View
39
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
Politici și strategii de dezvoltare rurală
Citation preview
Politici și strategii de dezvoltare rurală
Îndrumător proiect:
Studenți:
Tudorache Ionel
Costescu Bogdan
Cuprins
1.Căi pentru dezvoltarea rurală durabilă
2.Dezvoltarea durabilă a peisajului etnografic
3.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare rurală
4.Satele mici din România în contextul dezvoltării durabile
5.Modele de dezvoltare a spațiului rural
6.PNDR 2007-2013
6.1 Justificarea priorităţilor propuse în raport cu Liniile Directoare
Strategiceşi Planul Naţional Strategic
7.Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR)
8.Concluzii
1.Căi pentru dezvoltarea rurală durabilă
Strategia U.E. pentru dezvoltare durabilă a fost adoptată de Consiliul
European la Gothenburg, din iunie 2001. Acesta se concentrează pe patru
priorități cheie:
1. Limitarea schimbărilor climatice și creșterea utilizării energiei curate
2. Amenințările la adresa sănătății publice
3. Utilizarea resurselor cu mai multă responsabilitate
4. Îmbunătățirea sistemului de transport și a utilizării pământului.
Dezbaterea la nivel European cu privire la dezvoltarea durabilă se împarte
în două categorii, care interacționează. Prima se concentrează asupra modului în
care problemele de mediu trebuie să fie integrate în alte domenii ale politicii UE
(Procesul Cardiff) și cum să se facă politica UE mai durabilă (Declarația de la
Gothenburg). A doua categorie se referă la rolul UE în privința aspectelor
globale ale dezvoltării durabile.
Elementele cheie ale strategiei UE pentru dezvoltarea durabilă sunt:
-Angajamentul de implementare a a scopurilor și țintelor, stabilite la Summit-ul
Pământului de la Johannesburg. Conservarea și dezvoltarea zonelor rurale.
-Statele membre au avut termen până în 2005 să stabilească strategii neționale
de dezvoltare durabilă potrivit Planului de Implementare de la Johannesburg.
Strategiile naționale trebuie să fie supuse unui proces de consultare. Statele
membre sunt obligate să reducă subvențiile care duc la efecte nefavorabile
pentru mediu.
-Distrugerea biodiversițății mediului trebuie stopată. Pentru a îmbunătăți
monitorizarea , Consiliul de Mediu a accentuat ca prioritate implementarea
rețelei Natura 2000.
Din 2007 , satele românești pot obține finanțări substanțiale de la UE,
prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). În
perioada 2007-2013, România a primit de la Uniunea Europeană 7,1 miliarde
de euro, prin FEADR. Acești bani au ca țintă dezvoltarea rurală.
FEADR cuprinde mai multe programe, ce conțin la rândul lor mai multe
măsuri. Spre exemplu, potrivit schițelor de fișe tehnice în cadrul măsurii
“Servicii de baza pentru economia și populația rurală” au fost finanțate crearea
de creșe, grădinițe, organizarea de târguri, activități culturale, sportive,
expoziții, amenajarea de terenuri de sport. Deasemenea dezvoltarea rețelelor de
telecomunicații, achiziționarea de microbuze în mediul sătesc reprezintă alte
proiecte care au fost finanțate. Tot prin FEADR, s-au finanțat o serie de proiecte
ce continuă măsurile programului SAPARD, astfel, firmele de procesare de
lapte sau cereale au putut obține încontinuare fonduri de la UE, ca o continuare
a Programului SAPARD.
2.Dezvoltarea durabilă a peisajului etnografic
Peisajul etnografic reprezintă o sinteză cultural inedită la care au contribuit
spiritul inventive al omului, mediul geografic și timpul. Efortul lent de
amenajare a teritoriului în scopul satisfacerii cerințelor materiale și spirituale a
devenit, după eșecuri și reușite îndelung repetate , un document etnografic scris
pe însăși fața pământului.Generațiile s-au succedat lăsând adânc implantate în
spațiul în care au locuit (peisajele etnografice) rodul activității lor sub forma
diferitelor elemente de civilizație și cultură. Criteriul de maximă generalitate cu
ajutorul căruia au fost clasificate spațiile rurale purtătoare de valori culturale a
fost solul acoperit cu diferite categorii de vegetație. Este un criteriu exact
masurabil și cartografiabil, care nu lasă nici un element în afara clasificării.
Utilizarea agricolă și neagricolă a solului au generat diferite moduri de viață:
agrar, pastoral, piscicol.
Modurile de viață au devenit peisaje etnografice primare dezvoltate pe
solurile cu vegetație forestieră, de baltă sau deltă, și secundare, dezvoltate pe
solurile defrișate de pădure, desecate de ape, desțelenite de vegetația spontană.
După modul de folosire a solului acoperit cu vegetație și cu luciu de apă,
spațiul se împarte în două categorii de peisaje: rurale și urbane.Harta peisajelor
etnografice cuprinde șase tipuri tipuri de paisaje: agrar, pastoral, pomicol,
viticol, forestier și piscicol.
Peisajul agrar Peisajul pomi-viticol
Peisajul pastoral Peisaj forestier Peisaj piscicol
SPAȚIUL
RURAL
URBAN Peisaj urban
Teren agricol
Teren neagricol
Arabil
Vii, Livezi
Pășuni, fânețe
Păduri
Ape
Peisaj agrar
Peisaj pomi-viticol
Peisaj pastoral
Peisaj forestier
Peisaj piscicol
3.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare rurală
Dezvoltarea rurală intr-o lume urbană
Orașul este considerat motorul progresului (Kofii Anan), corelația dintre populația urbană și nivelul de dezvoltare umană fiind pozitivă conform studiilor ONU țările cu cele mai mari valori ale IDU sunt țările în care populația urbană depășește 70% din total. Orașul reprezintă în același timp o structură ecologică atipică sub toate aspectele – efeciență energetică, fluxuri materiale, organizare și autoreglare. Prin urmare, orașele au devenit sediul celor mai importante surse de poluare, locul producerii celor mai grave crize ecologice.
Atractivitate ridicată asupra spațiului urban ne oferă un indiciu și asupra dimensiunii ecologice. Astfel populația atrasă de acest spațiu nu ia in calcul criteriile ecologice, fie că este ignorantă, dar cel mai adesea pentru că nu dispune de resurse suficiente pentru a ține cont de astfel de criterii. O altă concluzie pe care o putem trage este că spațiul rural nu are o ofertă convenabilă pentru locuitorii săi, dar prezintă un mediu de viață foarte sănătos, ancorat în tirmul naturii, dependent de acesta și cu o stabilitate în consecință.
Diferențele dintre urban-rural din punct de vedere al calității vieții sunt esențiale în stabilirea unei relații de polaritate. Dezvoltarea rurală urmărește atenuarea acestor diferențe, menținerea unei populații rurale stabile, capabile să gestioneze sistemele complexe, esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic.
Conceptul de dezvoltare rurală generalizat cu deosebire după Conferința de la Cork, a devenit un model cadru pentru abordarea problematicii extrem de diverse a mediului rural.
Provocarea .Spatiul rural este spațiul ecologic, în sensul că ritmul și nivelul de dezvoltare socială și economică depinde de ritmul naturii. În acest spațiu sunt prezentate ecosistemele naturale și antropice. Orice decize privind acest spațiu va afecta și echilibrul sistemelor ecologice. În aceste condiții, dezvoltarea rurală trebuie să includă aspecte ecologice, acestea fiind temelia realizărilor economice și sociale. Nu există un al treilea sistem care să absoarbă eventualele șocuri, reziduuri etc. așa cum este spațiul rural pentru mediul urban. Aici echilibrul trebuie să fie intrisec, să genereze stabilitate dincolo de limitele spațiului rural.
Dimensiunea ecologică a spațiului rural este dată pe de o parte de prezența unor sisteme naturale, bazate pe mecanisme ecologice, iar pe de altă parte de interacțiunea dintre aceste sisteme și sistemele organizate și administrate de oameni. Deciziile de dezvoltare rurală necesită o fundamentare în măsură să reflecte complexitatea acestor intreacțiuni și să conducă spre o ameliorare a calității vieții oamenilor odată cu fortificarea mecanismelor ecologice ale echilibrului.
4.Satele mici din România în contextul dezvoltării durabile
Efortul pe care trebuie să-l facă România pe calea dezvoltării durabile și atingerii pe termen lung a standardelor social-economice cerute de apartenența la U.E., aduce în actualitate și rolul cercetării științifice în soluționarea variatelor probleme. În acest context, cerințele legate de dezvoltarea așezărilor, de amenajarea teritoriului și de gestionarea mediului, de altfel deosebite complexe, solicită geografia alături de alte științe ce au ca obiect spațiu terestru, să își poată manifesta din plin caracterul de știință aplicabilă la cerințele societății.
Din analiza repartițieiîn teritoriu a satelor după mărime, se constată preponderența satelor mici în 15 județe, grupate îndeosebi în centrul și sud-vestul țării.În alte 8 județe predomină satele mijlocii, iar restul județelor dețin toate categoriile de sate, după marime, dar în proporții diferite nici una preponderentă (peste 50%), excepție făcând județul Ilfov, unde satele mari reprezintă 40% din total. Există un ecart uriaș între valorile extreme în mărimea demografică satelor. Cele foarte mari depășesc frecvent 10000 mi locuitori, așa cum sunt: Poiana Mare, Dăbuleni din județul Dolj, Borcea județul Călăraș, toate trei situate în lungul văii Dunării, apoi Matca, Pechea, Liești din județul Galați, fiecare depășind 11000 locuitori, la fel și Poenile de sub Munte din județul Maramureș, Sântana din județul Arad etc., iar cele foarte mici, scad sub 20 de locuitori. La acestea din urmă sunt evidente tendințe de depopulare. Sortând baza de date ce a fost furnizată de INS, referitoare la numărul de locuitori în 2002 până la nivelul de comune și sate, a rezultat că pe teritoriul României există un număr de 281 de sate cu populația cuprinsă între 1-20 de locuitori reprezentând 2,5% din numărul total; dintre acestea, aproximativ 180 de sate au mai puțin de 10 locuitori fiecare(9 sate au câte un locuitor, 12 sate câte 2 și 12 sate câte 3).
Pragul demografic de 20 locuitori este unul foarte scăzut care marchiază riscul depopulării, rezultat în urma scăderii drastice a sporului natural, îmbatrânirii populației și accentuarea migrației, îndeosebi a celei externe. Depopularea multor sate din rândul celor foarte mici, poate conduce în urma a cațiva ani la tranformarea lor în sate pustii.
5.Modele de dezvoltare a spațiului rural
Modelarea dezvoltării durabile a spațiului rural nu poate ocoli una dintre cele mai cuprinzătoare idei ale gândirii umane-conceptul de sistem. Spațul rural poate fi descris ca un sistem deschis de dezvoltare. În cadrul acestui sistem sunt identificabile imediat sistemul economic, subsistemul politic, subsitemul tehnologic, omul ca sistem politic și biologic.
Descrieri detaliate a sistemului deschis în dezvoltare “spațiul rural”, pornind de la delimitarea “frontierei” acestuia, a elementelor componente, a relațiilor multiple și complexe care se stabilesc între ele este un lucru absolut necesar pentru constituirea unui sistem de modele cu ajutorul cărora să fie determinată traiectoria pe care va evolua sistemul “spațiul rural”.
Etajele superioare ale sistemului de modele conțin prognozele pe termen lung cu caracter socio-economic și tehnologic a spațiului rural.Acestea vor estima diferite variante cantitative ale concepției de dezvoltare durabilă a spațiului rural pe termen lung (presupunând că există o astfel de concepție, o strategie de dezvoltare durabilă), ținând cont de toți factorii fundamentali ai dezvoltării progresive a spațiului rural. Aici rolul hotărâtor îl joacă ipotezele calitative referitoare la principalele procese social-economice, estimările cantitative având un rol subordonat.
Urmează apoi blocul de modele de prognoză pe termen mediu, bazate pe rezultatele prognozelor pe termen lung în care intră o parte componentă mai detaliată.
Modelele de prognoză pe termen lung trebuie să includă: prognoză social-politică, prognoză economică, prognoză tehnologică, prognoză demografică și prognoza mediului natural.
6.PNDR 2007-2013
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală – Satul românesc are viitor !
PNDR finanteaza:
– crearea, comercializarea si diversificarea produselor agricole;– diversificarea economiei locale;– crearea conditiilor de productie– crearea de instrumente de comunicare si
valorificarea mediului si a peisajelor si evenimentelor culturale.
Obiectivele generale ale PNDR sunt:
1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier;2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin utilizarea durabilă a
terenurilor agricole şiforestiere;3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea
diversificării economiei rurale;4. Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală
(LEADER).
Aceste obiective vor fi atinse de către PNDR prin măsurile acestuia, măsuri care precizează modalităţile exacte de aplicabilitate a FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.) ca şi instrument financiar în România. Astfel, pentru obună acoperire teritorială din punct de vedere al tipurilor de acţiuni şi al potenţialilor beneficiari,inclusiv a facilitării accesului acestora la diverse fonduri, iar pe de altă parte pentru asigurarea unuisistem eficient de implementare care să conducă la o bună administrare şi în final la o dezvoltareechilibrată şi durabilă în elaborarea PNDR, s-a urmărit asigurarea demarcării şi complementarităţiiîntre FEADR şi fondurile structurale. În acest sens, măsurile din PNDR cât şi cele ale programeloroperaţionale contribuie la priorităţile comunitare orizontale în ceea ce priveşte egalitatea de şanse,dezvoltarea durabilă şi societatea informaţională.
Obiectivele naţionale, comunitare sau internaţionale de mediu relevante pentru PNDR şi modul în care acestea, precum şi alte aspecte de mediu au fost luate în consideraţie în perioada elaborării PNDR
Aşa cum este menţionat în Rezumatul non – tehnic din Raportul de mediu, în cadrul grupului de lucru inter-ministerial care a realizat etapa de definitivare a
evaluării strategice de mediu au fost stabilite, prin analiza situaţiei curente a problemelor de mediu din spaţiul rural, ca şi relevante pentru PNDR, următoarele obiective de mediu:
Aspecte de mediu Obiective relevante
Aer Scăderea emisiilor poluante
Apă Limitarea poluării punctiforme şi difuze a apei
Sol Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului
Protecţia solului împotriva eroziunii eoliene şi hidrice
Modificări climatice Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră
Creşterea gradului de absorbţie şi retenţie al GES
Biodiversitate Menţinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole
Conservarea stării favorabile de conservare a habitatelor şispeciilor de floră şi faună sălbatică (inclusiv evitareafragmentării
habitatelor)Conservarea diversităţii biologice în cadrul ariilor protejate(incluse în reţeaua naţională
sau Natura 2000)Menţinerea funcţiilor ecologice a apelor
curgătoare(Directiva Cadru Ape)Sănătatea Umană Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin
implementareaunor măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea
problemelor existente (ex: calitatea apei de băut, canalizare,depozitarea deşeurilor,
poluare sonoră)Managementul riscurilor de
mediuCreşterea protecţiei populaţiei faţă de
riscurile naturale
Conservarea / utilizarea Facilitarea utilizării resurselor
eficientă a resurselor naturale
regenerabile
Reducerea generării deşeurilor, creşterea gradului decolectare a deşeurilor, creşterea
gradului de valorificare adeşeurilorPeisajul şi moştenirea
culturalăMenţinerea activităţilor umane în spaţiul rural prinîncurajarea utilizării practicilor
agricole tradiţionaleAsigurarea protecţiei peisajului natural şi
cultural prinrevitalizarea zonelor degradateEficienţă energetică şi surse
energetice regenerabileÎmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor
energetice
Facilitarea generării energiei din surse regenerabile
Creşterea gradului deconştientizare asupraproblemelor de mediu
Îmbunătăţirea comportamentului prin încurajarea practiciloragricole durabile
Transport durabil Modernizarea infrastructurii de transport în mediul rural
Turism durabil Promovarea zonelor rurale prin intermediul turismuluidurabil, în special prin
încurajarea agro-turismului
6.1.Justificarea priorităţilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategiceşi Planul Naţional Strategic
Liniile Directoare Strategice ale Comunităţii (LDSC) se bazează pe o serie de politici prioritare,formulate în acordurile de la Göteborg şi Lisabona şi în special pe principiul conform căruia operformanţă economică puternică trebuie să meargă mână în mână cu utilizarea durabilă a resurselornaturale. Aceste priorităţi ale Comunităţii au stat la baza selectării priorităţilor pentru ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală din România.
LDSC pentru Axa 1 identifică potenţialul sectoarelor agricol, alimentar şi forestier, din StateleMembre, de a obţine produse cu valoare şi calitate ridicată, în vederea satisfacerii nevoilor diverse şiîn creştere ale consumatorilor europeni şi pieţelor lumii.Dezvoltarea capabilităţii sectoarelor alimentar, agricol şi forestier din România astfel încât acestea să atingă un nivel de rentabilitate
competitivă în acest nou mediu comercial, constituie o provocareuriaşă, care necesită eforturi importante de restructurare şi modernizare. De aceea, Axa 1 constituie prioritatea cea mai importantă în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală întocmit pentruRomânia.
Totuşi, acest accent pe competitivitate trebuie să fie văzut în contextul mai larg al dezvoltării ruraledurabile, iar acest fapt înseamnă luarea în considerare şi a aspectelor de mediu şi a celor sociale.
Agricultura şi silvicultura constituie factori determinanţi ai calităţii zonelor rurale şi ai mediuluinatural. Eforturile de creştere a competitivităţii trebuie aşadar să ţină cont de nevoia de a:
a) reduce efectele negative asupra mediuluib) creşte beneficiile aduse mediului. LDSC subliniază importanţautilizării
măsurilor Axei 2 pentru atingerea unor obiective de mediu.LDSC cer ca resursele financiaredestinate mediului să aibă în vedere
obiective de mediu şi să contribuie la abordarea a trei priorităţieuropeane: biodiversitatea, apa şi schimbările climatice.De asemenea, celelalte axe PNDR - cu precădere Axa 1 conțin o latură „verde” considerabilă, scopulfiind acela de a:
a)evita orice eventuale efecte negative asupra mediului care ar putea apărea din cauza unor eventuale contradicţii între măsuri
b)încuraja, acolo unde este posibil, o combinaţieadecvată a măsurilor pentru a maximiza efectele sinergice în scopul obţinerii de beneficii pentrumediu (această abordare este compatibilă cu LDSC, referitoare la implementarea priorităţilor înprograme concrete).
LDSC pentru Axele 3 şi 4 stabilesc ca aspecte prioritare crearea locurilor de muncă şi a condiţiilorfavorabile creşterii economice, precum şi importanţa guvernanţei locale şi exploatarea potenţialuluiintrinsec al zonelor rurale. Luate împreună, aceste axe formează categoria de măsuri de pe locul doi înordinea importanţei, ca alocare financiară. Nivelul excesiv al forţei de muncă din agricultură şiprobabilitatea unui exod masiv al lucrătorilor din acest sector, în urma restructurării acestuia, precumşi nevoia de a ajuta la direcţionarea acestui exod către activităţi economice viabile vor necesitadezvoltarea economiei rurale non-agricole prin sprijinul oferit de Axele 3 şi 4. Aceste activităţi vor fiajutate printr-un sprijin considerabil pentru infrastructura şi serviciile de bază rurale, din cadrul Axei3.
Introducerea liniei directoare LDSC 5 „Abordarea noilor provocări”, ca urmare a revizuirii Liniilor Directoare Strategice Comunitare în urma Bilanţului de Sănătate al PAC, precum şi a Planului European de Redresare Economică, a determinat alocări suplimentare pentru măsurile din PNDR, învederea consolidării eforturilor cu privire la priorităţile din domeniul: schimbărilor climatice, energieidin surse regenerabile, gestionării resurselor de apă,
biodiversităţii, restructurarii sectorului produselorlactate şi infrastructurii de internet în bandă largă.
Dec
izia
Con
siliu
lui2
006/
144/
EC
Uniunea Europeană - Linii directoare strategice ale Comunităţii(LDSC)
LDSC 1 LDSC 2 LDSC 3 LDSC 4
Transfer decunoştinţe;
Modernizare,inovaţie şicalitate în
lanţulalimentar;
Investiţii încapital uman
şi fizic însectoareleprioritare.
Biodiversitatea,Conservarea şi
dezvoltareasistemelor dinagricultură şisilvicultură cu
valoare naturalăînaltă, precum şi apeisajelor agricole
tradiţionaleApa
Schimbărileclimatice.
Creareacondiţiilor de
creştereeconomică şi aoportunităţilor
de ocupare
Îmbunătăţireacapacităţii
administrativela nivel local;
Mobilizareapotenţialuluiendogen dedezvoltare a
zonelor rurale.
LDSC 5Schimbări climatice, Energie din surse regenerabile,
Gestionarea resurselor de apă, Biodiversitate,Restructurarea sectorului produselor lactate,
infrastructura de internet în bandă largă.
Axă Obiective Strategice
Plan
ul N
aţio
nal S
trat
egic
e
1
OS1: Îmbunătăţireacompetenţelor
fermierilor şi a altorpersoane implicate
însectoarele
agroalimentar şiforestier, ca mijloc
deîncurajare a unuimanagement mai
bunal exploataţiilor
agricole, pădurilor şiunităţilor deprocesare.
Serviciile deformare
profesională,informare şiconsultanţăvor sprijini
competenţeletehnice şi
managerialedin
sectoareleagroalimentar şi
forestier,precum şi
coordonareadintre
producătoriiprimari şisectorul
agribusiness.
Protejarea mediuluiprin îmbunătăţirea
practicilor agricole şiforestiere;
Serviciile de formareprofesională şiconsultanţă vor
sprijini adoptareaunor practici agricole
prietenoase cumediul, inclusiv
adoptarea normelorcomunitare privind
cerinţele de ecocondiţiona-litate.
Contribuţia lacreşterea
productivităţiimuncii şi
generarea delocuri de muncă
viabile însectoarele
agroalimentar şiforestier.
Dezvoltareasectorului de
formareprofesională şia serviciilor de
informare şiconsultanţă va
contribui laintegrarea
fermierilor înactivitatea de
guvernarelocală şi lautilizarea
potenţialuluilocal endogen.
OS 2: Îmbunătăţirea
Competiti-vităţiifermelor
comercialeşi de semi-subzistenţă
şi a asociaţiiloracestora, prinrespectareaprincipiilordezvoltării durabile.
Ridicareasectorului
agricolneperformantla potenţialulsău real, prin
facilitareaactivităţilor
demodernizare
şirestructurare.
Măsurile axate pemodernizarea şirestructurareaexploataţiilor
agricole şi forestierevor încuraja:
(a) menţinerea şidurabilitatea multorsisteme agricole de
tip HNV;(b) respectarea
normelor de mediu şiutilizarea durabilă aunor tehnologii de
producţie şiprocesare;
(c) utilizarea surselorde energie
regenerabilă de lanivelul fermelor.
Măsurile desprijin pentru
modernizarea şirestructurarea
sectoareloragroalimentar şi
forestier vorcontribui la
creştereaproductivităţii
muncii şiaccesului pe
piaţă.
Accentulasupra
îmbunătăţiriicompetitivităţii
fermelor şistructurilor
asociative vacontribui laconsolidareacapacităţiilocale de a
captapotenţialul
local endogen
Stimularea gestionării durabile a terenurilor, apei,producerea de energie din surse regenerabile, precum şi
a investiţiilor în sectorul producţiei de lactate.
OS 3: Restructurarea
şi modernizareasectoarelor deprocesare şimarketing alproduselor agricole şi
forestiere, în paralel
cu respectarea
Îmbunătăţirea calităţii şi
disponibilităţii materiilor
prime;Sprijinpentru
modernizarea şi
restructurarea sectoarelor
Crearea de valoareadăugată pentru
produsele agricole şiforestiere va:
(a) sprijiniviabilitatea
sistemelor deprocesare prietenoase
cu mediul;(b) contribui la
reducerea emisiilor
Îmbunătăţireacompetitivităţiisectoarelor decomercializare
şi procesare esteesenţială pentru
creştereaeconomicădurabilă şi
pentru creareaunor posibilităţi
Accentul peîmbunătăţirea
competitivităţiisectoarelor decomercializareşi procesare,
princoordonaremai bună cugrupurile de
producători, va
principiilordezvoltării durabile.
de procesareagroalimentar şi forestier,
pentru adeveni
competitive.
de gaze prinpromovarea şi
utilizareabiocombustibilului;
(c) încuraja aplicareamai multor măsuri deprotecţie a mediului,
în sectorul deprocesare.
viabile deangajare în
zonele rurale.
contribui laconsolidareacapacităţiilocale de a
captapotenţialul
local endogen.
Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului produselorlactate şi prelucrarea biomasei din surse
agricole/forestiere în vederea obţinerii de energie dinsurse regenerabile.
Plan
ul N
aţio
nal S
trat
egic
2
OS 4: Continuareautilizării terenuriloragricole din zonele
defavorizate şipromovarea
agriculturii durabile
Transfer decunoştinţe
prinaplicareaGAEC
Contribuţie lamenţinerea
biodiversităţii şi apeisajului
Menţinereapopulaţiei rurale
şi a niveluluicalitativ al
zonelor rurale,ca bază acreşterii
economice şi aoportunităţilor
de ocupare
x
OS 5: Conservarea şi
îmbunătăţirea stăriiresurselor naturale şi
a habitatelor.
Plăţile deagro-mediu
şi plăţileacordate în
vedereaimplementării
unorstandarde
superioare debunăstare aanimalelorvor sprijinicreştereaofertei deproduse
provenite dinsistemele de
producţieprietenoase
faţă demediu, ceeace va crea
noiposibilităţi
de procesareşi
comercializa-re a unorproduse de
calitate
Plăţile de agro-mediuvor contribui la
conservareabiodiversităţii
terenurilor agricolede tip HNV, la
protecţia resurselorde apă şi sol şi la
dezvoltareasectorului agricol
ecologic.Plăţile acordate înfavoarea bunăstăriianimalelor vor crea
parametrii deprotecţie mai buni
pentru păsări şiporci, reflectându-seîn mod direct şi în
obţinerea unorparametri superioride mediu, asigurândo mai bună protecţiea solului şi resurselor
de apă.
Plăţile de agromediuvor ajuta
la conservareabiodiversităţii şi
a peisajelortradiţionale, ca
bază dediversificare a
economieirurale prinactivităţituristicedurabile.
X
Plăţile de agro-mediu vor contribui la atingereaobiectivelor LDSC 5 prin gestionarea extensivă a
suprafeţelor de pajişti utilizate pentru păşunat (limitareaîncărcăturii de animale care păşunează pe terenurile cu
înaltă valoare naturală), prin evitarea utilizăriiîngrăşămintelor şi a pesticidelor pe terenurile agricole cu
înaltă valoare naturală şi prin conservarea terenurilorutilizate drept fâneţe.
OS 6:PromovareaManagemeului
durabil al terenurilorforestiere.
Lucrările dePrimă împădurirea
terenuriloragricole vorcontribui laextinderea
suprafeţei depădure, caresursă
economicăcu o
importantăfuncţie deprotecţie amediului.
Lucrările de primăîmpădurire
a terenurilor agricolevor contribui laprotejarea
resurselorde apă şi sol şi la
atenuarea efectelormodificărilor
climatice.
X X
Plan
ul N
aţio
nal S
trate
gic 3
OS 7: Menţinerea şidezvoltareaactivităţilor
economice, princreşterea număruluide locuri de muncă.
Activităţinonagricole
Energie regenerabilăSchimbări climatice
Crearea delocuri de
muncă, creştereeconomică.
Potenţialendogen.
Creştere economică prin susţinerea investiţiilor înproducerea de energie regenerabilă
OS 8: Creştereaatractivităţii zonelor
rurale.
Facilitareainvestiţiilorîn spaţiul
rural.
Investiţii îninfrastructură,
protejarea resurselorde apă şi aer.
Condiţii decreştere
economică.
Condiţii dedezvoltare
rurală locală.
Asigurarea condiţiilor de creştere economică prinsusţinerea investiţiilor de interes public în energia
regenerabilă şi în infrastructura de internet în bandălargă
4
OS 9: Promovareapotenţialului
endogenal teritoriilor.
Transfer decunoştinţe,inovaţie.
Protejarea mediului,conştientizare. Antreprenoriate.
Sprijin pentrucrearea de
parteneriatelocale.
OS 10: Îmbunătăţirea
guvernării locale.
Transfer decunoştinţe.
Protejarea mediului,Conştientizare.
Durabilitateeconomică.
Îmbunătăţireaadministraţiei
locale.
7.Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR)
Conform art. 54 din REGULAMENTUL (CE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, la nivelul fiecărui Stat Membru este creată Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală care grupează, la nivel naţional, organizaţiile şi autorităţile implicate în procesul de dezvoltare rurală.
OBIECTIVELE RNDR pentru perioada de programare 2014-2020 sunt:-Implicarea publicului larg și a comunităților rurale în accesarea și implementarea Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020,-Facilitarea accesării banilor europeni prin PNDR,-Implicarea publicului în cadrul Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală (RNDR) 2014-2020.
Activitățile RNDR pentru perioada de programare 2014-2020 presupun:-Prezentarea proiectelor de succes implementate prin Programul trecut și încurajarea depunerii proiectelor pe noile măsuri din PNDR 2014-2020;-Activități de comunicare pentru publicul larg și asigurarea publicității și informării privind PNDR 2014-2020;-Instruirea și sprijinirea colaborării între Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri), inclusiv sprijin pentru cooperarea inter-teritorială și transnațională,-Sprijin în identificarea partenerilor pentru colaborarea dintre fermieri, cooperative, obști, composesorate, grupuri de producători, întreprinderi, unități școlare și institute de cercetare pentru găsirea de soluții la probleme specifice activităților în mediul rural ( Măsura 16 – Cooperare);-Servicii de consultanță pentru soluții inovatoare;-Participare și contribuție la activitățile rețelelor europene de dezvoltare rurală,-Colaborarea și schimburi pe diverse teme și probleme în activitățile agricole/neagricole, plus comunicarea concluzilor;
8.Concluzii
Dezvoltarea rurală este foarte importantă și are deasemenea un impact deosebit în calitatea vieții atât în mediul rural cât și în mediul urban, deoarece foarte multe produse de bună calitate provin din mediul rural.Deasemenea prin dezvoltarea rurală se pot asigura locuri de muncă în mediul rural atât în context agricol cât și neagricol, de aici calitatea vieții devine o prioritate.
Atingându-se obiectivele strategice în dezvoltarea rurală se pot obține noi metode și tehnici de producție care duc implicit la creșterea calității produselor.
Bibliografie:
1.Dezvoltare rurală – Abordare multidisciplinară, Violeta Florian Coordonator, Editura “TERRA NOSTRA” 2007
2. http://www.pndr.ro/3. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a
XIV-a, Septembrie 20144. http://rndr.ro/
Recommended