-au agonisit aceşti doi domni ounosoiinţele neoesare, la sate de sigur, oă nu-şl pot impropria rutina neoesară, având tot-déuna numai un învăţător, şi adecă pe oel local, cu oare póte delibera oestiunl pedagogioe.
Altfel stă luorul ou oei de pe la oraşe. Corpul învăţătoreso este mai mare, are cărţi didactice în biblioteoa scólei şi reuniunei înv0ţătoresol distriotuale şi vrând nevrând se perfecţiouâză şi ţine paşi ou metoda pedagogioă. Aoesta însă a fost pentru Consistoriu superflu; a ales ső fiă o oomisiune de-a faoe un plan bun séu réu, el se va primi — dér întrebarea e, dóoá oateoheţii de pe la scólele poporale din oraş îl vor primi? oăcl de sigur nu póta fi bun pentru scóle de 5—6 classe. — Ei vor luora şi mai de parte după planul, ce şi-l’a format prin atâţia ani de esperienţă, şi au tot resonul.
In alte ţ0rî se lucră un astfel de plan de oătră toţi aoeia, oarî au înbôtrânit în oatecheţiă şi aşa era oonsuit şi ou oale sé faoă şi Consiatoriul. Pe toţi aceşti», cari i-am amintit, sé-i fi ales în comisiunea mepţiouată. Fiă-oare ső fi luorat planul separat şi într’o 4i anumită sé se fi adunat la Cerrăuţl şi sé fi deliberat, er din- tr’atâtea planuri s’ar fi aflat unul bun.
Nu se póte desvinovăţi Consistoriul cu aceea, că oei 5 membri s’au ales din Cernăuţi şi apropiere, spre a nu le faoe membrilor spese. In Bucovina esistă, dór şl-o poştă, oare i-ar apropia pe unul de altul, de câte-orl ar voi sé corespondeze îutr’o oestiă. Nu este lipsă numai decât şi pentru orl-ce nimioa a oâlétori tot ia Cernăuţi. Dér sé lăsăm, căci doră D lor sciu oe fac, şi apoi de aceea ca la noi nu-i la nimenea, oăol nu se scoposesce mărirea şi fala legei, ci a mdivi4üor, spre a-i căpătui.
Tot aşa vedam, că se numesc administratori parochialî omeni, oarî cu orl-ce preţ doresc a deveni paroohl. Pe oând unii cooperatori slujesc 15—20 ani alţii, favori- saţî de sórte, devin administratori paro- ohiall, netiind la ucenioiă sub paroohl severi şi în câţl-va ani devin parochl, fără de-a ave o idee oum se portă oanoelaria Daroohială.
Voiţi esemple? — Nu de mult un preot a treout dela o administratură la alta, fără ca parochia, unde a fost, ső fiă ocupată ou un paroch definitiv. A trecut a o altă parochiă ső-o administreze, având
chiar şi un cooperator sub dânsul. Bună trébà a direge pe altul, oând el cât a fost cooperator nu s’a ţinut de orânduirile pa- rochului séu. Astă4l aceste tóta s’au uitat, s’a uitat chiar trecutul séu dm seminar şi de lângă seminar, s’au uitat, oăcl o domnă boeriţă vorbise pentru dânsul la unul şi un boer la altul, ér urma a fost, că pe neaşteptate a fost denumit ia o paroohiă administrator, unde ou vre-o 3 ani în urmă a fost cooperator.
Am avé multe & vorbi despre acéstá orânduire nesocotită, care s’a făout la pia- oul şurţului şi nu al interesului bisencei. Căol acésta nu se póte socoti oa merite, când unul pledézà pentru oa ómenii din sat sé nu bee rachiu, ér respectivul preot umblă bét prin crâşmele din oraşul din apropiere. La ooasiune, déoá va oere respectivul date mai clare, îi putem servi! Ori şi cum, aoéstá denumire a produs mult sânge réu la cooperatorii cei bëtrànï şi se miră, cum de-a putut Consistoriul faoe aşao neghiobiă, deórece faptele trecutului res- respectivului părinte sunt destul de no- torice.
Tot aşa ső nu flă cu supérare a întreba : oând se va ooupa oooperatura dela s-ta Paraschiva din Cernăuţi? Titularul ei este şi profesor de teologiă, are doué sa- lare, pe când unii paroohl s’ar mulţămi ou oooperatura dela s-ta Paraschiva. óre aşa se mulţămesoe aşteptările preoţimei tinere într’un viitor mai bun, sohimbându-şl referatele? Ar fi timpul ső se înduloéscà şi alţii la blidul plin şi nu numai cei înrudiţi ou oonsilierii consistoriali. Er de cumva se
face acésta din orl-şi care filotimiă, séu este oprit prin alţii, ar fi bine de soiut, ca lumea sé nu orédà contrarul. Dreptatea mai pre sus de tôte, ér nu trăgănărî, oum şi cu oonoursul la Frătăuţul nou. Credem, oă vom fi înţeleşi, nu pentru noi, oi pentru nepătarea numelui celui bun.
Căletorescu.
ULTIME SCIRl.Budapesta, 1 Dec. n. In şedinţa
de astăcjî a parlamentului a presentat ministrul de finanţe bugetul pro 1897 şi cere totodată indemnitate pentru patru luni.
Berzeviczy şi Láng, cari au fost candidaţi de partidul liberal în comisiunea financiară au refusat se între în acestă comisiune, sub cuvént că Széli Kálmán n’a fost ales după cum a dorit el în comisiunea financiară, ci în comisiunea administrativă.
BucurescY, 18 (80) Nov. Astă*}! la 12 őre a fost erăşî întrunire la Dacia, convocată de comitetul de 300 al grupului Fleva. Deóre-ce au fost împedecaţl de-a străbate la cameră, membrii întrunirei au decis a se duce la Senat. Poliţia şi gen- darmeriă pedestră, cu baionetele scóse, precum şi gendarml călări ocupau punctele principale ale stra- delor. Când mulţimea a ajuns la Universitate, sergenţii începură sé împingă înderet şi se bată pe ómeni. Studenţii universitari au început sé huiduéscá poliţia si mulţi dintre ei au fost în urma acesta bătuţi. Se 4ice, că bande de bătăuşi au năvălit în şalele Universităţii. Mare fier- aere şi indignaţiune între studenţi.
Bucuresci 18 (30) Nov. Eri s’au întrunit studenţii universitari pentru a-şi alege noul comitet naţional. După lupte mari au fost aleşi în comitet d-nii: Yasile Miculescu, Tiberiu Axente, Gheorghe Demeter, Vasile Pascal, Grheorge lamara, Bucur Jinea, Ión Bontaş, Alexandru Dumitru şi L, Lâ- zărescu. Preşedinte al comitetului este d-1 Grh. Tamara.
Sofia, 30 Noemvre. Ministrul de resboiü bulgar colonel Petrow a lost primit erî în audienţă la principele, care i-a primit dimisiunea, nu- mindu-1 genere) de brigadă şi totodată l’a transpus în reservă.
DIVERSE.De ce folos sunt radele lai Röntgen.
Un American scrie în gazeta „La Nature“ , că el a cumpărat unele părţi ale unei ma- miă egiptene fórte vechi. Amioii săi l ’au rîs, 4ioéud, că părţile acele de mumiă nu sunt adevőrate, oi numai imitaţii. Americanul s’a cugetat fórte mult, că óre cum s’ar putea convingi el décá e veritabilă mumia fără oa sé-o taie. Iu fine îl veni în minte ső probese cu ra4ele lui Röntgen. Proba i-a succes; fotografia cu ra4ele lui Röntgen i-a arătat fidel scheletul omenesc al mumiei.
Craiu şi fante. Ludovic XV , regele .franoiei, era un pasionat juoător de cărţi, dér îi mai plăcea ső şi înşele cât numai putea. Odată regele juca cărţi ou unul din ourtesanii sői şi după împărţirea oărţilor regele Ludovic 4ise: patru orai! Soţul de joo al regelui ínső şi el avea un craiu, şi astfel era imposibil oa regele ső aibă patru. 3ér fiind-oă acela n’a îndrăsnit sé spună
regelui în faţă, oă nu-i drept oe 4*ce ®b a reours la înşelăciune şi a 4*s: Eu însd am patru fanţi! — Dór cum ső póte, replica uimit regele, deóre-oe la mine mai este un fante. — Majestate!, 4i80 rî4end isteţul ourtesan, „eu am urmat esemplul Majeetăţii Vóstre. Intre fanţi m’am socotit şi pe mine, aşa după cum Majestatea Vós- tră s’a socotit pe sine între crai41.
Proprie tar: Dr. Aurel iSureşianes. Redactor шшваш: GregoriM HSaâoi*,
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256—1896
Cursul la bursa din Viena.Din 28 Noemvre 1896.
Renta ung. de aur 4% . . . . 122,25Renta de corone ung. 4% • • • 99.10l&pr. căii. fer. ung. în aur 4% % . 122.20Trapr. ofiil. fer. ung. în argint 41/2% 101.—Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.50 Bonuri rurai« ungare 4°/o • • • 97.30 Bonuri rurale croate»slavone. . . 97.15Caapram. ung. cu premii . . . . 151.50Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 137.—Renta de hârtie austr. . . . . 101.25Renta de argint austr. . . . . 101.25Renta de aur austr........................122.65Losurî din 1860 ............................. 143.25Aoţii de ale Băncei austro-ungarĂ. 934.—
Acţii de-ale Bâncei ung. de credit. 399.—
Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 361.75N ftp o leon dori............................ ..... 9.53V2âdărcl imperiale germane . . . 58.8oLondon yisfca . . . . . . . 119.95
47.52. 101.85
45 15
AVIS!
Paris v i s t a ........................Rente de corone austr. 4%. Note italiene................... ....
Cursul pieteâ Braşov.Din 1 Decemvre 1896.
Bancnote rom. Oarap. 9.46 Vend. 9.50
Argint român. Cump. 9.43 Vend. 9.46
Napoleon-d’ori Oump. 9.50 Vend. 9.54
Q-albenî Câmp. 5.61 Vêad. 5.64Rable rusesc! Oump. 126.— Vend, —.—Mărci germane Cump. — Vend. —.—Lire turcesc! Cump. —.— Vend. — -■’•cris. fono. Albina 5°/o 100.75 Vend. 101.75
Domnii acţionari, cari din emisiunea II de acţiuni la institutul de credit şi economii „Silvania" au subscris acţiunile cu N-rii 1869, 1870, 1890, 2228, 2229, 2251, 2252, 2426— 2435, 2522, 2523, 2672, 2622, 2696., 2697 nici după mai multe provocări, plătind tóté versamintele după sus- amintitele acţiuni prin presintele sunt avisaţi, ca încât versamintele restante nu le vor plăti nici pană în 15 De- cemvre a. c. st. n. conform §§ 11 din statute, acţiele subscrise se vor considera anulate şi sumele plătite vor trece la fondul de reaervă.
Şimleu, 24 Noemvre 1896. 1120,1 - 1 direcţiunea.
Nr. 5237—1896.pret.
0 © a g i l i iPrin disposiţiunea onoratei co-
misiuni administrative silvanale a comitatului Sibiiu din 16 Ncemvre a.c. N-rul 787/96 declarându-se postul de silvicultor cercual din Selişte cu1 Ianuarie 1897 de vacant şi dispu- nendu-se îndeplinirea lui, pentru ocuparea acestui post escriu concurs.
Acest post este dotat cu 900 fl. salariu anual, 150 fl. bani de cuartir, 200 fl. pauşal de călătoriă şi 15 fl. pauşal de cancelaria.
Competenţii la acest post au a dovedi cualificaţiunea prescrisă în §. 12 a art. de lege I din anul 1883 respective în §-ul 86 a art. de lege X X X I din anul 1879, precum şi cu- noacinţa limbei române.
Petiţiunile de concurs sunt a se trimite la adresa mea pănă inclusive în 30 Decemvre a. c.
Actul de alegere se va săverşi în 31 Decemvre a. c. la 9 6re a. m. în cancelaria comunală din Selişte.
Selişte, în 30 Noemvre 1896.
Primpretorul cercului
1121,1—1 D r ă g i t s .
Brassóvármegye alispánjától.
Sz. 19514—1896.
Hirdetmény.Köztudomásra hozom, hogy
Brassó vármegye igazoló választmánya f. hó 23-án tartott ülésében az 1897-ik évre szóló legtöbb adót fizetők névjegyzékét megállapította.
Ezen névjegyzék, mely ellen mától számitandó 15 napi alatt az állandó bíráló választmányhoz íeleb- bezésnek van helye — ezen vármegye székházáoál közszemlére ki van téve.
Brassó 1896 évi nov. hó 25-én.
Dr. Jekel Frigyes-1122,1—1 alispán.
Nr. 16575-1896.
PUBLICAŢIOTE.Din fundaţiunea Friede
ric de Closius se pot da jh lăngă asigurare pupilara cu 5x|2 carnete împrumutul] mai mari.
Reflectanţii au de a se adresa la subscrisul magistrat
B r a ş o v , 14 Noemvre 1896. 1111,2- 3. Magistratul orăşenesc,
Anunciuri(inserţiuni şi reclame)
Sunifi a se adresa subscrisei administratiunf. In casui pu* isEicării unui anunciu mai mult de odaia se face scădămeni, care cresce cu cât publicarea se face mai d e muEte-orî.
Administr. » Gazeta Trans.‘PUF" Numere singuratice
dia „ Gazeta Transilvaniei4 & 5 er. se potú cumpără în librăria Mcolae Ciurcu.
ersul trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din 1 O ct. 1396.
Viena . . . B u d a p e s t aSzolnok . .P.-Ladány. .
Oradea-mare .
Mezö*Telegd . Rév . . . .Bratoa . . .Ciueia . . . B.-HuiedinGrhârb&î?. . .
Cluşiu . . .
Apahida , .G-hiriş . . .Cucerdea . ,Uiuóra . . . Vinţul de susAiud . . .
Teinş . . .
Crăciunel . .Blaşiu . . .Micăsasa . .
Copşa-mică .
Mediaş . . .Elisabetopol .Sighişora - .Haşfaleu . .Homorod . .Agoştonfalva .Apsţa . . .Feldióra . .
Braşov . . .
Timiş . . . P r e d e a lBucuresol . .
sos.
rpi.lSQ8.
t a
pi.sos.
I pl-Isos.
pl.sos.
jpl-Isos.
îpl.
Trende
persón.
1.557 , -3.371.19
Trenmixt
11.04,10.44 8.0010.07 7 109,30 6.139.10 5.388.82 *5.497.54 4.596.54 3.186.13 2 23
5.245.02
Tr. expr. 3.37+3in 3.06
83%-i CP2 ci S- 2.49« u «2 2.41
PQ 2.173.36 1.553.18 1.29
12.552.48 12.40
12.01
2.15 11.412 12 11.14
10.551.40 10.21
1.06 9.4212.52 9.12
11.54 7.457.02
1111 6.365.58
10.10 5.0810.05 5.209.39 4.149.12 3.325.35 9.15
Trenaccel.
1 55 7.405.313.562.37 2.31 2 01 1.34
12.521220
11.01 10 45
9.238.49
8.238.06
Trenacoel.
7.201.50
11.4410.038.438.388.117.46
7.086.89
5.23tr.pers.
4 . 8 54.032.552.252.082.001.381.17
12 57 12.32 11.59 11.28 11.10 11.05 10.48 10 18 9.43 9.19 7.38 7.22 6.48 6 33 5.57
5.204.143.32
Trende
persón.
6.208.104.282.17
11.3211.1710.4210.089.509.198.377.37 7.— 6.45 6.275.124.334.27 4.20 3.59 3.38 3.06 2.40 2 26 1.54 1.35 1.01
12.4512.1611.3311.1610.039.259.018.28 7.489.088.288.013.15
Cucerdea — O^orheiu — Regli.-s&sesc.
Trenmixt
Trende
persón.
Trende
persón.
Trende
persón
Trenüde
persón.
Trenüde
persón.
Trenüde
persón.
11Trenümixtü
2.30 8.10 3.11 10.59 pl. Cucerdea . . sos. 7.45 2.36 8.31 12.423 19 8.51 3.52 11.40 Ludoş . . # « 7.02 1.58 7.38 9.594.12 9.37 4.37 12.26 Cipău . . • 6.28 1.19 6.55 11.015.12 10.27 5.26 1.14 SOS. 1
Oşorhei . / pl. 5.34 12.25 5.50 9.545.40 10.42 5.36 * pl. i • Isos. 1 9.20 5.04 9 357.14 12.16 7.14 } SOS. Regh.-săs.. . pl. 7.54 3.30 8:05
N o t ăî'nsemnézà órele
Ó.rele însemnate în stânga staţiunilor sunt a se ceti de nopte.
trende
persón.
Trenmixt
tren de
pers ón.
tren
mixttrenmixt
Trenmixt
trende
persón.
trende
persón.1 1
2.20 445 11.55 7.10 pl. Oopşa mică . SOvS. Í: 9.34 3.05 6.25 12.353.57 6.35 1.25 8.50 3 13 Ocna . . . 8.11 1 27 5.07 11.014.19 7.01 1.48 9.15 3 39 sos. 1
Sibiiu . . .f pl. 7.44 12.57 4.40 10.30
4.34 2.05 f 3Í. J l sos. 7.29 an- «î 8.576.16 3.58 Avrig . . . 6.02 cit ^ 7.168.42 6.3b sos. Făgăraş . . pl. 3.28 '"'iţ ̂
â > 4.30r 1
G l i i r i ş - T u r dtrende
person.
7 33 7.53
trenmixt
11 — 11.20
trenmixt
5.5-20
trende
persón
10/2110.41
GhirişTurda
trende
persón.
5.054.45
tren
mixt
10.3010.10
tren
mixt
3.203.00
trende
persón,
9.128.52
Copşa-snică — — A vrig — F ăgăraş
§ i ni e r i a (FisU) - ffi 11 n e d ó r atrenmixt
6.156.387 .1 3
trenmixt
11.3511.5412.20
trenmixt
trenmixt
4.254.485.23
10.2810.4611.12 I
t renii mixtü
Simeria . Cerna. . Huuedőra I
4.504.344.10
trenùmixtü
10.2510.059.38
trenümixtű
3.102.542.30
trenùmistü
8.348.147.45
IS a s o v — SE ê i i e s t ï
trenùmixtü
8.3510,28
trenümixtü
4.556 . 3 6
trenùmixtü
BraşovZerneşti
trenùmixtù
7.446.20
crenu
mixtùtrenùmixtü
1.2912.05
iM u r © ş ™ ftj 3« di 4* $ — St i s t &• I ţ m4.— 5 036 487 38 8.33 9 07 9.59
f 9.10 4.20110.28 5.35£-12 41 » 1.54 Ş t
§ 3.0220 ii
E 21 3.41 r 4 55 t i o !
Mures-Ludoş . . .Z a u ........................Ţagn-Budatelio . . St. Mihaiu de câmpieLechinţa...................Ş.-Măghiâruş . . .
6.465.49
o
7.216.244.503.442.482.011.16
o <J25H- 5,f5o 5B-joc ©■
9.408.467.436.5-2
A r a d — i s»a i s Ó i* a
6.20 11.25 5.- * 10.43 3.44 10.557.08 12.15 6.14 I V i n g a ........................ 9.42 3.01 10.118.01 1.10 7.39 Timi s ó r a ................... 8.20 2 .- 9.10
12.47 8.47 12 27 5 10 V Seghediii........................ 6 05 2 30 10 05 2.15
S f U î i î u — C i s i a ă d i e . I SigM séra—0 d<or flteiu-sëcuesc.tronü trenü trenü t^enü 1trenü trenü trenu trenümixtù mixtü mixtü mixtü 1mixtü mixtù mixiü mixtü
5.30 2.15 pl. Sibiiu . sos. 7.10 9.20 I 3 22 11.08 Sighişora . . . 9.51 5.325.42 2.27 „ Selemberk V 6,57 9 07 3.54 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 4.546.06 2.51 ,, €isnădie P1 6.36 8.46 1 6.2U 1.59 Odorheiu-sëeuesc. 7.15 3.-
de sus îu jos, cele însemnate în drépta da jcs în sus. — Nuajeni încu&draţl cu linii mai negro
Tipografia A. Mureşianu, Braşov,
Recommended