View
14
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
/ * <. """.....■■»...mi...... ........Abonamentul: pm tra Austra-Uaguriii pe un aa 24
Ş ttij.; pe l/i *a 12 eer.; pe 3 luai § *•*■., pentru Komânm 1 şi streinătete pe an an 40 lei; pe 1/2 an 20 lei.
K::aaE2£S5.
Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L . Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15.
Apare seara, în fiecare zi de lucru»iftlSOrfltflU 90 priVTiOSv fel oflmlUB9\raţ!&« riOţUI lupa will fl inVVIaiaManuscrisele nu se Înapoiază. TELEFON Nr. 226.
Un scriitor rus despre răsboi.
- Din Geneva p/imim o carte foarte interesanta ei actuală. Cartea să înt'tu* leaii nLa Rossie et lu gue're* (Rusia l rkiboiul) ed. Armând Colin, Paris: 1916. şi autorul ei este un membra ai Domei, distinsul publicist, şi politician Qrigoriu Alexinsky. Cârtea este împăr- # in maJ multe passgii şi unul, extern de interesant: La Russie ne. vo- algU pas le guerre este adresat dreot ftspuns contelui luliu Andrâssy, care Ia eoleanete unei reviste franceze din Geneva a susţinut că rîsboiui ’-a vrut yi l«a făcut Rusia.1 Publicistul rus în precuvântarea tyşrel tale spune :« „Sunt două Rusii. Una, este
Suia populară, Rusia democratica, Rusia imenselor masse omeneşti
& lucră şi suferă . Cealaltă este i elementelor diriguitoarei a
nobililor şi a înaltei Lucraţii“, Alexinsky constată că Rusia
lemocr atică r ia vrut răsboiul, doar 1 1913 fracţiunea a patra a social- democraţilor di a Duma rusească a »dresat partidelor progresiste din Monarhie un apel, ca să fie ocolit iigelul răsboinic, care ameninţa atunci Europa. In apelul acesta partidele progresiste din Rusia, fiiar şi cel al cadeţilor de supt conducerea lui Miljukcw, susţineau ea teză că orice politici agresivă şirăsboinicâ din partea Rusiei ar fi un atentat la adresa nea* murilor streine ce-o locuesc. Dar îqsuş partidul »trudoviki“-lor (muncitorii) s-a d:clarat împotriva unui răsboiu austro rus.
Fireşte, romanticismul diplomatic al lui Sassonow, Hartwig şi Goremykin, saturat peste măsură de ideile panslaviste ale lui jŞamarin, Dmilevski, Leontiev, Ak- plkov şi Khomiakov n-a putut oiţa acţiunea de a clădi „châfceaux en Fspagne“ a lui Briantşanninoff, care în ciobul oamenilor politici, la 27 Oct. 1912 a pretins ca Rusia să cake peste stârvul Austriei şi s# cu :ereasck Constantinopolul căci nici Anglia, nici Î r a n ţa nu
mai opune ideii de a face strâm* şi Constantinopolul cucerire
mcăiească.Romantismul „â rebours« a
panslaviştilor găsea un motiv pentru a intra în contra Austriei şi exportul puterei habsburgiee în balcani. De fapt Monarhia austro- ongară a exportat la Balcani, în
anul 1912, producte în valoare de 2 0 i milioane 895 000 da' ruble, până ce capitalismul rusesc n*a fost în star® să-şi asigure un export în Balcani. Dar în afar’ de- aceasta Rusia ş-a înstreinat câte-va simpatii în Balcani, prin politica ei intolerantă şi Bulgaria, statul e- liberat de dânsa, a trecut după rasboiul balcanic în tabăra puterilor centrale. In congresul din Londra Rusia a renunţat ia apărarea intereselor bulgăreşti şi a pledat pentru susţinerea principiului sârbesc de-a forţa puterea slavismului spre un port adriatic şi chiar la stăruinţa Rusiei a fost declarat u- nicul port al Muutenegrului Anticari, de port liber, ca astfel să se îngreuneze situ iţia austriacă la mare.
Alexinsky susţine că Rusia democratică n-a vrut râsboiul. Rusia democratică a votat şi de astădaiâ în potriva planului oligarhiei ruseşti, ca înainte de răsboiul ruso- japonez. Dar oligarhia rusească de supt conducerea unor fanatici, puţin s-a lăsat influinţată de ameninţările progresiştilor. Şi tot atunci, când Alexinsky constată că râs* bolul n-a fost făcut de democraţia rusească, ajunge la concluzia că stăpâaitorii Rusiei, înainte da răsboiu, trăiau într’o afinitate culturală şi sufletească cu »junkerii« germani.
Purişchevici loader ul antisemiţilor avea legături intime cu reprezentanţii de frunte ai prusianis- mului reacţionar. Şi şeful reacţionar Marcoff a scris cu doda luni înainte de răsboiu un mare studiu într’o revistă ştiinţifică din Rusia, studiu care a făcut vîlvă în Germania. In studiul său Marcoff a ajuns la concluzia, că ţarismul rusesc trebue să fie în alianţă cu Kaiserismul german. Miljukow preşedintele cadeţilor a fost totdeauna un admirator al lui Bismarck şi tot astfel, aproape toţi representanţii de frunte ai oligarhiei ruseşti, erau împăcaţi cu ideia pangermană.
Bineînţeles odiul începerei unui răsboiu, care iese din limitele normale, nu vrea să-I i a asupra sa nici-un bărbat de frunte al politicei mondiale. Bărbaţii de stat ai Rusiei să scuză prin cuvintele lui Goremykin, rostite la 8 Aug. 1914 în Duma, în care ministru preşedintele muscâlesc a spus că »Rusia nu a vrut râsboiul«. Edward Grey are şi dânsul o scuză a cu
vintelor. Dar cuvintele nu ajung ca să acopere faptele. Istoria are datoria să judece cu scrutin scrupulos, cine a început răsboiul?
Âleeclnsky protestează însă împotriva iasinuaţiei că panslavismul a r însemna însâş democraţia ru sească şi că aceasta ar fi pornit lupta mondială pentru a sluji interese capitaliste. Poporul rusesc, şi asta să poate accentua cu tărie, n-a vrut răsboiul, căci răsboiul nu-l vor nici-odatâ popoarele, ci numai autocraţii şi autocraţii nu să deosebesc prin rassă, confesiune şi naţionalitate, ei sânt la fel în tot locul.
Rusia democratică n-a vrut răsboiul şi nu vrea nid-oiată războia, căci democraţia adevărată, în Rusia şi aiurea, nu sa poate baza decât pe o stimă şi iubire reciprocă, iar răsboiul încearcă să incendieze instinctele din suflet aţâţând vremelnic flăcările urei.
A n g l i a r ă s b o l a î c ă . Din Londra s» comunică: La iniţiativa luată de m ii mulţi membrii ai partidului muncitorilor englez! de-a am in a condiţiile engleza peatru Încheierea păcii ministrul Asquit a spus:
„Nu vom băga în teacă cu nici un preţ sabia, pe care am tras-o numai cu greu, pănă când nu vom recăpăta Belgia, şi pot adaug e Serbia (Aplauze îndelungate) şi în genere în măsură deplină totul, a- decă mai mult decât ei au jertfit, până când Franţa nu va fi asigurată pe deplin în contra nnui nou atac, pănă când nu vor fi aşezate drepturile r naţiunilor mici ale Europei pe o bază neatacabilâ şi până când nu va fi definitiv distrusă dominaţiunea militară a Prusiei“.
Cam mult îatr-un răsuflet!
M i n ţ i m e n g l e z p e n t r u r e s o r t u l a e r i s n * Guvernul Angliei s’a decis a numi pe lordul Derby ministru al afaceri1'or navigaţiei aerîane.
laupfele pe fron tu l c a u cazian . jDin Gonstan-inopol se telegraf iasă , că luptele pe frontul caucazian, cari continuă fără întrerupere, încă nu s'au terminat.
Din România.D l N. Filipeseu vizitează cap talel#
Europei — Team a Ruşilor de-o invaziune română. — Preoţim ea din Moldova şi răsboiul. — A jutorarea învăţătorilor concentraţi.
Ziarul heriinez »Nstionalseitung« comunică din Copenhaga:
D-l Filipeseu. intenţionează — după cum e informat corespondentul special al ziarului »Birsehewija Wje- domosti« — să meargă la Petersburg, Londra, Paris şi Benin. Prin'turneul său în capitalele Europei, Filipeseu urmăreşte scopul să cunoască din intuiţie raporturile şi distribuirea forţelor militare ale grupărilor beligerante.
*
Acelaş ziar rusesc e informat că in timpul din urmă s’a menţinut cu încăpăţinare svonul în guverna- mentele ruseşti Cherson, lekateri- noslaw şi în alte părţi, că nu e permis a se face sămănăturile de primăvară, fiindcă la primăvară vor intră Românii în Rusia luând întreaga recoltă. Acest şvon a cuprins întreg sudul Rusiei, producând pagube incomensurabile.
*Peatru conferinţele pastorale din
anul acesta, a preoţilor şl diaconilor dia arhidîecsza Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, I. P. 8. S. Mitropolit P<mea, a ales uu subiect corăspunzStoî* vremurilor grele, prin care trece mai toată lumea. Ac?st subiect, care a fost comunicat preoţilor şi diaconilor spre a-1 lucra şi susţine in conferinţe, e cei următor :
»Războiul grozav de azi, va lăsa în urmă o nemai pomenită mizerie, în faţa căreia preoţimea unei ţări va fi datoare a interveni, îngrijind în deosebi de ostaşii râmaşi infirmi, femei văduve şi copii orfani. Cum va îndeplini un preot în parohia sa aceste datorii pastorale?“
In n&dejdea că cueernicii preoţi îşi v®rda silinţa să studieze cât mai bine şi mai temeinic acest subiect, 1. P. 8. Sa aşteaptă, ea la viitoare'« conferinţe pastorale sâ aibă loc diecuţîuni luminate şi cu urmări fericite pentru ţară şî popor, mai ales, dacă preoţimea noastră va fl chemată a face acest serviciu şi datorie pistorală.
*
Ministrul de rîzboiu a luat dispo zfţla ca lefurile tnvăţătoribr concentraţisă fia plătite din a©ul ors-dit de 200 de milioana. In acest scop a’au depus ia Banca Naţională reclplsaie respective cari să fie pusa la dispoziţia Ministerului de instrucţie.
Voci de pressă.împotriva neutralităţii* Sub acest
titlu publicistul şi politicianul român
| CH'.ia Sfcurdsa publică în »Cuvântul*, | orgai f m lat de d sa următoarele :
„In faţa ceior mai înalte interese ale naţiunei, azi nu trebue să existe spirit de partid, ambiţii personale şi nici capriciul de a avea cu orice preţ dreptate. Ce puţin înseamnă o i latrbta moment dat a avut dreptate dl Carp, sau d-l Filipeseu, d-l Marghiloman jşau d-l Tache Ionosén l Caiace ştiu eu, Ceia cea ce ştim cu toţii este că această ţeapă, cere în timpul din urmă -m cbbl- tait l lh miliarde pentru înarmare , i n n poate rămânea între frontierele ei actuale fără să ajungă sărăcită şl izolată, în interior decepţionată în aspiraţii, în afară redusă în vază. Noi nu baltám a declara, că atunci când norocul armelor va decide de partea * puterilor centrale, nu ne este permis a rămânea »«mişcaţi pe loc plângând ca femb.1« pe ruinile ilusiunilor lor. Dimpotrivă vom trebui chiar şi eu muri sacrifictl să luăm Basarabia. Deci »ta nici un cuz neutrali«.
•Impres’a întrevederilor din car
tierele generale german şi austro- ungar. Ziarele bucureştene reproduc un articol din »Balkanska Posta*, în care se tpune, că Întrevederile reoente ale Regelui Bulgariei cu factorii militari germani şi auatro-ungări au produs în România o impresie profundă. O schimbare a mentalităţii ia început să se resimtă, ca«a*ae dovedeşte că § intrare în aoţiune a României e iminentă.
Intre guvernul român şi Cabinetele puterilor centrale are loc uu schimb viu de păreri, cari tiu un caracter hotărâtor şi definitiv. Cercurile guvernului român ia h t informate, că ruptura raporturilor între Rusia şi Svedia üsté 'iminenţă, iar această situaţie, care va duce desigur ia uu răsboiu între Svedia şi Rusia, va fi şi pentru România momentul cel mal potrivit de aşi lămuri situaţia politică*
•Suferinţe’e unui cetăţean român
Ziarele bucureştene se ocupă în iuagi coloane cu suferinţele îndurate de cetăţeanul român Const. Wachmann, directorul unei bănci î n ‘Salonic şi nepotul fostului ministru C. Disescu, e re a fost arestat, insultat şi maltratat de autorităţile franceze în $ donié; aâdc& pe pământul unei ţări néutt e. ' Ziarul »Libertatea« reproducând cele spuse de însuşi d-i Wachmann, care în cele din urină a fost liberat aflându*sa acum ia Bucureşti, spune că d-tui Wachmann ii s’a ras părui din cap, fiind apoi aruncat cu aiţ:40 »ipionlc îutr’o cabină,, unde a trebuit sâ spele vase. Şi toate aceste pe motiv că la Bucureşti ar î* voTbit contra Franţei.
Ziarele condamnă această procedură ruşinoasă a autorităţilor franceze şi aduc ca comperaţie cazul d-şoarri Văc^roscu, cunoscuta poetă frafidâză, care plecând la Paris prin ţările puterilor centrale, n’a suferit nici o neplăcere.
‘ Din Carnetul unu! glotaş.Ceata voluntarilor era iar ia bere.— Să mai bem fraţilor din fabri
caţia alduită a lui Gambrinus — zise dtscălul — că in curând vom b&a bere ii cucuruz.
— Nu vorbi prostii 1 — ripostă poştaşul, — bere de cucuruz?
| — Ba, fără glumă, am auzit, căIfdupS, ce guvernul a restrâns fabricarea perei, berarii din Schwechat şi din alte berării din Bohemia încearcă să fabrice
vbere numai din cucuruz.M& alchlmistule! — tu eşti
^pricepător în chestii de aceste! — Se *poate una ca asta? — Se poate — răspunse calm in-
jifinerlul ohernio —• pentru-că berea nu Ne altceva, decât fermentarea pe cale (ţcrtlficlală a plantelor, respective a bucatelor, cari conţin întăreală şi după-ce r şi cucuruzul conţine întăreală, nu e imposibil să se f<i brice bere şi numd
vâctaiiv dia cucuruz»— El, frate, cu asta nu na-ai Ju-
-aatoat. Noi cei deia calea ferată n’am* "învăţat atâta chemie. Spune-ne tu mai
pe larg, cum înţelegi asta ?»— Vă voiu explica pe scurt în-
tresga procedură, atunci veţi înţelege totul şi vă veţi convinge că se poate.
— Să auzim 1— Să ne întoarcem la natură şi
să urmărim procasul naturei. Firul de orz copt cade din spic la pământ. Dacă cade în pământ umed, crsapă coaja din afa?ă şi sub infiuinşa umezelei pământului şi a căldare! soarelui, începe a lucra. întăreai* din orz se transformă în zăh$r şi tinera plantă îşi scoate ca* pul afară. Până când planta nu e mai mare ca lungimea firului de orz, totul e zăhar. Gustaţi odată o astfel de plantă şi vă veţi convinge că e dulce, — e z&har. Dacă fi prieşte terenul, se începe vlâţa de plantă oare cunoscând zaharui din găoace, dă putere plantei să-şi facă rădăcini. Dacă gustăm o plantă ceva mai mare, vom observa, că cu cât creşte, cu atât mai puţin za- har îi rămâne şi planta va ave^ un gust sarbăd, amăriu.
Procesul acesta al naturef îl produc pe cale artificială şi hsrarii. Turtesc, sau creapă puţin coaja din afară a orzului şi toarnă apă peste el. Orzul începe a lucra şi când a ajuns capul plantei lungimea bonului, se scoate orzul din apă, pentru că umazl e — cum aţi văzut mai înainte — zahar. Adecă înt&reala orzului s’a transformat
în zahar. Acest orz zaharîsat se bagă în nişte cuptoare nade este prăjit. Dacă se espune la început la căldură foarte mare, căpătăm bere neagră. Dacă însă li lăsăm sâ s® prăjească mai încet, căpătăm o cantitate mai mare de bere, dar e mai slabă şi gaibină ia coloare. De alei vine numirea de Doppel bier şi Lager bier etc.
Se înţelege da sine, că afară de orz se mai foloseşte la fabricarea berii şi bemeiu, apoi alte substanţe şi surogate, ba în multe berării din provincie, se amestecă orzul cu cucuruz — dar r uinai din cucuruz nu e b i iă Im ea pentru-că are u i gu<it ciudat.
Nu e eschis însă — lipsa ia multe te învaţă, — să ie suoceadâ o mixtură bună de surogate, cari sâ-i ia gustuî ciudat de cucuruz şi atunci vom bea bere de cucuruz.
In Japonia se bea bere de urez. — Se spune că are coloare alburie. In Şvedla se iac® bare din ovăa. Berea de ov's este ga'bină deschisă şi ® mai slabă ca berea noastră. Berea de cucuruz, — dacă ie succede să-i ia gustul cei deosebit, - ~ va fi foarte bună şi va avea o coloare galbină închisă. Eu cred, că precum ia-a succas să facă bere antiaicoholistă, — adecă bire fără al*
coho! — aşa vor tace şi bsre de cucuruz.
— Mulfămim frate de explicare, — dar să ne ferească D zou să nu a- jungem să bam şi bare du cucuruz pe aici Noi suntem îndestulaţi cu fabricaţia Iu! G*oibfinui=. Dar să mergem acasă că îndată s noftuâ clasuri şi ne prinde patrula.
E ecftiţi— iH ilioairî.Jocul de-a răsboiul.
E vorbă însă de recruţii milionari din America. Aceştia îa lipsă de aită ocup&ţ'e au fnvantat un sport nou »joc de-a războiul* Au înfiinţat k localitatea pitorească dia Loke Champ'ain aproape de Piattsburg din statal New- Yyîk o tabără întreagă, unde se joacă toată ziua da-a răsboiul.
Părintele acestei idei este fostul preşedinte »Ted ly« Roosevelt, care a câştigat ofiţeri şi subofiţeri instructori pentru recruţii milionari. Fiecare e asentat, apoi
plăteşte 30 dollari taxa da înscriere şi este îmbrăcat în haine simple de gre* gar. Instrucţia ţine 8 săptămâni, în care timp trebue să guste toată dulceaţa de recrut, fi'ac daprinderi gimnastice, apoi deprinderi cu puşca şi sabia, in line sapă şanţuri, fac tranşee şi locuesc zile întregi în ele.. Ca un cuvânt învaţă pe bani întreg spartul răsbolului.
Acest sport a fost aşa de tare îmbrăţişat, încât într’un timp avea tabăra din Lake Chimplain 1100 recruţi, intre cari erau cei mai însemnaţi oameni di» viaţa poutică şl comercială. Intre aceştia a fost Sir J >bn Purrey Mitchel primăriul NcWyorkiiui, Budiel Fleici M^one, colecteurui portului din New york, T eilo r RooseWait jui.,.^Wi- liard Straight dela firma I. P. Morgan şi alţi. Primăriul M tcbei avea o» g regar numărul 1M04. Mai muiţl recruţi minunări a d n oraşul Boston, 250, apoi Bai timora 78 şi Chicago 30.
Dacă ie plase milionarilor amari» cilii aşa de m i t sportul răsboiuiU', poftească pe 8 săptămâni la noi. oă aici pot gust x gratuit toate plăeerile adevăratului răsboiu. a. r.
Pagina 2 Ö A Z 1 T A T R A N S I L V A N I * ! : Nr. SS-191*.
S I T U A Ţ I \ |pe câmpul de râsbon»
Azi dimineaţă am primit del* bt roul de presă a! prim-ministrulu* următoarele comunicate oficiale telegrafice:
Budapesta 24 Februarie.—Din mare;* cartier general ai nostru m comunică oficial cu data de azi t
In nordul monarhiei şi la graniţele italiene: Nn s-an petrecut evenimente deosebite.
Cfimpul de operaţii din Balcani:
Trupele noastre au bătut eri în A lban ia pe Italieni şi pe aliatul lor Essad ia Durazzo. înainte de am iaziJ batalioanele noastre, în timp ce detaşam ente mai m ici an trecut peate râul Arzen, au ocupat u ltimele poziţiuni înaintate ale duşmanului la ost dela B a z a r S jak, iar Ia amiâzi brigada italiană Savona a fost aruncată din poziţia principală puternic întărită la ost dela locnl am intit. In acelaş timp o altă color nă a luat cu asalt înşănţuirile dela S asso C hianca ce se află la 1 0 kilom. spre sad-ost dela D urazzo. Duşm anul şi-a părăsit tranşeele în m are parte în fugă şi s a retras după terenul interior de apărare. E l e urm ărit.
General de divizie Hdfet, locţiitorul şefului de stat major.
Pe frontul anglo-franco- ruso-german.
Berlin, 24 Februarie— Buletinul o fielal al marelui cartier general german • pentru ziua de azi următorul:
P e câm pul de op era ţii dela vest: Succesul nostru la ost deia Maas a fost încoronat prin ocuparea localităţilor Brdbant, H aum ont , Sa- m ognieux. în treg terennl păduros la nord-vest, nord şi nord-ost dela Beaumont precum şi pădurea Herbe, se află în mânile noastre.
La sud dela Metz am surprins o patrulă înaintată ^franceză şi pe toţi cari o formau, m ai mult de 50 oam eni, i-am făcut prisonieri.
La ost şi sud-ost.In partea nordică a frontului
s-au dat lupte mai violente de artilerie şi în numeroase locuri lapte de patrule. Alt-cum nu s-au petrecut evenimente m ai importante.
Câmpul de operaţii din Balcani:
Nimic nou.
Situaţia în Balcani.,>A titudinea G reciei ,— D ebarcări de
trupe a le ententei. D in cam erad in ă . B u lg a r ia ş i JPuterile
Centrale.O telegram ă din Atena com u
nică, că în toate taberile politice elioe dom neşte convingerea, că G recia n u se va a lătara Quadruplei. A cest fapt a fost confirmat şi de numeroşi fruntaşi ai opoziţiei.
In şedinţa de alaltăeri a camerei eline deputatul de Chios a condamnat In termini! cei mai aspri arestarea consulilor de cătră autorităţilor ententei.
Prim-ministrul Scalidis a declarat, vă guvernul împărtăşeşte întru toate revolta deputatului de Chios asupra acestor arestări, cari sunt însă numai o nouă verigă în lanţul nesfârşit de atarl volnicii. Guvernul, durere, poate să ridice numai protest energic în contra celer întâmplate cerând liberarea consulilor, deşi toate protestele, cu rare escepţiuni, au rămas până acuma fără rezultat.
Ziarul >Frankfurter Zeitung* primeşte din Atena ştirea, că ententa a de bar cot la Retras detaşamente mixte de
trupe.•
Din Atema se comunică,;Prim-ministrul Radoslavow a co
municat In consiliul da miniştri impresiile adusa din călătoria sa to Germania şi Austria spunând, c& în toate chestî- nnîle domneşte cel mai deplin acord Intre aliaţi. Puterile centrale poartă cu deosebire grijă, ca dorinţele Bulgariei să fie împlinite. Buigariă va lupta prin urmare cu cea mai mare energie până la victoria finală a cauzei comuna.
Din Blaj.Consfătuiri in chestia înfiinţări unui orfelinat - » Fondai I M. Moldovanu.«
0 consfătuire impozantă a fruntaşilor blăjeni, care a avut loc Durui necă la Bl»j, a luat cu mare însufleţire următoarea hotărâre:
„ Apreciind lipsele, suferinţele şi suprema jertfă de sâoge adusă pe câmpul de onoare pentru noi toţi de părinţii nevinovaţilor orfani, râmaşi fără scut şi fără povăţu itorşi couştii de altă parte de datorinţele noastre creştineşti referitoare la faptele de indurare trupească şi sufletească; enunţăm necesitatea în fiin ţă r ii u n u i orfelin at a l b iseric ii noastre greco-cato ice rom ân e şi deplin convinşi, că între împrejurările deosebit de favorabile acestei înfiinţări idea se poate înfăptui aici în B laj cu m ulta uşurinţă, emitem din sânul nostru o comisiune cu mandatai, ca punându-se în legătură cu Preav. Consistor Arhiepiscop gr.-cat. din Blaj, să caute cu toate m ijloacele Îngăduite, ca orfelinatul gr.-cat. român d:n Blaj să iee fi inţă în tim pal cel mai «cart posibil“.
Moţiunea s’a primit prin vie ac- lamare şi s’a esmis următoarea corni- siune: Dr. Vasile Suciu, prezident; Dr. A. Cheţianu, I. F. Negruţiu, Dr. A Ni* colescu, Gavril Precup, Ştefan Roşianu, Dr. loan Ooltor ca notar, Ai. Giura, Dr. A Rusu, Dr. V. Macave'u. Vaier Suciu, Dr. O. Prie şi Dr. Ionel Pop.
La discuţia, care a premers hotărârii de mai sus, au luat parte d-nii Dr. Vasile Suciu, Nicolae Solomon, A). Cîura, Gavrli Precup, Dr. Al. Russu, Dr. loan Coltor, Bazil Podoabă, F*. Dom şa, Emil F. Negruţiu şi Tr. Sucu, pledând cu cea mai mare e&ldură şi dragoste de neam pentru realizarea a cestei idei măreţe.
L in parte na nu putam decât •ă salutăm cu bucurie hotărârea fruntaşilor noştri blăjeni, care, dorim, «ă fie îm brăţişată de to ţi fiii bisericei noastre gr. cat,
«
B a n ca „ P a tr ia “ din B la j, tu adunarea ei generală din săptăm âna trecută, după oe a parental pe E- pis copul Vasile Hosszú al G herlei, şi prepozitul I. M. Moldovan, am bii foşti acţionari şi membrii în d irecţiune ai acestui institut rom ânesc, — la propunerea preşedintelui, d. canonic Dr. Izidor Maron, — a hotă râ t înfiinţarea unui fond care să poarte numele regretatului prepozit I. M. Moldovan. Fondul să fie de10 .000 coroane şi din venitele lui să se prem ieze în fiecare a n o lu crare ştiin ţifică s a u lit e ra ră a p ro fesor ilo r b lăjen i, sau să ser - tm sed pen tru a ju to ra r ea fu n cţio narilor băncii „ P a tr ia “. Sp.
Bonar Law despre răsboiu.intr-o convorb're avută cu un cores
pondent al ziarului „Newjrork Tim»3‘‘, miliardarul american Bonar Law a spus — după ziarul „Az Est“ — Intre altele turnătoarele.;
»Dacă în răsboiul actual nu va succede ca militarismul prusian să fie nimicit, atunci nimic nu va putea împiedeca faptu', ca mal târziu să se re- peteze catastrofa de acum, şl cultura Europei se va distruge întocmai aşa cum barbarismul a distrus cultura romană.
A protestat apoi contra acuzei, că Anglia nu trimite destul de curând trupe proaspete pe câmpul de luptă şi s a espr m%*, că ressrvele Angliei sunt tocmai aşa de mari ca şi rezervele aliaţilor, aşa încât totdeauna la timp iţi poate îl ţări trupe'e.
Anglia, a zis el, e mândră, că a pus oe picior de răsboi aproximativ patru milioône de voluntari din 6 mi îîoane cari s au présentât.
Chest a muciţiunilor nu le msî face nici o bătaie de cap şl forţa ţări* creşte dlo săptămână îu săptămână.
Coloniile Anghel şi-au făcut minunat şi până acum da oria. Canada a vi.it să trimită o jumătate milion de soldaţi, Australia 10 procente din Io cuitor 1 ei, iar Noua-Zelandă mai mult decât atâta. Africa sudică încă şi-a făcut foarte frumos daturinţa. Ia ceea ce pidveşte pe soldaţii negrii, sub eon* du^erea ofiţerilor englezi ei au dovrd t o disciplină sp'end di şi astfel nimic nu ae poate zice contra folosirii ior pe câmpul de luptă european.
Ş T IR I .23 Februarie n. 19*6
Contur bar ea armoniei pieţei B raşovului? «K.c *ps ă iter Z-atu g* scrie In ait o ui pr n dela 23 c. următoarele în legătură cu noul r*gui«m#nt de edificare pan ru Brawov:
„Casele îără acoperiş ţMaadl şl Schütz), e»sa fără acoperiş a bisericei romaneşti ca faţada ei de cărămizi (Backsteine) de un aspect străin ca pseado-turnul ei (verlogeaer Tarma) conturbă armonia pieţei in modal cel mai simţitor*.
Noi ştim că stilul bizantin oferă ceva decorativ fără să conturbe vre-o armonie ori unde s-ar afla situată vre- o clădire mai monumentală de acest stil arhitectonic. Scriitorul acestor rânduri a avut chUr ocazie să cetească părerea unui arhitect vienez de renume Gese?, care era înoântat de stilul bizanţ n şi 1 considera de urmi din cele mai bogate şl frumoasa în concepţia de panurs arhitectonice pentru ori-ca arhitect d* taent. Ne miră deci aser* ţUmiie d n «Krönet. Z-muog», pe cari nu le putem înţelege, (b.)
- x —Institutul „Luîiina“ pentru Or
felinatul din Siblin. Ni so scrie:Direcţiunea institutului de cre
dit „Lum ina“ din Sibim , in şedinţa sa plenară ţinută în 2 2 1. c. sub conducerea prezidentului său a d- lu: Nicolae Ivan, a votat pentru „Orfelinatul rom ânesc din Sib iin * sum a de Cor. 5000, (cinci mii).
—x—ţ Alexandru Candrea. Abia
acnm s a aflat că, Alexandru Candrea, căpitan în regimentul Nr. 93 din Arad, unni din cei mai bravi ofiţeri ai armatei, a murit m oarte de erou în 1 Novembre 1 9 1 5 , lângă Strypa şi a fost înm orm ântat de cătră R uşi ca cinstea cuvenită. — Dumnezeu să-l odihnească în pace!
—x—Pentru fondul z iariştilor m tri-
m»s pr«n *d m n «traf a zarului nostru d-1 Vestle Neumţiu protop. Mica 2 cor., d l Vasile Urzică preet, V* rviz 3 cor. Mulţumite.
—x—
Ştiri din România. Ou privire la conflictul studenţesc în jurul închiderii universităţii din Iaşi se comunică următoarele:
Sunt indicii că conflictul se va a- plana în cele din urmă pe cale paşnică, in acest sens -fac adevărate sforţări câţiva pro! sori universitari. Aceştia s-au pus în contact cu studenţii grevişti şi a intervenit şi d. O. Stere pentru restabilirea ordine! în Universitate.
— In ailele de 13 ,şi 14 Februarie v. se va face pe toate străzi)# Capitalei vânzarea de agrafe şi aco cu ohipul voivodului Miha<-Viteazul, în folosul orfelinatului român din Sibiiu.
— Zilele acestea a fost In tre cere prin Bucureşti cunoscutul deputat din Reichstag, Enberger, ştful propagandei germana in străinătate. Erzberger se întoarce din Bulgaria unde a fost de curând sărbătorit de cercurile de la Sofia şi primit în audienţă de regele Ferdinand. Deputatul german a stat două zile In Bucureşti şi cu acest prilej a văzut câteva personalităţi de la noi.
—Se lucrează acum la un proiect de lege pentru modificarea legei măsurilor excepţionale. Acest nou proect de lege va Ű depus chiar In sesiunea actuală a corpurilor leg uitoare.
—x —Chete de lemn. In fabrica Ko
brák din Vaţ a început deja a se fabrica ghete de lemn. Acestea vor fi astfel lucrate, ca să fie uşoare la purtat şi să nu facă sgomot când caloi. in fiecare zi se fabrică 100—150 pe- rech«, dar nu vor fi puse încă în vânzare, deoarece de-ocamdată fabricarea e reseivată pentru internate, şcoli şl soc etăţi. Preţul unei părechi de ghete e dela 4—7 coroane, după mărime.
—x—Mulţum tă. O soră de caritate mulţu
meşte d iu comersant Schätz pentru darul de 3/4 chlgr. ciaiu dăruit răniţilor din spusul militar.
—x—Cupoanele pentru cartofi au intrat
alaltăeri în vigoare în Dresda. Pe temei 1 acestor cupoane, fiecare persoană va căpăta pe săptămână 3 k gr. şi jum. cartofi.
— x—Neutrali! trănâneă m ai bine»
Prezidentul statelor unite americane Wilson avea să dea o masă reprezentanţilor diplomatici ai diferitelor state. Cum însă în momentele de fată nu putea întruni la aceiaşi masă pe agenţii diplomaţi ai puterilor beligerante, s’a hotărât se dea două d neuri de gaiă,
unul pentru antantiştf, celalalt pentru eentralişti. Dar oe se facă cu neutralii? Mal întâi se gândise se i grupeze după simpatiile, ce manifestă pentru una ori cei alai tă parte beligerantă Dar, cine poate ştii, că până în cursul prânzulu* festiv al diui VVilson ou se sch>mb& îa sentimentele sale vre-ua stat neutral, şl atunci boîiucul e gata. Problema era delicată şi dificilă, şi preşedintele cel cummte al Am^rtcei s’ar fi bătut ÎDzadar capul cum <*ă n rezo ve, dacă nu i venea în ajutor o idee a soţiei sate: >Se-i Invităm pe neutralii atât ia masa antantiştiior cât şi <a aceia a centra- lişttlor—zise doamna Wiison. Tema era resoivată şi Wfison striga vesel »aii right« — In consecinţă neutralii ies mai bine şi mănâncă de două ori cât ceilalţi.
—x—Aeroplan uriaş în America.
Fabrica americană Courtis a lucrat un aeroplan uriaş, a cărui greutate e de 9700 kg., înălţimea cât a unei case cu trei etaj», care poate pluti şi pe mare, poate duce cu sine I» Înălţime 3000 litri benzen şt 360 litri oleu, are motoare de 1000 ca> putere, iar celeritatea iul e de 120 k lom. pe oră. Noul hydropUn ur>*$ e in stare să facă un drum de 1000 k iu m fără a avea lipsă să mai fie aprovizionat cu benzin sau oleu. Pe aeroplan se pot transporta mai mu1 te mitralieze precum şl o caa- tiiate cor&spunzătoare de muniţiuno, dar mai poate duce cu sine şi un tun de caiibr j mic.
—x—Reclam ă îa timp de răsboi.
Z arul »Manchester Guardian“ sone In unul din numirii «ăi din zilele trecute despre un librar, care a pus în vitrina prăvăliei sale următorul ptaoat Interesant de reclami: » 'tacurile Zep- palidelor. A sosit timpul ca să vă faceţi testamentul şi să vă rugaţii Aici se pot cumpăra cu preţ ieftin formulare de testament precum şi cărţi de rugăciunii«
—x—Cum a fost coborât un Zeppelin?
Agenţiei Havas i se anunţă din »ar le Duc: In 21 Febr. seara ia 8 ore un Zeppeim piutia la o înălţime de 1800— 2000 m tt’d, cu felinarele stinse, luptând contra vâatului oare băt»a din directa contrară. Câni ajuns» în distanţa bătăii maurilor, bűt ariile începură focul contra lui. O graniţă Incendiară a sfredelit învelişul fi s a oprit tn legăturile de sârmă. Zeppelinül s-a aprins fiind învăluit de fiaeări. In întu- nerec flaoăriie arătau îatr-un aiod înfiorător conturile balonului. El era cu totul învăluit în fiicâr , câad a început Încet eâ se coboare. Bsplos-i nu s-au auz t. Când a ajuns lasă la pământ, o datua&tură grozavă a sguduit aerul. Bombele espiodară In naeelâ şi din lutreg balonul nu a mai rămas nimic.
—x—Omnia-Kino. Program pentru Sâ m
bătă şi Duminecă in 26 şi 27 Februarie a. c. Moarte in India dramă detec- tivă in 5 acte mari. In rolul principal artista rusă «Tatjana Irrah, Şarlatauii de banoâ, spectacti tn 2 acte. Fabri- caţiune de flori, după natură. Actualităţi din răsboi după natură.
In pregătire: «Domnul fără io cuinţă» o glumă fatală.
—x —Apollo-Bio. Program pentru Sâm
bătă în 26 Feb. şi Duminecă în 27 Feb- Serată Nordisk. Săptămâna Messter (Cele mai nouă actualităţi de pe câmpul d# luptă). — Scos din vârtejul vieţii — dramă socială in 4 acte. in rolul principal Clara Wietb. »Micii frăţiori (Ume- rescă americană). Roiandul furios — comedie în 3 acte. In rolul principal apreciatul Max Pallenbcrg.
Luni şi Marţi: mar# serată senzaţională (Racambole partea I şi II. In pregătire >Cadetul-rezervist (Continuarea »Visului rezervistuiui«, cu muzică originală).
—x—
Pentru Orfelinatulromânesc dela Sibiiu.
Transp. din n-rul 31 ai »Gaz.« 2230 c.
D-na Letiţia Clem. Grama soţie de notar, Râuşor In a- mintirea răposatei d-sale cuscre, Mária George Popa n.Cataveiu soţie de notar în B e c le a n .................................... 10 »
La olaltă. • . • . . 2240 c.
Actualităţi.Erzerum.
Biroul Reuter ne-a adus zilele trecute ştirea din ]Petersburg, că oraşul Erzerum a fost ocupat în 16 Februar de oştirile ruseşti. jDin ştirile din ultimele zile puteam deduce cft oraşul nu se mal poate ţinea. După ce a foit ocupat drumul de ţară dela KOpiikOl, a fost uşor să ee transpoarte tunuri
COMP BRAŞOVTIPOGRAFIA à, MÜERSIANÖ BRANISÖK A
grele tn contra cetăţii. In săptămânii din urmă au luat apoi Ruşii şapte poziţfi însemnate din jurul cetăţii aşi | încât oraşul nu s-a mai putut ţinea.
Erzerum a avut la ultima con« 8cr<pue 120 000 locuitori şi este *ituat| îurre munţi «nalţi, pe un platou frumoi. Atei e centrul comercial al ţlnutuialf întreg. Ai 'i se întâlnesc comercianţii!0 '-antumi cu cei d*>ia M<»rea Neagrl P atoui pe care e o *şul, domineasil tnfreg ţinutul fi rapeauntuui, al Por ale! nord-vestice şi al Turciei.
Oraşul există din anul 1522, iîj mâna şi sub stăpânirea Turcilor. Ia anul 1829 a fost câteva luni ocupat d« I generalul rus uaakevitach. In răsboiul d n 1877/78 a fost apărat eraşut de G*si Muktar Paşa, care cu tot eroismul a trebuit să-l predea Ruşi ior. Asediarti a ţinut atunci 4 iutii, Începând din1 Noemvrie şi până la finea lui F* bruar, dar Ruşii au trebuit să redoil acest oraş Turcilor, roţtnâaiu-şi la încheierea pâcei Basarabia dela gurile | Dunărei.
însemnătatea strategică a acestuiI oraş este foarte mare, penfcrucâ de pe platoul acesta te poţi scobori uşor pe drumuri bune până la «area NeagriJ apoi până In părţile sudice ale Am maniei, iar spre ost până în Perşi a.
*
Cât să consumă la eştlre.Revista periodică »Der Krieg« pu-|
blică din peaua unui statlatioian urnit| toarele date statistice interesante :
Nu numai dragostea e conduşi prin stomac ci şi curaj ui. Istoria are pilde triste destule, că armate vitezei neavâad ce mâaca, au fost sdrobite d»| armate inferioare şi ca soldaţi şi ca intelect. Dar nu e aşa uşor să alimentezil o oştire, pentrucă ea nu stă Intr’usj ioo iar stomacul nu sufere amânare, Armata germană consumă la săptămânii 27 mthoane kgr. pâne, 7 mii. kgr. carne,I 54 milioanj kgr. cartofi, 900 mii kgt cafea, 900 mii kgr. sare, 600.000 kgr. a ah ar. Dacă am putea face din făuul de pe • s&ptâmâuă o singură pânej lungă (comis), aceasta ar fi mai Înalţii ca turnul bisericei dela domul d)o| Colonia.
Din cantitatea de mai sus oap&ti flecare soldat la zi 7&0 g. până, 375 g.l carne, 1500 g. cartofi, 26 g. sare şi «a-l fea şi 17 g. zăbar. Prorlaetura germanii să îngrijeşte cu o pedanterie de ne-f spus de toţi soldaţii săi, aflători pe| toate fronturile. Dea'eea au şi administra terii provianturei aceea? parte li învingerile noastre. Dacă se opre tol sau stagnează proviantui stă locului ţii stagnează şi curajul, căci ou sol«la(li| flămânzi nu prea *oţ f i ce ijprava 1
Proprietar :
A M a n t e i ; Sranisce <& Côtnf.
Redactor responsabil > loan Laeea
HUI UU Vilii«oiu american a*t»ijl| cu rădăcini diforiU jo| iari, garantând pentnl veritabil’tatea lor, far-T uixează in asortineu tal cel mai bogat ol moscata şi tncrezatif
firmă„Eisktikttlli-
menti elso szi l&cltvânytele l
Proprietar:
Friderlc CaspariMediaş. (Meigyes)
corn. Tâmira-mare (#■ Ktlk.-ni!Cereţi preţ curent ilustrat!
Aeest preţ curent cuprinde toate sorii sorite de recunoştinţă sosite din difoj rite regiuni ale ţării, în consecinţă nainte de a face comanda ori care proj prietar de vie poate cere informii verbale sau în scris dela persoane coj noscute relativ la încrederea de ci se bucură numita pepinieră.
; De vânzare
#n
W
deJ 3 6 P o r c i g ra ş i I c â te 1 7 0 Klg. porcul.*ţ Se pot veiea la
Gáspár Iozsef îaHegig (Hidvég.)
Staţia Calei ferate Feldioară.3 -3
Recommended