Citation preview
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
1/214
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
2/214
1
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
Editura Pro Universitaria
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
3/214
2
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
Promotor proiect Parteneri proiect
Volum realizat în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea
cultural a spaiilor de locuit din Bucureti i împrejurimi”, finanat
printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein i
Guvernul României
în cadrul Programului PA17/RO 13 Promovarea Diversitii în
Cultur i Art din cadrul Patrimoniului Cultural European.
© Asociaia Vira, www.vira.ro, www.bucharesthousingstories.roEditura
Pro Universitaria - Bd. I. Maniu, nr. 7, Cotroceni Business Center,
corp C, parter, cod potal 060274, sector 6, Bucureti,
România.
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
Autori: Natalia Negru (coordonator) Cristina Boboc
Vlad Ctun Andra-Mitia Dumitru Bogdan Iancu Oana
Cristiana Iftode Carmen Mihalache Maria Mateoniu Cosmin Manolache
Ciprian Voicil
Prefa: Vintil Mihilescu Design grafic: Argo Media Fotografii:
Bucharest Housing Stories
(Bogdan Ctlin Cazacioc), echipa de cercetare
Tehnoredactare: Aurora Pdureanu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României De la strad la
ansambluri rezideniale : Opt ipostaze ale locuirii în Bucuretiul
contemporan / Cristina Boboc, Vlad
Ctun, Andra-Mitia Dumitru, ... ; coord.: Natalia Negru. - Bucureti
: Pro Universitaria, 2016
Conine bibliografie
ISBN 978-606-26-0515-5
II. Ctun, Vlad III. Dumitru, Andra-Mitia IV. Negru, Natalia
(coord.)
728(498 Buc.)
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
4/214
3
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
5/214
4
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
6/214
5
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
Credem c forma i organizarea spaiului de locuit sunt influenate de
mediul în care acesta este construit, prin intermediul locuinei
reflectându-se relaia dintre cultur i mediu
(natural sau social). Modul în care spaiul de locuit este folosit
descrie idei i valori culturale, iar experienele de locuire
surprind deopotriv istoria personal i pe cea a comunitilor sau
grupurilor de oameni. Prin proiectul „Case vii. Diversitatea
cultural a spaiilor de locuit din Bucureti i împrejurimi” ne-am
propus s contribuim la contientizarea varietii formelor i
experienelor de locuire din Bucureti i zonele limitrofe, ca
expresii ale diversitii culturale. Pe parcursul celor 12 luni ale
proiectului, experiena locuirii în Bucureti i localitile limitrofe
a fost analizat i documentat din perspectiv socio-antropologic i a
artelor vizuale, iar rezultatele proiectului au fost folosite în
organizarea unor ateliere interactive cu liceeni din Capital.
Casele i oamenii din spatele uilor, resorturile de ordin cultural,
social i economic care
îi pun amprenta asupra experienei de locuire, au reprezentat
direciile de analiz ale echipei extinse de cercetare, materializate
în prezentul volum, „De la strad la ansambluri rezideniale.
Opt ipostaze ale locuirii în Bucuretiul contemporan” .
Subiectul locuirii în Capital a fost abordat prin prisma a opt
tipologii i, în special, a particularitilor acestora: cminele i
chiria, casa în credit, apartamente din blocurile construite în
perioada socialist, ansamblurile rezideniale, spaiile de locuit din
zona periurban a Capitalei, fostele case naionalizate i cazul
persoanelor evacuate, locuinele din zone de tip „ghetou” i
persoanele fr adpost.
Bucharest Housing Stories este un serial documentar despre
diversitatea experienei de locuire din Bucureti i împrejurimi.
Constituit din apte episoade axate pe diferite tipuri de
spaii
– blocuri construite în perioada socialist, noi ansambluri
rezideniale, zone de tip „ghetou”, cmine studenesti, spaii publice
(locuirea „în aer liber”), fostele case naionalizate sau cele din
zona periurban, i urmrind 21 de personaje cu experiene diferite,
serialul îi propune s documenteze vizual diversitatea cultural a
practicilor de locuire din urbanul românesc contemporan. Fiecare
episod, lansat pe platforma bucharesthousingstories.ro, pune accent
pe diversitatea experienelor de vecintate sau de rutin i pe
relaiile cu spaiul locativ dezvoltate de persoane cu profiluri
diverse.
Povetile Caselor Vii, ateliere creative proiectate pentru 150 de
liceeni, au creat cadrul propice pentru înelegerea comunitii din
care tinerii fac parte, precum i a celor din jurul
lor. Am optat pentru folosirea tehnicilor de educaie non-formal
pentru a susine implicarea, depirea barierelor psihologice sau a
prejudecilor vizavi de grupuri de oameni, precum i dezvoltarea
abilitilor creative i stimularea înelegerii diversitii
culturale.
Mulumim pentru deschiderea i ideile constructive lui Liviu Chelcea,
profesor doctor i eful Catedrei de Sociologie a Facultii de
Sociologie i Asisten Social, Universitatea din Bucureti i Celiei
Ghyka, profesor doctor asociat la Universitatea de Arhitectur i
Urbanism „Ion Mincu”. Recunotina noastr se îndreapt ctre Vintil
Mihilescu, profesor universitar doctor i eful Catedrei de
Sociologie a Facultii de tiine Politice, coala Naional de Studii
Politice i Administrative, pentru sprijinul pe care ni l-a artat.
Îi mulumim pe aceast cale i
lui Bogdan Iancu, cercettor în cadrul proiectului i lector
universitar doctor la Departamentul de Sociologie al Facultii de
tiine Politice, SNSPA, care a fcut posibil sprijinul academic din
partea colii Naionale de Studii Politice i Administrative.
ARGUMENT
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
7/214
6
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
8/214
7
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
CUPRINS
Prefa
Vintil Mihilescu
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
Maria Mateoniu
Oana Cristiana Iftode
Andra-Mitia Dumitru
Mare, curat i frumos. De la blocul comunist la ansamblu
rezidenial
Cristina Boboc
Carmen Mihalache
Locuirea în spaii disputate. Case naionalizate, retrocedri i
evacuri în Bucureti
Bogdan Iancu i Cosmin Manolache
Locuire colectiv i solidaritate în zonele de tip „ghetou”. Cmine
din aleea Nehoiu
Vlad Ctun
Casa din strad. Cum locuim când nu avem unde locui
Ciprian Voicil
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
9/214
8
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
10/214
9
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
Prefa
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
11/214
10
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
12/214
11
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
În 2008, Bogdan Gîrbovan a fotografiat 10 apartamente din
blocul cu zece etaje în care locuia. „Ele sînt atît în
exterior (m refer la faad), cît i în interior, identice. [..] Am
fotografiat fiecare garsonier (interiorul acestui spaiu), din
acelai unghi, pentru a reda mai bine amalgamul claselor sociale ce
împart acelai spaiu, singurele diferene fiind decorul i personajul”
– povestea acesta. Singurele diferene? Da, dar ce diferene! M uit
din nou la secvena de imagini, una dup alta, le rulez din ce în ce
mai rapid, i spaiul devine timp. Este un bloc comunist, încremenit
pentru noi în spaiul standard i în timpul încremenit al „epocii de
aur”. În aceleai locuri ale cartierlor de blocuri, între
aceeai perei ai locuinelor pentru toi, în aceleai
vremuri trite împreun, locuirea aduce viaa prin diferen: nici
un apartament dintre cele fotografiate de Gîrbovan nu este la fel.
i fiecare seamn cu „personajul” aflat acas la el, aezat undeva în
acest spaiu comun i personal în acelai timp.
Loc, locuin, locuire. Totdeauna m-a fascinat aceast trinitate
locativ, în centrul creia se afl spiritul protector al lui acas. De
obicei, geografii se uit la loc, arhitecii i urbanitii la locuin,
iar sociologii i antropologii la locuire. De îneles de ce i cum
Omul este o fiin care locuiete – precum ne spune Heidegger – reuesc
îns doar cei care îi dau osteneala s priveasc aceast „trinitate” în
unitatea ei de interdependene. i s o priveasc în devenirea ei, cci
omul locuiete spaiul cu timp cu tot – ne mai spune Heidegger –, iar
casa nu este un dat, ci un proces – au constatat cam toi sociologii
i antropologii care s-au aplecat asupra fenomenului locuirii.
Volumul de fa realizeaz, sui generis, o astfel de
performan. Definitoriu este aici accentul pus înc din titlu pe
locuire. „Opt ipostaze ale locuirii în Bucuretiul contemporan”
sparge astfel, din start, impresia de uniformitate haotic cenuie a
unui Bucureti monolitic i monocrom. Apoi, la nivelul fiecrie
„ipostaze”, descoper cu finee nuanele, diferenele de locuire. În
toate cele opt cazuri, particularul locuirii este plasat în istoria
sa definitorie i în contextul macro care l-a determinat i inspirat
în acelai timp. Bazate în principal pe interviuri, cercetrile nu se
rezum
îns niciodat la anecdotic, la poveti exemplare, ci sînt
purttoare ale unor contexte politice, economice i simbolice mult
mai largi. Rezult astfel, la o prim lectur, un Bucureti mult mai
viu, în care cenuiul aparent se desface în toate culorile
curcubeului, inclusiv cel mai îndoliat negru. Împreun, cele opt
ipostaze-capitol alctuiesc un soi de topografie social a spaiilor
locuirii i o „topologie” a transformrilor lor istorice.
Axa în jurul creia pivoteaz tot acest ansamblu ar putea fi
considerat însi ideea de proprietate. Sîntem ara cu cel mai mare
procent de proprietari imobiliari din Europa, o tim. „În ri precum
Germania sau Austria – ni se amintete într-unul dintre capitole –,
unde legislaia protejeaz chiriaul i încurajeaz locuirea în chirie,
47,5%, respectiv 42,8% din populaie locuiete astfel. Prin
comparaie, procentul oficial al chiriailor din România ajungea în
2014 la 3,9%, potrivit datelor Eurostat”. Dar oare de ce? Doamna
V.F., în vîrst de 50 de ani, consider c dorina de a avea o cas este
o caracteristic a poporului român. Un proaspt proprietar de cas
este îns de alt prere: „Ce m-a motivat a fost faptul c în prezent
chiriaul nu are legi care s îl protejeze. Dac ar fi fost nite legi
ca în afar, cu contracte, care s m asigure c dac fac contract pe
patru ani atunci patru ani
s stau acolo cu posibilitate de prelungire i aa mai departe, atunci
nu mi-a fi luat [un apartament]”. Iar Oana-Cristiana Iftode este
mult mai prudent: „Este greu de stabilit în ce msur dezideratul de
a avea o locuin este reminescena unei mentaliti rneti de
sacralizare a spaiului de locuit (Bernea
PREFA
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
13/214
12
De la strad la ansambluri rezideniale. Opt ipostaze ale locuirii în
Bucuretiul contemporan
1997) sau este efectul politicilor de locuire. Impactul celor din
urm este totui evident, pe parcursul discuiilor fiind exprimat
foarte des nemulumirea fa de statutul de chiria, vulnerabil în
relaia cu proprietarul i cu vecinii de bloc”.
„Blocul”, locuina comunist prin excelen i cea mai rspîndit i în
prezent, poate fi luat astfel ca reper al întregii configuraii de
locuiri. În sine, el pune problema transformrii unei „case” a
tuturor
într-un „acas” al fiecruia. Diferit în perioade diferite,
diferit de la caz la caz, aceast domesticire a avut îns loc de cele
mai multe ori. S ne aducem aminte doar de faptul c primul lucru pe
care
îl fcea cineva care primea o „repartiie” la bloc era s-i
schimbe ua de la intrare: aici stau eu, nu omul muncii
generic! Apoi, cu aceleai mobile de pe piaa socialist, la care
aduga moteniri de familie, fiecare îi amenaja interiorul în felul
su. Este un prim cerc al locuirii „între spaiu de locuit i acas”,
cum se exprim Andra-Mitia Dumitru, un reper pentru tot ceea ce
urmeaz.
Dincolo de acest reper al locuirii oferite (impuse...), se întinde
lumea invizibil a locuirii furate. Muli dintre cei care au fost
repartizai la bloc au ajuns acolo, de fapt, deoarece li se luase,
într-un mod sau altul, propria cas. Iar în multe dintre aceste case
locuiau noii proprietari
ai comunismului. Bogdan Iancu are inspiraia (i curajul...) s pun fa
în fa istoria caselor naionalizate în comunism i a celor
retrocedate dup cderea acestuia. „Case-cicatrice”, cum le numete
el, fracturate i disputate, case ale unor lupte politice ce devin
rzboaie domestice de secesiune, poate cea mai vizibil i brutal
prezen a politicului în domestic.
Pornind tot de la blocul comunist, se nate problema locuirii
recente a acestor vechi imobile. Toate au devenit acum proprietate
privat, dar fotii chiriai ai vechilor apartamente au devenit
proprietari mai degrab juridici decît sociali, sînt proprietari de
drept, dar nu se comport ca atare în fapt. Dac nu tii la ce m
refer, participai la o edin a „asociaiei de propriatri” ai oricrui
bloc din Bucureti. Ce înseamn deci locuirea acestor vechi locuine
pentru locuitorii lor devenii proprietari?
Pentru unii, blocul devine doar locuina de unde trebuie s scapi.
„Spaiul apartamentelor comuniste devine insuficient pentru noile
aparate electrocasnice, devenite brusc utile i indispensabile. Noul
tip de mobilier nu se mai pliaz pe apartamentele vechi, iar în
apartamentele noi nu mai e loc i nici nevoie de mobila veche” –
constat Cristina Boboc. Trit ca o constrîngere totalitar, „viaa la
comun” în bloc este înlocuit de ctre o clas de mijloc
în devenire prin idealul locuinei individuale, a „casei pe
pmînt”. De la bloc se poate trece, în aceste cazuri, – parcurgînd
etapa „locuirii în rate” (cu propriile sale caracteristici i
strategii) – la visul „ansamblurilor rezideniale” sau al vilelor
individuale. Plasate adesea în periferiile peri- urbane ale
Bucuretiului, acestea alctuiesc spaii pestrie de locuire: „un
hibrid, da’ un hibrid
ciudat: nu e nici cal, nici mgar, nici catîr!” – cum se exprim un
localnic din Chiajna. La extrema cealalt, a provizoratului i
eecului, este cartografiat locuirea tranzitorie a cminelor
studeneti, un spaiu frustrant de confruntare între autoritatea
administrativ i libertatea individual i un timp mirific al
riturilor de trecere. De aici se trece, pe diagonala excluderii, la
locuirea din „ghetouri”, unde comunitatea i solidaritatea devin mai
importante decît spaiul fizic deinut. i se ajunge, în final, „pe
strad”, pentru a se urmri „cum locuim cînd nu avem unde
locui”.
Dedicat Bucuretiului, volumul de fa este în primul rînd o oglind în
care capitala se poate privi fr prejudeci, dincolo de – dar nu
indiferent la – blestemul lui Mitic, al sistematizrii comuniste i /
sau al imobiliarului capitalist: privii, cam aa se locuiete în
Bucureti. Cercetarea
coordonat de Natalia Negru este îns i un „studiu de caz”, care ne
introduce în complexitatea i diversitatea locuirii urbane de
oriunde. Bun venit, deci, în Ora!...
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
14/214
13
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
15/214
14
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
16/214
15
Maria Mateoniu
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu chirie
Maria Mateoniu
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
17/214
16
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
- Rezumat -
Articolul abordeaz dou tipuri de locuire, desemnate ca fi ind
„tranzitorii”: locuirea în
campusurile studeneti i în chirie, ambele caracteristice tinerilor
cu o situaie material înc fragil, pendulând între locul
naterii i universul propriu în materie de locuire, proiectat de
cele mai multe ori într-un viitor mai apropiat sau mai îndeprtat.
Caracterul tranzitoriu pe care îl are atât locuirea în cminele
studeneti, cât i locuirea cu chirie ilustreaz un mod de via la
limit. Dac spaiul liminal din cminele studeneti este propice
tinerilor i presupune rituri de trecere de la adolescen la
maturitate, îngrijortoare poate s fi e prelungirea strii de
marginalitate la vârsta adult. Dei perceput ca temporar i
tranzitorie, locuirea cu chirie tinde s se permanentizeze din cauza
condiiilor economice difi cile. Chiria nu este o opiune liber, ci o
necesitate dictat de lipsa unui venit adecvat care s permit o
locuin în proprietate. În aceste condiii, a fi proprietarul
unei case reprezint înc, la peste 25 de ani de la cderea
comunismului, un ideal de reuit social. Este o condiie
indispensabil a unui statut social acceptabil, baz fr de care riti
s fi i privit ca „ultimul om”.
- Abstract -
Transient living. From student dorm to rented home
The article tackles two types of housing designated as “transient”:
living on campus or in rented accommodation, both specifi c to
young people with a still fragile fi nancial situation, undecided
between their parents’ homes and their own universe in terms of
housing, designed mostly for a closer or more distant future. The
temporary nature of these two types of housing
points to a precarious lifestyle. If the liminal space of the
student hostels is relatively propitious to young people, involving
rites of passage from adolescence to adulthood, the prolongation of
this state of marginalization in adulthood may be disturbing at
older age. Although perceived as temporary and transitional, rented
housing based tends to become permanent due to diffi cult economic
conditions. Therefore rent is not a free option, but a necessity
dictated by the lack of an adequate income to enable owned housing.
In those circumstances, owning a home, at 25 years since the
fall of communism, represents an ideal of social success and a
prerequisite of an acceptable social status.
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
18/214
17
Sensul locuirii tranzitorii. Problematica i metodologia
cercetrii
În societatea româneasc ca i în celelalte societi foste
socialiste, locuina tinde s devin cea mai sigur i cea mai vizibil
form de materializare a succesului social i profesional (Moisa
2011, 34-52). În condiiile acaparrii sectorului public de ctre
partidul stat, înainte de
1989, populaiei nu-i rmânea alt cale decât replierea asupra
bunurilor i valorilor personalei familiale (Ibidem, 50). Contra
msurilor impuse de statul acaparator se dezvolt o societate bazat
pe reele informale, sprijinite pe instituii tradiionale de rudenie,
vecintate i prietenie (Chelcea i Mateescu, 2005). Schimburile
informale iau locul comerului controlat de stat.
Absena unei piee libere de producie i consum determin
populaia s-i investeasc economiile în singurele proprieti personale
admise, în cas i în main.
Conform statisticilor, în anii ‘90, 80% din totalul locuinelor din
Bucureti erau reprezentate de blocurile din prefabricate construite
între 1960 i 1980 (Chelcea i Pulay, 2015). Bazat pe reelele de
distribuie de energie, ap i gaz controlate, acest gen de locuire
este considerat
imediat dup 1989, o dat cu apariia ideii de pia liber, excesiv
centralizat, rigid i constrângtor,de ctre locuitorii care tind s
îmbrieze un alt sistem de valori decât cel promovat de ctre vechiul
regim (Ibidem). Modelul colectivist de locuire, bazat pe o
„ideologie a partajrii penuriei” (Geertz 1956, 116-133), este
înlocuit rapid de modelul unei locuiri individualiste cât mai puin
dependente de instituiile centralizatoare ale statului. Aa se face
c imediat dup cderea regimului, majoritatea chiriailor la stat
devin proprietarii apartamentelor în care deja locuiau.
„Privatizarea” spaiului construit în timpul comunismului se petrece
rapid astfel încât la scurt vreme dup evenimentele de la sfâritul
anului 1989, România se transform dintr-o ar unde „locuirea la
comun” era preponderent în ara cu cei mai muli proprietari de case
i apartamente din Uniunea European. Procentul foarte ridicat, de
96,1%, de proprietari de
locuine din totalul populaiei se menine pân azi în ciuda
transformrilor pe care societatea le-a cunoscut în ultimii ani
(Eurostat, Statistici privind locuinele, 2014).
Din cei 3,9% cât reprezenta în 2014, potrivit Eurostat, ponderea
persoanelor care locuiesc cu chirie, majoritatea sunt tineri, acest
gen de locuire fiind în viziunea lor, de cele mai multe ori,
tranzitoriu. Dintr-un raport realizat de grupul de marketing i
cercetare de pia ElQuar, citat
într-un articol din 24 mai 2014 pe platforma online
Dezvoltator Imobiliar, reiese c doi din trei tineri cu vârste
cuprinse între 25 i 35 de ani (aproximativ 67% din acest segment)
locuiesc cu chirie.
Statisticile în sine, dei importante pentru ilustrarea situaiei,
ridic totui o serie întreag de probleme. Trebuie inut cont de
faptul c locuirea cu chirie în România, în general, i în Bucureti,
în particular, este foarte greu de evaluat prin statistic, în
condiiile în care cele mai multe închirieri se fac doar pe baza
înelegerii verbale i nu pe baz de contract înregistrat la notar i
la fisc. Lipsa contractului este un argument suplimentar în
favoarea caracterului temporar i provizoriu al locuirii cu chirie.
Limitele pe care statistica le poate avea în evaluarea situaiei
reale a tipului de locuire tranzitorie întrete i mai mult importana
cercetrilor etnografice, care au menirea s completeze i s nuaneze
cunotinele de tip sociologic. Este tocmai ceea ce prin articolul de
fa intenionm s compensm.
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
19/214
18
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
Un alt tip de locuire tranzitorie, foarte puin studiat pân în
prezent, este cel din cminele studeneti pentru care opteaz un numr
destul de mare de tineri studeni, dat fiind costurile mici, dar i
avantajul de a coabita cu persoane de aceeai vârst i cu aceleai
preocupri. Cele dou tipuri de locuire, cel cu chirie i cel din
cminele studeneti, sunt fr îndoial distincte, dar nu separate, în
msura în care studenii care locuiesc în cmine imediat dup
terminarea
studiilor opteaz, de cele mai multe ori, cel puin într-o prim etap,
pentru locuirea cu chirie. De aceea, vom încerca în studiul de fa s
urmrim deopotriv elementele care disting cele dou tipuri de
locuire, dar i elementele care le apropie. În ce msur aceste dou
moduri particulare de locuire sunt dictate de stiluri de via
particulare, distincte i în acelai timp complementare? În ce const
caracterul lor tranzitoriu? Tranzitoriu de la ce i spre ce? Este
locuirea în cminele studeneti expresia unei culturi particulare a
campusului? Cum percep respondenii notri propria lor locuire i care
sunt aspiraiile lor de viitor în materie de locuire? Pentru a
rspunde la aceste întrebri vom utiliza concepte cunoscute în
antropologie precum cel de loc, casa ca loc fundamental, mediu,
cultur, stil de via.
Aa cum reiese din studiile deja efectuate, locuina a
reprezentat indiferent de loc i societate un construct social i în
acelai timp cultural, în sens fizic, de spaiu efectiv construit,
i
în sens cognitiv ca rod al gândirii i imaginaiei, interferând
cu ideea de comunitate, memorie colectiv, grup i individ,
identitate, politica de organizare, capital (Easthope 2004, 128).
Spaiul locuit este locul privilegiat al obiectivrii tiparelor
culturale prin intermediul diviziunilor i ierarhiilor ce se
stabilesc între oameni i lucruri (Bourdieu 1980). Casa poate s
însemne un spaiu liminal, un teritoriu situat simbolic între
diverse zone de experien, un loc de coagulare a sensului i al
orientrii. Ca s utilizm o expresie a lui Victor Turner (1968, 8-9),
casa este un „simbol multivocal”, cu sensuri multiple, în funcie de
identitatea celor care o locuiesc. Tocmai
de aceea este justificat s ne întrebm ce importan are casa azi, în
capitalismul târziu, definitprin procese de migraie ale populaiei i
extindere a urbanizrii? Pentru a defini societile actuale sunt
vehiculate concepte precum mobilitate (Urry 2007, Cresswell i
Merriman 2011), flux (Appadurai 2000), reele (Castells 1996),
societate lichid (Bauman 2000). Ce sens are casa în contextul
actual al globalizrii în care timpul i spaiul ajung s se comprime?
Mai este omul de azi ataat de un loc anume? Ce înseamn „acas”
pentru el?
Studiile întreprinse demonstreaz importana pe care locuina o are
azi în viaa omului ca semnul cel mai evident al nevoii lui
stringente de stabilitate i securitate. Indiferent de gradul de
desacralizare al societilor de azi, casa joac în continuare un rol
simbolic catalizator.
Locuirea trebuie conceptualizat ca un sistem specific de locuri în
care se desfoar unsistem particular de activiti (Rapoport 1998,
8-9). Acesta este inclus la rândul su într-un sistem mai larg de
locuri care este mediul, deoarece ceea ce se întâmpl (sau nu se
întâmpl) într-un loc influeneaz activitatea din celelalte locuri.
Sistemul activitilor este dictat de stilul de via care la rândul su
reflect valori, imagini i norme.
În opinia lui Amos Rapoport, fiecare locuin poate fi descris
plecând de la trei tipuri de elemente caracteristice: elemente
fixe, elemente semi-fixe i elemente non-fixe (Rapoport 1990).
Elementele sau aspectele fixe sunt cele de baz, care se schimb
arareori i oricum foarte încet. Sunt elementele arhitecturale i
structurale cum ar fi pereii, podelele, tavanul. Aspectele fixe
sunt
controlate de coduri i regulariti; sunt mai aproape de sensul
social, cultural, organizaional
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
20/214
19
Maria Mateoniu
i instituional decât de sensul individual. Elementele semi-fixe se
refer la aranjarea mobilei, la ornamentele decorative, care pot fi
schimbate uor i repede. Aceste elemente semi-fixe care definesc
prile locuinei sunt cele care arat identitatea ocupanilor mult mai
mult decât elementele fixe, fiind bogate în înelesuri personale.
Elementele semi-fixe se refer de altfel i la obiectele personale
cum ar fi fotografiile sau suvenirurile de vacan. Culorile,
mirosurile
sunt de asemenea foarte importante în înelegerea aspectelor
semi-fixe ale locuinei. Sensul lor este de a arta identitatea
ocupanilor, relaia acestora cu familia, prietenii, diversele
grupuri i organizaii sociale. Elementele non-fixe se refer la
comportamentele umane, incluzând modul de a vorbi, de a se îmbrca,
hainele i limbajul ca recuzite ale comportamentului, precum i
totalitatea aciunilor care au loc în diversele coluri ale casei.
Aceste aciuni comunic identitatea social a ocupanilor.
inând cont de refleciile lui Rapoport vom încerca, în studiul
nostru, s descriem în detaliu spaiul locuit, cu locurile lui
particulare, pentru a înelege sensul locuirii în cminele studeneti
i cu chirie. Observarea comportamentelor, a locuinei cu elementele
sale fixe, semi-fixe i non-
fixe, precum i analiza interviurilor va avea drept scop înelegerea
preferinelor individuale ale ocupanilor, dar i a modelelor,
regularitilor, constantelor acestui gen de locuire. Cum percep
ocupanii mediul locuit, care sunt valorile care subscriu genul
nostru particular de locuire fa de celelalte? Cum se simt, ce le
place i ce le displace în spaiul pe care îl locuiesc? Relaia cu
mediul exterior locuinei este de asemenea foarte important în
înelegerea locuirii cu chirie i celei din campusurile
studeneti.
Alegerea subiectului locuirii tranzitorii nu a fost deloc
întâmpltoare. Am cunoscut i experimentat direct atât viaa la cmin,
în timpul studeniei, cât i locuirea cu chirie, în diverse zone ale
Bucuretiului, timp de aproape 20 de ani. Prin urmare, descrierile i
observaiile din
acest studiu au fost fcute din postura unei persoane „în cunotin de
cauz”, care face, la rândul su, permanent efortul de a se distana
de propriile amintiri. Dialogul cu cei intervievai a fost fr
îndoial influenat de propria mea experien în calitate de fost
student locatar a unui cmin i de fost chiria, lucru pe care nu
numai c nu am cutat s-l ascund, dar l-am i comunicat
interlocutorilor mei atunci când a fost cazul, cu scopul de a
dezamorsa discuiile sau de a le relansa.
În aprilie i mai 2015 am vizitat câteva campusuri studeneti,
trei de stat (Grozveti, Tei i Stoianu Militaru) i unul privat
(Carpex)1. Ne-am limitat cercetarea la aceste cmine, celelalte
aprând totui în descrierile studenilor intervievai. Nu de puine ori
studenii cu care am stat
de vorb ne-au relatat fie propriile experiene din celelalte cmine
studeneti, fie ceea ceauziser de la colegi. Vârsta studenilor
intervievai este cuprins între 19 i 26 de ani dar, pe lâng
interviurile cu acetia, am utilizat i interviuri luate personalului
administrativ, importante atât pentru înelegerea regulilor
administrative, cât i pentru înelegerea schimbrilor survenite
în campusurile universitare bucuretene. Chiriaii intervievai
au vârste cuprinse între 29 i 41 de ani, majoritatea locuind în
cminele studeneti înainte de chirie, rememorând adesea spontan viaa
de cmin ca pe un preambul al vieii pe cont propriu, departe de
prini i de mediul familial.
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
21/214
20
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
Campusurile universitare. De la geografia centrului i a periferiei
la ierarhia valoric a locurilor
În cminul din Tei am ajuns în aprilie 2015, chiar înainte de
Pati. Era pentru prima dat. În timpul studeniei mi l-am
imaginat ca pe un loc mirific, poate i pentru c dintotdeauna
mi-au plcut teii. Surpriza a fost s constat c locul pe care mi l-am
imaginat atât de frumosera de fapt foarte trist, izolat, cumva
uitat, mai ales de cei care ar fi trebuit s-l îngrijeasc. Cminul
este la distan destul de mare de centrul oraului i de centrul vieii
studeneti, fiind situat pe un bulevard cu trafic intens. Singurele
punctele de interes pentru studenii care îl locuiesc sunt
magazinele alimentare de vizavi, parcul Tei i metroul care se gsete
la aproximativ 1,5-2 km. Nu are în proximitate locuri de recreere i
socializare, tinerii fiind nevoii s le caute în alt parte.
Cminul este administrat de Facultatea de Construcii, dar este
locuit, în urma unei înelegeri, i de ctre studeni de la alte
instituii de învmânt. Sunt de fapt dou imobile
alturate, cu paliere separate i mixte de fete i biei. Prost
administrat, cminul izbete înc de la intrare prin lipsa
cureniei, pereii nezugrvii, termopanul murdar, învechit, baia
necurat cu miros neplcut. Supravegherea asigurat de o firm de paz
specializat pare s fie pur formal. Aflm de la S.B., studentul care
ne-a introdus, c portarii îi exercit atribuiile în mod arbitrar,
interzicând sau acceptând dup bunul plac, accesul persoanelor
strine în imobil. Nici portarii i nici personalul administrativ nu
intervin în situaiile în care anumii studeni provoac glgie i
deranj. Singura ocazie prin care administraia îi exercit
autoritatea este momentul încasrii chiriei lunare (150 lei de
persoan). Studenii cu restane la chirie sunt somai direct, prin viu
grai, de ctre administratori, care vin neanunai la ua lor pentru a
le cere plata chiriei.
Palierele bieilor sunt cu mult mai glgioase, mai prost întreinute,
cu condiii de igien precar datorat atât implicrii slabe a
factorului administrativ, cât i neateniei, lipsei de grij pentru
spaiul comun, a studenilor locatari. S.B. (student, 20 ani) împarte
camera cu înc trei colegi. I-am cunoscut pe doi dintre acetia, pe
I.M. (student, 19 ani) i pe C.V. (masterand, 25 ani). Camera lor
este de mici dimensiuni, improprie pentru a fi locuit de patru
persoane. Cele patru paturi din fier forjat, suprapuse câte dou,
sunt dispuse pe partea dreapt cum vii de la intrare. Pe partea
stâng sunt amplasate mai întâi dulapurile i în prelungirea
acestora, de-a lungul pereilor, trei birouri, care de fapt sunt mai
curând simple mese de scris. Una din mese este aezat pe latura din
fa, lâng fereastr. Câteva etajere pentru cri i alte obiecte
de strict necesitate sunt suspendate deasupra. Mesele sunt ticsite
de obiecte de tot felul, de la cuptor cu microunde, cri, computere,
pân la farfurii, tacâmuri, sticle de cola. Jos, între mese i în
apropierea unei prize, zace un aparat de înclzit sandviurile.
Impresia este de „ordine în dezordine”, în sensul în care
obiectele, dei amestecate, sunt „expuse” ca într-o vitrin, fiind
astfel uor de reperat.
Nu exist cuier, hainele fiind agate pe barele de fier ale
paturilor. Tot pe aceste bare sunt puse i hainele la uscat. La
intrare, lâng dulapuri, am reperat câteva geamantane, cu dublu rol,
de transportare i de depozitare a lucrurilor. Lsarea lor la vedere
accentueaz impresia de loc tranzitoriu, temporar.
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
22/214
21
Maria Mateoniu
Studenii fac curat doar în camera lor, spaiul comun fiind rezervat
exclusiv personalului administrativ. În camer de cele mai multe ori
nu se fumeaz, în schimb se fumeaz pe holuri. Nu exist niciun loc
special amenajat pentru fumat, niciun spaiu rezervat socializrii
sau petrecerii timpului liber. Slile de lectur de pe paliere
(fiecare palier are la capt câte o sal de lectur) sunt la fel de
mizere i neprimitoare ca i restul spaiului comun, cu perei
scorojii,
mobilier învechit din fier i PAL. Un exemplu gritor al relaiei pe
care studenii o au cu spaiul comun este o întâmplare la
care am fost prtai. Am vrut s vedem cum arat sala de lectur, dar am
gsit-o blocat. Unul dintre studenii de pe palier, care voia s
învee, o baricadase la propriu, cu scaune suprapuse. Singura
posibilitate de a gsi un spaiu propice învrii a prut s fie acest
mod disperat de ocupare a unui spaiu comun, destinat în esen
tuturor. Este imaginea cea mai gritoare a relaiei locatarilor cu
locul i a relaiei dintre ei i dintre ei i administraie.
Studenii sunt în marea lor majoritate reactivi la starea de fapt,
manifestând mai curând o atitudine de distrugere a spaiului comun,
care e de fapt spaiul în care triesc. Este pân la urm
o atitudine de autodistrugere. Între camera ca spaiu comun, dar
privat, i hol, baie, sal de lectur, ca spaiu comun, dar public,
exist o limit bine marcat. Spaiul public e al tuturor i al nimnui,
locul care ar trebui s fie întreinut exclusiv de administraie.
Studenii merg la du cu propriul furtun. Imaginea studentului la
bustul gol, cu prosopul înfurat în jurul coapselor i cu furtunul pe
umr, traversând holul pentru a merge la du, este o imagine comun în
Tei.
Spre deosebire de cminul din Tei pe care l-am vzut în 2015 pentru
prima dat, campusul din Grozveti îmi era deja cunoscut. În Grozveti
am locuit în perioada studeniei, timp de patru ani, între 1993 i
1997. Locul mi s-a prut schimbat i totui acelai. Prculeul unde
stteam uneori s citesc pe o banc veche ascuns dincolo de o tuf
slbatic, imens de
liliac, m atepta, dar liliac nu mai era i nimic din slbticia cu
care m obinuisem. Doi - trei copaci btrâni, curbai, sunt singurii
care mai amintesc de vechiul prcule. În rest, foarte muli copaci
tineri, de o parte i de alta a aleilor ce se intersecteaz de-a
lungul i de-a latul parcului.
Vegetaia luxuriant, de lumini de pdure, a fost înlocuit cu
iarba tiat periu i copaci tineri, plantai la linie. Locul a fost
cumva domesticit, ordonat, i fr îndoial mai eficient
administrat.
În dimineaa vizitei mele campusul era linitit, parc sub
adormire. La teras muzica se auzea în surdin. Era aceeai
teras din anii ‘90, dar mai linitit i dichisit, amenajat cu mese
din lemn masiv i „îngrdit” cu grdule din lemn cu ieder i plante
agtoare. Locul mi s-a prut
încânttor, ideal pentru socializare i discuii.
Lâng terasa cu ieder se gsete cminul unde locuiete F. V. (student,
24 ani). În drum spre camera ei am remarcat spaiul din jur. Pe
peretele din faa cminului i pe ua de la intrare (direct pe geam)
erau lipite câteva anunuri cu serviciile i evenimentele care au loc
în campus. Lâng intrare, pe partea dreapt stau în ateptare o
motociclet i câteva biciclete, care aparin cel mai probabil
studenilor locatari. Drept în fa, la intrare, dm peste cabina
portarilor, prevzut cu un frigider la exterior i înconjurat de
foarte mute flori.
Cminul este singurul din campus care are flori în spaiul comun.
Florile înconjoar „luxuriant” cabina portarilor, prelungindu-se de
o parte i de alta a scrii. În partea dreapt, cum urci scrile, pe un
calorifer se gsete cutia cu scrisori - o simpl cutie de carton în
care
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
23/214
22
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
stau aezate în devlmie toate plicurile i crile potale. Cldirea are
patru etaje, fiecare palier coninând 24 de camere de o parte i de
alta a unui culoar larg, un oficiu i dou bi la capetele celor dou
holuri. Bile sunt prevzute cu toalete i duuri. Fiecare culoar are
ferestre mari la cele dou extremiti i la mijloc, acolo unde exist
câte un „buzunar” (un intrând de dimensiunea unei camere). Holul,
foarte larg cu linoleum pe jos, este ocupat cu suporturi pe
care sunt puse haine la uscat. Aproape la fiecare u exist un astfel
de usctor de haine. Camera lui F. V., ca toate celelalte, nu depete
10 metri ptrai i gzduiete dou
persoane. Este mobilat cu dou paturi de-a lungul pereilor, un
dulap, un birou. Nu lipsete chiuveta i frigiderul. Pe perei,
deasupra fiecrui pat exist câte o noptier pe care sunt aezate cri i
cosmetice. Pereii sunt decorai cu postere, mici tablouri,
suveniruri, icoane i câteva frunze uscate. E un decor cald, extrem
de feminin în care îi face plcere s stai i s discui. Cu F. V.
schimb primele impresii despre Grozveti, cel de ieri i cel de
azi.
În campus sunt cinci cmine (A1, A2, B, C i D), administrate
individual. Condiiile de confort sunt mai mult sau mai puin
asemntoare, exceptând câteva mici elemente care le
particularizeaz
i creeaz chiar o ierarhie a preferinelor. Cel mai recent construit,
în 2008, este cminul A1, având condiii de confort superioare
(fiecare camer dispune de baie proprie). Toate celelalte au fost
ridicate în anii ‘60, iar condiiile sunt mai proaste, baia fiind la
comun pentru un palier întreg. Totui, între 2007 i 2008 toate
cminele vechi din Grozveti au fost renovate, mobilierul din camere
a fost schimbat (paturile din fier forjat, de exemplu, au fost
înlocuite cu paturi din PAL), duurile reparate etc. Spaiul s-a
transformat nu numai din punct de vedere al aspectului, dar i din
punct de vedere al controlului administrativ. Survine o anumit
rigoare în pstrarea cureniei, dar i a controlului intrrilor i
ieirilor din cmine, care lipseau practic în anii ‘90. Apariia
interfonului la intrarea în fiecare cmin contribuie la o mai
eficient supraveghere a persoanelor strine care
se perind prin campus. Schimbri survin i în modul de repartiie a
locurilor. Dac în anii ‘90 criteriile puteau fi aleatorii, astzi
criteriul de baz este media general obinut de studeni. Numrul cu
mult mai mare de studeni crete concurena i face ca obinerea unui
loc în cminele studeneti s fie mai dificil.
Cu toate aceste fluctuaii, campusul din Grozveti i-a pstrat un
anumit spirit de convivialitate care-l particularizeaz i care nu e
de gsit din pcate în cminele studeneti periferice, cum ar fi cminul
din Tei. Dei exist un regulament destul de strict de funcionare,
studenii nu se simt constrâni, nu au sentimentul acut c sunt
controlai sau privai de libertate. Relaia cu personalul
administrativ nu este una tensionat. Sunt organizate aciuni comune
de
interes civic, de bun administrare (curenie, întreinerea spaiilor
verzi), recreere i distracie(srbtorirea Crciunului, zile de natere
i onomastice, ieiri comune etc).
Aceast atmosfer lipsete în cminul din Stoianu Militaru
(Brâncoveanu). Situat la periferie ca i cminele din Tei, cminul din
Brâncoveanu este de fapt un bloc vechi de locuine, impropriu pentru
un campus studenesc. Este un bloc cu nou etaje, transformat
ulterior în cmin studenesc. La fiecare etaj sunt patru apartamente
cu câte trei sau patru camere. Accesul se face pe scri sau cu
liftul. Dei imobilul are portar, nu se poate vorbi de un control
strict al celor care vin i pleac din imobil. În Brâncoveanu am
ajuns în mai 2015, când am vizitat apartamentul în care locuiete D.
P. (student, 20 de ani). Este un apartament compus din
trei camere, hol, o buctrie i dou bi, în care locuiesc nou
persoane: patru într-o camermai mare, trei în camera mijlocie i dou
persoane în camera mai mic. Apartamentul este
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
24/214
23
Maria Mateoniu
destul de aglomerat. Ne-am dat seama de acest lucru înc de la
intrare când am vzut în hol înclmintea celor nou locatari,
aezat atent pe rafturi din lemn i plastic. Tot în hol am dat peste
un usctor uzat, încrcat cu haine. În imediata proximitate a
holului, pe partea dreapt cum vii de la intrare, se gsete buctria.
Înc dou camere mai mici sunt dispuse pe latura din partea strâng,
cum vii de la intrare, „încadrate” de cele dou bi ale
apartamentului.
La buctrie se gtete i se mnânc de regul cu rândul. Mesele comune
sunt aproape inexistente. Vesela i tacâmurile în schimb sunt
folosite la comun. Fiecare a adus câte ceva pentru a o întregi,
vasele sunt totui, în cea mai mare parte, „motenite” de la cei care
au locuit
înainte apartamentul. Buctria dispune de dou mese simple,
lipite, formând un singur corp, utilizate atât la pregtitul mâncrii
cât i la servit, un dulap de buctrie din anii ‘60-‘70, cu vitrin,
în care stau la vedere dou iruri de cni i pahare, un frigider din
aceeai epoc i un cuptor cu microunde. Bile sunt destul de
îngrijite, dar cu faian veche, care pare s nu fi fost schimbat de
la construirea imobilului, din anii ‘70.
Întreinerea cminului este minim, administraia asigurând doar
dezinsecia camerelor i
curenia în spaiile comune (holul imobilului, scri). Nu exist
controale periodice i nici reguli stricte de meninere a cureniei i
a bunei stri a spaiilor de locuit. Apartamentele sunt date în
gestiunea studenilor locatari care-i negociaz ei înii regulile
minime necesare convieuirii. Spre deosebire de cminul din
Brâncoveanu, unde intervenia administraiei este neglijabil, nu
acelai lucru se întâmpl în cminul privat Carpex.
Cminul privat apare ca instituie în centrele universitare din
România destul de recent, ca urmare a cererii crescute de locuri de
cazare pentru studeni. Numrul din ce în ce mai mare de studeni
determin apariia unor astfel de cmine în care condiiile de confort
sunt net superioare, dar unde i chiria este pe msura acestor
condiii, iar controlul administrativ cu mult mai riguros.
Un exemplu în acest sens este cminul administrat de unitatea
meteugreasc Carpex. Iniial imobilul a fost un bloc de nefamiliti,
dar a suferit transformri.
Cminul este amplasat relativ aproape de centrul oraului, la 10
minute distan de metroul de la Timpuri Noi, în proximitatea
parcului Carol i Tineretului. În vecintatea cminului se gsesc
foarte multe locuri adecvate întâlnirilor i distraciilor: cafenele,
restaurante, cluburi. Nu lipsesc nici locurile de aprovizionare,
cminul dispunând de un minimarket la parter, cu o u spre strad i cu
alta spre holul de la intrare. Zona în care este amplasat
constituie unul din avantajele invocate de studeni. Un altul este
dat de curenia camerelor i a locurilor comune. Cminul dispune de
buctrie comun pe fiecare etaj, de usctorie i de loc pentru
fumat.
Printre dezavantaje se numr chiria destul de mare – 450 lei de
persoan în camere de câte dou persoane (prin comparaie, în Grozveti
o persoan achit 130 de lei), rigoarea
în privina pstrrii linitii i cureniei, accesul restricionat
al persoanelor strine în interiorul cminului. Pentru a include
persoane strine în imobil, studenii locatari sunt nevoii s depun
cerere în prealabil.
Studenii sunt supui unor controale periodice neanunate din partea
administraiei pentru verificarea cureniei i bunei stri a camerei.
Orice mic abatere de la aceste norme poate s atrag dup sine
excluderea din cmin.
Buctriile sunt foarte puin utilizate, dei sunt utilate cu tot ceea
ce este necesar (studenii au fiecare câte un mic dulpior personal
în care pot s-i in vasele i alimentele de baz). În
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
25/214
24
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
buctrie studenii de regul vin s-i înclzeasc mâncarea pe care o
primesc de acas, de la prini. Buctria nu este un loc convivial, de
socializare, din cauza camerelor de luat vederi puse cu scopul de
a-i supraveghea pe studeni. Acetia nu au voie s fumeze în buctrie i
nici s fac mizerie. Cum pstrarea cureniei este un lucru relativ,
perceput diferit de studeni i de personalul administrativ,
locatarii sunt deseori apostrofai, ameninai chiar i cu datul
afar
pentru nerespectarea regulilor de igien. Camerele se transform, nu
de puine ori, în spaii de relativ refugiu din faa personalului
administrativ, care tinde s controleze total viaa de cmin.
Dac bieii sunt ferm categorici împotriva acestor reguli, fetele
tind de foarte multe ori s le internalizeze. Dar i într-un caz i în
cellalt, atât fetele, cât i bieii au atitudini reactive la aceste
reguli, de înclcare programatic a lor.
i din ce în ce, au început s ne impun, mai multe chestii. Reguli
peste reguli i v dai seama
c nu ne convine, adic suntem tineri, adic... Vrem i noi s avem
libertate. Nu ies afar i...
îmi zici cu o sptmân înainte: chiria, chiria, chiria... pi...
i de când a venit noua casier, e
mai bine. Adic nu ne mai bate aa la cap... Nu mai vine s ne
controleze în camer. Acum
îi respeci pentru c te respect. Înainte de fric... plteai
chiria, de fric... „aoleu, s nu fac glgie c m ceart...” În momentul
în care apare o problem, nu tiu, cu persoana pe care o
aduc la mine, eu rspund. Mi se pare normal. Nu stau s fac cereri,
nu tiu, dau un exemplu:
vii i tu cu o gagic din club, da? Tu vrei s o aduci în camer, ce
faci, trebuie s faci cerere
dinainte? (M.P., student, 23 ani)
Înclcarea regulilor de curenie prin fumatul pe hol (singurul
spaiu comun nesupravegheat cu camere video) este un mod de opoziie
la regulile impuse, de manifestare liber, contra
constrângerilor.
(…) ne adunam în buctrie. Pentru c nu erau camere, puteam s facem
ce vrem. Eram ca la noi în camer. Acum, nu mai putem s facem treaba
asta pentru ca suntem sancionai. La
modul c ne avertizeaz c la urmtoarea abatere vom fi dai afar din
cmin… i stm ori pe
hol, ori pe balcon, vara, sau în camera… Bine, teoretic nu am avea
voie nici pe hol, dar având
în vedere c nu ne poate controla nimeni. [Scrumul unde îl
punei când fumai, pe hol?] Pe
jos. i apoi ca s nu îi dea seama cine a fumat dm cu piciorul, îl
aruncm aa, la alt u.
(D.S., student, 22 de ani)
Studenii din Carpex au o atitudine reactiv la regulile
administrative rigide. Aceeai atitudine reactiv au i studenii din
Tei, dar nu atât la modul invaziv al personalului
administrativ
cât mai ales la lipsa de implicare a administraiei în pstrarea
linitii i cureniei. i într-un caz i în cellalt, spaiul comun ajunge
s fie degradat de chiar cei care-l locuiesc. Dac în cminul privat
Carpex am întâlnit o buctrie curat, dotat cu cele necesare, dar
goal, uor aseptic,
în cminul Tei ne-am confruntat cu situaia de a nu putea
ptrunde în sala de lectur, acolo unde se baricadase unul dintre
studenii care aveau nevoie de linite pentru a înva.
Exist fr îndoial o ierarhie valoric a campusurilor bucuretene care
ine de amplasarea geografic, mai aproape sau mai departe de centrul
oraului, dar i de istoria fiecrui loc în parte. Sunt cmine
studeneti cu o anumit tradiie, unde valorile se transmit de la o
generaie la alta, i cmine de dat recent, situate de regul la
periferie, în zone marginale, unde viaa
cotidian este limitat la aciuni de strict necesitate. Cminele
considerate centre de via studeneasc sunt cminele din Grozveti i
din Regie, celelalte cmine, cum ar fi cminul
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
26/214
25
Maria Mateoniu
din Tei sau din Brâncoveanu, dar i cele din Leu, Panduri, Fundeni,
Pallady sunt considerate periferice. Delimitarea dintre centru i
periferie nu ine atât de nivelul de confort cât mai ales de un
anumit cadru cultural, de ceea ce s-ar putea numi cultur a
campusului: o viziune i un stil de via proprii, prezena unor
atribute particulare ale spaiului, activiti, reguli, ritualuri i
srbtori specifice vieii de cmin; un anumit spirit, o anumit
atmosfer.
Auzisem doar când am fcut înscrierea c toi studenii îi doresc
s vin în Grozveti c aici sunt toate cluburile... Ei, nu le aveam eu
prea mult cu cluburile i partea asta dar mi-a plcut
dup aceea foarte mult zona… E aproape de gar, aproape de facultate,
aproape de centru,
deci... i de asta i în anii urmtori nu am vrut s schimb zona în
niciun fel. Anul acesta a fost
cea mai mare chestiune pentru c s-au deschis cminele din Gaudeamus
la noi la facultate.
Super aranjate, cu buctrie, cu baie, adic... stil apartament, aa… i
a fi putut s intru acolo
doar c astea erau în Panduri. „B, nu schimb!” tiam i locul aicea,
campusul... aa... numai
când intri îi d aa o alt stare... prculeul, pub-urile astea dou de
aici. E plin de via. (F.V.,
student, 24 ani, cmin Grozveti)
Atmosfera ideal de campus ine de proximitatea cadrului
natural i a locurilor de distracie, întâlnire i recreere, de
posibilitatea de a fi în contact cu ceilali. ine pân la urm de via.
Prin contrast, periferia este locul unde interaciunea între studeni
este minim, unde studentul vine doar pentru nevoile stringente,
restul activitilor desfurându-le în afar. Cminul de la periferie
este asemenea unui hotel, fr s dispun în schimb de condiiile de
confort ale unui hotel.
Eu merg foarte mult în Regie. Cci foarte muli [dintre prietenii
mei] sunt la Politehnic. i
foarte mare diferen este între Regie i ce este aici… Regia este
exact cum auzi când îi vine în
minte ideea de cmin. Acolo e! Aici e foarte linite. Nu auzi muzic.
Eu când rmân singur în
cmin, nu vreau s dorm aici, plec cât mai departe… Nu se aude
absolut nimic… Pe când în
Regie, bieii ies, rareori nu e cineva pe holuri, mai ales vara. Mai
mult îmi place acolo, chiar
dac e doar o camer. Ca i condiii, într-adevr e mai prost. Mai ai
noroc s dai i peste câte
un gândac, doi. La bi igiena cam las de dorit. Dar e ideea de a fi
unii. Ne strângem pe
holuri, ieim. Aici nu ies oamenii. Suntem strict noi tia din
apartament i atât (A.M., student,
19 ani, Brâncoveanu).
Cminul ca loc de iniiere
În campusul din Grozveti, spre deosebire de cminele de la
periferie, exist o cultura campusului caracterizat prin reguli
comunitare (diferite de cele administrative), rituri de trecere, de
agregare la un grup sau la altul, roluri i poziii care se transmit
i se schimb de la o generaie la alta. Studenii înii se refer la o
motenire transmis de la o generaie la alta, de la cei mai în vârst
la cei mai tineri.
Muli dintre studeni cer continuitatea. Dac anul sta au fost s zicem
500 de studeni în cminul
acesta, în toamn din aceti 500 cam 50% sigur îi pstreaz
continuitatea în acest cmin. i
dac se pstreaz continuitatea, aa a fost în ultimii cinci - ase ani,
se pstreaz motenirea, s
zicem, formatul, structura care deja s-a creat, un anumit spirit
care se transmite. i cei noi vin cu
ceva nou i cei vechi vin cu ce au învat i se remodeleaz în fiecare
an, apar lucruri noi, nuputem s rmâneam la cum am fost anii trecui,
ne adaptm la ce e nou, dar spiritul cminului
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
27/214
26
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
e cam acelai: s fie comunicare, s se îneleag studenii între ei, s
avem o legtur bun cu
personalul de serviciu, cu administraia. (F.P., doctorand, 26 ani,
cmin Grozveti)
Dac regulile i obiceiurile se mai pot schimba, spiritul locului nu.
Spiritul este cel care dicteaz regulile comune de comunicare i
convieuire. Spiritul locului este echivalentul stilului de via
studenesc, de campus, în accepiunea dat acestui termen de ctre Amos
Rapoport, despre care am vorbit anterior. Stilul de via presupune
negociere, evitarea sau înlturarea exceselor. Convieuirea presupune
dialog i compromis, spirit care se transmite i se motenete, dar
viaa de cmin nu este scutit de excese, dimpotriv. Comuniunea spre
care tind tinerii studeni nu poate fi atins decât prin ieirea
periodic, ritualic, din cotidian. Cminul este fr
îndoial un loc de iniiere a celor mai mici, a mezinilor sau
„bobocilor” de ctre cei mai mari, „mai vechi”.
Am ieit la început cu cineva de la etajul apte i am fcut
cunotin i „ce an eti? Aaa, anul
întâi, boboac!” A fost aa o tresrire, „carne proaspt”, ca s
zic aa. La modul c atunci când
auzi c e boboc, spui c e din provincie i automat e mai blegu, poate
fi pclit… fiind i fat.
E mai uor de modelat i de profitat. Dar am avut grij s-mi dau
seama. Am fost i genul care
am ieit acas i tiu la ce s m atept. (A.M., student, 19 ani,
Brâncoveanu)
Relaia de iniiere presupune supunerea celui mic, necunosctor a
mediului studenesc, de modelare i manipulare dup dorina proprie a
celui deja iniiat. Performana „bobocilor” este de a înva cât mai
mult de la cei mai mari, de a experimenta, dar în acelai timp de a
nu renuna la propria personalitate.
Am stat la Grozveti, în D, în primul an. Etajul cinci, cu un
coleg de la drept. A fost, aa, un
oc, pentru c trebuia s-mi fac mâncare singur, s m spl singur, s-mi
calc singur, s-mi
fac curenie singur i s m-neleg cu un coleg pe care abia îl
cunoscusem. i-a fost cam dificil… Mi-a folosit, dar a fost mai greu
la început, e adevrat. Colegul meu era mai mare ca
mine cu un an i avea un aer de student învat, de student obinuit cu
cminu’. Eu eram cel
mezin, trebuia s înv de la el, s m acomodez dup regulile lui.
Pentru c era mai mare i
cumva arta, asta era atitudinea lui, încerca s m educe într-un stil
propriu… Da, el era mai
vechi. Venise s m-nvee. Dar n-a putut pentru c avea nite reguli
care nu mi se preau
sntoase… M rog, reguli cu somnu’ s… na, c m culcam devreme, c a
doua zi aveam
cursuri, el chiulea i nu-i psa de program, aa putea s stea noaptea
s se joace pe laptop, s
piard nopile. (C.V., student, 22 de ani, cmin Grozveti)
Glumele i farsele sunt foarte importante în stabilirea relaiilor de
iniiere. Este un mod de a relaiona într-un alt registru, extatic,
paralel vieii obinuite. De regul mezinul sau bobocul face obiectul
acestor glume sau otii, jucând rolul celui „blegu”, uor de
manipulat. Dar rolurile pot fi adesea inversate, creându-se
atmosfera unui permanent bizutaj în care prin rotaie unul din grup
îndeplinete rolul celui luat în râs. Glumele contribuie pân la urm
la sudarea relaiilor, fiind, aa cum ne-a spus I.M. (masterand, 22
de ani, Tei) „mai la îndemân când abia l-ai cunoscut pe cellalt”.
Într-un spaiu limitat pe care trebuie s-l împari cu ceilali „e de
preferat s glumeti, decât s te ceri”.
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
28/214
27
Privaiuni, srcie i precaritate
Viaa de cmin presupune în primul rând traiul la comun,
capacitatea de a convieui cu ceilali, efortul constant de adaptare
la condiii cu totul diferite de cele din sânul familiei, de a face
fa stresului i strii de precaritate maxim. Nu toi studenii îi
permit o mas zilnic la
cantin. În Grozveti, de exemplu, înc se mai gtete pe holurile
cminelor. În cminele de laperiferie nivelul de trai al studenilor
este înc i mai sczut.
Nu prea mâncm. Asta am observat, nu prea mâncm. Mâncm seara. O dat
pe zi, i asta
ca s nu-i fie foame când te pui în pat… Ne lum cu alte chestii pe
care le considerm mai
importante, dei cealalt ine de sntatea noastr, dar... Orice, numai
mâncare nu. (S.B.,
student, 20 de ani, Tei)
Trecerea de la mediul familial la cel de cmin poate fi un oc pentru
cel în cauz. Studentul cminist este nevoit s se adapteze la cadrul
deja existent al traiului în comun, s convieuiasc cu acei colegi cu
care a fost repartizat i pe care de cele mai mute ori nu-i
cunoate.
(…) am rmas ocat în anumite privine când am ajuns aici. C tot aa,
nu eram obinuit.
Venind de acas, dintr-un mediu foarte linitit, am dat peste
nite colege, cel puin în anul I,
foarte, foarte diferite de mine. Erau cu distraciile, cu bieii, îi
aduceau în camer, dormeau aici.
Dormeau i cu lumina aprins. Nu aveam condiii de loc. (N.P.,
student, 22 ani, Brâncoveanu)
La cmin nu deii nici mcar camera ta. Studentul cminist este practic
tot timpul împreun cu un altul, la început total necunoscut.
Dialogul, discuiile sunt inevitabile i indispensabile în cunoaterea
celuilalt. Nu poi rezista în campus fr dispoziia de a
dialoga.
Personalizri ale spaiului de locuit
Într-o lume a valorilor de grup, camera poate s devin un loc
al etalrii personalitii proprii. Dei camerele sunt împrite la
rândul lor, fiecare deine totui un col al lui, propriu, care devine
oglinda personalitii sale. Camera de cmin este transformat dup
gustul i idealurile celor care o locuiesc. Transformrile pot fi
minore, sau dimpotriv presupun pictarea pereilor în aa fel încât
colul decorat s-l reprezinte pe ocupant ca persoan unic.
Gestul de ornamentare al camerei de ctre student se afl în relaie
direct cu gradul su de posesie al spaiului. Camera de cmin poate în
acelai timp s rein pe cel care-o locuiete
s intervin, în virtutea caracterului su tranzitoriu. Este cazul lui
A. M. (student, 22 de ani,cmin Grozveti) care opteaz pentru un
decor minimalist, pentru a nu schimba foarte mult aspectul camerei,
fiind contient de trecerea ei prin acest spaiu.
Nu-mi place s am chestii pe perei, pentru c dac vine cineva i nu-i
place cum le-am lipit
eu sau… nu este casa mea i camera mea i... Nu pot s zic c asta-i
casa mea. Nu pot s-o
numesc casa mea, e spaiu mic, nu pot. Dar totui tre’ s am grij s
nu, na… nu mi-ar plcea
s intru-ntr-o camer i s fie mâzglituri… (A.M., student, 22 ani,
cmin Grozveti)
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
29/214
28
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
Dar de foarte multe ori pereii sunt ornamentai i sunt pstrai ca
atare, ani de zile, de voie sau de nevoie, de ctre studenii care-i
„motenesc”. Este i cazul lui C. V. care a pstrat decorul gsit în
camera în care locuiete acum.
Am gsit camera relativ curat… peretele colegului era cu
floricele. A fost camer de fete, i-
avea floricele. În schimb, a preferat s transforme florile în
montri, în spirite i demoni, care
s-l inspire, nu tiu, poate-n somn, habar n-am… Camera mea în
schimb, partea mea este una zen, am gsit-o foarte bine decorat, da’
are nite forme decupate i lipite pe perete. Noriori,
floricele, fluturi, un soare i mai am la captul patului o floare
pictat. Aa a fost, a artat bine i-
am zis c-o pstrez, de ce s nu, e munca altuia totui i n-arat ru.
(C.V., student, 22 ani, cmin
Grozveti)
De foarte multe ori decorul vechi, motenit, nu este agreat de ctre
noii venii dar este pstrat de nevoie, orice modificare presupunând
o investiie pe care nu i-o permit.
Mi-a fi dorit s-mi pun amprenta. Sincer s fiu, desenele care sunt
aici sunt oribile… Un
desen copilresc care… S-au fcut foarte multe glume rutcioase. E
gen… desen fcut de un copil, nu tiu, de clasa a II-a. Toat lumea,
cum intr în camer, acolo îi îndreapt atenia. i
automat, fiind patul aici… Mie îmi atribuie peretele. Muli colegi
cam aa spun. (A.M., student
19 ani, Brâncoveanu)
Camerele de fete sunt mai dichisite i mai curate decât cele de
biei. Fetele sunt mai atente la modul în care arat spaiul în care
locuiesc i mai tentate s împart lucrurile.
M bucur c nu am nimerit într-un apartament mixt. C sunt, de
exemplu, dou camere de
biei, una de fete, sau dou de fete, una de biei. Din câte am îneles
de la colegele care stau
într-un astfel de apartament, e problema cu curenia la baie.
Plus c nu e aceeai intimitate.
Când iei din camer… ei (bieii) sunt într-o continu distracie,
muzic, bere. (A.M., student
19 ani, Brâncoveanu)
Nevoia unui spaiu personal este resimit uneori acut, mai ales de
cei obinuii s aib un astfel de spaiu în sânul familiei. Adaptarea
la un mediu colectivist de locuire este de cele mai multe ori
dificil. Studenii înva s convieuiasc, s împart cu ceilali bunuri,
idei, dar i gânduri dintre cele mai intime.
Nu trebuie s stai doar cu colegul de camer, mai stai în camer i la
ali colegi, mai vorbeti,
mai discui despre facultate despre anumite materii despre anumite
subiecte de via, deci nu
trebuie s fii legat doar de camer... eu m gsesc definit ca i cum a
fi în cmin nu neaprat într-o singur camer, cam aa m vd eu.
(F.P., doctorand, 26 ani, cmin Grozveti)
Îi frumos în cmin. Cminul are i pri bune… Nu numa’ cu
colegii, adic totui, avem aici un
colectiv, ieim pe-acolo i stm la bârf… Nu, avem momente frumoase,
mergem în camer
la cineva, cântm, avem aniversri, ne distrm, jucm mima. Deci e i
frumos în cmin, avem
un colectiv. Apoi este ieftin, fa de chirie, i asta conteaz foarte
mult. Condiii rezonabile,
pentru banii tia. (C.V., student, 22 ani, cmin Grozveti)
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
30/214
29
Cminul ca loc paideic
Cminul este un loc paideic, de învare, de modelare a firii i
personalitii studenilor, care presupune trecerea de la adolescentul
susinut de prini la adultul care triete pe cont propriu.
Eu am apreciat fiecare lucru pe care l-am avut acas când m-am mutat
în cmin, pentru c mi se prea c am foarte multe acas fa de cmin. De
exemplu acuma o s-mi iau cuptor din
banii mei, cuptor cu microunde. „A, pi, am nevoie de el”, tiu
ce-nseamn s stai fr cuptor,
este ceva, wow, s ai cuptor cu microunde, este ceva… s ai un loc al
tu, un apartament,
dup ce stai în cmin i-mpari camera i-nvei s fii mai tolerant, c nu
tot timpu’ te-nelegi cu
colega. Oricât de bun ar fi colega, tot sunt diversiuni. i învei s
cedezi i ea înva s cedeze.
i tii când tre’ s aplanezi nite conflicte… Nu poi s învei toate
astea stând în camera ta i
fcându-i prinii toate poftele. i mai e chestia c-ntâlneti oameni de
la alte faculti, schimbi
idei, mai vorbeti cu ei, mai învei chestii de la ei. (A.M.,
student, 22 ani, cmin Grozveti )
Ataamentul fa de campus nu exclude mobilitatea. Studenii sunt
nevoii s fie mobili mcar c-i schimb în fiecare an, dac nu campusul,
atunci cel puin camera. Mutatul de colo colo nu este o experien
plcut, fiind perceput de cele mai multe ori ca stresant, de
evitat
în orice caz. Atât în cazul tinerilor cminiti, cât i în cazul
chiriailor mobilitatea nu este privit ca un avantaj, ci ca o mare
povar i încercare. i unii i ceilali tind spre un loc sigur, stabil
care s le ofer o anumit continuitate. Pentru I. M. (masterand, 25
de ani, Tei) schimbarea locului la
începutul fiecrui an este „cel mai enervant lucru”.
Primul an de facultate am stat într-un cmin privat pentru c nu am
prins loc la cminele de
stat, nu am avut media suficient de mare. Dup-aia anul doi Panduri,
anul trei Leu, apoi am
fost la un master la Limbi Strine, la care am stat un an în
Grozveti i al doilea an am stat în Regie... anul trecut am stat tot
în Leu, i anul sta aici. i am mai stat o var în Stoian
Militaru,
în Fundeni, am stat i-n Mgurele dou sptmâni pân am prins loc
în ora. [i cum e s te
plimbi de colo colo?] E cel mai enervat lucru… E cea mai enervant
chestie de când am venit
în Bucureti. Trebuie s m mut practic la fiecare sfârit de an,
s stau vara undeva i apoi la
începutul toamnei iari s-mi caut alt loc. (I.M., masterand,
25 ani, Tei)
La cmin nu te poi simi acas. Schimbarea camerei de la un an la
altul, depozitarea lucrurilor peste var, în locuri inadecvate
(cminele nu dispun de locuri speciale de depozitare
a lucrurilor personale ale studenilor) determin caracterul temporar
al acestui gen de locuire. Acas este înc la prini sau nicieri,
un loc care ine mai degrab de amintire sau de aspiraie, dar nu de
un spaiu fizic concret.
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
31/214
30
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
„Viaa în dou etape”. Perspectivele locative ale
absolvenilor
Majoritatea studenilor care azi locuiesc în cmin sunt contieni c
cel puin într-o prim etap, dup absolvire, vor locui cu chirie.
Pentru cei mai muli maximul din cât îi pot permite este s locuiasc
împrind un apartament cu o persoan sau mai multe. Majoritatea
viseaz c
vor ajunge cândva, într-un timp adesea greu de definit, s aib o
locuin proprie. Pentru ceimai muli visul ultim rmâne o casa pe
pmânt, cu grdin i curte.
Nu vreau s stau la bloc. tiu sigur c nu la bloc. Eu am crescut la
cas, cu câine-n curte iar
vara ies la o msu cu un scaun i vd câinele lâng mine, da? Asta
vreau. (A.M., student,
22 ani, cmin Grozveti)
Poate pân la anu’ o s rmân în cmin, înc un an i jumtate, fiindc
atât ine masterul.
Dup’-aceea, mi-a dori s stau la cas, a vrea s am casa mea cu curtea
mea, îns tiu c
e greu în Bucureti, trebuie foarte muli bani. A sta poate în chirie
o perioad, c-aa este
împrejurarea. Da’ nu am nici banii, nici spaiul s-mi fac aa
ceva, a sta poate-n chirie, dar în
timp a vrea s stau la cas, nu la bloc. (C.V., student, 22 ani, cmin
Grozveti)
„Viaa în dou etape” este modul în care tinerii studeni îi
proiecteaz viitorul: o prim etap, imediat dup facultate, perceput
ca activ i individual în care s locuiasc într-un apartament aproape
de centru, urmat de o a doua etap, cea a împlinirii profesionale,
când vor locui cu familia într-o cas la marginea oraului sau chiar
la ar.
Îmi imaginez probabil, în tineree s spun aa, c voi locui
undeva într-o garsonier, într-un
spaiu cât de cât restrâns. Dar probabil dup 35, când o s fiu mai
legat de familie sau ceva de
genul, la o cas… am locuit toat viaa în bloc, dar am bunici la ar i
m-am simit mult mai
bine la ar întotdeauna. (C.V., student, 19 ani, Tei)
Frica de viitor. Aventura locuirii cu chirie
Mi-e fric s m gândesc... da, mi-e fric s m gândesc la viitor.
Pentru c nu tiu exact ce-o
s fac, nu sunt hotrât. Zic c mai e, mai e pân atunci. Mai am timp s
m gândesc. Probabil
la anul o s m mut într-o chirie, cu sora mea. (D.S., student, 22
ani, Carpex)
Aceast destinuire este relevant pentru sentimentul de
insecuritate i incertitudine pe care tinerii în pragul absolvirii
îl resimt în faa unui viitor extrem de incert. Dincolo de visele
pe
care tinerii i le fac în materie de locuire, exist teama i
nesigurana în faa perspectivei de alocui cu chirie, date fiind
costurile mari comparativ cu salariile unui tânr profesionist,
precum i lipsa unui cadru care s reglementeze relaia chiriailor cu
proprietarii. De teama locuirii cu chirie, foarte muli studeni îi
prelungesc locuirea în cmine prin continuarea studiilor la master
sau chiar la doctorat. Locuirea în cmin le permite economisirea
unei anumite sume de bani pentru a se descurca s-i plteasc, dup
absolvire, o chirie cât de cât decent.
Pe lâng tinerii care doresc s-i prelungeasc ederea la cmin, exist i
categoria celor care vor o schimbare în stilul lor de via. Pentru
cei din urm chiria pare s fie un mod de locuire mai stabil decât
locuirea la cmin. Lipsa certitudinii obinerii unei repartiii în
campus,
condiiile de multe ori extrem de precare, îi determin pe muli s îi
doreasc o locuin înafara campusului. Chiria în acest caz nu este
atât o opiune cât o necesitate din cauza lipsei veniturilor
necesare achiziionrii unei locuine proprii.
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
32/214
31
Maria Mateoniu
Eu vreau s termin în primul rând cu cminele. Sper ca sta s fie
ultimul an. Cred c o perioad
destul de lung o s stau în chirie. Nu visez s-mi cumpr casa mea
pentru c nu m imaginez
stând foarte mult timp într-un singur loc, în anii imediat urmtori.
Din punctul sta de vedere mi se
pare rentabil s stai cu chirie. Stai mai mult timp într-un loc, o s
te simi la un moment dat ca i cum
ar fi casa ta, dar poi oricând pleca de acolo. (I.M., student
master, 25 ani, Tei)
În România i în special în Bucureti, locuirea cu chirie nu
face parte dintr-un cadru foarte bine reglementat, cu legi i norme
care s fie respectate. Cei mai muli proprietari care închiriaz nu
i-au fcut o profesie din a închiria. Sunt închiriate locuinele
dobândite în plus, de regul motenite i mult mai rar achiziionate
special pentru a fi închiriate. Nu exist practic un cadru
instituional care s reglementeze relaia dintre chiriai i
proprietar, închirierea unei locuine pe baza unui contract încheiat
în form autentic i înregistrat la organele fiscale fiind înc o
practic rareori întâlnit. Exist totui o legislaie care stipuleaz
condiiile în care o locuina poate s fie închiriat, dar care din
pcate de cele mai multe ori nu este respectat. Atât legea
chiriaului nr. 114 / 1996 cât i Noul Cod Civil intrat în vigoare de
pe 1 octombrie 2011, prevd
obligativitatea înelegerii dintre proprietar i chiriai pe baza unui
contract scris, care s fie înregistrate la organele fiscale.
În realitate, legea ajunge s fie de cele mai multe ori înclcat.
Închirierea se face pe baza unei înelegeri verbale sau uneori
scris, dar fr valoare juridic (semnarea unui contract de ambele pri
fr avizul notarului sau neînregistrat la organele fiscale). Acest
lucru se petrece chiar i în cazurile în care închirierea este
intermediat de o agenie imobiliar. Lipsa contractului se traduce
prin evitarea taxelor fiscale, care nu sunt deloc mici (16% taxa pe
venit i 5% Contribuiile de Asigurri Sociale).
Dat fiind lipsa unui contract, locuinele închiriate sunt de foarte
multe ori improprii locuirii. Condiiile sunt foarte proaste
comparativ cu preurile destul de ridicate. A locui cu
chirie înseamn a-i asuma o serie întreag de riscuri. Nu întâmpltor
aproape toate persoanele intervievate ne-au povestit experienele
locuirii în chirie ca pe adevrate aventuri, de cele mai multe ori
extrem de neplcute. Pentru categoria absolvenilor de facultate,
locuirea cu chirie reprezint o experien cu o încrctur simbolic
foarte puternic.
A. C. locuiete acum într-un apartament cu dou camere de 53
metri ptrai, lâng parcul Tineretului. Este un apartament destul de
spaios dotat cu toate cele necesare unei locuiri decente, pe care
îl împarte cu una dintre prietenele ei. Doar împreun reuesc s
achite chiria apartamentului i s se bucure atât de confortul pe
care-l ofer apartamentul cât i de zona destul de linitit i plin de
verdea din cartierul Tineretului. Înainte A.C. a locuit în
cminele
studeneti ale facultii UNATC, iar dup terminarea facultii înc în
trei apartamente, în postur de colocatar, în condiii
„groaznice”.
S te trezeti în timpu’ nopii, c nu poi s dormi din cauza frigului,
nu doresc nimnui.
Deci nu tii cum s te-nclzeti, n-ai cum, s stai cu ptura pe nas, dar
în aa fel ca s poi s
respiri. Groaznic! Nite covoare foarte nasoale pe jos, mobila
bunicii care mirosea a naftalin,
groaznic! Aragazu’, din la foarte foarte vechi, care era ruginit. i
râdeam cu fetele, zic: „bi,
dac punem acuma o tav c-un curcan, ce faci? sta-i drâm casa”. Deci
era… nu puteai s
pui o oal de zece kile, c te gândeai „b, s-ar putea s cad i te
trezeti c…” Dar, în schimb,
proprietara, foarte… adic, domn’e, tre’ s-avem grij de apartamentu’
ei, i avea din astea de
venea foarte des pe la noi fr s ne anune, ca s verifice ea
apartamentu’… (A.C., femeie, 30 ani, chiria Tineretului)
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
33/214
32
Locuiri tranzitorii. De la camera de cmin la locuina cu
chirie
Locuirea cu chirie presupune foarte mult mobilitate. Nu de puine
ori locuirea cu chirie începe chiar din perioada studeniei.
Datorit locurilor limitate în campusurile universitare studenii
sunt nevoii s stea în gazd sau s închirieze mai muli un apartament.
A sta în gazd în acelai apartament cu proprietarul este practic
alternativa la camera de cmin, pentru studeni. Uneori veniturile
limitate din primii ani de dup absolvire prelungesc perioada de
stat în gazd. Pentru
V. D. (femeie, 29 ani, chiria, Piaa Muncii), primul an de
studenie a reprezentat o adevrat perindare dintr-un loc în altul.
Obinerea unui loc în cmin, dup experienele negative repetate ale
locuirii cu chirie în aceleai apartamente cu proprietarii, a
survenit ca o adevrat salvare.
Dintre chiriaii intervievai niciunul nu-i dorete s locuiasc cu
chirie, dac ar avea posibiliti toi ar opta pentru o cas proprie.
Majoritatea nu-i permit un credit pentru locuin i în acelai timp se
tem de perspectiva îndatorrii pentru tot restul vieii.
Cred c... eu am un blocaj, tii? La modu’... nici nu întrevd o
soluie imediat: „Da’ uite, anu’
sta o s-mi cumpr cas i fac chestiile astea”. Dar în acelai timp
nici nu m închipui într-o
eternitate stând în apartamente închiriate, tii? Adic acuma m
gândesc c m mai descurc
cum m mai descurc, da’ la btrânee habar n-am, cum a putea s fac
chestia asta… (R. M., femeie, 38 ani, chiria Berceni)
Dac la început locuina cu chirie poate s însemne mai mult libertate
în raport cu mediul parental, cu trecerea timpului poate s survin
angoasa mutrilor prea dese, nesigurana pe care i-o d mutarea
dintr-un loc în altul. Nevoia unui loc personal, securizat i stabil
este resimit de majoritatea respondenilor notri.
E unu’ dintre aspectele cele mai nesuferite ale vieii, mutatul
dintr-un spaiu în altul, pentru c
totui avem cas de oameni, cu toate lucrurile adunate, cu biciclet,
cu aragaz, cu frigider, cu
pat, cu tot ce este, ca obiect, într-o cas de oameni, mai puin
anumite elemente de mobilier. i mi-e foarte, foarte greu s m mut.
(R.M., femeie, 38 ani, chiria Berceni)
Nu-mi place s m mut. M obinuiesc într-un loc, e cas, cum ziceam, c
m integrez în acest
spaiu i e al meu dup o vreme, adic nu mi-l construiesc eu, ci cumva
fac acolo cuibu’. i nu
m-a muta nici mort. (P. C., brbat, 41 ani, chiria Piaa
Muncii)
Obiectele tale, obiectele celuilalt. Amenajri i personalizri ale
spaiului închiriat
Una dintre constrângerile locuirii cu chirie este nevoia limitrii
la obiectele considerateindispensabile. Chiriaul este pus în faa a
dou opiuni: s renune la tendina de acumulare a obiectelor i s
locuiasc în apartamente gata mobilate, sau, dimpotriv, s opteze
pentru acumularea obiectelor personale i s caute locuine nemobilate
pe care s poat s le amenajeze dup preferinele proprii. Acumularea
obiectelor personale este nu de puine ori invocat ca o piedic
serioas în calea mobilitii. Dificultile create de mutarea mobilei i
a celorlalte obiecte dintr-un loc în altul pot s determine chiriaii
s rmân cât mai mult timp în locuinele pe care le-au închiriat
deja.
Primele mutri nu au fost o problem pentru c nici n-aveam prea multe
bagaje. În momentu’
în care am început s am bagaje i s prind rdcin, a devenit o
problem destul de serioas.
Adic de prin 2010 când deja aveam frigider, deja aveam mobil
dup mine, flori… oricum
8/20/2019 Volum de La Strada La Ansambluri Rezidentiale
http://slidepdf.com/reader/full/volum-de-la-strada-la-ansambluri-rezidentiale
34/214
33
Maria Mateoniu
la flori am început s cam renun din 2010, c la un moment dat erau
prea multe i nu mai
puteam s le mai mut dintr-un loc în altu’. Era greu. Iar acuma
mi-ar fi i mai greu s m mut…
(V. D., femeie, 29 ani, chiria Piaa Muncii)
Chiriaul este nevoit s fac o permanent triere a lucrurilor
personale, lucrurile considerate de prisos fiind înlturate. Cu
toate acestea obiectele cu valoare sentimental cum ar fi
fotografiile, amintirile îl însoesc totdeauna pe cel care migreaz
dintr-un loc în altul.
(…) cu toate mutrile astea am început s renun la lucruri pe care eu
le consideram super
importante… Acum vreau s am cât mai puine i m-am gândit c sunt doar
nite lucruri. Dar
mai am foarte multe pe care le in. i astea sunt poze, rame cu poze,
bilete, scrisori. Am scrisori
din liceu, am cutii cu scrisori. M rog, nite pungi de cadouri în
care sunt puse multe multe
scrisori... i astea sunt lucrurile pe care le car cu mine de ani de
zile. (I.S, femeie, 31 ani, chiria
Piaa Universitii)
Amenajarea spaiului închiriat presupune mult mai mult efort
decât amenajarea spaiului
într-un apartament proprietate personal. Prima etap este
înlocuirea obiectelor celuilalt cu obiectele tale.
i a urmat ce fac eu dup ce intru într-o cas. Golesc tot de toate
obiectele care nu-mi aparin.
Iau fiecare obiect care este acolo. Aici erau foarte puine obiecte.
Dar am strâns covoarele i
tot ceea ce nu-mi aparine. (I. S., femeie, 31 ani, chiria Piaa
Universitii)
Într-un spaiu închiriat e munc de fiecare dat, pentru c tot
arunci lucruri i toate astea-i
iau foarte mult timp, nu e ca i cum te-ai muta într-o cas nou, pe
care o gseti goal i
te-apuci tu s schimbi lucrurile. Trebuie întâi s scapi de vechile
nravuri i vechile obiecte ale
proprietarului… Este, mi se pare, efortul cel mai mare. Dup care s
vezi cum poi s intervii în spaiu’ tu. (R. M., femeie, 38 ani,
chiria Berceni)
Chiria - proprietar
Relaia necontractual dintre chiriai i proprietari presupune efortul
permanent de a negocia pentru rezolvarea problemelor inerente
locuirii. Sunt preferate înc apartamentele
închiriate direct de la proprietar celor închiriate prin
agenie. Prietenii i cunotinele sunt intermediari mult mai de dorit
decât ageniile imobiliare, atât de ctre chiriai cât i de
proprietari. În plus, este o cale necostisitoare preferat de ambele
pri. Dac costurile plii ageniei pot fi evitate, proprietarul poate
s impun chiriaului costuri suplimentare precum plata unei garanii,
echivalentul a uneia sau a dou luni de chirie i uneori plata
facturilor restante ale apartamentului închiriat. Adesea în lipsa
contractului de închiriere, relaia dintre chiriai i proprietari
este tensionat, locuina devenind adesea un teritoriu
disputat.
Unde stteam la garsonier avea o grmad de lucruri i avea pretenia s
le inem acolo,
adic proprietarul nu contientiza faptul c de fapt eu îi pltesc
pentru spaiu’ respectiv i c
spaiu’ respectiv, atâta timp cât îl pltesc, îmi aparine. i c eu nu
am