2. CLASIFICAREA si stabilirea tarifelor STRUCTURILOR DE PRIMIRE turistica

2. CLASIFICAREA SI STABILIREA TARIFELOR STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICA

2.1. Stabilirea tarifelor 29 2.2. Tipologia structurilor de primire în

turismul românesc 29

2.3.Caracteristicile funcţional-comerciale ale structurilor de cazare

30

2.4.Clasificarea structurilor de primire pecategorii de confort

34

Obiectivele specifice unităţii deînvăţare

Rezumat 37 Teste de autoevaluare 38 Răspunsuri la întrebările din testele de

autoevaluare39

Lucrare de verificare 39Bibliografie minimală 39

Coriolan PăunescuStructuri de primire în turismul românesc

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea: să explici tipologia structurilor de primire în

turismul românesc; să descrii caracteristicile funcţional comerciale

ale structurilor de cazare; să clasifici structurile de primire referitoare

la categoriile de confort standard; să argumentezi modul de obţinere a certificatului

de clasificare a unităţilor hoteliere, precum şiînsuşirea criteriilor de clasificare astructurilor de primire pe categorii de confort.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 6 ore

Tehnologie hotelieră şi de restaurant29


Tipul hotelului ales de client depinde de serie decaracteristici care determină la rândul lor numărulangajaţilor şi structura organizatorică. Dar, în general,structura organizatorică este pe departamente operaţionale,segmentarea acestora, tradiţional fiind următoarea:

producţie; piaţa clientului; metodă de distribuţie (de vânzare) Corelând producţia cu piaţa clientului structurile de

primire turistică sunt clasificate după o serie decaracteristici, aici cel mai important aspect vizânddimensiunea camerei.Pe lângă acest aspect o serie decaracteristici se au în vedere că: localizare (centruloraşelor, aeroporturi, resorturi, autostrăzi), accesibilitate,tarife practicate (full service, economice, sejur prelungit),servicii complementare şi suplimentare oferite.

În concordanţă cu tarifele practicate se pot avea învedere diferitele clasificări.

Unul dintre cele mai importante grupuri de avizare aclasificărilor primirilor turistice din USA esteAmerican Automobile Association (AAA), o asociaţienonprofit care anual într-o publicaţie, publică oclasificare a hotelurilor, pe diamante. Principalelecaracteristici care se au în vedere, sunturmătoarele:

poziţionare şi aspect exterior; aspectul camerelor şi a grupurilor sanitare; curăţenia şi întreţinerea; decorul camerelor, ambianţă; sistemul de management; servirea clienţilor.

2.1. Stabilirea tarifelor în hotelărieTehnologie hotelieră şi de restaurant30


În functie de caracteristicile aratate care in general suntvalabile in intrega lume, se stabilesc tarifelelocurilor/camerelor din structurile de primire turistica.Principalele elemente care se au in vedere atunci cand sestabilesc aceste tarife sunt legate de orientarea de marketinga grupului care detine hotelul,sau de intereseleproprietarului.Principalele orientari de marketing vizeaza politicile de pretcare pot fi ˶orienate spre costuri si profituri, spre piata, dediferentiere˝(Stăncilescu Gabriela, Micu Cristina 2009) saudupa diferite reglementari legislative (Lupu 2005).Astfel in cazul unui hotel ˶tariful de cazare este pretulinchirierii unei camere˝(Lupu 2005), tariful afisat lareceptie, este tariful maxim, iar in cazul unui tarif cu toateserviciile incluse, tarif full- service. În cazul unorînţelegeri se pot practica si o serie de tarife de forma:

tarife pentru companii, se practica cu companiile cu carese încheie contracte;

tarife promoţionale; tarife de famile(oferite pentru familiile cu copii); tarife gratuite; tarife de stimulare.

Sistemul de tarifare pentru o camera va dpinde de o seriede caracteristici care il va diferentia, de exemplu,regimul de ocupare, tipul clientelei(individual, de grup,de afaceri), sistemul de rezervare, sezonalitate(sezonsau extrasezon).Tariful afisat al camerei care si tarif mediu pe camerava cunoaste o diferentiere in functie de urmatoareleatribute:etaj, panorama, suprafata camerei, utilitati,mobilier.În cazul stabilirii tarifului se au in vedere o serie demetode dintre care unele au la bază elemente de calcul de



rentabilitate(metode formale), iar altele nu au la bazăun asemenea demers(metode informale)Metodele informale(empirice)

stabilirea pretului serviciilor hoteliere dupa celal concurentei;

stabilirea pretului serviciilor hoteliere dupa celal hotelului lider din zona, diminuand putintarifarea;

stabilirea intuitiva, sau stabilirea prin incercarirepetate

Metodele formale(care au la baza un calcul derentabilitate economica)

tehnica miimii; formula lui Hubbard.

Tehnica miimii, are la baza calculul unui procent de 1/1000 dinpretul investit pentru constructia unei camere.Ex: pret investitie 10.000.000.$, pentru un hotel cu 100camere.pretul unei camere va fi de 100$ camera.Formula lui Hubbard are la baza calculul de jos in sus sau sepleaca de la rezultate adica de la rezultatul exercitiului dincontul de profit si pierderei 2.2. Tipologia structurilor de primire în turismulromânesc

O structură turistică de primire reprezintă, în fapt,o construcţie (amenajare) destinată, încă din etapade proiectare şi execuţie, unor operaţiuni specificeturismului, cum ar fi cele de cazare sau de servire amesei, la care se adaugă unele servicii specificeacestui domeniu.

Avem în vedere, când facem asemenea afirmaţii, căturismul este un domeniu complex care reuneşte unansamblu de servicii şi bunuri proprii mai multorsectoare de activitate a căror interferenţă se



vădeşte în acest gen de activitate. De altfel, prininstituţiile abilitate, turismul asigură legătura,absolut inevitabilă, între anumiţi prestatori deservicii şi turişti, prin vânzarea-cumpărarea unorservicii solicitate de aceştia.

Prin urmare, în cadrul acestor activităţi apare oserie de relaţii ce se stabilesc între organizaţiilede turism şi producătorii de bunuri, întreprestatorii de servicii sau beneficiarii acestora,ceea ce incumbă operaţiuni menite să asigure odesfăşurare corectă şi eficientă a domeniului de carene ocupăm.

Putem vorbi, în România, de existenţa a două maricategorii de structuri turistice (Lupu, 2003);acestea sunt:

a. Structuri de primire turistice cu funcţiuni decazare;

b. Structuri de primire turistice cu funcţiuni dealimentaţie.

Menţionăm că atât structurile cu funcţiuni de cazare,cât şi cele de alimentaţie pot funcţiona în aceeaşiclădire, dar şi în sedii separate, destinate, înexclusivitate, fie cazării, fie alimentaţiei.

Primele, adică structurile turistice de primire cufuncţiuni de cazare, cuprind:

- hotelurile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

- hotelurile de 5,4,3,2 stele; motelurile de 3,2,1stele;

- hotelurile pentru tineret de 3,2,1 stele;

- hotelurile de 3,2,1 stele;

- vilele de, 5,4,3,2,1 stele;Tehnologie hotelieră şi de restaurant33


- bungalourile de 3,2,1 stele;

- cabanele turistice, cabanele de vânătoare şipescuit care pot fi de 3, 2, 1 stele;

- satele de vacanţă de 4, 3, 2, 1 stele;

- campingurile de 4, 3, 2, 1 stele;

- spaţiile de campare organizate în gospodăriilepopulaţiei, de 3,2,1 stele;

- popasurile turistice de 2, 1stele;

- pensiunile turstice urbane de 5, 4, 3, 2, 1stele;

- pensiunile turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1margarete;

- apartamentele sau camerele de închiriat în locuinţefamiliale, ori în clădiri cu altă destinaţie de 3,2, 1 stele, pe bază de contract încheiat întreorganizator şi un destinatar de locuinţă cu spaţiiexcedentare, care pot fi închiriate turiştilorpentru diferite tipuri de sejururi; diferitestructuri cu funcţiuni de cazare pe nave fluvialesau maritime.

Cea de-a doua categorie, respectiv structurile deprimire cu funcţiuni de alimentaţie, o constituierestaurantele care pot fi, la rândul lor:

- restaurante clasice (de 5, 4, 3, 2, 1 stele) şi,desigur, restaurante specializate, respectivrestaurante cu caracter pescăresc sau vânătoresc(de 5, 4, 3, 2, 1 stele fiecare);

- restaurantele-rotiserii, zahana, dietetice, lacto-vegetariene, familiale-pensiune (de 4, 3, 2, 1stele); restaurante cu specific, cum ar firestaurantul-cramă (cu 5, 4, 3 stele) şirestaurantele cu specific local (5,4,3,2 stele);



- restaurantul cu specific naţional (5,4,3,2 stele);restaurantele cu program artistic (5,4,3 stele),care pot fi braserii, berării, grădini de vară;

- baruri (de noapte sau de zi, cafe-baruri,cafenele, disco-baruri, bufete-baruri etc.) dediferite grade/stele; fast-food-uri (restaurant-autoservire, bufet tip expres/bistro), pizzerii,snack-baruri, cofetării de diferite grade deamenajare şi de lux.

Sarcina de lucru 1

Descrie, doar în 10-15 rânduri, tipologiastrcturilor de primire în turismul românesc.

2.2. Caracteristicile funcţional-comerciale alestructurilor de cazare

În câteva cuvinte, putem spune că hotelul reprezintăo structură de primire turistică ce funcţionează înclădiri sau corpuri de clădiri menite să pună ladispoziţia turiştilor camere, garsoniere sauapartamente dotate corespunzător, prin urmare spaţiice asigură prestări de servicii de cazare şialimentaţie în chiar incinta acestora. În acelaşitimp, precizăm că hotelurile compuse din apartamentesau garsoniere ce asigură atât păstrarea, cât şiprepararea hranei, precum şi servirea mesei înincintă, sunt considerate hoteluri-apartament.



Cât priveşte motelul, acesta reprezintă o unitatehotelieră plasată, de regulă, în afara oraşelor şi aoricăror localităţi, dar în imediata apropiere adrumurilor şi a autostrăzilor intens circulate, care,prin dotările asigurate, oferă servicii de cazare şimasă pentru turişti, precum şi posibilităţi deparcare a mijloacelor de transport, în deplinăsiguranţă.

În practica curentă se utilizează şi hotelurilepentru tineret. Acestea sunt structuri turistice deprimire dotate simplu, conform cerinţelor pe care leau tinerii, pentru care preţul lor trebuie să fieacceptabil categoriei lor de vârstă. Astfel destructuri asigură servicii de cazare, masă şiagrement pe baza unor regulamente specifice,locaţiilerespective fiind amplasate în centre universitare,staţiuni, ori în alte zone frecventate de tineri.

În economia cursului nostru, am întâlnit şi noţiuneade hosteluri despre care, acum, precizăm că suntstructuri de primire cu capacitate minimă de 3 camere(sau 3 apartamente), amplasate pe acelaşi nivel saupe mai multe, cel mai adesea amenajate în spaţii cualtă destinaţie decât cele cu destinaţie turistică.

Din punct de vedere organizatoric acestea pot ficonsiderate extensii ale unor unităţi de cazare,amenajate în sezonul de vârf al unui segmentturistic, având caracter permanent sau tranzitoriu.

Importante structuri turistice de primire pot ficonsiderate şi cabanele turistice. Acestea au ocapacitate relativ redusă, amenajată în clădiriindependente şi cu un anume specific arhitectonic,fiind utilizate pentru cazare, alimentaţie şi alteservicii, necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau



la odihnă în zone de munte, rezervaţii naturale, oriîn apropierea unor staţiuni balneare şi alteobiective turistice.

După amplasamentul acestora cabanele pot fi: cabanesituate în locuri uşor accesibile (unde altitudineaeste sub 1000 m, cu acces la drumurile publice) şicabane situate în locuri greu accesibile (cum ar fizonele montane de creastă, fără acces la drumurilepublice).

Desigur, mai întâlnim şi cabane destinate turiştilorsportivi; mai exact celor care practică vânătoareasau pescuitul. În aceste cazuri cabanele sunt devânătoare ori de pescuit, adică structuri turisticede primire de capacitate redusă, construite în locuricu potenţial cinegetic sau piscicol, destinatecazării şi serviciilor suplimentare specificeactivităţilor respective.

Refugiile turistice sunt structuri turistice deprimire, aflate în locuri foarte greu accesibile,izolate, dintr-o anume zonă montană înaltă, carebeneficiază de capacitate redusă şi de un grad deconfort redus, deservite de un personal minim,necesar asigurării unor servicii de bază.

În staţiunile balneare funcţionează unităţi de cazareşi primire tradiţionale, denumite vile, care suntclădiri independente şi cu arhitecturi specificezonei, ţării ăi reliefului înconjurător. Acestea aucapacitate de cazare redusă, iar serviciile oferitesunt în general minime, specifice acestor unităţi decazare.

În zonele cu umiditate ridicată structurile de cazarepoartă denumiri diverse. Se detaşează, dintreacestea, bungalourile, care dispun de o capacitate



redusă şi sunt construite din lemn sau altemateriale, inclusiv din zidărie, ceea ce le permitesă funcţioneze în zone montane, dar şi pe litoralulmării.

Amplasarea lor se practică în perimetrulcampingurilor şi satelor de vacanţă ca unităţiindependente în cadrul unor staţiuni sau zoneturistice, dar şi ca spaţii complementare, construitepe lângă alte structuri turistice de primire. Înesenţă bungalourile asigură turiştilor cazarea şialte servicii prestate de unitatea de bază care, deregulă, funcţionează sezonier.

Atât în mediul urban, cât şi în cel rural,funcţionează pensiunile turistice cu maxim 20 decamere şi respectiv 10 camere. Acestea, având maxim30 de locuri de cazare, reprezintă alte tipuri destructuri de primire care sunt amenajate înlocuinţele particulare ale unor cetăţeni sau înclădiri independente ale acestora. Pe lângă serviciide cazare, pensiunile oferă şi condiţii pentrupregătirea şi servirea mesei pentru turiştii primiţiîn incinta lor.

În mediul rural pensiunile organizate se numescpensiuni agroturistice care dispun de un mediuspecific şi folosesc, în pregătirea hranei, resurseecologice din producţie proprie. Un ansamblu declădiri, de regulă bungalouri sau vile, amplasateîntr-un perimetru delimitat, poate să asigureturiştilor, sub denumirea de sate de vacanţă,servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi o gamăde prestaţii turistice suplimentare, între care:agrement, activităţi sportive, culturale etc. Aceste



obiective sunt amplasate pe artere de circulaţie,motiv pentru care dispun şi de parcări sigure.

În peisajul turistic se folosesc şi campingurile caresunt considerate, de asemenea, structuri de primiredestinate să asigure cazarea în corturi sau rulote,precum şi parcarea mijloacelor de transport aleturiştilor. Totodată, în campinguri turiştii îşi potpregăti masa beneficiind de alte servicii tipiceacestor unităţi de cazare.

Tot pe arterele de circulaţie sunt amplasate şipopasurile turistice ce reprezintă unităţi de primirede capacitate redusă, formate din căsuţe şi/saubungalouri, montate într-un perimetru propriu şioferă turiştilor servicii de cazare şi alimentaţie,precum şi posibilităţi de parcare auto. Desigur,dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu celeprevăzute în campingurile de aceeaşi categorie, cuexcepţia campării în rulote sau în corturilepersonale.

Structuri turistice de primire sunt considerate şiparcelele de campare (până la 10 la număr), amenajateîn curţile sau grădinile unor proprietariparticulari. Astfel de structuri sunt de fapt spaţiide campare în gospodăriile populaţiei din mediulurban şi rural. Mărimea parcelelor este identică cumărimea campingurilor de aceeaşi categorie. Ele audotări şi echipamente sanitare identice. Totuşi, înspaţiile cu până la 5 parcele, grupurile sanitaresunt comune cu cele ale gospodăriilor respective.

De aceea sunt admise lavoare sau duşuri în aer liber,precum şi grupuri sanitare uscate. În scop turisticsunt folosite şi apartamentele sau camerele deînchiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu



altă destinaţie considerate structuri turistice deprimire cu un număr limitat de spaţii, menite săofere servicii de cazare şi posibilităţi de prepararea hranei în bucătării destinate turiştilor, eventualfolosite în comun cu proprietarul imobiluluirespectiv.

În România, pe lângă aceste structuri de primire,există şi hanuri turistice, catalogate drept unităţitradiţionale deoarece imită atmosfera hanurilor dealtădată. Astfel de structuri abordează soluţiiconstructive, dotări şi amenajări interioare înmaniera arhaică a arhitecturii româneşti. Suntservite, în aceste hanuri turistice, preparatetradiţionale, fireşte după modelul vremurilorevocate, cum se întâmplă la “Hanul Ancuţei”, “Hanullui Manuc”, “Hanul de la răscruce” etc. Întrepreparatele casei amintim pui la proţap sau la ceaun,tochitură, mititei, vinuri roşii servite în căni delut etc.

Mult mai elaborate sunt complexele balneareorganizate ca structuri de primire turistice cuscopul de a satisface, într-o măsură mult mai mare,cerinţele de cazare şi nevoile de hrană ale acestoraşi de cură balneară, fără ca ei să părăseascăcomplexul pentru vreunul dintre aceste serviciimenţionate.

Toate aceste forme de cazare se deosebesc, întrealtele, printr-o serie de elemente, dintre careamintim: caracteristicile constructive şiarhitecturale, capacitatea lor variabilă, categoriade confort, perioada de funcţionare, amplasarea,durata medie a sejurului, serviciile oferite,segmentul de clientelă pe care îl găzduiesc.



Sarcina de lucru 2

Numeşte toate caracteristicile funcţional-comerciale ale strcturilor de cazare şi descrie pecele mai importante! Toate acestea în doar 10-15rânduri.

2.3. Clasificarea structurilor de primire pe categoriide confort

Clasificarea structurilor turistice de primirereprezintă o formulă de prezentare sintetică (Lupu,2003), codificată, a nivelului de confort şi acalităţii serviciilor ce trebuie oferite în scopulinformării şi protecţiei turiştilor. Acesteoperaţiuni de clasificare se realizează de ministerulde resort care, pentru aceasta, a elaborat “Normelemetodologice privind clasificarea structurilorturistice de primire” în baza cărora se elibereazăcertificatul de clasificare. De notat că în absenţaacestor norme nicio structură de primire turistică nupoate funcţiona ca atare. În sensul acestor norme,structurile de primire vor avea, în mod obligatoriu,firme exterioare în concordanţă cu prevederilecertificatului de clasificare. Aceste firme vorcuprinde: denumirea, tipul şi numărul de stele,respectiv margarete, prevăzute pentru fiecare unitateîn parte. Pentru categoriile de 5, 4, 3 stele,firmele vor fi totdeauna luminoase.

Aşadar, conform normelor amintite, structurile deprimire din România se clasifică pe stele, indiferent



dacă au funcţiuni de cazare sau alimentaţie. Înmediul rural clasificarea acestora se face dupănumărul de margarete atribuit.

2.3.1. Obţinerea certificatului de clasificare

În acest scop agenţii economici care deţin structuride primire vor proceda la:

1. întocmirea unei documentaţii care să dovedeascărespectarea criteriilor minime pentru acordareacategoriei de clasificare pentru care se optează;

2. depunerea documentaţiei întocmite, la care seanexează o cerere de solicitare a clasificăriirespective, la ministerul de resort, mai precis laDirecţia Generală de Autorizare şi Control înTurism.

În interiorul termenului stabilit, direcţia amintităva proceda, la rândul său, la:

1. verificarea pe teren a modului în care suntîndeplinite criteriile minime pentru încadrareastructurii turistice de primire în categoriasolicitată;

2. eliberarea certificatului de clasificaresolicitat de agentul economic interesat. Eliberareaacestui document trebuie să se facă în cel mult 60de zile de la primirea cererii şi documentaţieirespective.

În timpul funcţionării structurii turistice deprimire certificatul de clasificare se vizează din 3în 3 ani de direcţia care l-a eliberat, evident cuverificarea respectării condiţiilor prevăzute pentrueliberarea acestuia. În vederea eliberării acestuidocument, sub egida ministerului de resort,



documentaţia întocmită de agenţii economici prevedeurmătoarele:

a. cerere de eliberare a certificatului;

b. certificatul constatator de la RegistrulComerţului, care va menţiona obiectul de activitateşi structura acţionariatului;

c. certificatul de înregistrare la OficiulRegistrului Comerţului, însoţit de anexele privindavizele/acordurile şi/sau organizaţiile legale(PSI, sanitar-veterinar, de mediu şi protecţiamuncii, după caz, pentru fiecare structurăturistică ce face obiectul clasificării);

d. schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii;

e. schiţa privind structura, amplasarea şinominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor dealimentaţie;

f. fişa privind încadrarea nominală a camerelor şia spaţiilor, pe categorii de alimentaţie;

g. avizul privind amplasamentul şi funcţionalitateaobiectivului emis de ministerul respectiv atuncicând sediul este nou;

h. copie a brevetului de turism pentru directoriide hotel, de restaurant, motel, camping (excepţiefac doar structurile organizate în gospodăriilepopulaţiei), sat de vacanţă, ca şi pentrucabanieri;

i. copii ale actelor de calificare a personaluluide la recepţie şi de la unităţile de alimentaţie.

Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism(din ministerul de resort) verifică periodic stareadotărilor, calitatea serviciilor, respectarea



normelor de igienă şi celelalte criterii solicitateîn vederea clasificării unităţii. Nerespectareaacestora determină: declasificarea sau, dupăgravitate, retragerea temporară sau retragereacertificatului de clasificare.

Acest document se retrage numai de către personalulde specialitate din cadrul DGACT, în cazul în care nuse respectă unul sau mai multe criterii dintreurmătoarele:

a. menţinerea grupului sanitar în perfectă stare;

b. asigurarea apei calde la grupurile sanitare şiîn spaţiile de producţie;

c. obţinerea unei temperaturi minime de 18 gradeCelsius în sezonul rece;

d. deţinerea autorizaţiilor sanitare, sanitar-veterinare, de mediu şi PSI, în cazul unităţilorpentru care, potrivit legii, acestea suntobligatorii;

e. programul de funcţionare a discotecilororganizate în aer liber să nu depăşească ora 1.00;

f. funcţionarea structurilor turistice de primirenumai în clădiri salubre, cu faţade bineîntreţinute;

g. evitarea unui nivel ridicat de poluare fonică;

h. respectarea reglementărilor în vigoarereferitoare la structurile de primire;

i. expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea,tipul unităţii şi însemnele privind categoriile declasificare.

Menţionăm, totodată, că certificatul retras serestituie numai după ce se constată că deficienţele



semnalate au fost remediate, la termenul prevăzut înprocesul verbal privind controlul personalului dinDGACT.

2.3.2. Clasificarea pe categorii de confort a structurilorturistice de primire

Structurile de primire, destinate turismului, trebuiesă îndeplinească prevederile “Normelor metodologicede clasificare pe categorii de confort a structurilorturistice de primire”1. Acestea cuprind următoarelecriterii obligatorii:

1. starea generală a clădirii, care implicăaspectul clădirii, prezenţa firmei, însemneleprivind categoria unităţii turistice de primire,existenţa unei parcări auto (garaj comun), intrăripentru turişti, personal şi bagaje, rampe de accespentru persoane cu deficienţe fizice;

2. organizarea spaţiilor şi serviciilor aferente,adică respectarea numărului minim de spaţii decazare, suprafaţa holului de primire, serviciul derecepţie prevăzut cu spaţii pentru comercializare,spaţii pentru păstrarea bagajelor, spaţii pentruadministraţie, spaţii pentru echipamente sportive,sisteme de păstrare a valorilor turiştilor, oficiupentru cameriste;

3. instalaţii referitoare la: climatizare sau aercondiţionat, încălzirea spaţiilor destinateturiştilor, izolare fonică, iluminatul electric,grupul electrogen necesar înlocuirii curentuluiavariat, ascensoare pentru turişti, bagaje,personal, alimente;

1 Aprobate prin Ordinul M.T. nr. 510/2002, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 582 bis/2002.Tehnologie hotelieră şi de restaurant45


4. suprafaţa minimă prevăzută pentru camere;

5. suprafaţa minimă a băilor;

6. înălţimea minimă a camerelor;

7. înălţimea minimă a culoarelor şi casei scărilor;

8. numărul maxim de paturi în cameră;

9. echiparea sanitară: grupuri sanitare comune ,grupuri sanitare în cameră;

10. dotarea cu mobilier, lenjerie şi alte obiecte deinventar: camere, băi, vestibuluri, saloane şiapartamente;

11. seif centralizat la recepţie sau în cameră;

12. telefon, fax;

13. încasarea contravalorii serviciilor pe bază decredit (carduri) în faţa clientulu;

14. spaţii pentru alimentaţie pentru pregătirea şiservirea micului dejun, bucătărie complet echipatăîn apartamente, bufet, restaurant, bar de zi;

15. dotări pentru organizare de întâlniri deafaceri, congrese, conferinţe, seminare, recepţi;

16. dotări pentru săli polivalente, birouri,instalaţii de traducere simultană;

17. servicii minime obligatorii: servicii incluse întarif, servicii plătite separat, serviciigratuite;

18. alte criterii: personal hotelier cunoscător delimbi străine.

Normele amintite, dar şi practica curentă, prevădunele criterii suplimentare, facultative, deevaluare, cum ar fi: construcţii, instalaţii şi



dotări, alte servicii, spaţii de agrement şi fitness,centre de afaceri.

Se înţelege că toate aceste criterii trebuie integralrespectate de conducătorii structurilor turistice deprimire din România, indiferent de forma deproprietare şi exploatare.

Sarcina de lucru 3

Descrie, în doar 10-15 rânduri, criteriile declasificare a structurilor de primire pe categoriide confort.

RezumatModulul al doilea se referă la turismul românesc, dinpunctul de vedere al structurilor de primire. Maiîntâi a fost descrisă tipologia acestora, pentru acunoaşte diversitatea turismului care se practică, cubune rezultate, şi în ţara noastră. O atenţiedeosebită am acordat structurilor hoteliere specificeturismului de sănătate şi agrement, din cele maidiverse zone ale ţării. Am insistat, cu precădere, pecaracteristicile funcţional-comerciale alestructurilor de cazare, precum şi pe categoriile deconfort, variabile de la o tipologie la alta.Întrucât preţul diferă de la o structură la alta, înfuncţie de gradul de confort, dar şi în funcţie detipologia structurilor turistice, am consideratnecesar să prezentăm studenţilor noştri criteriile de



obţinere, prin direcţii speciale ale ministerului, acertificatului de clasificare. Acest lucru, atât încadrul structurilor de primire urbane, cât şi dincadrul rural, specifice agroturismului. Am descris şispecificat modul de clasificare, pe categorii deconfort, a tuturor structurilor de primire specificeturismului românesc şi celui general.

Teste de Autoevaluare

1. În România, putem vorbi despre existenţa a douăcategorii de structuri turistice; acestea sunt:a) structuri cu funcţiuni de cazare;b) structuri cu funcţiuni de alimentaţie;c) structuri cu funcţiuni de intermediere şi

plasament.

2. Motelul reprezintă o unitate hotelieră plasată,de regulă, în:a) afara oraşelor şi oricăror localităţi;b) numai în afara marilor aglomerări urbane;c) în imediata apropiere a drumurilor şiautostrăzilor intens circulate.

3. Hotelurile sunt structuri de primire:a) cu cel mult 3 camere/apartamente, amenajate în spaţii/clădiri cu destinaţie diferită de cea turistică;

b) structuri rustice amenajate la mansardaunei case;

c) camere cu un confort redus, amenajate la ultimul etaj al hotelurilor de lux.

4. Refugiile turistice sunt structuri de primire, aflate în locuri:a) sălbatice;



b) bine amenajate turistic;c) foarte greu accesibile dintr-o zonă

montană.

5. Pensiunile turistice funcţionează:a) atât în mediul urban, cât şi în cel rural;b) numai la munte;c) numai în mediul urban.

6. Pensiunile turistice beneficiază de:a) maximum 4-5 camere în mediul urban, de 1-2camere în mediul rural, totalizând maximum 10locuri;

b) maximum 20 de camere în mediul urban şi de10 camere în mediul rural, totalizând maximum30 de locuri;

c) de oricâte camere şi locuri.

7. Campingurile turistice sunt considerate:a) structuri de cazare în corturi şi rulote

şi de parcare a autoturismelor;b) structuri de cazare şi de alimentaţie;c) structuri de adăpostire a turiştilor şi

autoturismelor.8. Hanurile turistice, în România, sunt catalogateunităţi tradiţionale, deoarece:a) imită atmosfera hanurilor de altădată şiserveşte preparate cu specific românesc;

b) abordează soluţii constructive, dotări şiamenajări arhaice autohtone;

c) sunt aşezate în locuri izolate ce amintescde vremuri apuse.

9. În turism, certificatul de clasificare se acordă:a) pe bază de cerere şi după depunerea unei

documentaţii speciale;b) automat, după înscrierea în Registrul

Comerţului;c) pe baza solicitării verbale (telefonice).



10. În turism, există patru principii de organizareşi amenajare tehnologică; acestea sunt:a) identificarea elementelor de echipamentspecifice categoriei de confort; delimitarea şidimensionarea spaţiilor de producţie în funcţiede tipul şi clasificarea activităţiidesfăşurate;

b) dotarea unităţilor cu mobilier şi utilaje;îmbinarea cerinţelor funcţionale cuc ele deordin general de confort;

c) segmentarea şi asocierea elementelor deactivitate în funcţie de liniile tehnologiceproiectate.

Răspunsuri la întrebările din testele deautoevaluare 1. a, b; 2. a, c; 3. a; 4. c; 5. a; 6. b; 7. a; 8. a,

b; 9. a; 10. a, b.

Lucrare de verificare Realizaţi, ca temă de verificare a cunoştinţelorînsuşite un eseu ştiinţific pe tema organizăriistructurilor de primire în turismul românesc. Veniţi,în cadrul lucrării, cu exemple concrete în specialdin turismul de sănătate şi cel de afaceri!

Bibliografie minimală Andrei, R., Capeţchi, M., & Dragnea, L. (2006).Manual de tehnici operaţionale în turism. Bucureşti: EdituraIrecson.

Breban, V. (1980). Dicţionarul limbii române contemporane.Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.



Heine, H. (1999). Dicţionar enciclopedic. Bucureşti: Ed.Didactică şi Enciclopedică.

Lupu, N. (2003). Hotelul economie şi management (IV ed.).Bucureşti: Ed. All Beck.

Posea, G. (1986). Geografia de la A la Z - dicţionar de termenigeografici. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică.


Documents

2. CLASIFICAREA si stabilirea tarifelor STRUCTURILOR DE PRIMIRE turistica