„DE LA LUME ADUNATE...”

Volum realizat în colaborare cu

Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie i Filosofie Prim ria Municipiului Cluj-Napoca Ro ia Montan Gold Corporation

Referen i tiin ifici: Prof. univ. dr. Nicolae Boc an Prof. univ. dr. Ioan Bolovan Prof. univ. dr. George Cip ianu Prof. univ. dr. Rudolf Gräf Prof. univ. dr. Sorin Mitu Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican Prof. univ. dr. Doru Radosav Prof. Jean-Noël Grandhomme (University of Strasbourg) Conf. univ. dr. Virgiliu âr u Lect. dr. Hab. Sergiu Miscoiu Lect. univ. dr. Ion Cârja Lect. univ. dr. Nelu-Cristian Ploscaru Lect. univ. dr. Vlad oca Asist. univ. dr. Ionu Nistor Dr. Andi Mihalache, cs II

„DE LA LUME ADUNATE...”

Lucr rile Conferin ei Na ionale

Via cotidian , familie, alimenta ie i popula ie în secolele XVIII-XXI

Cluj-Napoca, 18-19 martie 2011

COORDONATORI

CRUCI A-LOREDANA BACIU ANAMARIA MACAVEI ROXANA DORINA POP

PRESA UNIVERSITAR CLUJEAN 2011

© 2011 Coordonatorii volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integral sau par ial a textului, prin orice mijloace, f r acordul coordonatorilor, este interzis i se pedepse te con-form legii.

Universitatea Babe -Bolyai Presa Universitar Clujean Director: Codru a S celean Str. Hasdeu nr. 51 400371 Cluj-Napoca, România Tel./fax: (+40)-264-597.401 E-mail: editura@editura.ubbcluj.ro http://www.editura.ubbcluj.ro/

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României VIA COTIDIAN , FAMILIE, ALIMENTA IE I POPULA IE ÎN SECOLELE XVIII-XXI. Conferin na ional (2011; Cluj-Napoca) "De la lume adunate": Lucr rile Conferin ei Na ionale "Via cotidian , familie, alimenta ie i popula ie în secolele XVIII-XXI": Cluj-Napoca, 18-19 martie 2011 / coord.: Cruci a-Loredana Baciu, Anamaria Macavei, Roxana Dorina Pop. - Cluj-Napoca: Presa Universitar Clujean , 2011 ISBN 978-973-595-287-7 I. Baciu, Cruci a-Loredana (coord.) II. Macavei, Anamaria (coord.) III. Pop, Roxana Dorina (coord.) 316.728(498)"17/20"(063) 39(498)"17/20"(063)94(498)(063)

CUPRINS

Cuvânt-înainte Introducere

I. VIA COTIDIAN

Arhitectura în Bucure tiul sfâr itului de secol XIX i începutul secolului XX.

Carmen FLORESCU

Parfum i bijuterie—embleme ale elegan ei feminine la sfâr it de secol XIX—început de secol XX.

Christine-Marie TURCU

De la libr rii la cititori. Aspecte privind circula ia c r ii la românii ardeleni în a doua jum tate a secolului al XIX-lea i începutul secolului XX.

Alexandru-Bogdan BUD

Gara ca spectacol cotidian: între ceremonialuri publice, via privat i marginali. Studiu de caz: Gara de Sud Ploie ti între 1872-1950.

Dorin ST NESCU

Începuturile turismului în Carpa i. Elemente ale moderniz rii societ ii ardelene la sfâr itul sec. XIX.

Oana Mihaela T MA

Din presa tulcean de odinioar , despre asocia ii culturale, muzic , teatru i film.

Lauren iu M N STIREANU

Societatea Academic Român din Berlin. Ionela ZAHARIA

Funeraliile lui Ion I. C. Br tianu, un model de organizare a funeraliilor na ionale.

Nicolae-Alexandru NICOLAESCU

Pelerinajul la Soultzmatt în ultimii 26 de ani. Emilian DRANCA

5

Organiza iile comuniste de tineret din Ia i 1945-1950. Repere pentru analiza unor grupuri sociale.

Alexandru AIOANEI

Autorit iile comuniste ie ene i mi carea sportiv de mas . Imixtiunea politicului în sport.

Diego-Maricel CIOBOTARU

Clujul între identitate local i memorie colectiv . Biografii cotidiene în perioada comunist (anii ‘60—’70).

Roxana Dorina POP

Omul nou în lumea celor mici - Ideologie comunist în presa pentru copii – Studiu de caz: Cutez torii (1967 – 1975).

Ioana Mara LEONTE

II. FAMILIE

Imaginea familiei transilv nene în coresponden a osta ilor din Primul R zboi Mondial.

Bogdan GOZMAN

Problema familiei în paginile presei transilv nene în a doua jum tate a secolului XIX.

Anamaria MACAVEI

Familie i opresiune. Destine i fracturi familiale în memoria fo tilor de inu i politici în opresiunea comunist .

Ioana-Zoia SANDU (URSU)

Aspecte privitoare la familie în regimul comunist din România. Olivia SIMION

Violen a domestic în perioada comunist în România.

Aspecte generale. Dana-Emilia BURIAN

Imagini ale femeii în propaganda comunist româneasc

din primele dou decenii postbelice Ioan TOMOIAG

6

III. ALIMENTA IE

Alimenta ia în Europa secolelor XVII- XIX: ritualuri i semnifica ii . Diana Maria D IAN

Farfurii, tacâmuri i pahare. C l tori nordici i ru i despre alimenta ia românilor

(secolele XVIII-XIX). Mihaela MEHEDIN I

La marginea vie ii. Foamea i înfometarea –

expresie i instrument al opresiunii comuniste. Drago -Dumitru URSU

Între cultura european i cultura tradi ional româneasc .

Alimenta ia la românii transilv neni în viziunea c l torilor str ini în sec. XIX. Cruci a-Loredana BACIU

IV. POPULA IE

Impactul demografic al epidemiilor de cium din Bra ov în anii 1713-1829.

Amelia-Liana V IDEAN

Un capitol din opera doctorului Pavel Vasici: “Higien’a i col’a, Foia pentru Sanetate, Educa iune i Instruc iune”. Prima revist medical româneasc .

Oana HABOR

Popula ia evreiasc din Ia i între realitate demografic i percep ie public (1866-1868).

Irina GAFITA

Micromonografia demografic a localit ii Cluj-M n tur între anii 1850-1900. Mircea Gheorghe ABRUDAN

Considera ii privind habitatul din inutul b n ean al F getului 1842-1918.

Ana URSULESCU

Civili în r zboi: controlul pre ului la alimente în Transilvania în primul r zboi mondial (reflectat în presa româneasc )

Ioana Elena IGNAT

Fenomenul emigra iei în România contemporan . Drd. Anca-Roxana CO OLAN

Lista autorilor

7

Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, un model de organizare a funeraliilor na ionale

Alexandru Nicolae Nicolaescu

Abstract

This study captures the events held in the day of the death of Ion I.C. Br tianu until

the time of the funeral. Meanwhile, the daily life of Romania seemed to be dominated only by this episod; the authorities but also the ordinary people were involved in various commemoration manifestations of the one who had passed from amoung us. I tried to capture the way in which various social actors were concentrated on the national funerals and preoccupied, at the same time, of the Romanian evolutions that had become unpredictables after the death of the great lider.

I tried also to capture the way in which the romanian authorities organized the national funerals of Ion I.C. Br tianu, the reactions of the politiciens as well as the manner in which the compassion of the public opinion was captured by the press and the memoirs of that period. Ion I.C. Br tianu was the First President of the Council of Ministers after the Great Unity (he was supposed to execute a mandate in this position) whom had died exercising his public office, this reason obligating the authorities to organize him national funerals, although it seems that he asked for a simple ceremony, the same as King’s Ferdinand I, deceased a few months earlier. This last wish of his will not be respected, as well as many others, presented in this study. In front of this disparition the political men of that period will mask their aversions towards the one who had succeded to dominate, most of the times with authotity, the internal political life of Romania.

Momentul dispari iei personalit ilor, beneficiaz de ritualuri mediatice i simbolice negociate între actorii politici i culturali, presa fiind spa iul comunic rii cu rolul major1 în aceste evenimente. Datorit faptului c Ion I.C. Br tianu fusese un personaj notoriu, presa i societatea au încercat s empatizeze cu ultimele lui clipe, dorin e, gesturi i cuvinte, el devenind pentru câteva zile obiectul unui cult care-l dramatiza i recompensa cu afec iunea i fidelitatea celor r ma i în via .2 Cei mai mul i apelau la aceste practici pentru a- i revendica, pe cât posibil, ceva din succesiune acestuia.

1 Mihai Chiper, ,,Rolul funeraliilor în construc ia panteonului pa optist”, în Xenopoliana, anul XIV,

nr. 1-4, Ia i, 2006, p. 75. 2 Andi Mihalache, ,,Rituri funerare i retorici patrimoniale: Înmormântarea lui Al.I. Cuza”, în

Xenopoliana, anul XIV, nr. 1-4, Ia i, 2006, p. 79.

117

La scurt timp dup decesul lui Ion I.C. Br tianu, s-a lansat ideea c acesta nu putea fi înlocuit de nici o personalitate politic a momentului respectiv, doar coagularea tuturor for elor sociale i politice3, putea dep ii momentul dispari iei lui Ion I.C. Br tianu. Aceast coagulare a societ ii trebuia s se produc pentru a aduce un omagiu celui disp rut, dar i pentru a demonstra valoare pe care o avusese acesta în timpul vie ii.

Cu toate c în timpul vie ii fusese blamat i contestat, odat cu moartea sa, calit ile i-au fost recunoscute de c tre to i fo tii adversari politici4, cel pu in asta era percep ia în rândul celor apropia i defunctului. Moartea f cuse ca Ion I.C. Br tianu s nu mai apar in unui partid, ci rii întregi.5 Dispari ia unei personalit i de un asemenea calibru nu mai era o problem strict familial , ci una de grup sau chiar de corp profesional6, istoriei revenindu-i sarcina de a-l a eze pe defunct acolo unde-i era locul, acesta fiind crezul contemporanilor s i.

S-a încercat scoatere în eviden a tr s turilor umane ale celui disp rut, spunându-se despre el c a fost: ,,Bun, vesel, în elept, curajos, prudent, prev z tor i hot rât pe via i pe moarte la înf ptuirea binelui public al neamului s u”, având o ,,înf i are olimpian ”, dar i un ,,calm, senin i netulburat.”7 Omul Ion I.C. Br tianu ,,nu siluia con tin ele cu gestul brutal al comandei. Ci blând, afabil, curtenitor i atent, cuceria i convingea”, iar ,,Sub surâsul s u revoltele se topiau i ambi iile se închinau.”8 Totu i chiar i atunci când se încerca reliefarea laturii umane a personalit ii lui Ion I.C. Br tianu, presonaliatea politic reie ea subtil la suprafa afitmându-se c ,,Ion I.C.

3 C tre to i efii de organiza ii ai partidului Na ional-Liberal, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5929, vineri 25

noiembrie 1927; Telegrama c tre efii organiza iilor partidului Na ional-Liberal, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927; Durerea ob teasc pentru Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5931, duminic 27 noiembrie 1927; Doliul Partidului Na ional-Liberal, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5931, duminic 27 noiembrie 1927; Doliul rii pentru Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5933, miercuri 30 noiembrie 1927; Opera marelui Român i viitorul partidului liberal, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5934, joi 1 decembrie 1927; Ion I.C. Br tianu i datoria urma ilor, în ,,Universul”, anul XLV, nr. 277, duminic 27 noiembrie 1927; Adev ratul omagiu, în ,,Universul”, anul XLV, nr. 281, vineri 2 decembrie 1927; La catafalc, în ,,Patria”, anul IX, nr. 144, luni 28 noiembrie 1927; Datorie f r amânare, în ,,Diminea a”, anul XXIII, nr. 7540, luni 28 noiembrie 1927; Pe urmele lui..., în ,,Cuvântul”, anul III, nr. 938, sâmb t 26 noiembrie 1927.

4 Un simbol viu al românismului, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5930, Sâmb t 26 noiembrie 1927. 5 Datoria ceasului de fa , în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927; Opera politic

a lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1824, duminic 27 noiembrie 1927; Înmormântarea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Îndreptarea”, anul IX, nr. 277, luni 28 noiembrie 1927; La moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Adev rul”, anul 40, nr. 13480, duminic 27 noiembrie 1927.

6 Lucian Nastas , ,,Moartea i riturile celebrit ii funerare în mediul universitar românesc (1864-19680)”, în vol. Caiete de Antropologie istoric . Oamenii i moartea în societatea românesc , coord. Teoader Nicoar , nr. 1-2 (5-6), ianuarie-decembrie 2004, p. 226.

7 La moartea lui I.I.C. Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927. 8 Ion Br tianu-omul, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1824, duminic 27 noiembrie 1927.

118

Br tianu a dominat epoca sa. Tirania autorit ii sale va supravie ui trupului r pus de boal ”, ,,S’a spus despre Ion Br tianu c guverna i din opozi ie; el ne va guverna i din mormânt”9, deoarece ,, i du manii i adversarii lui au recunoscut triumful politicii sale.”10 Caracteristicile personalit ii lui au fost de ajuns pentru ca amicii lui politici s -l compare cu marii legislatori anticii Licurg i Solon.11 Chiar i defectele defunctului au fost prezentate ca mari calit i, cu

toate c fusese un taciturn, nefiind un om accesibil presei, acest atribut a fost considerat ca fiind o calitate pentru un om politic12.

O sintagm folosit de opozi ie a fost aceea c odat cu dispari ia lui Ion I.C. Br tianu se încheia o epoc 13, epoc ce nu trebuia regretat i nici repetat .14 Moartea era v zut ca o salvare, pentru Ion I.C. Br tianu, care în ultimul timp ac ionase împotriva propriului popor, la fel ca i Carol I, care murise i el la timp, moartea cru ându-l de gre elile ce urma s le s vâr easc .15

Ultima Reprezentare

Potrivit Certificatului de deces, Ion I.C. Br tianu a decedat în data de 24

noiembrie 1927 la ora 6,45, în urma unei anghine streptococice cu septicemie.16 Preg tirile în vederea înmormânt rii au început chiar din ziua decesului.

La doar câteva ore dup moartea lui Ion I.C. Br tianu, profesorul Mina Minovici a îmb ls mat corpului acestuia, luându-i i masca de gips17, aceste prime acte relevând dorin a urma ilor de a mai p stra pentru un timp pe cel mort aproape de ei. 18 Realizarea m tii mortuare f cea parte din cultul geniului, chipul unui om fiind considerat prin extensie i metonimie, imaginea sufletului i a geniului19, aceste atribuite vor fi des clamate la cel disp rut.

9 R mas Bun!, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1825, luni 28 noiembrie 1927. 10 Un om dintr’o bucat , în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1825, luni 28 noiembrie 1927. 11 La moartea lui I.I.C. Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927. 12 Ion I.C. Br tianu i gazetarii, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1824, duminic 27 noiembrie 1927. 13 Situa ia intern , în ,,Neamul Românesc”, anul XXII, nr. 188, duminic 27 noiembrie 1927; În f a

sicriului, în ,,Dreptatea”, anul I, nr. 35, sâmb t 26 noiembrie 1927; În fa a Mor ii..., în ,,Dreptatea”, anul I, nr. 37, luni 28 noiembrie 1927; La moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Adev rul”, anul 40, nr. 13480, duminic 27 noiembrie 1927; Moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Cuvântul”, anul III, nr. 938, sâmb t 26 noiembrie 1927.

14 Moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Cuvântul”, anul III, nr. 938, sâmb t 26 noiembrie 1927; Resposabilitatea, în ,,Neamul Românesc”, anul XXII, nr. 191, joi 1 decembrie 1927.

15 Pietre, pentru statuia viitoare, în ,,Cuvântul”, anul III, nr. 942, miercuri 30 noiembrie 1927. 16 Constatarea medicilor, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927; Certificatul de

Deces, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5929, vineri 25 noiembrie 1927; Vestea mor ii, în ,,Diminea a”, anul XXIII, nr. 7538, vineri 26 noiembrie 1927; Moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Îndreptarea”, anul IX, nr. 274, joi 24 Noiembrie 1927.

17 Ultimele momente ale lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Adev rul”, anul 40, nr. 13480, duminic 27 noiembrie 1927.

18 Andi Mihalache, op. cit., pp. 101-102. 19 Mihai Chiper, op.cit, p. 73.

119

La scurt timp dup aflarea ve tii c Ion I.C. Br tianu a decedat, locuitorii din Capital au început s soseasc la locuin a acestuia din Bucure ti, printre ei num rându-se i oameni politici, amici sau cunoscu i rivali. 20 Una din dorin ele defunctului a fost ca la înmormântarea lui s nu i se aduc flori sau coroane de flori, banii destina i pentru acestea urmând a fi strân i într-un cont special.21

În ziua decesului, s-a deschis testamentul în prezen a membrilor familiei i a ministrului de interne I.G. Duca, ultimul a declarat c testamentul a avut un caracter familial i nu a cuprins dispozi ii privind înmormântarea i nici vreo îndrumare cu caracter politic. Uzufructul averii era l sat so iei sale pe timpul vie ii, urmând ca dup dispari ia acesteia s -i revin în întregime fiului s u Gheorghe Br tianu.22

Dup moartea lui Ion I.C. Br tianu, fratele acestuia Vintil avea s ocupe func ia de Pre edinte al Consiliului de Mini tri23, de inut , pân cu doar câteva ore mai înainte, de cel decedat. Noul guvern, chiar în edin a inaugural , a hot rât organizarea de funeralii na ionale defunctului prim-ministru, suspendând activit ile colilor i institu iilor publice în zilele de vineri 25 noiembrie i sâmb t 26 noiembrie 1927, elevii fiind inclu i în aceste zile în programele de comemorare organizate pentru cel disp rut, împreun cu autorit ile publice (prefecturi, tribunale etc). 24 S-a decis, de asemenea, organizarea unei edin e omagiale a Parlamentului pentru ziua de 24 noiembrie 1927. 25 O alt hot râre ce privea funerariile na ionale, a fost

20 Cum s-a s vâr it din via Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5929, vineri 25 noiembrie

1927; Doliul na onal, în ,,Adev rul”, anul 40, nr. 13480, duminic 27 noiembrie 1927. 21 Ibidem. 22 Cum s-a s vâr it din via Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5929, vineri 25 noiembrie

1927; Regen a i partidele politice, în ,, r nismul”, anul III, nr. 31, duminic 27 noiembrie 1927; Dup moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Cuvântul” anul III, nr. 938, sâmb t 26 noiembrie 1927.

23 Demisia guvernului, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927; Reconstituirea Guvernului, în ,,Adev rul”, anul 40, nr. 13480, duminic 27 noiembrie 1927; Demisia guvernului, în ,,Patria”, anul IX, nr. 142, sâmb t 26 decembrie (probabil o greseal de tipar luna corest este noiembrie) 1927; Regen a i partidele politice, în ,, r nismul”, anul III, nr. 31, duminic 27 noiembrie 1927; Dup moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Cuvântul” anul III, nr. 938, sâmb t 26 noiembrie 1927; Moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Neamul Românesc”, anul XXII, nr. 186, vineri 25 noiembrie 1927.

24 Ultima or politic , în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5929, vineri 25 noiembrie 1927; Dup moartea lui I.I.C Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927; Doliu pentru Ion I.C. Br tianu, în ,,Diminea a”, anul XXIII, nr 7539, duminic 27 noiembrie 1927; Programa funeraliilor na ionale ale pre edintelui consiliului de mini tri Ion I.C. Br tianu, în ,,Monitorul Oficial”, Partea Neoficial , nr. 261, vineri 25 noiembrie 1927.

25 Ultima ora plitic , în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5929, vineri 25 noiembrie 1927; Noul guvern a depus jur mântul, în ,,Universul”, anul XLV, nr. 276, sâmb t 26 noiembrie 1927.

120

trasportarea corpul neînsufle it al fostului Pre edinte al Consiliului de Mini tri la Ateneu26, unde trebuia s r mân pân Duminic , atunci când urma a fi transportat la Gara de Nord i de aici la Florica, pentru a fi înmormântat. S-au luat dispozi ii ca în ziua înmormânt rii toate bisericile din ar s oficieze slujbe în prezen a oficialit ilor i colilor. Spectacolele au fost interzise în ziua de Duminic , 27 noiembrie 1927, la fel i muzicile din localuri.27

Tot din ordinul guvernului s-au organizat pentru Ion I.C. Br tianu edin e omagiale la Ministere. 28 La Academia Român , pre edintele acesteia, Emil Racovi a inut un discurs în cinstea celui disp rut, deoarece acesta fusese membru de onoare al Academiei Române.29

A doua zi dup nea teptata moartea a lui Ion I.C. Br tianu, corpul acestuia, potrivit hot rârii oficialit ilor, a fost transportat la Ateneu.30 Dup a ezarea sicriul pe catafalcul improvizat în rotonda Ateneului a fost permis accesul publicului31, pân la ora 19, în acest interval de timp au trecut prin fa a

26 Potivit hot rârilor luate de guvern, corpul primului ministru trebuia depus la Ateneul Român.

În acest sens, sicriul, a fost ridicat din casa defunctului, a doua zi dup deces, i trasportat la Ateneu de un car funebru format dintr-un afet de tun tras de 6 cai. La 11,30 cortegiul funerar s-a pus în mi care în ordinea urm torea: în fruntea cortegiului se afla o patrul de 6 jandarmi cu armele îndreptate în jos, în semn de doliu, ace tia mergeau în acela i rând, la doi pa i unul de altul, fiind condu i de un plutonier, erau urma i de preotul Mih lcescu, dup care urma carul mortuar în urma c ruia veneau pe jos Elisa Br tianu sus inut de Gheorghe Br tianu i Stelian Popescu, urma i de membrii guvernului i to i înal i demnitari civili i militari. Cortegiul a parcurs strada Lasc r Catargiu, Bulevardul I.C. Br tianu i Franklin pân la Ateneu, i nu a purtat nicio floare i nicio coroan , doar un discret buchet de flori ce se afla pe pieptul defunctului, respectându-i-se astfel dorin a de a nu i se aduce flori sau coroane.

27 Când se va face înmormântarea, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5929, vineri 25 noiembrie 1927. 28 Comemorarea lui Ion I.C. Br tianu la Ministere, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5930, sâmb t 26

noiembrie 1927; Comemorarea dela Ministerul de fina e, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5931, duminic 27 noiembrie 1927; Ministerele aduc omagii, în ,,Universul”, anul XLV, nr. 277, duminic 27 noiembrie 1927; Cinstirea memoriei lui Ionel Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1824, duminic 27 noiembrie 1927; Doliu pentru Ion I.C. Br tianu, în ,,Adev rul”, anul 40, nr. 13481, luni 27 noiembrie 1927 (gre eal de tipar probabil, data corect este 28 noiembrie); Autorit ile au cinstit ieri memoria lui Ion I.C. Br tianu, în,, Îndreptarea”, anul IX, nr. 276, sâmb t 26 noiembrie 1927; Comemorarea lui I.I.C. Br tianu în ministere, în ,,Dreptatea”, anul I, nr. 36, duminic 27 noiembrie 1927; Dup moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Cuvântul”, anul III, nr. 939, duminic 27 noiembrie 1927.

29 Comemorarea lui Ion I.C. Br tianu în ar , în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5931, duminic 27 noiembrie 1927; La moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Universul”, anul XLV, nr. 278, luni 28 noiembrie 1927; Comemorarea lui I.I.C. Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1825, luni 28 noiembrie 1927.

30 În mijlocul rotondei Ateneului a fost improvizat un catafalc îmbr cat în pânz tricolor acoperit de crep, iar la picioarele catafalcului a fost a ezat o mas pe care se aflau 12 perini, cu decora iile celui disp rut, primite din str in tate i din ar .

31 Doliul rei pentru Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5930, sâmbat 26 noiembrie 1927.

121

sicriului deschis, oameni din toate straturile sociale, accesul a fost permis i în ziua de 26 noiembrie 1927.32

Dup a ezarea sicriului pe catafalc, au fost a ezate în jurul acestuia coroa-nele trimise de: Regen , Pre edintele republicii Cehoslovacia, ministrul de externe al Cehoslovaciei, lega iunea ceh , ministrul de externe român etc33, înc lcându-se astfel dorin a, verbal a defunctului, de nu i se aduce flori sau coroane. Paza corpului defunctului a fost f cut pe rând de mini trii i parlamentarii majorit ii, a a cum se stabilise într-una din edin ele Consiliului de Mini tri.34

În seara zilei de 26 noiembrie dup ce s-a oprit accesul publicului în rotonda Ateneului, s-a trecut la plumbuirea sicriului în prezen a profesorului Mina Minovici, medic legist i director al Institutului medico-legal35, asistat de ministrul justi iei Stelian Popescu i primarul Capitalei, Emil Costinescu.36

Ultimii care au vegheat la c p tâiul co ciugului au fost mini trii: Gheorghe T t r scu, Stelian Popescu i Constantin Argetoianu pe partea dreapt i Richard Franasovici, gen. Paul Angelescu, dr. Nicolae Lupu pe partea stâng .37

Desf urarea evenimentelor pentru ziua de 27 noiembrie 1927, fusese strict descris de hot rârea edin ei Consiliul de Mini tri din 25 noiembrie, hot râre publicat i în Monitorul Oficial38 , i realizat cu stricte e în ziua înmor-mânt rii.39

32 În rotonda Ateneului, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5931, duminic 27 noiembrie 1927. 33 Ibidem. 34 Transportarea corpului fostului prim-ministru la Ateneu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1824, duminic

27 noiembrie 1927. 35 Cele din urm ore în rotonda Ateneului, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5932, mar i 29 noiembrie 1927;

Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Cuvântul” anul III, nr. 940, luni 28 noiembrie 1927. 36 Sigilarea Sicriului, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1825, luni 28 noiembrie 1927. 37 Cele din urm ore în rotonda Ateneului, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5932, mar i 29 noiembrie 1927;

Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Adev rul”, anul 40, nr. 13484, vineri 2 decembrie 1927. 38 Programa funeraliilor na ionale ale Pre edintelui Consiliului de Mini tri, în ,,Monitorul Oficial”,

partea noficial , nr. 261, vineri 25 noiembrie 1927. 39 În ziua în care Ion I.C. Br tianu avea s p r seasc pentru totdeauna Bucure tiul, înc de la ora

7,30 asisten a a început s soseasc . Pe lâng membrii familiei i membrii guvenului au fost prezen i i membrii marcan i ai partidelor politice parlamentare, dar i diploma ii str ini afla i la Bucure ti. Din partea Regen ei au fost prezen i Principele Nicolae i Miron Cristea, care au luat loc în stânga catafalcului. La 8,45 orchestra Filarmonicii condus de maestrul Alfred Alessandrescu a executat ,,Eroica” de Beethowen, dup care a început serviciul divin, oficiat de Mitropolitul Pimen al Moldovei, asistat de ceilal i înal i ierarhi. Dup terminarea serviciului religios, potrivit tradi iei funeraliilor na ionale, trebuiau inute o serie de discursuri comemorative. Cel care a început aceste discursuri a fost Mitropolitul Nicolae al Ardealului, acesta vorbind în numele Bisericii Na ionale (ortodox i greco-catolic ), a fost urmat de: Constantin Angelescu, Ministrul Instruc iunii, care a rostit discursul de omagiu din partea guvernului, din partea Senatului a vorbit Constantin I. Nicolaescu, din partea Adun rii

122

Cortegiul funerar care avea s -l înso eas pe cel ce fusese cel mai longeviv prim-ministru al României din ultimele decenii, a fost compus din ordinul Consiliului de Mini trii din urm torii: în frunte s-a aflat un pluton de jandarmi pede tri sub conducerea locotenentului R scanu, urmat de delega ii organiza iilor jude ene ale Partidului Na ional Liberal, în ordinea alfabetic , preo ii din capital în od jdi, tr sura cu clerul, cele 10 perini ce con ineau 40 de distinc ii române ti i str ine, carul mortuar, dup care urma: familia defunctului, Principele Nicolae, Consiliul de Regen , membrii guvernului, membrii corpurilor legiuitoare, primarul capitalei, precum i ceilal i demnitari ai statului.40 Str zile din jurul Ateneului au fost populate cu oameni din toate

Deputa ilor a vorbit pre edintele acesteia, N.N. S veanu, în numele Partidului Poporului, generalul Constantin Coand a adus ultimul omagiu, în numele Partidului Na ional r nesc a vorbit Alexandru Vaida-Voievod. Gheorghe Ta c a vorbit în numele Partidului Na ional, iar în numele Partidului r nesc, discursul a fost sus inut de Ion Borcea, Alexandru Lapedatu, Ministrul Cultelor i Artelor, a adus omagiul Transilvaniei, în numele Bucovinei a vorbit Ministrul Lucr rilor Publice, Ion Nistor, Ion Inculei, Ministrul S n t ii i Ocrotirii Sociale a vorbit în numele Bsarabiei, iar Aurel Cozma a vorbit în numele b n enilor, acesta afirmând c Banatul îl plânge pe cel care s-a luptat pentru intergritatea lui. În numele armatei a vorbit generalul Traian Mo oiu, primarul Capitalei, Emil Costinescu a prezentat omagiul în numele cet enilor Capitalei. Ion I.C. Br tianu, fusese de profesie inginer, de aceea la moartea lui unul din cei care au adus un ultim omagiu a fost i N.P. tef nescu, din partea Societ i Politehnice, acesta aducând elogii celui disp rut pentru aportul adus în timpul cât s-a aflat în serviciul statului ca inginer (1889-1895). Omagiul din partea studen ilor a fost comunicat de pre edintele societ ii studen ilor în medicin , D. Cureleanu. Discursurile au fost încheiate de Ion Th. Florescu, unul din cei mai apropia i colaboratori ai defunctului. Dup terminarea discursurilor, sicriul înf urat în flamura tricolor , a fost luat pe umeri de pre edin ii i vice-pre edin ii corpurilor legiuitoare i dus la carul mortuar, format tot dintr-un afet de tun tras de 6 cai, în tot acest timp s-a intonat ,,Rug ciunea”. Pe eava tunului au fost a ezate coroanele regelui Mihai I i reginei-v duve Maria ai României i a regelui George i a reginei Elisabeta ai Greciei. În fa a

sicriului au fost puse coroanele regelui Alexandru al Jugoslaviei, al turi de care era modesta coroan a mo ilor Zarandului, împletit din crengi, frunze i flori provenite de la stejarul lui Horia, de la florile de pe mormântul lui Avram Iancu din ebea i a celor doi brazi s di i în amintirea regelui Ferdinand I. În stânga au fost a ezate coroanele Înaltei Regen e (din crizanteme), iar în dreapta cea a Casei Regale confec ionat din frunze de laur. La Uranist panglicile au fost inute în dreapta de gen. Prezan, Constantin Nicolaescu, I.G. Duca, în stânga de gen. M rd rescu, Oscar Niculescu, prim-pre edintele Cur ii de Casa ie i N.N. S veanu.

40 Cortegiul era completat cu: Membrii Înaltei Cur i de Casa ie, membrii Consiliului Legislativ, Înalta Curte de Conturi, Consiliul Superior Administrativ, Profesorii universitari, reprezentan ii B ncii Na ionale, membrii corpului diplomatic, Mitropoli ii Moldovei, Ardealului i Bucovinei, Episcopii, Corpurile Legiuitoare, ofi erii generali, înal ii demnitari ai statului, Cur ile tribunalelor i Baroul Capitalei, membrii consiliilor comunale, Camera de comer , Corpul didactic, tr sura regal a lui Daumont, gen. Alim nescu, comandan ii Diviziei a IV-a înso it de col. Bolintineanu i întreg Statul Major al diviziei, trupele, un batalion din regimentul 6 infanterie, o baterie din regimentul 2 artilerie i un escadron din regimentul 9 ro iori. Acest cortegiu a parcurs strada Franklin, Calea Victoriei i Calea Grivi ei pân la Gara de Nord. Armata a fost în irat de la Ateneu la Gara de Nord, în spatele ei au stat colile, societ ile i corpora iile cu drapelele lor cernite, iar studen ii au ocupat Calea Victoriei în fa a Ateneului.

123

clasele sociale. Balcoanele, ferestrele, acoperi urile cl dirilor publice i particu-lare situate pe Calea Victoriei i pe Calea Grivi ei pân la Gara de Nord41 au fost pline de oameni care au dorit s vad ,,impozantul cortegiu funerar”. Vagonul mortuar care a transporta sicriul lui Ion I.C. Br tianu la Florica, a fost acela i care transportase cu doar câteva luni mai devreme r m i ele p mânte ti ale regelui Ferdinand la Curtea de Arge .42 Special pentru momentul desp r irii finale de ora ul în care defunctul cunoscuse apogeul puterii sale politice, col. Vl du a compus un mar funebru, executat de regimentului de jandarmi de pe peronul G rii de Nord43, în momentul în care trenul mortual a p r sit gara.

De la Chitila trenul mortuar a fost întâmpinat în toate sta iile de numeroa i curio i i elevi ai colilor primare veni i chiar i din satele vecine44, elevii fiind nevoi i s fie prezen i datorit dispozi iilor date de guvern în acest sens. În gara Titu a fost prezent o mul ime de oameni, în vreme ce un cor a intonat un imn sacru pe peron.45

În gara Florica, trenul a fost a teptat de aproximativ 10 000 de s teni, plus delega iile colilor, delega ii jude eni ai Partidului Na ional Liberal, meseria i, reprezentan ii Partidului Poporului (Gr. Trancu-Ia i, G. Garoflid, I. Mitilineu, gen. V leanu), membrii ai Partidului r nesc, condus de N. Lupu i familia regal .46 Este de remarcat absen a de la Florica a reprezemtan ilor Partidului Na ional r nesc i ai Partidului Na ional condus de N. Iorga, ace tia au boicotat în stilul caracteristic i ultima reprezentare a lui Ion I.C. Br tianu. La Florica, sicriul a fost coborât din vagon de opt ,,unghe i cu p rul alb din R te ti”47, un sat din apropiere, i a ezat pe un car tras de ase boi. Elisa Br tianu a s rutat n frama de pe sicriu când acesta a fost coborât din tren48,

41 Gara de Nord a fost special decorat pentru acest eveniment, aici fiind improvizat un grandios

cenofag îmbr cat în pânz tricolor îndoliat , în v rful acestuia aflându-se o mare amfor de ghips în care ardea zmirn i t mâie. Salonul de recep ie a fost decorat cu draperii de crep i tricolor, iar din loc în loc se g seau candele aprinse. Pe peronul g rii, cortegiul era a teptat de o companie de onoare, alc tuit din elevii colii Militare de infanterie Nr.1 din Bucure ti. Muzica regimentului de jandarmi pede tri era sub comanda c pitanului C. M. Florea, directorul Conservatorului din Cern u i. Trenul mortuar fusese tras la peron, iar vagonul mortuar fusese drapat cu tricolorul cernit i ghirlande de brad, iar deasupra la capetele vagonului se g seau candele aprinse înf urate în zabrinic negru. În interiorul vagonului fusese improvizat un catafalc având la capete amfore în care ardeau zmirna i t mâia, iar la col uri se g seau candele aprinse.

42 Formarea cortegiului spre gar , în ,,Diminea a”, anul XXIII, nr. 7542, miercuri 30 noiembrie 1927. 43 Sosirea cortegiului funebru, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5932, mar i 29 noiembrie 1927. 44 Formarea cortegiului spre gar , în ,,Diminea a”, anul XXIII, nr. 7542, miercuri 30 noiembrie 1927. 45 În drum spre locul de veci, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5932, mar i 29 noiembrie 1927. 46 Funeraliile lui Ion I.C.Br tianu, în ,,Cuvântul”, Edi ie Sepecial , mar i 29 noiembrie 1927. 47 Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Diminea a”, anul XXIII, nr. 7541, mar i 29 noiembrie 1927. 48 Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Neamul Românesc”, anul XXII, nr. 189, mar i 29 noiembrie 1927.

124

apoi carul tras de cei ase boi s-a urnit cu greu în capul convoiului funerar.49 În momentul în care Ion I.C. Br tianu a fost coborât în cripta familiei, de pe dealurile satului au început s bubuie turnurile50 în semn de doliu. Înainte de a fi coborât în frid , sicriul a fost s rutat de Elisa Br tianu i George Br tianu, apoi a fost a ezat în partea dreapt a cavoului unde se aflau r m i ele pâmânte ti ale mamei sale Pia. Dup acoperirea sicriului a fost dat un mare praznic s tenilor i celor veni i din împrejurimi.51

Ultimele momente ale înmormânt rii au fost descrise astfel de cotidianul ,,Cuvântul”: pe omul care mai bine de un sfert de secol a condus destinele României ,,L’a dus la mormânt ara întreag . E adev rt cea oficial ”, decalarând c , dac , funeraliile nu ar fi fost organizate de stat, mult mai mul i oameni ar fi participat la eveniment52, insinuându-se c acestui eveniment i s-a dat un caracter pur oficial de c tre autorit i, din acest motiv cet enii nu au dorit s ia parte la înmormântare, demonstrând totodat i lipsa de popularitate i sus inere fa de noul cabinet condus de fratele celui decedat.

Presa favorabil lui Ion I.C. Br tianu, nu era nici pe departe de acord cu afirma iile precedente, ea a încercat s induc ideea c exista o total uniune în fa a mor ii, momentul înmormânt rii fiind prezentat cu urm toarele cuvinte ,,când glasul rug ciunilor se ridica spre ceruri i bubuitul tunurilor cutremura v zduhul, se p rea c sufletul neamului întreg plute te în apoteoza zguduitoare a clipei când r m i ele p mânte ti ale lui Ion I.C. Br tianu erau coborâte în loca ul de veci”, deoarece în cripta dela Florica ,,s’a coborât o mare figur a neamului, dar puterea ei moral trebue s supravie uiasc i s r mân un nesecat izvor de patriotism i de energie na ional .”53

O metod prin care ,,Viitorul” i ,,Aurora”, cele mai importante gazete guvernamentale, au dorit s demonstreze valoarea celui disp rut, a fost prin preluarea cuvintelor elogioase din ziarele locale precum: ,,Lupta”, ,,Politica”, ,,Glasul Bucovinei”, ,,Virtutea” (Ploie ti), ,,Tribuna Nou ” (Arad), ,,Marea Neagr ” i ,,Prop irea”(Ploie ti), acestea reluând temele discursului elogiativ,

49 Cortegiul ce l-a înso it pe defunct la Florica a fost format din: membrii familiei, guvern,

parlamentarii, corpora ii i s teni, fiind condus de un sobor format din 50 de preo i, condus de Vicarul Patriarhiei Simedrea.

50 În cripta dela Florica, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5932, mar i 29 noiembrie 1927; Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Diminea a”, anul XXIII, nr. 7541, mar i 29 noiembrie 1927; Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Îndreptarea”, anul IX, nr. 277, luni 28 noiembrie 1927.

51 Funeraliile lui Ion I.C.Br tianu, în,,Cuvântul”, Edi ie Special , mar i 29 noiembrie 1927. 52 Funeraliile lui Ion I.C Br tianu, în ,,Cuvântul”, Edi ie Special , mar i 29 noiembrie 1927. 53 Funeraliile lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5932, mar i 29 noiembrie 1927.

125

îl prezentau pe Ion I.C. Br tianu ca, cel mai mare român54, artizanul unirii55, reformatorul neamului56, cel mai bun sfetnic al regelui Ferdinand pe care l-a urmat i în mormânt,57 toate aceste atribute ale defunctului au f cut ca ,,Par’c i moartea i boala au avut deosebit respect fa de omul acesta, deoarece l-au

dus fulger tor, ca pe un trofeu, în lumina de apoteoz , din cea mai febril activitate. Hot rât, o via i o moarte de erou!”58.

Eludând articolele elogiative la adresa defunctului, la scurt timp dup înmormântare, na ional- r ni tii conchideau c ,,Nimeni nu este indispen-sabil” în via a public , defunctul fiind indispensabil în rândul liberalilor, deoarece ace tia nu se puteau descurca f r cel care-i comandusese pân la moartea lui.59 Na ional- r ni tii d deau exemplu de personalit i indispensa-bile pe Stefan Tisza i Francisc Deak, afirmând c dup moartea acestora scaunele lor din Parlament au r mas goale, semn c aceste personalit i nu puteau fi înlocuite, în vreme ce, chiar urma ii din Partidul Na ional Liberal ai lui Br tianu s-au gr bit s -l înlocuiasc ,,când înc era cald.”60

Atitudinea presei fa de dispari ia primului ministru a fost diferit chiar i în rândul celei guvernamentale, în vreme ce ,,Viitorul” i ,,Aurora” au ap rut

îndoliate integral, pe toat perioada doliului na ional, ,,Universul” a ap rut îndoliat, integral, doar în ziua în care a anun at moartea lui Ion I.C. Br tianu. Presa independent nu a ap rut îndoliat nici integral, nici m car par ial. Nici presa partidelor din opozi e nu a ap rut îndoliat , cu excep ia oficiosului Partidului Poporului, ,,Îndreptarea”, care a încadrat articolul ce anun a moartea primului ministru într-un chenar negru, ce semnifica doliul 61 . ,,Neamul Românesc” nu au ap rut îndoliat nici în totalitate, nici m car par ial, atunci când a anun at moartea primului-ministru, la scurt timp dup acest eveniment articolul ce anun a moartea lui Pavel Gore, ap rea îndoliat. Moartea fostului prim-ministru a fost tratat pasager de ziarul semnat aproape integral de Nicolae Iorga, acesta ocupându-se în perioada de doliu mai intens de comemorarea lui Vasile Pârvan, articolele cu privile la acest eveniment fiind

54 Presa i moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5930, sâmb t 26 noiembrie 1927;

Presa i moartea lui Ioan I.C. Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1823, sâmb t 26 noiembrie 1927. 55 Presa despre Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5934, joi 1 decembrie 1927. 56 Presa i moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5931, duminic 27 noiembrie 1927. 57 Presa despre Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5933, miercuri 30 noiembrie 1927. 58 Presa despre Ion I.C. Br tianu, în ,,Viitorul”, anul XX, nr. 5934, joi 1 decembrie 1927. 59 În fa a Mor ii..., în ,,Dreptatea”, anul I, nr. 37, luni 28 noiembrie 1927; Omul i mâr oaga, în

,,Diminea a”, anul I, nr. 39, joi 1 decembrie 1927. 60 În fa a Mor ii..., în ,,Dreptatea”, anul I, nr. 37, luni 28 noiembrie 1927. 61 Moartea lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Îndreptarea”, anul IX, nr. 274, joi 24 noiembrie 1927.

126

mult mai ample decât cele despre Ion I.C. Br tianu.62 Potrivit aceleia i metode articolele privitoare la dispari ia lui Ion I.C. Br tianu din ,,Îndreptarea”, au fost destul de lapidare, în compara ie cu articolele comemorative, dedicate scriitorului polonez Jules Slowaski.63

Tratarea acestui subiect de pres a fost i ea diferit , ,,Viitorul” oficiosul Partidului Na ional Liberal, a relatat în zilele de doliu doar tiri referitoare la Ion I.C. Br tianu, la fel i ,,Aurora”, care a încercat, printre altele, s revendice o parte din prestigiul fostului prim-ministru, pentru Nicolae Lupu, eful Partidului r nesc64, astfel apelând la o memorie imediat , vii, au încercat s recompun trecutul defunctului, reg sindu- i-l pe al lor, retr ind în acest fel evenimentele din trecut.65

Presa Partidului Na ional r nesc, s-a ocupat pe larg de dispari ia lui Ion I.C. Br tianu, concentrându-se mai mult pe implica iile politice ce decurgeau din aceasta i încercând s demonstreze c na ional- r ni tii sunt cei mai potrivi i pentru a accede la guvernare, ei fiind singurii care puteau inaugura o nou epoc politic .

Concluzii Ca o prim concluzie se poate spune c în intervalul de timp scurs de la

moartea lui Ion I.C. Br tianu pân la înmormântarea acestuia, via a cotidian din România a p rut c este dominat doar de acest episod; autorit ile, dar i oamenii obi nui i au fost implica i în diverse manifesta ii de comemorare a celui disp rut, în acela i timp actori sociali i politici au fost concentra i pe feneraliile na ionale i preocupa i, totodat , de evolu iile României devenite cel pu in imprevizibile dup moartea marelui lider.

Scenografia mor ii lui lui Ion I.C. Br tianu a avut dou reprezent ri total diferite, una desf urat la Bucure ti i alta la Florica. La Bucure ti s-a realizat o ceremonie oficial , caracterizat prin existen a: coroanelor trimise de diferite institu ii i personalit ii, drapelelor tricolore îndoliate, a g rzii militare, a hainelor cernite, a discursurilor oficiale, a prezent rii medaliilor celui disp rut i nu în ultimul rând a mul imii care a participat la acest evenimet. Prezen a

62 Comemorarea lui Vasile Pârvan, în ,,Neamul Românesc”, anul XXII, nr. 188, duminic 27 noiem-

brie 1927; Comemorarea lui Vasile Pârvan, în ,,Neamul Românesc”, anul XXII, nr. 189, mar i 29 noiembrie 1927.

63 Un mare scriitor polonez: Jules Slowaski, în ,,Îndreptarea”, anul IX, nr. 276, sâmb t 26 noiembrie 1927; Un mare scriitor polonez: Jules Slowaski, în ,,Îndreptarea”, anul IX, nr. 277, luni 28 noiembrie 1927

64 Opera politic a lui Ion I.C. Br tianu, în ,,Aurora”, anul VII, nr. 1824, duminic 27 noiembrie 1927. 65 Andi Mihalache, op. cit., p. 106.

127

afetuluilui de tun, care face parte din ritualul militare, urmat de familia îndoliat secondat de familia mare, reprezentat de membrii partidului i func ionarii statului66, toate acestea foarte bine puse la punct de autorit i, au dat impresia unei manifesta ii grandioase. A doua ceremonie a fost mult mai simpl , dorindu-se ca printr-o alegorie, cel disp rut s se reîntoarc în rândurile celor printre care se sim ise foarte bine în timpul vie ii, i anume a locuitorii din zona natal . La aceast ceremonie se pot distinge câteva tr s turi ale unei ceremoni tradi ionale printre care, s rutarea sicriului de c tre cei apropia i, num rul mare de preo i i praznicul de dup înmormântare.

Funeraliile îngroap un erou, dar în acela i timp restaureaz loialitatea fa de el, valoarea celui dip rut fiind relevat i de num rul celor ce se simt mai vulnerabili odat cu dispari ia lui.67 Num rul celor care l-au petrecut pe Ion I.C. Br tianu pe ultimul drum prin Bucure ti, nu este cunoscut, fiind probabil i greu de realizat o astfel de eviden a celor prezen i la o astfel de ceremonie,

unde au fost prezente foarte multe persoane din ra iuni diverse, este apreciat îns , num rul celor care l-au înso it în ultimul moment la Florica, aici fiind prezen i peste 10000 de oameni. Cortegiul funerar, este important deoarece pune în scen moartea nu pentru a-i consacra acesteia triumful, ci mai degrab ca o solu ie pentru a permanentiza raporturile cu cel decedat, moartea demonstrând vulnerabilitatea individului i generând compasiunea colecti-vit ii, de i cei care vin la o înmormântare nu împ rt esc acelea i credin e, simpla participare este un act public de aderen 68, iar cei care sunt prezen i la o înmormântare dau corporalitate mor ii, f r ei moartea trecând neobservat , la fel ca i plecarea decedatului din aceast lume.

Înmormântarea ne ajut s demonstr m, nu importan a societ ii, ci a oamenilor care o compun, din acest motiv, consider m c moartea provoac o pierdere de neînlocuit, ritualul funerar demonstrând unicitatea individului i importan a lui pentru grupul de aderen , ceea ce s-a i întâmplat în cazul lui Ion I.C. Br tianu, ritualurile mor ii nu au avut, cum era i firesc, decât un singur destinatar, vii, func ia ceremoniilor fiind aceea de a-i deculpabiliza, reconforta i revitaliza69 pe cei r ma i în via dup surprinz toarea dispari ie.

66 Zoe Petre, ,,Adio, scum tovar ! Schi de antropologie funerar comuinist ”, în vol. Miturile

comunismului românesc, coord. Lucian Boia, Bucure ti, 1998, p. 275. 67 Andi Mihalache, op. cit., p. 89. 68 Andi Mihalache, op. cit., pp. 89-101. 69 Andi Mihalache, op. cit., pp. 76-77.

128