View
95
Download
8
Category
Preview:
Citation preview
Investete n oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1. Tranziie de la coal la viaa activ Titlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbuntirea procesului de inserie pe piaa muncii a studenilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS) Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928
RAPORT DE PRACTICA
Student practicant Savu Mihaela
2014
Investete n oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1. Tranziie de la coal la viaa activ Titlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbuntirea procesului de inserie pe piaa muncii a studenilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS) Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928
RAPORT DE PRACTICA
Student practicant : Savu Mihaela Semnatura Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor Specializarea Controlul si Expertiza Produselor Alimentare
2014
CUPRINS
Sectiunea A Informaii privind unitatea partener de
practic;
Sectiunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre
student;
Sectiunea C Informatii privind abilitatile personale.
Sectiunea A Informaii privind unitatea partener de practic
Prezentarea generala a Tymbark Maspex Romania
Compania mama, Maspex Wadowice, are o istorie de peste 20 ani, fiind originara din Polonia. De-a lungul timpului s-au finalizat 16 achizitii, 9 dintre ele fiind in strainatate. Compania Tymbark Maspex este prezenta in Romania din anul 1996, atunci fiind cunoscuta sub denumirea de La Festa International, operatiunea de rebranding avand loc in anul 2006. Prima fabrica a companiei - Popesti Leordeni, Judetul Ilfov. Incepand din Octombrie 2001 compania Tymbark Maspex Romania, a inceput un amplu proces de retehnologizare si de modernizare a vechii fabrici "Conserve SA", localizata in Valenii de Munte, Judetul Prahova. Fabrica se poate mandri cu un laborator foarte bine echipat si cu un proces de productie computerizat. Un fapt important de mentionat este asigurarea unui inalt grad de control al calitatii produsului, in toate fazele de productie aceasta fiind certificata IFS vers.6.0.
In prezent Tymbark Maspex Romania produce in fabrica sa de la Valenii de Munte, Str.Stefan cel Mare nr.38-40 toate produsele sub brand-urile: Tymbark, Tedi, Ciao si Figo precum si produsele instant din gama La Festa (Cappuccino La Festa, Ciocolata Calda La Festa, La Festa 3in1) cu urmatoarele date de contact: Tel: 0244.283.344; Fax: 0244.282.366 E-mail: office@tymbark.ro Din septembrie 2007 compania noastra, a inceput constructia unei noi fabrici in Valenii de Munte. Investitia realizata, consta intr-un nou centru de productie depozite si linii de productie ultramoderne, si este in valoare de peste 30 milioane de euro ceea ce duce la dublarea investitiilor facute pana acum de Tymbark Maspex in Romania, suprafata totala fiind mai mare de 50.000mp. Noul centru de productie utilizeaza o tehnologie de ultima generatie- imbutelierea aseptica. Imbutelierea aseptica a sucurilor si bauturilor racoritoare este secretul unei vieti lungi la raft, fara utilizarea conservantilor. Tehnologia este folosita doar de cele mai mari concerne din lume, deoarece presupune cheltuieli majore de investitie.
In luna decembrie 2007, producatorul de paste Arnos Oradea a fost preluat de catre liderul pietei de paste fainoase din Polonia-Lubella S.A, firma reprezentata pe piata romaneasca de compania noastra, Tymbark Maspex Romania.
De la inceputul anului 2013, compania a semnat un contract pentru achizitionarea unei parti din activele firmei Pan Group (Craiova), achizitie ce faciliteaza abordarea de catre Tymbark Maspex Romania a unor noi categorii de produse, cum ar fi : crackers, brezels, biscuit sarati si rulade. Compania detine acum brand-urile: Salatini, Capolini, Tismana, Rollini dOro precum si liniile de fabricatie a acestor produse. Tymbark Maspex este cel mai mare investitor polonez in Romania, noile facilitati de la Valenii de Munte garantand continua dezvoltare a companiei pe aceasta piata si, implicit, siguranta locurilor de munca pentru angajatii sai. Compania Tymbark Maspex Romania este membra cu drepturi depline a Asociatiei Nationale a Bauturilor Racoritoare ANBR
Ca sistem dinamic, socio-economic, S.C. TYMBARK MASPEX SRL preia din mediul
ambiant extern resursele de care are nevoie, le introduce n procese specifice din care rezult
produse, servicii, lucrri care vor fi transferate aceluiai mediu ambiant.
n acest sens S.C. TYMBARK MASPEX SRL este o component de baz a mediului
ambiant ca un sistem de intrri (din mediul ambiant): materii prime, materiale etc., procese i
ieiri (ctre mediul ambiant).
Prin intrri S.C. TYMBARK MASPEX SRL se adapteaz la mediu, iar prin ieiri
aceasta va influena mediul.
Mediul ambiant extern n care S.C. TYMBARK MASPEX SRL se constituie i se
dezvolt este prezentat de ansamblul unitilor economice, a instituiilor financiar-bancare,
juridice, administrative, a organizaiilor politice, de ocrotire a sntii, de nvmnt, a tuturor
elementelor exogene care influeneaz i sunt influenate de activitatea ntreprinderii.
Piaa intern i extern influeneaz S.C. TYMBARK MASPEX SRL spre exemplu prin
faptul c pe baza studiului cererii aceasta i va stabili produsele ce urmeaz a fi fabricate,
cantitile de fabricat, preurile, precum i alte elemente ale strategiei firmei.
Dezvoltarea activitii de marketing presupune o schimbare de optic n sensul orientrii
produciei S.C. TYMBARK MASPEX SRL ctre ceea ce se cere pe pia.
Prin intermediul pieei interne i externe S.C. TYMBARK MASPEX SRL influeneaz i
ea mediul n sensul schimbrilor exigenelor consumatorilor ca urmare, spre exemplu, a lansrii
pe pia a unor noi produse care satisfac unele nevoi.
Puterea de cumprare influeneaz activitatea S.C. TYMBARK MASPEX SRL prin
dimensionarea produciei la nivelul cererii impuse la un moment dat.
Cu ct puterea de cumprare crete cu att producia crete i invers.
Prin intermediul acestui factor mediul este i el influenat de activitatea
firmei prin aceea c, spre exemplu, fabricarea unor produse cu costuri reduse i implicit
vnzarea lor la preuri mai mici poate conduce la creterea cererii din produsul respectiv.
Nivelul i ritmul dezvoltrii economice influeneaz nivelul de dezvoltare a firmei,
mrimea capacitii de producie a firmei, nivelul produciei i alte caracteristici ale activitii
ntreprinderii.
Prin activitatea desfurat S.C. TYMBARK MASPEX SRL influeneaz nivelul i ritmul
dezvoltrii economice. De exemplu: desfurarea unei activiti la un anumit nivel calitativ n
cadrul unei instituii de nvmnt superior favorizeaz dezvoltarea economic a rii
respective, ca urmare a asigurrii forei de munc de nalt calificare i specializare, aplicrii n
practic a rezultatelor cercetrii, cu toate efectele pozitive ce decurg din folosirea acestora.
Potenialul financiar al unei ri, al unui mediu naional influeneaz activitatea S.C.
TYMBARK MASPEX SRL n sensul c un potenial ridicat va favoriza activitatea ntreprinderii
i invers.
Un potenial financiar ridicat favorizeaz creditarea activitii productive, finanarea
nvmntului, ocrotirea sntii, a culturii. Pe de alt parte o activitate eficient desfurat n
cadrul ntreprinderii productive, a instituiilor de nvmnt, n cercetare, contribuie la creterea
potenialului financiar a mediului naional respectiv.
Prin intermediul acestei grupe de factori se realizeaz un schimb permanent ntre firm
i mediu. Aceast interdependen trebuie cunoscut, analizat i influenat n mod favorabil
de managementul firmei.
Factorii tehnici i tehnologici sunt reprezentai n principal de: -nivelul tehnic al mainilor, echipamentelor, utilajelor, instalaiilor furnizate ntreprinderilor din ar sau strintate; -nivelul tehnologiilor folosite de ntreprindere; -licenele cumprate; -capacitatea de documentare; -capacitatea de inovare
Analiznd nivelul dezvoltrii tehnice i a tehnologiilor utilizate de S.C. TYMBARK MASPEX SRL n comparaie cu alte ntreprinderi din ar i strintate cu obiect de activitate similar se poate constata c firma analizat se afl la un nivel superior.
Noul centru de productie utilizeaza o tehnologie de ultima generatie- imbutelierea aseptica in pet si carton.
Sectiunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre student
In perioada de practica de 8 saptamani,pozitia in cadrul firmei a fost de operator de
productie.
Operatorul din sectia de ambalare sunt responsabili in mod direct de segmentul lor de lucru
incredintat.
Operatorul are obligatia sa:
-mentina igiena de productie:ordine,curatenie la locul de munca si igiena personala;
-verifice starea de curatenie a suprafetelor interioare si exterioare a filler-ului ,ale elevatorului de
capace,a ghidajului de alimentare cu capace a masinii de capacit,a geamurilor de protectie a
rezervorului de capace,a suprafetelor interioare ale masinii de capacit cat si a tunelului
pasteurizator;
-realizeze siguranta de exploatare a masinii cat si siguranta conditiilor de ambalare ;
-verifice operatia de capacire prin introducerea unor ambalaje goale pe banda transportoare.
Inchiderea este corect realizata daca tesiturile capacului sunt pozitionate la maxim 2mm inainte
de stopper.Operatia de testare a modului de aplicare a capacelor va fi facuta impreuna cu
mecanicul de pe schimbul respectiv;
-verifice calitatea capacelor inainte de introducerea acestora in rezervorul elevatorului: sa fie
curate,fara deteriorari mecanice, sa aiba in interior garnitura asezata uniform pe suprafata
capacului,sa nu aiba membrana rigida, etc.
-sa pregateasca tunelul pasteurizator prin deschiderea valvelor de apa si aer si pornirea acestuia
din panoul de comanda.
Prezentarea generala a tehnologiei aseptice Tetra Pak
Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine
acestei tehnologii, care asigura un termen de valabilitate indelungat, fara conservanti, asigurand
totodata si un aliment mai sanatos, care nu isi pierde proprietatile.
Piata ambalajelor aseptice este dominata net de compania suedeza Tetra Pak. Cu head
quarter-ul in orasul Lund, dar si cu operatiuni importante in Lausanne-Elvetia, Tetra Pak si-a
dezvoltat propriile tehnologii de prelucrare si ambalare ale laptelui, ale branzeturilor, ale
inghetatei, bauturilor dar si ale altor alimente. Compania a fost infiintata in 1951 de Ruben
Rausing, ca filiala a Akerlung & Rausing, dezvoltand inca de la inceput o inovatie a inginerului
Erik Wallenberg, acela care a inventat pachetul de forma tetraedica, de la care deriva si numele
firmei.
Marile succese au venit, insa, in anii 60 si 70, odata cu dezvoltarea tehnologiei de ambalare
aseptica Tetra Brik, tehnologie care a facut posibila aprovizionarea la rece a lanturilor de
magazine, facilitand substantial depozitarea si distributia. Ca urmare, de la numai sase angajati,
cati numara in 1954, in scurt timp, Tetra Pak a devenit cea mai puternica multinationala, in
domeniu, operand in 170 de tari si avand 22.000 de salariati. Compania este parte a holdingului
Tetra Laval din componenta caruia mai fac parte DeLaval si PET-Sidel.
Filosofia de baza a celor de la Tetra Pak a fost aceea ca ambalajul trebuie sa salveze mai
mult decat costul sau. Inca de la inceput, patronatul a cerut inginerilor sai sa elaboreze o
tehnologie de realizare a ambalajelor din hartie pentru lapte si smantana. Noul ambalaj trebuia sa
fie suficient de ieftin pentru a putea realiza cu vinderea la vrac a lactatelor, presupunand,
colateral, atat un minimum de deseuri, cat si o eficienta maxima in productie.
Totodata, copiind oarecum tehnologia de umplere a carnatilor, a fost perfectionat sistemul
de etansare, dezvoltand sistemul de umplere si etansare continua, evintandu-se, in acest mod,
patrunderea oxigenului in ambalaj. Amintim aici ca ideea i-a apartinut sotiei lui Rausing, aceea
care a facut analogia fluxului tehnologic intr-o iarna in care facea carnati.
Principalul concurent al celor de la Tetra Pak este producatorul elvetian SIG Combiloc. Un
alt jucator important pe piata mondiala a ambalajelor aseptic este producatorul norvegian Elopak
dar, se prefigureaza ca, in scurt timp, rivalitatea pe plan modial se va concentra in jurul Tetra Pak
si a nou-infiintatei companii chineze, GA Pack.
Tipuri de produs
Desigur, diversitatea ambalajelor este foarte mare. Cu toate acestea, pot fi identificate cateva
categorii, astfel:
Classic Pachet tetraedic lansat de Tetra Pak in 1952, aflat inca in uz, in special pentru smantana, dar si pentru sucuri.
Brik Aseptic Cel mai cunoscut ambalaj aseptic pentru lapte. Fino Aseptic Ambalaj low cost conceput pe principiul simplitatii. Gemina Aseptic Primul ambalaj fronton roll total aseptic, introdus de Tetra Pak in 2007. Prisma Avand forma octogonala, se considera a fi ergonomic. Rex Ambalaj dreptunghiular cu fronton top, lansat in Suedia inca din 1966. Top Ambalaj reciclabil, cu colturi rotunjite. Capacul este turnat in polietilena, putand fi reinchis.
Wedge Ambalaj economic, de forma patrata. Evero Lansat in 2011 de Tetra Pak este primul flacon pentru lapte din lume care tine cont intrutotul de normele de mediu.
Saci Deosebit de economici, atat in privinta productiei, cat si pe lantul de distributie. PET Modalitatea de ambalare care prinde tot mai mult teren pe plan mondial.
Ambalajul aseptic este format din straturi succesive de carton, folie de aluminiu si
polietilena. Aceasta combinatie confera siguranta si confort in utilizarea produsului. Fiecare tip
de material din compozitia ambalajului are functia sa specifica in protejarea
alimentului.Combinatia de carton, polietilena si folie de aluminiu variaza in functie de produsul
care se ambaleaza; in toate cazurile insa, singurul material care vine in contact direct cu produsul
este polietilena de uz alimentar.
De pilda, pentru un produs ambalat in Tetra Brik Aseptic avem urmatoarea combinatie
de materiale:
- 75% hartie din surse regenarabile - pentru a conferi ambalajului fermitate si stabilitate. - 25% polietilena - pentru a preveni recontaminarea produsului cu micro-organisme, conferind
rezistenta la agresiunea factorilor exteriori.
- 5% aluminiu - bariera in calea patrunderii aerului si luminii, contribuie la pastrarea gustului si proprietatilor nutritive ale alimentelor.
Fluxul tehnologic pentru ambalarea sucurilor in carton aseptic
Procesul tehnologic de fabricare a bauturilor racoritoare const n pregtirea materiilor prime,
amestecarea acestora ntr-un utilaj specific numit tanc de mixare, pasteurizarea mixului la
temperatura cuprinsa intre 98 - 110C, urmat de omogenizare, rcire, dozarea n ambalaje
specific aseptice, ambalarea colectiv n cutii de carton, paletizarea i depozitarea n depozitele
proprii.
Descrierea produsului: Produs lichid , obtinut din piure si/sau suc concentrat de fructe si/sau
legume, cu adaos si/sau de zaharuri si/sau indulcitori, pasteurizat si ambalat in ambalaje
aseptice.
Materialul de ambalare:
1)Ambalajul unitar trebuie sa fie ermetic inchis sa protejeze produsul impotriva alterarii.
Ambalajul unitar poate fi: carton cu capacitati diferite.
2)Ambalajul colectiv il constituie tavita de carton. Ambalajele colective vor fi asezate
conform schemei stabilite si transportate pe paleti infasurati cu folie strech pentru a fi asigurata
durabilitatea si stabilitatea.
Informatii de pe ambalajul unitar:
1) Denumire produs 2) Ingrediente 3) Termenul de valabilitate 4) Cantitatea 5) Valoarea nutritiva pentru 100ml suc 6) Conditiile de pastrare inainte si dupa deschidere 7) Denumirea si adresa producatorului. Marcarea lotului de productie.
Tratamentul termic pentru sucurile ambalate aseptic si pentru alte bauturi se
numeste pasteurizare si are urmatorul principiu: temperature ridicata timp scurt (HTST-High
Temperature Short Time).
Pasteurizarea consta in incalzirea produsului pana la o temperatura in grade Celsius stabilita
in functie de ingredinte, mentinere intre 15-60 secunde urmata de racirea brusca la temperatura
camerei.Intregul proces se desfasoara intr-un sistem inchis, aseptic. Produsul rezultat este stabil
din punct de vedere microbiologic.
Produsul este transportat la masina de ambalat intr-un sistem inchis, presterilizat si apoi dozat
aseptic in ambalaje care se formeaza in interiorul masinii.
Cutiile sunt inchise sub nivelul lichidului, fiind astfel complet umplute si transportate in
continuare la masina de pus capace si ambulate in cutii collective (baxuri).
Aparatura utilizata
Pasteurizator (Temperatura ridicata,timp scurt HTST)
Masina de capacit
Sterilizator
DIAGRAMA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Produs filtrat
CCP1 - Controlul procesului de pasteurizare
PREPARARE
OMOGENIZARE
(produse cu omogenizare)
DEGAZARE
Receptie si depozitare materii
prime si auxiliare
DOZARE MATERII PRIME
Apa tehnologica
filtrata
Sirop de zahar
Ingrediente conform
retetei de lucru
ADUCERE MATERIE PRIMA
IN PRODUCTIE
PASTEURIZARE
FILTRARE*
1
Ambalaje,paleti
Suc cu extract
necorespunzator
PRINTARE CUTII
1 CCP2 Controlul inchiderii
ambalajelor aseptice
UMPLERE ASEPTICA SI
INCHIDEREA AMBALAJELOR
DE CARTON
APLICARE CAPACE (1L,2L) /
PAIE (200ml)
FORMARE BAXURI
FORMARE SI ETICHETARE
PALETI
DEPOZITARE SI LIVRARE
Material de
ambalare
Capace, paie
Clei
Tavite
Palet
Folie stretch
Apa oxigenata
Clei
Cerneala
Capace,tavite
deteriorate,resturi
clei
Resturi folie stretch
Ambalaje respinse
de masina
Sucul ambalat aseptic Tetra Pak poate fi obtinut fie din fructul proaspat stors, fie din concentrat de suc.
Sucul din fruct proaspat stors nu este tratat termic, trebuie tinut la frigider si are o
valabilitate de numai cateva zile.
Producatorii de sucuri din intreaga lume, folosesc insa concentratul de suc, ca materie prima
pentru obtinerea sucurilor, nectarurilor si bauturilor neacidulate (stilldrinks). Concentratul de suc
se obtine prin stoarcerea fructelor, pentru a obtine sucul, urmata de evaporare, pentru a reduce
continutul de apa din suc si a optimizatransportul si depozitarea.
Sucul 100% (Juice) se obtine din concentrat de suc la care se adauga apa,respectand proportia
pe care aceasta a avut-o in suc inainte de evaporare. Nu se adauga zahar sau alti indulcitori. In acest
fel, continutul de suc de fruct este 100%, produsul obtinut avand consistenta si compozitia
sucului proaspat stors.
Nectarul se obtine din concentrat de suc la care se adauga zahar sau alti indulcitorisi
uneori pulpa de fruct. Continutul de suc este de 25-99%, in functie de fructul din compozitie. De
pilda, continutul de suc la nectarul de portocale, pere sau mere trebuie sa fie de 50%.
Bauturile racoritoare neacidulate (Still Drinks) se obtin din concentrat de suc, apa, zahar
sau alti indulcitori ; uneori se adauga si arome. Continutul de suc de fruct este de maximum 25%.
Sfarsit de productie:
1.Operatorul pasteurizatorului va anunta din timp operatorul masinii de ambalat(capacit), despre
finalul de productie;
2.Operatorul filler-ului va anula comanda Productie prin apasarea butonului Anulare-comanda;
3.Accesul sucului in masina de imbuteliat se va opri automat;
4.Se va continua imbutelierea sucului atata timp cat in urma verificarilor,operatorul impreuna cu
tehnologul vor constata ca temperatura sucului din rezervor nu a scazut sub limita admisa de
85oC.
5.Sub aceasta valoare,restul de suc ramas in rezervor va fi deversat la canalizare prin deschiderea
supapei de evacuare a filler-ului;
6.Filler-ul va fi umplut cu apa la sfarsit de productie prin deschiderea valvelor 101,131,132 si
valva 100 pana se umple filler-ul cu apa,apoi se trece in pozitia initiala.
Timp de 10 minute se va executa clatirea interioara a filler-ului prin pornirea acestuia.
Analize pe flux tehnologic
Din Analiza i evaluarea pericolelor, se poate constata faptul c pe fluxul tehnologic s-au stabilit,
pe baza criteriilor microbilogice, 2 Puncte Critice de Control, i anume: Pasteurizare i inchiderea
ambalajului aseptic i 3 Programe prelimnare preoperaionale: Recepia materiilor prime, Depozitarea
materiilor prime i Marcarea produsului finit.
Identificarea i evaluarea pericolelor microbiologice pe fluxul tehnologic:
1) PASTEURIZAREA: Dezvoltarea microorganismelor datorita temperaturii de pasteurizare prea scazuta
si/sau timpului de mentinere necorespunzator.
-actiunea corectiva : daca temperature de pasteurizare este mai mica se face oprirea umplerii si reglarea
acesteia, iar daca timpul de mentinere este necorespunzator are loc oprirea productiei si schimbarea
conexiunilor , efectuarea spalarii si sterilizarii pasteurizatorului.
2) UMPLEREA SI INCHIDEREA ASEPTICA A AMBALAJELOR : Prezenta microorganismelor
datorita: -inchiderii neaseptice a cutiilor, - pierderii etanseitatii camerei aseptice, - nesterilizarii
corespunzatoare a cartonului.
- actiunea corectiva: Reglarea masinii , Repetarea testelor de etanseitate pe un numar mai mare de
ambalaje, Verificarea parametrilor setati, Blocarea produsului, Schimbarea pieselor uzate, Sterilizarea
camerei aseptice, Schimbarea apei oxigenate si blocarea produselor ambalate cu apa oxigenata
necorespunzatoare.
Analizele care se fac in laboratoarele Tymbark sunt atat microbiologice cat si fizico-
chimice si tehnologice si sunt preluate in conformitate cu standardele ISO.Cele mai importante
analize folosite la produsele ambalate aseptic sunt :
A.Analizele microbiologice :
A.1. Determinarea numrului total de germeni
Numrul total de germeni reprezint numrul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de
1cm3 de suc in mediu de cultura, dup 48 ore de termostatare la 37C.
n cazul in care se consider c sucul reprezint un grad ridicat de contaminare mai mare se fac
nsmnri din diluii (schema I) coloniilor se face din plcile cu 30-300 colonii.
A.2.Determinarea numarului de drojdii si mucegaiuri
Prin aceasta metoda, numarul de drojdii si mucegaiuri se apreciaza indirect, pe baza coloniilor
generate de celulele acestor microorganisme prezente in proba de analizat(suc de fructe), care se
formeaza cand proba sau o dilutie a acesteia vine in contact cu un mediu nutritiv gelozat, dupa
termostatare la 25C timp de 72 de ore.
ECHIPAMENTE
- Omogenizator
- Balanta analitica
- Termostat reglat la 25C
- Baie de apa pentru fluidificarea mediului de cultura reglata la 45C
MATERIALE SI STICLARIE
- 25g produs alimentar
- 225 ml 0.1% apa peptonata
- Cutii Petri 10 cm sterile
- Pipete de 1 cm3 si 10 cm
3 sterile
- Eprubete cu ser fiziologic steril, cate 9 cm3 per eprubeta
- Baloane cu ser fiziologic steril
- Pungi sterile pentru omogenizarea probelor solide sau semisolide
- Numarator de colonii
DESCRIEREA MODULUI DE LUCRU
Se cantaresc 25 g proba produs alimentar, peste care se adauga 225 ml apa peptonata. Se omogenizeaza
timp de 1 min.
Pentru diluarea probei se aplica schema de dilutie din figura 1.
Figura 1 Schema de lucru pentru realizarea dilutiilor si inocularea probelor
*Toate probele se realizeaza in duplicat.
Cu o pipeta sterila se transfera in fiecare cutie Petri sterila, cate 1 cm2 proba de analizat. Se realizeaza apoi
prima dilutie decimala a probei de analizat (10-1
). Se repeta aceste operatii cu dilutiile urmatoare, folosind
cate o noua pipeta sterila pentru fiecare dilutie decimala (Fig.1).
Se toarna in fiecare cutie Petri cate cca. 15 cm2 mediu PCA (Plate Count Agar) cu temperatura de
455C.
Mediile se uniformizeaza rapid in placi, prin rotirea placilor in plan orizontal, apoi sunt lasate in repaus
pana se produce solidificarea lor.
* Se noteaza pe capacul placilor numele probei, mediul utilizat, dilutia inoculata, temperatura la care se
va face termostatarea.
Dupa solidificarea mediului placile se termostateaza cu capacul in jos, pentru 3-5 zile la temperatura de
25-28C.
REZULTATE
Se retin cutiile care contin 15.300 de colonii. Numarul de ufc de drojdii si mucegaiuri per ml sau gram de
produs se calculeaza ca medie ponderata, cu formula urmatoare:
unde
C - suma coloniilor numarate in toate cutiile retinute;
n1 - numarul de cutii retinute dintr-o dilutie
n2 - numarul de cutii retinute din dilutia succesiva
d - factorul de dilutie corespunzator primei dilutii din care s-a realizat retinerea placilor.
Rezultatele calculate se rotunjesc la doua cifre semnificative.
Se exprima gradul de contaminare printr-un numar cuprins intre 1,0 si 9,9 multiplicat cu 10x, unde x este
puterea atribuita lui 10.
Daca cele doua cutii Petri, la nivelul probei de analizat (sucuri de fructe) contin mai putin de 15 colonii,
se face media aritmetica, m, a coloniilor numarate in cele doua cutii.
Rezultatul se exprima sub forma:
- numar de ufc de drojdii si mucegaiuri estimat per ml:
NE=m (produse lichide)
Daca cutia Petri , , rezultatul se exprima sub forma:
- mai putin de o ufc de drojdii sau mucegaiuri per ml (produse lichide);
A.3.Metoda orizontala pentru determinarea si enumerarea enterobacteriaceae SR ISO 21 528
a)Detectia si enumerarea prin tehnica MPN cu preimbogatire
Mod de lucru
-Preimbogatire pe mediu neselectiv
Se insamanteaza apa peptonata tamponata- APT cu proba de analizat si se incubeaza la 37oC timp
de aprox. 18 h.
-Imbogatire in mediu selectiv lichid
Pe bulionul EE(cu verde briliant,bila,glucoza) se inoculeaza cantitati cunoscute din cultura
obtinuta la preimbogatire, dupa o schema prestabilita si se incubeaza la 37oC timp de aprox. 24h.
-Izolare si selectare pentru confirmare
Din bulionul EE se inoculeaza mediul selectiv VRBG si se incubeaza la 37oC timp de aprox.24 h,
se verifica prezenta coloniilor presupuse dupa caracteristicile lor.
-Confirmare
Coloniile prezumtive de Enterobacteriaceae sunt reinsamantate e mediu neselectiv si confirmate
cu ajutorul analizelor de fermentare a glucozei si prezenta oxidazei.
Enumerare prin tehnica MPN
Mod de lucru
-Preimbogatire pe mediu neselectiv
Se adauga x g proba pentru analiza in x mL APT,se omogenizeaza.Se prepara una sau mai multe
dilutii 1 la 10,in functie de nivelul de contaminare estimat,in APT.Se transfera cote parti- 10 mL-din
dilutia initiala in trei eprubete.Apoi se adauga 3x1 mL din dilutia initiala la 9 mL APT si 3x1 mL din
fiecare dilutie ulterioara la 9 mL APT.Aceste eprubete se incubeaza la 37oC timp de aprox. 18h.
-Imbogatire in mediu selectiv lichid
Se inoculeaza eprobetele cu bulionul EE cu cultura,din fiecare eprubeta obtinuta dupa
imbogatire,cel putin 3x3 eprubete si se incubeaza la 37oC timp de aporx. 18h.
-Izolare si selectare pentru confirmare
Se insamanteaza mediul selectiv VRBG cu ajutorul unei anse cu fiecare din dilutiile dupa
imbogatire cu bulionul EE.Se incubeaza la 37oC timp de aprox. 24h.
-Confirmare
Coloniile prezumative de Enterobacteriaceae sunt reinsamantate pe mediu neselectiv si confirmate
cu ajutorul analizelor de fermentare a glucozei si prezenta oxidazei.
-Calcul
Numarul cel mai probabil de Enterobacteriaceae pe mililitru de proba analizata se calculeaza din
numarul de eprubete pozitive confirmate,utilizand tabelul MPN.
b)Metoda de enumerare a coloniilor
Mod de lucru
Se prepara o singura serie de dilutii zecimale din proba pentru analizat.Se transfera cate 1 mL
din prima dilutie (10-1), in doua placi Petri sterile.Se transfera cate 1 mL din umatoarea dilutie (10-2), in
alte doua placi sterile Petri.Se repeta modul de lucru pentru urmatoarele dilutii.
Se toarna in fiecare placa Petri aprox. 10 mL mediu VRBG care a fost preparat si racit la 44oC.
Se omogenizeaza inoculul cu mediul de cultura prin miscari orizontale dirijate in cel putin 3 directii.Se
lasa la solidificat.Dupa solidificare se mai toarna un strat de VRBG de 12-15 mL pentru a se crea conditii
de semianaerobioza si a limita dezvoltarea coloniilor la surafata mediului,usurand astfel citirea.
Dupa solidificarea celui de al doilea strat,se inverseaza placile si se pun la incubatSe vor incuba
la 37oC timp de 24h.
Enumerarea coloniilor
Sunt considerate caracteristice coloniile care sunt roz spre rosu sau purpuriu,cu sau fara halouri
precipitante.Se aleg placile care au mai putin de 150 colonii caracteristice,se numara aceste colonii din
toate placile cu crestere microbiana,apoi se aleg la intamplare 5colonii si se reinsamanteaza,testeaza
pentru confirmare biochimica.
Confirmarea Reactia oxidazei
Cu ajutorul unei anse sau a unei baghete de sticla,se preleveaza o colonie izolata sau o portiune
din zona insamantata si se depune pe hartie de filtru umectata cu reactiv pentru oxidaza.
Citirea reactiei-Reactia oxidaza pozitiva.Producerea unei coloratii negre in timp de aprox. 10
sec.
-Reactia oxidaza negativa-Hartia de filtru isi pastreaza culoaea.
Se selecteaza coloniile care au dat testul oxidazei negativ si se supun testului de fermentatie.
Testul de fermentatie
Se identifica coloniile care au avut reactia oxidazei negativa si se transfera fiecare colonie in
cate un tub cu agar cu glucoza.Se incubeaza la 37oC aprox 24 h.
Reactia pozitiva-fermentarea glucozei
Daca apare culoarea galbena a mediului din tot continutul eprubetei.
Reactia negativa-nefermentarea glucozei
Culoarea mediului agar glucoza este nemodificat.
Rezultat
Coloniile cu rezultat negativ la reactia oxidazei si pozitive la testul fermentarii glucozei sunt
considerate ENTEROBACTERIACEAE.
A.4.Bacteriile lactice
B.Analize fizico-chimice
B.1.Continut de substanta uscata
Substanta uscata reprezinta totalitatea substantelor care raman dupa evaporarea apei din
produs.
Metodele de determinare a continutului de substanta uscata sunt: prin cantarire, prin determinarea
indicelui de refractie si prin determinarea densitatii.
Metoda refractrometrica este o metoda rapida, folosita la determinarea concentratiei solutiilor de
zahar, si a sucurilor de fructe, la determinarea substantei uscate a gemului, marmeladei etc.
Principiul metodei.
Metoda refractometrica se bazeaza pe proprietatea substantelor transparente, de a devia raza de
lumina, care le strabate. Gradul de deviere este caracterizat prin indicele de refractie n, care este raportul
dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de refractie:
n =
Indicele de refractie variaza in functie de urmatorii factori:
- concentratia solutiei,
- lungimea razei de lumina,
- temperatura la care se face determinarea.
Temperatura de lucru este de 203C si se mentine constanta cu ajutorul unui termostat.In cazul in
care temperatura este diferita de 20C, se fac corectii deoarece indicele de refractie scade cu cresterea
temperaturii (indicele de refractie variaza inversproportional cu temperatura)
Aparatele folosite pentru determinarea indicelui de refractie se numesc refractometre si pot fi de
diferite tipuri:
refractometrul de mina portativ;
refractometrul Zeiss;
refractometrul Abbe etc.
B.2.Aciditatea procentuala
Unele sucuri de fructe sunt mai mai acide dect altele, n funcie de natura fructului ales. Scopul acestui experiment este determinarea aciditii totale a sucurilor de: mere, portocale, lmie, grapefruit i lime. Prezena acidul citric n diferite fructe determin gradul de aciditate al acestora i n acelai timp d gustul acru al citricelor. Acidul citric este un acid poliprotic, n care 3 hidrogeni ionizabili pot fi
neutralizai de o baz tare.
Acidul citric nu este ns singurul acid solubil n ap ce se gsete n citrice. Acidul ascorbic, vitamina C, este i el prezent n sucurile de fructe dar trebuie reinut c este un acid monoprotic, cu doar un singur hidrogen titrabil pe molecul.
HC6H7O6 + NaOH Na+C6H7O6+ H2O
Prin urmare, doar aciditatea total poate fi determinat prin raportarea echivalenilor de acid la volumul soluiei de suc. Altfel spus, pH ul sucului de fructe poate fi calculat prin mprirea molilor de H+ la volumul n litri de prob titrat de suc cu soluie standardizat de NaOH.
pH = -log (moli de H+) / litri de suc
Reactivi: fenolftaleina, NaOH, apa distilata, o proba de suc
Ustensile: pahar Erlenmeyer, pipeta, biureta
Mod de lucru: Pentru determinarea aciditatii proba de analizat trebuie preagatita astfel:
Se toarna 20 ml suc intr-un pahar Erlenmeyer. Proba se dilueaza cu apa distilata pana la 100 ml iar apoi se
filtreaza prin hartie de filtru.
Se iau 20 ml din proba pregatita peste care se adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina si se titreaza cu
hidroxid de sodiu pana la aparitia coloratiei roz pal.
Rezultate: A(T) = 5VNaOH
Pentru sucul supus analizei la titrare s-au folosit 3 ml NaOH.
Rezulta ca aciditatea sucului este urmatoarea A(T) = 53 = 15 T
Concluzie: Aciditatea sucului corespunde S.T.A.S.-ului.
B.3.Tardivitate produse filtrate
B.4.Consistenta (suc cu pulpa)
Se toarna sucul dintr-un pahar in altul si am observat ca are o consistenta lichida usor vascoasa si structura omogena.
B.5.Determinarea aspectului la ambalaj
Am analizat vizual ambalajul, este curat, inchis ermetic si intact. Este etichetat corespunzator si
ingrijit.
B.6. Determinarea aspectului la continut
Am supus analizei o proba de suc din pulpa de fructe Tymbark si am analizat vizual. Am
constatat ca are un aspect placut, o consistenta usor vascoasa si nu prezinta corpuri straine.
B.7.Determinarea culorii
Culoarea sucului din pulpa de fructe este portocalie mai putin intensa.
B.8.Determinarea mirosului
Se determina cu ajutorul organelor de sim olfactive prin mirosirea produsului care a fost pus in
prealabil pus intr-un vas curat fara mirosuri straine.
Sucul are un miros de portocale.
B.9. Determinarea gustului
Se ia o anumita cantitate de suc si se gusta. Produsul are un gust bun, dulceag, placut, aroma de
portocale.
C.Determinarea ermeticitatii (tehnologul)
Tehnologul verifica inchiderea ambalajului PF si LF ,aceasta verificare facandu-se cu cerneala.
Cutia cu suc se introduce intr-un vas cu apa cald unde se tine cateva minute.
Cantitatea de apa trebuie sa fie de aproximativ patru ori mai mare decat volumul cutiei. Apa se
aduce la fierbere. Nivelul apei trebuie sa depaseasca cu 15 cm capacul cutiei.
Degajarea periodica a unor bule de aer pe suprafata cutiei este o dovada a neermeticitatii acestuia.
Obligatiile si drepturile angajatilor privind securitatea si sanatatea n
munca
Art.12. Angajatii vor desfasura activitatea in asa fel incat sa nu se expuna la
pericole de accidentare sau mbolnavire profesionala persoana proprie sau
alti angajati, n conformitate cu pregatirea si instruirea n domeniul
protectiei muncii primita de la angajatorul sau.
n acest scop angajatii au urmatoarele obligatii:
a) sa-si nsuseasca si sa respecte normele si instructiunile de
protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;
b) sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele
periculoase si celelalte mijloace de productie;
c) sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea 19419t1917t arbitrara
a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum
si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice
defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau
mbolnavire profesionala;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca n cel
mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie sau
de alti angajati;
f) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere
a unui accident si sa informeze de ndata conducatorul locului de munca;
g) sa refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munca daca
aceasta ar pune n pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala
persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de productie;
h) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare,
corespunzator scopului pentru care a fost acordat;
i) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii
specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este
necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate
conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru
securitate si sanatate la locul sau de munca;
j) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii
specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este
necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritatea
competenta pentru prevenirea accidentelor si bolilor profesionale;
k) sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor
de control si de cercetare n domeniul protectiei muncii.
Art.13. Angajatii nu pot fi implicati n nici o situatie n costurile financiare
ale masurilor de prevenire referitoare la securitatea si sanatatea n munca.
Art.14. (1) Angajatii si reprezentantii lor n domeniu au dreptul sa ceara
angajatorului sa ia masurile cele mai potrivite si au dreptul sa prezinte
acestuia propunerile lor de masuri pentru eliminarea sau reducerea riscurilor
de accidentare si mbolnavire profesionala.
(2) Angajatii si reprezentantii acestora cu atributii privind
securitatea si sanatatea n munca nu pot fi supusi unor prejudicii din cauza
activitatii desfasurate n scopul prevenirii accidentelor si mbolnavirilor
profesionale.
Art.15. Angajatul care, n caz de pericol iminent, paraseste locul de
munca, nu trebuie sa fie supus la nici un prejudiciu din partea angajatorului
si trebuie sa fie protejat mpotriva oricaror consecinte defavorabile si
injuste. Fac exceptie cazurile unor actiuni nejustificate sau ale unor
neglijente grave ale angajatului.
Art.16. (1) n caz de pericol iminent, angajatul poate lua, n lipsa sefului
ierarhic superior, masurile care se impun pentru protejarea propriei persoane
sau a altor angajati.
(2) Angajatorul se va asigura din timp ca angajatii sunt apti, n
situatia precizata la alineatul precedent, sa aplice masurile corespunzatoare,
n conformitate cu cunostintele lor si mijloacele tehnice de care dispun.
Art.17. (1) Reprezentantii angajatilor cu atributii privind securitatea si
sanatatea n munca vor beneficia de timpul necesar exercitarii atributiilor
specifice. Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca.
(2) Reprezentantii angajatilor cu atributii privind securitatea si
sanatatea n munca au dreptul la o instruire corespunzatoare; instruirea, formarea si
perfectionarea lor se realizeaza n timpul programului de lucru si
pe cheltuiala unitatii, fie n cadrul acesteia, fie n unitati exterioare.
Art.18. Angajatorul va lua masurile necesare pentru ca angajatii cu
atributii specifice privind protectia muncii, ca si reprezentantii angajatilor pe
probleme de securitate si sanatate n munca:
a) sa fie informati referitor la riscurile de accidentare si mbolnavire
profesionala, la masurile de prevenire si de protectie corespunzatoare,
inclusiv la cele privind primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si
evacuarea personalului;
b) sa aiba acces la evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnavire
profesionala si la masurile de protectie stabilite, la evidentele privind accidentele
de munca si bolile profesionale, la dosarele de cercetare a accidentelor;
c) sa fie informati cu privire la existenta institutiilor si
organizatiilor de profil la nivel national si local.
Art.19. a) Angajatii si/sau reprezentantii lor cu atributii privind
securitatea si sanatatea n munca pot sa apeleze la autoritatile competente si
sa semnaleze observatiile lor n timpul inspectiilor pe probleme de securitate
si sanatate n munca, n cazul n care considera ca masurile luate si
mijloacele asigurate de angajator sunt neadecvate scopului prevenirii
accidentelor si mbolnavirilor profesionale.
b) n timpul controlului efectuat de catre inspectorii de munca,
reprezentantilor angajatilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a supune
atentiei acestora observatiile lor.
Concluzii
1)In prezent Tymbark Maspex Romania produce in fabrica sa sucuri ambalate aseptic in pet
si carton Tetra Pak . Imbutelierea aseptica a sucurilor si bauturilor racoritoare este secretul unei
vieti lungi la raft, fara utilizarea conservantilor.
2) Sucurile de fructe trebuie ambalate in conditii aseptice, pentru a pastra calitatile
microbiologice conferite de tratamentul termic aplicat. Sistemele Tetra Pak asigura o ambalare in
conditii de maxima igiena si siguranta. Produsul este transportat la masina de ambalat intr-un
sistem inchis, presterilizat si apoi dozat aseptic in ambalaje care se formeaza in interiorul
masinii. Umplerea are loc in zona aseptica a masinii, sterilizarea ambalajului fiind asigurata prin
presurizare cu aer steril. Zona aseptica a masinii in care se realizeaza umplerea este mica, cu
putine elemente in miscare. Acesta este un factor foarte important care contribuie la integritatea
intregului sistem. Cutiile sunt inchise sub nivelul lichidului, fiind astfel complet umplute; in
acest fel, continutul este total protejat impotriva oxidarii si in acelasi timp ambalajul este utilizat
cu eficienta maxima. Pentru produsele care trebuie agitate, exista posibilitatea umplerii
incomplete a cutiilor.
3)Fluxul tehnologic este sigur si controlat in mod frecvent de catre cele 3 departamente:
Calitatea, Productia si Tehnicul pentru asigurarea produsului din punc de vedere calitativ.
Se constata si se evalueaza doua puncte critice de control: pasteurizarea si umplerea.
4) Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine
acestei tehnologii, care asigura un termen de valabilitate indelungat, fara conservanti, asigurand
totodata si un aliment mai sanatos, care nu isi pierde proprietatile.
C Abilitati personale * Mihaela Savu,studenta la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor,sectia Controlul si Expertiza Produselor Alimentare ,in cadrul acestei activitati de practica am avut sansa sa invat lucruri noi,
sa observ modul de lucru al unor persoane cu post important in aceasta fabrica.Am avut acces la
informatii importante in ceea ce priveste Tehnologia Ambalarii Aseptice.
* In ceea ce priveste modul de lucru,in aceasta fabrica munca zilnica se desfasoara intr-un mod
curat , ordonat si cu o raspundere deosebit de mare.
*Am invatat ca orice produs alimentar fabricat nu poate iesi din fabrica fara a fi verificat/ analizat
cel putin o data.
Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine acestei tehnologii, care asigura un termen de valabilit...4) Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine acestei tehnologii, care asigura un termen de valabil...
Recommended