ppp - Mizil feb 2013.pdf · 2013-02-11 · fic, starea fizicã, existenþa uti - litãþilor. În...

AAMM PPRRIIMMIITT,, VVĂĂ RRĂĂSSPPUUNNDD!!

Vã aºtept în conti nuarecu propuneri, idei, ob -ser va þii ºi mai ales cuveºti care sã-mi mo ti -veze cre dinþa cã sun-teþi oa meni ex tra or -di na ri, ade vã raþi,sensibili, avizide cultu rã ºi defrumos!

Pag. 2 ºi 4

DDIINNSSUUMMAARRUULLEEDDIIŢŢIIEEII::

Dragă Marian,Îţi scriu o scrisoare în care încerc să mai fac să fie o legătură între noi. Vreau să-ţi spun lucruri gândite, simţite, dar nerostite! Acum,

când ştiu că nu o să te mai văd niciodată, te văd aşa cum ai fost cu adevărat şi descopăr că în lunga noastră cunoaştere ne-am spus unul altu-ia fel de fel, dar prea puţine lucruri despre noi. Nu ţi-am spus cât de bun am constatat că eşti, nu ţi-am spus cât de sensibil şi talentat eşti, câtde înţelegător şi iertător eşti. Nu ţi-am spus cât de copil am constatat că eşti şi cât de drag îmi eşti. Aş fi putut să-ţi spun mult mai multe ade-văruri despre tine, despre ceea ce făceai, gândeai, spuneai. Aş fi putut să-ţi fiu mai aproape în momentele tale grele. Acum, când trebuie săaccept că nu mai eşti, constat că mult mai mult am ţinut la tine decât ţi-am arătat, decât credeam. Acum e mult mai vizibilă personalitateata, adevărata ta valoare umană şi toate celelate calităţi. Mi s-a mai întâmplat asta în momente similare de despărţire, când nu se mai puteaface nimic pentru cei ce plecau simplu, dureros, demn, aşa cum o faci tu acum. De fiecare dată am constatat că trebuie să-i preţuiesc mult maimult pe cei din jur, dreptul lor la viaţă. Dacă ar fi mai multă dragoste între oameni, poate că moartea ar fi mai înţelegătoare şi mult maiiertătoare. Poate de aici vine tristeţea adevărată, din nedreptatea de a nu face la timp ceea ce trebuie, din regretul şi neputinţa de a mai schim-ba ceva atunci când nu se mai poate face nimic. Tu meritai mult mai mult de la viaţă, chiar şi viaţă meritai mai multă.

M-am plimbat prin amintirile construite în timp de cunoaşterea noastră. Ştii şi înţelegi că asta ne rămâne să facem când suntemtrişti şi fără putere, să ne retragem în amintiri. Te văd râzând, vorbind mult, dezinvolt, vorbeai mut, poate pentru a-ţi lua porţia de comuni-care, erai un om al detaliului, erai convingător, glumeţ, neiertător cu tot ce era contrafăcut. Te văd printre copii, îţi aud vocea, surâsul, îţi vădmâna si gură desenând, mă gândesc la legătura ta cu liniile, culorile şi sufletele oamenilor, şi mai ales ale copiilor, te văd printre desenele peasfalt, te văd lângâ profesorul Panait încercând să-ţi impui punctele de vedere, îţi văd urmele pe fiecare stradă, te văd în privirea celor carete-au cunoscut, te văd în tristeţea copacilor şi a iernii de acum, te văd alături de Cristina şi Raluca acasă la voi, în serile voastre de linişte,bucurându-vă că sunteţi împreună, te văd râzând, te văd printre copii, te văd râzând, te văd printre copii... te văd, Marian şi de aceea mi-etare greu să cred ceea ce s-a întâmplat, şi mult mai greu îmi e să înţeleg.

Aparţinem acum unor lumi diferite, la prima vedere total despărţite. Eu am rămas aici ca o vinovăţie nerostită, tu eşti acolo! Întrenoi, Dumnezeu şi amintirile! Despre lumea în care tu eşti acum nu ştiu prea multe lucruri, dar am acolo părinţii, mulţi prieteni, cunoscuţişi foarte multe speranţe! Asta mă mai linişteşte, speranţa! Speranţa că lumea aceea există, că voi cei plecaţi aparţineţi ei, că acolo binele, ade-vărul, dreptatea, sunt slobode şi nu sunt în stăpânirea nimănui, dreptul de a fi, sper să îl aveţi neştirbit, o recompensă a nedreptăţilor pătimiteaici! Faptul că exişti acolo, în lumea aceea, că viaţa nu ne este dată pentru a muri, ci pentru a exista, mă face să sper, mă face să cred în rân-duiala a tot ce există pe Pământ şi în Cer. Tu ai plecat, noi am rămas aici, cu tot ce există şi cu tot ce ţie îţi plăcea, dar ştiu destul de bine, şiştii şi tu, că viaţa trebuie "să meargă înainte"! Aşa ne scuzăm pentru uşu rinţa cu care de mâine încolo, fiecare din noi ne vom vedea de tre-burile noastre, de problemele noastre, de vieţile noastre. Uitarea stă la pândă. Cu tine chiar nu ar trebui să se întâmple asta, tu nu poţi fi datuitării. Generaţiile de copii cărora le-ai colorat copilăria, în care rămâi ireversibil, multele zile petrecute în mijlocul lor, motivele de zâmbet pecare tu ai ştiut să le construieşti în ei, strigătul ţipat sau şoptit din tablourile făcute cu migală şi dragoste, şi tot ce mâinile tale au mângâiat,nu vor permite încă o nedreptate: Uitarea!

Ieri seară am întâlnit-o pe net pe Anca Elisei. I-am spus ce ţi s-a întâmplat, ce ni s-a întâmplat. A amuţit! Am întrebat-o dacă afost la cercurile tale, dacă te-a cunoscut. "Bineînţeles..., mi-a răspuns. După alte momente de tăcere mi-a spus: "Domnul Marian Franguleae o imagine a copilăriei mele, una dintre ele, dar dintre cele mai frumoase. Mi-l amintesc pictând pereţii de la Clubul copiilor... Înveseleatotul când venea şi cu ce picta, dar mai ales cu felul de a fi. Părea mai copil decât noi din punctul de vedere al veseliei. Ultima oară am vor-bit mai mult cu dânsul acum vreo trei ani. Eram la facultate deja... Îşi plimba căţelul, era în centru, în faţa bisericii. Mi-a povestit despreun câine pe care îl iubise foarte mult şi care murise... Chiar avea un suflet de copil, doar copiii se ataşează cu atâta sensibilitate de animale...Nu ştiu, eu îl ţin minte acolo, la club, şi apoi prin "centru"... Când îl zăream, mă întorceam în timp, într-un timp frumos de tot... Când măgândesc la dânsul, îl văd în mijlocul tuturor culorilor. Nu pot să îl asociez cu ideea de moarte! Sper că îi este mai bine acum, că nu îi mai efrică de nimic şi că reacţia lui după ce a plecat de aici a fost "uite, mi-a fost frică degeaba, e mai frumos acum!"

Vezi Marian, tu nu ai cum să fii uitat! Mai mult, pe frontispiciul clădirii, unde tu ţi-ai lăsat o parte din viaţă, va scrie "ClubulCopiilor - Marian Frangulea", adică îţi va purta numele! Consiliul Local al oraşului nostru şi Inspectoratul de învăţământ al judeţului auaprobat deja acest act de recunoaştere şi cinstire a tot ce tu ai făcut pentru oraşul Mizil şi oamenii de aici. Numele tău va fi acolo zi şi noapte,iarnă şi vară. Numele tău va fi purtat în fiecare zi de trecători şi imaginea zâmbetului tău va fi în gândurile oamenilor ca un act de dreptate.

Am fost pe muntele Athos şi am găsit pe vârful unui munte o cruce imensă pe care scria în limba română "Gândeşte-te la moarte"!Un îndemn la realism, luciditate, înţelepciune, o dovadă a perenităţii universale!

Plecarea ta s-a produs în ziua naşterii lui Eminescu, atunci când în mai toate localităţile din sărmana noastră ţară, se aduceauomagii celui care este simbolului respectului şi dragostei pentru tot ce e românesc. Nimic nu e întâmplător! Când sufletul tău se elibera dintrup şi se ridica spre ceruri, generaţiile celor care au împărţit cu tine copilăria, recitau poezii de Eminescu, aşa precum şi tu cândva făceai! Canişte rugăciuni!

Este iarnă pe pământ şi noi aici suntem trişti!Eu am încercat să-ţi scriu o scrisoare, pentru a mai fi o legătură între noi. Ţi-am spus o parte din gândurile ce umblă prin mine şi voi

continua în multe zile să-ţi spun de aici din lumea din care ai plecat!Drum bun acolo unde trebuie să mergi! Dacă ai făcut ceva ce trebuie iertat, sunt sigur că pentru sufletul tău bun, vei fi iertat!

Cu dragoste, EmilMizil 17 ianuarie 2013

Dumnezeu să-l ierte!

Mizil înseamnã porþiunea de pãmânt de unde vedem în fiecare zi soarele, dar mai înseamnã ºi OAMENII de aici. Unii dintre ei îºi dedicã partedin viaþã celorlalþi oameni de aici, sunt adevãrate valori umane pe care trebuie sã le recunoºtem, sã le preþuim. MARIAN FRANGULEA a fost unul dintre aceºtia, un mizilean devotat mizilenilor. A fost un prieten al tuturor, un dascãl, un visãtor, un artist, un om extraordinar, despre care ning acum

amintiri, zâmbete ºi lacrimi.

Dumnezeu sã-l ierte! Redacþia ziarului "Poºtalionul"

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Publicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Anul IX /Nr. 98 / februarie 2013 www.primaria-mizil.ro

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN OStal onulOStal onulOStal onulppp iii

ÎN DIALOG CU MIZILENII

GGoobblleennuurriillee ddeemmuulltt uuiittaattee......

Constantina C., învârstã de 71 de ani, esteo persoanã specialãcare a reuºit de-a lun-gul vieþii sã îºitransforme price -pe rea ºi imagi-naþia în goble -nuri de marevaloare.

Pag. 5

Hobby de...mizilean

Taxe noi şimodificărileapărute laimpoziteleşi taxele locale

Pag. 3

FESTIVALULINTERNAŢIONALDE LITERATURĂ"ROMEO ŞI JULIETA LAMIZIL" - EDIŢIA A VI-A

Pag. 8 ºi 9

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂCristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

1. Când se va asfalta ºistrada Griviþei? Vã invit sã faceþio vizitã pe aceastã stradã! -Ariana, lucrãtor gestionar.

Rãspuns: Cunosc realitateafiecãrei strãzi din oraº! Moder -nizarea strãzilor s-a fãcut ºi se fa -ce dupã un program stabilit înfuncþie de gradul de utilizare, tra -fic, starea fizicã, existenþa uti -litãþilor. În funcþie de posibilitãþilede finanþare, s-a fãcut eºalonareaºi prioritizarea lor. Strada dum-neavoastrã se aflã pe lista strãzilorce urmeazã sã fie modernizate!

2. În campania electoralãera un slogan: "Locuri de muncãºi viaþã corectã". Aº dori sã ºtiudacã în oraºul nostru locurile demuncã vor fi o prioritate pentrunoi, alegãtorii dumneavoastrã,pentru cã viaþa corectã depinde ºide situaþia financiarã a oamenilor.- Bãncilã Maria, 45 de ani.

Rãspuns: Cu toate cãceea ce afirmaþi în legãturã cunecesitatea locurilor de muncãpentru a asigura o viaþã normalãeste foarte adevãrat, sloganul decare amintiþi nu-mi aparþine.Lipsa locurilor de muncã estecauza majoritarã a multelor nea-junsuri care împovãreazã viaþaoamenilor ºi chiar dezvoltareaoraºului. Parcul Industrial estesoluþia gânditã cu mult timp înurmã, când situaþia economicã aoraºului nu era aºa dezastruoasãca acum. Spre sfârºitul anului tre-cut, s-au finalizat lucrãrile de

aducere a utilitãþilor, împrejmui -rile ºi cãile de acces. Am progra-mate întâlniri cu câteva grupuri deinvestitori în speranþa convingeriilor, dar, din pãcate, sunt destul demulte probleme care îngreuneazãºi limiteazã, prin birocraþia legis-laþiei, interesul ºi chiar posibi -litãþile celor interesaþi. Un lucrueste clar: fãrã locuri de muncã,fãrã putinþa de a produce ºi a va -lorifica munca, vom dispãrea!

3. Eu aº vrea sã ºtiu, ºicred cã nu numai eu, când vor veniinvestitorii pentru Parcul In dus -trial. Vine din nou primãvara, iartinerii din oraºul nostru vor sta totpe bãncile din parcuri, mâncândseminþe. Gândiþi-vã la ei! -P.A.G., 58 de ani, pensionarã.

Rãspuns: Am rãspunsmai sus ºi la întrebarea dumnea -voastrã. În plus, aº vrea sã maiadaug necesitatea pregãtirii tine -rilor, necesitatea aplecãrii acestoraspre studiu ºi aprofundare, prinseriozitate, consecvenþã ºi ambiþiea cunoºtinþelor necesare dobân -dirii unor aptitudini care sã-i facãutili ºi indispensabili unor cerinþeactuale. Ar trebui sã se ºtie cã înciuda tuturor lipsurilor, tinerii caresunt foarte bine pregãtiþi, indife -rent de crizã, dificultãþi sau nea-junsuri, sunt cãutaþi ºi îºi gãsescloc oriunde, în niciun caz nuajung sã stea pe bãncile din par-curi spãrgând seminþe.

4. Avem un Centru

Cultural cum puþine oraºe din þarãîl au. Din punctul ãsta de vedere,personal cred cã avem parte deprea puþine evenimente, specta-cole... lucruri care sã atragã tine -rii. Deºi cei mai mulþi refuzã, ºtiu,am vãzut-o de nenumãrate ori, înplin spectacol, unii pãrãsesc sala.Eu cred cã ºi aceia ar putea fi con-vinºi sã rãmânã la un spectacol,dacã li s-ar da posibilitatea sã a -lea gã dacã vor sau nu. Pentru în -ceput, sala ar fi goalã dar, curio -zitatea va naºte dovezi clare cã îºidoresc sã vadã ceva. Cum plãnuiþisã remediaþi acest lucru? -Christina Cergãu, elevã.

Rãspuns: Voi propune redacþieipublicaþiei POªTALIONUL ca înnumãrul viitor sã publice o retro-spectivã a tuturor evenimentelorculturale, sportive, de divertis-ment ºi educative, a eforturilorcare s-au fãcut de fiecare datãpentru a avea spectatori la acesteactivitãþi. Mã surprinde afirmaþiata cã "avem parte de prea puþineevenimente, spectacole... lucruricare sã atragã tinerii", mai ales cãpe tine te-am remarcat la uneledintre ele. Aº vrea doar sã-þi a -min tesc de câteva evenimente:stagiunea teatrului Nottara, Con -cursul de creaþie literarã, poezie ºiprozã "Agatha Grigorescu Ba -covia", Concursul de creaþie liter-arã "Romeo ºi Julieta la Mizil",Festivalul Folk "În memoria Ta -tianei Stepa", cenaclul literar, ex -cur siile literare, proiecþiile cine-matografice, întâlnirile pe diferiteteme cu scriitori, actori, pictori,oameni de ºtiinþã, editarea publi-caþiei literare FEREASTRA, carese distribuie ºi este cititã în toatãþara (mai puþin la Mizil!), având

abonamente ºi în alte þãri, concur-suri sportive, cercuri aplicative ºimulte altele. Mã surprind ºi afir-maþiile tale cã "cei mai mulþi re -fuzã, ºtiu, am vãzut-o de nenu -mãrate ori, în plin spectacol, uniipãrãsesc sala. Eu cred cã ºi aceiaar putea fi convinºi sã rãmânã laun spectacol, dacã li s-ar da posi-bilitatea sã aleagã dacã vor saunu". Sã înþeleg cã voi veniþi la ast-fel de evenimente aduºi cu forþa?Orice invitaþie la o manifestare deculturã ar trebui sã bucure, sãîncânte, sã destindã ºi nu sã pro-ducã repulsie sau respingere. Nuînþeleg, cum adicã, domnii profe-sori au procedat într-o altfel demanierã? Este important de sub-liniat ºi chiar devine motiv de în -grijorare, comportamentul, nu alelevului în sine, ci al felului cumreacþioneazã interiorul sãu în faþaunor provocãri de sensibilitatesufleteascã ºi a cerinþelor necesaredesãvârºirii personalitãþii sale.Am primit multe astfel de lovituriprivind cum grupuri masive deelevi pãrãseau sala, ca un afront(oare cui adus?), în timp ce pescenã vorbeau mari personalitãþiale vieþii culturale din þara noas-trã: Grigore Vieru, Adrian Pãu -nescu, Fãnuº Neagu, Dan Puric,Eugen Simion ºi mulþi alþii...Trist! Dar ºi mai trist mi se paremodul în care mulþi aruncã vina îndreptul primãriei! Cum adicã sã lise dea posibilitatea sã aleagã? Sãorganizãm mai multe spectacoleîn acelaºi timp pentru ca voi sãalegeþi? Vã puteþi imagina ce arînsemna asta ca finanþare, spaþiude desfãºurare, organizare? Cu -noaº teþi ce comportã organizareaunui eveniment? ªi de ce aºa? De

ce nu vã exprimaþi dinaintepreferinþele? Când am avut ocaziasã vã vorbesc, v-am rugat asta! ªide ce repulsie la unii dintre voifaþã de actul de culturã? ªi unultim "de ce": voi, cei care parti -cipaþi la "puþinele evenimente,spectacole", de ce nu încercaþi sãfaceþi ceva pentru ceilalþi, cei careproduc mari goluri în putereanoastrã de înþelegere ºi nu numai?

Vã aºtept în continuarecu propuneri, idei, observaþii ºimai ales cu veºti care sã-mi moti -veze credinþa cã sunteþi oameniextraordinari, adevãraþi, sensibili,avizi de culturã ºi de frumos!

5. De ce nu se continuãreabilitarea blocurilor? Sau mã -car, primãria sã-i ajute pe cei carese aflã într-o situaþie mai deo se -bitã. Locuiesc în blocul 32, de pestrada Cuza Vodã, iar aco per i ºultrebuie urgent refãcut. Se poate caprimãria sã ne ajute în aceastãprivinþã? - Camelia, 35 de ani.

Rãspuns: Primãria Mizilse numãrã printre primele din þarãcare a reuºit sã acceseze impor-tante sume de bani pentru a con-tribui la reabilitarea, din toatepunctele de vedere, a blocurilordin oraºul nostru. Era în anul2004-2005! Adrese peste adrese,rugãminþi, explicaþii, ºedinþe laCentrul Cultural, dar nu s-a vrut!S-a perceput acþiunea ca o luarede bani ºi nu ca pe un ajutorimportant oferit dumneavoastrã.Mai mult, propusesem Guver -nului (ºi se acceptase!) posibili-tatea ca blocurile sã fie mansar-date, de aici derivând o serieîntreagã de avantaje.

LOCALNr. 98 / februarie 2012

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

Luni, 24 decembrie 2012,cetãþenii oraºului Mizil au îmbrã-cat din nou veº minte de sãrbã-toare, pentru a participa la uneveniment deosebit: la Bisericacu hra mul "Sfânta Filofteia ºiSfântul Dimitrie cel Nou", înãl -þatã în cartierul Han, a fost adusão raclã de la Catedrala Patriarhialãdin Bucureºti, cu moaºtele maimultor sfinþi, relicvele sfin te fiindaduse pentru prima datã în oraºulnostru.

Racla a fost înso þitã dePreotul Paroh David Pestroiu,con silier eparhial la Sectorul În -vãþãmânt ºi Ac ti vi tãþi cu tineretuldin cadrul Arhiescopiei Bucu -reºtilor ºi Pre o tul Arhi man drit

Teo fil Ana s tasoaie, exarh ad mi -nistrativ al aceleiaºi arhiepiscopii.

Aceºtia au fost primiþiaºa cum se cuvine, cu tradiþionalapâine ºi sare.

Deºi era ziua premer -gãtoare sfintei zi de Crãciun, de lacei tineri pânã la vârstnici, oa -menii au venit în numãr marepen tru a primi binecuvântarea

sfintelor moaº -te ºi de a duceaceastã binecu-vântare în case-le lor.

D u p ãun scurt peleri-naj, a fost sã -

vãr ºitã Sfânta Liturghie la ca re aparticipat ºi domnul primar EmilProºcan, preoþi ai parohiilor dinMizil dar ºi din comunele înveci-nate.

Preoþii au mul -þumit PreafericituluiPãrinte Daniel pen-tru binecuvântareadatã din nou Mi -zilului ºi pentru cã i-

a reunit pe credincioºi într-o zisfântã de sãrbãtoare. Au mulþumitde asemenea tuturor celor pre -zenþi, cãrora, cu binecuvân tareaPreafericitului Pãrinte Daniel, le-au fost împãrþite co pii dupã i -coana Maicii Domnului "Ca - zanscaia" cu Pruncul, i coanã sfân-

tã ce se aflã la Biserica Pã gâna dinBu cureºti ºi care a fost men -þionatã de Nicolae Ior ga printreicoanele fã cãtoare de minuni, du -pã spusele Preotul Pa roh David

Pes troiu. ªi-au expri-mat de asemenea re -cunoºtiþa faþã de Pre -otul Pa roh Cer gãuPã un, pen tru grija ceo poartã bise ricii ºieno riaºilor sãi.

La rândul sãu,Pre otul Paroh Cergãua mul þumit ce lor pre -zenþi, domnului pri-

mar Emil Proº can ºi preoþilorcare, lãsând alte treburi pe care leaveau în parohiile lor, au partici-pat la binecuvântarea acesteiBiserici prin aducerea sfintelormoaºte.

"Trãim mari emoþii as -tãzi! Biserica este binecuvântatãde Preafericitul Parinte Daniel,care ne-a dat binecuvântarea înaceastã zi, împreunã cu sfinþii, sãne bucurãm, sã-i cântãm Dom -nului ºi sã-i aducem mul þumiripentru toate binefacerile pe care

le-am primit în acest an care seîncheie. Acum un an, locul aces-ta era doar un teren arabil. Amreuºit sã ri dicãm aceastã bisericãcu ajutorul dumneavoastrã, ceicare aþi înþeles cã, a ridica o bise -ricã înseamnã a aduce mulþumiriºi laude bunului Dum nezeu. Pen -t ru asta vã mul þumesc încã o datã,ºi cum au spus ºi ceilalþi înainteamea, sã pãstrãm credinþa vie înnoi!" - au fost gândurile transmisede Preotul Cergãu enoriaºilor sãi.

A fost cu adevãrat o zi desãrbãtoare ce s-a încheiat cu cân-tece tradiþionale româneºti, colin -de de Crãciun, cântate de maimulþi elevi ai ºcolilor ºi liceelordin oraºul nostru ºi membri aiLigii Tineretului Creºtin Ortodoxdin Mizil, care au fost felicitaþipentru acti vitãþile ce le desfã ºoarãcu tinerii.

Cristina Colþ

Moaştele mai multor sfinţi aduse la Mizil

ÎN DIALOG CU MIZILENIIAM PRIMIT, VĂ RĂSPUND!

continuare în pagina 4

Pagina 3

Reporter: Pentru înce -put, aº dori sã începem discuþianoastrã prin a vã prezenta citito-rilor noºtri!

Ilie Gigel: M-am nãscutpe 12 iunie, anul 1965, în Mizil,

sunt cãsãtorit ºi am 8 copii, 5bãieþi ºi 3 fete. Dupã ºcoala ge -ne ralã pe care am urmat-o în ora -ºul natal, am absolvit ªcoala Po -pu larã de Artã din Ploieºti, a -vând ca specialitate pictura, unadin marile mele pasiuni, careulterior, timp de 15 ani a devenitºi o meserie. Lucram în ulei, pepânzã ºi în mod special peisaje,impresionat fiind de unul dintrecei mai mari peisagiºti ai tuturortimpurilor - Ivan Shishkin, dar ºide cel care a fost denumit "pic-torul mãrilor", care a iubit ºi apictat marea în diferite ipostaze -Aivazovski. Din pãcate, în ulti -mul timp nu am mai pictat, fiindimplicat în mai multe proiecte:

deþin un Centru de colectare fiervechi; sunt prez biter la BisericaPenticostalã Nr.2 din Mizil ºipãstoresc 300 de suflete; suntpreºedintele Partidei RomilorPro Europa.

R.: Când aþi intrat înviaþa politicã ºi ce motivaþie aþiavut?

I.G.: Acum 7 ani am in -trat în viaþa politicã. Acum suntla al doilea mandat de consilierºi îmi place sã cred cã în afarã deeducaþia spiritualã pe care le-amofert-o romilor de-a lungul ani -lor, am contribuit ºi la educaþialor civicã. Consider cã prin co -municare putem rezolva oriceproblemã iar pricipalul motiv

pentru care am intrat în politicãeste acela al educaþiei ºi dimi -nuãrii aproape de zero a actelorantisociale în ceea ce priveºtecomunitatea romilor.

R.: Care este poziþiadvs. în cadrul Consiliului LocalMizil ºi ce prioritãþi aveþi?

I.G.: Fac parte din Co -misia pentru administraþie pu -blicã localã, juridicã, pãstra reaor dinii publice ºi respec tareadrep turilor omului iar una dinpri oritãþile mele o constituie in -fra structura Zonei Nord.

În prezent, fac demer-suri pentru angajarea unui me -diator ºcolar pentru a preveniabandonul ºcolar ºi de asemeni,

pentru angajarea unui expert peproblemele romilor.

R.: Care este cea maimare realizare a dvs.?

I.G.: Fãrã discuþie, ceamai mare realizare o constituiecopiii mei de care sunt foartemândru iar pe plan profesional,sunt foarte mulþumit cã oraºulnostru nu se confruntã cu pro -bleme interetnice, actele antiso-ciale fiind în numãr foarte redus.

Profit de aceastã oca zie,sã le mulþumesc tuturor cetãþe-nilor care mi-au acordat încã odatã votul ºi încrederea lor.

R.: Vã mulþumesc ºisucces în continuare!

Gabriela NEGOIÞÃ

LA ZI

ILIE GIGEL - membru alConsiliului Local Mizil

„Sunt foarte mulţumit că oraşul nostru, nu se confruntă cu probleme interetnice...“

Nr. 98 / februarie 2012

Pentru anul 2013 im -pozitele ºi taxele locale au supor-tat urmãtoarele modificãri con-form CF HG.1309/2012 astfel:

-impozitul pe clãdire da -torat de cãtre persoanele fizice semajoreazã cu 16 % ;

-impozitul pentru terensituat în intravilan ºi extravilandatorat de cãtre contribuabilii per-soane fizice ºi juridice se majo -reazã cu 16%.

Impozitul pe clãdiri semajoreazã pentru contribuabiliicare deþin mai multe clãdiri cudestinaþia de locuinþã, în afarã decea de la adresa de domiciliu, cu65%pentru prima clãdire, 150%pentru cea de a doua clãdire ºi300% pentru cea de a treia

clãdire.Impozitul pe clãdiri nu

se majoreazã în cazul în care con-tribuabilii deþin mai multe clãdiricu destinaþia de locuinþã în urmã-toarele cazuri :

a) dacã clãdirile cu desti-naþia de locuinþã sunt închiriate ºiînde plinesc cumulative urmãtoa -rele condiþii:-proprietarul are încheiat contractde închiriere în formã scrisã;-contractul de închiriere în formãscrisã este înregistrat la organulfiscal competent;-chiriaºul nu poate fi membru alfamiliei (soþ, soþie, copii necãsã-toriþi)

b) dacã clãdirea este do -bânditã în baza unui contract ce

conþine clauze de întreþinere;c) dacã clãdirea este do -

bânditã în baza unui contract derentã viagerã;

d) dacã asupra clãdirii s-a constituit drept de uzufruct sauabitaþie viagerã;

Declaraþia specialã deim punere pentru stabilirea impo -zitului pe clãdiri majorat în cazulpersoanelor fizice deþinãtoare amai multor clãdiri cu destinaþia delocuinþã se depune la ServiciulImpozite ºi Taxe Locale din ca -drul Primãriei Mizil (pentruclãdirile situate în localitatea Mi -zil) precum ºi la organele de spe-cialitate ale autoritãþilor adminis-traþiei publice locale unde suntsituate aceste clãdiri (pentru clã -dirile situate în alte localitãþi).

Ordinea numericã a pro-prietãþilor pentru care se calcu -leazã impozitul majorat se deter-minã în funcþie de anul dobândirii

clãdirii rezultat din documentelecare atestã calitatea de proprietar.

Impozitul pe clãdiri depânã la 50 lei inclusiv, se plãteºteintegral pânã la primul termen deplatã. În cazul în care contribua-bilul deþine în proprietate maimulte clãdiri amplasate pe razaaceleaºi unitãþi administrativ-teri-toriale, suma de 50 lei se referã laclãdiri cumulate.

Pentru plata cu antici-paþie a impozitului pe clãdiri da -torat pentru întregul an de cãtrecontribuabili, pânã la data de 31martie a anului respectiv, se a -cordã o bonificaþie de 10%.

Taxe noi introduse în 2013 1. Pentru oficierea unei

cãsãtorii în zilele de luni pânãvineri, între orele 8:00 - 21:00 -100 lei;

2. Pentru oficierea uneicãsãtorii în zilele de sâmbãtã ºi

duminicã, între orele 8:00 - 21:00- 150 lei;

3. Pentru transcriereacertificatelor de stare civilã emisede cãtre autoritãþile strãine, în ter-men de 14 zile - 100 lei;

4. Pentru emiterea deextrase pentru uz oficial, anexa 9,dovezi din actele de stare civilã,în termen de 48 de ore - 20 lei;

5. Fiºa de înmatriculare /radiere auto, dacã se elibereazã înaceeaºi zi cu solicitarea: 20 leipers. fizice ºi 30 lei pers. juridice;

6. Desfacerea cãsãtorieipe cale administrativã, în faþa ofi -þerilor de stare civilã, de la servi-ciul Stare Civilã, din cadrul Di -recþiei de Evidenþã a Per soanelora oraºului Mizil - 300 lei;

7. Emiterea de dovezi pelinie de evidenþã a persoanelor întermen de 48 de ore (termen deeliberare 48 ore) - 20 lei.

ªef Serviciu, Silvia Pricop

Taxe noi şi modificările apărutela impozitele şi taxele locale

Având în vedere, numãrul îngri-jorãtor de mare al românilor ºi

mai ales al tinerilor care pleacã înstrãinãtate în cãutarea unei vieþi

mai bune, am iniþiat un sondaj cutema:

Vrei sã pleci din þara ta? De ce?Dacã toþi ar proceda aºa, care

crezi cã va fi viitorul acestei þãri?Îþi este indiferent?

Adriana Ionescu - 17 ani, elevã:Nu vreau sã plec din þara

mea, deoarece consider cã putemrealiza ceva ºi în România.

Dacã toþi ar proceda camine, probabil cã România s-ardezvolta ºi ar avea un viitor maifrumos.

Cornel Barbu - 18 ani, elev:Aº vrea sã plec din þarã

dacã mi-aº gãsi un serviciu bun,bine plãtit, fãcând ceea ce-mi pla -ce, cã pânã la urmã asta urmãrimcu toþii prin ºcoala pe care o fa -cem, sã ajungem sã trãim dupãurma celor învãþate ºi care ne-auplãcut. Un serviciu bun afarã ar fibenefic oricãrei persoane fiindcãdupã cum se vede, în þarã, gãsireaunui loc de muncã bun este destul

de dificilã, uneori chiar imposibilãdacã nu ai relaþii.

Însã viaþa de afarã nu secomparã cu cea de aici, chiar dacãacolo ai avea condiþii mai bune -pentru mine viaþa de afarã înseam-nã singurãtate, în mare parte nu aicu cine vorbi limba ta dacã nu aiprietenii ºi familia aproape, estefoarte greu.

Eu, sincer nu aº suportasã vorbesc propria-mi limbã sin-gur în baie sau în gând. În acestcaz, stimulentul financiar nu armai conta pentru mine, fiindcãbanul chiar dacã le cumpãrã petoate în zilele astea, sunt anumitesentimente care te doboarã ºi simþinevoia sã laºi totul baltã ºi sã teîntorci acasã pentru ceea ce te li -niºteºte. Mai mult decât atât, ce s-ar întâmpla dacã toþi am pleca?Am avea o Românie îmbãtrânitãºi fãrã viitor. Viaþa în strãinãtatenu este aºa uºoarã cum cred unii,întotdeauna te va apãsa dorul.

Ana Dumitru - 18 ani, elevã:Nu, nu aº vrea sã pãrã -

sesc þara, decât dacã va fi neapãrat

nevoie. Am familie, prieteni ºipersoane dragi care mã þin legatãde aceastã þarã. Sunt în anul finalal liceului ºi din pãcate, cu fiecarezi ce trece, realizez cã Românianu-mi poate oferi un viitor. Mãlupt cu ideea cã nu trebuie sã plec,trebuie sã lupt în þarã pentru unviitor mai bun dar... dacã arunc oprivire în jur mã descurajez. Vãdmultã nedreptate. Oameni fãrã picde culturã sunt puºi în funcþiimãreþe, oamenii deºtepþi sunttrataþi cu indiferenþã, copii înzes-traþi nu sunt susþinuþi ºi exemplelear putea continua.

În concluzie, dacã voireuºi în þarã sã mã afirm, voirãmâne (voi lupta pentru asta),dacã nu, voi încerca în strãinãtate.

Daniel Iordache - 24 de ani, student:

Credeþi cã ar vrea sãplece cineva din þara lui dacã i-arfi bine? Are România grijã de oa -me nii sãi? Are grijã sã mã reascãtaxele, sã scumpeascã alimentele,sã umileascã bãtrânii care nu aubani nici de o aspirinã, sã go -

neascã tinerii de valoare ºi pe alþibieþi oameni cã nu au ce sã le maidea copiilor sã mãnânce, în timpce alþii se lãfãie în de toate, dupãce au jefuit ºi jumulit þara astapânã nu au mai putut. Sunt pro-fund dezgustat!

Luminiþa Vasile - 36 de ani,croitoreasã:

Nu aº pleca din þarã, nuaº putea sã-mi las copiii sã creascãfãrã mine, educaþia lor este foarteimportantã pentru mine, vreau sãrealizeze mai multe decât amputut eu, ºi mai consider cã uncopil fãrã dragostea ºi cãlduramaternã va avea de suferit.

Tudor Gherþea - 25 de ani,ºomer:

Am fost deja plecat un anîn Spania ºi m-am cocoºat peacolo, nu mai merg treburile nicipe la ei, e din ce în ce mai greu sã-þi gãseºti de lucru. M-am întorscrezând cã-mi voi gãsi ceva acasãtotuºi, dar din pãcate, mã vãdnevoit sã plec din nou, dar de dataaceasta o sã încerc în Grecia sau înCipru. Nu mã întrebaþi pe mine ce

o sã se întâmple cu þara asta, între-baþi-i pe cei care ne fac sã plecãmdin ea.Laura Anghel - 41 de ani, vânzã-

toare:Nu aº putea sã plec, nu

cunosc nicio limbã strãinã, nici nucred cã m-aº descurca ºi nici nu aºputea sã rezist fãrã familia mea,când vãd la tv. atâþia copii carecresc fãrã pãrinþi mã cutremur.Decât nefericit ºi rob în altã þarã,mai bine stau acasã aºa cum o fiea, trãim cu speranþa cã lucrurilese vor îndrepta, asta ne-a mairãmas, speranþa.Georgiana Petrescu - 21 de ani,

studentã:Dacã mi s-ar oferi ºansa

sã plec, aº pleca deºi mi-ar venifoarte greu din cauza familiei ºi acelor dragi. Aº pleca, dar ulteriorm-aº întoarce, ºi cu banii câºtigaþiîn strãinãtate mi-aº deschide oafacere ºi aºa ar avea ºi alþii locuride muncã.

Eu mã gândesc la Ro -mânia dar România se gândeºte lanoi? Rãspunsul e prea dureros!

SONDAJ "Eu nu aş suporta, să-mi vorbesc propria-milimbă în baie, singur sau în gând"

Pagina 4ADMINISTRAÞIENr. 98 / februarie 2012

În data de 18 decembrie,în prezenþa conducerii Primãriei ºia invitaþilor, 14 dintre cei 17 con-silieri în funcþie s-au întrunit înºedinþã de îndatã, sub preºedinþiade ºedinþã a domnului consilierIlie Gigel.

Dl. Preºedinte de ºedinþãconstatã cã sunt întrunite condiþiilelegale pentru desfãºurarea ºedinþeiºi supune spre aprobare ordinea de

zi propusã de executiv, solicitândsã fie introdus pe ordinea de zi ºiurmãtorul proiect: Proiect de hotã -râre privind aprobarea impo zitelorºi taxelor locale pentru anul 2013,care este aprobat în unanimitate devoturi ºi se prezintã astfel:

1. Proiect de hotãrâre pri -vind rectificarea bugetului local aloraºului Mizil pe anul 2012;

2. Proiect de hotãrâre

privind atribuirea în folosinþã cutitlu gratuit a unui spaþiu în su -prafaþã de 71,32 mp, proprietatepu blicã a oraºului Mizil, situat înMizil, str. Mihai Bravu, nr. 136, d-lui. ªtefan Marcel pentru desfã -ºurarea activitãþii de mediere, ac -tivitate de interes public în confor-mitate cu prevederile Legii nr.192/2006;

3. Proiect de hotãrâre pri -vind modificarea ºtatului de fun c -þii al Spitalului orãºenesc "SfântaFilofteia" Mizil;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea impozitelor ºitaxelor locale pentru anul 2013.

Dupã discutarea ºi avi za -rea proiectelor de hotãrãre, Con -siliul Local a hotãrât ca spaþiul însuprafaþã de 71,32 mp situat înMizil, str. Mihai Bravu, nr. 136 sãfie închiriat d-lui. ªtefan Marcelpentru desfãºurarea activitãþii demediere, activitate de interes pu -blic în conformitate cu prevederileLegii nr. 192/2006, cu posibilitateagãsirii altei locaþii pânã la în che -ierea contractului care sã cores -pundã activitãþii de mediere.

Toate proiectele de peordinea de zi au fost aprobate cuunanimitate de voturi.

În data de 27 decembrie,plenul Consiliul Local Mizil s-aîntrunit în ºedinþã ordinarã, subpreºedinþia de ºedinþã a domnuluiconsilier Ilie Gigel, având înscrisepe ordinea de zi urmãtoarele pro -iecte de hotãrâri:

1. Aprobarea proceselorverbale din data de 29.11.2012 ºi18.12.2012 ;

2. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãrii su -me lor reprezentând drepturile dedeplasare a personalului didacticdin instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din oraºul Mizil pentruluna noiembrie 2012.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectului de hotãrâre, aces-ta a fost aprobat cu unanimitate devoturi.

În data de 8 ianuarie2013, în prezenþa invitaþilor,plenul Consiliul Local Mizil s-aîntrunit în ºedinþã de îndatã, subpreºedinþia de ºedinþã a domnuluiconsilier Drãgan Mihai, având în -scrise pe ordinea de zi urmãtoareleproiecte de hotãrâri:

1. Proiect de hotãrâreprivind acoperirea definitivã dinexcedentul bugetului local al

oraºului Mizil a deficitului secþiu-nii de dezvoltare în sumã de2.600.984,32;

2. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea impozitelor ºitaxelor locale pentru anul 2013;

3. Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea bugetului Cen -trului de Informare EUROPE DI -RECT pe anul 2013.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor de hotãrãre,Consiliul Local a hotãrât aproba -rea proiectelor cu unanimitate devoturi.

În data de 16 ianuarie2013, plenul Consiliul Local Mizils-a întrunit în ºedinþã de îndatã subpreºedinþia de ºedinþã a domnuluiconsilier Drãgan Mihai, avândînscris pe ordinea de zi proiectul dehotãrâre privind denumirea Clu -bului Copiilor din oraºul Mizil,care începând cu data adoptãriiprezentei hotãrâri, va purta denu-mirea de "Clubul Copiilor Fran -gulea Marian - Cornel" Mizil.

Nefiind discuþii proiectulde hotãrâre a fost supus votuluidomnilor consilieri ºi adoptat cuunanimitate de voturi.

Victoria PANAIT

Şedinţele Consiliului Local

Martor la sfatul aleºilor

În 2013 se stabilesc ni -velurile impozabile ºi, potrivitcodului fiscal, aceste niveluri nupot fi modificate de cãtre au to -ritãþile deliberative, în speþã, Con -siliile Locale.

Valorile impozabile aufost majorate cu 16% deoareceacestea nu au mai fost indexate dela data adoptãrii lor, de aproapetrei ani.

Deºi Guvernul spune cãlasã la latitudinea autoritãþilor de -liberative majorarea sau nu a im -pozitelor pe proprietate, din expli-

caþiile date, rezultã cã autoritãþilelocale care nu au majorat impo -zitele pe proprietate conform HG1309/2012, nu pot primi sumepentru echilibrarea bugetelor lo -cale, motivat de faptul cã, stabi -lirea unor niveluri inferioare faþãde H.G amintitã mai sus, nu ar fisuficientã pentru acoperirea chel-tuielilor din fondurile proprii aleacesteia.

În consecinþã, adminis-traþiile publice au fost obligate sãrespecte prevederile H.G, maimult de atât, stabilirea nivelurilor

pentru valorile impozabile, im po -zi tele ºi taxele locale se face prinhotãrâre de guvern, autoritãþile de -liberative aprobã punerea în apli-care a acestora la nivelul auto -ritãþii administrative.

Celelalte impozite ºitaxe, în afara celor din proprietate,au rãmas neschimbate faþã de celeaplicate în 2012, cu excepþia unortaxe pe linie de stare civilã si evi-denþã a persoanelor, unele apãrutede anul acesta.

Daniela DINUDirector executiv

continuare din pagina 2A durat câþiva ani pânã ce

oamenii s-au convins de corecti-tudinea intenþiei noastre ºi de nece-sitatea unei astfel de investiþii. Înacest timp, mare parte din bani s-au pierdut (ei nu puteau fi alocaþidecât pentru lucrãri executate), lafel ºi ideea mansardãrii. Nu ºtiudacã vã puteþi imagina regretulpentru pierderea (în mare parte) a"Proiectului de reabilitare termicãa blocurilor", câºtigat cu multãtrudã ºi zbateri.

Acum ce sã vã spun?Sunteþi proprietari ai spaþiilor ce ledeþineþi ºi conform legislaþiei, toþisunteþi obligaþi sã participaþi cusume cotã-parte aferente reparaþi-ilor acoperiºului deteriorat.

Dacã actualul guvern vamai aloca sumele necesare unorastfel de investiþii, fiþi sigurã cãPrimãria Mizil se va numãra prin -tre cele care nu va rata oferta.

6. Mai sunt destule strãzineasfaltate în oraº, dar unele suntaproape imposibil de mers pe ele,cum este strada Maior Ivanovici

Aurel ºi 1 Mai. Aº vrea sã întreb,când se vor face ºi aceste strãzi?Mãcar sã se toarne balast, pietriº...ceva. Nu se poate circula în con -diþii normale pe timp nefavorabil. -Mariana I., 53 de ani, pensionarã.

Rãspuns: Faþã de rãspun-sul la prima întrebare, vreau sã maiadaug cã strada Maior Ivanovicinu va fi asfaltatã niciodatã pentrucã acolo locuieºte ºi dl. viceprimarPaºol ºi nu vreau sã se interpretezecã este favorizat!

Primul meu mandat aînceput în anul 1992 ºi în acel an afost asfaltatã strada 1 Mai. Niºtelu crãri de canalizare o deteriora -serã complet, fãcând-o impractica-bilã. Din pãcate, lucrãrile aferentereþelei de distribuþie gaze, plusbran ºamentele, au distrus-o, adu -cân d-o aproape de starea de di na -inte de a fi asfaltatã. Fiind în starefoarte bunã, trebuiau folosite am -bele trotuare pentru conducta deaducþiune, evitând astfel "mã ce lã -rirea" ei. Strada 1 Mai este priori-tarã în planul investiþional de re -paraþii ºi modernizare a strãzilordin oraºul nostru.

Vreau sã amintesc faptulcã suntem pe cale de a achiziþionadouã utilaje cu care sã executãm,în regie proprie, operaþiunile de re -paraþii strãzi. Vom acþiona, astfel,promt, eficient ºi cu costuri multmai mici, evitând ºi timpii ane vo -ioºi ai parcurgerii etapelor de se -lecþie de oferte sau licitaþii.

Revin la strada MaiorIvanovici! A fost o glumã, iar recu -noaºterea ei sper sã stãvileascãtoate co men tariile. ªi aici locuiescoameni ºi doar în funcþie de astatrebuie discutat, cântãrit ºi hotãrât!Va fi asfaltatã, mai ales cã aceastãstradã are deja finalizate operaþiu-nile premergãtoare de infrastruc-turã.

7. Bunã ziua! Mã nu mesc,Floroiu Maria Ionela, din Mizil ºiam tot încercat sã ajung la dum-neavoastrã în audienþã, dar progra-mul încãrcat nu-mi permite acestlucru. Aº dori sã-mi exprim douãprobleme de care mã lovesc înacest oraº. Una dintre ele este stra-da neasfaltatã Fdt. Soare lui, care înzilele cu ploaie trebuie sã-mi iaucizmele de cauciuc dacã vreau sãajung la stradã (bine cã suntem sã -nãtoºi, cã dacã ar trebui sã vinãvreo ambulanþã, ar rãmâne înþepe -nitã ºi nici bãtrâni nu mai sunt), iarcea de-a doua ar trebui sã existe un

mijloc de transport în co mun,deoarece nu toatã lumea poa te sãparcurgã distanþa dintr-un capãt înaltul al oraºului. Mulþu mesc!

Rãspuns: Mai întãi tre-buie sã vã vorbesc despre cana li -zarea strãzii dumneavoastrã, cana -lizare ce a produs multe bãtãi decap tuturor. Din punct de vederetehnic, în capãtul vestic al strãziidumneavoastrã nu se poate prelun-gi conducta de canalizare. S-aupurtat foarte multe discuþii pe a -ceastã temã, s-au consultat specia -liºti, dar nu s-a ajuns la un rezultatpozitiv. Asta pentru cã fiind a proa -pe de staþia de epurare, adân cimeacanalizãrii este micã ºi ur mând cur-sul pantei ce trebuie sã o primeascãpentru a înlesni scur gerea, conduc-ta, în capãtul amintit, ar ieºi lasuprafaþã. Soluþia constã în foseseptice individuale, care, la unanume interval de timp, ar trebuividanjate. Vãd cã locuitorii acesteipãrþi de stradã nu agreeazã aceastãsoluþie ºi procedeazã într-un modde neînþeles, aruncând lã turile înstradã! Vã atrag serios a tenþia cãorganele de control ale agen þiilor demediu îºi vor face da toria! Astfelde practici vã de zo no reazã ºi aducprejudicii în sem nate atât imaginiidumnea voastrã, cât ºi oraºului nos-tru. Este o situaþie în ca re nu se

poate face nimic ºi pe care trebuiesã o înþelegeþi ºi sã o acceptaþi.Staþia de epurare a ora ºului a fostconstruitã în celãlalt regim ºi nu enormal sã cãutaþi vi no vaþi acum. Înafarã de asta, vã invit sã faceþi uncalcul simplu: vedeþi câþi ani aþiplãti vidanjarea fosei, cheltuind ast-fel bani pe care ar fi trebuit sã-i alo-caþi branºamentului!

Am încercat în mai multerânduri sã vã reparãm strada, darcei ce locuiþi în acel segment nu aþiacceptat, invocând dorinþa de acontinua cu introducerea conducteide canalizare. Vã sfãtuiesc ºi vã rogsã cântãriþi cu responsabilitate, dis-cernãmânt ºi realism aceastã situ-aþie ºi sã-mi comunicaþi hotã râreadumneavoastrã unanimã!

Mulþumesc tuturor celorcare mi-au adresat întrebãri! Facprecizarea cã indiferent de naturasau gravitatea lor, îmi sunt necesareºi le tratez cu multã seriozitate! Mãajutã în dorinþa de a cunoaºte reali-tatea ºi cât mai multe despre dum-neavoastrã. Îmi puteþi scrie, tele-fona sau trimite mesaje!

Cu stimã, consideraþie, prietenie,Emil Proºcan

Mizil, Ianuarie 2013Tel 0722 653 808

eMail:leonidacondeescu@yahoo.com

ÎN DIALOG CU MIZILENII

AM PRIMIT, VĂ RĂSPUND!

Şi Primăria Mizil a fost obligată să mărească taxele şi impozitele pe 2013

Pagina 5 OAMENI Nr. 98 / februarie 2012

SONDAJ PRINTRE OAMENI...

Constantina C., în vârstãde 71 de ani, este o persoanã spe-cialã care a reuºit de-a lungulvieþii sã îºi transforme price pe reaºi imaginaþia în goblenuri demare valoare. Spune cã i-a plãcutîntotdeauna lucrul de mânã, darde goblenuri s-a apucat mai târ -ziu. De atunci a reuºit sã facãpeste 30 de tablouri ºi se declarãfoarte mulþumitã de acest lucru.A lucrat toatã viaþa ca electricianla MFA, Mizil. "Eram singurãîntre 80 de bãrbaþi, iar muncamea era aceea de a repara apa -ratele electrice montate pe tan-curi. Mã urcam pe ele, sãream depe ele ca un bãrbat, negândindu-mã cã acest lucru îmi va afectavreodatã sãnãtatea, lucru care s-aîntâmplat mai târziu, la 41 de ani,când a trebuit sã fac o operaþie lacoloanã. Viaþa mea are mai multeetape, cãsnicia înseamna o etapã,munca de acolo alta, înþelegereaîn familie a devenit alta... ºi tot

aºa. Cusutul go -blenurilor, dupãserviciu (noapteamai mult), era unmijloc de relaxareºi recreere. Îmiplãcea ºi îmi pla -ce ºi acum foartemult sã lucrez.Întotdeauna mi-au plãcut lucrurilecomplicate, auto -depã ºirea. Cu su -

tul nu este un simplu "cusut".Este nevoie de înclinare, pasiuneºi multã, multã pricepere. Amfãcut ºi împletituri de mânã, mi -leuri, tot ce înseamnã lucru ma -nual. Am învãþat de la mamamea. Se fãceau pe timpuri. Pãcatcã aceastã artã, tradiþie aº puteasã o denumesc, nu mai estereprezentativã în zilele noastre.Oamenii nu mai apreciazã lucru -rile fãcute de mânã, femeile nu

mai lucreazã, cele mai multecum pãrã falsuri "de-a gata".Comoditatea este foarte mare,dar ºi dezinteresul. Eu mã chinuisã-mi vând tablourile. Le daumai mult "pe datorie" cum sespu ne, sau pur si simplu le faccadou. Am însã satisfacþia cãreuºesc sã las ceva în urma meaºi cã nu am pierdut timpul degea -ba. În tinereþe, chiar dacã mer -geam la serviciu ºi apoi aveamgrijã ºi de copii, fãceam mâncare,întotdeauna gãseam timp ºi pen-tru goblenurile mele", spunemizileanca noastrã.

Din colectia sa…Cu îndemânare ºi o rãb-

dare de fier, doamna Constantinaare deja o co lecþie impresionantãde goblenuri ºi cusãturi. Spune cãde când se a pucã de cu sut, numai lasã acul din mânã pânã

dupã miezulnopþii, iarcea mai ma -re "lucrare"pe care a re -alizat-o pâ - nã acum, untablou ce re -prezintã ofe meie plinãde senzuali-tate. I-a luatmai bine detrei luni sã-l

realizeze ºi se intituleazã "Joculseducþiei". " În primul rând, mi-aluat mult timp, din cauza vari-etãþii de culori ºi nuanþe (34), iarapoi, pentru cã la realizarea unuiastfel de tablou (ce include atâteaculori), nu ai voie sã greºeºti nici-un fir, pentru cã se stricã totul."

Un alt tablou semnifica-tiv, ce se strãduieºte sã-l termine,este vestitul "Carul cu Boi" al luiGrigorescu (dupã cum îl puteþiobserva în centrul lu crãrilor).

Pasiune costisitoareDeºi aceastã pasiune i-a

afectat vederea, doamna Con -stan tina spune cã nu ar renunþaniciodatã. Nici costurile mari pecare le presupune nu au descura-jat-o (un preþ minim pentru o

pânzã este de 50 de lei, incluzândºi aþa, însumând aproximativ 100de lei, pentru cel mai mic tablou)dar, din pensie ºi cu mare chib -zuinþã, reuºeºte sã-ºi achiziþio -neze materialele de care are ne -voie.

Nu o face numai pentrubani, o face din pasiune, dar obucurie mai mare ar fi dacã aces-te minunate lucrãri ar putea a -junge în casele mai multor oa -meni.

"Dacã aº fi fãcut astanumai pentru bani, probabil aº firenunþat demult, pentru cã nueste o muncã plãtitã. Dupã ce staichiar ºi câteva luni sã faci untablou, oamenilor tot li se pare cãle ceri prea mult", a completatdoamna Constantina.

Cristina Colþ

Hobby de... mizilean Goblenurile - de mult uitate...

Unii spun cã oamenii,natura ºi întreaga viaþã,

este cuprinsã, de mai multtimp, de o mare nedrep-

tate. Sunteti de acord?Dacã da, ce anume vi se

pare cel mai nedrept ºi care credeþi cã ar fi

antidotul?

Maria, vânzãtoare: Ne -drept mi se pare faptul cã oa -menii deºtepþi ºi capabili din a -ceastã þarã nu sunt apreciaþi laadevãrata lor valoare. Dovadãeste faptul cã foarte mulþi alegsã plece în strãinãtate, acolo un -de le sunt recunoscute capa ci -tãþile. Poate dacã ºi noi am fa ceacest lucru, i-ar fi mai bine aces-tei þãri. Sã ne apreciem oameniiºi sã facem în aºa fel încât ei sãrãmânã aici!

O elevã: Cea mai marenedreptate din zilele noastre esterãutatea, rãutatea survenitã dinlipsa banilor, din grijile cotidi-ene ce influenþeazã natura, oa -menii ºi întreaga viaþã. Estenedrept ca natura ºi oamenii sãsufere din cauza unor frustrãri.

Antidotul este unul sim - plu ce poartã numele de BU -NÃTATE. Iar ea poate cãpãtacontur numai prin înþelegere ºitoleranþã.

O pensionarã: Oameniiau schimbat natura, nu invers.

Ce mi se pare cel mainedrept? Cã am uitat sã mai fim

oameni cu suflet bun. Sunt atâþisãraci, dar nu ne pasã. Înainteeram mai echilibraþi financiar,dar acum sunt doar douã catego -rii de oameni: oameni foarte bo -gaþi ºi oameni sãraci. Noi, ceisã raci, suntem obligaþi sã nedes curcãm cu o brumã de baniºi sã aºteptãm alimente de lapri mãrie. Ce þarã am ajuns!

T.V, 28 de ani: Aºspune câteva nemulþumiri, cumar fi lipsa locurilor de muncãdin oraº, Parcul Industrial estesublim, dar lipseºte cu de sã -vârºire! Oraºul nostru tinde sãdevinã unul al paradoxurilor;semafor inutil la garã, sens gira-toriu mai mult decât inutil (au -toutilitara de pompieri nu în ca -pe în sens!)... ºi lista poate con-tinua. Mã nemulþumeºte faptulcã oamenii, veniþi cu diferiteprobleme în primãrie, nu sunttrataþi cum ar trebui, ci de multeori li se închide uºa-n nasº.a.m.d. Aº putea scrie paginiîntregi de nedreptãþi ºi nemulþu-miri, dar ar fi o pierdere detimp. Nimeni nu va face nimicpentru rezolvarea lor. Asta ne-ademonstrat-o timpul. Antidotulacestor nedreptãþi, din punctulmeu de vedere, este sã EMI -GRÃM! Este singurul mod de ascãpa de atâta nedreptate, de ho -þie, de nepãsarea celor care artrebui ºi ar putea sã facã ceva,dar nu o fac.

Grigore A, 42 de ani:Diferenþa mare între clasele

sociale: foarte bogaþi ºi foartesãraci.

Antidotul? Nu se ºtiecând va fi descoperit.

Ana-Maria, elevã: Ne -dreptatea este fãcutã de cei caresunt mai sus ca noi. Mai rãu estecã noi ne complacem în situaþiaasta, iar singurul antidot ar fi oschimbare radicalã de men -talitate ºi scarã de valori.

Cristina, 18 ani, elevã:Sigur cã existã. În opinia mea,cea mai mare nedreptate care seface la momentul actual estedevalorizarea neamului nostruromânesc. Din toate punctele devedere! Se promoveazã tot maimult ºi pretutindeni non-valo-rile, iar ceea ce a mai rãmas cuadevãrat demn de a fi conside ratun model pentru români, esteponegrit, mascat. ªi asta, pentru

cã prostia este foarte uºor demaniputat. Manipularea la nivelmondial, nu vorbesc numai denoi. Foarte mulþi o cunosc, pu -þini o recunosc ºi, ºi mai puþinisunt cei care-i avertizeazã peceilalþi cu privire la acest lucru.De exemplu, ca elev, considercã profesorii ar trebui sã aibã unrol mult mai activ în viaþa noas-trã, a elevilor, prevenindu-ne cuprivire la aceste nedreptãþi.

Serviciul Public deAsistenþã Socialã din cadrulPrimãriei Mizil a primit în ce -le din urmã ºi cea de-a douatranºã a ajutoarelor alimentarede la Uniunea Europeanã.

Deºi acestea trebuiausã ajungã la puþin timp de laprimirea primei tranºe, pe fon-dul unor incertitudini cu pri -vire la unul din alimente, res -pectiv uleiul, perioada aº tep -tãrii s-a prelungit. Cetãþeniioraºului Mizil, care fac partedin categoriile persoanelor de -favo ri zate, beneficiari ai aces-tor ajutoare, au ridicat în lunaianua rie, a.c. alimentele multaºt ep tate, acestea constând în:mã lai, mazãre ºi roºii în bu -lion, farã ulei.

Reprezentanþii S.P.A.S

Mizil, spun cã acesta nu s-adistribuit din cauza faptului cãnu s-a primit pe stoc - rãspunsce le-a fost dat de reprezen-tanþii Consiliului JudeþeanPrahova.

Conform mai multorºtiri publicate în ziarele pra-hovene, motivul pentru careu leiul nu a mai ajuns la cei350.000 de beneficiari ai Pro -gramului European de Aju t o -

rare pentru per s oanele de fa vo -rizate din Ro mânia (PEAD)este faptul cã A genþ ia de Plãþiºi Intervenþie pentru Agri -culturã (APIA), a atri buit con-tractul unei fir me bulgare, carenu ºi-a respectat înþe legerea dea furniza uleiul, mai mult deatât, aceasta a dat bir cufugiþii. (informaþie preluatã depe Ph - on line.ro/ 22.ian.2013)

Uleiul nu a primit "viză" pentruRomânia!

Pagina 6S-A ÎNTÂMPLAT...Nr. 98 / februarie 2012

Pe 24 ianuarie, românii,cu mic cu mare, sãrbãtoresc mã -reþul act al Unirii Princi pa telor,ziua în care s-au pus temeliilestatului român modern, înfãptuin-

du-se astfel visul marilor noºtrivoievozi Mircea sau ªtefan celMare ºi a multor alþi bravi ro -mâni.

Centrul Cultural "AdrianPãunescu" a marcat acest momentcrucial în istoria poporului nostru,organizând o amplã activitate cul-turalã, la care au participat toateinstituþiile de învãþãmânt mizi-lene.

Evenimentul a fost des -chis de domnul Coman Virgil,

profesor de istorie (ªcoala Nr. 1)care, vorbind despre însemnãta -tea acestei zile a spus printre al -tele: "Ziua de 24 ianuarie seînscria pentru totdeauna în istoria

patriei ca "Ziua re -naºterii naþio na le".Punând bazele Ro -mâniei moderne, U -nirea din anul 1859,a însemnat o etapãesenþialã pe drumulunitãþii naþionale, acãrei întregire de -plinã avea sã seînfãptuiascã în anul1918.

Realizând operade edificare a insti-

tuþiilor statului român modern,respectiv un stat cu o altãînfãþiºare politicã ºi socialã, actulistoric de la 24 ianuarie 1859 econsemnat în istoria românilor,una din cele mai frumoase pagini,fiind o amintire a generaþiilorviitoare".

Ulterior, personalitateamarcantã a domnului AlexandruIoan Cuza a fost evidenþiatã dedomnul Eugen Grigore, dinpartea Asociaþiei Cultului Eroilor

"Regina Maria", filiala Mizil.Au cântat ºi au recitat,

elevi ai Liceului Teoretic "Gri -gore Tocilescu" (pregãtiþi dedoamna profesoarã Laura Stoica),elevi ai ªcolii Nr.1 (pregãtiþi de

domnul profesor Dorin Þica) ºitoþi cei prezenþi în salã au vibratatunci când grupul vocal (pregãtitde doamna Mileta Popa) alCentrului Cultural, a intonat "Noisuntem români".

Nu au lipsitnici scenetele careau fost inter pre tatede elevi ai ªcolii"Sfânta Ma ria"(pregãtiþi de dom nulprofesor Flo rin Ra -du) dar ºi de elevi aiªcolii "Cire ºanu"ca re, cu tâlc, ni l-auprezentat pe MoºIon Roa tã.

Activitatea

nu se putea încheia altfel decât cu"Hora U nirii", dansatã de feteleAn sam blului "Poeniþa" (coregrafNi co lae Chi riþã, corepetitor Ma -rian Iorga) care fiinþeazã în cadrulCen trului Cultural "Adrian Pãu -nescu".

În paralel cu acest eveni-ment, în toate ºcolile ºi liceele dinoraºul nostru, au avut loc acti -vitãþi pe aceastã temã, elevi ºicadre didactice celebrând 154 deani de la Unirea Principatelor. Iatãcã mizilenii "ºi-au dat mânã cumânã" ºi au onorat aºa cum secuvine aceastã sãrbãtoare ºi peacei oameni, acei viteji care aufãcut posibilã înfãptuirea sa.

G.N.

Un om înzestrat deDum nezeu cu un har aparte, cu osensibilitate deosebitã, un erudit,un po et atins de geniu, prozator,

jurnalist, patriot înflãcãrat, unmare român - Mihai Eminescu.

Pe 15 ianuarie, sãrbã-torim "poetul nepereche", crea to -rul unei opere care strãbate timpulcu o forþã nealteratã, în care ºi-auaflat expresia durerea oamenilorde rând, ºtiinþa, filosofia, natura ºidragostea. În cinstea memorieimarelui poet, Centrul Cultural "A -d rian Pãunescu" a organizat o ac -tivitate culturalã, în cadrul cã reia,versurile sale au fost intonate ºirecitate cu multã sensibilitate deelevii prezenþi.

Deºi plecat din localitate,la un simpozion dedicat aniver-sãrii Zilei Culturii Naþionale, or -ganizat de C. J. Pra hova împreunãcu Academia Ro mânã ºi Mi -nisterul Culturii ºi Pa trimoniuluiNaþional, domnul primar EmilProºcan a marcat însemnãtatea a -cestei zile prin cuvintele sale, careau fost transmise în des chidereaactivitãþii de cãtre dom ni ºoarabibliotecarã Nicoleta Tudo rache:

“EU, TU, NOI, EMINESCU

Nu mi-am permis nicio-datã sã vorbesc analitic despreEminescu, dar, pentru cã astãzieste ziua în care s-a nãscut ºipentru cã în jurul meu este iarnãºi copacii sunt ca niºte cruci cubraþele retezate, iar oameniilocurilor în care ºi el s-a nãscutsunt acum la fel de triºti, simtnevoia sã mã gândesc la paºiilui, la visele lui, la felul cumdãdea buzna în liniºtea gân-durilor mele atunci când îl citam

ºi-l reciteam, la tot ce îmi evocãrãsãritul Luceafãrului unic pebolta înaltã a spiritualitãþii ro -mâneºti. Datoritã lui am memo-rat de plãcere versuri, învãþânddespre muzica cuvintelor, da -toritã lui am fost obligat sã pri -vesc altfel frunza, stelele, apele,albastrul, floarea de tei, ochii u -nei fete..., ºi sã constat cã totulexistã ºi pentru mine. Tot da -toritã lui am aflat despre Mirceacel Bãtrân ºi mãreþia poporuluidin care fac parte, despre îm -pãraþi dar ºi despre oameni cupalmele goale, despre sãrãcie,nedreptate, demnitate, dragoste,lacrimã...

Oare cum o fi fost aceazi în care Cerul a hotãrât sã-ltrimitã aici la noi? Cum or fifost atunci copacii, aerul, mun -þii, apele? Bãnuiau ceva? Bã -nuiau cã vor deveni stele încerul din oameni? Cum or fi fostatunci gândurile copiilor nãscuþiºi botezaþi prin taina desculþu-lui? Ce-or fi simþit atunci teii,nuferii sau plopii fãrã soþ? Daroamenii? Cum or fi fost în aceazi? Ce-or fi gândit? Or fi simþit?

Vãzut-a cineva atuncisteaua vestitoare? Presimþit-auco drii, apele, stelele, cã toatedorurile ºi lacrimile lumii vor firostuite în albastrã cinstire ºicredinþã de puterea dragosteisale?

Sunt convins cã da! Aºacum sunt convins cã, prin operasa, românii au primit dreptullegitim la mângâiere, zâmbet,speranþã, iubire ºi, mai ales, pecel de a-ºi descifra ascunziºurilefiinþei sale naþionale!

ªtiu cã nu Eminescu ainventat copacii, munþii, florile,

dragostea, lacrima ºi nici nero-stirea întoarcerii în noi ºi înurmele noastre! Nu! Dar el ne-aînvãþat simplitatea, nobleþeasimplitãþii, duioºiei de a fi pãr -taºi în trãire ºi simþiri cu tot ceavem în jur. ªi fãrã Eminescuam fi putut sã trãim, sã murim ºichiar sã descoperim mai multdespre viaþã. Cei care l-am cititºi-l purtãm în noi ºtim cã fãrã elam fi fost altfel. Copilãria, ado -lescenþa, iubirile, ne-ar fi fost însãrãcie ºi neajunsuri. Cu el sun-tem parte din armonia a tot ceexistã, avem certitudinea la -crimei, zâmbetului, dorului,dra gostei ºi a dreptului de a fi.El ne-a ºoptit primele necu-vinte.

Mare parte din versurilelui citite sau recitite, sunt ºoaptede rugãciuni cãtre taina unuisuflet.

Eminescu, la fel ca ºichipul mamei, sunt icoane!Când l-am citit prima datã, amsimþit cã versurile sale fac partedin propria-mi ereditate, dinzestrea mea "geneticã" a dreptu-lui de a simþi. Am convigerea cãºi în cei care nu i-au citit niciunvers existã starea eminescianã auniversului lor! Da, existã ostare eminescianã a universuluifiecãruia din noi cei nãscuþi ºicrescuþi aici, în acelaºi areal cuel! Este starea de înþelegere ºisimþire!

De aceea, El este pestetot ºi dintotdeauna! Ziua lui denaºtere, acea zi în care cerul dedeasupra þãrii românilor a co -borât "în jos" pentru a le atingesufletele cu milostenie, esteînscrisã în calendarul dãinuiriinoastre.

"Fiind foarte român,Eminescu e universal!", spuneaTudor Arghezi, iar în universa -litatea neamului nostru, mai alesacum, trebuie sã fim cunoscuþi,apreciaþi ºi respectaþi, aºa cumel ne-a predicat ºi predicã întoate duminicile neamului, înaltarul de doinã ºi dor, al iubirii!

Astãzi este ziua luiEminescu!

Ca un omagiu întrudreptate ºi preþuire aº propuneprimului guvern ce se va aºezacu faþa spre noi sã schimbe actu-ala denumire a þãrii noastre înÞARA LUI EMINESCU! Emil Proºcan15 ianuarie 2013”

Ulterior, doamna Eca te -rina Pastramã - profesor de limbãºi literaturã românã (ªcoala NR.1) ne-a vorbit despre Eminescuspunând printre altele: "Dum -nezeu a vrut ca în acest colþ de raial planetei sã se iveascã din dorul,bucuria ºi suferinþa unui popor,geniul poeziei ce ne lumineazãdestinul ºi cultura în lume, fãcân-du-ne mândri cã suntem români.... Vibraþia acestui moment oma-gial se transmite din fiecare

român, dar mai ales, vine dinspresufletele tinere ale elevilor, care-ipoartã lumina prin clipa de gândadresatã întru trãirea creaþiei sale".

Lucru care s-a ºi întâm-plat, atunci când elevele: LauraIordache, Adriana Dragu, An -dreea Ifrim, Barbu Cãtãlina (cls. aVIII-a B, ªcoala Nr.1) ºi copiiicare activeazã în cadrul CentruluiCultural (pregãtiþi de doamnaMileta Popa), Diana Moise, AnneNecula, Andreea Stoica, IacobIoana, Valentina Potec, Diana ªte -fan, Dana Onuþu, Maria Trandafir,Madian Stan, Cosmina Onuþu, i-au emoþionat pe cei prezenþi(copii, pãrinþi, oameni care îliubesc pe Eminescu), când aurecitat sau când au intonat "Pelângã plopii fãrã soþ", "Eminescusã ne judece".

O zi specialã, o zi în caream conºtientizat mai mult caoricând, cât de onoraþi ºi bogaþispiritual suntem noi, românii - ozi pe care nu o vom uita niciodatã,15 ianuarie 1850 - ziua în careDumnezeu ni l-a dãruit pe MihaiEminescu.

Gabriela NEGOIÞÃ

15 IANUARIE, 2013 - 163 DE ANI DE CÂND DUMNEZEU NI L-A DĂRUIT PE MIHAI EMINESCU

24 IANUARIE 1859 - UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

Pagina 7 SÃNÃTATE Nr. 98 / februarie 2012

LEACURI STRĂMOŞEŞTIDURERI DE RINICHI

În caz de pielonefritãcronicã, rinichii se curaþã cu fa -sole. Un pahar de fasole (ro -mâneascã) înmuiatã se fierbe într-un litru de apã, timp de douã orela foc mic. Oala se acoperã pen-tru ca apa sã nu se evapore. Apase strecoarã, fasolea se toacã ºi semãnâncã fãrã sare ºi ulei, doar cuapa în care s-a fiert. Nu se mã -nâcã altceva. Se beau ºi ceaiuridin plante, care se folosesc la tra -tarea rinichilor. Dieta (curãþarearinichilor) dureazã ºapte zile.

Dacã aveþi dureri insu-portabile, luaþi o pastilã de peni-cilinã sau streptomicinã ºi opastilã de ampicilinã. Dupã cal-marea durerilor, se infuzeazã 30gcoada calului într-un pahar deapã clocotitã. Dupã rãcire se stre-coarã, se stoarce bine ºi se beacâte 1/3 pahar de trei ori pe zi, cu30 minute înainte de masã. Nu sebea mai mult de cinci zile.

Urmãtoarea etapã dupãcoada calului: o lingurã de ovãznedecorticat, pisat, se fierbe 15minute în 25 ml lapte, apoi setoarnã în termos ºi se lasã 45 deminute. Se consumã astfel: înprima zi 1/2 pahar, a doua zi unpahar, zilele trei, patru, cinci etc.se adaugã câte un pahar zilnic,pânã când cantitatea laptelui o sãajungã la un litru. Apoi cantitatealaptelui scade zilnic, cu câte unpahar dupã aceeaºi schemã, pânãse ajunge la 1/2 pahar. Tra ta -mentul se repetã de 3-4 ori.

Procesul inflamator setrateazã cu crenguþe de viºin, carese culeg primãvara când muguriiabia încep sã creascã. Se taie vâr-furile crenguþelor (lungimea de8-9 cm), se spalã, se usucã. Dacãaþi cules mai multe crenguþe, casã le folosiþi pânã la sfârºitul anu-lui, se împacheteazã într-un vascu 2 litri apa rece, se introduc 8 -10 crenguþe de viºin; se pune pefoc ºi se fierbe 10 minute, apoi semai þine lichidul în termos sauînvelit într-o plapumã groasã încã30 minute. Se bea câte un pahar,îndulcit cu miere de albine de 4-5ori pe zi, timp de 10 zile. Dupã opauzã de 10 zile se repetã de 3-4ori tratamentul. Crenguþele sefolosesc de 2-3 ori.

În loc de apa pentru bãutse foloseºte ceai din mãtase deporumb ºi muguri de mes teacãn.La 1 litru apã rece se pun câte 3linguriþe din fiecare plantã ºi sefierbe 10 minute; se lasã acoperitsã se rãceascã.

Dacã durerile suntprovocate de glomerulonefritã, 1lingurã de cimbru cu 1 litru deapã rece se pune pe foc, se aducepânã la fierbere ºi se lasã învelitbine timp de 24 ore. Se strecoarãprin vatã sau tifon ºi se bea câte100 ml de trei ori pe zi timp de 20de zile. Ceaiul din cimbru re -gleazã ºi funcþionarea pancreasu-lui.

Uneori, durerile apar da -cã în rinichi se gãsesc pietricelesau nisip. Pentru eliminarea lor se

bea fãrã dozare (cu cât mai multcu atât mai bine) ceai din 3 fructede mãceº, 4-5 flori de gãlbenele,2-3 linguri de mãtase de porumb,1 linguriþã de troscot ºi 1 linguriþãde imortela. Plantele se fierb într-un litru de apã timp de douãminute, se acoperã ºi se lasã lamacerat timp de 10 ore într-unrecipient închis ºi învelit bine(sau în termos).

Pentru a dizolva pietrelela rinichi, se iau 15 pipote degãinã, se scoate pieliþa interioarã(de culoare galbenã); aceasta sespalã bine ºi se usucã în cuptor, seface apoi din ea un praf ºi sepãstreazã într-un borcan de sticlãbine închis. Se administreazãtimp de 2 luni dimineaþa pe ne -mâncate câte 1/2 linguriþã, dupãcare se bea apã. Peste 2-3 luni serepetã procedura. Acest praf areefect curativ ºi contra dizenteriei.

Pentru dizenterie se vaadministra de 2-3 ori pe zi.

Pentru eliminarea pie -tre lor, se iau tulpini de mazãre(fãrã rãdãcini), înainte de în -florire. Se taie mãrunt; peste 2linguri de tulpini se adaugã 1,5pahare cu apã fierbinte, se lasãtimp de 30 minute ºi se strecoarã.Se beau câte 2 linguri înainte defiecare masã timp de 1 lunã.

Pentru a scoate pietrelede la rinichi, se bea de 3-4 ori pezi amestec din suc de morcov,castraveþi ºi sfeclã (câte 1/2pahar), plus sucul unei lãmâi.Dupã câteva sãptãmâni nisipul ºipietrele dispar. De asemenea, sepoate amesteca suc de ridicheneagrã cu miere în proporþie 1:1;se bea câte 1 linguriþã de 3 ori pezi înainte de masã.

Dacã aveþi pietre la ve -zica biliarã, luaþi un pahar de zerproaspãt, încãlziþi-1 dar nu-1 fier-beþi. Adãugaþi 1 linguriþã demiere. Beþi de 3 ori pe zi cu 20-30 minute înainte de masã.- în cazul în care rinichii se lasã înjos, apar dureri în zona lombarã.Atunci, în afarã de exerciþii spe-ciale, se bea în cantitãþi nelimitateceai dintr-un litru de apã, o lingu-ritã de seminþe de mãrar, un bu -cheþel de muºetel (5-6 plante), 1linguriþã seminþe de in ºi 4 flori(inflorescente) de salcâm alb.Plantele se fierb acoperite timpde un minut ºi se lasã acoperitepânã la rãire.

Nisipul din rinichi ºibila, în spitalul din Kremlin (pen-tru conducãtorii statului Sovietic)se înlãtura cu un amestec din 300ml suc de lãmâie, 300 ml glice -rinã (din farmacie) ºi 600 ml apãdistilatã. Se bea câte o lingurã cu30 minute înainte de masã.Înainte de a fi consumat lichidulse agitã. Folosind metoda aceas-ta, îmbunãtãþiþi ºi starea articu-laþiilor mici, deoarece se curaþã ºiele de sãruri.

continuare în numãrul urmãtor

Emil PROªCAN

Cu ocazia trecerii în anul2013, Comisia Europeanã lan sea -zã Anul European al Cetãþenilor,un an care vã este dedicat dum-neavoastrã ºi drepturilor dum-neavoastrã. Acest An Europeanco incide cu un moment de rãs -cruce al procesului de integrareeuropeanã: în 2013 se împlinesc20 de ani de la introducerea, în1993, prin Tratatul de la Maas -tricht, a cetãþeniei europene ºi mairãmâne un an pânã la desfãºurareaalegerilor pentru ParlamentulEuropean.

Prioritãþi tematicepentru anul 2013

Prioritãþile Programuluipentru anul 2013 se vor concentrape contribuþia la realizarea obiec-tivelor stabilite pentru Anul euro-pean al cetãþenilor prin:

¢ creºterea gradului deconºtientizare cu privire la valo-rile ºi drepturile cetãþenilor Uni -unii ºi cu privire la posibilitãþileoferite de U.E.;

¢ sporirea cunoºtinþelorcetãþenilor despre participarea laviaþa democraticã a UE.

Astfel, Programul vaspri jini, pe de o parte, promo -varea cetãþeniei europene ºi a de -mo craþiei, inclusiv dezvoltareaînþelegerii Uniunii Europene, ava lorilor sale ºi a contribuþiei salela viaþa zilnicã a cetãþenilor, ºi pede altã parte, responsabilizareace tãþenilor în a juca un rol deplin

în viaþa democraticã a UE. Oriceacþiune în cadrul acestui programva respecta ºi va fi pusã în apli-care în conformitate cu drepturileºi principiile consacrate în CartaDrepturilor Fundamentale a Uni -unii Europene.

Prioritatea 1 - UE: valori, drepturi ºi oportunitãþi

pentru cetãþeni În 2013 vor trebui de -

puse eforturi suplimentare pentrucreºterea gradului de conºtienti-zare, de reflecþie ºi de dezbatereprivind relevanþa ºi implicaþiilepoliticilor UE asupra vieþii de zicu zi a cetãþenilor ºi pentru eli mi -narea obstacolelor cu care cetã -þenii UE se confruntã în conti -nuare. Programul Europa pentru

cetãþeni este un instrument im -por tant în acest sens ºi poate adu -ce o contribuþie valoroasã la creº -terea gradului de conºtientizare,de înþelegere ºi de apreciere a va -lorilor, drepturilor ºi oportunitã -þilor create de UE, precum ºi laîntãrirea reflecþiei asupra costuluinon-Europei ºi la sprijinirea con-servãrii memoriei europene.

Prioritatea 2 - participarea cetãþenilor laviaþa democraticã a UE

Angajamentul cetãþeni -lor în probleme care constituiepri oritãþile politice ale Uniunii

Europene este un element cheie alparticipãrii civice. Angajamentulºi participarea cetãþenilor suntdeosebit de importante într-uncontext economic dificil ºi avândîn vedere viitoarele alegeri pentruParlamentul European.

Programul Europa pen-tru cetãþeni reprezintã un instru-ment valoros pentru a încurajacetãþenii sã-ºi împãrtãºeascã opi -niile cu privire la programulpolitic ºi la acþiunile concrete pro-puse de instituþiile europene ºi sãinfluenþeze agenda de lucru subaspectul conþinutului ei (stabilireaagendei) ºi al modului de abor-dare. O atenþie deosebitã ar trebuiacordatã perspectivelor cetãþe-nilor cu privire la condiþiile carear trebui puse în aplicare pentru ale permite sã influenþeze în con-tinuare ºi sã participe la dez-voltarea unei economii durabile ºifavorabile incluziunii, precum ºiideilor lor referitoare la moda -litãþile de îmbunãtãþire a coeziuniisociale. De asemenea, societateacivilã ar trebui sã fie invitatã sãcontribuie în continuare la dez-voltarea unui spaþiu europeanpentru libertate, securitate ºijustiþie.

Proiectele vor facilitaschim bul de opinii cu factorii dedecizie corespunzãtori ºi infor-marea acestora cu privire la rezul-tatele obþinute în ceea ce priveºtepoliticile europene în curs ºiimpactul acestora asupra situaþi-ilor pe plan local, precum ºi pri -vind aspectele locale cu dimensi-une european.

Centrul de Informare Europe Direct Mizil

Anul European Al Cetăţenilor

Românii mãnâncã mult ºi prostºi scot din buzunare aproape otreime din veniturile lunare pen-tru a se hrãni. Astfel, conformstatisticilor europene, þara noas-trã a ajuns sã ocupe primul loc

în UE în privinþa sumelor chel-tuite pe mâncare, circa 100 deeuro, ceea ce reprezintã 30%din venitul mediu. Totuºi, aceºtibani se duc pe mâncare proastã,pentru cã tot statisticile euro -

pene ne situeazã pe locul trei pecontinent în ceea ce priveºtenumãrul persoanelor obeze. Înþara noastrã, la ora actualã, suntluaþi în evidenþã 4 milioane deadulþi obezi.

Statisticile europene sunt îngrijorãtoare În România sunt 4 milioane de adulþi obezi

Serviciul PublicLocal Comunitar de

Evidenţă aPersoanelor

Vã informãm cã înMonitorul Oficial al României,partea I, nr. 898 din 28.12.2012, afost publicatã Hotãrârea Guver -nului nr. 1309/27.12.2010, pri -vind nivelurile pentru valorileimpozabile, impozitele ºi taxelelocale ºi alte taxe asimilate acesto-ra, precum ºi amenzile aplicabileîncepând cu anul 2013.

Astfel, se modificã taxe leextrajudiciare de timbre, regle-mentate prin Legea nr. 117/ 1999,aplicate la nivelul Direcþiei pentruEvidenta Persoanelor ºi Admi -nistrarea Bazelor de Date ºi al ser-viciilor publice comunitare deevidenta persoanelor/ primãriilor,

unitãþilor administrativ-teritorialeunde nu fun cþio neazã servicii pu -blice comunitare locale de evi-denþã a persoanelor, în înde pli -nirea atribuþiilor cu care sunt in -ves tite prin lege, dupã cum ur -meazã:

1. În domeniul stãriicivile:- Înregistrare la cerere, înactele de stare civilã a schimbãriinumelui ºi sexului - 15 lei- Înregistrare la cerere, înactele de stare civilã a desfa ceriicãsãtoriei - 2 lei- Reconstituirea ºi întoc -mirea ulterior, la cerere, a actelorde stare civilã - 2 lei- Eliberarea altor certifi-cate de stare civilã în locul celorpierdute, sustrase, distruse saudeteriorate - 2 lei

2. În domeniul evidenþeipersoanelor:

- Eliberarea sau pre s chim -barea actelor de identitate pentru

cetãþenii români, eliberarea sau pre-lungirea valabilitãþii actelor deidentitate pentru cetãþenii strãini ºipentru persoanele fãrã cetãþenie,precum ºi înscrierea menþiunilorprivind schimbarea domiciliuluisau a reºedinþei cetãþenilor români -5 lei

3.În domeniul valorifi -cãrii datelor din R.N.E.P (Re -gistrul Naþional de Evidenþã aPersoanelor):

- Înregistrarea cererilorpersoanelor fizice ºi juridiceprivind furnizarea unor date dinRegistrul naþional de evidenþã apersoanelor, precum ºi din Re -gistrul naþional de evidenþã a per-miselor de conducere ºi certifi-catelor de înmatriculare ºi din re -gistrele judeþene ºi al munici piuluiBucureºti de evidenþã a per-miselor de conducere ºi certifi-catelor de înmatriculare - 5 lei

ªef serviciu S.P.C.L.E.P. MizilJr. Mirela BONCIOG

Acesta este locul în care veþi gãsi o colecþie de sfaturipractice, reþete simple ºi naturale, inspirate din înþelepciunea

strãmoºilor noºtri.

Pagina 8EVENIMENT CULTURALNr. 98 / februarie 2012

Pe 26 ianuarie, a avutloc unul dintre cele mai impor-tante evenimente culturale des -fãºurate în oraºul nostru - fes-tivitatea de premiere a Festi -valului Internaþional de Poezieºi Epigramã "Romeo ºi Julietala Mizil", ediþia a VI-a, festivaliniþiat de Liceul Teo retic "Gri -gore Tocilescu", sus þinut deMinisterul Educaþiei Naþionale,organizat de Fun da þia culturalã"Romeo ºi Julieta la Mizil". Co -or donatorii acestui proiect aufost domnii profesori Bã di cioiuLaurenþiu ºi Minea Victor.

ªi cred cã cel maipotrivit lucru, al începutuluiacestei frumoase poveºti estedeclaraþia de dragoste pe careGeo Bogza o fãcea în scrisoraºului Mizil, în 1940: “Nu amcâtuºi de puþin intenþia sãglumesc atunci când voi afirmacã una dintre marile dorinþe alevieþii mele a fost sã vizitezMizilul. […]. E poate timpul sãse afle în întreaga þarã ce-iMizilul - Mi-zi-lul - cum trãi-esc, cum gândesc, la ce viseazã,cum iubesc ºi cum mor, acolo,în urbea lor, oamenii aceiapeste care de atâþia aniplaneazã, batjocoritor, zâmbe-tul marelui umorist." Fragment

din "175 de minute la Mizil".ªi, într-adevãr au venit

la Mizil: doamna deputatEcaterina Andronescu, acad.Nicolae Dabija, acad. SolomonMarcus, acad. Vasile Tãrâþeanu,din Cernãuþi, domnii inspectoriºcolari generali Horia Toma ºiNicolae Angelescu, GheorgheMatei, Gheorghe Borovinã,prof. univ. Al. Popescu Zorica,Corneliu Leu, George Corbu,Sorin Roºca Stãnescu, prof.univ.dr. Nicolae Rotaru, prof.univ.dr. Alexandru ªonea, prof.univ.dr. Andrei Vernescu, conf.univ.dr. George Stanca, prof.univ.dr. Radu Gologan, LuciaOlaru Nenati, Efim Tarlapan,prof.dr. Costin Diaconescu, DanMircea Cipariu, prof. NicolaeBoaru.

Au rãspuns prezent ºiurmãtorii epigramiºti din þarã:Elis Râpeanu, Florina Dinescu,Laurenþiu Ghiþã, dr. CorneliuZeanã, Vasile Larco, Ioan Tode -

raºcu, Gheorghe Dolinski, Con -stantin Moldovan, primar înMãnãstirea Humorului, Sucea va.

În acest an, ºi-au trimiscreaþiile 584 de participanþi laambele secþiuni (poezie-439,epigramã -145), concurenþii fi -ind români din Elveþia, Ucraina,Spania, Italia, Germania, Ame -rica, Anglia, Scoþia, Franþa,R.Moldova, Bulgaria, Canada,Irlanda ºi România.

Dl. senator Sorin RoºcaStãnescu a fost premiat de orga-nizatori cu trofeul "Romeo laMizil" pentru atitudinea vesti-mentarã de anul trecut, când,îmbrãcat într-un roºu intens,alãturi de soþia sa, pãrea unRomeo modern ºi fericit, inven-tând astfel, la Mizil, un alt epi-log pentru piesa shakespeari-anã.

Liceului Teoretic "Gri -go re Tocilescu" i s-au conferitdin partea d-nei deputat Eca -terina Andronescu, preºedintaComisiei pentru Învãþãmânt,ªtiinþã, Tineret ºi Sport douãdiplome de merit.

În final, doamna LuciaOlaru Nenati a venit cu o fru-

moasã poveste de la Ipoteºti,poveste nãscutã de minunatalunã ianuarie, lunã a naºterii luiMihai Eminescu, poveste dincare face parte ºi Matei Emi -nescu, care a locuit o bunãvreme la Mizil. Alexandrina ºiFlorian Chelu, de la Filar -monica Rock Oradea, au rostitultimele acorduri pe portativulacestei întâmplãri, din 26 ia -nuarie 2013.

Dl. acad. Nicolae Da -bija din Chiºinãu, impresionatde frumuseþea spiritualã aoraºului, a scris în Cartea deonoare a ºcolii: “Dumnezeu când fusesese copilªi i se fãcuse dor de o minune-

A fãcut cerurile de la MizilCele mai albastre din lume.”

Consider însã, cã celcare a spus totul despre acesteveniment cultural este domnulprimar Emil Proºcan care, deºinu a putut fi prezent, (fiind ple-cat din localitate) a transmis

urmãtoarele:"Bun venit tuturor

oaspeþilor pe care oraºul Mizil,acum, îi are! Mândria mizleanãastãzi cunoaºte o serioasã moti-vaþie. Oameni de mare valoare,personalitãþi de marcã, oamenica re de bunã vo ie se pun însluj ba celorlalþi oa meni folo -sind ca instrumente prin cipalecunoaºterea, dreptatea, ade-vãrul, echilibrul, sensibilitateaºi mai ales sufletul, sunt astãziaici, acum, la noi. ªi cât de greuse gãsesc acum asemeneaoameni! Aici nu se va vorbi, nuse vor rosti simple cuvinte, nuse vor þine discursuri... Se vaofta, zâmbi, þipa, ºopti, DES -PRE VIAÞÃ! De aceea ce seîntâmpla acum aici nu seopreºte în spaþiul acestei sãli,adevãrul din puterea cuvântuluirostit aici, va trece din dimensi-unea aºteptãrii în cea a zâmbe-tului, motivându-l! Zâmbetultrist sau zâmbetul adevãrat!Zâmbetul atât de mult hulit,înfricoºat, obligat sã se afundeîn ascunziºurile neînþelegerii ºinedreptãþii. Zâmbetul cu carene respirãm speranþa. Astãzi,aici, totul va fi precum o coamã

de cal sãlbatic slobozit încerurile lumii!

Vã mulþumesc tuturorpentru aceastã sãrbãtoare pe

care o genereazã prezenþa dvsaici cu adevãrurile ce le purtaþiºi din când în când la ceas depopas, le eliberaþi zborul. Sã-mi fie iertat cã nu fac remarci,omisiunile, care cu siguranþã le-

aº face, nu ar fi simple greºeli,ci nedreptãþi ºi existã, deja, preamulte.

Îmi place sã spun cãorice act de culturã, indiferentde amplitudine, este ºi un gestde protest împotriva a tot ce seîntâmplã strâmb peste tot acumºi am convingerea cã prin celespuse aici, aºa va fi.

În legãturã cu concur-sul de epigramã ºi poezie, amavut onoarea sã mã numãrprintre membrii juriului ºi mi-arplãcea sã cred cã nu în virtuteafuncþiei de primar s-a întâmplatasta. Nu am socotit, dar cred cãam citit în jur de 2.ooo depoezii, de fapt gânduri, mesaje,trãiri, dorinþi... Dincolo deresponsabilitatea ºi timpul ce atrebuit sã-l fac rost pentru toatematerialele primite, vreau sã vãspun cã a fost o experienþã in te -resantã. Într-o carte te întâl -neºti, de regulã, cu aceeaºi nu -anþã, acelaºi stil...

Parcurgând materialele primiteam citit mai multe cãrþi deo-datã. La fel ca în viaþã, am întâl-nit de toate: stângãcie, jocuri(de cuvinte), timiditate, resem -nare, dar ºi vãpãi de luminã,cristale de zâmbet, explozii dindreptul elementar de a fi. Ca ºi

în viaþã, am întâlnit lacrimã,sãrãcie, putere, slãbiciune, zâm-bet, spe ranþã... Nu putem vorbica de un simplu concurs depoezie! Prin dimensiune, vari-etate ºi conþi nut, e mult maimult. Câºtigul cel mai mare,dupã pãrerea mea, constã înfaptul cã a fãcut sã existe toþicei care au concurat, adicã toþiacei oameni care simt mai multdin tot ce existã, care reuºesc sãse conexeze cu durerea saubucuria, care reuºesc sã fie ade-vãraþi. Ca uºa deschisã a unuisanctuar din care rãzbãtea invi-taþia: "Hai veniþi aici! Veniþi ºispuneþi des pre viaþa voastrã!Veþi fi ascultaþi ºi înþeleºi!" Cao spove da nie a devenit acestconcurs! ªi tot ca ºi în viaþãsunt învinºi ºi învingãtori!Câteva din multele versuri caremi-au luminat su fletul ºi m-aufãcut sã intuiesc...

continuare în pagina 9

"175 de minute la Mizil" cu parfum de "Zi solemnă"

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ"ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL" - EDIŢIA A VI-A

CORNELIU BERBENTE,CORNELIU LEU, CRISTI-NA IONESCU, DANIELCRISTEA ENACHE, EMILPROªCAN, GEORGECOR BU, GEORGE STAN-CA, MIHAI MORAR,NICUªOR CONSTANTI-NESCU, VICTORIAMILESCU a decis urmãtoarele:

Marele Premiu "GeorgeRanetti": DIVIZA ION,ChiºinãuMadrigalMizil - Per aspera ad astra! -

Frumos ºi tânãr chipul tãu;Tu þi-ai deschis la timp"Fereastra"Sã te admir din Chiºinãu!Premiul "GrigoreTocilescu": GRIGORE CHI-TUL, Bistriþa NãsãudPremiul "Agatha Bacovia":ABEL FLORIAN, com.Grindu, Ialomiþa

Marele Premiu "GeorgeRanetti": GRAMA MA -RIUS, GalaþiPremiul "Agatha Bacovia":DUMITRAN RALUCA,CâmpinaPremiul "GrigoreTocilescu": CIOBÎCÃCEZAR, Botoºani

Juriul :

Secþiunea Epigramã:

Secþiunea Poezie:

Pagina 9 TINERET Nr. 98 /februarie 2012

Rãspundeþila urmãtoa -rele în tre -bãri:

1. În ce bãtãlie a muritAlexandru Macedon?

- În ultima sa bãtãlie. 2. Unde a fost semnatã

Declaraþia de Independenþã?- În josul paginii.3. Care este cauza princi-

palã a divortului? - Cãsãtoria. 4. Ce nu se poate mânca

la micul dejun?- Prânzul ºi cina. 5. Cu ce se aseamãnã o

jumãtate de mãr? - Cu cealaltã jumãtate. 6. Cum poate un om sã

reziste opt zile, fãrã sã doarmã?- Foarte simplu - doarme

nopþile.

7. Cum se poate ridicaun elefant, cu o singurã mânã?

- Nu veþi gãsi nicãieri unelefant cu o singurã mânã.

8. Dacã ai avea trei por-tocale ºi patru mere într-o mânã ºipatru portocale ºi trei mere încealaltã mânã, ce ar însemna cãai?

- Niºte mâini foarte mari. 9. Dacã pentru opt

oameni au fost necesare 8 ore casã clãdeascã un zid, cât timp artrebui pentru ca patru oameni sãfacã acelaºi lucru?

- Nici un pic de timp -zidul a fost deja fãcut.

10. Cum poþi arunca unou pe o pardosealã de beton, fãrãsã crape?

- Pardoseala de beton egreu de crãpat.

ALŢI ELEVI DE 10Tuturor elevilor care au răspuns ca mai jos,

li s-a dat nota 4, deşi ar fi meritat 10...GLUMĂ

Andreea Daniela Vasile,elevã în clasa a XII-a B, faceparte din copiii deosebiþi ai ora -ºului nostru, rezultatele ºcolare ºiconduita sa ireproºabilã "vor -besc" de la sine despre aceasta.

O frumuseþe angelicã,însoþitã de o inteligenþã sclipi-toare, un zâmbet copilãresc ºifoarte multã modestie - acesta arfi pe scurt "tabloul" Andreei.

De la tânãra domniºoa -rã, am aflat cã materia sa prefe -ratã este matematica ºi îºi doreºtesã devinã o bunã profesionistã înfinanþe-bãnci. În timpul liber,adorã sã deseneze sau sã picteze,sã se joace cu surioara sa, Geor -giana de 11 ani, dar sã o ºi ajutela teme. Îi place handbalul, faptpentru care a ºi jucat la un mo -ment dat în echipa ºcolii. Îi maiplac limba francezã ºi vacanþelela mare.

Din clasa a IX-a, are unmodel - doamna dirigintã An -gelica Matei - care reprezintãpentru ea, nu numai un dascãlbun, ci ºi o a doua mamã, esteomul care oricând are timp pen-tru a-ºi asculta elevii ºi a-i ajutasã-ºi rezolve problemele cu careaceºtia se confruntã.

Având în vedere faptulcã Andreea, aºa cum v-am relatatla început, este foarte modestã,am rugat-o pe doamna dirigintãsã ne spunã câteva cuvinte desprecea mai bunã elevã a LiceuluiTehnologic.

"În primul rând dorescsã vã spun cã sunt foarte mândrã,nu numai de Andreea, ci de toþielevii clasei mele, care sunt niºtecopii deosebiþi, cu rezultate pemãsurã ºi care muncesc foartemult. Am avut anul trecut 14 pre-mii I cu medii peste 9,50 - ºi cu

aceastã ocazie îi felicit pe toþi darºi pe pãrinþii acestora, cu care,din clasa a IX-a, am avut o legã-turã ºi o comunicare permanentãcare a avut aportul ei în obþi nereaacestor rezultate.

Revenind la Andreea,do resc sã menþionez cã acest co -pil nu a intrat în clasa a IX-aprintre primii. Ceea ce este re -marcabil la ea, este evoluþia sa,pentru a ajunge cea mai bunãelevã. Pentru asta a muncit extra-ordinar de mult. Este foarteconºtiincioasã, ambi þioasã ºi per-severentã. Pentru ea nu existã“nu pot“ sau “nu am timp”.Participã la olimpiade obþinândrezultate notabile, la cursuri deexcelenþã, la activitãþi extra -ºcolare, mã pot baza întotdeaunape cuvântul ºi seriozitatea ei, estecopilul pe care orice pãrinte ºi l-ar dori - o tânãrã cãreia îi prevãdun viitor strãlucit".

Domnul director DanIacob a dorit sã confirme spuseledoamnei dirigintã: "un copil cã -ruia i-am fost profesor ºi nu amavut ce sã-i reproºez. Nu arenicio absenþã, are iniþiativã, esteîntotdeauna pre gãt itã, iar rãspun-surile sale, sunt inteligen te ºi laobiect. O tânãrã de nota 10"!

ªi noi suntem mândri,cã existã astfel de copii pe care îifelicitãm ºi le dorim mult succesîn continuare!

Gabriela NEGOIÞÃ

Copii deosebiti cu rezultate deosebite

"Copilul nu datoreazãpãrintelui viaþa, ci

creºterea" - Nicolae Iorga

FATA DE NOTA 10 A LICEULUITEHNOLOGIC - ANDREEADANIELA VASILE

continuare din pagina 8...sensibilitatea celui ce a scris:"sin gurãtatea miroase a Dum -nezeu", "am vrut sã-þi spun cãte iubesc, dar primãvara mi-aluat-o înainte", "plouã cu tine însu fletul meu", "sub luneteleoche larilor tãi, au loc sufe -rinþele mele", "sunt conºtient cãva ve ni o zi când voi fi anunþatcã unul din pãrinþi s-a stins dinviaþã. Atunci, cu lacrimi peobraji ºi în suflet, voi lãsa lucrulmeu ºi casa mea ºi familia mea,îmi voi lua crucea în spate ºi mãvoi întoarce acasã", "Eu ascultfulgii / cum îºi dezlipesc um -brele de pe culorile cerului / ºi-apoi cad, cad / îngreunându-miinima / ca acatistele altarul...","mi-e dor de femeia care nin -ge", "Prieteni, / lãsaþi sã cadãpietre / sau sã batã clopote / îninima voastrã. / E semn cã cine-va este înãuntru. / Ascultaþi-l ºiiubiþi-l.", "îmi beau cafeauacaldã / ºi trecutul ia diferite for -me umane ce / îmi ies din corp

ca niºte câini ce nu au fostlegaþi niciodatã ºi se joacã înaer / în jurul meu / se joacã cumintea mea, o muºcã / apoi îmimuºcã viaþa ºi mã arunc înzãpadã ca un înger / plecat încãutarea voastrã / e frig / foculmeu s-a stins / veniþi ºi aruncaþilemne în mine.", "Astãzi estelu nã plinã-n cinstea ta / ªi-aº fimurit dar vin caii zãpezii / Sã-mi bocãne potcoava în pereþi","noaptea se lasã odatã cu tine /oboseala din suflet o mototo-lesc ºi-o arunc", "la polii fiinþei/ li niº tea spune poveºti / subflacãra sufletului / care pâlpâieîn beznã", "bunicul a plecat deacasã ºi nu s-a mai întors / s-adus sã prindã cerurile în mânãîn plimbãri spre infinit", "Eumã tot nasc / de mii de ori /rãtãcind în golul meu din lunã","Somn uºor / noaptea fuge-ntr-un pi cior, / cu sandale de ar -gint", "ma ma / îºi strânge sãrbã-torile în ºorþ / fãcându-le ghem/ ºi mi le pune în valizã / înaintede ultima plecare", "Þurþuriîndoliaþi de nesomn cresc / ca

niºte plante în ombilicul / aces-tui a murg, / mi-e dor sã morlângã ti ne, mamã! / þi-au înfloritprintre aripi / cuvinte de adio.../ glon þuri de neant, de tãcere îþizgârâie / lutul din iriºi stinºi încafeaua plânsului meu / mie

dor, groaznic dor de tine, ma -mã!", "Ninge pentru cã advãruldoare", "pe alei contorsionatede ploi ºi ruginã / plimbãm um -bre zgribulite / cerºim un rãsãritde lunã sã acoperim / singu -rãtãþile evadate din noi / pomiiîºi înghit limbile pânã la rãdãci-ni / sã nu-i doarã nodul crescutîn frunte de / atâtea frunze în -gãlbenite / cerul se agaþã de unfelinar stingher ºi el / de câtîntuneric poate încãpea întredouã / tãceri / timpul ca un lupflãmând / stã paznic la turma devise", "a nins / ºiraguri de perle/ ce leagã iubiri de etern / se de -ºirã-n tãcerea din vis / ºi clo -pote bat / într-un suflet de iarnã/ a nins... / sub nãmeþi / primã -veri sãdesc necuvinte / în inimiplãpânde / ºi stele de nea / sesting însigurate-n abis / a ninsla apus cu fluturi uciºi", "Eu nucred cã existã poezie minunatãîn sine. / deci, nici poet minunatîn sine. / De fapt, cred cã omulare douã suflete ºi nu unul. /Desigur cã unul dintre ele, este

sufletul poeziei".Un gând special pentru

Laurenþiu Bãdicioiu, sufletulacestui festival, ce încearcã sãdescopere pe cei frumoºi bunila suflet... Nimic din ceea cetrece peste noi nu este întâm-

plãtor! Depozitãm în adânculnostru extremele trãirilor ºi aºanaºtem zâmbete sau lacrimi. Nuprimim pedepse ci doar mostrede viaþã adevãratã. Sunt con-vins cã durerea ºi bu curia aufost dintotdeauna laolaltã, poateºi pentru a se motiva una pecealaltã sau poate pentru apreþui mai mult oa me nii, viaþaºi tot ce avem în jur.

Închei mulþumindu-vãtuturor cã aþi fãcut sã existeaceastã zi, aceste momente!Dincolo de prea multã durere ºichiar disperare ce oamenii o autot mai mult în jur, câþivaoameni frumoºi, ºi buni lasuflet, astãzi, 26 ianuarie, auve nit la Mizil sã spunã despreadevãr, duioºie, demnitate, ier -tare ºi sã demonstreze cã spe -ranþa existã ºi viaþa este extra-ordinarã.

La mulþi ani Liceu"Grigore Tocilescu" cu toþi ceicare au fost ºi vor fi!La mulþi ani oameni!"

Emil Proºcan

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DELITERATURĂ "ROMEO ŞI JULIETA LA

MIZIL" - EDIŢIA A VI-A

DIVERSENr. 98 / februarie 2012 Pagina 10

Coeur a la creme este undesert elegant, din cremãde brânzã cu zmeurã ºicãpºuni, ideal pentru a-l

servi la masa deValentine's Day.

INGREDIENTEPentru crema de brânzã:460 gr brânzã proaspãtã, tare100 gr creme fraiche100 gr zahãr pudrã 1 lãmâie300 gr zmeurã150 gr cãpºuni

100 ml apã3 linguri zahãrbol în formã de inimã

MOD DEPREPARARE

Amestecã brânza cucreme fraiche, zahãr ºi suc delãmâie. Pune o bucatã de pânzãîntr-un bol în formã de inimã,toarnã crema de brânzã ºi pre-seazã pentru a scoate bulele deaer. Acoperã cu pânzã ºi las-o sãstea la rece minim 4 ore, sã seîntãreascã.

Pune într-o tigaie 150 gr

zmeurã cu zahãr ºi apã. Dupã ces-a dizolvat zahãrul, fierbe 2minute sosul, apoi pune-l înblender. Dupã ce obþii un piure,dã-l printr-o sitã. Adaugã restulde bucãþele de zmeurã ºi apoi,cãpºunile.

Pune inima de brânzã încentrul platoului ºi apoi toarnãsosul de fructe în jurul ei.Serveºte preparatul de Va len tine'sDay sau la o altã ocazie specialã.

Poftã bunã!

CUM E CORECT? “A lua la cunoştinţă” sau “a aduce la cunoştinţă”?Expresia “a lua la cunoº -

tinþã” este foarte des întâlnitãprintre vorbitori, cu toate cã vari-anta corectã, consemnatã în ma -joritatea dicþionarelor limbii ro -mâne, este “a aduce la cunoº -tinþã”, cu sensul de “a informa pecineva despre un lucru, a în -ºtiinþa”. Potrivit lingviºtilor, vor -

bi torii au fost “influenþati deexpresia corectã «a aduce la cu -noºtinþã». Prin simetria dintre aoferi ºi a primi, ei au cãutat ca ºiformal cele douã spuse sã fiesimetrice (vezi George Pruteanu –“Doar o vorbã sã-þi mai spun”).

Consultând dicþionarele,constatãm cã singurele expresii

admise în acest caz sunt: “a luacunoºtinþã de ceva sau a aveacunoºtinþã de un lucru”, cu sensulde “a fi informat”, “a ºti”, “a sepune la curent cu ceva” ce potapã rea în contexte ca: “Am luatcunoºtinþã de acuzaþiile care mi seaduc” sau “Aveau cunoºtinþã defaptul cã era lipsit de modestie”.

Se observã, însã, cã ultima expre-sie, “a avea cunoºtinþã”, pierdedin ce în ce mai mult teren, fiindînlocuitã cu termeni sinonimici(constientiza, ºtia).

“A aduce (ceva) la cu -noºtinþa (cuiva) ” sau “a aduce lacunoºtinta publicã” - cu sensurilede a informa pe cineva, a face

cunoscut sau a da de ºtire tuturor(despre un anumit lucru) – suntsingurele variante acceptate – celpuþin pânã în acest moment - denormele literare. În concluzie,doar a doua expresie din titlu estecorectã (exemplu în context – “Aadus la cunoºtinþa Maiestãþii Salecã poate sã rezolve problema”).

Coeur a la creme

Executăm la comandă: ziare, reviste,

agende, postere, calendare, tipizate, formulare

financiar - contabile

Telefon0769 610 015

BEATRICE - de la "viatrix",nume latin ce înseamnã "voiajor/ cãlãtor"BIANCA - provine din cuvântul"blanc" (din franceza veche), ceînseamnã "alb"BOGDAN - de la "bogdan", ofrazã slavã ce înseamnã "darul /cadoul lui Dumnezeu"CÃLIN - prenume tipic româ-nesc probabil din lumea vege-talã. "Calinul" (Viburnum opu-lus) este un arbust rãspândit ºi lanoiCAMELIA - de la o expresie dinlatinã ce înseamnã "ajutorulpreotului"CARMEN - de la "Carmel",nume evreiesc ce înseamnã"orhidee"CAROLINA / CAROL - de la"ceorl", cuvânt antic german ceînseamnã "proprietar"CÃTÃLINA / ECATERINA /CÃTÃLIN - de la "aikaterine",nume grec ce înseamnã "pur".Dar nu toþi experþii sunt deacord. Unii spun cã numele estederivat din cuvântul grec"katharos". Alþii, cã se trage dinnumele lui Hecate, zeiþa greacã amagiei. O altã sursã posibilã este"katerina", un cuvânt grec pen-tru "tortura".

Continuare în numãrul viitor

Origineaprenumelor

noastre

uLa biserica din satul

nostru au început sã vinã în ulti-ma vreme din ce în ce mai mulþicredincioºi.

Preotul spune cã ãsta eun semn bun, cã dacã nu-ºideschidea barul ãla din spatelealtarului, pierdea toþi enoriaºii.

u- Cum þi-a plãcut El -

veþia? Nu-i aºa cã e extraordi-nar de frumoasã?- Exagerãri, dragã. Nimic deo -sebit. Dacã iei munþii ºi la cu -rile, bãncile ºi curãþenia, ce mairãmâne de capul ei?

uScufiþa roºie:

- Bunico, de ce ai ochi aºamari? - Bunico, de ce ai urechi aºamari? - Bunico, de ce ai dinþi aºamari? Bunica: - Hai gata, cã mã ener -vezi. Pune lupa aia pe masã ºicarã-te la mã-ta!

uSoþul vine acasã ºi-ºi

prinde soþia în pat cu amantul.Vizibil ºocat, întreabã:- Ce se întâmplã aici ??!!?Soþia, uitându-se cãtre amant,zice:- Eh, þi-am spus eu cã-i prost?!

uDoi prieteni discutã pe

stradã:- Tu ai fãcut vreodatã sex întrei?- Nu!- Atunci, du-te repede acasã,poate mai apuci!

uAuzi, tatãl tãu e tero -

rist?- De ce, crezi cã sunt o bombãsexy?- Nu... dar eºti proastã de bubui!

u- Nu vã supãraþi...

Puteþi sta puþin mai la dreapta,sã-l vãd ºi eu mai bine peBãsescu? ...- Sigur. Nu vreþi sã vã dau bi -noclul meu? - Nu, mulþumesc, am lunetã lapuºcã!

uToþi avem punctul G.

La bãrbaþi, acesta este Gto -macul!!!

u

1. Fruntaºul Popescuva fi pedepsit cu 5 zile de arestpe motiv cã a fost gãsit cu oper soanã de sex feminin la gar -

dul unitãþii în loc sã fie în pat...2. Sergentul Popescu

va fi pedepsit cu 5 zile de arestpe motiv cã, imitând vocealocotenentului Ionescu, a urlatca un bou...

3. Instrucþia domnuluimedic militar Ionescu, cu tema"Cum rãmân sãnãtos" seamânã pe motiv de boalã...

4. Bãgaþi la tãrtãcuþã,regulamentul nu poate fi încãl-cat absolut niciodatã, cu ex cep -þia si tu a þii lor pre vã zu te de re -

gula ment!5. Sã

nu maiprind pi -cior desol dat ne -bãr bie ritprin uni-tate!

6.Mãirahat, numai miº -ca în for-maþie cãte mã -nânc!

7. O mânã criminalã adat cu piciorul ºi a spart chiu-veta!

8. Am auzit un zâmbetîn formaþie!

9. Bãteþi trei paºi ºiîncepeþi sã cântaþi cu stângul!

10. Sã nu mai prindtelevizorul mergând noapteaprin camerã!

Ca ºi voi, consider cãtoate femeile ar trebui sã fieegale… între ele. Însã existãanumite lucruri care ne potaduce pe noi bãrbaþii la un nivelasemãnãtor cu ele. Unul dintreacele lucruri este berea. Bãrbaþiicare beau multã bere încep sãcapete un comportament degagicã.

Sã vã explic: eram cuniºte amici, discutam despreuna despre alta, când unulspune: “am citit undeva cã ar fihormoni feminini în bere!”

Având în vederecã sunt dotat cuun oarecare spir-it ºtiinþific i-amconvins sã veri-ficãm afirmaþia.Foarte rapid amgolit mai multeberi, în interesulºtiinþei, bineînþe-les!Rezultatul aces-tei experienþe afost stupefiant:

1. Toþi am prinsceva greutate în

plus;2. Vorbeam prea mult fãrã sãspunem nimic;3. Am întâmpinat dificultãþi în aconduce corect;4. Ne era imposibil sã efectuãmchiar cel mai simplu raþiona-ment;5. Refuzam cu încãpãþânare sãrecunoaºtem cã nu avem drep-tate, chiar dacã era evident;6. Ca sã fie complet, mergeamla toaletã la fiecare 5 minute, ºiîn plus: împreunã!

CULINAR

Berea te facefemeie?!?

"Dacã februarie este încãrcatde zãpadã, o varã frumoasã se

prevesteºte." Proverb englezesc

"Luna februarie este exact atâtde lungã cât trebuie pentru a

se scurge timpul pânã în martie."

J.R.Stockton

"Razele soarelui de februarieîþi coboarã ramurile ºi aduce

culoare în muguri."William C. Bryant

PERLE CULESE DIN ARMATA ROMÂNĂ

Pagina 11 Nr. 98 / februarie 2012 INTERES GENERAL

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Calea Buzãului, Tohaneanca,Plutar Mareº, Anastasiu, Gh.

Bratianu, Crãciunescu, N. Iorga,N. Stãnescu

Mihaela Dinu 250 020

Bacovia, Leonida Condeescu, TaseDumitrescu, Paralela 45, M. Bravu- de la intrare dinspre Buzãu pânã

la inters. cu str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

Decebal, Nuferilor, Democraþiei,Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13 Decembrie Petre Elena 250 008 int 34Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897

13 Septembrie, Cuza Vodã Monica Tricã 250 020N. Bãlcescu - de la pod pânã la B-

dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-dul

Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, Alba Iulia Mirela Paraschivescu 250 008 int 2624 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 40Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897

B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 401 Mai Loredana Tãnase 250 020G.Ranetti Georgiana Tãnase 253 309

Mr. Ivanovici, G-ral Praporgescu Elena Mãrãcine 250 008 int 29M.Basarab, Spitalului, Spiru

Haret, AlbineiAna Gicã 250 020

N. Bãlcescu de la intersectia cu B-dul Unirii pânã la inters. cu str.

Er. R. Nicolae, Eminescu,Ardealului, Bucovinei, Vasile Lupu

Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28

M. Bravu de la inters. cu B-dulUnirii (inclusiv bl. 112) pânã la str.

Er. R. Nicolae, Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

Transilvaniei, Agricultori, Toamnei Ionela Duþu 250 008 int 28N. Bãlcescu de la intersectia cu

Er. R. Nicolae pânã la UM Mariana Plaiaºu 250 008 int 16

22 decembrie, Þepes Vodã, Ioan Vodã Maria Mastragociu 250 008 int 38Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, 11A,cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6, 6A,7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

250 008 int 42

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 16Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. Ionescu

Gh, Cap. Pândaru D-tru, NucilorMadi Pãtraºcu 250 008 int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/ 252722Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062

Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec. Teodoroiu Buciu Eustafie 250 008 int 29Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020

Bradului + cartier nou zona Bradului Gheorghiþã Elisei 250 062Griviþei, Bucegi, Fnd.Lalelelor

Aleea CrizantemelorVictoria Panait 250 008 int 25

M. Bravu - de la inters. cu str. Er.R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

POLIŢIA LA DISPOZIŢIACETĂŢEANULUI!

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã ges-tioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã ºi aleoraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tuturor celor caresuntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, dorinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se deplasezeîn sectorul arondat, sã constate toate problemele existente acolo ºi sãle aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de problemeleavute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã aprimãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regularitate acasã. Aceasãpublicaþie trebuie sã vã fie adusã acasã de salariatul în a cãrui aron-dare aveþi domiciliul.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil saula adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCAN

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027Audienţe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II interior 15 Audienţe - marţi: 10.00-14.00Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101Audienţe - joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649Audienţe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi:08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai pu -ţin Registratura, Impozite şi taxe,care au program până la 13.30

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

S.C. MERENDA PRIMS.R.L. MIZIL

(cantina Primãriei)ÎNCHIRIAZÃ SALÃ PENTRUORGANIZARE EVENIMENTE

Tarifele diferã în funcþie denumãrul de persoane, astfel:

25-30 persoane - 300 lei30-50 persoane - 400 lei50-80 persoane - 500 lei

Zilnic preparãm dife ritefeluri de mâncare, care pot fi ser -vite atât la sediul socie tãþii (sub-solul primãriei), cât ºi la punctulde lucru din Piaþa oraºului Mizil.

Primim comenzi la tel.:0244/250027 int.35

Oprescu Mihail (1955)Drãgan Maria (1919)Jipa Constantin - Hara lam -bie (1955)Dorin Daniel (1971)Goia Barbu (1932)Miron ªtefan (1933)Lãzeanu Ecaterina (1927)ªtefan Florin (1991)

Baicu Dumitru (1944)Pãtru Vasilica (1946)Rãdunã Filache (1916)Catrinoiu Maria (1930)Oprescu Jenica (1928)ªtejaru Maria (1923)Frangulea Marian-Cornel(1952)

De la ultima apariþie apublicaþiei "Poºtalionul" pânã înprezent, cele mai importante pro -bleme cu care s-au confruntatlucrãtorii de poliþie rutierã dinoraºul Mizil au fost cele legate deevenimente rutiere, atât pe razaoraºului Mizil cât ºi pe raza co -munelor arondate. Numãrul acci-dentelor au fost de ºapte, dintrecare, douã grave: un accident decirculaþie soldat cu un rãnit uºorpe fondul neacordãrii de prioritateºi patru accidente solate cu pa gu -be materiale.

Dintre cele grave, unul aavut loc pe raza oraºul Mizil îndimineaþa zilei de 01.01.2013, încare, un tânãr de 21 de ani, în timpce conducea autoturismul OpelVectra, pe DN1 B/ E577, s-a an -gajat în depãºirea altui autotu -rism, moment în care a lovit uncâine apãrut instantaneu pe parteacarosabilã ºi, din cauza vitezeiex cesive, a pierdut controlul di -recþiei, lovindu-se violent de unstâlp din beton. În urma acciden-tului a rezultat moartea conducã-torului de 21 de ani ºi rãnirea gra -vã a pasagerului aflat în autove-hicul.

Cel de-al doilea accidentgrav, a avut loc pe raza comuneiCeptura, în data de 23.12.2012, încare conducãtorul unui autove-hicul, marca Mecedes Benz, învârstã de 47 de ani, a acroºat unpieton care s-a deplasat pe partea

carosabilã, rezultând decesulacestuia.

Noutăţi!Cu ocazia începerii no -

ului semestru, lucrãtorii For ma -þiunii Rutiere a oraºului Mizil, s-au deplasat la toate unitãþile deînvãþãmânt din oraºul nostru pen-tru instruirea elevilor, în vedereaprevenirii accidentelor de circu-laþie în care pot fi implicaþi în ca -litate de pietoni, bicicliºti saumotoscuteriºti.

Atenţie motoscuteristi!Formaþiunea de poliþie

Rutierã Mizil vã informeazã fap-tul cã începând cu data de19.01.2013 au intrat în vigoarecompletãrile OUG 195/2002.

Cea mai importantã mo -dificare pri veºte conducerea mo -pedelor ºi motoscuterelor, în sen-sul cã, pentru a conduce astfel deautovehicule pe drumuri publice,persoanele respective trebuie sãposede, OBLIGATORIU, permisde conducere.

În cazul în care aceºtiavor fi prinºi conducând acestevehicule, fãrã a avea permis deconducere pentru categoria aces-tora sau permis de conducere ca -tegoria B, vor fi sanctionaþi, con-form prevederilor legale.

Formaþiunea de poliþie Rutierã,Poliþia Mizil

În spaþiul public, po -liþia rãspunde de siguranþa ce -tãþenilor. Ea trebuie sã reac -þioneze când aceastã siguranþãeste ameninþatã. Dar este maibine sã previi rãul, decât sãaperi daunele provocate ulteri-or de acesta. De aceea existãacum Poliþia de proximitate.

Mereu dispus să ascultenevoile cetăţenilor

Agentul de proximitateeste poliþistul cu experienþã,care a absolvit un curs de spe-cializare suplimentarã. Ca spe-cialist în acþiuni preventive,acesta trebuie sã se remarceprintr-o înaltã competenþã so -cialã ºi sã dea dovadã de o

capacitate deosebitã de comu-nicare. Pe lângã faptul de a co -munica cu uºurinþã, el trebuiesã fie deschis la grijile ºi pro -blemele cetãþenilor, fiind înmãsurã sã dea sfaturi acestora.

În plus, munca de po -liþist de proximitate necesitã a -bi litate, disponibilitate, iniþia-tivã proprie ºi autonomie.

Cine este poliþistul deproximitate din zona dumnea -voastrã ºi cum poate fi contac-tat?Ag. ªef de poliþie Suditu Doru

ºi App, Voicu Roxana.Tel. poliþie: 251207

În situaþii de urgenþã apelaþi112

Siguranţa înseamnă omai bună calitate a vieţii

STOP ACCIDENTELOR VIAŢA ARE PRIORITATE!ALEGE VIAŢA!

Tabelul cu salariaþiiprimãriei care

TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Au fost concetãþenii noºtri...

Comemorări şianiversări

u1 februarie - Se împlinesc 10 ani dela explozia navetei spaþiale Columbia.u 1 februarie - 161 de ani de la naº -te rea poetului ºi scriitorului Ion LucaCaragiale.u 2 februarie - 145 de ani de la naº -terea academicianului, Preºedinte alAcademiei Române, Constantin Rã -dulescu Motruu 3 februarie - 5 ani de la moarteaac torului român de teatru, film ºi tele-viziune, ªtefan Iordache.u 6 februarie - 105 ani de naºtereapoetului, scriitorului ºi jurnalistuluiromân, Geo Bogzau 8 februarie - 185 de ani de la naº -terea scriitorului francez, Jules Verne.u 19 februarie - 137 de ani de lanaºterea sculptorului român, Con stan -tin Brâncuºiu 26 februarie - 175 de ani de lanaºterea filologului, scriitorului, is -toric si publicist, personalitate enci-clopedica a culturii româneºti, Bog -dan Petriceicu Haºdeuu 29 februarie - 77 de ani de lanaºterea poetului, dramaturgului ºieseistului român, Marin Sorescu.

CONDOLEANÞE

Redacþia ziarului "Poºta -lionul", transmite sincere con-doleanþe, domnului profesorLaurenþiu Bãdicioiu pentru

pierderea surorii sale!*

Cu adâncã durere în suflet,anunþãm decesul mamei noas-tre dragi - Marieta Negoiþã - o

cãlãuzitoare înþeleaptã avieþilor noastre, plinã de sensi-bilitate, bunãtate ºi dragoste.

Pagina 12Nr. 98 / februarie 2013 FEBRUARIE

CARTEA LUNII

Este o carte editatã deAcademia Românã în colabo-rare cu MECTS, CNA ºiInstitutul de Lingvisticã “IorguIordan – Al. Rosetti” careîncearcã sã resusciteze limbaromânã prin prezenta ediþie.

Cartea are un formataccesibil, atractiv ºi foarte uºorde parcurs. Te “îndrãgosteºti”de ea chiar de la prima, de fapta doua întâlnire/paginã –cuprinsul:

Prefaþã- Pronunþare,despre su ne -te ºi ac cente- Grafie, un -de gã seºticâte cevades pre “i”ºi cratime- Punctuaþie,ca sã afliunde sã pui ºi undesã nu pui virgulã- Morfologie, care începe cufrumoasele “substantivuri”- Sintaxã sau cum se înlãnþuiecuvintele- Lexic ºi semanticã sau de cesunt importante sensul ºi formacuvintelor- Stilisticã, adicã aventurilebãieþilor de cartier care vorbescla televizor- Cum rezolvi unele exerciþii? –ca sã nu-þi baþi singur capul- Bibliografie orientativã, deunde sã afli ºi mai multe- Rezultatele monitorizãrii pos-turilor de radio ºi televiziune

“Eşti COOL şidacă vorbeşti

corect!”

Aveþi diverse necazuri cuutilitãþile? Sunteþi nevoiþi sãapelaþi serviciile de urgenþã? Vãreamintim urmãtoarele numere detelefon pe care este bine sã lereþineþi:

Apã-canal - 0244/251.237, Str.Mihail Kogãlniceanu, nr. 2A

Gaze - 0244/251.092, str.Tohani, nr. 4

Energie electricã -0244/251.350 sau

0244/251.437, str. Ion LucaCaragiale, nr. 1

Poliþie - 0244/251.207, str. ªte-fan cel Mare, nr.4

Pompieri - 0244/250.959, str.ªtefan cel Mare, nr. 2

UTILE

Numãr unic de urgenþã -112 Citeºte ºi: publicaþie lunarã a întregului oraº

Primele atestãri alesalutului se referã la formele desupunere ºi dateazã din vremeaprimelor dinastii chineze. Oa -menii de rând trebuiau sã-ºiacopere ochii cu palma pentru anu fi orbiþi de lumina emanatã destrãlucitorul împãrat. În Ro maAnticã, oamenii care se întâlneaufaþã în faþã obiºnuiau sã-ºi ureze

sãnãtate, rostind celebra formulãde salut – „Salus” (sã fii sãnã-tos), “Ave” (fii salutat), ”Ser vus”(sunt slujitorul tãu, formulã foar -te respectuoasã) sau “Salve”(salut sau bunã ziua). Dacã ar fisã iei în calcul anumite indiciipentru un “salut sãnãtos”, ar tre-bui sã iei în calcul:

1.Un salut acceptabil

întruneºte urmãtoarele calitãþi:este decent, cuviincios, nu dãim presia cã e rostit cu forþã, estepoliticos, prietenos, binevoitor ºicu zâmbetul pe buze.

2. Bãrbatul va salutafemeia indiferent de vârstã saude funcþie, atât în viaþa particu-larã, cât ºi la locul de muncã.

3. Între persoane de ace -laºi sex, vârsta dominã fun c þi a în

viaþa particularã, dar la locul demuncã situaþia este in versã;

4. Cel care este în miº ca -re îl va saluta pe cel care stã pe loc.

5. Dacã cineva intrãîntr-o camerã, sala de aºteptare,unde sunt una sau mai multepersoane, va saluta primul cuvoce tare, indiferent de situaþiasa faþã de ceilalþi.

Servus, dragi cititori!

“ARTA MANIE RE -LOR” este o rubricã ce vrea sãaducã la suprafaþã nobleþea dinoameni. Noi toþi ne-am nãscut

no bili ºi trebuie sã avem bunema niere. Aici veþi gãsi exem-ple ºi indicii despre cum poþi finobil ºi manierat azi.

MIZILULMIZILULMIZILUL

CUM SĂENERVEZI LA

SUPERMARKETã Ia 20 de cutii de

prezervative ºi liniºtit, pune-leîn cãrucioare la alþi cumpãrã-tori.

ã În secþia de electrice,por neºte alarma la toate cea-

surile, astfel încât ele sã sune lafiecare 5 minute.

ã Cu ajutorul suculuide roºii, fã pe podea o urmãcare sã ducã spre toaletã.

ã Întoarce spre tineuna din camerele de suprave -ghere video, uitã-te la ea ca în

oglindã si în acelaºi timpcurãþã-þi nasul.

ã Examinând un set decuþite de bucãtãrie, întreabãvânzãtoarea: "Unde pot cum -pãra ceva calmante?"

ã Poartã-te în super-market suspicios, fluierând o

melodie din filmul "Misiuneimposibilã".

ã Ascunde-te în spa -tele hainelor, iar atunci cândcineva se opreºte sã se uite,ºopteste-i: "Ia-mã pe mine!" Ia-mã pe mine"!

ã Auzind un anunþ,

aºeazã-te imediat jos într-o po -ziþie ciudatã ºi strigã: "Oh, lanaiba, iarãºi aceste voci!"

ã Du-te în cabina deprobã ºi dupã ceva timp strigã:"Hei, aici iarãºi s-a terminathârtia igienicã!"

Povestiþi-ne ce reacþii au avut!

De veacuri, tradiþiile nea-mului nostru s-au pãstrat înmemoria poporului, împletindu-se în diverse poveºti, cântece ºilegende. Unele s-au transmis pecale oralã, altele au fost sculptateîn stânci, aducând mãrturie, pesteveacuri, despre acest popor har-nic, curajos ºi iubãreþ. Pentru cãluna aceasta este SãrbãtoareaIubirii, am sã vã spun "Legendalui Dragobete". Este o povestefrumoasã pe care mama mea apreluat-o de la bunica ei Maracare era sârboaicã.

Bãtrânii spuneau cã Dra -gobete era feciorul unei preafru-moase femei, Dochia, despre carese credea cã ar fi fost fiica luiDecebal, ºi ... cã însuºi Traian,Împãratul romanilor, ar fi dorit-ode soþie. Cine o vedea cu pãrulbãlai împletit în douã cozi ce-iatârnau pe spate, cu ochii precumseninul cerului, cu obrazul alb camarmura ºi cu buzele roºii cumiresme de frãguþe, rãmâneaînmãrmurit de frumuseþea ei. Fatalocuia într-o colibã la poalelemun telui, ºi avea o turmã de mi -oare pe care o ducea, zilnic, lapãs cut, în poienile cu iarbã fra -gedã. Într-una din zile, vrãjitã deculorile delicate ale florilor ºi demiresmele lor îmbãtãtoare, aînnoptat pe malul lacului din careîºi adãpa mioarele. Era o noaptecu lunã plinã, ºi Dochia a adormitpe un pat de flori, surâzând însomn. Pe la miezul nopþii, cândfata dormea dusã, din adânculmuntelui s-a ridicat un nor deceaþã care a acoperit lumina lunii,ºi a învãluit într-o tandrã îm -brãþiºare, trupul fecioarei adormi -te... A doua zi, când a deschisochii, soarele era la amiazã.Trezitã ca dintr-un somn lung, aprivit împrejurul ei, ºi totul i sepãrea schimbat. Pe buze, maipurta încã mireasma delicatã aunui sãrut. Neºtiind ce-i cu ea, s-aprivit în oglinda lacului, iarpãdurea a început a fremãta, ºi un

glas duios de fluier se auzea îndepãrtãri ...

Viaþa ºi-a continuat cur-sul normal, dar Dochia nu ºtia cese întâmplã cu trupul ei, care seschimba din zi în zi. La 9 luni, dela întâmplarea cu Ceaþa, pe 24februarie, a venit pe lume Dra -gobete. Ursitori ºi naºe i-au fostpatru zâne, Primãvara, Vara,Toam na ºi Iarna. Fiecare dintreele i-au adus în dar ceea ce aucrezut cã-i mai frumos ºi mai utilîn viaþã. Primãvara i-a semãnat îninimã Iubirea, dãruindu-i pros -peþimea florilor ºi tinereþea fãrãbãtrâneþe. Vara nu s-a lãsat maiprejos, ºi i-a dãruit copilului, cãl-dura iubirii, împlinirea dragosteiºi dulceaþa fructelor. Zâna Toam -nã i-a adus în dar un fluier care sã-i þinã de urât, dar care sã-i ºiînveseleascã pe oameni cu cânte-cele lui. În sfârºit, naºa-Iarnã i-aþesut un strai alb cu sclipiri de dia-mante. Ca cingãtoare, i-a dãruitun brâu roºu, cusut cu perle.Straiul era astfel conceput, încâtcreºtea odatã cu flãcãul, rãmâ -nând alb ca neaua, oricât l-ar fipurtat.

Pe la 19 ani, Dragobeteavea pãrul negru ca noaptea ºiochii verzi precum iarba mãtã-soasã de pe munte, vorba îi eradulce ca mierea, iar sãrutul îifrigea ca jarul. Era un flãcãu veselce cânta din fluier ºi iubea fetelecare îl priveau ca pe un zeu.

Fecioarele, care îl întâlneau ºi îisimþeau privirea vrãjitã, uneorichiar sãrutul de foc, se jurau cã elvenise de pe alt tãrâm. Totbãtrânii spuneau cã ar fi fost oscânteie de adevãr în cele afir-mate de fete. Pentru cã nimeni nuºtia cine îi este tatã, se zvonea cãar fi fost zãmislit de chiar DuhulMuntelui, în timpul împreunãriicu Dochia, când acesta s-a trans-format în ceaþã... Adevãrul estecã, o perioadã de timp, nimeni nul-a mai zãrit pe fecior, ºi nici nu i-a mai auzit cântecul fluierului.

În creierul muntelui, într-o peºterã pe ai cãrei pereþi creº -teau "flori de piatrã" în buchetealbe, albastre, cenuºii, roz ºi vio-let, trãia un bãtrân Înþelept. Pecând pãºtea oiþele în poiana încare fusese zãmislit, bãiatul s-apo menit faþã în faþã cu acestÎnþelept care i-a spus pe nume ºi l-a îndemnat sã-l urmeze. Înmãr-murit de surprizã, Dragobete l-aurmat fãrã a spune o vorbã.Devenindu-i ucenic, el a deprinsînvãþãtura tainicã de a citi înCartea secretã a Naturii. Astfel,recunoºtea plantele de leac, ºtia avorbi cu pãsãrile, înþelegea sem-nele magice ale pãdurii, nemaifi-indu-i fricã de fiarele sãlbatice.

Când a revenit în lume,aceasta l-a primit cu braþele des -chise. Mai mult ca oricând, trezeaiubirea în inima fetelor. Cãlãtoreacu viteza gândului, ºi se înfãþiºa

acolo unde era chemat. Bãrbaþii îlîndrãgeau ºi ei. Nimeni nu ºtiacare este secretul care-i fãcea pebãrbaþi sã-l placã ºi sã nu fie gelospe el. Asta, pânã într-o zi, când unbãtrân a dezvãlui secretul. Pe vre-mea când era flãcãu, în seara de23 februarie, Dragobete li se arãtaîn vis feciorilor de însurat, ºi-iînvãþa secretele iubirii. Totul sefãcea sub jurã mânt. Bãtrânul arupt tãcerea, întrucât, având peste100 de ani, se considera a nu semai afla sub jurãmânt.

Legenda spune cã, dupãsute de ani de vieþuire pe pãmânt,timp în care oamenii acestormeleaguri învãþaserã a iubi, iarînvãþãtura se transmitea din tatã înfiu, ºi de la mamã la fiicã, SpiritulMuntelui ºi-a chemat copilul lapieptul lui. La cererea tatãlui,Maica Domnului, l-a transformatîntr-o plantã magicã, numitãNãvalnic. Astfel, Dragobete zis ºiNãvalnic, doarme în "carnea"tatãlui, renãscând în fiecareprimãvarã. ªi, în mileniul 3, unelefete, chiar ºi femei ale acestuipopor, mai cred încã în putereamagicã a nãvalnicului. Ele poartãîn sân o punguþã de mãtase în careþin nãvalnic. E un semn depreþuire ºi de aducere aminte acelui care a fost Dragobete, "zeul"Iubirii la români.

Vã întrebaþi ce s-a întâm-plat cu Dochia? Rãutãcioºii spuncã ar fi devenit o babã rea ºiîncãpãþânatã. Ei mai spun cã, înluna martie, ar fi îmbrãcat 9cojoace ºi a urcat cu oile pe mun -te. Pentru cã era cald, ea a începuta-ºi da cojoacele jos, rând perând, iar într-o noapte geroasã s-atransformat în stanã de piatrãîmpreunã cu turma sa. Alþii, maiînþelepþi, susþin cã Dochia s-a dusla iubitul sãu, Muntele Ceahlãu, ºii-a cerut acestuia s-o transformeîn stanã de piatrã, ca sã fie veºnicîmpreunã... Eu îi cred pe aceºtia!

Floarea Cãrbune

Personalitatea lunii FEBRUARIE DRAGOBETELE

ARTA MANIERELOR“DACĂ VREI CA ALŢII SĂ TE RESPECTE, RESPECTĂ-TE

ÎN PRIMUL RÂND TU.” BALTAZAR GRACIAN

FORMULELE DE SALUT