Pagina de - diversitate-multiculturala.ro · Manager proiect Daniela DURDUC Expert în Consultant...

Pagina de gardă

Poziţia de răspundere Responsabil Semnătură

Manager proiect Daniela DURDUC

Consultant în planificare

strategică Oana-Elena MORARU

Sociolog Alexandru GULEI

Expert în

cultură/arte/istorie

Cătălina

CONSTANTINOVICI

Expert în

cultură/arte/istorie Vasile DUDA

Expert în

cultură/arte/istorie

Florin Gheorghe

LUCHIAN

Elaborator bază de

documentare

Cătălina Gabriela

MUSTEAȚĂ

Consultant în

management

Ancuța-Vasilica

APETREI

Director proiect Oana-Elena MORARU

Cuprins

Studiile sectoriale, parte a Proiectului “Diversitatea multiculturală – pilon de dezvoltare

comunitară în Județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași” ....................................................... 4

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE PENTRU JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD – ZONĂ

MULTICULTURALĂ .................................................................................................................. 7

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD ............................................................................................ 7

MUNICIPIUL BISTRIȚA ...................................................................................................... 17

Scurtă cronologie a Bistriţei ................................................................................................... 23

Date statistice ........................................................................................................................... 31

Abordarea studiului sectorial în cultură și arte la nivelul Județului Bistrița - Năsăud ... 34

MINORITATEA GERMANĂ ............................................................................................... 35

MINORITATEA EVREIASCĂ ............................................................................................. 55

MINORITATEA MAGHIARĂ ............................................................................................. 64

MINORITATEA ROMĂ ........................................................................................................ 73

MODUL ÎN CARE SE ARMONIZEAZĂ TOATE ETNIILE LA NIVELUL

COMUNITĂȚILOR ................................................................................................................... 76

Manifestări Multiculturale ..................................................................................................... 76

PFINGSTFEST ...................................................................................................................... 77

FESTIVALUL “NUNTA ZAMFIREI”................................................................................. 79

Monumente care marchează depășirrea problemelor etnice, realizate după integrarea în

UE ............................................................................................................................................. 80

MONUMENTUL EROILOR ................................................................................................ 80

MONUMENTUL EVREILOR .............................................................................................. 84

MONUMENTUL SAȘILOR ................................................................................................. 86

FESTIVALUL DIVERSITĂȚII CULTURALE ...................................................................... 88

CONCLUZII ............................................................................................................................... 95

PLANUL STRATEGIC DE ACȚIUNI PENTRU DEZVOLTAREA DOMENIILOR

SECTORIALE CULTURĂ ȘI ARTE ..................................................................................... 100

FIȘE DE PROIECT .................................................................................................................. 105

Bibliografie/Surse de informații .............................................................................................. 133

Studiile sectoriale, parte a Proiectului “Diversitatea multiculturală – pilon de

dezvoltare comunitară în Județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași”

În cadrul proiectului “Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în

județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași” au fost organizate 12 ateliere cu experți în cultură și

arte din nord-est și nord-vest urmărindu-se creșterea gradului de conștientizare a diversității

culturale, lucru care va determina o mai bună înțelegere a acesteia și a culturii minorităților prin

realizarea a trei studii în domeniul artei și culturii în cele trei județe care să scoată în evidență

contribuția fiecărei minorități etnice în parte și oportunitățile (unele deja concretizate) de a

colabora, de a pune în comun punctele tari ale fiecărei comunități pentru binele comun.

Există două perspective din care poate fi abordată contribuția minorităților etnice la

diversificarea și îmbogățirea vieții comunităților cărora li s-au alăturat și integrat în timp:

activitățile culturale, artistice și religioase prin care fiecare minoritate etnică își definește și își

păstrează propria personalitate istorică și culturală pe care dorește să o conserve și să o transmită

generațiilor viitoare și perspectiva integrării, a schimbului permanent cu celelalte etnii și cu

populația majoritară. De aceea, ne-am propus să prezentăm mai întâi fiecare minoritate

semnificativă din fiecare județ, cu specificul ei și apoi acțiunile, activitățile de mare amploare,

care mobilizează toate sau majoritatea etniilor și care sunt cele mai rodnice, eficiente, din punctul

de vedere al intercunoașterii, înțelegerii și colaborării având ca scop comun progresul cultural-

artistic dar și economic al comunității/localității.

Având în vedere specificul deosebit al domeniilor avute în vedere: cultura și arta,

precum și varietatea situațiilor întâlnite în cele trei județe incluse în proiect, am considerat

că scopul realizării studiilor sectoriale elaborate să nu fie doar o raportare statistică a

numărului de activități/evenimente cultural-artistice, a numărului de minorități, ONG-uri

și instituții publice implicate, mai puțin relevantă în economia și scopul proiectului ci

cunoașterea, analiza și prezentarea pe cât posibil exhaustivă a activității culturale și

artistice a fiecărei etnii mai ales prin propriile forțe: comunități, ONG-uri pe bază de

apartenență etnică cu sprijinul dar nu sub controlul autorităților publice locale sau

centrale. Nimic nu este nesemnificativ, chiar dacă nu este foarte spectaculos. Pentru cunoașterea

și înțelegerea situației actuale dar și pentru elaborarea Planurilor strategice de viitor și

construirea Fișelor de proiecte realiste și viabile, am considerat util să prezentăm o serie de

trăsături specifice fiecărei etnii avute în vedere, principalele activități și evenimente organizate

de acestea, pornind de la zestrea proprie de tradiții și obiceiuri, de la moștenirea culturală proprie

și definitorie, cu exemplele considerate cele mai semnificative pentru a fi luate în considerare în

proiectele de viitor. Drumul urmat a fost: minoritatea etnică > scurt istoric > trăsături distinctive

> tradiții/obiceiuri laice și religioase generatoare de sărbători sau evenimente culturale/artistice,

în special cele perene > exemple semnificative, relevante pentru valoarea culturală și contribuția

fiecărei etnii la progresul comunității locale din care face parte și naționale. De asemenea,

localizarea spațio-temporală și participarea sunt deosebit de importante pentru rigoarea analizei

și acuratețea concluziilor studiului.

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE PENTRU JUDEȚUL BISTRIȚA-

NĂSĂUD – ZONĂ MULTICULTURALĂ

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul Bistriţa-Năsăud posedă un patrimoniu istoric şi cultural bogat, cu numeroase

elemente de diferenţiere, care pot contribui major atât, la dezvoltarea culturală a judeţului cât şi

la dezvoltarea turismului. Reţeaua siturilor, ansamblurilor şi monumentelor cu valoare de

patrimoniu trebuie completată şi integrată cu elementele de factură memorială, culturală

imaterială în beneficiul asigurării valorii adăugate.

Tradiţiile, cultura, valorile autohtone, potenţialul de dezvoltare al zonei constituie

substanţa autentică a dezvoltării pe care comunitatea o poate mobiliza pentru a-şi atinge

scopurile utilizând tot potențialul disponibil. În centrul atenţiei comunităţilor trebuie să stea

valorile autohtone (tradiţii, patrimoniu, istorie, cultură) care să sprijine procesul de asumare şi de

reconstruire a autenticităţii locale/judeţene (estetică, materiale, comportamente, port, spaţiu rural

şi urban etc.) şi cele legate de prezervarea cadrului natural (păduri, peisaje, nivel scăzut de

poluare, valorificare prin creşterea valorii etc.).

Din punct de vedere al patrimoniului artistic și cultural material și imaterial, județul

Bistrița-Năsăud este depozitarul unor valori inestimabile dintre care cea mai mare parte încă

așteaptă să fie scoase în evidență, puse la dispoziția iubitorilor de artă și cultură și a turiștilor

străini dar și români.

Originalitatea ofertei vine atât din partea culturii populare: tradiții și obiceiuri, adevărate

opere muzicale sau de artă plastică, cât și din partea artelor culte, a literaturii, a patrimoniului

istoric construit de o varietate și de o frumusețe cu totul deosebită, datorată în mare parte

caracteristicilor geografice care a fragmentat spațiul cultural și a favorizat formarea unor mini-

regiuni culturale identificate în albumul județului, realizat pe anul 2014 în 6 ținuturi: Ținutul

Bistriței, Ținutul Năsăudului, Ținutul Bârgăului, Ținutul Călimanilor, Ținutul Ciceului și Ținutul

de Câmpie. Această subdivizare a județului s-a orientat după caracteristici comune care au

dezvoltat în timp identități, ocupații și implicit creații culturale specifice. Peste regionalismul

geografic județul oferă și un mixt etnic și cultural al zonei.

Denumirea administrativă „Bistrița-Năsăud”, a derivat ca denumire, din vechiul nume al

comitatului Bistrița-Năsăud care a funcționat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Comitatul reflecta

în nume amprenta a două zone culturale principale: Valea Bistriței dominată de etnici germani și

Valea Someșului dominată de etnici români. Reforma administrativă din perioada interbelică a

subliniat importanța etnică românească și a utilizat denumirea de Județul Năsăud, dar după

modificările influențate de curentele ideologice de la jumătatea secolului al XX-lea s-a revenit în

1968 la organizarea pe județe, iar denumirea de Județul Bistrița-Năsăud a fost adoptată pentru a

sublinia importanța culturală a celor două centre: Bistrița și Năsăud, fără să mai reflecte o

diversitate etnică reală, deoarece românii erau majoritari în ambele zone încă din prima jumătate

a secolului XX.

Din perspectiva tipului de cultură dezvoltată, județul păstrează o amprentă autentică a

culturii rurale, dar în centrul reședință de județ este atestată o lungă tradiție a culturii urbane,

printre cele mai vechi din România. Peste această împărțire s-a suprapus și o diviziune etnică,

deoarece cultura urbană a Bistriței a fost dominată până în preajma anului 1900 de etnici

germani, iar cultura urbană a zonei a fost influențată masiv de această etnie. În schimb, tradiția

rurală a fost dominată de majoritatea românească prezentă în zonă, chiar dacă și comunitatea

germană are o populație rurală destul de importantă așezată în preajma burgului Bistrița. Pe de

altă parte, din secolul al XVIII-lea, centrul românesc din Năsăud crește ca importanță iar școlile

care funcționau în această zonă au format elite pentru comunitatea românească din tot Ardealul.

Școlile de la Blaj și de la Năsăud au prin intelectualii lor un rol extrem de important în formarea

identității românești.

Pe aceste baze, la nivelul județului s-a păstrat un tezaur folcloric impresionant prin

bogăţia şi diversitatea sa, în care se mai păstrează tiparele arhaice în arta poetică şi linia

melodică. Bistriţa-Năsăud reprezintă o zonă etnografică de excepţie în spaţiul românesc, prin

valorile folclorice şi ale artei populare, de înaltă măiestrie şi rafinament şi care se moştenesc

nealterate de milenii. Pe cuprinsul judeţului se întâlnesc o serie de datini, obiceiuri şi tradiţii care

s-au păstrat aproape neschimbate din vremuri de care străbunii îşi amintesc cu mare plăcere. În

prezent formele de manifestare sunt ample, îmbinând vechile rituri cu acte ceremoniale şi cu

manifestări spectaculoase. Dintre acestea se disting tradiţiile legate de meșteșuguri practicate și

produse realizate, tradiții legate de obiceiuri ale întregii comunități, tradiții și obiceiuri practicate

ocazional de unii membrii ai comunității.

1. Tradițiile legate de meșteșuguri s-au născut din nevoi practice, de natură economică. În

tradiția zonei s-au păstrat o serie de produse și meșteșuguri care au contribuit activ la dezvoltarea

economică în perioadele anterioare. Principiul economiei de autoconsum a impus în gospodăria

tradițională obligativitatea de a confecționa costumul cu cât mai multe componente sau preparea

într-un mod specific pentru alimentele de bază.

Azi, la nivelul județului este recunoscută tradiția confecționării costumelor populare, în

special pe Valea Someșului. Modelul costumului de la Salva, cu clop cu pană de păun a reușit să

se individualizeze și să fie considerat reprezentativ pentru regiune. Meșteșugul prelucrării pieilor

şi a produselor animale, a impus un model de curea lată decorată cu elemente vegetale care se

regăsesc în multe cazuri la mai multe etnii. Prelucrarea ceramicii a impus un model de ceramică

numit în studii de specialitate de Bistrița (model specific săsesc cu nunațe albe și albastre) și

respective de Bârgău (model specific românesc cu nunațe de galben-ocru). Modelele de vase și

contextual îmbogățit cu ștergare și țesături decorative completau aceste producții locale. Aceste

meșteșuguri și-au piedut obiectul de activitate iar purtătorii lor sunt tot mai puțini. Azi mai există

câțiva meșteri de costume sau componente textile și de pielărie legate de costumele tradiționale,

dar în rest în ultimele decenii au dispărut purtătotii acestor meserii autentice. Totuși, datorită

producției bogate, creația populară a costumelor tradiționale este încă activă în comparație cu

alte zone ale României. Alte meșteșuguri, precum împletitul papurei din Tonciu, au reușit să se

păstreze, dar produsele finite s-au adaptat pe noile cereri ale pieței; aceste tendințe de adaptare au

apărut și în tehnicile costumelor.

Costumele populare se remarcă prin originalitatea, frumuseţea şi eleganţa lor, decoraţia şi

cromatica specifică deosebind doar portul de pe Valea Someşului de cel de pe Valea Bistriţei sau

din Valea Bârgăului şi de la Şieu. Ţesăturile, cusăturile, pieptarele, realizate într-o mare varietate

coloristică şi ornamentală, ca şi prelucrarea lemnului, ilustrează de asemenea arta populară.

Tradiția legată de prepararea hranei a păstrat în zonă rețete locale ale preparatelor din

carne de porc și oaie. Rafinarea și prelucrarea țuicii de prune în cazane de aramă se înscrie tot în

zona unor tradiții culinare foarte apreciată în zonă. Mierea de albine, dulcețurile de fructe de

pădure sau prelucrarea laptelui se încadrează în tradiții care au supraviețuit și în cadrul

economiei de consum chiar dacă rentabilitatea nu a înregistrat creșteri semnificative.

Meșteșugurile au determinat și confecționarea de unelte sau de instalații utilizate pentru

realizarea produselor tradiționale. În secolul XX, pe Someșul Mare și pe afluenții săi, a fost

consemnată o densă rețea de instalații hidraulice țărănești. Astfel, propriu-zis pe Someș (în

1957), semnalăm localitățile: Sângeorz Băi (4 mori, 2 vâltori, o pivă), Rodna (3 mori, un joagăr),

Maieru (3 mori); pe Valea Reteagului: Negrilești (8 mori, o pivă și un joagăr), Ciceu Giurgești (6

mori), Breaza (4 mori); pe Ilișua: Spermezeu (5 mori), pe Valea Zăgrii: Zagra (5mori, 4 pive, un

joagăr și 8 vâltori), Poienile Zăgrii (2 mori și o vâltoare), Mocod (3 mori și o pivă), Suplai (3

mori și o vâltoare), Găureni (o moară); pe Sălăuța: Telciu (5 mori), Coșbuc (3 mori), Salva (3

mori, o vâltoare), Romuli (3 mori); pe Valea Idieciului: Mititei (4 mori), Runcu Salvei (4 mori);

pe Gersa: Rebrișoara (11 mori, un darac, 2 vâltori); pe Rebra: Parva (3 mori), Rebra (4 mori, un

darac; pe Cobășel: Șanț (3 mori, 2 vâltori); pe Ilva: Măgura Ilvei (3 mori), Leșu (4 mori), Ilva

Mare (3 mori), Lunca Ilvei (4 mori), Ilva Mică (2 mori), etc. Numeroase asemenea instalații sunt

consemnate și la Bistrița (7 mori, 8 joagăre, o vâltoare), Josenii Bârgăului (7 mori, 6 pive, un

darac), Prundu Bârgăului (4 mori, o pivă, 3 joagăre, un darac), Tureac (4 mori), Mureșenii

Bârgăului (3 mori) etc. (Mircea Prahase – Instalații hidraulice țărănești). Din această rețea mai

funcționează o moară la Gersa și o vâltoare la Șanț, iar alte câteva mori există ca arhitectură, dar

nu mai funcționează în folosul comunității.

Un produs deosebit al meșterilor locali sunt podurile acoperite, dar dintr-un brand local

acestea au devenit datorită demolărilor din secolul XX câteva rarități locale. Podul de la Coșbuc,

de la Ilva Mare și Ivăneasa sunt singurele care mai punctează acest specific arhitectural.

Arhitectura vernaculară inventariată la nivelul județului în ultimii ani are tot mai puține

modele autentice păstrate. Specialiștii implicați în aceste proceduri de inventariere nu au reușit să

identifice o vale sau o localitate care să păstreze un inventar arhitectural unitar și autentic – s-au

păstrat doar mostre punctuale într-o mare „modernizată sau mutilată”.

2. Tradițiile legate de participarea întregii comunități au fost bogate în ținuturile

județului, dar fenomenul depopulării satelor și a globalizării în general a distrus resorturile

acestor tradiții. Tradițiile și obiceiurile din zona Năsăudului și a Bistriței care au rezistat trecerii

timpului și tentațiilor vieții moderne, ar putea fi grupate în două categorii: cele legate de viața

cotidiană a comunităților sătești și a vieții de familie și cele legate de evenimente deosebite:

sărbători religioase importante, momente de început sau de încheiere a unor cicluri în special ale

activității agricole. Obiceiurile și tradițiile din prima categorie sunt foarte numeroase pentru că,

adesea, sunt specifice nu numai acestei zone ci chiar unei anumite localități sau grup social. În

această categorie ar intra evenimente coordonate de reprezentanții comunității: Craii de la

Mocod, Sângeorzul pe Valea Bârgăului, Hâzii de la Chintelnic, Fărșangul de la Ţigău,

Wiesenfest la Teaca, Vergelul la Agrieş, Alaiul Nunţilor pe Valea Bârgăului etc.

3. Tradițiile și obiceiurile practicate ocazional de grupuri din comunitate sunt legate de

ritmul și viața religioasă a satului, după grupuri de vârstă, poziția în arealul geografic etc. Sătenii

participă și afectiv, cred individual în ceea ce fac. Menționăm aici: Plugușorul, Irodul, Berea,

Alduitul și gesturile de oficiere cum sunt: Calendarul de ceapă, Legatul parilor, Rezimatul

lemnelor, Creanga de măr, etc.

Aceste tradiții menționate succinct se destructurează odată cu comunitățile locale, iar

tradițiile și obiceiurile își pierd din conținut. Purtătorii lor pierd încrederea perpetuării lor și

odată cu pierderea încrederii dispare și practica reală a tradiției. Pe de altă parte, încurajarea

păstrării acestei tradiții riscă să ducă la o conservare formală a obiceiului, la o manifestare

aparentă, ca un spectacol. Probabil o soluție a prelungirii acestor obiceiuri și tradiții este o

asumare la nivelul indivizilor comunității a tradiției, fără dorința de promovare cu orice preț a

tradiției.

În acest context, la nivelul personalităților reprezentative din comunitatea locală s-a

dezvoltat în ultimii 50 de ani dorința de a promova, de a arăta comunității locale, dar și altor

comunități tradiția zonei respective. Cu susținere instituțională s-au refăcut sau s-au perpetuat

tradiții în cadrul unor festivaluri, sărbători etc. Uneori, aceste festivaluri s-au mulat pe târguri sau

evenimente importante pentru comunitate - Ispasul de la Năsăud, Târgul Bistriței, Maialul

Bistrițean sau evenimente festive legate de hramul bisericii satului. În alte cazuri, zilele de

atestare documentară au devenit pretext de eveniment public, chiar dacă această tradiție nu a

existat anterior anilor 90. Aceste festivaluri păstrează o parte din forma tipologiei tradiționale dar

pierd elementele de conținut. Ambele forme de manifestare comunitară activează însă

mecanismele care fortifică și contribuie la unitatea comunității – se înțelege că acolo unde nu

existau evenimente ele au fost inventate pentru că era nevoie de asemenea manifestări publice.

Așa-numitele “festivaluri”, activități culturale periodice, de obicei tematice, implică o

mai mare desfășurare de forțe, participarea și contribuția mai multor localități sau colectivități.

De cele mai multe ori aceste festivaluri includ și concursuri pe diverse teme și o cantitate

preponderentă de divertisment. Cele mai cunoscute în zonă ar fi: Festivalul Cireșelor (Cireșoaia),

Festivalul rapsozilor populari „La poale de Ţibleş” – Târlişua, Festivalul tradiţional al fanfarelor,

Serbarea Cetăţii Ciceului, Festivalul Rapsodia Trişcaşilor – Leşu.

Sursa fotografiilor: Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud, 2014-2020

Potenţialul istoric şi cultural al judeţului poate fi valorificat într-un procent semnificativ

în activităţi turistice generatoare de venituri pe tot parcursul anului, inclusiv prin valorificarea

patrimoniului cultural şi istoric. Componeta autentică românească se poate valorifica în special

în legătură cu marile centre urbane din zonă și cu eventualii turiști români stabiliți în străinătate

care caută să revină și să viziteze zone autentice din România. Componenta culturii săsești poate

să fie valorificată în directă legătură cu spaţiul german, iar comunitatea maghiară și cea a evreilor

pot să determine dezvoltarea unor trasee din țările legate de aceste comunități. Cadrul natural și

rezervațiile naturale din perimetrul județului pot să amplifice atractivitatea turistică alături de

elementele culturale, de tradițiile și obiceiurile locului. În funcție de acești factori, se poate avea

în vedere o creșterea numărului de vizitatori străini spre procente de circa 25% din totalul

turiştilor.

Obiceiurile și tradițiile populare constituie doar o parte a potențialului cultural al

județului Bistrița-Năsăud, partea cea mai evidentă și a cărei latură comercială, economică începe

să fie relevată de abia în ultimii ani. Ele au existat și încă pot exista așa cum au fost moștenite

prin implicațiile și semnificațiile culturale și de identitate comunitară, cu sau fără valorificare

economică, comercială, de atracție turistică.

După cum se vede se găsesc muzee pe toată suprafața județului, de la muzee de istorie

sau tematice, până la case memoriale sau puncte muzeale sătești care încearcă să conserve și să

pună în valoare moștenirea culturală și istorică din fiecare localitate a județului care dispune de

potențial.

Sursa fotografiei: Muzeul din Bistrița Năsăud -Sursa fotografiei: Strategia de dezvoltare a județului

Bistrița-Năsăud, 2014-2020

Sursa fotografiei: Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud, 2014-2020

Revigorarea și punerea în valoare a potențialului material existent depinde de reactivarea

resortului comunitar, de dinamizarea mediului care favorizează tradiția vie. Festivalurile

Judeţene de Folclor, Concursurile de interpretare ale cântecului popular, Târgurile

meşteşugăreşti, InteretnicFestival - Festival Naţional al Etniilor din România, Târgul Naţional al

Olarilor, Expoziţii de artă fotografică, Expoziţiile de artă populară, Atelierele meşteşugăreşti din

judeţ, Colecţiile etnografice judeţene.

Sursa fotografiei: Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud, 2014-2020

Viața culturală este animată și de un număr semnificativ de formații artistice muzicale și

ansambluri folclorice cum ar fi: Orchestra Profesionistă „Dor Românesc” a Centrului Judeţean

pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Fanfarele Sărata, Rodna, Teaca, Telciu, Lechinţa, Ţigău, Jeica,

Baptistă-Bistriţa și Muzica Militară-Bistriţa, Orchestra Centrului Cultural Municipal, formată din

8 instrumentiști. Ansamblul folcloric cu cea mai mare tradiție este “Codrișorul”, înființat în 1969

la Casa de Cultura a Sindicatelor Bistriţa și ansmblurile Cununa de pe Someș și Balada, tot în

municipiul Bistrița iar în județ există ansambluri folclorice în Beclean, Sîngeorz Băi, Năsăud

(care aparțin de Casele de Cultură sau de autorități locale). (Sursa: Strategia de dezvoltare a

județului Bistrița-Năsăud, 2014-2020)

În județul Bistrița-Năsăud există și o fluctuantă, dar efervescentă viață literară prin:

Asociaţia Umoriştilor Bistriţeni, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa înfiinţată în

1996 (formată din 21 de membri), Clubul Saeculum Beclean (Cenacluri literare, care reunesc

scriitori consacrați, dar și debutanți sau elevi interesați de scris – 33 de participanți pe activitate /

lunar), Cenaclul „George Coșbuc” al Casei de Cultură a Sindicatelor Bistrița (gestionează

/organizează și activități conexe (Saloanele Liviu Rebreanu, Colocviile George Coșbuc, Premiile

SSBN etc.)).

În județ se editează o revistă culturală - Mișcarea literară - care apare la Bistriţa din

2002, editată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin CJCBN (se finanţează tiparul), sub

egida Uniunii Scriitorilor din România. Gestionează sau colaborează la realizarea unor activităţi

literare specifice (Colocviul revistei, Premiile revistei, lansări de carte etc.). Revista apare de 4

ori pe an, având 150 de pagini pe ediție. (Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud).

Prin această abordare am putut constata diversitatea ofertei cuturale de la nivelul zonei

analizate. Județul Bistrița-Năsăud nu este un județ de tip monolit, cu un singur model cultural,

forța întregului constă în diversitatea sa. Ținuturile identificate în strategia de promovare a

județului valorifică această diversitate a culturii urbane, a folclorului, a tradiției și

meșteșugurilor. În cadrul acestei diversități supraviețuiesc și diversitățile entice, chiar dacă

majoritatea etnică românească este dominantă. Așadar prin caracteristicile sale istorice și

geografice județul Bistrița-Năsăud are disponibilitatea multiculturalismului. Dar trebuie să

precizăm că românii și sașii au fost cele două comunități care au trasat principalele caracteristici

ale culturii zonei, urmați apoi de evrei și maghiari. După Al Doilea Război Mondial componenta

tradițională s-a schimbat, evreii și apoi sașii au scăzut dramatic și au pierdut ponderea culturală.

Românii au preluat ștafeta culturii zonei, iar maghiarii au devenit prin dispariția celorlalți cea

mai importantă etnie a zonei. De la jumătatea secolului al XX-lea numărul rromilor, redus inițial

în comparație cu celelalte etnii a crescut și devin tot mai vizibili ca minoritate.

Rolul și importanța etniilor conlocuitoare a fost valorificată în județ în special prin

acțiunile majorității românești deoarece forța organizatorică a etniilor nu permite decât în mod

excepțional derularea unor acțiuni unilaterale. În acest climat s-a născut o atitudine de înțelegere

din partea majorității și colaborări de încredere din partea minorităților. Rolul principal de model

cultural și de promovare a unor relații multiculturale îi revine orașului reședință de județ.

MUNICIPIUL BISTRIȚA

Sursa fotografiei: Primăria Municipiului Bistrița

Bistriţa este o localitate fondată în secolul al XII-lea prin colonizările germane susținute

de regalitatea maghiară. Prima atestare documentară a localității are loc în 1241, în timpul marii

invazii tătare, dar sub numele de Nosa, iar în 1264 este amintit și actualul nume de Bistrița.

Fondarea și dezvoltarea localității a fost marcată de modelul cultural german. Aşezarea este

amplasată într-o zonă cu resurse naturale deosebit de bogate, iar conjunctura favorabilă,

libertăţile obţinute de colonişti de la Coroana Maghiară, legislaţia urbană germană, calitatea şi

cultura grupului uman aşezat aici, Biserica catolică şi alţi factori, au făcut ca oraşul să se

dezvolte rapid.

Dezvoltarea şi evoluţia urbanistică a Bistriţei, prezintă numeroase similitudini

planimetrice cu oraşe din Europa Centrală şi de Nord, din spaţiul de colonizare german:

caracteristici geometrice destul de exacte, o textură omogenă a lotizărilor, un sistem de străzi

riguros trasate care converg către Piaţa Centrală, precum şi tipologia de bază după modelul unei

pieţe dreptunghiulare apropiate de un pătrat, cu două străzi longitudinale, tangente, dintre care

una este dominantă. Un alt eveniment remarcabil îl constituie anul revoluţionar 1848, când

Bistriţa devine un adevărat câmp de luptă între armatele austriece în care era încorporat și

Regimentul de Graniță de la Năsăud şi trupele maghiare coordonate de generalul Bem.

Secolul al XIX-lea modifică și modernizează structura orașului. Breslele sunt desființate,

iar autonomia urbană este desfințată în 1876. Burgul Bistrița controlat exclusiv de germani a

devenit un oraș deschis față de alte grupuri etnice. Românii sunt majoritari în regiune și în

orașele din apropierea Bistriței, iar numărul românilor stabiliți în Bistrița devine tot mai mare.

Românii greco-catolici au cumpărat în 1893 vechea biserică minorită, cea mai veche biserică a

cetății, iar în 1895 își construiesc o școală confesională modernă. Românii devin în preajma

anului 1900 a doua etnie a orașului, urmați de evrei și apoi de maghiari.

La finalul Primului Război Mondial, în 1918, monarhia austro-ungară s-a dezintegrat, iar

pe plan local românii, sașii și maghiarii au constituit gărzi naționale care au menținut liniștea în

oraș și în zonă. Practic fiecare etnie avea obligația să-și controleze proprii membrii ai etniei

pentru a prevenii eventuale conflicte etnice.

Românii și-au organizat în 26 noiembrie alegeri pentru a stabili care sunt reprezentanții

comunității la Adunarea de la Alba-Iulia. Cotoc Ioan, Doroftei Mihai, Login Dionisie, Poruțiu

Petru și Tripon Gavril devin delegații pentru Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1

decembrie și semnează pentru Unirea Transilvaniei cu România. În 4 decembrie 1918 primele

trupe române intră în oraș și sunt primate de delegații ale tuturor minorităților din oraș.

În anul 1930 populaţia oraşului Bistrița era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660

români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ş.a. Din punct de vedere confesional

populaţia Bistriţei era alcătuită din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594

ortodocşi, 1.046 romano-catolici, 869 reformaţi ş.a.

Sașii nu mai reprezentau peste jumătate din populația orașului, dar cu sprijinul

alegătorilor și de altă etnie Bistrița are un primar german până în 1934. La sfârșitul perioadei

interbelice extrema dreaptă câștigă teren în Europa și în România. Etnicii germani simpatizează

cu regimul nazist, românii naționaliști cu legionarii, iar maghiarii cu extremismul iredentist

maghiar. Bunele relații inter-etnice s-au degradat sub presiunea ideologiilor politice ale

momentului. Tensiunile se acutizează în 1940 când Nordul Ardealului a fost cedat Ungariei

hortiste prin Dictatul de la Viena. Bistrița și teritoriul județului au intrat în componența Ungariei.

O parte din populația românească a preferat să se mute în România de teama extremismului

maghiar. Etnicii maghiari devin majoritari în structurile de conducere. În 1944 autoritățile

hortiste în colaborare cu etnici germani simpatizanți ai nazismului au deportat circa 6000 de

evrei din Bistrița și împrejurimi spre lagărele de la Auschwitz sau Birkenau. Sinagoga orașului a

devenit grajd pentru cai.

Sașii din Bistrița și din regiune au fost obligați să devină “voluntari” în trupele germane.

Unii au acceptat la început cu entuziasm aceste încorporări, dar nevoia alarmantă de soldați a

lămurit rapid populația de intențiile regimurilor dictatoriale. Pentru intimidarea celor care nu

participau benevol la acțiunile voluntare existau grupuri de presiune care vopseau casele celor

care erau lași, sau copiii din aceste familii erau trimiși acasă de la școală.

Sub administrația maghiară românii sunt forțați să participe în lagăre de muncă, iar în

zonă soldații maghiari comit abuzuri, inclusiv cu victime, față de majoritatea românească.

Prăbușirea frontului german în est și intrarea României în alianța Națiunilor Unite a determinat

retragerea armatei germane și a administrației maghiare. Germanii din Bistrița erau primul grup

etnic german care intra în contact cu armata sovietică, din această cauză armata germană

mobilizează populația într-o retragere spre Austria și Germania. Populația primește promisiunea

unei retrageri temporare din fața frontului, fără să înțeleagă gravitatea reală a momentului.

Majoritatea germanilor accepta retragerea, dar sunt și puțini etnici germani (unii chiar opozanți ai

naziștilor) care au refuzat să părăsească orașul.

La încheierea războiului cei plecați sunt declarați apatrizi și nu sunt acceptați să revină

înapoi, iar dacă chiar se întâmpla acest lucru nu era permisă revenirea acasă. Pentru reconstrucția

URSS-ului o parte din germanii capabili de muncă sunt deportați în Siberia. Regimul comunist

care începea să se instaleze a instigat intenționat conflictul dintre etnicii germani și români

pentru a controla mai ușor situația.

După al doilea război mondial s-au produs mutaţii importante în configuraţia oraşului şi a

zonelor de locuit, acestea se vor extinde iar pe de altă parte, zona exterioară a oraşului va fi

ocupată de amplasarea noilor unitaţi industriale ale statului. Dezvoltarea Bistriței renaște doar

din 1968, odată cu reforma administrativă a țării – orașul devine reședință de județ, iar

investițiile statului se orientează și spre dezvoltarea acestei zone, dominată etnic de români.

Cultura românească este promovată în mod special, iar ideologia comunistă încearcă să impună

un singur model cultural.

Totuși, trebuie precizat că nici în perioada comunistă cultura minorităților nu a fost

suprimată, iar față de alte state comuniste învățământul în limba germană și respectiv maghiară a

existat. Prin aceste supape minoritațile au supraviețuit perioadei comuniste. O mare parte din

etnicii germani au preferat să plece spre Germania Federală, iar procentul acestei etnii a scăzut în

fiecare an.

În primul deceniu de după revoluția din 1989 s-au perpetuat mentalități tradiționaliste, iar

legăturile dintre etniile orașului și majoritatea românească au trecut printr-un proces de tatonare

și cristalizare. Monumentele istorice produse de alte majorități etnice încep să fie inventariate ca

bunuri ale actualei majorități etnice, iar mentalitatea oamenilor începe să se schimbe treptat.

Sursa fotografiei: http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/3-manastiri/1087-biserica-

evanghelica

Orașul Bistrița păstrează azi 54 de monumente de arhitectură, situri arheologice și

monumente sculpturale de interes național / internațional și 145 de interes local. Între acestea

Biserica Evanghelică din Piața Centrală este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al orașului.

Construită din secolul al XIII-lea în mai multe etape este azi o biserică hală de mari dimensiuni,

cu cel mai înalt turn bisericesc din piatră din România (cca. 75 m).

Formele gotice ale bisericii au fost îmbrăcate în stilul Renașterii de un meșter italian care

a lucrat la Bistrița. La 1564 Andrea Gromo descrie Bistrița ca pe un oraș frumos, bogat, populat

și puternic, cu străzi drepte tăiate de la un capăt al orașului la celălalt de pâraie care curg prin tot

orașul spre marele folos al locuitorilor și totodată spre desfătarea ochilor privitorilor, iar

Giovanni Botero, un alt peregrin italian contemporan cu cel de mai sus, considera că Sibiul era

cel mai mare oraș din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistrița cel mai frumos. Dacă în

anul 1533 erau înregistrate un număr de 16 bresle, la mijlocul secolului al XVIII-lea erau un

număr de 29, tradiția breslelor fiind continuată de asociații ale meșterilor și după desființarea

sistemului medieval al breslelor.

Acest trecut de tip Occidental a fost descoperit de locuitorii actuali ai Bistriței ca pe o

oportunitate, ca un avantaj care a fost real în special în privința unor legături mai directe cu

mediile culturale din U.E. După 2007 apropierea de modelul culturii europene a fost amplificat și

de schimburile directe favorizate de etniile care aveau legături spe Germania, Austria și Ungaria.

Parteneriatele și înfrățirile urbane au oferit un cadru pozitiv și activ pentru acest transfer de

informație.

La 750 de ani de la prima atestare documentară, orașul păstrează din atmosfera Bistriței

medievale. Un spațiu de interferențe culturale, la răscruci între rute comerciale, între comunități

etnice, între veacuri, Bistrița ascunde într-un spaţiu relativ mic un patrimoniu surprinzător din

epoci şi culturi diferite.

Sursa fotografiei: Primăria municipiului Bistrița – Portal

Scurtă cronologie a Bistriţei

Sursa fotografiei: Primăria municipiului Bistrița – Portal

Scurtă cronologie istorică a Municipiului Bistrița

1241 – Marea invazie mongolă, în 2 aprilie este distrus târgul Nosa (prima atestare documentară

a localității)

1264 – Papa Urban al IV-lea scrie în 16 iulie lui Ştefan, fiul lui Bela al IV-lea regele Ungariei, să

restituie mamei sale o serie de posesiuni printre care Rodna şi Bistriţa (prima atestare

documentară a localității cu numele de Bistrița)

1268 – Franciscanii sunt atestați în oraș

1327 – Se realizează cea mai veche sculptură datată din oraș

1353 - Orașul primește dreptul de a organiza în luna august târgul anual, asemănător celui din

Buda, cel mai important târg al zonei

1366 - Se confirmă libertatea sibiană și pentru orașul Bistrița, iar blazonul regelui Ludovic de

Anjou devine sigiliul orașului

1388 –Atestată prima școală din oraș, prin “rector scholaris”

1453 – Districtul Bistriței este donat lui Iancu de Hunedoara în calitate de comite perpetuu

1453 – Iancu de Hunedoara, comite de Bistrița confirmă vechile libertăți ale bistrițenilor

Documentul e emis la Bistrița

1456 – Iancu de Hunedoara, comite de Bistrița, dăruiește castelanilor cetății Bistrița casa Beche,

identificată pe actuala stradă Nicolae Titulescu

1460 – Matia Corvinul reconfirmă vechile libertăți ale orașului

1461 – Sunt menționați învățătorii și notarii

1464 – Matia Corvinul reconfirmă dispoziţia sa din 1460 și prin aceasta privilegiul acordat de

Iancu de Hunedoara bistrițenilor în iulie 1453

1467 – Leonardus pictor în Bistrița

1480 – Armurierul Petermann își construiește o casa în Piața Centrală (azi Ansamblul Sugălete,

nr. 15)

1520 – Judele Bistriței este Gabriel Pictor

1520 – În turnul bisericii centrale se montează un ceas

1522 – Primul sculptor menționat la Bistrița

1527 - Ioan Zapolya cedează orașul Bistrița domnului Moldovei, Petru Rareș

1529 – Petru Rareș cere orașului Bistrița supunere

1530 – Ioan Zapolya cere bistrițenilor să se supună față de domnitorul Petru Rareș

1531 – Andreas Beuchel, susținător al domnitorului Petru Rareș a fost executat în piața cetății

1543 - Parohul M. Fleischer împreună cu umanistul Christian Pomarius îndepărtează icoanele

din biserica parohială și proclamă reforma religioasă

1550 – Cristian Pomarius este preocupat de realizarea unui plan al orașului

1556 - Ordinele religioase catolice sunt alungate din oraș

1559 – Printr-un document emis la curtea lui Ferdinand I se pomenește de Bistrița în contextul

unor evenimente din 1222

1563 – Petrus Italus de Lugano termina renovarea renascentistă a Bisericii Evanghelice

1564 – Un călător italian considera Bistrița cel mai frumos oraș al Transilvaniei

1570 – Artiștii vopsesc ceasul și auresc limbile ca să fie văzute de la distanță

1575 - Cetatea Bistrița este completată cu încă un rând de ziduri pe latura de vest

1600 - Bistrițenii plătesc un impozit de 300 fl spre Mihai Viteazul și sprijină campania din

Moldova cu salpetru

1643 – Domnitorul Vasile Lupu, cere bistrițenilor meșteri pietrari: „ca să poată lucra bine la uși

ferestre și bolte cum știm că lucrează meșterii dumilevoastre …”

1754 – Biserica de lemn din Sărata se pictează prin grija lui Popa Vasile de la Șieuț

1786 – Biserica de lemn și școala românească din zona vechiului cimitir (Strada Crinilor)

1787 - În Bistrița se construiește Biserica romano-catolică cu hramul Sf. Treime

1796 - Din Bistrița la Cluj poștalionul făcea 7 ore și 45 minute

1817 - Împăratul Franz I și împărăteasa Carolina vizitează Bistrița

1822 – În casa lui Teodor și Eftimia se naște Andrei Mureșanu

1832 - În piața orașului se construiește o nouă școală, aici învățau pe lângă bistrițeni și câte 4

elevi din fiecare localitate învecinată care depindea de administrația orașului

1847 – Se organizează prima asociație de gimnastică din oraș

1848 – Senatorul Stebringer organizează două companii ale gărzilor naționale săsești, care sunt

sprijinite de Regimentul II din Năsăud pentru a face față revoluționarilor maghiari

1848 – Preotul Theil și senatorul Kelp condamnă unirea Transilvaniei la Ungaria proclamată de

revoluționarii maghiari

1848 – Constantin Romanu Vivu îi organizează militar pe revoluționarii românii din zona de sud

a județului, iar tricolorul lor purta deviza „Acum ori niciodată”

1855 – Șapte felinare cu ulei luminau Piața Centrală și străzile din jur

1857 - Un mare incendiu distruge 148 de case și turnul bisericii parohiale

1861 – În turn se montează un ceas mecanic

1861 - Parohul Muller obține afilierea comunității evanghelice din Bistrița la Asociația Gustav

Adolf din Berlin

1862 – Iluminatul cu lămpi de petrol se folosește în spațiul public

1864 - Se demolează zidurile cetăţii pentru reconstruirea caselor din oraşul afectat de incendiu

1870 - Se înființează Școala Agricolă cu 100 ha de teren pentru practica elevilor

1876 - Autonomia urbană a orașului este desființată

1881 – Alexandru Roșu deschide un atelier de fotografie la Sugălete

1881 - Se organizează Siebenbürgischer Karpaten-Verein (SKV)

1885 - Asociația Sportivă Bistrița

1888 - Se înfiinţează Despărţământul ASTRA la Bistriţa

1893 - Biserica minorită din cetate este cumpărată de românii greco-catolici cu suma de 30.000

coroane

1895 – Asociația Meseriașilor construiește după planurile arhitectului Paul Peter Brang Clădirea

Gewerbeverein, azi Casa de Cultură George Coșbuc

1895 – Românii greco-catolici construiesc o școală confesională modernă (azi Grădinița Nr. 9)

1897 – Liviu Rebreanu este elev la Școala de băieți din Bistrița

1906 – Fotograful Alexandru Roșu alcătuiește un album de prezentare a orașului la expoziția de

la Sibiu

1906 - Atracția emigrării în America este tot mai mare, acum pleacă circa 600 de oameni din

această zonă

1907 - Întâlnire ASTRA la Bistriţa

1909 - Elevii români formează Societatea Dacia, tinerii își propuneau dezvoltarea educației și

sentimentelor naționale

1910 – Se inaugurează noua clădire a Gimnaziului Evanghelic

1912 - În clădirea Reuniunii meseriașilor se organizează spectacolul cu opera Liliacul de Johann

Strauss la care participă și soliști ai operei din Viena

1913 – Se introduce iluminatul electric în oraș

1913 – Se tipărește ziarul local BistritzerDeutzer Zeitung

1918 – Femeile românce confecționează la 29 octombrie primul tricolor care este arborat la

Consiliul Național Român

1918 – La alegerile din 26 noiembrie românii Cotoc Ioan, Doroftei Mihai, Login Dionisie,

Poruțiu Petru și Tripon Gavril devin delegații pentru Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1

decembrie

1918 - După război se revigorează organizarea în vecinătăți a sașilor, iar orașul era împărțit în 18

vecinătăți

1919 – Sașii bistrițeni votează în 8 ianuarie, la Mediaș recunoașterea deciziilor asumate de

români la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia

1919 – Regele Ferdinand vizitează Bistrița

1920 – Firmele în limba germană trebuie să fie înlocuite cu firme în limba română

1921 - Reforma agrară modifică structura socială a zonei

1923 – Se deschide Liceul românesc Alexandru Odobescu

1926 – Chioșcul fanfarei din parc este inaugurat, iar Turnul Dogarilor este restaurat de Oskar

Kelp, arhitectul orașului

1927 – George Enescu are un concert de caritate la Bistrița

1932 – Se organizează alegeri libere

1938 – A fost dezvelită în Piața Unirii statuia poetului Andrei Mureșanu, opera sculptorului

Cornel Medrea

1940 – Trupele maghiare ocupă Nordul Ardealului

1944 - Din lagărul Bistrița peste 6000 de evrei sunt trimiși în lagărele de exterminare din

Birkenau-Auschwitz

1944 - Sașii din zona Bistriței se refugiază din fața trupelor sovietice spre Austria și Germania

1944 – Pătrund armatele sovietice

1945 – O parte din refugiații sași revin în țară, dar sunt distribuiți spre alte localități decât cele de

origine sau în „detașamente de muncă” supravegheate de jandarmerie

1946 – Comuniștii bistrițeni au convocat o adunare de incriminare a sașilor, manifestele

distribuite chemau „pe plugari, muncitori și intelectuali la Bistrița pentru a protesta contra

acelora care țin pe sași pentru a primi înapoi drepturile asupra pământului”

1946 – Comuniștii cer schimbarea prefectului Mihai Mihăilaș, membru al Partidului Social

Democrat, sub pretextul că le-ar apăra interesele sașilor reîntorși, iar pentru liniștirea spiritelor

propun mutarea celor aproximativ 6000 de sași din județ în altă parte a țării

1946/47 – Statuia poetului Andei Mureșanu este montată în Piața Regele Ferdinand (azi Piața

Centrală)

1968 - Bistrița devine orașul reședință al județului Bistrița-Năsăud

1970 – Sculptorul Romulus Ladea realizează bustul romancierului Liviu Rebreanu

1972 – Palatul Prefecturii este construit în actuala Piață Petru Rareș

1977 – Recensământul populației înregistrează 888 de etnici germani în Bistrița și 115 în

cartiere, iar la nivelul județului erau 2254 de persoane

1978 – Sculptorul Gavril Covalschi realizează statuia poetului George Coșbuc din parcul

orașului

1980 – Este construită Sala Polivalentă

1983 – Se organizează primele Saloane Rebreanu

1992 – Bistrița se declară, Oraș al imnului național

1997 – Are loc semnarea primei înfrățiri cu un oraș european, este vorba despre Besançon din

Franța

2001 – Bistrița se înfrățește cu orașul Zielona Gora

2003 – Bistrița se înfrățește cu orașul Columbus din SUA

2005 – Orașul Herzogenrath din regiunea Aachen semnează înfrățirea cu orașul Bistrița

2006 – L′Aquila din regiunea Abruzzo se înfrățește cu Bistrița

2007 – Serbările Medievale amintesc în luna iunie de istoria marelui burg

2010 – Turnul reabilitat al orașului este completat cu un ceas donat de comunitatea sașilor din

Germania și Austria

2010 – Întâlnirea sașilor din Transilvania se organizează la Bistrița

2012 – Biserica Evanghelică din Piaţa Centrală trece în administrarea oraşului în vederea

organizării unui spațiu reprezentativ pentru cultura și istoria orașului

2013 - Se sărbătoresc 450 de la finalizarea lucrărilor de către Petrus Italus de Lugano şi aducerea

bisericii din Piaţa Centrală la forma actuală, iar în cadrul slujbei ecumenice se semnează

Declarația de la Bistrița, un document asumat de bisericile istorice din Ardeal

2014 – Pădurea Schullerwald este amenajată printr-un proiect cu finanțare europeană

2014 – În luna august, în amintirea Marelui Târg al burgului se organizează Târgul de vară al

orașului.

Date statistice

În judeţul Bistriţa-Năsăud locuiesc, conform recensământului din 2011, 277 900 de

locuitori. dintre care 249925 români, 14773 maghiari, 12165 romi, 494 cetăţeni de etnie

germană, 61 de etnie ucraineană, 25 de etnie turcă, 18 cetăţeni de etnie rus lipoveană şi 146 de

alte etnii. La recensământul din 2002, judeţul avea 311657 locuitori.

La recensământul din anul 2011, repartizarea populației din județul Bistrița-Năsăud și

municipiul Bistrița, după religie, se prezenta astfel:

Religie Jud. Bistrița-Năsăud Municipiul Bistrița

Ortodoxă 228.673 57831

Romano-catolică 2996 1252

Greco-catolică 5500 2044

Reformată 11.838 2905

Baptistă 2353 780

Penticostală 20.589 3635

Adventistă de ziua a șaptea 1630 255

Alte religii 3082 1238

Fără religie 371 162

Atei 129 104

Religie nedeclarată 700 287

TOTAL POPULAȚIE

(stabilă)

277.861 70.493

Din graficul expus mai jos se poate observa ponderea populației stabilă după etnie în

Judeţul Bistriţa-Năsăud.

Sursa: INSSE, Recensământul populaţiei din anul 2011

Conform ”Institutului de statistică” și recensământului aferent anului 2011, la nivelul

Municipiului Bistrița sunt expuse următoarele date:

Sursa: INSSE, Recensământul populaţiei din anul 2011

Abordarea studiului sectorial în cultură și arte la nivelul Județului Bistrița - Năsăud

Din punct de vedere al numărului de minorități/etnii care convețuiesc în municipiul

Bistrița și județul Bistrița-Năsăud, întâlnim o situație cu totul deosebită pentru dezvoltarea

culturii și artei fiecărei etnii, pentru un bogat schimb de experiență, colaborare și cooperare,

benefică pentru fiecare etnie în parte și pentru fiecare comunitate în întregul ei. Trebuie remarcat

faptul că majoritatea evenimentelor culturale și artistice din arealul avut în vedere se desfășoară

cu participarea reprezentanților a cel puțin două etnii, și de cele mai multe ori parteneriatul este

construit între majoritate și etnii. Cu aceste contacte se dovedește încrederea reciprocă între

majoritatea românească și etniile conlocuitoare. Depășirea dramaticelor evenimente din perioada

1940-1945 a fost un obiectiv sprijinit de toți liderii comunității locale, iar după 2007 au atins un

maxim.

Un aspect care trebuie rezolvat este cel al ritmicității activităților și evenimentelor inițiate

și desfășurate, urmărindu-se o mai mare continuitate, proiecte multianuale și o monitorizare

atentă a efectelor/rezultatelor actiunilor/activităților desfășurate. Nu contează, în primul rând

numărul acțiunilor/evenimentelor ci durata lor în timp, aria de acoperire în teritoriu și efectul

latent, cât mai mult timp după terminarea proiectului/proiectelor propriu-zise.

Pe parcursul documentării în vederea realizării studiilor sectoriale a ieșit în evidență

faptul că patrimoniul cultural și artistic al minorităților etnice este cu precădere unul imaterial

sau religios, monumentele istorice sau de cultură fiind lăcașuri de cult (biserici, temple, sinagogi)

sau alte construcții legate mai mult sau mai puțin direct de viața religioasă, cu excepția etniilor

care s-au instalat pe actualul teritoriu al țării noastre și au conviețuit cu majoritatea românească

vreme de secole, cum ar fi minoritatea maghiară din Transilvania care a avut o poziție numeric

minoritară chiar și atunci când Ardealul se afla sub stăpânire ungară. De aceea, în Ardeal, în

general și în județul Bistrița-Năsăud în special, vom întâlni castele și palate aparținând cu

precădere minorității etnice maghiare deși în zonă s-au instalat în timp și alte etnii, cum ar fi

germanii (mai ales în zona Bistriței), evreii, rușii-lipoveni, romii ș.a. Ca urmare, studiul nostru va

avea în vedere mai ales patrimoniul cultural și artistic imaterial și religios.

MINORITATEA GERMANĂ

Aşezarea primilor colonişti germani în Transilvania se datorează regelui maghiar Geza al

II-lea, care dorea o întărire a graniţei regatului. Un amalgam de populaţie provenită din diverse

zone ale Germaniei, primul document care atestă colonizarea lor este Diploma andreană

(Diploma Andreanum) din 1224, prin care regele Andrei al II-lea stabilea drepturile şi obligaţiile

scaunelor săseşti. Denumirea germană a Transilvaniei, Siebenbürgen (Septem Castra) provine

din ridicarea unor oraşe fortificate. Deşi specialiştii nu sunt unanimi în opinii, cele şapte așezări

care au dat naştere denumirii au fost probabil Bistritz (Bistriţa), Hermannstadt (Sibiu),

Klausenburg (Cluj), Kronstadt (Braşov), Mediasch (Mediaş), Mühlbach (Sebeş) şi Schässburg

(Sighişoara).

“În perioada interbelică, germanii din România au reprezentat 4,1% din populaţie.

Trebuie precizat că, spre deosebire de maghiari, obişnuiţi de secole să fie o „naţiune dominantă”

şi având o aristocraţie de sânge, saşii din Transilvania, şvabii din Banat, germanii din Basarabia

şi Bucovina erau obişnuiţi cu situaţia de minoritate naţională. Toate mărturiile confirmă că,

datorită libertăţilor de care se bucurau, incomparabil mai mari decât cele din perioada anterioară,

minoritatea germană a fost extrem de loială statului român. La 6 ianuarie 1940, Otto Broneske,

reprezentantul minorităţii germane din Basarabia, menţiona: „Cetăţeni loiali ai acestei Ţări, care

este patria noastră, ne păstrăm limba, cultura şi tradiţiile şi înţelegem să ne îndeplinim cu

hotărâre şi în orice împrejurare îndatoririle pe care le avem faţă de această Ţară. Ne vom

sacrifica chiar şi viaţa”. (Sursa: Stănescu, Manuel, Sașii și rolul lor în istoria românilor)

Bistrița: după 450 de ani, Casa argintarului devine Centrul German

Sursa fotografiei: www.forumbistrita.ro/ro/home

Consulul Germaniei la Sibiu, Judith Urban, alături de o serie de oficialități române, au

inaugurat Centrul German la Bistrița, într-o clădire emblematică a orașului, cunoscută sub

numele de Casa Argintarului.

Așa cum am scos în evidență de la începutul prezentării, deși nu mai este cea mai

numeroasă comunitate etnică, minoritatea germană este ce mai activă atât la nivel local și

național cât în relațiile sale cu patria - mamă, Germania.

MEMBRI AI FORUMULUI GERMAN IMPLICAŢI ÎN EVENIMENTE CULTURALE

DE ANVERGURĂ

Târgul de Paști/Ostermarkt

Printre manifestările de tradiție ale minorității germane din Bistrița se numără și cea a

Târgului de Paști/Ostermarkt, manifestare culturală readusă la viață în urmă cu 12 ani de

Forumul German și de celelalte organizații reprezentând majoritatea germană din localitate. Nu

au lipsit prestaţiile formaţiilor de dansuri săseşti şi şvăbeşti din Codlea, Reghin, Tg. Mureş,

Sighişoara, Braşov, Satu Mare şi Vişeu de Sus, alături de ansamblul artistic al Forumului

bistriţean.

„FASCHING” / „CARNAVALUL SAŞILOR”,

În fiecare an, la Forumul Democrat al Germanilor din Bistriţa are loc o nouă ediţie a

“Carnavalului” / “Fasching”, manifestare devenită deja tradiţie în comunitatea vorbitoare de

limba germană din judeţ, organizată de Consiliul director al acestei organizaţii.

PARADA SAȘILOR

Sursa fotografiei: BN Observator, http://www.observatorbn.ro/articol.php?categorie=2&articol=5925

Sursa fotografiilor: www.forumbistrita.ro/ro/home

PARTICIPAREA FORUMULUI GERMAN DIN BISTRIȚA LA “ÎNTÂLNIRILE

SAȘILOR/GERMANILOR”

Una dintre tradițiile de suflet ale minoritarilor germani din zona Bistriței sunt întâlnirile

etnice în diferite localități din Transilvania (Bistrița, Biertan, Sibiu, Brașov), din Bucovina

(Suceava - manifestare la care au luat parte grupuri culturale din Bacău, Bistriţa, Câmpulung-

Moldovenesc, Cernăuţi, Piatra-Neamţ şi Suceava), dar și în țara-mamă, Germania, în orașul

Dinkelsbuhl.

ANSAMBLUL ARTISTIC AL FORUMULUI BISTRIŢEAN LA „ÎNTÂLNIREA

SAŞILOR DE LA SIGHIŞOARA”

ANSAMBLUL FORUMULUI BISTRIŢEAN, PREZENT LA „ÎNTÂLNIREA

GERMANILOR DIN BUCOVINA”

ÎNTÂLNIREA SAŞILOR DE PRETUTINDENI, DINKELSBÜHL 2013

RUSALIILE SĂSEȘTI

Rusaliile săsești fac parte din manifestările cultural-artistice cu o puternică rezonanță istorică,

afectivă și estetică, având și avantajul foarte important de a nu fi manifestări conjuncturale,

ocazionale, ci permanente, provocatoare în a aduce mereu ceva nou și așteptate cu nerăbdare de

un an la altul.

Prima ediție a Rusaliilor Săsești a avut loc în anul 2007 când, pe Pietonalul “Liviu Rebreanu” au

pătruns primele “personaje” ale Bistriței medievale, cu o animație stradală menită să atragă

atenția spre ceea ce va urma: o reînviere a atmosferei burgului medieval.

Casa “Ion Zidaru”

Sursa: primariabistrita/portal/bistrita

Acest eveniment este unul propice pentru redescoperirea și punerea în valoare a unor

clădiri de patrimoniu ale Bistriței, cum ar fi Biserica Evanghelică, Turnul Dogarilor sau Casa

“Ion Zidaru”, mai ales că scenele și spectacolele din cadrul evenimentului se desfășoară în

preajma acestor edificii.

FANFARA „HARMONIE“ A FORUMULUI DEMOCRAT GERMAN BISTRIȚA

SUSȚINE CONCERTE DE COLINDE ÎN INCINTA MUZEULUI JUDEŢEAN SAU ÎN

TURNUL BISERICII EVANGHELICE

Fanfara "Harmonie" susţine concerte de colinde româneşti, germane şi maghiare în

incinta Muzeului Județean cu prilejul unei manifestări dedicate perpetuării tradiţiilor bistriţene în

ajunul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou.

Sursa: primariabistrita/portal

Un concert de colinde inedit în turnul Bisericii Evanghelice a fost susținut de Fanfara

“Harmonie” a Forumului German Bistriţa, dirijor prof. Cornel Moldovan, moment dedicat

tuturor bistriţenilor şi musafirilor participanţi. Organizator: F.D.G.-Bistriţa.

SERBĂRILE CÂMPENEȘTI / WIESENFEST

Forumul Democrat German este organizația care, în ciuda faptului că germanii sunt pe

locul trei ca minoritate în județul Bistrița-Năsăud, își desfășoară activitatea și în județ, în mediul

rural, prin așa-numitele Serbări câmpenești / Wiesenfest, manifestări devenite, în timp, de

tradiție. Locul de întâlnire se schimbă în fiecare an, dar se creează legături și se fac schimburi de

experiență de mare folos atât pentru etnicii german/sași cât și pentru celellalte etnii și chiar și

pentru majoritate.

F.D.G. – Bistriţa şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa – Năsăud, în colaborare cu

Primăria Livezile şi Biserica Evanghelică, au organizat în centrul comunei Livezile o nouă ediţie

a Serbării Câmpeneşti.

La manifestare au fost prezente grupuri culturale şi oficialităţi din ţară şi străinătate,

programul artistic fiind întregit de prestaţiile de excepţie ale fanfarei „Harmonie” şi formaţiei de

dansuri săseşti „Regenbogen” ale Forumului Bistriţean.

În localitatea Jelna a avut loc, pentru prima dată cea de-a XIV-a ediție a tradiționalei

manifestări Wiesenfest, organizată de Forumul German din Bistrița. Au fost prezente formații

artistice din: Boröka- Lajoskomarom, Reghin, Petriș, Piatra-Neamț, Bacău, Trio Saxones din

Transilvania și ansamblul artistic al FDG Bistrița, respectiv formația de dansuri săsești

Regenbogen și fanfara Harmonie.

La Teaca cea de-a XIII-a ediţie a „Serbării câmpeneşti”, manifestare organizată în acest

an de Forumul Democrat al Germanilor şi Organizaţia Tineretului German din Bistriţa, Consiliul

Judeţean prin Centrul Judeţean pentru Cultură B-N, Primăria şi Biserica Evanghelică Teaca.

Minoritatea germană nu are acum o pondere etnică importantă, dar rolul istoric și cultural

este definitoriu. Între trecutul dominat de sași și prezentul dominat de români s-a construit o

punte de legătură, ca o predare și o preluare de ștafetă. Ambele etnii știu că trecutul nu a fost

perfect, dar peste toate diferențele istoria le-a arătat tuturor că înțelegerea a triumfat, că oamenii

au încercat să se înțeleagă, să se sprijine dincolo de diferențele etnice.

Legăturile strânse dintre Asociația sașilor bistrițeni din Germania și Austria și

municipalitate a dezvoltat un schimb de experiență extrem de important și activ. Ajutoarele

oferite de majoritatea românească pentru întreținerea monumentelor istorice săsești a sporit

încrederea minorității de a continua colaborarea strânsă cu majoritatea, chiar dacă nu a existat

întotdeauna în ambele tabere unanimitate, dar cei care s-au opus sunt tot mai puțini, sau tot mai

puțin înverșunați. Vechiul Gimnaziu German, azi Colegiul Național Liviu Rebreanu a fost trecut

spre administrare municipalității, au urmat Biserica Evanghelică și Turnul Dogarilor.

Respectarea valorilor trecutului a încurajat acest schimb, această predare de ștafetă.

FORMAŢIA DE DANSURI SĂSEŞTI „REGENBOGEN”, PREZENTĂ LA UN MARE

FESTIVAL INTERETNIC LA IAŞI

În „capitala” Moldovei, Iaşi, are loc în fiecare toamnă, Festivalul Interetnic „Confluenţe”,

organizat de Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT), manifestare de amploare menită să

adune cele mai reprezentative formaţii, coruri şi ansambluri folclorice tradiţionale ale

minorităţilor din România.

La eveniment au participat reprezentanţii maghiarilor, romilor, tătarilor, sârbilor,

polonezilor, grecilor, ruşilor-lipoveni, ucrainienilor şi ai italienilor. Din partea minorităţii

germane au luat parte formaţia „Korona” din Braşov şi, pentru prima oară la acest festival,

formaţia de dansuri săseşti „Regenbogen” a Forumului Democrat al Germanilor din Bistriţa,

formată din elevi ai secţiei germane ce funcţionează în cadrul Colegiului Naţional „Liviu

Rebreanu”.

MINORITATEA EVREIASCĂ

Evreii s-au instalat în Transilvania, treptat, de foarte mult timp, dar este marcantă pentru

dezvoltarea comunității evreiești perioada 1613-1629, când Gabriel Bethlen a devenit principe al

Transilvaniei, autor al unei deschideri pentru izraeliți. Îndeletnicirile practicate de evrei au fost în

mod tradițional comerțul, diverse meserii, uneori agricultura, medicina și farmacia. S-a reținut,

alături de contribuția lui Bethlen și domnia împăratului austriac Franz Joseph ca favorabilă

dezvoltării evreilor prin legislația permisivă.

În Transilvania stărilor (maghiari, sași, secui), evreii erau, alături de români, doar tolerați,

maghiarii, ca naționalitate dominantă, aplicând și asupra evreilor din această provincie o limitare

drastică a drepturilor, similară celei care îi viza pe evreii din Ungaria.

Informații deosebit de prețioase le găsim în volumul ”Evreii someșeni”, scris de Diana Medan și

Viorica Medan, apărut la Editura ”Hasefer” din București în anul 2013.

Comunitatea din Bistriţa s-a înfiinţat în 1848, membrii săi participând la viaţa economică

şi socială a municipiului. Aceştia şi-au creat instituţii de învăţământ şi o sinagogă, construită în

1856, care se numără printre cele 7 sinagogi din România cu o vechime mai mare de 100 de ani.

Potrivit recensământului din 1930, doar în Bistriţa trăiau 2.198 de evrei, reprezentând peste 15%

din totalul populaţiei oraşului. În 2013, au mai rămas doar 18 evrei în tot judeţul, dintre care 7

sunt supravieţuitori ai Holocaustului, ultima înmormântare având loc în anul 2014, chiar în

preajma comemorării Zilei Holocaustului. Atunci s-a stins din viaţă, la 83 de ani, Simion

Rozenberg, unul dintre supravieţuitorii Holocaustului.

Sinagoga Bistriţa, construită în 1856, este unul dintre cele mai vechi monumente de cult

mozaic din ţară. Ea are o suprafață de 580 mp. A fost inclusă pe lista monumentelor istorice din

judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2004 şi a fost renovată câţiva ani mai târziu, printr-un program

finanţat de Comisia Europeană şi Ambasada SUA. Lăcaşul de cult, cu o capacitate de 300 de

locuri, şi-a arătat noua faţă în 2007, fiind „inaugurat” printr-un concert de muzică clasică, asta

după ce comunitatea evreilor din judeţul Bistriţa-Năsăud a semnat un contract de comodat pe 20

de ani cu Societatea de Concerte Bistriţa, prin care aceasta din urmă se angajează să o

administreze şi să folosească pe post de centru multicultural.

Concertul inaugural al Sinagogii ca sală de concerte, a fost susținut de Noua Orchestră

Transilvană (a Societății de Concerte) și de Corul Antifonia al Academiei de Muzică Gheorghe

Dima din Cluj, în cadrul mai larg al Zilelor Bistriței. S-a prezentat opera „Carmina Burana” de

Carl Orff.

Deoarece sinagoga are o capacitate de circa 300 de locuri, iar în picioare încap în jur de

200 de persoane, aici se desfășoară Festivalul Anual de Film [mu:vi], inițiat în 2006.

Transformarea Sinagogii din Bistrița în centrul multicultural pus la dispoziția întregii

comunități, indiferent de etnie sau religie, este o dovadă că, dincolo de vicisitudinile istoriei,

relațiile dintre minoritatea evreiască, celelalte etnii și majoritatea românească au fost amicale, de

colaborare și schimb de valori culturale.

Totuși, deși foarte redusă numeric la ora actuală, minoritatea evreiască din Bistrița are

propria activitate culturală, organizând evenimente culturale/concerte în memoria unor membrii

de prestigiu ai comunității, la diferite serbări religioase specifice sau pentru prezentarea și

punerea în valoare a moștenirii culturale evreiești (concerte de muzică evreiască.) dintre care

prezentăm câteva exemple.

Concert în memoria lui Ștefan Ruha

Sursa fotografiei https://www.google.ro/search?q=Concert+%C3%AEn+amintirea+lui+Stefan+Ruha

"Ștefan Ruha era un spirit transilvănean și european în cel mai bun sens, tratându-și cu

egală noblețe apropiații fie că erau de etnie română, maghiară, germană, evreiască sau

țigănească", a spus dr. Țărmure, editorul a două volume despre viața și activitatea artistului,

apărute sub semnătura Mirelei Capătă și constituind lucrarea de doctorat a autoarei.

Concert de "Hanuca", la Sinagoga

Concertul este prilejuit de sărbătoarea Hanuca. Au fost aprinse lumânările de cult, apoi a

fost rostită o rugăciune, constituind partea religioasă a întâlnirii, după care artiștii au prezentat

muzică evreiască, având și rezonanțe ale zonelor europene de proveniență a cântecelor. Publicul

a urmărit cu interes programul divers, format din cântece cu substrat religios, populare sau culte,

de mare audiență în rândul evreilor, însă plăcute pentru orice meloman, care poate sesiza, pe

lângă muzicalitate, umorul, voioșia, tristețea și alte componente ale spiritului evreiesc.

Concertul a fost organizat cu sprijinul Centrului Cultural Municipal și al Centrului

Județean pentru Cultură.

Sursa fotografiei: http://www.ziare.com/bistrita/articole/concert+hanuca+sinagoga

Ziua Holocaustului, marcată la Bistriţa

Un eveniment de o sensibilitate aparte şi o importanţă istorică deosebită a fost organizat

de Comunitatea Evreilor din Bistriţa-Năsăud şi Primăria Municipiului Bistriţa, printr-un

ceremonial de comemorare a Zilei Holocaustului în România, în data de 09 octombrie 2015, o

manifestare necesară pentru a reîmprospăta memoria omenirii ca acest fenomen să nu se mai

repete niciodată.

În finalul activităţii au fost depuse coroane de flori la „Monumentul Deportaţilor” din

partea Comunităţii Evreilor din Bistriţa şi a autorităţii publice locale şi judeţene.

Puternica comunitate evreiască din Bistrița are azi extrem de puțini membri, dar și în

cazul lor deschiderea culturală și înțelegerea din partea majorității românești a încurajat o

apropiere și o colaborare extrem de strânsă între comunități. În acest caz preluarea de ștafetă nu

s-a produs prin instituții ci prin asociații culturale. Practic seriozitatea Societății de Concerte

Bistrița, o fundație foarte activă cultural a preluat și a reabilitat Sinagoga. Sala Mare a fost

amenajată ca spațiu pentru concerte, iar tribunele ca spațiu expozițional. Monumentul închis și

insalubru din 2005 a devenit astăzi mândria micii comunități de evrei care a putut să ofere

contemporanilor un spațiu excepțional din punct de vedere cultural.

La 70 de ani de la deportarea evreilor bistriţeni, preşedintele Comunităţii Evreilor din

Bistriţa, Fredi Deac, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, au dezvelit în curtea

Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă un monument comemorativ realizat de sculptorul

Mircea Roman. Ei şi ceilalţi invitaţi au mers până la locul unde a fost ghetoul, acum cimitir, şi au

asistat la o slujbă.

După dezvelirea monumentului realizat de sculptorul Mircea Roman, finanţat de

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi amplasat la intrarea în Staţiunea de Cercetare şi producţie

Pomicolă, cei prezenţi au mers în pelerinaj la cimitirul evreiesc din incintă, acolo unde acum 70

de ani au fost ţinuţi cei aproape 6.000 de evrei înainte de a fi urcaţi în trenuri şi duşi la

Auschwitz sau Birkenau.

La cimitirul evreiesc, preoţi de la mai multe culte au oficiat un serviciu religios cu depuneri de

coroane, iar un cvintet de alămuri din Târgu Mureş a susţinut un microrecital.

Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Fredi Deac, a făcut o scurtă rememorare a

celor întâmplate în 1944 la Bistriţa. ”Evreii au fost încartiruiţi aici timp de o lună. Ca o

particularitate a ghetoului care a existat aici, alături de cel de la Dej a fost singurul ghetou din

Europa sub cerul liber. Oamenii n-au avut nicio sursă de hrană, de igienă, de asistenţă medicală.

Horthyştii, în dorinţa lor de a distruge evreimea, ca să le poată totuşi crea condiţii de

supravieţuire pentru a-i duce la Auschwitz, au scos căzile de baie din casele lor şi în ele le-au

făcut mâncare. Vă puteţi da seama în ce hal de degradare au fost aduşi acei oameni. Cei 6.000 de

evrei au fost duşi în lagăr, dar până atunci au murit 300 de evrei în ghetou şi au fost

înmormântaţi în două gropi comune. Bistriţa nu mai are niciun supravieţuitor al Holocaustului,

doar urmaşi ai acestuia. Ultimii supravieţuitori s-au prăpădit în ultimii ani. Un lucru de mândrie

trebuie să fie faptul că Bistriţa este singurul oraş din ţară care are două monumente de

comemorare a evreilor, primul fiind în parcul din faţa Sinagogii”, a spus el.

Tot în seria manifestărilor organizate la împlinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor

bistriţeni, au avut loc în teatrul de vară spectacolul ”Tragedie dentară” de Jean Claude Grumberg,

oferit de Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti, precum şi un recital de pian susţinut la Sinagogă de

Valentin şi Roxana Gheorghiu. În continuarea manifestărilor comemorative au fost programate

piesa de teatru ”Janka” de Oskar Speace, o conferinţă dedicată dramei evreilor din Ardealul de

Nord şi spectacolul de operă ”Nabucco” de Verdi, în interpretarea Operei din Craiova.

MINORITATEA MAGHIARĂ

Din punct de vedere numeric minoritatea maghiară este cea mai numeroasă în județul

Bistrița-Năsăud, cu un număr 14773 locuitori maghiari. Alături de germani/sași ei constituie

și una din cele mai vechi minorități, existența ei culturală punându-și amprenta asupra

culturii zonei Bistrița în general deși, așa cum se poate remarca destul de ușor, au fost și mai

sunt destul de reținuți în relațiile și colaborarea atât cu majoritatea românească actuală cât și

cu celelalte minorități.

Familie maghiară tradițională

Maialul bistriţean maghiar: paradă, dansuri, concursul “Cel mai bun gulaş”

Maialul este o sărbătoare de primăvară care apărut în Transilvania pe filieră germană,

în secolul XIX, fiind adoptată de maghiari și apoi de români. Maialul era sărbătorit mai mult

la oraș, prin parade și petreceri ale tinerilor de la școlile și liceele din oraș și avea loc de

regulă la începutul lunii mai. Se sărbătorea cu dansuri pe muzică de fanfară iar petrecerile

aveau loc de obicei în păduri sau la iarbă verde, la marginea localităților.

Astăzi sărbătoarea și-a pierdut semnificațiile interbelice, rămânând o petrecere a

întregii comunități, închinată primăverii dar și un prilej de cântec, joc și voie bună, de paradă

a portului tradițional și de socializare.

Organizaţiile Municipală şi Judeţeană ale UDMR, Uniunea Democrată a Tinerilor

Maghiari din Bistriţa, Fundaţia Pro Hereditatem și municipalitatea organizează anual o

manifestare în aer liber ”Maialul bistriţean maghiar” unde etnicii maghiari din Bistrița petrec

cu dansuri muzică și formații tradiționale invitate din întreaga țară, dar și cu gulaș unguresc

preparat la ceaun de cei mai iscusiți bucătari maghiari.

Bistriţa: Concurs internaţional de gătit gulaş, după reţete ungureşti, româneşti şi vieneze

Sursa fotografiilor: http://www.timponline.ro/maialul-bistritean-maghiar

Echipe de bucătari din ţară şi din Ungaria participă, în cadrul Maialului maghiar, la un

concurs de gătit gulaş organizat de Primăria Bistriţa în Pădurea Schulerwald din oraş, cu ocazia

Maialului bistriţean maghiar, gulaşul fiind gătit după reţete ungureşti, româneşti şi vieneze.

Conform tradiției Primăria asigură concurenților lemnele de foc, cartofii și carnea, restul

ingredientelor fiind contribuția acestora și secretul lor pentru prepararea gulașului câștigător.

Crăciunul în comunitatea maghiară

Începand cu 2004 la Bistrița se desfășoară anual un eveniment intitulat "Bucură-te Cer,

Bucură-te Pământ", sărbătoarea sosirii Crăciunului în comunitatea maghiară din județul Bistrița-

Năsăud, la Teatrul de Vară din Bistrița. La evenimentul organizat de către organizația județeană

UDMR Bistrița-Năsăud, Asociația Pro Hereditatem și Uniunea Democrată a Tinerilor Maghiari

din Bistrița, la această sărbătoare creștină, sunt invitați să participe reprezentanți ai tuturor

bisericilor istorice din județ. Nu există o intenție de izolare. Fiecare grup trebuie să vină cu o

producție proprie, cântece de Crăciun, poezii, dansuri și să prezinte povestea de Crăciun,

nașterea lui Iisus în Betleem, după care fiecare primește un cadou de la Moșul Crăciun al

organizatorilor.

Sursa: UDTM Bistrița

Tabăra Județeană pentru Tineri,

Uniunea Democrată a Tinerilor Maghiari din Bistrița organizează anual Tabăra

Județeană pentru tineri din județul Bistrița-Năsăud, la Centrul de agrement din Sângeorz-Băi,

județul Bistrița-Năsăud. În tabără participă tineri din 17 localități cu populație maghiară din

județ, respectiv Bistrița, Beclean, Tonciu, Jeica, Cireșoaia, Braniștea, Fântânița, Matei,

Rodna Veche, Bozieș, Strugureni, Nușeni, Sărata, Bața, Uriu, Șintereag și Țigău.

Scopul proiectului constă în dezvoltarea și diversificarea acțiunilor privind implicarea

tinerilor în viața comunității, facilitatea accesului la actul de cultură și creșterea consumului

cultural la tineri, sprijinirea și stimularea creativității culturale, precum și dezvoltarea și

diversificarea acțiunilor de timp liber, vacanță, sport și turism pentru tineri.

Programul taberei include sesiuni educative, jocuri în aer liber, sport și drumeții, și un

foc de tabără.

Sursa: UD TM Bistrița

Ziua națională a maghiarilor de pretutindeni

În Bistriţa-Năsăud, judeţ unde trăiesc circa 15.000 de maghiari, manifestările de 15

Martie sunt organizate de UDMR. Astfel, la Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”

din Bistriţa are loc în fiecare an un spectacol susţinut de elevii de la secţia maghiară a

Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” şi membrii unei formaţii care activează la Biserica

Romano-Catolică.

Spectacolul include cântece şi recitări de poezii, iar manifestări similare au loc şi în

alte localităţi cu populaţie preponderent maghiară, precum Chiochiş şi Braniştea.

Minoritatea maghiară este singura etnie din zona Bistrița-Năsăud care sărbătorește cu

mare fast ziua națională a țării-mamă, Ungaria.

Maghiarii şi-au comemorat eroii apărători ai Cetăţii Bistriţa, ucişi de trupele lui Basta

în anul 1602

Comunitatea maghiară din Bistriţa a organizat, la monumentul din Cimitirul Central

Evanghelic, anuala ceremonie de comemorare a ”Duminicii negre” din urmă cu 413 ani, când

sute de maghiari şi secui au fost ucişi de trupele generalului Basta, care au devastat Cetatea

Bistriţa.

Sursa: www.udmr.ro

La fel ca în toată Transilvania, UDMR Bistrița-Năsăud comemorează/aniversează cât

mai multe evenimente istorice care scot în evidență vechimea locuirii comunității maghiare

în această provincie românească și, așa cum am văzut în cazul maialului sărbătorit de

organizația de tineret a UDMR sau sărbătorirea Crăciunului maghiar, minoritatea maghiară

evită activitățile comune cu majoritatea românească sau chiar cu alte minorități (spre

deosebire de evrei sau germani).

Comunitatea maghiară nu a fost o comunitate foarte importantă în istoria orașului, dar

procentul acestei comunități a rămas destul de constant, față de cel al germanilor și evreilor

care a scăzut dramatic. În acest context azi, maghiarii sunt cea mai importantă minoritate a

Bistriței, singura minoritate cu un consilier local ales în Consiliul Local. Datorită procentului

însemnat, dar și al politicii naționale mai active a structurilor politice minoritare au un

program mult mai independent față de majoritatea românească. Este posibil ca prudența în

relațiile cu majoritatea să fie determinate și de teama unei asimilări în rândurile majorității,

de pierderea identității așa cum s-a întâmplat cu germanii și evreii. În realitate aceste temeri,

posibile, sunt nejustificate deoarece scăderea dramatică a numărului celor două etni i,

germane și evreiești a avut loc, în mod special, ca urmare a evenimentelor războiului, nu

datorită asimilării din perioadele ulterioare. Cu toate acestea, minoritatea maghiară a

participat deschis și cu entuziasm la toate manifestările culturale organizate de majoritatea

românească și celelalte minorități. În concluzie relațiile acestei minorități cu etnicii diferiți

sunt corecte și solidare, iar spiritul colaborărilor susținute sunt în spiritul Uniunii Europene.

Inaugurare Biblioteca Lestyan Jozsef, Bistrița 2014

Sursa: udmr.ro

MINORITATEA ROMĂ

Romii sunt o minoritate etnică importantă în județul Bistrița-Năsăud (12,2 mii persoane,

4,38%), cu o concentare mai mare în municipiul Bistrița (1644 loc.) Populația romă a venit în

Transilvania din Țara Românească și Moldova, în secolele XVI-XVII când încep să fie

transformați în robi, în încercarea de a scăpa, dar aici îi aștepta aceeași soartă. Totuși, romii din

Transilvania au rămas cei mai conservatori în păstrarea și perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor

După 1989, romii din toată țara s-au organizat într-un număr foarte mare de organizații

neguvernamentale (ONG) dar și în formațiuni politice. În Bistrița partidul politic cel mai puternic

este Partida Romilor Pro-Europa iar ONG-urile locale mai importante sunt Inocenți, Benita si

Centrul de Reintegrare Socială ONISIM.

FESTIVALUL TRADIȚIILOR ȚIGĂNEȘTI

Sursa fotografiei: Timponline.ro

O manifestare culturală de mare interes și atractivitate pentru comunitatea romă din

județul Bistrița-Năsăud este Festivalul Tradițiilor Țigănești ajuns la a XV-a ediţie, eveniment

desfăşurat pe scena Pietonalului bistriţean. Acţiunea iniţiată de consilierul judeţean Emil Neia

Lăcătuş, în 2001, cu sprijinul autorităţilor, este organizată de Primăria Bistriţa prin Centrul

Cultural Municipal Bistriţa în parteneriat cu Partida Romilor Bistriţa-Năsăud.

Partida Romilor a fost și este partener în organizarea acestui festival, fie cu Centrul

Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, până în 2008, fie cu Centrul Cultural Municipal

Bistriţa.

Primăria Bistriţa, prin Centrul Cultural Municipal, în colaborare cu Centrul Judeţean

pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Partida Romilor Bistriţa-Năsăud, au organizat de Ziua romilor

Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti şi, ca în fiecare an şi la această ediţie au fost invitate ansambluri

de dansuri specifice acestei etnii.

Sărbătoarea Tradiţională a Romilor de la Lechința se sărbătorește în cadrul Zilelor

localității Lechința având în vedere faptul că romii constituie o parte importantă a populației

comunei.

Ziua Romilor, sărbătorită cu muzică şi dansuri tradiţionale

8 aprilie a devenit Ziua Internaţională a Romilor în anul 1971, la primul Congres

Internaţional al Romilor, desfăşurat la Londra. Tot atunci a fost adoptat şi imnul internaţional al

romilor, ”Gelem, gelem” al solistei Olivera Vuco din filmul iugoslav ”Am întâlnit şi ţigani

fericiţi”. În România, Ziua Internaţională a Romilor a fost iniţiată de preşedintele Partidei

Romilor Pro Europa, deputatul Nicolae Păun, fiind aprobată de Guvernul României în 2006 ca

sărbătoare a etniei rome din România.

Sursa fotografiei: www.timponline.ro

Comunitatea rromilor face eforturi de integrare în rândul majorității, iar elitele acestei

comunități se apropie tot mai mult de majoritatea românească. În Bistrița rromii nu sunt integrați

în rândul comunităților istorice și nu au relații active cu celelalte minorități. Cel mai probabil

aceste fapt este determinat de problematica diferită care caracterizează această etnie. Sașii, evreii

și maghiarii au un patrimoniu cultural pe care încercă să-l protejeze prin colaborarea cu

majoritatea. Cu identități culturale puternice aceste etnii istorice sunt preocupate de conservarea

și valorificarea produsului lor cultural. Rromii nu au asemenea moșteniri de patrimoniu imobil,

iar cultura orală pe care o au este prea puțin cunoscută și aproape deloc promovată. Spectacolele

etniei nu se ridică la înalte performanțe în cele mai multe cazuri, iar participarea elitelor din

cadrul celorlalte etnii nu se realizează decât parțial.

Cu toate dificultățile identificate minoritatea rromilor este integrată într-un proces de

bune relații cu majoritatea, iar serviciile oferite de municipalitate sunt realizate cu personal

specializat din cadrul etniei.

MODUL ÎN CARE SE ARMONIZEAZĂ TOATE ETNIILE LA NIVELUL

COMUNITĂȚILOR

Manifestări Multiculturale

În afara activităților cultural-artistice inițiate și puse în operă de reprezentanții

fiecărei etnii în parte pentru menținerea și perpetuarea obiceiurilor și tradițiilor proprii, a

culturii care le definește, în afara activităților de mare anvergură, cu finanțare europeană

sau guvernamentală, sunt foarte bine primite și apreciate inițiativele locale/județene care

mobilizează toate sau majoritatea etniilor locale, uneori cu o tentă concurențială pozitivă și

profitabilă pentru toți participanții. Un aspect pozitiv este că asemenea evenimente locale pot

atrage public/turiști și din alte localități sau chiar din străinătate care, în diferite forme, au aflat

de acestea și sunt atrași de originalitatea lor.

În interiorul prezentării fiecărei etnii am prezentat acele evenimente, obiceiuri,

sărbători specifice, tradiționale. Subliniem că, spre deosebire de evenimentele evidențiate

în prezentarea fiecărei etnii, evenimentele prezentate în continuare se organizează în

colaborare.

PFINGSTFEST

Sursa: Primăria Municipiului Bistrița

Este bine cunoscut faptul că în Municipiul Bistrița la fel ca și în județul Bistrița-Năsăud, alături

de populația românească majoritară, trăiesc și muncesc și alte nationalități, între care se

detașează maghiarii, germanii și romii. Între cultura acestor naționalități și cea a românilor există

multe trăsături comune, conexe, dar sunt și multe elemente proprii fiecărei naționalități în parte.

Pentru punerea în valoare a trăsăturilor comune si a celor care-i separă de majoritatea

românească, considerăm oportună și necesară realizarea unei manifestări culturale de anvergură

sub genericul „Festivalul Etniilor”.

Festivalul PFINGSTFEST, gândit, conceput și realizat în urmă cu zece ani, a câștigat în fiecare

an prestigiu. Pe lângă fondatorii inițiali a acestei manifestaăi artistice, Comitetul Național al

Grupurilor Folclorice – I.G.F. România, Fundația „Marylen” și Asociația Folclorică „Balada”

Bistrița, un rol prioritar și de substanță l-a avut și-l are Centrul Cultural Municipal Bistrița, care a

extins aria activităților cultural – artistice și tradiționale a festivalului prin înglobarea vechiului

burg al Bistriței în acest demers impunându-și experiența în materie de festivaluri locale,

regionale dar și internaționale în domeniu.

O implicare directă în organizarea acestui festival de tradiție a avut-o cu siguranță comuna

Livezile, care stă la baza inițierii acestui festival de esență religioasă, așezare care își păstrează și

astăzi acuratețea unei așezări întemeiată de foștii locuitori ai acesteia, pragmaticii sași.

Organizarea Pfingstfestului a avut ca unul dintre principalele scopuri întâlnirea pe meleagurile

natale a sașilor plecați din această comună și stabiliți în state de limbă germană din Europa.

În cadrul acestui festival, dansul, muzica și costumele săsești se îmbină cu ritmurile românești

așa cum ani de-a rândul populația de aici a trăit în bună înțelegere. Prezența unor ansambluri

nemțesti din străinătate ca și a grupurilor germane din țară, dar și a unor ansambluri românești de

prestigiu, dau acestei manifestări cultural-artistice o culoare deosebită.

Sursa: http://www.ccm-bistrita.ro/articol.php?id=1267434933204

FESTIVALUL “NUNTA ZAMFIREI”

Nunta Zamfirei aduce la Bistriţa cele mai frumoase tradiţii, păstrate cu sfinţenie de

alaiurile venite din patru colţuri de lume. La asemenea clipe de înaltă trăire culturală participă

mii de bistriţeni şi năsăudeni indiferent de etnia din care provin, astfel că armonia melanjului se

regăsește și pe scenă și în fața acesteia. Paradele şi spectacolele românilor, dar şi ale invitaţilor

din țări precum Bulgaria, Cipru, Croaţia, Franţa, Ecuador, Muntenegru, Rusia, Spania, Ucraina,

dau ţinută celui mai mare festival internaţional de folclor din România.

În orașul Bistrița a fost inaugurat Amfiteatrul Federaţiei Naţionale de Folclor I.G.F.

România din Dealul Ştefăniţei, cu o capacitate de 500 de locuri, fiind cea mai mare tabără

de folclor din România.

Sursa: http://bistritaonline.ro/2015/07/03/festivalul-international-de-folclor-nunta-zamfirei-2015/

Monumente care marchează depășirrea problemelor etnice, realizate după

integrarea în UE

Integrarea în Uniunea Europeană a adus o relaxare a relaților etnice, un climat mult mai

relaxat în dialogul interetnic, frica de străin s-a diminuat și la populația majoritară și la etnicii

minoritari. Treptat la Bistrița se recuperează și se promovează vechile valori ale burgului, dar din

anul 2007 ritmul este mai accelerat.

MONUMENTUL EROILOR

În 2008 se inaugurează MONUMENTUL EROILOR, o lucrare de sculptură

monumentală realizată de sculptorul Mircea Spătaru. Ideea monumentului a plecat de la dorința

de a marca un monument pentru Eroii bistrițeni, dar autoritățile și populația au înțeles că întreaga

comunitate este alcătuită din majoritatea românească și, respectiv, toate minoritățile naționale.

Gestul de întelegere reciprocă a venit în acest caz de la majoritatea românească spre minoritățile

naționale.

În acest context s-a renunțat la tradiționala înșiruire a eroilor căzuți în cele două războaie

mondiale în favoarea încrustarii arhaice a prenumelor de eroi anonimi. Monumentul este închinat

tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea orașului sau au luptat pentru libertatea lui,

indiferent de etnie, religie, confesiune, convingeri politice etc. Pe lucrarea în formă de columnă

sunt încrustate prenumele eroilor anonimi de la Ioan, Janos, Johann, etc. Cu acest gest s-a asumat

în spațiul public o atitudine pozitivă de tip european care a modelat un spirit de înțelegere și de

unitate între cetățenii diferiți ai orașului.

Sursa:http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/ziar/portal.nsf/AllByUNID/D14479191D8621EDC22

57A07004A4CDD?OpenDocument

Sursa:http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/ziar/portal

Pe această Coloană, Mircea Spătaru a însemnat numele celor care au purtat lumea, sarea

pământului, sămânţa şi roada ascunsă a lui.

Sursa: http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/ziar/portal

MONUMENTUL EVREILOR

Din respect pentru comunitatea evreilor, în anul 2014 cu sprijinul autorităților a fost

realizat un monument deosebit pentru comemorarea victimelor holocaustului din 1944. În zona

în care a fost organizat lagărul în care au fost strânși evreii din Bistrița și din zonă, până la

deportarea efectivă în lagărele de exterminare a fost ridicat un monument realizat de sculptorul

Mircea Roman.

Sursa:http://www.timponline.ro/monument-la-statiunea-pomicola-pelerinaj-si-slujba-de-comemorare-a-

victimelor-holocaustului-foto/

La 70 de ani de la deportarea evreilor bistriţeni, preşedintele Comunităţii Evreilor din

Bistriţa, Fredi Deac, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, au dezvelit în curtea

Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă acest monument comemorativ.

În cadrul evenimentelor comemorative a fost așezată și o placă comemorativă pe gara din

Bistrița, prin care au trecut trenurile deportării. Momentul a fost marcat de participări importante

din cadrul comunității evreiești din afara Bistriței.

Sursa: https://www.google.ro/search?q=placa-memoriala-dezvelita-in-gara-bistrita-la-70-de-ani-de-la-

deportarea-evreilor

Reprezentanți ai oficialităților locale și județene, ai Institutului ”Elie Wiesel”, ai

comunităţii evreieşti şi şefi de instituţii au participat la dezvelirea plăcii comemorative amplasate

pe frontispiciul Gării Bistriţa în memoria evreilor deportaţi din judeţul Bistriţa-Năsăud în

lagărele de la Auschwitz şi Birkenau în anul 1944.

Mesajul plăcii comemorative este următorul: ”În lunile mai-iunie 1944, 131.639 de evrei,

bărbaţi, femei şi copii din Transilvania de Nord, aflată sub ocupaţia fascistă a regimului Horthy,

au fost deportaţi de către jandarmeria horthystă şi predaţi autorităţilor naziste. Aproape toţi au

fost exterminaţi. Din Gara Bistriţa au fost deportaţi în zilele de 2 şi 6 iunie 5.981 de evrei. Fie ca

memoria acestei tragedii să rămână vie, ca un avertisment pentru generaţiile viitoare”.

”Un moment important pentru mica comunitate evreiască din Bistriţa. Faptul că din cei aproape

6.000 de evrei deportaţi circa 10% au reuşit să se întoarcă a demonstrat faptul că viaţa poate

triumfa chiar în cazul în care s-a dorit exterminarea totală. Comunitatea noastră numără la ora

actuală 19 ani, dar sperăm să ducem mai departe gloria evreimii bistriţene” – preşedintele

Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Fredi Deac.

MONUMENTUL SAȘILOR

Comemorarea exodului sașilor determinat de evenimentele războiului din 1944 a fost

marcată în septembrie 2014 de un monument public realizat de sculptorul Mircea Mocanu.

Reprezentanții comunității reveniți în Bistrița au precizat că acest tip de manifestare este singular

în România. Sculptorul român a realizat un monument pandant și în Germania, pentru a întări

prin legături artistice ceea ce un război a încercat să distrugă.

Sursa: https://www.google.ro/search?q=monumentul+sasilor+bistrita&espv=2&biw=1350&bih=639

Cu ocazia comemorării plecării forţate a saşilor bistriţeni, în Piaţa Dominicană a fost

dezvelit monumentul care aminteşte de evacuarea acestora acum 70 de ani. La ceremonie au

participat oficialităţi locale şi judeţene, şi saşi veniţi din Austria şi Germania.

A fost dezvelit monumentul ”Exodul saşilor”, în prezenţa realizatorului acestuia, artistul

plastic Mircea Mocanu, şi a arhitectului Petre Podar, după planurile căruia a fost amplasat

monumentul în Piaţa Dominicană.

A urmat o slujbă de sfinţire a monumentului şi o rugăciune ecumenică la care au

participat reprezentanţi ai mai multor confesiuni.

Ceremonia a început cu intonarea Imnului României şi s-a încheiat cu un miniconcert

oferit de orchestra din Drabenderhöhe (Germania), cea mai mare aşezare compactă a saşilor

transilvăneni.

FESTIVALUL DIVERSITĂȚII CULTURALE

Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani,

Bistrița-Năsăud și Iași

În perioada 29 – 31 mai 2015, la Bistriţa a avut loc Festivalul Diversităţii Multiculturale,

eveniment organizat de Primăria municipiului Bistriţa, alături de Primăria Botoşani şi Asociaţia

„Iubire şi Încredere” Iaşi, în cadrul proiectului „Diversitatea Multiculturală – pilon de dezvoltare

comunitară în județele Botoşani, Bistriţa-Năsăud şi Iaşi”, finanțat prin Mecanismul Financiar

Norvegian SEE 2009 – 2014, grantul fiind oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul

României.

Sursa fotografiei: http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/ziar/portal

Sursa fotografiei:

http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/ziar/portal.nsf/AllByUNID/EE807C05718C88E0C2257E59

00267931?OpenDocument

Festivalul a debutat vineri, 29 mai 2015, când, în zona pietonală Liviu Rebreanu au fost

organizate standuri de prezentare a minorităţilor etnice din judeţele partenere în proiect: saşi,

maghiari, romi, evrei, greci şi lipoveni. De asemenea, au avut loc ateliere participative pentru

copii, acţiuni la care au participat grupuri de elevi din şcolile din municipiul Bistriţa.

Sursa fotografiei:

Sâmbătă, 30 mai 2015, acţiunile din cadrul Festivalului Diversităţii Multiculturale de la

Bistriţa au continuat la Centrul de Artă Tradiţională „Casa cu Lei” unde a fost prezentată o

expoziţie foto în aer liber, cu aspecte din viaţa minorităţilor etnice, pe un fundal muzical specific.

Participanţii au vizionat filmul documentar despre istoria şi prezentul minorităţilor din arealul

proiectului. La aceste acţiuni au participat reprezentanţi ai minorităţilor din Bistriţa, dintre care îi

amintim pe domnul Thomas Hartig - vicepreşedinte şi director executiv al Forumului Democrat

German Bistriţa-Năsăud, domnul Antal Attila - consilier local UDMR şi domnul Fredi Deac -

preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa.

Sursa fotografiei:

Duminică, 31 mai 2015, festivalul a revenit în zona pietonală „Liviu Rebreanu” cu o

paradă a portului tradiţional în cadrul căreia a avut loc un flashmob de dans cu elemente

tradiţionale aparţinând diferitelor grupuri etnice participante. În continuare s-a desfăşurat un

spectacol de dansuri şi cântece tradiţionale ale minorităţilor participante la care au participat

Ansamblul de dansuri greceşti „Katharsis” din Botoşani şi Ansamblul de dansuri lipovene

„Trandafiraşii” din Iaşi, festivalul încheindu-se cu un concert extraordinar susţinut de Elena

Gheorghe, în programul căreia au fost incluse melodii specifice comunităţii aromâne.

Sursa fotografiei:

Festivalul Diversităţii Multiculturale de la Bistriţa s-a bucurat de o participare largă şi a

fost bine primit de publicul bistriţean, acesta fiind primul festival multicultural organizat în

cadrul proiectului. În luna iunie a fost organizat un eveniment similar la Iaşi, iar in luna

septembrie la Botoșani, Bistriţa fiind reprezentată de Ansamblul de dansuri maghiare “Vadrozsa”

coordonat de doamna Ileana Szilagyi.

Sursa fotografiei:

CONCLUZII

Se poate observa ușor că evenimentele culturale organizate prin colaborarea dintre

majoritate și minorități au reușit să treacă de la spectacole organizate împreună, la simpozioane

și în ultima perioadă la dezvelirea unor monumente de mare impact public. Cu aceste tipuri de

activități Bistrița se plasează printre cele mai deschise comunități culturale din România, iar

monumentele unicat confirmă acest lucru. Nu întâmplător la Bistrița a fost semnată celebra

declarație a episcopilor din Transilvania pentru păstrarea înțelegerii între religiile și oamenii

acestor locuri multietnice, multiconfesionale și multiculturale.

Pe parcursul realizării documentării în vederea realizării prezentului material, s-au

conturat, au ieșit în evidență, câteva concluzii de mare folos atât pentru înțelegerea realității pe

care ne-am propus să o cunoaștem cât și pentru parcurgerea următorilor 2 pași în realizarea

studiului sectorial cultură și arte, diversitate și multiculturalitate:

2. Planul strategic de acțiuni pentru dezvoltarea domeniilor sectoriale cultură și arte;

3. Fișele de proiect pentru dezvoltarea domeniilor sectoriale cultură și arte.

Prezentăm Analiza SWOT în domeniile cultură și artă la nivelul județului Bistrița –

Năsăud:

Aspecte pozitive (Punctele tari):

1. Diversitate culturală în cadrul culturii majoritare, cu mai multe ținuturi culturale

identificate la nivelul județului, alături de care au supraviețuit și culturile etnice;

2. Trecutul multietnic nu a marcat mentalul colectiv prin conflicte entice majore care să

determine prejudecăți în societatea contemporană;

3. Comunitățile entice sunt individualizate și conștiente de calitățile culturii lor (excepție

rromii);

4. Relieful muntos, cu accesibilitate mai redusă a favorizat conturarea unui mediu

tradițional cu comunități care au păstrat identitatea culturală a locului;

5. Există un număr mare de monumente istorice care păstrează amprenta multiculturală a

județului;

6. Acțiunile de inventariere ale patrimoniului vernacular din județ au relevat existența unor

case tradiționale, obiecte tradiționale etc., care îmbogățesc patrimoniul cunoscut;

7. Municipiul Bistrița oferă un exemplu pozitiv de abordare a problemelor multietnice prin

preluarea și salvarea unor monumente istorice care au aparținut unor etnii din oraș, prin

organizarea unor activități multiculturale, prin publicarea de materiale elaborate în

colective multietnice, prin realizarea unor materiale didactice de promovare a

patrimoniului local multicultural etc. Biserica Ortodoxă a preluat în urma unor protocoale

încheiate cu Biserica Evaghelică un număr destul de mare de biserici rămase fără enoriași

și în acest fel a asigurat întreținerea și implicit salvarea acestora.

Puncte negative (Punctele slabe):

1. Numărul minorităților istorice a scăzut datorită emigrării spre țările mamă cu oportunități

economice superioare (cazul sașilor, evreilor și parțial al maghiarilor);

2. Calitatea mediului cultural multietnic nu a fost promovată în anii 1948-1990, iar în

ultimele decenii s-au conturat greu materiale bilingve;

3. Ca să-și salveze identitatea culturală unele comunități rurale individualizate etnic au

preferat să nu întrețină colaborări culturale active cu alte comunități etnice;

4. Accesibilitatea redusă spre comunitățile cu patrimoniu cultural a blocat procesul de

promovare și valorificare a tradiției culturale existente in situ;

5. Fondurile pentru restaurarea și punerea în valoare a monumentelor de arhitectură sunt

insuficiente;

6. Nu există o inventariere clară a patrimoniului cultural material și imaterial al județului;

7. Promovarea culturii multietnice prin instituțiile statului oficializează discursul de

promovare și antrenează riscul politizării subiectului, iar participarea liberă a cetățenilor

la acest fenomen este inhibată, pentru a evita asocierea cu reprezentanții politici care au

asumat acest discurs public. Preluarea de către majoritatea etnică a obiectivelor culturale

specifice minorității determină reconversia obiectivelor respective.

Oportunități

1. Programele de finanțare pentru perioada 2014 – 2020, prin care se pot obține finanțări

nerambursabile, sau alte surse identificate și prezentate în capitolul următor, care vor

susține implementarea Planului strategic de acțiuni și proiectele propuse în urma

rezultatelor obținute din analiza-diagnostic realizată.

Amenințări

1. Situația instabilă a mediului politic la nivelul țării, care poate afecta implementarea

Planului strategic de acțiuni și proiectele propuse în urma rezultatelor obținute din

analiza-diagnostic realizată.

Activitatea minorităților etnice/naționale nu este suficient cunoscută, inclusiv a organizațiilor

care le reprezintă (uniuni sau comunități), situație total contraproductivă de ambele părți. Pe de o

parte capacitățile și realizările unei minorități se pierd în anonimat, creând sentimentul fals de

inutilitate iar pe de altă parte, majoritatea sau alte minorități sunt lipsite de posibilitatea de a

cunoaște unele realizări sau soluții care există deja în patrimoniul celorlalți dar existența lor nu

este cunoscută și este pierdută și șansa colaborării pentru găsirea unor soluții eficiente la

probleme comune ale întregii comunități locale sau chiar la nivel mai larg.

O mai bună cunoaștere reciprocă, o identificare a punctelor de vedere diferite sau

asemănătoare pot constitui o bază pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă, pentru

evitarea eventualelor conflicte și găsirea de noi puncte de vedere comune.

Colaborare, cunoaștere, cooperare, înțelegere și toleranță reciprocă trebuie să fie cuvintele-

cheie în raporturile cu alte comunități etnice, mai ales când acestea conviețuiesc în interiorul

aceleași localități sau zone și chiar la locul de muncă unde apartenența la etnii separate nu este

lipsită de importanță și poate constitui o frână în realizarea scopurilor care sunt comune, de fapt.

Analiza-diagnostic din cadrul Strategiei de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud pe perioada

2014-2020 nu cuprinde decât o singură referință la cultura și arta minorităților din județ:

Sărbătoarea Tradiţională a Romilor de la Lechința se sărbătorește în cadrul Zilelor localității

Lechința având în vedere faptul că romii constituie o parte importantă a populației orașului.

Totuși, în cadrul municipiului legăturile între minorități și în special între minorități și majoritate

au progresat și au un trend crescător care poate să determine o atitudine proactivă și la nivelul

județului.

Ca urmare a aspectelor pozitive și negative identificate mai sus, s-au evidențiat

următoarele aspecte legate de potențialul și nevoile referitoare la domeniile sectoriale cultură și

arte la nivelul Județului Bistrița-Năsăud:

Potențial:

1. Stimularea colaborării culturale diverse de un climat cultural deschis;

2. Existența unui fond cultural comun care unește dincolo de diferențe și caracteristicile

etnice, prin influențe reciproce în zona folclorului, a ceramicii, a decorației mobilierului,

a decorației vestimentare, a jocului, a obiceiului de sărbători, etc;

3. Caracteristicile culturale prezintă un interes multiplicat proporțional cu diversitatea

etniilor care pot să promoveze atracția locului spre țările mamă;

4. Geografia diversă și cadrul natural cu parcuri naționale și rezervații naturale amplifică

atracția diversității culturale;

5. Monumentele istorice pot să fie grupate în categorii unitare, în forma unor categorii

individualizate tematic (biserici de lemn, castele, biserici fortificate, etc);

6. Zonele rurale conservă un patrimoniu cultural bogat și activ;

7. Modelul cultural al etniilor istorice este asociat cu o cultură de calitate Occidentală fiind

apreciată de naționalitatea românească, covârșitor dominantă în zonă, dar deschisă spre

asumarea valorilor europene.

Nevoi:

1. Organizarea unor activități comune concrete bazate pe meșteșuguri și produse specifice

locului și etniei (dansuri, bucătărie specifică, obiecte și tipuri de decorații artistice pliate

pe produsele zonei);

2. Realizarea unei cercetări științifice tematice care să valorifice contribuția etniilor

importante la conturarea patrimoniului material și imaterial al zonei (Cercetarea trebuie

să se structureze pe doua direcții: 1. să abordeze universul personalizat pentru fiecare

etnie în parte, 2. Să abordeze teme și produse culturale care apar la toate etniile, cu

elemente comune și particularități specifice);

3. Trebuie realizate materiale de promovare culturală în limbile etnice, alături de cele

publicate în limba majoritarilor;

4. Este necesară organizarea unor trasee tematice, a unor trasee alternative față de actualele

rute aglomerate de traficul pentru tranzit;

5. Elaborarea unui proiect de intervenție, a unei strategii coerente care să stabilească o

logică și o etapizare a intervențiilor pe monumentele județului sau în zone identificate cu

potențial;

6. Inventarierea patrimoniului material și imaterial al județului, cu publicarea și promovarea

rezultatelor cercetării;

7. Majoritatea românească trebuie să-și asume participarea alături de etniile conlocuitoare

care nu mai reușesc să-și întrețină și să-și promoveze propriul patrimoniu, dar fără un

management educat în spiritul valorilor autentice se poate ajunge în timp la pierderea

autenticității (se salvează forma, dar se pierde conținutul).

În urma analizei tuturor concluziilor referitoare la Analiza situației existente, s-a dezvoltat

Planul strategic de acțiuni și proiectele pe care le propunem ținând cont de realitățile pe care le-

am prezentat în această analiză-diagnostic.

PLANUL STRATEGIC DE ACȚIUNI PENTRU DEZVOLTAREA

DOMENIILOR SECTORIALE CULTURĂ ȘI ARTE

Obiectiv operațional I

Elaborarea și coordonarea unui plan de politici și acțiuni la nivel județean și local

Priorități de dezvoltare:

1. Dezvoltarea sistemelor de informare și monitorizare a diversității culturale cu ajutorul

noilor tehnologii și rețele, baze de date și metode statistice. Implicarea autorităților publice

județene;

2. Finanțarea de la bugetul local a proiectelor care sprijină diversitatea multiculturală și

oferă sustenabilitate manifestărilor etniilor prin promovarea culturii și artei.

Proiecte:

1.1 Biblioteca Multiculturală Multimedia;

1.2 Evenimente de informare a publicului cu privire la efectele benefice ale diversității

multiculturale în Județul Bistrița-Năsăud;

2.1 Creșterea capacității comunității locale de a crea și valoriza potențialul cultural;

2.2 Concursuri de proiecte tematice în vederea obținerii finanțării din fonduri private, fonduri

locale, guvernamentale sau europene;

2.3 Identificarea produselor culturale materiale sau imateriale care sunt comune grupurilor

etnice din județ (tipologii obiectuale, arhitecturale, muzicale, obiceiuri etc).

Obiectiv operațional II

Punerea în valoare a moștenirii/patrimoniului cultural construit și documentar al

minorităților etnice din Județul Bistrița-Năsăud, pentru a scoate în evidență aportul acestora la

dezvoltarea economică și mai ales culturală a orașului și a întregului județ.

1. Constituirea unei echipe de cunoscători și iubitori ai istoriei Municipiului Bistrița și

Județului Bistrița-Năsăud, cercetători științifici, cadre didactice locale, care să caute, să

localizeze și să inventarieze documente aflate în diverse arhive locale sau din alte locații dar care

au informații prețioase despre evoluția și viața minorităților din Bistrița de-a lungul timpului.

2. Evaluarea documentelor, monumentelor istorice și a altor construcții valoroase pentru a

avea o imagine de ansamblu și a lua măsurile potrivite de conservare și valorificare a acestora în

diverse forme: expoziții, muzee, publicații.

Proiecte:

1.1 Constituirea și organizarea echipei pe tipuri de activități și sarcini precise, astfel că activitatea

de descoperire și inventariere să se încheie în termen de un an;

1.2 Elaborarea unui document riguros științific în legătură cu activitatea desfășurată și

descoperirile făcute. Realizarea unui material științific care să prezinte individualizat fiecare

etnie importantă, cu elementele sale caracteristice;

2.1 Simpozion: “Locul și rolul sașilor în istorie și în actualitatea Județului Bistrița-Năsăud și a

Municipiului Bistrița”, organizat de Muzeul de istorie și Forumul Democrat German cu sprijinul

Primăriei Municipiului Bistrița;

2.2 Elaborarea unui proiect de înființare a unui Muzeu al minorităților etnice din zona Bistrița-

Năsăud posibil și util și din punct de vedere științific și turistic, ca un punct de plecare pentru a

cunoaște zona mai amănunțit;

2.3 Rolul și contribuția evreilor la dezvoltarea orașului Bistrita;

Obiectiv operațional III

Identificarea tradițiilor și obiceiurilor fiecărei minorități etnice stabilite în Județul Bistrița

- Năsăud, a manifestărilor cultural-artistice organizate în interiorul etniei sau în colaborare cu

majoritatea sau alte etnii cu diferite ocazii importante pentru comunitate. Folosirea rezultatelor

pentru punerea în valoare a fiecărei etnii dar și pentru creșterea integrării și coeziunii comunității

în vederea realizării unor obiective comune.

1. Identificarea și localizarea minorităților etnice, a personalităților și instituțiilor

reprezentative pentru fiecare etnie stabilită în Județul Bistrița - Năsăud pentru a avea surse de

informații cât mai variate;

2. Cunoașterea cât mai completă a posibilităților și dorințelor fiecărei minorități etnice de a

se manifesta și convinge pe ceilalti locuitori. Organizarea de activități cultural-artistice comune

și cu o anumită constanță și periodicitate cu posibilitatea transformării unora în tradiții locale.

Proiecte:

1.1 Înființarea unui comitet al minorităților etnice care să funcționeze în strânsă colaborare cu

Consiliul Județean, pentru soluționarea operativă a problemelor specifice și transmiterea către

autoritățile locale a diferitelor propuneri de îmbunătățire a vieții economice și sociale a întregii

comunități;

1.2 Stabilirea celor mai rapide și eficiente posibilități de mobilizare a membrilor minorităților

etnice și a majorității în vederea realizării unor activități de prezentare, de intercunoaștere mai

bună și de colaborare optimă în realizarea unor acțiuni comune în domeniile cultural, artistic sau

de bună gospodărire a acțiunilor comunității;

1.3 Festival al corurilor evreiești din România, la care să poată fi invitate grupuri din Europa

și Israel;

2.1 Realizarea unui Festival județean al minorităților etnice din Județul Bistrița - Năsăud, la

care pot participa și invitați din alte zone dar care se bazează în special pe activități cultural-

artistice pregătite în comun de membrii tuturor etniilor din localitate, excelent exercițiu de

intercunoaștere și colaborare;

2.2 Realizarea unui sondaj de opinie privind felul în care sunt privite și acceptate

minoritățile etnice în comunitate și părerea etnicilor minoritari despre majoritari, cu precizarea și

a unor doleanțe reciproce.

Obiectiv operațional IV

Valorificarea multiculturalității și diversității prin interferența culturală

1. Valorificarea beneficiilor conviețuirii într-o zonă profund și pozitiv multiculturală;

2. Cultivarea intercunoașterii și respectului reciproc, o prioritate permanentă.

Proiecte:

1.1 Valori ale diversității și multiculturalismului: facilități moderne de cunoaștere și

promovare a culturii și patrimoniului comunității maghiare din Județul Bistrița-Năsăud

1.2 Interferențe culturale bistrițene româno-germane;

2.1 O inițiativă de succes: schimbul de experiență între meșteșugari din etnii diferite. Profit și

renaștere a unor meserii pe cale de dispariție;

2.2 Legăturile minoritarilor cu țările-mamă, vizite reciproce private și oficiale;

2.3 Prezentarea comparativă a produselor culturale comune pentru a cunoaște influențele

culturale reciproce dintre majoritate și minoritate, dar și dintre minorități în ansamblul lor.

Obiectiv prioritar V

Necesitatea și posibilitățile integrării socio-economice a membrilor minorităților etnice din

Județul Bistrița – Năsăud.

1. Actualizarea și completarea cunoștințelor privind istoria comunităților etnice în Județul

Bistrița - Năsăud și Municipiul Bistrița: (minoritatea evreiască și minoritatea romă) a tuturor

minorităților, mai vechi sau mai noi;

2. Reintegrarea minorităților într-un mediu social tolerant și stimulativ.

Proiecte:

1.1 Realizarea și editarea unei cărți despre importanța și rolul expansiunii demografice a

fiecărei minorități în dezvoltarea orașului Bistrița;

1.2 Realizarea unui studiu sociologic privind evoluția demografică, socială și economică a

comunității rome din Județul Bistrița – Năsăud;

2.1 Realizarea unui complex educațional, sportiv și de promovare a valorilor etniei rome;

2.2 Mobilizarea de către comunitatea romă din județ a membrilor activi pentru realizarea

unor activități în sfera economicului, a activităților productive, care să valorifice și tradițiile și

experiența în diferite domenii;

2.3 Atragerea evreilor plecați din Județul Bistrița - Năsăud în Israel sau alte țări sau a

urmașilor a acestora pentru a iniția și deschide afaceri și a contribui la creșterea nivelului de trai

și, implicit, cultural al tuturor locuitorilor zonei.

FIȘE DE PROIECT

OBIECTIV OPERAŢIONAL I

1.1 Biblioteca Multiculturală Multimedia

Titlul proiectului: Înființarea Bibliotecii Multiculturale multimedia prin restaurarea și

consolidarea unui monument istoric

I Solicitant: APL Bistrița-Năsăud

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Județul Bistrița-Năsăud

III: Programul de finantare: POR 2014-2020, Axa prioritară 5 -Îmbunătăţirea mediului urban

şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, 5.1 Conservarea,

protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural

IV: Obiectivul general: Restaurarea și consolidarea unui monument istoric în vederea inființării

unei biblioteci multiculturale multimedia, contribuind la valorificarea patrimoniului cultural şi a

identităţii culturale, precum și la creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivul de

patrimoniu.

V: Obiectivele specifice:

- Restaurarea și consolidarea monumentului istoric în vederea inființării unei biblioteci

multiculturale multimedia;

- Dotarea monumentului istoric cu echipamente și instalații specifice;

- Activități de marketing și promovare turistică a monumentului restaurat, devenit

bibliotecă multiculturală multimedia.

VI: Activități:

1. Organizarea procedurilor de achizitie pentru lucrările, bunurile și serviciile din cadrul

proiectului și incheierea contractelor de lucrări, furnizare și servicii;

2. Realizarea lucrărilor de restaurare și consolidare a monumentuui istoric;

3. Dotarea monumentului restaurat în vederea schimbării destinației în bibliotecă

multiculturală multimedia;

4. Activități de promovare și marketing a bibliotecii multiculturale multimedia;

5. Managementul proiectului;

6. Informarea și publicitatea proiectului.

VII: Rezultatele proiectului:

- 1 monument istoric reabilitat și consolidat;

- mp suprafață restaurată și conservată a monumentului istoric;

- creșterea numărului preconizat de vizite cu aprox. 2000/an;

- o bibliotecă multiculturală multimedia înființată;

- dotarea bibliotecii cu echipamente și instalații specifice;

- o campanie de promovare și marketing a obiectivului restaurat.

VIII: Bugetul proiectului: 100.000 – 5.000.000 euro (10.000.000 euro obiectivele înscrise pe

lista UNESCO)

1.2 Evenimente de informare a publicului cu privire la efectele benefice ale diversităţii

multiculturale în Judeţul Bistriţa-Năsăud

Titlul proiectului: Evenimente de informare cu privire la efectele benefice ale diversității

multiculturale în Județul Bistrița-Năsăud

I: Organizator: APL-uri și ONG-uri din Județul Bistrița-Năsăud

II: Localizarea poiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Județul Bistrița-Năsăud

III: Finanțare: Consiliul Județean Bistrița-Năsăud

IV: Obiectivele:

- Organizarea unor evenimente de informare cu privire la efectele benefice ale diversităţii

multiculturale în Judeţul Bistriţa-Năsăud, găzduite de APL-uri din judeţ, în colaborare cu

ONG-uri.

- Evenimentele de informare vor avea ca participanţi persoane fizice şi juridice interesate

de tematica evenimentelor şi vor conţine o sesiune de prezentare şi discuţii libere, cu

întrebări şi răspunsuri.

V: Activități:

1. Organizarea evenimentelor de informare cu privire la efectele benefice ale diversității

multiculturale în Județul Bistrița-Năsăud.

2. Publicitatea și promovarea evenimentelor organizate.

3. Desfașurarea evenimentelor de informare a publicului.

VI: Rezultatele proiectului:

- Evenimente de informare cu privire la efectele benefice ale diversității multiculturale în

Județul Bistrița-Năsăud realizate;

- Constientizarea publicului cu privire la efectele benefice ale diversitătii multiculturale în

Județul Bistrița-Năsăud.

VII: Buget estimat/eveniment: 6.000 lei

2.1 Creşterea capacităţii comunităţii locale de a crea şi valoriza potenţialul cultural

Titlul proiectului: Valorizarea potențialului cultural prin artă spectacolului

I Solicitant: Instituție publică/ ONG care desfașoară activități culturale din Județul Bistrița-

Năsăud

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Județul Bistrița-Năsăud,

Municipiul Bistrița

III: Programul de finanțare: Finanțări nerambursabile – Administrația Fondului Cultural

Național – Proiecte culturale

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui eveniment cultural în Municipiul Bistrița din domeniile: teatru, muzică

și dans, care va promova diversitatea multiculturale și manifestările etniilor prin cultura și

artă.

- Promovarea diversității multiculturale din Municipiul Bistrița către publicul larg.

V: Activități:

1. Organizarea echipei care se va ocupa de buna desfășurare a evenimentului cultural.

2. Pregătirea spațiului și a dotărilor necesare derulării evenimentului cultural.

3. Selectarea participanților la evenimentul cultural organizat

4. Publicitatea evenimentului cultural

5. Desfășurarea evenimentului cultural

- 1 eveniment cultural privind promovarea diversității multiculturale din Municipiul

Bistrița realizat;

- promovarea evenimentului cultural către publicul larg

VII: Bugetul proiectului: Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 50.000

2.2 Concursuri de proiecte tematice în vederea obţinerii finanţării din fonduri private,

fonduri locale, guvernamentale sau europene

Titlul proiectului: Concurs de idei de proiecte care sprijină diversitatea multiculturală și oferă

sustenabilitate manifestărilor etniilor prin promovarea culturii și artei

I: Organizator: APL Bistrița-Năsăud

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Județul Bistrița-Năsăud

III: Finantare: APL Bistrița-Năsăud

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui concurs de idei de proiecte care vor avea ca tematica sprijinirea

diversității multiculturale și sustenabilitatea manifestărilor etniilor prin promovarea

culturii și artei.

- Proiectele selectate vor fi premiate de către APL și se vor dezvolta ulterior în vederea

obținerii unor finanțări din fonduri private, fonduri locale, guvernamentale sau europene.

V: Activități:

1.Organizarea concursului de idei de proiecte și publicarea pe site-ul oficial și la sediul APL-

2. Selectarea proiectelor câștigatoare și premierea elaboratorilor.

- 1 concurs de idei de proiecte care vor avea ca tematică sprijinirea diversității

multiculturale și sustenabilitatea manifestărilor etniilor prin promovarea culturii și artei

realizat;

- Premierea elaboratorilor proiectelor câștigătoare;

- Selectarea unui număr de proiecte care vor fi dezvoltate pentru finanțări.

VII: Buget estimat: 30.000 lei

2.3 Identificarea produselor culturale materiale sau imateriale care sunt comune

grupurilor etnice din judeţ (tipologii obiectuale, arhitecturale, muzicale, obiceiuri etc).

Titlul proiectului: Săptămâna produselor culturale comune aparținând grupurilor etnice din

Județul Bistrița-Năsăud

I: Organizator: Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud

II: Localizarea poiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Județul Bistrița-Năsăud,

Municipiul Bistrița

III: Finantare: Consiliul Județean Bistrița-Năsăud

IV: Obiectivele:

- Prezentarea către publicul larg a produselor culturale materiale și imateriale care sunt

comune grupurilor etnice din Județul Bistrița-Năsăud (tipologii obiectuale, arhitecturale,

muzicale, obiceiuri, etc), prin realizarea unei expoziții cu o durată de o săptămână, în

cadrul Complexului Muzeal Bistrța-Năsăud.

V: Activități:

1. Organizarea expoziției produselor culturale materiale și imateriale care sunt comune

grupurilor etnice din Județul Bistrița-Năsăud.

2. Publicitatea expoziției.

3. Desfășurarea expoziției pe o perioadă de o saptămână

- o expoziție a produselor culturale materiale și imateriale care sunt comune grupurilor

etnice din Județul Bistrița-Nasaud realizată;

- Informarea publicului larg cu privire la produsele culturale comune grupurilor etnice din

Județul Bistrița-Năsăud.

OBIECTIV OPERAŢIONAL II

1.1 Constituirea şi organizarea echipei pe tipuri de activităţi şi sarcini precise, astfel ca

activitatea de descoperire şi inventariere să se încheie în termen de un an

Titlul proiectului: Evoluţia şi viaţa minorităţilor din Bistriţa de-a lungul timpului – culegere

de informaţii şi documente relevante

I: Organizator: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud în colaborare cu Complexul Muzeal Bistriţa-

Năsăud şi o echipă formată din cercetători ştiinţifici şi cadre didactice, în sistem de voluntariat.

II: Localizarea poiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Judeţul Bistriţa-Năsăud

III: Finanţare: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud vor

pune la dispoziţia echipei de experţi toate informaţiile şi documentele necesare activităţii de

descoperire şi inventariere privind tema vizată, precum şi resursele materiale necesare în

derularea activităţilor

IV: Obiectivele:

- Inventarierea documentelor care cuprind informaţii privind evoluţia şi viaţa minorităţilor

din Bistriţa de-a lungul timpului;

- Realizarea unei arhive care va putea fi accesată de persoanele şi instituţiile interesate.

V: Activităţi:

1. Organizarea echipei de experţi care vor contribui la strângerea informaţiilor şi

documentelor relevante pentru realizarea arhivei privind evoluţia şi viaţa minorităţilor

din Bistriţa de-a lungul timpului;

2. Selectarea documentelor şi informaţiilor relevante pentu tema în cauză de către

echipă formată din experţi;

3. Realizarea arhivei ce va cuprinde documente privind evoluţia şi viaţa minorităţilor

din Bistriţa de-a lungul timpului.

- O arhivă care va conţine documente şi informaţii despre evoluţia şi viaţa minorităţilor din

Bistriţa de-a lungul timpului;

- Accesul facil la informaţiile arhivate de către instituţiile şi persoanele interesate de acest

subiect.

1.2 Elaborarea unui document riguros ştiinţific în legătură cu activitatea desfăşurată şi

descoperirile făcute. Realizarea unui material ştiinţific care să prezinte individualizat fiecare

etnie importantă, cu elementele sale caracteristice.

Titlul proiectului: Caracteristicile şi diversitatea culturală ale etniilor din zona Bistriţa-

Năsăud

I Solicitant: Instituţie publică/ ONG care derulează proiecte editoriale din Judeţul Bistriţa-

Năsăud

II: Localizarea poiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Judeţul Bistriţa-Năsăud,

Municipiul Bistriţa

III: Programul de finanţare: Finanţări nerambursabile – Administraţia Fondului Cultural

Naţional – Proiecte editoriale

IV: Obiectivele:

- Elaborarea unui document ştiinţific în care se vor prezenta etniile din regiunea Bistriţa-

Năsăud: informaţii istorice, diversitatea culturală, elementele caracteristice ale fiecărei

etnii prezente în această regiune. Acest document ştiinţific va conţine istoria minorităţii

maghiare din Bistriţa, aportul la patrimoniul construit şi la viaţa culturală, sub egida

„Aportul cultural al comunităţii maghiare pentru Bistriţa”. Informaţii similare se vor

regăsi şi pentru celelalte etnii din regiunea Bistriţa-Năsăud.

- Realizarea unei publicaţii culturale pe baza documentului ştiinţific realizat.

V: Activităţi:

1. Organizarea echipei de specialişti pentru culegerea informaţiilor necesare elaborării

documentului ştiinţific (istorici, lingvişti, etc.);

2. Selectarea informaţiilor necesare elaborării documentului ştiinţific;

3. Elaborarea documentului ştiinţific;

4. Publicarea documentului realizat;

5. Publicitatea documentului ştiinţific realizat.

- 1 document ştiinţific publicat cu privire la diversitatea culturală şi etniile din regiunea

Bistriţa-Năsăud;

- promovarea document ştiinţific publicat.

2.1 Simpozion: “Locul şi rolul saşilor în istorie şi în actualitatea Judeţului Bistriţa-Năsăud şi

a Municipiului Bistriţa”, organizat de Muzeul de Istorie şi Forumul Democrat German cu

sprijinul Primăriei Municipiului Bistriţa

Titlul proiectului: “Locul şi rolul saşilor în istorie şi în actualitatea Judeţului Bistriţa-Năsăud

şi a Municipiului Bistriţa”

I: Organizator: Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud în colaborare cu Forumul Democrat

German

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Judeţul Bistriţa-Năsăud,

III: Finanţare: Primăria Municipiului Bistriţa.

IV: Obiectivele:

- O mai bună cunoaştere a istoriei saşilor din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi Municipiul Bistriţa

şi a contribuţiei acestora la dezvoltarea culturală din zonă;

- Promovarea efectelor benefice aduse de minoritatea saşilor de-a lungul timpului în

Judeţul Bistriţa-Năsăud şi Municipiul Bistriţa.

V: Activităţi:

1. Organizarea unui simpozion care va avea ca tema rolul saşilor în istoria şi actualitatea

Judeţul Bistriţa-Năsăud şi Municipiul Bistriţa;

2. Promovarea simpozionului către publicul larg;

3. Realizarea unor materiale de informare care vor conţine câteva idei principale şi

informaţii privind impactul minorităţii saşilor asupra comunităţilor din Judeţul

Bistriţa-Năsăud şi Municipiul Bistriţa, materiale care vor fi distribuite în cadrul

simpozionului şi se vor pune la dispoziţia pentru persoanelor interesate atât în cadrul

Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud cât şi la sediul Forumului Democrat German.

- Un simpozion având ca temă “Locul şi rolul saşilor în istorie şi în actualitatea Judeţului

Bistriţa-Năsăud şi a Municipiului Bistriţa” organizat;

- Conştientizarea publicului privind impactul minorităţii saşilor asupra comunităţilor din

Judeţul Bistriţa-Năsăud şi Municipiul Bistriţa.

2.2 Elaborarea unui proiect de înfiinţare a unui Muzeu al minorităţilor etnice din zona

Bistriţa-Năsăud posibil şi util şi din punct de vedere ştiinţific şi turistic, ca un punct de plecare

pentru a cunoaşte zona mai amănunţit.

Titlul proiectului: Restaurarea şi consolidarea monumentului istoric din Bistriţa-Năsăud în

vederea înfiinţării unui Muzeu al minorităţilor etnice

I Solicitant: APL Bistriţa-Năsăud

III: Programul de finanţare: POR 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban

şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, 5.1 Conservarea,

protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural

IV: Obiectivul general: Restaurarea şi consolidarea monumentului istoric în vederea înfiinţării

unui muzeu al minorităţilor etnice din zonă, contribuind la valorificarea patrimoniului cultural şi

a identităţii culturale, precum şi la creşterea numărului preconizat de vizite la obiectivul de

patrimoniu.

- Restaurarea şi consolidarea monumentului istoric în vederea înfiinţării unui muzeu al

minoritarilor etnice;

- Dotarea monumentului istoric cu instalaţii şi echipamente pentru asigurarea condiţiilor de

climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie, precum şi dotări privind expunerea obiectelor

din cadrul muzeului;

- Amenajarea unei săli din muzeul minorităţilor etnice, în vederea realizării unor expoziţii

şi work-shopuri ale comunităţii maghiare;

- Activităţi de marketing şi promovare turistică a monumentului restaurat, devenit muzeu

al minorităților etnice.

VI: Activităţi:

1. Organizarea procedurilor de achiziţie pentru lucrările, bunurile şi serviciile din cadrul

proiectului şi încheierea contractelor de lucrări, furnizare şi servicii.

2. Realizarea lucrărilor de restaurare şi consolidare a monumentuui istoric.

3. Dotarea monumentului restaurat în vederea schimbării destinaţiei în muzeu al

minorităților etnice.

4. Amenajarea unei săli din muzeul minorităţilor etnice, în vederea realizării unor expoziţii

şi work-shopuri ale comunităţii maghiare

5. Activităţi de promovare şi marketing a muzeului minorităţilor etnice.

6. Managementul proiectului

7. Informarea şi publicitatea proiectului

- un monument istoric reabilitat şi consolidat;

- mp suprafaţa restaurată şi conservată a monumentului istoric;

- creşterea numărului preconizat de vizite cu aprox. 3000/an;

- un muzeu al minorităţilor etnice înfiinţat;

- dotarea muzeului cu echipamente şi instalaţii specifice;

- o sală amenajată în vederea organizării unor expoziţii şi work-shopuri ale comunităţii

maghiare;

- o campanie de promovare și marketing a obiectivului restaurat.

VIII: Bugetul proiectului: 100.000 – 5.000.000 euro (10.000.000 euro obiectivele înscrise pe

lista UNESCO.

2.3 Rolul şi contribuţia evreilor la dezvoltarea Municipiului Bistrița

Titlul proiectului: Rolul şi contribuţia evreilor la dezvoltarea Municipiului Bistrița

Năsăud

IV: Obiectivele:

- Culegerea de informaţii şi documente privind istoria evreilor şi a monumentelor evreieşti

din Municipiul Bistriţa;

- Realizarea unei publicaţii culturale privind importanţa evreilor în dezvoltarea

Municipiului Bistriţa;

- Promovarea către publicul larg a publicaţiei culturale în vederea conştientizării

importanţei minorităţii evreieşti în dezvoltarea Municipiului Bistriţa.

V: Activităţi:

1. Organizarea echipei de specialişti pentru culegerea informaţiilor necesare elaborării

documentului ştiinţific (istorici, arhitecţi, lingvişti, etc.);

2. Selectarea informaţiilor necesare elaborării documentului ştiinţific;

3. Elaborarea documentului ştiinţific;

4. Publicarea documentului realizat;

5. Publicitatea documentului ştiinţific realizat

- 1 document ştiinţific publicat cu privire la importanţa evreilor în dezvoltarea

Municipiului Bistriţa;

- promovarea documentului ştiinţific publicat

OBIECTIV OPERAŢIONAL III

1.1 Înfiinţarea unui comitet al minorităţilor etnice care să funcţioneze în strânsă

colaborare cu Consiliul Judeţean, pentru soluţionarea operativă a problemelor specifice şi

transmiterea spre autorităţile locale a diferitelor propuneri de îmbunătăţire a vieţii economice

şi sociale a întregii comunităţi.

Titlul proiectului: “Comitetul minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud”

I: Organizator: Grupare a minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud

III: Finanţare: Sponsorizări/alte surse atrase.

IV: Obiectivele:

- organizarea unui comitet al minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud;

- Implicarea comitetului minorităţilor etnice în problemele economice şi sociale ale

comunităţii, prin colaborarea cu Consiliul Judeţean;

- Crearea unei strânse legături între comitetul minorităţilor etnice şi Consiliul Judeţean în

vederea elaborării de propuneri pentru soluţionarea diverselor probleme economice şi

sociale ale întregii comunităţi.

V: Activităţi:

1. Înfiinţarea comitetului minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud;

2. Crearea unui program de activităţi şi proiecte structurat pe domenii de interes;

3. Promovarea propunerilor de îmbunătăţire a vieţii economice şi sociale a întregii

comunităţi către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

- Un comitet al minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud înfiinţat;

- Propuneri şi proiecte privind viaţa economică şi socială, din punctul de vedere al

minorităţilor etnice, aduse la cunoştinţa instituţiilor care au putere de decizie;

- O reprezentare mai adecvată şi profesionistă a minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-

Năsăud

1.2 Stabilirea posibilităţilor cele mai rapide şi eficiente de mobilizarea a membrilor

minorităţilor etnice şi a majorităţii în vederea realizării unor activităţi de prezentare, de

intercunoaştere mai bună şi de colaborare optimă în realizarea unor acţiuni comune în

domeniile cultural, artistic sau de bună gospodărire a treburilor comunităţii

Titlul proiectului: “Întâlniri de lucru între reprezentanţii Municipiului Bistriţa şi

organizaţiile minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud”

I: Organizator: Primăria Municipiului Bistriţa

III: Finanţare: Primăria Municipiului Bistriţa.

IV: Obiectivele:

- Mobilizarea membrilor minorităţilor etnice prin reprezentanţii organizaţiilor minorităţilor

şi a reprezentanţilor Municipiului Bistriţa pentru organizarea unor şedinţe de lucru în care

se vor consolida relaţiile dintre reprezentanţii organizaţiilor minorităţilor şi se vor

dezvolta relaţiile de colaborare pentru realizarea unor acţiuni comune în domeniile

cultural, artistic şi de bună gospodărie a treburilor comunităţii;

- Dezvoltarea unor idei privind organizarea de evenimente culturale şi artistice care să

cuprindă toate etniile existente în Judeţul Bistriţa-Năsăud;

- Realizarea unor planuri de acţiune care vor viza o mai bună reprezentare a minorităţilor

din zonă şi o promovare a valorilor etnice diversificate, acţiuni care vor fi sprijinite de

Primăria Municipiului Bistriţa.

V: Activităţi:

1. Realizarea unor şedinţe de lucru la care vor participa reprezentanţii organizaţiilor

minorităţilor şi reprezentanţii Municipiului Bistriţa, care vor avea ca rezultat un program

de acţiuni care se vor pune în practică cu ajutorul Primăriei Bistriţa, acţiuni care vor viza

domeniile cultural, artistic şi de bună gospodărie a treburilor comunităţii;

2. Punerea în aplicare a programului de acţiuni realizat;

3. Promovarea programului de acţiuni realizat în vederea implicării şi a altor persoane sau

instituţii interesate în punerea în practică a acţiunilor propuse

- Şedinţe de lucru organizate de Primăria Municipiului Bistriţa;

- Plan de acţiuni elaborat care va viza domeniile cultural, artistic şi de bună gospodărie a

treburilor comunităţi

1.1 Festival al corurilor evreieşti din România la care pot fi invitate grupuri din Europa şi

Israel

Titlul proiectului: Festivalul corurilor evreieşti din România

I Solicitant: Instituţie publică/ ONG care desfăşoară activităţi culturale din Judeţul Bistriţa-

Năsăud

Naţional – Proiecte culturale

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui festival al corurilor evreieşti în Municipiul Bistriţa în care vor fi

invitate şi grupuri din Europa şi Israel;

- Promovarea activităţii corurilor evreieşti către publicul larg;

- Consolidarea legăturilor între grupările evreieşti din România, Europa şi Israel.

V: Activităţi:

1. Organizarea echipei care se va ocupa de bună desfăşurare a evenimentului cultural;

2. Pregătirea spaţiului şi a dotărilor necesare derulării evenimentului cultural;

3. Selectarea corurilor participante la festival;

4. Publicitatea festivalului corurilor evreieşti;

5. Desfăşurarea festivalului

VI: Rezultate proiectului:

- 1 festival al corurilor evreieşti realizat;

- promovarea corurilor evreieşti către publicul larg;

- consolidarea relaţiilor între grupările evreieşti din România, Europa şi Israel

2.1 Realizarea unui Festival judeţean al minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa - Năsăud,

la care pot participa şi invitaţi din alte zone dar care de bazează în special pe activităţi

cultural-artistice pregătite în comun de membrii tuturor etniilor din localitate, excelent

exerciţiu de intercunoaştere şi colaborare

Titlul proiectului: Festivalul minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud

I Solicitant: Instituţie publică/ ONG care desfăşoară activităţi culturale din Judeţul Bistriţa-

Năsăud

Naţional – Proiecte culturale

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui festival al minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud în domeniile

artelor vizuale (pictură, sculptură, grafică, arte decorative, fotografie, video-art, instalaţii,

ceramică, animaţie, colaj, film experimental şi de animaţie, artă textilă, tehnici mixte, noi

media, design, arhitectură, proiecte curatoriale) şi artele spectacolului (teatru, muzică şi

dans).

- Promovarea culturii minorităţilor din Judeţul Bistriţa-Năsăud către publicul larg;

- Consolidarea legăturilor între grupările minorităţilor aflate în Judeţul Bistriţa-Năsăud şi

dezvoltarea unor noi colaborări.

V: Activităţi:

1. Organizarea echipei care se va ocupa de bună desfăşurare a evenimentului cultural

2. Pregătirea spaţiului şi a dotărilor necesare derulării evenimentului cultural

3. Selectarea participanţilor la festival

4. Publicitatea festivalului

5. Desfăşurarea festivalului

- 1 festival al minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud realizat;

- promovarea culturii minorităţilor din Judeţul Bistriţa-Năsăud către publicul larg

- consolidarea relaţiilor între grupările minorităţilor aflate în Judeţul Bistriţa-Năsăud şi

dezvoltarea unor noi colaborări

2.2 Realizarea unui sondaj de opinie privind felul în care sunt privite şi acceptate

minorităţile etnice în comunitate şi părerea etnicilor minoritari despre majoritari, cu

precizarea şi a unor doleanţe reciproce.

Titlul proiectului: Sondaj de opinie privind poziţia minorităţilor etnice în comunitate

I Solicitant: Primăria Municipiului Bistriţa

III: Finanţare: Bugetul local

IV: Obiectivele:

- contractarea unor servicii privind realizarea unui studiu ce va conţine un sondaj de opinie

privind felul în care sunt privite şi acceptate minorităţile etnice în comunitate şi părerea

etnicilor minoritari despre majoritari, cu precizarea şi a unor doleanţe reciproce.

- Folosirea informaţiilor rezultate în urma organizării sondajului de opinie de către

reprezentanţii Municipiului Bistriţa, în vederea îmbunatăţirii modului de administrare a

municipiului şi identificarea unor eventuale probleme legate de convieţuirea minoritarilor

cu populaţia majoritară;

- Găsirea de soluţii pentru eventualele probleme identificate în urma sondajului de opinie.

V: Activităţi:

1. Contractarea serviciilor de realizare a unui studiu ce va conţine un sondaj de opinie

privind felul în care sunt privite şi acceptate minorităţile etnice în comunitate şi

părerea etnicilor minoritari despre majoritari, cu precizarea şi a unor doleanţe

reciproce.

2. Recepţia raportului privind sondajul de opinie.

3. Punerea în aplicare a unor acţiuni necesare în urma rezultatelor sondajului de opinie.

- 1 sondaj de opinie realizat;

- Planificarea unor acţiuni necesare în baza rezultatelor sondajului de opinie.

OBIECTIV PRIORITAR IV

1.1 Valori ale diversităţii şi multiculturalismului: facilităţi moderne de cunoaştere şi

promovare a culturii şi patrimoniului comunităţii maghiare din Judeţul Bistriţa-Năsăud

Titlul proiectului: Investiţii pentru restaurarea şi conservarea moştenirii de interes local din

patrimoniul comunităţii maghiare

I Solicitant: ONG-uri/Unităţi de cult/Comune din Judeţul Bistriţa-Năsăud

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Judeţul Bistriţa-Năsăud

III: Programul de finanţare: PNDR, Submăsura 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea

patrimoniului cultural

IV: Obiectivele:

- Restaurarea şi conservarea patrimoniului de interes local;

- Punerea în valoare a moştenirii culturale locale şi promovarea turismului rural,

conducând la creşterea nivelului de trăi în zonele rurale.

V: Activităţi:

proiectului şi încheierea contractelor de lucrări, furnizare şi servicii;

2. Realizarea lucrărilor de restaurare şi conservare a clădirii/monumentului din patrimoniul

cultural de interes local;

3. Dotarea clădirii/monumentului restaurat şi conservat;

4. Managementul proiectului;

5. Informarea şi publicitatea proiectului.

- 1 clădire/monument restaurat şi conservat;

- promovarea culturii şi patrimoniului comunităţii maghiare, prin clădirea/monumentul

restaurat şi conservat;

- promovarea turismului rural şi creşterea nivelului de trăi în zonele rurale.

VII: Bugetul proiectului:

- Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Sub‐Măsuri va fi 100% din

totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de

venit şi nu va depăşi 500.000 euro;

- Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi 80% din totalul

cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit şi nu va depăşi 200.000 euro.

1.2 Interferenţe culturale bistriţene româno-germane

Titlul proiectului: “Workshop privind interferenţele culturale bistriţene romano-germane”

I: Solicitant: Primăria Municipiului Bistriţa

III: Finanţare: Bugetul local.

IV: Obiectivele:

- Realizarea unui workshop la care vor participa experţi în domeniul culturii, membrii ai

societăţii civile interesaţi de domeniul vizat, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor

minorităţilor germane;

- Rezultatele workshop-ului privind interferenţele culturale bistriţene romano-germane vor

fi prezentate într-o broşură care se va distribui către sediul Primăriei Municipiului

Bistriţa, la sediul organizaţiilor minorităţilor germane şi în cadrul Complexului Muzeal

Bistriţa-Năsăud.

V: Activităţi:

1. Contractarea serviciilor de realizare a unui workshop privind interferenţele culturale

bistriţene romano-germane;

2. Recepţia serviciilor de realizare a workshop-ului şi a broşurii realizate în urma

prestării serviciilor;

3. Promovarea interferenţelor culturale bistriţene romano-germane prin broşurile

distribuite în punctele de interes din Municipiul Bistriţa.

- 1 workshop privind interferenţele culturale bistriţene romano-germane realizat;

- Broşuri care vor promova interferenţele culturale bistriţene romano-germane distribuite

2.1 O iniţiativă de succes: schimbul de experienţă între meşteşugari din etnii diferite. Profit şi

renaştere a unor meserii pe cale de dispariţie

Titlul proiectului: “Festivalul meşteşugarilor minorităţilor din Judeţul Bistriţa-Năsăud”

I: Organizator: APL-uri din Judeţul Bistriţa-Năsăud

IV: Obiectivele:

- Realizarea unui festival la care vor participa meşteşugari din Judeţul Bistriţa-Năsăud, de

etnii diferite;

- Schimbul de experienţă între meşteşugarii participanţi la festival;

- Promovarea produselor meşteşugăreşti ale minorităţilor etnice către publicul interesat.

V: Activităţi:

1. Organizarea unui festival al meşteşugarilor aparţinând minorităţilor etnice din Judeţul

Bistriţa-Năsăud;

2. Promovarea evenimentului prin diverse canale de publicitate.

- 1 festival al meşteşugarilor aparţinând minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud

realizat;

- Promovarea produselor realizate de meşteşugarii participanţi la festival;

- Schimbul de experienţă şi de cunoştinţe între etniile participante la festival.

2.2 Legăturile minoritarilor cu ţările-mamă, vizite reciproce private și oficiale

Titlul proiectului: “Legăturile minoritarilor cu ţările-mamă, vizite reciproce private și

oficiale”

I: Organizator: APL-uri din Judeţul Bistriţa-Năsăud în colaborare cu oraşele înfrăţite din

Germania şi Ungaria

IV: Obiectivele:

- Vizite reciproce private şi oficiale între reprezentanţii APL-urilor din Judeţul Bistriţa-

Năsăud şi reprezentanţii oraşelor înfrăţite din Germania şi Ungaria, cu participarea unor

membrii ai organizaţiilor minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi a unor mici

întreprinzători aparţinând etniilor menţionate;

- Schimbul de experienţă şi consolidarea legăturilor, atât din punct de vedere social şi

cultural, cât şi din punct de vedere economic.

V: Activităţi:

1. Organizarea unor vizite reciproce între reprezentanţii APL-urilor din Judeţul Bistriţa-

Năsăud şi reprezentanţii oraşelor înfrăţite din Germania şi Ungaria, cu participarea

unor membrii ai organizaţiilor minorităţilor etnice din judeţul Bistriţa-Năsăud şi a

unor mici întreprinzători aparţinând etniilor menţionate;

2. Consolidarea relaţiilor culturale, sociale şi economice între minorităţile din Judeţul

Bistrița-Năsăud şi membrii țărilor- mamă.

- Vizite reciproce private şi oficiale realizate între reprezentanţii APL-urilor din Judeţul

Bistriţa-Năsăud şi reprezentanţii oraşelor înfrăţite din Germania şi Ungaria, cu

participarea unor membrii ai organizaţiilor minorităţilor etnice din Judeţul Bistriţa-

Năsăud şi a unor mici întreprinzători aparţinând etniilor menţionate;

- Consolidarea relaţiilor sociale, culturale şi economice între participanţi

2.3 Prezentarea comparativă a produselor culturale comune pentru a cunoaşte influenţele

culturale reciproce dintre majoritate şi minoritate, dar şi dintre minorităţi în ansamblul lor

Titlul proiectului: “Ateliere de lucru cu prezentare comparativă a produselor culturale

comune dintre majoritate şi minoritatea din Judeţul Bistriţa-Năsăud, precum şi identificarea

influenţelor culturale reciproce”

I: Organizator: Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud

III: Finanţare: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

IV: Obiectivele:

- Realizarea unor ateliere de lucru în care vor fi pezentate produsele culturale ale etniilor

minoritare şi ale băştinaşilor din Judeţul Bistriţa-Năsăud, cu identificarea influenţelor

reciproce;

- Promovarea produselor culturale ale etniilor minoritare şi ale băştinaşilor din Judeţul

Bistriţa-Năsăud către publicul interesat.

V: Activităţi:

1. Organizarea unor ateliere de lucru cu prezentarea produselor culturale ale etniilor

minoritare şi ale băştinaşilor din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi identificarea influenţelor

reciproce;

2. Promovarea evenimentului prin diverse canale de publicitate.

- Ateliere de lucru cu prezentarea produselor culturale ale etniilor minoritare şi ale

băştinaşilor din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi identificarea influenţelor reciproce realizate;

- Promovarea produselor realizate de etniilor minoritare şi de băştinaşii din Judeţul

Bistriţa-Năsăud;

- Identificarea influenţelor reciproce în produsele culturale.

OBIECTIV PRIORITAR V

1.1 Realizarea şi editarea unei cărţi despre importanţa şi rolul expansiunii demografice a

fiecărei minorităţi în dezvoltarea Municipiului Bistriţa

Titlul proiectului: Rolul expansiunii demografice şi importanța minorităţilor în dezvoltarea

Municipiului Bistriţa

Năsăud

IV: Obiectivele:

- Elaborarea unui cărţi cu privire la importanţa minorităţilor în dezvoltarea Municipiul

Bistriţa şi rolul acestora în expansiunea demografică;

- Publicarea cărţii realizate.

V: Activităţi:

1. Organizarea echipei de specialişti pentru culegerea informaţiilor necesare elaborării cărţii

cu privire la importanţa minorităţilor în dezvoltarea Municipiul Bistriţa şi rolul acestora

în expansiunea demografică (istorici, sociologi, etc.);

2. Selectarea informaţiilor necesare cărţii;

3. Elaborarea cărţii;

4. Publicarea cărţii realizate;

5. Publicitatea cărţii realizate.

- o carte publicată cu privire la importanţa minorităţilor în dezvoltarea Municipiului

Bistriţa şi rolul acestora în expansiunea demografică;

- promovarea cărţii publicate.

1.2 Realizarea unui studiu sociologic privind evoluţia demografică, socială şi economică a

comunităţii rome din Judeţul Bistriţa – Năsăud

Titlul proiectului: Studiu sociologic privind evoluţia demografică, socială şi economică a

comunităţii rome din Judeţul Bistriţa – Năsăud

I Solicitant: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud

II: Localizarea poiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Judeţul Bistriţa-Năsăud

III: Finanţare: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud

IV: Obiectivele:

- Realizarea unui studiu sociologic cu informaţii privind evoluţia demografică, socială şi

economică a comunităţii rome din Judeţul Bistriţa – Năsăud;

- O viziune clară asupra evoluţiei comunităţii rome din Judeţul Bistriţa – Năsăud;

- Găsirea de soluţii pentru eventualele probleme identificate în urma studiului.

V: Activităţi:

1. Contractarea serviciilor de realizare a unui studiu sociologic cu informaţii privind

evoluţia demografică, socială şi economică a comunităţii rome din Judeţul Bistriţa –

Năsăud.

2. Recepţia raportului privind studiul realizat.

3. Punerea în aplicare a unor acţiuni necesare în urma rezultatelor studiului realizat.

- 1 studiu sociologic cu informaţii privind evoluţia demografică, socială şi economică a

comunităţii rome din Judeţul Bistriţa – Năsăud realizat;

- Planificarea unor acţiuni necesare în baza rezultatelor studiului realizat

VII: Bugetul estimat: 38.500 lei

2.1 Realizarea unui complex educaţional, sportiv şi de promovare a valorilor etniei rome

Titlul proiectului: Înfiinţarea unui complex educaţional, sportiv şi de promovare a valorilor

etnice rome cu scopul de a extinde serviciile publice de bază

I Solicitant: APL Municipiul Bistriţa

III: Programul de finanţare: POR 2014-2020, Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane

durabile, Domeniul major de intervenţie - 4.3. Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică,

economică şi socială a comunităţilor defavorizate din regiunile urbane şi rurale.

IV: Obiectivul general: Construcţia/reabilitarea/modernizarea clădirii destinate utilizării publice

şi dotarea acesteia cu echipamente specifice, pentru înfiinţarea unui complex educaţional, sportiv

şi de promovare a valorilor etnice rome, care va contribui la promovarea incluziunii sociale a

populaţiei aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială.

- Construcţia/reabilitarea/modernizarea clădirii destinate utilizării publice în vederea

înfiinţării unui complex educaţional, sportiv şi de promovare a valorilor etnice rome;

- Dotarea clădirii cu echipamente specifice derulării activităţilor propuse (educaţionale,

sportive şi de prmovare a valorilor etnice).

VI: Activităţi:

proiectului şi încheierea contractelor de lucrări, furnizare şi servicii.

2. Realizarea lucrărilor de construcţie/reabilitare/modernizare a complexului educaţional,

sportiv şi de promovare a valorilor etnice rome.

3. Dotarea clădirii cu echipamente specifice derulării activităţilor propuse.

4. Managementul proiectului

5. Informarea şi publicitatea proiectului

- nr. persoane care trăiesc în zonele cu intervenţii în regenerarea fizică, economică şi

socială a comunităţilor marginalizate din Municipiul Bistriţa care vor beneficia de

complexul înfiinţat;

- mp construiţi/reabilitaţi/modernizaţi a clădirii publice din Municipiul Bistriţa;

dotarea complexului cu echipamente specifice

VIII: Bugetul proiectului:

- Valoare minimă eligibilă 100 000 euro

- Valoare totală a proiectului: 5 mil euro

2.2 Mobilizarea de către comunitatea romă din judeţ a membrilor activi pentru realizarea

unor activităţi în sfera economicului, a activităţilor productive, care să valorifice şi tradiţiile şi

experienţa în diferite domenii

Titlul proiectului: “Mobilizarea membrilor activi de etnie romă pentru realizarea unor

activităţi productive care să valorifice tradiţiile şi experienţa în diferite domenii”

I: Organizator: Organizaţii ale comunităţii rome din Judeţul Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu

APL-uri din Judeţul Bistriţa-Năsăud

IV: Obiectivele:

- Mobilizarea şi încurajarea membrilor activi de etnie romă pentru realizarea unor activităţi

productive care să valorifice tradiţiile şi experienţa în diferite domenii.

- Asistenţă pentru membrii activi de etnie romă în dezvoltarea unor activităţi productive.

- Asistenţă pentru înfiinţarea unor entităţi juridice pentru desfăşurarea activităţilor

productive, precum şi punerea la dispoziţie a unor spaţii necesare desfăşurării activităţilor

şi a minimului de echipamente necesare.

V: Activităţi:

1. Selectarea unui număr de membrii activi de etnie romă pentru realizarea unor

activităţi productive care să valorifice tradiţiile şi experienţa în diferite domenii.

2. Acordarea de asistenţă pentru înfiinţarea unor entităţi juridice pentru desfăşurarea

activităţilor productive.

3. Punerea la dispoziţie a unor spaţii necesare desfăşurării activităţilor şi a minimului de

echipamente necesare în procesul de producţie.

VI: Rezultate proiectului:

- Membrii activi de etnie romă asistaţi în dezoltarea unor activităţi productive;

- Valorificarea tradiţiilor rome prin activităţi productive specifice;

- Susţinerea şi promovarea unei minorităţi etnice defavorizate prin activităţi productive

specifice etniei

VII: Bugetul estimat: 29.000 lei

2.3 Atragerea evreilor plecaţi din Judeţul Bistriţa - Năsăud în Israel sau alte ţări sau a

urmaşilor a acestora pentru a iniţia şi deschide afaceri şi a contribui la creşterea nivelului de

trai şi, implicit, cultural al tuturor locuitorilor zonei.

Titlul proiectului: “Subvenţii pentru iniţierea şi deschiderea de afaceri de către evreii plecaţi

din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi a urmaşilor acestora”

I: Organizator: APL-uri din Judeţul Bistriţa-Năsăud

IV: Obiectivele:

- Încurajarea evreilor plecaţi din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi a urmaşilor acestora să se

întoarcă înapoi şi să dezvolte mici afaceri, prin acordarea de subvenţii pentru startup-uri.

- Creşterea nivelului de trăi şi, implicit, cultural al tuturor locuitorilor zonei.

- Promovarea programului de subvenţii prin intermediul instituţiilor partenere şi a

organizaţiilor etniilor evreieşti.

V: Activităţi:

1. Realizarea unui program de acordare de subvenţii pentru iniţierea şi deschiderea de

afaceri de către evreii plecaţi din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi a urmaşilor acestora.

2. Acordarea de subvenţii în baza metodologiei realizate de acordare a subvenţiilor.

- 1 program de acordare de subvenţii pentru iniţierea şi deschiderea de afaceri de către

evreii plecaţi din Judeţul Bistriţa-Năsăud şi a urmaşilor acestora realizat;

- Creşterea nivelului de trăi şi implicit, cultural al tuturor locuitorilor zonei

- Un exemplu pentru toate instituţiile publice de dinamizare a pieţei economice şi de

susţinere a minorităţilor etnice

VII: Bugetul estimativ: 75.000 lei.

Bibliografie/Surse de informații

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=14280 strategia de dezvoltare a

județului bsitrita năsăud pentru perioada 2014-2020

http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/230C6C9D45A0B85AC225798A003F4A

A5/$FIL

E/REZUMAT.pdf

http://www.portalbn.ro/primarii/beclean/Lists/Programe%20si%20strategii%20proprii/Strategie

%20dezvoltare%20Beclean%202014%20-%202020.pdf

http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/All/FF03EE32A876CA72C225798A003

F5716/$FILE/strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20a%20municipiului%20bistrita.pdf

http://www.primarianasaud.ro/Strategie_Nasaud.pdf

Centrul Cultural Municipal "George Coşbuc" Bistriţa

www.ccm-bistrita.ro/

Evenimente - Centrul Cultural Municipal "George Coşbuc...

www.ccm-bistrita.ro/sectiune.php?id=200103

Centrul Judeţean pentru Cultura Bistriţa-Năsăud

www.cjcbn.ro

Bistriţa culturală - informaţii culturale din Oraşul Bistriţa

www.bistritaculturala.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistrița

societateadeconcerte.org/

www.bistritanews.ro

www.inbistrita.ro/utile/evenimente_culturale.php

www.mesagerul.ro/.../duelul-viorilor-la-sinagoga-centrul-multicultural

www.bistritza.ro/info-bistrita/393-cultura-bistrita-nasaud.html

www.hotnews.ro/stiri-cultura-17532474-serbarile-bistritei-medievale-27-29 iulie2015

www.modernism.ro/2013/08/19/sinagoga-din-bistrita/

forumbistrita.ro/ro/home

cetăţeanul.net/tag/bistriţa/

www.iconcert.ro/tag/festivaluri-bistrita

www.partidaromilor.ro

www.undp.ro/.../Economia_Sociala_si_Comunitatile_de_Romi

https://www.facebook.com/Ansamblul-Traditional-Rom-Voinţa-Cetate

Rapoarte ale Primarului 2010 – 2014

Pagina de - diversitate-multiculturala.ro · Manager proiect Daniela DURDUC Expert în Consultant...

Documents

PROGRAMA aptitudini în vederea ob ii de ... - ceccar-neamt.ro · 1 PROGRAMA aferentă examenului de aptitudini în vederea obținerii calității de expert contabil, sesiunea aprilie

1. INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ ŞI SISTEME EXPERT ÎN … · 2017-12-18 · 1 1. INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ ŞI SISTEME EXPERT ÎN MANAGEMENT În contextul noului mediu economic, utilizarea

Anunţ expert judiciar expert judiciar... · 2012-10-24 · h) certificatul de cazier judiciar, în original, aflat în termenul de valabilitate. Dacä acesta este emis în altä

VAFICELMAI LUNGCONCEDIU” · Cum evoluează pensia medie în raport cu salariul mediu (%) Sursa: Studiu Expert Forum - CINE VA MAI PLĂTI PENSIILE “DECREŢEILOR” ÎN 2030? Situaţia

Psihologia comportamentului elevilor în mediul on-lineLa acest seminar - Psihologia comportamentului elevilor în mediul on-line - doamna Mădălina Cocoșatu, expert bune practici,

portal.just.roportal.just.ro/39/Documents/Concursuri/09.12.2014/hot contestatii 4644.pdf · expert contabil 3 ani ( 12.2009-12.2013), în timp ce în contestatie spune cä a avut

· Sisteme expert în energeticä Aplicatii ale inteligentei artificiale în managementul energiei Calitatea energiei electrice Universitatea Tehnicä din Cluj-Napoca, Facultatea

Ocupaţia: EXPERT ÎN SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN ......5 Mecanic Interes manifestat pentru lucrul cu unelte, echipamente şi maşini. 6 Creativ Interes manifestat pentru activităţi

EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJEtipografiaeurobusiness.ro/.../2015/12/Prezentare-AccuBraille-ROM.pdf · Alfabetul Braille Sistemul a fost creat de Louis Braille în

Analiza și previziunea serviciilor de - expert contabil · PDF file2015 . Analiza si ... Capitolul 1:Analiza evolutiei serviciilor de sanatate în Romania în perioada 2007- ... a

REGISTRUL PENTRU EVIDENȚA DISPOZIȚIILOR PREȘEDINTELUI ... › 2020 › monitorul_oficial_local › registru_evidenta... · 370. mai 8 Privind delegarea doamnei Gulei Valentina-Elena

Sistemele expert în domeniul - se-ag.spiruharet.ro · Funcţionarea unui sistem expert Pentru explicarea modului de funcţionale a unui sistem expert, ne vom referi la tehnicile

ANUNȚURI 13 · Service auto din Bucureşti, auto-rizat, specializat în reparaţii ... Curs Manager proiect/ Evaluator proiecte/Expert accesare fonduri UE; c) Vechime în speciali-

MODELE DE SUCCES ÎN GUVERNĂMÂNTUL LOCAL DIN POLONIA fileMODELE DE SUCCES ÎN GUVERNĂMÂNTUL LOCAL DIN POLONIA Coordonatori: Wojtek Marchlewski, expert, Asociaţia Comunelor Rurale

Innovation. Development. Cooperation. › wp-content › uploads › 2016 › 05 › AAS_An… · Alexandru Gulei Programs Coordinator Mihaela Pitea Project Assistant Dana Pîrvu

arbitrajsimediere.ro · întocmesc depun oferte în cadrul procedurilor de achizitii publice Lector Ing.Simin Dan - Expert Formator Achizitii Publice cu experientä în domeniile

PROGRAMA aferentă examenului de admitere la stagiu în ... · PDF filePROGRAMA aferentă examenului de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil, sesiunea

Perspective sindicale pentru sporirea investiţiilor în RU Sorin Stan , Expert dialog social

Galina Bostan, expert naţional PCDLI,PNUD/UN Women - Cadrul legal în domeniul Cooperării Intercomunitare în Republica Moldova

MANAGER PROIECT - Consiliul Concurentei · responsabil proiect, Dan Picu – asistent responsabil proiect, Georgeta Gavriloiu – expert în concurenţă, Florin Andrei – expert