View
91
Download
4
Category
Preview:
DESCRIPTION
plante tehnice
Citation preview
1
Plante Tehnice
Realizat de: Daniela Chirita
Ana-Maria Iordache
2
1. Scurt istoric
Agricultura, ocupatie traditionala a românilor, ramâne vitala cel putin în aceasta perioada de
tranzitie a economiei nationale. În demersul pentru dezvoltare si modernizare ea are prioritate,
atât
pentru a asigura securitatea alimentara a populatiei în totalitatea ei, cât si pentru a sustine mediul
rural si pe agricultori în accesul la standarde ridicate de viata. În anul 1925 Gh. Ionescu- Sisesti1
arata ca „îmbunatatirea productiei agricole este o problema fundamentala a statului nostru”.
Pentru
a realiza aceste obiective este nevoie de o politica agricola nationala integrata în Politica
Agricola
Comuna (PAC) a Uniunii Europene, care înca se mai ghideaza dupa principiul articolului 39 din
Tratatul de la Roma, care prevede „cresterea productivitatii agricole încurajând modernizarea
exploatatiilor agricole” în care tehnologia este nucleul de baza.
Agricultura este o ramura hotarâtoare a economiei nationale a carei perenitate este
incontestabila, vitala pentru orice soc ietate umana. Durabilitatea ei rezulta din resursele naturale,
pe care se sprijina toate sistemele vii, iar integralitatea din relatia deosebita cu mediul
înconjurator, în special cu conditiile de sol si clima. Agricultura integrata are ca obiective:
producerea de recolta cu profit mare; conservarea resurselor si a mediului înconjurator;
asigurarea sanatatii oamenilor si a ecuritatii lor alimentare utilizând o gama larga de mijloace
biotehnologice.
Agrofitotehnia se încadreaza si ea în aceste criterii prin rotatia culturilor, biodiversitatea
agricola, ameliorarea terenurilor cultivate, folosirea rationala a resurselor genetice, dezvoltarea
managementului agricol, realizarea unor produse mai putin poluante.
Pentru a percepe în mod realist si complet politica agricola, sub aspectul ei tehnic, este
obligatoriu a cunoaste obiectivele stiintelor agricole, dezechilibrele si realizarile din productie,
complexitatea acesteia, într-un cuvânt particularitatile esentiale.
Definitii si obiective
Agricultura se impune în economia nationala prin complexitatea sectoarelor de productie,
a sistemelor si metodelor de cultivare a pamântului, a stiintelor care o sprijina, si a disciplinelor
ce îi fundamenteaza teoretic actiunile practice, toate în relatii foarte strânse, de interdependenta
3
(fig.1.1.). Agrotehnica se circumscrie si ea în acest perimetru agricol.
Disciplinele care contureaza stiinta si productia agricola
Agrofitotehnica este o disciplina si o stiinta eminamente tehnologica, dar are si o
încarcatura
biologica si ecologica , deoarece în desfasurarea ei, plantele cultivare intra în relatii cu mediul
înconjurator, cu toate componentele acestuia. Cultivatorul agricol apeleaza la agrofitotehnie,
deoarece reprezinta anumite cunostinte cu rol hotarâtor în procesul de productie. Agrofitotehnia
este
necesara pentru economia agricola, determinând schimbari rapide în agricultura si în sectorul sau
vegetal. Astfel, folosirea semintei hibride la porumb a generat o crestere a recoltei la aceasta
cultura
de la 1 000 – 2 000 Kg/ha, la 3 000 – 5 000 Kg/ha în medie, în mai putin de 10 ani.
În sensul celor de mai sus, agrofitotehnia are doua componente definitorii: agrotehnica si
fitotehnia (fitotehnica).
Agrotehnica, ca disciplina si stiinta studiaza factorii tehnologici, lucrarile agricole,
asolamentul, starea de sanatate a plantelor cultivate, în corelatie directa cu factorii ecologici si de
vegetatie pe un teritoriu biogeografic, sau pe o parcela de teren (exploatatie agricola). Este de
retinut si definitia data de Gh. Ionescu-Sisesti, ca fiind „stiinta despre sistemul sol-planta”, sau
mai
plastic ca “stiinta ogoarelor”. Într-adevar, cuvântul agrotehnica provine de la cuvântul „agros” de
origine greaca si „ager” de origine latina, care înseamna ogor, pamânt si “techne” care în limba
4
greaca defineste o arta sau un mestesug. Pentru a evidentia mai mult definitiile de mai sus se
poate
admite ca agrotehnica este „arta sau tehnica ogoarelor”, având în vedere ca productia agricola se
realizeaza pe un teren cu un anumit tip de sol în conexiune directa cu planta si factorii de
vegetatie.
În acest sens trebuie reamintite cuvintele marelui agronom si economist de la 1870, Ion
Ionescu de
la Brad2: „Oricât ar fi de importanta stiinta în exploatiunea unei mosii, arta agricola, experienta
si
mai ales practica sunt de o importanta majora pentru succesele unei întreprinderi agricole”.
Fitotehnica, ca disciplina si stiinta, studiaza ecologia, biologia, si tehnica plantelor agricole de
câmp, care stau la baza obtinerii de produse pentru alimentatia populatiei si a animalelor de uz
zootehnic. Termenul de fitotehnie provine de la cuvântul grecesc „phyton” care înseamna planta,
si
din „techne”.
Agrofitotehnia are legaturi strânse cu alte discipline agronomice, biologice si tehnice cum ar
fi pedologia, fiziologia, ameliorarea, mecanizarea, îmbunatatiri funciare, entomologia,
microbiologia, managementul.
Sensul tehnologiei si tehnicii agricole
În întelesul general, tehnologia reprezinta studiul metodelor si procedeelor folosite în
diferite sectoare ale agriculturii, cum ar fi: tehnologia culturilor de câmp, tehnologia horticola,
tehnologia cresterii animalelor. Tehnica provine din grecescul “techne” si înseamna ansamblul
de
metode si procedee dintr-un sector agricol sau a unei plante cultivate (culturi), care duce la
îndeplinire principiile (criteriile) tehnologice.
Tehnologia si tehnica conventionala. Tehnologia si tehnica conventionala au ca obiectiv
asigurarea unei recolte cât mai ridicate si constante an de an pe o parcela de teren, cu un consum
dat
de munca si de resurse financiare. Tehnologia asigura o proportie între recolta obtinuta si
regenerarea acesteia, iar emisia de deseuri trebuie sa fie într-un raport egal cu capacitatea
naturala
de asimilare a sistemului (teren + cultura) poluat si ceea ce asigura o bio -productivitate ridicata
si
folosirea eficienta a capitalului investit. Productivitatea unei tehnologii este data de cantitatea de
produse obtinute si de consumul de forta de munca la unitatea de suprafata.
Tehnologia are componenta sociala, culturala si psihologica, care se bazeaza pe
întelegere,
cunoastere si receptivitate din partea celor ce aplica metodele ei. De exemplu, farâmitarea
5
terenurilor a creat adevarate dezechilibre structurale în agricultura, dar si o criza sociala .
Populatia
ocupata în agricultura a îmbatrânit si este mai putin receptiva la asocierea în ferme viabil
economice
si la adoptarea unor noi tehnologii. Traditia, obiceiurile si atitudinea generala fata de schimbare
sunt
factori importanti ce afecteaza folosirea tehnologiilor performante3.
Orice tehnologie trebuie sa îmbunatateasca relatia consum-randament, pentru a se obtine în
final o productie mai mare si de calitate superioara, la un cost pe unitate cât mai scazut.
Mecanizarea, chimizarea si semintele selectionate tind sa creasca productia cu schimbari relativ
mici în ceea ce priveste consumurile totale si permit chiar realizarea de economii. Folosirea
semintei hibride la porumb, de exemplu, ridica productia si venitul cultivatorului, comparativ cu
semanatul obisnuit, cu seminte nehibride. De retinut ca orice tehnologie sau tehnica noua este un
stimul important pentru rata cresterii economice.
Agrofitotehnia, prin demersul sau fizic, contine elemente de poluare si autopoluare
proprii sub
diferite forme: îngrasaminte minerale, substante fito-farmaceutice, erbicide, reglatori de crestere,
apa din sol, dar în ea sunt implicate si alte surse (noxe) industriale, urbane, rurale, si radioactive.
Substantele chimice precum dioxidul de sulf, clorul, fumul, ceata ac ida, gunoaiele casnice
orasenesti si rurale, apele de canalizare provoaca poluarea si chiar deteriorarea mediului agricol.
Impuritatile industriale, petrolul si pesticidele pot distruge fauna utila din sol. Praful si fumul
industrial se depun pe frunze si reduc procesul de fotosinteza si ard chiar plantele.
Poluarea terenurilor agricole este provocata de dejectiile zootehnice cu mari cantitati de
azotati, fosfati si fenoli, care sunt aruncate de multe ori în cursurile de apa. În unele soluri
continutul în nitrati depaseste 160 Kg/ha, peste prevederile Uniunii Europene. Exista unele
depozite
cu pesticide expirate, cazul zona Câmpia Turzii în 2001, ce au fost comercializate în zona
agricola
Cluj-Salaj pentru combaterea gândacului din Colorado de pe pasuni. De aici pesticidul prin
furaje a
ajuns în lapte, care nu a mai putut fi valorificat.
Desigur ca nu toate sistemele agricole practicate dau rezultate benefice pentru mediu, cele
intensive conducând la deteriorarea echilibrului ecologic, a valorilor culturale si a peisajului
rural.
Se constata ca în regiunile unde activitatea agricola a disparut, mediul natural a avut de suferit,
iar
bio-diversitatea s-a diminuat.
Tehnologia se concretizeaza pe terenul agricol prin fluxul tehnologic, care reprezinta
6
totalitatea metodelor si lucrarilor în ordinea si succesiunea lor fireasca, începând de la pregatirea
terenului pentru semanat si pâna la recoltarea produselor si îndepartarea resturilor vegetale
(fig.1.2.).
Protectia patrimoniului rural este legata de practicare unei agriculturi ecologice, care confera
un anumit contur sau o anumita configuratie peisajului rural. Printr-un management agricol
rational
este posibila conservarea, protectia si ameliorarea mediului înconjurator.
Fig.1.2. Sc hema fluxului tehnologic agricol
Tehnologia si tehnica ecologica. Prevenirea si combaterea poluarii este posibila cu
rezultate bune daca se apeleaza la conceptul de Ecotehnie, lansat de celebrul oceanograf-ecolog
Jacques Yves Cousteau, care îl rezuma în urmatoarele rânduri: “Este timpul de a reactiona.
Economistii ecologisti si tehnologi trebuie sa lucreze împreuna pentru a propune solutii
constructive
durabile. Acesta este demersul pe care noi îl numim ecotehnie…”
Pornind de la considerentele de mai sus putem fi de acord cu notiunea de tehnica
ecologicatehnologie
ecologica (ecotehnica - ecotehnologie), care dupa Ionescu Al. (1977) înseamna
7
„cunoasterea si aplicarea metodelor si mijloacelor necesare în toate procesele de productie, cu
pastrarea nealterata a mediului înconjurator”4. Aceasta varianta a agrofitotehniei se
fundamenteaza
pe câteva componente majore:
- ocrotirea integritatii solului si a plantelor;
- reducerea deseurilor si reziduurilor nocive;
- fertilizarea îngrasamintelor organo-minerale, cu predominarea materiei organice în
îngrasamânt;
- lupta integrata pentru prevenirea bolilor si daunatorilor, folosind cu precadere metode
biologice;
-folosirea soiurilor si hibrizilor rezistenti genetic la parazitii vegetali.
Sistemul ecologic agricol
Când vorbim de agricultura si parcela agricola ca ecosistem trebuie sa „întelegem
unitatea
organizatorica elementara a ecosferei alcatuita din biotop ocupat de o biocenoza si capabila de
realizarea productivitatii biologice”, remarca5 Botnariuc N. si Vadineanu A. – 1982. Terenul
agricol
(sola) cultivat se prezinta ca un ecosistem cu un biotop, reprezentat prin factori fizici
(microclimatul), climatici (substantele din sol si din aer), factori geografici (suprafata, relief,
expozitie, care desemneaza partea abiotica (fara viata) a structurii acestuia) si biocenoza ce
cuprinde plantele cultivate (culturile agricole), buruienile, bolile, insectele, alti daunatori care
reprezinta partea biotica (de viata).
Structura ecosistemului este comple xa, cu relatii directe si indirecte între biotop si biocenoza,
între conditiile pedoclimatice si plantele cultivate, si asigura functionalitate sistematica a acestuia
(fig.1.3.).
Fig 1.3Schema relatiilor de functionalitate ecosistemica ale culturilor agricole.
Cunoasterea relatiilor sistemice dintre plante si mediu este absolut necesara pentru
desfasurarea normala a proceselor de formare a recoltelor. În cultura se impune a asigura un
optim
8
ecologic, adica acel raport necesar între cerintele planelor si conditiile de mediu, pentru a se
obtine
o biomasa utila cât mai mare si de calitate. Când unul din factorii ecologici nu se încadreaza în
regimul impus de cerintele biologice ale plantelor, potentialul productiv al acestora nu poate fi
valorificat la maximum. Dimpotriva, au loc dereglari care se reflecta asupra productiei,
diminuândo,
afectând, totodata, calitatea ei. De aceea, aceasta situatie justifica importanta cunoasterii relatiilor
existente între factorii de mediu si plante, care se analizeaza prin prisma principiilor ecologice.
În agricultura, sola este nivelul primar si elementar el unui ecosistem agricol, cu conditia
încadrarii în cele trei nivele superioare: asolament, ferma, societate, subliniaza Ionescu Al. si
Schiopu Dan (1981). Sola, ca ecosistem, are un sol uniform ca tip si microclimat, delimitare
precisa
si repartizarea în spatiu a diferitelor biocenoze agricole. Tocmai aceasta particularitate, unde
factorii
ecologici pot fi monitorizati, asigura conservarea si protectia biotipului, curatenia lui si
productivitatea biocenozei.
Protejarea ecosistemelor agricole trebuie sa aiba în vedere asigurarea unui echilibru între
lumea vegetala si animala folositoare de pe terenurile agricole. Sistemele si metodele de tehnica
agricola, judicios utilizate, pot constitui adevarate arme de aparare a echilibrului biologic.
În prezent ecosistemele agricole sunt confruntate pe areale mai mici sau mai mari cu
probleme deosebite.
Plante tehnice
Floarea-soarelui
Floarea-soarelui (Helianthus annuus) sau cum i se mai spune în Moldova - "Răsărita" este
o plantă anuală din familia Asteraceae, nativă din America. Este una din compozitele cele mai
cultivate pentru semințele bogate în ulei, din acestea fiind extras uleiul de floarea-soarelui.
Frunzele sunt mari, întregi, pețiolate și cordate. Tulpina se termină cu un singur calatidiu sau,
uneori, este ramificată și are mai multe inflorescențe. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan,
având culoare galbenă. Semințele sunt bogate în ulei, conținând, fără coaja fructului, circa
55% ulei comestibil și cu întrebuințare industrială, de exemplu, la fabricarea săpunului. Turtele
rămase ca reziduuri de la extragerea uleiului alcătuiesc un nutreț concentrat, bogat în proteine
brute și digestibile.
Perioada de semănare este din aprilie până în mai. Este o plantă anuală.
9
A.Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa mii ha 835,9 813,9 766,1 790,8 995,0 1067,0 1074,6 993
Producţie
medie
Kg/ha 654 1437 1433 1597 1798 1310 1993 2144
Producţie
totală
mii to 546,9 1169,7 1098,0 1262,9 1789,3 1398,2 2142,1 2129
Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015
2014 – Date INS – Producția vegetală la principalele culturi, în anul 2014
B.Forme de sprijin
1. Schemele de plăţi directe:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema simplificată pentru micii fermieri.
2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor
bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.
E. Date privind preţul mediu pe piaţa internă la floarea soarelui
Anul UM Preţ
mediu
2007 lei/kg 0,84
2008 lei/kg 1,12
2009 lei/kg 0,86
2010 lei/kg 1,19
2011 lei/kg 1,58
2012 lei/kg 1,84
2013 lei/kg 1,59
Sursa : 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015
F. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de floarea soarelui în
perioada 2007-2014
Anul Cant_
IMP
(to)
Val_IMP
(mii euro)
Cant_EXP
(to)
Val_EXP
(mii euro)
2007 66.650,4 32.451,3 382.686,1 105.373,8
2008 89.576,4 52.219,5 471.391,2 192.248,7
2009 141.061,9 72.905,6 564.243,7 146.145,1
10
2010 208.284,0 109.721,4 557.409,3 214.803,9
2011 237.374,8 142.577,5 1.182.870,5 508.257,4
2012 131.205,8 108.932,3 652.464,1 335.644,9
2013 93.355,3 101.274,5 1.420.169,6 550.744,1
2014 118.928,0 99.150,1 1.321.968,6 452.527,2
2. Rapita pentru ulei
Rapița (Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera) este o plantă din familia
cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire, lungă și ramificată.
Câmp de rapiţă
Rapița se cultivă pentru semințe din care se obține ulei folosit în alimentație și în industrie pentru
fabricarea de biocombustibil(biodiesel). Planta verde este un nutreț valoros, în perioada de
înflorire având și importanță meliferă. Este răspândită în zone cu clima uscată temperat
continentală excesivă.
Rapița - canola este o marcă înregistrată a unui hibrid de rapiță, inițial produsă și cultivată
în Canada, în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Uleiul din semințe de rapiță a
fost produs în secolul al 19-lea ca o sursă de lubrifiere pentru motoarele cu abur. Uleiul are un
gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi. Canola a fost produsă tocmai pentru a reduce
această cantitate de acid, rezultând un ulei gustos.
Producția
În mod normal, Uniunea Europeană este responsabilă pentru aproximativ o treime din producția
mondială de rapiță, care se ridică la 60 milioane tone anual.
În anul 2011, producția de rapiță a Uniunii Europene fost de 19,1 milioane tone. În Uniunea
Europeană, Franța este cel mai mare producător, cu 5,35 milioane tone în 2011.În același an
România a produs 670.000 de tone, iar Bulgaria 520.000 de tone.
A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa mii ha 364,9 365,0 419,9 537,3 392,7 105,3 276,6 277
11
Producţie
medie
Kg/ha 991 1844 1357 1755 1882 1496 2408 3870
Producţie
totală
mii to 361,5 673,0 569,6 943,0 739,0 157,5 666,1 1072
Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015
2014 – Date INS – Producția vegetală la principalele culturi, în anul 2014
B. Forme de sprijin
1. Schemele de plăţi directe:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema simplificată pentru micii fermieri.
2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor
bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.
E.Date privind preţul mediu pe piaţa internă la rapiţă
Anul UM Preţ mediu
2007 lei/kg 0,79
2008 lei/kg 1,20
2009 lei/kg 0,97
2010 lei/kg 1,25
2011 lei/kg 1,62
2012 lei/kg 1,83
2013 lei/kg 1,57
Sursa : 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015
F. Situaţia privind privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de rapiţă în
perioada 2007-2014
Anul Cant_ IMP
(to)
Val_IMP
(mii euro)
Cant_EXP
(to)
Val_EXP
(mii euro)
2007 9.703,6 7.902,7 279.125,5 77.720,9
2008 76.360,6 35.816,5 564.028,6 246.035,6
2009 70.466,9 28.158,2 782.186,4 223.703,0
2010 241.043,8 88.108,8 1.052.366,2 334.038,5
2011 70.682,6 50.203,6 577.206,6 273.270,4
2012 59.466,2 42.826,4 68.245,9 41.818,9
2013 28.841,2 21.307,0 471.927,1 192.574,7
12
2014 38.953,0 29.717,9 989.167,2 338.340,3
3. Sfecla de zahar
Sfecla de zahăr (Beta vulgaris subsp. vulgaris var. altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o
plantă bienală, cultivată pentru obținereazahărului.
Rădăcina este pivotantă, groasă, gălbuie la exterior și albă în interior. Tulpina este în primul an
scurtă și înconjurată de un buchet de frunze mari, lucioase. În al doilea an este ramificată și mai
lungă, pe care cresc florile. Florile sunt mici, grupate în inflorescență, pe tipul 5 (adică au 5
sepale, 5 stamine și un pistil). Florile nu au petale, se numesc apetale (toate florile lipsite de
petale se numesc apetale, a=fără). Polenizarea este făcută de vânt (directă) și de insecte
(încrucișată). Fructele sunt mici, sub formă de ghemulețe, care se numesc glomerule. Fiecare
fruct are o sămânță în interior.
Plante înrudite cu sfecla de zahăr sunt: sfecla roșie, spanacul, loboda. Din rădăcină se extrage
zahărul și resturile de la industrializarea zahărului sunt folositoare în fabricarea spirtului.
A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014*
Suprafaţa mii ha 28,7 20,4 21,3 21,7 18,8 27,3 28,1 31,0
Producţie medie Kg/ha 26065 34564 38296 38036 35103 26363 36569 43774
Producţie totală mii to 748,8 706,7 816,8 837,9 660,5 719,8 1029,2 1357
Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României
* Date INS – Producţia vegetală la principalele culturi agricole în anul 2014 ( date provizorii)
B. Forme de sprijin
- Scheme de plăţi directe:
- schema de plată unică pe suprafaţă;
- plata redistributivă;
- plata pentru practici agricole benefice pentru climă, și mediu- „plata de înverzire”
- plata pentru tinerii fermieri;
- schema de sprijin cuplat;
- schema simplificată pentru micii fermieri.
- ajutoare naționale tranzitorii, în limita prevederilor bugetare alocate MADR.
E. Operatorii economici din sectorul zahăr
S.C. Fabrica de zahăr Bod S.A. – proceseaza zahăr din sfeclă şi zahăr brut;
S.C. Tereos România S.A. procesează zahăr din sfeclă;
S.C. Zahărul Lieşti S.A. – procesează zahăr brut din trestie;
13
S.C. Lemarco Cristal SRL Urziceni – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Zahărul Corabia S.A. – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Zahărul Călăraşi S.A. – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Agrana S.A.– Sucursala Roman- procesează zahăr brut din trestie şi zahăr din sfeclă;
S.C. Agrana Buzău SRL – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Agrana Ţăndărei SRL – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Zahărul Oradea S.A. – procesează zahăr brut din trestie şi zahăr din sfeclă
F. Date privindpreţul pe piaţa internă
Anul U.M. Preţ mediu
2005 lei/Kg 0,07
2006 lei/Kg 0,09
2007 lei/Kg 0,09
2008 lei/Kg 0,11
2009 lei/Kg 0,13
2010 lei/Kg 0,12
2011 lei/Kg 0,17
2012 lei/Kg 0,17
2013 lei/Kg 0,16
2014 ei/kg 0,15
Sursa: INS
G. Soiuri de sămânţa de sfeclă de zahăr folosite
Robustus, Libero,Victor,Markus, Fabio,Bellini,Aranka, Leila,Legenda , Karera, Marianka,
Bruna, Antineea, Jasmina, Flores Clementina,Taifun,Soleea, Gazeta, Rizocta, Gundula, Asketa,
Heracles, Canaria
H. Taxele din sectorul zahăr
- taxa pentru producţie: 12 euro/tonă /cota zahăr din sfeclă
J.Situaţia privind schimburile intra şi extracomunitare de zahăr din trestie sausfecla de
zahăr şi zaharoză pură
Anul IMPORT EXPORT
_tone mii € _tone mii €
2004 565.719,9 93.736,1 2.902,9 1.348,0
2005 540.402,5 112.381,8 6.596,4 3.323,5
2006 553.786,7 160.369,9 30.870,6 12.650,4
2007 396.845,5 128.175,9 5.055,1 2.823,4
2008 532.770,6 183.600,5 17.758,9 11.095,7
14
2009 481.663,9 192.781,8 48.259,2 27.383,8
2010 465.653,1 216.240,2 178.084,1 89.987,7
2011 514.990,1 301.183,8 174.004,8 119089,4
2012 490.653,6 286.338,2 101.379,7 75.645,1
2013 405.754,0 204.199,8 79.887,8 49.708,3
2014 357.881,5 143.427,3 122.721,2 56.647,8
4. Culturile de in si canepa pentru fibra
Importanta inului pentru fibra consta in multiplele întrebuintari ale fibrelor cat si ale
produselor lui secundare- samanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la
rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat. Din ele se
confectioneaza panza pentru corabii, parasute, rufarie de pat si de corp, fete de masa, servete,
panza pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incaltaminte, etc.
Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente.
Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere
pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se
confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile
pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica
tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor
precum si ca material izolator.
Produsele secundare ca : uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale
inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P,
K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente
cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.
Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari
cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania.
Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MADR si prin sumele acordate
pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile,
dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de suprafete fara unitati de procesare
a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unitati
de procesare existente in anul 1991) in anul 2007 au ramas in functiune:
1. SC Galir SA loc.Mangalia – jud.Constanta –procesare in, capacitate 640 tone fibre/an;
2. SC Lutex SA loc.Ludus – jud. Mures- procesare canepa,capacitate 1500 tone fibra/an ;
3. SC Livius SRL loc. Nadlag –jud.Arad – procesare canepa, capacitate1500 tone fibra/an;
4. SC Carpic Carei – jud.Satu Mare – procesare canepa, capacitate 2000 tone fibra/an .
A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
15
Specificare UM 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafata ha 23,60 68,50 74,04 184,27 765,72
Producţie
medie
kg/ha 339 395 447 1545 886
Producţie
totală
to 8 27,07 33,06 284,67 678,11
Sursa de date: 2010-2014 - Date operative MADR
B. Forme de sprijin
1. Schemele de plăţi directe:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificată pentru micii fermieri.
2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor
bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.
C. Legislaţia naţională
- Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante
și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor
stupefiante și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru determinarea conţinutului de
tetrahydrocanabinol la soiurile de cânepă;
- Ordinul nr. 1044/2003 privind autorizarea unităților de procesare primară a tulpinilor de in și
cânepă pentru fibră;
- Hotărârea Guvernului nr. 230/2011 privind autorizarea importatorilor de semințe de cânepă
pentru alte întrebuintări decât pentru semănat;
- Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru
reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în
agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind
societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de
animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020;
- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a
modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de
16
urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură
în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de
implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile
agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020;
- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul
2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală
aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în
perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015.
D. Legislaţia comunitară
- Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a
unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii
agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și
aRegulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;
- Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a
unei organizări comune a piețelorproduselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.
922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 aleConsiliului;
- Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013
al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe
acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a
anexei X la regulamentul menţionat;
- Regulamentul (CE) nr. 507/2008 din 6 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în
sectorul inului şi cânepei pentru fibre.
5. TUTUN
A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014*
Suprafaţa mii ha 1,1 1,2 0,9 1,5 1,7 1,3 0,9 0,7
Producţie
medie
Kg/ha 1.025 1.916 1.842 1.939 1.524 1.066 1.442 1.648
Producţie
totală
mii to 1,1 2,4 1,6 3,0 2,6 1,3 1,4 1,2
Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României
2014* MADR, AGR2 B
17
B. Forme de sprijin
1. Schemele de plăţi directe:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
f) schema simplificată pentru micii fermieri.
2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor
bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.
C. Legislaţia naţională
- Legea nr. 236/2003 privind organizarea pieţei tutunului brut în România;
- Ordinul MADR nr. 74/2012 privind autorizarea unităţilor prim- procesatoare de tutun brut;
- Ordinul MADR nr. 268/2012 privind aprobarea contractului-tip de cultură a tutunului brut.
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în
agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind
societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de
animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020
- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a
modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură
în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de
implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile
agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020
- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul
2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală
aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în
perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015
D. Legislaţia comunitară
-Regulamentul (CE) nr. 1307 /2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie
2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin
în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al
Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului
-Regulamentul (CE) nr. 1308/ 2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie
2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a
18
Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007
ale Consiliului
- Regulamentul (CE) nr.709/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentul
(CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, în ceea ce priveşte organizaţiile şi acordurile interprofesionale
din sectorul tutunului
- Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate pentru
comunicarea Comisiei de către statele membre a informațiilor și documentelor cu privire la
implementarea organizării comune a piețelor, la sistemul de plăți directe, la promovarea
produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice și insulelor mici din Marea
Egee
E. Unităţi prim procesatoare de tutun brut
1. UNITĂŢI PRIM PROCESATOARE AUTORIZATE pentru încheierea contractelor de cultură
cu producătorii de tutun, producţia anului 2016
Nr.
crt.
Unitatea autorizată Adresa/date de contact Persoana de contact
1. S.C. ROM – ITAL S.R.L. Judeţul Teleorman, Oraş
Zimnicea, Str. Plopilor nr.3
Tel/Fax: 0247366688
E-mail:
romital_romania@yahoo.com
Constantin
Rac-Hristov –director
Tel:0745764732
F. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare cu tutun în perioada
2011-2014
Anul Specificare Import Export
tone mii € tone mii €
2011 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de
tutunuri
31.099,77 138.427,44 1.434,21 991,73
2012 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de
tutunuri
28.655,19 139.366,27 2.209,87 4.007,50
2013 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de
tutunuri
26.150,14 126.968,78 1.875,78 2.868,26
2014 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de
tutunuri
34.186,00 162.437,30 1.877,60 2.722,50
Sursa: Autoritatea Naţională a Vămilor şi INS
G. Grupuri de producători pentru tutun - recunoscute de MADR, în baza legislaţiei
specifice
1. GRUPUL DE PRODUCĂTORI TUTUN CENTRU S.R.L, cu sediul în Tg. Mureş, str.
Aeroportului nr.1, jud. Mureş, aviz de recunoaştere nr.50/08.05.2007, administrator Bota Petru,
tel: 0724024684
19
6. HAMEI
A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa mii ha 440 501 456 215 232 241 239 245
Producţie medie Kg/ha 850 513 537 1.079 621 473 720 951
Producţie totală mii to 374 257 245 219 136 114 172 233
Sursa: 2007 - 2014 – date operative, MADR, AGR 2B
B. Forme de sprijin
1. Schemele de plăţi directe:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificată pentru micii fermieri.
2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor
bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.
C.Legislaţie naţională
- Legea nr. 627/2002 privind producerea si comercializarea hameiului;
- Ordin nr. 172/2003 privind normele de bonitare si certificare a hameiului;
- Ordin nr.623/2002 privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului, recunoscute pentru
certificarea denumirii de origine;
- Ordin nr.74/2004 privind organismele de certificare si controlul certificarii în vederea
denumirii de origine a hameiului
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în
agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind
societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de
animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020
- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a
modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură
în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de
implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile
agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020
20
- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul
2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală
aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în
perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015
D.Legislaţia comunitară
-Regulamentul (CE) nr. 1307 /2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie
2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin
în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al
Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului
-Regulamentul (CE) nr. 1308/ 2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie
2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a
Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007
ale Consiliului
- Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate pentru
comunicarea Comisiei de către statele membre a informațiilor și documentelor cu privire la
implementarea organizării comune a piețelor, la sistemul de plăți directe, la promovarea
produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice și insulelor mici din Marea
Egee
E. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare cu hamei în perioada
2011-2014
Anul Cant_ IMP
(to)
Val_IMP
(mii euro)
Cant_EXP
(to)
Val_EXP
(mii euro )
2011 328,57 3.301,99 0,80 2,97
2012 233,47 2.707,12 0,29 5,77
2013 215,79 3.066,49 0,00 0,00
2014 420,90 4.477,30 0,00 0,00
Sursa: Autoritatea Naţională a Vămilor şi INS
F.Structuri asociative
ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA
Preşedinte Mora Acaciu Ervin
Str. Delavrancea, nr. 23, Târgu Mureş, jud. Mureş, Tel/fax: 0265265890; 0265266067
7. Soia
Soia (Glycine max) este o plantă de cultură din familia leguminoase, subfamilia Faboideae. Din
această familia mai face parte fasolea, trifoiul sau lucerna. Boabele de soia joacă un rol important
în industria alimentară, ele conținând 39 % proteine, 17 % ulei.
A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
21
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa mii ha 133,2 49,9 48,8 63,9 72,1 79,8 67,7 80
Producţie
medie
Kg/ha 1021 1817 1726 2345 1980 1308 2216 2537
Producţie
totală
mii to 136,1 90,6 84,3 149,9 142,6 104,3 149,9 203
Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015
2014 – Date INS –Producția vegetală la principalele culturi în anul 2014
B. Forme de sprijin
1. Schemele de plăţi directe:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificată pentru micii fermieri.
2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor
bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.
C. Legislaţia naţională
- Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru
reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;
- Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din
sectorul agricol;
- Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr.
145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.
- Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr.
145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în
agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind
societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de
animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020
- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a
modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură
în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de
implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile
agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020
22
- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul
2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală
aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în
perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015
D. Legislaţia comunitară
- Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a
unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii
agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și
aRegulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;
- Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013
al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe
acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a
anexei X la regulamentul menţionat;
E.Date privind preţul mediu pe piaţa internă la soia
Anul UM Preţ mediu
2007 lei/kg 0,78
2008 lei/kg 0,97
2009 lei/kg 0,96
2010 lei/kg 1,23
2011 lei/kg 1,30
2012 lei/kg 1,71
2013 lei/kg 1,83
Sursa : Date INS - Anuarul Statistic al României 2015
F. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de soia în perioada
2007-2014
Anul Cant_
IMP
(to)
Val_IMP
(mii euro)
Cant_EXP
(to)
Val_EXP
(mii euro)
2007 68.558,67 23.770,3 22.091,12 4.705,1
2008 94.360,25 38.000,1 38.988,63 13.509,5
2009 20.761,90 7.901,1 10.445,12 3.040,1
2010 15.626,9 5.988,3 36.941,9 13.226,6
2011 34.387,3 12.951,4 72.715,6 28.409,3
2012 63.324,4 29831,5 89.510,3 41.808,7
2013 117.276,1 53.716,9 38.853,5 21.917,2
2014 102.658,5 41.889,4 40.088,1 21.408,9
Recommended