37
BOLI INFECȚIOASE ȘI MEDICINĂ PREVENTIVĂ Titular curs: Prof.univ.Dr. Doina DANEȘ Prodecan FMV Responsabili LP: Responsabili LP: Dr. Marius Valer CÂMPEANU - Șef lucrări, DMV Dr. Marius Valer CÂMPEANU - Șef lucrări, DMV Dr. Stelian BĂRĂITĂREANU - Șef lucrări, DMV Dr. Stelian BĂRĂITĂREANU - Șef lucrări, DMV Dr. Dragoș COBZARIU – Sef lucrari, DMV Dr. Dragoș COBZARIU – Sef lucrari, DMV Dr. Georgeta ȘTEFAN - Asistent universitar , DMV Dr. Georgeta ȘTEFAN - Asistent universitar , DMV Personal didactic auxiliar Tehnician veterinar Maria VASILE Laborant Sorin PETREACĂ

Lab 1b Dg epidemiologic

Embed Size (px)

Citation preview

BOLI INFECȚIOASE ȘI MEDICINĂ PREVENTIVĂ

Titular curs:Prof.univ.Dr. Doina DANEȘ

Prodecan FMVResponsabili LP:Responsabili LP:Dr. Marius Valer CÂMPEANU - Șef lucrări, DMV Dr. Marius Valer CÂMPEANU - Șef lucrări, DMV Dr. Stelian BĂRĂITĂREANU - Șef lucrări, DMVDr. Stelian BĂRĂITĂREANU - Șef lucrări, DMVDr. Dragoș COBZARIU – Sef lucrari, DMVDr. Dragoș COBZARIU – Sef lucrari, DMVDr. Georgeta ȘTEFAN - Asistent universitar , DMVDr. Georgeta ȘTEFAN - Asistent universitar , DMV

Personal didactic auxiliarTehnician veterinar Maria VASILELaborant Sorin PETREACĂ

Notificări de protecţia muncii şi prevenire şi stingere a

incendiilor

• Pătrunderea în laboratoare şi sălile de cursuri se face în mod organizat, cu echipamentul de protecţie adecvat (halat, bonetă, mănuşi de protecţie, şorţ, etc).

• Aparatura de laborator se manipulează numai cu aprobarea şi în prezenţa cadrului didactic.

Notificări de protecţia muncii şi prevenire şi stingere a

incendiilor• Sunt interzise intervențiile la instalaţiile

electrice şi de gaz metan.• Este intersisă consumarea alimentelor și

băuturilor de orice natură în spațiile de lucru (laboratoare, săli de curs) și holurile aferente Clinicii boli infecțioase.

• Este interzis fumatul în spaţiile publice (săli, holuri, grupuri sanitare).

Notificări de protecţia muncii şi prevenire şi stingere a

incendiilor

• Manipularea oricărui material şi preparat biologic se face numai sub supravegherea cadrului didactic. Se interzice scoaterea materialului patologic din spaţiile de lucru.

• Activităţile în timpul lucrărilor practice şi al orelor de curs precum şi în pauze trebuie să respecte normele de etică şi deontologie universitară.

Notificări de protecţia muncii şi prevenire şi stingere a

incendiilor• Studenţii vor examina animalele respectând

normele de contenţie precizate la Semiologie numai în prezenţa cadrului didactic.

• În timpul deplasării la ferme şi staţiunii didactice se interzice consumul de băuturi alcoolice şi fumatul.

• În timpul activităţilor desfăşurate la ferme şi staţiunii didactice precum şi în spitalul universitar se vor respecta și normele specifice de protecţie a muncii şi P.S.I. ale fiecărui obiectiv în parte.

Notificări de protecţia muncii şi prevenire şi stingere a

incendiilor

• Orice abatere de la normele de protecţie a muncii şi P.S.I. precum şi de la obligaţiile şi îndatoririle studenţilor prevăzute în Carta Universitară se vor sancţiona conform legilor în vigoare de către organele în drept.

DIAGNOSTICUL ÎN BOLILE INFECŢIOASE

Lucrări practice 1

Stabilirea diagnosticului în bolile infecţioase iar în baza acestuia, instituirea măsurilor de control (profilaxie/monitorizare și combatere).

Scopul lucrărilor practiceScopul lucrărilor practice

Perturbarea necontrolată a uneia sau mai multor funcţii ale unui organism (cu sau fără exprimare clinico-lezională) ca urmare a pătrunderi unei entităţi străine capabile să se multiplice şi să dea naştere unor entităţi identice.

Boală infecţioasăBoală infecţioasă

BACTERIIGram pozitive și negative

VIRUSURI

PRIONI

Rickettsii și Chlamidii

Actinomicete

Spirochete

Micoplasme

Diagnosticul bolilor infecţioase presupune Diagnosticul bolilor infecţioase presupune două etapedouă etape:

diagnosticul de suspiciune

diagnosticul de confirmare

Diagnosticului de suspiciuneDiagnosticului de suspiciune = Prezumţia = Prezumţia

- examenul epidemiologic

- examenul clinic

- examenul anatomopatologic

Diagnosticarea unei boli infecţioase presupune izolarea şi identificarea agentului patogen implicat și/sau

evidențierea restructurărilor imunologice

Probă prelevată vs. Metodă de diagnostic

Diagnosticului de confirmareDiagnosticului de confirmare = Certitudinea = Certitudinea

Se efectuează un număr suficient de examene astfel încât rezultatul final să fie cert pozitiv sau negativ

În funcţie de suspiciune, se pot efectua:

- ex. bacterioscopice - ex. serologice- ex. bacteriologice - ex. histopatologice - ex. virusologice - ex. biologice

epi-demos-logos = peste-populaţie-ştiinţă

Studiază originea, evoluţia şi stingerea proceselor morbide în masă

Instrumentul de lucru: ancheta epidemiologică

Este obligatorie la suspicioarea unei boli infecţioase.â

DIAGNOSTICUL EPIDEMIOLOGIC

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ

Se defineşte ca un complex de investigaţii ce au ca scop:

• stabilirea condiţiilor în care a apărut boala• sursa agentului patogen• căile de transmitere• factorii care au favorizat apariţia îmbolnăvirilor• extinderea + alte date necesare elaborării programului de

control al bolii.

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ

METODELE DE LUCRU:

- culegerea datelor anamnetice;

- cercetarea evidenţelor sanitare-veterinare;

- examinarea focarului.

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂANCHETA EPIDEMIOLOGICĂLa finalul anchetei epidemiologice trebuie stabilite:

data apariţiei bolii şi dacă a fost anunţată de la primele suspiciuni; aspectele clinice şi anatomopatologice care au creat suspiciunea de

boală precum şi investigaţiile ulterioare, solicitate pentru confirmarea bolii;

gradul de extindere in spaţiu, speciile şi categoriile afectate, precum şi numărul indivizilor bolnavi sau suspecţi de a se fi contaminat;

originea şi căile de introducere a bolii – endogenă sau exogenă; stabilirea zonelor suspecte de contaminare de către focarul de boală

studiat (prin intermediul vehiculelor, personalului, obiectelor de inventar sau al animalelor);

identificarea factorilor favorizanţi în apariţia şi evoluţia bolii; alte aspecte specifice locale legate de apariţia bolii.

Surse primare– permit multiplicarea agentului patogen:

- Organismele vii receptive:- fără sensibilitate- cu sensibilitate redusă

vaccinal- sensibile

- Cadavrele acestora

- Produsele de origine animală

SURSELE DE INFECŢIESURSELE DE INFECŢIE

Surse secundare – reprezintă numai suport pentru agenţii patogeni

- Mediul exterior:- Suporturi fixe: sol, păşuni, drumuri,

clădiri, obiectele de inventar (iesle, adăpători, unelte)

- Suporturi mobile: apa, aerul (aerosolii), vehiculele, oamenii, animalele domestice şi sălbatice nereceptive

SURSELE DE INFECŢIESURSELE DE INFECŢIE

Organismele fără sensibilitate permit dezvoltarea agentului patogen până la un anumit nivel, dar fără exprimarea simptomatologiei.

Importanţă epidemiologică:- nr. patogeni/individ vs. nr. indivizi/populaţie

- menţin boala în efectiv.

ORGANISMELE VII RECEPTIVEORGANISMELE VII RECEPTIVE

Organismele cu sensibilitatea redusă vaccinal În general vaccinarea protejează animalele şi nu permite dezvoltarea agentului patogen țintit.

Vaccinarea protejează animalele de exprimarea clinică a respectivei bolii, dar nu la o infecţie cu o tulpină sălbatică (vaccinarea suprimă sensibilitatea, dar nu receptivitatea).

Un efectiv vaccinat poate fi infectat de o manieră silenţioasă, infecţia fiind decelabilă doar la indivizii sustrași vaccinării.

ORGANISMELE VII RECEPTIVEORGANISMELE VII RECEPTIVE

Organismele sensibile exprimă clinic semnele bolii

Pot elimina agenți infecțioși în diferite faze de evoluţie a bolii:

- incubaţie- exprimarea clinică- convalescență

ORGANISMELE VII RECEPTIVEORGANISMELE VII RECEPTIVE

Frecvent sursă de infecţie

Distrugerea acestora este una din cele mai importante mijloace de luptă în eradicarea bolilor infecţioase

Dacă se solicită examene suplimentare se iau măsuri nespecifice şi specifice pentru evitarea diseminării agentului patogen.

CADAVRELECADAVRELE

În general provin de la animale clinic sănătoase.Produsele provenite de la animalele bolnave se elimină de la consum în baza examenului salubrităţii sau sunt date în consum condiţionat.

Portaj → Procesare necorespunzătoare în bucătării sau unități de alimentație publică

↓Multiplicare agent patogen

↓Toxiinfecţii alimentare colective

PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂPRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂPRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

• Timpul supraviețuire agent patogen ↓

perioadă de infectivitate

• Factori din mediu cu acțiune inactivantă (UV, căldură, aer, umiditate) ↓reducere progresivă nr. unităţi infecţioase.

Receptivitatea organismelor este influenţată de o serie de factori:

- Determinanţi

- Favorizanţi.

RECEPTIVITATEA ORGANISMELORRECEPTIVITATEA ORGANISMELOR

A. Factorii determinanţi

- Intrinseci – sunt dependenţi de organism:• Specia• Rasa• Vârsta• Sexul• Individul

Sunt parametrii ce nu pot fi modificați

RECEPTIVITATEA ORGANISMELORRECEPTIVITATEA ORGANISMELOR

A. Factorii determinanţi

- Extrinseci – sunt cei exteriori organismului:• Microbism• Adăpost• Alimentaţie• Sistem de exploataţie• Îngrijitor

La acest nivel se poate acţiona pentru a întrerupe lanţul epidemiologic

RECEPTIVITATEA ORGANISMELORRECEPTIVITATEA ORGANISMELOR

B. Factorii favorizanţi • „Ajută” factorii majori ai receptivităţii în exprimarea

bolii• Singuri nu pot declanşa procesul morbid

RECEPTIVITATEA ORGANISMELORRECEPTIVITATEA ORGANISMELOR

DIRECTE – prin contact direct cu organismul care elimină agentul patogen:

- Orizontal – transcutanat şi pe calea mucoaselor (digestiv, respirator,conjunctival, genital);- Vertical – de la mamă la făt (embrion găină).

CĂILE DE TRANSMITERECĂILE DE TRANSMITERE

INDIRECTE – prin contact indirect – alimente contaminate, apă, aer, vehicule, om şi animale nereceptive.

CĂILE DE TRANSMITERECĂILE DE TRANSMITERE

Boală cu evoluție sporadică

Cazuri:

• izolate într-un efectiv• ce apar într-un interval de timp nedeterinat• ce apar de obicei în anumite areale şi condiţii de mediu• ce par a nu avea legătură unul cu celălalt.

DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂDINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ

Boală cu evoluție endemică (enzootică)

Cazuri:

• cu evoluţie lentă în efectiv• cuprinzând un număr redus de animale• fără tendinţă de difuzare în afara focarului• cu caracter trenant în efectiv.

DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂDINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ

Boală cu evoluție epidemică (epizootică)

Cazuri:• numeroase apărute într-un timp relativ scurt• cu tendinţă de difuzare în afara efectivului• cuprind mai multe ferme vecine într-o perioadă

scurtă de timp• extinse pe suprafeţe geografice relativ mari (judeţe

sau provincii).

DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂDINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ

Boală cu evoluție pandemică (panzootică)

Cazuri:• cu evoluţie foarte rapidă• ce cuprind într-un timp scurt un număr mare de animale• ce se extind pe suprafeţe foarte mari de ordinul ţărilor

sau continentelor.

DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂDINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ

Anazootia

Caz particular de evoluţie enzootică.La ancheta epidemiologică: • număr ridicat de animale afectate în aceeași fermă

apărute într-un timp relativ scurt (frecvent in aceeași zi)• are o singură sursă de infecţie

(ex.: botulismul intr-o fermă de vaci).

DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂDINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ

Săptămâna nr. 2

Diagnosticul de suspiciuneDiagnosticul de suspiciune – examenul clinic: noțiuni predate la semiologie – examenul anatomopatologic: noțiuni predate la morfopatologie

Recoltarea, ambalarea şi expediereala laborator a materialului patologicnoțiuni predate la microbiologie, imunologie, morfopatologie