View
8
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
SECURITATE PRIN PARTENERIAT
S E C U R I T A T E P R I N P A R T E N E R I A T
1
Prefaţă
Această broşură îşi propune să explice principiile care stau la baza Parteneriatului Euro-Atlantic
şi principalele sale mecanisme, concentrându-se în continuare pe cinci sfere de activitate
– dialogul de securitate şi cooperare, operaţiunile în sprijinul păcii, reforma sectorului apărării,
pregătirea împotriva dezastrelor şi cooperarea în domeniul ştiinţei şi al mediului înconjurător –
care demonstrează modul în care securitatea euro-atlantică este întărită prin intermediul
Parteneriatului şi semnifi caţia practică a cooperării pentru ţările partenere. Este evident
că activităţile din cadrul Parteneriatului au un impact pozitiv asupra reformei, dezvoltării
structurilor democratice, precum şi asupra participării ţărilor partenere în cadrul cooperării
multinaţionale ca membri ai comunităţii internaţionale în general.
Este cu neputinţă ca o singură publicaţie să facă o prezentare destul de cuprinzătoare a întregii
dimensiuni şi game de activităţi comune în care ţările partenere sunt implicate împreună cu
NATO. Aceste activităţi constau atît în operaţiunile în sprijinul păcii desfăşurate în Balcani şi
Afganistan, despre care s-a scris foarte mult, cât şi în cooperarea în multe alte domenii, cum ar
fi lupta împotriva terorismului, reforma apărării, aspectele economice ale securităţii, pregătirea
pentru a face faţă unor posibile dezastre, controlul balistic, logistic, apărarea şi controlul spaţiului
aerian, armament, educaţie şi instruire, ştiinţă şi mediu înconjurător, programe de informare.
NATO a dezvoltat, de asemenea, relaţii privilegiate cu două ţări partenere, Rusia şi Ucraina,
precum şi cu cele şapte ţări participante la Dialogul Mediteranean. Mai mult decât atât, Alianţa
întrezăreşte unele posibilităţi de cooperare cu state din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu
printr-o iniţiativă lansată la Reuniunea la nivel înalt de la Istanbul desfăşurată în iunie 2004.
În pofi da faptului că aceste relaţii nu constituie principalul subiect al broşurii, actuala şi posibila
cooperare în viitor cu aceste ţări se bazează pe multe dintre activităţile şi mecanismele dezvoltate
în cadrul Parteneriatului Euro-Atlantic.
2 2
Not : Trimiterile care se fac în aceast publica ie la fosta Republic Iugoslav a Macedoniei sunt marcate printr-un asterisc (*) care trimite la urm toarea not de subsol: Turcia recunoa te Republica Macedonia conform numelui
constitu ional al acesteia.
Sursa fotografi ilor: Toate fotografi ile apar in © NATO, cu excep ia situa iilor în care se men ioneaz alt surs .
Cuprins
4__Originile şi evoluţia Parteneriatului
8__Principalele mecanisme
14__Dialogul de securitate şi cooperare
18__Harta NATO şi a ţărilor partenere
SECURITATE PRIN
© u
llste
in b
ild-S
chnüre
r
3 3
20__Operaţiuni în sprijinul păcii
24__Reforma apărării
29__Pregătirea şi răspunsul în cazul producerii dezastrelor
33__Securitatea, ştiinţa şi mediul înconjurător
PARTENERIAT
36__ O adevărată cultură euro-atlantică a securităţii
© F
innis
h D
efe
nce
Forc
es
C derea Zidului Berlinului în noiembrie 1989
semnala sfâr itul R zboiului Rece. În scurt timp,
remarcabilul ritm al schimb rilor care aveau loc
în Europa Central i de Est au pus NATO în fa a
unui ansamblu nou i foarte diferit de amenin ri
de securitate. Transform rile politice la o scar
f r precedent ofereau posibilit i deosebite
pentru consolidarea securit ii în Europa, dar,
inevitabil, aveau s implice noi incertitudini i
un poten ial de instabilitate.
Ce putea fi f cut pentru a benefi cia de
oportunitatea de a orienta problemele europene
de securitate pe o nou cale, pozitiv , dup
confrunt rile din perioada R zboiului Rece?
Ce pa i puteau fi întreprin i pentru a reface
normalitatea rela iilor între toate rile din estul
i vestul Europei? Cum puteau fi ajutate rile din
Europa Central i de Est pentru a- i consolida
independen a proasp t c p tat i pentru a- i
împlini ambi iile de a participa în deplin tate ca
ri democratice, atât la nivel regional, cât
i mondial, la abordarea multina ional a
problematicii de securitate?
În iulie 1990, la Summitul de la Londra,
conduc torii alia i au oferit un r spuns la aceste
întreb ri, întinzând o „mân de ajutor” peste
vechiul h u dintre Est i Vest i propunând o
nou rela ie de cooperare cu toate rile Europei
Centrale i de Est. Au fost create premisele pentru
înfi in area Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic
(NACC), în decembrie 1991, un forum care s
reuneasc NATO i noile ri partenere pentru
a discuta aspecte de interes comun. (Ritmul
schimb rilor în Europa, la vremea respectiv , era
de o a a natur încât chiar prima întrunire a NACC
a fost martor la un eveniment istoric: în timpul
întocmirii comunicatului fi nal, ambasadorul sovietic
a anun at c Uniunea Sovietic se dizolvase i c ,
din acel moment, el urma s reprezinte numai
Federa ia Rus .)
Originile şi evoluţia Parteneriatului
> Sfârşitul Războiului
Rece a deschis noi
posibilităţi pentru
sporirea securităţii şi
dezvoltarea cooperării.
4
© u
llste
in b
ild-S
chnüre
r
5
Aceast schimbare major de atitudine a fost
consfi n it printr-un nou concept strategic al
Alian ei, lansat în noiembrie 1991, care adopta o
abordare mai larg a securit ii. Posibilit ile de
a atinge obiectivele Alian ei pe c i politice erau
mai mari decât oricând. De i dimensiunea de
ap rare r mânea indispensabil , era momentul
ca o pozi ie mai proeminent s fi e acordat
aspectelor economice, sociale i de mediu, v zute
ca ni te c i de promovare a stabilit ii i securit ii
în întreaga zon euro-atlantic . Dialogul i
cooperarea urmau s constituie p r i esen iale în
abordarea menit s gestioneze diversitatea de
provoc ri c rora Alian a trebuia s le fac fa .
Din moment ce R zboiul Rece se sfâr ise,
obiectivele principale deveneau acum reducerea
pericolului apari iei de confl icte provocate de
neîn elegeri sau concep ii diferite i mai buna
gestionare a acelor crize care afectau securitatea
alia ilor, sporirea în elegerii i a încrederii reciproce
între statele europene i extinderea oportunit ilor
pentru un parteneriat real în abordarea probleme-
lor comune de securitate.
În perioada imediat urm toare R zboiului Rece,
consult rile NACC s-au concentrat asupra unor
aspecte de securitate, r mase nerezolvate înc
din timpul R zboiului Rece, cum ar fi retragerea
trupelor ruse ti din Statele Baltice. S-a lansat, de
asemenea, un proces de cooperare politic privind
mai multe probleme de securitate i în domeniul
ap r rii. NACC a realizat foarte mult, din mai
multe puncte de vedere. Cu toate acestea, NACC
s-a concentrat pe dialogul politic multilateral i nu
a dat posibilitatea partenerilor s - i dezvolte rela ii
individuale de cooperare cu NATO.
Aceast stare de fapt s-a schimbat în 1994, odat
cu lansarea Parteneriatului pentru Pace (PfP), un
program deosebit de important de cooperare
bilateral practic între NATO i rile partenere,
care a reprezentat un salt calitativ semnifi cativ
în cadrul procesului de cooperare. Iar în 1997 a
fost creat Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic
(EAPC), care avea s înlocuiasc NACC i s
construiasc pe baza realiz rilor acestuia,
deschizând calea c tre dezvoltarea unui
parteneriat sporit i mai opera ional.
“Acest Parteneriat a fost înfi inţat ca o expresie a convingerii împărtăşite că stabilitatea şi securitatea în spaţiul euro-atlantic pot fi atinse numai prin cooperare şi acţiune comună. Ocrotirea şi promovarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului şi asigurarea libertăţii, echităţii şi păcii prin democraţie reprezintă valorile comune fundamentale ale Parteneriatului.”
(Parteneriatul pentru Pace: Documentul Cadru – Summit-ul de la Bruxelles, 10 ianuarie 1994)
6
Esen a Parteneriatului i a cooper rii la nivel
multina ional consist din consult ri i activit i
de cooperare menite s construiasc transparen
i încredere în întregul spa iu euro-atlantic. La
nivel bilateral, este nevoie de dezvoltarea unei
rela ii de lucru practice între rile partenere i
NATO, adaptat la situa iile i nevoile specifi ce
ale acestora.
Procesul Parteneriatului implic construirea unei
rela ii de dialog i încredere între rile interesate,
dintre care multe sunt foste adversare, în calitatea
lor de membre ale unor alian e opuse sau
angajate în dispute regionale, teritoriale, politice,
etnice sau religioase de lung durat . Activit ile
desf urate laolalt în vederea identifi c rii
solu iilor comune pentru amenin rile de securitate
comune au condus la importante realiz ri în ceea
ce prive te dep irea prejudec ilor din trecut i
stabilirea unei viziuni clare a benefi ciilor reciproce
care urmeaz s fi e ob inute în urma cooper rii.
Dup lansarea Parteneriatului, au fost realizate
progrese remarcabile, în pofi da unor difi cult i,
poate, de neevitat, având în vedere procesul
complex al schimb rii politice, economice i
sociale care avea loc în Europa Central i
de Est, precum i în fosta Uniune Sovietic .
Programele EAPC i PfP au avut în mod constant
o dinamic proprie, NATO i rile partenere
f când pa i succesivi pentru extinderea cooper rii
în domeniul securit ii, pornind de la în elegerile
de parteneriat pe care le-au creat. Parteneriatul
s-a dezvoltat pe m sur ce NATO s-a transformat
în decursul anilor pentru a face fa noilor
provoc ri ale mediului de securitate afl at în
evolu ie. În vederea p str rii dinamismului
i a relevan ei pentru Alian , activit ile i
mecanismele Parteneriatului au trebuit sa
fi e adaptate în a a fel încât s corespund
noilor priorit i ale NATO (vezi capitolul
“Principalele mecanisme”).
În acela i mod, Parteneriatul a trebuit s fi e
aprofundat i extins pentru a putea r spunde
aspira iilor diverselor ri partenere i pentru a
r mâne o propunere atractiv pentru acestea.
Cele dou runde de extindere a NATO au
schimbat balan a numeric între NATO i rile
partenere (vezi caseta). Anterior lunii martie 2004,
erau mai mul i alia i decât parteneri, care
formeaz un grup foarte divers. Acesta include
state balcanice, care înc se confrunt cu
mo tenirea trecutului, state de importan
strategic dar subdezvoltate, în Caucaz i Asia
Central i state vest europene neutre. În timp
ce unele dintre acestea î i dezvolt abia acum
propriile structuri i capabilit i de ap rare, altele
sunt în m sur s contribuie în mod semnifi cativ
cu for e la opera iunile conduse de NATO sau s
ofere rilor partenere îndrumare, instruire i
întrajutorare în diverse domenii.
Dou zeci de parteneri folosesc ast zi EAPC-ul
pentru a se consulta în mod regulat cu cei 26 de
Alia i i pentru a dezvolta cooperarea privind
diverse aspecte de securitate i ap rare. For ele
militare interac ioneaz i desf oar în mod
frecvent exerci ii, militarii coopereaz în cadrul
opera iunilor de men inere a p cii conduse de
NATO, iar alia ii i partenerii ac ioneaz împreun
împotriva amenin rii comune a terorismului. La
sfâr itul R zboiului Rece, nimeni nu ar fi putut
prevedea aceast evolu ie dinamic a mediului
strategic euro-atlantic.
Obiectivul ini ial al politicii de parteneriat a NATO
a fost s înl ture barierele i s edifi ce securitatea
prin dialog i cooperare. Ast zi, obiectivele sunt
mult mai ambi ioase, pentru c rile partenere
sunt angajate împreun cu NATO în scopul abor-
d rii provoc rilor de securitate ale secolului XXI,
care cuprind terorismul, proliferarea armelor de
distrugere în mas i statele problem .
7
În decursul anilor, 30 de ţări s-au alăturat Parteneriatului – Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Georgia, Ungaria, Irlanda, Kazakhstan, Republica Kirghiză, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveţia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei*, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan.
Cu Rusia şi cu Ucraina s-au dezvoltat relaţii speciale începând din 1997, după semnarea Actului Fondator pentru Relaţii Reciproce, Cooperare şi Securitate între NATO şi Rusia şi a Cartei pentru un Parteneriat Special între NATO şi Ucraina. Din acel moment, relaţiile cu Rusia au fost intensifi cate prin crearea, în 2002, a Consiliului NATO-Rusia, în cadrul căruia aliaţii şi Rusia se reunesc regulat. În noiembrie 2002, s-au făcut demersuri pentru lărgirea relaţiilor NATO-Ucraina, prin adoptarea Planului de Acţiune NATO-Ucraina în sprijinul eforturilor de reformă ale Ucrainei pe calea integrării depline în structurile de securitate euro-atlantice.
Zece ţări partenere au devenit aliaţi. Republica Cehă, Ungaria şi Polonia au aderat la Alianţă în 1999, fi ind urmate de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia, în 2004. Trei ţări candidate se pregătesc pentru aderare – Albania, Croaţia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei*.
De asemenea, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru speră să se alăture Parteneriatului pentru Pace şi Consiliului Parteneriatului Euro-Atlanic. NATO sprijină năzuinţele acestora, dar a impus condiţii care trebuie să fi e îndeplinite în prealabil. Acestea cuprind deplina cooperare cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, în special în ceea ce priveşte arestarea lui Radovan Karadzic şi a lui Ratko Mladic, cei mai notorii suspecţi de crime de război. Între timp, NATO acordă deja sprijin reformei apărării în Bosnia-Herţegovina. Totodată, o cooperare restrânsă în domeniul securităţii urmează să fi e iniţiată cu Serbia şi Muntenegru, prin participarea militarilor şi a personalului civil la cursurile de orientare ale NATO, care urmăresc familiarizarea acestora cu Alianţa, cu aspectele de gestionare a crizelor, operaţiunile în sprijinul păcii şi cooperarea între civili şi militari.
ALIA I I PARTENERI
8 8
1991 Prima reuniune a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic
1994 Lansarea Parteneriatului pentru Pace (PfP);Se stabilesc misiuni ale Partenerilor pe lângă NATO; Se înfi inţează o Celulă de Coordonare a Parteneriatului la Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE)
1995 Se înfi inţează un Centru de Coordonare Internaţională la SHAPE
1996 Ţările partenere participă la forţa condusă de NATO creată pentru a pune în aplicare acordul de pace în Bosnia-Herţegovina
1997 Prima reuniune a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) la Sintra, Portugalia;
Rolul operaţional al PfP este extins cu ocazia summit-ului NATO şi al EAPC de la Madrid, Spania
1998 Se înfi inţează Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor şi Unitatea Euro-Atlantică de Reacţie în cazul Producerii Dezastrelor.
1999 Trei parteneri – Republica Cehă, Ungaria şi Polonia – aderă la NATO;
Dialogul şi cooperarea sunt incluse în Concepţia Strategică a Alianţei, ca parte a misiunilor sale fundamentale de securitate;
La Summit-ul de la Washington se convine mărirea PfP şi întărirea rolului său operaţional;
Ţările partenere dislocă trupe în cadrul Forţei Kosovo conduse de NATO
2001 12 septembrie -EAPC se întruneşte pentru a condamna atentatele teroriste împotriva SUA şi se angajează să combată fl agelul terorismului
2002 O analiză cuprinzătoare conduce la întărirea EAPC şi a PfP la Summit-ul de la Praga
2003 Ţările partenere contribuie cu trupe la Forţa Internaţională de Întrajutorare pentru Securitate în Afganistan
2004 Şapte Parteneri – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia – aderă la NATO;
Se fac alţi paşi în vederea întăririi Partene-riatului la Summit-ul de la Istanbul;
Se lansează Planul de Acţiune al Partene-riatului pentru Construirea Instituţiilor Apărării
MOMENTE IMPORTANTE ÎN EVOLU IA PARTENERIATULUI
Principalele mecanismeNATO se consult periodic cu rile partenere prin
intermediul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic
(EAPC), care constituie cadrul politic general al
rela iilor cu partenerii. Fiecare partener poate, de
asemenea, s - i construiasc propriile rela ii cu
Alian a prin Parteneriatul pentru Pace (PfP), un
program de activit i practice în cadrul c ruia
partenerii î i pot alege propriile priorit i de
cooperare. Aceste dou mecanisme esen iale
ale Parteneriatului au devenit elemente esen iale
în arhitectura de securitate euro-atlantic .
Pa i importan i au fost f cu i pe calea aprofund rii
în continuare a cooper rii între alia i i parteneri
cu ocazia summit-urilor de la Madrid (1997),
Washington (1999), Praga (2002) i Istanbul
(2004). Ini iativele adoptate cu aceste ocazii se
fundamenteaz pe valorile i principiile comune
care stau la baza cooper rii i au demonstrat
angajamentul constant în urm rirea obiectivului
principal al Parteneriatului: înt rirea i extinderea
p cii i stabilit ii în spa iul euro-atlantic i în viitor.
9 9
Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic
Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic reune te
46 de ri membre NATO i partenere într-un
forum multilateral de dialog i consult ri
periodice pe teme politice i de securitate.
Acesta mai serve te i drept cadru politic
pentru rela iile bilaterale individuale dezvoltate
între NATO i rile participante la Parteneriatul
pentru Pace.
Decizia luat în 1997 de a înfi in a EAPC a refl ectat
dorin a de a merge dincolo de realiz rile Consiliului
de Cooperare Nord-Atlantic în vederea construirii
unui forum de securitate pentru un parteneriat mai
extins i mai opera ional. Noul forum a fost înfi in at
pentru a corespunde rela iilor din ce în ce mai
complexe dezvoltate între parteneri în cadrul
programului PfP i în contextul opera iunii de
men inere a p cii din Bosnia-Her egovina, unde,
în 1996, fuseser dislocate trupe din 14 ri
partenere pentru a ac iona împreun cu trupele
alia ilor. Aceast ac iune a completat pa ii f cu i
în paralel pentru sporirea rolului Parteneriatului
pentru Pace prin sporirea implic rii partenerilor
în procesul decizional i de planifi care în întreg
spectrul de activit i ale Parteneriatului. Un alt
aspect rezultând din înfi in area EAPC a fost
deschiderea cadrului Parteneriatului, conceput
ini ial s includ rile fostului Tratat de la Var ovia
i ri vest-europene neutre.
Pe lâng consult ri pe termen scurt în probleme
politice curente i de securitate, în cadrul EACP
se desf oar i consult ri pe termen lung i
cooperarea într-un mare num r de domenii.
Aici sunt incluse, de i nu exclusiv, opera iunile
de gestionare a crizelor i de consolidare a p cii,
problemele regionale, controlul armamentelor
i aspecte legate de proliferarea armelor de
distrugere în mas , terorismul interna ional,
probleme de ap rare cum ar fi planifi carea,
elaborarea bugetelor, politica i strategia,
planifi carea în cazul urgen elor civile i preg tirea
împotriva dezastrelor, cooperarea în domeniul
armamentelor, siguran a nuclear , coordonarea
civil-militar a gestion rii trafi cului aerian i
cooperarea tiin ifi c .
În func ie de subiectul în discu ie, EAPC are
la dispozi ie o gam larg de posibilit i care
permit organizarea de întâlniri între alia i i
parteneri sau în cadrul unor grupuri de lucru
mai mici. Flexibilitatea reprezint cheia succesului
acestei structuri.
Majoritatea rilor partenere i-au deschis misiuni
diplomatice la sediul NATO de la Bruxelles,
ceea ce faciliteaz comunicarea periodic i
permite organizarea de consult ri ori de câte ori
este nevoie. EAPC se întrune te lunar la nivelul
ambasadorilor, anual la nivelul mini trilor afacerilor
externe i ai ap r rii i la nivelul efi lor de stat
major, precum i ocazional, la un nivel înalt. Un
nou Forum de Securitate EAPC la nivel înalt
urmeaz s se întruneasc anual, începând
cu 2005, pentru a discuta probleme importante
legate de securitate i pentru a c uta c i prin
care NATO i rile partenere pot s abordeze
cel mai bine aceste probleme împreun .
> Întrunirile Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic
sunt prezidate de secretarul general NATO.
utut
t st s
trutru
ereere
me împreun .me împreun .
enen
enen
ateate
e pe p
ne aceste problne aceste probl
10
Parteneriatul pentru Pace
Pe baza cooper rii practice i a angajamentului
fa de principiile democratice care stau la baza
Alian ei, scopul Parteneriatului pentru Pace este
sporirea stabilit ii, diminuarea amenin rilor la
adresa p cii i construirea unor rela ii de securitate
consolidate între rile partenere i NATO, precum
i între rile partenere.
Principiul de baz al PfP este construirea unui
program individual între rile partenere i NATO,
adaptat nevoilor fi ec rui partener i pus în practic
în comun, la nivelul i în ritmul convenit cu fi ecare
ar participant . Prin intermediul PfP s-a dezvoltat
un set de instrumente foarte cuprinz tor în sprijinul
împlinirii scopurilor i obiectivelor PfP, precum
i în sprijinul punerii în practic a acestora.
Instrumentele i ini iativele dezvoltate i descrise
în continuare furnizeaz un cadru pentru ac iune
bilateral i multilateral , oferind partenerilor
programe efi cace i transparente în sprijinul
angajamentului lor fa de NATO.
Baza ofi cial a Parteneriatului pentru Pace o
constituie Documentul Cadru al acestuia, care
prevede obliga iile fi ec rui partener. Fiecare
partener î i asum unele angajamente politice
generale privind construirea unei societ i
democratice, men inerea principiilor dreptului
interna ional, îndeplinirea obliga iilor ce decurg din
Carta ONU, din Declara ia Universal a Drepturilor
Omului, din Actul Final de la Helsinki i din
acordurile interna ionale privind dezarmarea
i controlul armamentelor, ab inerea de la
amenin area sau utilizarea for ei împotriva altor
state i respectarea hotarelor actuale, precum i
rezolvarea pe cale pa nic a disputelor. Totodat ,
se iau angajamente specifi ce pentru promovarea
transparen ei privind planifi carea i elaborarea
bugetului pentru ap rarea na ional , stabilirea
unui control democratic asupra for elor armate
i amplifi carea capacit ii de ac iune în comun
cu NATO în cadrul opera iunilor de men inere a
p cii i a celor umanitare. Documentul Cadru mai
stabile te angajamentul Alian ei de a se consulta
cu rile partenere care percep o amenin are
direct la integritatea lor teritorial , independen a
politic sau securitatea acestora – un mecanism
care, de exemplu, a fost folosit de c tre Albania
sau de fosta Republic Iugoslav a Macedoniei*
în timpul crizei din Kosovo.
rile partenere î i aleg activit ile individuale
pe baza n zuin elor i capacit ilor proprii.
Acestea sunt supuse alia ilor sub forma unui
Document de Prezentare. Dup aceea, se trece la
redactarea unui Program Individual de Parteneriat
convenit între NATO i fi ecare ar partener .
Aceste programe bi-anuale sunt întocmite prin
alegerea dintr-o gam de activit i extins , potrivit
intereselor i necesit ilor specifi ce ale fi ec rei
ri. Cooperarea se concentreaz în special asupra
activit ilor de ap rare, de reform a sectorului de
ap rare i gestionare a consecin elor reformei
ap r rii, dar practic atinge fi ecare domeniu al
activit ilor NATO, inclusiv politica i planifi carea
în domeniul ap r rii, rela iile civil-militare, educa ia
i instruirea, ap rarea spa iului aerian, sistemele
de comunica ii i de informa ii, gestionarea crizelor
i planifi carea în cazul urgen elor civile.
> Croaţia a semnat Documentul Cadru al
Parteneriatului pentru Pace în mai 2000.
10
11 11
La Summit-ul de la Washington din aprilie 1999
s-au lansat câteva ini iative importante pentru
înt rirea dimensiunii opera ionale a Parteneriatului
pentru Pace i pentru implicarea rilor partenere
în procesul decizional i cel de planifi care în cadrul
PfP. Acestea includ introducerea unui Concept
al Capabilit ilor Opera ionale i a unui Cadru
Politico-Militar. S-a lansat, de asemenea, un
Program pentru Sporirea Instruirii i a Educa iei
pentru a ajuta la înt rirea capabilit ilor rilor
partenere privind instruirea i educarea perso-
nalului militar al acestora.
Conceptul Capabilit ilor Opera ionale a fost
dezvoltat pentru a spori capacitatea for elor Alian ei
i a rilor partenere de a ac iona împreun în
cadrul opera iunilor PfP conduse de NATO. Scopul
urm rit este de a spori fl exibilitatea prin crearea de
unit i de for e personalizate, care s lanseze i s
sus in viitoarele opera iuni PfP conduse de NATO.
Mecanismul se concentreaz pe acele for e i
capabilit i poten ial disponibile pentru astfel de
opera iuni. Rela iile de lucru ameliorate care se
dezvolt în mod progresiv între parteneri i sediul
i personalul Alian ei pe timp de pace, i între
forma iunile aliate i cele partenere, u ureaz
integrarea acestor for e în for ele conduse de
NATO. La Summit-ul de la Istanbul s-a stipulat
c standardele de interoperabilitate i evalu rile
aferente vor fi armonizate cu mecanismele NATO
corespunz toare ca parte a punerii în practic a
Conceptului Capabilit ilor Opera ionale.
Cadrul Politico-militar stipuleaz principiile,
modalit ile i direc iile pentru implicarea
partenerilor în consult rile i deciziile politice,
planifi carea opera ional i stabilirea formelor
de asigurare a comenzii. La Istanbul, s-a subliniat
necesitatea de a implica partenerii mai devreme în
procesul de luare a deciziilor. Prevederile acestui
document cadru sunt puse în practic în toate
opera iile conduse de NATO desf urate împreun
cu partenerii i sunt de asemenea folosite i ca linii
directoare generale pentru contribu iile partenerilor
la alte activit i NATO, cum ar fi aplica iile i
Fondurile de afectare special al Parteneriatului
pentru Pace.
În vederea unei mai bune integr ri a partenerilor în
activit ile curente ale Parteneriatului, la mai multe
sedii NATO au fost înfi in ate Elemente de
personal ale partenerilor, deservite de ofi eri
din rile partenere. O Celul de Coordonare a
Parteneriatului la Comandamentul Opera ional al
NATO din Mons, Belgia, contribuie la coordonarea
instruirii i a exerci iilor desf urate în cadrul PfP.
Mai mult decât atât, un Centru Interna ional de
Coordonare pune la dispozi ia tuturor rilor
nemembre NATO care contribuie cu trupe
la opera iunile de men inere a p cii conduse
de NATO, spa ii pentru briefi ng i planifi care
(vezi pag. 23).
Pentru a asigura o mai mare abilitate a for elor
partenerilor de a ac iona împreun cu militarii
NATO în opera iile de men inere a p cii, în
cadrul unui Proces de Analiz i Planifi care al
PfP (PARP), ace tia benefi ciaz de îndrumare în
ceea ce prive te cerin ele de interoperabilitate i
capabilit i. Acest proces i-a adus o contribu ie
semnifi cativ la cooperarea strâns între rile
partenere i opera iunile în sprijinul p cii conduse
de NATO în Balcani i Afganistan. Mecanismul
PARP este modelat potrivit sistemului NATO de
planifi care a for elor proprii i este oferit rilor
partenere la solicitarea acestora. intele planifi cate
sau Obiectivele de Parteneriat sunt negociate cu
fi ecare stat participant, în timp ce progresele
realizate sunt cuantifi cate prin analize
cuprinz toare. În timp, cerin ele PARP au devenit
mai complexe, mai exigente i pe m sura
obiectivelor de perfec ionare a capabilit ilor
stabilite chiar de alia i. PARP mai este utilizat
de parteneri atât pentru a- i construi for e
armate efi cace, convenabile din punct de vedere
al costurilor i durabile, cât i pentru promovarea
unor eforturi mai mari de reform a sectorului
ap r rii. De exemplu, acest mecanism a jucat
un rol primordial în cadrul reformelor complexe
din domeniul ap r rii în Ucraina (vezi pag. 25).
Mai multe ini iative din cadrul Parteneriatului îi
ajut pe parteneri s gestioneze consecin ele
reformei ap r rii, mai ales prin politica Fondului
de afectare special al PfP (vezi caseta pag. 28),
care ofer sprijin practic pentru distrugerea în
condi ii de siguran a minelor anti-personal i a
surplusului de arme, precum i pentru reconversia
profesional a personalului militar i schimbarea
destina iei bazelor militare.
12 12
Aprofundarea cooperăriiLa Summit-ul de la Praga, din noiembrie 2002,
s-au f cut pa i în continuare pentru înt rirea
cooper rii dintre NATO i rile partenere.
O analiz a EAPC i a Parteneriatului pentru
Pace a recomandat înt rirea dialogului politic
cu rile partenere i extinderea în continuare
a implic rii acestora în planifi carea, realizarea
i supravegherea activit ilor la care particip .
La Praga a fost introdus un nou mecanism de
cooperare, Planul de Ac iune al Parteneriatului.
Primul program care urma s fi e dezvoltat a fost
Planul de Ac iune al Parteneriatului împotriva
Terorismului (vezi pag. 15). O alt nou ini iativ
a constituit-o Planul Individual de Ac iune al
Parteneriatului (IPAP), care permite Alian ei s - i
personalizeze asisten a acordat rilor partenere
interesate în acordarea unui sprijin mai structurat
pentru reformele na ionale, mai ales în sectorul
ap r rii i securit ii, potrivit propriilor lor nevoi
i situa ii specifi ce (vezi caseta).
Pa baza progreselor realizate la Praga, la
Summit-ul de la Istanbul, din iunie 2004, s-au
f cut mai mul i pa i pentru înt rirea Parteneriatului
Euro-Atlantic i adaptarea în continuare a acestuia
în vederea abord rii principalelor teme i pentru a
r spunde nevoilor i capabilit ilor individuale
ale partenerilor. A fost lansat un Plan de Ac iune
al Parteneriatului pentru Construirea Institu iilor
Ap r rii privind încurajarea i sprijinirea
partenerilor în construc ia unor institu ii
de ap rare efi cace i supuse controlului
democratic (vezi pag. 24).
Oportunitatea partenerilor de a- i spori contribu ia
la opera iile conduse de NATO va cre te prin
implicarea mai devreme a rilor contribuitoare
cu trupe în procesul decizional i prin preluarea
de c tre acestea a unor responsabilit i mai mari
în ceea ce prive te consult rile politice. În plus,
Conceptul Capabilit ilor Opera ionale va fi sporit,
iar partenerilor li se va oferi posibilitatea de a fi
reprezenta i la Comandamentul Aliat pentru
Transformare, a c rui responsabilitate este
promovarea i supravegherea transform rilor
continue a for elor i capabilit ilor Alian ei.
Acest lucru va contribui la promovarea unei
interoperabilit i mai mari între for ele NATO
i cele ale rilor partenere, precum i la
transformarea sectoarelor ap r rii potrivit
rolurilor i capabilit ilor opera ionale NATO
afl ate într-o continu evolu ie.
> Un elicopter elveţian din
cadrul KFOR survolează
Pristina, în Kosovo: Promovarea
cooperării în cadrul operaţiunilor
de menţinere a păcii conduse de
NATO reprezintă o preocupare
fundamentală a Parteneriatului.
© S
WIS
SIN
T
13 13
O alt decizie adoptat a fost aceea privind
concentrarea aten iei asupra implic rii, împreun
cu rile partenere, în regiuni de importan
strategic – Caucaz (Armenia, Azerbaidjan,
Georgia) i Asia Central (Kazakhstan, Republica
Kirghiz , Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan).
NATO a numit un Reprezentant Special pentru cele
dou regiuni i doi ofi eri de leg tur , cu rolul de a
oferi, acolo unde este nevoie, sprijin i îndrumare
atât pentru punerea în practic a diferitelor aspecte
ale Planurilor Individuale de Ac iune ale
Parteneriatului, Planurilor de Ac iune ale
Parteneriatului pentru Edifi carea Institu iilor
de Ap r re i împotriva Terorismului, cât i
pentru cooperare, cu un accent special în
ceea ce prive te PARP.
Informa ii suplimentare:
www.nato.int/issues/eapc/index.html
www.nato.int/issues/pfp/index.html
PLANURILE INDIVIDUALE DE AC IUNE ALE PARTENERIATULUI
Lansate la Summit-ul de la Praga, din noiembrie 2002, Planurile Individuale de Acţiune ale Parteneriatului (IPAP-urile) se adresează acelor ţări care au voinţa politică şi capacitatea de a-şi întări relaţiile cu NATO. Acoperind o perioadă de doi ani, aceste planuri sunt concepute să reunească toate mecanismele de cooperare prin intermediul cărora un stat partener interacţionează cu Alianţa, reglând concentrarea activităţilor pentru a veni mai bine în sprijinul propriilor eforturi de reformă ale acestuia la nivel naţional.
Un IPAP trebuie să menţioneze clar obiectivele de cooperare şi priorităţile fi ecărui partener, şi să se asigure că diversele mecanisme corespund direct acestor priorităţi. NATO va furniza o consiliere personalizată adecvată, specifi că fi ecărei ţări în ceea ce priveşte obiectivele de reformă. Un dialog politic intensifi cat pe anumite subiecte relevante poate
deveni parte integrantă a procesului IPAP. De asemenea, IPAP facilitează coordonarea asistenţei bilaterale furnizată partenerilor de către aliaţi, precum şi coordonarea eforturilor cu alte instituţii internaţionale interesate.
Obiectivele acoperite se încadrează în categoriile generale ale problemelor politice şi de securitate, de apărare, securitate şi militare, informaţiilor publice, aspectelor de ştiinţă şi mediu înconjurător, planifi carea în cazul situaţiilor de urgenţă civilă, ale problemelor administrative, de securitate protectivă şi resurse.
În noiembrie 2004, Georgia a devenit prima ţară care a adoptat un IPAP cu NATO. IPAP-uri sunt acum în curs de adoptare cu Azerbaidjan şi Uzbekistan. Armenia şi Moldova şi-au exprimat de asemenea interesul de a dezvolta un astfel de plan.
> Parteneriatul
Euro-Atlantic a fost
consolidat în continuare
la Summit-ul din iunie
2004 de la Istanbul.
14
Pe m sur ce mediul de securitate evolueaz ,
Parteneriatul Euro-Atlantic se transform pentru
a putea aborda o multitudine de probleme de
securitate de importan major atât pentru alia i,
cât i pentru parteneri. Periodic sunt organizate
schimburi de opinii privind situa ia de securitate
în Balcani i Afganistan, unde sunt sta ionate
for ele de men inere a p cii ale statelor aliate i
partenere. De asemenea, se lanseaz ini iative
pentru promovarea i coordonarea cooper rii
practice i a schimbului de know-how în domenii
cheie cum ar fi combaterea terorismului, precum
i abordarea problemelor legate de proliferarea
armelor de distrugere în mas , a armelor mici i
a armamentului u or.
Numeroase provoc ri la adresa securit ii pot fi
abordate cel mai bine prin colaborarea strâns
cu statele vecine. EAPC i programul PfP ofer
un cadru general în care poate fi promovat i
sprijinit cooperarea în unele domenii cheie cu
rile partenere la nivel regional i sub-regional,
îndeosebi în Europa de Sud-est, Caucaz i
Asia Central .
Combaterea terorismuluiCombaterea terorismului este acum una dintre
priorit ile de vârf ale NATO. Atacurile împotriva
Statelor Unite din 11 septembrie 2001 au condus
la invocarea în premier de c tre NATO a
Articolului 5 (clauza ap r rii colective din
tratatul fondator al Alian ei). Întruni i de urgen
în ziua urm toare, ambasadorii NATO i ai
rilor partenere au condamnat necondi ionat
atacurile i au promis s fac toate eforturile
necesare pentru a combate fl agelul terorismului.
Dialogul de securitate şi cooperare
“Suntem îngroziţi de aceste acte barbare şi le condamnăm în mod necondiţionat. Aceste acte au constituit un atac împotriva valorilor noastre comune. Nu vom permite ca aceste valori să fi e compromise de către cei care urmează calea violenţei. Ne angajăm să depunem toate eforturile pentru a combate fl agelul terorismului. Rămânem uniţi în credinţa noastră că idealurile parteneriatului şi ale cooperării vor prevala.”
(Declaraţia EAPC din 12 septembrie 2001)
15
Solidaritatea exprimat în acea zi de c tre membrii
EAPC – din America de Nord i Europa pân în
Asia Central – i cooperarea care s-a manifestat
de atunci în campania împotriva terorismului arat
felul în care ini iativele din cadrul Parteneriatului
NATO au constituit bazele dezvolt rii unei
adev rate culturi de securitate euro-atlantice.
Hot rârea comun de a- i uni for ele împotriva
amenin rii teroriste a c p tat o expresie concret
prin lansarea Planului de Ac iune al Parteneriatului
împotriva Terorismului la Summit-ul de la Praga.
Acesta ofer un cadru de cooperare i schimb de
cuno tin e în domeniul combaterii terorismului prin
consult ri politice i m suri practice. Planul permite
un schimb de informa ii perfec ionat i cooperarea
în domenii cum ar fi securitatea hotarelor,
instruirea i exerci iile anti-teroriste i construirea
de capabilit i de ap rare împotriva atacurilor
teroriste sau pentru gestionarea consecin elor
unui astfel de atac (vezi pag. 32). Acesta mai
promoveaz ac iuni în vederea asigur rii
securit ii fi zice i a distrugerii în condi ii de
siguran a surplusurilor de muni ii i a armelor
mici i armamentului u or, cum ar fi lansatoarele
de rachete i arunc toarele de grenade.
Abordarea proliferării
Armele de distrugere în mas
Contracararea prolifer rii armelor de distrugere
în mas (WMD) reprezint una dintre principalele
provoc ri de securitate ale secolului XXI. Dialogul
dintre NATO i rile partenere joac un rol aparte
în realizarea obiectivelor de neproliferare ale
Alian ei. Încrederea este o condi ie necesar
pentru asigurarea succesului în eforturile de
neproliferare i poate fi atins numai prin
deschidere i transparen .
Prin consult ri cu partenerii, Alian a urm re te
s îmbun t easc în elegerea comun i
împ rt irea informa iilor privind problematica
neprolifer rii. Astfel de consult ri, care se refer
atât la eforturile politice, cât i la cele de ap rare,
i care implic atât ministerele afacerilor externe,
cât i pe cele ale ap r rii, contribuie cu succes
la construirea încrederii. În plus, mai multe ri
partenere au o preg tire bun în ceea ce prive te
preg tirea planurilor de ac iune în cazul atacurilor
cu WMD, putând aduce o contribu ie important
la înt rirea eforturilor comune în acest domeniu.
S-au organizat mai multe seminare i ateliere de
lucru pe teme specifi ce. Acestea au inclus discu ii
aprofundate în leg tur cu «antraxul – lec ii
înv ate» care au identifi cat câteva puncte cheie
în planifi carea situa iilor de urgen rezultate din
experien a dobândit în toamna anului 2001
de Statele Unite sau ulterior. O alt tem au
constituit-o problemele legate de pericolele
industriale asupra mediului sau alte provoc ri
medical-opera ionale.
> Proliferarea armelor de distrugere în masă reprezintă
o provocare gravă de securitate a secolului XXI.
16
Atelierele de lucru EAPC privind riscurile poten iale
asociate armelor biologice i chimice au permis
partenerilor s schimbe informa ii i s convin
asupra unor proceduri. Se discut de asemenea
posibilit ile de cercetare i dezvoltare pentru
realizarea de noi capabilit i i tehnic , proiectate
pentru a asigura protec ia împotriva agen ilor
WMD, facilitând în elegerea celor mai bune
c i de a spori preg tirea general .
Exper i în dezarmare din rile NATO i partenere
au avut ocazia s discute despre aspectele politice
i ale schimbului de informa ii în leg tur cu
proliferarea WMD. Consult rile s-au concentrat
asupra unora dintre principalele tendin e în materie
de proliferare i au inclus prezent ri referitoare
la perspectivele regionale din partea rilor care
nu fac parte din EAPC (cum ar fi China, Japonia,
Israel i Coreea de Sud). Partenerii au schimbat
informa ii în leg tur cu procedurile de control al
exporturilor i punerea în aplicare a ini iativelor
recente privind neproliferarea, cum ar fi Rezolu ia
nr. 1540 a Consiliului de Securitate al ONU.
De asemenea, membrii Alian ei i-au informat pe
parteneri despre activit ile NATO în domeniul
ap r rii împotriva armelor chimice, biologice,
radiologice i nucleare (CBRN), mai ales în ceea
ce prive te construirea i dislocarea Batalionului
NATO de Ap rare CBRN.
Ac iunile împotriva minelor ia armelor mici
Pericolele generate de r spândirea armelor ieftine
i diversifi cate au devenit obiectul preocup rilor tot
mai serioase ale comunit ii interna ionale. U or
de procurat i de folosit, armele mici contribuie
la alimentarea i prelungirea confl ictelor armate.
Civilii sunt de prea multe ori, intele i victimele
cre terii violen ei. Conform ONU i altor surse,
din cele patru milioane de victime de r zboi în anii
1990, 90% au fost civili i 80% dintre ace tia au
fost femei i copii. Se estimeaz c exist peste o
jum tate de miliard de arme mici i armament u or
în lume – aproximativ una la fi ecare 12 persoane.
Ele provoac peste 1.000 de mor i în fi ecare zi.
În cazul minelor antipersonal, num rul total de
astfel de mine îngropate în p mânt în întreaga
lume este estimat la 100 de milioane. În medie,
o min antipersonal explodeaz la fi ecare
22 minute, r nind sau ucigând în jur de
26.000 de persoane anual.
La nivel global, regional i local, au fost lansate
multiple ini iative menite s abordeze problema
r spândirii armelor mici i s satisfac nevoia de
m suri umanitare împotriva minelor antipersonal.
NATO i rile partenere caut s completeze
aceste eforturi, utilizând expertiza politico-militar
a Parteneriatului în abordarea acestei provoc ri
în spa iul euro-atlantic.
> Răspândirea armelor
mici şi a armamentului
uşor se afl ă în centrul
unei preocupări
crescânde la nivel
internaţional.
17
EAPC a înfi in at Grupul de lucru ad hoc de
ac iune pentru arme mici, armament u or i
lupta împotriva minelor, care ofer un forum
pentru schimbul de informa ii privind modalit ile
de control al transferului de astfel de armamente,
spre exemplu, prin mecanismele na ionale
de control al exporturilor i prin pârghiile de
punere în aplicare. La rândul s u, programul
PfP încearc , s promoveze instruirea în domeniul
managementului rezervelor, depozit rii, elimin rii
i al distrugerii în condi ii de siguran a stocurilor
în surplus, precum i al colect rii i distrugerii
armamentelor în timpul opera iunilor de men inere
a p cii. În plus, se ofer asisten personalizat
statelor individuale, la cererea acestora.
Problema minelor antipersonal este abordat în
acela i grup de lucru, dar i prin programul PfP.
Seminarele i atelierele de lucru s-au concentrat
pe aspecte specifi ce ale problemei. Mai mult, de i
Serviciile ONU pentru Ac iune împotriva Minelor
sunt cele care au principala responsabilitate în
privin a opera iunilor umanitare de deminare
în teren, trupele NATO i ale statelor partenere
desf urate în Balcani i Afganistan pentru
opera iuni de men inere a p cii ofer în mod
regulat asisten organiza iilor civile în ac iunile
umanitare de deminare. În Balcani, au fost
cur a i de mine antipersonal 26 milioane de
metri p tra i, iar în Afganistan for ele ISAF
particip la îndep rtarea minelor din perimetrul
Aeroportului Interna ional Kabul i întreaga
zon în care î i desf oar misiunile.
Un Fond de afectare special al Parteneriatului
pentru Pace (vezi p. 28) a fost înfi in at în 2000
pentru a direc iona fondurile alocate de statele
donatoare pentru sprijinirea distrugerii minelor
antipersonal. Peste dou milioane de mine
antipersonal au fost distruse pân în decembrie
2004 iar în viitor sunt prev zute alte proiecte.
Domeniul politicii Fondului de afectare special al
PfP a fost ulterior extins, pentru a include
distrugerea surplusului de muni ii, arme mici
i armament u or.
> Participanţii la misiunile de menţinere a păcii din
ţările NATO şi partenere sprijină în mod frecvent
eforturile de deminare în scop umanitar.
© S
HA
PE
18
Belgia (1)
Bulgaria (2)
Canada (3)
Republica Cehă (4)
Danemarca (5)
Estonia (6)
Franţa (7)
Germania (8)
Grecia (9)
Ungaria (10)
Islanda (11)
Italia (12)
Letonia (13)
Lituania (14)
Luxemburg (15)
Olanda (16)
Norvegia (17)
Polonia (18)
Portugalia (19)
România (20)
Slovacia (21)
Slovenia (22)
Spania (23)
Turcia (24)
Regatul Unit (25)
Statele Unite (26)
ŢĂRI MEMBRE NATO
116
7
2319
2535
11
815
40
17
41
12
26
3
5
19
Albania (27)
Armenia (28)
Austria (29)
Azerbaidjan (30)
Belarus (31)
Croaţia (32)
Finlanda (33)
Georgia (34)
Irlanda (35)
Kazakhstan (36)
Republica Kirghiză (37)
Moldova (38)
Rusia (39)
Suedia (40)
Elveţia (41)
Tadjikistan (42)
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei* (43)
Turkmenistan (44)
Ucraina (45)
Uzbekistan (46)
ŢĂRI PARTENERE
* Turcia recunoaşte Republica Macedonia conform numelui constituţional al acesteia
4
18
14
13
6
3339
36
37
42
46
44
34
302824
2
9
4327
201021
2229
32
38
45
31
20 20
rile partenere au jucat un rol major în
opera iunile în sprijinul p cii conduse de NATO
în Balcani i î i aduc i în prezent o contribu ie
semnifi cativ la misiunea NATO în Afganistan.
Participarea rilor partenere în aceste opera iuni
spore te securitatea în spa iul euro-atlantic i în
afara acestuia. Ea permite for elor partenere s
câ tige experien a practic de pe urma colabor rii
cu for ele aliate în reinstaurarea stabilit ii în
zonele de criz i contribuie la u urarea poverii
alia ilor generate de multiplicarea misiunilor.
Mai mult, implicarea partenerilor în opera iile
conduse de NATO subliniaz existen a unui larg
consens interna ional în ce prive te participarea
la managementul situa iilor de criz i limitarea
zonelor de instabilitate.
Militari dintr-un num r mare de ri partenere s-au
obi nuit s lucreze împreun cu militarii din statele
membre NATO, înv ând modul în care ac ioneaz
Alian a în situa ii complexe i difi cile. Acest lucru
a reprezentat, mai mult decât orice alt factor,
un element esen ial pentru sporirea rela iilor i
construirea încrederii i a în elegerii între for e
militare care, înainte de sfâr itul R zboiului Rece,
formau alian e ostile în interiorul unui continent
divizat. Ast zi, NATO i statele partenere
ac ioneaz împreun împotriva provoc rilor
secolului al XXI-lea.
Misiunea din AfganistanNATO a preluat conducerea For ei Interna ionale
de Asisten pentru Securitate (ISAF) din
Afganistan în august 2003. Misiunea acestei
for e sub mandat ONU este de a sprijini eforturile
autorit ilor afgane pentru instaurarea p cii i
stabilit ii în aceast ar , care se reface dup
dou decenii de r zboi civil, i de a o împiedica
s devin din nou, o baz pentru terori ti.
Mandatul ini ial limita opera iunile ISAF la Kabul i
zonele limitrofe, dar ulterior, printr-un nou mandat
ONU, acestea au fost extinse i în afara capitalei.
Prezen a ISAF s-a extins treptat spre nordul rii,
prin înfi in area Echipelor pentru Reconstruc ia
Provinciilor (PRT-uri), formate din personal civil i
militar care ac ioneaz în provincii pentru a extinde
autoritatea guvernului central i pentru a facilita
dezvoltarea i reconstruc ia. Preg tirile de l rgire
în continuare a opera iunilor, la vest de Kabul, au
fost ini iate în toamna anului 2004. În plus, trupe
suplimentare au sta ionat timp de opt s pt mâni
în Afganistan pentru a sprijini procesul electoral,
înaintea i în timpul alegerilor preziden iale,
desf urate în octombrie 2004.
Operaţiile în sprijinul păcii
> Ţările partenere aduc o contribuţie
esenţială la Forţa Internaţională de Asistenţă
pentru Securitate din Afganistan. © F
innis
h D
efe
nce
Forc
es
21 21
În septembrie 2004, la ISAF participau zece
ri partenere, unele dintre acestea furnizând
for e specializate deosebit de valoroase, cum
ar fi echipe de poli ie militar i de deminare.
Mai mult, rile partenere din Asia Central
au contribuit la asigurarea aprovizion rii cu
mijloace logistice a for elor ISAF, dat fi ind c
echipamentele trebuie s tranziteze câteva state
partenere pentru a ajunge în Afganistan. Rela iile
dezvoltate prin Parteneriatul pentru Pace au stat
la baza elabor rii de c tre alia i a unor acorduri
bilaterale privind tranzitul materialelor prin aceste
state i sta ionarea for elor i materialelor pe
teritoriile respective. De exemplu, Germania i
Uzbekistan au încheiat un acord ofi cial privind
folosirea aeroportului militar din Termez, situat
lâng grani a cu Afganistanul, pentru a se
asigura un pod aerian înspre Kabul i zonele
din nordul rii, Olanda i Republica Kirghiz
au încheiat un acord care permite avioanelor
de vân toare F-16 olandeze s opereze de pe
aeroportul din Bi kek, iar Fran a are un acord
asem n tor cu Tadjikistanul, care îi permite
s opereze un centru logistic în Dushanbe.
Dat fi ind diversitatea etnic a popula iei
Afganistanului, unele ri partenere din
Asia Central exercit infl uen asupra unor
importan i factori locali, care poate fi folosit
pentru a sprijini realizarea obiectivelor ISAF.
Genul de asisten pe care rile partenere
o ofer ISAF, o opera ie desf urat departe
de aria tradi ional a NATO, este o dovad
a importan ei deosebite pe care Parteneriatul
o are pentru Alian .
Operaţiunile din Balcani
Înc de la dislocarea ini ial a primei
misiuni de men inere a p cii a Alian ei în
Bosnia-Her egovina, rile partenere au fost
parte integrant a opera ilor în sprijinul p cii
conduse de NATO în Balcani. Aproape 10% din
trupele care particip la opera iunea în sprijinul
p cii conduse de NATO în Bosnia-Her egovina
i 18% din trupele de men inere a p cii care
intr în componen a For ei Kosovo (KFOR)
reprezint contribu ia rilor partenere i a
altor ri nemembre NATO.
Bosnia-Her egovina
Trupe din 14 ri partenere au f cut parte din
For a de Implementare (IFOR) dislocat în
Bosnia-Her egovina, dup semnarea Acordului
de pace de la Dayton la 14 decembrie 1995.
Mandatat de ONU s pun în practic aspectele
militare ale acordului de pace, IFOR avea
misiunea s pun cap t ostilit ilor, s separe
for ele armate ale entit ilor nou create în ara
devastat de r zboi (Federa ia Bosniei i a
Her egovinei i Republica Srpska) i s asigure
transferul de teritoriu între cele dou entit i.
IFOR a fost înlocuit de For a de Stabilizare
(SFOR), de dimensiuni mai reduse, în decembrie
1996. Pe lâng împiedicarea relu rii ostilit ilor i
promovarea unui climat în care procesul de pace
s poat progresa, misiunea SFOR a fost extins
pentru a include sprijinirea agen iilor civile
implicate în eforturile comunit ii interna ionale
de a construi o pace durabil în ar . Trupele de
> Militar suedez din cadrul misiunii SFOR de menţinere a păcii şi câinele său verifi că terenul pentru identifi carea minelor.
© S
FO
R
22 22
men inere a p cii au ajutat refugia ii i persoanele
str mutate s se întoarc la domiciliile lor i au
contribuit la reformarea for elor militare bosniace.
Odat cu ameliorarea treptat a situa iei de
securitate, num rul for elor de men inere a p cii
din ar a fost redus progresiv, de la cele 60.000
ini ial la aproximativ 7.000 în 2004.
Opera iunea condus de NATO în Bosnia-
Her egovina s-a încheiat în decembrie 2004,
când responsabilit ile privind men inerea
securit ii au fost transferate unei misiuni
conduse de Uniunea European . Îndeplinirea
cu succes a misiunii SFOR st m rturie pentru
în elepciunea viziunii largi pe termen lung a
activit ii de men inere a p cii i de reconstruc ie.
Este de asemenea o confi rmare a r bd rii i
perseveren ei pe care rile aliate i partenere
le-au demonstrat în întreaga regiune balcanic
în deceniul trecut i pe care continu s le
demonstreze în Kosovo.
Încheierea misiunii SFOR nu a însemnat îns
sfâr itul angaj rii NATO în Bosnia-Her egovina.
NATO i-a p strat propriul comandament militar
în ar , prin intermediul c ruia se urm re te
în prezent sprijinirea autorit ilor bosniace în
procesul de reform a ap r rii i în preg tirea
rii pentru aderarea la Parteneriatul pentru Pace.
De asemenea, acesta ac ioneaz atât împotriva
terorismului, cât i pentru capturarea suspec ilor
de crime de r zboi i culegerea de informa ii.
Kosovo
O misiune de men inere a p cii condus de
NATO a fost dislocat în provincia sârb Kosovo,
dup ce o campanie aerian aliat de 78 de
zile îndreptat împotriva unor inte din Republica
Federal Iugoslavia, a for at regimul Milosevic
s îndeplineasc solicit rile comunit ii
interna ionale vizând retragerea for elor sârbe
din Kosovo, încetarea represiunii violente a
etnicilor albanezi i revenirea refugia ilor.
Încheierea Acordului Militar Tehnic între NATO
i comandan ii iugoslavi a permis For ei Kosovo
(KFOR) s sta ioneze în provincie începând
cu iunie 1999, sub un mandat ONU. Misiunea
acesteia era s împiedice reizbucnirea ostilit ilor,
s stabileasc un mediu sigur, s sprijine
eforturile umanitare interna ionale i activitatea
Misiunii de Administra ie Interimar a ONU în
Kosovo (UNMIK).
În total, personalul ini ial al KFOR se ridica la
aproximativ 43.000 de persoane. Reducerea
treptat a trupelor a condus la înjum t irea
acestei cifre. În octombrie 2004, cei 18.000 de
militari proveneau din majoritatea rilor aliate,
nou ri partenere i alte dou state nemembre
NATO, respectiv Argentina i Maroc.
În strâns cooperare cu UNMIK, KFOR contribuie
la edifi carea unui mediu sigur în Kosovo, în care
democra ia s se poat dezvolta, cu sprijin
interna ional. A fost lansat reconstruc ia civil ,
iar securitatea i activitatea normal au revenit,
într-o anumit m sur , în provincie. Totu i,
a a cum a demonstrat-o izbucnirea violen elor
interetnice din martie 2004, Kosovo se confrunt
în continuare cu provoc ri semnifi cative i este
necesar men inerea unei prezen e militare
robuste în aceast provincie.
Colaborarea
Unul din scopurile principale ale Parteneriatului
pentru Pace este dezvoltarea for elor rilor
partenere astfel încât acestea s poat ac iona
împreun cu for ele NATO în opera iile de
men inere a p cii (vezi i pp. 10-11). Programele
bilaterale i exerci iile militare ajut rile
partenere s - i dezvolte for e care s aib
capacitatea de a participa la activit i de
men inere a p cii împreun cu for ele NATO.
Înv area limbii engleze i dezvoltarea
interoperabilit ii au o importan major .
Într-o m sur tot mai mare, for ele militare
ale partenerilor se adapteaz normelor
opera ionale ale Alian ei, pentru a se putea
asigura efi cien a în teren, i adopta proceduri
i sisteme compatibile cu cele folosite de NATO.
Conceptul Capabilit ilor Opera ionale are un
rol esen ial în acest sens. Celula de Coordonare
a Parteneriatului, înfi in at în cadrul SHAPE
în 1994, sprijin comandamentele strategice
ale NATO în coordonarea instruirii i a
exerci iilor PfP.
23 23 23
Participarea rilor partenere i a altor ri
nemembre NATO în opera iunile de sprijinire
a p cii conduse de NATO este îndrumat de
Cadrul politico-militar i facilitat de Centrul
Interna ional de Coordonare înfi in at la SHAPE
în octombrie 1995 pentru a asigura servicii
de informare i planifi care pentru toate rile
nemembre NATO care particip cu trupe.
Participarea individual a diverselor state este
reglementat printr-un acord fi nanciar i tehnic,
încheiat între fi ecare ar care particip cu
trupe i NATO, dup evaluarea contribu iilor
propuse la opera iunile respective. Fiecare
ar partener î i asum responsabilitatea
pentru amplasarea propriilor contingente i
pentru asigurarea sprijinului necesar pentru
func ionarea lor efi cient . În unele cazuri,
acestea benefi ciaz de sprijinul oferit de alia i
pe cale bilateral .
De i majoritatea rilor nemembre NATO care
particip cu trupe în opera iile de men inere a
p cii conduse de NATO fac parte din programul
PfP i provin din Europa, câteva state care
contribuie cu trupe sunt de pe alte continente,
iar unele nu au rela ii ofi ciale cu Alian a. Din
America de Sud, Argentina a contribuit cu
echipe de men inere a p cii atât la SFOR cât i
la KFOR, iar Chile a participat la SFOR. Dintre
rile participante la Dialogul Mediteranean al
NATO, Iordania i Maroc au participat cu trupe
la SFOR i KFOR, iar for e de men inere a p cii
egiptene au servit în cadrul for elor afl ate sub
comanda NATO în Bosnia-Her egovina. O alt
ar arab , Emiratele Arabe Unite, a participat
la KFOR cu un contingent substan ial. Din Asia
de Sud-est, Malaiezia a participat atât la IFOR
cât i la SFOR. Mai mult, ca parte a programelor
de schimb cu Regatul Unit, militari australieni
i neozeelandezi au fost trimi i de ara lor s
participe la men inerea p cii în Balcani. O mic
echip de neozeelandezi serve te de asemenea
în cadrul ISAF.
For e ruse de men inere a p cii
Timp de peste apte ani, pân la retragerea din SFOR i KFOR în vara lui 2003, Rusia a furnizat cele mai numeroase contingente non-NATO pentru for ele de men inere a p cii din Balcani, unde solda ii ru i au ac ionat al turi de colegii din statele aliate sau partenere pentru a sprijini eforturile comunit ii interna ionale de construire a unei securit i i stabilit i durabile în regiune.
Trupe ruse de men inere a p cii au fost dislocate pentru prima dat în Bosnia-Her egovina in ianuarie 1996, în cadrul unei brig zi multina ionale din sectorul de nord, efectuînd zilnic misiuni de patrulare i contoale de securitate, i participând de asemenea la procesul de reconstruc ie i ac iunile umanitare. Având un rol diplomatic vital în securizarea încheierii confl ictului din Kosovo, în ciuda diferendelor privind campania aerian a NATO din 1999, trupele ruse ti au fost amplasate în Kosovo în iunie 1999, unde au f cut parte din brig zile multina ionale din estul, sudul i nordul provinciei, au contribuit la buna func ionare a aeroportului din Pristina i au furnizat servicii i facilit i medicale.
24
Odat cu sfâr itul R zboiului Rece, amenin area
unei confrunt ri între vest i est a disp rut.
Armatele masive i rezervele uria e de armament
i muni ie nu mai erau necesare. Mul i a teptau
cu ner bdare s benefi cieze de avantajele p cii,
prin diminuarea cheltuielilor pentru ap rare.
Totu i, realizarea reformelor sistemului de
ap rare nu este nici ieftin , nici u oar . În plus,
NATO i rile partenere s-au pomenit curând
în fa a unor noi amenin ri la adresa securit ii
i au fost nevoite s - i adapteze for ele armate
la mediul de securitate afl at în schimbare,
ceea ce avea s conduc inevitabil la
consecin e economice.
rile membre NATO î i reduc treptat nivelul
personalului militar, al echipamentelor i bazelor
i î i transform for ele astfel încât s fi e mai bine
preg tite s r spund nevoilor actuale de ap rare.
Numeroase ri partenere abia încep acest proces
lung i anevoios, adesea cu resurse pu ine i
expertiz limitat . Ele se confrunt cu sarcina
descurajant de a restructura i reinstrui for ele
militare care au f cut parte dintr-un mediu puternic
militarizat i care nu mai pot fi între inute sau
nu mai sunt adecvate în contextul schimb rilor
democratice. În transformarea for elor armate,
una dintre principalele priorit i o constituie de
asemenea dezvoltarea capabilit ilor care s
permit realizarea unei contribu ii efi ciente la
opera iunile de gestionare a situa iilor de criz
i de men inere a p cii în spa iul euro-atlantic.
Un alt aspect important al reformei ap r rii
este asigurarea unei gestion ri adecvate
a consecin elor.
Una din cele mai importante contribu ii ale
Parteneriatului pentru Pace a fost Procesul
de Planifi care i Analiz (PARP, vezi p. 11) cu
mecanismele sale de stabilire a obiectivelor i
analiz , completat de programele dezvoltate
bilateral între rile membre NATO i partenere,
care permit statelor membre NATO i partenerilor
vest-europeni s împ rt easc know-how-ul i
s ofere întrajutorare în abordarea diverselor
probleme conceptuale i practice ridicate de
reforma ap r rii.
Promovarea unei ample reforme a apărării Construirea de sisteme efi ciente
Sistemele na ionale de ap rare efi ciente i efi cace,
afl ate sub control civil i democratic, sunt esen iale
pentru stabilitatea în spa iul euro-atlantic i
cooperarea în domeniul securit ii interna ionale.
Recunoscându-se acest fapt, la Summit-ul de
la Istanbul din iunie 2004 a fost lansat noul Plan
de Ac iune al Parteneriatului pentru Edifi carea
Institu iilor de Ap rare, aprobat de efi i de stat
i de guvern din rile EAPC.
Scopul acestui nou mecanism este de a veni în
sprijinul eforturilor rilor partenere în vederea
ini ierii i continu rii reformei i a restructur rii
institu iilor de ap rare pentru a respecta nevoile
interne, dar i angajamentele interna ionale. El
defi ne te obiectivele comune ale Parteneriatului
în acest domeniu, încurajeaz schimburile de
experien gr itoare i contribuie la ajustarea i
concentrarea programelor de asisten bilateral
în domeniul securit ii i al ap r rii.
Obiectivele Planului de Ac iune includ: realizarea
unor aranjamente efi ciente i transparente pentru
controlul democratic asupra opera iunilor de
ap rare; participarea civililor la dezvoltarea politicii
de securitate i ap rare; supravegherea juridic
i legislativ efi cient i transparent asupra
sectorului de ap rare; evaluarea în profunzime
a riscurilor de securitate i a cerin elor ap r rii
na ionale, asociat cu dezvoltarea i men inerea
de capabilit i interoperabile i durabile; optimizarea
conducerii ministerelor ap r rii i a altor agen ii care
au structuri de for e asociate; respectarea normelor
i practicilor interna ionale în sectorul ap r rii,
inclusiv controlul exporturilor; proceduri fi nanciare,
de planifi care i alocare a resurselor efi ciente i
transparente în domeniul ap r rii; managementul
efi cient al cheltuielilor pentru ap rare, precum i
al consecin elor socio-economice ale restructur rii
ap r rii; structuri i practici de personal efi ciente
i transparente ale for elor ap r rii; i cooperare
interna ional efi cient i rela ii de bun vecin tate
în domeniul securit ii i al ap r rii.
Reforma apărării
25
Punerea în practic a Planului de Ac iune va utiliza
la maxim mecanismele i instrumentele existente la
nivelul EAPC i PfP. Mecanismul PARP va servi ca
un instrument esen ial pentru punerea în practic
a obiectivelor Planului de Ac iune i va fi adaptat
pentru a îndeplini acest rol. O punere în practic
efi cient necesit dezvoltarea unei în elegeri
comune a standardelor i conceptelor de ap rare,
precum i a managementului i reformei ap r rii.
Atingerea acestei interoperabilit i “conceptuale”
necesit o investi ie major în educa ie i eforturi
sporite de împ rt ire a cuno tin elor i experien ei
relevante între alia i i parteneri.
Studiu de caz: Ucraina
Programul de cooperare pe care NATO l-a
dezvoltat împreun cu Ucraina în domeniul
reformei sistemului de ap rare este cel mai extins
dintre cele dezvoltate cu orice alt stat partener. El
demonstreaz gama larg de activit i de cooperare
la dispozi ia statelor partenere din aceast regiune.
La declararea independen ei în 1991, Ucraina
a mo tenit componente ale structurii militare i a
for elor armate ale fostei Uniuni Sovietice. Ucraina
a solicitat sprijinul NATO pentru a transforma
mo tenirea din perioada R zboiului Rece într-o
for mai compact , mai modern i mai efi cient ,
capabil s satisfac noile nevoi de securitate
ale rii i s sus in rolul asumat de Ucraina,
de participant activ la stabilitatea i securitatea
Europei. Priorit ile NATO în acest demers
sunt înt rirea controlului democratic i civil
asupra for elor armate ale Ucrainei i sporirea
interoperabilit ii cu for ele NATO.
Dup aderarea la Parteneriatul pentru Pace în
1994, contactele sporite i cooperarea cu NATO
au permis Ucrainei s benefi cieze de îndrum ri
i asisten practic semnifi cative. Cooperarea a
fost intensifi cat dup semnarea în 1997 a Cartei
pentru un Parteneriat Special NATO-Ucraina.
Un an mai târziu, a fost înfi in at Grupul de Lucru
Reunit pentru Reforma Ap r rii, pentru a facilita
consultarea i cooperarea practic în probleme
legate de reforma domeniului securit ii i al
ap r rii. Iar în aprilie 1999 a fost înfi in at Biroul
de Leg tur NATO de la Kiev, pentru a sprijini
aceste m suri de reform a ap r rii.
Participarea la Parteneriatul pentru Pace este
binef c toare pentru eforturile de reform depuse
de Ucraina i pentru m surile de sporire a
interoperabilit ii. Mecanismul PARP este deosebit
de important, întrucât a contribuit la identifi carea
cerin elor cheie pentru obiectivele de planifi care
a ap r rii. Un element major a fost reprezentat
de asisten a tehnic i îndrumarea oferite pentru
realizarea unui studiu al sectorului de ap rare,
care a ajutat Ucraina s elaboreze o foaie de
parcurs pentru reforma ap r rii. Un astfel de studiu
constituie un proces analitic obiectiv i complex, al
c rui scop este de a identifi ca cerin ele de ap rare
ale unei ri pe baza politicii na ionale de securitate,
de a evalua aceste cerin e din perspectiva
resurselor disponibile i de a genera propuneri
pentru ca for ele i facilit ile respective s asigure
alocarea cât mai efi cient a fondurilor publice.
Rezultatul unui astfel de studiu ofer cadrul
conceptual pentru continuarea reformei care,
prin defi ni ie, necesit un efort sus inut pe o
perioad mai îndelungat .
> În februarie 2004,
preşedintele Comitetului
Militar NATO (centru)
a vizitat capitala Ucrainei
pentru a analiza progresele
realizate în cooperarea dintre
militari şi reforma apărării.
26
Alte aspecte cheie ale cooper rii cuprind sprijinirea
Ucrainei în dezvoltarea unei noi concep ii de
securitate i doctrine militare, a unei politici bugetare
i planifi c ri mai efi ciente i transparente i a unor
rela ii mai strânse între sectorul civil i cel militar,
inclusiv prin cre terea rolului civililor în structurile
de ap rare ucrainene. Încerc rile de restructurare
i reform ale Ucrainei sunt de asemenea sprijinite
prin consilierea structurat privind reducerea
num rului, conversia i profesionalizarea
personalului militar, cât i prin înfi in area for elor
de reac ie rapid . Activit ile nu se limiteaz la
for ele armate sau la ministerul ap r rii, ci cuprind
i sprijinul acordat poli iei de hotar ucrainene i
trupelor subordonate ministerului de interne.
Preg tirea profesional i instruirea sunt elemente
cheie ale procesului de transformare a ap r rii.
Ofi eri superiori ucraineni particip regulat la
cursurile deschise rilor partenere organizate
de Colegiul de Ap rare al NATO din Roma, Italia,
i coala NATO din Oberammergau, Germania.
Personalul militar acumuleaz de asemenea
experien practic direct în domeniul colabor rii
cu for ele din statele NATO i alte ri partenere,
printr-o gam larg de activit i i exerci ii militare.
Pentru a ajuta Ucraina s gestioneze efectele
reformei ap r rii, NATO fi nan eaz i organizeaz
cursuri de limbi str ine i de management în
colaborare cu Centrul Na ional de Coordonare
al Ucrainei, care are r spunderea de a realiza
integrarea social a personalului militar
disponibilizat. Mai mult, asisten a pentru proiectele
de demilitarizare oferit de alia i în mod individual
este canalizat prin mecanismul Fondului de
afectare special al PfP (vezi p. 28).
Gestionarea consecinţelor reformei apărării
Atunci când se începe o reform a ap r rii, este
vital s se ia m suri corespunz toare chiar de la
început pentru a gestiona consecin ele i a atenua
posibilele efecte secundare negative. Personalul
militar disponibilizat trebuie ajutat s se reintegreze
în via a civil . Închiderea bazelor militare poate
avea un impact semnifi cativ asupra comunit ilor i
economiei locale, astfel încât sunt necesare planuri
pentru re-dezvoltarea zonelor respective.
Rezervele de arme i muni ii dep ite sau
scoase din uz constituie serioase amenin ri
la adresa securit ii i a mediului i trebuie
eliminate în condi ii de siguran .
NATO a lansat mai multe ini iative menite s ofere
consiliere i expertiz rilor partenere în aceste
domenii. De i nu poate oferi decât fi nan ri limitate
pentru proiecte i programe, NATO încearc s
asigure fi nan ri suplimentare, colaborând i
comunicând informa ii altor institu ii interna ionale
i organiza ii neguvernamentale, precum i
statelor dispuse s ofere asisten bilateral .
Reconversia profesional a solda ilor
Peste cinci milioane de persoane din for ele armate
ale rilor partenere au fost disponibilizate de la
sfâr itul R zboiului Rece. Este o nevoie urgent
de a asigura posibilit i de recalifi care i profesii
alternative. La începutul anului 2000, NATO s-a
oferit s contribuie la sprijinirea rilor partenere
în eforturile de reconversie a personalului militar
i de u urare a reintegr rii acestuia în via a civil .
O echip de exper i NATO a fost înfi in at pentru
a oferi autorit ilor na ionale consiliere, analiz
i liniile directoare în domeniul politicilor i
programelor de reconversie a personalului.
Activit ile sprijinite cuprind consilierea personalului
militar care urmeaz s fi e trecut în rezerv pentru
g sirea unui loc de munc sau începerea unei
afaceri proprii, cursuri de limbi str ine i înfi in area
centrelor de recalifi care profesional .
În sud-estul Europei, unde 3.000 de baze i
obiective militare urmeaz s fi e închise i unde
se estimeaz c aproximativ 175.000 persoane î i
vor pierde locurile de munc pân în 2010, exist
un interes semnifi cativ pentru astfel de programe.
România i Bulgaria – în acel moment înc ri
partenere – au devenit primele ri care au benefi ciat
de acest tip de asisten ; pân în 2004, aproximativ
20.000 de ofi eri din fi ecare ar participaser la
programe de reconversie. Albania, fosta Republic
Iugoslav a Macedoniei* i Serbia i Muntenegru
analizeaz posibilit ile de colaborare cu NATO în
acest domeniu. Mai mult, NATO sprijin ini iative
de reconversie profesional în Rusia i Ucraina.
27
Sprijinirea personalului militar disponibilizat
Opera ional din martie 2002, Centrul NATO-Rusia pentru reconversia personalului militar disponi-bilizat ajut la rezolvarea aspectelor sociale ale reducerii personalului militar al Rusiei, oferind personalului militar disponibilizat din întreaga arun punct centralizat de asisten pentru recalifi care i reintegrare. Având sediul la Moscova, Centrul i-a extins activitatea în provincie în 2003,
înfi in ând birouri locale în Iaroslavl, St. Petersburg, Chita, Perm, Kaliningrad i Rostov pe Don.
Centrul a construit site-uri Web prin care ofer informa ii practice privind posibilit ile de reconversie iangajare, precum i sfaturi pentru înfi in area micilor întreprinderi. Centrul ofer de asemenea programe de instruire direct , preg te te speciali ti în domeniul reconversiei i organizeaz conferin e prin care se realizeaz schimburi de informa ii în domeniu. În primele 18 luni de activitate, Centrul a preg tit deja 210 instructori care sunt în prezent implica i în activit i de recalifi care i a ini iat programe de instruire pentru aproximativ 200 studen i în domenii ca operare PC, management i contabilitate.
Conversia bazelor militare
În cadrul unei ini iative NATO pentru conversia
obiectivelor militare din sud-estul Europei, o echip
de exper i NATO ofer îndrum ri i recomand ri,
sprijinind autorit ile na ionale în eforturile de a
identifi ca noi utiliz ri pentru bazele care urmeaz
s fi e folosite domeniul civil. Ini iativa este de
asemenea menit s promoveze cooperarea
regional i transferul de informa ii între rile
participante, printre care se num r câteva ri
partenere i dou noi state membre NATO: Albania,
Bulgaria, Croa ia, Moldova, România, Serbia i
Muntenegru, i fosta Republic Iugoslav a
Macedoniei*.
O serie de proiecte pilot ajut la dezvoltarea
unei abord ri strategice privind închiderea i
reconversia bazelor militare. Principalele priorit i
sunt asigurarea ecologiz rii zonei i promovarea
cre rii de noi locuri de munc i a diversifi c rii
economiei locale în zonele în care bazele militare
reprezint principalul angajator. Unele baze sunt
transformate pentru a fi folosite de exemplu ca
centre reziden iale, institu ii de educa ie, unit i
sanitare, închisori, parcuri sau rezerva ii naturale.
Distrugerea minelor antipersonal, a muni iilor i armamentului
Fondurile de afectare special al PfP (vezi
caseta p. 28) sprijin rile partenere în distrugerea
în condi ii de siguran a rezervelor de mine
antipersonal, muni ii, arme mici i armament u or.
Prin colaborarea cu fi ecare ar , sunt dezvoltate
proiecte personalizate prin care se ofer certitudinea
c procesul de distrugere se realizeaz în condi ii
de siguran , nu afecteaz mediul i respect
standardele interna ionale. De câte ori este posibil,
proiectele vizeaz folosirea resurselor i facilit ilor
locale, pentru a reduce costurile opera ionale i
pentru a instrui personalul local în ceea ce prive te
procesul de distrugere, contribuind la crearea de
locuri de munc i la asimilarea de noi deprinderi.
Pân la începutul anului 2005, datorit acestui
tip de proiecte, aproximativ 1,6 milioane de mine
antipersonal au fost distruse cu succes în Albania,
12.000 de mine i 7.000 tone de muni ii i
combustibil de rachet au fost eliminate în
Moldova, 400.000 de mine antipersonal au fost
eliminate în Ucraina, 1.200 de mine au fost distruse
în Tadjikistan, iar peste 300 de rachete au fost
dezmembrate în Georgia. Alte proiecte de
demilitarizare sunt planifi cate în Albania, Azerbaidjan,
Belarus, Serbia i Muntenegru i Ucraina.
Politica Fondului de afectare specială al PfP a luat fi inţă în septembrie 2000, ca mecanism menit să sprijine eforturile ţărilor partenere pentru distrugerea în condiţii de siguranţă a rezervelor de mine antipersonal. Astfel se intenţiona sprijinirea ţărilor semnatare în vederea implementării convenţiei de la Ottawa privind interzicerea folosirii, depozitării, producţiei şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora.
Pe baza succesului unui număr de proiecte de distrugere a minelor antipersonal, domeniul de acţiune al Fondului a fost extins, pentru a cuprinde şi alte proiecte de demilitarizare vizând distrugerea muniţiilor, a armelor de calibru mic şi uşoare. Mai recent, utilizarea Fondului a fost extinsă pentru a sprijini ţările partenere în gestionarea consecinţelor reformei apărării prin iniţiative cum ar fi recalifi carea personalului şi reconversia bazelor militare. Se pot constitui de asemeni Fonduri de afectare specială al PfP pentru ţările Dialogului Mediteranean.
În cadrul Fondului, aliaţii colaborează cu partenerii în vederea identifi cării şi punerii în practică a unor proiecte specifi ce. În toate cazurile, o ţară NATO sau parteneră preia conducerea în privinţa sponsorizării şi a dezvoltării propunerii de proiect şi a identifi cării potenţialilor participanţi. Ţara parteneră, benefi ciar direct al proiectului, trebuie să participe activ în această activitate şi să ofere maximum de sprijin posibil pentru proiect. Experţi NATO asigură îndrumare şi consultanţă.
Fondurile sunt oferite de ţările membre NATO şi partenere, din iniţiativă proprie. Contribuţiile pot cuprinde echipamente sau contribuţii în natură. Agenţia NATO pentru Întreţinere şi Aprovizionare, cu sediul în Luxemburg, acţionează adesea ca executant al proiectului şi este responsabilă pentru punerea în practică a componentelor fi nanciară şi tehnică.
Informaţii suplimentare: www.nato.int/pfp/trust-fund.htm
FONDURILE DE AFECTARE SPECIAL AL PARTENERIATULUI PENTRU PACE
Distrugerea rachetelor vechi
Aproximativ 300 de rachete balistice au fost distruse în condi ii de siguran în Georgia, datorit unui proiect fi nan atprintr-un Fond de afectare special al PfP fi nalizat la începutul anului 2005. Rachetele depozitate în bazele de la Ponichala i Chaladid au fost dezmembrate, focoasele îndep rtatei apoi transportate într-o alt loca ie
pentru detonare controlat .
Proiectul a sporit considerabil securitatea în zonele în care erau depozitate rache-tele i a împiedicat contaminarea mediu-lui pe care ar fi putut-o provoca acestea.
28
29 29
Dezastrele, provocate de om sau naturale, pot
avea loc în orice moment i orice ar ar putea fi
pus în situa ia de a face fa consecin elor unei
catastrofe. Situa iile de urgen civil de propor ii
mari constituie de asemenea riscuri poten iale la
adresa securit ii i stabilit ii. De i fi ecare ar
este responsabil pentru rezolvarea situa iilor de
urgen care apar pe propriul teritoriu i pentru
îngrijirea victimelor, magnitudinea i durata unui
dezastru poate dep i capacitatea rii afectate,
iar repercusiunile pot dep i cu mult hotarele
na ionale. De aceea, cooperarea interna ional
menit s solu ioneze situa iile de urgen i s
dezvolte capacit ile de interven ie este esen ial .
Cooperarea în privin a preg tirii i interven iei în
caz de dezastru, denumit de NATO „planifi carea
urgen elor civile”, este realizat de c tre statele
membre NATO de câ iva ani. În anii 1990 aceasta
a fost extins pentru a cuprinde rile partenere i
constituie cea mai ampl component non-militar
din cadrul opera iunilor Parteneriatului pentru
Pace. La propunerea Rusiei, în 1998, a fost
înfi in at Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a
M surilor împotriva Dezastrelor (EADRCC), care
coordoneaz interven iile statelor EAPC în cazul
producerii dezastrelor în spa iul euro-atlantic.
Promovarea unei coordonări efi ciente
Pentru ca interven iile în cazul producerii
dezastrelor s fi e efi ciente, este nevoie de
coordonarea facilit ilor de transport, a resurselor
medicale, a comunica iilor, a capabilit ilor de
interven ie în cazul dezastrelor i a altor resurse
civile. Toate rile trebuie s se asigure c la nivel
na ional exist planuri de rezolvare a situa iilor de
urgen . Totu i, dat fi ind poten ialul caracter trans-
frontalier al unor dezastre i necesitatea de a putea
r spunde efi cient apelurilor pentru întrajutorare
interna ional , cooperarea i planifi carea la nivel
interna ional sunt indispensabile.
Cooperarea între rile membre NATO i partenere
în domeniul planifi c rii urgen elor civile include
activit i cum ar fi seminarii, ateliere, exerci ii
i programe de instruire care reunesc personal
civil i militar la diverse niveluri ale autorit ilor
locale, regionale sau na ionale. Alte organiza ii
interna ionale, cum ar fi Ofi ciul ONU pentru
Coordonarea Problemelor Umanitare i Ofi ciul
Înaltului Comisar ONU pentru Refugia i (UNHCR),
Agen ia Interna ional pentru Energie Atomic
i Uniunea European , precum i organiza iile
non-guvernamentale de ajutor umanitar reprezint
de asemenea participan i importan i la activit ile
din acest domeniu.
Dezvoltarea unor planuri pentru situa ii neprev zute,
a unor proceduri adecvate i furnizarea
echipamentului necesar, precum i desf urarea
instruirii i a exerci iilor comune au permis statelor
membre NATO i partenere s - i coordoneze
efi cient, prin EADRCC, interven iile în câteva
cazuri de dezastru natural. Acestea au cuprins
inunda iile din Albania, Azerbaidjan, Republica
Ceh , Ungaria, România i Ucraina, cutremurele
din Turcia, incendiile forestiere din fosta Republic
Iugoslav a Macedoniei* i Portugalia, precum i
perturb rile generate de condi iile meteorologice
extrem de nefavorabile din Moldova i Ucraina.
Pregătirea şi răspunsul în cazul producerii dezastrelor
> Membri ai Semilunii Roşii participă la o aplicaţie
din cadrul Parteneriatului pentru Pace.
30 30
Asisten a în cazul producerii de inunda ii
Vestul Ucrainei a fost afectat de 13 inunda ii majore în ultimul secol. rile membre i partenere NATO au acordat asisten Ucrainei în urma inunda iilorgrave din 1995, 1998 i 2001.
Din 1997, conform unui memorandum de în elegereprivind planifi carea urgen elor civile i preg tireaîn caz de dezastre, un program important de cooperare în acest domeniu a oferit Ucrainei benefi cii practice directe. Un obiectiv cheie a fost sprijinirea Ucrainei, ale c rei zone vestice sunt vulnerabile la inunda ii de amploare, pentru a se preg ti mai bine pentru astfel de situa ii de urgeni a rezolva mai efi cient consecin ele acestora.
Exerci iile PfP, inclusiv cel desf urat în regiunea transcarpatic a Ucrainei în septembrie 2000, au contribuit la testarea procedurilor de ajutor în cazul producerii dezastrelor, printre care realizarea de
opera iuni de recunoa tere aerian , evacuare a victimelor i amplasare a echipamentelor de purifi care a apei. Mai mult, un proiect pilot încheiat în 2001 a reunit peste 40 de exper i în interven ii în caz de inunda iii urgen e din 12 state, care au elaborat recomand ri practice pentru implementarea unui sistem efi cient de
avertizare i interven ie în caz de inunda ii în bazinul râului Tisa.
În iunie 1998 a fost înfi inţat Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor (EADRCC) la sediul central al NATO, în urma unei propuneri formulate de Rusia. Centrul, care este operaţional 24 de ore din 24, acţionează ca un organism central pentru schimbul de informaţii şi coordonează intervenţiile ţărilor membre NATO şi partenere în cazul producerii dezastrelor în spaţiul euro-atlantic. În plus, acesta organizează exerciţii importante pentru urgenţe civile, în care sunt simulate intervenţii în situaţii de dezastre naturale sau provocate, precum şi activităţi de gestionare a consecinţelor actelor teroriste ce folosesc agenţi chimici, biologici sau radiologici.
Centrul colaborează strâns cu agenţiile internaţionale care joacă un rol cheie în intervenţia în cazul producerii dezastrelor la nivel internaţional şi gestionarea consecinţelor – Ofi ciul ONU pentru
Coordonarea Problemelor Umanitare, Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice şi alte organizaţii.
Ţările sunt încurajate să realizeze acorduri bilaterale sau multilaterale vizând probleme ca regimul vizelor, proceduri de trecere a hotarelor, acordul de tranzit, regimul vamal şi statutul personalului. Astfel de măsuri evită întârzierile cauzate de procedurile birocratice în deplasarea bunurilor şi echipelor de ajutor umanitar la locul dezastrului. De asemenea, au fost luate măsuri pentru înfi inţarea unei Unităţi Euro-Atlantice de Răspuns în cazul Producerii Dezastrelor, alcătuită dintr-o combinaţie de elemente naţionale pe care ţările sunt pregătite să le pună la dispoziţie imediat atunci când se produce un dezastru.
Informaţii suplimentare: www.nato.int/eadrcc/home.htm
CENTRUL EURO-ATLANTIC DE COORDONARE A M SURILOR ÎMPOTRIVA
DEZASTRELOR
31 31 31
Asisten a pentru refugia i
De i ini ial a fost înfi in at pentru a se ocupa de
dezastrele naturale i tehnologice, prima sarcin
a EADRCC a fost organizarea unei ac iuni de
asisten pentru refugia i în 1998, când îngrijorarea
comunit ii interna ionale privind criza umanitar
din i în jurul provinciei Kosovo s-a accentuat.
Pân la sfâr itul anului, confl ictul deschis între
for ele militare i poli iene ti sârbe i for ele
albaneze din Kosovo s-a soldat cu moartea a
numero i etnici albanezi i a for at al i peste
300.000 s î i p r seasc domiciliul.
EADRCC s-a implicat imediat dup înfi in area sa la
începutul lunii iunie 1998, când UNHCR a solicitat
ajutor pentru transportul a 165 de tone de bunuri
constituind ajutoare de urgen pentru refugia ii din
Albania. În urm toarele luni, odat cu adâncirea
crizei, s-au pus bazele unei colabor ri efi ciente
între EADRCC i UNHCR. Personalul EADRCC
s-a deplasat în regiune pentru a în elege mai bine
situa ia. Pe aceast baz a putut fi intensifi cat i
sporit implicarea în ac iuni de ajutor umanitar,
atunci când criza a escaladat în prim vara anului
1999, dup lansarea atacurilor aeriene de c tre
alia i i expulzarea for at a sute de mii de etnici
albanezi de c tre for ele sârbe.
Centrul a ac ionat ca o institu ie central pentru
schimbul de informa ii între rile EAPC i a
contribuit la coordonarea r spunsurilor la
solicit rile de asisten . Au fost trimise ajutoare
umanitare constând în echipamente medicale i
medicamente, echipamente de telecomunica ii,
înc l minte i îmbr c minte i corturi pentru
peste 20.000 de persoane. EADRCC a facilitat
de asemenea transmiterea de ajutoare în regiune,
inclusiv din partea statelor nepartenere precum
Israelul, care a oferit un spital de campanie
complet echipat i personalul aferent, i Emiratele
Arabe Unite, care au ajutat la reabilitarea
aeroportului Kukes în nord-estul Albaniei.
Au fost puse la dispozi ie avioane, elicoptere,
echipe de înc rcare a m rfurilor i sprijin logistic
pentru u urarea transportului i distribu iei
ajutoarelor. EADRCC a avut de asemenea un
rol semnifi cativ în coordonarea curselor aeriene
umanitare prioritare, punând în leg tur principalii
responsabili cu managementul trafi cului aerian
pentru a dezvolta proceduri adecvate i ac ionând
astfel încât exper ii în domeniul trafi cului aerian
s fi e deta a i la Celula ONU de Coordonare a
Spa iului Aerian.
În plus, EADRCC a ac ionat ca interlocutor al
altor organisme NATO i non-NATO în numele
rilor celor mai afectate de criz , Albania i fosta
Republic Iugoslav a Macedoniei*, articulând
i explicând preocup rile specifi ce. Un astfel
de aspect a fost nevoia urgent de stabilire a
mecanismelor care s permit evacuarea celor
afecta i spre ter e ri, ca o supap de siguran
umanitar , pe m sur ce criza se adâncea.
> Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul refugiaţilor pe timpul crizei din Kosovo.
32 32
Simularea atacului cu “bomba murdar ”
Un exerci iu în care s-a simulat o interven ieinterna ional în cazul unui atac terorist cu o “bombmurdar ” (dispozitiv de dispersie radiologic ) a fost organizat în octombrie 2003 la Pite ti, România (în acel moment arpartener ). La exerci iu au fost prezen i aproximativ 1.300 participan i români i 350 din str in tate.
Preg tirea împotriva atacurilor teroriste
Evenimentele din 11 septembrie 2001 eviden iat
necesitatea cooper rii în preg tirea împotriva
unor posibile atacuri teroriste asupra popula iei
civile prin folosirea armelor chimice, biologice,
radiologice sau nucleare (CBRN). Planul de
Ac iune al Parteneriatului împotriva Terorismului
(vezi p. 15) încurajeaz schimbul de informa ii
în domeniu i participarea la planifi carea
opera iunilor urgen elor civile, vizând evaluarea
riscurilor i reducerea vulnerabilit ii popula iei
civile la acte de terorism i arme de distrugere
în mas .
A fost stabilit un Plan de Ac iune pentru
Planifi carea Urgen elor Civile care s sprijine
autorit ile na ionale în vederea cre terii gradului
de preg tire împotriva unor posibile atacuri
teroriste cu arme CBRN. NATO i rile partenere
au preg tit i actualizeaz permanent un set de
capacit i na ionale care s fi e preg tite în cazul
producerii unui astfel de atac. Acesta cuprinde
de la asisten a medical la detec ia radiologic
i laboratoare, pân la capacit i de evacuare
medical pe calea aerului. Sunt constituite rezerve
de bunuri mai importante care ar putea fi necesare,
iar eforturile de ameliorare a procedurilor de
traversare a hotarelor sunt menite s ofere
siguran a c ajutorul poate ajunge cât mai
rapid în caz de urgen .
Sunt dezvoltate standarde minime privind
instruirea, planifi carea i echipamentul. În cadrul
Parteneriatului pentru Pace se organizeaz regulat
exerci ii în teren, pentru a se asigura c rile
colaboreaz cât mai efi cient în contracararea
atacurilor teroriste i gestionarea consecin elor
acestora. Concret, aceasta implic sporirea
interoperabilit ii diferitelor echipe care urmeaz s
se ocupe de problemele medicale i de prim ajutor,
de decontaminare i dezinfectare. Alt aspect cheie
analizat este acela al inform rii publice în astfel de
situa ii de urgen tensionate.
33 33
Prin dou programe diferite ale NATO, cercet tori
i exper i din rile membre i partenere se
întâlnesc regulat pentru a aborda probleme de
interes comun. Colaborarea este o tradi ie pentru
oamenii de tiin i o condi ie pentru progresul
tiin ifi c. Re elele create corespund de asemenea
scopului politic de edifi care a în elegerii i
încrederii între comunit ile cu tradi ii i
culturi diferite.
Programul Securitate prin Cooperare tiin ifi c
al Comitetului NATO pentru tiin urm re te
realizarea unei contribu ii la securitatea,
stabilitatea i solidaritatea dintre ri prin
utilizarea tiin ei în rezolvarea diferitelor
probleme. Acesta sprijin colaborarea, edifi carea
de re ele i capacit i de c tre oamenii de tiin
din rile NATO, cele partenere i cele din cadrul
Dialogului Mediteranean. Programul Securitate
prin Cooperare tiin ifi c î i axeaz sprijinul pe
colaborarea pe teme de cercetare legate de
ap rarea împotriva terorismului sau combaterea
altor amenin ri la adresa securit ii. Alt obiectiv
este promovarea transferului i folosirii în comun
a tehnologiei pentru a ajuta rile partenere în
abordarea priorit ilor specifi ce ale acestora.
Programul Comitetului pentru provoc rile
societ ii moderne (CCMS) este axat pe
problemele de mediu i societate, reunind agen ii
na ionale pentru a colabora în elaborarea studiilor
pe termen scurt i lung în aceste domenii. Acesta
ofer un forum unic de împ rt ire a informa iilor
i experien ei legate de aspectele tehnice,
tiin ifi ce i de politici ale problemelor sociale i
de mediu pentru statele membre i partenere,
atât în sectorul civil cât i în cel militar. Activitatea
sa este ghidat de câteva obiective cheie legate
de asigurarea securit ii.
Aplicarea ştiinţei în domeniul securităţiiAp rarea împotriva terorismului
Lupta împotriva terorismului a devenit o prioritate
cheie atât pentru alia i cât i pentru parteneri. NATO
sprijin cercetarea tiin ifi c privind dezvoltarea
de metode efi ciente de detectare a armelor sau a
agen ilor chimici, biologici, radiologici i nucleari,
i sporirea protec iei fi zice împotriva acestora.
De asemenea este încurajat cercetarea privind
posibilit ile de distrugere în condi ii de siguran a
acestor arme, de decontaminare i de interven ie
medical , inclusiv tehnologii chimice i vaccinuri.
Se organizeaz ateliere i seminare care reunesc
speciali ti pentru a aborda probleme cum ar fi
reducerea vulnerabilit ii infrastructurilor vitale
(incluzând sistemele energetice, de comunica ii,
transport i s n tate), protejarea împotriva
eco-terorismului i a cyber-terorismului, sporirea
securit ii hotarelor, combaterea trafi cului ilegal
i dezvoltarea de mijloace mai efi ciente de
detec ie a explozibililor.
Probleme mai generale – cum ar fi în elegerea
cauzelor fenomenului terorist, consecin ele
psihologice i sociale ale terorismului i modalit i
de sporire a rezisten ei popula iei în fa a
amenin rilor teroriste – sunt de asemenea abordate
în scopul formul rii de recomand ri politice.
Combaterea altor amenin rila adresa securit ii
De i percepute drept mai pu in periculoase,
alte surse de amenin ri poten iale la adresa
securit ii i stabilit ii cuprind insufi cien a resurselor
non-regenerabile i degradarea mediului – ca
de ertifi carea, eroziunea solului sau poluarea
cursurilor de ap comune – care pot conduce la
diferende regionale sau trans-frontaliere. Rezolvarea
acestor probleme implic adesea nu doar know-
how-ul tiin ifi c, ci i ac iuni multilaterale. Pentru a
Securitatea, ştiinţa şi mediul înconjurător
34
satisface aceast nevoie, NATO sprijin proiecte
i studii care promoveaz aplicarea unor practici
tiin ifi ce corespunz toare, incluzând principalele
state implicate.
De asemenea, lumea ar fi un loc mai sigur dac
s-ar putea prevedea dezastrele naturale i reduce
efectele acestora sau, de preferat, dac aceste
dezastre ar putea fi împiedicate. Acesta este un
domeniu cheie de interes pentru numero i parteneri.
NATO a realizat mai multe proiecte vizând reducerea
impactului cutremurelor de mare intensitate, impact
concretizat în pierderi de vie i omene ti, pagube
materiale, precum i tulbur ri economice i sociale.
Aceste proiecte analizeaz modalit i de a spori, de
exemplu, rezisten a cl dirilor la cutremure sau se
axeaz pe culegerea de date privind caracteristicile
seismologice i geologice ale unei regiuni pentru
realizarea de h r i ale riscului seismic care s ajute
speciali tii în amenajare urban s decid ce tip
de cl dire poate fi construit într-o anumit zon .
De asemenea, sunt promovate proiecte vizând
dezvoltarea de sisteme mai efi ciente de avertizare
preventiv i gestionare al inunda iilor.
Dependen a societ ii moderne de alimente
sau informa ii sigure implic nevoia asigur rii
disponibilit ii acestora. Acestea devin astfel
domenii cheie de studiu pe viitor, în dorin a de
a spori siguran a societ ii.
Asisten a în cazul cutremurelor
Cutremurele reprezinto amenin are semnifi -cativ în zonele dens populate din Asia Central . Într-un proiect fi nan at de NATO, cercet toriiturci în acest domeniu îi sprijin pe colegii din
Uzbekistan i Republica Kirghiz s elaboreze h r i de risc ale capitalelor Tashkent i Bi kek. Aceste h r ivor fi folosite ca instrumente de decizie în planifi carea urban i în consolidarea cl dirilor existente.
Caracterul transfrontalier al problemelor de mediu a determinat comunitatea internaţională să-şi asume un rol activ în iniţierea de proiecte de mediu, nu doar pentru a promova dezvoltarea socială şi economică, ci şi pentru a promova securitatea şi stabilitatea. Astfel de proiecte se afl ă în centrul atenţiei programului Comitetului pentru provocările unei societăţi moderne (CCMS) şi reprezintă o componentă importantă a programului Securitate prin Ştiinţă.
Un pas semnifi cativ în promovarea legăturii dintre problemele de mediu şi securitate şi stabilitate a fost făcut în 2002 prin lansarea Iniţiativei pentru Mediu şi Securitate (ENVSEC) de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Programul ONU pentru Mediu şi Programul ONU pentru Dezvoltare. Iniţiativa se concentrează asupra regiunilor vulnera-bile cum ar fi Balcanii, Caucazul şi Asia Centrală.
Întrucât programele Securitate prin Ştiinţă şi CCMS sunt implicate în promovarea securităţii prin colaborarea ştiinţifi că şi de mediu cu ţările partenere din aceste regiuni, aceste programe sunt în prezent asociate ENVSEC. Activităţile sunt coordonate, informaţiile sunt transmise şi rezultatele sunt răspândite către autorităţile specializate din regiunile amintite, ceea ce asigură un impact mult mai mare al respectivelor activităţi.
MEDIUL ÎNCONJUR TOR I SECURITATEA
Pagubele seismice pentru toate tipurile de cl diri de locuin e din
Bishkek
Canale, râuriLacuri
Cl diri distruse, %0‹ 10%10-20%20-30%30-40%40-50%50-70%70-85%85-95%› 95%
35 35
Realizarea legăturilor dintre oameni
Oamenii de tiin se bazeaz pe accesul la
informa ii pentru a se men ine la curent cu cele
mai noi cercet ri i evenimente. Totu i, nu toate
comunit ile tiin ifi ce i academice au în prezent
posibilitatea de a benefi cia de avantajele erei
informa ionale sau de a exploata poten ialul oferit
de Internet. Mai mult, eliminarea monopolului
asupra informa iilor este considerat o condi ie
esen ial pentru progresul democra iei i al
societ ii civile.
Pentru a contribui la remedierea acestei
probleme, Programul tiin ifi c Civil al NATO a
furnizat unui num r de institu ii de cercetare i
educa ie din rile partenere infrastructura de
re ea necesar pentru accesarea Internetului.
Au fost realizate re ele urbane pentru a ameliora
accesul la Internet al comunit ilor academice
din partea estic a Rusiei i Ucrainei, precum
i re ele na ionale în Moldova, România i fosta
Republic Iugoslav a Macedoniei*. Cel mai
mare i mai ambi ios proiect fi nan at de NATO
în aceast regiune este proiectul Calea Virtual
a M t sii, care asigur accesul la Internet prin
satelit pentru comunit ile academice i tiin ifi ce
din sudul Caucazului i Asia Central .
Calea Virtual a M t sii
Proiectul Calea Virtual a M t siia fost lansat în octombrie 2001 (numele face referire la Drumul
M t sii, care lega Europa de Extremul Orient, promovând schimburile de bunuri i de cuno tin e i idei). Proiectul asigur acces la Internet pentru comunit ile academice i tiin ifi ce din opt ri partenere din sudul Caucazului i Asia Central – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazakhstan, Republica Kirghiz ,Tadjikistan, Turkmenistan i Uzbekistan – i a fost extins i în Afganistan în 2004.
Tehnologia de vârf în domeniul sateli ilor, deosebit de efi cient din punct de vedere al costurilor, conecteazacum membrii comunit ilor academice i tiin ifi ce din rile participante la Internet, printr-un canal comun de satelit. NATO a fi nan at banda din gama de frecven e a satelitului i instalarea a zece antene de satelit. Al i sponsori ai proiectului contribuie în natur . Cu o investi ie de 3,5 milioane de dolari SUA în patru ani, acesta este cel mai mare proiect fi nan at vreodat de Programul tiin ifi c Civil al NATO.
36 36
Abordarea Alian ei bazat tot mai mult pe
parteneriat a contribuit semnifi cativ la modifi carea
mediului strategic în spa iul euro-atlantic.
Promovând dialogul politic i interoperabilitatea
militar , Parteneriatul contribuie la crearea unei
veritabile culturi euro-atlantice a securit ii,
un angajament puternic pentru cooperarea în
abordarea provoc rilor critice la adresa securit ii
în interiorul i în afara comunit ii na iunilor
euro-atlantice.
Datorit cooper rii practice axate pe preg tirea
for elor militare ale alia ilor i ale rilor partenere
în vederea unor activit i comune, militari din rile
NATO i partenere ac ioneaz împreun în Balcani
i Afganistan. Iar Parteneriatul ofer cadrul în
care alia ii i partenerii pot s abordeze în comun
amenin area terorismului i s rezolve probleme
cheie cum ar fi proliferarea armamentului.
Stimulând i sprijinind reforma ap r rii în
numeroase ri partenere, Parteneriatul contribuie
de asemenea la realizarea transform rii
democratice i contribuie la construirea unor
for e armate i sisteme de ap rare mai moderne,
mai efi ciente i afl ate sub control democratic.
Mai mult decât atât, acesta ajut rile partenere
s gestioneze consecin ele sociale i materiale
ale reformelor din domeniile respective.
De asemenea, sunt asigurate benefi cii directe
cet enilor rilor membre NATO i partenere
prin cooperarea practic în diverse alte
domenii, inclusiv în preg tirea împotriva
dezastrelor, cooperarea tiin ifi c i în
domeniul mediului înconjur tor.
Parteneriatul a ajutat deja zece ri s se
preg teasc pentru aderarea la NATO, iar Alian a
r mâne deschis pentru primirea de noi membri.
Totodat , Parteneriatul asigur în plus un cadru
unic în care rile vest-europene neutre, care
nu doresc s devin membre ale Alian ei, pot
contribui la securitatea euro-atlantic f r a face
compromisuri în privin a propriilor lor politici
externe i de securitate.
Provoc rile c rora trebuie s le fac fa
securitatea euro-atlantic sunt în continu
schimbare, iar amenin rile afl ate în desf urare,
inclusiv terorismul i statele problem , au r d cini
locale i externe i un caracter transna ional.
În timp ce amenin rile la adresa stabilit ii
continu s existe în regiunea Balcanilor,
important din punct de vedere strategic,
evenimentele din Afganistan demonstreaz
c noi amenin ri la adresa securit ii noastre
comune apar din afara spa iului euro-atlantic.
În acest context, stabilitatea i securitatea
interna ional vor depinde tot mai mult atât
de reformele interne, cât i de cooperarea
interna ional . O cooperare efi cient pentru
securitate este imposibil în absen a doctrinelor
i institu iilor profund democratice. Parteneriatul
Euro-Atlantic are un rol major în ambele privin e.
Pe m sur ce alia ii i partenerii vor continua s
evolueze împreun , ei î i vor spori capacitatea
de a face fa provoc rilor comune prin interven ii
comune, construind securitatea pentru genera iile
viitoare prin în elegere i cooperare.
O adevărată cultură euro-atlantică a securităţii
“Acum, când sărbătorim împlinirea a zece ani, privind în urmă vedem un şir de succese. Parteneriatul Euro-Atlantic a fost un catalizator al transformării interne şi al cooperării
internaţionale pentru securitate la un nivel fără precedent în istorie. NATO a fost mereu în centrul acestui demers. Iar Parteneriatul devine centrul activităţii NATO.
Acesta a servit aliaţilor, a servit partenerilor şi a servit democraţiei şi păcii.”
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheff er, a marcat cea de-a zecea aniversare a Parteneriatului pentru Pace, printr-un discurs
susţinut în Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, la 14 ianuarie 2004.
NATO Public Diplomacy Division / Division Diplomatie publique de l’OTAN
1110 Brussels, Belgium / 1110 Bruxelles, Belgique
Web site : www.nato.int
Site web : www.otan.nato.int
E-mail / Courriel : natodoc@hq.nato.int
© NATO / OTAN 2005
ST
PA
RT
_M
OL
04
05
Aceast bro ur urmeaz s fi e publicat în toate limbile rilor membre NATO i
partenere. Pute i verifi ca disponibilitatea acesteia la www.nato.int/docu/pub-form.htm
sau pute i lua leg tura cu Departamentul de Distribu ie pe adresa:
NATO Public Diplomacy Division – Distribution Unit
Division Diplomatie publique de l’OTAN – Unité de diffusion
1110 Brussels, Belgium / 1110 Bruxelles, Belgique
Tel : +32 2 707 5009
Fax : +32 2 707 1252
E-mail / Courriel : distribution@hq.nato.int
Recommended