View
94
Download
1
Category
Preview:
DESCRIPTION
Cheltuielile de producție orientează decizia întreprinderii spre un anumit rezultat economic. Metoda indicelui cost unitar constă în analizarea costului de producție pe costuri variabile și costuri fixe și are la bază analiza costurilor din cadrul teoriei producției pe termen scurt și pe termen lung. Pe termen scurt, când cel puțin un factor este variabil și are sens de consum specific constant, profitul este influențat de costul fix mediu. Pe măsură ce producția crește, costul fix mediu scade iar celelalte costuri inconstante determină creșterea profitului. În economie, această situație se măsoară prin intermediul indicelui de creștere a costului variabil (ICV) în raport cu cifra de afaceri (CA). Astfel, există 3 situații:1. Când ICV = ICA, în joc rămâne doar costul fix și acesta influențează profitul. Această situație are loc când întreprinderile mici care nu pot influența piața în niciun fel, sunt nevoite s-o accepte.2. Când ICV
Citation preview
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ –ID
PROIECT LA ANALIZA
TEHNICO - ECONOMICA
Cadru didactic îndrumător: Student
- 2015 -
TITLUL PROIECTULUI
ANALIZA PERFORMANTEI ȘI SĂNĂTĂȚII
ÎN CADRUL
S.C. AGRIBAN SRL
Cuprinsul proiectului
CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR
4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar
4.2 Metoda costului obiectiv
CAPITOLUL 5. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII
5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale
5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate
CAPITOLUL 6. ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII
6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere al întreprinderii
S.C AGRIBAN SRL
6.2 Analiza rezultatelor financiare
6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C AGRIBAN SRL
6.4 Analiza sănătății întreprinderii
CAPITOLUL 7. CONCLUZII
CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR
4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar
Cheltuielile de producție orientează decizia întreprinderii spre un anumit rezultat
economic.
Metoda indicelui cost unitar constă în analizarea costului de producție pe costuri variabile
și costuri fixe și are la bază analiza costurilor din cadrul teoriei producției pe termen scurt și pe
termen lung.
Pe termen scurt, când cel puțin un factor este variabil și are sens de consum specific
constant, profitul este influențat de costul fix mediu. Pe măsură ce producția crește, costul fix
mediu scade iar celelalte costuri inconstante determină creșterea profitului. În economie, această
situație se măsoară prin intermediul indicelui de creștere a costului variabil (ICV) în raport cu cifra
de afaceri (CA). Astfel, există 3 situații:
1. Când ICV = ICA, în joc rămâne doar costul fix și acesta influențează profitul. Această situație
are loc când întreprinderile mici care nu pot influența piața în niciun fel, sunt nevoite s-o accepte.
2. Când ICV < ICA, în jocul rentabilității intră atât costurile fixe, cât și cele variabile. Situația este
specifică întreprinderilor mari care realizează economie de scară, respectiv înregistrează avantaje
de experiență. Practic, este situația evoluției costurilor pe termine lung prin creșterea
randamentelor, scăzând costurile variabile și cele fixe.
Pe termen lung, întreprinderea se comportă conform legii creșterii veniturilor,
considerându-se că această tendință de creștere a veniturilor determină un dezinteres față de
costuri.
3. Când ICV > ICA, se produce un dezechilibru de scară, date fiind costurile ascunse (noncalitate,
pierderi de cotă de piață, pierdere de clienți) și de ce organizaționale. Această situație este
specifică întreprinderilor mari.
În Tabelul 4.1 s-a realizat analiza costurilor de producție din perioada 2012 – 2013 la SC
AGRIBAN SRL prin metoda costului unitar, utilizând contul de Profit și pierdere.
Numărul mediu de salariați ai întreprinderii este de 11, dintre care: personal neproductiv
(de conducere) – 4, reprezentând 6.15% din total și personal productiv – 7, reprezentând 93.85%
din total. Astfel, cheltuielile cu personalul au fost împărțite în cheltuieli fixe (cheltuieli cu
personalul neproductiv) și în cheltuieli variabile (cheltuieli cu personalul productiv).
Tabelul 4.1
Analiza costurilor de producție la S.C Agriban SRL prin metoda indicelui cost unitar
Nr.
Crt.
Indicator U. M Anii de analiză Rata de
evoluție
(%)
2012 2013
1. Alte cheltuieli materiale Lei 7500 7700 1,03
2. Alte cheltuieli externe (apă, energie) Lei 4620 4900 1,06
3. Ajustări de valoare privind
imobilizările
Lei 2000 2000 1,00
4. Cheltuieli privind prestațiile externe Lei 3200 3500 1,00
5. Cheltuieli cu alte taxe, impozite Lei 950 950 1,09
6. Cheltuieli cu salarii, indemnizații
(6.15 % din total)
Lei 922.5 984 1,07
7. Cheltuieli cu asigurări și protecție
socială (6.15 % din total)
Lei 922.5 984 1,07
8. Cheltuieli fixe totale (CF) Lei 12200 12500 1,02
9. Cheltuieli cu materii prime și
materiale
Lei 2000 2500 1,25
10. Cheltuieli cu mărfurile Lei 1500 1900 1,27
11. Cheltuieli cu salarii, indemnizații
(93.85 % din total)
Lei 14077.5 15016 1,07
12. Cheltuieli cu asigurări și protecție
socială (93.85 % din total)
Lei 14077.5 15016 1,07
13. Alte cheltuieli Lei 5000 7000 1,40
14. Cheltuieli variabile totale (CV) Lei 20000 22000 1,10
15. Total cheltuieli de exploatare (CT) Lei 100000 150000 1,50
16. Cifra de afaceri (CA) Lei 500000000 700000000 1,40
17. Producția totală (Qt) Tone 700 900 1,29
18. Costul fix unitar (Cf) Lei/buc. 0.0053 0.0059 1,11
19. Costul variabil unitar (Cv) Lei 0.025 0.035 1,40
20. Costul unitar total (Cu) Lei 0.031 0.033 1,06
Formulele utilizate în calculul indicatorilor sunt:
CF = Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe + Ajustări de valoare privind
imobilizările + Cheltuieli privind prestațiile externe + Cheltuieli cu alte taxe, impozite +
Cheltuieli cu salarii și indemnizații (6.15% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție
socială ( 6.15% din total), unde CF = Cheltuieli fixe.
CV = Cheltuieli cu materii prime și materiale + Cheltuieli cu mărfurile + Cheltuieli cu salarii
și indemnizații (93.85% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție socială ( 93.85% din
total) + Alte cheltuieli, unde CV = Cheltuieli variabile
CT = CF + CV, unde CT = Cheltuieli totale
, unde Cf = costul fix unitar iar Qt = producția totală.
, unde Cv = costul variabil unitar.
, unde Cu = costul unitar total.
În urma analizei se constată că indicele de creștere a cheltuielilor variabile (101.56%)
este mai mic decât indicele de creștere a cifrei de afaceri (111.93%), ceea ce arată că în jocul
rentabilității intră atât costurile variabile cât și cele fixe. Această situație este specifică
întreprinderilor mari care obțin economii de scară și înregistrează avantaje de experiență.
4.2 Metoda costului obiectiv
Metoda costului obiectiv a fost concepută ca un set de instrumente referitoare la
planificarea costurilor, managementul costului și controlul costului. Are ca obiectiv reducerea
costurilor printr-un proces continuu de îmbunătățire a tehnologiilor și a proceselor de fabricație.
Pentru îndeplnirea acestui obiectiv se impune cunoașterea diferitelor etape ale vieții unui produs
precum și analiza costurilor fiecărei faze în funcție de caracteristicile ei și de prețurile
previzibile.
Metoda caută răspuns la întrebarea: ”Care este aportul dintre costul maxim acceptat de
întreprindere și prețul maxim acceptat de piață?” să presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Identificarea segmentului de populație căruia i se adresează produsul
2. Stabilirea puterii de cumpărare a segmentului de consumatori
3. Stabilirea prețului de vânzare al produsului – prețul de piață previzibil este fixat la un nivel
care să permită întreprinderii obținerii unui segment de piață dorit și un volum de vânzări propus.
4. Stabilirea profitului întreprinderii – din prețul de piață previzibil se deduce o marjă de profit
țintă cu scopul de a se determina costul țintă.
5. Calcului costului maximal ca diferență între prețul de vânzare stabilit și profitul stabilit în
etapele anterioare.
6. Proiectarea produsului – odată identificat costul maximal, întreprinderea proiectează produsul
astfel încât să se încadreze în limitele acestuia și să aloce resursele înspre acele funcții ale
produsului dorite de clienții țintă.
Costurile țintă implică lucrul în sens invers, de la un preț de piață previzibil competitiv
spre un cost țintă la un nivel specificat al cererii care devine apoi un obiectiv de îndeplinit.
Principalii factori care sunt luați în considerare la formarea costului obiectiv sunt factorii
externi de piață. Astfel, se efectuează studii de piață după care este stabilit prețul de vânzare al
produsului, în funcție de gradul de atractivitate pentru cumpărători și preul practicat de
concurență.
Firma executa toate lucrarile necesare infiintarii culturilor, precum lucrarile de
intretinere, tratamente, recoltare.
Firma presteaza servicii de reparatii tractoare si utilaje agricole, reconditionari subansamble
motoare.
Societatea detine spatii pentru inchiriere, spatii ce pot fi utilizate pentru productie, depozitare ori
birouri.
Puterea de cumpărare a clienților este de 3000 lei/lună, cu un grad de îndatorare de maxim
30%;
Prețul de vânzare practicat de principalul concurent este egal cu prețul de piață determinat de
puterea de cumpărare a clientelei;
Pentru competitivitate, întreprinderea își propune să practice un tarif cu 10% mai redus
față de concurență, o marjă a profitului de 40% și o cotă de piață relativă de 75% pentru noul
produs.
Tabelul 4.2
Analiza costurilor de producție la S.C Agriban SRL prin metoda costului obiectiv
Nr.
Crt.
Indicator Simbol U. M. Valoare
1. Venitul mediu lunar Vm Lei 50000
2. Grad maxim de îndatorare Gi % 500
3. Preț de vânzare previzibil Pp Lei/buc. 100
4. Preț de vânzare – principalul concurent Pc Lei/buc. 110
5. Cantitate vândută – principalul concurent Qc Lei 90
6. Cifra de afaceri – principalul concurent CAc Lei 3000
7. Preț de vânzare final Pf Lei/buc. 95
8. Cantitate vândută Q Buc. 150
9. Cifra de afaceri previzionată CAp Lei 3500
10. Marja de profit unitară Mp Lei/buc. 5,4
11. Costul obiectiv Co Lei/buc. 8
12. Costuri totale CT Lei 1500
a) Cost proiectare CP Lei 150
b) Costuri generale CG Lei 180
c) Costuri variabile CV Lei 900
13. Cost variabil unitar Cv Lei/buc. 7
a) Cost variabil standard Cvs Lei/buc. 5
b) Cost variabil opțiuni suplimentare Cvo Lei/buc. 1,5
Productie
Agriban SRL produce si comercializeaza la pret de producator:
- grau
- orz
- orzoaica
- floarea soarelui
- porumb
- sfecla de zahar
- rapita
- lucerna
Prețul de vânzare previzibil a fost calculat după formula:
Prețul de vânzare al principalului concurent = Prețul de vânzare previzibil
Cifra de afaceri a principalului concurent a fost calculată după formula:
Prețul de vânzare final a fost calculat după formula:
Cifra de afaceri previzionată a fost calculată în raport cu cifra de afaceri a principalului
concurent, dat fiind faptul că întreprinderea și-a propus o cotă de piață relativă de 75%.
=> lei
Cantitatea vândută a fost calculată având cifra de afaceri previzionată și prețul de vânzare
final, astfel: bucăți.
Marja de profit unitară:
Costul obiectiv a fost calculat după formula:
Costurile totale au fost calculate după formula: , iar costurile variabile după
formula:
Costul variabil unitar a fost calculat după formula:
Costul variabil standard:
Costul variabil opțiuni suplimentare:
CAPITOLUL 5. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII
Rezultatele întreprinderii se măsoară cu următorii indicatori: cifra de afaceri, producția
totală, valoarea adăugată și marja comercială.
5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale
5.1.1 Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri exprimă forța de vânzare a unei întreprinderi măsurată prin totalitatea
încasărilor înregistrate ăntr-un an calendaristic. Forța de a vinde se formează pe piață și exprimă
capacitatea întreprinderii de a concura cu rivalii săi.
Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri este suma dintre contul Mărfuri și contul
Producția vândută. La cifra de afaceri se mai adaugă Subvențiile de exploatare încasate de
întreprindere.
Cifra de afaceri se analizează din punct de vedere al structurii (pe surse de formare – cât
la sută sunt mărfuri, cât la sută sunt produse, cât la sută sunt servicii), din punct de vedere al
factorilor de influență (prețul de vânzare și cantitățile vândute), din punct de vedere al evoluției
(al creșterii sau al scăderii de la un an la altul) și din punct de vedere al implicațiilor asupra
întreprinderii (dacă cifra de afaceri crește, înseamnă că întreprinderea are forță de a vinde, este
performantă și în creștere, iar dacă cifra de afaceri scade, înseamnă că forța de a vinde este
erodată, întreprinderea devine neperformantă și determină șomaj).
Se întâlnesc următoarele tipuri de cifră de afaceri:
1. Cifra de afaceri totală (CAT), în care sunt incluse venituri din producția vândută, venituri din
mărfurile vândute și subvențiile.
2. Cifra de afaceri medie (CAm) este un raport între cifra de afaceri (CA) și producția vândută
(Qv)
, pv = prețul de vânzare
3. Cifra de afaceri marginală (CAmg) este un raport între variația cifrei de afaceri și variația
producției vândute
4. Cifra de afaceri critică (CAc) se calculează cu formula: ,
unde CF = costuri fixe, Rcv = rata costurilor variabile medii, Cv = costurile variabile medii.
5.1.2 Analiza marjei comerciale
Marja comercială exprimă forța întreprinderii de a specula piața.
În analiza marjei comerciale se calculează următorii indicatori:
1. Marja comercială (Mc): , unde M = mărfurile vândute, iar Cm = costul de
achiziție al mărfurilor.
2. Rata marjei comerciale (RMC): , unde CAT = cifra de afaceri totală.
În Tabelul 5.1 este prezentată analiza cifrei de afaceri și analiza marjei comerciale la
întreprinderea S.C Agriban SRL . Analiza s-a realizat pentru perioada 2011-2013, utilizând date
din contul de Profit și pierdere.
Tabelul 5.1
Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale la S.C Agriban SRL
Nr.
Crt.
Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză
2011 2012 2013
1. Cifra de afaceri totală CAT Lei 126254123 127564568 129731458
2. Venituri din producția vândută VQv Lei 6061542 6072581 6082547
3. Mărfuri vândute M Lei 40000 41000 41025
4. Subvenții S Lei 1000000 1000000 1000000
5. Producția vândută Qv Buc. 400000 420000 410000
6. Cifra de afaceri medie CAm Lei/buc. 15.15 14.45 14.83
7. Cifra de afaceri marginală CAmg Lei/buc. - 0.55 -0.99
8. Costuri fixe CF Lei 1000 1200 1250
9. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 965 1020 1050
10. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 15 16 15
11. Costul mărfurilor Cm Lei 9500 9600 9000
12. Marja comercială MC Lei 30500 31400 32025
13. Rata marjei comerciale RMC % 0.025 0.024 0.024
14. Cifra de afaceri critică CAc Lei 1025.6 1232.1 1249.1
În urma analizei cifrei de afaceri, se constată faptul că cifra de afaceri totală înregistrează
o creștere semnificativă de la an la an, ceea ce înseamnă că întreprinderea are forță de a vinde,
este performantă și în creștere. Evoluția cifrei de afaceri este datorată creșterii veniturilor din
producția vândută și a celor din vânzarea mărfurilor. În ceea ce privește cifra de afaceri medie, se
observă că cel mai mare nivel al acesteia s-a înregistrat în anul 2011. În anul 2012, aceasta a
scăzut cu aproximativ 13 puncte procentuale, iar în anul 2013, cifra de afaceri medie se apropie
de nivelul anului 2011. Din analiza cifrei de afaceri critice, se constată că pragul de la care
întreprinderea înregistrează profit crește de la un an la altul, datorită creșterii valorii costurilor
fixe, dar și datorită fluctuațiilor prețului de vânzare (acesta înregistrând cea mai ridicată valoare
în anul 2011).
În urma analizei marjei comerciale, se constată că cel mai ridicat nivel al marjei
comerciale, respectiv al ratei marjei comerciale se înregistrează în anul 2012 (datorită veniturilor
din vânzarea mărfurilor ridicate și costului mărfurilor relativ scăzut) , în timp ce nivelul cel mai
scăzut se înregistrează în anul 2013 (datorită costului ridicat al mărfurilor).
5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate
5.2.1 Analiza producției totale
Producția totală exprimă forța tehnologică a unei întreprinderi și este formată din
producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.
Producția stocată cuprinde stocurile de magazie ale întreprinderii, evaluate la costul de
producție.
Producția imobilizată cuprinde toată producția consumată de întreprindere în scopuri
proprii și evaluatp la costul de producție.
Producția vândută este evaluată la prețul de vânzare.
În analiza producției se utilizează metode bazate pe teoria producției, respectiv analiza
producției pe termen scurt și pe termen lung.
Pe termen scurt, analiza producției ia în calcul resursele fixe (dotarea tehnologică și
capacitatea de producție) și resurse variabil (materii prime, forță de muncă, etc.). Pe termen scurt
se ridică următoarea întrebare: ”care este producția maximă care se poate realiza astfel încât
resursele de producție să fie utilizate optim din punct de vedere rehnic?”. Optimul tehnic se
obține atunci când produsul marginal al muncii este 0.
Produsul marginal al muncii (WmgM) se calculează după formula: , unde Q =
producția, iar M = muncă, muncitori.
Optimul economic se obține atunci când productivitatea muncii (WM) este maximă.
Productivitatea muncii se calculează cu formula: .
Pe termen lung se caută răspunsul la întrebarea: ”Care este combinația optimă se resurse
de muncă și capital pentru a obține producția scontată?”.
5.2.2 Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată este un indicator economic care exprimă capacitatea întreprinderii de a
produce efecte la propriul efort.
Valoarea adăugată (VA) se calculează ca diferență între producția exercițiului (Qex) și
consumul intermediar (Ci) - .
Consumul intermediar (Ci) este format din cheltuieli cu materii prime și materialele
consumabile, alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli externe (apă, energie), cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare.
Valoarea adăugată este formată din salarii, impozite, dobânzi și amortizări.
În Tabelul 5.2 este prezentată analiza producției totale și analiza valorii adăugate la
întreprinderea S.C Agriban SRL pentru anul 2013, utilizând date din contul de Profit și pierdere.
Tabelul 5.2
Analiza producției și a valorii adăugate la S.C Agriban SRL
Nr.
Crt.
Indicatori U. M. Anii de analiză
2011 2012
1. Mărfuri vândute Lei 41000 41025
2. Venituri din producția vândută Lei 6072581 6082547
3. Venituri din producția stocată Lei 10000 12000
4. Venituri aferente producției
imobilizate
Lei 1500 1700
5. Venituri aferente producției
totale (Qex)
Lei 15000 16000
6. Subvenții Lei 1000000 1000000
7. Alte venituri din exploatare Lei 1500 1600
8. Venituri financiare Lei 50000 50000
9. Venituri totale Lei 16150581 16163847
10. Costul mărfurilor (Cm) Lei 9600 9000
11. Consumul intermediar (Ci) Lei 19654 22596
12. Valoarea adăugată (VA) Lei
Consumul intermediar (Ci) 2013 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile +
Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 268942 + 158316 + 363705 + 1519971 =
2310934 lei
Consumul intermediar (Ci) 2013 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile +
Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 316693 + 194092 + 372302 + 1276359 =
2159446 lei
În urma analizei efectuate se constată faptul că veniturile aferente producției totale sunt
mai mari în anul 2012 comparativ cu anul 2013, iar valoarea consumului intermediar este mai
mare în anul 2013. Astfel se poate explica evoluția valorii adăugate de la un an la altul, fapt ce
confirmă că întreprinderea are forță de a vinde, este performantă și în creștere.
CAPITOLUL 6. ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII
Performanța înseamnă un succes, o realizare. În termeni econoic, a performa înseamnp a
realiza un obiectiv. Practica economică utilizează doi termeni: performanță financiară și
performanță economică. Performanța financiară cuprinde relațiile ce se crează în întreprindere
între cheltuieli, venituri și rezultate economice. Perfomanța economică cuprinde relațiile ce se
crează între economicitate, eficiență și eficacitate economică.
Analiza performanțelor întreprinderii se realizează în mod simplu prin analiza contului de
profit și pierdere și în mod complex prin analiza întregului bilanț contabil.
6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere al întreprinderii S.C Agriban SRL
Contul de profit și pierdere reprezintă un tablou sintetic al activității financiare a
întreprinderii în care sunt prezentate toate rezultatele financiare.
În Tabelul 6.1 este prezentat contul de profit și pierdere, pentru perioada 2011-2013, al
întreprinderii S.C Agriban SRL
Tabelul 6.1
Contul de profit și pierdere al S.C Agriban SRL
Denumirea indicatorului Nr.
rd.
Exercițiul financiar
2011 2012 2013
1. Cifra de afaceri netă 01 12625415 12457125 12547861
Producția vândută 02 15000 17000 20000
Venituri din vânzarea mărfurilor 03 10000 11000 10500
2. Variația stocurilor pe produse finite 04 12500 13000 13125
3. Alte venituri din exploatare 05 1520 1500 1600
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 01+05)
06 1266443
5
1249962
5
1259308
6
4. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile
07 1750 2000 2500
Alte cheltuieli materiale 08 6250 6500 6651
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) 09 3545 3654 3745
c) Cheltuieli privind mărfurile 10 1445 1520 1925
5. Cheltuieli cu personalul (rd. 12+13) 11 1800.4 1802.4 1856.8
a) Salarii și indemnizații 12 900.8 901.2 928.4
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 13 900.8 901.2 928.4
6. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale
și necorporale (rd. 15-16)
14 1750 1960 2250
a.1) Cheltuieli 15 1000 1100 1250
a.2) Venituri 16 750 860 1000
6. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 17 2100 2500 2400
18-19)
b.1) Cheltuieli 18 1150 1860 1600
b.2) Venituri 19 950 640 800
7. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 21+22+23) 20 18600 18500 18700
7.1 Cheltuieli privind prestațiile externe 21 2600 2500 2700
7.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate
22 1000 1000 1000
7.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate 23 15000 15000 15000
Ajustări privind provizioanele (rd. 25-26) 24 10000 10000 10000
- Cheltuieli 25 5000 5000 5000
- Venituri 26 5000 5000 5000
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd.
07+08+09+10+11+14+17+20+24)
27 42240.4 48436.4 41027.8
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE:
1262219
5
1245116
2
1255205
8
- Profit (rd. 06-27) 28 1262219
5
1245116
2
1255205
8
- Pierdere 29
8. Venituri din dobânzi 30 1000 1100 1200
Alte venituri financiare 31 50000 50000 50000
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 30+31) 32 51000 51100 51200
9. Cheltuieli privind dobânzile 33 5000 5100 5000
Alte cheltuieli financiare 34 1500 1500 1600
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.
33+34)
35 6500 6600 6600
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă)
- Profit (rd. 32-35) 36 44500 44500 44600
- Pierdere 37
10. Venituri extraordinare 38 1000 1000 1000
11. Cheltuieli extraordinare 39 500 500 500
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ
- Profit (rd. 38-39) 40 500 500 500
- Pierdere 41
VENITURI TOTALE (rd. 06+32+38) 42 1271643
5
1250722
5
1264528
6
CHELTUIELI TOTALE (rd. 27+35+39) 43 49240.4 55536.4 48127.8
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
- Profit 44 1266719
5
1245168
9
1259715
8
- Pierdere 45
12. Impozitul pe profit 46 2034629
.6
2001156 2023245
.8
13. REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
- Profit 47 1063256
5
1045053
3
1057391
2
- Pierdere 48
Pe baza contului de profit și pierdere rezultă următoarele grafice care reprezintă evoluția
principalilor indicatori, respectiv veniturile totale, cheltuielile totale și profitul.
În Figura 6.1 este prezentată evoluția veniturilor totale și a cheltuielilor totale în cei trei
ani de analiză. Se poate spune că, în cazul veniturilor totale, se înregistrează ușoare variații, în
timp ce cheltuielile totale înregistrează o creștere progresivă de la an la an.
6.2 Analiza rezultatelor financiare
Rezultatele financiare cuprind indicatorii de profit și pierdere (rezultatul financiar este
diferența dintre venituri și cheltuieli).
1. Rezultatul din exploatare (Re) se calculează ca diferență între veniturile din exploatare (Ve)
și cheltuielile din exploatare (Che). Dacă are semn pozitiv, se numește profit din exploatare,
iar dacă are semn negativ, se numește pierdere din exploatare –
2. Rezultatul financiar (Rf) este egal cu diferența dintre veniturile financiare (Vf) și cheltuielile
financiare (Chf). Dacă are semn pozitiv, se numește profit financiar, iar dacă are semn
negativ, se numește pierdere financiară –
3. Rezultatul curent (Rc) se calculează ca diferență între rezultatul din exploatare (Re) și
rezultatul financiar (Rf). Exprimă activitatea curentă și obișnuită a întreprinderii –
4. Rezultatul extraordinar (Rextr) se calculează ca diferență între veniturile extraordinare
(Vextr) și cheltuielile extraordinare (Chextr). Dacă are semn pozitiv, se numește profit
extraordinar, iar dacă are semn negativ, se numește pierdere extraordinară –
5. Rezultatul brut al exercițiului (RBE) se calculează ca sumă între rezultatul din exploatare
(Re), rezultatul financiar (Rf) și rezultatul extraordinar (Rextr) sau ca sumă între rezultatul
curent (Rc) și rezultatul extraordinar (Rextr). Dacă este pozitiv, se numește profit brut, dacă
este negativ se numește pierdere brută – sau
6. Rezultatul net al exercițiului (RNE) se calculează ca diferență între rezultatul brut al
exercițiului (RBE) și impozitul pe profit (I) –
(RNE + Amortizări) – Provizioane = Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii (CAF)
CAF – Dividende = Autofinanțarea (AF)
Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoarea adăugată + Subvenții – Impozite – Cheltuieli
cu personalul
În Tabelul 6.2 este prezentat Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la
întreprinderea S.C Agriban SRL pentru perioada 2011-2013. Soldurile intermediare de gestiune
reprezintă etape succesive în formarea rezultatului final. Construcția indicatorilor se realizează
începând de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului, marja comercială) și finalizând cu cel
mai sintetic (rezultatul net al exercițiului).
Tabelul 6.2
Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la S.C Agriban SRL
Nr.
Crt. Indicatori (lei)
Anii de analiză Rata de evoluție
2011 2012 2013 ‘13/’11 ‘13/’12
1. Vânzări de mărfuri 10000 11000 10500 1,2 0.95
2. Costul mărfurilor vândute 9500 9600 9000 0,94 0.95
3. Marja comercială 30500 31400 32025 1,05 1.01
4. Producția vândută 400000 420000 410000 1,02 0.97
5. Variația producției stocate 1200 1100 1200 1 1.09
6. Producția imobilizată 1000 1000 1000 1 1
7. Producția exercițiului 402200 422100 412200 1,02 0.94
8. Consumuri intermediare 19241 19654 22596 1,17 1.14
9. Valoarea adăugată 14254.3 15555.4 16024.4 1,12 1.0310. Subvenții din exploatare
primite1000000 1000000 1000000 1 1
11. Impozite și taxe 1000 1000 1000 1 1
12. Cheltuieli cu personalul 1800.4 1802.4 1856.8 1,03 1.03
13. Excendentul brut de exploatare
1033400 1036399 1046896 1,01 1.01
14. Alte venituri de exploatare 1600 1500 1600 1 1.06
15. Alte cheltuieli de
exploatare
1000 1000 1000 1 1
16. Amortismente și provizioane
10000 10000 10000 1 1
17. Rezultatul de exploatare 1033399.
6
1036399 1046896 1,01 1.01
18. Venituri financiare 442700 464500 454725 1,02 0.97
19. Cheltuieli financiare 20241 20654 23596 1,16 1.14
20. Rezultatul financiar 422459 443846 431129 1,02 0.97
21. Rezultatul curent impozabil
610940.6 592553 615767 1,07 1.03
22. Venituri excepționale 1000 1000 1000 1,00 1
23. Cheltuieli excepționale 500 500 500 1,00 1
24. Rezultatul excepțional 500 500 500 1,00 1
25. Rezultatul brut al exercițiului
611440.6 593053 616267 1,07 1.03
26. Impozitul pe profit 97830.5 94888.5 98602.7 1,002 1.03
27. Rezultatul net al exercițiului
513610.1 498165 517664 1,007 1.03
28. Dividende 2500 2500 2500 1,00 1
29. Capacitatea de autofinanțare
501321 478164 500664 0,99 1.04
30. Autofinanțarea 498821 475664 498164 0,99 1.04
În urma analizei rezultatelor financiare se constată următoarele:
Excedentul brut de exploatare are semn negativ, ceea ce înseamnă că întreprinderea
înregistrează insuficiență brută de exploatare, datorită cheltuielilor ridicate cu personalul și a
faptului că întreprinderea nu încasează subvenții. Cea mai scăzută valoare a excedentului brut
de exploatare se înregistrează în anul 2012, iar cea mai ridicată, în anul 2013. Față de anul
2013, în anul 2013 EBE înregistrează o creștere de aproximativ 29 puncte procentuale, iar
față de anul 2012, creșterea este de aproximativ 76 procente. Aceste creșteri se datorează
evoluției favorabile a valorii adăugate și diminuării impozitelor și cheltuielilor cu personalul.
În cei trei ani de analiză, se înregistrează o scădere a rezultatului de exploatare. Atât
veniturile din exploatare, cât și cheltuielile din exploatare cresc, însă în cazul cheltuielilor,
creșterea este mai accentuată.
Rezultatul financiar se reduce de la an la an, pe fondul scăderii accentuate a veniturilor
financiare.
În cei trei ani de analiză, întreprinderea nu înregistrează nici venituri excepționale și nici
cheltuieli excepționale, deci rezultatul excepțional are valoarea zero.
Rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al exercițiului sunt în scădere de la an la an,
scădere datorată de evoluția nefavorabilă a rezultatului de exploatare și a celui financiar.
6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C Agriban SRL
Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit în relația cu propriile
interese, respectiv în zona economică (în activitatea de producție). Performanța economică se
măsoară prin rate de performanță numite rate de profitabilitate și rate de rentabilitate.
Ratele de profitabilitate se formează în zona vânzărilor, respectiv în zona pieței și a
cifrei de afaceri. Se calculează:
1. Rata profitului brut (Rpb) – raport între profitul brut (Pb) și cifra de afaceri (CA), înmulțit cu
100 - . Se consideră ca profitabilitatea este bună daca Rpb este mai mare de 10%.
2. Rata profitului net (Rpn) – raport întreprofitul net (Pn) și cifra de afaceri (CA), înmulțit cu
100 - . Valoarea este bună dacă este mai mare de 5%.
3. Rata de rentabilitate a vânzărilor (Rrv) – raport între marja comercială (MC) și valoarea
mărfurilor vândute ( M), înmulțit cu 100 - .
În Tabelul 6.3 este prezentată analiza ratelor de profitabilitate la întreprinderea S.C
Agriban SRL pentru perioada 2011-2013
Tabelul 6.3
Analiza ratelor de profitabilitate la S.C Agriban SRL
Nr.
Crt.
Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012
1. Cifra de afaceri (lei) 300.000.000 500.000.000 700000000 1,67 1,40
2. Mărfuri vândute (lei) 10000 11000 10500 1,10 0,95
3. Costul mărfurilor (lei) 9500 9600 9000 1,01 0,94
4. Marja comercială (lei) 30500 31400 32025 1,03 1,02
5. Rata de rentabilitate
a vânzărilor (%) 305 285.455 3050,94 1,07
6. Profitul brut (lei) 5000 4000 4500 0,80 1,13
7. Rata profitului brut
(%) 0.00396027 0.01124 0.011952,84 1,06
8. Profitul net (lei) 80 224 240 2,80 1,07
9. Rata profitului net
(%) 0.00063364 0.0018 0.001912,84 1,06
În urma analizei ratelor de profitabilitate se constată următoarele:
Rata profitului brut este în continuă scădere de la an la an, însă valorile sunt considerate
bune, situându-se peste pragul de 10%. Față de anul 2013, în anul 2012 rata profitului brut
înregistrează o scădere de aproximativ 42 puncte procentuale, iar față de anul 2012, în anul
2013, rata profitului brut scade cu 17 procente. Diminuările sunt datorate scăderii valorii
profitului brut în cei trei ani de analiză. Rata profitului net urmează același trend descendent,
cauzele scăderii fiind similare, însă valorile sunt considerate bune, situându-se deasupra
pragului de 5%.
Rata de rentabilitate a vânzărilor are valoare maximă în anul 2013, fiind de aproximativ 67%,
iar valoarea minimă în anul 2013 – 57.67%. Această scădere se datorează scăderii veniturilor
din vânzarea mărfurilor și a marjei comerciale de la an la an.
Ratele de rentabilitate se calculează pe domeniul de producție a întreprinderii și pe
domeniul de finanțare a producției și a vânzărilor.
a) Ratele de rentabilitate din domeniul producției
1. Rata de rentabilitate a cheltuielilor totale (RCT) – raport între profit (P) și cheltuieli totale
(CT), înmulțit cu 100 – .
2. Rentabilitatea activului total (RAT) – raport între profitul brut (Pb) și activul total (AT),
înmulțit cu 100 – .
Activul total este format din activul imobilizat, activul circulant și cheltuielile în avans.
b) Rate de rentabilitate din domeniul financiar
1. Rentabilitatea capitalului propriu (RKP) – raport între profit (P) și capitalul propriu (KP),
înmulțit cu 100 – .
2. Rentabilitatea capitalului total (RKT) – raport între profit (P) și capitalul total (KT), înmulțit
cu 100 –
În Tabelul 6.4 este prezentată analiza ratelor de rentabilitate la întreprinderea S.C
Agriban SRL pentru perioada 2011-2013. În urma analizei efectuate rezultă următoarele: rata de
rentabilitate a cheltuielilor totale este în scădere de la an la an (de la 32.82% la 14.98%), datorită
diminuării profitului net și creșterii cheltuielilor totale. Comparativ cu anul 2011, în anul 2012 se
înregistrează o scădere bruscă, de aproximativ 50%. Comparând valoarea din anul 2012 cu cea
din 2013, se poate spune că diminuarea valorii ratei de rentabilitate a cheltuielilor totale este mai
redusă – aproximativ 17 puncte procentuale; rata activului total înregistrează o scădere în cei trei
ani de analiză (datorită scăderii valorii activului total), valoarea maximă înregistrându-se în anul
2011; rata de rentabilitate a capitalului propriu, respectiv rata de rentabilitate a capitalului total
urmează același trend descendent, ca și indicatorii de mai sus, cauza fiind reprezentată tot de
scăderea valorii profitului.
Tabelul 6.4
Analiza ratelor de rentabilitate la S.C Agriban SRL
Nr.
Crt
.
Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2011
1. Profit brut (lei) 53571 55952 49404 1,04 0,92
2. Profit net (lei) 45000 47000 41500 1,04 0,92
3. Cheltuieli totale (lei) 80 224 240 2,8 3
4. Activul imobilizat
(lei)
49240.4 55536.4 48127.8 1,12 0,97
5. Activul circulant (lei) 5000 5650 7025 1,13 1,40
6. Cheltuieli în avans
(lei)
10000 11000 12000 1,1 1,2
7. Activul total (lei) 5000 5250 4500 1,05 0,9
8. Capital propriu (lei) 20000 21900 23525 1,09 1,17
9. Capital total (lei) 50000 50000 50000 1,00 1,00
10. Rata de rentabilitate a 20759.6 16363.6 25397.2 0,78 1,22
cheltuielilor totale (%)
11. Rentabilitatea activului total (%) 91.3883721 84.6292 86.2287 0,92 0,92
12. Rentabilitatea capitalului propriu (%)
225 214.612 176.4080,95 0,78
13. Rentabilitatea capitalului total (%) 90 94 83 1,04 0,94
216.767182 287.223 163.404 1,32 0,75
6.4 Analiza sănătății întreprinderii
Sănătatea întreprinderii este dată de relațiile ce se crează între structura financiară,
valoarea patrimonială a întreprinderii și riscul general.
Analiza sănătății este dată de analiza structurii financiare, a valorii patrimoniale și a
riscului general.
6.4.1 Analiza structurii financiare
O întreprindere este formată din active, capitaluri proprii și datorii. Activele sunt bunuri
economice (terenuri, clădiri, mașini, materii prime, etc.), capitalurile proprii sunt bani în cont sau
bani în proprietate, iar datoriile sunt credite pe termen scurt sau lung, împrumuturi, obligații,
angajamente.
Activele, capitalurile proprii și datoriile formează bilanțul întreprinderii.
Din acest punct de vedere, analiza structurii financiare este o analiză de bilanț, fie pe
orizontală, fie pe verticală.
Pe verticală, bilanțul întreprinderii cuprinde:
1. Activul imobilizat (imobilizări corporale, necorporale și financiare)
2. Active circulante (stocuri, creanțe, lichidități în cont, investiții financiare pe termen scurt)
3. Cheltuieli în avans
4. Raportul dintre activele circulante și datoriile curente (datorii pe termen scurt, provizioane și
venituri în avans)
5. Activul curent (activul circulant plus cheltuielile în avans)
6. Provizioane (cheltuieli calculate pentru a acoperi eventuale riscuri)
7. Amortizări (valoarea anuală a uzurii capitalului tehnic)
8. Cheltuieli sau venituri asimilate (asimilat ≈ subvenție)
9. Venituri în avans (încasări pentru produse nevândute)
La nivelul întreprinderii, activele, capitalurile și datoriile sunt:
1. Activul total (AT) = Activul imobilizat (AI) + Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în avans
(Ch. Av)
2. Activul curent (AC) = Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în avans (Ch. Avans)
3. Datorii curente (DC) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Provizioane (P) + Venituri în avans
(V avans)
4. Datorii totale (DT) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Datorii pe termen lung (DTL)
5. Capitalul angajat (KA) = Capitalul propriu (KP) + Capitalul împrumutat (KÎ)
6. Capitalul împrumutat (KÎ) = DTL
7. Capitalul permanent (Kp) = KA + Subvenții pentru investiții (Sinv.)
Analiza pe verticală se completează cu studiul ratelor de active și al ratelor de pasive.
Ratele de active (calculate ca raport între un post de activ și activul total):
1. Rata imobilizărilor totale (RIT): - arată cât la sută din capitalul întreprinderii
este imobilizat în mijoace fixe.
2. Rata activului curent (RAC): - reprezintă partea mobilă a întreprinderii care,
prin rotație, determină profit.
3. Rata stocurilor (RS): , S = stocuri
4. Rata creanțelor (RC): , C = creanțe
5. Rata disponibilităților financiare (RDF):
Ratele de pasive (calculate ca raport între un post de pasiv și pasivul total – PT):
1. Rata capitalului propriu (RKP): - trebuie să aibă valori mai mari de 40%.
2. Rata datoriilor totale (RDT): - exprimă gradul de îndatorare a întreprinderii,
nu trebuie să fie mai mare de 60%.
3. Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS): - indicatorul trebuie să fie mai
mic de 10% din cifra de afaceri.
4. Rata datoriilor pe termen lung (RDTL): - indicatorul trebuie să fie mai
mic de 50% din activul total.
5. Rata veniturilor în avans(RVav):
În tabelul 6.5 este prezentată analiza bilanțului pe verticală la întreprinderea S.C Agriban
SRL, pentru perioada 2011-2013.
Tabelul 6.5
Analiza bilanțului pe verticală la S.C Agriban SRL
Nr.
Crt.
Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012
1. Activul imobilizat 5000 5650 7025 1.40 1.242. Activul circulant 10000 11000 12000 1.2 1.093. Cheltuieli în avans 5000 5250 4500 0.9 0.854. Activul total 20000 21900 23525 1.17 1.075. Activul curent 10000 11000 12000 1.2 1.096. Datorii pe termen scurt 5000 5000 5000 1 1
7. Provizioane 10000 10000 10000 1 1
8. Venituri în avans 15000 16650 19025 0.27 0.219. Datorii curente 30000 31650 34025 2.27 2.2110. Datorii pe termen lung 50000 35000 36000 0.72 1.0211. Datorii totale 55000 40000 41000 1.72 2.0212. Capital propriu 50000 50000 50000 1 113. Capital împrumutat 50000 35000 36000 0.72 1.0214. Capitalul angajat 100000 85000 86000 1.72 2.0215. Subvenții pentru
investiții
1000000 1000000 1000000 1 1
16. Capital permanent 1100000 1085000 1086000 0.98 1.0017. Stocuri 15000 10000 15000 1 1.5
18. Creanțe 20000 15000 17000 0.85 1.1319. Contul Casa 25000 20000 18000 0.72 0.920. Capitalul total 60000 45000 40000 0.66 0.8821. Rata imobilizărilor
totale 25 25.7991 29.8618 119.44 115.74
22. Rata activului curent 50 50.2283 51.0096 102.01 101.55
23. Rata stocurilor 75 45.6621 63.762 85.01 139.6324. Rata creanțelor 100 68.4932 72.2635 72.26 105.5047825. Rata disponibilităților
financiare 125 91.3242 76.5143 61.21 83.78
26. Rata capitalului propriu 83.333333 111.111 125 150 112.5
27. Rata datoriilor totale 91.666666 88.8889 102.5 258 228.2128. Rata datoriilor pe
termen scurt 9.0909090 12.5 12.1951 58.13 49.29
29. Rata datoriilor pe termen lung 90.909090 87.5 87.8049 41.86 50.70
30. Rata veniturilor în avans 27.272727 41.625 46.4024 16.06 10.70
Analiza pe orizontală a bilanțului
O întreprindere este formată, pe orizontală, din nevoi și resurse pentru satisfacerea
nevoilor. Nevoile se numesc active, iar resursele se numesc pasive. O parte din nevoi sunt
permanente și se numesc imobilizate, iar o parte sunt temporare și se numesc curente. O parte din
resurse sunt permanente și formează capitalul permanent, iar o parte sunt temporare și formează
pasivul curent.
Analiza pe orizontală a bilanțului se realizează comparând activul imobilizat și capitalul
propriu.
În tabelul 6.6 este prezentată analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C Agriban
SRL pentru perioada 2011-2013.
Tabelul 6.6
Analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C Agriban SRL
Nevoi (lei) Anii de analiză Resurse (lei) Anii de analiză2011 2012 2013 2011 2012 2013
PER
MA
NE
NT
E
Imobilizări necorporale
5000 6500 7500 Capital propriu 50000 50000 50000
Imobilizări corporale
7500 6500 6000
Imobilizări financiare
2500 3000 3000 Datorii pe termen lung
50000 35000 36000
CU
RE
NT
E
Active circulanteStocuriCreanțeDisponibil în contPlasamente pe termen scurt
1500020000250005000
1000015000200005000
1500017000180005000
Pasiv circulantDatorii pe termen scurtProvizioane
500010000
500010000
500010000
Cheltuieli în avans
5000 5250 4500 Venituri în avans
15000 16650 19025
TOTAL 70000 55250 59500 TOTAL 30000 31650 34025
Activele circulante și cheltuielile în avans formează activul curent:
AC (2011) = 70000
AC (2012) = 55250
AC (2013) = 59500
Pasivul circulant și veniturile în avans formează pasivul curent:
PC (2011) = 30000
PC (2012) = 31650
Analiza pe orizontală se realizează comparând activul imobilizat și capitalul propriu.
Diferența dintre capitalul propriu și activul imobilizat se numește fond de rulment sau capital
de lucru. Fondul de rulmen are sens de masă tampon de finanțare a unui dezechilibru sau a unei
nevoi. Capitalul de lucru are sens de identificare a unei surse de finanțare.
Fondul de rulment finanțează activul curent.
Diferența dintre activul curent și pasivul curent se numește fond de rulment.
În tabelul 6.7 este prezentată analiza fondului de rulment la întreprinderea SC Agriban
SRL în perioada 2011-2013,
Tabelul 6.7
Analiza fondului de rulment la S.C Agriban SRL
Anii de
analiză
Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)
FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)
2011 35000 40000
2012 34000 23600
2013 33500 25475
În urma analizei fondului de rulment, se constată că valoarea acestuia crește de la an la
an, deci întreprinderea are la dispoziție o masă monetară tampon din ce în ce mai mare ce poate
prelua un eventual șoc. În acest caz, întreprinderea este stabilă, autonomă și sănătoasă.
În practica economică, pe lângă indicatorul fond de rulment se mai utilizează următorii
indicatori:
1. Nevoia de fond de rulment (NFR), calculată cu relația: (AC – Disponibilități) – (PC – DTL)
2. Trezoreria netă (TN), calculată cu relația: TN = FR - NFR
3. Fluxul de trezorerie – cash flow (FT)
Analiza acestora este prezentată în Tabelul 6.8.
Tabelul 6.8
Analiza nevoii de fond de rulment și a trezoreriei nete la S.C Agriban SRL
Nr. Crt.
Indicator(Lei)
Anii de analiză2011 2012 2013
1. Activul curent 70000 55250 595002. Disponibilități 25000 20000 180003. Pasivul curent 30000 31650 340254. Datorii pe termen lung 50000 35000 360005. Nevoia de fond de rulment 65000 38600 395256. Fondul de rulment 75000 57600 589757. Trezoreria netă 10000 19000 19450
În urma analizei se constată că indicatorul nevoia de fond de rulment înregistrează o
creștere progresivă în cei trei ani de analiză, evoluție datorată creșterii valorilor tuturor
elementelor care intră în relația de calcul. Trezoreria netă urmează același trend ascendent și
exprimă masa monetară rămasă în casa unitații la dispoziția antreprenorului pentru a putea fi
folosită în viitorul apropiat.
Analiza pe orizontală se completează cu analiza ratelor de solvabilitate și a celor de
rentabilitate.
Ratele de solvabilitate
Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și plăti toate obligațiile la scadență.
Practic, exprimă echilibrul și seriozitatea întreprinderii.
Solvabilitatea poate fi calculată în termeni de rate de îndatorare sau în termeni de
lichiditate.
A. În termeni de rate de îndatorare se calculează:
Solvabilitatea generală (SG): sau . Dacă valorile depășesc
30%, întreprinderea poate avea probleme de solvabilitate. La întreprinderea S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A, KP = KT.
B. În termeni de lichiditate se calculează:
Solvabilitatea generală (SG): . Dacă raportul este 1, întreprinderea este solvabilă.
Solvabilitatea intermediară (SI): , S = stocuri. Valoarea este bună dacă
indicatorul este mai mare de 0,8.
Solvabilitatea imediată (SIm): , C = creanțe. Valoarea este bună dacă este
mai mare de 0,3.
Ratele de lichiditate
Lichiditatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și transforma activele în bani. Se
calculează:
Lichiditatea generală (LG): , trebuie să aibă valoarea mai mare de 2.
Lichiditatea intermediară (LI), numită și testul acid: , trebuie să aibă valoarea
mai mare de 1.
Lichiditatea imediată (LIm): , trebuie să aibă valoarea mai mare de 0,5.
În Tabelul 6.9 este prezentată analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate la
întreprinderea S.C Agriban SRL, pentru perioada 2011-2013.
Tabelul 6.9
Analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate la S.C Agriban SRL
Nr.
Crt.
Indicatori Anii de analiză
2011 2012 2013
1. Datorii totale (lei) 55000 40000 410002. Capital total/Capital propriu (lei) 50000 50000 500003. Activ curent (lei) 70000 55250 59500
4. Pasiv curent (lei) 30000 31650 34025
5. Stocuri (lei) 15000 10000 150006. Creanțe (lei) 20000 15000 17000
În termeni de rate de îndatorare
7. Solvabilitatea generală (%) 233 174 174
În termeni de lichiditate
8. Solvabilitatea generală 2.33 1.74 1.74
9. Solvabilitatea intermediară 1.83 1.42 1.31
10. Solvabilitatea imediată 1.16 0.95 0.80
11. Lichiditatea generală 2.33 1.74 1.74
12. Lichiditatea intermediară 1.83 1.42 1.31
13. Lichiditatea imediată 1.16 0.95 0.80
În urma analizei ratelor de rentabilitate și a celor de solvabilitate, se poate spune că
acestea au valori bune și foarte bune. Solvabilitatea generală, calculată în termeni de rate de
îndatorare are valori cuprinse între 0,94% și 1,98%, ceea ce indică faptul că întreprinderea nu are
probleme de solvabilitate, deci are capacitatea de a-și plăti toate obligațiile la scadență. Calculate
în termeni de lichiditate, valorile indicatorilor de solvabilitate (generală, intermediară și
imediată) se situează cu mult peste limitele de admisibilitate (1, 0,8 și 0,3). În ceea ce privește
ratele de lichiditate (generală, intermediară și imediată), se constată că valorile acestora depășesc
cu mult limitele (2, 1, respectiv 0,5). În acest sens se poate spune că întreprinderea nu ar
întâmpina dificultăți în cazul în care și-ar transforma activele în bani.
6.4.2 Analiza valorii patrimoniale
Analiza valorii patrimoniale presupune analiza bilanțului contabil din punct de vedere
patrimonial.
Patrimonial, o întreprindere este formată din drepturi de proprietate și creanțe (numite
activ) și obligații, respectiv angajamente (numite pasiv). Relația dintre activul patrimonial privit
ca un drept și pasivul patrimonial privit ca o obligație formează capacitatea întreprinderii de a fi
rentabilă și lichidă. Rentabilitatea și lichiditatea determină stabilitatea întreprinderii, respectiv un
echilibru relativ între valoarea netă a întreprinderii și capacitatea acesteia de a produce efecte.
Valoarea netă a întreprinderii, numită și activ net sau patrimoniu net se formează fie în
prețuri contabile, fie în capacitatea de a produce randamente.
1. Când evaluarea se face în prețuri contabile, activul net (AN) se calculează ca diferență între
activul total (AT) și datorii totale (DT).
2011: AN =
2012: AN =
2013: AN =
Activul net are importanță pentru creditori în sensul că vor credita întreprinderea în limita
capitalului cu valoare din activul net.
2. În termeni de randament, activul net se calculează capitalizând profitul sau dividendele
întreprinderii.
Rata de capitalizare (RC) reprezintă:
- rata medie de fructificare netă a unui capital într-o țară dată – în UE este de aproximativ 3%;
- rata medie de degradare a unei valori într-o țară dată – în UE este de aproximativ 5%.
sau
În Tabelul 6.10 este prezentată analiza valorii patrimoniale la întreprinderea S.C Agriban
SRL, pentru perioada 2011-2013, în care activul net este calculat în termeni de randament.
Dividende:
2011: 1171377 lei
2012: 0 lei
2013: 1506056 lei
Profit:
2011: 1463674
2012: 859195
2013: 792059
Tabelul 6.10
Analiza valorii patrimoniale la S.C Agriban SRL
Anii de
analizăRC = 3% RC = 5% RC = 3% RC = 5%
2011 83333.3 50000 1500000 900000
2012 83333.3 50000 1566666.7 940000
2013 83333.3 50000 1383333.3 830000
Analiza patrimonială a întreprinderii dă informații despre valoarea reală a acesteia pe
piață. Această analiză se completează cu studiul ratelor de solvabilitate, de lichiditate, de active
și de pasive, calculate la sub-subcapitolul 6.4.1.
Tabelul 6.11
Prezentarea ratelor de solvabilitate, lichiditate, a ratelor de active și a celor de pasive
Nr.
Crt.
Indicator Anii de analiză
2011 2012 2013
1. Activul imobilizat 15000 16000 16500
2. Activul circulant 70000 55250 595003. Cheltuieli în avans 5000 5250 45004. Activul total 20000 21900 235255. Activul curent 10000 11000 120006. Datorii pe termen scurt 5000 5000 50007. Provizioane 10000 10000 10000
8. Venituri în avans 15000 16650 190259. Datorii curente 30000 31650 3402510. Datorii pe termen lung 50000 35000 3600011. Datorii totale 55000 40000 4100012. Capital propriu 50000 50000 5000013. Capital împrumutat 50000 35000 3600014. Capitalul angajat 100000 85000 8600015. Subvenții pentru investiții 1000000 1000000 100000016. Capital permanent 1100000 1085000 108600017. Stocuri 15000 10000 1500018. Creanțe 20000 15000 1700019. Contul Casa 25000 20000 1800020. Capitalul total 60000 45000 4000021. Rata imobilizărilor totale 25 25.7991 29.861822. Rata activului curent 50 50.2283 51.009623. Rata stocurilor 75 45.6621 63.76224. Rata creanțelor 100 68.4932 72.263525. Rata disponibilităților financiare 125 91.3242 76.514326. Rata capitalului propriu 83.33 111.11 125
27. Rata datoriilor totale 91.66 88.88 102.528. Rata datoriilor pe termen scurt 9.09 12.5 12.1929. Rata datoriilor pe termen lung 90.90 87.5 87.8030. Rata veniturilor în avans 27.27 41.62 46.4031. Rata imobilizărilor totale 25 25.79 29.8632. Rata activului curent 50 50.22 51.0033. Rata stocurilor 75 45.66 63.7634. Rata creanțelor 100 68.49 72.2635. Rata disponibilităților financiare 125 91.3242 76.514336. Rata capitalului propriu 83.33 111.11 12537. Rata datoriilor totale 91.66 88.88 102.538. Rata datoriilor pe termen scurt 9.09 12.5 12.1939. Rata datoriilor pe termen lung 90.90 87.5 87.8040. Rata veniturilor în avans 27.27 41.625 46.40
6.4.3 Analiza riscului
Riscul reprezintă un eveniment aleatoriu cu carecter distructiv. La nivel de întreprindere
importante sunt:
a. riscul economic;
b. riscul financiar;
c. riscul de faliment.
a. Riscul economic cuprinde variabilele din doemniul producției care dezintegrează
obiectivele întreprinderii (este practic riscul tehnologic, riscul de aprovizionare, alte riscuri din
domeniul producției).
Analiza riscului economic are la bază relația cost – volum – profit. Punctul de plecare
este pragul de rentabilitate, punctul în care toate cheltuielile sunt acoperite de volumul
producției, iar profitul este zero.
Pragul de rentabilitate (PR) se calculează ca raport între cheltuielile fixe și diferența
dintre prețul variabil unitar (Pv) și costul variabil unitar (Cv), exprimate în lei: .
Analiza riscului economic se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de
afaceri față de pragul de rentabilitate cu formula: .
Analiza riscului economic presupune și analiza flexibilității profitului în raport cu
oscilația cifrei de afaceri – se caută răspunsul la întrebarea ”cu cât crește sau scade profitul dacă
cifra de afaceri se modifică cu 1%?”.
b. Riscul financiar cuprinde variabilele distructive din zona de finanțare a întreprinderii.
Spre deosebire de analiza riscului economic, în analiza riscului financiar, pragul de rentabilitate
se calculează introducând și valoarea dobânzilor (D): .
Analiza riscului financiar se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de afaceri
față de pragul de rentabilitate cu formula: .
În Tabelul 6.12 este prezentată analiza riscului economic și financiar la întreprinderea
S.C Agriban SRL pentru perioada 2011-2013.
Tabelul 6.12
Analiza riscului economic și financiar la S.C Agribsn SRL
Nr.
Crt.
Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză
2011 2012 2013
1. Costuri fixe CF Lei 7.5 7.5 7.5
2. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 3 3.45 3.2
3. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 15 15 14.5
4. Dobânzi D Lei 1000 1000 1000
5. Pragul de rentabilitate PR Lei 118.52 107.18 134.335. Cifra de afaceri CA Lei 300000000 500000000 700000000
6. Indicatorul de poziție al cifrei
de afaceri față de pragul de
rentabilitate
α %
100.000 100.001 100.001
Datorită faptului că valoarea dobânzilor este 0 în toți cei trei ani de analiză, pragul de
rentabilitate este același pentru ambele forme de risc.
Cu cât cifra de afaceri a întreprinderii este la o distanță mai mare în sens pozitiv de pragul
de rentabilitate, cu atât întreprinderea este mai departe de risc. Întreprinderea S.C Agriban SRL
înregistrează valori ale indicatorului de poziție mai mari de 99%, ceea ce înseamnă că
întreprinderea are risc economic și financiar scăzut.
c. Riscul de faliment este numit și risc de solvabilitate sau risc de insolvabilitate. Este
legat direct de solvabilitatea întreprinderii, respectiv de capacitatea acesteia de a-și plăti datoriile
la timp.
Analiza riscului de faliment presupune:
1. metode bazate pe analiza bilanțului patrimonial
2. metode bazate pe scorul înregistrat de întreprinderi
3. metode bazate pe analiza funcțională a riscului
Metodele bazate pe analiza bilantului patrimonial presupun analiza fondului de rulment și
a ratelor de solvabilitate. Analiza riscului de faliment prin prisma fondului de rulment are la bază
teoria conform căreia din partea permanentă a întreprinderii trebuie să rezulte o masă la
dispoziția antreprenorului care să finanțeze întreg activul circulant.
Tabelul 6.13
Analiza fondului de rulment la S.C Agriban SRL
Anii de
analiză
Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)
FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)
2011 35000 40000
2012 34000 23600
2013 33500 25475
Așa cum s-a prezentat și în subcapitolele anterioare, fondul de rulment are valori ridicate,
ceea ce înseamnă că întreprinderea își poate finanța interesele temporare din capitalurile proprii
și este departe de riscul de faliment.
Analizând riscul de faliment prin prisma fondului de rulment funcțional (cu sens de sursă
de formare), se constată faptul că fondul de rulment al întreprinderii S.C Agriban SRL are are
ca sursă de formare capitalul propriu, deci nu înregistrează risc de faliment.
CAPITOLUL 7. CONCLUZII
La S.C. Agriban SRL . există o situaţie favorabilă a echilibrului financiar, ceea ce constituie un puct forte pentru companie. De asemenea, dispune de o solvabilitate mare, iar politica de marketing este una agresivă, ceea ce a dus la creşterea cifrei de afaceri şi a cotei de piaţă.
Nivelul şi dinamica cifrei de afaceri sunt influenţate de o serie de factori naturali, tehnico-organizatorici, economici, structurali.
In economia ţării noastre, în prezent, se pune problema modernizării şi retehnologizării, stimulată de relaţiile de proprietate privată şi de acţiunea legilor economiei de piaţă, creându-se condiţiile favorabile pentru creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei economice, asigurând integrarea în economia de ţărilor europene dezvoltate.
Căile principale de creştere a cifrei de afaceri sunt : introducerea progresului tehnic, a unor metode moderne de management, ridicarea calităţii produselor, perfecţionarea metodelor de marketing.
Introducerea progresului tehnic constituie principala cale de creştere a productivităţii muncii, de economisire a muncii vii şi materiale în fiecare întreprindere.
Promovarea metodelor moderne de management reprezintă o cale importantă de sporire a producţiei şi a cifrei de afaceri, ea realizându-se pe trei laturi principale : perfecţionarea metodelor de conducere, perfecţionarea managementului producţiei şi perfecţionarea organizării muncii.
Mobilitatea fenomenelor economice specifice tranziţiei, caracterizată prin schimbări rapide şi, uneori, imprevizibile ale cererii de mărfuri, ale raportului cerere-ofertă, ale nivelului preţului etc., impun cunoaşterea aprofundată a mecanismului pieţei.
In acest context, devine esenţială orientarea întregului management spre creşterea capacităţii de adaptare a firmei la fluctuaţiile mediului economic, respectiv subordonarea tuturor strategiilor realizării funcţiei obiectiv : satisfacerea la un nivel superior a cerinţelor de consum şi maximizarea, pe această cale a profitului.
SC Agriban SRL îşi propune prin programele de marketing o readaptare a opţiunilor strategice ale firmei şi elaborarea unor politici – răspuns adecvate pieţei actuale române din domeniul panificaţiei.
Fundamentarea obiectivelor strategice reprezintă o atribuţie esenţială permanentă a managementului firmei.
Mutaţiile intervenite în ultimul timp în conjunctura economică impun anumite corecţii în eşalonarea opţiunilor strategice elaborate în anii anteriori.
SC Agriban SRL şi-a propus ca obiectiv pe termen scurt (2-3 ani), dezvoltarea activităţii de producţie, creşterea vânzărilor, precum şi dezvoltarea sistemului de instruire şi motivare a personalului. Acest obiectiv este esenţial pentru redresarea economică a firmei şi presupune printre altele :
- Definitivarea, aprobarea, eşalonarea şi punerea în aplicaţie a programului de restructurare economică a firmei. Scopul principal îl constituie îmbunătăţirea structurii costurilor de producţie, respectiv scăderea cheltuielilor convenţional constante, îmbunătăţirea eficienţei economice şi creşterea competitivităţii comerciale. Se va avea în vedere îmbunătăţirea funcţională şi reducerea costurilor structurii organizatorice.
- Elaborarea unor studii de fezabilitate pentru utilizarea capacităţilor de producţie disponibilizate şi care nu vor putea fi valorificate prin vânzare ;
- Dezvoltarea activităţii de marketing ;- Elaborarea unui program de asigurare a personalului de înaltă calificare în activităţi
deficitare;- Identificarea de parteneri credibili care să participe la finanţarea principalelor obiective
strategice.O altă strategie de creştere a cifrei de afaceri a S.C. Agriban SRL ar fi ridicarea calităţii
produselor.Calitatea reflectă capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface gama de utilităţi cărora
le sunt destinate. Ea se formează în procesul de concepţie şi execuţie şi se verifică în cel de consumare a bunurilor şi serviciilor.
In lumea factorilor de specialitate este unanim acceptată ideea că o calitate competitivă se construieşte pe tot parcursul procesului de proiectare, execuţie şi realizare (desfacere) a produselor, controlul final confirmând-o sau infirmând-o, fără mari posibilităţi de a o mai influenţa.
Mecanismul îmbunătăţirii calităţii în economia de piaţă este format, pe de o parte, sub acţiunea concurenţei, iar pe de altă parte, sub cea a statului, prin modalităţi variate, inclusiv legislative, care vizează cu precădere protecţia consumatorului.
Nivelul calităţii se reflectă nemijlocit în cifra de afaceri prin volumul vânzărilor şi preţ. Prin raportarea la piaţă, producţia se împarte în producţie de calitate superioară, de nivel concurenţial şi cu nivel calitativ satisfăcător.
Imbunătăţirea calităţii producţiei se reflectă în mod favorabil asupra principalilor indicatori ai performanţei economico-financiare prin volumul producţiei şi preţul de vânzare sau numai prin volumul sau preţul de vânzare în funcţie de nivelul calităţii şi poziţia pe piaţă.
Astfel de indicatori care intră sub incidenţa îmbunătăţirii calităţii sunt : profitul, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri, rentabilitatea capitalului permanent sau propriu, profitul pe un salariat, eficienţa utilizării mijloacelor fixe, cifra de afaceri.
BIBLIOGRAFIE
1. Ștefan G., 2013. Note de curs Analiză economică și financiară în alimentația publică și
agroturism. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași.
2. *** - Contul de Profit și Pierdere al întreprinderii S.C Agriban SRL , 2011-2013.
3. *** - Bilanțul contabil al întreprinderii S.C Agriban SRL, 2011-2013.
Recommended