View
3
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
ZIAR INDEPENDENT, I! a n u l ii, n r . i isEXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJjj JOI 17 MAI 19‘JO .
-8 PAGINI 1' LEU
Vizita domnului Ion Kâţiu, candidat la preşedinţie, a fost scurtă şi a lăsat in urmă o undă de încredere în rîndul susţinătorilor săi, dar şi semne de întrebare in minţile. celor ce mai cred în F.S.N. Domnul Raţiu şi- . amina t sosirea la Cluj, iar: programul domniei sale n-a mai putut fi respectai Se pare .că a fost reţinut la guvern, de anumite •probleme legate de campania electorală. Tot din asemenea motive a şi plecat la oreîe 18, fără a mai ţine conferinţa de. presă. Avionul domnului- Raţiu î sosit la orele 14 La aeroportul Someşeni. A fost
/primit, într-o atmosferă sărbătorească, de numeroşi susţinători ai’ P.N.Ţ.- c.d. şi de membri din conducerea 'acestui partid. Coloana oficială s-a îndreptat 'Spre Televiziune: Pe drum, 5a o oră în care: aglomeraţia . creştea în mod vizibil, cîţiva oam eni' de pe - marginea > străzii au vociferat la a- pariţiir maşinii candidatului ia. preşedinţie. Con* ■
; seainâm că nu era vorba de simpatie^ După intrarea d̂ omn ului Raţiu în localul televiziunii, în jurul orei 15, au apărut doi ■ candidaţi, la funcţia de senatori: domnii Em il'O- naca şi Virgil-Andrei ."
• Vaţi. Nu ştim ce s-a în- . tîmplat mai departe, dar prezenţă acestor domni poate'fi semnificativă. , -:
De la. orele 16, împreună cu domnul Demoste- ne Şofron. m-am aflat in
' ' i}
balconul Casei d e Cultură a. Studenţilor privind mulţimea care se strîngea treptat în Piaţa Păcii pentru. a . participa la miting;
' Au mai sosit ziarişti, fotoreporteri şi ' operatori occidentali, precum şi'reprezentanţi at ziarelor Adevărul, România liberii, NU, Attas' Clujul-liber şi Patria.-La orele 16 şi 45 de minute a început” o ploaie , torenţială; dar Spre. cinstea - lor, susţină- * torii domnului_Raţiu ri-ati părăsit piaţa. S-a scandat
• „Nii^plecăm, nii plecăm!" A foit arborată o lozincă^1
.roşie pe care scria cti' majuscule • albe: „JOS COMUNISMUL!"- Baloane' ş i. pungi de plastic galbene, culoarea •electorală-a domnului Ra* ţiu, aii fost distribuite în rîiidul ; manifestanţilor. Uri grup de tineri îrabră- ' caţi în- treninguri gaibe-, ne, pe pieptul cărora era înscris:; „LIBERTATEA şl ■ purtînd eşarfe tricolore,
au intrat în piaţă, sean: dind: „Raţiu — preşe-
;■ dinte!* Mitingul a început la orele 17, iar în urale-f le :. manifestanţilor ■ . a ’ îuat cuvîntul domnul lori Raţiu. domnia sa a pornit 'de lă o pildă biblică; A, fost un^mod simbolic de -
: a cere poporului român âă urrţieze exemplul lui SaM; care a auzit vocea . şi a văzut lumina Domnului în drumul siitî spre Damasc, devenind creştin
* şi sfînţ' apărător, al credinţei, sub numele de Petru; Românii nq se mai pot'IntoarcQ la comiînfem.»'
’ Domnul Raţiu "s-a* referit pe larg la noile condiţii de viaţă şi libertatea- de ' acţiune oferită de privatizarea întreprinderilor, precum şi de revenirea la forma ; clasică de împroprietărire a ţăranilor. S-au scandat lozinci an ti* F.S.N. şi anticomuniste de . către cei 4500 de manifestanţi. Un grup de susţinători ai Frontului,
•masaţi îri'faţa.mâgazinu- lui -„-Spicul* l-au huiduit pe vorbitor. Disputa din- : tre susţinători şi opozanţi ■ a Continuat şi după în-
' chcierea mitingului,- .un.-; tordon de poliţie despăr- ■' tind cele > douâ " tabere. Perfecta organizare'a po- . liţiei şi poate spiritul mai --
' puţin violent ai color - - două grupuri de wOâmeni. ..
au salvat, totuşi, onoarea oraşului nostru. Un grup i de susţinători ai dom nii-'1 lui. Raţiu, probabil: şi reprezentanţi ai al tor.-par- :::
7 tide anticomuniste, s-au :: deplasat--în Piaţa Liber- >
'taţii, în- vzona'liberă: de- - comunism".- Oricum, înainte de ale-" Beri, clujenii, puţin mai- . agitaţi decît-sînt-de obicoi, ■ au dat dovadă de civili- • zaţie. Sperăm că acest ~ lucru se va petrece şi în : continuare:' Drumul -Da*:;.'., maşcului e abia la început înţelepciunea' stă în-"T““ tre încredcrc şi neîncre'- . dere. ■i<;- ' ,;V
Dorin SERGIIIE
. < Trăim un cvsnimefit unic, de cumpănă. 1$'existenţa dramatieă ,a acestui .neam. Ziua primelor alegeri libere din '.ultima jumătate dc ’ veac este şi o binecuvîn- tată zi a- adevărului. Căci poporul, in sfirşit, hi va spune liber cel.dinţii- cuvînt,.in. fi despre noua lume ivită din singele - Iui decembrie.-trecut, cel dintît cu-' vint-faptă cu care îşi este dator sieşi,-'Europei, Vniver sului. - Căci acest popor, . umilit şi terorizat, a fost vrenie de 45 de ani sclav, prizonier şi oşţatec in propria'lui f ară, E incredibil dar'tn tot acest răst imp îndoliat, şi, barbar al istoriei. lot milenare, românii n-otţ ales, n-au vorbit- în,nupiele lor, n au decis şi n-au crezut. în nimeni: şi în nimic, oficial, ci doar în soarta lor dihtotdeauna: aspră şl răscolitoare şi iri credinfa sfinţii a strămoşilor. ... .. , ’
Ihtă-nc ajunft, clupă iutii; de ■mări tensiuni, încercări şi primejdii,:în ^ lă ^ i' prlnielor alegeri libere. Nc a -, flăm lă început ’de drurn’i căci rpeste doi—trei ani vor urriia alte alegeri.-■• 'Am-'păştt in rioiia Iunie ce se in- firipă , cu jertfă şi luptă. cit ezitări şi căutări, cu Im-'
'plinifi’nevisaiei'cţi negări şi contestaţii violente, cu greşeli şi îndoieli, ctu nesiguranţă şt răbdare, cu calm şi încredere în ziua ăe azi f i de 'mîine; Am izbutit in scurt timp să avem pliiripartidismul, o democraţie nevisat ă acum 'citevă luni, adevărat departe de a fi perfectă, libertăţi inhiiaginubile, să avem o Ţară caro a revenit in' Eurapa:‘"*Au existat şi voci care au cerut anxînarea alegerilor, şphimbarpa legii . după ce ea a fost
‘ votată, toate .dcesieă. avînd . drept - scop o destabilizare a societăţii, a ţării. ‘ Oare să nu:fim liberi? Să ne fi furat cineva ■revoluţia^ democraţia,, liniştea? Unii au căutat să ne convingă că ăia e, încâlcind, legile, apa- lînd la forţă, înlocuind’ muncă şi creaţia cil protestul şi demonstraţia de[stradă. ; 'Ieri ni se impuneau legi, .decretc, hoiăfiri-apel.^prociamaţii 'şi planuri de un grup ’de .indivizi ca se'erijat^ in reprezentanţii, poporului. . Şi nu au izbutit,'căci Un popor. spurieâ marele medie Iuliu IIaţiegahu — nu poate f i cucerit prin forţă,- ci doar-atunci cind cucerite sînt inimile sale! Deci, să citcerim, inimile, , nii pieţele, oameni buni! ,. : ' ..‘ : Unii se terţţy de cornimism,' cînd ' in toată ’■ lumea el. moare său a murit'fi nimeni nu va-putea salva cadavrul Aău dă lă: dispariţie. ■ Căci tot ce se;naşte in natură moare.' E una din deqilc supreme căreia i se supune însuşi omul! Şi cum el e muritor,: la f e l . sînt şi toata calc'rsăvirşiic d e e l . 1' * -• , -
Duminică,, poporul va alege pentrn prima oară un preşedinte. " Va avea. un ales privilegiu. Va .alege un
'S enat"şi0 'Carieră' o Deputaţilor. Iar noi ne votn supună judecăţii, lui supreme. E un ceas unic pentru naţiune, pentru ţară Un ceas'ce trebuie trăit cu demni- tata. jj rcspcct. cu omenie ş t înţelepciune; Să fim la' înălţimea- om en iei,şi; ihtei?pciiinii;. gliei noastre străbune.- Să judecăm .âţlinc şt sa procedăm1 drept. Ţara ■are nevoie de adevărl^ ^̂ ^ Y : ’^ ^ '.:V-
' v V î o i r ^ ' ^ A C
MOMENT „LUCIAN BLAGA"• „V a tra Româneasca* vă înyitâ să participaţi la un moment tbiriembrâtiir ^Lucian Slaga", care va avea loc azi, 17 mai, ora l î . i n sala da conferinţe a B.C.U. Vdr confrenţia: A. Mihu — prof, univ., A. Cordoban — conf, univ., T. Mihadaş — scriitor, M. P o p a ;- critic literdr, Vi Pădurean — .student. ■ ■ ' ’ ■ '
C O M u ; N : r c A T-privind realizarea prevederilor la principalii indicatori econom lco-sociali
ai judeţului Cluj pe 4 luni 1990In multe întreprinderi din
judeţ, chiar în condiţiile în care -activitatea economică s-a aflat sub semnul instabilităţii şi a unor greutăţi întîmpinate în asigurarea bazei materiale necesare, s-a înregistrat un ritm as-" cendent al producţiei de la o lună la alta, ceea ce. a condus ca pe ansamblu; în luna aprilie a.c., volumul producţiei marfă industrială să fie mai mare cu 4,9 la sută faţă de cel realizat In luna ianuarie 1990. Programul de fabricaţie, pe primele patru luni din a- cest an la producţia niar-, fă industrială a fost îndeplinit în proporţie de 101,0 la sută, tn condiţiile realizării unei productivităţi a muncii ■ superioare faţă de nivelul stabilit.
Din cele 49 produse iri* ■ .dustrialo de bază la: 30 produse s-au înregistrat depă* şiri fată do prevederi. La desfacerile de mărfuri cu amănuntul s-a înregistrat o depăşire faţă de program de 8,7 la sută, tar comparativ cu primele patru luni din anul trecut a fost pus în vînzare ,uh volum de mărfuri mai mare cu 23,1 la sută.. tn domeniul evportului
este de reţinut că s-au livrat partenerilor , comerciali externi, mărfurile ce au constituit obiectul contractelor scadente pe patru luni, neraportîndu-se; nici- im contract neonorat
D e-la începutul- - anului ' s-au dat în folosinţă popii- .
laţiei 526 apartamente, . construite din- fondurile statului. Analiza , în dina- . mică a nivelului realizărilor arată că volumul pro- . ducţiei marfă, industrială obţinut -pe patru luni 'din . acest an este mai mic cu17,6 la sută faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului precedent: nivelul productivităţii muncii pe
un salariat, este de aseme- ,-riea mai mic faţă de pri
mele patru luiii din' anul trecut cu 21 la sută. .Volumul mărfurilor exportate
- în perioada la care ne referim ‘a. scăzut faţă de cel înregistrat pe patru luni' din 1980 cu 45,9 la. sută pe relaţiai cliring ţări socialiste, şi cu 57,9 la sută pe devize convertibile,
In trimestrul I, a.c. s-a realizat o mie de lei producţie marfă cu un nivel at cheltuielilor . materiale mai mare cu 12,1 lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Dirccţia Judeţeană de statistică
DIN PARTEA BIROULUI ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPŢIE CLUJ
-Alegătorii domiciliaţi în raza secţiei do votare, o- »*i?i din listele electorale, pot vota pe baza buletinului dc identitat(*şi vor CI trecu{l pe lista specială.
Alegatorii cu viză de flotant-in raza «ecţici dc votare unde locuiesc pot voia la acea secţie, indiferent dac3;sînt sau nu trecuţi tn livtele electorale, pe baza buletinului de identitate. In această situaţie, pre.şe- : dţntols. biroului electoral nl secţiei va înscrie, pc pagina cu vi*ă de flotant din buletinul dc identitate, num3rul circumscripţiei electoralo şi numărul sccţici . de votare semnînd.
FaccM apel sS fie- ridicate cîto 2 buletine de vot. . anulate, de reprezentanţii partidelor politice, ailor formaţiuni polilico şi candidaţii independenţi, de la JliroiU Glcctoral de Circumscripţie Cluj,
în primul birou executiv al FJS.N.,: ce i. aproxi- j mativ 7 milioane de ro- - mâni ardeleni; nu aveau 1 nici un reprezentant Ne-am zis că lupta aprigă pentru putere trebuie să fia în toi, aşa că trebuie să avem răbdare, ş i ' dacă nici noi ardelenii riu , avem răbdare atunci cine are? Cu amărăciune în-- suflet am plecat la Bucii- r reşti să-i. cunoaştem pe-- protagoniştl, pe cei care au pus mîna - pe putere- sau o vor pune. ;
Ziarele centrale şi’ tele-.. viziunea au fost şi ele foarte drăguţe cu noi ardelenii. N-ău ce face, trebuie să publice- ceea ce primesc de. la cetăţenii . insistenţi, care bombar- - dează redacţiile cu scrisori şi ameninţa că dăcă <■ nu vor fi publicaţi . . . Un : ziar central nu mal are
. corespondenţi judeţeni, ■ alt ziar chiar dacă mai ■ are cîte un corespondent ■ acesta trebuie să se ocupe de 4—5 Judeţe.
Iar tn ceea ce priveşte numărul-populaţiei, 3—4 * judeţe înseamnă mai-mult decît „Bucureştii". Ce or fi ca, strict pentru Bucureşti, ziarul respectiv să aibă un singur ziarist! Ni se explică cu oarecare nervozitate că problemele ] din Bucureşti sint esenţiale pentru viitorul democraţiei, este adevărat
. . . In final, nu ştiu
ce au înţeles cei cu care : am stat de vorbji, conclu-,' zia pe care noi am ţras-o ţ este că nu putem aştepta^, de la ziariştii din Capi-, tală să ne apere,; ş ă n e cunoască şl că ’ despre ce ; se întîmplă a le i.. trebuie.
să scriem noi.- Şi, penthi. - că Ceea ce vom - scrie - noi -
. să fie. cunoscut în întreaga tară, cred; că trebuie să fondăm un ziar' tipărit la’ ’■'■ Braşov- şi răspîtidit 1 I n - cele patru colţuri ale ? t«rii. . •'
Ar fi exagerat ca televiziunea să acorde o ze- - clme din timpul de emisie BucureştlulOi, iar restul ţării, dar şi' mai exa* ’ gerat şi de neacceptat este ca Bucureştii să ocupe. opt ' zecimi din' timp şi biata ţară să se oglindească în ce mai rămine.Şl dacă ţinem cont că tn această bucăţică oferită ţării sc văd şl se aud cei mai gălăgioşi, mal stridenţi şl mai nerăbdători şl, în fine, cu mai mult tupeu şi lipsă de cuviinţă „căci, doar ei âu avut de suferit", ajungem a soa»- teala că adevărata ţară nu- se mai prea vedo d e . la Bucureşti. '.
", Suferinţele^ cele mai mari ni le pricinuiesc'co- naţionalil noştri care, fie 'din: incoiîştierţţă sau interes personal, fie din in-* ternaţlonaUsm, care pentru ei e , neapărat antiro-' mânesc, se simt chemaţi
?de istorie,-Şi lista acestora'începe’ cu Petru Groza şî se încheie cu un Mih-
: nea Berindei, Paul Goma, Victor Blrsan şi alţii. Crecl.că o-parţe din necazurile noastre ar dlşpS*
. rea dacă (s-a mai spust) Capitala ar fi în mijlocul vetrei îri care s-a plămă-
Jdit poporul român, în ■Transilvania undeva lîri- gă Braşov. Idee pentru care,- dacă vom milita tn
: m od" consecvent şi tena-. ce. Se va putea săvîrşi în. cîţiva’ orii. Toate argumentele de ordin istoric, şl naţional sint In favoarea acestei idei rămînînd în discuţie costul mutării. Şi lntr-o viziune nouă, descentralizată, în viitoarea capitală nu trebuiesc
' aduse toate instituţiile na- ' -ţlonale. Astfel. Patriarhia poate fi undeva in Ţara d o 1 Sus' a lui Ştefan cel Mar5, Confederaţia generală a sindicatelor la Ploieşti;" Academia la Bu-\ cufeşti. ş.aiTid. Prin urmare, nici nota de plată hu va ' f l ca îri vremea dictatorului.
lng. Octavian CAl'AîţiVA
= P A G I N A 2
Cine poartă
crucea
i EROULUI?
In Cluj a avut loc demonstraţia asociaţiei care Susţine cauza răniţilor din Revoluţie. In - numele celor căzuţi. în numele memoriei noastre nimeni nu trebuie să tacă, dar mai ales nimeni nu trebuie să folosească prilejul pentru a vorbi despre altceva. Este onorabil că nimeni nu a vorbit decît despre jertfa tinerilor aruncaţi in eternitate. Participanţii au dorit numai o procesiune în memoria victimelor şi cei 300 de oameni s-au purtat mai mult decît corect, accen- tulnd caracterul apolitic al manifestaţiei. Domnul dr. Octavian Buracu, preşedintele C.P.U.N., era prezent, după declaraţia domniei sale, absolut întîmplător la demonstraţie.* Amintim-că totuşi cauza vic
timelor a fost discutată In cadrul unei şedinţe a C.P.U.N., iar demonstraţia a fost declanşată pentru grăbirea procesului celor vinovaţi de represiunea' din timpul Revoluţiei. Domnul dr. Octavian Buracu a mai declarat că este greşită ideea că a- ceastă manifestaţie ar face parte din campania clcctorală a domniei sale. Domnul profesor de istorie Ioan Deac, reprezentant al „golanilor", ce manifestă-în continuare pentru Proclamaţia de la Timişoara, a afirmat că toate partidele istorice sînt. anticomuniste, că însăşi mişcarea „golanilor" este anticomunistă şi sprijină in mod activ Asociaţia pentru adevărat Revoluţiei din judeţul Cluj, ce luptă numai pentru cauza victimelor şj nu pentru alte scopuri. Discutînd cu domnii Liviu Borţig şi Szabo Ioan Arpad, conducători ai Asociaţiei, aflăm că dînşii doresc sprijinul moral' şi material al organizaţiilor şi partidelor politice, indiferent de culoare, pentru că, firesc, cei suferinzi, ca şi morţii, nu fac decit să-şi respecte poziţia: adevărul.
Drumul Golgotei continuă. Cine poarta crucea Eroului? In viaţă nici o întrebare nil poate fi retorică.
Dorin SERGIIIE
Aplauze pentru balerinii clujeni^ In Cu dragoste pentru
Opera; Română aminteam de turneul pe care ansamblul, artistic al instituţiei n .va întreprinde
• peste hotare. Iată primul , . ecou, despre care a avut ! amabilitatea să ne vor- ’ bească domnul Adrian ! Mureşan, maestru core- ' graf: „Intre 30 aprilie şi j 2 raai, corpul de balet al• Operei a făcut deplasarea r' în Austria, mai precis la
- Graz, unde am prezentat,în cadrul unei Gale a .O- perei din localitate, bale-
: tul. Carmen;' Adaptarea şi libretul baletului sînt semnate de domnul Emil'
.. Strugaru, coregrafia de : Adrian Mureşan şi - scenografia de Andrei ŞcMo- pu. A fost de fapt primul spectacol al nou înfiinţatei asociaţii; Kultur-
; project Humunicn, a cărei baze au fost puse de domnii Mathis Huber, Cristian Loghin şi doam-
• na Tania Karlovici. Asociaţia îşi propune,1 pe lîngă organizarea de tur-
: - nee, ajutorarea noastră• materială, cum ar fi fil
tre pentru reflectoare, materiale pentru măşti şi peruci, ştime, magneto- foane.. — Carc este distribuţia baletului CARMEN şi cum a fost: el primit de public?
— DecT, Monica Martin (Carmen), Dani Sas (Don Jose), Dan Orădan (Toreadorul). Anca Opriş (Ines) şi .Marius Toda (O- fiţerul). Baletul a fost primit, atît de public, cît şi de specialişti, foarte bine, a fost un succes. O dovedeşte şi faptul că acţiu
nea începută cu această primă deplasare va continua cu luna septembrie. Se intenţionează apoi, includerea baletului în repertoriul Operei din Graz.
— Cum s-a desfăşurat Gala. care au fost invitaţii?
— Gala a . cuprins trei părţi, iar dintre invitaţi Ludovic Konya, Eugen Sârba, George Angelescu, Andreas Stohr, David McShane, ca să amintesc câţiva. S-a clntat Mozart, Verdi. Bach, Hossini, Berg.'
Demostene ŞOFRON
0 şansă celor care nu fac politicăr '
Dacă există oameni care nu fac, politică (electorală, bineînţeles) sau măcar nu sînt total antrenaţi de febra care a cuprins poporul român în această perioadă şi cred că mai există şi altceva în afara ei, îi anunţăm că la Muzeul de-artă este deschisă o expoziţie Nicolae Grigorescu, unde p o t 'fi văzute şi admirate unele dintre cele.mai valoroase creaţii ale marelui pictor român. Expoziţia este' deschisă şi luna viitoare.' S-o vedem acum, să ne întoarcem în sălile muzeului şi după 20 „mai, bucuroşi sau trişti de rezultatele alegerilor. O altă expoziţie, de, fotografii, ale lui Szabo Tamaş şi Vasile Dan, este deschisă Ia Secţia Donaţii a Muzeului de artă. (C.V.j
Clubul iubitorilor de teatruDe curînd s-a reînfiinţat la Turda, primenit şi revi
gorat, clubul celor care iubesc templul patronat de Ţhalia: Clubul iubitorilor de teatru.' O rază 'd e lumină uneşte astfel conştiinţele şi sufletele turdenilcr iubitori- de'teatru, de bine şi frumos — liant al; liniştii, extazului şi optimismului. Legitimaţia specială asigură posesorilor participarea la întîlnirile periodice (deocamdată joia, ora 17) cu oameni de cultură, literatură şi artă, la vernisarea unor expoziţii, la vizionarea unor spectacole. Ele se desfăşoară în contextul organizatoric'al subfilialei „Vatra Românească" şi Asociaţiei intelectualilor turdeni, cu prezenţa auditoriului format din membrii acestora şi altor conorăşeni.
Zilnic (in cadrul unui program afişat) posesorii rîv- nitelor legitimaţii îşi pot oferi momente de . discuţii, destindere şi reverie în faţa paharelor cu cafea şi sucuri — la sediul clubului din incinta Teatrului de
'Stat.
EPIGRAME...
ELECTORALELa biroul electoral, al
unei gazete pluraliste:
Cu mult elan în gest şi ; \ ■ ■ - gîas,
ui tind toate obidele, expertul şi-a pierdut un
ceassă-mi numere . . .
partidele. a______________________;____
In cea de-a 29-a etapă a Campionatului diviziei A la fotbal, au fost consemnate următoarele rezultate: Universitatea Craiova — F.C. Ar«eş 3—0 (1—0). Golurile au fost înscrise de Ciurea (2), unul din lovitură de la 11 m, şi Neagoe; F.C.M. Braşov — F.C. Inter Sibiu 3—2 (1—1). Pentrti braşoveni au marcat Barbu. Mandoca şi Andraşi, golurile oaspeţilor fiind realizate de Teneş (2); S.C. Bacău — Petrolul Ploieşti 4—1. Au marcat Burleanu, Jercălău, Scîn- teie şi Ghioane, . respectiv Matei, (din Io-- vitură de Ia H m): Jiul Petroşani — Politehnica Timişoara .2—1 (2—0). Pentru gazde au înscris Bicu şi Lasconi, în timp
CAMPIONATUL DIVIZIEI A
LA FOTBAL „29“
ce oaspeţii au redus din handicap 'prin CrăQiun; Corvinul Hunedoara — F.C. Farul Constanţa 3—1 (1—1). Golurile hune- dorenilor au fost înscrise de Gabor (2) şi Hanganu, după ce fotbaliştii, de pe litoral deschiseseră scorul prin Stere; Sportul Studenţesc — Dinamo Bucureşti 1— 1 (0—0). Au marcat Ţîrlea, respectiv Lazăr pentru Dinamo; F.C. Bihor Oradea — Universitatea Cluj 0—0.
Iri clasament continuă să conducă Dinamo Bucureşti, cu 48 puncte, urmată de Steaua ~ 47 puncte şi Universitatea Craio v a — 44 . puncte.
Fotbal, divizia C. seria a Xl-aIN LINIE DREAPTA . . .
- Sc pare că „zarurile au fost aruncate" şi în seria a Xl-a a diviziei ,.C“ de fotbal, la intrarea în linia dreaptă a actualei ediţii a campionatului, c în d . au mai rămas de disputat doar patru etape. Cu un avans confortabil. 7 puncte faţă de a. doua clasa ţi echipa metalurgiştilor din Cugir se poate considera deja în eşalonul doi al fotbalului românesc. Oricît am regreta că echipele din judeţul nostru n-au avut un cuvînt mai greu'de spus, trebuie , să recunoaştem că Metalurgistul este o cîştigă- toare merituoasă, care.a controlat autoritar întreaga cursă, permiţîndu-şi, iată, să mai piardă, chiar şi la scor. spre finalul campionatului.,
Amenînţînd mereu poziţia ̂ liderului, ..sSnnarii“ din Cîmpia Turzii nu au avut totuşi suflul necesar pentru un finiş în forţă, care-i putea propulsa pe ei în frunte.
' Ne place însă să credem că datele problemei vor fi cu totul altele în ediţia viitoare a campionatului şi nu numai pentru Industria Sîrmei ci şi pentru C.U.G. şi Unirea Dej, echipe, de asemenea, cu disponibilităţi mult mai mari decît cele arătate pînă. acum.- Extrem de neplăcută şi de tristă situ
aţia „SticleiV una dintre „pepinierele" fotbalistice de frunte ale judeţului şi chiar ale ţării dar care, iată, se zbate în coada clasamentului. La cei doi poli ai clasamentului situaţia se menţine neschimbată şi după etapa a 26-a:‘ 1. Metalurgistul — 37 puncte; 2. Industria sîrmei Cîmpia Turzii— 30-puncte . . . 15. Soda Ocna Mureş — 21 puncte: 16. Sticla Turda — 18 puncte.
Iată şi rezultatele complete ale etapei de duminică: Victoria Cărei — Metalurgistul Cugir 5—f>; Minerul Băita — Oaşul Negreşti 3—2: Voinţa Oaş Negreşti — Metalul Aiud I—0; Laminorul Victoria Zalău— Industria Sîrmei Cîmpia,Turzii 2—1; Mobila Armătura Şimleu — Sticla Arieşul Turda 4—0; Energia C.P.L. Sebeş — Mineral Sărmăşag oi—1; C.U.G. Cluj-Nanoca '— Soda Ocna Mureş 1—0; Cuprom Baia Mare —. Unirea. Dej 2r—0.
L. EMIL
Acromodelisnt
CONCURSURI LA . . . ÎNĂLŢIME!
Poligonul Someş-Dezmir a găzduit recent două interesante eontursuri de aero- modele-planoare, clasa F. 1. E. — pilot automat, cu participare internaţională. ~ .
.Primul concurs, dotat cu „Cupa Transilvania", a reunit la start şase echipe şi cincisprezece sportivi. în final cei mai buni dovedindu-se: I. Eugen Pop — Tehnofrig Cluj — 887 puncte; II. Crîngu Popa— AVIA Bucureşti — 885 puncte: fll. Herbert ITeiss — Kolibri Austria — '871 puncte. Pe echipe: 1. Tehnofrig. 2 Kolibri. 3. Aurul Brad.
Al doilea concurs a fost prilejuit de campionatele naţionale la aceeaşi clasă, F.l.E. — pilot automat, participarea fiind de această dată mai largă: 8 echipe şi 17 sportivi; înafară de concurs au evoluat şi sportivii austrieci de la Kolibri. După o luptă strînsă şi spectaculoasă, cel mai bun s-a dovedit a fi Crîngu Popa de lâ AVIA Bucureşti, care i-a întrecut pe Eugen Pop şi pe George Arghir, ambii de la Tehnofrig Cluj. Titlul naţional pe echipe a fost cîştigat de sportivii clujeni de la Tehnofrig Cluj, urmaţi de Aurul ’ Brad şi AVIA Bucureşti.
In clasamentele internaţionale, Felix Schobel (Kolibri) s-a situat pe locul II în clasamentul individual iar echipa Kolibri— .Austria pe locul I.\ De remarcat buna organizare a celor două concursuri (director de concurs Mihai Muscă), nivelul ridicat al1 întrecerilor şi sportivitatea de care au dat' dovadă competitorii.
Ca urmare a valorii sportivilor clujeni şi, mai ales, a capacităţii lor organizatorice şi a condiţiilor bune de concurs pe care le oferă poligonul Someş-Dezmir. clujenilor li s-a atribuit organizarea. "în anul viitor, a Campionatului Mondial şi a Cupei Mondiale la aeromodelism-planoare — clasa F.l.E. —■ pilot, automat. "
--------- • Emil LUCA
Mică publicitate a unui partid mic:Şi-a fost senzaţia enormă : aflînd Intr-un anunţ-
pilulă:„Pierdut pe uliţă
. • . platformă.Consideraţi-o . . . nulă!“ .
Trei din familia Ţene — Ion, Titiana, Florinei — : Sandu — - şi-au depus
carididatura în alegeri:' Familia e un mister, zicea vecinul meu alene, de-aceea m-a rugat sever să nu-i votez : . . Pe Ţe Ne!
Domnului Ion lliescu nu i se fartS zimbetul
„electoral":
Din ziua competiţiei, întîmplător . . . dacă
învingi.
de dragul opoziţiei, învaţă, domnule, să plîngi!
Domnul Octavian Buracu ■ se încrede în platforma proprie:
Cu ezitări şi mai prudent, sătul de marea vălmăşală, s-a declarat independent sperînd să-l ia o . .
.' Iiber(al)ă.
ClIMtnrilL CU PRODUSE ALIMENTARENu putem să nu recunoaştem că în ultimele luni ■
s-a îmbunătăţit aprovizionarea populaţiei ‘ cu produse alimentare. Pentru această !an3 — după cum sintem informaţi de dl. Ioan Bcnca, directorul Direcţiei comerciale a Judeţului — există resurse mai Mari de carne dc vită (inclusiv mînzat), dc porc şi pasăre, preparate din carne, lapte şi produse din lapte, inargarină,-unt etc. Cu toate accstca sînt.. multe nereguli In comerţul cu produse, alimentare. Vinovaţi fiind atit unităţile producătoare, cit şi cele comerciale, unele cadrc de conduccrc, şefi dc unităţi care dau dovadă de imobilism, de tendinţe înguste dc breaslă in detrimentul nostru. La unele aspecte nc vom referi în ede ce urmează.
CE SE INTÎMPLA CU PUNEA?De Ia o vreme se. întîmplă .ceva în' fabricarea plinii,
care crccază nemulţumiri: calitatea s-a Înrăutăţit, iar in unclp după-amieze (mai aies Ioni, marţi) pîinea lipseşte.. ' „De c f nu este pîinea de bună calitate" — am întrebat reprezentantul Întreprinderii participant • la o şedinţă la Primăria judeţului. ^Pentru că griul' este slab" — mi se răspunde. , .• Să fie, oare, aceasta cauza principală? N-aro crede!
Tîint unităţi în Cluj şi în Judeţ unde din acelaşi grîu — ■ din aceeaşi fă in ă — se face pline mult mai bună.
De ce sint goluri .în aprovizionarea cu pîine, cînd materia primă există? Pentru că întreprinderea nu-şi organizează bine activitatea. Am înţeles că a fost desfiinţat schimbul doi de duminică, din care cauză se porneşte la-început de săptămină cu un stoc redus.
Mai adresăm conducerii întreprinderii două întrebări: de ce s-a renunţat la franzela de 400—500 gjame? Dacă sc justifică fabricarea franzelei de 1,200 kg? De ce o gamă atit de restrînsă de produse de panificaţie?
Nu cu mult timp în urmă găseam, în pline, . aţă, sfoară, sîrmă, cuie. şuruburi, piuliţe etc. Acum am văzut un şoarece sărind dintre franzelele aduse cu autospeciala 31-CJ-3447. Deci, stăm In continuare „bine" cu igiena ia „Panificaţie". ' ,
UNA ZICEM, ALTA FACEMToţi cei care răspund de producţia alimentară şl de
desfacerea acesteia zic că sint condiţii, că este marfă, dar dau vina unii pe alţii atunci cînd cineva le face observaţie privind aprovizionarea.
Sint multe lucruri care nu au explicaţie; singura ar fi că stăm încă rău în ce priveşte organizarea, răspunderea, disciplinai. Punctăm cîtcva exemple (situaţii) pentru argumentare: vineri, 4 mai. In cadrul unui comandament de aprovizionare, ' s-au stabilit cantităţile de preparate din came care urmau a fi furnizate de Industria cărnii, Dar, simbătă, cînd s-au dus maşinile după marfă, In Baciu, . porţile erau'închisei Nimeni nu era la lucru Inginerul şef. Petru Szanto ne spune că vinovat se face şeful antrepozitului Gabriel CAldăruş. „Dar — precizează In continuare — promitem că nu sc
vor mai întîmplă asemenea situaţii" (adică a nu se livra produse sîmbătă).
Unele magazine sint aprovizionate bine, altele mai puţin. Unele stnt pline cu ouă, în altele nu se găsesc. In unele telemeaua se află pe tejghea, în altele lipseşte de mai multă vreme. Exemple se mai pot da.
Ce ne spun acestea? Ga pe unii responsabili de magazine puţin îi interesează dacă sînt sau nu mulţumiţi cumpărătorii. Dacă pe ei nu-i interesează, ar trebui să-i intereseze pe cei din compartimentele de resort' din întreprinderea comercială.
PE SCURT• Intr-un mare număr de unităţi comerciale din ca
dru] I.CJS. Produse Alimentare nu funcţionează instalaţiile frigorifice. Să nu uităm că a venit căldura şi nu sînt condiţii pentru păstrarea unor produse.
• înainte aveam ambalaje pentru livrarea laptelui pentru populaţie, dar nu aveam destul lapte. Acum, a- vem mai1 mult lapte dar nu avem sticle şl folie! Ce-i de făcut?
• în unităţile de vînzare ,a legumelor şi fructelor nu se găseşte ceapă, deşi in toamnă s-a însilozat o cantitate dublă faţă de necesar. Acum nu avem nici din cea veche, nici din cea nouă.
■ „Avicola" dispune dc mari cantităţi de pui. dar nu-i vedem la rotiserii.
• Industria cărnii se implică insuficient în asigurarea necesarului de preparate, dar mal ales fn diversificarea sortimentală. Lipsesc sau apar în cantităţi prea mici sortimente dc calitate superioară. ___Ion GOI *
P A G IN A 3 A D E V Ă R U L - IN LIBERTATE
O P B R A T l Q f t »
VILLAGESR O U M A I f t l S
OPERATION VILLAGES ROUMAINS LA CLUJ La Primăria municipiului Cluj Napoca a avut loc
simbătă, 12 mai a.c., o întîlnire organizată de Uniunea Vatra Românească cu delegaţia de primari europeni care au luat parte Ia Operaţiunea Satele Româneşti. La întîlnire au luat parte şi reprezentanţii unor partide şi formaţiuni politice. După intîlnirea cu Vatra Românească, delegaţia primarilor europeni s-a întîlnit şi cu reprezentanţii UDMR Cluj. în urma acestor întîlniri s-a, dat publicităţii următorul document:
PROTOCOLUL DE LA' CLUJ
Aleşii locali europeni şi ceilalţi participanţi însărcinaţi cu misiuni din partea operaţiunii Villages Rou- fnams, constată în urma îr.tilnirilor din 12 şi 13; mal 1990 din Ardeal cu asociaţii şi partide ce se interesează de problema relaţiilor dintre comunităţi în România
x — că participanţii condamnă orice act de violenţă intre comunităţi, acte care nu pot fi decît opera unor extremişti ce nu pot avea nimic de a face cu pârtiei par.ţii la acest dialog;
— că participanţii recunosc faptul că în România precum în multe alte ţări europene, trăiesc mai multe ̂ etnii egale în drepturi cu românii;
— că, după cum declară participanţii, nici una dintre aceste naţionalităţi r.u pune in discuţie integritatea teritoriului; , ' - j
— că participanţii declară cu toţii România ca patria lor comună; _ •- — câ participanţii, indiferent din ce comunitate pro
vin, se. angajează să respecte identitatea celorlalţi şi să evite orice provocare de . natură să lezeze integritatea ţării;. •' ■-
-. • — că participanţii se angajează să facă totul pentru a crea o comisie pluralistă, compusă din partide şi a- sociaţii, însărcinată cu elaborarea unor propuneri concrete care să . definească anumite reguli asupra drepturilor ş i . obligaţiilor minorităţilor din România;
— că elaborarea viitoarei Constituţii ar trebui să dea " ocazia consacrării drepturilor individuale şi colective,
precurrt şi îndatoririle tuturor cetăţenilor ţării conform cu textele internaţionale şi europene (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, concluziile Comisiei pentru .Securitate şi Cooperare în Europa, Convenţia europeana a Drepturilor omului etc.); ,* V ' — că toate părţile sînt de acord că evenimentele-du-
- feroase ale istoriei nu pot fi obstacol' pentru căutarea unei soluţii, conviviale în calea rezolvării problemelor intercomunitare şi că, în acest context, iele se angajează să nu ţină seama de tentativele provenite dir. comunităţile aflate în exil care ;ar viza aţîţarea tensiunilor intercomunitare, mai degrabă decît înlăturarea lor;: — că există o înţelegere asupra următoarelor:
1. că -fiecare comunitate are dreptul să-şi folosească- limba maternă; :
■ că învăţămîntul în această limbă este asigurat pe toată durata studiilor primare, medii, liceale şi universitare; învăţâmîr.tul universitar în limba etniilor; trebuie să reflecte necesităţile reale ale populaţiilor' respective, stabilite într-un cadru comun legal;
3. că e necesar să se asigure predarea limbii române tuturor cetăţenilor în cadrul sistemului educativ.
— că participanţii doresc ca Consiliul Europei să Iniţieze o misiune destinată încurajări, tn România,'a căutării de soluţii bazate pe experienţa europeană multiplă îr. privinţa drepturilor minorităţilor.
PROCLAMAŢIA DE LA CLUJ invită forurile internaţionale sâ asigure garanţiile reciproce - în celelalte ţări din Europa cu privire Ja drepturile etniei româneşti care există în aceste ţări şi să insiste în asigurarea realizării acestor principii. ,
■■ • ' . x L,Alcsii locali europeni şi ceilalţi participanţi însărci
naţi cu misiuni din partea operaţiunii Villages x Rou- mains» precum şi ceilalţi semnatari se angajează să a - plice întrutotul acest consens general constatat şi să' : asigure difuzarea prezentului text.Cluj. 13 mai 1990
ATENŢIE, ALCOOL!Despre pcricolul, care-1 prezintă conduccrca aula-
'mobilelor sub influenţa alcoolului credem că nu este „azul să mai vorbim. Toată lumea cunoaşte consecinţele alcoolului la volan şi cu toate accstca numărul conducătorilor auto carc se urcă la volan „gri- zaţi“ este în creştere. Care este explicaţia accstui f e n o m e n ? Iresponsabilitatea. Iată, numai în ultima perioadă numărul accidentelor cauzate de alcool aste de 46, cu *8 morţi şi 22 de răniţi, ’din totalul dc 105 accidente, cu 52 de morţi, şi 101 răniţi. In data dc tl n13' ’ .tre* orc s"a executat de către organele dc poliţie din cadrul serviciului Circulaţie al municipiului Cluj mai multe „filtre” în diverse punc- tc a*c oraşului. Rezultatul: 13 conducători auto au rămas fără carnet de conducere şi asta fiind un caz fericit. CU» dintre aceştia puteau să ajungă la spital sau în faţa organelor de anchetă penală? Vă prezentă111 cîţiva din aceşti „aşi« ai volanului: Gheorghe Ilorbc (I—Cj^-1GG5); Vaier Marian (G—Cj—2377); Ioan Sas Mircea (3—Cj—1208). Sînt doar cîţiva dintre cei care, prieteni cu Iiachus, iau în dcrîdere celo jnai elementare legi, puni iul în pericol po toţi par- licipanţii Ia traficul rutier, mult crescut în accstc zile fierbinţi de mai.
N. PETCU j
L DICTATOREra şi din păcate este şi acum u n . . . mic dictator,
fiindcă mică-i este şi „feuda" (secţia Turda a. IAMN— Bucureşti) în care îşi exercită, cu mînă forte, prerogativele asupra unui colectiv de cercetători, tot atît de mic, în mare _ parte ales însă pe criterii. . . diferite, precum diferite îi sînt şi interesele familiare.
Cine avea „curajul" să se opună, i se arăta poarta, gest întărit printr-un „argument" forte: Ia uşă bat atîţia! Aşa a păţit şi domnul.Nieola Săvuţiu, posesor a două licenţe, dar în opoziţie flagrantă cu „ideile" năstruşnice ale micului dictator. "Pentru a vă introduce în atmosfera creată în mica „feudă", vom reda. stimaţi cititori, cîteva pasaje din declaraţia domnului Săvuţiu, actualmente şef birou aprovizionare la IPR „9 Mai" Turda.
— „Perioada în care mi-am desfăşurat activitatea îh această secţie (1984—1987), a constituit o perioadă de grele încercări, cea mai amară din viaţa mea. Şeful secţiei, dr. ing. I. T. Rodeanu (că despre el este vorba) a abuzat întotdeauna de funcţia pe care o deţine, excepţie de la regulă făcînd cei doi fii ai săi şi nurorile care trăiesc, bine mersi, sub aripa ocrotitoare a părintelui grijuliu, precum şi o mică parte dintre angajaţii care îi satisfac, în primul rînd, interesele personale.?
După.ce mai enumeră cîteva din abuzurile săvîrşite de dr.. ing. X. T. Rodeanu, sub masca bine camuflată a omului legii, domnul Săvuţiu, continuă:- „Deşi lucrez împreună cu soţia şi avem o retribuţie peste nivelul mediu, totuşi, mereu apelăm la ajutorul.. . CAR-ului.. Cum atunci alţii deţin maşini, televizoare color, garaje, calculator personal, antenă parabolică? (aluzia, fireşte se referă la buna stare a familiei micului dictator).
De unde? Uşor de aflat dacă mai cităm cîteva declaraţii. lată-le. „Subsemnatul Raţiu Octavian, tehnician chimist, am lucrat la secţia IAMN între anii 1971— 1983. In 1983 am sacrificat un porc din care o jumătate am vindut-o colegilor de muncă. Cealaltă jumătate (cca 30 kg) i-am dat-o dr. ing. I. T. Rodeanu, lă cererea acestuia, în schimbul a 18 kg alcool etilic de 96 grade, luat bineînţeles din unitate. Şoferul Praţa Liviu mi-a dus alcoolul acasă". ,_
Praţa nu recunoaşte că a făcut acest transport De ce ar face-o? Doar şi el şi soţia sa se numără printre cei privilegiaţi.- Deşi soţia acestuia este încadrată ca lăcătuş, ea lucrează în biroul ing. Rodeanu Cristian, unul din fiii micului dictator.
Cînd a fost luat la întrebări, dr. ing. I.T. Rodeanu nu .
a recunoscut nici una din acuzaţiile aduse. Aşa cum a l • a recunoscut (cine estenebun să-şi pună cu propriile mîini laţul la gît?) nici. atunci cînd Raţiu Luminiţa Maria a declarat că pentru angajarea ei şi a. fratelui sâu, tatăl ei i-a dat doctorului în faţa mamei sale cîte 4000
■lei, şl nici atunci clnd Mocanu Gavrilă, tot pentru a fi angajat, i-a dat doctorului (aşa declară) 10 litri de vin $i o pulpă de porci ‘
Spaţiul nu ne permite, să mai vorbim şi de alte multe abuzuri pe care d. ing. î. T. Rodeanu'le-a făcut în privinţa acordării premiilor, încadrării în schemă, fiindcă şi aici avem argumente: ;Bucure.ştiul angajează, nu eu!
: Nici măcar Poliţia, atunci cînd l-a anchetat, nu s-a întrebat: Cine a propus Bucureştiiilui angajarea? Câ şi la
•Bucureşti doctorul a. ştiut s ă . . . ungă. . . osiilel Că aşa este şi nu altfel ,încă o declaraţie a Măriei Vilţ: „De
, 10 ani am fost detaşată la IAMN. Nici acum nu am acte în regulă. Deşi doctorul, între timp,, a angajat numeroase femei din afară şi pe mine, la toate insistenţele, m-a lăsat nedarificată. Dacă aceste femei n-au dat nimic în schimbul angajării/atunci eu de ce nu am fost definitivată pe post?" ' .t .
Explozia nemulţumirilor s-a produs în 22 decembrie 1989. Mai mulţi muncitori doritori să se ataşeze coloanelor de demonstranţi pentru doborîrea marelui dictator (este vorba de Călugăr Valentin, Crişan Grigore, Sîr- bu Gheorghe, Toşa Nicolae, Ji.şa Cornel, Hanc Vasile, Gyori Anton. Rusu Alexandru, Bega Victor, Ciurar Emil, Lăscurean Eugen. Arion Marius. Cesp Ştefan etc.) declară câ au fost împiedicaţi d e . . . micul dictator să o facă. Cine merge la demonstraţie, îi ameninţă şeful de secţie, va fi pontat nemotivat! Toţi aceşti oameni de
. bine declară în accst fel, dar .I.T Rodeanu este de altă „părere": „Am fost la Bucureşti atunci!" Şi flutură o delegaţie. Prea vechi trucul cu delegaţia ca să nu-I cu-
‘ noaştem. 'După victoria Revoluţiei* 48 de muncitori, dorind şi ei
; să se bucure de drepturi democratice, au denunţat, în cadrul unei demonstraţii de stradă, abuzurile şefului de secţie. Din nou relaţiile au intervenit. Cei 48 au intrat ■ într-o grevă de. cinci săptămini. Nu au gasit_ înţelegerea nici la centrală, nici la minister. M otivul. ipvocat din
i ambele părţi: „nu sînteţi majoritari." ■'/...Dr. irig. I. T. Rodeanu este trecut de 61 ani. Ar putea
Să stea liniştit ,1a pensie. „Bunăstarea* familiei îl determină însă să ţină cu ghiarele şi cu dinţii d e .. . ciolanul puterii discreţionare. -
, Ing Marian BIA,preşedinte C.P-TI.H.- -~
T U ir l iA
MACAROANE Şl LAPTEMinerii au făcut grevă şi au tot ce şi-au dorit, pe
troliştii — la fel, Tarom-ul — la feL Pensionarii nu dau cărbune sau petrol şi, greşeală fatală, nici măcar nu zboară pe ' curscle 'internaţionale. Îşi văd doar de viaţa' lor, atîta cită le-a mai rămas. Majoritatea : nici politică nu fac, căci dacă ar î i prins momentul şi s-ar fi constituit în partid. Casa de ajutor reciproc a~ pensionarilor din 'Cluj âr fi obţinut, fără îndoială, aparatul de multiplicat (de exemplu un xerox) de care are atîta nevoie. Este adevărat că au primit totuşi unele ajutoare: macaroane şi lapte pentru optzeci de oameni. Ştiţi Insă cîţi bătrîni trăiesc sub limita sărăciei' aici, lîngă noi, poate chiar, peste drum? Numărul Jor depăşeşte o mie. Unii sînt internaţi la'-az.il, alţii supravieţuiesc cu o pensie de cîteva sute* şi numai Dumnezeu ştie cum îşi plătesc chiria sau curentul. Cine s-ar. în-, cumeta să le explice că acum este democraţie? Unii sînt singuri, alţii cu copii ce au uitat să-şi ajute părinţii
Membrii CARP din oraşul nostru beneficiază de unele facilităţi: împrumuturi şi ajutoare băneşti, asistenţă
medicală, ateliere de tîmplărie şi croitorie, un club. Preşedintele acestei asociaţii, Partenie Morocoş, ar dori şi dacă va fi înţeles şi ajutat va reuşi — să extindă asistenţa medicală şi să diversifice serviciile (inclusiv prin transportul alimentelor la domiciliul- bolnavilor), să dea o mînă de ajutor pentru a face ca viaţa celor din căminul de bătrîni să devină şi să rămînă întot-
■ deauna- decentă. - A ceste, . iniţiative. Iqcale ■ sînt frumoase şi lăudabile, dar sînt insuficiente. Ar trebui un program, bine* conturat, la nivel naţional, care sâ se ocupe'de problemele-lor. Poate că ar fi bine ca din bazele de tratament ale fostului UGSR să li.se rezerve
. o parte acestor oameni care toată viaţa, vrînd nevrînd_, au plătit cotizaţia. Şi poate maşina de emis legi şi decrete ar trebui să aibă în vedere un sistem de recalculare periodică a tuturor pensiilor pentru a le pune în concordanţă cu preţurile. Să nu credeţi, însă, că
, pensionarii nu au cerut pînă' acum aceste • lucruri. Au făcut-o demult, dar cu discreţie, fără pancarte sau
. mitinguri. Bătrînii noştri nu au 'ieşit în stradă să n e . ; aducă aminte' că mai au dreptul şi la altceva decît să * stea lă cozi sau să-şi crească nepoţii.. Şi, aşa- cţim îi
ştim. probabil nu o vor face vreodată. ' • '1Adrian CHIRCA
in atenţia inginerilorAdunarea generală a
Filialei Cluj a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România va avea loc joi, 24 mai 1990, ora 17, în Sala d\* festivităţi a fostului Consiliu judeţean al sindicatelor.— Cluj-Na- poca, Bulevardul Eroilor nr. 16. —
Se va adopta -Statutul, ' forma de organizare, ale- i gerea consiliului de conducere şi participarea la • Congresul A.G.IJt., care t se va desfăşura la Bucureşti tn perioada 6—7 iunie 1990, avînd o normă de participare de 1 la 20 membri A.G.I.R.
Pentru o reprezentare pe măsura potenţialului tehnic uman de care dispun, unităţile din teritoriu, rugăm pe inginerii şi sub- inginerii care doresc să se înscrie şi să activeze ' in cadrul Filialei Cluj a A.G.I.R. să participe la întîlriirea de luni, 21 mai 1990, ora 18, în sala '316 a Facultăţii de electrotehnică a Institutului poli-
FUGARUL A FOST PRINS rapiditate şi l-a prins pe Infractor în Bucureşti. îşi aranja ploile, după propria-!
, Vlad Viorel, omul care a comis un afirmaţie, cu membri marcanţi ai P.N.Ţ.- grav accident la Nicula şi. a lăsat victima, ad. Ploi acide, bănuim, după cum vom încă în viaţă, abandonată In Gherla, a- vedea în reportajul de mîine. fost prins. Poliţia de aici. a acţionat cu. , (R.V.)
tehnic din Cluj-Napoca, “str. Gh. Bariţiu, nr. 26.
Şîntem încrezători tn capacităţile creatoare ale corpului ingineresc şi în dorinţa acestui puternic detaşament al tehnicii de a-şi- afirma competenţa şi prestigiul în reconstrucţia României.
Vă aşteptăm,- fiind încredinţaţi că experienţa şi aportul fiecăruia vor contribui la organizarea' şi funcţionarea cît mai bună ă Filialei Cluj a Asociaţiei Generale a: Inginerilor .din România.
Preşedintele Consiliului provizoriu
al Filialei Cluj ă AGIIt, ing. Mircea BEJAN
n u
I* 'V
* ¥ , ’i
Mulţi sint. doamne, cci de „culoare" verdel
' « H M»- - «w• ^ ,k ̂ '
•- ■ '
A D E V Ă R U l - IN LIBERTATE; :P A G I N A Î
VIRGILIU PAVEL SALVANU, candidat pentru senat din partea Mişcării Ecologiste din România
• Sunt arhitect şi am do- ' f 4 miiciliat toată viaţa la Cluj. ' * - " „Mi-am terminat studiile de arhitectură • şi urbanism în anul 1048 ţi am avut ocazia să preiau tradiţiile arhitecturii nioderne româneşti din perioada interbe- Jică, care s-au putut aplica doar parţial în ultimele decenii. •’ Doresc să-mi aduc contri
buţia In cadrul senatului ia aplicarea următoarelor principii ale urbanismului contemporan -în deplină concordanţă' cu • programul Mişcării Ecologiste din România: . , .
• Criteriul de baza pentru dezvoltarea oraşelor şi a sateldir sâ fie, protejarea
"echilibrului ecologic al naturii şi asigurarea unor condiţii optime pentru sănătatea; prosperitatea, şi confortul tuturor cetăţenilor ţării, independent de naţionalitate, religie sau a- parteriehţă politică.
• Majoritatea populaţiei să trăiască în cartiere de •
■ locuinţe individuale. Oraşele grădină să ia treptat locul actualelor cartiere de
.blocuri supraaglomerate.Sâ asigîaăfji oamenilor bucuria'de Viaţă în loc de a-i sili să trăiască într-un me- , diu artificial inuman.;
• Prin zonele de parcuri şi artere de circulaţie plantate să, se asigure legătura cu mediul natural din jurul oraşelor.Cursurile de apă să fie nepoluante, integrate in viaţa oraşelor.
• Să se ;«xtindă reţelele , de circulaţie pentru ca: •*: — traficul de tranzit să nu. deranjeze zonele , centrale; "7 ■■■■■-•
7— ' accesul -lâ locurile de muncă Sâ. fie rapid şi co-Y mod; • ■
— zonele industriale să se extindă la distanţe potrivite, pentru â evita poluarea zonelor de locuinţe.
•; * Să ■ se amplaseze locurile de muncă şi locuinţele , penţrji-a. asigură accesul ' cît mar uşor.• • Să fie asigurate zone- pentru pietoni mai ales în . cehtrul oraşelor. - - ■ *
In activitatea mea de ar- .hitect am reuşit să aplic doar parţial neesţe principii în cadrul următoarelor lucrâri:' . . .
• — Planul director al o- , raşuJui Cluj întocmit in perioada 1849—1952;
— îndrumarea proiectării cartierului Grigorescu' în etapă I, cu demolări minime şi spaţii libere largi; ‘Complexul de cămine-stu-.
denţeşti Haşdeu şi Piaţa Mihai Viteazul in perioada 1960-62;
’— Proiect publicat in. Japonia in 1982, în care se propune pentru - mileniul viitor eliberarea maxirhă a
.cadrului natural şi eliminarea traficului de autovehicule.
Cunosc limbile maghiară, germană, franceza şi engleză.
Am avut ocazia să călătoresc • şi şă cunosc condiţiile de viaţă din S.U.A., Finlanda, Suedia, Japonia, Anglia, R.F.G.; Franţa, Danemarca, Belgia, Olanda, precum şi ţările învecinate cu România. . . .' Pentru realizarea acestor dorinţe fireşti consider că vor vota pentru Mişcarea Ecolgista din România: -
— cei ce iubesc şi respectă natura şi sînt conştienţi câ sînt responsabili pentru condiţiile de .viaţă pe care le vor lăsa copiilor rioştrt,
— cei ce doresc să trăiască in condiţii de sănătate' şi civilizaţie, şi doresc, să le ofere şi generat iilor viitoare, ;•>' . " -
— cei ce doresc să avem ; aer curat, apt limpezi şi pămînturi fertile, - nedegradate prin exploatarea ne- raţională,
— cei ce doresc să avem o agricultură şi zootehnie
'prosperă aşa cum au avut în trecut ţăranii, dar folosind mijloacele de producţie oferite de tehnicai avansată, ■ :, — cei ce doresc sa avem
din nou muriţi împăduriţi, ape nepoluate şi o climă, e- chilibrată, .
— cei ce îndrăgesc excursiile, turismul, sporturi^
' le, vînătoarea, pescuitul şiapicultura,
— cci ce doresc sâ avem o ţară bogată; prosperă, frumoasă, liberă şi", democratică.
ISAILA BRAIFÂLEAN, c?didot ■Democrat pertu Adunor(!a Deputati|or ,
Doresc din tot sufletul caaccste luni şi aceşti, ani dc tulburări să însemne o schimbare efectivă a sistemelor economic, social, politic. Doresc ca ţara să aibu •parte de o Constituţie carc să prefigureze economia de piaţă ck’y.valtată ş id e mocraţia parlamentară stabilizată.
Mi-aţ, fi dorit că tranziţia economiei româneşti sa nu aducă suferinţe, costuri, ■scăderea nivelului de trai şi aşa prea coborît, să nu se intiniple ceea-ce susţin savanţii ştiinţelor economico. Şi mărturisesc că, deşi ştiu că economia ss află ia mare ananghie, sper, tot mai-sper să nu apară consecinţe . dramatice. Mă îngrijorează cel mai mult posibilitatea ca principala pătură care să sufere, carc să . suporte costurile, să ■ fie tocmai muncitorimea din marile întreprinderi industriale. Ţăranii au- suportat, sub Gheorghiu-Dej şi sub Ceauşescu, cele mai mari nedreptăţi din istorie, alături de intelectualitate, inclusiv de cea politică. Nu aş dori ca fiii lor, dezrădăcinaţi, ; mutaţi la oraşe, sâ le repete drarria vieţilor distruse: • Rămîn consternat, de. perspectiva incriminării, chiar dacă nu explicită, a industriei maşiniste ca ... . reacţionară. România are nevoie de protccţie . socială (a oamenilor) şi e- coriomieă (a „mastodonţilor" industriali acum fără vlagă,-cuni sînt C.U.G. din Cluj, Combinatul Metalurgic din Cîmpia Turzii, Combinatul de celuloză şi hîi‘7 tie din' Dej etc.). Toţi vedem cum . „comercianţii11 (speculanţii, şi contraban- . diştii) cîştigă- tot - mai • bine în raport .cu salariaţii. ;
Economia naţională a României trebuie protejată de marile companii ale lumii, folosindu-ne, însă, de forţa lor financiară, tehno-' logică, organizatorică.
Protecţia • tiu trebuie să fie, în nici-un caz, cocolc- şire,,ci stimulare a muncii aspre,' creatoare, efifeiente. Cei - care nu fac faţă nu trebuie lăsaţi pradă disperării, dar venitul lor 1 din asigurări ş i . asistenţă trebuie separat de salariul bun al mtmeii cinstite. Mă preocupă- în mod special situaţia categoriilor defavorizate: ' tinerii, femeile,; hătrînii.
Mă frămîntă situaţia căilor de transport (cale ferată Turda Cîmpeni — Brad) corelată cu turismul (in Apuseni), transporturile (Clujul, al doilea oraş al ţării ca suprafaţă are dreptul la acel „monorai"), poluarea (îndeosebi la Turda şi Dej). Pămîntul va trebui
să ajungă să fie lucrat în' ferme familiale — cea mai bună soluţie a agriculturii coliriare. Probleme sînt cil serviciile de locuit, ' cele comerciale etc. . , . Probleme grave, sînt in învăţămînt, sănătate , .
România, din nefericire, are multe exemple în istoria sa dc schimbări formale,, fără să se simtă în via-' ţa oamenilor, exemple de foi me fără fond. Observ cum, după unii, privatizarea este o simpiâ distribuire de hîrtii care să ateste o „proprietate" de care riu poţi dispune' pe piaţă, ne-
. stimulativă din punctul de vedere al procesului economic. ' ■
Aş dori să existe garanţii politice că vor veni timpuri' de schimbări' efective, că sacrificiile pe care le-am dori cît mai puţine, dar care sînt de mult prezente, vor avea sens, vor fi utile patriei. Sper că nu vor veni vremuri de zbucium inutil, ca peştele pe uscat, din cauza incapacităţii liderilor noştri politici de-a . da un cod legislativ economic pe baza căruia să se dezvolte o piaţă naţională autentică, care să prezinte tot timpul oamenilor adevărul despre munca şi averea lor.
Mă întristează şi faptul că încă multe aspecte importante ale vieţii noastre politice se desfăşoară pe ascuns. Prea mult predomină setea de- glorie şi de putere, exploatarea resenti-
. mentelor faţă de Occident inoculate în mase de Ceauşescu ca şi a cosmopolitis- mului, demagogia îmbinării consumului capitalist cu
- lîncezeala comunistă.Schimbările efective sînt
garantate ; de schimbarga Inspirată a oamenilor chemaţi să le gireze. Mai rar poate exista garanţia că oamenii respectivi- se vor schimba. Retragerea unor astfel, de oameni incapabili sâ .înţeleagă- vremurile este o.datorie pe care cei îri cauză ar trebui să ' şi-o psume singuri..
ROMÂNI!
VOTAŢI ACEST SEMN
, PRECIZAREîntrucît dintr-un viciu de formă pc
buletinele de vot nti apare prescurtarea .*A. W.R.';: ruşăn alegătorii care dor-, resc Bă voteze cu Partidul de Uniune Naţională a Românilor din Trarisilvâ- • riia şi Partidul Republican . care formează Alianţa pentru Unitatea Românilor su aplice ştampila îri căsuţa unde sînt scrise numele celor două partide şl este desenată harta României. Aşadar, semnul nostru doctoral' care apare p* buletinele de vot este harta României cu însemnele VR (Vatra Românească).
Alianţa pentru Unitatea. Românilor.
maţiilov şi diversitatea tematicii, publicat a 'Cluj
O NOUA PUBLICAŢIE iK»EPKN0ENTA ;ţî“ tuturor, categoriilor de c>~. titon. : .
„PIRAMIDA" Informaţii din actualitatea internă şi in-‘ • ternaţjonală,-fapte şl mărturisiri, deosebit
Dc astăzi, la Cluj apare' o. nouă publi- dc interesante Vă oferă „PIRAMIDA*,. nu-r cnţie independentă. Prin varietatea infor- mărul 1/1090. ■>■■■.• -
J -
C O M U N I C A TIri data de 18 mai 1990,
ora 16, la sediul 6.P.U.N. ' âl judeţului Cluj, str. 22 ‘ Dccembrie nr. 52, sala nr. 37; va avea loc o şedinţă privind urgentarea • începerii proceselor sau cel puţin punerea sub stare de arest a vinovaţilor de genocid din judeţul Cluj, precum şi, discutarea altor probleme care privesc victimele revoluţiei. La şedinţă sînt invitaţi, pe lîngă membrii asociaţiei, şi repfezentanti din partea formaţiunilor, partidelor şi organizaţiilor politice sau apolitice,' pretur» şi -reprezentanţi ai presei." .
Asociaţia pentru, adevărul' Revoluţiei din
Judeţul . Cluj. preşedinte Livia BORŢIG
GRIGORE CĂMĂRÂŞAN, candidat independent pentru adunarea deputaţilor
In vederea realizării u- nei democraţii reale în România, în care libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului să fie garantate de Constituţia ţârii, se impune ca viitorul Parlament care , va fi~ ales să adopte un pachet de legi care in principiu să stipuleze următoarele:
1. DESCENTRALIZAREA unităţilor economice şi încurajarea unui sistem economic .flexibil, deschis liberei .iniţiative, în care forma de proprietate şi de participare la beneficii Sâ fie hptărită de- salariaţii proprii. -
2. DEPOLlTlZAREA totală a întreprinderilor şl'... instituţiilor în care singurele organe reprezentative ale salariaţilor să fie sindicatele libere, prezente în Consiliul de Administraţie pe principiul parităţii.
Aceste sindicate vor trebui, să aibă garantate prin lege libertăţile sindicale şi dreptul la miting, demonstraţie şi grevă pentru apărarea drepturilor salariaţi-^ lor, fără nici un fel de în-' grădiri.
3.. REANAI.IZ ARE A normelor de muncă în colaborare cu sindicatele libere, astfel îneît să se poată a- junge la garantarea unui salariu minim care să fie în concordanţă cu nivelul preţurilor de pe piaţa internă şi a tarifelor din sfera serviciilor către populaţie.
4. SĂPTĂMÎNĂ DE LU- de 5 zile şi 40 de ore, cu excepţia sectoarelor cu foc continuu, unde se vor cău- • ta noi forme- de compensare sau plată>: în înţelegere cu sindicatele, a timpului lucrat suplimentar.
5. MAJORAREA concediilor legale de Odihnă, actualmente printre cele mai mici din lume — Ia nivelul celor existente pe plan mondial şi plata lor câ al 13-lea salar, pe om, cunos- cînd faptul ;că cheltuielile 1 gospodăreşti -ale- cetăţeanului nu se sistează în această perioadă.
6. REDUCEREA vîrstei de pensionare, la cerere, care ar. trebui să fie la bărbaţi de 55 de ani cu o vechime minimă în muncă de 30 de ani, iar ia femei de .50 de ani cu o vechime minimă. în muncă de 25 de ani, existînd şi în acest fel posibilitatea creerii de noi locuri de muncă.
7. LEGALIZAREA principalelor sărbători naţionale şî religioase care vor fi zile libere plătite integral.: 8 . MAJORAREA alocaţiilor de stat pentru copii.
9. CONCEDIU prenatal de 3 luni plătit _ 100 la sută, iar pentru îngrijirea co- pilului, la cerere, un an plătit cu 75 la sută şi pîriă la 3 ani plătit cu 50 la sută din retribuţia tarifară, cu garantarea păstrării locului de muncă.
10. ASIGURAREA de a- sistenţă medicală' gratuita pentru toate categoriile de cetăţeni. ’
11. SISTEMUL. DE ASIGURĂRI şi asistenţă socială va garanta • rezolvarea problemelor tuturor categoriilor de salariaţi, cu a- sigurarea unui nivel de trai corespunzător (pensii, concedii, ajutoare de boală, şi şomaj ete.). , *
12. ÎMPROPRIETĂRIREA ţăranilor fără,despăgubire, . aceştia .'urmînd să-şi aleagă singuri forma de proprietate asupra, pă» mîntului, cu drept de moj-
tenire, închiriere sau înstrăinare, dar numai după. ce îi va fi lucrat' minim 10 ani, pentru prevenirea apariţiei marii proprietăţi moşiereşti.
13. GARANTAREA pentru ţăranii ocupaţi în agricultură, indiferent de forma de proprietate asupra pămîntului, cu condiţia co -' tizării la asigurările sociale, a unei pensii de bătrî- neţe de minim 1500 lei, la o vechime de m em bru. ce- tizant, egală cu vechimea în muncă prevăzută de lege. ■■
14. DEZVOIJTAREA, diversificarea şi specializarea serviciilor ca sector prio^' ritar, prin încurajarea iniţiativei particulare, a turismului ca industrie prioritară, Sn contextul . integrării în diviziunea europeană a muncii, încurajîri- du-se şi dezvoltarea unui sector turistic privat. •. "
15. ÎNCURAJAREA investiţiilor cu capital străin în economia românească în limita păstrării de către stat a controlului, indiferent de forma de priori- ; tate în care intervin,
16. ASIGURAREA unei s largi Cooperări internaţionale, prin schimburi, economice, comerciale, culturale şi sportive. \ -
17. ÎNVĂŢĂMÎNT gratuit, la toate- nivelele, cu garantarea invă.ţăi«ÎRtului în limba naţionalităţilor, conlocuitoare pînă la, ni vel mediu, -urmînd ca învăţă- mîntul profesional, tehnic şi universitar să. se desfăşoare Î11 limba română, cil excepţia acelor forme care pregătesc cadrele necesare conservării culturii etnice ale naţionalităţilor conlocuitoare. -
18. REORGANIZAREA cercetării ştiinţifice proprii, fundamentale şi aplicative, precum şi încurajarea schimburilor de tehnologie din ramurile de vîrf, cu toate ţările lumii..
19. PROTEJAREA naturii şi mediuliji înconjură^ tor, cu asigurarea unui e-, chilibru ecologic în corifoi-- mitate cu normele internaţionale, începînd cu corectarea erorilor existente în momentul de faţă. ,,
20. IN PRIVINŢA ÂPA- . RARII NAŢIONALE seimpune depolitizarea imediată a armatei şi poliţiei, reorganizarea acestor- instituţii pe baze noi, care să asigure creşterea capacităţii de luptă a armatei, priri intensificarea Drocesulni de instruire specifică, fără câ efectivele militare să mai fie folosite în activitiiţi e- conomice, îmbunătăţirii do-, tării tehnico şi,de luptă, iar in ceea ce priveşte poliţia, aceasta prin ‘regîndirea rolului ei ln societate, trebuie să-şi reclştige încrederea poporului.
21. IN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ţară noastră, va trebui să ducă o politică de respectare a acordurilor seranate, de promovare d spiritului de înţelegere şl colaborare cu toate ţările lumii.
P A G IN A 5 - A D E V Ă R U L r ÎN LIBERTATE
SGRISGRI DESCHISE • SCRISORI DESCHISE
Partidul Uniunii Creştine din România
Iu b it e ş i s t i m a t e , a l e g a t o r .
Doar cîteva zile Te mai despart de data dc 20 maia.c., cînd fiecare cetăţean cinstit ; al ţării se va prezenta să-şi exercite dreptul de vot, garantat de lege.
Vei vota sau nu? Dacă da, cu cine anume? Pe ca- ‘ re candidat la funcţia de preşedinte, senator pri de- putaţ îl vei considera cel mai corespunzător? Care dintre ei este cel niai competent să-ţi reprezinte interesele legitime pe care le- ai în calitate de alegător?' Cui să acorzi încredere, pentru funcţii aşa de importante?
lata cîteva întrebări, ca- re-şj caută răspunsul pînă duminică, 20 mai.
Indiferent ce hotărîre Vei lua, va trebui să f i i ,, convins' că exprimarea votului: este p profundă problemă de conştiinţă. Hotărîrea de a-ţi da votul unuia sau altuia/dintre candidaţi sau partide se poate lua numai după o îndelungată chib
zuinţă şi cu responsabilita
tea cinică necesară.: Nu trebuie să-ţi fie indiferent cui dai votul tău, ţinînd seama. de consecinţele importante pe care le. are e- xercitarea lui.
PARTIDUL UNIUNII 6REŞTINE DIN ROMÂNIA, cu sediul.în Cluj, str. Moţilor rir. 72, , singurul partid autentio creştin din ţâră —: raportat la cuprinsul Platformei sale pro-' gram — .încearcă'să te convingă că” exprimarea unui vot sincer şi hotărît constituie o obligaţie morală, o îndatorire de conştiinţă, o ■ datorie creştinească.
Pe aceste coordonate, facem recomandarea să 'votezi, la 20. mai 1990, candidaţii partidului nostru, care a desemnat pentru alegeri în circumscripţia electorală a judeţului Cluj un candidat pentru ’ senator,; poetul-redactor Adrian Popescu şj patru candidaţi, de deputaţi: avocatul Lazăr I. Liviii, economista Trîmbiţaş Elena. ing. So- pon Sergiu şi studentul
; Pop Cristian.în 'justificarea solicitării
pe care o facem, arătăm- următoarele:
a. un creştin adevărat poate să voteze numai candidaţii unui partid autentic creştin, '■, ',
b. partidul ' nostru, abir- dează toate problemele e- cohomice; sociale, politice şi culturnl-spirituale, în spirit democratic autentic creştin, ;
c. restul partidelor politice , Îşi candidaţilor independenţi au ca obiective şi fac promisiuni doar de ordin material şi numai referitoare la trup şi nevoile sale, negii.jînd total problemele legate de suflet,.
de spiritualitate. Partidul nostru, ştiind că fiinţa u- mână . este formată din trup şi suflet, acordă importanţă mai mare sufletului, în cadrul componenţei dihotemice a omului. în a-; ceasta-: direcţie, se urmăreşte în principal totala schimbare a omului, . convertirea lui, readucerea sa la cele. mai bune etc. Considerăm că omul preluat cu ocazia minunatei revoluţii din decembrie 1989 feste poluat moral spiritual. Dictatorul poartă vina, nu numai pentru genocidul privind cei 60.000 oameni u- ci.şi, ci în special pentru consecinţele genocidului inoral-spirituâl â majorităţii cetăţenilor- majori ai ţării. Omut actual este încă; egoist, invidios, coruptibil, urmărind în special parvenirea şi îmbogăţirea lui, nefiind preocupat : de problemele privind sufletul şi virtuţile ce-1 caracterizează pe un , creştin practicant..... De aceea, cpn- siderăm că fără schimba^ rea omului nu se va putea realiza aproape nimic, . iar. promisiunile.;ce le fac celc- lalte . partide sînt iluzorii fără prezenţa unui om nou, total diferit de cei profund deformat spiritual în cei 45 de ani de regim totalitar,
d. obiectivele şî dezideratele majore ale partidului nostru, superioare, sqreferă. în. special la: introducerea religiei în învăţă-, mînt, catehizarea creştină
..a omului, practicarea carităţii creştine care este total diferită de altruismul .laic, iubirea aproapelui co- , nectată pe iubirea de
Dumnezeu; sprijinirea din punct de vedere moral-spi- ritual şi material a tinerilor căsătoriţi, trimiterea
-‘în străinătate... la studii a ; tineretului ; ş i, în tabere." a
copiilor, şi multe altele re- zultînd din cuprinsul platformei program,' ." -
. e. semnul distinctiv r al partidului'este un cerc în care se a£Jă un triunghi e - .'chilateral, iar în interiorul acestuia este Crucea, lui Sristoş. Semnificaţia siglei, este profundă. Cercul, forma geometrică perfectă, iie reaminteşte de Perfecţiune Dumnezeiască, , triunghiul reprezintă Sfînta Treime, iar Crucea lui Cristos este cea care ne-â mîntuit de păcatul strămoşesc.
Iată numai cîteva din argumentele ce ne. îndreptăţesc să-ţi cerem, stimate alegător, sâ ne dai cu încredere preţiosul vot.; Mai adăugăm la acestea
; că Patroana aleasă a partidului nostru este Prea Curata Fecioara . Maria, îri a cărei lu n ă — mai — este .fixată şi daţa alegerilor.
Iubite alegător. Gîndeş- te-te la cuprinsul acestei scrisori şi ia hotărîrea ca la 20 mai a.c., în cabina de votare, să aplici ştampila
j numai pe listele de senatori şi deputaţi pe care vei găsi semnul descris anterior (CRUCEA LUI CRISTOS într-un triunghi) şi numele candidaţilor Partidului ©niunii‘ Creştine din
, România, indicaţi.. mai sus.! Prin - acordarea votului candidaţilor : ̂partidului nostru, îţi vei îndeplini datoria de. creştin şi vei con
tribui la renaşterea moral- , spirituală a cetăţeanului
român al zilelor noastre.
avocat LAZĂR I. LIVIU
MIRCEA GPRIŢĂ, candidat pentru mandatul de senator
din partea Partidului Democrat Ecologist
iu b it e p r ie te n e ; * .jReproşurile tşle'zîrnbitoare m-au urmărit şi după des-,
părţirea .noastră, eu unul râminind. cu o oarecare amărăciune în suflet,, amărăciunea celui ce nu s-a făcut înţeles pînă l.i capăt. Şi întrucît problemele răscolite de vorbele tale riu sînt numai unele de interes particular, înai iau libertatea să-ţi răspund public.
E adevărat, prietene, cuvîntul ecologic e ceva mai nou în limbajul nostru, dar mi Ee pare destul de intrat in .locul.ce i se cuvine la acest sfîrşit de secol 20. N-aş paria că vom găsi chiar atît de mulţi inşi care să nu îi auzit incă de obiectivele ecologiei ori să nu-şj fl pus cît d e -c it întrebări privitoare la nevoia de â le înfăptui. Dacă- In-urmă cu două decenii cultura noastră în materie--era destul de săraca îneît să primim cu uimire, ea , p e -o curiozitate, vestea participării la alegeri a unor partide-ecologiste din ApUs, astăzi am învăţat destuleîneît sâ acceptăm un asemenea fenomen drept normal pînă şi la noi. . '
Şi, la urma urmei, cine ţi-a spus că intre obiectivele noastre n-ar fi unele foarte practice, precum pensiile pentru toată lumea muncitoare, inclusiv pentru ţărani? Eu unul i-am văzut îmbătrînind pe cei arpopiaţi mie, ruinîndu-se încet împreună cu gospodăriile, eu.satele lor. Şi odată ce revoluţia ne deschide perspectiva unei renaşteri naţionale, nu pot concepe ca bătrînii noştri părinţi de la ţară să rămînă de-acum înainte fără sprijinul necesar zilelor, deloc uşoare, pe care Iq mai au,-do trăit Ştiu că ei privesc cu nelinişte agitaţia politică a orăşenilor, âu fost prea mult exploataţi şi înşelaţi ca să nu fie prudenţi faţă de promisiunile tuturor celor ce se Înghesuie să le facă. Adevărul c totuşi că, în reglarea prin-lege ă complicatului mecanism economic ■ care e statul, şl partidele ecologiste se Implică,'prin program, la fel de energic ca multe alte partide: Cît priveşte şomajul, iniţiativa liberă şl alte chestiuni ce ţin de viitorul, lumii noastre, vei găsi în platformă destule, argu
m ente, peiltru o atitudine realistă. • întrucît mă oonsi- der-eu Însumi un om muncitor, am respectat întotdea
una munca, o respect in continuare şi o doresc tuturor cît mai bine plătită, feu condiţia să fie' de calitate! So- v cietatea pe care o întrevăd este una a ideilor fertile, a iniţiativelor creatoare. Mulţi le-ans avut şi pînă acum. Printre piedici de netrecut, le-ana lăsat să se • macine în gol; ori să moară prin'anticamerele -diverşilor şefi ob- - tuzi, cenzori-de inteligenţă'. Este. dăzul să le trezim din -' nou, îndemnîndu-Je, provocîndu-le chiar să-şi dea m ă-' - sura puterii lor-miraculoase. Sa l e vedem aşadar la lucrU, să le permitem să producă... Iu ce priveşte, obiectivele speciale ale' programului e- cologist, am simţit la tine, iubite prietene, tendinţa de a le minimaliza, de a le reduce importanţa. N-ai-rostit cuvîntul „fleacuri". însă mi-ai dat de înţeles că la ora asta există în ţară lucruri mai importante'de făcut deci* să-l înveţi pe român să nu scuipe pe jds şi să nu-şi a- runce chiştoacele la întîmplare. , © fi — deşi asemenea- mărunte gesturi care califică în mod regretabil omul sînt semnificative pentru distanţa ce ‘ ne desparte • incă " de civilizaţie. Dar că problema gunoaielor care ne o- trăvesc aerul cartierelor perifcrice ar fi banală, neglijabilă, străină de contextul politic actual, asta n-o mai cred. Iar că în zona fabricilor, pe : platforma industria-’ lă a Clujului, la Turda şi Ia Dej, s-ar putea găsi soluţii înţelepte, în aşa fel îneît cei ce muncesc acolo să-şi cîş- tige pîinea şi să-şi' crcască copiii fără riscuri majore • pentru propria lor sănătate, asta iarăşi n-o pot considera decît ca un Obiectiv de maximă importanţă. Ga să nu mai vorbim de păduri. 6a să nu mai vorbim de ctt de-important apare acum, după decenii de. secătuire inr conştientă a solului, un program; adecvat de refacere a . proprietăţilor lui.
Sper că m-ai înţeles şi, pe calea aceasta ocolită, ai Înţeles raţiunea pentru care s-a coniUitult în plin miedul delicatelor probleme ale judeţului nostru un Partid ! Democrat Ecologist.'. Viitorul se aranjează lucid, şi din timp, lat pentru asta fcineva, astăzi, trebuie să stea mereu cW faţa ţntoar^ spre el. - ,
PROGRAMUL DR. EMIL ONACA PENTRU JUDEŢUL CLUJ, CA SENATOR AL JUDEJULUI CLUJ
. 1. Construirea unui hotei „IITLTON INTERNATIONAL* cu 50 etaje, îri spatele .Casei'.învăţătorilor din Cluj.
2. Am vîndut mării firme „TOKIO INTERNATIONA» v LTp.‘‘ -New. York <Sity ~toate- maşinile produse de Uzina ,;Unirea“, inclusiv cele împachetate de 10 ani pentru■ Bangladesh. ;' 3.'.Am vîndut firmei-„TOKIO INTERNATIONAL NEW YQRK-. producţia fabricilor de sticlărie din Turda şi -Mediaş,.; .covoare,; vinuri şi apa'minerală.r ; - • - ' : .- 4. Am făcut compania mixtă — „JOINT VENTURE" -4 "
cu ÎNTREPRINDEREA JDE ELECTRONICA INDUSTRlA- LA ŞJ AUŢOMAT12ARI;(I.E.I.A.) şi cea,mai mare companie americană de computere şi aparatură electronică medicală: „OXFORD MEDICAL1NG** Florida, . care are acoperită deja toată piaţa mondială, americană şi.euro- ' peană pentru aceste computere şi aparatură electronică, avînd cea mai avansată tehnologie din lum e... Firma „JOINT-VENTURE“ se numeşte „OXFORD—ROMANIA MEDICAL LTD.“ (SLUJ.: Acum I.E.I.A. are nu na ai de produs computere medicale şi automatizări industriale, în Gluj, pe dolari şi toată producţia este garantat vîndută pe dolari, pe piaţa Statelor Unite, pe piaţa Europei şi pe piaţa mondială. •
Asta, dragi alegatori ai judeţului Gluj, pune întreprins , derea clujeană şi Clujul nostru drag pe piaţa lumii întregi. ■ . ;. 1' , ■ :
5. Firma ■ new-york-eză „TOKIO INTERNATIONAL LTD.* vrea toată încălţămintea, tot porţelanul şi ţdată,' faianţă produsă de clujeni. . .. , , . ̂ ;
,6. Eu ana să mobilez cu mobilă produsă la „Libej^teâ®-rodiii Sluj, 15.hoteluri „HILTON INTERNATIONAG* prri- iectate în Europa răsăriteană şi 10 în Uniunea Sovietică. ,
La 1 septembrie 1990 se anunţă deschiderea cursurilor : de ^Marketing1* şi „Joint-Ventures" ale Frontului Salvării Naţionale sub catedra liderului marketingului american şi mondial, dl. dr. EMTL ONACA, doctor’ln 'ştiinţe ecoiîo* ‘ mice al Universităţii'din Paris .̂ doctor în ştiinţe politice; - al Universităţii Columbia din New York City. S.U.A., membru de onoare al „American Marketing Associatiori for the Advanceraent of Science in. Marketing® djri 1961," preşedintele lui „Araeriean^Romaman - Intercontinental Ltd.. ^Experts o f „Joint-Ventures“ on a Global Scale", ' ‘
Domnul dc, Emil ©naca oferă acest curs de «Marketing" şi „ Joint-Ventures* drept aportul dînsului şi ca simbcl al admiraţiei şi aprecierii pentru Frontul, Salvării Naţionale şi eroii căzuţi la 22 decembrie 1989, pentru victoria democraţiei, libertăţilor şi.-prosperităţii României liberei
C O M U N I C A T ; ; . ; ; ; ;- UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARĂ din _ ROMÂNI Ai
în concordanţă cu hotărîrile Congresului său, a ijijţiat negocieri cu cei trei candidaţi la prezidenţie. " ;
în zilele de 9 şi 10 raai au fost purtate discuţii cu 'd-nii lori Raţiu şi Ion lliescu. La cererea d-lui Radu Gârapea- - nu, întrevederea ce urma să aibă loc cu Domnia sa a trebuit să fie amînată pentru o dată nespecificată.. : . <‘ U.D.M.R -ul consideră că, începînd cu lovitura de stit comunistă din 30 decembrie 1947, România trăieşte într-o ‘ st are de ilegalitate. în 'consecinţă, nu puterii ̂accepta va* ■ labilitatea nici unei hotăiîi'i luate cu pretenţia^de act iS- toric {etatizare, colectivizare etc.) efectuate din acel- moment. • • ' ' ' ’ ... 'V
Pornind de la acest fapt, cîtă vreme societatea rontâ- nească nu s-a pronunţat legal asupra formei-de stat-pe care'doreşte s-o adopte, alegerea pripită a unui preşedinte al republicii ar însemna legitimarea. ulterioară a loviturii de Stat sus-aniintite.. Trebuie ...naenţionat că nic ̂ .. • competenţa nu a fost clar delimitată,!nici puterea-de de^ . cizie a preşedintelui care ar urma să fie ales,_ situaţie ca* re ar permite ca parlamentul care s-ar întruni sub^îndru- _ marea şi influenţa preşedintelui • să legifereze conîcrrn •intenţiilor acestuia competenţa prezidenţială.
în. cadrul discuţiilor purtate de ţonducerea UiD.M.R.* . s ului'cu numiţii candidaţi la prezidenţie, s-a conturat de comun acord punctul de vedere după care nun»ai paria- menţul şi constituţia elaborată de acesta pot fi privite ca un element decisiv şi in problersele legate de soarta minorităţilor;,'! , ' . . . ;
, Avînd, deci, în vedere râ nici aceşti catididaţi nu # considcră câ fiind îndreptăţiţi să formuleze promisiuni de ordin politic pe termen raai lung şi ţinînd seama de ten» siunea îrv continuă cresteVe cave caracterizează sociotatea- ‘românească în' problema alegerilor . prezidenţiale.- U.D.M.R.-ul îşi vede justificată poziţia cura că r.umal ut referendum naţional sau parlamentul pot decide asupra, celei mai înalte funcţii de stat. ■' ; s
B.D.M.R.-ul nu intenţionează să-şi angajeze membri! in favoai-ea unuia sau. altuia dintre candidaţi, dar tn cazul : a lcjcrilor prezidenţiale, pe baza experienţelor istorte al® ; minorităţii, Maghiare din lîomânia, ţine să declare’ < tetp pentru democraţie, respingem orice forma 3 n«?oc«v muhisiMUlui. ’ ' ‘ * ' - .
Facem, deci, un apel la membrii noştri să parţ'ciPJ' alegeri, să-şi dea voturile .pentru candidaţii.. S.u.M.jţ ■ pentru parlament şi senat, iar în privinţa candidaţilor i r prezidenţie.să voteze după propriul lor dlseernămmt. tn»- • potriva neocomunismului. •
Consiliul do <'«iv!ucerc..nl Democrat*
A D E V Ă R U L - IN LIBERTATE .P A G I N A 6
Adresele punctelor de colectare şi cîteva telefoane utile din municipiul Cluj-Napoca sint: 1. str. Fabricii nr. 4; 2. str. Fabricii nr. 93—95; 3. Piaţa Cipariu f.n. 4. str. Fîntînele nrv 7; 5. str. Nădăşel nr. 12; 6. str. S Balir.t nr. 2; 7. str. Republicii f.n.; 8. str. Pas- teur nr. 74'; 9. str. Tulgheş nr. 10; 10. str. Bucureşti nr. 17; 11. Complex Mercur; 12. Complex Flora; 13. Aleea Băişoara f j i .; ‘ 14. Piaţa Abator f.n.; 15. str. Pe- trila f.n.; 1G. Piaţa 14 Iulie f.n.
Centrul Cluj-Napoca — depozit metale — str. Ma- şiniştilor nr. 186, telefon 3—63—47, 3—67—97.
Centrul Cluj-Napoca — depozit nemetale — str. Fabricii de-Zahăr nr. 163—165, telefon 4—51—16.
O A M E N I CA NOIDEOCAMDATĂ,
ATIT
Evident că întreprinderea Judeţeană Pentru .Recuperarea şi Valorificarea Materialelor Refolosibile Cluj nu are nimic spectaculos. Dar, dacă ne gîndim Ia faptul că, la ora actuală, nici ţările cele mai dezvoltate nu-şi permit să piardă ceea ce se poate reutiliza, ne dăm seama câ activitatea des- -făşurată aici are o importanţă • deloc neglijabilă.'- Sub denumirea de materiale refolosibile se grupează - atît deşeuri rezultate din procese industriale sau ,din gospodăriile populaţiei, cît şi piese şi subansamble obţinute din casări ale mijloacelor fi>ţe. .- "Clipă cum ştim, în acest domeniu, ca în a- tîtea altele, s-a lucrat pînă nu de mult . după nişte planuri - fanteziste. Se pare însă-că se va reveni la acest sistem. La Cluj, trebuie să . ' se realizeze , conform pla- . nulul primit d e . la centrală, un beneficiu, pe trimestrul al doilea, de
.7,4 milioane; Iei, In timp ce pe primul trimestru s-au înregistrat doar 4,7 milioane, Această inversare de cifre ’ nu este o greşeală, ba chiar s-ar putea să fie motivul u- nor salarii reduse şi al unor sîmbete libere ne* acordate. Faptul devine absurd, dacă ne gîndim că întreprinderea este
.Jtotuşi rentabilă. Nu- se ştie emu-'vor rămîne pînă Ia urmă lucrurile, dar aceşti oameni, care sînt ca noi toţi, riu pot produce materiale refolosibile, ci doar le colectează. In condiţiile actuale ale lipsei de ma
terii prime, unităţile e- conomice preferă, ca îf» măsura posibilităţilor, să le rcutilizeze chiar ln cadrul lor. Mai mult, u-
• nele preferă valorificarea deşeurilor fără a mai apela la cei autorizaţi s-o facă. De pildă, dacă cineva doreşte sîrmă de bobinaj' duce, cuprul direct la producător. Acest mod de lucru încalcă legea, dar este Ia ora actuală, mai simplu şi eficient. Din aceste cauze l!lVMR-ul ar trebui să . fie lăsat să-şi stabilească singur posibilităţile, după cum a şi propus. A propus, i. s-a promis, şi deocamdată, atît'.
CE TREBUIESA FACEM? ’r
E limpede' că întrebarea nu mai este retorică pentru cei ce muncesc aici. în prezent, se află în stadiul de definitivare o fltouă investiţie, care va ajuta la reintroducerea rapidă în circuitul economic. a unor materiale prelucrate . corespunzător, fiind vorba despre o linie de gara} proprie şi o instalaţie . de compactare . a fierului vechi. De asemenea, se află în curs de perfecţionare un dispozitiv de separare al aluminiului sau cuprului din conductori pe baza proprietăţilor' electrice diferite ale particulelor supuse sortării.
Proiectele • pentru viitor sînt mai multe şi au nevoie de sprijin şi o legislaţie corespunzătoare. Referitor Ia contractele cu marii beneficiari se prevede stabilirea unor noi preţuri de livrare, mai - avantajoase. Şi aceasta de
oarece preţurile de a- ciiiziţie de la populaţie au1 crescut la hîrtie, carton şi - cioburi de sticlă, cele de livrare rămînind
■ aceleaşi, ceea ce înseamnă practic scăderea beneficiului. Primăria
-a r putea ajuta Ia obţinerea unor terenuri în toate zonele municipiului, rezolvînd astfel problema creşterii numărului punctelor de colectare, deci implicit apropierea acestora de locuinţele cetăţenilor. Funcţionarea reţelei de colectare poate fi asigurată cu oameni care să fie; un. fel de mandatari, întreprinderea Urmînd să rezolve spaţiul necesar, împreună
; cu mijloacele de transport. Cei care au ideî
; sau sugestii în acest . sens ' sînt aşteptaţi. Inie-'
diat ce va exista cadrul legal, se va iniţia şi o activitate de valorificare a pieselor . sau subansamblelor recondiţionate şi se va înfiinţa un atelier de confecţii metalice, unde se vor putea găsi, spre e- xemplu, diferite profi- le de ţevi. O altă va-
" rxantă posibilă o con- i stituie amplasarea unor
containere speciale pentru diverse deşeuri. Din păcate, s-a mai încercat însă fără succes, mulţi făcînd' confuzia cu containerele de gunoi. Poate este o problemă de educaţie sau poate, una privind buna gospodărire a oraşului; •
Sigur, trebuie găsite soluţii în problema ma-
: terialelor refolosibile. Dar oamenii care lucrează în domeniu aii . deja propuneri concre-
; te şi, sîntem siguri, le vor materializa ime- diăt ce 'Vor avea ocazia.
Adrian CIIIRCA
o TONĂ PE CELULOZAty . o b U r tt cU p l 9.
3 -4 mc. lemnc s n
4 6 j t c a X t fizbriCA.
kirtie (ienfiru.
3 0 0 kwh nergie electrica
2 5 OOcaiete
2 5 0 K q , . . com b osfi'b il
400 cutii de amba\aj
Berea noastră cea de toate zilelei
. >a nt : ■
t - -♦
w l l l »Sk* * *^ 5 1
V * «-C * * \
:v 4 * *
. ̂ V*-\ î ^ - *
* ,; î» m j }
j , - i ! U. ■»'„ ‘ '
- ' * •"*. ■
* v ̂ hn j ;
* V* A t ‘4
‘ 4 S î ţ s y “ •
-v . ■ .S.tţ
Butoane penlru . . . controlul procesului tehnologic
f:
.'■is§||®|
, i
i i
V ÎJi !
' *»,* :t
* *
1^ *■*«, i* L , "Ş
£ 1 î"* ‘ * |lj> t j . ' ^ . iV » s » s \ < v %
Jf**1 * * * ’ *% fir , * * ' # ^ w i ^* ' 4f' ţ *>'* <% > * ' - i r * - |fs -s ' -î -st * • t l + ' « 4 I
^ £ 9 * 1 „ 1
Un fluviu de bere în sticle, . .
Berea continuă să fie unul dintre cele mai căutate produse. Cînd oamenii presupun că urmează a fi adusă bere la «Alimentara", „Gospodina*,, şi restaurante se fac cozi, . cumpărătorii se, înghesuie cu lăzi şi sacoşe dintre cele mai mari, se ceartă cu vînzătorii, se ceartă între ei etc. Dacă berea vine, cei mai din faţă au noroc, alţii veniţi mai tîrziu se întorc acasă cU sticlele goale, în ajun de sărbători, de sîmbete libere oamenii se aşază Ia rînd dimineaţa, In speranţa că berea va sosi. Solicitările erau şi sint, In continuare, în mică măsură satisfăcute.
Fabricăm mai puţină bere, întreprinderea lucrează Ia capacitate redusă, ce se întîmplă? Aceste întrebări le-am adresat doamnei ing. Carolina. Vrăjitoru, directorul unităţii.
Din. discuţiile avute pe această temă am aflat că se lucrează în flux continuu, zi şi noapte, fără sîmbătă şi duminica liberă pentru posturile de bază. „întreprinderea noastră — ne spune ■ doamna Carolina Vrăjitoru — a fost construită în 1878. In 1973 s-a realizat o primă foarte importantă mărire a capacităţii de producţie — cu aproximativ 70 la sută. A urmat alta ln 1985. In prezent spaţiile de care dispunem riu permit extinderea. Nu avem o curte tehnologică corespunzătoare unde să intre maşinile pentru încărcare, motiv pentru care stau în jurul întreprinderii, motiv justificat de nemulţumire din partea unor locatari, în urmă cu 10— 12 ani ne chinuiam să vindem toată berea pe care o fabricam. Acum..
In primele 4 luni din acest an întreprinderea a livrat comerţului aproape 160.000 hl. bere. Sigur, cifra nu spune multe; dar precizarea că faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut livrările sînt mai mari cu 6.000 hl — totul pentru municipiul nostru, spune ceva. Spune, dar situaţia de fapt nu ne poate mulţumi. Intr-o astfel de situaţie ce este de făcut?■ Cererea mereu sporită de bere In a* cest an, dar şi Ia 1989 şi chiar mai îna
inte se datoreşte şi cantităţilor aproape - prohibite de alte băuturi şi în primul
rînd de vinuri livrate. Oamenii au făcut şi fac nunţi, botezuri, diverse alte multe mese comune prilejuite de aniversări, pensionări, şi la tristele înmormîntări. Ce altceva'să consume: bere. Iar acum, practic; e vară, e cald, oamenii doresc
v bere pentru că nu avem pepsi, nu avem sucuri naturale, nu avem altceva similar.
Din punctul de vedere al întreprinderii nu se poate'promite un plus de bere. Cum am mai spus, , se lucrează cu capacitatea maximă. Sînt gînduri dfe viitor — realizarea unei fabrici de malţ — materie primă esenţială pentru fabricarea berii, extinderea spaţiului actual al unităţii pentru noi capacităţi de producţie. Sînt gînduri bune, dar cu posibilă finalizare în perspectivă. întreprinderea solicită Direcţiei comerciale un spaţiu pentru magazin propriu pentru a putea desface nu numai bere ci şi produse secundare de mare importanţă.
Deci, aceasta este situaţia cu berea privită din punctul, de vedere a producătorului. Mai, mult, acum nu se poate. După opinia • doamnei director un plus de 40—50 la sută de berc ar apropia o- ferta de cerere.
Ce e de făcut?La această întrebare cu siguranţă se
gîndesc şi cel din conducerea comerţului nostru. Să aducem din alte judeţe? Şanse, probabil, nule. Situaţia nu poate
. fi mai bună în alte zone, fabrica noastră fiind a şasea în ţară ca mărime. Pînă la' apariţia vinurilor, pe care le dorim a fi de acum înainte în totalitate din struguri, singura soluţie este importul. Am mai cumpărat, nu chiar cu foarte mutţi ani în : urmă, bere din cîteva ţări din est. In diverse sortimente, de foarte bună calitate. .
Dcci, cam asta este situaţia cu , berea.
Ion GOIA Ion RUS
■ iFotografiile; 11, SINTEJUDEAN
M G I N A 7
AGENŢIA SERVICII VIDEO »VSA“ CLUJ
tfDEO S ER V IC E A G E N C Y
telefon 5-07-67, oferă următoarele servicii; • Cil-
, nienză po vidcocaselă price . eveniment (nunţi, botezu ri, -banchete, onomastici, re- / clame, serbări şcolare etc.)
• organizează la domiciliul dvs. sau la sediul organizaţiilor economice, prezenta' rea filmelor pc vidcocasc- te, asigurind şi aparatura
- - adecvată • împrumută,imprimă, vinde videocasete. (646) .
flO M A N IA
I.C.S.A.P. CLUJ,. str. 6 Martie nr. 34 telefon: 1-72-75 , •
încadrează: • I contabil principal pe perioadă determinată • I fochist * Ifrigotehnist. Condiţii: ■domiciliul siabil îh Cluj-Napoca, Pregătire ln specialitatea respectivă. <596) : ’ . ; - '
ÎNTREPRINDEREA „SINTEROM" CLUJ.B-dul Muncii nr. 12 , •
încadrezaă prin concurs • INGINER sau INGINER PRINCIPAL In specialitatea electronică şi depanări cuo vechime minimă tn specialitate de 3 ani. încadrarea se vâ face fn condiţiile:Legii nr. 12-'197l şi a Legii nr. 57' 1974. Informaţii suplimentare la sediul unităţii. Biroul P.LS. intre orele 7,00 — 8,00 -şi 13,00 — 15,00, telefon:4-60-88, interior 135. (591)
UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI" CLUJ
scoate la concurs (Ih vederea promovării prin transformare) • 31 POSTURI CERCETĂTORI ' în următoarea stiucturâ: • 4 POSTURI CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI PRINCIPALI L • 9 POSTURI CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI PRINCIPALI IL • 5 POSTURI CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI PRINCIPALI III ţi « 1 3 POSTURI CERCETĂTORI , ŞTIINŢIFICI.
încadrarea conform, Legii nr. 12'1971 . şi Legii nr. 57/4974.. Relaţii suplimentare la serv. plan-retribuire-perso- nai. (604) . , . ~....
MUZEUL DE ISTORIE AL TRANSILVANIEI
organizează concursuri pentru ocuparea -posturilor de • ARHITECT • GRAFICIAN-DESIGNER • FIZICIAN
. fspectogrăfie). Informaţii•» suplimentare la-secretariatul- muzeului str. Em il,Isac nr; 2, telefon 11-36-77. (640) j :
PRIMĂRIA j u d e ţ u l u i c l u j( . V , ANUNŢA:
. Acordul Comisiei Naţionale pentru Industria Mică şi Servicii, necesar pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii economice pe bază liberei iniţiative (Decret Lege nr. 54^1990) In judeţul Cluj se eliberează, , înccpînd cu10 mai 1990, de către împuternicitul Comisiei, care poate fi găsit in sediul Primăriei jude'ţului,-camera.42,^conform programului afişat. (656) Ş
. BJ.A.T.M. SĂLAJ — ZAI.AU
cu sediul in Zalău, angajează prin concurs • 1 INGINER DE SISTEM — specialitatea electronică şi calculatoare • 1 PROGRAMATOR — specialitatea informati- tică. Relaţii suplimentare!se pot primi la biroul orga- nizare'al unităţii telefon 2-02-65, int. 168. (651)
UNIUNEA JUDEŢEANA A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGAREŞŢI BISŢRIŢA-NASAUD ,
cu sediul in str. Dornei 14—16 Bistriţa, telefon 1-75-60, organizează în ziua de 21 mai 1990, ora 9, Ia sediul u- nităţii, concurs pentru ocuparea postului de ,• ŞEF. OFICIU CALCUL. Condiţiile de participare sînt cele prevăzute de Legea nr. 12'] 971. (652)
AUTOBAZA CALATORI CLUJ
angajează prin transfer sau repartiţia Oficiului Forţelor de Muncă • I MECANICI AUTO CATEG. 4—5 şi • UN TAPIŢER CATEG. 2—3. Relaţii suplimentare ia resortul personal din Autobaza călători, str. CImpina nr. 51— 53 telefon 4-14-16, interior 119. (653)
ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT, PANIFICAŢIE ŞI PRODUSE FĂINOASE CLUJ
Calea'Baciului nr. 2—4
organizează concurs pentru ocuparea postului de • jurisconsult. De asemenea, încadrează, prin transfer sau repartizarea Oficiului forţei de muncă • 4 fochişti, cat.2—4, cvi autorizaţie pentru cazane de medie presiune sau de Joasă presiune. încadrarea se va face conform Leiţii nr. 12/1971. Cererile se primesc pină la flata de 23 mal 1990, Relaţii suplimentare la-sediul "unităţii, la telefon 8-22-15. interior 134. (654) , ,
BIROUL DE CONSULTANŢA ECONOMIC A „APOLLO"
asigură, prin domnul MIRGEA HOREA HOSSU • consultanţă în activitatea de autorizare şi înregistrare a firmelor particulare • asistenţă economică în relaţiile cu băncile ţi organele financiare • îndrumare metodologică privind evidenţa contabilă şi întocmirea bilanţului con tabil şi orice alte răspunsuri la întrebările dumneavoastră; Consultaţiile se acordă zilnic între orele 16—20, la sediul firmei: Cluj-Napoca, str. Braşov nr. 37. Programările se fac anticipat la telefon 4-53-47. (650)
COOPERATIVA „ELECTROMECANICA** CLUJ
angajează de urgenţă, prin concurs « doi clcctronisti pentru confecţionarea dc interfoane. (635)
Î.T.C; INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CALCULATOARE ELECTRONICE CLUJ-NAPOCA, str. Republicii 109. telelon 1-60-60, 1-76-S1 irit. 907. telex 3-13-82 ITC R, oferâ celor interesaţi în analize microscopice, executarea de determinări cantitative în domeniile granulometrie • croraatografie în strat subţire • analize medicale de laborator, eventual şi alte aplicaţii la cerere. Se eliberează buletine de analize cu ajutorul unei instalaţii' electronice de prelucrări de imagini, la sediul institutului. ' -'
• T .A .G .C .M .— S.U.T. CLUJ, Compartimentul Aprovizionare, Calea Baciului nr. 47 încadrează de urgenţă prin transfer .sau Oficiul forte! de muncă • şoferi ca carnet de conducere grupă -„C“ ş i „ E “ • tractorişti rutierişti.Relaţii suplimentare ia telefon 8-50-15 serv. P.I.R. (633)
• INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA
anunţă vacante următoarele posturi: • '3 posturi condu~ cători auto* • 1 post inecanic auto categoria VI • 1 post muncitor-necalificat încărcător- descărcător la magazia institutului -Relaţii suplimentare la Institutul Politehnic Cluj-Napoca, compartimentul personal, str. Emil Isac nr. 15, între orele 11—14. (631) '
• TRUSTU ANTREPRIZA GENERALA DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE Cluj str. Tineretului nr. 2. '
Oferă spre vînzare fonduri fixe cu durată de serviciu neexpirată şi expirată ce urmează a se casa precum materiale' rezultate - din casări în baza decretului-lege nr.50 din februarie. 1990.- Cei interesaţi se pot adresa la serviciul: Mecanizare telefon 4-60-38, interior 122, unde se găsesc listele complete.,. (10379) -
• ADMINISTRAŢIA PARCURILOR ŞI STRĂZILOR anunţa închiderea Băii comunale din str. Argeş nr. 1—3 începînd cu data de 14 m a i'1990, în vederea executării reparaţiei. (617) ■
• ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE DIN CERAMICA FINA PENTRU CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA Str! Beiuşului nr. 1 < ■ " v , . ■
încadrează de urgenţă prin transfer sau repartiţia o ficiului forţei de muncă următorul personal: • 4 fochişti pentru centrala, termică, cu autorizaţie I.S.<S.IR. •1 mecanic de locomotivă • 1 mecanic ajutor de locomotivă • 3 pazn ici.» 4 primitori-distribuitori • 10 munci tori necalificaţi. Informaţii suplimentare se primesc la Biroul P.I.R., telefon 4-70-38 interior. 130. (618)
• OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM CLUJ
primeşte oferte de spaţii în locuinţe particulare pentru cazarea turiştilor români şi străini. Ofertele,-însoţite de schiţele locuinţei şi camerei oferite, vor fi depuse la Dispeceratul de cazare al O.J.T. Cluj din str. Şincai nr. ,2. (619) '
• CENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC MINIER CLUJ- NAPOCA str. Horea nr. 78 încadrcază prin transfer sau repartiţia Oficiului forţei de muncă • 2 paznici (controlori poartă), bărbaţi, pentru sediul nou ai unităţii din str. Pată nr. 2. Solicitanţii trebuie să aibă domiciliul stabil In municipiul Cluj-Napoca. stagiul militar satisfăcut, vlrsta minimă 21 ani şi să nu fie angrenaţi In forme de învăţămînt seral sau fără frecvenţa. încadrarea se face conform Legii nr. 12/1971 şl nr. 57/ 1974, Decretul nr. 477/1983. Cererile se vor depune la secretariatul uni* tăţil pină la data de 16 mai 1990. Relaţii suplimentare la sediul unităţii sau Ia telefoanele 5*40-36 sau 3-28-Gr>. (621)
• A N U N Ţ
C.C.H DEJ solicită tuturor persoanelor care au fost încadrate la această u n ita tP . ln perioada anilor 1983— 1989 şi posedă sume neridicate de „părţi sociale” , să se prezinte la casieria unităţii pentru plata acestora. Informaţii suplimentare la Serviciul Financiar zilnic intre orele. 7—15, telefon 1-13-31 int. 5. interior 101 (R22)
• AUTOBAZA TWRDA
str. Clujului nr. 71, telefon 1-19-25, 1-14-59 execută pentru deţinătorii de mijloace auto particulare şi de stat lucrări de: spălare, gresare, vulcanizare, verificat şi reparat radiatoare, verificat şi format acumulatori şi alte lucrări de întreţinere şi reparaţii. Informaţii la telefon1-19-25, interior 909. (623) . -
ÎNTREPRINDEREA SE REPARAŢII AUTO; CLUJ- NAPOCA Str. Aurel Vlaicu nr. 182
execută în anul 1990 pentru unităţi socialiste pe bază de comandă fermă următoarele lucrări: • reparaţii capitale la autovehiculele R 8135, R 10215, R 12215, R 19215 • Montează macara de 2,5 tone pe autovehicule R 8135 F sau DAC 6135 — cu sau fără reparaţia autovehiculului• Utilaje de garaj: cricuri hidraulice de 10 tf lung şl scurt, macarale hidraulice de 1,25—2 tone, aparate de gresat cu pedală şi pneumatice, transpalete manuale hidraulice 12 KN, aparate de verificat presiunea în pneuri şi staţii de spălare autovehicule ISMA 80. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 4-27-88 interior 116 şi 140. (624) ... ' ,
• ŞCOALA DE ŞOFERI AMATORI CLUJ.anunţă: • , - , «
Candidaţii pentru seria de şcolarizare mai se vor pre-' zenta pentru achitarea taxei după cum urmează: 16.05.1990— elevii care au întrunit 21 puncte lâ testul, de legislaţie rutieră; 17.05.1990 — elevii care au întrunit 20 puncte la testul de legislaţie rutieră. TAXA DE ŞCOLARIZARE ESTE DE 2600 LEI ŞI SEVACfflTA ÎNTRE ORELE 7—10. -
4r ' 'Datorită noilor reglementări intervenite, candidaţii care au întrunit mai puţin de 20 puncte, vor achita taxa de şcolarizare pentru seria septembrie după cum urmează: 12.06.1990 — elevii care aU întrunit 19* puncte; 13-06.1990— elevii care au întrunit 18 puncte; 14.06.1990 — elevii care au întrunit 1? puncte. (G37) ‘ . . . - : .
ÎNTREPRINDEREA PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA UTILAJELOR DE CALCUL- ŞI ELECTRONICA PROFESIONALA cu sediul în str. Einstein nr. 12 Cluj-Napoca angajează urgent prin transfer sau repartiţia forţelor de muncă « PAZNICI. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii şl la telefon 3-46-12; 3-40-88. (638) - v
ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ PENTRU RECUPERAREA ŞI VALORIFICAREA MATERIALELOR REFOLOSIBILE CLUJ str. Decebal nr. 8. ■
organizează concurs, în data de 28 mai 1990, • ora 10, pentru ocuparea postului de: • UN ECONOMISIT sau ECONOMIST PRINCIPAL specialist în probleme, fihân- ciar-contabile. Cererile de înscriere Ia concurs: se pri? mese pînă la data de 25 mal 1990. La cerere se va anexa Un extras de pe carnetul de muncă, capitol IX, referitor la activitatea în muhcă. Informaţii suplimentare la telefon 3-40-87. (636) • 1 • - - S-
• DIRECŢIA SANITARA A JUDEŢULUI CLUJ. DISPENSARUL POLICLINIC CU PLATA CLUJ-NAPOCA.
In cadrul Dispensarului policlinic cu plată din Cluj-Napoca funcţionează: cabinete de. specialitate, str. Măloasa nr. 19; laborator de analize, str. Măloasa nr. 19; laborator radiologie,- str. Măloasa nr. 19: cabinete de stomatologie, str. Mâloasa hr. 19 (lîngă pompa de benzină din str. Horea), str. M. Eminescu nr; 16; str. Padin nr. 20 (lîngă pompa de benzină din Mănăştur), str. Clinicilor nr. 32. str. Parcului nr. 2 în oraşul Gherla. NOUTATE: Homeopatia — metodă de terapie • naturistă cu indicaţii în tulburări funcţionale, nevroze, afecţiuni alergice, intoleranţe medicamentoase, boli cronice respiratorii reci- divante, astm bronşic ş i'tn afecţiunile care nu răspund la alte metode terapeutice. Cabinete de psihologie,— consultaţiile la acest cabinet vor interesa atît pe părinţii ai căror copii au o reuşită, şcolară nemulţumitoare cit şi pe cei care ' doresc un sfat competent atunci cînd Ui- tîmpină din partea copiilor l o r , -unele-insuccese, conflicte de personalitate sau comportamente mai dificile, neadaptări la metodele educative din familie.' Orarul de funcţionare al Policlinicii: LUNI, MARŢI, MIERCURI» JOI şi VINERI do la 7,00—20,00; SlMlîATA de la 7.00—14.00. Informaţii legate de funcţionare, tarife, personal medical se pot solicita la sediul unităţii tntre ore' e 7 ,20. sîmbătă 7— 14 la telefoanele: 3-03-30 şl 3-23-63. <639).
ÎNTREPRINDERREA DE MĂTASE «ROMÂNIAMUNCITOARE" CLUJ-NAPOCA • 1
organizează pe data de 25 mai 1990, ora 8, concura pen-
rienia in murn-a. iuiow;----- ---transfer sau O.F.M.' LALATUŞl MECANICI. pentru montatori In ţesătorie (stagiul militar satisfăcut,20—35 ani. categoria I—111). Condiţiile de încadrare cele prevăzute de I-egea nr. 12'l97t şi LcBe .̂ lnt_.laţii suplimentare la biroul_P.l.S., telefon 6-25-J .. rior 135. (626) ; . . ' . • . ;
A D E V Ă R U L :- IN LIBERTATE P A G I N A I
^ A N I ¥ E R S Â R I .s t
9 Cu ocazia îm plin irii 'f r u m oasei virste d e CS an i şl a - nlversarca a $ 0 de an i d e că sătorie, dorese b u n ei şl scu m - ' p c l m ele soţii C AROLIN A
TO.ŞA din N ădăşel, m u ltă să nătate, ferlclro şi neu itatul tradiţional „L a m ulţi an i“ .
. Soţul G heorghe. (10761), • Cu ocazia an iversării fr u
m oasei virste d o 63 ani. d orim , scum pei noastre m am e, s o a -
ere,' bunici şi străbun ici CAROLINA TOŞA din N ădăşel, m ultă bucuria ş i sănătate şi neuitatul tradiţional „L a m ulţi a n i" . C ornel şi V e ro n i- - ca, V idrei, v io r ic a ş l B ianca, Cornelia, ştefan . ş i M aria . ..
>MATtR1MQNXAT,E.
• IntolecttuliS, 44 an i, s e r ioasă, fără ob ligaţii, d oreso
’ dom n serios între 43—50 an i. T e le fon 6-71-30, o re le 18—21. (16129) '
O Pensionar, dorese cu n o ş tinţă cu cloamnă , pensionară singură, pentru a ju to r m e n a j, rec ip roc . T e le fon 1-47-18.(10335)
• In g in e r ,' rom ân , cetă ţean am erican (M iam i, F lorid a ) 37 ani, situaţie bună , fă ră o b l i gaţii, doreşte căsătorie c u r o m âncă, studii su p erioare , v îr s - ta adecvată . In form a ţii C lu j- N apoca, ziln ic 17—21, te le fon 1-08-51. (10725) -
»C.U,MPÂRÂRI,9 C um păr v id eo M ov le , n ou ,
; V II3 . T e le fon 933/6-85-71.; 0846) ■
• V în d fam ilii d e a lb ine. T e le fo n 3-10-03. (10193)
, • V in d ca roserie n ou ă T ra - feant ş l T rabant 601. T e le fo n «-43-SG, du p ă ora 18. (10101)
• V înd CEC D acia 1S0Î Ins-' . c r ie re iobt. T e le fo n B-09-3T,'
(10192)r ♦ v în d B ron h ovaxon şl z a -■ diten tablete,' Ia p reţ o fic ia l.> T eleton S-G3-S0, după ora 18.: (10470)- ■ ;
. • Cum păr ceas d e buzunar Om ega, fabricaţie 1804, ch iar dacă nu este ta stare d e fu n c ţionare. T e le foa 5-42-82. (10500)
• V înd a con vertoa re 1,3 db în stare perfectă ( ja p on eze ).
, Teiefon 4-93-83. (lom): • Cumpăr. .D acia 1S09 a c c i
dentată sau distrusă com p le t.; T e le fon 1-28-73. (10195)
• V in d c e c D acia 1800, Iu n ie 19*7. T e le fon *-55-33, după Ora l î . (10487) :
• D o v în zare casfi cu tre i fcamero şl depend in ţe !n cen* Irul oraşu lu i C îm pia T u rzii. T e le fon 653,'6-81-4». (10438)
. • C um păr urgen t L ada p u - '. ţ in rulată, te lev izor c o lo r ş l
sport. T e le fo n 8-83-23. (1 0 1 7 7 )< • V in d m otoc ic le tă s im s o n S port 350. D a rbosse 88, te le fon 8-12-59..(10410) .
• V înd M ercedes £30 au to m atic . T e le fo n 624/1-38-13, o - re le 23—23, (io 4 is> .
• ' • V ln d poţi M ercedes, piUut copil, uşă fle r fo r ja t . S trada M u zeu lu i nr. fl (lingă cH irtcl). in tre o re le 13—21. (10416)
• V in d CEC D acia isoa în s c r ie re m a . in form a ţii d u p ă o - r a 18, te le fon 3-M-03. ( 1 0 4 2 1 ). .• V în d casă cu g răd in a şl
m ob ila , s tr . N Sdaşei n r. 50, te le fon S-5 7 - 8 O, in tra o re le 15— 3». ( 10543)
• V in d m otoc ic le tă M ob ra , Şfare bunfi. s t r . a Iu n ie n r . II» . C lu j. (10537)
• V în d în scriere CEC O ll- elt, rld icabll Im ediat. T e le fo n 933/1-30-23, după .o ra 1 8 .(10570) »
• C um păr casa particu lară cu S—3 ca m cre tn zon a A n d re i M ureşanu , even tu al g răd in ă pen tru con3l.cucţIc. T e ie fo n
după ora lt . ( 10389)• V ln d com b in a m u zica la
n o u a cti te lecom a n d a „ T o w a - a a " . T e le fo n 1-87-58. (10333)
• V in d garn itu ra m ob ilă D rob eta ţl m aşinii dn cu su t I lea n a . T e le fon e -29-su . (10703)
• V în d D acia 1310, BreaTe, an fa b r ica ţ ie im . T e le fo n 1-76-18. ( 10818/ A )
• Vîr.tl fol ccarS elblne stas, ţ 'e le fo n 2- 37- 68. ( 10733)
• V lnd con venab il D acia 1100 ln stare bună . ToleCon 3-98-32.(10809)
• V înd D acia n erl Jieată. T e le fon 3-44-61, după ora 18.(10702)
• C um păr apartam ent cu3—4 cam ere în cartieru l G h e orghen i sau Pata. In form aţii la te le lon 3-21-03, z iln ic între ore le 17—20. (10727)
• D e v în zare m ed icam ent ■pentru inim ă Isolcct retard 20.T e le fon 8-05-97. (10710).
• C um păr urgent c o n g e la tor. T e le fon 4-00-48, z iln ic -Int r i o re le ’ 2 1 —2 2 , dum inică toa tă ziua. (10713)■ • Vind sau sch im b cu D acia 1310, 1410 0 km , caban ă ş i g r ă d i n ă (1600 m p ). I n f o r m a ţ i i t e l e f o n 1-96-06. (10717)
• C u m p ă r ' D acia n ou ă pe• dolari. T e le fon 3-74-83, Intre
o re le 15-21. (10322) r. ‘ • Cum păr , urgent ru lotă .
T e le fon 6-21-77. (10833)• Cum păr ru lotă n ep reten
ţioasă la preţ con ven ab il. T e -. le ton 5-07-71, după ora 10,
(10827)• C um păr apartam ent 3 ca
m ere decom andate, ex c lu s p a r ter şi ultim ul etnj, în ca rtie rul Mănăştur- (F lora, I I , -G r i - g o r o A lexandreseu ). O ferte la te le fon , 7-35-81. .(10033) '
• V înd .. u rgen t, apartam ent d ou ă cam ere M ănăştur, m agneto fon R ostov , v id e o p orta b il cu accesorii J .V .C ., benzi m agn eto fon şl v ld eocasete , T e leton 1-03-87. (10724)
• V înd D acia 1310 fabrica-: . . ţ i e 1983, cu jn o to r V o lk sw a
gen G o lf D iesel sau sch im b eu casă cu grădină. T e le fon3-50-68. (10636) ‘
• D e v în za re garson ieră , ^ m o b ilă com bin ată , m ob ilă de ' bucătărie, m ob ilă de tin eret,
sebă de aragaz, m ag n eto fon M ajak , T e le fon 6-04-35. (10720) :
. • D e v în zare apartam ent cu■ 4 cam ere. T e le fon 6-07-84.'
(10728)• C um păr locu in ţă 1—2 c a
m ere, con fort, cen tral sati- a - p rop lere . T e le fo n . 1-99-91; (10727)
. • C um păr casă cu grăd ină , în cartieru l A n d re i M ureşanu . - P lă loso parţia l în va lu tă . T e le fo n 1-13-51. (10897) ■
• V în d p archet d in fa g 72 m etri pătraţi, in clu s iv „P a lu x " . R elaţii la teleton 7-20-37, du p ă .
■orele 19. (10823) ; . ;• V înd - t e le v iz o r -c o lo r , r T e - '
• îc to n 8-34-96. (10947)• V ln d u rgen t F ord G ran a
da 1760 cm , sta re excep ţion a lă . T e le fo a . 8-58-08. '
• V în d , u rgen t F ord G ra n a - > d a 2000 cm , eu S Toţl^riazervă,-- s tare excepţiona lă . T e le fo n 8-72-75, (10620/A )
■ U T .R R T ) F .R T _
tlmaţhs şt ca rn et stu den t, fcfe- ' d eclarăm ’ n u le .
• P ierd u t c lin e rasă c lo b ă -, n csc germ an (lu p ), zon a str. . R ep u b lic ii In data d e 8 m al 1690. R ăsp u n d e la n u m ele d e Jessy . O fer recom p en să . - T e - ! le fon 1-24-63. (10571)
• C eiiean A u re l, R u s R adu , Dan A u re l, B ozsodI A n d re i, Sucală Ioa n , C îm pean P e tru -, ca , M incea A u rel, Jaşcău F lo rin, B orza C ornelia , P o to - peanu G abrie l, Ţ a p u L a yos , Jucan Ioan , B u icu M ariana, Şăulcan M ircea, K lra ly Ş te -
■ fan , G ilăuan V ior ica , M ureşan ş te fa n , M orar F lorin Dan, Dan V asile, G ardu ll A n a , M ureşan A u rel, V eroşcza n R od ica , M o ldovan Ioan , Ilen d ea N , V iorel, K a lol F ran cisc, C ia co i S orin , C lacoi C laudia , A n d o n o Ioan M arius, la n ch iş L em uel, G h e r- ghj.şnn C ristian , S abău R adu . S ăm ărtinean Ion C ălin , Len* gh e! A n a , D um a E caterina,
’ B aciu N ico lae , P o p L iv iu , H u- drea E teonora , L upaş V iorica , P ura C ornel, N ăstase C on sta n tin ,. C osm a D u m itru , G o -
. ron N atalia , C adar .Ioa n , I lă - răngu? G abrie la L u c ia , B ar- tha M argarela A d e la ," Buk;>s Ştefan, F ilip M aria, S tan M e- lânîa, Z ă groan D ana M on ica, T a loş S im ion , P o p A lex a n d ru , ■ D ak o E lisabeta , D ak o Ştefan, 2 u b a şcu , B eniafn in , K on ya , ■Laszlo, B alla Iu liu , M nerie Ioan, D olh a V ictor ia , Suâtean
v A na, V ecerza q P atrii, M ărginean E m anuel, C osliiia ş V io - . rel, D ioşan M inail, .-C u lcuş . V aier, P o p V asile M artin , F e - cheta X’ iorel, C ova ci V io r e l ,- p ierdut leg itim aţiile d e s e rv iciu . L e declarăm nule.
,PiyjE,R,SE.
• St-roc D aniela p ierd u t ca r - ; n et d e student. î l d e c la r nu l.; (10174)ţ . • P ierdut cer tifica t m ed ica l-
în g r i jir e . c o p i l b o ln a v cu n u m ăru l 659598. G ăsitoru lu i re-
- com p en să . T e le fo n 5-99-23. (10480) .
■ • P ierdut ştam pilă C .A .P . P od en i, O d ecla r nu lă . (10704)
• I. „E lectrom eta t" anunţă p ierderea carn etu lu i d e CEC cu lim ită d o S'jmîi, seria A . 43. /400401. S e declara nu l. (10820)
• Bârătan A lexa n d ru p ie r dut adeverinţă d e tra vă r e li berată de ARCOM — T R IP O L I.O d ecla r nu lă . (10825)
• N em eş G abriela p ierd u t con ced iu m ed ica l p e luna ' a - p r illc . Il d e c la r tiu î. (10385)'. • O ros Ioan d ecla r anulat
con tractu l d o locu in ţă cu nr. 42381/17 septem brie 1973 e lib e rat d e G .I.G .C .L . C lu j. (10351). • Corşeu A na p ierdut foa te d e ca lcu l IC R A L. O d ecla r nu lă . (10219). • D răgan îoa n pierdut co n tract de în ch ir iere e liberat IC R A L (str. Snagov) cu nr. 305800/23 d eccm b rie 1 9 8 3 . 11 d cc la r nu l. (10098)
© S toica M ihai,. M a ior T lb e - riu , T u d or A n lşoara , M oga A lin a , Zah A nda Ileana, B rn - Sa S ilviu C onstantin, n a rb e ş .
• M ircea, Jaroslev lti n ea ta , B artha M argareta, S abău R a - ţlu , G iurgiu Radu C ălin , p ie r du t earnete d o student. L e d e cla ră m nu le.• • n y e s Ioan pierdut legîU -
friaţle de e lev L ice u l Ind u s- ria l nr. 3. O d cc la r nu lă.(9215)
• B laga S orin , P ătrăşcan Ilean a V olclilfa , p ierdut legi*
• C entrul radar m e te o ro lo g ic C lu j anunţă co n cu rs p e n tru o cu p a re a a d ou ă p o stu r i d e m eteoro log . R ela ţii la te le fo n S-64-S3. 1 (10627)
• C ad re le d id a c tice cu res - tcin gere d e a ctiv ita te îri ju deţu l C lu j şl în a lto ju d e (e sîn t c o n v o ca te j o i , 24 m al, la F acu ltatea d e F ilo lo g ie , sala „M ih a i E m in escu ", o ra 18, la C on ferin ţa A soc ia ţie i ca d re lor d id a c tice cu res lr în g e ro d e activ itate . (10581)
• în n oa p tea de 13 m al 1 9 5 0 ora 2 s -a fu ra t un ca l d e c u loa re ga lb en ă - cu coa m a spre a lb d e la d om n u l C ova ci ig - ' nat z is C h loreanu . C in e p oate da re la ţii la a d resa : fam ilia M ilalc M ih a i com u n a B aciu n r . .
> 535, te le fo n 3-39-55. G ăsitoru lu i* re co m p e n să m a rc ; (10703)
• C asa d e cu ltu ră a stu d en ţilo r în co la b o ra re cu M işca re a d e in tegrare spiritua lă în a b so lu t anunţă desch iderea cu rsu r ilo r Intensive d e V oga , in clu z în d in iţie re în P arap sih o lo g ic , T era p eu tic i naturiste ş l n e con ven ţion a le , P irâ m id o - log ie , A stro lo g ie e tc . în s cr ie r i la sala d e sp o r t a C asei de cu ltură a stu d en ţilo r Jn 19 m al 1998, Intre o re le 10—18. (10382)
• Cu respdet fa ţă d e m ăiestria p ro fe s io n a lă a d u o ca ld e m u lţu m iri - d om n u lu i co lo n e l
d o c to r în m ed ic in ă IO AN IIORJE, pen tru a -m l f i redat lum ina o ch ilo r . In g . R aez A n ton . (10798)
„Î-NGHIRI-ERU• tnch irlc?. ca m eră m o b ila
tă, con d iţ ii studii e x ce p ţio n a le . V in d CEC D a d a 1308, la c parch et. T e le fo n 4-08-58.
.(10178) . . ’• D au în ch ir ie garson ieră
tn M ănăştur. V în d m otoretă M ob ra . In form a ţii te le fonS-10-G2. (10709)
• S tudentă , ca u t p en lru In-- c iilr la t garson ieră (e x c lu s z o r ilo r ) . T e le fo n 6-83-73, du p ă o* ra 18. (10341)
• Intelectuală , ca u t g a rs o n ieră In ch lriab llă cen tru , M i* ră şti,’ P ata . T e le fo n S-98-72, (10135) .. . .
, • C aut pentru în ch ir ia t g a r son ieră . T e le fo n 4 - 1 0 - 3 3 . (10613)
• D au In ch ir ie apartam ent a ca m ere n em ob ila t In G rigo* rescu p a term en lu n g . In fo r m aţii te le fo n 8-70-15. (10113)
• în ch ir ie z ro c lile . da m ireasă. T e le fo n 1-S0-13, d u p î ora ÎS. (10319)
• în ch ir ie z una ca m eră cu intrare separată , c o n fo r t , p e n tru 2 persoan e In cartieru l M ănăştur. T e le fo n 0-02-98, Sn» tre o re le 17—20. (10331)
m , t ) r'R TC 'l 5 . S / E w M
^ C O M E M O R Ă R I .• Sintem alături d c fa
m ilia Cruelţa L u cac i In m area durere pricinu ită d c m oaTtea fiu lu i drag. Fam ilia M iron . (10744/A )
• Cu sentim ente de a- lcAsă com p a siu n e sintem alături de co leg a noastră M on ica M lron la m area, d urere pricinu iţii - de p ie rderea m ult iubitu lu i ei lo
god n ic , VI.Al>. S incerc co n d o lca n ţc din partea c o lege lor de Ia U nitatea ■ 31 „In fim " . (10837)
• C onducerea A cadem iei d e m uzică „ O . D im a" ş l co lectivu l ca tedrei do pian anunţă cu ad in că durere
■ încetarea d in viaţă a d istinsei co leg e pensionare le ctor un iv . G ABRIELA
’ţEHEANU şi exprim ă Întreaga lo r com pasiun e fa -■ n îilic l îndoliate . (10734) .
® Sîntem alături d e fa m ilia dr. M iron iu c In m ă reţ . durere pricinu ită de m oartea m am ei dragi ş» transm item s in ccre co n d o leanţe. V ecin ii d c la ' sca ra V W .' (10739)
• D ragă L ia , sîntem a- lături d o tine la despărţirea de fra te le tău drag
V LA B I. N aşii. (107:11) ___ '• Corpul p ro fesora l şl
studenţii F acultăţii de con strucţii îşi iau un u ltim răm as b un d c la d istinsul p ro fe s o r dr. inginer VIOREL T O P , om de aleasă bunătate ş l om enie , şl exp r im ă con dolea n ţe fa m ilie i lndoliate ; ( l ţM « 3 )_ _
• îm părtăşim in aceste c lip e grele durerea co le gu lu i nostru Lfcvi Vasile cauzată d e p ierderea m am ei sale d ra g i. C olectiv P . 5. -- — U nirea . (10624)-
• Sintom alături d e cum natu l nostrn Va'Mle L ucaci in m area d urere pricinu ită
d e d ecesu l fratelu i săn V L A D IM IR . C um natu l V a s ile F eneşan c n fam ilia . (10*23) .
• P ro fu n d îndureraţi exp rim ă m con d olea n ţe fa m ilie i L um iniţa ş l M arian H ulea pentru- d ispariţia fu lgeră toa re a fostu lu i nostru d ască l, p ro fe s o r d r . ing . V IO R EL P O P . C olectivu l A telieru lu i 'd e p ro iecta re T .A .G .C .M . C lu j. (10624)
• N e alăturăm durerii ş i îm părtăşim su ferin ţa co le gu lu i - nostru E m il ih tris teţea în ce r ca tă • Ia neaşteptata trecere In nefiin ţă
a tatălu i MJItCEA P E T R IŞO B . C olectivu l  - te llcn ilu l d e p roiectare T .A .G .C .M . C lu j. (10SS/A)
• S in tem a lături d e m area d u rere a fam ilie i P c - trl.şor ta p ierd erea iub itu lu i tată ş i so ţ M IRCEA
P E T R lŞ O n . O dlhnească- se -n p a c o ! O ana şi Corina.' (10C26/B) _____ _
• U n u ltim om ag iu c e lu i ca re a fo s t V LAD IM IB LU CA C I d in partea co le g ilo r d e la A te lieru l sc ii- lă rie S . II . S in cere co n d o leanţe fa m ilie i îndoliate. (10829)
• L a trecerca In nefiin ţă a tatălui Iubit n e alăturăm cu . g în du ri d e com p asiu n e d u rer ii d om n u lu i Inginer D ănuţ P etrlşor . S incere con d o lea n ţe fa m ilie i. C ole ctivu l C .T .A . — P .C . <.(10833)
• C olectivu l P o lic lin ic ii C .F .K . C lu j este a lături de co le g a d r . R od ica F olea în m arca d u rere Ia p ierderea tatălui d ra g . (10(31)
• S in cere ' con doleanţe d o m n u la l p ro fe s o r
G h e o rg h e L azolt In aceste m om en te d u reroase p r ic in u ite <le p ierd erea soţleL C olectiv u l cta sc l a ’ VUI-a K, Ş coa la n r . 3. (10821)
• S in tem a lături de fo s ta co le g ă E lena M otoaşcă Ia p ie rd erea tatălui drag. F a m iliile T u rd ca n , B an , K is . (10723)
• S in tem alături de co* . legu l npstru M arinei
M o ld ova n In m area durero p ricin u ita d e m oartea fra telu i său drn g . C olectivu l d o m u n că l t . P resa — I.M . M.R. „16 F e b ru a rie0. (10831)
• N ic i la crim ile , n ic i t im p u l n u v o r şterge din su fle tu l m e u trist ş l Îndurerat z iu a ' d e 14 m al 1990 cin d soarta n em iloasă a sm u ls fu lg eră tor de Ungă m ln o p c scu m p u l m eu p r ie ten V L A D IM IR LU CACI ln v irstă d e 23 a n i. T e p lîn g şl te v o i p lin ge toată v ia ta ş l v e l răm în e veşn ic o a m in tire v ie şl scu m p ă In in im a m ea . D um nezeu să te p rim ea scă in rîndu l a le ş ilor săi pentru că i-a l fo s t cre d in c io s . M on ica . (10744) _ '■ - '
• S in tem alături de c o legu l n ostru P etrică M orar In d u rerea p ierderii tatălui drag . S in cere con doleanţe fa m ilie i. C olegii de la B .A . A .S . — I.R .E .C . (10805)
• S în tem alături de d ra ga noastră soră Itozalia ln a ccs tc m om en te grele p r icinu ite d e m oarte^ soţu lu i c i d ra g VICENŢIU, p e ca re nu-1 v o m uita n iciodată . D um nezeu s ă -l ierte ş l să -l od ih n ea scă In p a cc . S u ro rile ş i fraţii L con tin , V io r ica , G h eorgh e , N lcolae , M aria şi D um itru cu fa m i- liilc . (10810,A ) ^
• S in tem alături d e c o legu l nostru V asile R ăccan in m area durere pricinu ită de d ecesu l m am ei dragi. C o leg ii d e la A te lie r tîm - p lăr ie — P o lig o n P lcv n el. (10303) . .
• S in cere con dolean ţe d oa m n ei p ro fesoare
V aleria R u s u ' în m area ' d u rere pricinu ită de m o a rtea m am ei dragi. L iccu l e- c o n o m lc , co le ctivu l clasei a X l - a A .S . 1. (10711)
• S in cere - con doleanţe d r. F rled m an E rvin din partea salariaţilor serv ic iu lu i S to m a to lo g ie , G herla .(10714)
• L a 10 an i de la deces un g în d p ios în m em oria lu i ION M IRON . Cele 4 fe te şl fam ilia B orod i. (10716)
• C olectiv u l C lin icii g i- n e c o o lg ie I transm ite sin ce re con d olea n ţe fam iliei d r .-A u r e l şl C lara M iron iu c pen tru p ierd erea grea su fe r ita . (10383)
• S în tem alături d e c o legu l n ostru P etre M orar la p ierd erea tatălui d ra g ..I.R .E .C . — B .I.C .M , (10306)
• A u trccu t şase an i de la d e ce su l. Iu b ite i ' m ele s o ţii N O R A O A N Ţ A . E xp r im a ceea şi constantă p re ţu ire ş l p ioasă om ag iere . S o ţu l. (9917) __
• N e şte a rsă 'a m in tire c e lu i m a i bun soţ, tată şi s o cru GHEORGH E H O ZA la îm p lin irea a ii an i de la d e ce s . F am ilia . (10142)
• C u aceeaşi d u rere r e a m in tim îm plin irea a 1 an i d e la decesu l m u lt re greta tu lu i n ostru soţ, tată ş i b u n ic N ICOLAE B O A R . F am ilia . (10086)
• u n p ios om agiu la îm p lin irea a t an ! d e la trista d esp ă rţire d e Iubitu l n o s tru so ţ, tată, socru ' şi
b u n ic In sp cctor finanţe, EUGEN SCIIW EITZEB.
F am ilia . (10328)
• U n u ltim om ag iu scu m p u lu i nostru nep ot V L A D IM IR LU CACI şt
co n d o le a n ţe fa m ilie i. U n ch ii A rg h ir . Ion (P işi) Cala şt A n a cu fa m iliile . C hip u l lu i nu-1 vom uita n l- c lod a tă ) (10799)
• tn z iu a d c 14 m al a .c. a fo s t co n d u s p e u ltim u l
său drum ln g . A L E X A N D R U G A d A LEA N . F a m ilia îndurera tă m u lţu m eşte p e această ca le ce lo r c e I-au con d u s şl v o r păstra v e şn ică am intire. (t0431/C) ________ '
• P io s om ag ia , ad incă p reţu ire la S săptăm îni d c la d u reroasa despărţire de
Iubita noastră M A R IA ŞERB soţie , m am ă, b u n ică ş l s trăbun ică neasem uită . O v o m păstra m ereu v io ş l lum inoasă tn Inim i
le n oa stre . C om em orarea , s îa ib ă tă , 13 m al 1990, la b ise r ica d in str. P . G roza . F am ilia îndurerată . (10532)
• P io s om ag iu cc lu l c a ro a fo s t co lo ca ta ru l n o s tru V LA D IM IR LU CACI
(23 a n i) . S in ccre c o n d o le anţe fa m ilie i. A socia ţia de loca ta ri b lo o C 3, V ldraru 13—13. (10733}
• C u In im ile z d ro b ite a 1 n u n ţăm în ce ta rea d in v ia ţă a iub itu lu i-, n o s tru f iu , so ţ, tată, fra te ş t u n ch i V A S IL E O S Z T R IC Z A ' tB v îrstă d e 46 a n i. I n m o r - ruuitarea a re Io c Ia 18 m a l 1990, o ra 14 d in ca p e la c i m itiru lu i M ănăştur. F a m ilia în d o liată . (10902)
• Cu p ro fu n d ă d u rere a - m m ţ.lm în ceta rea d in v ia ţă a scu m p c» n oa stre s u ro r i ş l m ătuşl L U C R E Ţ IA P O P (sora O tllia) In v irstă d c 89 an i d in F e iu rd en l. In m orm in tarea va avea lo c v in eri, 18 m al 1990, o r a 13, din capela n ou ă a c im it iru lu i M ănăştur. F am ilia . (10882) ’ '________
• V om păstra m ereu v ie In In im ile n oastre a m in tirea d rage i n oastre I.I’.O N A COM AN (B u n i). F am ilia d r . M areş. (10872/A) . - - , ■ ■'
• Cu neţărm urită d u re re anunţ.Im că s -a stins d in v i a ţ ă 'l a v irsta d e 90 a n i, iub ita n oa stră m am ă şl b u n ică LE O N A COM AN (B u n i). In m orm in tarea va a v e a 'l o c la P ru n d u l-B irg ă - u lu i, v in eri, o ra 13. L ia , L u - lu ş l N lcfci. (10372)
• S în tem a lă t u r i . d c fa m ilia M ureşan in . m a rca d u rere p ric in u ită prin d e
c c s u l cu scru lu i A L E X A N D R U . F am ilia F o lea . (10336) -
• S întem a la iu ri d c c o legu l nostru G uşti M ureşan în m area d u rere pricin u ită d c m oartea tatălui d rag . C oleg ii d e la A .R .A .P J .
' (Î0392) '• Cu resem nată m ih n lrc
in fa ţa ' v o in ţe i . D om nu lu i p rieten ii ş l co le g ii d e m u n că d in S ecţia a H -a a în trep rin d erii „E lectrom eta l* anunţă d isp ariţia fu lg e ră
toare a d ragu lu i V LA D IM IR LU CA C I. D u m n ezeu să-I Ierte. (19700)
• D ragă V a lorica , P u iu şl u n ch iu l D o d o ; s in te m -a - lă tu ri d e v o i în a ceste c l i p e g re le p ric in u ite d e p ierd erea m am ei, so a cre i ş i cu scre i d ra g i, d istinsa şi
stim ata noastră tanti N A D IA . F am ilia Iustin n i - d lşan şi fam ilia M lltai M u reşan , (10699) i .'
• S in tem alături d e c*>- legu l nostru ln g . M ihai
F o lea în m area d n rere p r ic in u ită d e m oartea Socrulu i. C o leg ii de la B rigada1 C on stru cţii. (10815)
• U n u ltim şl p io s o - m ag iu d ra gu lu i n ostru v e - , . r iş o r V LA D IM IR ~
l u c a c i u . , D c iu cu ; fa m ilia : (10318) • ;
• S in tem a lătu ri d e c o lcg u l n ostru V itos K â ro ly In m area d u r e r e -p r ic in u iţ i d e m oartea fra te lu i. C o le g ii d e la A te lie ru l 14* I.C . P ,I.A .F . (10813)
• Z d ro b iţ i d e d u rere a- nunţănt m oartea fu lg eră to a re , In tr-un tra g ic a c c i d en t, a m u lt Iubitei n o a s tre f iice , n ep a a to ş i v e r i-
şoaro C AM ELIA - T A M A ŞA N d in EercU Ieş. I* fra ged a v îrstă d a 15 a n i. In m orm in tarea v in eri, 1* m ai, o ra 13 tn satul B o - te n l, com u n a M ociu . F a m ilia T ăm Sşan V asile U ţu.(10740)
• Se îm p lin esc 6 tuni d e c in d n e -a pă ră sit pentru totdeaun a ce a ca re n e -a
tost f i ică , m am ă , soţie - L IA N A NECIU . A m intirea e l v a ră m in e .v e şn ic v ie In in im ile n oa stre . M am a, L ă cră m ioa ra , Ş erbăn tcă . ((10741)
• B una noastră soră , m ătuşa Z A M F IR A B O T A , n u te v o m uita n iciod a tă . Inm orm ln* tarea va fi In 17 m al. Cere iertare d e la toate cunoştin* ţe le . F am ilia . (10819)
• N ep u tin cioşi în fa ţa d estin u lu i n -a m putut smulg® m o rţ ii n em iloase pe tratele nostru VICEN ŢIU FEN EŞAN , , tre cu t In nefiin ţa la 14 m ai ̂1990. A lături d o soţia ta R o z ica , cS rc la -i Îm părtăşim du* rerea , v e i ră m in e v eşn lo în in im ile n oastre . F le .ţi ţârîna u şoa ră . O ctavian , V io r ica , O- l lm p la ,-R o d ica , E m il D an, Fia- v iu cu fam iliile ., (10812)
• S in tem alături da co lega ' noastră O lim pia H agianu , lam arca d u rero p ricin u ită de d ecesu l s o rc i d rag i. C olectivu l un ităţii n r. 33. (10621)
COLEGIUL DE R£DAC|«i --------------l Dan Itobrcann (reductoi jet cdluici),(secreta? genera) dt retfacilt}» Vaiet Cmonona,
Emil Luca, ton Rui.
Dio C&fop {redacta» cel].Traian Bara Beâac(ta C!aV Napoca or» lt. re lefon Mt-U; M lefom * tntetlaire) tsaretariat - ta i «jeli* «rultur*!* — «n |1
Î2*J probleait unlali gl toomlo* — tn . ta . aantinlsuav» - n i ; BpojraBa - lîS, 2». Mica publlollate ts prlmejtt ctlnte, tolr» or«I« numai I* admlnlilnin». ilrada N«{ib«a o a U, parter.
Recommended