View
8
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Piaţa ardeilor dulci în România Studiu de confirmare a pieţei -ţintă
Februarie 2009
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 2
CUPRINS
OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 3
REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE .................................. 4
Tendinţe în domeniul producerii ........................................................................................................................... 4
Tendinţe în domeniul comerţului internaţional ..................................................................................................... 5
Acces la piaţa de desfacere ................................................................................................................................... 8
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR....................................................... 8
Informaţii cu privire la întreprinderile respondente .............................................................................................. 8
Supermarkete (Centre Comerciale) .................................................................................................................... 8
Întreprinderi de comercializare en-gros ............................................................................................................. 9
Furnizori şi caracterul sezonier al importurilor .....................................................................................................10
Clienţi majori şi pieţe de desfacere ......................................................................................................................10
Cerinţe faţă de produs şi preferinţe .....................................................................................................................11
Dimensiunile ....................................................................................................................................................11
Ambalaj ............................................................................................................................................................11
Logotip/brand ..................................................................................................................................................11
Soiuri şi tendinţe...............................................................................................................................................11
Produsele din Moldova: viziunea cumpărătorilor şi recomandări .........................................................................12
LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ ................................................................................... 12
TABELE ŞI DIAGRAME
FIGURA 1: EVOLUŢIA RECOLTEI DE ARDEI DULCI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MII TONE)...................................... 4 FIGURA 2: EVOLUŢIA RECOLTEI DE ARDEI DULCI ÎN ROMÂNIA (MII TONE)................................................................ 5 FIGURA 3: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN LUME ...................................................................................................... 7 FIGURA 4: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN TURCIA .................................................................................................. 7 FIGURA 5: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN IORDANIA ............................................................................................. 7 FIGURA 6: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN OLANDA ................................................................................................ 7
TABELUL 1: EVOLUŢIA RECOLTEI GLOBALE DE ARDEI DULCI (MII TONE)................................................................... 4 TABELUL 2: PRINCIPALII EXPORTATORI DE ARDEI DULCI (MII TONE) .......................................................................... 5 TABELUL 3: PRINCIPALII IMPORTATORI DE ARDEI DULCI (MII TONE) .......................................................................... 6 TABELUL 4: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE ARDEI DULCI ÎN ROMÂNIA ........................................................................ 6 TABELUL 5: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE ARDEI DULCI ÎN ROMÂNIA (TONE) ........................................................ 7 TABELUL 6: SEZONALITATEA FURNIZĂRILOR DE ARDEI DULCI .....................................................................................10 TABELUL 7: CLASIFICAREA ARDEILOR DULCI CONFORM MĂRIMII ...............................................................................11
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 3
OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI
Cultivarea legumelor în România, inclusiv cultivarea ardeilor dulci, este realizată în câmp liber şi în
încăperi acoperite cu sticlă sau plastic. Pe parcursul ultimilor 15 ani producţia de ardei dulci s-a redus
semnificativ, în special din contul reducerii suprafeţelor terenurilor protejate. Pe parcursul ultimilor 10 ani,
producerea ardeilor dulci în România s-a redus cu 50% - de la 167 mii tone în 1997 la 102 mii tone în 2008.
România ocupă locul 19 în topul mondial al importatorilor de ardei dulci. Pe parcursul ultimilor 5 ani,
importurile anuale au crescut cu o rată de 46% anual şi au constituit în 2008 circa 15 mii tone (25% din
consumul în stare proaspătă). După aderarea la UE, preţurile medii de import au crescut semnificativ,
atingând în anul 2008 nivelul de 800 USD/ tonă.
Turcia este principalul furnizor de ardei dulci pe piaţa României – 50%, fiind urmată de Jordan (15%) şi
Olanda (8%). Din punct de vedere a preţurilor, există diferenţe majore între furnizorii din UE (Olanda,
Spania şi Italia –2000 USD/tonă) şi ceilalţi furnizori majori (400 USD/tonă).
Producţia locală domină piaţa în sezonul de producere (iulie-octombrie). Analiza sezonalităţii
importurilor României arată că importurile de ardei dulci au loc în special în lunile când oferta locală este
minimă (decembrie-mai), preţul mediu de import fiind relativ constant pe parcursul anului. Spre deosebire
de majoritatea furnizorilor, Olanda are un calendar relativ stabil de livrări pe parcursul anului, iar
Macedonia exportă doar în perioada august-octombrie.
România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Începând cu 1 martie 2008, Republica
Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome acordate de către UE, care prevede un tarif ad
valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Ardeii dulci nu sunt incluși in sistemul preţului minim la
hotar, de aceea taxa de import nu include nici componenta specifică, care este o barieră importantă pentru
alte produse proaspete moldoveneşti, cum ar fi merele, strugurii de masă şi roşiile.
Conform rezultatelor acestui studiu, unii dintre respondenţi au colaborat cu întreprinzătorii din Moldova
şi au rămaşi satisfăcuţi de calitatea produsului (ardeii dulci). Alţi respondenţi au menţionat că nu au
colaborat cu întreprinzătorii moldoveni şi nici nu-şi doresc acest lucru pe viitor din cauza dificultăţilor legate
de procedurile de devamare.
Mai jos sunt enumerate observaţii specifice ale respondenţilor români privind ardeii dulci moldoveneşti:
Ardeii dulci importaţi în România trebuie să fie ambalaţi în cutii de carton, lemn şi plastic;
Ardeii dulci trebuie să fie însoţiţi de certificate privind calitatea şi originea acestora;
Produsul trebuie calibrat şi sortat conform culorii (în special pentru supermarkete);
Ardeii dulci de mărimi mari sunt cei mai solicitaţi.
Clienţii potenţiali pentru furnizorii de ardei dulci moldoveneşti sunt importatorii. Aceste companii au un
spectru larg de activităţi: importul, comerţul en-gros şi distribuţia ardeilor dulci proaspeţi, atât a celor
produşi local cât şi celor importaţi.
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 4
REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE
TENDINŢE ÎN DOMENIUL PRODUCERII
Ardeii dulci sunt cultivaţi în marea majoritate a ţărilor lumii. Pe parcursul ultimilor 5 ani, producţia
mondială s-a majorat cu 15% (creştere anuală de 2,9%), atingând nivelul de 26,1 milioane tone. China este
liderul mondial în producerea ardeilor dulci (14 milioane tone sau 54% din producţia globală), fiind urmată
de Mexic, Indonezia, Turcia, Spania şi SUA.
Tabelul 1: Evoluţia recoltei globale de ardei dulci (mii tone)
Nr. Ţara 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1 China 10 535 11 529 12 031 12 530 13 031 14 033
2 Mexic 1 785 1 854 1 431 1 617 1 681 1 690
3 Indonezia 635 1 067 1 101 1 058 1 100 1 100
4 Turcia 1 750 1 790 1 700 1 829 1 842 1 091
5 Spania 1 056 1 056 1 077 1 064 1 074 1 065
6 SUA 868 933 979 959 998 856
7 Nigeria 720 720 720 721 722 723
8 Egipt 477 497 467 460 470 475
9 Coreea 381 350 410 395 353 345
10 Olanda 310 315 318 345 318 340
Alte ţări 3 995 4 213 4 353 4 283 4 663 4 346
TOTAL LUME 22 512 24 322 24 587 25 261 26 252 26 064 Sursa: FAOSTAT, http://faostat.fao.org
În anul 2008 în UE volumul de producere a ardeilor dulci a constituit 2,3 milioane tone, principalul
producător fiind Spania (44%), care este urmată de Olanda (15%) şi Italia (10%). Se observă diferenţe mari
în recolta medie la hectar, fapt influenţat în special de ponderea producerii în teren protejat (sere). Astfel,
în Olanda producţia anuală la hectar constituie 279 tone, în Spania – 49 tone, iar în Italia – doar 25 tone.
Figura 1: Evoluţia recoltei de ardei dulci în Uniunea Europeană (mii tone)
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Alte tari
Italia
Olanda
Spania
Sursa: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database)
Cultivarea legumelor în România, inclusiv cultivarea ardeilor dulci, este realizată în câmp liber şi în
încăperi acoperite cu sticlă sau plastic. Pe parcursul ultimilor 15 ani producţia de ardei dulci s-a redus
semnificativ, în special din contul reducerii suprafeţelor serelor.
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 5
Figura 2: Evoluţia recoltei de ardei dulci în România (mii tone)
167
249
102
0
50
100
150
200
250
300
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database)
TENDINŢE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
O cantitate tot mai mare din producţia globală de ardei dulci ajunge pe piaţa internaţională. Astfel, în
anul 2008 în comerţul internaţional au fost incluse 2,1 milioane tone (8% din producţia globală), ceea ce
este cu 34% mai mult decât în anul 2003. În aceiaşi perioadă, valoarea exporturilor de ardei dulci a crescut
cu un ritm mai avansat (+65%), ajungând în anul 2008 la 3,9 miliarde dolari SUA. Preţul mediu mondial la
care s-au efectuat operaţiunile de export (condiţii FOB) a crescut de la 1521 dolari/tonă în 2003 la 1908
dolari/tonă în 2008 (+25%).
Tabelul 2: Principalii exportatori de ardei dulci (mii tone)
Nr. Exportator 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Creştere anuală
Preţ FOB 2008
1 Mexic 401 433 478 512 522 513 5% $1 167
2 Spania 405 406 437 483 379 424 0% $1 858
3 Olanda 334 348 374 370 379 387 3% $2 467
4 SUA 91 94 95 94 109 110 4% $1 554
5 Canada 47 49 57 65 75 72 11% $2 889
6 Turcia 44 51 64 59 51 55 3% $1 222
7 China 57 67 39 26 47 50 -6% $275
8 Franţa 29 26 39 40 45 47 13% $2 103
9 Maroc 21 35 38 30 46 46 14% $659
10 India 4 8 10 19 27 27 47% $361
11 Iordania 24 23 22 26 24 26 2% $986
12 Ungaria 33 31 30 29 24 26 -6% $1 473
13 Belgia 17 22 23 17 22 22 3% $2 298
14 Macedonia 11 19 21 9 18 21 6% $354
15 Germania 5 7 14 14 12 18 25% $2 770
16 Honduras 3 1 3 4 15 14 57% $833
17 Kazahstan 5 18 16 15 12 15 13% $491
18 Coreea 16 17 19 15 15 15 -3% $3 407
19 Italia 8 8 9 11 12 12 10% $2 143
20 Polonia 4 6 5 8 11 11 25% $1 120
Alte ţări 59 41 71 107 102 126
TOTAL LUME 1 544 1 709 1 864 1 956 2 009 2 067 6% $1 908 Sursa: UN Comtrade
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 6
Principalii importatori de ardei dulci sunt ţările dezvoltate din Europa şi America de Nord. Pe parcursul
întregii perioade, SUA a fost cel mai mare importator mondial. Ratele de creştere a importurilor au fost cele
mai mari pentru Rusia, Danemarca, Emiratele Arabe Unite şi România. Preţurile de import cele mai mari au
fost înregistrate pentru ţările scandinave (Suedia, Danemarca şi Norvegia), precum şi Marea Britanie,
Elveţia şi Japonia. Preţurile de import cele mai mici au fost înregistrate pentru Rusia, Malaiezia, Emiratele
Arabe Unite şi România.
Tabelul 3: Principalii importatori de ardei dulci (mii tone)
Nr. Importator 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Creştere anuală
Preţ FOB 2008
1 SUA 426 446 489 556 585 598 8% $1,537
2 Germania 270 282 314 309 278 304 2% $2,517
3 Marea Britanie 100 116 155 140 148 149 8% $2,634
4 France 116 119 132 140 136 136 4% $1,876
5 Canada 71 96 80 58 108 109 6% $1,772
6 Rusia 44 59 62 71 77 95 15% $1,536
7 Olanda 68 77 81 108 109 82 7% $1,722
8 Italia 62 51 63 70 60 57 1% $1,776
9 Malaiezia 32 36 39 32 36 42 3% $410
10 Cehia 41 34 49 53 44 39 1% $1,602
11 Suedia 28 30 34 35 31 32 2% $2,591
12 Danemarca 17 23 24 27 29 30 11% $2,697
13 Austria 26 30 31 33 27 28 0% $2,103
14 EAU 12 18 20 23 26 26 15% $567
15 Polonia 17 19 23 22 25 25 8% $2,204
16 Elveţia 20 21 22 23 23 25 4% $2,641
17 Japonia 23 25 27 23 22 22 -2% $3,972
18 Belgia 19 21 20 21 21 19 0% $2,406
19 România 2 3 9 10 13 15 46% $791
20 Norvegia 10 11 12 12 13 14 8% $3,866
Alte ţări 140 191 180 189 200 220 7%
TOTAL LUME 1,544 1,709 1,864 1,956 2,009 2,067 6% $1,908 Sursa: UN Comtrade
România ocupă locul 19 în topul mondial al importatorilor de ardei dulci. Pe parcursul ultimilor 5 ani,
importurile anuale au crescut cu o rată de 46% anual şi au constituit în 2008 circa 15 mii tone (25% din
consumul în stare proaspătă). După aderarea la UE, preţurile medii de import au crescut semnificativ.
Tabelul 4: Evoluţia importurilor de ardei dulci în România
2004 2005 2006 2007 2008
Volumul importurilor (tone) 3,118 8,951 9,728 12,735 14,878
Valoarea importurilor (USD) $760,526 $2,831,067 $4,230,344 $11,039,158 $11,762,782
Preţul de import (USD/tonă) $244 $316 $435 $867 $791 Sursa: EUROSTAT ComExt
Turcia este principalul furnizor de ardei dulci pe piaţa României – 50%, fiind urmată de Jordan (15%) şi
Olanda (8%). Din punct de vedere a preţurilor, există diferenţe majore între furnizorii din UE (Olanda,
Spania şi Italia –2000 USD/tonă) şi ceilalţi furnizori majori (400 USD/tonă).
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 7
Tabelul 5: Evoluţia importurilor de ardei dulci în România (tone)
2004 2005 2006 2007 2008 Preţul mediu de export în 2008
1. Turcia 2,069 4,367 4,976 5,935 7,205 $406
2. Iordania 206 344 615 699 2,298 $436
3. Olanda 127 298 465 631 1,037 $2,372
4. Italia 48 150 573 1,146 831 $2,190
5. Macedonia 33 223 780 $305
6. Spania 122 468 1,594 797 510 $1,824 Sursa: EUROSTAT ComExt
Analiza sezonalităţii importurilor României arată că importurile de ardei dulci au loc în special în lunile
când oferta locală este minimă (decembrie-mai), preţul mediu de import fiind relativ constant pe parcursul
anului. Spre deosebire de majoritatea furnizorilor, Olanda are un calendar relativ stabil de livrări pe
parcursul anului, iar Macedonia exportă doar în perioada august-octombrie. Creşterea „neaşteptată” a
preţului de import în luna iulie (Figura 3) se explică de ponderea înaltă a livrărilor din Olanda, care practică
un nivel general mai înalt a preţurilor.
Figura 3: Sezonalitatea importurilor din lume
€0
€500
€1,000
€1,500
€2,000
€2,500
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
i f m a m i i a s o n d
Volum (tone) Pret (€/tona)
Figura 4: Sezonalitatea importurilor din Turcia
€0
€500
€1,000
€1,500
€2,000
€2,500
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
i f m a m i i a s o n d
Volum (tone) Pret (€/tona)
Figura 5: Sezonalitatea importurilor din Iordania
€0
€500
€1,000
€1,500
€2,000
€2,500
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
i f m a m i i a s o n d
Volum (tone) Pret (€/tona)
Figura 6: Sezonalitatea importurilor din Olanda
€0
€500
€1,000
€1,500
€2,000
€2,500
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
i f m a m i i a s o n d
Volum (tone) Pret (€/tona)
Sursa: EUROSTAT ComExt
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 8
ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE
În România există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa
alimentară şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Autoritatea Naţională
Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Deoarece începând cu 1 ianuarie 2007 România este
membru deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se adaugă
cerinţe specifice ale autorităţilor române.
Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de ardei dulci din Republica Moldova în România ţin
de următoarele domenii:
Controlul sanitar al produselor de origine non-animală
(http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf) ;
Controlul fito-sanitar;
Marcarea produselor;
Conformitatea cu Standardul General de Comercializare a fructelor şi legumelor proaspete în UE
(http://export.acsa.md/File/Standard%20General.pdf).
O descriere detaliată a procedurilor la exportul ardeilor dulci în România este plasată pe pagina UE
(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090501&
taricCode=07096010&partnerId=MD&reporterId=RO&nomenCmd=View&status=null), iar procedurile
pentru vama Republicii Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”
(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).
România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Începând cu 1 martie 2008, Republica
Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome acordate de către UE, care prevede un tarif ad
valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Ardeii dulci nu sunt incluși in sistemul preţului minim la
hotar, de aceea taxa de import nu include nici componenta specifică, care este o barieră importantă pentru
alte produse proaspete moldoveneşti, cum ar fi merele, strugurii de masă şi roşiile.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR
INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNTREPRINDERILE RESPONDENTE
SUPERMARKETE (CENTRE COMERCIALE)
1. Marca comercială Cora devine din ce în ce mai cunoscută la nivel internaţional. Există 81
hipermarkete Cora în Franţa, România, Ungaria, Belgia, şi Luxembourg, şi acest grup se extinde
continuu. Cora şi-a lansat activitatea în 2003 în calitate de cel mai mare hipermarket din Bucureşti.
Cifra de afaceri anuală a supermarketelor Cora însumează 4.8 mlrd €, cuprinzând circa 50% din cifra
de afaceri totală a grupului (10 mlrd. € în 2004).
2. Grupul Eurobilla este reprezentat în România de către reţeaua de supermarkete Billa. Această reţea
este lider în comerţul en-detail cu mărfuri alimentare şi ne-alimentare în România. Începând cu
luna Februarie 1999, atunci când a fost deschis primul supermarket Billa în Bucureşti, reprezentanţii
Billa intenţionau să satisfacă toate cerinţele consumatorilor săi. Utilizând tehnologii moderne şi
gestionare eficientă, Billa a reuşit să-şi asigure o cotă mare a pieţei şi o tendinţă de dezvoltare
permanentă. La moment, reţeaua Billa cuprinde 18 filiale pe tot teritoriul României. Fiecare centru
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 9
comercial are o suprafaţă de circa 1000-2400 m². Reţeaua Billa face parte din concernul german
REWE, ce cuprinde circa 1000 supermarkete în Austria şi, prin intermediul Eurobilla, 300
supermarkete în Italia, Republica Cehă, Slovacia, România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, şi Rusia.
3. Kaufland Romania SCS este o întreprindere mixtă română având sediul în Bucureşti. Concernul
Kaufland este una dintre companiile germane en-detail de succes. Concernul Kaufland este
reprezentat de 600 supermarkete în Germania, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Croaţia, şi
România. Aceste supermarkete cu regim de autodeservire au o suprafaţă de comercializare totală
între 2 500 şi 12 000 m² şi poartă denumirile de „Kaufland“, "KaufMarkt“ şi „Handelshof“.
4. Supermarketul Mara este primul supermarket în Focşani, judeţul Vrancea. A fost creat în 1999. Al
doilea centru comercial a fost deschis în 2004. Acesta face parte dintr-un puternic grup
antreprenorial din România - Rosca Grup.
ÎNTREPRINDERI DE COMERCIALIZARE EN-GROS
1. METRO CASH&CARRY poate fi întîlnit atât în Europa, cât şi în Asia şi Africa; în astfel de ţări precum
Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, China, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia,
India, Italia, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, Maroc, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovacia,
Spania, Turcia, Ungaria, Ucraine, şi Vietnam. Aceasta a fost prima întreprindere internaţională de
comercializare en-gros care a intrat pe piaţa românească (în 1996). Planul iniţial era de a crea doar
10 magazine cash & carry, dar la sfârşitul anului 2005 reţeaua s-a extins până la 23 magazine, 4
dintre care sunt amplasate în Bucureşti având o cifră de afaceri anuală de peste 800 mln €.
2. SELGROS CASH&CARRY - Există 38 supermakete cash & carry în Germania şi 9 în Polonia. Compania
Selgros a intrat pe piaţa română în 2001 prin deschiderea primului său supermarket în Braşov. Mai
târziu altele trei s-au deschis în Bucureşti, Târgu Mureş (1), Constanţa şi Timişoara (2).
Supermarketul Selgros din Oradea s-a deschis în primăvara anului 2005, altul în Cluj-Napoca – în
iulie 2005, urmat de unul în Arad în August 2005.
3. ALFREDO TRADING COMPANY este o întreprindere românească creată în 1992. Activitatea sa
primară este legată de importul şi distribuţia alimentelor. Sediul este amplasat în Bucureşti, iar
depozitele sunt amplasate în 5 localităţi de importanţă regională. Secţiile cheie ale acestei
întreprinderi sunt: Achiziţii, Logistică, şi Marketing-Vânzări. Aceste secţii deservesc cele două
diviziuni ale companiei: produse prospete şi congelate. Compania Alfredo are mărcile sale
comerciale proprii care sunt: “Alfredo” , “Del Gusto” şi “Alfresh”.
4. INTERFRUCT SRL - Spectrul de activităţi al companiei este comerţul cu legume şi fructe, importul şi
distribuţia acestora. Compania oferă clienţilor săi un sortiment larg de legume şi fructe proaspete
de calitate superioară (peste 120 articole) în fiecare sezon. Acestea sunt atât produse local cât şi
importate la un preţ bun. Legumele produse local sunt culese în aceeaşi dimineaţă a zilei când sunt
oferite clienţilor. Clienţii majori ai companiei sunt supermarketele, magazinele alimentare medii şi
mici, hotele şi restaurante din Bucureşti şi zonele vecine. Destinaţiile de distribuţie ale acestei
companii sunt următoarele oraşe: Arad, Baia Mare, Bistrita, Braila, Bucuresti, Caransebeş, Cluj,
Constanţa, Craiova, Dej, Deva, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Lugoj, Oradea, Petroşani, Ploieşti, Reşiţa, Sf.
Gheorghe, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sinnicolau Mare, Timişoara, Turnu Severin, Zalău.
5. ABBARA TRADING CO Această companie importă şi distribuie fructe şi legume proaspete.
Produsele sunt livrate în toate oraşele mari din România.
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 10
FURNIZORI ŞI CARACTERUL SEZONIER AL IMPORTURILOR
În timpul sezonului de cultivare în România (iunie-octombrie), supermarketele comercializează ardeii
dulci produşi local şi cantităţi mici de produs importaţi din Macedonia. Acest lucru este foarte convenabil
pentru supermarkete şi clienţii acestora, deoarece ardeii sunt culeşi dimineaţa şi livraţi la supermarkete în
decursul a câteva ore.
În perioada extra-sezonului supermarketele şi comercianţii en-gros comercializează ardei locali cultivaţi
în sere şi ardeii importaţi din Olanda, Spania, Israel, Turcia, Siria şi Iordania. şi ardei Supermarketele procură
ardeii dulci cultivaţi local de la comercianţi en-gros în timpul sezonului de vară.
Tabelul 6: Sezonalitatea furnizărilor de ardei dulci
I F M A M I I A S O N D
1. România
2. Turcia
3. Iordania
4. Olanda
5. Italia
6. Macedonia Sursa: Datele oferite de respondenţi
CLIENŢI MAJORI ŞI PIEŢE DE DESFACERE
Trebuie de menţionat că 33% din populaţia română preferă să procure marfa în hypermarkete,
supermarkete, magazine cash & carry, şi magazine cu produse la preţuri reduse. Doar 10% din locuitorii
Bucureştiului procură alimente în magazinele tradiţionale, pe când 57% aderă atât la conceptele de comerţ
noi şi vechi. Tendinţa consumatorilor moderni este de a procura produse alimentare odată pe săptămână
sau mai des. Se prognozează că concurenţa între reţelele en-detail va creşte, luând în consideraţie actorii
noi ce intră pe piaţă. Câteva dintre reţelele internaţionale şi-au anunţat intenţia de a accesa piaţa română
în acest an: Rewe, cu magazinele sale Penny Market şi Tengelmann cu reţeaua Plus, şi grupul Schwarz cu
centrele comerciale Kaufland. Cauza principală pentru creşterea consumului o constituie creşterea ratei
salariului mediu, reducerea impozitelor şi creşterea creditului consumatorilor.
Comercianţii en-gros furnizează primordial produse către reţelele de supermarkete. În afara
supermarketelor există alţi clienţi, precum sunt magazinele alimentare medii şi mici, hotelele şi
restaurantele pe tot teritoriul ţării.
Conform rezultatelor acestui studiu, majoritatea respondenţilor au o reţea de filiale pe tot teritoriul ţării
şi au sediul la Bucureşti.
Respondenţii au indicat că atât comercianţii en-gros cât şi supermarketele (cu excepţia “Supermarket
Mara”) importă ardeii dulci.
În România liderii de piaţă a comerţului cu ardeii dulci importaţi sunt magazinele cash & carry, precum
sunt “METRO Cash & Carry”, “Selgros Cash & Carry”, “Alfredo Trading Company”, “Interfruct SRL”.
În ceea ce priveşte supermarketele, reţelele acestora sunt mai numeroase şi liderii comerţului cu ardei
sunt: “Carrefour”, “Kaufland”, “Cora”, “Billa”, “Gima”, “La Fourmi“, “Univers’All”, “Artima”.
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 11
CERINŢE FAŢĂ DE PRODUS ŞI PREFERINŢE
DIMENSIUNILE
Consumatorii români preferă ardeii dulci de dimensiuni 80/+-90/+ din Olanda, G şi GG din Spania, XL şi L
din Israel.
Tabelul 7: Clasificarea ardeilor dulci conform mărimii
Olanda Spania Israel
90/+ GG XL - foarte mari
80/+ G L - mari
70/+ M M - medii
60/+ S- mici
AMBALAJ
Ardeii dulci importaţi sunt ambalaţi în cutii de lemn, plastic sau carton a câte 3 sau 5 kg. Atât
supermarketele cât şi comercianţii en-gros nu acceptă ardei dulci în vrac.
Importatorii preferă să procure ardeii dulci în vrac şi ulterior să-i ambaleze în ambalaje individuale –
sacoşe mici din polietilenă, sau în palete din expandat acoperite cu peliculă de plastic, pentru livrare în
reţelele comerciale.
LOGOTIP/BRAND
Pentru consumatorii din România producătorul legumelor nu contează aproape deloc. Nu există vreo
preferinţă pentru un anume brand sau companie producătoare. Consumatorii preferă, mai curând, să nu se
preocupe de logotipuri şi etichete.
SOIURI ŞI TENDINŢE
Conform rezultatelor acestui studiu, comercianţii români clasifică ardeii dulci importaţi în dependenţă de
culoarea şi originea acestora (şi nu în dependenţă de soi).
Ardei dulci roşii
Colecţia semafor de ardei dulci
Ardei dulci galbeni
Ardei dulci verzi
Cele mai populare culori pentru ardeii dulci importaţi din Olanda, Spania, Israel, şi Italia sunt:
Piaţa ardeilor dulci în România
Pagina| 12
Roşu
Verde
Galben
Portocoliu
Cele mai populare culori pentru ardeii dulci importaţi din Turcia, Siria şi Maroc sunt:
Roşu
Verde
Consumatorii români preferă ardeii dulci de culoare roşie. Ardeii dulci de culoare galbenă şi portocalie sunt
procuraţi în cantităţi nesemnificative. Deseori, consumatorii români consideră ardeii dulci de culoare verde
ca fiind necopţi.
PRODUSELE DIN MOLDOVA: VIZIUNEA CUMPĂRĂTORILOR ŞI RECOMANDĂR I
Conform rezultatelor acestui studiu, unii dintre respondenţi au colaborat cu întreprinzătorii din Moldova
şi au rămaşi satisfăcuţi de calitatea produsului (ardeii dulci). Alţi respondenţi au menţionat că nu au
colaborat cu întreprinzătorii moldoveni şi nici nu-şi doresc acest lucru pe viitor din cauza dificultăţilor legate
de procedurile de devamare.
Mai jos sunt enumerate observaţii specifice ale respondenţilor români privind ardeii dulci moldoveneşti:
Ardeii dulci importaţi în România trebuie să fie ambalaţi în cutii de carton, lemn şi plastic;
Ardeii dulci trebuie să fie însoţiţi de certificate privind calitatea şi originea acestora;
Produsul trebuie calibrat şi sortat conform culorii (în special pentru supermarkete);
Ardeii dulci de mărimi mari sunt cei mai solicitaţi.
Clienţii potenţiali pentru furnizorii de ardei dulci moldoveneşti sunt importatorii. Aceste companii au un
spectru larg de activităţi: importul, comerţul en-gros şi distribuţia ardeilor dulci proaspeţi, atât a celor
produşi local cât şi celor importaţi.
LISTA MATERIALELOR DE REFER INŢĂ
1. Institutul Naţional de Statistică a României (http://www.insse.ro)
2. UN Comtrade (http://comtrade.un.org)
3. Harta produselor ITC – UNCTAD/WTO (http://www.p-maps.org/pmaps)
4. FAOSTAT (http://faostat.fao.org)
5. EUROSTAT Agriculture and Fisheries (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS )
6. EUROSTAT ComExt (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb)
7. EU Export Helpdesk (http://exporthelp.europa.eu)
Recommended