Mata carja

”Conservarea Biodiversității și Dezvoltare Economică”

www.eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro

eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro

1. Prezentare proiect2. Ce este NATURA 2000 ?3. NATURA 2000 în judeţul Vaslui4. Beneficii ale reţelei NATURA 20005. Situl ROSPA0130 MAŢA - CÂRJA – RĂDEANU(prezentare, servicii ecosistemice, etc) 6. Ce este un produs local ?7. Produsele tradiţionale şi certificarea lor8. Agricultură tradiţională9. Agricultură ecologică10. Turism

CUPRINS:

Aplicant:Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui

Proiect finanțat prin:Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi PădurilorMecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014

Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”

Obiectiv general:Îmbunătățirea cunoștințelor și a politicilor privind contribuția ecosistemelor din siturile Natura 2000 la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din România

Obiective specifice:

1. Evaluarea contribuției ecosistemelor din 15 situri Natura 2000 din județul Vaslui la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană

2. Creșterea nivelului de informare şi conștientizare cu 30 % a grupurilor interesate din zonele siturilor Natura 2000 din județul Vaslui în scopul menținerii și ameliorării ecosistemelor și a serviciilor aferente

Localizarea proiectului:Zona vizată de proiect se întinde pe arealul a 15 situri Natura 2000, cu suprafata de 62407,5 ha în 71 de unităţi administrative :

•Fânațurile de la Glodeni- sit Natura 2000 (SCI),având codul ROSCI0080– cu suprafață de 75 ha•Movila lui Burcel- SCI), având codul ROSCI0117– cu suprafață de 13 ha•Pădurea Bădeana- (SCI), având codul ROSCI0133– cu suprafață de 61 ha•Pădurea Bălteni-Hârboanca - (SCI), având codul ROSCI0158– cu suprafață de 526 ha•Pădurea Seaca-Movileni - (SCI),având codul ROSCI0169– cu suprafață de 51 ha•Râul Prut- (SCI),având codul ROSCI0213– cu suprafață de 12506 ha•Colinele Elanului - (SCI),având codul ROSCI0286– cu suprafață de 755 ha•Lacurile din jurul Măscurei - (SCI),având codul ROSCI0309– cu suprafață de 1160 ha•Oșești-Bârzești - (SCI),având codul ROSCI0330– cu suprafață de 1449 ha•Pădurea Dobrina-Huși - (SCI),având codul ROSCI0335– cu suprafață de 8518 ha•Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului– (SCI), având codul ROSCI0360– cu o suprafață de 2569 ha•Coasta Rupturile Tanacu- (SCI), având codul ROSCI0041– cu suprafață de 328 ha•Horga Zorleni– (SPA), având codul ROSPA0119 – cu o suprafață de 20188 ha •Pădurea Miclești – (SPA), având codul ROSPA0096 – cu o suprafață de 8473,5 ha•Mața – Cârja Rădeana–(SPA), având codul ROSPA0130– cu o suprafață de 5735 ha

Activități principale:

Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale protejate de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 la principalele sectoare economice

Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale protejate de protecție avifaunistică (SPA) Natura 2000 la principalele sectoare economice

Aceste activități presupun:o analiză din punct de vedere al potențialului economic existent al zonei precum identificarea tuturor posibilităților de dezvoltare în ceea ce privește activitățile tradiționale din zonă identificarea atât a piețelor cât și a modalităților de promovare a produselor/serviciilor care nu afectează statutul ariei protejate stabilirea criteriilor de selecție a produselor/serviciilor care vor fi alese spre a fi înregistrate/certificate

Activități principale

Organizarea a 30 întâlniri pentru a selecta produsele locale care vor fi înregistrate/certificate - câte 2 întâlniri în fiecare arie naturală protejată, unde se va discuta despre diferitele forme de înregistrare juridică cu actorii principali din zonă și care împreună vor putea să pună bazele unei asociații (ex. meșteșugari, operatori de ecoturism/agroturism, producători, fermieri, etc).

Înregistrarea și promovarea a cel puțin 3 produse/servicii locale-după finalizarea studiilor în baza cărora vor fi identificate oportunitățile locale (produse sau servicii) acestea vor fi valorificate prin înregistrarea legală/certificarea acestora ca și produse tradiționale/locale, de indicație geografică. -se vor organiza 15 ateliere cu posibilii beneficiari-se va organiza 1 târg cu produse/servicii bio-eco-naturale certificate (unde vor participa cel puțin 20 de exponzanți locali )

Activități principale

Elaborarea a cel puțin 3 planuri de afaceri prietenoase mediului-ca urmare a identificării tendinței locale cât și a oportunităților de dezvoltare antreprenorială construită pe valorile ariei protejate Natura 2000 se va organiza 1 work-shop, în care se va face instruirea privind elaborarea unui plan de afaceri.

Derularea acțiunilor de informare și publicitate pentru proiect și a campaniei de conștientizare a populației-o campanie de informare/conștientizare NATURA – viața și casa noastră, cu scopul de a informa publicul larg cu privire la faptul că:

• siturile pot juca un rol vital în susținerea bunăstării economice şi sociale a populațiilor umane,

• trebuie cunoscute măsurile de management care trebuie aplicate pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a speciilor/habitatelor din sit.

“Un sit Natura 2000 este mai mult decât o arie de protecţie pentru specii şi habitate, pentru că el poate juca un rol foarte important în dezvoltarea socio-economică a comunităţii locale sau regionale.”

Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume – rețeaua Natura 2000 – o „țesătură” de zone de viață sălbatică.

18% din suprafața terestră și 4% din suprafața marină.

În România - 583 de situri Natura 2000 acoperă aproape un sfert din suprafața țării.

La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protecții stricte, care să interzică activitatea umană.

Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat.

În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a pădurilor, pășunilor sau fâneţelor.

Reţeaua NATURA 2000 în judeţul Vaslui

Situri de tip SCI declarate la nivel național - 15 (Ord. M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea

Ordinului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007)

Situri de tip SPA declarate la nivel naţional - 4

(Hotărârii de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică)

Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?

sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.

pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura 2000 să îşi păstreze obiectul conservării

exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.

Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?Aceste activităţi trebuie să respecte măsurile minime de management pentru speciile de interes comunitar, de exemplu:

respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat; exploatarea masei lemnoase - în funcţie de habitatul / specia pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000; construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei; activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe ecoturism.

Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.

Activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele şi/ sau speciile pentru care acea arie a fost declarată sit Natura 2000

Declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra terenurilor;

În cazul în care vor exista activităţi care trebuie oprite, datorită declarării unei zone drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionarii de terenuri vor primi plăţi compensatorii.

Beneficii NATURA 2000

1. Beneficiile ecosistemului

Menţinerea rezervelor de apă Evitarea pretratării apei Reducerea eroziunii solului Evitarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a

viiturilor Reducerea cheltuielilor de sănătate (aer curat, mediu

înconjurător ce transmite optimism)

Beneficii socio-economice

Investiţii noi şi fonduri externe Producerea şi promovarea de branduri locale Turism Locuri de muncă Relaxarea şi petrecerea timpului liber Promovarea tezaurului natural şi cultural Oportunităţi pentru educaţie,infrastructură, sănătate etc.

“Prezenţa unui sit Natura 2000 într-o regiune poate funcţiona ca o rampă de lansare ”

Beneficii NATURA 2000

Producerea şi promovarea de branduri locale

Danemarca: “cartofii de Vildmose”Polonia: “sare din Laessoe”Austria: “ulei de dovleac din regiunea Mur”Estonia: “ceapă din Piirissaar”

Concluzie: se pot creea produse noi, se poate accentua valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile benefice.

2. SITUL ROSPA0130 MAŢA - CÂRJA – RĂDEANU

.Se întinde pe teritoriul a 2 judeţe: în judeţul Vaslui cu 66% din

suprafaţă (3782,5 ha), în comunele Blageşti (7%), Fălciu (10%) şi Murgeni (14%) şi

în judeţul Galaţi cu 34% din suprafaţă, în comunele Căvădineşti (12%), Oancea (6%) şi Suceveni (4%).

Este situat în lunca râului Prut, în aval de localitatea Fălciu (judeţul Vaslui) şi se întinde până aproape de localitatea Oancea (judeţul Galaţi).

Principalele ecosisteme existente în Situl Maţa - Cârja - Rădeanu sunt: cele acvatice (lacuri şi bălţi naturale sau amenajate piscicol) şi cele forestiere

Clasele de habitate şi distribuţia terenurilor din acest sit sunt organizate după cum urmează:

- Teren arabil: 5%- Păşuni: 6%- Vii şi livezi: 2%- Pajişti naturale şi stepe: 24%- Râuri şi lacuri: 32%- Mlaştini şi turbării: 29%- Păduri de foioase: 2%

Se regăsesc, în sit, efective importante ale unor specii de păsări protejate, din urmatoarele categorii:

• 17 specii din Anexa 1 a Directivei Păsări• 18 alte specii migratoare listate în anexele Conventiei asupra

speciilor migratoare (Bonn);• 3 specii periclitate la nivel global.

Aceste păsări folosesc aria protejată ca loc de:

• cuibărit: Aythya nyroca, Alcedo atthis, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Plegadis falcinellus, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Circus aeruginosus, Lanius minor, Botaurus stellaris, Lanius collurio.

• staţionare în perioada de migraţie: Aquila heliaca, Ciconia ciconia, Ardeola ralloides, Milvus migrans, Pelecanus onocrotalus, Anser anser, Limosa limosa, Tringa erythropus, Numenius arquata, Phalacrocorax carbo, Larus ridibundus, Anas strepera, Vanellus vanellus, Tringa tetanus, Anas querquedula, Aythya ferina, Fulica atra, Larus cachinnans, Anas tyrhynchos, Cygnus olor. În perioada de migraţie, aria protejată găzduieşte peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

• iernat: Haliaeetus albicilla, Circus cyaneus.

Speciile de animale din sit, contribuie la susţinerea următoarelor servicii:

• Servicii de furnizare a resurselor materiale pentru viaţă: carne, lapte, brânză, lână, blană, untură (animale domestice şi sălbatice: nevăstuica, căproirul, vulpea, viezure, iepure, veveriţa)

• Servicii de regularizare: aerarea solului (popândău, cârtiţa, orbete, râma), polenizare (albina, bondar, gândaci, fluturi, lilieci), controlul biologic (dispersia seminţelor-popândău, controlul bolilor şi dăunătorilor - himenoptere parazitoide, mustelide).

• Servicii de habitat: toate speciile • Servicii culturale: educaţie şi cercetare (popândăul, rozătoare,

insecte, păsări); recreere (dihorul, pisica, pârş, păsări), pescuit (peşti).

Alburnus alburnus – obletele săbioară

Cobitis taenia -zvârlugă

Carassius carassius humilis - carasul

Gasterosteus aculeatus - ghidrinul

Aquila heliaca acvila de munte

Sfrânciocul roșu

Ardeola ralloides stârc galben

Alcedo atthis pescăruş albastru

Anas strepera raţa mare

Aythya ferina rața cu cap castaniu

Dumbrăveanca

(dendrocopus syriacus)

Fulica atralişita

Ciocârlie

Tringa erythropus fluierarul negru

Larus ridibundus pescăruş râzător

Podiceps nigricollis corcodel cu gat negruTadorna tadorna călifar alb

Corelarea serviciilor ecosistemice cu bunăstarea umană

Serviciile ecosistemice furnizate de habitatele forestiere

Serviciul ecosistemicScor de importanță

relativă/ec.acv.Scor de importanță relativă/ec.ar.umd. Beneficiari cheie

1. Servicii de furnizare

1. Biomasă1.1.1.Hrană în agricultură1.1.2.Biomasa non-agricolă 1.1.3.Biomasa pentru animale

05 (peşte)

1 (vegetaţie ierboasă)

- proprietari de luciu de apă/teren umed- investitori privaţi

1.4.Materii prime/materiale0 2 (stuf, papură, salcie) - proprietari

- investitori

1.5. Combustibil din biomasă 0 1 (vegetaţie lemnoasă) - proprietari de terenuri

1.6.Resurse medicinale 0 1 - proprietari de terenuri

1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri

1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri1.9. Aprovizionarea cu apă 5 1 - proprietari de terenuri2. Servicii de reglare

2.1.Reglarea schimbărilor climatice 3 2 -populația locală/regională/

2.2.Reglarea scurgerilor de apă 4 4 - populația locală2.3.Purificarea apei și managementul deșeurilor

4 2- populația locală

2.4.Reglarea calității aerului 3 3 - populația locală/regională

2.5.Controlul eroziunii 2 3 -populația locală/sector privat

2.6.Control bolilor şi dăunătorilor1 3 -populația locală/regional

- sector privat

2.7.Reglarea sănătății umane 3 3 -populația locală/regională2.8.Polenizarea 0 2 -populația locală2.9.Menținerea diversității (genetice) a speciilor

3 1 -populația locală/regională/națională

3. Servicii culturale

3.1.Ecoturism și recreere3 1 -populația locală/regională

sector public/privat

2. Peisaj și valori educative3 2 -populația

locală/regională/națională

Serviciile furnizate de ecosisteme acvatice (32 %) şi de ecosisteme de arii umede (29%) din sit

Serviciile ecosistemice furnizate de habitatele forestiere

Serviciul ecosistemic Scor ec.prat. Scor agroec. Beneficiari cheie1. Servicii de furnizare

1. Biomasă1.1.1.Hrană în agricultură1.1.2.Biomasa non-agricolă 1.1.3.Biomasa pentru animale

3 (sp. praticole)

1 (sp. de cultură)01 (sp.furajere)

- proprietari de terenuri

1.4.Materii prime/materiale 1 (vertebrate) 1 (sp. de plante tehnice) - proprietari de terenuri

1.5. Combustibil din biomasă 0 0 - proprietari de terenuri

1.6.Resurse medicinale 1 (sp. medicinale) 0 - proprietari de terenuri

1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri

1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri

1.9. Aprovizionarea cu apă0

0- proprietari de terenuri

2. Servicii de reglare

2.1.Reglarea schimbărilor climatice 3 1 -populația locală/regională

2.2.Reglarea scurgerilor de apă 3 1 - populația locală2.3.Purificarea apei și managementul deșeurilor

3 1- populația locală

2.4.Reglarea calității aerului 3 1 - populația locală/regională

2.5.Controlul eroziunii 3 0 -populația locală/sector privat

2.6.Control bolilor şi dăunătorilor3 0 -populația locală/regional

- sector privat2.7.Reglarea sănătății umane 2 1 -populația locală/regională2.8.Polenizarea 3 0 -populația locală2.9.Menținerea diversității (genetice) a speciilor

2 1 -populația locală/regională/națională

3. Servicii culturale

3.1.Ecoturism și recreere2 1 -populația locală/regională

sector public/privat

2. Peisaj și valori educative 2 1 -populația locală/regională/națională

Serviciile furnizate de ecosistemele praticole (30%) şi de agroecosistemele (6%) din sit

Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Activităţi Ameninţări IntervenţiiServicii de reglare

Reglarea scurgerilor de apă; purificarea apei şi managementul deşeurilor; reglarea calităţii aerului;

controlul eroziunii; controlul bolilor şi dăunătorilor; reglarea sănătăţii umane; polenizarea; menţinerea diversităţii speciilor

-aceste servicii asigură calitatea mediului abiotic (apă, aer, sol), reglează regimul climatic, temperatura, precipitaţiile, furtunile, căderile de grindină şi, în acest mod, asigură sănătatea populaţiei şi menţinerea productivităţii serviciilor de aprovizionare

- serviciile de polenizare şi control biologic au un rol fundamental în asigurarea calităţii produselor alimentare din sit/din împrejurimile acestuia, libere de substanţe chimice

- supraexploatarea serviciilor de furnizare duce, inevitabil, la declinul serviciilor de reglare, implicit a capacităţii ecosistemelor de a oferi surse de hrană, apă, materii prime, energie

- orice formă de supraexploatare a ecosistemelor, a habitatelor şi speciilor şi a resurselor oferite de acestea duce la declinul serviciilor de reglare;

- declinul serviciilor de reglare duce tragic la afectarea calităţii aerului, apei şi solului, respectiv la accetuarea fenomenelor climatice extreme, la daune în plan material, şi nu numai.

- consecutiv, serviciile de aprovizionare sunt afectate, deci sursele de bază ale existenţei umane.

Scenariul 1 de intervenţie: sunt protejate de la declin habitatele/ecosistemele şi speciile de interes conservativ;

Scenariul 2 de intervenţie: sunt protejate speciile protejate, dar şi cele comune; sunt protejate habitatele, se menţine starea lor favorabilă de conservare; biodiversitatea şi serviciile sale de furnizare, în ansamblu, sunt valorificate durabil; se menţine capacitatea serviciilor de reglare de a contribui la bunăstarea umană.

Scenariul 3 de intervenţie: nu se face nimic, atât speciile protejate, cât şi cele comune intră în declin, precum şi habitatele şi serviciile de furnizare ale acestora; se exploatează nedurabil; pe termen mediu şi lung serviciile de suport ale ecosistemelor intră în declin şi apoi toate celelalte servicii; nu se agigură şanse pentru agricultura ecologică, pentru certificare eco de produse tradiţioanale; sănătatea ecosistemelor şi a populaţiei este afectată; şansele de redresare economică sunt compromise.

Posibilităţile de valorificare a serviciilor de reglare, culturale şi de suport asociate ecosistemelor sitului ROSPA0130 Maţa - Cârja – Rădeanu

Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Activităţi Ameninţări IntervenţiiServicii culturaleEcoturism şi recreere

Peisaj şi valori educative

Există potenţial turistic în zonă

Peisaj specific cu iz arhaic tradiţional moldovenesc

Valorile educative reprezentative sunt habitatele şi speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000

-vizite în sit: turişti, riverani, rude de la oraş, pescari, vânători, elevi, studenţi, cercetători, pasionaţi de natură, culegători de plante medicinale– în scop recreativ

- există valori intrinseci ale biodiversităţii cu potenţial de valorificare în plan educaţiv şi ştiinţific

- lipsa investiţiilor în infrastructura rutieră, cea de vizitare şi cea turistică

- lipsa unui plan de management al vizitatorilor în sit (trasee de vizitare, materiale informative, ghidaj ştiinţific)

- lipsa unui plan de promovare a valorilor potenţiale ale biodiversităţii pentru turism şi recreere; lipsa informaţiilor pe siturile web al primariilor cu privire la aria naturală protejată

- lipsa unui management corect al deşeurilor

- creşterea impactului antropic asupra habitatelor şi speciilor, degradarea/declinul acestora

- lipsa iniţiativelor din partea factorilor responsabili, inclusiv din partea sectorului educativ

Scenariul de intervenţie: sunt protejate habitatele/ecosistemele şi speciile de interes conservativ de la declin;

Scenariul de intervenţie: sunt protejate speciile protejate, dar şi cele comune; sunt protejate habitatele, se menţine starea lor favorabilă de conservare; biodiversitatea şi serviciile sale, în ansamblu, sunt valorificate durabil; se menţine capacitatea ecosistemelor de a susţine un turism durabil; sunt realizate intervenţii active din partea factorilor responsabili pentru dezvoltarea ecoturismului şi recreerii în sit

Scenariul 3 de intervenţie: nu se face nimic, atât speciile protejate, cât şi cele comune intră în declin, precum şi habitatele şi serviciile de acestora; se exploatează nedurabil; pe termen mediu şi lung serviciile de suport ale ecosistemelor intră în declin şi apoi toate celelalte servicii; nu se agigură şanse pentru agricultura ecologică, pentru certificare eco de produse tradiţioanale; sănătatea ecosistemelor şi a populaţie este afectată; dezvoltarea turismului în zonă este compromisă; şansele de redresare economică sunt minime.

Servicii de reglare

Servicii de suport: producţia primară (fotosinteza), ciclul nutrienţilor, interacţiuni ecologice, procese evolutive

-Suţin toate celelalte servicii - studii ştiinţifice

- proiecte de cercetare

- proiecte POS MEDIU

- alte proiecte europene/

internaţinale

- lipsa de interes din partea autorităţilor

- neluarea în considerare a concluziilor şi recomandărilor diverselor studii realizate în zonă

Scenariul de intervenţie: sunt protejate de la declin habitatele/ecosistemele şi speciile de interes comunitar;

Scenariul de intervenţie: sunt protejate speciile protejate, dar şi cele comune; sunt protejate habitatele, se menţine starea lor favorabilă de conservare; biodiversitatea şi serviciile sale, în ansamblu, sunt valorificate durabil; se menţine capacitatea ecosistemelor de a susţine un turism durabil; sunt realizate intervenţii active din partea factorilor responsabili pentru consevarea biodivesităţii şi valorificarea ei durabilă

Scenariul 3 de intervenţie: nu se face nimic, atât speciile protejate, cât şi cele comune intră în declin, precum şi habitatele şi serviciile acestora; se exploatează nedurabil; pe termen mediu şi lung serviciile de suport ale ecosistemelor intră în declin şi apoi toate celelalte servicii; nu se agigură şanse pentru agricultura ecologică, pentru certificare eco de produse tradiţioanale; sănătatea ecosistemelor şi a populaţie este afectată; nu se iau în considerare diversele studii care scot în evidenţă importanţa ecosistemelor şi a serviciilor acestora; dezvoltarea în zonă este compromisă; şansele de redresare economică sunt minime.

Rolul sitului în susţinerea dezvoltării rurale locale

Prin produse ale sitului (produse animaliere, fructe, plante medicinale, , vin, pâine), prin potenţialul dat de apicultura ecologică şi cel educativ – recreativ (şi turistic).

-Certificare produse din peşte

-Certificare produse artizanale din papură, stuf, salcie

-Certificare de produse de la animale hrănite cu biomasa vegetală din sit: lactate sau carne

-Dezvoltare programe educative asociate conservării biodiversităţii sitului

- Dezvoltare infrastructură şi trasee turistice

Ce reprezintă, de fapt, un produs local?

Munca oamenilor care practică agricultura cu valoare naturală ridicată generează ceea ce îndeobște este cunoscut ca produs local.

Produse locale importante pentru conservarea naturii (High Nature Value Products).

Ele sunt produsele care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradiţional, practici încă aplicate de fermieri pentru creşterea animalelor şi gospodărirea terenurilor.

Produsele locale, totodată, se constituie ca un principiu important al dezvoltării economiei locale

Produse alimentare, Bunuri şi obţinute şi consumate la nivel localServicii

Atât alimentele şi practicile agricole prin care pământul, păşunile, fâneţele şi livezile sunt gospodărite, cât și modul în care animalele sunt crescute şi îngrijite joacă un rol esenţial atât în crearea şi menţinerea culturii locale, a peisajului, dar mai ales pentru sănătatea oamenilor şi a copiilor.

• conservarea biodiversităţii spaţiului rural (speciilor şi asociaţiilor de plante şi animale dependente de acest mediu), conservarea habitatelor şi a peisajelor rurale, precum şi la protecţia resurselor naturale (prin utilizarea unor practici prietenoase cu mediul);

• dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii de semi-subzistenţă, prin menţinerea activităţilor agricole în sistem de fermă/ gospodărie;

• păstrarea patrimonului cultural şi perpetuarea tradiţiilor în aceste zone rurale.

Un produs local important pentru conservarea naturii este acel produs care ajută la:

Criteriile specifice pentru a defini şi recunoaşte un produs local

1. sprijină economia locală: prin valorificarea produselor locale veniturile obţinute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susţinerea pe viitor a activităţii acestora şi la menţinerea sistemului tip fermă.

2. conservă şi menţine patrimoniul cultural şi identitatea zonelor rurale prin perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale: sărbători locale şi festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele lor, dar şi practicarea păstoritoritului, o meserie tradiţională transmisă din generaţie în generaţie.

3. contribuie la păstrarea peisajelor rurale, prin conservarea biodiversităţii (speciilor de plante şi animale), habitatelor şi resurselor naturale, datorită unei intervenţii umane reduse.4. ajută la menţinerea practicilor agricole tradiţionale:• agricultura extensivă, principalul mod de utilizare a terenurilor; • utilizarea îngrăşamintelor organice (gunoi de grajd) conform cerinţelor de fertilizare a pajistilor (utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha);• densitatea redusă a animalelor, respectând capacitatea naturală de producţie a păşunilor (păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar); • intervenţie umană redusă; • existenţa redusă a mecanizării (cosit manual).

Gama de produse care pot fi considerate locale şi cu valoare naturală ridicată:

• produse lactate, brânzeturi etc.• produse din carne de oaie şi vită: cârnaţi, pastramă.• dulceţuri, gemuri şi compoturi• miere şi produse din miere• produse din fructe de padure şi ierburi medicinale• vin şi sucuri naturale• băuturi spirtoase: palincă, ţuică etc.

Potenţial de utilizare şi certificare pentru situl MÂȚA-CÂRJA - RĂDEANU:

- Certificare produse din peşte- Certificare produse artizanale din papură, stuf, salcie- Certificare de produse de la animale hrănite cu biomasa vegetală din sit: lactate, carne- Dezvoltare programe educative asociate conservării biodiversităţii sitului- Dezvoltare infrastructură şi trasee turistice

Cerinţe privind certificarea produselor:Pentru ca un produs tradiţional să figureze în Registrul Național al

Produselor Tradiționale trebuie îndeplinite următoarele condiții:

să fie fabricat din materii prime locale/provenite din sit; să fie obținut pritr-o reţetă/metodă de prelucrare specifică locului,

prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de

prelucrare realizate manual să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Produsele tradiţionaleUn produs tradiţional autentic este unul înregistrat sub denumirea de specialitate tradițională garantată.

Pentru a-şi putea înregistra produsul drept specialitate tradiţională garantată, un producător trebuie să depună, la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului în care realizează produsul, o Cerere de Înregistrare, care include:• caietul de sarcini• o fotografie a produsului• un buletin de analiză emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Caietul de sarcini trebuie să cuprindă:

• informaţii referitoare la numele produsului alimentar, • indicaţia geografică, • descrierea produsului alimentar, • delimitarea ariei geografice, • dovada faptului că produsul alimentar e originar din aria geografică delimitată, • descrierea metodei de obţinere a produsului alimentar, trasabilitatea produsului, • elemente care justifică legătura între caracteristicile produsului şi aria geografică menţionată. descrierea caracteristicilor tradiţionale (reţetă, ingrediente, mod de preparare).

Agricultura tradiţională presupune practici agricole care s-au păstrat de-a lungul anilor şi tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă.

Agro-ecosistemele tradiţionale sunt caracterizate prin utilizarea în mod responsabil:

a resurselor domestice (plante cultivate şi animale crescute în gospodării), a resurselor din afara fermei (plante medicinale, fructe de pădure, resurse piscicole).

Agricultura tradiţională :

Cultivarea soiurilor de plante şi Creşterea raselor locale perfect adaptate la condiţiile de mediu locale

Agricultura ecologică

Agricultura ecologică este o nouă abordare a sistemului agricol de producţie, care pune accent pe calitatea produselor şi pe valoarea lor nutritivă, fără ca procesul de producţie să afecteze mediul înconjurător.

În agricultura ecologică cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi producerea de alimente se realizează prin utilizarea de tehnologii care respectă: mediul înconjurător şi ciclul natural de viaţă al ecosistemelor.

Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de cea convenţională, prin :restricţiile drastice privind folosirea de fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor şiinterzicerea strictă a organismelor modificate genetic (OMG) şi a derivatelor acestora.

Agricultura ecologică mai poartă denumirea de „biologică” sau „organică”, termeni utilizaţi în mod frecvent şi acceptaţi de Uniunea Europeană.

Produsele ecologice

Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice, care poartă eticheta şi sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic (foto dreapta), producătorii trebuie să parcurgă un proces strict de certificare.

Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani

În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele ca fiind ecologice.

Eticheta aplicată produselor ecologice trebuie să includă următoarele menţiuni:

referirea la modul de producţie ecologic, sigla « ae » , sigla naţională specifică produselor ecologice, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare

care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.

TURISMManagementul conservării + marketing + promovare =

servicii din turism şi branduri locale.

Servicii din turism: locuri de muncă-educaţie-infrastructură- transport public-sănătate populaţie tânără stabilă.

Observaţie: diversificarea economică în zonele rurale conduce către o relaxare a dependenţei faţa de agricultura intensivă.

Timpul petrecut în natură, în care ne bucurăm de peisaje, diversitatea și bogăția de culori, forme, miresme și sunete ne aduce beneficii enorme de sănătate fizică și mentală

Ingrediente necesare:

1.Conştientizare!

2.Bunăvoinţă!

3.Dorinţa de a trăi mai bine!

4.Valorificarea oportunităţilor!

5.Încredere şi optimism!

DISCUŢII ŞI ÎNTREBĂRI

Proiect finanțat prin:Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi PădurilorMecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014 Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1: “Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”

Asociația Construim Mereu Împreună VasluiManager de proiect: Mădălina NISTORTel/fax: 0335818813E-mail: acmi_vaslui@outlook.com

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE, 2009-2014 Pentru mai multe informații puteți vizita www.eeagrants.orgsauwww.fondong.fdsc.ro

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

Mata carja

Environment

Pengertian Mata Struktur Dan Definisi Mata

Penyakit Mata Bawaan Dan Infeksi Mata

· Pemasangan Elektrik unit Sudut (DIAMOND) Jenis Al Mata Lampu Mata Kuasa Kipas Mata Kuasa 13A Mata Kuasa 15A Mata Kuasa Hawa Dingin Mata Kuasa Pernanas Air Mata Autogate Mata Telefon

Jurding Mata Mata Erlyn

PATOLOGI MATA - · PDF fileKatarak : Kekeruhan lensa mata bisa karena trauma mata ( kerusakan bol mata atau karena sebab lain misal DM ) Enteropion : Tepi kelopak mata masuk kedalam

Curriculum vitae Europass Cârja Ceciliahistecclesiarum.institute.ubbcluj.ro/CV/CS II dr. Cecilia Carja CV+lucrari.pdf · Istoria Bisericii Greco-Catolice, relatiile Sfantului Scaun

FAOL-LBS 12561 KITA Impian PressAd Brochure LoosePage · KOTAK 'DB' Mata Lampu Mata Penghawa Dingin Mata Palam Mata Kipas Siling Mata SMATV Mata FWS Mata Pemanas Air Konkrit Bertetulang

Principais habitats e características de Maputaland ... · Pradaria - GRS70 Mata Mata Mata Mata Mata TFC148 TRS41 TRS43 TRS54 T RS5g - wsvv34 Savana arbustiva Selection frequency

· PDF filePemasangan Elektrik: Deskripsi Mata Lampu Siling Mata Lampu Dinding Mata Kipas Siling dengan Cangkuk Mata Kuasa 13A Mata Telefon TV Mata Penghawa Dingin

Perpustakaan Pusat Mata Nasional Rumah Sakit Mata …

Mata - Kenali kondisi umum sakit mata - MedicineNet.pdf

MATA KREDIT PEMBANGUNAN PROFESIONALISME … · Laporan STRATEGI PELAKSANAAN: ASAS PENGIRAAN MATA KREDIT. ... 30 MATA KREDIT 30 MATA KREDIT 30 MATA KREDIT 30 MATA KREDIT 30 MATA KREDIT

UVT-CBG-Biologiebiologie.uvt.ro/annals/vol_8/vol_VIIII_113-126_Cazacu .pdf · 2 days ago · In the Carja Il fishery's perimeter, in 2005, there were present two new colonies of Chlidonias

SILABUS MATA KULIAH · SILABUS MATA KULIAH 1. IDENTITAS MATA KULIAH Nama Mata kuliah : Teknologi Informasi Kode Mata Kuliah : 208 Beban / Jumlah SKS : 2 SKS (1T, 1P) Semester : II

Fisika (MATA & CACAT MATA)

Mata Kuliah Kewirausahaan Kode Mata Kuliah: MPB 4001003 Bobot Mata Kuliah: 2 sks

Curriculum vitae Europass - Institutul de Istorie Ecleziasticahistecclesiarum.institute.ubbcluj.ro/CV/Ion Carja-CV+Activitate stiintifica.pdf · Expert accesare fonduri structurale

HTTP:// Automatizando Negocios para el e-Commerce B2B para Microsoft® Exchange Server para Microsoft® Exchange Server Yonel Stifel Carja Gerente

PIO-tetes Mata, Salep Mata, Inhaler

CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu