View
235
Download
1
Category
Preview:
DESCRIPTION
Revista Facultatii de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, UPB . Publicata de Liga Studentilor Electronisti
Citation preview
COORDONATOR:Bucur Bogdan
REDACTOR ŞEF: Simion Andreea
REDACTORI ŞEF ADJUNCŢI: Furculescu Andreea Gruia Lucian
REDACTORI:Colesnicencu Claudiu Furculescu Andreea Lupu Marius Mirea CristinaMirea OliviaPartene Ana - MariaStroescu Andrei Traşcă Mihaela
EDITORI ŞEF: Popescu Mihaela Zaharov Sorin
EDITORI:Mocanu Narcisa Ştefania Partene Ana-Maria
RESPONSABIL MEDIU ONLINEGruia Lucian
REPORTERI FOTO:Popescu Mihaela Ştefănescu Roxana Maria
Echipa
Membrii Echipei
Printre examene şi mica vacanţă de până acum, am reuşit să punem cap
la cap o serie de articole pentru a vă încânta. Dar
ştim că veţi înţelege că fiind o sesiune grea şi
pentru membrii redacţiei, numărul 2 al revistei a
apărut cu o mică întâr-ziere.
Nu vă dezamăgim şi ne-am supus criticilor, dar
şi comentariilor pozitive, adăugând mai multe
noutăţi din domeniu, în noua rubrică intitulată
“La curent”. Bineînţeles, printre altele, puteţi citi
un Binterviu de neegalat: prof. Popovici Eduard vs.
studenta Pricope Ruxandra. La
rubrica “Sa dăm cu zarul” este prezentată o per-
sonalitate de excepţie a facultăţii noastre. Cine să
fie oare? Veţi afla doar citind paginile noastre!
Vă mulţumim că aţi îndrăznit să răsfoiţi
numărul 1 al revistei, şi vă mulţumim pentru feed-
back-uri. Le aşteptăm în continuare cu mare in-
teres şi fără sfială, la revistatronica@yahoo.ro.
Să aveţi parte de o vacanţă de vară liniştită, plină de soare şi ne întâl-
nim din nou peste un semestru! Până atunci, vă oferim o distracţie în plus, constând în efortul depus
de întreaga redacţie! Sperăm că va fi o delec-
tare a ochilor!
AndreeA Simion (Redactor Şef)
BogdAn Bucur (Coordonator
Revista Tronica)
Salutare dragi cititori!
3
Editorial
Binterviu
VS
DE CE AŢI ALES POLITEH-NICA ŞI ÎN SPEŢĂ ELECTRON-
ICA?
EP: Am ales Politehnica pentru că aşa a fost la momentul respectiv, în continuarea pregătirii
Matematică-Fizică (profilul Real de azi). Electronică...
şi pentru că am fost mai mulţi cei care am mers
spre Electronică. Intere-sant este că primul care
îşi dorea foarte clar asta, nici nu a reuşit să termine facultatea... ironia sorţii. E
patron la o firmă în dome-niul electronicii, dar nu e
absolvent de Electronică.
RP: În primul rând pentru că în liceu am fost la o clasă cu profil real, de
matematică-informatică, unde m-am descur-
cat destul de bine. Îmi plăceau matematica, fizica şi programarea şi m-am decis să continui
tot în sfera aceasta. A fost şi o ambiţie la mijloc, în-
trucât am fost doar două fete în clasă care am
mers la Politehnică, alături de majoritatea băieţilor.
Fetele au ales ASE-ul, eu voiam să fiu altfel. În al doilea rând pentru a
păstra tradiţia familiei, în-trucât şi mama mea este
inginer. Şi nu în ultimul rând, pentru că
s-a adeverit şi s-a dovedit că Politehnica te învaţă să înveţi, îţi formează o
gândire structurată şi logică.
Iar Electronica....din nou o ambiţie, aş putea spune.
Numele facultăţii e destul de rezonant pentru soci-etatea de astăzi; aveam
colegi mai mari care mi-au povestit cum e la
această facultate şi eram destul de încântată. Am
oscilat destul de mult între Automatică şi Electronică,
dar am ales-o pe CEA MAI BUNĂ.
CE OBIECTIVE AVEAŢI CÂND AŢI FOST ADMIS LA
ETTI?
EP: Ehh... eu am fost admis la Facul-
tatea de Electronică şi Telecomunicaţii, în
primul rând. Ca obiec-tive, îmi închipuiam că la
Electronică voi învăţa să-mi automatizez prin
casă sau poate să repar un radio sau un televizor.Mi-am dat şi eu seama la
final că ideea era falsă.
Important ar fi fost să ştiu pe lângă teorie, să am
şi măcar nişte exemple, despre cum aş putea mai
clar să exploatez teoria. Asta s-a întâmplat fix la
finalul facultăţii când un inginer electronist a venit să ne repare televizorul şi mi-a dat o lecţie despre
cum pot să folosesc teoria respectivă ca să identific un defect al televizorului.
RP: Vroiam să studiez un semestru în Franţa cu
ERASMUS, dar între timp au apărut alte
oportunităţi; îmi doream de asemenea să intru
într-o organizaţie/asociaţie studenţească, să îmi fac mulţi prieteni,
ceea ce s-a întâmplat, şi nu în ultimul rând să mă formez ca viitor inginer. Dacă ar fi să trag linie, aş putea spune că am
atins obietivele, dar m-am mulat foarte mult şi după
oportunităţile apărute pe parcurs, pe care nu
aveam cum să le intuiesc atunci când am fost
Eduard Popovici
Ruxandra Pricope
4
Binterviu
admisă la ETTI.
CARE CREDEŢI CĂ SUNT ATUURILE UNUI STUDENT
CARE TERMINĂ ETTI?
EP: Electronica este un domeniu bun, în primul rând, cu o mulţime de provocări, cu o gamă
din ce în ce mai largă de oferte şi în particular fac-
ultatea, dacă este bine făcută, bine tratată...
te pregăteşte pentru un spectru destul de larg
de activităţi şi îţi solicită resursele în aşa fel încât să fii pregătit pentru un efort
mare.
RP: Cel mai mare avan-taj este faptul că se pot găsi foarte multe locuri de muncă, mai ales în
multinaţionale. Aşa cum am mai spus, Politehnica şi în speţă Electronica, te
învaţă să te descurci în viaţă şi îşi formează o gân-
dire logică şi echilibrată, fără a te pierde în prea multe detalii abstracte.
Şi nu în ultimul rând, fap-tul că înţelegi ceea ce se ascunde în spatele
tehnologiei, mai ales pen-tru cei pasionaşi de acest
domeniu.
CE CURSURI/ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE RECOMANDAŢI
STUDENŢILOR?
EP: Certificări de tot felul nu trebuie să le mai re-
comand, deoarece cred că deja caută ei mai mult
decât ar trebui uneori. În sensul în care unii dintre ei ramân cu certificările
în arhivă, fără să le folosească vreodată. Sunt
importante activităţile pornite chiar dinspre
studenţi, după parerea mea. Asta e ceea ce
apare în ultimii ani şi se dezvoltă cel mai mult, şi
chiar recomand cât mai multor studenţi să se
implice. Şi în special în in-dustria efectivă, adică în
industria la modul generic spus... partenerii comer-
ciali, industriali, în zona respectivă, în special ofer-
tele lor sunt importante. Am avut surpriza să văd
că ,de exemplu,Microsoft oferă o mulţime de
pregătire extracurriculară gratis, despre care nu se
ştie destul şi să sperăm că o să schimbăm lucrul
ăsta cât de curând printr-o informare mai bună a
studenţilor.
RP: Aici depinde foarte mult de specializare/
pasiuni...Încep cu impli-carea într-o organizaţie
studenţească, şi re-comand aici Liga
Studenţilor Electronişti, şi în plus, recomand cursurile
de CCNA, Linux, Android, cursurile domnului profe-
sor Eduard Popovici şi orice alt curs care ţine de
reţelistică, programare, electronică. Dar să nu
uităm şi de pasiunile “non-electronice”; de pildă eu
vreau să fac un curs de formator/trainer autorizat.
AVEŢI PRINCIPII DUPĂ CARE VĂ GHIDAŢI ÎN VIAŢĂ? DACĂ
DA, CARE SUNT?
EP: Da. Ar fi multe să le enumăr pe toate.Unul dintre cele pe care le-
am memorat în ultimele săptămâni, ar fi celebrul:
Think global, act local!, dar şi mai puţin cunos-cutul: Problemele sunt
ceea ce vedem atunci când nu suntem destul de concentraţi asupra ţintelor noastre!, deşi...
Calea poate fi mai importantă decât ţinta!
RP: Nu le-aş numi chiar principii, dar pot enu-mera: punctualitate,
respect faţă de ceilalţi, ambiţie şi perseverenţă şi nu în ultimul rând prin-
cipiul acţiunii şi reacţiunii, adică să nu uiţi de per-
soanele care te ajută în viaţă.
REGRETAŢI CĂ NU AŢI FĂCUT CEVA PÂNĂ ACUM?
EP: Probabil singurul lu cru pe care mi-l doresc evident şi nu l-am obţinut
este să văd Marele Can ion.
RP: Nu am făcut ÎNCĂ cursurile de CCNA şi Linux,
nu am fost studentă ERASMUS. Spun ÎNCĂ
întrucât mai este timp, deci nu am pierdut trenul
definitiv.
5
Binterviu
Am profitat de tot ce s-a ivit şi mi-am îndeplinit
visele pe care le-am avut până acum, ceea ce
“mi-a provocat” o mare mulţumire sufletească.
ŞTIU CĂ SUNTEŢI O PERSOANĂ DEDICATĂ
PROIECTELOR...CUM VĂ PETRECEŢI TIMPUL LIBER?
EP: Având din ce în ce mai puţin timp etichetabil
ca liber, îl petrec foarte fragmentat, câte puţin
din toate. Oricum, în tendinţa generală către
toate formele posibile de entertainment şi tot,pe
cât e posibil, socializând cu cât mai mulţi dintre cei
din jurul meu.
RP: Cu prietenii, ieşim destul de des şi explorăm
locuri noi; în ultimul timp am mers destul de des la teatru, operă, con-certe simfonice ....dar
cea mai mare pasiune a mea rămân călătoriile în străinătate CU PRIETENII.
Anturajul contează cel mai mult de obicei şi an-
turajul asigură atmosfera.
CEA MAI MARE REALIZARE DE PÂNĂ ACUM?
EP: Ceea ce am construit în ultimii ani în zona pe
care o ocup în facultate.
RP: Premiul 3 la olimpia-da locală de educaţie
tehnologică, în gimnaziu. Glumesc!!! Sunt două mari
realizări: faptul că am fost preşedinte LSE pentru doi
ani şi am fost în fruntea proiectelor la care au
muncit cu pasiune atâţia oameni dragi mie, iar cea
de-a doua realizare este bursa de la General Electric şi Institute of
International Education pe care am primit-o, precum şi titlul de GE
Scholar Leaders, alături de cei mai buni studenţi
din Cehia, Ungaria, România şi Polonia.
SUNTEŢI MULŢUMIT ÎN POSTURA ACTUALĂ?
EP: Complet mulţumit e greu de zis că pot să fiu,
dar am mai multe motive de mulţumire decât de nemulţumire şi consider
că raportul depinde şi de cât de
activ e fiecare pentru a obţine mulţumirea, ceea
ce cu sănătate şi iniţiativă constructivă se poate
obţine.
RP: Nemulţumitului i se ia darul, aşa că DA, sunt foarte mulţumită. Mi-am
îndeplinit visele, aşa cum v-am mai spus.
ŞTIU CĂ SUNTEŢI MEM-BRU DE ONOARE LSE.
CUM DESCRIEŢI PE SCURT ACTIVITĂŢILE LSE DIN PERIO-
ADA STUDENŢIEI?
EP: LSE a apărut ca o replică la prima generaţie
de sindicate studenţeşti, care foarte rapid după
apariţie au fost subor-donate Frontului Salvării
Naţionale şi lui Ion Iliescu. Aşa încât, la început,
activităţiile LSE erau orientate spre echilibrarea
balanţei şi spre oferirea unei alternative faţă de nişte sindicate complet
politizate. Liga, din câte am văzut, a avut suişuri şi coborâşuri Şi în prima parte a existenţei ceea
ce am observat a fost concurenţa cu cele-
lalte sindicate, Sindica-tul Liber Studenţesc din Electronică, ceea ce a fost un plus, pentru că
automat exista o emulaţie din partea celor două,
care treceau pe rând la putere şi atunci exista ac-tivitate. În jurul anului 2000 a fost o perioadă în care
nu s-a mai auzit de sin-dicate studenţeşti. Şi din
fericire, de vreo 5 ani, LSE a apărut mai clar din cele două, ceea ce e un lucru bun. Dar şi concurenţa e
un lucru bun.
RP: LSE este un incubator de prieteni şi de oameni
dedicaţi, cu orizonturi largi. Eu mereu am preţuit
oamenii şi nu proiectele în sine (sau activităţile,
cum le numiţi voi) , dacă oamenii erau cei potriviţi,
proiectele mergeau de la sine cu succes. Ceea ce s-a şi întâmplat, mai
ales anul acesta. LSE m-a format din toate punctele
de vedere. Forţa LIGA, cum mai spunem noi.
6
Binterviu
AŢI SCHIMBA MOTTO-UL LIGII?
[MAI PUTERNICI ÎMPREUNĂ]
EP: Nu. E un motto foarte ok. Sunt de apreciat
cei ce au cu adevărat acestă deviză! E mai uşor să colaborezi cu ei! Cum
sunt pentru mine acum cei de la NOKIA ... Con-
necting People.
RP: Clar NU, e o tradiţie, alături de siglă, şedinţele
săptămânale de marţi, Noaptea Chitarelor. Şi chiar este o sintagmă care se potriveşte de
minune şi este centrată pe studenţi şi pe munca în
echipă.
CE AVANTAJE AŢI AVUT CA MEMBRU AL LSE?
EP: La vremea respectivă avantajul era că puteam să şi particip, într-un fel, la încercări de schimbare şi
chiar la schimbări reale... nu doar să stau şi să comentez. Acesta a fost principalul avan-
taj. Era o activitate. E adevărat că în Ligă, in-trând în anul 4, în anul 5
urmând diploma, deja spre finalul perioadei
respective m-am retras din activităţi. Dar cel puţin
un an am participat la organizări de greve, care chiar cereau niste lucruri
utile pe atunci şi care chiar au obţinut câte
ceva din ce ar fi trebuit obţinut la vremea
respectivă.
RP: Sunt muuulte avan-taje pe care le-am avut
şi aş aminti: mulţi prieteni, am învăţat cum să îmi gestionez timpul, cum
să fiu mai diplomată, să vorbesc în faţa unui pub-lic, am fost în străinătate
datorită JADE şi a proiect-elor internaţionale.
POVESTIŢI PE SCURT O ÎNTÂMPLARE AMUZANTĂ
CARE VĂ ADUCE AMINTE DE STUDENŢIE.
EP: Sunt prea multe ca să selectez una singură.
Dintre cele din studenţie e ceva ce tot îmi ream-
intesc...momentul în care la un examen am avut
surpriza să fiu singurul picat, cu nota 4. Fiind
anul 3, noi căpătasem deja curajul să cerem
lucrările să ne uităm pe corectură. Am luat lu-
crarea şi am constatat că pe un subiect amplu de câteva pagini era doar
o cifră încercuită cu roşu. Mergând la domnul pro-
fesor l-am întrebat ce am greşit, dânsul s-a uitat şi a văzut că e corect, s-a ui-
tat în continuare şi a văzut că totul e corect şi a zis
„Da, am greşit eu. Meriţi 10 pe subiectul ăsta. Cât
iţi dădusem? 1. Aaa... deci nota acum este
10+10+1, media 7”. Ceea ce a fost o mare surpriză
şi greu de uitat o astfel de corecţie a corecturii, care pe mine m-a amuzat apoi
toată viaţa.
RP: Vă povestesc una recentă: am desco-
perit că am două zile de naştere / an . Întrucât
pe profilul meu de face-book nu e vizibilă data mea de naştere, cei de
la departamentul sportiv mi-au făcut o farsă şi mi-au scris toţi “La mulţi ani” pe perete, acum câteva
săptămâni (ziua mea adevărată este în iunie), şi foarte multă lume care nu ştia de farsă a crezut.
M-am trezit, deci, cu o mulţime de mesaje, tel-
efoane...etc. Din păcate, nu au fost cadouri ....:-)
AVEŢI VREUN MODEL ÎN VIAŢĂ? CARE ESTE?
EP: În viaţă, în primul rând că este foarte important
felul în care gestionezi relaţia cu
modelele. Părerea mea este că nu e bine să ai
un model în viaţă, ci din contră... să ai mai multe modele în viaţă, pentru că fiecare om poate fi
model pentru ceva sau pentru mai multe lucruri.
Şi drept urmare, se pot completa modelele pe
care le ai. Profesional poate că am avut ca
model un anumit profesor. Personal, pe o anumită direcţie, poate că am
avut o anumită persoană mai în vârstă. Aşa încât pot să spun că am mai multe modele în viaţă,
inclusiv din facultate. Dar pe lângă modele, ca şi în alte domenii, e important
7
Binterviu
să urmăreşti şi antimodelele, pentru că şi ele îţi pot da anumite
„modele” în viaţă.
RP: Nu am încercat niciodată să copiez
diverse tipare de persoane dragi mie,
deci nu am. Îmi plac naturaleţea şi originali-
tatea.
SYMBIAN, iOS SAU AN-DROID?
EP: În momentul de faţă, Symbian.
RP: Telegraful sau tele-fonul fix.
GRADE SAU RADIANI?
EP: Grade.
RP: Grade Fahrenheit.
ROŞU SAU ALBASTRU?
EP: Albastru
RP: Albastru la LIGĂ, roşu în vestimentaţie.
AUTORUL PREFERAT?
EP: Van Vogt, un autor SF foarte actual, care
în urmă cu 70 de ani intuia prioritatea unor
abordări interdisciplinare atotcuprinzătoare, experimentaliste şi holistice, pentru a
gestiona complexitatea în creştere a lumilor viitoare.
Zilele acestea, a devenit foarte actual!
RP: Robert Kiyosaki. Are o serie de cărţi
motivaţionale geniale, vă sfatuiesc să încercaţi
“Tata bogat, tata sarac”
PLANURI DE VIITOR?
EP: Mai avem încă o jumătate de oră de
interviu? Ca să ştiu dacă pot să expun macar 1%
din ele (râde). Da, în general lucrez cu măcar câteva planuri. Deşi, sunt
de părere că viaţa este ceea ni se întâmplă în
timp ce suntem ocupaţi cu a face planuri.
RP: Nu le dezvălui, că apoi ma copiaţi. Să
termin facultatea, master în străinătate, şi o
familie minunată cu 4 copii. În linii mari...şi să trăiesc fericită până la
adânci bătrăneţi.
UN MESAJ PENTRU STUDENŢII DE LA ETTI?
EP: Pentru generaţia actuală de studenţi
electronişti, pentru că aş putea vorbi destul despre
diferenţele de generaţii la nivel de 4-5 ani. Pentru
generaţia actuală, implicarea ar fi un
lucru pe care îl sugerez pe toate planurile şi încer-
carea de a se autodefini fiecare cât mai
bine. Încercare pe care, dacă o fac, vor reuşi să se
extragă din marea masă şi să se şi implice mai bine.
RP: Îmi amintesc cu oca-zia aceasta un mesaj
pe care l-am auzit la un training în Ungaria şi care
mi-a plăcut, pentru că rămăsesem cu toţii şocaţi
de mesajul transmis şi speaker-ul nu a mai
comentat nimic apoi. Suna cam aşa:
„Opportunity is nowhere”.
VĂ MULŢUMESC!
EP: Şi eu!
RP: Şi eu!
Mihaela TraşcăBogdAn Bucur
8
Binterviu
1. Festivalul Tuborg Green Fest-Rock the
City!În perioda 29 iunie – 1
iulie 2012, la Complexul Romexpo din Bucureşti va
avea loc festivalul Rock the City 2012. Anul acesta
festivalul va purta denu-mirea de Tuborg Green
Fest powered by Rock the City, iar în line-up-ul
festivalului, organizat de D&D East Entertainment
împreună cu Marcel Avram, vor fi incluse nume
importante ale rock-ului mondial.
2. FIilme: Dark ShadowsFilmul, scris de John
August, este bazat pe celebrul serial supranatu-
ral cu acelaşi nume al anilor ‘60 creat de Dan
Curtis. Johnny Depp îl interpretează pe Barna-bas Collins, vampirul ale
cărui aventuri sunt descri-se în film. Cu un parcurs de 1.225 episoade, seri-
alul Dark Shadows a fost un soap opera atipic, în
care existau elemente de horror şi în care apăreau o serie întreagă de crea-
turi întunecate: vampiri, monştri, vrăjitoare, vârco-laci, fantome şi zombies.
Recomandări
9
Recomandari
Aruncând o privire asupra tuturor eveni-
mentelor coordonate de Departamentul
Cultural, care au avut loc încă de la începu-tul acestui an, putem afirma cu tărie că lo-
cul întâi îl ocupă ”Folk fără vârstă”, un eveni-
ment destinat tuturor ascultătorilor de muzică
bună.
În cadrul acestui eveni-ment a avut loc un
concurs, la care au par-ticipat tineri folkişti de
pretutindeni, reuşind să-şi evidenţieze abilităţile
muzicale cu ajutorul diferitelor instrumente şi
bineînţeles, al vocilor lor.
Mircea Vintilă, unul dintre membrii juriului,
a fost cel care a deschis apetitul
tuturor către folk, luminând
întreaga scenă cu apariţia sa de neuitat. În
continuare, concurenţii
au încercat să arate tot ce
au mai bun din talentele lor, iar acest lucru s-a observat încă
de la prima prestaţie. În-
tregul concurs a fost unul captivant,
oferind juriului numeroase voci de luat în seamă,
întrucât competiţia a fost una strânsa şi variată.
Concurenţii au avut parte de distracţie, dar şi de
premii importante precum: chitare,
muzicuţe, tamburine, fiecare dintre aceştia pri-
mind totodată şi CD-uri cu muzică folk.
La finalul prezentării tuturor discursurilor mu-
zicale, ceilalti membri ai juriului (Ţapinarii, Ovidiu
Mihăilescu şi Ducu Bertzi) au ridicat sala în picioare,
cântând nenumarate piese, majoritatea cunos-cute, fapt care a bucurat
audienţa.
Câştigătorii con-cursului au fost prezentaţi
de Maria Gheorghiu şi astfel concursul s-a termi-
nat cu minunatul sunet al apaluzelor care a învăluit
întreaga sală.
Cu ajutorul acestui eveniment,
Radio România Actualitaţi, principalul
organizator al evenimen-tului, împreuna cu Liga Studenţilor Electronişti,
îşi propun să găsească noi talente în mediul
studenţesc,fapt pentru care, acesta va avea o continuitate în următorii
ani.
Mulţumim Departamentului Cultural pentru organizarea aces-
tui concurs şi aşteptăm cu nerăbdare ediţia de anul
viitor, pentru a vedea evoluţia vocilor
celor tineri.
AndreeA FurculeScu
Folk fără vârstăLSEvenimente
10
UEFA Europa League- Finala 2012- Bucureşti Un eveniment
în premieră pentru România şi o ocazie
unică pentru voluntarii participanţi la ceremo-
nia de deschidere! Astfel pot descrie pe
scurt ce s-a întâmplat în perioada 1-9 mai 2012. Nu a lipsit Electronica,
numărând aproximativ 50 de suflete din cele
400.
Am trăit un senti-ment unic, ştiind că am
reprezentat cu success şi multă mândrie România
într-o finală de cupă europeană şi am reuşit să demonstrăm că am avut
una dintre cele mai fru-moase ceremonii de de-
schidere din istoria Europa League.
Dar să începem cu începutul. Primii paşi
făcuţi în a dezvolta întrea-ga coregrafie văzută de
milioane de telespectatori şi zeci de mii de spectatori au fost făcuţi în zilele de 1 şi 2 mai. Neîndemânatici la început, necunoscând
melodia, toţi am fost cuprinşi de sentimentul
că nu vom reuşi niciodată să realizăm ceea ce
ne fusese propus. Nu a renunţat nimeni, iar după
o săptămână întreagă de repetiţii ce durau ore
întregi am reuşit să îi surprindem plăcut pe
organizatori.
O coregrafie care pare simplă la început,
s-a dovedit a fi destul de complexă şi pentru asta
a trebuit să muncim, să repetăm, să ne bronzam în soarele de mai. Am râs
mult, am legat prietenii care ar surprinde şi cel
mai critic ochi, totul pen-tru 6 minute de glorie pe
Naţional Arena.
Lucrul care ne-a impresionat cel mai mult a fost momentul în sine,
care deşi nu a durat decât acele minute, în
amintirile noastre va rula încontinuu. Faptul că poţi
vedea o aşa “mare” de oameni, care te susţin
moral, te încurajează şi te aplaudă stând în picioare este un sentiment pe care
nu mulţi se pot lăuda că l-au avut. Fiecare a ştiut
ce are de făcut şi ne-am comportat ca nişte adevăraţi soldaţi pe câm-
pul de luptă, unde am dat şi ultima suflare pentru
ca totul să iasă perfect. Acum suntem
mândri că suntem volun-tari UEFA!
AndreeA Simion
LSEvenimente
11
Pasiune, perseverenţă şi inteligenţă sunt cele 3 atuuri ce pun în mişcare creaturi au tonome într-o
con fruntare a orgoliilor.Aceasta este definiţia a ceea ce înseamnă competiţia Roboch-allenge, considerată cea mai mare com-petitie studenţească
de robotică, această întrecere reunind tineri
ambiţioşi şi talentaţi din toate marile centre uni-
versitare din România.
Robochallenge este un concurs de robotică ce se adresează în special studenţilor pasionaţi de partea practică a unui
proiect, dar şi celor dor-nici să înveţe mai multe. Este un concurs adresat atât începătorilor, cât şi
avansaţilor, dar mai ales pasionaţilor de robotică.
Concursul vine ca o completare la partea teoretică ce se învaţă
în cadrul facultăţii, este modul prin care studenţii
pot face ceva plăcut şi util folosind cunoştinţele
teoretice acumulate.
Acest concurs constă în-tr-o competiţie organizată
de Echipa ETTI ROBOCHALLENGE în
colaborare cu Liga Studenţilor Electronişti
şi este găzduit de Fac-ultatea de Electronică,
Telecomunicaţii şi Tehno-logia Informaţiei din
cadrul Universităţii “Po-litehnica” Bucureşti.
Robochallenge diferă faţă de alte concursuri
prin faptul că stimulează gândirea, echipele pri-
mind un regulament şi pe baza acestuia îşi
construiesc roboţii de la zero din componente şi materiale pe care le au
la îndemână. Fiecare echipă are o viziune şi un mod de abordare deose-
bit şi în felul acesta apar noi şi noi surprize, majori-tatea dând dovadă de
inventivitate.
Studenţii au la dispoziţie un laborator în cadrul
Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Teh-
nologia Informaţiei unde sunt îndrumaţi în tainele
roboticii.
Concursul este structurat în 4 mari probe, fiecare echipa având posibili-
tatea să aleagă să participe la una sau mai multe probe gândite de
organizatori.
Robo-Sumo este cea mai îndrăgită probă ce
se desfăşoară între 2 roboţi autonomi plasati
într-un ring. Fiecare robot va încerca să îşi scoată
adversarul în afara ringu-lui şi în acelaşi timp să
evite să cadă în afara suprafeţei de joc; primul
ieşit din cadru pierde runda. Pe acelaşi princip-iu se desfăşoară şi proba de Mini-Sumo, cu roboţi construiţi la o scală mai
mică.
Robo-Football presupune confruntarea a doi roboţi poziţionaţi pe un teren de fotbal, împreună cu câte
12 mingi. Fiecare robot trebuie sa detecteze
poarta adversarului şi să dea cât mai multe goluri.
Robo-Line Follower este proba ce se adresează şi
elevilor de liceu; robotul trebuie să parcurgă
traseul de la START la FINISH. Vor exista mai
multe secţiuni, iar câştigător va fi robotul
care parcurge traseul în cel mai scurt timp.
La startul competiţiei au fost aşteptaţi peste 100 de concurenţi care s-au calificat în urma fazei lo-
cale pe Bucureşti. Acesto-ra li se adaugă cei 80 de
concurenţi din ţara, reuniţi din centre universitare din 13 oraşe (Cluj, Iaşi,
Suceava, Botoşani, Galaţi, Craiova, Drăgăşani, Cora-
bia, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte)
şi cele 2 echipe care vor sosi tocmai de la
Chişinău, toţi dornici să îşi demonstreze măiestria
în electronică şi progra-mare.
ROBOchallengeLSEvenimente
12
IMPRESII:
”Robochallenge nu reprezintă stres pentru
noi. Întâlnim oameni cu aceeasi pasiune ca a
noastră. Aproape că nici nu mai contează rezul-
tatul obţinut pentru că,în final,toti cei de acolo
suntem nişte învingători în numeroase lupte îm-
potriva influenţei exterioare. Ne-ar fi mai
uşor să cedăm, să ne limitam la nivelul cursurilor şi să fim cei mai buni, însă noi vrem mereu mai mult şi luptăm pentru a obţine
acest lucru,ceea ce ne face să revenim în fie care
an.”
“Am participat cu drag,ca şi în anii trecuţi.
Regrete?!...da, pentru că nu am avut timp să ne
construim un robot mai performant. Am participat
cu robotul de anul trecut , deoarece prioritatea
noastră este participarea la concursul international
“NASA Lunabotics Mining Competition 2012”, la Kennedy Space Center; în paralel am fost ocupaţi
cu demararea unor proiecte educaţionale
şi căutarea de sponsori, dar şi cu mutarea într-un
atelier mai mare. Dar vom reveni în forţa la anul! Nu
uitaţi sa ne dati un LIKE pe pagina noastră de face-
book: https://www.facebook.
com/lunabotics.romania .” , menţioneză Theodor Milian, leader-ul echipei
X-Projects .
Cei mai tineri concurenţi din faza Naţională
provin din echipa “PACO” ,din Botoşani
(concurenţi de clasele gimnaziale).Voiniciuc
Constantin,membru al acestei echipe ,a afir-
mat :”Vom participa în continuare la acest
concurs şi ne pare rău că nu am participat şi la competiţiile anterioare.”
“Organizare bună,caterincă gravă
prin laboratoare în timp ce lucram
pentru robot,bere bună în Jeg,deşi e drum cam lung
de la Automatică şi Calculatoare până aici” este opinia un-
uia dintre membrii echipei PROTOTIP I,
Bărbulescu Mihai (ceilalţi membrii fiind Mitrea
George,Crăciunescu Mihai şi Stratulat Adrian ),
care a avut şi nemulţumiri: “Robotul niciodată nu a vrut să funcţioneze cum trebuie în timpul concur-sului. Doar în teste. Am şi
dovezi video.”
Vă invităm să vă alăturaţi următoarelor demonstraţii inginereşti din cadrul con-
cursului Robo-challenge
şi să priviţi o mică parte
din ceea ce înseamnă
prezentul şi viitorul nostru-
Roboţii!
oliviA mireAcriStinA mireA
LSEvenimente
13
LAN PARTY
Sub motto-ul “Gamerii au reflexe de piloţi”, la
data de 31 martie2012 începând cu
orele 12:00 Liga Studenţilor Electronişti
şi Maguay au aşteptat jucătorii la cantina Leu,
în campusul Facultăţii de Electronică,
Telecomunicaţii şi Tehn-ologia Informaţiei din
cadrul Universităţii Po-litehnica Bucureşti, pen-
tru a lua parte la mult aşteptata competiţie
de gaming a studenţilor, sub o nouă formă,
îmbunătăţită, MAGUAY LANParty V2.
Până în prezent au fost 8 ediţii ale acestui concurs
şi acest eveniment a devenit practic o tradiţie
în Politehnică, univer-sitatea noastră fiind
renumită pentru meta-morfoza studenţilor eminenţi în gameri
înfocaţi. Ultima ediţie s-a bucurat de prezenţa a
peste 200 de participanţi înrăiţi si a mai mult de 100
de spectatori.
Fronturile pentru care s-au duelat, reprezintă 4
dintre cele mai populare genuri, nume cu rezon ţă
în industria jocurilor video:
-FIFA 11 – Simulator Spor-tiv (Fotbal) –caştigător
fiind Alex Aron – campion naţional la FIFA, urmat de
Zaharia Sorin;
- DotA (Defense of the Ancients) –
MOBA(Multiplayer Online Battle Arena)-
câştigătorii fiind echipa gPRO : Pelcea Alexandru,
Rotaru Alexandru, Vasile Laurentiu,
Pricop Andrei, Glăvan Dragoş
, pe locul 2 clasându-se
campionii ul-timelor 4 ediţii, echipa DIMA:
Pristavu Gheorghe,
Pristavu Andrei, Oprea
Alexandru, Oprea Constantin,
Nicolae Dragoş;
- CS/Counter Strike – FPS (First Person Shooter)
echipa câştigătoare fiind B5G (Alupoaie George,
Cetanas Andrei,
Constantin Iulian, Dumitrescu Luca,
Stănescu Cătălin), 3 din-tre aceştia fiind jucători profesionişti, urmaţi de
echipa Chiloţi de Firmă (Dragomir Mihai, Imbrea
Rafael, Rogoz Andrei, Sfetcu Bogdan, Sandu
Daniel );
-NFSMW (Need For Speed Most Wanted)
– Simulator Auto – câştigătorul fiind Toma
Cătălin, urmat de Mazilu Andrei;
Competiţia s-a desfăşurat în 2 etape,
prima de la ora 12 până la 18 Counter Strike şi NFS, urmând ca de la orele 19
să inceapă duelul dintre jucătorii de DotA şi FIFA .
În pauzele dintre competiţi au fost numer-
oase concursuri printre care amintim : Concurs
de Pantomima pe echipe ( o echipă având de 5
membri ) au mimat: Angry Birds, World of Warcraft, Assassin’s Creed, Skyrim;
Gamequiztador = Conquiztador despre jo-
curi video ( pe un TV s-au afişat întrebari de cultură
generală despre jocuri şi cel care a răspuns la
cele mai multe întrebari a primit un premiu) sau
Concursul Extremelor ( cel mai amuzant tricou, cel
LSEvenimente
14
mai mic laptop, cel mai tunat PC/laptop, cel mai
varză sistem).
Echipa de Lab501, cam-pioni mondiali, au facut
show cu un overclock de zile mari, pe baza de
gheaţă carbonică fo-losind o platformă Intel
Core i7 990X, o placă de bază GIGABYTE X58A-OC, un kit de memorii tri-channel produs de
Kingston (DR3 2133 CL9), o placă video GIGABYTE
GTX560Ti SOC, o sursă
Enermax Revolution de 1050W, tubul echilibrat de
construcţie proprie şi două ventilatoare Coolink
SwiF 120P. Au reusit să mărească frecvenţa de la
3600MHz la 5500MHz .
Băieţii de la Lab501 sunt greii greilor în materie de
overclocking şi testare a noilor tehnologii, sunt
foarte bine vazuţi în afara ţării de marii producători
şi, mai ales, de fanatici ca mine, echipa fiind formată din Monstru,
Micutzu, Matose, Poparamiro, Orlov, George şi Ihlades.
Acest concurs este or-ganizat de jucători pentru
jucători, locul în care a fi pro gamer înseamnă a fi vedetă, aici poti dovedi
ca eşti cel mai bun dintre cei buni, premiile
fiind asigurate de Maguay, Intel, Gigabyte şi
Kingston.
PROGRAM-6:00 –
12:00 organiza-
rea sălii;-12:00 –
Demonstraţie overclock-ing extrem – LAB501;
-11:00 – 13:30 - înscrierea participanţilor şi aşezarea
lor la mese;
-13:00 – Demonstraţie surpriză LAB501;
-14:00 - începerea eta-pei I de concurs pentru
Counter Strike şi Need for Speed Most Wanted;
-16:30 – 17:00 - prima pauză – jocurile pentru
spectatori şi participanţi;-15:30 – 18:30 -
Terminarea etapei I;-19:00 – 19:30 -
Premierea câştigătorilor şi înregistrarea
participanţilor pentru etapa a II-a;
-19:30 – 22:30 - Etapa a doua, prima parte;
-22:30 – 23:00 - a doua pauză pentru jocuri, în
funcţie de jocurile alese la prima etapă se vor juca
celelalte două;-22:30 – 3:00 - finaliza-
rea etapei a doua şi pre-mierea castigărilor;
clAudiu coleSnicencu
LSEvenimente
15
Grupul Vouă
Dintre numeroasele evenimente care au avut loc de-a lungul
acestui semestru, ser-barea celor 30 de ani
de la formarea Grupu-lui Vouă este cel care
a instruit studenţii intr-o direcţie culturală.
Grupul Vouă reprezintă un fenomen special,
foarte apreciat de cei tineri, prezenţa acestora
fiind de multe ori mult aşteptată.
Anul acesta, Departa-mentul Cultural al Ligii
Studenţilor Electronişti, a avut onoarea de a organ-
iza un frumos eveniment, serbând alături de cei de la Grupul Vouă minunatul
succes de 30 de ani.Evenimentul în sine a
constat într-o serie de evoluţii amuzante, se-
rioase şi realiste ale ac-torilor, scena devenind familiară pe masură ce înaintau în replici. Publi-
cul a fost plăcut surprins, reacţionând la fiecare
replică, iar sala a fost plină, cu toţii aşteptând
cu nerăbdare acestă seară memorabilă.
Dedicaţia cu care actorii şi-au spus replicile, pre-
cum şi pasiunea din melo-
diile cântate de aceştia, au trasmis publicului o
doză de energie pozitivă care a facut ca întreaga
seară să fie unică şi simţită în acelaşi fel.
Pe această cale, le urăm şi noi cât mai mulţi ani plini de bucurii şi voie
bună şi îi aşteptăm cu mare drag la evenimen-
tele următoare.
Mulţumim Departa-mentului Cultural pentru realizarea acestui eveni-
ment şi aşteptăm cât mai multe evenimente de
acest gen.
AndreeA FurculeScu
LSEvenimente
16
O valoare poate pentru mulţi studenţi
necunoscută în această facultate, Domnul Sa-
machisa face parte din promoţia anilor 1960
ai acestei facultăţi. S-a stabilit în Statele
Unite de mulţi ani, fiind vicepreşedintele com-paniei Sandisk Corpo-ration, California, una
dintre cele mai mari companii ce lucrează în industria semiconducto-
rilor.
Dumnealui a fost mai mult de 20 de ani profe-sor la această facultate.
La vârsta de 48 de ani a plecat în America,
unde, împreună cu cei de la viitoarea companie
menţionată, au reuşit să pună bazele memoriei
flash. La nici câteva luni acesta a primit un premiu
în Statele Unite pentru invenţia sa.
Domnul Samachisa deţine brevetul de
invenţie pentru ”split gate flash memory”, adică
dispozitivul ce stă la baza cardului de memorie fo-losit azi la mai multe dis-
pozitive electronice.
Acesta în schimb nu este singurul brevet pe care
domnul profesor îl deţine. Lucrând în domeniul
acesta a reuşit să aibe peste 30 de brevete de
invenţii.
Lucrează la Sandisk încă de la înfiinţarea com-paniei, din 1988 unde
a lucrat ca director pe tehnologie, ajungând în cele din urmă Vice
Preşedinte al acesteia. De asemenea este şi profesor
la Universitatea din Cali-fornia.
Acesta împreună cu colegii săi de la Sandisk au facut un lucru măreţ
în electronica digitală, declarând la un moment
dat că acest institut po-litehnic din România este apreciat şi peste hotare.
Domnul profesor George Samachisa a devenit
profesor de merit al Facultăţii “Electronică,
Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei”.
AnA - mAriA PArtene
Să dăm cu zarulSa dam cu zarul
17
Politehnistul polivalent
Politehnist= persoană ce studiază sau predă la un institut politehnic.
(Definitie din DEX)
După cum am spus şi în numărul precedent această rubrică este destinată studenţilor
politehnişti ce au şi alte abilităţi în afară de cele
şcolare...(de multe ori nici acelea).
Prin urmare în această ediţie vi-l voi prezenta pe Vali Cristocea, un student de anul intâi, a cărui pasi-
une este muzica.Vali Cristocea este un
muzician puţin diferit, să spunem aşa. Nu cantă folk, sau muzică mai…
normală cum spun unii, ci metal. Acesta face parte
şi dintr-o trupă de black metal numită Athanatos.In continuare, vă prezint
un mini-interviu , incercând să aflu mai
multe despre el, trupa sa şi cum reuşeşte să îmbine chitara electrică şi elec-
tronica.
TOM SAU JERRY?Tom. Mi-a plăcut mai mult
personajul, a fost mai haios din punctul meu de vedere, deşi era mai chi-
nuit..
ŞTIU CĂ PASIUNEA TA ESTE MUZICA. SPUNE-MI DE CÂND
A ÎNCEPUT.Sincer, de la 3 ani. Am
văzut prima oară pe scenă un om cu o chitară,
la primul concert. Mai vedeam şi pe la televizor..atunci am realizat ca asta
îmi doresc şi eu.
LA CE ŞTII SĂ CÂNTI?Chitară electrică şi
acustică, putin tobe şi
pian.
FACI PARTE ŞI DINTR-O TRUPĂ, ATHANATHOS. CUM
A ÎNCEPUT TOTUL?Trupa s-a înfiinţat la
sfarşitul anului 2010 şi a început ca un concept.
Am vrut să cântăm black metal. Un prieten mi-a zis
să cânt cu ei, să repetăm şi până la urmă le-am
învăţat cântecele. După două luni am avut primul
concert, în deschidere la Magica. Şi acum chiar dacă mulţi dintre noi sunt
la Bucureşti încercăm să repetăm de câte ori avem ocazia şi ne întâl-
nim în Constanţa.
CUM AI INVĂŢAT SĂ CÂNŢI LA CHITARĂ?
Prima dată am incer-cat singur, iar apoi am avut 3 profesori. Primul m-a invăţat acordurile de bază, al doilea m-a
învăţat mai mult lucrurile de bază pentru
chitara electrică, iar ultima pofesoară mi-a
arătat cum să citeşti tabu-laturile.
CARE E NUMELE CÂNTECULUI TĂU
PREFERAT?Death -Symbolic.
DACĂ CINEVA AR SCRIE O BIOGRAFIE
DESPRE TINE, CUM CREZI CĂ S-AR
NUMI?Viaţa unui inginer chitarist.
DACĂ AI MAI AVEA 6 LUNI DE TRĂIT CE AI FACE?
Orice mi-ar veni prin cap. În mare parte aş pleca
prin lume să văd locurile pe care nu le-am văzut.
18
Fun
CUM DE AI AJUNS LA POLITEHNICĂ?
M-a pasionat de mic copil şi matematica. Din
copilărie lucram cu cir-cuite, cu beculeţe şi m-a
pasionat foarte mult elec-tronica. De asemenea
am vrut să plec şi din oraş să învăţ să mă descurc
singur. Deşi este oarecum greu, nu regret decizia
facută.
CARE ESTE MATERIA TA PREFERATĂ?
Grafica inginerească.
SPUNE-MI ECUAŢIA LUI SCHRÖDINGER.
Nu mai ştiu..!
UNDE TE MAI PUTEM VEDEA CÂNTÂND?
Să sperăm că vara aceasta, prin Bucureşti
ALTE PASIUNI MAI AI?Desenul şi cam atât..
SFATURI PENTRU TINERII LICEENI?
Să işi urmeze visurile şi să nu dea inapoi de la ce
şi-au propus !
CUM TE VEZI PESTE 5 ANI?Inginer la casa mea,
poate cu o familie, dar e prea devreme… să am o
viaţă normală.
Mai jos veţi găsi foto-grafii făcute de către
un alt politehnist talen-tat, Ştefănescu Roxana
Maria.
AnA - mAriA PArtene
19
Fun
Imagini Haioase
20
Fun
21
Fun
22
Fun
Stiai că…
*Primul laptop din istorie este Xerox NoteTaker?
Acesta a fost produs de Xerox in 1976, prin Xerox PARC şi conţinea o teh-
nologie foarte avansată pentru acele timpuri: 128 kB RAM şi un procesor de
1 MHz. Costurile mari de producţie, estimate acum
la aproximativ 50.000 $, au făcut ca acest model
să rămână un prototip produs în doar câteva
exemplare.
*Există şi o categorie speciala de notebook-uri, denumite Netbooks, care
conţine produse destinate în special utilizării pentru navigarea pe internet?
Termenul Netbook a fost introdus recent pe piaţă
de către Intel, iar unul din primele laptop-uri din
această categorie este Asus Eee PC, prezent şi in
România.
*“Triunghiul lui Pascal” îşi are rădăcinile în China anului 1200 când Jia Xien
a realizat primele studii de acest gen?
*Prima maşină de cal-cul care poate realiza operaţii de împărţire şi
înmulţire apare în 1671 şi este realizată de Wilhelm
Gottfried Leibnitz?
*“sinus” si “cosinus” au fost introduşi în limba
română în 1820 de către matematicianul Gheo-
rghe Lazăr?
*în plan, dintre toate figurile geometrice cu
acelaşi perimetru, cercul are aria cea mai mare?
*o plăcintă se poate tăia în 8 bucăţi din 3 mişcări?
23
La Curent
Oamenii pot asimila cunoştiinţe noi, cel mai
eficient prin experienţă, prin punerea în practică
a ceea ce au învăţat.Între teorie şi practică
trebuie să existe o legătură solidă, iar
dacă facultatea nu prea te ajută în sensul
ăsta, atunci ar trebui să creezi acea legătură
individual.
Toţi ştim că oriunde ne-am duce să ne angajam
ne trebuie experienţă şi asta ne irită cel mai mult pentru că în general nu
prea ai cum s-o capeţi în timpul facultăţii.
Între facultate şi locul propriu-zis de muncă,
după cum ştim, există un gol imens. De o bucată de vreme universităţile
împreună cu companiile partenere încearcă să
umple acest gol cu intern-ship-uri (în română stagii
de practică).Acest concept de “intern-ship” a apărut pentru pri-ma dată în Statele Unite
acum mai bine de o sută de ani. În România, ideea de internship abia începe
să ia amploare. Prin aceste programe,
studenţii işi pot da seama exact ce anume vor să
facă pe viitor, ce anume
îi pasionează, ce loc de muncă să aleagă şi ce
cunoştinţe le trebuie pentru a se califica pentru
postul respectiv.
Şi cum ajungem la par-tea cea mai interesantă,
partea pe care tu, stimate inginer, probabil te-ai obosit să-mi citeşti
articolul: unde să faci practică şi cum să
procedezi. Facultatea noastră în
afară de acele labora-toare la care eu nu cred
că ne ajută foarte mult si cele 2-3 săptămâni în anul, 3 nu ne oferă mai
nimic. De aceea trebuie să căutăm singuri unde
putem participa la internsip-uri.
Haideţi să auzim ce are de spus, Lucian Gruia, un student care a participat la un stagiu de practică:
• SALUT, UNDE AI FĂCUT PRACTICĂ, LUCI?
“Salut. În primul rând, am făcut practică în cadrul programului TRIPOD, la
compania NOKIA. În pa-ralel însă, am mai partici-
pat la un stagiu, la SigmaTV..şi prin interme-
diul acesteia la TVR.”
• AI OBŢINUT ACEL INTERNSHIP SINGUR SAU PRIN
INTERMEDIUL FACULTĂŢII?“ Pentru primul caz,
ambele. Prin interme-diul facultăţii am intrat în
acest program şi am făcut tocmai la Nokia pentru
că în timpul semestrului II din anul III am participat
la cursul extracurricular organizat de companie,
în ETTI. După curs, am continuat activitatea cu
stagiul de practică.La SigmaTV/TVR am
ajuns pe cont propriu. Am aflat de pe Internet
că Televiziunea Romana organizează câteva stagii
pe durata verii şi am aplicat prin intermediul
Sigma. Dar, repet..asta nu a avut vreo legătura cu facultatea; am facut-o
din propria iniţiativă.”
• CUM ERA COLECTI-VUL DE ACOLO?
“La Nokia am lucrat in 15 echipe a câte 2
persoane. Relaţia între echipe a fost una strict
profesională. Am comu-nicat doar la orele din
laborator sau, când mai era cazul, prin e-mailuri. Însă, atmosfera în clasă era foarte destinsă, deşi toată lumea era mereu
concentrată. Cu toţii lucram şi vorbeam, însă
ambianţa era optimă; nivelul de zgomot era
foarte scăzut. În interiorul echipei a fost diferit. Am
continuat să ne întâlnim în afara orelor alocate labo-
ratorului, mai ales spre sfârşitul verii, când se a
propia şi termenul predării
Internship-uri
24
La Curent
proiectului, iar volumul de munca era din ce în
ce mai mare într-un timp din ce în ce mai scurt. Şi în afara faptului că în marea parte a timpului vorbeam tot despre programe, ne-
am facut timp şi pentru a consolida o relatie de
prietenie :)La SimgaTV/TVR lucrurile
se aflau la polul opus. Eram împărţiţi în 2 echipe
a câte 15 persoane, care ulterior au devenit
4 echipe a câte 7-8 pers. Activităţile zilnice se
desfăsurau într-o continuă agitaţie; mereu mergeam
să vizitam ceva, zilnic aveam alt program, lu-cram mult şi pe teren şi deşi mereu ajungeam
destul de obosit (după ce plecam de la Nokia)
găseam de fiecare dată energie să râd în hohote când 2 dintre colegi ne spuneau 50 de bancuri,
consecutiv. Partea de final, în care am lucrat
doar la proiectul final a fost foarte extenuantă
însă. Toţi devenisem brusc serioşi şi încer-
cam să scoatem cele mai bune idei din noi.
Totodată eram şi contratimp, iar termenul
era destul de scurt.Una peste alta a fost
foarte frumos, în ambele locuri. Am învăţat multe
despre lucrul în echipă şi lucrul într-o companie şi
am rămas cu amintiri fru-moase şi noi prieteni.”
• CU CE TE-A AJU-TAT ACEST STAGIU DE
PRACTICĂ? CE ANUME AI ÎNVĂŢAT?
“M-au ajutat din foarte multe puncte de
vedere, în special sta-giul Nokia. În primul rând, am aflat de foarte multe
alte oportunităţi, iar de unele chiar am profitat. Pe langă asta, datorită
practicii din perioada verii am făcut şi ceva util cu
timpul liber din vacanţă. Am învăţat multe noţiuni
noi de programare (de la nivelul concept, până la
nivelul limbaj), am învăţat lucruri pe care nu le ştiam
depsre piaţa de soft-ware din tară, dar şi din
străinatate şi m-am şi cunoscut mai bine
pe mine însumi. Drept consecinţă, am ales
să continui în această direcţie si cu lucrarea de
diplomă şi probabil şi la master. La finalizarea sta-
giului la Nokia, am partici-pat la două concursuri, la
care am ocupat locurile 1, respectiv menţiune.
Acestea mi-au crescut încrederea în forţele pro-
prii, deci aş trece şi asta în rândul beneficiilor..”
• CE AI FI VRUT SĂ ÎNVEŢI ACOLO? CUM AI
FACE TU CA ACEST INTERN-SHIP SĂ FIE MAI EFICIENT
PENTRU STUDENŢI?“Din punctul meu de vedere a fost destul de eficient (de fapt,
amândouă). Am şi învăţat
ceea ce mi-am dorit, de altfel, de aceea am şi
aplicat. Pentru că nu mai făcusem
niciodată un stagiu de practică atât de lung,
iar vara trecuta urma să fac două simultan, mă
aşteptam să imi fie mult mai greu. Însă tutorii au
fost destul de înţelegători şi flexibili în ambele locuri,
ceea ce este un lucru bun; consider că este
destul de important că mai ales pentru un
“început”/debut, cei noi să fie trataţi cu răbdare.
Din punctul acesta de vedere cred că a existat eficienţa (comunicarea
student-tutore).Înainte de începere,
aşteptarile mele se rezumau la dobândi-
rea câtorva cunoştinţe tehnice în plus şi
familiarizarea cu mediul intern dintr-o companie. Acesta au fost depaşite
însă.”
• AI VREA SĂ LUCREZI LA ACEASTA COMPANIE
DUPĂ CE TERMINI FACUL-TATEA SAU AI ALTE PLANURI?
“Da, cred ca mi-ar placea să lucrez pentru
Nokia, deşi încă nu m-am gândit foarte profund la asta. Deocamdată am planuri pentru master şi
între timp vreau să con-tinui pe ramura dezvoltării
software.”
25
La Curent
• AI APLICAT LA UN PROGRAM DE INTERNSHIP
ŞI ÎN AFARĂ? DACĂ DA, ATUNCI AI PUTEA SĂ NE FACI
O COMPARAŢIE? “Am participat la un
schimb de experienţă în străinătate, însă accentul
nu a fost pus pe dome-niul tehnic şi nu pot face
o comparaţie în această privinţă.”
• ACEL INTERNSHIP ŞI-A SCHIMBAT CUMVA VIZIUNEA TA DE VIITOR?
AI VREA SĂ MUNCEŞTI AICI ÎN ROMÂNIA SAU
VREI SĂ PLECI ÎN AFARĂ?“Mi-a schimbat viziunea într-o oarecare măsură. Eu rămân însa la ideea
mea (veche) şi am să fac tot posibilul să rămân pe
viitor în ţară; să lucrez şi să locuiesc aici. Nu sunt toc-mai un patriot împătimit, dar cred că dacă noi nu
încercam să facem ceva bun aici, în nici un caz nu
vor veni alţii să o facă.”
• MULTUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT.
“Multumesc pentru interesul manifestat.”
Facultatea are parteneriat cu multe
companii, printre care: Ericsson, Romtelecom,
Microcip, Nokia, Siemens, Bitdefender, Infineon. La
ei poţi face practică în anul III.
Dar totuşi până atunci ce faci? Stai, înveti
teorie şi aştepţi să vină acea vară în care poţi
face şi tu ceva practic. Eu nu cred că ar fi bine
aşa. Sfatul meu, dacă chiar eşti pasionat de
electronică, e să te apuci de partea practică chiar din primul an. Cum? Spre exemplu sunt organizate
întâlniri cu cei pasionaţi de electronică, cei de
la Robofun organizează astfel de întalniri şi te poţi
duce acolo să vii cu o idee de proiect şi ei te vor
ajuta să-l realizezi.
Poţi participa la un stagiu de practică
chiar şi din anul 2. Unde? La târgurile de carieră
organizate anual pentru tineri. Dă-i un search chiar
acum şi află mai multe. Acolo îşi depui CV-ul la firma dorită şi te duci la
vară sau când te cheamă ei să faci practică. După
asta ne poţi spune şi care a fost experienţa ta.
Unde te poţi angaja? Depinde ce
anume te interesează mai mult: partea de software
sau partea de hardware? Dacă partea de soft e
cea care te interesează atunci eşti un om norocos,
spun eu. De ce? Pentru că ăsta e domeni-ul cel mai căutat. Aceste
companii pot fi: Oracle, Bitdefender, Ericsson,
Romtelecom, Siemens, Huawei, UTI, ş.a.m.d. . În
domeniul hard-ului, ca să spun aşa, ai mai puţine
variante, iată câteva din-tre ele: Huawei, Ericsson,
Romtelecom.
Deci concluzia mea este că dacă chiar te
pasionează electronica cu adevărat, dacă ai
venit la facultatea asta pentru că asta chiar vrei să faci pe viitor,
atunci numai aştepta nici o clipă şi apucă-te să faci ceva practic să
construeşti legătura aia, să te foloseşti de talen-tele tale înnăscute de
inginer, de creativitatea ta şi să construieşti ceva cu piesele alea micuţe
pe care le desenai sau le desenezi la bazele elec-
tronicii.
mAriuS luPu
26
La Curent
Echipa românească Xprojects
Fondată în urmă cu 4 ani, din dorinţa de
succes, performanţă şi perfecţiune a tânărului
inginer Theodor Milian, echipa Xprojects numără astăzi peste 35
de membrii.
Absolvent al Facultăţii de Inginerie Aerospaţială din Bucureşti şi în acelaşi timp câştigătorul multor
competiţii internaţionale şi naţionale, Theodor este
presedintele Asociatiei X-Projects
Echipa Xprojects a partic-ipat şi a obţinut rezultate
impresionante la numeroase concursuri:
Locul al II-lea, Secţiunea Creaţie Tehnică, la
Salonul de Creaţie şi
Inventică pentru Tineret Gaudeamus 2011;
Robochallenge - etapa naţională 2011; Con-
curs Sumo Final Frontier 2011; Târgul Naţional
de Inventică şi Creaţie - Romexpo, Premiul II. Trei
membrii ai echipei au participat deja la multiple concursuri organizate de
NASA unde au obţinut multe premii. Cel mai re-cent concurs fiind NASA
LUNABOTICS MINING
COMPETITION. Experţii NASA caută cel mai bun
robot autonom pentru excavarea solului lunar
(regolith) şi deversarea într-o cuvă
de procesare, în condiţiile unui traseu cu obsta-cole, într-un timp dat
de maximum 10 minute. Operaţiunea, descrisă cu
lux de amănunte şi pe canalele de televiziune
Discovery, este un obiec-tiv extrem de important
pentru proiectanţii NASA.
„Excavarea şi procesarea solului lunar sunt necesare
pentru următoarele misi-uni pe Lună şi pe Marte,
deoarece trimiterea de materiale şi echipa-
mente de pe Pământ este foarte costisitoare. Cel mai bun design va
folosi ca inspiraţie pentru proiectanţii de la NASA“,
explică Theodor Milian.
Echipa se consolidează mereu. Noii membrii, aleşi
în funcţie de rezultatele lor anterioare şi de gradul de entuziasm şi pricepere pe care îl dovedesc, sunt
întâmpinaţi cu braţele deschise. Îşi petrec mult
timp în atelier, locul unde se nasc ideile strălucite, se
creează roboţii, avioanele, submarinele şi toate celelalte proiecte.
Aici se munceşte mult, vorbele puţine, pline de
înţelesuri mobilizează membrii. Sfaturile şi
părerile celorlalţi sunt foarte preţioase, iar tinerii cercetători au descoperit
că fiecare greutate pe care o întâmpină le oferă
şansa de a evolua prin înţelegerea ei. ”
Tinerii inventivi, pasionaţi de robotică sunt oricând
bineveniţi în echipa lui Milian. „Recrutăm tineri
pasionaţi de cercetare şi inovare şi care sunt
capabili de performanţă în domeniile: robotică,
electronică, mecanică,
27
La Curent
medicină, biotehnologie, nanotehnolo-
gie, aeronautică, astronautică“, spune
inventatorul. Iar cei care doresc să li se alăture pot
trimite un CV la office@xprojects.ro.
“Acum, recent intorşi de la NASA Lunabotics Min-ing Competition, putem spune ca am reprezen-tat onorabil România, şi Europa, robotul având
performanţe asemana-toare celorlalţi roboţi ,
chiar a reuşit sa parcurgă traseul cu
obstacole în modul semi-
autonom. Acolo unde
roboţii multor echipe s-au
impotmolit în cratere,
sau au rămas blocate între
pietre, robotul nostru
‘Hephy’, avand cel mai mare
diametru al roţilor , >40 cm, a trecut cu usurinţa
peste toate. Din pacate în a doua rundă, o mufă la
care erau legate firele de la bornele motorului care
actiona bena rotitoare
a cedat, credem că la urcarea robotului în
Lunarena. Drept urmare nu am mai putut
excava decat foarte putin. Cu toate acestea,
a fost o experienta foarte interesantă, si cu
siguranta ne vom lua revansa la anul. Primul
an este intotdeauna cel mai greu pana capeti
experientă. De asemenea pentru competiţia din
2013 vom avea mai bine pus la punct pilotul au-
tomat, pentru a termina proba în modul complet
autonom, si a lua maxi-mum de puncte.
Între timp, vom organiza la sfarsitul lunii august, la
Constanta , prima ediţie a competiţiei de roboti sub-
acvatici, si navomodele.
La inceputul noului an universitar, vom
organiza în holul facultatii de Automatică şi Calcula-
toare un concurs asemanator
Robochallenge, dar cu o proba in plus, asemana-
toare competiţiei NASA Luanbotics şi echipa cea
mai buna va pleca la concursul din America.. “ ,
mentioneza Theodor Milian.
oliviA mireAcriStinA mireA
ElectroNEWS
De curând, cea mai îndrăzneaţă propu-
nere pentru coloniza-rea planetei Marte a
ieşit la suprafaţă, după un an de planificări şi discuţii cu parteneri.
Scopul acestei mi-siuni este de a avea rezidenţi permanenţi
pe suprafaţa planetei roşii care să îşi ducă mai
departe viaţa într-un mediu atent construit şi controlat dinainte.
Dezavantajul major este că nu vor putea benefi-cia şi de o cursă înapoi, costurile şi riscurile fiind
foarte mari.
Cea mai ambiţioasă misiune spaţială privată
va include şi un reality show de tip “Big Brother”,
care va urmări viaţa primi-lor colonişti de pe planeta
Marte.
Proiectul Mars One îşi propune să infiinţeze
până în aprilie 2023 pri-ma colonie pe planeta Marte. El aparţine unei
companii olandeze, care beneficiază de sprijinul
altor organizaţii ce se ocupă cu călătoriile în spaţiu şi producţia de
echipament dedicat. La
proiect va participa şi un laureat al premiului Nobel
pentru fizică. Finanţarea va fi în totalitate numai
din surse private.
Primul pas se va face în 2016, când va fi trimis
către Marte un satelit de comunicaţii. În 2018 va fi trimis un vehicul dotat cu camere video care
va găsi locul ideal pentru aterizare.
În 2020 vor ajunge pe Marte provizii şi roboţi
care vor asambla construcţia. Primii patru
oameni vor părăsi Terra în septembrie 2022 şi vor
ajunge pe Marte în aprilie 2023. Ei nu se vor putea
întoarce pe Pământ, dar la fiecare doi ani li se vor
alătura alţi colonişti.
Viaţa lor pe Marte va putea fi urmărită de
telespectatori din întreaga lume, emisiunea
de tip reality show fiind o modalitate de a finanţa impresionantul proiect.
Andrei StroeScu
MarS ONe - O NOuă SperaNţă
28
La Curent
SPune dA hârtiei oled
Sony a prezentat în iunie în cadrul Display
Week 2012 un prototip de ecran flexibil.
Este vorba mai exact despre o unitate OLED cu
tehnologie WhiteMagic ce oferă o rezoluţie de
960 x 540 pixeli. Acest ecran va face în viitorul
apropiat o echipă bună cu cel mai nou şi mai inovativ strat de sticlă
al celor de la Corning – Wilow Glass pe post de
protecţie. Ambele materiale vor fi flexibile şi se preconizează că vor fi
la fel de rezistente ca ecranele disponibile pent-ru iPhone 4S sau Samsung
Galaxy S3.
Cu câteva luni în urmă, Samsung anunţa că
lucrează la rândul său la un prototip de ecran flexi-
bil care să fie în acelaşi timp rezistent dar şi foarte
maleabil.
Deci, viitorul sună bine. Mai rămâne doar să
avem răbdare pentru ca tehnologia să evolueze.
touchScreen cu Bu-TOaNe fără buTOaNe
Tactus Technology este proprietarul unei tehnologii foarte inte-
resante în domeniul touchscreen-urilor.
Mai exact, se referă la un model de ecran cu
capabilitatea de a crea senzaţia de butoane prin
modificarea stratului exterior. Acesta are
diferite configuraţii de butoane care “ies” din ecran în funcţie de ce
faci pe telefon. Fie că scrii un mesaj, fie că faci o
poză sau doar navighezi pe internet, mici perniţe îţi vor creea senzaţia de
tastă fizică.
Această tehnologie va intra în producţie în curând şi se aşteaptă
ca primele electronice echipate cu un astfel de
sistem să apară la mijlocul anului 2013.
Cu touchscreen-uri de tipul acesta, utilizatorii de
telefoane cu tastatura QWERTY îşi vor depune în
sfârşit armele împotriva telefoanelor cu panou
LCD de mari dimeniuni, ceea ce ar putea marca
sfârşitul producţiei tastaturii QWERTY în
industria telefoanelor mobile. Totodată , implicaţiile acestei
tehnologii se pot lărgi la orice dispozitiv care are o baterie şi are nişte funcţii, marcând începutul unui
nou trend.
Andrei StroeScu
FUTURE MAINSTREAMLa Curent
29
MINI PC-URICine e mic si puternic?
Android Pc ProduS de viA
MiniPC-urile devin din ce în ce mai atractive, aceste mini sisteme au
dimensiuni foarte reduse şi specificaţii destul de atrăgătoare, capabile
să ruleze filme la calitate 720P, acesta se numeşte
APC 8750. APC vine de la Android Personal Com-
puter, acesta are o placă de bază ale cărei dimen-
siuni sunt la jumătatea standardului mini-ITX.
VIA numeşte această mărime neo-ITX ( 170 x
85mm ), acest PC care costă 49$ sau 38 de Euro
are 2 GB spaţiu de stocare iar sistemul de op-
erare este Android 2.3 şi dispune de un
procesor VIA de 800 MHz şi 512 memorie RAM
DDR3. La capitolul conectivitate găsim un
port Ethernet, 4 x USB 2.0, VGA , HDMI şi un slot mi-
croSD.
rASPBerry Pi
Pe de altă parte, până când VIA APC devine
valabil, un alt dispozitiv cu un nume simpatic a
intrat deja pe piaţă şi
se numeşte Raspberry Pi. Acesta dispune de
un procesor ARM11 de 700Mhz, un slot microSD şi
de 256 mbytes RAM.
Ca şi conectivitate dispune de 2 x USB 2.0,
VGA şi HDMI. Din punct de vedere al preţului,
Raspberry Pi este disponibil la
un preţ chiar mai scăzut
de 35$ şi are un sistem
de operare gratuit, în
scopul de a promova
programarea în rândul elevilor. Toate acestea la o mărime chiar mai mică
decât VIA APC.
Potenţialul pentru aceste tipuri de MiniPC-uri este
uriaş din moment ce sunt foarte ieftine şi sunt capabile de decodare
video în format 720p. Pe lângă toate astea,
practic aceste placi cu o conectivitate decentă
au un consum de sute de ori mai mic decât o
unitate centrală şi de zeci de ori mai mic decât un
laptop. Alimentarea se face prin intermediul unui
încărcător de telefon.
Andrei StroeScu
30
La Curent
GALAXY S LA CUB
Cu toţii ştim că Samsung este în forţă
de ceva timp şi nu ezită să lanseze aproape în
fiecare lună noi terminale mobile. De
data asta vorbim despre piesa de
rezistenţă a celor de la Samsung Mobile: Gal-
axy S3. Acest model are misiunea grea
de a se bate cu cele mai performante tel-
efoane ale anului 2012, la fel cum şi modelele
antecedente(S şi S II) au dus în anii trecuţi.
Punctele forte ale modelului din acest an
sunt ecranul HD de 4,8”
care îţi va capta atenţia, procesorul Quad-core de 1.4ghz, camera de 8MP cu mod de filmare
FullHD la 30 de cadre pe secundă şi o conectivi-
tate demnă de filmele SF. Pe scurt, S3 este o
provocare pentru toate celelalte brand-uri din
punct de vedere tehnic.
Pe lângă toate aceste caracteristici, telefonul
vine echipat cu o baterie de 2150mAh care ar
trebui să suporte con-sumul de energie datorat
ecranului şi procesorului de ultima generaţie.
Ce are S3 faţă de predecesorul său? Poate
că posesorii de Galaxy
S II se întreabă “de ce aş vrea să mi-l schimb?”
Şi iată că argumentele vin, şi în număr mare.
Samsung promite pentru noul terminal o durată de standby mai bună datorată bateriei mai
mari, un procesor de cel puţin 2 ori mai rapid şi
abilitatea de a face poze chiar în timp ce filmezi.
De asemenea, interfaţa camerei foto/video este foarte rapidă şi fluidă, iar
algoritmul de procesare al imaginilor este îmbunătăţit şi net
superior oricărei camere de 8MP de pe piaţa în
momentul acesta.În concluzie, nu pot să sper decât că aceste
noi standarde pe care le impune Samsung Galaxy
S3 să devină relativ ieftine pentru ca smartphone-urile să capete o şi mai
mare popularitate.
Andrei StroeScu
La Curent
31
Recommended