View
253
Download
15
Category
Preview:
Citation preview
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
- 2010
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
CUPRINS
I. CONTEXT 4
A. MISIUNEA ŞCOLII.....................................................................................................................5B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL ŞCOLII............................................................................................6C. PREZENTAREA SCOLII................................................................................................................ 7
I. SCURT ISTORIC. FINALITĂŢI GENERALE ŞI SPECIFICE ŞCOLII.................................................................7D. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII.....................................................................................................8E. REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2008-2009.................................................................................9F. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE.......................................................................9
II. ANALIZA NEVOILOR: ...........................16
A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN................................................................................................16A. 2. IMPLICAREA ŞCOLII ÎN DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEHNIC ŞI PROFESIONAL CLUJEAN...................................................................................................................................... 16B. ANALIZA MEDIULUI INTERN....................................................................................................20
III. PLAN OPERAŢIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010 47
IV. CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE 68
ANEXA 1 73
CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL ŞI SPORIT LA EDUCAŢIE 84
I.1. CONTEXTUL LEGISLATIV.......................................................................................................106I.2. PRIORITĂŢI ALE LICEULUI ” CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2008-2009..................................106I.3. ANALIZA DE NEVOI.............................................................................................................. 107
CAPITOLUL II – ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE 109
II.1. PRIORITĂŢI MANAGERIALE.................................................................................................109II.2. RESURSE UMANE...............................................................................................................110II.3. REZULTATE ELEVI................................................................................................................113II.3.1. BACALAUREAT.................................................................................................................113II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR..............................................................120
II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 124
II.4.1. CURRICULUM ŞCOLAR.....................................................................................................124II.4.2. PERFECŢIONAREA STILULUI DIDACTIC – FORMAREA CONTINUĂ....................................126
II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE 128
CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR 130
III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR.........................................................................130III.2. MODUL ÎN CARE ŞCOALA SPRIJINĂ DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR....................130III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FAŢĂ DE EDUCAŢIA FURNIZATĂ DE ŞCOALĂ.................................131
CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC 132
CAPITOLUL V- REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE 134
2
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
CAPITOL VI. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ FORMALĂ ŞI NONFORMALĂ 138
CAPITOLUL VII –PROIECTE ŞI PARTENERIATE 141
CAPITOLUL VIII – ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE 142
CAPITOLUL IX – STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR
145
CAPITOLUL X - CONCLUZII 158
ANEXA 2 159
A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN...............................................................................................159A.2. DEMOGRAFIE..................................................................................................................... 160A.3. PIATA MUNCII 2009............................................................................................................170A.4. PROFILUL ECONOMIC LOCAL ŞI REGIONAL........................................................................177
3
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
I. CONTEXT
ŞTIM CE AVEM DE FĂCUT
SUNTEM ÎMPREUNĂ TREBUIE SĂ REUŞIM SE POATE ŞI MAI BINE
ÎNVĂŢĂTURA ESTE PENTRU TOŢI ÎNVĂŢĂM ÎNCERCÂND
ÎNTOTDEAUNA EXISTĂ CINEVA CARE SĂ TE AJUTE
ORICINE ARE CEVA DE FĂCUT
PUTEM DISCUTA DESPRE DIFERENŢELE DINTRE NOI
NE SIMŢIM BINE ÎMPREUNĂ
SUNTEM TOLERANTI
4
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
A. MISIUNEA ŞCOLIIA. ŞCOALA DEZVOLTĂ LA ELEVI COMPETENŢE FUNCŢIONALE ESENŢIALE PENTRU REUŞITA SOCIALĂ: COMUNICARE, GÂNDIRE CRITICĂ, LUAREA DECIZIILOR, PRELUCRAREA ŞI UTILIZAREA INFORMAŢIILOR COMPLEXE.ŞCOALA VALORIFICĂ EXPERIENŢELE ACUMULATE DE ELEVI, ÎN SCOPUL UNEI ORIENTĂRI PROFESIONALE OPTIME ŞI/SAU PENTRU CONTINUAREA STUDIILOR.B. ŞCOALA CULTIVĂ LA ELEVI EXPRESIVITĂŢI ŞI SENSIBILITĂŢI ÎN SCOPUL ÎMPLINIRII PERSONALE.C. ŞCOALA ÎI ÎNVAŢĂ PE ELEVI CUM SĂ-ŞI PROTEJEZE PROPRIA SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢA PERSOANEI.D. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ CUNOASCĂ LEGILE CE GUVERNEAZĂ ECHILIBRELE ÎN NATURĂ, SĂ IUBEASCĂ ŞI SĂ OCROTEASCĂ NATURA.E. ŞCOALA CULTIVĂ LA ELEVI COMPETENŢE DE INTEGRARE ACTIVĂ ÎN GRUPURI DIFERITE: MEDIU PROFESIONAL, FAMILIE, PRIETENI ETC.F. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ ÎNŢELEAGĂ ŞI SĂ APLICE PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI.G. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ ÎNŢELEAGĂ SCHIMBĂRILE CARE AU LOC ÎN JURUL LOR ŞI SĂ DEVINĂ ADAPTABILI, FLEXIBILI, DINAMICI.H. ŞCOALA DEZVOLTĂ DORINŢA ELEVILOR DE A SE INSTRUI PERMANENT – EDUCAŢIA PERMANENTĂ FIIND CHEIA SUCCESULUI.I. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ RESPECTE, SĂ APERE ŞI SĂ PROMOVEZE ADEVĂRATELE VALORI NAŢIONALE. J. SCOALA II PREGATESTE PE ELEVI PENTRU A SE PUTEA VALORIFICA DREPT CETĂŢENI RESPONSABILI ŞI AUTONOMI, MANIFESTÂND DISPONIBILITĂŢI ŞI CAPACITĂŢI DE ÎNNOIRE ŞI SCHIMBARE ÎN BINE A SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI.K. SCOALA SE ALINIAZĂ, ATAT PRIN INVATAMANTUL LICEAL CAT SI PRIN CEL POSTLICEAL SANITAR, LA STANDARDELE EDUCATIONALE EUROPENE, IN VEDEREA INTEGRARII TARII NOASTRE IN STRUCTURILE EUROPENE.L.SCOALA DEZVOLTA APTITUDINILE ÎN DOMENIUL MEDICAL, ECOLOGIC ŞI TURISTIC M. ŞCOALA VERIFICĂ OPŢIUNEA PENTRU O VIITOARE PROFESIE ÎN DOMENIILE AMINTITE, OFERĂ ABSOLVENŢILOR SĂI ŞANSE EGALE DE REUŞITĂ BAZATE PE POSIBILITĂŢILE INTELECTUALE INDIVIDUALE, PE APTITUDINI ŞI INTERESE PERSONALE ÎN SENSUL CONTINUĂRII STUDIILOR ŞI/SAU INTEGRĂRII SOCIO-PROFESIONALE.
5
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL ŞCOLII
Şcoala noastră va fi şi în viitor o instituţie de tip liceu care pregăteşte elevii pentru multiple forme de învăţământ:
învăţământ liceal în domeniu teoretic, profil real, specializarea: ştiinţele naturii, profil uman specializarea stiinte sociale, profil tehnologic, specializarea turism
invatamant postliceal- domeniul asitenta sociala si asistenta pedagogica, specializarea asistent medical generalist si asistent medical de farmacie
Şcoala noastră va avea în viitor următoarele caracteristici: şcoală care să răspundă cerinţelor unui învăţământ deschis, flexibil,
activ – participativ, incluziv şcoală care va aplica efectiv metodele unui învăţământ modern, având
ca scop modificarea practicilor didactice şi centrarea activităţilor pe elev şi evaluarea progresului acestuia şi ca punct central elevul, cu nevoile şi aspiraţiile sale
şcoală care va susţine tinerii cu potenţial în performanţa şcolară şi cuprinderea lor în clase de performanţă la specialităţile stiinte sociale, biologie şi chimie
şcoală care va susţine îmbunătăţirea şi actualizarea permanentă a mijloacelor didactice şi mobilierului şcolar din unitatea de învăţământ
şcoală care prin strategiile manageriale va încuraja şi valorifica: creativitatea elevilor munca în echipă descoperirea de către elevi a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori comunicarea eficientă între cadre didactice, elevi şi părinţi folosirea metodelor moderne interactive în educaţia de bază diversificarea ofertei de curriculum prin raportare la specificul
unităţii şcolare şcoală care va susţine participarea la Programele Comunitare din
domeniul educaţiei şi formării profesionale Socrates şi Leonardo da Vinci, Comenius
şcoală care va aborda strategii pentru:o atragerea de fonduri suplimentare, sponsorizări destinate
extinderii învăţării informatizate şi asigurării accesului la interneto dezvoltării capacităţii de cooperare cu şcoli de profil, cu
universităţi, cu instituţii de cultură, cu autorităţile locale, în sprijinul satisfacerii cerinţelor proprii şcolii
o valorizarea activităţii metodiştilor la nivelul şcolii în diseminarea informaţiei şi experienţei pozitive privind rezultatele din procesul educaţional
Desigur ca in orice activitate iniţiata in şcoala, pornim de la analiza SWOT, singura cere ne releva punctele pe care ne putem baza in abordarea problemelor cu care ne confruntam, dar si direcţiile in care, in timpul derulării procesului instructiv educativ, suntem deficitari
6
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
C. PREZENTAREA SCOLII
I. SCURT ISTORIC. FINALITĂŢI GENERALE ŞI SPECIFICE ŞCOLII
Înfiinţată în 1951 ca Şcoală Medie Tehnică Sanitară, Liceul „Victor Babeş”, a suferit o adevărată metamorfoză în privinţa tipurilor de învăţământ, a specializărilor, a duratei studiilor şi denumirii. Viabilitate maximă a avut ca Liceu Sanitar, cu prima promoţie de absolvenţi în 1978 şi ultima în 1994, an în care şi-a luat numele de Grup Şcolar „Victor Babeş” cu două tipuri de învăţământ: liceu teoretic şi şcoală postliceală sanitară adăugându-i-se în prezent un al treilea tip de învăţământ, învăţământul profesional sanitar. Până în 1991 a fost singura şcoală sanitară din judeţul Cluj, după acest an a rămas ca singură şcoală sanitară de tradiţie.
Un moment de răscruce l-a reprezentat anul 2007, când denumirea şcolii s-a transformat în Liceu „Victor Babeş”, lucru care a permis acesteia să reintre în rândul binemertitat al şcolilor de elită din municiliul Cluj-Napoca, contribuind de asemenea la o mai bună reorientare a elevilor care doresc să acceadă în această unitate de învăţământ. Componenta dominantă de-a lungul existenţei sale a fost şi este buna şi foarte buna pregătire teoretică şi de specialitate a absolvenţilor care, fie că au urmat studii universitare, fie că s-au angajat conform pregătirii (în ţară sau străinătate), au făcut cinste şcolii şi dascălilor ei. Selecţia, iniţial prin examene de admitere, ulterior prin concurs de dosare, a făcut posibilă modelarea sufletelor pentru a deveni capabile să comunice şi să îngrijească fiinţa umană din orice colţ al lumii. Desigur, ne confruntam si noi cu problema accesului la invatamantul sanitar a unor elevi care nu au avut deloc sau au avut prea putin contact cu disciplinele de baza din aria curriculara „Stiinte”- anatomia si fiziologia omului. O altă problemă este reprezentată de problemele economice, materiale ale elevilor Scolii Sanitare, care, din această cauză, sunt nevoiti să muncească, „furând” din timpul necesar studiului.
Indiferent de tipul de învăţământ, ca finalitate generală a procesului de educaţie, şcoala noastră urmăreşte formarea personalităţii umane prin:
cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile umane civice, a respectului pentru natură şi mediu înconjurător, pentru o dezvoltare indi-viduală armonioasă;
însuşirea cunoştinţelor specifice, a valorilor culturii naţionale şi universale; formarea capacităţilor intelectuale, asimilarea tehnicilor de muncă necesare
instruirii şi autoinstruirii; formarea disponibilităţilor practice şi profesionalizarea tinerilor în vederea des-
făşurării unor activităţi utile; educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al
demnităţii şi toleranţei; cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul său istoric şi tradiţiile poporului
român. Finalităţile specifice şcolii noastre sunt:
7
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
formarea la elevi a unei personalităţi active, competente, motivate, capabilă de opţiune şi decizie; schimbarea rolului elevului din obiect-subiect al educaţiei în partener real al dascălului în acest proces complex de instrucţie şi educaţie;
diversificarea posibilităţilor de orientare-reorientare corectă a elevilor, după parcurgerea clasei a IX-a, în funcţie de preferinţe, aptitudini, pentru a-şi stabili ruta profesională şi în funcţie de cererea pieţei de muncă;
promovarea educaţiei pentru o viata sanatoasa în rândul elevilor prin integrarea în procesul didactic a unor elemente fundamentale de educaţie pentru sănătate;
familiarizarea cu tehnicile primare de îngrijire a omului sănătos şi bolnav, tehnici prevăzute în cadrul disciplinei „Educaţie pentru sănătate”; plusul de cunoştinţe medicale fiind necesar şi util la nivel individual, familial şi în colectivitate; verificarea vocaţiei tânărului pentru activitatea în domeniul medical, fapt ce va spori eficienţa pregătirii în meserie şi va creşte calitatea prestaţiei actului medical;
formarea unei atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător, conştientizarea efectelor ireversibile ale mediului cauzate de om şi cu impact negativ asupra existenţei sale, prevenirea dezechilibrelor naturale şi sociale;
verificarea vocaţiei tânărului pentru activitatea în domeniul turistic, sporirea eficienţei şi calităţii pregătirii în această meserie, formarea de abilităţi şi performanţe în acest domeniu; formarea unor deprinderi de utilizare a tehnicii de calcul în general şi specifice domeniului turistic;
asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi elevii şcolii prin formarea unei culturi generale temeinice bazată pe parcurgerea nucleului obligatoriu de discipline de învăţământ, în raport de care se realizează evaluarea prin examene (de bacalaureat, de absolvire, de admitere în şcoli postliceale, colegii, facultăţi...);
prin învăţământul postliceal sanitar se urmăreşte formarea priceperilor şi deprinderilor practice de asigurare a igienei şi confortului omului bolnav precum şi a ambientului în care acesta trăieşte;
învăţământul postliceal de specialitate sanitară are ca obiectiv majorformarea unui personal calificat în meseriile de asistent generalist, asistent medical de balneofizioterapie, asistent medical de nutritie si dietetica, asistent medical de farmacie, asistent de ocrotire etc., capabil de a îmbina teoria cu practica şi de a concretiza cele învăţate în situaţii diferite;
continuarea procesului de reformă a învăţământului prin accentuarea şii consolidarea autonomiei şcolii în sensul creşterii calităţii acesteia.
D. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII
- Numărul de elevi - 671/ numărul de clase – 23
Structura pe forme, niveluri, filiere, profile şi specializări a claselor liceu curs de zi ciclu inferior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale
naturii - 4 clase liceu curs de zi ciclu superior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale
naturii - 3 clase liceu curs de zi ciclu superior filiera tehnologica, profil servicii, specializarea
tehnician in turism - 1 clasa8
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
liceu curs FR ciclu inferior filiera teoretica, profil uman - 2 clase liceu curs FR ciclu superior filiera teoretica, profil uman - 3 clase scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica,
specializarea asistent medical generalist cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 4 clase an I
scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical de farmacie cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 1 clasa an I
scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical de farmacie bugetat de la bugetul local - 2 clase anul II si III
scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical generalist bugetat de la bugetul loca l- 3 clase anul II si III
E. REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2008-2009
Principalele realizări pe domenii şi compartimente de activitate sunt nominalizate în Anexa 1.
F. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE
STRATEGIA JUDETEANĂ DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Obiectivul generalCreşterea calităţii educaţiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei educaţionale pentru adulţi
Priorităţi
Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnicCresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei munciiDezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale
PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic Indicatori de impact/ rezultate:
9
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Management eficient in unitatile scolare din judet Capacitatea institutionala consolidata la nivelul CLDPS
Obiectivul
1. 1 Intarirea capacitatii de management, planificare si monitorizare CLDPS
Actiuni Responsabili TermenRealizarea unui proiect finantat din FSE pentru dezvoltarea capacitatii institutionale a CLDPS
Presedinte CLDPS Coordonator regional
Octombrie 2010
Indicatori Proiect realizat si implementat de membrii CLDPS
Obiectivul1. 2
Restructurarea retelei scolare din judet vederea eficientizarii acesteia
Actiuni Responsabili TermenPropuneri de restructurare a retelei scolare in conformitate cu domeniile prioritare din judet, anual, prin proiectul planului de scolarizare
ISJ – uriCLDPS-uri anual
Indicator Reteaua scolara adaptata la cerintele pietei muncii
Obiectivul1. 3
Formarea in domeniul managerial a directorilor unitatilor de invatamant din judet
Actiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de formare pentru managerii scolari ISJ/CCD anual
Indicator Numar de manageri care au urmat cursuri de formare manageriala
PRIORITATEA 2: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii.Indicatori de impact/rezultate:
Oferta educationala adaptata la nevoile pietei muncii;Absolventii cu competente cerute pe piata muncii; Absolventii incadrati pe piata muncii in calificarea de pe certificatul de absolvire.
Obiectivul2. 1 Cresterea nivelului de calificare in sectoarele prioritare ale judetului
Actiuni Responsabili Termen
Ponderea calificarilor din sectoarele prioritare sa fie de minimum 70%.
ISJ-uriCLDPS-uriunitati de invatamant
2013
Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din totalul absolventilor TVET
ISJ-uri unitati de invatamant CJAPP
2013
Indicatori1.Numarul de elevi pe niveluri de calificare in domeniile prioritare2.Numarul de elevi care finalizeaza ciclul superior al liceului (ruta directa + ruta SAM)
10
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Obiectivul2. 2
Diversificarea calificarilor pentru elevi si adulti, cu scopul valorificarii potentialului de dezvoltare economica a regiunii
Actiuni Responsabili TermenAutorizarea unitatilor de invatamant ca furnizoare de formare profesionala continua in toate judetele regiunii.Furnizarea de cursuri de formare
Unitati de invatamantAgenti economiciISJ
2013
Indicator 1.Numar de unitatilor de invatamant din regiune autorizate fata de 20082.Numar de cursuri de formare furnizate comparativ cu 2008
Obiectivul2. 3 Dezvoltarea educatiei antreprenoriale
Actiuni Responsabili TermenDezvoltarea competentelor antreprenoriale prin realizarea de CDL, astfel incat competentele antreprenoriale sa corespunda cerinteleor angajatorilor ( prin proiecte din FSE)
ISJ/CLDPS/Unitati de invatamant 2013
Indicatori1. Structura si continutul Curriculumului in Dezvoltare Locala (CDL) fata de structura actuala2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL
Obiectivul2. 4
Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi adulţilor
Actiuni Responsabili TermenMonitorizarea insertiei absolventilor si a celor care continua studiile
ISJ-uriAJOFM-uri 2013
Indicatori
1. Numar de absolventi SAM/liceu tehnologic care urmeaza cursuri universitare, din care in specialitatea proprie2. Numar de adulti care participa la cursuri de recalificare si care urmeaza cursuri univ./postuniversiatre
PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET) Indicatori de impact/rezultate:
Parteneriate eficiente la nivelul judetuluiRetele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVETProiecte realizate in parteneriat
Obiectivul3. 1
Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare a ofertei educationale la specificul pietei muncii
Actiuni Responsabili TermenRealizarea de parteneriate functionale intre univesitatile din judet, agenti economici, unitati de invatamant si alte organizatii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educationale la
Universitati Unitati de invatamant Agenti economici
2011
11
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
specificul pietei munciiRealizarea de proiecte in parteneriat ( POSDRU si POR)
Indicatori 1. Numar de parteneriate realizate la nivel regional2. Numar de proiecte realizate la nivel regional
Obiectivul3. 2
Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor TVET
Actiuni Responsabili TermenDotarea cu echipamente didactice si modernizarea infrastructurii la cel putin 80% din unitatile de invatamant TVET
ISJ-uriUnitati de invatamant 2013
IndicatoriNumar de scoli dotate si modernizate conform cerintelor europeneNumar de scoli implicate in proiecte pentru accesare de fonduri europene
PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adultiIndicatori de impact/ rezultate:
Optiuni ale elevilor in concordanta cu cerintele pietei muncii Servicii de orientare si consiliere de calitate la nivelul judetuluiCabinete de orientare si consiliere dotate conform standardelor
Obiectivul4. 1
Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si dirigintilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor
Actiuni Responsabili TermenRealizarea de sondaje in unitatile de invatamant de catre CJAPP pentru identificarea nevoilor de formare
CJAPP-uriISJ-uri
Decembrie 2010
Indicator Numar de consilieri si diriginti la nivelul judetuluii care au nevoie de formare
Obiectivul4. 2
Cresterea numarului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare din judet
Actiuni Responsabili TermenCresterea numarului de consilieri astfel incat 500 de elevi sa fie consiliati de 1 profesor consilier
CJAPPISJ 2013
Indicator Numar de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii
Obiectivul4. 3
Formarea profesorilor consilieri din cabinetele scolare pentru asistenta clientilor (elevi, diriginti, parinti)
Actiuni Responsabili TermenActivitati de formare a consilieilor scolari privind reteaua scolara, PRAI, PLAI, domenii prioritare in regiune
CJRAECCDCRFPA
Decembrie 2010
12
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Indicator Profesorii consilieri din judetele regiunii formati in procent de 100%Obiectivul
4. 4Dotarea cabinetelor scolare de asistenta psiho-pedagocica (cu materiale informative privind reteaua scolara, profile ocupationale, baterii de teste de aptitudini etc.)
Actiuni Responsabili TermenRealizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri in vederea dotarii cabinetelor de asistenta psihopedagogica
ISJUnitati de invatamantOI POS DRU
Martie 2011
Indicator Numar de cabinete dotate la nivelul standardelor
PRIORITATEA 5: Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane (si prin accesarea FSE)Indicatori de impact:
Retele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVETParteneriate cu institutiile de invatamant superiorRezultate foarte bune la examenele de certificare a competentelor profesionale
Obiectivul5. 1
Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET in sectoarele economice aflate in dezvoltare
Actiuni Responsabili TermenRealizarea la nivelul inspectoratului scolar a strategiei de dezvoltarea resurselor umane in concordanta cu cerintele pietei muncii
ISJUniversitati 2013
Indicator Numar de cadre didactic participante la cursuri de recalificare pe domenii prioritare
Obiectivul5.2
Initierea si sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobandirea de competente necesare instruirii si educatiei pentru adulti
Actiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de formare a formatorilor, la care sa participe cel putin 50% din cadrele didactice din TVETRestructurarea modului pedagogic pentru dobandirea de competente necesare in educatia adultilor
CCDUniversitati 2010
Indicator Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare a formatorilor pentru educatia adultilor
Obiectivul5.3
Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice TVET in educatia antreprenoriala
Actiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de eduactie CCD 2013
13
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
antreprenoriala la care sa participe cel putin 80% din numarul total de cadre didactice din TVET
alti furnizori abilitati de formareUniversitati
IndicatoriNumar de cadre didactic participante la cursurile de formare in educatie antreprenoriala.Numar de proiecte depuse
Obiectivul5. 4
Perfectionarea cadrelor didactice din TVET in specialitatea proprie pentru adaptarea la noile tehnologii
Actiuni Responsabili TermenRealizarea a cel putin 90 de credite transferabile prin participarea cadrelor didactice din TVET la perfectionarea periodica, masterat, doctorat.
Universitatialti furnizori abilitati de formare
2013
IndicatorNumar de cadre didactice participante la cursuri de perfectionare (odata la 5 ani) si postuniversitare pentru perfectionarea in predarea tehnologiilor moderne
Obiectivul5. 5
Cresterea calitatii procesului educational prin utilizarea metodelor moderne de predare-invatare
Actiuni Responsabili TermenActivitati de formare pentru predarea metodelor participative de predare-invatare
CCD-uriISJ-uriinspectorii de specialitate
2013
Indicator Numar de profesori din sistemul TVET care utilizeaza metode moderne de predare
PRIORITATEA 6 : Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii socialeIndicatori de impact/ rezultate:
Elevi cu cerinte educationale integrati in invatamantul profesional si tehnicInfrastructura adecvata elevilor cu cerinte speciale
Obiectivul6.1
Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale
Actiuni Responsabili TermenRealizarea de clase integrate in invătamantul de masa Integrarea a 50% din elevii cu nevoi speciale in invamantul de masa
CJRAE 2013
Indicator Numar de elevi din invatamtul special integrati in
14
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
invatamantul de masa
Obiectivul6. 2
Modernizarea infrastructurilor si asigurarea de facilitati si materiale didactice adecvate tipului de handicap
Actiuni Responsabili Termen100% din unitatile TVET vor asigura conditii de invatare pentru persoanele cu handicap
Directorii unitatilor de invatamant 2013
Indicator Numar de unitati de invatamant din TVET care asigura connditii pentru persoane cu handicap
15
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
II. ANALIZA NEVOILOR:
A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Această analiză este realizată în Anexa 2.
A. 2. IMPLICAREA ŞCOLII ÎN DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEHNIC ŞI PROFESIONAL CLUJEAN
În perioada 2010-2013 în conformitate cu priorităţile de dezvoltare a învăţământului tehnic şi profesional prevăzute de PLAI Cluj 2009-2013 nominalizate mai jos:
Obiectivul generalCreşterea calitatii educatiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei educationale pentru adulti
Prioritati 1. Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic2. Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)4. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti 5. Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru
dezvoltarea profesionala a resurselor umane 6. Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea
excluziunii sociale
Liceul „Victor Babes” îşi desfăşoară activitatea în vederea dezvoltării Învăţământului profesional şi tehnic clujean cu următoarele activităţi:
a) Propunerea unui plan de şcolarizare anual care să coincidă pe de o parte nevoilor de dezvoltare regională, dar pe de altă parte să păstreze pe harta şcoală a judeţului specialităţi şi specializări atractive si indispensabile pentru comunitate (lucrator in turism, asistent medical generalist si asistent medical de farmacie)
b) Oferă absolvenţilor liceului cu specializarea „tehnician in turism” posibilitatea şcolarizării în vederea obţinerii certificatului de competenta profesionala
16
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
c) Oferă absolvenţilor scolii postliceale sanitare cu specializarea „asistent medical generalist” si asistent medical de farmacie posibilitatea şcolarizării în vederea obţinerii ceritifcatului de competenta profesionala
d) Dotările şcolii sunt în concordanţă cu nevoile impuse de SPP-uri.
Laborator informatică
17
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Laborator biologie
e) Şcoala are o puternică politică de parteneriat în vederea pregătirii profesionale a elevilor.
Sala de sport
18
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
f) Activitate de consiliere şi orientare profesională pentru absolvenţi sunt caracterizate prin numeroase activităţi.
g) Prin politica de dezvoltare instituţională sunt stabilite ţinte/strategii/obiective în concordanţă cu politica impusă de PLAI 2005-2013 Cluj.
19
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
B. ANALIZA MEDIULUI INTERN
PREDAREA SI INVATAREA
Din asistenţele efectuate la clasă cat si din discuţiile cu cadrele didactice si cu elevii rezultlă urmatoarele :
Majoritatea cadrelor didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător.
Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice.
Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin grade didactice.
Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor.
Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.
Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează.
Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-aplicative
Dosarele catedrelor cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial, grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.
Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.
Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.
Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.
În general elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare- învăţare;Unii elevi nu invata suficient, obţinand rezultate sub posibilităţile lor intelectuale;Sistemul AEL nu se utilizează în suficientă măsură;
20
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
EVALUAREA
Traiectoria de formare a elevului presupune organizarea,monitorizarea,derularea si evoluarea unui proces de dezvoltare la nivel cognitiv, afectiv, motor, relational.
La nivelul scolii, rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.
Criteriile de evaluare sunt stabilite de comun acord la nivelul cadrelor pe cicluri si nivele, si urmarite de toti profesorii. Ele urmaresc gradul de obtinere al obiectivelor, gradul de implicare al elevilor. Rezultatele evaluarii sunt utilizate in reglarea de proces pentru:
Motivarea elevilor pentru ca sa invete mai bineCombinarea metodelor si tehnicilorDezvoltarea capacitatii si obisnuitei de autoevaluareEvaluarea se realizeaza formativ, sumativ si prin metode alternative.
CALITATEA CURRICULUM-ULUI
Cadrele didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător.
Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice.
Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin grade didactice.
Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor.
Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.
Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează.
Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-aplicative
Dosarele catedrelor cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial, grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.
Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.
Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.
Rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.
Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.
21
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
ACTIVITATEA EXTRACURRICULARA
Activitate intenţionată şi orientată, activitatea educativă formală şi nonformală a permis continuarea, adâncirea şi dezvoltarea achiziţiilor, cunoştinţelor şi competenţelor din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini şi comportamente sănătoase;
Toţi profesorii diriginţi au fost formaţi pe componenta Orientare şi ConsiliereSpaţiul şi timpul orei de dirigenţie a fost folosit ca spaţiu şi timp al dezvoltării
personale a elevului, al dialogului cu elevii şi între elevi;Relaţiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesori-
părinţi, profesori-profesori, etc.) favorizează, în general, crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ, în care elevii îşi manifestă aptitudinile şi interesele în activităţi educative formale şi nonformale cu impact la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii;
Activitatea educativă formală şi nonformală a permis folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter.
Existenţa la nivelul şcolii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu obiective clar stabilite, în care sunt implicaţi deopotrivă elevii, cadrele didactice, comunitatea, părinţii;A fost încurajată o cultură organizatorică stimulativă pentru comunicare, participare şi inovaţie.
Conjugarea ofertei educaţionale a şcolii cu cea a comunităţii, încheierea de acorduri de parteneriat şi desfăşurarea de proiecte, programe educative pe componentele educative prioritare;
Ameliorarea relaţiei profesori-elevi prin implicarea activă a Consiliului Elevilor în viaţa şcolii / comunităţii;
Sedinţele cu părinţii sunt tot mai adesea activităţi formative, incluzând secvenţe de formare/învăţare cu teme precum: problemele adolescenţei, absenteismul, formarea caracterului, violenta în şcoală, în societate , orientarea în carieră etc.
COLABORAREA SCOLII CU COMUNITATEA
Se bazează pe caracteristicile economice, sociale şi ecologice ale comunităţii locale. Şcoala are strategii clare de colaborare cu comunitatea locală, curriculum-ul local
Prin strategiile elaborate s-a urmărit crearea unei imagini pozitive a şcolii. Pentru aceasta s-au desfăşurat acţiuni comune cu primăria, poliţia comunitară, biserica precum şi cu alte instituţii. Astfel, scoala noastră se află în relaţii de colaborare şi parteneriat cu următoarele instituţii:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ; PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA; CASA CORPULUI DIDACTIC; DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ;
22
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN; SPITALUL CLINIC DE COPII; SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTOCONTAGIOASE; SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE; AGENŢII DE TURISM; ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ DE CRUCE ROŞIE; UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU”; UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI”; UNIVERSITATEA TEHNICĂ; PALATUL COPIILOR; ARHIEPISCOPIA VADULUI, FELEACULUI ŞI CLUJULUI; INSPECTORATUL DE POLIŢIE CLUJ; INSPECTORATUL PENTRU PROTECŢIA CIVILĂ; JANDARMERIA CLUJ.
RELAŢIILE CU PĂRINŢII
Şcoala comunică, în general, cu părinţii, iar deciziile şi măsurile luate de acestea sunt comunicate la timp părinţilor
Comunicarea şcoală-părinţi se realizează prin formele tradiţionale: şedinţe şi lectorate cu părinţii
Există planificări şi tematici ale şedinţelor cu părinţiiForma de organizare este cea a Comitetului reprezentativ al părinţilorAcestora li se furnizează regulat informaţii privind activitatea copiilor, rezultate
obţinute în învăţare, comportament şi atitudine, frecvenţă la cursuri şi alte activităţi.
RESURSE
A. RESURSE UMANE1. Descriere
Numar personal de întreţinere 6 (un administrator, doi paznici, un muncitor întreţinere, doi îngrijitori );
Număr personal didactic auxiliar 4 (un administrator financiar, un secretar şef, un bibliotecar şi un laborant, administrator financiar).
De remarcat este faptul că deşi efectivul de personal didactic auxiliar si nedidactic al şcolii este foarte mic, volumul de muncă depăşeşte capacitatea sa reală, remunerarea este necorespunzătoare, cu toate aceste se remarcă responsabilitate, hărnicie şi corectitudine la majoritatea dintre aceştia astfel încât starea de igienă şi curăţenie a spaţiilor şcolare este bună asigurând condiţiile de menţinere a sănătăţii elevilor noştri şi întregului personal angajat
23
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Corpul profesoral
Funcţia didactică
TITULARISupliniri Cumul Total
generalGrd.
IGrd.
IIDef. Deb. Total
Profesori 14 4 4 1 23 11 - 34
Profesori medici - - 3 - 3 7 1 11
Maiştri instructor 4 - - - 4 2 - 6
Total 18 4 7 1 30 20 1 51
TOTAL CADRE DIDDACTICE
18
471
20
Grd. I
Grd. II
Def.
Deb.
Supliniri
Profesori cu preocupări deosebite: 2 doctori în Ştiinţe filologice;
1 doctorand la Management turistic
1 doctorand la chimie;
2 masteranzi;
Publicaţii şi suporturi de cursuri opţionale: Prof. Anghel Monica-DICŢIONAR DE BIOLOGIE, ED. MOTIV, TESTE DE
BIOLOGIE PENTRU CLASA a X-a, ED. MOTIV, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU BAC. ŞI ADM. LA FACULTATE ED.KISOPRINT, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU ADMITERE, ED.TRANSILVANIA, CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE DE BIOLOGIE suport de curs
24
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
opţional, ED.CCD, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU BACALAUREAT - Ed. Dacia
Prof. Manilici Călin -SINTEZE, COMENTARII, REZUMATE PENTRU BAC, LITERATURA ROMÂNĂ ÎN REZUMATE- ED. MOTIV, CRESTOMAŢIE DE CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ, ED. MOTIV.
Prof. Streulea Carmen -PROBLEME DE CHIMIE PENTRU BAC., ED. DACIA, EXERCIŢII ŞI PROBLEME DE CHIMIE, ED. STUDIUM, NOMENCLATURĂ ÎN CHIMIA ORGANICĂ, ED. STUDIUM
Prof. Marc Elena şi Diana Morar - CAIET DE TEHNICI DE LABORATOR ÎN CHIMIE, CHIMIE APLICATA - suport de curs opţional
Prof. Diana Morar – tehnoredactat ,,CHIMIE BAC – 98”
Prof. Podoleanu Ancasi prof. Anghel Monica - CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE ÎN BIOLOGIE –clasele a IX-a si a X-a, SUPORT DE CURS OPTIONAL PENTRU TEHNICI DE LABORATOR IN BIOLOGIE- clasele a XI-a si a XII-a
Prof. Podoleanu Anca si prof. Anghel Monica -MANUAL DE BIOLOGIE CLASA A IX-A, A X-A- SI A XI-A, ED. DACIA
Prof. Podoleanu Anca si prof. Anghel Monica - SUPORT CURS OPTIONAL- EDUCATIE SEXUALA- CLASA A XII-A, MANUAL DE BIOLOGIE CLASA A IX-A SI A X-A, ED. DACIA 2004, 2005
Prof. Mireşan Constanţa - TESTE DE CAPACITATE LA GEOGRAFIE, ED. MOTIV
Prof. Mureşan Cornelia -GHID DE ETICĂ PENTRU ASISTENŢII MEDICALI, ED. PROMO COMPANY S.R.L.
Prof. Baciu Constantin -MATEMATICA PENTRU BAC. TEORIE ŞI FORMULE, ED. MOTIV
Prof. Andreieş Emilia, Hoţiu Angelica, Pop Sanda şi Cosma Felicia, BIOFIZICA MEDICALĂ - suport de curs opţional
Prof. Gorgan Ana, Pazsi Antonica, Rebrisoreanu Angelica, Costin Adriana, TESTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE SANITARE, ED. MOTIV
Programe de formare continuă în care a fost si este implicată şcoala-PROIECTUL LEMON (Asociaţia de Nursing din România şi OMS);
-ETICA PROFESIEI (ANR, AN Danemarca şi UNICEF);
-METODE ACTIVE DE PREDARE ŞI METODE ALTERNATIVE
DE EVALUARE (IŞJ Cluj, CCD, Lic. Gheorghe Şincai);
-MENTORAT (UBB, IŞJ, CCD)
-MANAGEMENT EDUCAŢIONAL-(IŞJ);
-GÂNDIRE CRITICĂ (IŞJ);
25
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
-FORMARE PROFESORI METODIŞTI (IŞJ, CCD);
-CONSILIERE ŞCOLARĂ (IŞJ, CCD);
-OPERARE PE CALCULATOR (CCD, GRUPUL ŞCOLAR VICTOR BABEŞ)
-REALIZAREA SI UTILIZAREA SOFTULUI EDUCATIONAL IN SISTEM AEL (SIVECO ROMANIA )
- EDUCATIE PENTRU SANATATE ( ISJ, CENTRUL DE EXCELENTA, FUNDATIA YOUTH FOR YOUTH)
Rezultate la evaluări Cadrele didactice care funcţionează în şcoală sunt calificate în specializarea pe care o predau la clasă; aprecierile evaluatorilor externi – inspectori şcolari de specialitate- sunt de foarte bine.
In ceea ce priveste cadrele didactice:
- profesorii debutanti necesita o indrumare atenta din partea responsabilului de catedra si a comisiei de perfectionare pentru a-i ajuta sa se dezvolte profesional; Scoala noastra functioneaza cu un sistem de invatare deschis, profesorii colaboreaza cu membrii comunitatii locale, precum si cu profesorii din alte scoli. De asemenea, cadrele didactice din unitatea noastra au participat activ in comisiile metodice pe obiecte la nivel judetean.
In ceea ce priveste personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic:
- numarul mic de personal este suprasolicitat, avand in vedere volumul mare de lucrari necesar a se executa ;- desi sunt posturi vacante de paznici, acestea nu se ocupa datorita salariului neatractiv si datorita blocarii ocuparii posturilor in sistem.
B. DOTARI SI RESURSE MATERIALE
Şcoala dispune de spaţii de învăţământ în două clădiri situate la adresele din b-dul 21 Decembrie, nr.7 şi strada F. J. Curie, nr. 2-4. În clădirea centrală funcţionează clasele liceale; clasele de profesională şi postliceale realizează în această clădire numai pregătirea teoretică , pregătirea practică se desfăşoară în cele 5 săli de demonstraţii de la parterul clădirii din strada F.J.Curie.
26
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Spaţiile şcolare sunt corespunzător amenajate şi dotate cu mobilier şcolar relativ nou, cu mijloace (3 retroproiectoare, 3 videoproiectoare, un aspectomat, un aparat de proiecţie cinematografică, patru casetofoane cu CD, aparat video, 3 xeroxuri, televizor şi monitor color...) şi materiale didactice (filme şcolare, casete video, folii de retroproiector, diapozitive, CD-uri, dischete, material didactic pentru lucrările practice de laborator pentru biologie, fizică şi chimie etc.) necesare şi utile desfăşurării unui învăţământ formativ, aparatură de laborator, tehnică modernă da calcul, materiale şi mijloace necesare asigurării igienei permanente a mâinilor, grupuri sanitare curate şi dotate cu consumabilele necesare.
27
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Procesul didactic se desfăşoară între orele 8,00 şi 20,00 utilizând 7 săli de curs, 6 cabinete pe specialităţi, o sală de sport, 3 laboratoare - de biologie, chimie şi fizică şi 2 cabinete de informatică ce conţine o reţea de 26 calculatoare cuplate la INTERNET; cu alte 5 calculatoare sunt dotate direcţiunea, sala profesorală, biblioteca, secretariatul şi contabilitatea. De asemenea, cele 7 săli de demonstraţii practice în care se desfăşoară instruirea practică sunt amenajate cu mobilier adecvat profesiei, aparatură, materiale şi mijloace didactice necesare formării iniţiale a cadrelor medii sanitare. Biblioteca şcolii are un număr de 18.500 volume; o bibliotecă cu bibliografie de strictă specialitate medicală este amenajată la sălile de demonstraţii practice. În toate spaţiile în care se desfăşoară activităţi didactice este asigurată şi menţinută starea de confort termic prin termostatele şi reglatoarele de temperatură ataşate fiecărei sobe precum şi starea de curăţenie şi igienă a acestora.
REZULTATELE ELEVILOR
Nivelul de pregatire al elevilor inscrisi in scoala noastra se situeaza peste media pe tara. La finele anului scolar 2009-2010 : Promovabilitatea pe an scolar a fost: - liceu zi: 97,40%
- liceul FR- 100% - postliceal: 100%
Promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost:
Examenul de certificare a competentelor profesionale a demonstrat buna pregatire practica a elevilor scolii: - la examenul de certificare a competentelor nivel 3 procentul de promovabilitate a fost de 100% la examenul de certificare a competentelor nivel 3 avansat procentul de promovabilitate a fost de 100%
Un procent însemnat din absolvenţii şcolii noastre îşi continuă studiile astfel :
28
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA VOCAŢIONALĂ
-Este realizată de diriginţi prin teme specifice la orele de dirigenţie;-Toti dirigintii au urmat un curs de consiliere şi orientare la CCD;-Se organizează acţiuni comune cu OJAFM, agenţii economici, instituţiile de învăţământ superior, vizite la saloane auto;-Dispunem de un cabinet de consiliere şcolară si de psiholog şcolar.
Ne propunem :-sa reusim o orientare profesionala mai buna a elevilor, astfel incat sa marim
procentul celor, care dupa terminarea studiilor se angajaza in domeniul in care s-au pregatit. La inscriere vor sustine un job-test pentru a constata inclinatiile copilului si un interviu la care va fi prezent psihologul scolii. In urma inerviului si al testului putem sfatui parintele si copilul in vederea alegerii meseriei. consilierea elevilor din categoriile dezavantajate prin implicarea dirigintelui si a psihologului ;
-colaborarea cu institutii specializate pentru oferirea de asistenta elevilor cu risc de abandon (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii monoparentale, etc.)
-colaborarea mai stransa si o comunicare mai buna profesor-elev-parinte-psiholog astfel incat sa prevenim abandonul scolar.
-acordarea unei noi sanse pentru elevii care abandoneaza invatamantul obligatoriu, prin continuarea studiilor la liceu frecventa redusa
-mai buna urmarire a insertiei profesionale, printr-o implicare mai mare a dirigintilor.
Activitatea de instruire practică
Elevii îşi desfăşoară activitatea de instruire practică atât în cabinetele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, cât şi la agenţi economici de profil.S-au încheiat protocoale de colaborare cu agenţii economici unde elevii îşi desfăşoară activitatea de instruire practică. Elevii şcolii au participat şi obţinut rezultate remarcabile la urmatoarele concursuri şcolare: Concursul ,,Candil Liteanu”, Concursul ,,Emil Racovită”. La olimpiade şi concursuri elevii şcolii au obţinut premii şi menţiuni la faza judeţeana.
29
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
4. ANALIZA SITUAŢIEI - ANALIZA SWOT
A. Domeniul CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care o furnizează şcoala este pozitivă motivată şi responsabilă. Organizarea şcolii prin cuprinderea mai multor forme de învăţământ preuniversitar (liceal, postliceal). Utilizarea de majoritatea cadrelor didactice a auxiliarelor curriculare în scopul sporirii randamentului învăţării. Evaluările elevilor prin olimpiade, cât şi la examenele de absolvire şi BAC fac dovada unei pregătiri corespunzătoare. Majoritatea cadrelor didactice manifestă creativitate în procesul didactic şi profesionalism în managementul clasei. Proiectarea corectă a activităţii didactice la majoritatea cadrelor didactice, cu accent pe obiectivele operaţionale. Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor. Dominanta comună „promovarea educaţiei pentru sănătate” a celor trei tipuri de în-văţământ: liceal, postliceal sanitar şi profe-sional sanitar; Implicarea dascălilor din catedra de biologie in pregătirea suplimentara a elevilor suprado-taţi (cursurile de excelenta pentru clasele a XII-a din judeţ se ţin in şcoala, de 2 ani, sub îndru-marea prof. M. Anghel) Oferta educaţională personalizată şi buna strategie de promovare în rândul celor intere-saţi (plan de şcolarizare realizat la toate tipurile de învăţământ Existenţa tuturor documentelor curriculare impuse. Internet şi calculatoare accesibile pentru documentare curriculară. Proiectarea didactică bună pentru toate cadrele didactice. Activitate extracurriculară şi extraşcolară diversificată pe nevoile elevilor.
Strategiile didactice continuă să fie, in multe cazuri, majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă a profesorului.
Nu se oferă elevilor activităţi diferenţiate raportate la nevoile lor de dezvoltare.
Managementul clasei este deficitar, relaţia profesor – elev nu presupune cooperări şi colaborări biunivoce.
Deficienţe în activitatea publicitară a şcolii.
Insuficienta posibilitate a motivării prin recompense a activităţii elevilor şi cadrelor didactice.
30
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013 C.D.S. centrat pe nevoile şi opţiunile elevilor. Existenţa unei politici de consultanţă curriculară internă. Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative. Utilizarea experienţei proiectelor europene în activitatea didactică. Planurile manageriale ale şefilor de catedră în corespondenţă cu principiile calităţii. Utilizarea concluziilor şi analizei lecţiilor observate în proiectarea didactică. Utilizarea la nivelul catedrelor a concluziilor testelor iniţiale. Existenţa softurilor educaţionale
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Existenţa şi participarea la programe de dezvoltare: Socrates Accesul liber al cadrelor didactice la elaborarea de manuale, ghiduri etc. Ofertă sporită a activităţilor cu caracter extracurricular. Colaborarea cu şcoli şi agenţi economici de profil pentru îmbunătăţirea performanţelor şi competenţelor elevilor.
Slaba motivare materială a părinţilor.
Slaba implicare a părinţilor în procesul educaţional.
Creşterea numărului de elevi în clasă la nivelul tuturor ciclurilor.
RESURSE TINTE Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular Proiecte didactice conforme cu cerintele Utilizarea ofertelor de formare continua Utilizarea concluziilor raportului de evaluare externa
Imbunatatirea capacitatii de management al activitatilor didactice
B. Domeniul RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Încadrarea şcolii cu cadre didactice
calificate în proporţie de 100 % Participarea cadrelor didactice la
perfecţionări prin cadre didactice şi cursuri de formare organizate prin Casa Corpului Didactic si grade didactice
Instituţionalizarea stagiilor de formare /
Evaluarea insuficienta a activităţii depuse de cadrele didactice, fără a cuantifica ceea ce aceştia realizează în afara fişei postului elaborate de MEC
Utilizarea la minimă eficienţă a metodiştilor şi formatorilor pentru
31
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
informare a şefilor comisiilor metodice şi metodiştilor din şcoală.
Managementul şcolii, centrat pe relaţia dascăl-elev
Participarea personalului nedidactic la dezvoltarea scolii
Existenta Consiliului elevilor Utilizarea resurselor umane in realizarea
de venituri extrabugetare Evaluarea obiectiva si transparenta a tu-
turor angajitilor
dezvoltarea de proces în disciplină.
Diseminarea defectuoasă a informaţiei prin cercurile metodice.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Reglementările MEC privind obţinerea
creditelor legate de formarea continuă . Existenţa fişei post pentru fiecare cadru
didactic şi implicit a fişei de evaluare. Cadre didactice formate prin cursuri CCD
si ISJ pentru noi cerinte curriculare Existenta unui colectiv care se ocupa de
proiecte europene
Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi care nu sunt remunerate.
Starea materială precară a sistemului, lipsa de fonduri şi motivare în dezvoltarea personală.
Reducerea unor posturi la personalul nedidactic si didactic auxiliar datorita blocarii angajarilor pe posturi vacante in sistemul bugetar
RESURSE TINTE Personal calificat Organizare buna pe compartimente Elevi motivati, interesati
Cresterea calitatii procesului educational prin o mai buna implicare a resurselor umane in viata scolii
Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de scoala catre comunitate
C. Domeniul RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Şcoala dispune de o bază materială
deschisă dezvoltării. Există resurse extrabugetare care se
folosesc în acest scop. Cadrele didactice realizează auxiliare
curriculare cu valoare instructiv-educativă care favorizează învăţarea.
Conducerea şcolii are în preocupare
Motivare slabă a cadrelor didactice în domeniul dezvoltării mijloacelor didactice necesare predării interactive a disciplinei.
Gestionarea necorelantă cu necesităţile fondurilor destinate dezvoltării resurselor materiale.
Din cauza statutului juridic al
32
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
permanentă modernizarea bazei materiale conform cu cerinţele curricumului.
Utilizarea fondurilor bugetare si extrabugetare in dezvoltarea resurselor materiale ale scolii
Existenta unei retele interne si conectarea a 62 PC-uri la internet
clădirii nealocarea de fonduri pentru investiţii şi reparaţii
Lipsa curţii pentru recreaţia elevilor
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Posibilitatea achizitionarii de material
didactic Cofinantari din proiecte
Cuantumul mic al fondurilor destinate de autorităţile locale cheltuielilor materiale necesare dotărilor, reparaţiilor, investiţiilor
Revtrocedarea clădirii şcolii de către Biserica Unitariană.
Finantarea prin cost standard/elev
RESURSE TINTE Personal calificat Experienta in colaborare cu agentii economici pentru dezvoltare scolii Venituri extrabugetare
Transformarea scolii astfel incat dotarile ei sa raspunda nevoilor educationale impuse de cerintele pietei muncii si comunitate
Identiifcarea surselor de finantare pe termen scurt, mediu si lung
D. Domeniul DEZVOLTARE, PROIECTE SI RELAŢII COMUNITARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Participarea la programe în beneficiul elevilor
şi profesorilor: Socrates, etc. Relaţii cu partenerii sociali: ISJ Primărie,
Prefectură etc. Continuare proiectelor cu Liceul de deficienti
de vedere, Biblioteca Judeteana, Scoala Postliceala «Ocrotirea», Scoala Postliceala « Louis Pasteur »
Continuarea si dezvoltare parteneriatului international cu scolile sanitare din landul Baden Wurtemberg (proeict initiat in urma cu 7 ani)
Existenta protocoalelor de colaborare cu Spitalul Clinic Judetean
Lipsa de experienţă în elaborarea unor programe de parteneriat şi dezvoltare.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Posibilitatea stabilirii unor noi relaţii de Modificarea legislatiei in privinta
33
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
parteneriat cu şcoli de profil din ţară şi străinătate.
Dezvoltarea unui program de marketing pentru promovarea scolii
programelor si proeictelor dupa integrarea in UE
RESURSE TINTE Personal calificat Experienta in colaborare cu partenerii din tara si strainatate Venituri extrabugetare utilizabile in scopul imbunatatirii parteneriatelor
Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane
Dezvoltarea parteneriatelor sociale
34
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
RESURSE STRATEGICE
Din diagnoza realizată prin analiza SWOT din punctele tari şi oportunităţile identificate, rezultă că şcoala dispune de următoarele resurse strategice:
Resurse umane: calificate; preocupate de formarea continuă; motivate; implicate în dezvoltarea şi promovarea şcolii.Existenţa unui sistem transparent şi obiectiv de evaluare şi promovare anuală a
personalului.O bună politică de organizare pe comisii de lucru cu responsabilităţi clare în fişa
postului pe categorii de angajaţi.Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular, cu activitate
didactică centrată pe nevoile elevilor şi competenţele standardelor de pregătire profesională.
Şcoala are o politică clară de păstrare a identităţii pe harta şcolară a judeţului.Activitatea şcolii se desfăşoară şi este monitorizată după indicatorii de
performanţă a celor 8 principii ale calităţii.Există posibilitatea finanţării formării resurselor umane din fonduri structurale din
programele operaţionale (POSDRU).Şcoala poate să-şi organizeze potrivit „Metodologiei de mişcare personal didactic
din judeţele pilot” examenele de titularizare.Şcoala dispune de o puternică bază materială.Resurse umane şi materiale utilizate pentru realizarea veniturilor extrabugetare.Elevii sunt implicaţi în dezvoltarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii.Este folosită oportunitatea de transfer fără plată a mijloacelor fixe, obiectelor de
inventar între unităţile bugetare.Şcoala are o politică clară de parteneriat pentru pregătirea profesională a elevilor
cu agenţi economici dar şi cu instituţii ale comunităţii pentru consilierea şi orientarea elevilor respectiv pentru sprijin social.
Experienţă în proiectele europene Comenius.Bună colaborare cu Consiliul Local şi ISJ.
ŢINTE/SCOPURI
Luând în considerare punctele slabe şi ameninţările din analiza SWOT pe de o parte respectiv priorităţile de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic clujean impuse de PLAI 2009 am stabilit pe domenii de activitate următoarele ţinte:
DOMENIUL CURRICULART1. Imbunatatirea capacitatii de management al activitatilor didactice
35
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
DOMENIUL RESURSE UMANE
T1. Cresterea calitatii procesului educational prin o mai buna implicare a resurselor umane in viata scolii
T2.Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de scoala catre comunitate
DOMENIUL RESURSE MATERIALE
T1. Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare.
T2. Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.
DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE
T1. Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane
T2. Dezvoltarea parteneriatelor sociale
36
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
ŢINTE-SCOPURI. OBIECTIVE GENERALE. STRATEGII. BENEFICIARI/GRUPURI DE INTERES. INDICATORI DE REALIZARE (REZULTATE OBSERVABILE, ANTICIPATE ACTIVITĂŢILOR)
2009-2013
DOMENIUL CURRICULAR
Ţinta 1 - Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”
ObiectiveStrategii
Direcţii de acţiune
Beneficiari
Grupuri de interes
Indicatori de realizare(rezultate observabile, anticipate activităţilor )
OC 1. Desfăşurarea orelor didactice în conformitate cu
prevederile proiectelor unităţilor de învăţare.
Implementarea unui sistem de interasistenţe pentru monitorizarea activităţilor didactice.Implicarea comisiei de calitate în analiza fişelor de observaţie în vederea proiectării unui plan de îmbunătăţire.
Cadre didactice;Elevi;
Părinţi.Comunitate.
Operatori economici.
Graficul de observare a lecţiilor
Plan de îmbunătăţire pentru desfăşurarea orelor didactice după PUI.
OC 2. Creşterea promovabilităţii la examenul de bacalaureat.
Evaluarea pe competenţeMunca diferenţiată centrată pe nevoile elevilorAproprierea procentului de promovabilitate al bacalaureatului de cel al absolvenţilor de liceu.
Elevi. Teste de evaluareProiecte didacticeProcentul de promovabilitate al absolvenţilor
OC 3. Creşterea eficienţei orelor de dirigenţie.
Eficientizarea orelor de dirigenţie. Elevi.Comunitatea
Proiectarea orelor de dirigenţiePrograme de consiliere şi orientare şcolară
OC 4. Creşterea nivelului de calificare în rândul absolvenţilor.
Creşterea nivelului de calificări / specializări pentru adaptarea la dezvoltarea economică regională.
Absolvenţi. Proiectul planului de şcolarizare.
37
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013RESURSE UMANEŢinta 1 - Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii.
ObiectiveStrategii
Direcţii de acţiune
Beneficiari
Grupuri de interes
Indicatori de realizare(rezultate observabile, anticipate activităţilor )
ORU 1. Restructurarea consiliului de administraţie şi a comisiilor
şcolii
ORU 2. Întărirea capacităţii de management, planificare şi
monitorizare a responsabilităţilor comisiilor
Creerea unor grupuri de lucru restrâns.Elaborarea unor proceduri de lucru şi managementul proceselor de planificare, implementare şi monitorizare.Reorganizarea organigramei.Implicarea C.A. în administrarea şcolii.
C.A.Comisii metodice.
CEAC.
Liste cu domeniile de lucru restrâns.Proceduri de lucru realizate.Liste de responsabilităţi.Fişa postului.
ORU 3. Instruirea managerială pentru personalul implicat în
managementul şcolii.
Organizarea de cursuri de formare pentru responsabilii de comisii.
Responsabili de comisii, pentru C.A., contabil şef, secretar şef,
administrator.
Lista principalelor nevoi de formare.
Ţinta 2 - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în comunitate.
ObiectiveStrategii
Direcţii de acţiune
Beneficiari
Grupuri de interes
Indicatori de realizare(rezultate observabile, anticipate activităţilor )
ORU 4. Extinderea paletei de servicii oferite de şcoală pe lângă
cea educaţională.
ORU 5. Autorizarea şcolii pentru cursuri de formare a adulţilor.
Identificarea principalelor nevoi de servicii pentru comunitate.Promovarea unei politici de marketing a serviciilor oferite.Implicarea şcolii în formarea adulţilor.Accesul la educaţie a grupurilor vulnerabile.
Comunitatea. Propuneri în C.A. pentru aprobarea acestor tipuri de servicii.
DOMENIUL RESURSE MATERIALE
38
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013Ţinta 1 - Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare
ObiectiveStrategii
Direcţii de acţiune
Beneficiari
Grupuri de interes
Indicatori de realizare(rezultate observabile, anticipate activităţilor )
ORM 1 – Amenajarea unui campus pentru pregătirea practică a elevilor în specializările medicale de nivel european cu care învăţământul
preuniversitar clujean să se alinieze învăţământului medical european.
Studiu de fezabilitate.Identificarea soluţiilor de finanţare.Propuneri de proiecte de finanţare.Demararea finanţării.
Elevi.Comunitate.
Grupuri de interes ale judeţului.
Cadre didactice.
PAS cu directive şi acţiuni concrete.
ORM 2 – Dotarea sălilor de curs, laboratoarelor şi cabinetelor după
cerinţele curriculare.
Analiza nevoilor pe arii curriculare.Utilizarea experienţei proiectelor europene.Utilizarea fondurilor extrabugetare pentru aceste nevoi.Identificarea altor sume de finanţare decât cele din buget local + MEdCT.Politici de achiziţie.
Elevi.Cadre didactice.
Comunitate.
Analiza nevoilor în C.A.
ORM 3 – Amenajarea unui spaţiu optim pentru desfăşurarea
activităţilor extraşcolare şi extra curriculare.
Studiu de fezabilitate.Identificarea surselor de finanţare.Demararea lucrărilor.
Elevi.Parteneri.
Comunitate.Cadre didactice.
Proiect de amplasament şi program de utilizare.
ORM 4 – Reabilitarea atelierului şcoală pentru acoperirea nevoilor de pregătire profesională prin ore
de laborator şi pregătire practică la toate specialităţile şi specializările.
Studiu de fezabilitate şi proiect de amenajare a atelierului şcolii.Identificarea surselor de finanţare.Aprobarea proiectelor.Demararea lucrărilor.
Elevi.Operatori economici ai
comunităţii.Personalul şcolii.
Părinţi.
Proiect de reabilitare.
ORM 5 – Creşterea confortului termic a climatului şi reducerea cheltuielilor cu utilităţile (gaz, energie electrică, apă, etc.).
Amenajarea unei centrale termice moderne în incinta şcolii.Lucrări de izolaţie termică la clădire şcolii.Reamenajarea grupurilor sanitare.
Elevi.Resurse umane.Consiliul local.
Proiect de buget aprobat la capitolul investiţii şi deschiderea licitaţiei la nivelul consiliului local.
Tinta 2 - Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lungStrategii Beneficiari Indicatori de realizare
39
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
ObiectiveDirecţii de acţiune Grupuri de interes
(rezultate observabile, anticipate activităţilor )
ORM6 – Asigurarea finanţării de bază din fonduri buget local +
MEdCT.
Identificarea principalelor nevoi şi întocmirea proiectului de buget pe articole pentru acoperirea nevoilor de bază.Solicitări de investiţii reparaţii şi dotări din fonduri MEdCT.
Resurse umane.Elevi.
Parteneri.
Proiect de buget local
Propuneri de finanţare către ISJ.
ORM7 – Asigurarea finanţării din venituri extrabugetare, sponsorizări, donaţii.
Identificarea nevoilor de finanţare din venituri extrabugetare.Îmbunătăţirea extinderii activităţilor de realizare a acestor venituri.
Resurse umane.Elevi.
Parteneri.
Proiect buget venituri ajustat în C.A.
ORM8 – Asigurarea finanţării din cofinanţări prin proiecte tip
(fonduri structurale, granturi de dezvoltare regională etc.)
Identificarea sumelor necesare. Resurse umane.Elevi.
Parteneri.
Lista principalelor surse.
DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE
Tinta 1- Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane
ObiectiveStrategii
Direcţii de acţiune
Beneficiari
Grupuri de interes
Indicatori de realizare(rezultate observabile, anticipate activităţilor )
ORP1 – formarea continuă prin proiecte de formare resurse umane: CCD, universităţi, proiecte
POSDRU, Calitate, etc.
Propuneri de proiecte pe nevoile de formare.Negocierea unor cursuri de formare prin CCD.Finalizarea cursurilor.Motivarea cadrelor didactice pentru formarea prin grade didactice.
Cadre didactice. Portofoliul comisiei de formare continuă.
ORP2 – Diseminarea informaţiei celor formaţi în
Organizarea de mese rotunde.Schimb de experienţă cu alte şcoli şi
Cadre didactice.Elevi.
Planul de activitate al catedrei.Programul şi tematica C.P.
40
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
grupurile de interes. între arii curriculare.Informări în C:P.
Proiecte de parteneriat.
ORP3 – Implicarea şcolii în proiecte europene
educaţionale.
Propuneri de proiecte pe nevoile curriculare.Utilizarea experienţei a acesteia în domeniul curricular.
Elevi.Cadre didactice.
Analiza nevoilor şi stabilirea listei proiectelor propuse.
ORP4 – Menţinerea şi diversificarea proiectelor şi programelor extraşcolare.
Implicarea şcolii în proiecte extraşcolare favorabile dobândirii competenţelor impuse de S.P.P.
Elevi.Comunitate.Părinţi/tutori.
Cadre didactice.
Planul de activitate al comisiei diriginţilor.
Tinta 2 - Diversificarea parteneriatelor sociale şi profesionale
ObiectiveStrategii
Direcţii de acţiune
Beneficiari
Grupuri de interes
Indicatori de realizare(rezultate observabile, anticipate activităţilor )
ORP5 – Participarea partenerilor şcolii la pregătire profesională şi socială a elevilor.
Negocieri cu agenţii economici.Mese rotunde.Sprijin social.Implicarea partenerilor în activitatea de pregătire practică.Implicarea partenerilor în evaluarea elevilor pe competenţe profesionale.Informarea partenerilor despre principiile calităţii.
Elevi.Agenţi economici.
Piaţa muncii.
Contracte de colaborare. Cu atribuţii şi obiective clare.Graficul întâlnirilor cu agenţi economici.Proceduri de evaluare.
ORP6 – Implicarea instituţiilor ONG ale comunităţii în viţa socială a elevilor
Identificarea elevilor cu nevoi sociale.Negocierea de parteneriate cu ONG-uri şi instituţii de profil.Încheierea de contracte de susţinere cu aceste instituţii .
EleviProfesori cu nevoi sociale.
Lista potenţialilor parteneri.
41
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Mecanisme de evaluare şi asigurarea calităţii
DOMENIUL CURRICULAR
42
Ţinta 1
Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”
Elaborarea unor instrumente de evaluare specifice şcolii
faţă de indicatorii de performanţă
Raportul de monitorizare CEAC
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
DOMENIUL RESURSE UMANE
43
Ţinta 1Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii.
Ţinta 2Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în
comunitate.
Participarea resurselor umane la cursuri de formare
pentru îmbunătăţirea activităţii după principiile
calităţii.
Activităţi centrate pe principiile calităţii:- extraşcolare- extrabugetare- administrative- sociale- servicii
Sarcini concrete în fişa postului pe principiile de
calitate.
PUI – activităţi didactice ce să ducă la progresul şcolar.
Proceduri de implicare a elevilor la propria educaţie.
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
DOMENIUL RESURSE MATERIALE
44
Ţinta 1Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să
răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv
cele curriculare.Ţinta 2
Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.
Proceduri de evaluare a lucrărilor demarate
Analiza nevoilor funcţie de descriptori de calitate pe
principiile impuse Analiza nevoi de finanţare propriiProceduri de monitorizare şi
avizare a programelor de finanţare
PAS cu priorităţi şi obiective pe termen scurt, mediu şi
lung
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
DOMENIUL DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE
45
Ţinta 1Creşterea calităţii procesului educaţional prin
realizare de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane.
Portofoliul coordonatorului de proiecte extrabugetare.
Proceduri de diseminare a informaţiei.
Contracte proiecte europene.Dovezi pentru strategiile propuse.
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
46
Ţinta 2
Diversificarea parteneriatelor sociale şi profesionale
Analize şi rapoarte de evaluare ale activităţii elevilor
Proceduri de încheiere contracte cu agenţii
economici şi instituţii de consiliere
Contracte şi protocoale
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
III. PLAN OPERAŢIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010
I. Domeniul: Organizaţional
I.1. Subdomeniul: Managementul strategic
T1. Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare.T2. Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 1. Stabilirea direcţiilor generale de dezvoltare ale
şcolii.
1. Întocmirea unui proiect de dezvoltare instituţională de lungă durată(4 ani) ancorat în PRAI, PLAI.
PDI Aprobare PDI în C.P
DirectorNoiembrie 2010
2. Întocmirea PAS. şi a PO. PASPO
Analizarea PAS în C.A
Director, CEAC, C.A
Ianuarie 2011
3.Adaptarea planurilor manageriale a responsabililor de comisii după obiectivele generale şi strategiile PAS
Plan managerial, Responsabili Compartimente în concordanţă cu PAS
Analizarea şi adaptarea P.A.S. în comisiile şcolii
Responsabili de catedrăResponsabili comisii
Februarie 2011
47
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 2. Proiectarea şi aprobarea planului
de şcolarizare.
1. Stabilirea în Consiliul de administraţie şi aprobarea Consiliului Profesoral a unui plan de şcolarizare în concordanţă cu nevoile şi strategiile PLAI în funcţie de personalitatea şcolii.
Aprobarea planului propus
Plan propus Director Decembrie 2010
2.Negocierea planului de şcolarizare cu Inspectoratul şcolar.3.Aprobarea planului de către M.E.C.T.S
O 3. Extinderea paletei de servicii oferite de şcoală
1. Identificarea principalelor nevoi de servicii pentru comunitate2. Promovarea unei politici de marketing a serviciilor oferite
Propuneri în C.A. pentru aprobarea acestor tipuri de servicii.
Lista aprobată în C.A.
Consiliul de administraţie
Februarie 2011
O 4. Organizarea şi eficientizarea sistemului de comunicare
internă.
1. Reaprecierea organigramei şcolii.2. Restructurarea consiliului de administraţie şi a comisiilor şcolii.
Organigrama optimă
Existenta listelor cu domeniile de lucru restrâns.
Aprobare în Consiliul de administraţie
Componenţa comisiilor de lucru
Director Noiembrie 2010
Octombrie 2010
48
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
3. Creerea unor grupuri de lucru restrâns.4. Implicarea C.A. în administrarea şcolii.
Proceduri de lucru realizate.
-Funcţionarea corespunzătoare
O 5. Dotarea sălilor de curs,
laboratoarelor şi cabinetelor după
cerinţele curriculare.
1. Analiza nevoilor pe arii curriculare.2. Utilizarea experienţei proiectelor europene.3. Utilizarea fondurilor extrabugetare pentru aceste nevoi.4. Identificarea altor sume de finanţare decât cele din buget local.
Analiza nevoilor in C.A.
Pregătirea sălilor de clasă corespunzător standardelor în vederea asigurării calităţii în educaţie.
Consiliul de administraţie
Personalul administrativ
Aprilie 2011
O 6. Amenajarea unui spaţiu optim
pentru desfăşurarea activităţilor
extraşcolare şi extra curriculare.
1. Identificarea spaţiului optim (mansardă, sală de sport).2. Studiu de fezabilitate.3. Identificarea surselor de finanţare.4. Demararea lucrărilor
Proiect de amplasament şi program de utilizare.
Proiect de buget corelat cu necesarul de achiziţii.
DirectoriConsiliul de administraţie
Iunie 2011
49
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O8. Reabilitatea salilor de
demonstratii ale şcolii pentru acoperirea nevoilor de pregătire
profesională prin ore de laborator şi pregătire practică
la toate specializările.
1.Studiu de fezabilitate şi proiect de amenajare a atelierului şcolii.2. Identificarea surselor de finanţare.3. Aprobarea proiectelor.4. Demararea lucrărilor.
Proiect de reabilitare
Plan de reparaţiiProiect de buget
Consiliul de administraţie
Iunie 2011
O9. Imbunatatirea confortului in cladirea I si II
1. Reamenajarea grupurilor sanitare, igienizarea salilor de demonstratii,
Sporirea igienei si reducerea cheltuielilor legate utilitati
Lucrări finalizate DirectorConsiliul de administraţie
Iunie 2011
50
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
I. 2. Subdomeniul: Management operaţional
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 1. Coordonarea optimă a aplicării
planului managerial
(planului operaţional) în
toate compartimentele.
1. Prelucrarea şi afişarea planului operaţional aprobat.
Informarea tuturor angajaţilor.
Proces verbal în Consiliul Profesoral
Director Noimebrie 2010
2. Corelarea planului operaţional al comisiilor de lucru cu PAS al şcolii.
Toate planurile operaţionale ale comisiilor de lucru corelate cu obiectivele PAS
Analiza din Consiliul de administraţie.
Responsabili comisii
Decembrie 2010
3. Monitorizarea gradului de aplicare al planului operaţional al comisiilor din şcoală, prin CEAC şi Consiliul de administraţie.
Cel puţin 80% din planurile operaţionale ale comisiilor corelate cu planul actual al şcolii.
Raport de analiză CEAC către Consiliul de administraţie.
Bora Emanoil 15 a fiecărei luni
4. Adaptarea unor planuri de îmbunătăţire în vederea atingerii obiectivelor din planul operaţional.
Reducerea punctelor slabe
Rapoarte de monitorizareRaport de evaluare externă
CEAC Periodic, din 3 în 3 luni.
5. Replanificarea acţiunilor neefectuate în semestrul II.
Identificarea activităţilor din planul operaţional
Plan managerial semestrul II
Director Martie 2011
51
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
nerealizate în semestrul I.
52
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 2.
Reactualizarea RI şi aplicarea lui.
1. Modificarea R.I. după analiza aplicării lui în 2009-2010.
Corectarea unor comportamente din rândul elevilor, cadrelor didactice, părinţilor.
Regulamentul intern centrat pe nevoile şcolii.
Comisia de proiectare R.I.
Octombrie 2010
O 3. Formarea personalului implicat în
managementul şcolii.
Organizarea de cursuri de formare pentru responsabilii de comisii.
Existenta unui program de formare.
Cereri de înscriereAdeverinţe de participare la stagiiCreşterea calităţii actului didactic
DirectorConsiliul de administraţieComisie formare
Mai 2011
O 4. Implicarea activă a
personalului nedidacic în acţiunile de
reabilitare şcoală.
1. Analiza nevoilor anului calendaristic 2010.
Acoperirea cu 30% din nevoile şcolii cu manoperă în regie proprie.
Analiză contabil prezentată în Consiliul de administraţie.
Martie 2011
2. Identificarea nevoilor pe care şcoala le poate acoperi din resurse proprii.
Acoperirea cu 30% din nevoile şcolii cu manoperă în regie proprie.
Analiză contabil prezentată în Consiliul de administraţie.
Martie 2011
3. Identificarea resurselor financiare.
Acoperirea cu 30% din nevoile şcolii cu manoperă în regie proprie.
Analiză contabil prezentată în Consiliul de administraţie.
Martie 2011
4. Stabilirea unui plan de acţiune pentru acoperirea cu 30% a nevoilor şcolii.
Acoperirea cu 30% din nevoile şcolii cu manoperă în regie
Analiză contabil prezentată în Consiliul de
Martie 2011
53
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
proprie. administraţieObiective Acţiuni Indicatori de
performanţăEvaluare Responsabilităţi Termen
O 5. Întărirea capacităţii de management, planificare şi
monitorizare a responsabilităţilor
comisiilor.
Elaborarea unor proceduri de lucru şi managementul proceselor de planificare, implementare şi monitorizare.
Liste de responsabilităţiFişa postului
Procedurile DirectorConsiliul de administraţieComisia de evaluare şi asigurarea calităţi
Octombrie 2010
O 6. Elaborarea unor instrumente de lucru
interne specifice fiecărui compartiment
în vederea eficientizării activităţii.
Eficientizarea activităţii personalului nedidactic
Creşterea cu 50% a eficienţei activităţii şcolii în toate compartimentele.
Tipuri de instrumente pe compartimente
Responsabil compartimente
mai 2011
O 7. Mediatizarea şcolii în comunitate.
1. Stabilirea în planul managerial al fiecărui compartiment cu activităţi de mediatizare a şcolii.
Creşterea prestigiului şcolii.
Planurile manageriale.
Responsabil compartimente
Aprilie 2011
2. Participarea la activităţi de mediatizare
Existenţa unui program de marketing.
Lista acţiunilor în comunitate.
Comisia de publicitate şcoală.
Mai 2011
O 8. Asigurarea unui sistem de protecţie şi securitate a elevilor şi angajaţilor în vederea asigurării condiţiilor optime de învăţare.
1. Planificarea activităţilor de pază
Existenţa sistemului Plan de pază Contabil sef Octombrie 2010
2. Programul serviciului în şcoală
Existenţa sistemului Regulamentul intern, capitolul Serviciul în şcoală.
Comisia de organizare a serviciului în şcoală.
Octombrie 2010
3. Implementarea unui sistem de supraveghere în colaborare cu instituţii specializate sau în regie
Sistemul implementat
Director Mai 2011
54
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
proprie
I. 3. Subdomeniul: Managementul personalului
T 1. Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 1. Utilizarea fondurilor
structurate în formarea continuă.
1. Creerea echipei de redactare.2. Redactarea unor proiecte din acest domeniu
Evidenţa formării continue
Proces verbal de constituireProiecte
DirectorContabilitate
Noiembrie 2010
O 2. Formarea continuă prin proiecte de
formare resurse umane: CCD, universităţi,
proiecte POSDRU, Calitate etc.
1. Propuneri de proiecte pe nevoile de formare.2. Negocierea unor cursuri de formare prin C.C.D.3. Finalizarea cursurilor.4. Motivarea cadrelor didactice pentru formarea prin grade.
Ponderea participantilor la cursuri de formare.
Certificate, adeverinţe care atestă participarea la aceste stagii.
Comisie formare - responsabil
Permanent
O 3. Diseminarea informaţiei celor
formaţi în grupurile de interes.
1. Organizarea de mese rotunde.2. Schimb de experienţă cu alte şcoli şi între arii curriculare.3. Informări în C.P.
Ponderea cadrelor didactice care beneficiază de aceste informaţii.
Procese verbale de activitate
Director Şefi arii curriculare
Lunar
O 4. Proiectarea planului de
încadrare cu personal calificat
1. Încheierea de contracte individuale
Contracte pentru întreg personalul.
Aprobarea contractelor în Consiliul de administraţie.
Director Noiembrie 2011
55
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013în funcţie de toate
nevoile interne.
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi
Termen
O 4. Proiectarea planului de
încadrare cu personal calificat în
funcţie de toate nevoile interne.
2. Stabilirea sarcinilor concrete pe fişa postului.
Existenţa fişei postului
Fişa postului pentru personalul:- didactic- didactic auxiliar- nedidactic
Secretar şef Noiembrie 2011
3. Negocierea planului de încadrare cu Inspectoratul Şcolar.
Planul de încadrare cu 100% calificaţi.
Plan de încadrare în conformitate cu legislaţia.
Director Noiembrie 2011
O 6. Menţinerea şi diversificarea proiectelor şi programelor extraşcolare.
1. Implicarea şcolii în proiecte extraşcolare favorabile dobândirii competenţelor impuse de S.P.P.2. Colaborarea cu alte ITP-uri cu privire la experienţa în învăţare.
Planul de activitate al comisiei diriginţilor.3 proiecte cu şcoli de profil
Ofertă corespunzătoare în conformitate cu nevoile elevilor.Diseminarea informaţiei. (PV)
Coordonator proiecte şi programeŞef catedră
Octombrie 2010
Trimestrial
O 7. Evaluarea personalului
1. Stabilirea strategiei.2. Stabilirea fişelor de evaluare pentru toate categoriile de personal.3. Autoevaluarea4. Acordarea calificativelor în Consiliul de adinistraţie după strategia stabilită.
Aprecierea obiectivă a activităţii întregului personal.
Proceduri
Fişă de evaluare
P.V. al Consiliului de administraţie
CEAC
Director
Aprilie 2011
O 8. Monitorizarea planurilor
1.Participarea cadrelor didactice la proiecte lucrări, cercetare
Proiecte, lucrări, cărţi de
Portofoliu Şef catedră Ianuarie, mai 2011
56
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
individuale de dezvoltare
profesională a cadrelor didactice
ştiinţifică, cărţi de specialitate. specialitate.
II. Domeniul: Eficacitate educaţională
II.1.Subdomeniul: Curriculum
T 1. Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 1. Desfăşurarea orelor didactice în
Conformitate cuprevederile
proiectelor unitatilor de
invatare
1 .Implementarea unui sistem de interasistenţe pentru monitorizarea activităţilor didactice.2. Implicarea comisiei de calitate în anliza fişelor de observaţie în vederea proiectării unui plan de îmbunătăţire
Graficul de observare a lecţiilor
Grafic de interasistenţeFişe de observare a lecţiilor
Portofolii
Director
Şefi comisii
Permanent
O 2. Creşterea eficienţei orelor de
dirigenţie.
Eficientizarea orelor de dirigenţie.
Proiectarea orelor de dirigenţie
Fişe de observare
Coordonatopr proeicte educativeComisia diriginţilor
Permanent
O 3. Cuprinderea elevilor în formele
1. Repartizarea elevilor din clasa a-IX-a.
Respectarea numărului de elevi pe clasă.
Cataloage Diector Lunar
2. Monitorizarea transferurilor Legalitatea Registru de Director Permanent
57
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
de educaţie stabilite legal
transferului. transferuri3. Stabilirea orarului pentru orele de practică şi laborator pe module şi toată durata anului şcolar.
Proiectarea orarului de practică şi laboratoare pentru învăţământul de specialitate.
Grafic Responsabil Comisie tehnică: Gorgan Ana
Octombrie 2010
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 4. Implementarea curriculumui
naţional.
1. Identificarea planurilor cadru de învăţământ impuse pentru anul şcolar 2010-2011
Aplicarea 100% a prevederilor curriculare.
Ordine de ministru
Resonsabili arii curriculare
Octombrie 2010, sem.IFebruarie 2011, sem.II
2. Proiectarea didactică în funcţie de competenţele curriculare impuse.
Proiectare după competenţe
Proiecte didactice Director Octombrie 2010Februarie 2011
3. Implementarea curriculară şi revizuirea la nivelul fiecărei discipline.
Adaptarea activităţii didactice după prevederile P.U.I.
Analiza proiectării unităţilor de învăţare.
Responsabili arii curriculare
Lunar
4. Utilizarea soft-urilor curriculare.
100% utilizate Lecţii desfăşurate în AEL.
Director Lunar
5. Utilizarea experienţei formării în domeniul curricular.
Prevederile PM al catedrei
Proces verbal de diseminare
Responsabili comisii metodice
Aprilie 2010
O 5. Proiectarea activităţii
extracurriculare şi extraşcolare în
1. Proiectarea planului de activităţi extracurrculare.2. Proiectarea planului de activităţi extraşcolare.
Creşterea competenţelor elevilor.
Planul managerial al responsabilor educativi.
Coordonator educativ
Noiembrie 2010
58
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
completarea activităţilor curriculare.
3. Analiza lor în comisia diriginţilor.4. Analiza impactului acestor activităţi asupra elevilor.
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 6. Documentare curriculară şi
examene naţionale 2011.
1. Creerea la nivelul fiecărei arii curriculare a unei baze de documentare curriculară.2. Nominalizarea unei comisii pentru diseminarea în rândul elevilor a prevederilor metodologice pentru examenele de nivel III şi III avans, resectiv BAC.
Creşterea gradului de informare în rândul profesorilor şi elevilor.
Dosare de documentare
Coordonator educativ
Iunie 2011
O 7. Eficientizarea planurilor de
îmbunătăţire a programelor de
învăţare
1. Întocmirea unui plan de îmbunătăţire semestrial la nivelul catedrei funcţie de punctele slabe identificate în fişele de observare ale lecţiei.2. Reproiectarea didactică după acţiunile planului de îmbunătăţire.3. Reevaluare
Creşterea progresului şcolar cu 10% semestrial.
Plan de îmbunătăţireProiectarea didacticăRezultate reevaluare
Coordonator educativ
Ianuarie, mai, 2011
59
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
II.2.Subdomeniul: Ofertă educaţională
T1. Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii.T2. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în comunitate.
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O1. Coordonarea strategiei de
dezvoltare a ofertei educaţioale pe termen lung.
1. Cuprinderea în PAS a strategiilor de dezvoltare pe termen lung.2. Stabilirea unor acţiuni concrete la nivelul şcolii.
PAS cuprinde referiri la dezvoltarea strategiei ofertei educaţionale.
PAS Director Martie 2011
O2. Coordonarea implementării şi
promovării ofertei educaţionale.
1. Întocmirea schemelor orare. Scheme orare Scheme orare Comisia pentru curriculum
Noiembrie 2010
2. Procedură de promovare a ofertei
Procedura Comisia de curriculum
Noiembrie 2010
O3. Elaborarea planului de
şcolarizare în concordanţă cu
strategia de
1. Elaborarea proiectului planului de şcolarizare, tinând cont de opţiunile elevilor.2.Popularizarea planului de şcolarizare.
Existenţa planului de şcolarizare în concordanţă cu prevederile în
Oferta curriculară în conformitate cu planul judeţean, pliante şi târguri de
DirectorConsiliu de administraţie -Comisie de popularizare
Aprilie 2011
60
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013dezvoltare a şcolii. vigoare. oferte
educaţionale.
II.3.Subdomeniul: REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 1. Creerea condiţiilor pentru
dezvoltarea performanţelor
elevilor.
1. Selecţia elevilor2. Activitate diferenţiată3. Înregistrarea şi precizarea progresului şcolar4. Implicarea elevilor la propria educaţie.5. Participare la concursuri, olimpiade, sesiuni, târguri.6. Motivarea şi stimularea elevilor cu progres şcolar.7. Monitorizarea stării de disciplină.
Proceduri
Activităţi didactice
Premii
Rapoarte de analiză la nivelul catedrelor
Cadre didactice
Diriginte
Comsia de disciplină
Februarie 2011
O 2. Creşterea promovabilităţii la
examenele naţionale nivel III ,
III avansat şi de bacalaureat.
1.Evaluarea pe competenţe.2.Munca diferenţiată centrată pe nevoile elevilor.3.Cresterea procentului de promovabilitate al bacalaureatului pentru elevii de la forma de
Teste de evaluareProiecte didacticeProcentul de promovabilitate al absolvenţilor
Procentul de promovabilitateListeRezultate examen Bacalaureat
Cadrele didacticeConsiliul profesoral
Permanent
61
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
invatamant FR de cel al absolvenţilor de liceu zi .
O 3. Creşterea nivelului de
calificare în rândul absolvenţilor.
Creşterea nivelului de calificări / specializări pentru adaptarea la dezvoltarea economică regională
Proiectul planului de şcolarizare
Rezultate examene de certificare a competenţelor
Cadrele didacticeMaiştri instructoriDirectori
Permanent
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 4. Îmbunătăţirea rigurozităţii evaluărilor
rformative şi sumative.
Rezultatele evaluărilor să ofere elevilor posibilitatea de aşi forma o imagine clară asupra rezultatelor lor. Sprijin acordat elevilor pentru a deprinde abilităţi şi cunoştinţe care să le dea posibilitatea evaulării propiei activităţi.
Cunoaşterea de către elevi la timp şi obiectiv a rezultatelor evaluărilor.Implicarea elevilor la cel puţin 50% din evaluări.
Portofoliile elevilor
Fiecare cadru didactic
Între 25-30 a fiecărei luni.
62
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
III. Domeniul: Managementul calităţii
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 1. Desfăşurarea activităţii CEAC în
conformitate cu legislaţia în
vigoare.
1. Organizarea CEAC.2. Cuprinderea CEAC în organigramă.3. Proiectarea strategiei/ regulamentului de funcţionare CEAC.4. Întocmirea planului operaţional al CEAC.
Desfăşurarea activităţilor CEAC pentru creşterea calităţii în activitatea şcolii.
OrganigramăRegulamentul de funcţionare al CEAC.Planul operaţional al CEAC.
CEAC Februarie 2011
63
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
O 2. Implementarea procesului de
monitorizare şi autoevaluare
internă după noile reglementări impuse de ARACIP.
1. Proiectarea unei proceduri de monitorizare internă periodică.2. Aplicarea procedurii de monitorizare internă.3. Întocmirea raportului de monitorizare.4. Proiectarea procedurii de autoevaluare.5. Aplicarea procedurii de autoevaluare.6. Întocmirea raportului de autoevaluare internă.
Desfăşurarea activităţilor şcolii în conformitate cu descriptorii de calitate impuşi de cele 7 principii.
Raport de monitorizare
Raport de autoevaluare
CEAC Din 3 în 3 ani
Noiembrie 2010
Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă
Evaluare Responsabilităţi Termen
O 3. Alinierea activităţii şcolii la principiile calităţii.
1.Proiectarea PAS ca rezultat al muncii în echipă.2.Analiza rapoartelor de monitorizare cu proiectarea unor planuri de îmbunătăţire.3.Dinamizarea activităţii CEAC.4.Rigurozitatea întocmirii raportului de autoevaluare.
Cel puţin 15% din personalul implicat în proiectarea PAS.Plan de îmbunătăţire pentru punctele slabe.Procedură de întocmire a raportului de autoevaluare.
PASRapoarte de autoevaluare şi monitorizare
Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii Directori
Permanent
64
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
O 4. Ameliorarea punctelor slabe din
raportul de autoevaluare.
1. Proiectarea PAS-ului pentru anul şcolar următor pentru punctelor slabe.2. Activităţi orientate pe îmbunătăţirea activităţii. domeniilor identificate cu puncte slabe.
Plan de îmbunătăţire după raportul de evaluare externă.Activităţi în planul de îmbunătăţire.
Planuri de îmbunătăţire a activităţii
Comisia de evaluare şi asigurarea calităţiiDirectori
O 5. Monitorizarea şi implementarea
procedurilor interne.
1. Proiectarea unei proceduri de monitorizare a eficienţei procedurilor interne.2. Analiza modului de aplicare a procedurilor interne.3. Îmbunătăţirea punctelor slabe prin reproiectarea procedurii.
Aplicarea tuturor procedurilor în vederea optimizării activităţii.
ProceduriAnalizePlanuri de îmbunătăţire
CEAC Semestrul IDecembrie 2010
Semestrul IIAprilie 2011
65
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
B. Planul de parteneriat al şcolii
În cadrul politicii de parteneriat a şcolii se desprind 4 direcţii:1. Parteneriat educaţional2. Parteneriat profesional3. Parteneriat social.4. Parteneriat comunitar
Parteneriat comunitar
Din punct de vedere al integrării şcolii în viaţa comunităţii se desfăşoară următoarele tipuri de parteneriate:
a) Primăria municipiului Cluj-Napoca:
- Finanţarea de bază şi complementară în calitatea de ordonator principal de credite
- Reparaţii capitale clădiri (zugrăveli interioare,reparaţii, hidroizolaţii, reabilitări exterioare la clădiri, reparaţii instalaţii electrice şi termice)
- Închirieri- Gestionare venituri extrabugetare- Organizare evenimente culturale şi premiere elevi- Sprijin pentru organizare sectii de votare- Amenajare spaţii verzi- Activităţi ecologice
b) Inspectoratul şcolar judeţean:
- Consiliere curriculum- Consiliere politici şi strategii MECI- Inspecţii curente- Informaţii curente- Finanţare complementară (dotări), investiţii- Formare continuă
c) Poliţia de proximitate
MotivaţieAvând în vedere planul de acţiune privind prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică în zona unităţilor de învăţământ şi pentru prevenirea actelor antisociale şi a faptelor cu violenţă în acest mediu se întocmesc parteneriate de colaborare la nivelul Secţiei III Poliţie şi unităţilor de învăţământ de pe raza de competenţă, părţile implicate în semnarea acestui parteneriat, printr+o acţiune concertată urmăresc limitarea efectelor comportamentului antisocial în rândul copiilor şi adolescenţilor,
66
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013diminuarea delicvenţei juvenile şi educaţia antiinfracţională a grupului ţintă.
Obiective- Cunoaşterea problemelor sociale, economice, etnice, culturale şi
confesionale cu care se confruntă comunitatea- Crearea unui cadru optim de discuţii care să permită aproprierea de
comunitate a celor două instituţii- Reducerea numărului de infracţiuni şi a altor fapte antisociale comise
de copii şi adolescenţi- Prevenirea violenţei în şcoli şi familii, în care participanţii sunt atât
autori sau victimePrevenirea apariţiei consumului de droguri sau alte substanţe halucinogene în instituţiile de învăţământ de pe raza de competenţă.
d) Jandarmerie
1. Denumirea acţiunii: Prevenirea faptelor antisociale în rândul elevilor din cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar în spectrul ordinii publice.
2. Prezentarea faptelor de natură contravenţională şi infracţională care pot fi săvârşite de tineri , precum şi consecinţele săvârşirii acestor fapte.
3. Parteneriate situaţii de urgenţă
e) Agenti economici
67
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
UNITATEA SCOLARA
Domeniile de pregătire şi calificările din planul de şcolarizare 2007/2008
(învăţământ de zi)1) PARTENERI SOCIALI 2)
Convenţie de
practică3) Alte colaborari4)
Observaţii 5)
Denumirea şcolii
Localitatea Nivelul de calificare
Domeniul de pregatire /
profilul
Calificarea
Nr. d
e el
evi î
nscr
işi Denumirea
organizaţiei partenere
Localitatea
Număr de elevi în practică
Repr
ezen
tare
in
Cons
iliul d
e ad
min
istra
ţie a
l sco
lii Cu
rricu
lum
in d
ezv.
lo
cala
Orie
ntar
ea c
arie
rei
Sprij
in p
entru
ele
vi
Form
area
pro
feso
rilor
Dota
rea
scol
ii
Form
area
adu
ltilor
Partn
eria
t in
cadr
ul
unor
pro
iect
e
Alte
le
1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Liceul Victor
BabesCluj-Napoca
3 Tehnologica-Servicii
Tehnician in turism 60
SC Madison Travel Srl Cluj-Napoca 10
Asigura conditiile necesare efecturarii stagiului de practica scolara a elevilor
SC Ave Tour Srl Cluj-Napoca 10
Asigura conditiile necesare efecturarii stagiului de practica scolara a elevilor
sc Unita Tour Srl Cluj-Napoca 10
Asigura conditiile necesare efecturarii stagiului de practica scolara a elevilor
sc Voiaj Voiaj Srl Cluj-Napoca 10
Asigura conditiile necesare efecturarii stagiului de practica scolara a elevilor
SC Calibra Srl Cluj-Napoca 10
Asigura conditiile necesare efecturarii stagiului de practica scolara a elevilor
SC Alina Tour Srl Cluj-Napoca 10
Asigura conditiile necesare efecturarii stagiului de practica scolara a elevilor
3+Sanatate si asisrenta
pedagogica
Asistent de farmacie 83 Farmacia
"Remedium" Cluj-Napoca 43 x x
-Asigură locuri de muncă pt. absolvenţi de nivelul 3 de calificare; Asigura spatiul si materialele necesare efecturarii stagiului de practica
68
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Farmacia "Clinicilor" Cluj-Napoca 40 x x
-Asigură locuri de muncă pt. absolvenţi de nivelul 3 de calificare; Asigura spatiul si materialele necesare efecturarii stagiului de practica
Asistent medical
generalist110
Spitatlul judetean Cluj-Napoca 22 x
-Asigură locuri de muncă pt. absolvenţi de nivelul 3 de calificare; Asigura spatiul si materialele necesare efecturarii stagiului de practica
Spitalul de adulti Cluj-Napoca 22 x
-Asigură locuri de muncă pt. absolvenţi de nivelul 3 de calificare; Asigura spatiul si materialele necesare efecturarii stagiului de practica
Spitalul de copii Cluj-Napoca 22 x
-Asigură locuri de muncă pt. absolvenţi de nivelul 3 de calificare; Asigura spatiul si materialele necesare efecturarii stagiului de practica
Institutul inimii Cluj-Napoca 22
-Asigură locuri de muncă pt. absolvenţi de nivelul 3 de calificare; Asigura spatiul si materialele necesare efecturarii stagiului de practica
69
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
A. PARTENERIAT SOCIAL-EDUCAŢIONAL
IV. CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE
Consultarea
Acest proiect este expresia unei gândiri şi decizii colective, fiind rodul unei echipe de proiect care a valorificat foarte bine experienţa fiecărui individ pe baza cunoaşterii preferinţelor şi a înclinaţiilor spre un anumit rol în echipă, ceea ce a permis valorificarea optimă a potenţialului fiecărui membru din echipă
Complexitatea situaţiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea unor valori şi norme de bază, cum ar fi : încredere şi respect, onestitate, cooperare dar şi competiţie, creativitate, dreptate, respect de sine şi respectul echipei, asumare de riscuri, colegialitate etc.
În vederea elaborării PAS – ului, echipa de proiect a beneficiat de informaţiile oferite de PLAI şi PRAI . Consultarea acestor documente a oferit informaţii preţioase referitoare la direcţiile de dezvoltare şi la liniile de relevanţă ale învăţământului din zona de nord-vest şi din judeţul Cluj.
Au fost consultate şi analizate şi documente referitoare la dotarea existentă în momentul planificării, pentru a putea proiecta necesarul pentru perioada vizată prin proiect.
În stabilirea unui management de curriculum anticipativ şi strategic de un real folos au fost planul de şcolarizare, planurile de învăţământ precum şi programele şcolare pentru fiecare specializare pe care şcoala o realizează în anul şcolar 2005-2006
În derularea activităţilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un stil managerial practic şi logic, cu deosebită grijă pentru realizarea sarcinilor primite, fără a fi neglijate elemente ce ţin de imaginaţie şi creativitatea.
70
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
Consultarea Consiliului Profesoral in vederea elaborarii PAS 2009-2013
PROCEDURA
SCOP: Elaborarea unui PAS in urma consultarii membrilor Consiliului Profesoral, luarii in considerare a propunerilor si avizarea lui.
OBIECTIVE: O1 implicarea eficienta a celor responsabili O2 responsabilizarea persoanelor implicate O3 discutarea proiectului de PAS in CP
O4 avizarea lui de catre CP ARIA DE CUPRINDERE: Toate compartimentele, CEAC, Sefi compartimente, Director, CA, CP RESPONSABIL PROCEDURA:Director, ACTIVITATI: 1 analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor directii de dezvoltare 2 realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre sefi compartimente 3 stabilirea de catre Director a principalelor tinte/strategii/obiective dupa concluziile analizei SWOT 4 stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru in vederea intocmirii unui plan operational dupa nevoi/compartimente
5 analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan de Dezvoltare Institutionala de catre Director
6 analizarea PDI in CA7 intocmirea Planului de Actiune al Scolii8 avizarea PAS in CA9 avizarea PAS in CP10prelucrarea PAS in toate compartimentelor
71
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
72
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor directii de dezvoltare
realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre sefii de compartimente
stabilirea de catre Director a principalelor tinte /strategii/obiective de catre Conducere
stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru invederea intocmirii unui plan operational
analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan deDezvoltare Institutionala de catre Conducere
Analiza PDI in CA si avizarea lui
Daca este avizat DA Daca NU este avizat
Intocmirea PAS
Avizare PAS in CA
Daca NU este avizat Daca este avizat DA
Avizare PAS in CP
Daca NU este avizat Daca este avizat DA
Prelucrarea pe compartimente
73
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
MonitorizareaMonitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2010-
2011 urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv
În procesul de monitorizare se urmăreşte : - comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor
pentru realizarea lor- mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor- analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea
proiectelorCa instrumente de monitorizare se folosesc : - observaţiile- discuţiile cu elevii- asistenţa la ore- sondaje scrise şi orale- întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, consiliu de
administraţie, consiliu profesoral, etc.
Evaluarea
Evaluarea acestui plan managerial se va face atât pe parcursul derulării lui şi mai ales la finele anului şcolar 2010-2011 când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan managerial viitor adaptat evident situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.
Instrumente de evaluare
Evaluarea acestui proiect nu poate să-si propună altceva, decât proceduri prin care să se poată stabili următoarele :
raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât
aşteptărileEvaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe,
folosind ca instrumente de evaluare următoarele:
autoevaluare interevaluari declaraţii de intenţii interviuri de evaluare observaţii folosind ghiduri de observaţie fiţe de apreciere diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului
În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente :
respectarea misiunii şi a scopurilor urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte corelaţia dintre resurse si obiectivele alese
74
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013 stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor
de evaluare în cadrul fiecărei ţinte
Responsabilităţi
Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :
- Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională , inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii şi parteneriate
- Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar.
- consilierul educativ pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi pentru cele legate de activităţile extraşcolare şi extracurriculare
- prof. Pelea Mirela pentru probleme de protecţia muncii ,PSI si medicina muncii
- prof. Gorgan Ana pentru realizarea competenţelor specifice specializării, prevăzute în standardele de pregătire profesională
Indicatorii de performanţă
Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală. Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim :
- furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală
- stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare
( aprecieri obiective )- enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se
desprind din evaluare.- adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când
prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru - realizarea misiunii şcolii
75
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
ANEXA 1
REALIZĂRILE 2009-2010
RAPORTSTAREA INVĂŢĂMANTULUI LA
LICEUL „VICTOR BABES”
Anul şcolar 2009-2010 a reprezentat anul scolar in care a continuat aplicarea principiilor educatiei incluzive, incercandu-se oferirea de sanse egale pentru toate categoriile de participanti la actul educational, precum si anul continuării reformei efective, reale, prin aplicarea prevederilor privind calitatea in educatie la toate nivelurile de organizare şi funcţionare a şcolii, strategii concordante cu nevoile învăţământului şi ale societăţii civile în etapa dată şi viitoare.
Astfel, si in anul scolar trecut, s-au îmbunătăţit/modificat planurile-cadru pentru liceu, precum si noile programe scolare, s-a micşorat numărul de manuale alternative, eliminându-se cele al căror conţinut ştiinţific era greu accesibil elevilor, s-a continuat aplicarea noului regulament de organizare şi funcţionare a unitătilor învăţământului preuniversitar, precum si a metodologiei de organizare pentru tezele cu subiect unic, examenul de bacalaureat si cel de certificare a competentelor profesionale/absolvire a invatamantului tip SAM si postliceal, precum şi alte acte normative având ca scop reglarea continua a procesului didactic, a continuat si s-a imbunatatit implementarea prevederilor Legii calitatii in educatie. Totodata, prin continuarea procesului de descentralizare a invatamantului,Clujul, ca si judet pilot, si deci si unitatea noastra scolara, au continuat pasii pe acest drum.
Principalele obiective si directii de actiune, precum si indicatorii de performanta corespunzatori, cuprinse in planurile manageriale anual si semestriale au fost, pe domenii:
DOMENIUL MANAGEMENT Obiective specifice
Creşterea eficienţei în planul proiectării, implementării, monitorizării şi evaluării întregii activităţi din şcoală
Practicarea unui management implicativ şi transformaţionalIndicatori de performanţă
Programe de activitate concrete şi realiste Relaţii funcţionale de subordonare şi colaborare (organigrama) Puncte de vedere unitare, acţiune comună, reducerea diferenţelor de opinii în
privinţa aplicării/respectării regulamentelor
76
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013 Impact pozitiv asupra calităţii educaţiei Grad de satisfacţie ridicat al actorilor şi partenerilor educaţionali
DOMENIUL CURRICULUMObiective specifice
Optimizarea procesului de predare-învăţare la toate nivelurile de învăţământ din şcoală, cu accent pe calitatea educaţiei
Accentuarea aspectului formativ al activităţilor centrate pe elev, dezvoltarea competenţelor-cheie şi a capacităţilor de transfer. Formarea lor în ideea necesităţi de a învăţa pe parcursul întregii vieţi.
Înţelegerea noului rol al profesorilor şi fundamentarea unei relaţii autentice de parteneriat profesor-elev
Diversificarea modalităţilor de evaluare şi reglare/remediere Creşterea calităţii stării de disciplină în rândul elevilor, conştientizarea de către
aceştia a ideii de apartenenţă la comunitatea şcolară şi formarea lor în spiritul responsabilităţilor privind participarea la redefinirea ethosului şcolii.Indicatori de performanţă
Creşterea procentului de promovare cu 2% pe ansamblul şcolii; creşterea cu 3-4% a mediilor peste 5.
Creşterea procentului de orientare a eleviilor spre activităţile de excelenţă cu 5 % şi a procentului celor care obţin premii şi menţiuni la olimpiadele şi concursuri cu cel puţin 5%
Obţinerea promovabilităţii de minimum 98% la examenul de bacalaureat la secţia zi şi 70% la secţia FR a liceului
Reducerea cu minimum 10% a absenţelor, eradicarea abandonului şcolar şi a situaţilor de exmatriculare
Cuprinderea a cel puţin 50% dintre elevi în echipe de proiecte şi programe şi în activităţi extracurriculare şi extraşcolare
DOMENIUL RESURSE UMANEObiective specifice
Creşterea calităţii pregătirii metodice şi profesionale a cadrelor didactice pentru realizarea calităţii în educaţie
Formarea unei atitudini pozitve faţă de elevi, a unei mentalităţi de deschidere şi receptivitate legată de abordarea relaţiei profesor-elev în concordanţă cu politica şcolii
Conceperea şi implementarea unei strategii coerente şi eficiente de recrutare, motivare, dezvoltare, licenţiere a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, în conformitate cu principiile descentralizării.
Implicarea unui numar crescut fata de anii anteriori de cadre didactice participante la activitati de formare si perfectionare prin grade didactice si alte modalitatiIndicatori de performanţă
Participarea a 50% din totalul cadrelor didactice, până la sfârşitul anului şcolar la cel puţin un modul de formare/perfecţionare, astfel încât, însumat pe ultimii 3 ani, întreg personal didactic să fi parcurs cel puţin o activitate de formare
Scăderea cu 1% a situaţiilor conflictuale sau a barierelor de comunicare apărute între cadrele didactice şi elevi sau intre elevi
77
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013 Realizarea unei strategii de recrutare, motivare, dezvoltare şi licenţiere a
personalului (criterii şi instrumente)şi aplicarea ei, în mod experimental, în cazul angajării pe posturi vacante şi a licenţierii unor persoane (în funcţie de situaţie)
DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALEObiective specifice
Amelioararea ambientului şcolar, crearea cadrului pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate
Eficientizarea administrării bazei materiale Identificarea de oportunităţi de dezvoltare şi prin venituri proprii
Indicatori de performanţă Repararea, igienizarea şi modernizarea coridoarelor si salilor de clasa de la
etajul II, inlocuirea ultimelor usi de la salile de clasa cu altele noi, de stejar Creşterea veniturilor proprii şi a sumelor provenite din sponzorizări cu cel puţin 5
% Includerea şcolii în proiectele guvernamentale girate de MedC prin ISJ
(reabilitare şcoli, altele), realizarea studiilor de fezabilitate
DOMENIUL RELAŢII CU COMUNITATEAObiective specifice
Cunoaşterea şi aprecierea şcolii în comunitate, creşterea prestigiului Validarea rolului instituţiei de furnizor de servicii pentru comunitate Atragerea partenerilor comunitari capabili şi dornici să susţină financiar şi logistic
creşterea calităţii educaţiei realizate de către şcolaăIndicatori de performanţă
Atragerea de elevi cu în invatamantul postliceal a caror preagtire de baza sa respecte conditiile cerute de normele CDA
Atragerea, în învăţământul liceal, a elevilor cu medii de absolvire a clasei a VIII-a cu 5% mai mare decât în anul trecut scolar, ca urmare a creşterii prestigiului şcolii şi a unei decizii juste în privinţa orientării şi fundamentării planului de şcolarizare
Alegerea şcolii de către comunitate pentru un anumit tip de servicii furnizate, în special în domeniul activităţilor extracurriculare organizate în vacanţele şcolare
Am reamintit toate acestea pentru ca, in urma analizei pe care o vom face, sa identificam atat plusurile, pentru care ne bucuram, cat si minusurile pe care ni le asumam si dorim sa le corijam.
Analiza modului de materializare a obiectivelor propuse pentru anul şcolar precedent evidenţiază următoarele aspecte:
în domeniul reformei curriculare: selectarea în cadrul catedrelor şi utilizarea celor mai eficiente manuale
alternative, utilizarea strategiilor didactice moderne, formative ţintite pe obiectivele operaţionale; exemple pozitive in acest sens constituind cazul doamnelor prof. M. Anghel, V. MOldovan, Buta A, , D. Morar, C. Marginean, Kiss M, Pop M
antrenarea cadrelor didactice în forme de perfecţionare prin grade didactice . gradul II- prof. Pop M, prof. Matan E, prof. Buta A, gradul I- prof. Morar D, prof. Marginean C.). La majoritatea inspecţiile si preinspectiile s-au acordat calificative
78
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013maxime iar examenele respective au fost luate cu foarte bine drept pentru care le felicităm!) Desigur, au existat şi alte activităţi ale formării continue-activităţi metodice la nivel de oraş, şcoală etc- participarea la modulelor Magister II pt prof. Serban C si Kiss M, cursurile de „Formare profesori pentru evaluare BAC ”- prof. Crisan Mihaela, prof. Anghel M, cursurile de informatica- prof. Fekete M, Paraschiv E, Serban N,
finalizarea acolo unde a fost cazul a programelor şcolare pentru disciplinele opţionale şi a suporturilor de curs sau alte materiale. Stim foarte bine ca nu se pot face propuneri de opţionale dacă nu există programă aprobată de inspectorul de specialitate! Toate cadrele didactice au avut şi au obligaţia de a cunoaşte planurile-cadru, programele corespunzătoare specialităţii ( atentie- programele pentru clasele a XII-a- modificate ) şi metodologia de utilizare-aplicare a acestora inclusiv a CDŞ-ului precum şi ajustările făcute pe parcurs.
în domeniul interacţiunii şcolii cu alte şcoli, cu mediul economic înconjurător, cu mediul administrativ, cultural s-au intreprins următoarele:
s-a stabilit planul de şcolarizare în acord cu rezervele demografice, economice şi proiectele de dezvoltare locală, inregistrandu-se, din pacate, ca si o
continuare a ceea ce a debutat in anii scolari trecuti, si un proces de scadere a numarului de clase a IX-a la 2 la invatamant liceal zi- ambele in concordanta cu orientarea scolii- filiera teoretica, profil real, specializarea„stiintele naturii” si 1 clasa a IX-a la liceu FR, filiera teoretica, profil uman, specializarea stiinte sociale.
Ceea ce este imbucurator, este faptul ca si in cadrului invatamantului cu frecventa redusa s-a realizat in totalitate planul de scolarizare propus- clasa de inceput de ciclu inferior a liceului- clasa a IX-a , precum si ocuparea locurilor ramase libere prin neclasificare, cu noi elevi, promovati in urma unor examene de diferente.
a fost popularizat planul de şcolarizare, dar si misiunea si viziunea scolii prin mass-media, pliante, cărţi de vizită ale şcolii, vizite din partea elevilor de clasa aVIII-a, întâlniri cu absolveţi de şcoli generale şi părinţii acestora etc. Au manifestat solicitudine şi s-au implicat în reuşita acestei acţiuni profesorii: M. Anghel, Buta A, D. Morar, Marginean C, Morar D, Bora E, le adresam mulţumiri tuturor!
au fost implicaţi mai mult părinţii în deciziile şcolii , in stabilirea ofertei curriculare, in activitatea educativa si extracurriculara, stand marturie in acest sens participarea domniilor lor la activitati devenite traditionale ale scolii noastre.
în domeniul reformei managementului conducerii şcolii s-a promovat autonomia instituţională la stabilirea „părţii locale” de curriculum, gandit astfel incat sa acopere in cat mai mare masura necesitatile
elevilor, dar si pe cele specifice profilului si specializarii au fost revizuite şi adaptate noilor cerinţe criteriile de acordare a salariilor de
merit şi s-au acordat în mod democratic, producând diferenţieri salariale.Se impune in continuare o si mai mare atenţie şi responsabilitate în respectarea întocmai a sarcinilor de serviciu prevăzute prin fişa postului şi a recomandărilor CDA.
în domeniul cooperării internaţionale s-au făcut progrese remarcabile- astfel, in, parteneriatul care a demarat in octombrie 2003 cu scolile sanitare din landul Baden Wurtemberg- Bad Schussenried, Zwiefalten, Weissenau a inregistrat nu finalul, ci ceea ce s-ar putea numi continuarea eforturilor depuse de parteneri in
79
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013cei 4 ani, prin institutionalizarea proiectului si posibilitatea, astfel, de continuare nelimitata. Mai mult chiar, am continuat o alta latura a programului, inceputa acum 3 ani, care consta in programe comune de practica a elevilor germani si romani in clinici din cele 2 tari, pe o perioada de cate 3 saptamani.
Astfel, in februarie martie 2009 a avut loc practica desfasurata de 4 elevi germani si 4 romani la spitalul de bolnavi psihici cronici- Borsa, iar in mai 2009 cei 4 elevi de la scoala noastra, in anul III au desfasurat 3 saptamani de practica in Germania, in clinicile din Bad Schussenried.
Tot in cadrul parteneriatului a avut loc vizita unui grup de 16 elevi si 2 profesori de la scoala din Weissenau in luna mai, iar in aceeasi luna un grup de 12 elevi romani si 2 profesori au intors vizita partenerilor germani, intr-o actiune devenita deja traditie!
De asemenea, tot cu titlu repetitiv si in cadrul aceluiasi parteneriat a avut loc trainingul de ergoterapie sustinut de dr. Muller si echipa sa- ergotereapeutii Sabine Fox si Rudolf Merx de la Clinica de Psihiatrie din Winnenden. La pregatire au participat elevi ai anului III ai Scolii Sanitare Postliceale, care au dobandit astfel competente noi, suplimentare, utile in domeniul lor de activitate.
în domeniul ameliorării şi dezvoltării infrastructurii, al găsirii fondurilor necesare în acest scop (venituri proprii, sponsorizări, donaţii, bugetul Consiliului local, fondul Comitetului cetăţenesc de părinţi etc...)
s-a confecţionat şi instalat mobilier şcolar modern si functional, adaptat nevoilor elevilor in salile 17, 7, 1 si 2
s-au achizitionat materiale si instrumente didactice pentru catedrele de fizica, chimie biologie, tinand cont de specificul scolii noastre dar si de faptul ca aici functioneaza clasa a XII-a excelenta biologie pentru elevii cu performante deosebite din tot judetul, precum si materiale sportive, carte scolara si dotari necesare punerii la punct a laboratorului psihopedagogic.
s-au achizitionat Cd-uri cu soft educational a fost modernizata cladirea 1 prin lambrisarea, zugravirea si parchetarea salilor
11, 12, 13, toate acestea pentru a crea o atmosfera cat mai placuta pentru noi toti, profesori si elevi.
A fost tarchetata intreaga suprafata a holurilor, a fost montata o usa termopan la parter, pentru a limita patrunderea curentului si a creste temperatura in salile si pe holul de acces de la parter
A fost zugravita si parchetata sala profesorala, secretariatul, contabilitatea Am prezentat succint cele mai relevante direcţii de realizare a obiectivelor
propuse pentru anul şcolar trecut, modul de implementare şi/sau materializare a acestora la nivelul şcolii noastre, evidenţind astfel paşii reali făcuţi pe calea reformei învăţământului indiferent de etapa la care ea se află precum şi grija pentru ca fiinţa umană, fie ea dascăl sau elev, să se bucure de curăţenie, de condiţii igienice şi de un ambient plăcut care să atragă nu să respingă, să aibă posibilitatea comunicării şi informării rapide, curiozitatea pentru cunoaştere şi motivaţia alegerii şcolii noastre- efortul şi strădaniile depuse au fost răsplătite prin realizarea integrală a planului de şcolarizare în prima etapă a admiterii în clasa a IX-a de liceu zi.MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Pe baza principiului delegării sarcinilor, a competenţei, a implicării şi responsabilizării, echipa managerială din şcoala noastră a reuşit să monitorizeze
80
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013şi evalueze problematica şcolii vizând următoarele capitole:
procesul instructiv-educativ, rezultate, interpretare dir prof Anca Podoleanu activitatea comisiilor metodice-prof. Anghel Monica; formarea continuă a personalului didactic – prof. Lucia Alb activitatea comisiei pentru curriculum si a pregatirii bacalaureatului-prof. Monica
Anghel; activităţi educative şcolare şi extraşcolare, activitati suplimentare elevi-
olimpiade, concursuri scolare– prof. Morar Diana activitatea comisiei de disciplina- prof. Kiss Mariana prognozarea activităţii manageriale-plan managerial anual şi pe semestrul I-dir. prof. Anca Podoleanu.
1. În planul evaluării cunoştinţelor ca element component al reformei curriculare, s-au urmărit:
orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi aptitudini;
adaptarea conţinutului învăţării la realitatea cotidiană, la interesele, preocupările şi aptitudinile elevilor;
identificarea şi selectarea obiectivelor şi conţinuturilor care să vizeze „cum, când şi de ce învaţă elevul” şi la ce-i vor folosi mai târziu cunostintele dobandite in scoala, in ce context acestea vor putea fi aplicate si aplicabile
realizarea parcursului şcolar individualizat şi motivat; utilizarea metodelor participativ-formative în actul didactic şi aplicarea unui
sistem nou de evaluare, capabil de mai multă obiectivitate care să permită furnizarea de informaţii relevante asupra nivelului de pregătire atins la un moment dat de elev.
Impactul aplicarii prevederilor Legii calitatii in demersul didactic Asistenţele la lecţii (112 ore asistate şi alte activităţi), completarea fişei de observare a lecţiei, asistenţe la alte activităţi metodico-ştiinţifice şi aprecierile evaluatorilor externi-inspectori şcolari de specialitat evidenţiază implementarea reală a elementelor de reformă prin realizarea indicatorilor propuşi, amintiţi anterior. Situaţia statistică reprezentând nr. elevi înscrişi, rămaşi înscrişi, clasificaţi şi promovaţi este evidenţiată în anexa 1.
Din studiul acesteia se observa ca numarul de corigenti este de 15- numar mai mare decat 8 in anul scolar trecut, este vorba, in 13 din cele 15 cazuri e corigenti la o singura disciplina – matematica. In anul scolar trecut, numarul de corigenti-8 erau la 1 obiect- matematica fost 8 corigenti la 1 obiect; de asemeena, au aparut corigenti si la alte discipline- contabilitate si engleza, respectiv ec intreprinderii si engleza
Un lucru care a disparut e fenomenul repetentiei, la fel ca in anul scolar trecutPutem vorbi insa si de un alt fapt, si anume despere situatia scolara a unor elevi
din ciclul inferior al liceului, plecati cu parintii in Spania sau Italia, fara aprobarea scolii, si care sunt declarati neclasificati prin neprezentare, de fapt, ei fiind repetenti! (cazul invatamantului FR). Fenomenul incepe sa ia amploare, de aceea, in cadrul lectiilor de dirigentie, al sedintelor si lectoratelor cu parintii, trebuie sa ne continuam campania de informare si consiliere a acestora, pentru ca astfel de fenomene sa nu se repete!
Desigur, ne dorim sa analizam o situatie statistica lipsita de astfel de exemple,
81
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013chiar singulare!
Desi se pastreaza corigentele la matematica, lucrul este de la sine inteles daca ne gandim ca, fiind disciplină de bacalaureat obligatorie, atât pentru profilul real chimie-biologie cât şi pentru profil servicii-turism, numarul mare de corigenti la acest obiect a prevenit rata ratarilor la prima sesiune de bacalaureat. Catedra de matematica şi-a luat măsuri de prevenire a fenomenului, iar aceasta a reprezentat un ajutor pentru elevi, prin consultatiile si simularile efectuate.
Lucrul imbucurator este ca la curs cu frecventa redusa nu au existat corigenti, locul lor fiind luat insa de de neclasificati (anexa 1a), procentul fiind inca si mai mic(17,28%) decat cel inregistrat in anul scolar 2005-2006-25,71% respectiv 30 %. In 2004-2005,
Procentul elevilor clasificati este de 99,33% fata de 99,44% la liceu curs de zi 2007-2008 , in acelasi timp si la Fr scade fiind 80,21% fata de 88,72% in 2007-2008. De asemenea, procentul de promovati se pastreaza 100% la liceu frecventa redusa, la fel ca in anii scolari trecuti, in timp ce promovabilitatea inregistreaza o usoara scadere la liceu zi fiind de 95,01% fata de 96,92% in 2007-2008
Mediile generale pe clase şi discipline de învăţământ la cele 2 specializari de la liceu curs de zi sunt mai mari ca in anul scolar trecut; astfel, la specializarea stiintele naturii media cea mai mare este 9,33, fata de 9,17in 2007-2008 la aceeasi clasa a XII a B!!!!!!!
In 2005-2006 media maxima a fost de 8,81 si respectiv 8,85 in 2004-2005 . observandu-se deci trendul ascendent inceput in urma cu 3 ani.
La specializarea turism se pastreaza aceeasi scadere a mediei generale sub 9- maxima fiind 8,75fata de 8,88 anul trecut la clasa a XI-a T. Daca privim mai in urma, cronologic, observam ca mediile maxime au fost 9,01in 2005-2006, respectiv 9,06 in 2004-2005.(anexele 2, 2a, 2 b) este un semnal de alarma care ne duce cu gandul la cerintele calitative legate de corpul profesoral, baza materiala, interes, etc, si ne face sa ne intrebam- poate retoric- „De ce sa renuntam si sa pierdem un profil si o specializare calitative, capabile sa ne ofere mari satisfactii, in detrimentul unei calificari pentru care nu avem specialisti, si aici nu ma refer doar la scoala noastra, ci la integul sistem de invatamant clujean.
La frecvenţă redusă conduce clasa a XII-a FR, cu media generala 8,47 fata de maxima de 8,20, Tot 8,38 a fost maxima si in anul scolar 2005-2006, in timp ce in anul 2004-2005 maxima a fost fata de 8,35(anexa 2 c ).Din cele 7 clase cu frecventa redusa, 2 au reusit sa treaca pragul de 8 al mediei generale, iar restul se situeaza sub acesta.
Majoritatea mediilor pe discipline fiind între 7,00-9,98 ne îndeamnă să credem că s-a atins calitatea în procesul didactic la cota „bine spre foarte bine”, dar nu este chiar aşa, aceasta reprezintă doar radiografia situaţiei, pe cand analiza în profunzime scoate la iveală aspecte interesante şi anume: medii generale de peste 9,00 şi de 10,00 doar la religie, desen, purtare, muzica, ed. fizica şi TIC dar şi mediocritate accentuata, in special la matematica, unde se inregistreaza 9 medii sub 7 fata de 8 in 2007-2008 si de 14 in 2005-2006), logica 1 ,chimia, cu aceleasi 2 medii sub 7, la fel ca in anul scolar trecut si fata de 6 in 2005-2006), engleza cu o medie sub 7(anexa 4).
Pentru clasele de turism, se constata ca In ceea ce priveste invatamantul cu frecventa redusa, mediocritatea se refera la
materiile de cultura generala- limba si literatura romana cu 6 medii sub 7 (8 anul trecut), fizica cu 3, matematica cu 5 si sociologie cu cate 3, chimia,istoria, engleza cu cate 2,logica, economia cu cate 1( anexa 4a)
82
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013 Putem totuşi constata că indicatorul „calitate” prevăzut prin planul managerial
corespunzător anului şcolar precedent, a fost atins.In ceea ce priveste „topul claselor” puternic atinse de fenomenul mediocritatii,
acestea sunt IX A si X T- cu 3 discipline , urmate de IX B, XII T1, cu cate 2, respectiv XA,XI A, XI T, XII A, XII T2 cu 1, asa cum puteti vedea si in anexa 5 pentru invatamantul de zi.
In ceea ce priveste invatamantul FR, observam ca pe un nedorit prim loc se situeaza clasele a IX cu 8 medii sub 7, si a XII FR, a X FR cu 5, a XI FR, a XIII FR1 cu 4 si a XIII FR2 cu 2.
În afara faptului că unele discipline sunt vizate de examenele naţionale şi că noi am început deja sau continuăm sancţionarea elevilor care nu ţin ritmul impus, ar fi indicat să ne autoevaluăm corect şi obiectiv activitatea desfăşurată cu şi pentru elevi şi să ne întrebăm dacă nota dată elevului nu oglindeşte, în parte, şi efortul nostru? Contractul de parteneriat educaţional încheiat cu familiile elevilor noştri reprezintă o responsabilitate asumată în ceea ce priveşte instrucţia şi educaţia adolescenţilor încredinţaţi şi oricând putem fi traşi la răspundere sau chiar sancţionaţi de către părinţi.
Deoarece radiografia examenului de bacalaureat=examenul profesorilor clasei va fi prezentata de d-na prof M. Anghel, ma voi opri doar la aspectul legaturii “absenteism- rezultate la invatatura si corelarea cu „ purtarea”, ambele- „puncte nevralgice” ale invatamantului.
Situaţia disciplinară reflectată prin mediile generale la purtare, s-a schimbat faţă de anul şcolar precedent , asa cum o arata si anexa urmatoare:
AN ŞCOLAR NOTE
LICEUPROFESIONALĂ TOTALZI SERAL/
FR2000/2001 PURTARE £7 - 16 - 162001/2002 PURTARE £7 12 2 1 152002/2003 PURTARE £7 4 2 3 92003/2004 PURTARE £7 1 - - 12004/2005 PURTARE £7 - - - -2005/2006 PURTARE £7 - - - -2006-2007 PURTARE £7 - - - -2007-2008 PURTARE £7 - - - -2008-2009 PURTARE £7 - - - -
Astfel, se observa ca tendinta de scadere, respectiv disparitie a notelor sub 7 la purtare se mentine in scoala noastra, ceea ce este in concordanta cu politica scolii, de a incerca sa prevenim in loc sa „tratam”, sa mentinem legatura cu familia, sa aplicam prevederile startegiei de reducere a absenteismului si a celei de reducere a violentei in scoala!
Numarul de absente este inca mare, mai mic totusi decat in anul scolar trecut, continuandu-se tendinta de scadere.
Asa cum observam in anexa prezentata, nu exista medii sub 7 pe an la purtare, la fel ca in anii scolari precedenti, dar in acelasi timp, numarul total de absente/clase dar si pe scoala este mare. Ne punem, cred, pe buna dreptate intrebarea- Am devenit mai corecti in ceea ce priveste”inregistrarea absentelor in catalog, dar nu mai suntem la fel
83
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013de exigenti in ceea ce priveste aplicarea prevederilor regulamentului scolar fata de „absentii cronici” pe care ii avem in fiecare clasa? Sau in ceea ce priveste absenta „preferentiala”- adica cea inregistrata doar la anumite ore si pe care noi, dascali si diriginti, o motivam?!
Oricum am privi lucrurile, fenomenul este ingrijorator si imi permit inca o data sa trag un semnal de alarma catre toti dascalii, nu numai diriginti, pentru stoparea acestui curs al lucrurilor. Ne intrebam, a cata oara, ce fac elevii nostri in orele absentate? Cum le putem asigura integritatea in acest timp? Cum recupereaza ei materia pierduta in aceste ore si ce ii intrebam in momentul in care, a doua zi, ii vedem, senini, in clasa?
In ceea ce priveste „topul” absentelor, conduce detasat clasa a X-a A, urmata de clasa a X T, XII T1, XII A, XII T2. Sa nu existe oare nici o legatura intre rezultatele la invatatura si prezenta la scoala?!
Daca privim anexa urmatoare, vedem nr de absente/elev- de la un ingrijorator 101,37 la clasa a X A la doar 46,5 la clasa a IX A. daca privim mai in adancime fenomenul, respectiv privim comparativ evolutia absentelor/elev in 2006-2007 si 2007-2008, vedem ca, in general acesta scade, cum e cazul claselor X T, XI B, XI T2, XII A, XII B, XII C si XIIT, sau se mentine constant- XI T1, pentru ca, in cel mai rau caz, el sa creasca, asa cum e cazul claselor a X A, X B, XI A.
O imagine interesanta se obtine prin compararea mediilor la ariile curriculare corespunzatoare specializarii.
La profilul stiintele naturii, ala toate disciplinele sus mentionate se constata cresteri ale mediilor in 2007-2008 fata de 2006-2007.
La fel stau lucrurile la specializarea stiinte sociale. Data fiind structura modulara de la filiera tehnologica- turism , nu am putut realiza si in acest caz o comparatie, modulele din 2 ani consecutivi fiind diferite si deci nepretandu-se la acest tip de analiza.
Stim cu totii ca una din masurile care se iau in scoala in incercarea de a monitoriza si astfel reduce fenomenul absenteismului este completarea acelor rapoarte lunare, pe care atat eu cat si doaman consilier educativ vi le dam. Stim de asemenea ca nu va prea place sa le completati, ca intarziati cu inapoierea lor sau unii chiar nu le mai returnati. Iata ca avem dovada eficientei lor, prin scaderea nr de absente/scoala si /elev.
Desigur, numarul mare de absente motivate, majoritatea medical, ne releva o alta stare de fapt, trista, dar reala, si anume ca starea de sanatate a elevilor nostri este deficitara, unii avand probleme serioase, care ii debiliteaza si ii fac sa lipseasca timp indelungat sau in mod repetat de la cursuri.
Se impune o mai atentă supraveghere a tuturor elevilor şcolii privind frecvenţa la cursuri şi în mod special să fie urmăriţi absolvenţii la care microbul absenteismului intră în sânge incepand din semestrul I. un exemplu negativ, pentru mine, cel putin, extrem de ingrijorator, este cel al clasei a XA-a. Cer doamnei diriginte prof. Anghel M sa se implice cu toata raspunderea in monitorizarea situatiei si sa prezinte conducerii scolii un raport care sa contina descrierea concreta a starii de fapt din clasa precum si masurile luate si factorii implicati in punerea in practica a acestor masuri. Responsabilitatea în acest sens o au nu numai diriginţii ci şi profesorii clasei care trebuie să noteze absenţele în catalog la fiecare oră de curs şi să atenţioneze dirigintele în cazuri extreme. Acea fisa de raportare lunara tocmai asta urmareste- sa evidentieze rapid problemele aparute la nivel de claa si sa permita reglarea/corectarea lor in timp util!
Ritmicitatea notării este de asemenea un element important în reuşita şcolară, elevul fiind astfel trezit la realitate pentru fiecare temă/capitol/grupă de lecţii, stimulat pentru studiu şi acoperirea lacunelor şi/sau înlăturarea lor. Responsabilii de problemă
84
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013vor sesiza conducerea şcolii în situaţii de nerespectarea, de către unii colegi, a obligaţiilor conţinute în fişa postului, pentru remedierea şi/sau înlăturarea lor. Avem, din pacate, exemple negative, mai ales la materiile optionale, la care dupa o lunga perioada de ‚seceta” in cataloage, notele apar in cascada. Ne intrebam cat de obiective pot fi in acest caz criteriile de evaluare si notare...
Comisia de disciplină, diriginţii, consiliul profesorilor clasei se găsesc deja în faţa unei situaţii mai mult decât îngrijorătoare dacă şi-ar pune întrebarea: ce-au făcut sau ce puteau face elevii absenţi de la ore, ce li se putea întâmpla în acest timp? Faptul că le-am pus absenţele în catalog nu ne absolvă de răspunderea morală a unei greşeli majore, fatale chiar; din nou lansez chemarea la o colaborare cu toţi factorii responsabili de educaţia tinerilor spre a-i creşte sănătoşi, integri şi cu un comportament civilizat; pot deveni adevăraţi parteneri ai dascălilor dacă aceştia constituie modele pentru ei.
Dascălul are datoria de a modela suflete, nu de a le opri din fireasca evolutie; aceasta este deviza oricărui tip de reformă a învăţământului şi a oricărui stadiu al acesteia în învăţământul din toate timpurile. Autoanaliza, autoexigenţa faţă de noi înşine, faţă de tot ceea ce intrprindem în şcoală şi pentru şcoală, pentru elevi şi cu aceştia, se reflectă în rezultatele imediate sau îndepărtate ale elevilor noştri, prin reusita sau succesul lor cca rod al efortului nostru.
Desigur, tot ceea ce am expus aici reprezinta doar o analiza a ceea ce a fost. Ne ajuta si aceasta, dar mai important este, cred, sa vedem acolo unde lucrurile nu au mers cum trebuia, sa le corectam si mai ales sa privim inainte, sa vrem si sa incercam sa realizam mai multsau cel putin mai bine.
Pentru corectarea din mers, îmbunătăţirea activităţii din şcoală dar şi pentru prognozarea activităţilor viitoare, ne este ghid planul managerial anual şi semestrial, care vor fi discutate acum si dv. aveţi ocazia să le completaţi, aprobaţi şi respectaţi.
Materialul prezentat a fost realizat pe baza documentelor şcolare, a situaţiilor statistice raportate de diriginţi, a fişelor diriginţilor, a datelor culese din teren cu ocazia asistenţelor la lecţii şi alte activităţi. Oglinda şcolii pe baza statisticii raportate de către diriginţi, a fost realizată de către d-na profesor Diana Morar căreia îi mulţumim pentru solicitudinea şi promptitudinea dovedite.
Doresc tuturor colegilor sănătate multă şi la fel de multă putere de muncă pentru a putea îndeplini , in echipa, misiunea nu o data grea la care ne-am angajat.
85
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
86
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”Situaţia statistică - an şcolar 2009-2010
curs de zi - IUNIEANEXA nr. 1
CLASA
ÎNSCRIŞIRĂMAŞI ÎNSCRIŞI CLASIFIC
AŢIPROMOVAŢI
CORIGENŢINECLASIFIC
.PURTARE
£ 7
IX A 27 25 25 24 1 (matem.) - - -IX B 29 29 29 28 1 (matem.) - - -X A 30 28 28 26 2 (matem.) - - -X B 31 31 31 31 - - - -XI A 28 28 28 28 - - - -XI T 28 28 27 26 1 (matem.) - 1 (engl. rom.
mat)2
XII A 28 28 28 26 2 (matem.) - - -XII B 21 21 21 21 - - - -XII T 29 29 28 26 3 (matem.) - 1 (rom, mat) -TOTA
L 251 247 245 233 10 - 2 299.19% 95.14% 4.08% - 0.81% 0.81%
87
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
curs de zi - SEPTEMBRIE
ANEXA nr. 1 a
CLASA
ÎNSCRIŞIRĂMAŞI ÎNSCRIŞI CLASIFIC
AŢIPROMOVAŢI
CORIGENŢINECLASIFIC
.PURTARE
£ 7
IX A 27 25 25 25 - - - -IX B 29 29 29 29 - - - -X A 30 28 28 28 - - - -X B 31 31 31 31 - - - -XI A 28 28 28 28 - - - -XI T 28 28 28 28 - - - 2XII A 28 28 28 28 - - - -XII B 21 21 21 21 - - - -XII T 29 29 28 29 - - - -TOTA
L 251 247 247 247 - - - 2100% 100% - - - 0.81%
88
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Situaţia statistică - an şcolar 2009-2010
curs frecvenţă redusă
ANEXA nr. 1 b
CLASA ÎNSCRIŞIRĂMAŞI ÎNSCRIŞI CLASIFICAŢI PROMOVAŢI
CORIGENŢI NECLASIFIC.1 OBIECT 2 OBIECTEIX F.R. 29 29 20 20 - - 9X F. R. 22 22 17 17 - - 5XI F. R. 25 25 23 23 - - 2XII F. R. 21 21 21 21 - - -XIII F. R. 26 26 21 21 - - 5TOTAL 123 123 102 102 - - 21
82.93% 100.00% - - 17,07%
89
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Medii generale pe clase şi pe discipline – anul şcolar – 2009-2010curs de zi
filiera teoretica – profil: REAL, specializarea: ştiinţe ale naturiiANEXA nr. 2
NR.CRT.
CLASADISCIPLINA IX A IX B X A X B XI A XII A XII B MEDII
1. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 7.94 8.19 7.37 7.88 7.13 7.38 8.23 7.732. LIMBA ENGLEZĂ 7.15 7.93 8.26 7.62 6.82 8.12 8.76 7.803. LIMBA FRANCEZĂ 9.39 9.03 8.66 8.58 9.32 8.75 9.50 9.034. MATEMATICĂ 6.33 6.71 6.12 6.40 6.96 7.21 7.19 6.705. FIZICĂ 8.77 8.38 7.17 7.80 7.25 8.18 9.21 8.106. CHIMIE 7.64 8.19 6.94 6.67 7.04 7.42 8.64 7.507. BIOLOGIE 8.19 7.81 7.94 8.27 7.30 7.25 9.23 7.998. ISTORIE 8.57 8.33 8.41 7.45 8.61 8.30 9.16 8.409. GEOGRAFIE 9.69 9.24 9.55 9.06 9.95 8.60 9.85 9.4210. LOGICĂ 7.79 7.71 - - - - - 7.7511. PSIHOLOGIE - - 10.00 9.91 - - - 9.9512. ECONOMIE - - - - 7.89 - - 7.8913. FILOSOFIE - - - - - 9.05 9.02 9.0314. RELIGIE 10.00 9.98 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 9.9915. INFORMATICĂ 8.80 8.90 9.08 8.66 - - - 8.8616. T. I. C. 9.15 9.28 9.82 9.62 9.71 9.58 9.35 9.5017. ED. FIZICĂ 10.00 10.00 10.00 9.88 9.96 10.00 10.00 9.9718. EDUCAŢIE MUZICALĂ 10.00 10.00 10.00 9.95 - - - 9.9819. EDUCAŢIE PLASTICĂ 9.98 10.00 10.00 9.95 - - - 9.98
NR.CRT.
CLASADISCIPLINA IX A IX B X A X B XI A XII A XII B MEDII
90
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
20. TEHNICI ÎN BIOLOGIE 10.00 9.91 9.82 9.87 9.88 9.36 10.00 9.8321. CHIMIE APLICATA - - - - 10.00 9.65 10.00 9.8822. EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ - - 8.94 9.79 - - - 9.3623. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE - - - - 10.00 9.83 10.00 9.9424. COMPLEMENTE DE MATEMATICĂ - - - - 9.91 - 10.00 9.9525. TEHNICI DE DOCUMENTARE - - - - - - 9.97 9.4926. LITERATURĂ UNIVERSALĂ - - - - - 9.40 - 9.4027. PURTARE 9.92 10.00 9.78 9.75 9.80 9.73 - 9.85
MEDII GENERALE 8.85 8.86 8.83 8.79 8.75 8.78 9.37 9.01 LOCUL 3 2 4 5 7 6 1
MEDII GENERALE
8.85 8.86 8.83 8.79 8.75 8.78
9.37
8.408.508.608.708.808.909.009.109.209.309.409.50
IX A IX B X A X B XI A XII A XII BCLASA
MED
IA G
ENER
ALĂ
filiera tehnologică – profil: SERVICII, specializarea: tehnician în turism
91
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
ANEXA nr. 2 aNR.
CRT.CLASA
DISCIPLINA XI T XII T MEDII1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 6.85 7.75 7.302 LIMBA ENGLEZĂ 6.55 8.24 7.393 LIMBA FRANCEZĂ 8.24 8.81 8.524 MATEMATICĂ 6.47 6.08 6.275 ISTORIE 7.93 8.22 8.076 GEOGRAFIE 9.10 9.08 9.097 ECONOMIE 8.01 - 8.018 ECONOMIE APLICATĂ - 9.25 9.259 RELIGIE 9.69 10.00 9.8411 TEHN. INFORMAŢIEI ŞI COMUNIC. 8.88 9.69 9.2812 EDUCAŢIE FIZICĂ 10.00 10.00 10.0013 MODUL I 8.93 8.81 8.8714 MODUL II 8.79 9.23 9.0115 MODUL III 8.96 9.66 9.3116 MODUL IV 8.37 9.19 8.7817 MODUL V/VI 10.00 10.00 10.0018 MODUL VI 9.60 10.00 9.8019 MODUL VII 8.49 9.24 8.8620 MODUL VIII 8.49 8.4921 PURTARE 9.53 9.89 9.71
MEDII GENERALE 8.57 9.06 8.81LOCUL 2 1
92
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
filiera tehnologică – profil: SERVICII, specializarea: tehnician în turism
MEDII GENERALE
8.57
9.06
8.30
8.40
8.50
8.60
8.70
8.80
8.90
9.00
9.10
XI T XII T
CLASA
MED
IA G
ENER
ALĂ
curs frecvenţă redusă, filiera teoretica – profil: UMAN, specializarea: ştiinţe sociale ANEXA nr. 2 b
NR.CRT. DISCIPLINA CLASA IX FR X FR XI FR XII FR XIII FR MEDIA
93
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
1. ROMÂNĂ 7.30 7.26 6.47 6.55 5.97 6.712. LIMBA ENGLEZA 7.52 6.95 7.22 8.64 7.90 7.643. LIMBA FRANCEZĂ 7.75 7.65 7.74 6.75 7.85 7.544. LIMBA LATINA 6.47 7.21 - - - 6.845. MATEMATICA 6.40 6.39 7.04 5.75 - 6.396. FIZICĂ 6.95 7.25 6.72 - - 6.977. CHIMIE 6.57 7.00 - - - 6.788. BIOLOGIE 7.87 7.28 - - - 7.579. ISTORIE 7.22 7.37 7.39 7.25 7.50 7.3410. GEOGRAFIE 7.80 7.84 7.70 7.15 8.33 7.7611. LOGICA 6.17 - - - - 6.1712. PSIHOLOGIE - 10.00 - - - 10.0013. ECONOMIE - - 7.20 - - 7.2014. SOCIOLOGIE - - 6.85 - - 6.8515. FILOSOFIE - - - 6.10 6.92 6.5116. TIC 7.95 8.15 8.33 9.20 8.76 8.4717. EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ - - 6.91 - - 6.9118. TEHNICI DE DOCUMENTARE - - 9.06 9.15 8.73 8.9819. EDUCAŢIE MUZICALĂ - - - 10.00 10.00 10.0020. EDUCAŢIE PLASTICĂ - - - 9.47 9.97 9.7221. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE - - 9.76 9.80 - 9.7822. TEHNICI DE LABORATOR ÎN BIOLOGIE 9.65 9.25 - - - 9.4523. TEHNICI DE REDACTARE - - - - 8.64 8.6424. LITERATURĂ UNIVERSALĂ - - - 8.85 8.69 8.7725. DRUMUL INIŢIATIC - - - - 8.73 8.7326. NOI ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR - - - - 9.69 9.6927. PURTARE 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00
MEDII GENERALE 7.54 7.82 7.74 8.19 8.51 7.96LOCUL 5 3 4 2 1
94
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Curs frecvenţă redusă, filiera teoretica – profil: UMAN, specializarea: ştiinţe sociale
7.54
7.827.74
8.19
8.51
7.00
7.20
7.40
7.60
7.80
8.00
8.20
8.40
8.60
MED
IA G
ENER
ALĂ
IX FR X FR XI FR XII FR XIII FR CLASA
MEDII GENERALE
Corigenţe pe clase şi pe discipline – an şcolar 2009-2010curs de zi
ANEXA nr. 3
95
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
NR. CRT
CLASADISCIPLINA
IX A
IX B
X A
X B
XI A
XIT
XII A
XII B
XII T
TOTAL
1. MATEMATICĂ 1 1 2 - - 1 2 - 3 10
TOTAL CORIGENTE 1 1 2 - - 1 2 - 3 10
NR. CORIGENTE/DISCIPLINEAN SCOLAR 2008-2009
MATEMATICĂ; 13
ENGLEZĂ; 2
CONTABILITATE; 1
ECONOMIA ÎNTREPRINDERII;
1
NR. DE CORIGENTE / DISCIPLINE AN ŞCOLAR 2009-2010
MATEMATICĂ; 12
Medii generale sub 7 (pe clase şi pe discipline)curs de zi
ANEXA nr. 4NR. CLASA IX IX X X XI XI XII XII XII TOT
96
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CRT DISCIPLINA A B A B A T A B T
ALMED
II1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - - - - - 6,85 - - - 12 LIMBA ENGLEZĂ - - - - 6,82 6,55 - - - 23 MATEMATICA 6,33 6,71 6,12 6,40 6,96 6,47 - - 6,08 74 CHIMIE - - 6,94 6,67 - - - - - 2
TOTAL MEDII SUB 7 1 1 2 2 2 3 - - 1 12
curs frecvenţă redusăANEXA nr. 4 a
NR. CRT.
CLASADISCIPLINA IX FR X FR XI FR XII FR XIII FR MEDIA
1. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - - 6,47 6,55 5,97 32. LIMBA ENGLEZĂ - 6,95 - - - 13. LIMBA FRANCEZĂ - - - 6,75 - 14. LIMBA LATINA 6,47 - - - - 15. MATEMATICA 6,40 6,39 - 5,75 - 36. FIZICĂ 6,95 - 6,72 - 27. CHIMIE 6,57 - - - - 18. LOGICA 6,17 - - - - 19. SOCIOLOGIE - - 6,85 - - 110. FILOSOFIE - - - 6,10 6,92 2
TOTAL MEDII SUB 7 5 2 3 4 2 16
Mediocritatea pe clase şi discipline
curs de zi ANEXA
97
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 nr. 5NR.
CRT.NR. MEDII SUB 7 CLASA
NR. CRT.
NR. MEDII SUB 7 DISCIPLINA
1. 3 XI T 1. 7 MATEMATICĂ
2. 2 X A, X B, XI A 2. 2 CHIMIE, LIMBA ENGLEZĂ
3. 1 IX A, IX B, XII T 3. 1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,
MEDIOCRITATEA PE CLASE - AN SCOLAR 2009-2010
IX A, IX B, XII T ; 1
XI T; 3
X A, X B, XI A; 2
MEDIOCRITATEA PE DISCIPLINE - AN SCOLAR 2009-2010
CHIMIE, LIMBA ENGLEZĂ; 2
MATEMATICĂ; 7
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, ; 1
curs frecvenţă redusă
ANEXA nr. 5 a
98
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
NR. CRT.NR. MEDII
SUB 7CLASA NR.CRT.
NR. MEDII SUB 7
DISCIPLINA
1. 5 IX FR 1. 3LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,
MATEMATICĂ
2. 4 XII FR 2. 2 FIZICĂ
3. 3 XI FR 3. 1 ENGLEZĂ, FRAN., LATINĂ, LOGICĂ, CHIMIE, SOC.
4. 2 X FR, XIII FR
MEDIOCRITATEA PE CLASE - AN SCOLAR 2009-2010
XII FR ; 3
X FR, XIII FR ; 2
IX FR; 5
XII FR ; 4
MEDIOCRITATEA PE DISCIPLINE - AN SCOLAR 2009-2010ENGLEZĂ,
FRANCEZA, LATINĂ, LOGICĂ, CHIMIE,
SOCIOLOGIE; 1
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ, MATEMATICĂ;
3FIZICĂ; 2
99
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Medii scăzute sub 7 si 7 la purtare
curs de zi
ANEXA nr. 6
NR. CRT
CLASA DISCIPLINA
IX A
IX B
X A
X B
XI A
XI T
XII A
XII B
XIIT
TOTALMEDII
1 PURTARE - - - - - 2 - - - 2 TOTAL MEDII SUB 7 - - - - - 2 - - - 2
100
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
TOPUL ABSENŢELOR
NR CRT.
CLASA NR. ELEVI
SEMESTRUL I SEMESTRUL II AN ŞCOLAR TOTAL ABSENT
E
ABSENTE
MOTIVATE
ABSENTE
NEMOTIV
TOTAL ABSENT
E
ABSENTE
MOTIVATE
ABSENTE
NEMOTIV
TOTAL ABSENT
E
ABSENTE
MOTIVATE
ABSENTE
NEMOTIV
1. IX A 27 835 758 77 744 628 116 1579 1386 1932. IX B 29 702 683 19 634 617 17 1336 1300 363. X A 29 725 689 36 937 865 72 1662 1554 1084. X B 31 811 774 37 951 769 182 1762 1543 2195. XI A 28 959 880 79 956 842 114 1915 1722 1936. XI T 28 1022 962 60 1082 821 261 2104 1783 3217. XII A 28 894 801 93 1478 1152 326 2372 1953 4198. XII B 21 593 560 33 597 461 136 1190 1021 1699. XII T 29 913 849 64 1161 920 241 2074 1769 305
TOTAL 250 7454 6956 498 8540 7075 1465 15994 14031 1963
101
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
SITUAŢIA ABSENŢELOR
1579
1336
16621762
1915
2104
2372
1190
2074
0
500
1000
1500
2000
2500
IX A IX B X A X B XI A XI T XII A XII B XII T
CLASA
NR
. TO
TAL
DE
AB
SEN
ŢE
102
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
103
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
744 835
634 702
937 725
951 811
956 959
1082 1022
1478 894
597 593
1161 913
0 500 1000 1500 2000 2500
IX A
IX B
X A
X B
XI A
XI T
XII A
XII B
XII T
TOTAL ABSENTE SEM ITOTAL ABSENTE SEM II
104
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
SITUAŢIA ABSENŢELOR MOTIVATE
13861300
1554 1543
1722 17831953
1021
1769
0
500
1000
1500
2000
2500
IX A IX B X A X B XI A XI T XII A XII B XII T
CLASA
NR
. TO
TAL
DE
AB
SEN
ŢE
105
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
TOTAL ABSENŢE/ELEV
58.48
46.06
57.31 56.83
68.39
75.14
84.71
56.66
71.51
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
IX A IX B X A X B XI A XI T XII A XII B XII T
CLASA
NR
. TO
TAL
DE
AB
SEN
ŢE
106
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
IX A IX B X A X B XI A XI T XII A XII B XII T
ABSENŢE MOTIVATE/ELEVTOTAL ABSENŢE/ELEV
58.48
46.0657.31 56.83
68.3975.14
84.71
56.66
71.51
51.3344.82
53.5849.77
61.5 63.6769.5
48.61
61
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
NR. ABSENŢE
CLASA
ABSENŢE
107
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Medii generale discipline ANUL ŞCOLAR 2008-2009 ŞI ANUL ŞCOLAR 2009-2010
curs de zi
filiera teoretica – profil: REAL, specializarea: ştiinţe ale naturii
MAT
EMAT
ICA
FIZI
CA
CHIM
IE
BIO
LOG
IE
2008-2009
2009-2010
6,708,10
7,50 7,99
6,788,14
7,548,23
0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,00
DISCIPLINA
MEDIA
MEDII LA ARIA CURRICULARA ,,MATEMATICA SI STIINTE"
108
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Medii generale discipline ANUL ŞCOLAR 2008-2009 ŞI ANUL ŞCOLAR 2009-2010
curs frecventa redusa
filiera teoretica – profil: UMAN, specializarea: ştiinţe sociale
GEO
GRA
FIE
ISTO
RIE
LOG
ICA
PSIH
OLO
GIE
ECO
NOM
IE
SOCI
OLO
GIE
FILO
SOFI
E
2008-20092009-2010
7,76 7,34
6,17
10,00
7,20 6,85 6,518,47
7,266,47
9,81
6,97 7,436,60
0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,00
10,00
DISCIPLINA
MEDIA
MEDII LA ARIA CURRICULARA ,,OM SI SOCIETATE"
109
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL ŞI SPORIT LA EDUCAŢIE
I. 1. CONTEXTUL LEGISLATIV
Prezentul raport a fost conceput cu respectarea următoarelor documente: 1. Legea nr.84 / 1995, cu modificările si completările ulterioare (LEGE INVĂŢĂMÂNTULUI ); 2. Legea nr. 128/ 1997 cu modificările si completările ulterioare ( Statutul Personalului Didactic ) Proiectul Statutului personalului didactic 2008; 3. Strategia Ministerului Educaţiei Cercetării si Tineretului 2006-2008; 4. Programul Naţional de Reformă 2007 – 2010; 5. Legea nr. 53 /2003 cu modificările si completările ulterioare (Codul Muncii); 6. Legea 87/ 2006 - Privind Asigurarea Calităţii în Educaţie O.M.E.N. nr.4682 / 28.09.1998; 7. Legea 272/ 2004 Privind protecţia si promovarea drepturilor copilului; 8. Legea 35/ 2007 Privind creşterea siguranţei in unităţile de învăţământ; 9. MECT - Strategia naţională de prevenire a violentei in şcoală; 10.Obiective strategice europene in domeniul educaţiei si formării profesionale; 11. Programul de guvernare 2009 – 2012;
12. Programul operaţional sectorial de dezvoltare a resurselor umane (POS DRU) 2007 – 2013;
I. 2. PRIORITĂŢI ALE LICEULUI ,,VICTOR BABES” CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2009-2010
Linii directoare: 1. Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie pe durata întregului ciclu obligatoriu. 2. Modernizarea sistemului de educaţie. 3. Corelarea sistemului educaţional şi de formare profesională în educaţie cu obiectivele şi standardele europene. 4. Creşterea calităţii în educaţie prin formarea şi valorificarea creativităţii resurselor umane. 5. Modernizarea şi democratizarea actului managerial (proiectare, decizie, formare). 6. Facilitarea schimbării de atitudine a elevilor, a cadrelor didactice şi a reprezentanţilor comunităţii locale, corelat cu reformele din educaţie. 7. Eficientizarea şi optimizarea utilizării resurselor. 8. Creşterea capacităţii instituţionale de a elabora şi gestiona proiecte/parteneriate finanţate de programele comunitare pentru educaţie şi formare.
Programul managerial al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj a preluat şi dezvoltat prin acţiuni concrete obiectivele majore ale momentului, privind politicile în domeniul educaţiei :
• Acces egal şi sporit la educaţie ;• Calitate ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii bazată pe cunoaştere;• Eficientizarea managementului administrativ şi educaţional• Transformarea educaţiei în resursa de bază a modernizării României;
110
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
• Îmbunătăţirea nivelului de performanţă al cadrelor didactice• Implementarea unui curriculum relevant pentru solicitările şi exigenţele locale
ale pieţei muncii• Considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea maiprofitabilă pe
termen lung;• Îmbunătăţirea performanţelor elevilor, asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea
unui sistem de unitar de evaluare a acestei performanţe da şi de progresul individual.• Creşterea gradului de acceptare socială a absolvenţilor de la învăţământul
tehnic• Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;
I. 3. ANALIZA DE NEVOI. Analiza faptelor, verificarea documentelor de proiectare si evaluare, precum si informatiile venit dinspre beneficiarii, colaboratorii si partenerii nostri, faciliteaza elaborarea ofertei manageriale
ANALIZA S. W. O. T.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABEÎn domeniul realizării reformei asigurarea mijloacelor financiare pentrureabilitarea şi asigurarea dotărilor necesare; sprijinirea socială a elevilor prin bursede studiu – Programul „Bani pentru liceu”,Euro-200; dotarea cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului didactic; continuarea sistemului de formare continuă a personalului didactic in asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale Sprijinirea pregătirii concursurilor de Specialitate Stimularea participării la formarea continuă şi realizarea unei oferte diferenţiate în funcţie de nevoile cadrelor didactice Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii instructiv-educative; Orientarea şcolară şi profesională Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei în perspectiva pregătirii pentru societatea
Relaţiile cu publicul necesită îmbunătăţire;Comunicarea internă precum şi comunicarea externă sunt, uneori, defectuoase;Delegarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor un a fost întotdeauna eficientă;Suprasolicitarea ocazională a unor angajaţi din toate compartimentele ceea ce duce la randament şi eficienţă scăzute;Curriculum-ul local şi cel la decizia şcolii sunt, uneori, formale şi sărace;Activităţile educaţionale personalizate şiindividualizate nu fac parte încă din culturaprofesională a cadrelor didactice;Inspecţia şcolară are, uneori, caractercontemplativ, ea nu este valorificată întotdeauna în scop reglator;Orientarea şcolară şi profesională este, în multe cazuri, o activitate formală şi cu eficienţă scăzutăAbsorbţia fondurilor alocate de M.E.C.I. pentru modernizarea infrastructurii şi a procesului de învăţare, nu s-a realizat Proceduri incomplete privind implementarea strategiilor de modernizare şi dotare
111
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 bazată pe cunoaştere şi în vedereapromovării dezvoltării durabilecreşterea importanţei etosului şcolii îndezvoltarea instituţionalădezvoltarea parteneriatului educaţionalaplicarea şi monitorizarea aplicăriiStrategiei de reducere a fenomenului deviolenţă în unităţile de învăţământderularea programelor de prevenire şicombatere a abandonului şcolar, aconsumului de drog şi alcool, a alimentaţieinesănătoaserealizarea de consiliere şi sprijin prinasistenţeeficientizarea activităţilor educative;deschiderea şcolii spre comunitate, sprenevoile acesteia;acceptarea ideii de muncă în echipă şiaplicarea acesteia;dezvoltarea bazei materiale a şcolilor înconcordanţă cu nivelul socio – economic încare ne aflăm.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
↑ Promovarea de politici privinddescentralizarea în educaţie, asigurareacalităţii educaţiei şi formarea resurselorumane;↑ Iniţierea de programe cu finanţareexternă;↑ Ameliorarea procesului educaţional înurma activităţilor de formare ↑ Colaborarea cu O.N.G-urile privindcuprinderea copiilor şi tinerilor din grupurile dezavantajate↑ Programul Guvernului României privindeducaţia pe perioada 2007 – 2013;↑ Alocarea sumelor necesare reabilitării şi ameliorării bazei materiale a educaţiei;
↓ Scăderea numărului de copii din judeţ prin emigrarea unui număr considerabil de familii; ↓ Scăderea interesului familiei pentru şcolarizarea copiilor după o anumită vârstă; ↓ Slaba inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul preuniversitar; ↓ Nivelul scăzut al competiţiei ↓ Dificultăţi în înţelegerea problematiciieducaţionale de către factorii decizionali
Situaţia descrisă mai sus, prin aprecieri şi analize, oferă posibilitatea formulării direcţiilor de acţiune strategică, într-o manieră cât mai realistă.
112
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOLUL II – ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE
II.1. PRIORITĂŢI MANAGERIALE
T1. Creşterea calităţii şi eficientei educaţiei în perspectiva pregătirii pentru societatea bazată pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării durabile· punerea în aplicare a prevederilor de la Lisabona;· promovarea coerentei între toate stadiile de educaţie şi formare;· abordarea curriculară adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere şi dezvoltare durabilă;· interdisciplinaritate şi trans-curricularitate;· materiale suport;· abordare extracurriculară;· formarea şi promovarea culturii antreprenoriale inovative.T2. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional· evaluarea de proces prin inspecţie şcolară;· analiza rezultatelor şi elaborarea planurilor de îmbunătăţire;· abordarea curriculară creativă;· transparentă în monitorizarea progresului şcolar şi a inserţiei socio-profesionale;· credibilitate, obiectivitate şi relevantă în toate formele de evaluare;· crearea unor sisteme de stimulente diferenţiale pentru elevii şi profesorii performanţi.T3. Dezvoltarea instituţională· trecerea la management de leadership ca viziune centrată pe performanta elevilor;· întărirea capacităţii instituţionale prin servicii adresate elevilor şi cadrelor didactice: orientare, consiliere, mediu şcolar sănătos, servicii de asistentă medicală, etc· creşterea importantei ethosului şcolii în dezvoltarea instituţională;· dezvoltarea parteneriatului educaţional;· accesarea fondurilor structurale.T4. Redimensionarea laturii educative intra-, extra-curriculare şi extraşcolare, educaţia non-formală şi informală la nivelul şcolii· monitorizarea şi evaluarea curriculumului pentru aria curriculară Consiliere şi orientare;· dezvoltarea spiritului antreprenorial, a creativităţii, a adaptabilităţii şi a transferabilităţiicunoştinţelor în situaţii noi· educarea elevilor în spiritul civic şi al valorilor societăţii democratice;· asigurarea respectării drepturilor copiilor şi tinerilor;· monitorizarea aplicării legii 35/ 2007;· aplicarea şi monitorizarea aplicării Strategiei de reducere a fenomenului de violentă în unităţile de învăţământ;· derularea programelor de prevenire şi combatere a abandonului şcolar, a consumului de drog şi alcool, a alimentaţiei nesănătoase,
113
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
II.2. RESURSE UMANE
• Liceul „Victor Babes” a reuşit o colaborare eficientă atat cu ISJ cât si cu autorităţile locale în domeniul educaţiei. • Colaborarea cu agenţii economici şi cu instituţiile de învăţământ superior s-a concretizat în activităţi interesante cu caracter informativ şi formativ. • S-a organizat şi desfăşurat activităţi educative cu elevii pe teme de actualitate cu impact mare asupra lor. • Activitatea de monitorizare a procesului educativ a contribuit la îmbunătăţirea activităţii. • S-a realizat o informare corectă a părinţilor şi agenţilor economici asupra activităţilor desfăşurate în cadrul şcolii. • S-a reuşit ameliorarea stării materiale a şcolii şi dotarea ei cu mijloace şi echipamente moderne de învăţare. • S-a reuşit modernizarea bibliotecii şcolare astfel încât ea a devenit un instrument de informare şi documentare atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.
PUNCTE TARI:
• încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate în procent de 100%; • implicarea şefilor de catedră, responsabililor cercurilor metodice şi a metodiştilor în informarea şi îndrumarea cadrelor didactice; • înscrierea cadrelor didactice la examenele de obţinere a gradelor didactice; • cuprinderea în activităţi de formare a unui număr mare de profesori; • multe cadre didactice sunt implicate în diverse comisii locale, de auxiliare şcolare.
PUNCTE SLABE:
• insuficienta cooptare a profesorilor debutanţi în activităţile metodice; • ineficienţa activităţii de mentorat; • diseminarea este uneori defectuoasă; • cadrele didactice nu răspund întotdeauna cu promptitudine la solicitările conducerii.
RECOMANDĂRI:
• implicarea activă a debutanţilor în activităţile metodica; • eficientizarea activităţilor de mentorat; • eficientizarea diseminării;
lecturarea, de către cadrele didactice din subordine, cel puţin săptămânală, a paginii Web a ISJ pentru a fi la curent cu toate noutăţile transmise de inspectorul de specialitate;
• comisiile pentru asigurarea calităţii să-şi intre în atribuţii şi să-şi aducă aportul adecvat la derularea tuturor activităţilor pentru realizarea calităţii în educaţie; • atragerea tinerilor în activităţi care se pliază pe cerinţele lor; • este nevoie de un sistem de comunicare rapid şi transparent cu cadrele didactice de
specialitate pentru asigurarea consilierii şi a îndrumării metodice.
114
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE
Activitatea managerială în anul şcolar 2009-2010 a fost concentrata pe finalizarea lucrării salile etajului I, igienizat holuri, achiziţionare de material didactic, igienizare Sali de demonstratii, schimbare pardoseli, zugravit, montat lambriuri • Dotări: - uşi 4 săli - pardoseli montate la 7 săli ( 1 tarchet, 6 parchet )
- achiziţionat mobilier: • 7 săli • 4 birouri ( laborator informatică )
• Zugrăvit si montat pardoseală: 7 săli PUNCTE TARI:
• în şcoală există o bază materială adecvată procesului instructiv-educativ; • resursele extrabugetare sunt folosite în scopul îmbunătăţirii bazei materiale; • şcoala are 2 laboratoare de informatică; • implicarea multor cadre didactice în confecţionarea, singuri sau împreună cu elevii, a unor materiale auxiliare, precum şi în atragerea unor surse de finanţare care să sprijine dotarea şcolii cu astfel de materiale;
115
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
PUNCTE SLABE:
• materialele didactice pentru unele discipline sunt unele învechite şi depăşite; • în puţine cazuri profesorii utilizează în cadrul lecţiilor sistemul AEL; • gestionarea necorelată a fondurilor cu necesităţile fiecărei discipline
RECOMANDĂRI:
• actualizarea bazei materiale pentru ştiinţe socio-umane; • utilizarea sistemului AEL în predarea orelor de istorie şi ştiinţe socio-umane; •direcţionarea eficientă a fondurilor bugetare alocate îmbunătăţirea bazei materiale; • fundamentarea corectă şi din timp a bugetului; • devin priorităţi identificarea instituţiilor nonguvernamentale ce pot asigura oferte de proiecte specifice diferitelor discipline şi atragerea sponsorilor pentru recompensarea elevilor şi a profesorilor cu rezultate foarte bune la concursurile şcolare; • atragerea de fonduri prin prestaţii cultural-artistice oferite comunităţii.
116
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
II.3. REZULTATE ELEVI
II.3.1. BACALAUREAT
BACALAUREAT 2009
În prima sesiune de bacalaureat, din promoţia liceu zi s-au prezentat 98 de elevi si au promovat toţi. Toţii elevii absolvenţi ai celor două clase de ştiinţele naturii, 49, au reuşit în prima sesiune de bacalaureat (promovabilitate 100%), media fiind 8,28. Din clasele de turism 6 elevi (din clasele a XII-a T1 şi T2) au rămas corigenţi la matematică, au promovat în toamnă şi din aceştia 3 au reuşit şi la bacalaureat; procentul de promovare 96,26%. 2 elevi au căzut la matematică: Mureşan P (XIIT2) şi Păcurar R (XIIT1), iar Neciu M (XIIT2) nu s-a prezentat.
Per ansamblu, din 104 elevi absolvenţi la zi, prezentaţi la bacalaureat (1 elev nu s-a prezentat) 102 au promovat – 98,18%.
La frecvenţă redusă, în iunie au promovat doar 21 din 40 înscrişi. Dar în august au mai promovat şi alţii, astfel că, în final, din fiecare clasă au promovat câte 18 elevi din 20 prezentaţi; procent de promovare 90%. Dintre elevii prezentaţi 4 au fost respinşi: 1 elev pentru că nu a obţinut media de minimum 6, 2 la limba română şi 1 elev la două materii: limba română şi geografie.
Pentru întreaga şcoala, procentul de promovare este 95,83% din 144 elevi prezentaţi 138 au promovat.
Creşterea procentului de promovare la bacalaureat este mare la frecvenţă redusă: de la 61% în 2008 la 90% în 2009. La zi, acest procent a scăzut de la 100% la 98,18%
La zi a scăzut şi media de promovare de la 8,34 în 2008 la 8,19 în 2009, iar la frecvenţă redusă a crescut de la 6,78 la 7,14
Cea mai mare medie pe clasă la bacalaureat a obţinut-o clasa a XII-a A, care pe parcursul anilor nu s-a evidenţiat prin note mari, iar clasa a XII-a B care în toţi anii a obţinut media clasei peste 9, la bacalaureat s-a situat pe locul al treilea.
Mediile pe discipline la clasele de ştiinţe ale naturii au fost: peste 9 la educaţie fizică şi la română oral la materiile de specialitate, mediile au fost sub 8: 7,96 la biologie şi 7,27 la
chimie la matematică media a fost 7,33
Faţă de anul trecut, au scăzut mediile la biologie şi chimie.Şi la clasele de turism cea mai mare medie a fost la educaţie fizică; tot peste 9 a
fost şi media la franceză, dar 1 elev a susţinut proba la această disciplină. Numai la matematică s-a obţinut medie sub 8. Dar, comparativ cu anul 2008, doar la marketing a crescut media de la 7,85 la 8,52, la restul materiilor: matematică, geografie, limbi moderne, mediile au scăzut.
La frecvenţă redusă cea mai mare medie s-a obţinut la franceză, singura medie peste 8, la ambele clase. Cele mai mici medii nu sunt la matematică, cum poate se aştepta, ci la română scris şi la psihologie
Cu toate că la română media a fost printre cele mai mici ea a fost mai mare decât în 2008. La franceză, istorie şi matematică mediile, faţă de 2008, au crescut, dar au scăzut mult la psihologie, şi geografie.
La zi majoritatea mediilor per elev este între 8 şi 8,99 –43%, la frecvenţă redusă între 6-6,99 – 14%.
Faţă de 2008, la zi, procentul mediilor între 8 şi 8,99 a crescut, dar a scăzut mult 117
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 numărul mediilor peste 9.
Acestea sunt rezultatele, ce s-a făcut în anul şcolar 2008-2009? La începutul lunii octombrie s-au solicitat primele opţiuni pentru disciplinele la alegere, după ce, în prealabil, s-a prelucrat regulamentul de desfăşurare al bacalaureatului. S-au făcut consultaţii la toate materiile, s-au rezolvat variantele de întrebări. În luna aprilie s-a făcut o pretestare la nivel de şcoală. Tezele au fost tot simulări.
Procentul de promovare la bacalaureatul din 2009
84
86
88
90
9294
96
98
100
102
% promov 100 100 96.29 96.42 90.00 90.00
XIIA XIIB XIIT1 XIIT2 FR1 FR2
Evoluţia % de promovare
0
20
40
60
80
100
120
zi 97.34 100 98.18
Fr 75 61 90
2007 2008 2009
118
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Media pe clase - bacalaureat 2009(0rdine descrescătoare)
0123456789
Media 8.31 8.28 8.25 7.91 7.6 6.68
XIIA XIIT2 XIIB XIIT1 FR1 FR2
Mediile la disciplinele de bacalaureat la clasele de ştiinţele naturii (2009)
0
2
4
6
8
10
12
Medie 9.62 9.16 8.71 8.67 8.29 8.25 7.96 7.44 7.33 7.27
Edfiz Ro-o Eng Ist Geo Fr Bio Ro-s Mat Chm
Evoluţia mediilor bacalaureat la clasele de ştiinţele naturii
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2007 7.7 6.4 6.87
2008 8.47 7.07 7.2 8 7.68 9.1
2009 9.16 7.44 7.33 7.96 7.27
Ro-o Ro-s Mat Bio Chm Fiz
119
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Mediile la disciplinele de bacalaureat la clasele de turism (2009)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
media 9.39 9.25 8.67 8.52 8.1 8.09 8.05 7.08
Edfiz Fr Ro-o MK Geo Ro-s Eng Mat
Evoluţia mediilor la bacalaureat la clasele de turism
0
2
4
6
8
10
12
2008 7.85 7.86 9.3 8.55 10
2009 8.52 7.08 8.1 8.05 9.25
MK Mat Geo Eng Fr
120
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Media la disciplinele de bacalaureat la frecvenţă redusă (2009)
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
media 8.09 7.87 7.14 7.03 6.87 6.8 6.34 6.20 6.01 5.89 5.79
Fr IstD IstE GeoE Ro-o GeoD Mat Fil En-F Ro-s Ps
Evoluţia mediilor la bacalaureat la clasele FR faţă de 2008
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2008 7.48 5.87 7.73 7.65 8.63 5.94 7.19 5.15
2009 6.87 5.98 8.09 6.8 7.87 7.14 5.97 6.34
Rom-o Rom-s Fr GeoD IstD IstE Ps Mat
Procentul mediilor între 6-10 bacalaureat 2009
0
5
10
15
20
25
30
Şt. Nat 1 22 25 6
Turism 0 10 18 2
FR 14 8 0 0
6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99
121
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Evoluţia procentului de medii (6-10) la zi din 2007 până în 2009
0
10
20
30
40
50
60
2007 3 43 38 14
2008 2 40 44 19
2009 1 38 51 10
6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99
BACALAUREAT 2009
La zi au absolvit 77 de elevi. În vara au rămas 6 corigenţi, toţi la matematică, în clasa a XII-a A şi 4 în clasa a XII-a T. În iunie s-au înscris la bacalaureat 71 de elevi au promovat 69, 2 au fost respinşi la matematică, ei fiind elevi în clasa a XII-a T.
În toamnă corigenţii au promovat, s-au prezentat la bacalaureat şi ei si cei care nu au reuşit în sesiunea din iunie, promovând 72. Procentul de promovare, în final, fiind 94% la zi
La frecvenţă redusă procentul de prezentare la bacalaureat, în sesiunea din iunie 20101 a fost de 69,2% (18 prezenţi din 26 de absolvenţi). Dintre cei prezentaţi au reuşit 11, 6 au luat note sub 4 la română, 1 şi la geografie (din cei 6), şi 1 elev a căzut numai la istorie. În septembrie s-au prezentat 7 elevi şi nu a reuşit nici unul. Astfel, procentul de promovare la bacalaureat la frecvenţă redusă a fost de 61,11%
Faţă de anul trecut procentul de promovare a scăzut, dar a crescut media la bacalaureat la clasele de zi. Astfel, numărul mediilor de peste 9 a fost 14 (16,86%) la clasele de zi, nici una la frecvenţă redusă, iar a mediilor peste 8 – 33 (39,75%), adică 56% dintre elevi au luat medii între 8 şi 9.99.
Ponderea cea mai mare a mediilor peste 8 au avut-o elevii claselor de la profilul ştiinţe ale naturii: 70,8% au fost medii peste 8, la turism doar 42,1, iar la frecvenţă redusă 18%
Cea mai mare medie (pe clasă) la bacalaureat a avut-o clasa a XII-a B 8,53, apoi a XII-a A 8,16; clasa a XII-a T a avut o medie sub 8 şi anume 7,59 şi de asemenea, clasa a XIIIFR 7,28
La clasele de ştiinţe ale naturii disciplinele cu cele mai mari medii au fost chimia şi biologia (mediile /clasă peste 8). La clasa a XII-a A cea mai mare medie a fost la limba şi literatura română. De menţionat media la biologie a clasei a XII-a B 9,30 (pentru 16 elevi). La română şi la matematică mediile claselor au fost sub 8.
La profilul servicii – lucrător în turism, cea mai mare medie pe clasă s-a obţinut la geografie – 8,16, la limba şi literatura română media a fost 7,26 şi la matematică 7,05
122
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
La frecvenţă redusă, profilul ştiinţe sociale, geografia a fost disciplina cu cele mai bune rezultate – media 6,77, apoi istoria 6,39 şi, cea mai mică medie a fost la română 5,29.
La proba de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română majoritatea elevilor au obţinut calificativul experimentat: 73% dintre toţii elevii (la zi 76%, la frecvenţă redusă 61%). Nu s-a obţinut nici un calificativ de începător.
La proba de evaluare a competenţelor digitale rezultatele la clasele de zi au arătat că un procent de 76,3% sunt experimentaţi, la frecvenţă redusă doar 11% au obţinut acest calificativ.
Procentul de promovare la bacalaureat 2010
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%
96.50% 100% 86.20% 61.11%
XIIA XIIB XIIT XIIIFR
Evoluţia procentului de promovare la bacalaureat
0
20
40
60
80
100
120
zi 97.34 100 98.19 94fr 75 61 90 61.1
2007 2008 2009 2010
123
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Repartizarea mediilor/elev la bacalaureatul 2010
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
6-7.99 29.1 57.9 81.88-9.99 70.9 42.1 18.2
şt.nat turism fr
124
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Mediile per clasă la bacalaureatul 2010
6.6
6.8
7
7.2
7.4
7.6
7.8
8
8.2
8.4
8.6
8.8
Series1 8.16 8.53 7.59 7.28
XIIA XIIB XIIT XIII FR
Rezultatele la probele scrise la bacalaureat 2010 la clasele de ştiinţe ale naturii
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
XIIA 7.93 7.69 8.28 8.5XIIB 7.47 7.8 9.3 8.42
rom mat bio chm
Rezultatele probelor scrise la bacalaureat la clasa de turism
6.4
6.6
6.8
7
7.2
7.4
7.6
7.8
8
8.2
8.4
XIIT 7.26 7.05 8.16rom mat geo
125
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Rezutatele probelor scrise la clasa XIIIFR bacalaureat 2010
0
1
2
3
4
5
6
7
8
XIIIFR 5.29 6.39 6.77
rom ist geo
Rezultatele la proba de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română (în %), comparativ cu media
la proba scrisă (bacalaureat 2010)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Incepători 0 0 0 0Avansaţi 25 26 20 39Experim 75 74 80 61Media 7.93 7.47 7.7 5.29
XIIA XIIB XIIT XIIIFR
126
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Rezultatele la proba de evaluare a competenţelor digitale (%) - bacalaureat 2010
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Incepători 0 0 0 39Mediu 3 0 0 39Avansaţi 25 22 21 11Experim 72 78 79 11
XIIA XIIB XIIT XIIIFR
II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
S-au desfăşurat in conformitate cu Ordinul M.E.C.T. nr.5172/29.08.2008 şi a O.M.E.C.T. nr.5175/01.09.2008 privind graficul de desfăşurare a examenelor de certificare a învăţământului profesional şi tehnic în anul şcolar 2008-2009.
NR.CRT.
NIVEL CALIFICARE ÎNSCRIŞI PREZENTAŢI ADMIŞI
1. III Tehnician în turism
56 55 55
2. III avansat
Asistent medical de farmacie
28 28 28
3. III avansat
Asistent medical generalist
56 54 54
Pentru anul scolar 2009-2010 rezultatele au fost urmatoarele:
NR.CRT.
NIVEL CALIFICARE ÎNSCRIŞI PREZENTAŢI ADMIŞI
4. III Tehnician în turism
28 25 25
5. III avansat
Asistent medical de farmacie
25 25 25
6. III avansat
Asistent medical generalist
27 27 27
127
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
2,3. Organizarea şi desfăşurarea examenului de selectie s-a realizat conform OMECT nr.5172/29.08.2008.
4. Aprecierea candidaţilor a fost obiectivă, prin urmare nu s-au înregistrat contestaţii.
5. Variantele (3) de subiecte şi baremele de corectare au fost stabilite şi propuse de comisia de pregătire în meserie de la nivelul şcolii organizatoare. Proba practică a fost apreciată pe baza fişei grilă şi a indicatorilor acesteia transpuşi în specificul meseriei şi al specializării.
128
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
INSERŢIA ABSOLVENŢILOR LICEU AN SCOLAR 2009-2010
CLASA NR. ABSOLVENŢI
NR. ELEVI PROMOVAŢIBAC/COMPETENŢE
CONTINUĂ STUDIILE
ANGAJAŢI IN DOMENIU
ANGAJAŢI ÎN ALTE DOMENII
ŞOMAJ
a XII-a A 27 26 25 - 1 -a XII-a B 22 22 22 - - -a XII-a T 28 26 24 1` 1 -
Total 77 74 71 1 2 -
INSERŢIA ABSOLVENŢILOR SCOALA POSTLICEALA AN SCOLAR 2009-2010
CLASA NR. ABSOLVENŢI NR. ELEVI PROMOVAŢIBAC/COMPETENŢE
CONTINUĂ STUDIILE
ANGAJAŢI IN DOMENIU
ANGAJAŢI ÎN ALTE DOMENII
ŞOMAJ
IIIA 27 27 - 22 5 -III F 25 24 - 24 - -
Total 52 51 - 46 5 -
129
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
II.4.1. CURRICULUM ŞCOLAR
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE√ În urma verificării portofoliilor personaleale profesorilor şi a portofoliului catedrei, s-a constatat că există planificări anuale pentrutoate clasele, redactate în conformitate curecomandările programei şcolare.√ De asemenea, profesorii au întocmitproiectele pe unităţi de învăţare, caredovedesc, în general, înţelegerea raportuluidintre obiective şi conţinuturi, respectivcriterii de evaluare şi de notare.√ Portofolii funcţionale, organizate pestructura recomandată de inspectorii despecialitate√ Bună pregătire de specialitate a profesorilorîn ceea ce priveşte corectitudinea ştiinţifică aconţinuturilor predate.√ Unii profesori au un demers ştiinţificcomplex, reuşind prin abordareainterdisciplinară a conţinuturilor să insuflespiritul devotamentului pentru valorilenaţionale, prin atitudine şi explicaţii, prin apella disciplinele conexe.√ Evaluări sumative periodice care permitreglarea demersului didactic√ Aspectele educative ale conţinuturilor suntvalorificate eficient√ Elevii au în general abilităţi de comunicare,fiind capabili să răspundă la întrebări, făcânddovada înţelegerii cunoştinţelor asimilate,participă activ la realizarea lecţiilor, daurăspunsuri în general exacte la întrebări,solicită lămuriri suplimentare precum şisprijinul profesorului.√ Observând activitatea didactică desfăşuratăla lecţii, dar mai ales strategia propusă de
√ S-au constatat însă şi unele disfuncţii înîntocmirea planificărilor şi a proiectărilor peunităţi de învăţare, o oarecare superficialitateîn redactare acestora, fără a se tine cont despecificul claselor, păstrându-se modelele din anii anteriori, fără adaptarea la noilemodalităţi de învăţare activă, fără precizareamodalităţilor de evaluare. √ Abordarea cu reţinere a metodelor activparticipative,de gândire critică de către uniiprofesori √ Unii profesori nu înţeleg spiritul programei,abordând-o cu prea mare relaxare,interpretând-o excesiv de subiectiv, îndetrimentul obiectivelor acesteia. √ Există şi situaţii în care elevii sunt simplispectatori la lecţii, recomandându-se caaceştia să fie motivaţi şi implicaţi mai mult.√ In general, se observă preocupareaprofesorilor de a lucra frontal cu elevii, astfelîncât nu există întotdeauna un mijloc decontrol eficient al nivelului de performantădiferenţiat, în funcţie de aptitudinile diferiteale elevilor.√ Uneori se propun sarcini care vizeazăapropierea elevilor cu performante maiscăzute de standardul mediu al clasei, dar nuprin activităţi diferenţiate ci prin colaborarecu elevii mai dotaţi.√ Se omite, uneori, notarea elevilor, fapt careduce la relativizarea scopurilor evaluării şi laabsenta stimulării elevilor.√ Există situaţii în care temele suntsupradimensionate sau inadecvate în raport cu
130
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 cadrele didactice asistate, se constată, în unelecazuri, o abordare diferenţiată a elevilor.√ Modul de abordare a conţinuturilor,prestaţia profesorilor, asigură în mare măsurăînţelegerea noilor informaţii de către elevi,astfel încât, la sfârşitul lecţiei, aceştia suntcapabili să opereze cu noile conţinuturi.√ Prin conceperea unor teste de evaluare,iniţiale şi de parcurs, prin analiza acestora şipropunerea unor modalităţi de remediere ascăderilor, se asigură un parcurs evolutivconstant.√ Evaluarea elevilor se realizează în generalprin aprecierea parcursului în timpul lecţiei,cât şi prin verificarea temelor pentru acasă,prin asigurarea uneori a unor momente dereflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care sesintetizează, cu ajutorul elevilor, conţinuturileînvăţate.√ Încadrarea şcolilor cu cadre didacticecalificate.√ Un numǎr apreciabil de cadre didacticemanifestǎ interes pentru propria formare şiperfecţionare înscriindu-se pentru obţinereagradelor didactice (definitivat, grad II şi grad I) sau participând la cursuri de formare.√ În perioada de debut a anului şcolar auapǎrut un numǎr considerabil de auxiliaredidactice elaborate de cadrele didactice √ Bună dotare a şcolii, prin grijamanagerilor şi a părinţilor elevilor.√ Colaborare bună cu reprezentanţiicomunităţii care au abandonat şcoala.
conţinuturile predate. De asemenea, uneoritemele nu sunt verificate în ora următoare şinu devin punct de plecare pentru abordareanoilor conţinuturi, dovedindu-se astfelineficiente şi pur formale. √ Slaba participare a unor profesori laactivităţile cercului pedagogic. √ Insuficienta consiliere a profesorilordebutanţi.√ Nerepartizarea judicioasă a fondurilor cătretoate structurile √ Slaba implicare a părinţilor în viata şcolii
131
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
II. 4. 2. PERFECŢIONAREA STILULUI DIDACTIC – FORMAREA CONTINUĂ
În acord cu exigentele politicii educaţionale stabilite de MECT si de problematica existentă în unitate s-au stabilit urmatoarele tintestrategice :Asigurarea accesului cu şanse egale şi reale a tuturor copiilor la educaţie, în cadrul structurilor învăţământului obligatoriu;Aplicarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performantă pentru evaluarea şiasigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar,aprobate prin HG nr. 1534/25.11.2008;Implementarea Curriculum-ului Naţional la toate ciclurile cu respectarea actelor normative Perfecţionarea instrumentelor de evaluare şi autoevaluare;Schimbarea opticii privind relaţia profesor – elev,consilierea cadrelor didactice în proiectareaşi dezvoltarea curriculum-ului local şi la decizia şcolii;Popularizarea prin diferite modalităţi a existentei plus valorii la nivelul actului educaţional,diseminarea exemplelor de bună practicăObţinerea de rezultate bune la exameneDezvoltarea incluziunii şcolareCreşterea siguranţei elevilor în spatiile de învăţământ Instituţionalizarea unui nou cadru funcţional în activitatea comisiilor metodice din şcoli, diagnoze de progres a elevilor, prognoze, programe de dezvoltare etc.;Elaborarea unor instrumente care să obiectiveze şi să motiveze activitatea cadrelor didactice, în desfăşurarea procesului educaţional de instruire;Monitorizarea nivelului de atingere a standardelor educaţionale de către elevi, a concordantei dintre evaluarea realizată de cadrele didactice şi rezultatele naţionale, testările iniţiale şi sumative;Monitorizarea modului în care se realizează proiectarea şi evaluarea de produs şi de proces în perioadele de recapitulare din structura anului şcolar. Elaborarea în acest sens a unor instrumente de lucru specifice profilului şi specializării claselor de elevi;Evaluarea modului în care colectivele metodice se implică în modernizarea şi utilizarea bazei materiale de specialitate;Organizarea de concursuri care să ducă la stimularea şi dezvoltarea creativităţii;Promovarea unei politici de realizare de proiecte de finanţare prin programe de interes local, judeţean
Din perspectiva formarii continue la scoala noastră s-au desfăşurat următoarele activitiţi în anul şcolar 2008-2009: - inscrierea profesorilor la grade didactice;- completarea fiselor de evidenta a formarii;- informarea cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri de formare ale CCD si UBB- verificarea dosarelor cadrelor didactice pentru inscrierea la examenele de detasare, transfer si titularizare
ANALIZA ACTIVITATILOR DESFASURATE SI COSTATARI
-activitatile s-au desfasurat conform planificarilor- cadrele didactice inscrise la cursuri de perfectionare au participat in mod
132
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 corespunzator
IMPACTUL ASUPRA GRUPULUI TINTA
- profesorii participanti la cursuri au fost multumiti de feed-back-ul realizat
PUNCTE TARI
- inscrierea la grade didactice si cursuri de perfectionare a cadrelor didactice din scoala;- informarea la timp a cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri ale CCD si UBB, precum si a organizarii concursurilor de titularizare , detasare si transfer;- copletarea fiselor de evidenta a formarii.
PUNCTE SLABE
- lipsa unei evidente clare a situatiei gradelor didactice pentru profesori si maistri instructori
PLAN DE IMBUNATATIRI
- o mai buna colaborare intre profesori si CCD si UBB- cooptarea mai multor cadre didactice pentru inscrierea la grade didactice si cursuri de formare
133
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE
ANALIZA ACTIVITĂŢII CATEDREI TEHNICE PENTRU ANUL SCOLAR 2008-2009A.CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Existenta tuturor documentelor curriculare cerute 2 Internet accesibil pentru documentare curriculara3 Proiectare didactica buna la majoritatea cadrelor4 CDS centrat pe nevoile elevilor 5 Informare curriculare interna 6 Promovabilitate 100% a examenului de absolvire7 Promovabilitatea 100% a examenului de certificare a competentelor profesionale 8 Confectionarea materialelor didactice pentru laborator de catre elevi 9 Realizarea progresului scolar la majoritatea disciplinelor de specialitate
1 Neconcordanta intre proiectare didactica si desfasurarea orelor2 Lipsa proiectarii si desfasurarii evaluarii dupa competentele impuse la maistrii3 Superficialitatea examenului de diferenta 4 Slaba impunere si participarii elevilor la activitatea de instruire teoretica si practica 5 Dezinteresul pentru noul curriculum6 Lipsa materialelor didactice la unele laboratoare si ateliere.7 Activitatea practica necorespunzatoare in domeniul agricol si mecanic agricol
OPORTUNITATI AMENINTARI1 Colaborarea cu scoli si agenti economici de profil pentru atingerea competentelor cerute de curriculum2 Existenta informatilor necesare pentru implementarea noului curriculum.3 Informarea corecta de la nivel de inspector de specialitate la responsabilul catedrei tehnice
1 Modificarea an de an a curriculumului2 Lipsa cererii pe piata fortei de munca a unor profile (masini agricole si agricultura)3 Existenta unor profile la unele licee din oras
B.RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Acoperirea 100% cu personal calificat2 Preocuparea pentru perfectionare si participarea la examene de grade didactice:doi economisti pentru gradul I (Farmaciuc Rodica si Boila Narcisa si maistrii instructori)3 Participarea unor membrii ai catedrei la dezvolatrea scolii: Cristea Elisabeta, Metes Daniela,Farmaciuc Rodica, Boila Narcisa ,Balazs Alexandru)4 Acoperirea tuturor posturilor
1 Dezinteresul profesorilor de gradul I pentru procesul de instruire practica si teoretica:Crisan M, Lesan2 Dezinteresul mai multor cadre didactice pentru noul curriculum 3 Dezinteresul pentru orele de consultatie 4 Neimplicarea unor cadre didactice in activitatea scolii:Tudose Neli, Tertan Adrian si Crisan Mihai
134
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 bugetare.OPORTUNITATI AMENINTARI1 Cadre didactice cu studii postuniversitare 2 Cadre didactice tinere receptive la nou
1 Lipsa cadrelor de specialitate in domeniul agricol si automatizari la practica2 Lipsa motivatiei materiale pentru cadrele de invatamant
C.RESURSE MATERIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Existenta unei baze materiale foarte bune la profilul auto si agricol 2 Existenta laboratoarelor si atelierelor pentru pregatirea de specialitate 3 Existenta cabinetelor de informatica functionale 4 Existenta unei baze de masini agricole suficiente pentru efectuarea lucrarilor agricole5 Existena lotului scolar6 Inoire parcului auto cu 2 masini Matiz noi
1 Parc auto invechit 2 Parc de masini agricole invechit 3 Lipsa unei cabinete si laboratoare de specialitate pentru pregatirea in domeniu electro4 Lipsa unor ateliere electro 5 Lipsa unui lot scolar propriu
OPORTUNITATI AMENINTARI1 Agenti economici pentru instruire practica 2 Agenti economici care asigura locuri de munca pentru abs.3 Realizarea de reparatii cu elevii4 Exploatarea unui loc didactic
1 Dotarea mai buna a altor scoli2 Lipsa resurselor materiale alocate de la buget
D. PROIECTE, RELATII COMUNITARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Proiecte scolare si dezvoltare cu: -Primaria Feleacu -Universitatea agricola din Dijon -Universitatea de Stiinte Agricole din Cluj Napoca 2 Colaborare cu agenti economici
1 Lipsa de interes a unor unor cadre pentru colaborari cu agenti economici2 Lipsa de interes pentru realizarea a noi proiecte si relatii parteneriale (neimplicare)
OPORTUNITATI AMENINTARI1 Existenta de programe scolare si de dezvoltare in judet si tara 2 Posibilitati de informare privind realizarea unor proiecte 3 Posibilitati de obtinere a unor fonduri prin proiecte PHARE LEONARDO si SAPARD
1 Preluarea initiativei in domeniu de alte scoli
135
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR
III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR • Ratele de promovare, proporţie, evaluare şi interpretarea datelor demonstrează că elevii ating stadardele specifice• Elevii şcolii au obţinut rezultate meritorii la olimpiade• Majoritatea elevilor utilizează corect terminologia specifică profilului• Elevii sunt capabili să extragă şi să insereze informaţii • Elevii demonstrează siguranţă în utilizarea dispozitivelor şi a tehnicilor de lucru• Elevii recepţionează mai uşor informaţiile legate de utilitatea lor practică în viaţa cotidiană• Elementele comunicării se succed fluent la majoritatea elevilor
III.2. MODUL ÎN CARE ŞCOALA SPRIJINĂ DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR
ASPECTE POZITIVE
• Şcoala a demonstrat, prin activităţi concrete, preocuparea pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor, pentru informarea promptă şi corectă a acestora. • Şcoala noastră a dezvoltat proiecte şi programe educative proprii sau sunt participante în proiecte educative ale partenerilor ( ONG ) pe teme diverse: interculturalitate, civism, ecologie, intercunoaştere, acceptare reciprocă, sport. • La nivelul şcolii s-a desfăşurat un proiect de reducere a absenteismului, de creştere a frecvenţei şi eliminarea întârzierilor. • Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară s-a desfăşurat pe baza unui plan managerial şi a unor grafice de activităţi construite democratic şi monitorizate eficient de cadrele didactice responsabile cu această activitate.
FACILITĂŢI ACORDATE ELEVILOR•excursii de studii cu microbuzul;•microclimat optim pentru desfăşurarea activităţii de învăţare;•participarea la proiecte internaţionale;•acces la internet;•susţinerea materială;•activităţi extraşcolare (dans, folk, majorete);•burse sociale şi medicale, bani de liceu;•manuale gratuite pentru clasele IX-X.
136
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
ASPECTE NEGATIVE • Activităţile referitoare la dezvoltarea personală a elevilor au fost văzute ca aparţinând numai orelor de consiliere/dirigenţie. • Diferenţierea insuficientă pentru a răspunde nevoilor individuale de dezvoltare ale elevilor. • Numărul mic de elevi prezenţi la ultimele ore de curs şi numărul mare de elevi care au întârziat la primele ore.
PROPUNERI:
•semi-internat în vederea ameliorării situaţiei la învăţătură şi purtare;•premii din prestări servicii către populaţie •banchete şi baluri în incinta şcolii.
COMENTARIU:
•dezinteresul profesorilor cu gradul didactic I şi II în utilizarea expierenţei acumulate pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor prin corectarea activităţii didactice;slaba pregătire a unor cadre didactice;•dezinteresul unor cadre didactice pentru noile cerinţe curriculare;•neimplicarea tuturor cadrelor didactice în viaţa şcolii;•nerespectarea Regulamentului de ordine interioară a şcolii.
III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FAŢĂ DE EDUCAŢIA FURNIZATĂ DE ŞCOALĂ
• Elevii apreciază tradiţia şi prestigiul de care se bucură şcoala, dotarea cabinetelor şi laboratoarelor, calculatoarele, calitatea activităţilor. • În şcoală a funcţionat Consiliul Reprezentativ al Elevilor care a organizat activităţi educative, antrenând un număr mare de elevi. • Consiliul elevilor este interesat de comunicarea cu conducerea şcolii, s-a implicat în organizarea activităţilor sportive şi comunitare, în modernizarea bazei materiale. • Elevii şi-au asumat responsabilităţi variate mai ales legate de buna organizare şi funcţionare a activităţilor, mai puţin unele legate de metode şi tehnici de învăţare alternative. • Comportamentul elevilor a fost adecvat, au respectat regulamentul şcolar în general, climatul a fost propice învăţării. • Elevii au manifestat disponibilitate spre comunicare, interes major faţă de activităţiile extracurriculare şi extraşcolare organizate de şcoală, faţă de progresul propriu.
137
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC
Documentele de proiectare si planificare sunt realizate in conformitate cu documentele normative in vigoare; ele asigura o eşalonare corecta a materiei pe semestru si lecţie.
Planificările sunt realizate pe unităţi de învăţare. Demersul didactic desfăşurat pe parcursul lecţiilor asistate este preponderent comunicativ - formativ,consistent si eficient, in concordanta cu interesele si nevoile de dezvoltare ale elevilor.
Portofoliile profesorilor conţin documente diversificate, cu precădere materiale auxiliare folosite in demersul didactic si documente de proiectare si planificare
Se utilizează preponderent metode moderne de predare comunicativa, tipuri de interacţiune variate. Exista o preocupare evidenta pentru utilizarea de materiale didactice suplimentare.
Elevii se implica activ in asumarea responsabilităţii propriei formari reuşind sa rezolve sarcinile de lucru in general corect si in timpul stabilit anterior.
Atitudinea profesorilor este apropiata si stimulativa pentru elevii, aceştia sunt încurajaţi si sprijiniţi in eforturile lor de învăţare
Recomandări:
Utilizarea ghidurilor metodologice si a noilor programe pentru ciclul superior si inferior al liceului in proiectarea didactica;
Alegerea manualelor la clasa din lista manualelor alternative aprobate de M.E.C.I., in funcţie de nivelul, interesele elevilor dar si de specificul profilului clasei, liceului si posibilităţile elevilor.
eficientizarea strategiilor didactice si a managementului clasei prin realizarea unui echilibru intre activitatea individuala, pe grupe a elevilor si a sarcinilor de munca diferenţiate;
interpretarea rezultatelor testelor administrate prin includerea unor masuri de reglare a activităţii didactice ulterioare;
includerea conţinuturilor si obiectivelor specifice opţionalelor de extindere in documentele de planificare si proiectare didactica;
îndrumarea permanenta a activităţii didactice a profesorilor debutanţi de către profesorii cu experienţa;
implicarea unui număr cat mai mare de profesori in obţinerea de burse de formare continua Comenius, Grundtvig 3, in derularea de proiecte europene;
Puncte tari:
existenta in scoală a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun si CDS;
proiectarea corecta a activităţilor cu accent pe latura formativ-aplicativa a
138
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
cunoştinţelor; se apelează la experienţa elevilor si se urmăreşte responsabilizarea lor in
învăţare; se utilizează auxiliare curriculare in scopul sporirii randamentului învăţării de
către majoritatea cadrelor didactice; evaluarea se realizează formativ si sumativ prin metode alternative, in
majoritatea cazurilor; atmosfera de lucru este relaxata si favorabila învăţării;
Puncte slabe:
strategiile didactice continua sa fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderenta a profesorului;
nu se oferă elevilor activităţi diferenţiate raportate la nevoile si nivelul lor de cunoştinţe;
in majoritatea cazurilor elevii nu sunt implicaţi in propria dezvoltare, nu se folosesc metode de auto si coevaluare;
139
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOLUL V- REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE
In scoala noastra s-a organizat desfăşurarea olimpiadelor şcolare pe grupe de disciplină. Acest sistem a permis elevilor de o anumită formaţie să participe la olimpiadă la discipline înrudite, dar şi să limiteze numărul de discipline la care participă un elev. Participarea la fazele superioare a fost limitată; preluarea subiectelor, parolarea şi distribuirea lor s-a făcut în format electronic . In tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obtinute de elevii scolii la olimpiadele de cultura generala si tehnice, precum si rezultatele obtinute la concursurile profesionale:
FAZA LOCALĂLIMBA ŞI
LITERATURA ROMÂNA
LIMBA ENGLEZA
LIMBA FRANCEZA
BIOLOGIE ISTORIE GEOGRAFIE SOCIOLOGIE FILOSOFIE ECONOMIE LOGICA RELIGIE TURISM TOTAL AN ŞCOL
AR
2 2 5 10 1 5 1 1 1 2 2 - 32 2008-2009
2 - 7 14 - 3 - - - - 2 6 34 2009-2010
32
34
31
31,5
32
32,5
33
33,5
34
ELEVI
2008-2009 2009-2010ANUL ŞCOLAR
NUMĂR TOTAL DE ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA LOCALĂ
140
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
2008-20092009-2010
NR. ELEVI CALIFICAȚI
NR. ELEVI PARTICIPANȚI
32 34
1414
0
5
10
15
20
25
30
35
ELEVI PATICIPANȚI LA OLIMPIADE - FAZA LOCALĂ AN ȘCOLAR 2008-2009
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA ; 2LIMBA ENGLEZA; 2
LIMBA FRANCEZA; 5
BIOLOGIE; 10ISTORIE ; 1
GEOGRAFIE; 5
SOCIOLOGIE; 1FILOSOFIE; 1
ECONOMIE; 1LOGICA; 2 RELIGIE; 2
141
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA LOCALĂ AN ŞCOLAR 2009-2010
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA ; 2
LIMBA FRANCEZA; 7
BIOLOGIE; 14
GEOGRAFIE; 3
RELIGIE; 2
TURISM; 6
FAZA JUDEŢEANĂ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA
LIMBA ENGLEZA
LIMBA FRANCEZA
BIOLOGIE ISTORIE GEOGRAFIE SOCIOLOGIE FILOSOFIE ECONOMIE LOGICA RELIGIE TURISM TOTAL AN ŞCOL
AR
1 1 1 7 - 2 1 - - - 2 - 14 2008-2009
- - - 11 - 3 - - - - 2 - 14 2009-2010
142
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
14 14
0
2
4
6
8
10
12
14
ELEVI
2008-2009 2009-2010ANUL ŞCOLAR
NUMĂR TOTAL DE ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA JUDEȚEANĂ
143
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
ELEVI PATICIPANȚI LA OLIMPIADE - FAZA JUDEȚEANĂ AN ȘCOLAR 2008-2009
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA ; 1
BIOLOGIE; 11
GEOGRAFIE; 2
SOCIOLOGIE; 1RELIGIE; 2
ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA JUDEȚEANĂ AN ŞCOLAR 2009-2010
BIOLOGIE; 11
GEOGRAFIE; 3
RELIGIE; 2
144
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOL VI. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ FORMALĂ ŞI NONFORMALĂ
Analiza S.W.O.T
Puncte tari
• Activitate intenţionată şi orientată, activitatea educativă formală şi nonformală a permis continuarea, adâncirea şi dezvoltarea achiziţiilor, cunoştinţelor şi competenţelor din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini şi comportamente sănătoase. • Toţi profesorii diriginţi au fost formaţi pe componenta Orientare şi Consiliere. • Spaţiul şi timpul orei de dirigenţie a fost folosit ca spaţiu şi timp al dezvoltării personale a elevului, al dialogului cu elevii şi între elevi. • Relaţiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesori-părinţi, profesori-profesori, etc.) favorizează, în general, crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ, în care elevii îşi manifestă aptitudinile şi interesele în activităţi educative formale şi nonformale cu impact la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii. • Activitatea educativă formală şi nonformală a permis folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. • Existenţa la nivelul şcolii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu obiective clar stabilite, în care sunt implicaţi deopotrivă elevii, cadrele didactice, comunitatea, părinţii. • A fost încurajată o cultură organizatorică stimulativă pentru comunicare, participare şi inovaţie. • Conjugarea ofertei educaţionale a şcolii cu cea a comunităţii, încheierea de acorduri de parteneriat şi desfăşurarea de proiecte, programe educative pe componentele educative prioritare. • Ameliorarea relaţiei profesori-elevi prin implicarea activă a Consiliilor Elevilor în viaţa şcolii / comunităţii. • Şedinţele cu părinţii sunt tot mai adesea activităţi formative, incluzând secvenţe de formare/învăţare cu teme precum: problemele adolescenţei, absenteismul, formarea caracterului, prevenirea violenţei în şcoală, în societate, orientarea în carieră etc.
Puncte slabe
• Conservatorismul şi rezistenţa la nou a unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea orelor de dirigenţie, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului.• În cadrul educaţiei formale, accentul cade, în unele cazuri, pe transmiterea de cunoştinţe şi nu pe caracterul educativ al conţinutului.• Raportat la numărul total al elevilor din şcoală, numărul elevilor participanţi la activităţile extraşcolare este, uneori, redus; astfel, nu se asigură tuturor elevilor implicarea în activităţi corespunzătoare potenţialului fiecăruia, se valorifică insuficient disponibilităţile elevilor, în funcţie de talentul, preocupările fiecăruia.
145
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 • Lipsa, în unele cazuri, a participării cadrelor didactice la cursuri de formare pe diferitele componente ale educaţiei.
nerespectarea sistemului de sancţiuni impus de Regulamentul Intern
Oportunităţi
Numărul de întâlniri şi activităţi comune în cadrul activităţilor metodice de formare favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună.
Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de CCD, ISJ, universităţi. Cadre didactice pasionate, cu disponibilitate în a se implica / coordona activităţi
nonformale, proiecte programe interesante şi utile pentru elevi, cu impact în dezvoltarea personală a elevilor, în viaţa şcolii / a comunităţii.
Utilizarea fondurilor structurale în educaţie, dezvoltarea de proiecte de tip „Şcoala de după şcoală”, furnizare de orientare şi consiliere, campanii de conştientizare etc.
Implicarea a două ONG-uri în susţinerea elevilor, în proiectele de reducere a absenteismului.
Ameninţări
activitatea coordonatorului de proiecte şi programe educative este vastă, complexă. Acesta nu este nici degrevat de un anumit număr de ore, nici nu este remunerat suplimentar; minimalizarea impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra dezvoltării personalităţii elevului; lipsa de formare iniţială a cadrelor didactice în iniţierea, proiectarea, implementarea programelor educative; Profesorii diriginţi nu au destulă experienţă în coordonarea de proiecte şi programe educative condiţiile socio – economice actuale au repercusiuni asupra implicării părinţilor în viaţa şcolară: părinţi foarte ocupaţi cu serviciul sau plecaţi la lucru în străinătate, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice etc. Aceste cauze se reflectă atât în relaţia părinte-elev cât şi în performanţa şcolară a elevului atitudine dezinteresată a unor elevi liceeni faţă de valorile promovate de şcoală, faţă de activitatea de învăţare şi activităţile extraşcolare propuse de şcoală
Propuneri pentru creşterea calităţii
Existenţa şi funcţionalitatea parteneriatului educativ, al unui dialog real şi responsabil, care sa-i implice pe toţi actorii educaţionali, pe beneficiarii direcţi şi indirecţi la fundamentarea educaţiei la nivel local;
Diseminarea, la nivelul unităţii de învăţământ / comunităţii, a rezultatelor parteneriatelor stabilite, ţinându-se cont de valoarea adăugat şi valoarea creată
Participarea reprezentanţilor purtătorilor majori de interese din şcoală şi din comunitate (cadre didactice, părinţi, elevi, autorităţi locale, parteneri etc.) la procesul decizional derulat la nivelul unităţii de învăţământ.
Monitorizarea şi înregistrarea progresului realizat de elevii aflaţi în situaţii de risc educaţional: derularea de proiecte şi programe educative de prevenţie cu şi pentru aceşti elevi
Desfăşurarea de proiecte şi programe educative care să faciliteze dezvoltarea, la elevi a deprinderilor de:
luarea deciziei
146
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
exprimarea opiniei, susţinerea opiniei cu argumente, confruntarea de opinii
responsabilizare respect pentru valorile naţionale şi europene valori care să le asigure un
parcurs şcolar ascendent şi o inserţie socială rapidă Deplasarea accentului de pe instituţia şcolară pe individ, respectiv pe cadrul
didactic, care, in calitate de factor important şi integrant al acesteia, are datoria şi răspunderea morală de a contribui la creşterea calităţii actului educaţional în instituţia în care îi desfasoara activitatea.
Creşterea prestigiului şi a calităţii activităţii coordonatorului de proiecte şi programe educative, a cadrului didactic, în general, prin:
participarea la cursuri de formare valorizarea muncii acestuia
Introducerea elementului educativ la fiecare oră de curs şi proiectarea aplicaţiilor la orele de studiu în forma unor ateliere de lucru practice. Formarea grupelor de cadre didactice interdisciplinare în vederea elaborării proiectelor educative interdisciplinare
Relaţia profesor elev trebuie să fie de permanentă colaborare, încurajare a elevilor în a participa activ la propria formare
147
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOLUL VII –PROIECTE ŞI PARTENERIATE
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI EXRAŞCOLARE
ANUL ŞCOLAR 2009-2010
Nr.crt.
ACTIVITATEA RESURSE UMANERESPONSABILI
PARTENERI /COLABORATORI
Termen
1. „Balul bobocilor”. Diriginţii claselor a X-a: Consiliul reprezentativ al părinţilor
Oct 2009
2. Ziua Mondială a Educaţiei. Profesorii Consiliul de administraţie 05.10
3. Comemorarea Holocaustului. Prof. Moldovan VioricaDiriginţii
I.Ş.J. Cluj-Napoca 10.10
4. Revelaţia scenei. Formarea unei noi trupe de teatru.
Teatrul NaţionalConsiliul elevilor
30.11
5. 1 Decembrie – masă rotundă. Prof. Moldovan Viorica Consiliul reprezentativ al părinţilor
30.11
6. La colindat – acţiuni de caritate. Consiliul elevilor Pshiholog Lucia Alb 22.12
7. Eminesciana – concurs de postere. Prof. Maria Fekete, Hosu Ala Bibliotecar Corina Urcan 15.01.2010
8. 24 Ianuarie – naşterea Românieimoderne
Prof. Moldovan Viorica Clasele a IX-a B 24.01
9. Excursie – activităţi de ecologizare a zonelor turistice locale.
Prof. Bara Teodor, Danciu RozaliaDiriginţii
Consiliul reprezentativ al părinţilor
02.05-05.05
10. Primăvara europeană – prezentarea proiectului „Mass media şi tineretul”.
Prof. C. Curta, Prof. Nechita Nadia
Clasele a XI şi a XII- a T 23.03
11. Realizarea şi promovarea revistei şcolii.
Prof. D. Morar, M. Fekete, C. Manilici, Monica Pop
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Primăria Cluj-Napoca
Semes-trial
12.
13.
22 aprilie – Ziua Mondială a Pământului.
European Day– masă rotundă
Prof. Bara Teodor
Prof. Corina Popa, C. Curta
Consiliul reprezentativ al părinţilor
21.04
09.05
14. 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei asupra Fascismului – masă rotundă.
Prof. Moldovan Viorica Elevii claselor a XII-a A, B, T
09.05
15. Participarea la Concursul naţional „Mesajul meu antidrog” – prin teatru, muzică şi sport
Psiholog Lucia Alb Agenţia Naţională AntidrogClasa a X –a A,B
Perma-nent
16. Excursie. Director adj.prof.D.Avram,Prof. Mărginean Cornelia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
iunie
17. „Balul majoratului”. Diriginţii claselor a XI-a Comitetele de părinţi 15.05
18. Campionat de fotbal şi de baschet. Prof. Cristian Pop Consiliul reprezentativ al părinţilor
Semes-trial
19. Parteneriat cu Teatrul Naţional. Prof. M.Fekete Prof. D. Morar, Hosu Ala, C. Manilici
Perma-nent
20. Activităţi de cerc la disciplinele: limba şi literatura română, matematică, biologie, istorie, geografie
Prof. M.Fekete, C.Mărginean,M. Anghel, V. Moldovan
elevii lunar
21. Ansamblu folcloric- dasuri populare Director Diriginţii Săptă-mânal
148
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
22. Zilele francofoniei Prof. Pop Adriana, Benea Ruxandra
martie
23. Vizitarea Muzeului satului. Prof. Bara Teodor, Moldovan Viorica
Muzeul etnografic al Transilvaniei
Aprilie
24. Ziua porţilor deschise – Facultatea de Ştiinţe Politice Cluj Napoca
Prof. Morar Diana Elevii claselor a XI-a 02.05-05.05
25. Ziua mondială a nefumătorilor Psiholog Lucia Alb Agenţia Naţională AntidrogConsiliul elevilor
19.05
26. „Ziua absolventului” – serbarea şi festivitatea de premiere a absolvenţi-lor promoţiei 2008-2009.
Director prof. A. Podoleanu,Prof. D. MorarDiriginţii
Consiliul de administraţieConsiliul reprezentativ al
părinţilorSponsori
15.06
149
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOLUL VIII – ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE
ŢINTE STRATEGICE Creşterea vizibilităţii cabinetului de asistenţă psihopedagogică Facilitarea autocunoaşterii şi a dezvoltării personale a elevilor Prevenirea comportamentelor de risc în rândul elevilor Managementul informaţiilor şi învăţării Dezvoltarea serviciilor de consiliere a carierei în cadrul şcolii Dezvoltarea serviciilor de consiliere educaţională în cadrul şcolii
OBIECTIVE GENERALE Promovarea rolului psihologului în şcoală Realizarea unor materiale pentru elevi, diriginţi, părinţi Dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană Dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune
socială Formarea unor atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos Prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale,
comportamente de risc sau disconfort psihic Caracterizarea propriului stil de învăţare Însuşirea unor tehnici de învăţare eficientă Dezvoltarea capacităţii de planificarea carierei Consilierea individuală şi de grup a elevilor Asistenţă psihopedagogică acordată părinţilor Asistenţă psihopedagogică acordată cadrelor didactice
150
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CONSILIERE
NR. PARTICIPANŢI
NR. ŞEDINŢE
PROBLEMATICA CEA MAI FRECVENTĂ
INDIVID.
ELEVI 56 91Autocunoaştere, agresivitate, relaţionare cu familia, absenteism, dependenţă calculator, tehnici de învătare eficientă
PĂRINTI 28 24Relationare interpersonală, absenteism, violenţă scolară, familială
PROFESORI
9 9Absenteism, violenţă, indisciplină, recompense şi pedepse
DE GRUP
ELEVI 61 17Roluri si responsabilităţi, luarea deciziilor, comunicarea şi managementul conflictelor
PĂRINȚI 30 4Violentă şcolară, absenteism si abandon scolar, factori de risc si de protectie în consumul de droguri
PROFESORI
- - -
151
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013Orientare şcolară şi profesională
Participare la târgul de joburi pentru absolventi desfăşurat la Casa de Cultură a studentilor: prezentarea ofertei de locuri de muncă în municipiu si judet
- grup tintă: elevi cls. XII, XIII , profesorii diriginti- scop: prezentarea de oferte de muncă pentru absolventi si conştientizarea valorii personale pe piata fortei de muncă
Participarea consilierului şcolar la dezbaterea ,,Răspunde azi educatia cererii de formare si pietei muncii?” organizat la ISJ Cluj de către Casa Municipală de Cultură, Universitatea Populară, Centrul Zonal de Educaţie a Adultilor
Dezbateri la clasele terminale a temei ,,Planificarea carierei” cu obiective: conştientizarea relaţiei dintre aptitudini şi orientarea în carieră, descrierea variabilelor implicate în decizia legată de carieră şi identificarea propriilor valori, analizarea factorilor implicaţi în decizia legată de carieră şi de planificarea vieţii, identificarea şi utilizarea diverselor surse de informare pentru explorarea oportunităţilor de carieră, conturarea unei viziuni realiste asupra pieţii muncii, dezvoltarea abilităţii de promovare a imaginii proprii în vederea autorealizării profesionale.
Continuarea colaborării cu AJOFM Cluj prin dezbateri cu elevi din cls. XI, XII, XIII si participarea directorului agenţiei, luarea în evidentă a elevilor, întocmirea dosarului pentru crearea unei baze de date în cadrul agentiei pentru viitorii absolventi, prezentarea avantajelor înscrierii în baza de date
Consiliere individuală privind opţiunile profesionale, cunoaşterea aptitudinilor, intereselor profesionale, a ofertelor facultăţilor: 10 elevi, 10 sedinte, consiliere de grup
Vizite la universităţi ( Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj) cu ocazia ,,Zilei portilor deschise” în anul scolar 2009-2010, prezentarea ofertelor facultăţilor din cadrul Universităţii Politehnice şi Universităţii Babeş-Bolyai, a Centrului Militar Zonal, la scoala de Politie Baciu.
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
CAPITOLUL IX – STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR
OBIECTIVE
Informarea elevilor, părintilor si personalului unitătii de învătământ privind R.O.I.; prevenirea si combaterea agresiunilor exercitate asupra mediului scolar de persoane străine;
Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale etc. privind violenta în interiorul mediului scolar;
Stabilirea unui grafic al activităţilor
Colaborarea cu diriginţii, toate cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar dar şi cu alte instituţii abilitate – poliţie, primărie, asociaţii, fundaţii, etc.
Asigurarea unui climat favorabil cooperării între familie, şcoală şi societate
Organizarea de activităţi diverse pentru stimularea atitudinilor pozitive în rândul elevilor
Căutarea de metode alternative pentru prevenirea indisciplinei şi violenţei
Achiziţionarea/confecţionarea de materiale didactice tematice
Participarea la simpozioane şi alte activităţile metodice cu această temă.
ACȚIUNI PROPUSE
Asigurarea eficientă a pazei si securitătii Întâlniri, dezbateri ale elevilor, cadrelor didactice cu reprezentanti ai Politiei de
Proximitate, Jandarmeriei ce răspund de zonă, ai Politiei rutiere Includerea a cel putin unei teme privind violenta între elevi si relatiile elevi-
cadrele didactice în cadrul orelor de dirigentie/consiliere si orientare Includerea în cadrul tematicii sedintelor cu părintii, lectoratelor a unei teme cu
privire la violenta scolară Reactualizarea bazei de date care să asigure o evidenţă clară şi reală a elevilor
cu comportament violent Participarea elevilor la activităţi extrascolare (artistice, sportive etc.) în care să fie
inclusă cel puţin o temă care va pune în dezbatere problema violenţei între elevi şi relaţiile dintre elevi-cadre didactice
Consilierea psiho-pedagogică a elevilor, profesorilor, părintilor în problematica prevenirii si combaterii violentei scolare, monitorizarea elevilor colerici dispusi la conflicte de către psihologul scolii
Raportarea imediată la ISJ Cluj a cazurilor de violentă, indisciplină Optimizarea comunicării cu familia elevilor cu potential violent Monitorizarea elevilor ,,problemă”
153
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
Monitorizarea elevilor nesupravegheaţi cu părintii plecati în străinătate Sprijinirea în realizarea obiectivelor privind non-violenta de către Consiliul
Elevilor Finalizarea procedurii privind violenta în şcoală si monitorizarea aplicării
procedurii
REZULTATE OBȚINUTE
În scoală funcţionează Comisia pentru prevenirea si combaterea violentei scolare
scoala a inclus în R.O.I. reglementări referitoare la accesul în interiorul unitătii scoala dispune de portar/pază proprie, protocol de colaborare cu politia
comunitară, jandarmerie scoala are proceduri de informare a cazurilor de agresivitate/violentă din
interiorul/incinta unitătii În anul scolar 2009-2010 s-au organizat activităţi de informare/dezbateri pe tema
violentei cu reprezentanti ai politiei, jandarmeriei Dezbaterea temelor de violentă scolară în unele ore de dirigentie/consiliere si
orientare Consiliere psihologică individuală Consiliere psihologică pentru profesori, discutii cu diriginţii claselor unde au fost
semnalate cazuri de agresiune fizică şi verbală Oferirea de materiale didactice pentru orele de dirigenţie, fişe de lucru pe tema
violenţei Organizarea de activităţi extraşcolare (ex. concurs de comportare civilizată –
Zilele şcolii) Măsuri propuse de comisia de prevenire şi combatere a violenţei: mustrare
verbală, mustrare în faţa careului şcolii, consiliere psihologică individuală şi de grup, aducerea la cunoştinţa părinţilor a faptelor, scăderea notei la purtare cu/fără drept de reabilitare
MĂSURI
Informarea în timp util a cadrelor didactice privind activităţile în care este implicat elevul, inclusiv la nivel extraşcolar
Colaborarea mai strânsă între diriginţi şi psihologul şcolar Observarea atentă şi periodică a comportamentului elevului, monitorizarea
acestuia prin fişe de observare a comportamentului Colaborare mai frecventă cu familia elevului Dezvoltarea capacităţilor cadrelor didactice de a gestiona conflictele în clasă, de
a ameliora comunicarea, relaţiile, interacţionale Studierea impactului sancţiunilor asupra personalităţii elevilor – opţiunea
acestora între sancţiune/pedeapsă şi sprijin /consiliere cu rol reglator, din partea cadrelor didactice
154
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
LICEUL „VICTOR BABES”CLUJ NAPOCA
P L A N OPERAŢIONALDE PREVENIRE ŞI COMBATERE A FENOMENULUI VIOLENŢEI
~ An şcolar 2009 – 2010 ~
1. DIAGNOZA
Diversificarea formelor de manifestare a delincvenţei juvenile presupune găsirea celor mai eficiente mijloace şi modalităţi de combatere a efectelor negative ale acestui fenomen. În acest sens este absolut necesară implicarea şi colaborarea instituţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale în cadrul procesului de educare şi protecţie a minorilor – familie, grădiniţă, şcoală, autorităţi locale, comunitate. Scopul colaborării şi cooperării tuturor instituţiilor în cadrul acestui proces vizează creşterea siguranţei minorilor, precum şi determinarea unui comportament civilizat prin respectarea tuturor regulilor şi normelor impuse de către lege.
Măsurile stabilite în cadrul Planului operaţional de prevenire şi combatere a fenomenului violenţei propun realizarea unor activităţi concrete pe plan local, activităţi desfăşurate în colaborare cu structuri guvernamentale şi nonguvernamentale, instituţii cu atribuţii sau preocupări în domeniul prevenirii delincvenţei juvenile. Planul operaţional de măsuri propune implicarea elevilor, precum şi a familiilor acestora în activităţi educativ – preventive, în vederea cunoaşterii problemelor şi identificarea unor soluţii adecvate pentru ele, printr-o acţiune comună şi coerentă a tuturor părţilor implicate.
2. SCOP
Asigurarea unui mediu de viaţă socială sigur şi sănătos pentru comunitate în general, pentru elevii scolii în special.3. OBIECTIVE
* Diminuarea sau chiar eliminarea actelor de violenţă şi a infracţiunilor comise în cadrul unităţii de învăţământ;
* Cunoaşterea şi analizarea situaţiei reale din cadrul scolii, în ceea ce priveşte comiterea actelor de violenţă şi a infracţiunilor;
* Implicarea elevilor în activităţi de prevenire a violenţei, a infracţiunilor;* Realizarea unui sistem de comunicare eficientă între şcoală, autorităţi locale şi
familie în vederea identificării, monitorizării şi prevenirii actelor de violenţă, a infracţiunilor, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali;
* Eficientizarea activităţii de combatere a violenţelor şi a altor fapte antisociale comise în scoala
155
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
4. REZULTATE AŞTEPTATE
* garantarea stării de siguranţă în cadrul scolii;* identificarea formelor de manifestare a comportamentelor şi manifestărilor agresive, antisociale ale elevilor;* cunoaşterea de către elevi a prevederilor legale privind comiterea de infracţiuni sau alte fapte antisociale; * cunoaşterea şi adoptarea de către elevi a măsurilor de prevenire a violenţei;* reducerea numărului de elevi implicaţi în comiterea de infracţiuni, atât în calitate de victime, cât şi de autori;* monitorizarea situaţiei existente în şcoala din punct de vedere al siguranţei elevilor;* schimbul de informaţii cu privire la faptele antisociale care se produc în incinta şcolii sau în vecinătatea acesteia;* stabilirea unor măsuri comune cu rol în prevenirea şi combaterea faptelor de violenţă;* creşterea gradului de siguranţă în cadrul unităţii de învăţământ
5. PERIOADA DE IMPLEMENTARE
An şcolar 2009 – 2010
6. LOC DE DESFĂŞURARE
Planul operaţional va fi implementat la nivelul scolii
7. COORDONATORI
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj
8. PARTENERI
Instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale, autorităţi locale, mass-media.
156
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-20139. MĂSURI / ACTIVITĂŢI
OBIECTIVUL
ACTIVITATEA / MĂSURA
COORDO-NEAZĂ
/ EVALUEAZ
Ă
EXECUTĂ
TERMEN
INDICA-TORII DE
EVALUARE
Analizarea
situaţiei din
scoala, în ceea
ce priveşte actele de violenţă
Elaborarea semestrială de analize în vederea cunoaşterii
situaţiei reale cu privire la actele de violenţă comise în cadrul
unităţilor şcolare şi prezentarea concluziilor autorităţilor locale
Consilier educativ, director
Comisia de
prevenire şi
combatere a
violenţei în
mediul şcolar
Diriginti
Permanent
- numărul de
analize realizate
şi calitatea acestora
Cunoaşterea stării infracţionale: tipuri de infracţiuni, frecvenţa comiterii, moduri de operare,
categorii de victime şi de autori
Consilier educativ, director
Comisia de
prevenire şi
combatere a
violenţei în
mediul şcolar
Diriginti
Permanent
Pregătirea
antiinfracţio-nală
şi antivictimală a elevilor
Instruirea diriginţilor, şi a celorlalti profesori astfel încât să
poată desfăşura activităţi educativ - preventive în cadrul
scolii
Consilier educativ, director
Comisia de
prevenire şi
combatere a
violenţei în
mediul şcolar
Diriginti
Septembrie
2008- numărul cadrelor instruite;
- acţiunilor preventiv
e desfăşurate de
acestea
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
OBIECTIVUL
ACTIVITATEA / MĂSURA
COORDO-NEAZĂ
/ EVALUEAZ
Ă
EXECUTĂ
TERMEN
INDICA-TORII DE
EVALUARE
în vederea adoptării
unui comportament
bazat pe respecta
rea normelor
de convieţu
ire socială
în scoala - numărul întâlnirilo
r organizat
e cu elevi,
părinţi şi profesori;- numărul materialelor suport realizate;- numărul emisiunilor radio,
tv;- numărul articolelor apărute în presă
Organizarea de întâlniri cu membrii Consiliului l Elevilor în
scopul: identificării problemelor cu
care se confruntă aceştia şi găsirii unor mijloace adecvate
de soluţionare a acestora; prezentării unor teme cu
caracter educativ -preventiv referitoare la siguranţa
personală şi la consecinţele săvârşirii de infracţiuni;
analizării unor cazuri concrete cu victime şi / sau
autori din rândul elevilor
Consilier educativ, director
Comisia de
prevenire şi
combatere a
violenţei în
mediul şcolar
Diriginti
Lunar
Elaborarea de materiale suport - pliante, broşuri, afişe pentru a
putea fi folosite în cadrul activităţilor desfăşurate
Consilier educativ, director
Comisia de
prevenire şi
combatere a
violenţei în
mediul şcolar
Diriginti
Periodic
Atragerea mass-media în campanii destinate influenţării în sens pozitiv a comportamentului membrilor comunităţii, în general
şi al tinerilor, în special, prin transmiterea informaţiilor în
cadrul articolelor, în aşa fel încât să determine o reacţie de
respingere faţă de cei care au manifestări violente
Consilier educativ, director
Comisia de
prevenire şi
combatere a
violenţei în
mediul şcolar
Permanent
158
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
OBIECTIVUL
ACTIVITATEA / MĂSURA
COORDO-NEAZĂ
/ EVALUEAZ
Ă
EXECUTĂ
TERMEN
INDICA-TORII DE
EVALUARE
Atragerea şi
implicarea
elevilor în
organizarea şi
desfăşurarea
activităţilor de
prevenire a
criminalităţii
Participarea la cursuri de formare pentru elevi, cadre
didactice, in domeniul prevenirii criminalităţii în general, şi al
actelor de agresiune săvârşite în perimetrul unităţilor de
învăţământ în special, constând în:
-pregătirea formatorilor în cadrul unor cursuri speciale;
-susţinerea de către formatori a unor teme cu caracter preventiv
destinate colegilor
Comisar şef
Inspector şcolar
generalConsilier educativ
Diriginti, cadre
didactice
Semestrul I
al anului şcolar 2009 - 2010
- numărul şi tipul activităţilor organizate de aceştia (cu elevi, cu profesori, părinţi, autorităţi, altele);- numărul activităţilor la care
au participat
elevii;
- proiecte iniţiate cu ONG-uri
cu implicarea elevilor
Organizarea semestrială, în cadrul Consiliului Elevilor a unor dezbateri la care să fie invitaţi
profesori, părinţi, reprezentanţi ai poliţiei şi ai autorităţilor locale, în
cadrul cărora să fie abordate problemele cu care se confruntă tinerii din unităţile de învăţământ
respective
Consilier educativ, director
Diriginti, cadre
didactice
Pe parcursul anului scolar
Participarea elevilor la activităţi preventive alături de poliţişti
Consilier educativ, director
Diriginti, cadre
didactice
Permanent
Derularea unor proiecte educativ – preventive pe tema nonviolentei
în şcoală, în colaborare cu organizaţii nonguvernamentale, în care să fie cooptaţi voluntari din rândul elevilor şi al părinţilor
Consilier educativ, director
Diriginti, cadre
didactice
Permanent
159
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
OBIECTIVUL
ACTIVITATEA / MĂSURA
COORDO-NEAZĂ
/ EVALUEAZ
Ă
EXECUTĂ
TERMEN
INDICA-TORII DE
EVALUARE
Crearea unui
sistem de
comunicare reală
şi eficientă
între şcoală,
autorităţi locale şi familie pentru
identificarea,
monitorizarea şi prevenir
ea actelor
de violenţă,
prin implicar
ea tuturor
factorilor educaţio
nali
Desemnarea unui reprezentant pentru fiecare clasa, care să
monitorizeze starile de violenta din cadrul acestora si sa identifice măsurilor concrete care se impun
în vederea prevenirii faptelor antisociale; stabilirea unui sistem
de comunicare în vederea intervenţiei rapide pentru
aplanarea sau soluţionarea stărilor conflictuale ori a actelor
de violenţă
Consilier educativ, director, presedint
e consiliul elevilor
Diriginti, cadre
didactice, repr cons
elevilor/clase
Septembrie
2009
- numărul unităţilor
de învăţământ în care
s-au constituit comisiile
de prevenire
şi combater
e a violenţei
şi frecvenţa întâlnirilo
r acestora;
- numărul şedinţelo
r cu părinţii la care s-a participat
;
- numărul şi tipul
activităţilor
extraşcolare
derulate;
Participarea periodică a ofiţerilor de prevenire şi a poliţiştilor de proximitate la lectoratele cu părinţii, în vederea informării
acestora asupra dinamicii infracţionalităţii în perimetrul
şcolar
Consilier educativ, director,
Diriginti, cadre
didactice
Permanent
Organizarea de întâlniri cu părinţii ai căror copii au probleme de comportament şi cu diriginţii claselor în care aceştia îşi
desfăşoară activitatea, în vederea diminuării sau chiar eliminării
acestora
Consilier educativ, director,
Psiholog scolar, diriginti
Permanent
Identificarea, în colaborare cu autorităţile locale sau organizaţiile
nonguvernamentale, a unor activităţi extraşcolare (artistice,
sportive, culturale) care să stimuleze spiritul de echipă şi
comunicarea între elevi şi care să constituie alternative educative
de petrecere a timpului liber
Consilier educativ, director,
Diriginti, cadre
didactice
Permanent
Identificarea familiilor în cadrul cărora minorii sunt supuşi la
abuzuri şi luarea rapidă a măsurilor care se impun
Consilier educativ, director,
Diriginti, cadre
didactice,
psiholog scolar
Permanent
160
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
OBIECTIVUL
ACTIVITATEA / MĂSURA
COORDO-NEAZĂ
/ EVALUEAZ
Ă
EXECUTĂ
TERMEN
INDICA-TORII DE
EVALUARE
- numărul elevilorimplicaţi
în acestea;
Colaborarea cu instituţiile care pot acorda asistenţă socială şi psihologică elevilor cu situaţie materială precară cauzată de
probleme familiale grave (lipsa unui părinte, părinţi bolnavi, părinţi plecaţi în străinătate)
Consilier educativ, director,
Diriginti, cadre
didactice,
psiholog scolar
Permanent
Angrenarea cadrelor didactice şi a psihologului (consilierilor
şcolari) în activităţi de prevenire destinate elevilor
Consilier educativ, director,
Diriginti, cadre
didactice,
psiholog scolar
Permanent
Eficientizarea
activităţii de
combatere a
violenţei şi a altor
fapte antisocia
le comise în zona
unităţilor de
învăţământ
Întocmirea unei baze de date care să cuprindă toate datele şcolii şi situaţia existentă în
aceasta: starea infracţionalităţii juvenile în rândul elevilor, fapte comise pe tipuri de infracţiuni, moduri de operare, frecvenţă, categorii de victime şi autori,
lucrătorul de poliţie care are în responsabilitate scoala şi modul în care acesta colaborează cu
conducerea şcolii
Consilier educativ, director,
Diriginti, cadre
didactice,
psiholog scolar
Permanent
-de
realizare a bazei de date;
Sprijinirea activităţii Comisiei Judeţene de Prevenire şi
Combatere a Violenţei în mediul şcolar, constituită la nivelul
Inspectoratului Şcolar al Judeţului Cluj şi întărirea colaborării acesteia cu organismele
Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj
Consilier educativ, director,
Permanent
161
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
OBIECTIVUL
ACTIVITATEA / MĂSURA
COORDO-NEAZĂ
/ EVALUEAZ
Ă
EXECUTĂ
TERMEN
INDICA-TORII DE
EVALUARE
-de acţiuni specifice derulate;
-persoane
Identificarea, monitorizarea şi descurajarea acelor persoane ori
grupuri de persoane cu comportament deviant care tulbură procesul instructiv -
educativ
Consilier educativ, director,
Diriginti, cadre
didactice, elevi, parinti,
personal de
paza
Permanent
Popularizarea sistemului de intervenţie rapidă – 112 pentru apelarea acestuia în cazuri de
încălcare a normelor de conduită privitoare la siguranţa publică în
unităţile de învăţământ.
Consilier educativ, politist de proximitat
e care raspund
ede scoala
Diriginti, profeso
ri
Permanent
162
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013
Strategie privind reducerea fenomenului de violenţă la Liceul VICTOR BABES
An şcolar 2009-20101. Diagnoza
După cum se arată în Strategia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, violenţa şcolară este una dintre manifestările violenţei cotidiene.
Violenţa în şcoală cuprinde orice formă de manifestare a unor comportamente precum: violenţa verbală şi psihologică (poreclire, tachinare, ameninţare, hărţuire); violenţă fizică; comportament care intră sub incidenţa legii (ex. Furt, consum sau comercializare de droguri); ofensă adusă statului/autorităţii cadrului didactic; alte tipuri de comportament deviant în relaţie cu şcoala.
Este necesar, aşadar, o implicare şi o colaborare mai strânsă între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale care se ocupă de educarea şi protecţia minorilor-familie, şcoală, poliţie, autorităţi locale, comunitate etc,- în vedrea creşterii siguranţei, acestora, a imprimării unui comportament civilizat şi a unui respect mai mare faţă de lege.
Din analiza realizată la nivel de şcoală reiese că în clasamentul agresiunilor întălnite, cea mai frecventă este violenţa verbală în cazul relaţiei elev-elev.
2. ScopAsigurarea unui mediu şcolar armonios, liniştit, sănătos şi sigur pentru elevi, profesori, părinţi etc.
3. Obiective1. Creşterea gradului de informare a elevilor (pregătire antiinfracţională şi
antivictimă) prin programe şi activităţi derulate cu partenerii în anul şcolar 2007-2008
2. Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între şcoală, familie, autorităţi pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali.
3. Reducerea cu cel puţin 10% a numărului actelor de violenţă comise în şcoală.
4. Rezultate aşteptate1. Număr redus de elevi implicat în comiterea de infracţiuni, atât în calitate
de victime cât şi autori2. O comisie- Avocatul elevilor, înfiinţată în liceu, în cadrul Consiliului
Elevilor3. Parteneriat durabil între şcoală- părinţi- autoritatea locală4. 5 activităţi extracurriculare în cadrul programului antidrog5. Studiu la nivelul claselor de elevi cuprinzând manifestările
comportamentelor antisociale ale elevilor6. Rapoarte semestriale cu informaţii la faptele antisociale care se produc în
şcoală
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010
5. Perioada de implementareOctombrie 2009- august 2010
6. CoordinatoriDiriginţi, psihologul şcolar, părinţi, Consiliul Elevilor, Comisia de disciplină
din liceu7. Parteneri
Asociaţia părinţilor, Jandarmeria, Poliţia Rutieră, Poliţia de proximitate, mass-media etc.
8. ActivităţiObiectivul Activitatea/acţiuni/măsura Parteneri Termen Evaluare1.Creşterea gradului de informare a elevilor (pregătire antiinfracţională şi antivictimă) prin programe şi activităţi derulate cu partenerii în anul şcolar 2007-2008
1.Organizarea de întălniri cu elevii şcolii, în scopul:- identificării problemelor cu care se confruntă şi găsirea unor mijloace adecvate de solunţionare- prezentarea unor teme cu caracter educativ-preventiv referitoare la siguranţa personală şi la consecinţele săvărşirii de infracţiuni, în special a celor de violenţă- analiza unor cazuri concrete cu victime şi/sau autori din rândul elevilor2.Organizarea periodică de către Consiliul Elevilor a unor dezbateri la care să fie invitaţi profesorii, părinţii reprezentaţi ai poliţiei, în cadrul căruia să fie abordate teme cu care se confruntă elevii3. Participarea elevilor şi cadrelor didactice la programele de prevenire a consumului de droguri: Mesajul meu antidrog, Clase fără fumat, Sunt VIP fără alcool, Împreună etc.
Psihologul şcolarDiriginţii claselorPoliţia
Directorul educativConsiliul Elevilor
Diriginţi, Psihologul şcolarDirectorul educativ
15.12.200920.03.2010
La propunerea elevilor
Noiembrie 2009-mai 2010
Analiza şi calitatea activităţilorMaterialele realizate (pliante, broşuri, postere)
Numărul proiectelor participante, calitatea acestora, chestionare
Posterele realizate, eseurile elevilor
2.Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între şcoală, familie,
1. Organizarea de întălniri cu părinţii ai căror copii au probleme de comportament, în vederea discutării modalităţilor de
DiriginţiPoliţie Psiholog şcolarConsiliul Elevilor
Permanent Numărul elevilor implicaţiScăderea actelor de violenţă cu
164
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 autorităţi pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali.
prevenire a victimizării acestora sau implicării lor în fapte antisociale2. Identificarea familiilor în care minorii sunt supuşi la abuzuri şi luarea rapidă a măsurilor care se impun3. Cooptarea partenerilor care pot acorda asistenţă psihologică elevilor cu situaţii materiale precare, cauzate de lipsa unui părinte, părinţi bolnavi etc, în derularea unor programe de prevenire a victimizării4. Antrenarea diriginţilor şi a psihologului în activităţi de prevenire destinate acestora5. Constituirea unei mape care să conţină informaţii privind actele de violenţă înregistrate recent, modul de soluţionare, activităţile de prevenire realizate
10%
Reducerea cu cel puţin 10% a numărului actelor de violenţă comise în şcoală
Elaborarea periodică de analize în scopul cunoaşterii situaţiei reale cu privire la actele de violenţă comise în şcoală
Directorul educativ
Lunar Scăderea numărului de incidente
165
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
CAPITOLUL X - CONCLUZII
Liceul „Victor Babes” îşi propune eficientizarea activităţii în vederea obţinerii unor efecte imediate şi pe durată mai lungă, în concordanţă cu noua orientare de descentralizare a învăţământului preuniversitar. Modalităţile de lucru care vor fi abordate se vor plia pe specificul fiecărei discipline, pe caracteristicile şi resursele umane ale unităţii, în vederea obţinerii următoarelor performanţe:
1. înţelegerea corectă şi obiectivă a asistenţelor şi interasistenţelor • diagnoză, prognoză şi prospecţiune a calităţii învăţământului pe o perioadă determinată • planificarea / organizarea sistemului de învăţământ • orientarea / îndrumarea metodologică a procesului de învăţământ • monitorizarea şi eliminarea disfuncţiilor constatate prin aplicarea planurilor de măsuri • reglarea / autoreglarea sistemului şi/sau a procesului de învăţământ2. realizarea de consiliere şi sprijin;3. modernizarea concepţiei cadrelor didactice asupra proiectării, predării, evaluării;4. ancorarea întregului demers didactic asupra elevului, cu particularizările şi nevoile
sale;5. monitorizarea şi evaluarea progreselor şi rezultatelor elevilor, utilizarea acestor
evaluări pentru reglarea de proces;6. realizarea unei colaborări eficiente cu părinţii şi cu comunitatea locală;7. eficientizarea activităţilor educative;8. deschiderea şcolii spre comunitate, spre nevoile acesteia;9. acceptarea ideii de muncă în echipă şi aplicarea acesteia;10.dezvoltarea bazei materiale a şcolii în concordanţă cu nivelul socio-economic în
care ne aflăm. Modalităţi de realizare a acestor efecte:
1. încurajarea colaborării dintre şcoală şi comunitate;2. încurajarea activităţii de tutore pentru cadrele didactice debutante;3. îmbunătăţirea activităţii de mentorat în colaborare cu instituţiile de învăţământ
superior;4. organizarea de cursuri de formare armonizate cu cerinţele exprimate de şcoală;5. realizarea unui dialog deschis şi constructiv între cadre didactice, părinţi, elevi;6. simplificarea documentelor care se întocmesc, punându-se accentul asupra
conţinutului ştiinţific al lecţiei şi asupra metodelor didactice folosite;7. consultarea obiectivă a elevilor la orele asistate şi la întregul proces didactic;8. asigurarea echilibrului între notele obţinute de elevi la clasă şi cele obţinute la
examenele naţionale;9. identificarea elevilor capabili de performanţă şi la cuprinderea acestora în
activităţi suplimentare;10.prin activităţi specifice, se va contribui la orientarea profesională a tinerilor.
166
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
ANEXA 2
Analiza mediului extern
- demografie- piaţa muncii 2009- economia
A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Raportările anuale ale Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă - demonstrează dificultăţile întâmpinate de agenţii economici în a recruta personal calificat. Insuficienta cunoaştere de către elevii de clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor făcute la admitere, specialităţile teoretice fiind în continuare mai căutate, în detrimentul unor specializări oferite de învăţământul profesional prin şcoala de arte şi meserii, chiar dacă cererea de locuri de muncă în domeniu depăşeşte cu mult oferta actuală.
Legislaţia financiară generală şi specifică permite atragerea de resurse extrabugetare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, posibilitatea unităţilor şcolare de a apela la astfel de resurse fiind însă limitată. În acelaşi timp, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru instituţiile de învăţământ este de multe ori scăzut.
Creşterea numărului protocoalelor de colaborare între unităţile şcolare şi agenţii economici din anumite domenii de activitate reprezintă o prioritate pentru conducerea unităţilor de învăţământ. Având la bază principiile transparenţei, echităţii şi adecvării, activitatea de finanţare a unităţilor de învăţământ va presupune nu numai finanţarea de bază (costul standard / elev), cum se întâmplă în general, ci şi finanţări complementare şi compensatorii, bazate pe cerinţele specifice de context socio - economic.
Situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de şcoală. Preţul de multe ori ridicat al materialelor didactice, precum şi al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de şcoală (rechizite, caiete, ghiozdan etc.) poate reprezenta de asemenea o ameninţare. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de gimnaziu) până la abandonul şcolar.
Din punct de vedere social, trebuie subliniată influenţa mentalităţii majorităţii populaţiei care acordă importanţă pregătirii academice, de cultură generală, fapt ce determină ca primele opţiuni ale părinţilor şi elevilor la intrarea în ciclul post-gimnazial să fie pentru specializările profilurilor teoretice. Pe de altă parte, din chestionarele aplicate de diverse instituţii de profil se constată că majoritatea persoanelor intervievate au un nivel scăzut de cunoştinţe în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ din România, lipsa de cunoştinţe manifestându-se inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile esenţiale privind educaţia, învăţământul obligatoriu, gratuitatea învăţământului de stat etc. În acest context, orice modificări survenite în politica educaţională – fie ele de structură sau de conţinut - sunt percepute deformat, prin prisma experienţei personale şi a felului în care s-a asigurat accesul la informaţie. Mass-media reprezintă de cele mai multe ori principalul intermediar în comunicarea noutăţilor în rândul elevilor şi părinţilor, substituindu-se uneori factorilor ce ar trebui să asigure informarea corectă a
167
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013beneficiarilor educaţiei - diriginţi, cadre didactice, conducerea şcolilor. Din acest punct de vedere, este necesar ca toate cadrele didactice, diriginţii să fie în primul rând ele bine şi corect informate.
La nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ. Este important de menţionat stoparea declinului demografic pentru segmentul de învăţământ preşcolar. Zona în care este situată unitatea şcolară poate fi favorabilă instruirii, familia şi comunitatea locală în general putând sprijini eforturile şcolii pentru educarea copiilor. Astfel, unităţile de învăţământ de prestigiu sunt căutate de copiii crescuţi într-un mediu social care apreciază şi favorizează educaţia, pentru care formarea este un proces continuu.
Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate nivelele învăţământului preuniversitar. Sprijinul M.E.C. T. acordat iniţiativelor unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă indiscutabil un punct forte în această direcţie. În plus, posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar.
Un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ preuniversitar îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice de alte specialităţi decât informatică în ceea ce priveşte utilizarea programelor de calculator, chiar a celor mai uzuale (Microsoft Office).
Oferta de formare în acest sens a instituţiilor de învăţământ superior şi a agenţilor economici a fost valorificată, în condiţiile motivării cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecţionare.
Extrem de oportune şi necesare sunt, în perspectiva asigurării calităţii învăţământului şi a oferirii de şanse egale în dezvoltare a tuturor elevilor, măsurile M.E.C.T privind dotarea unităţilor de învăţământ cu fonduri pentru laboratoarele de biologie, fizică, chimie, tehnice, pentru îmbogăţirea fondului de carte a bibliotecilor şcolare şi dotarea cabinetelor de consiliere psihopedagogică.
A.2. DEMOGRAFIE
DINAMICA POPULAŢIEI TOTALE LA NIVEL JUDETEAN
În intervalul 2000-2006, populatia totala (urban,rural) a judetului a fost în scădere, judetul Cluj inregistrând una din cele mai însemnate scăderi din cadrul regiunii de Nord-Vest (40389 mii persoane).
In anul 2008 se observa o creştere cu 10141 persoane respectiv 8471 ( in 2009 ) fata de anul 2006. Populaţia de sex masculin, in intervalul 2000-2006, a scăzut cu 22619 mii persoane iar cea de sex feminin cu 17770 mii persoane. In anii 2008,2009 populaţia de sex masculin a crescut cu 4182 persoane ia cea de sex feminin cu 5959 persoane ( fig 2.1).
Cea mai importantă diferenţă între cele două sexe în perioada 2000-2006 a fost înregistrată în judeţul Cluj, scăderea fiind mai accentuată în rândul populaţiei masculine comparativ cu populaţia feminină .
168
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Evolutia populatiei totale in judetul Cluj
660000
670000
680000
690000
700000
710000
720000
730000
1
Anul 2000 Numar persoane
Anul 2001 Numar persoane
Anul 2002 Numar persoane
Anul 2003 Numar persoane
Anul 2004 Numar persoane
Anul 2005 Numar persoane
Anul 2006 Numar persoane
Anul 2007 Numar persoane
Anul 2008 Numar persoane
Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii rezidenţiale (Fig.2.2), in judetul Cluj, se observa o scadere a populatiei si din mediul rural dar mai redusa fata de mediul urban, pe fondul reintoarcerii acesteia in spatiile de provenienta rurale.
169
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Evolutia populatiei totale pe medii rezidenţiale in judetul Cluj
POPULATIA STABILA LA 1 IANUARIE
0100000200000300000400000500000600000700000800000
1 2 3 4 5 6 7 8 9
NUM
AR P
ERSO
ANE
- Total medii Cluj
- Urban Cluj- Rural Cluj
Cel mai urbanizat judet, din Regiunea Nord-Vest, in 2008, este Clujul (66% in urban faţă de 34% in rural),insa fenomenul de scadere a populatiei urbane ramane la valori ridicate, la care se adauga fenomenul de imbatranire demografica cu care se confrunta aceste spatii dar si fenomenul de migratie internationala cu care mediul urban se va confrunta si in urmatorii ani.
Evolutia populatiei pe sexe si medii rezidentiale prezinta aceleasi tendinte si caracteristici (Fig.2.3 ;Fig.2.4 Fig.2. 5)
Evolutia populatiei pe sexe in judetul Cluj
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
Anul2000
Anul2001
Anul2002
Anul2003
Anul2004
Anul2005
Anul2006
Anul2007
Total Total medii Cluj
Masculin Total medii ClujFeminin Total medii Cluj
170
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
POPULATIA STABILA PE SEXE
0100000200000300000400000500000600000700000800000
1 2 3 4 5 6 7 8 9
NUM
AR P
ERSO
ANE
- Total medii Cluj
Masculin Total mediiClujFeminin Total medii Cluj
Evolutia populatiei pe sexe in mediul urban in judetul Cluj
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
Anul2000
Anul2002
Anul2004
Anul2006
Anul2008
Urban Cluj TOTALUrban Cluj MASCULINUrban Cluj FEMININ
171
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Evolutia populatiei pe sexe in mediul rural in judetul Cluj
0
50000
100000
150000
200000
250000
Anul2000
Anul2002
Anul2004
Anul2006
Anul2008
Rural Cluj TOTALRural Cluj MASCULINRural Cluj FEMININ
Sursa: INS, Statistica teritorială, 2009
STRUCTURA ŞI EVOLUŢIA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN JUDETUL CLUJ
Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în perioada 1990 – 2004, indică tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin reduceri importante ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani (64,7 mii persoane), pe fondul creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 60 ani ( 17,9 mii persoane). Tendinţa manifestată la nivelul judeţului se regăseşte la nivelul regiunii.
172
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Evolutia populatiei pe grupe de varsta in perioada 1990- 2004 in mii persoane
0
100000
200000
300000
400000
500000
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
0-14 ani 15 - 59 ani 60 + ani
Sursa datelor: INS, Statistica teritorială, 2005
Tendinta de imbatranire a populatiei judetului rezulta mult mai evident din analiza structurii populatiei pe grupe de varsta, sexe si medii rezidentiale, analiza prezentata mai jos.
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDETULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE
În ceea ce priveşte structura pe sexe, preponderenţa populaţiei de sex feminin se remarcă în toate judeţele regiunii. Astfel, in judetul Cluj populatia feminină, in anul 1995 era de 356506 persoane iar cea masculină era de 371150 persoane.În anul 2008, în acelaşi judeţ populaţia feminină era de 359228 persoane iar cea masculină de 334463 persoane. De asemenea, scăderi în structura populaţiei masculine concomitent cu creşteri în structura populaţiei feminine se înregistrează în toate judeţele.
Dinamica structurii populatiei masculine si feminine1990-2009173
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
POPULATIA
300000
310000
320000
330000
340000
350000
360000
370000
380000
390000
743757Anul 1990
736356Anul 1992
728575Anul 1994
728870Anul 1996
724605Anul 1998
723939Anul 2000
693304Anul 2002
686186Anul 2004
683550Anul 2006
692021Anul 2008
NUM
AR P
ERSO
ANE
MasculinTotal mediiCluj
FemininTotal mediiCluj
Sursa: INS, Statistica teritorială, 2009
47347
27184
29568
29503
158569
43018
45202
27418
30810
29445
166400
60047
92549
54602
60378
58948
324969
103065
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
MASCULIN FEMININ TOTAL
DINAMICA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA SI SEXE IN 2005
0-14 ANI 15-19 ANI 20-24 ANI 25-29 ANI 30-64 ANI 65 ani si peste
Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj 2005
La 1 iulie 2005, în judeţul Cluj structura populaţiei pe grupe de vârstă şi pe sexe era conform figurii de mai sus. Pe cele două sexe există mici diferenţe: ponderea populaţiei masculine este superioară celei feminine cu 2,32% la grupa de vârstă 0-14 ani.La grupele de vârstă: intre 15 – 29 ani ponderea celor doua sexe este sensibil egala, în timp ce ponderea populaţiei feminine o depăşeşte pe cea a populaţiei masculine cu 2,4% la grupa de vârstă 30 - 64 ani şi este mult mai mare la grupa de varsta peste 65 de ani. Se constată că la nivel de regiune se păstrează aceeaşi structură pe sexe, diferenţele fiind sensibil asemănătoare.
174
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDETULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI MEDII REZIDENŢIALE
Pe cele două medii rezidenţiale, se observă diferenţe mai mari: populaţia cu vârsta 0-14 ani din mediul urban este mai mare cu 23691 de persoane decât populaţia din mediul rural si cu 25086 de persoane pentru grupa de varsta 15 -19 ani.Diferentele sunt foarte mari la grupa de varsta 30-64 de ani 124161 de persoane si se micsoreaza la grupa de varsta peste 65 de ani la 6819 persoane.
92549546026037858948
324969
103065
58120398444601942016
224565
54942
34429147581435916932
100404
48123
0%
20%
40%
60%
80%
100%
TOTAL URBAN RURAL
STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA SI MEDII REZIDENTIALE IN 2005
0-14 ANI 15-19 ANI 20-24 ANI 25-29 ANI 30-64 ANI 65 ANI SI PESTE
Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj 2005
EVOLUTIA POPULATIEI PROIECTATE PE GRUPE MARI DE VARSTA IN PERIOADA 2003 -2025
Analizand datele statistice privitoare la evolutia pouplatiei pe grupe mari de varsta in perioada 2003 – 2025 se poate aprecia ca tendinta de scadere a populatiei se va manifesta in continuare astfel ca in anul 2025 populatia judetului Cluj se va reduce cu 106,5 mii persoane comparativ cu anul 2003. Din analiza grupelor mari de varsta in perioada mai sus mentionata, se constata scaderi semnificative in cadrul grupelor 0 -14 ani (37,4 mii persoane) si 15 -64 ani (79,8 mii persoane). Grupa de varsta 65 ani si peste va inregistra o crestere de 10,7mii persoane.
Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta este prezentata in figura de mai jos.
175
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
100.3
484.4
99.7
94.0
482.8
102.0
84.5
473.3
103.4
79.9
454.5
103.8
72.5
428.7
108.8
62.9
404.6
110.4
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2003 2005 2010 2015 2020 2025
EVOLUTIA POPULATIEI PROIECTATE PE GRUPE MARI DE VARSTA IN PERIOADA 2003-2025,[mii
persoane]
0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste
Sursa: INS, Statistica teritorială, 2005
EVOLUTIA POPULATIEI PRESCOLARE SI SCOLARE PROIECTATE IN PERIOADA 2003 -2025
Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane). Vom asista si la o reducere semnificativa a ponderii populatiei scolare in structura grupei de varsta 15 -64 ani. Daca in anul 2003 populatia scolara reprezenta 33,92% din totalul populatiei din grupa 15 -64 de ani, in anul 2025 aceasta pondere va fi de 22,89%.
23.1
60.1
104.2
23.2
54.1
99.0
22.4
45.9
82.5
20.9
44.6
65.7
18.2
42.1
57.2
15.3
37.3
55.3
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2003 2005 2010 2015 2020 2025
EVOLUTIA POPULATIEI PRESCOLARE SI SCOLARE IN PERIOADA 2003 -2025 [mii persoane]
3-6 ani 7-14 ani 15-24
Sursa: INS, Statistica teritorială, 2005
176
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013CONCLUZII
Bilanţul demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldul negativ al migraţiilor, care, după 1990, a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană sau continentul nord-american.
-3500-3000-2500-2000-1500-1000-500
0
Anul2000
Anul2001
Anul2002
Anul2003
Anul2004
Anul2005
Anul2006
Anul2007
Total medii Cluj-SPORUL NATURAL AL POPULATIEI
Total medii Cluj
Scăderea demografică accentuată de 56,9 mii persoane din ultimul deceniu a afectat cu preponderenţă aşezările rurale situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi de principalele centre polarizatoare, precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţată şi de volumul şi calitatea fluxurilor migraţionale. ( zona Turda Câmpia Turzii).
-1200
-1000
-800
-600
-400
-200
0
Anul2000
Anul2001
Anul2002
Anul2003
Anul2004
Anul2005
Anul2006
Anul2007
Urban Cluj-SPORUL NATURAL AL POPULATIEI
Urban Cluj
177
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
-2000
-1500
-1000
-500
0
Anul2000
Anul2001
Anul2002
Anul2003
Anul2004
Anul2005
Anul2006
Anul2007
Rural Cluj-SPORUL NATURAL AL POPULATIEI
Rural Cluj
Migratia externa a acelerat procesul de imbatranire al populatiei cu efecte majore asupra sistemului educational viitor.
Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste,se anticipează creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.
Eficientizarea retelei scolare precum si necesarul de calificari cerute de viitoarea piata a muncii va trebui sa ia in considerare numarul de intrari care vor fi tinanad cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populatie imbatranita, populatia viitoare preponderent feminina in anumite zone, cat si un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra populatiei active din judeţ şi în acelaşi timp din regiune, anume cel al migratiei externe. Numarul viitor de clase din sistemul TVET va tine cont si de toate aceste fenomene .
A.3. PIATA MUNCII 2009
Anexa 1.Evolutie comparativă a populatiei active 2000-2005 - mii pers.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005Masc
Fem
Masc
Fem
Masc
Fem
Masc
Fem
Masc
Fem
Masc
Fem
JUDETUL CLUJ
171,5
163,4
166,3
163
172,3
159,6
171,9
152,6
170,9
149,6
168,6
155,2
REGIUNEA NV 754 663 753 68
2 679 581 665 593 650 543 643 544
Sursa: INS, Statistică teritorială 2005
Anexa nr. 2. Evolutia populatiei ocupate totale in regiunea NV2000 2001 2002 2003 2004 2005
JUDETUL 297,1 298,4 298,7 299,7 304,2 309,4
178
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013CLUJREGIUNEA NV 1317 1343 1164 1154 1115 1118
Sursa: INS, Statistică teritorială 2005
Anexa nr. 3. Evolutia ratei de activitate pe judet, comparativ cu regiunea NV procente
2000 2001 2002 2003 2004 2005JUDETUL CLUJ 46,5 45,7 48,1 47,4 46,6 46,6
REGIUNEA NV 68,7 68,8 62,8 61,0 60,2 59,7
Sursa: INS, Statistică teritorială 2005
Anexa nr. 4. Evolutia ratei de ocupare pe judet, comparativ cu regiunea NVprocente
2000 2001 2002 2003 2004 2005JUDETUL CLUJ 41,2 41,4 43,3 43,7 44,2 44,5
REGIUNEA NV 63,4 64,0 57,8 57,2 56,1 56,0
Sursa: INS, Statistică teritorială 2005
179
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Anexa 5. Structura populatiei conform Balantei fortei de munca, 2000-2005 Populatia ocupata civila - mii pers. 2000 2001 2002 2003 2004 2005BIHOR 281.2 281.2 274.2 274.9 269.4 272.4BISTRITA 118.8 119.9 114.4 117.1 116.7 120.8CLUJ 297.1 298.4 298.7 299.7 304.2 309.4MARAMURES 211.1 211.4 199.2 197.0 198.5 200.1SATU MARE 157.0 161.6 149.5 146.0 142.5 146.0SALAJ 104.8 104.4 97.4 96.7 94.0 96.8
Anexa 6. Ocuparea pe judete si sectoare - comparatie 2001-2005.mii pers
2001-2005 agriculturaindustrie constructiiserviciiBihor -29.900 -6.30 -1.200 -13.600Bistrita-Nasaud-14.700 -5.40 -1.000 -9.200Cluj -25.800 -3.70 -4.800 -28.300Maramures -25.400 -4.70 -1.100 -8.300Satu Mare -18.700 2.50 -0.800 -4.800Salaj -12.100 0.60 0.100 -5.200 Sursa: INS, Statistică teritorială 2005
Anexa 6.1. Tendinţele de creştere sau scădere a ocupării pe judeţe
2005 2006 2008 2009 2010 2010 2011 2012 2013Bihor -10.620 -8.029 -5.449 -2.879 -0.320 2.229 5.053 7.869 10.679Bistriţa-Năsăud -28.975 -28.342 -27.801 -27.347 -26.975 -26.680 -27.387 -28.096 -28.807Cluj -18.788 -16.494 -14.219 -11.965 -9.730 -7.513 -4.795 -2.093 0.592Maramureş -23.237 -22.977 -22.737 -22.515 -22.312 -22.126 -21.581 -21.047 -20.524Satu Mare -10.184 -9.573 -8.973 -8.383 -7.804 -7.236 -6.479 -5.729 -4.986Sălaj -12.333 -11.876 -11.425 -10.980 -10.540 -10.105 -9.573 -9.046 -8.522
Total regiune-104.137 -97.292 -90.604 -84.069 -77.680 -71.431 -64.763 -58.142 -51.568
Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în 2003
Anexa 7. Evolutia ratei somajului pe anii 2000-2005, comparativ cu regiunea NV
judet / an an 2000 an 2001 an 2002 an 2003 An 2004 An 2005Cluj 11,3 9,4 10,0 7,6 5,1 4,4Regiune NV 8,5 6,8 6,8 5,4 4,2 4,0
180
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Anexa 8. Numarul de someri inregistrati pe sexe –femei
judet / an an 2002 an 2003 an 2004 an 2005 An 2006Cluj 5180 7685 6817 7009 5555Regiune NV 26280 24050 20767 22729 18027
Anexa 9. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – primar, secundar si profesionalPRIMAR, GIMNAZIAL, PROFESIONALJudet 2002 2003 2004 2005 2006BIHOR 79.9 81.3777.9282.7684.01PaBISTRITA 82.7 78.7782.2679.2775.06CLUJ 89.1 88.8473.8979.6077.17MARAMURES61.6 65.8371.9577.5672.02SATU M. 83.3 70.8880.2083.7187.01SALAJ 75.7 74.3065.8575.1679.06
181
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Anexa 10. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – liceu, postliceal
LICEEAL SI POSTLICEEALJudet 20022003 2004 2005 2006BIHOR 17.2 14.3814.7312.40 11.40BISTRITA 15.1 19.7015.1117.96 23.29CLUJ 7.9 8.51 19.2115.38 17.37MARAMURES36.0 28.4920.5318.58 21.57SATU M. 14.9 25.0616.3413.99 10.70SALAJ 22.0 21.9627.1221.52 17.72
Anexa 11. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – universitarUNIVERSITARJudet 2002 2003 2004 2005 2006BIHOR 2.9 4.25 7.36 4.84 8.82BISTRITA 2.2 1.47 2.63 2.70 2.42CLUJ 3.0 2.70 6.89 5.02 5.36MARAMURES 2.4 5.68 7.52 3.80 12.37SATU M. 1.8 4.00 3.51 2.30 4.52SALAJ 2.3 3.68 7.03 3.33 7.21
182
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Anexa 12.1. Somerii repartizati sexe si grupe de varsta-DEC 2006
Nr. crt. ` Total Sub 25
ani25-29 ani
30-39 ani
40-49 ani
50-55 ani
peste 55 ani
ponderea tinerilor in numarul total de someri
14 CLUJ 114121791 1045 2964 2993 1668 951 15.69 din care femei 5555 840 515 1525 1499 880 2961 7.36 NORD-VEST 5003010703 5625 13646 12727 5576 1753 21.4 din care femei208634645 2226 5801 5494 2244 453 22.3
183
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013 Anexa 13Structura somajului 2004 2005
2002 2003 2004 2005Total şomeri
Din care absolventi
% Total şomeri
Din care absolventi
% Total şomeri
Din care absolventi
% Total şomeri
Din care absolventi
%
Regiunea Nord-Vest 790633243 4.1 60166 3965 6.6 45803 3181 6.9 43003 2937 6.8din care femei 339321427 4.2 23870 1789 7.5 17949 1497 8.3 16381 1231 7.5barbati 451311816 4.0 36296 2176 6.0 27854 1684 6.0 26622 1706 6.4Cluj 33157891 2.7 24822 1019 4.1 16305 755 4.6 14373 1437 10.0din care femei 15722456 2.9 12182 551 4.5 7492 378 5.0 7000 700 10.0 Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în 2005
Anexa 14, Evoluţia ponderii somerilor sub 25 ani nr. total de şomeri
2002 2003 2004 2005Total şomeri
Şomeri sub 25 ani
% Total şomeri
Şomeri sub 25 ani
% Total şomeri
Şomeri sub 25 ani
% Total şomeri
Şomeri sub 25 ani
%
Regiunea Nord-Vest 7906317552 22.2
64404 1288320.048734 11763 24.1 48086 8367 17.4
femei 339327154 21.128547 5787 20.321442 5346 24.9 20723 3541 17.1
barbati 4513110398 23.035857 7096 19.827292 6417 23.5 27363 4826 17.6
Cluj 331576471 19.524822 3341 13.516305 4060 24.9 14373 2630 18.3
din care femei 157222620 16.7
12182 1518 12.57492 1788 23.9 7000 1180 16.9
184
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
A.4. PROFILUL ECONOMIC LOCAL ŞI REGIONAL
ECONOMIA
DINAMICA ECONOMICA LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ
Creşterea economică sustinută din perioada (2000-2006) si continuata in acelasi mod in 2008 este evidenţiată în evoluţia produsului intern brut la nivelul judeţului. Creşterea în anul 2002 comparativ cu 1998 a fost de 43031,3 miliarde. În anul 2001 PIB al Regiunii Nord-Vest a fost de 136.673 miliarde lei iar a judeţului Cluj de 44695,3 miliarde lei reprezentând 32,7% din total PIB pe regiune.Un aspect pozitiv a fost creşterea însemnată a PIB din anii 2001 şi 2002, creştere anuală de peste 12200 miliarde de lei la nivel de judeţ..Reducerea inflatiei a fost un element pozitiv, care a cunoscut de asemenea un ritm simtitor mai ales in ultimii 5 ani cand s-a transformat dintr-o inflatie mare (40-50% pe an) intr-o inflatie sub 10% totusi peste media EU si chiar a celor 10 tari proaspat admise. Dinamica preturilor de consum a fost influentata in principal de majorari de preturi si tarife aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile prime, deprecieri ale cursului valutar.
Multe dintre afacerile de anvergura nationala se desfasoara in Cluj-Napoca, oras privilegiat ca asezare geografica, situat pe locul al doilea in Romania ca potential de polarizare economica. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le detine Clujul, sunt forta de munca specializata, infrastructura de transport dezvoltata (aeroportul a carui pista si oferta de servicii sunt in extindere), vocatia multiculturala a orasului, potentialul turistic, mediul de afaceri dinamic si rata scazuta a somajului, care se situeaza sub 4%.
n orasul de pe Somes si-au stabilit centrul de activitate institutii care asigura dezvoltarea economica a orasului si a intregii regiuni, precum Camera de Comert, Industrie si Agricultura, Centrul de afaceri Transilvania, care ofera firmelor posibilitatea de a investi in Cluj-Napoca si de a gasi noi parteneri, centre de afaceri straine, precum Asociatia Intreprinderilor Italiene si, in perspectiva, un Centru de afaceri olandez.
Principalii indicatori economici
Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)
Nu putem avea o imagine cuprizatoare asupra unei economii daca nu apelam la abstractii in masura sa evalueze intreaga economie dintr-o perspectiva obiectiva. Aprecierea se face prin intermediul asa numitilor indicatori macroeconomici compilati prin agregare pe baza datelor din conturile nationale. Cei mai importanti sunt :1. Produsul global brut2. Produsul intern brut3. Produsul intern net4. Produsul national brut 5. Produsul national net Cei mai utilizati dintre acestia in statistica internationala sunt produsul intern brut si produsul national brut. PIB reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor produse si prestate intr-o economie nationala intr-o perioada de terminata, de regula un an, si destinate consumului final. O alta definire a acestuia arată că este egal
185
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013cu suma utilizărilor finale de bunuri şi srviciiale unităţilor instituţionale rezidente(consum final efectiv, formare brută de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri şi servicii Marimea acestui indicator reflecta in fapt valoarea adaugata bruta obtinuta in toate sferele de activitate. PIB regional este corespondentul regional al PIB.
Dinamica produsul intern brut in judetele regiuni Nord Vest. milioane lei (RON) preţuri curente:
Judete
din
Reg N-V
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Bihor 2146.3
3296.8
4653.3
6044.9
7375,8 8147,4
Bistriţa-Năsăud 944.5 1251.5
1639.2
2288.2
2779,7 3446,8
Cluj 3241.5
4469.3
5691.5
7618.4
9787,9 11340,2
Maramureş 1355.5
1900.9
2584.5
3402.4
4512,4 5042,0
Satu Mare 1134.3
1731.2
2149.4
2873.1
3672,8 4069,8
Sălaj 678.9 1017.6
1300.8
1883.8
2181,7 2574,2
Dinamica PIB pe judete
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
PIB
Bihor
Bistriţa-Năsăud
Cluj
Maramureş
Satu Mare
Sălaj
Sursa: INS - Anuarul Statistic al României pe 2008
Produsul intern brut (PIB) al Regiunii Nord-Vest totaliza în anul 2005, 34620,4 milioane lei, reprezentând 12, % din PIB al României. Analiza dinamicii PIB regional pe perioada 2000-2005, scoate în evidenţă faptul că a avut loc o creştere în valoare
186
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013absolută. Ponderea PIB aferenta judetului Cluj în PIB regional a crescut constant in acest interval. Prin comparaţie cu celelalte judete, se observa ca judetul Cluj ocupă primul loc in ierarhia regionala la nivelul anului 2005 în ceea ce priveşte contribuţia judetului la formarea PIB regional.
În Regiunea Nord-Vest sunt prezente aproape toate ramurile industriei, inclusiv ramurile industriei în declin, cum sunt industria extractiva, industria chimica, metalurgica si constructiilor de masini.
În noul context economic, la finele anului 2006, rata somajului este sub 4%.
Produsul Intern Brut al Regiunii Nord Vest în anul 2005 se situa in jurul valorii de 34620,4 milioane lei,din care judetul Cluj realizeaza 11340,2 milioane lei reprezentand 32,76 % din PIB al Regiunii Nord-Vest .
Dinamica produsul intern brut in judetul Cluj comparativ cu regiunea Nord Vest. milioane lei (RON) preţuri curente:
CLUJ
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2000 2001 2002 2003 2004 2005
CLUJ
Sursa:Prelucrare dupa datele din Anuarul statistic al Romaniei 2008
Valoarea adaugata bruta la nivelul judetului Cluj. Dinamica valorii adăugate brute la nivelul judeţului Cluj indică, de asemenea, o tendinţă de creştere în valori nominale in perioada 2000-2006.
La valoarea adaugata bruta la nivelul regiunii in anul 2003, judeţul Cluj a avut o contribuţie de 31,59% (in crestere fata de anul trecut cand a fost 31.4%).La nivel de regiune judeţul Cluj a avut cea mai mare contribuţie de 67939.92 miliarde lei.
Judeţul Cluj, în anii 2003-2005, a avut cea mai mare contribuţie la realizarea valorii adăugate brute a regiunii Nord-Vest, aceasta fiind de 32,2% în anul 2004 în creştere faţă de anul 2003 cu 0,8 puncte procentuale, 32,7 în 2005 în creştere faţă de 2004 cu 0,5 puncte procentuale
Produsul intern brut (mii miliarde lei)
miliarde lei (ROL)- preţuri curente
187
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Nord – Vest total = 84362.5 122516.2 161897.9 215010.1 270093.1 305718
CLUJ 28634.5 39830.2 50894.7 67498.8 87081.8 99824
Produsul intern brut (mii miliarde lei)
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
2000 2001 2002 2003 2004 2005
REGIUNEA NORD-VESTCLUJ
DEFALCAREA SECTORIALA A PIB-ULUI LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ
Cifra de afaceri a judeţului Cluj în anul 2003 a fost de 122796 miliarde lei . Ramurile economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri in judeţ la nivelul anului 2003 sunt in ordine:Comertul cu ridicata- 43,96% ; Industria prelucratoare-27,62%;Transporturile – 9,11% şi Construcţiile cu 6,53%. La nivel regional se constată aceeaşi pondere a sectoarelor economice mai sus amintite.
Diagrama defalcarea sectorială
188
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
NUMĂRUL DE FIRME ÎN JUDEŢDinamica numărului de firme în judeţ
În ceea ce priveşte numarul firmelor active din judetul Cluj se constata o crestere continua incepand cu anul 1989; astfel daca in anul 2002 existau 14374 firme active, in anul 2003 numarul acestora a ajuns la 16304.raportat la regiune judetul Cluj pastreaza pozitia de lider. Chiar daca numarul de firme raportat la anii 1992-1994 a scazut
Structura firmelor după tipuri de activitateDin totalul celor 16304 firme active în 2003 pe tipuri de activităţi CAEN din
judeţul Cluj, 7461( reprezentând 45,76%) îşi desfăşurau activitatea în domeniul comerţului, 2736 ( 16,78%) în domeniul tranzacţiilor imobiliare, 2442 ( 14,98%) în domeniul industriei prelucrătoare, 1178 ( 7,22%) în domeniul transport comunicaţii, 1066 ( 6,53% ) în domeniul construcţiilor.
189
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Structura firmelor după numărul de salariaţi. Sectorul IMMAnalizând structura firmelor după numărul de salariaţi se constată că 87% dintre
ele au până la 10 angajaţi, valoare superioară celei regionale cu 0,8 puncte procentuale. Firmele care au între 10 – 49 angajaţi reprezintă 10,1% din totalul firmelor active la nivel judeţean, judeţul Cluj situându-se aproape de media regiunii.
Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj
Dinamica firmelor cu capital străin În ceea ce priveşte dinamica firmelor cu capital străin la nivelul judeţului Cluj, se
poate constata din reprezentarea grafică o creştere permanentă până la nivelul anului 2002 după care se constată o uşoară descreştere.
Structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital pana in 2004.
190
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Dinamica firmelor cu capital strain in judetul Cluj
În ciuda faptului că pe judeţe, rolul de lider revine judeţului Cluj tendinţele la nivelul regiunii sunt de creştere.
Analiza structurii după numărul de firme înfiinţate (33,7) şi după numărul de firme cu capital străin înfiinţate (35,0), relevă faptul că judeţul Cluj are o greutate specifică mai mare la numărul de firme cu capital străin decât la numărul de firme autohtone (cu diferenţă de 1,3 puncte procentuale).
191
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Evoluţia cifrei de afaceriEvoluţia cifrei de afaceri a firmelor active din judetul Cluj indică o evoluţie
puternic ascendentă, similară cu cea de la regional si naţional. Daca in anul 2002 cifra de afaceri a judetului Cluj se situa la valoarea de 92106 mld.lei, in anul 2003 ea s-a ridicat la valoarea de 122796 mld.lei.
În anul 2004, structura cifrei de afaceri a unităţilor economice active pe tipuri de activităţi CAEN indică, la nivelul judeţului pe locul 1, comerţul cu 43,5% pe locul 2 industria prelucrătoare cu 28.1%,iar pe locurile 3 şi 4 transporturile şi construcţiile cu 9,11% şi respectiv 6,53% Dacă pentru domeniul comerţ cifra de afaceri a judeţului se situează peste media regiunii, în domeniul industriei prelucrătoare cifra de afaceri este cea mai mica din regiune.
Productivitatea muncii Pentru calculul acestui indicator s-a utilizat raportul dintre cifra de afaceri
realizata pe activitati ale economiei nationale si numarul de salariati pe activitati economice.
Chiar daca productivitatea muncii la nivelul regiunii NV este sub media nationala ea are pentru judetul Cluj un procent apropae similar cu media pe tara. Rate mari de crestere a prodcutivitatii muncii vor aparea in ramuri ca agricultura (datorita investitiilor prin programele europene SAPARD si ISPA) precum si in industria prelucratoare datorita retehnologizarii din ultimii ani.
Fenomene si influentele macroeconomice vor afecta pentru perioada 2008-2013 ponderea si calitatea formei de munca ca si productivitate a muncii. Ca urmare directa a eliminarii taxelor vamale si contingentarilor se presupune ca industria de lohn ar putea suferii anumite socuri care sa determine o delocalizare a activitatilor. Afectate sub acest aspect sunt ramurile cu exploatare intensiva a fortei de munca intensiva, cum ar fi industria textila sau a mobilei.
STRUCTURA ECONOMICA SECTORIALA
Cifra de afaceri a judeţului Cluj în anul 2003 a fost de 122796 miliarde lei . Ramurile economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri in judeţ la nivelul anului 2003 sunt in ordine:Comertul cu ridicata- 43,96% ; Industria prelucratoare-27,62%;Transporturile – 9,11% şi Construcţiile cu 6,53%. La nivel regional se constată aceeaşi pondere a sectoarelor economice mai sus amintite.
192
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Ponderea sectoarelor economice in cifra de afaceri a judetului in 2003 [%]
0.727.62
6.7
6.5343.96
1.09
9.11
3.93
0.8
ind.extractiva ind.prelucratoare energieconstructii comert hoteluri
transporturi tranzactii imobiliare servicii colective
Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj
Pe ansamblu industria prelucratoare a inregistrat cresteri ajungand in anul 2003 sa ocupe o pondere importanta in industria judetului de 27,62%. Principalele activitati din industria prelucratoare au fost: industria alimentare si de bauturi, masini si echipamente, produse textile, prelucrarea lemnului, celuloza, hartie si produse din hartie, pielarie si incaltaminte.La nivelul regiunii se manifesta aceeasi tendinta, ponderea industriei prelucratoare fiind chiar mai mare.
Investiţiile pe tipuri de activităţiDin analiza datelor avute al dispoziţie rezultă că anual volumul investiţiilor a
crescut. Cea mai mare creştere s-a realizat în domeniul industriei prelucrătoare, urmată de domeniul construcţiilor, comerţului şi transporturilor.
193
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Investiţiile străine Dinamica investiţiilor străine se plasează pe un trend ascendent, în perioada
1998-2002, cand se atinge valoarea maxima ( 436,1 mld.lei), după care are loc o reducere la 360,7 mld.lei în 2003 şi o usoara crestere in 2004 ajungandu-se la 355,6 mld.lei. Comparativ cu celelalte judete ale regiunii valoarea investitiilor straine in judetul Cluj a cunoscut o crestere semnificativa.
ExporturileEvoluţia exporturilor este ascendentă în ultimii trei ani analizaţi, iar trendul este
ascendent şi pentru semestrul I al anului 2005 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004.
356130388389
470564
0
100000
200000
300000
400000
500000
2002 2003 2004
Evolutia exporturilor totale in jud. Cluj in perioada 2002-2004 [mii EURO]
Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj
Din analiza ponderii pe care o au domeniile economice în valoarea totală a exporturilor pe ultimii trei ani se constată că domeniul industriei textile şi a articolelor de încălţăminte ocupă primul loc, urmat de domeniul maşini, aparate şi echipamente electrice, lemn şi articole din lemn, instrumente şi aparate optice şi domeniul metalelor comune şi articolelor din acestea. Notabilă este creşterea în anul 2004 a domeniilor: maşini şi aparate electrice , metale comune şi articole din acestea şi produse ale industriei chimice. Pentru aceste trei domenii economice semestrul I al anului 2005 aduce creşteri însemnate în valoarea exporturilor comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004.Aceleaşi tendinţe se constată la nivelul regiunii.
194
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
0
50000
100000
150000
200000
2002 2003 2004
Evolutia exporturilor in principalele domenii economice in perioada 2002-2004 [mii EURO]
ind. Textila pielarie masini si ap electricelemn articole din lemn instr si aparate opticemetale comune si articole prod ale ind chimice
Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj
Ca si o concluzie economia judetului Cluj in anul 2004 arata ca in tabelul de mai jos:
ACTIVITĂŢILENUMĂRUL UNITĂŢILOR ACTIVE
CIFRA DE AFACERI
NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAŢI
INVESTIŢII BRUTE (MILIARDE LEI)
INVESTIŢII NETE (MILIARDE LEI)
AGRICULTURĂ ŞI VÂNĂTOARE
236 1040,468 1789 112,432 103,780
SILVICULTURĂ, EXPLOATĂRI FORESTIERE, PISCICULTURĂ
38 278,780 702 6,939 4,895
INDUSTRIE 2765 51851,546 72570 7436,391 6189,356
CONSTRUCŢII 1436 11808,175 18524 2804,531 2297,741
COMERT CU RIDICATA SI AMANUNTUL
7961 71932,960 36696 3589,079 2621,143
HOTELURI ŞI RESTAURANTE
782 1623,912 4423 458,730 247,513
TRANSPORT, DEPOZITARE ŞI COMUNICAŢII
1419 11231,525 11286 4476,716 3284,274
TRANZACŢII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ŞI ACTIVITĂŢI DE SERVICII PRESTATE ÎN
4005 8321,412 12794 1897,983 1735,861
195
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013PRINCIPAL ÎNTEPRINDERILOR
ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE, PERSONALE
876 1735,425 4353 255,047 217,006
TOTAL JUDEŢ CLUJ
19518 159824,203
163137 21037,848 16701,569
Evolutii economice viitoareMunicipiul Cluj-Napoca
Structura economica diversificata are la baza investitori privati, industria prelucratoare fiind predominanta. Ramurile industriale care cele mai dezvoltate sunt industria alimentara (18,40%), extractiva, industria metalurgica (16,8%), constructoare de masini, de medicamente si cosmetice. Cresteri semnificative s-au inregistrat la prelucrarea lemnului (34,5%), aparatura electrica (9,2%), producerea substantelor chimice si a fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind lider national in productia de tricotaje, confectii si incaltaminte (al doilea exportator din tara), mobilier, produse lactate, bere.Forta de munca relativ ieftina si inalt calificata face din Cluj-Napoca o tinta pentru investitorii straini. La acest fapt contribuie si oferta educationala foarte mare care atrage studenti din toata tara, multi dintre acestia ramanand sa lucreze si sa traiasca la Cluj.
La finele anului 2005, Consiliul Local a inaugurat Parcul industrial TETAROM I, avand o suprafata de 27 de hectare. Un alt investitor cu planuri de anvergura pentru oras este compania americana Emerson, care va ocupa cel de-al doilea parc industrial. Un al treilea parc industrial este deja in pregatire. Pentru a gasi noi terenuri care sa fie disponibile infiintarii de noi afaceri, autoritatile intentioneaza sa puna bazele unei asocieri cu comunele periferice Clujului, pentru crearea unei zone metropolitane cu zonele Chinteniul, Baciu, Apahida, Feleacu si Floresti, fapt care ar impusiona si dezvoltarea acestora din urma.
Suprafata agricola disponibila a orasului era in 2004 de 9.931 hectare, reprezentand 4.925 hectare de terenuri arabile, 2.725 hectare de pasuni, 964 hectare fanete si 1.317 hectare de livezi. Intravilanul municipiului s-a extins cu o zona in suprafata de 1.135 hectare.Prin traditia universitara si cea de centru economic al judetului, Cluj-Napoca dispune de cateva institute de cercetare in agricultura, precum Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola, Statiunea Didactica si Experimentala a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie, Sucursala Institutului National de Medicina Veterinara “Pasteur”. Cele cinci piete agricole ale Clujului, “Hermes”, “Zorilor”, “Flora”, “Grigorescu” si cea din Piata Mihai Viteazul, intra intr-un amplu proces de modernizare.
Unul din aspectele care vor contribui la impulsionarea turismului este legat si de inceperea lucrarilor la un aquapark precum si a unui parc de distractii, de mari dimensiuni, in Manastur, de catre firma Zamperla.
196
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013In 2009 au fost ridicate cateva cladiri de birouri,insa in acest an se preconizeaza construirea unor proiecte de clasa A, cu suprafete de pana la 15.000 mp. Zonele de dezvoltare cele mai cautate raman cele centrale si semicentrale.
Un proiect de anvergura, cel al Ansamblului Aurel Vlaicu Nord-est, este in derulare si prevede construirea unui spatiu de expozitii, targuri, locuinte, mall si sala polivalenta. Potrivit proiectului, suprafata expozitionala se va ridica la 49.000 mp, sala polivalenta va ocupa 15.000 mp, fiind prevazute si un numar de 1200 de apartamente.
Nu mai putin de 25 de banci au sucursala in Cluj-Napoca, dintre care 10 si-au dezvoltat si o retea de agentii. Cea mai mare banca clujeana, Banca Transilvania, a pornit de aici, fiind singura banca romaneasca si a noua, in ierarhia bancilor din Romania, care preconizeaza ca in 2006 sa detina 300 de sucursale in intreaga tara. De asemenea, in Cluj sunt reprezentate majoritatea societatilor de asigurare-reasigurare din tara, precum si fonduri de investitii si firme de brokeraj.
Anul 2009 a fost un an cu realizari deosebite pentru oras, insa pregatirile care s-au facut pe plan logistic se vor materializa, mai pregnant, in 2010 si in anii urmatori.
Zona Turda-Campia TurziiEvaluarea exhaustiva a sistemului socio-economic va face obiectul unui studiu
detaliat “Agenda Locala 21 – Turda”. Acest studiu, prevazut pentru 2005-2006, va reprezenta actualizarea Strategiei de dezvoltare durabila.
Abordarea din prezentul document pune în evidenta la capitolul “evaluarea sistemului socio-edilitar” doar câteva elemente semnificative si necesare formularii obiectivelor si actiunilor de dezvoltare durabila.
Intr-o forma sintetica, concluziile unei abordari a punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si a pericolelor/riscurilor (analiza SWOT) pot fi redactate astfel:
Puncte tariMunicipiul Turda (si zona limitrofa) are câteva atuuri certe, date în principal de:
• buna asezare geografica (în centrul unui perimetru cu o o buna dinamica economica regionala impulsionata de trei capitale de judet: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Târgu-Mures)
• proximitatea de resurse naturale (turistice, terapeutice) si istorice de interes regional si national (Cheile Turzii, Baile Sarate, Valea Ariesului, Muntii Apuseni, Salina Turda, Castrul Roman) care îi pot conferi statutul de « poarta » a Apusenilor si de “centru transilvan”
• accesul la resurse si materii prime (apa si gaz)
• retea densa de comunicatii rutiere si feroviare (pe intersectia a doua drumuri nationale si europene)
• hotare intravilane si extravilane relativ întinse si cu posibilitati de urbanism extensiv si deci cu confort ambiental.
• traditie industriala si mâna de lucru calificata în activitatile de servicii si prelucrare
• structuri de învatamânt elementar si liceal (preuniversitar) performante.
197
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
Punctele slabe identificate sunt:
• Puternic dezechilibru de dezvoltare socio-economica daca se raporteaza la mediile nationale si capitalele de judet din zona (în particular Cluj-Napoca).
• Probleme preocupante de poluare si protectie a mediului (groapa de gunoi, deversari de ape uzate, poluare cu gaze si pulberi) • Dezvoltare incompleta a infrastructurilor tehnico-edilitare de apa, canalizare si drumuri (strazi) modernizate. în ceea ce priveste canalizarea (cca. 50% doar din populatie este conectata) si drumurile - strazile (doar 50% modernizate) – Turda poate fi clasata ca o localitate semiurbana.
• Degradarea avansata a infrastructurilor tehnico-edilitare (patrimoniul public) – în particular retelele de apa si canalizare, drumuri/strazi, groapa de gunoi).
• Degradarea semnificativa (poluarea cu ape uzate si deseuri) a unor portiuni întinse din zona Bailor Sarate.
• Decapitalizarea severa a operatorilor serviciilor publice (regiile RATACFL, RATL, RADP).
• Absenta structurilor de învatamânt postliceal (universitar si profesional).
• Nivelul foarte modest sau insuficient al infrastructurilor pentru activitati culturale si sportive si implicit absenta unui calendar peren de evenimente.
• Degradarea calitatii de viata în zonele centrale – traversate de drumurile nationale (absenta unor centuri de deviere a traficului greu).
• Deprecierea urbanistica a spatiilor de pe malul stâng al Ariesului – datorita absentei a cel putin 2 treceri suplimentare (poduri) peste Aries – în zonele Poiana si « Materna ».
• Proximitatea de Cluj-Napoca, capitala economica si culturala a Transilvaniei, care a atras majoritatea fluxurilor investitionale din zona.
• Subdimensionarea veniturilor proprii ale Primariei ceea ce se traduce prin insuficienta cronica a investitiilor si proiectelor de dezvoltare si reabilitare.
• Cu o populatie de cca. 58 628 de locuitori, Turda are o pondere demografica de cca. 0,27% din populatia totala a României si cca. 0,49% din populatia urbana ceea ce o plaseaza în categoria oraselor mici – medii.
Oportunitatile care pot fi fructificate de municipiul Turda sunt legate de :
• Noile orientari de dezvoltare ale turismului balnear si cultural.
• Dezvoltarea turismului în zona Muntilor Apuseni si a Vaii Ariesului.
• Proximitatea de municipiul Cluj-Napoca si valorizarea spatiului urban si a ofertei de spatii pentru activitati. • Nivelul bun de calificare a mâinii de lucru.
• Constructia autostrazii Brasov-Oradea – cu punct de trecere prin extremitatea de Sud-Vest a orasului.
198
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013• Reorientarea programelor europene si nationale spre finantarea infrastructurilor publice din orasele medii si mici.
• Proximitatea de Municipiul Câmpia Turzii – de care este legat prin sistemul tehnico-edilitar (apa, canalizare, transport) si alaturi de care, într-o structura asociativa a consiliilor locale (Comunitatea Urbana Aries-Turda-Câmpia Turzii), Turda îsi poate gasi un suflu nou de dezvoltare durabila si de atractivitate investitionala.
• Cresterea interesului investitorilor si antreprenorilor privati pentru spatiul economic si resursele turistice zonale. • Proximitatea de aeroportul militar - posibil si probabil punct logistic NATO în urmatorii ani.
Cele mai mari amenintari si riscuri pentru dezvoltarea municipiului Turda pot veni în principal din :
• Inertia si inadecvarea politicilor de dezvoltare adoptate de Consiliul Local (politici ale serviciilor publice, politici investitionale, politici de partenariat public-privat, politici fiscale, politici de dezvoltare a învatamântului si culturii).
• Ratarea oportunitatilor de cofinantare prin programme europene si partenariate public-privat.
• Amânarea sau ratarea programelor de reorientare a activitatilor catre sectoare cu înalta valoare adaugata si de implementare a unei infrastructuri (retele) performante de comunicatii electronice (o « autostrada numerica »).
• Agravarea problemelor de mediu si a problemelor de degradare a infrastructurilor serviciilor publice (apa, canal, drumuri, deseuri)
• Nedeschiderea administratiei publice locale catre societatea civila.
• Izolarea localitatii în urma devierii fluxurilor de persoane si produse spre viitoarea autostrada.
• Nerealizarea unei structuri asociative de tip « comunitate urbana » alaturi de municipiul Câmpia Turzii si localitatile limitrofe – singura cale de crestere a masei critice : pondere demografica – concentrare de activitati economice - oportunitati de stabilizare si dezvoltare a competentelor – atractivitate investitionala.
• Amânarea sau nerealizarea politicilor nationale de sprijin a localitatilor mici si mijlocii si de reducere a dezechilibrelor zonale si regionale.
• Orientarea în continuare a fluxurilor de finantare judeteana catre capitala de judet.
Asa cum se poate observa, reusita sau nereusita în viitoarele actiuni de supravietuire si dezvoltare durabila depind în masura determinanta de capacitatea manageriala si de vointa politica a administratiei publice locale si de capacitatea de mobilizare a societatii civile si a sectorului privat. Acest fapt este confirmat atât de evaluarile studiilor preliminare referitoare la fluxurile financiare reale ale populatiei (chiar daca nivelul de dezvoltare socio-economica este la Turda mai scazut decât în marile municipii, nevoile constante de investitie publica nu depasesc capacitatea financiara reala a populatiei si a actorilor economici) cât si de faptul ca fenomenul de stabilizare economica si apoi de reluare usoara a cresterii, constatat în anii 1999-2000, este confirmat de rezultatele din 2001, 2002, 2003, 2004.
Zona HuedinÎn prezent, în Huedin figureaza 486 societati comerciale, dar numai 273 au bilanturi
199
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013încheiate În anul 2000, unele au ramas doar cu numele. Dintre cele cu activitate predomina cele de industrializare a lemnului, urmeaza cea de produse lactate, cele de transporturi, industria usoara si cele comerciale (multe si cu un volum relativ mic de desfacere).
În fruntea listei firmelor producatoare, cu cel mai mare volum la export pe anul 2003 a figurat "Vladeasa Huedin", ca întreprindere mijlocie, cu profil de prelucrare a lemnului, fiind urmata de "V.V.Furniture S.A.", "Connections Holding S.R.L.", "Gitas", "Fabrica de mobila Salajana", "Mega Test S.R.l.". Între unitatile mai mici amintim : "Collection S.R.L.", "Santilex", "Sifonex", "Pissa S.R.L.", "Alianta S.R.L.", "Auto Center Trans", "Bios", "Mag", "Friedag", "Kualco", "Palimex"; apoi în domeniul transporturilor : "Joly imp.-exp.", "Gitas", "Connections Holding S.R.L.", "Raginoasa", etc. Servicii sociale îndeplinesc societatile "Hareti Prest", "Socom Munca","Topograf".
Zona Dej – GherlaPrimăria Municipiului Dej doreşte o colaborare în parteneriat public–privat, în vederea modernizării şi reamenajării Pieţei Agroalimentare din centrul municipiului Dej.
Prin Planul Urbanistic de Detaliu se propune:
* Eliminarea gheretelor din beton / metal improprii comercializării de alimente, inclusiv pavilionul administrativ şi grupurile sanitare, * Reamenajarea sectorului legume / zarzavaturi / flori (73 locuri) * Reamenajarea pavilionului produse alimentare (115 locuri),
* Consolidarea, protejarea şi punerea în valoare a zidului de sprijin din anul 1923 * Revitalizarea faţadelor menţionate ( Cantina şi Direcţia sanitar-veterinară ) * Echiparea ambientală a zonei (mobilier urban, iluminat exterior, firme / sigle / panouri de afişaj şi publicitare) * Reorganizarea circulaţiei auto şi pietonale, inclusiv parcări şi garaj colectiv.
„Teritoriul dispune de cel mai complex potenţial balnear din Europa, reunit pe un areal restrâns, format din lacurile cu apă cloro-sodică, nămolurile sapropelice cu caracter terapeutic, argilele sărate... ”
Parc-Balnear: Infrastructura regională de turism balnear integrand beneficii curative datorate prezenţei lacurilor saline în regiune, constând în: aerul salin ionizat, climatul blând, şi namolurile sapropelice.
Scopul nostru constă în înfiinţarea unui parc balnear integrat în Podişul Someşan, pentru valorificarea potenţialului natural al lacurilor sărate din localitatile Dej, Cojocna, şi Beclean.
Activităţile proiectului au în vedere reabilitarea, modernizarea şi extinderea facilitatilor balneare existente în cele trei locaţii, pregatindu-le astfel pentru oferirea de servicii de sănătate şi agrement.
Judeţul Cluj alături de celelalte judeţe ale regiunii este interesat în dezvoltarea unor sectoare de sustinere, existand conditii favorabile pentru a construi competente specifice ale Regiunii Nord-Vest si pentru a asigura avantaje competitive in competitia pe plan national si global:
200
LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”
CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013
CONCLUZIIEconomia judeţului indica un ritm constant de crestere anual aproximativ de 5%.
Industria prelucratoare concentreeza peste 27% din valoarea adaugata bruta pe anul 2003 in crestere relativa si absoluta fata de anii anteriori Si ponderea valorii adaugate brute din constructii a crescut la 6,53% în 2003.
La nivelul judeţului a avut loc acelasi trend care s-a manifestat si la nivel regional şi naţional generand scaderea ponderii agriculturii si a sectorului industrial si in acelasi timp crescand ponderea sectorului de servicii. Industria prelucratoare a beneficiat de investitii directe care ii va permite sa creasca volumul productiei ca si productivitatea muncii- pe tipuri de activităţi in perioada 1998-2002, locul 1 creşterea volumului investiţiilor este detinut de industria prelucrătoare, urmată de comerţ
În prognoza sistemului educational se va ţine seama de trendurile si prognoza economica astfel:
Evolutia agriculturii prognozata la o crestere cu 3,0% in perioada analizata pe fondul noilor piete de desfacere si a schimbarilor de structura ( determinate de o crestere a productivitatii muncii importanta; totusi acest sector va inregistra scaderi ale fortei de munca de aproximativ -1,5 % anual. Se asteapta cresteri ale productivitatii muncii importante in acest sector. Judetul Cluj are un potential de crestere important in acest sector. Corelata cu industria alimentara.care a beneficiat de investitii importante mai ales in perioada 2001-2003
Sectorul hotelurilor si restaurantelor are prognozata o rata de crestere proiectata de peste medie de 5,8 % in intervalul analizat; acest lucru va fi determinat de investitiile in infrastructura de turism cat si in cea de afaceri avand ca si efect direct un impact asupra fortei de munca care va fi angrenata in domeniu
Un alt sector care va avea o crestere sustinuta va fi cel al industriei prelucratoare; ramuri ca industria alimentara sau industria confectiilor isi continua cresterea chiar daca mai lenta dacât a economiei pe ansamblu; totusi datorita eliminarii barierelor vamale sau a dizlocarii industriei lohn ponderea pe care o ocupa acest sector se poate diminua;
Domeniul construcţiilor va cunoaşte de asemenea o dezvoltare puternică la nivel judeţean atât prin constructiile de locuinţe, social- edilitare, cât şi prin construcţia autostrăzii Transilvania şi a drumurilor judeţene.
Activitatile legate de serviciile de invatamant( in special superior) vor inregistra cresteri importante de pana la 3,6 %. Invatamantul superior are o lunga traditie concentrand in Cluj-Napoca game largi despecializari tehnice si umane. Va asigura baza de cunoastere pentru noua economie precum si transferul de know-how pentru ramuri direct productive si in special pentru mediul privat.
Sectorul serviciilor in special cel de inalta tehnologie are o valoare adaugata mare; dezvoltarea parcului industrial in Cluj-Napoca va avea un impact deosebit asupra evoluţiei economice a întregului judeţ.
201
Recommended