RESBOAELED'LNTRE

RUSI SI TURCI

Inriurirea lor a supra terilor rom&ne

DE

ict. p. jENOPOLDoctor in drept qi in filosofie, Profesor de Istorie.

VOLt7MUL I

JAsS V.TIPO-L1TOGRAPIA H. GOLDNER, STRAD& PREfdARIEL

'SSO.

www.dacoromanica.ro

\\ ei/cs

J. PO PE S CU ILIJENAMET

AUTOR

V OLcZ,94-do,ctele..-446,

1\12.2067- ..ANULYx,f0

(Thotttimita; Gitit abcciotoott,

www.dacoromanica.ro

PRECUVENTARE

Studiul faptelor trecute poate sa ne slu-jasca pan la un punt de calauz in cele defata si viitoare. Astfel istoria poate sa de-vina invatatoarea politicei si sä conduca dela o indeletnicire teoretica la rezultate prac-tice. Daca este de interes a se cunoaste in-treaga istoria unui popor, nu este mai putinadevarat cd acele fapte vor fi mai cu inriu-rire asupra vietei sale de fata, care vor sta,in o legatura rnai strinsa cu dinsa, prinurmare acele ce vor fi mai apropiete. Cucat istoria se indeparteaza, cu atata ea seinalta in regiunile curat teoretice a le stiin-tei ; cu cat din protiva se apropie, cu atäta secoboara in sfera practica a politicei. Pentru noiRom6.nii, poate avea ori ce parte a istoriei noas-tre un interes teoretic, panI si studiul oar-delor barbare ce cutrierau campiile noastrepe vremile lui Herodot. Pentru ca interesulsa devina practic, trebue ins& sa ne lasarn

www.dacoromanica.ro

din regiunile inalte a le stiintei spre steramai prosaica dar mai nemijloeita a vietei ac-tuale, trebue sa ne coboram pe calea veacu-rilor i sä. cercetam acele inriuriri care auhotarit mai deadreptul forma de fata a tra-iului nostru. In acest inteles credem noinici o parte a istoriei noastre nu poate sane intereseze asa de nemijlocit ca acea tra-tata in incercarile ce urmeazd.

De la inceputul vietei noastre ca stat, amfost espusi la inriurirea popoarelor vecine,mult mai puternice si mai mari decal noi.Viata noastra n'au fost, pana in timpuriledin urma, o viata proprie, ci numai cat re-zultatul imprejurdrilor petrecute intre puterilece ne inounjurau. Aruncati ca o minge dela una la alta ne duceam inteacolo in cotrone isbea o putere mai mare, tara ca sa. neputem opune, prin insusi i. noastra greutate,unui asemene joc. Nu numai forma din afaraa terilor noastre, trunchieta in mai multeranduri, a fost hotarita prin asemene i npre-jurari, cl i viata noastra launtricd a fostrezultatul ciocnirei acestor puternici competi-tori. In veacul nostru apoi, ca i cand riva-litatile puterilor protivnice, ce'si luase deca.mp de batae corpul sermanelor noastreten, n'ar fi fost deajuns, se adausera incadoue noue pricini de turburari si de suferinti,trezir ea nationalitatii noastre spre constiintasa de popor deosebit si amestecul mai dea-

www.dacoromanica.ro

dreptul a Europei apusene in daraverile ra-saritului Dar precum fenixul pentru a rein-tineri trebue sa devina intdi pracla flacarilor,asa si poporul nostra trebui, pentru a intraintr'o viga mai omeneascd, sd treaca prinsuferintele cele mai crdncene, sd. sustind, elmic si slab, o lupta de uries cu elementelecotropitoare ce se abateau asupra lui, toc-mai atunci cand, trezinduse cdtrd o viatänationala, incepuse a gusta fericirea de atrai. Cu ajutorui apusului el isbuti a realisapana la un punct mdcar idealul dupa carendzueste; dar cu cat propdsea in aceastdprivire, cu atata el se emancipa de sub epi-tropia turceascä si devenind vrdstnic, trebuiasa intre in lumea cea mare, sprijinit numaicat pe propriile sale puteri.

°datä apucat pe aceastd cale, el mersetot inainte si, prin imprejurarile ce transfor-marä in curend fata rasaritului, el dobandio positiune noud, mai md.ndrd, cdci neatar-nata, dar plina de primejdii. Panä acumasoarta sa fusese legata de acea a Tur-ciei, precum este legata luntrea de corabiala coasta careia e atarnata. Cand vasul estesa se cufunde, luntrele se arunca pe valurispre a scdpa vietile omenesti ; atunci numaisimt ele toatd primejdia elementului pe caretrebue sa s'avente, si putine scapa de peireace le asteaptd. Si noi suntem asemene uneiluntre aruncatä pe valurile turburate a le u-

www.dacoromanica.ro

IV

nui intins ocean. Limanul nu se vede si sin-gura sperantä de scapare este in putereade resisterna a neamului nostru, doveditaprin atatea veacuri de o lupta necurmata,Acuma insa cand se deschide pentru noi ocale noua si neumblata, trebue sa aruncamo ochire indarapt pentru ca sa cautam atrage din faptele ce au hotdrit pana acummersul istoriei noastre o indreptare pentruviitor. Sa. ne gandim bine, caci cea mai micagresala poate sä. ne pearda. Si pentru a nugresi trebue sa. stim cu cine avem a face,sa cunoastem care sunt scopurile puterilorEuropei fata cu noi. Aceasta invatatura nuo putem dobandi decät din istorie, tinandbine inçeles sama si de elementele noue ceschimba pe fie ce zi politica europeand. Nu-mai cat combinand iuteresul momentului cuprincipiile pe care le vom vedea aplicate inprivirea noastra de puterile Europei, vomputea gasi care trebue sa ne fie linia depurtare faVa cu dinsele. Caci sa nu uitamun lucru. Relaçiile politice intre popoare suntfatale si necesare, ear destainuirea lor se facenumai cat in lungul curs al istoriei. Intere-sele momentului pot sa. schimbe pentru untimp linia de purtare a popoarelor unul ca-tra altul. Ele revin insa tot deauna la matcalor, ca si riurile acele ce se umfla in prima-yard prin apele desgheçului.

Am crezut a indeplini o lipsa aratand cu

www.dacoromanica.ro

V

oare care amaruntimi politica 1.erilor euro-pene fata cu noi de la inceputul atingereinoastre cu acea putere, care au avut asu-pra soartei noastre cea mai hotaritoare inriu-rire. Firul ro pe care am in*at expunereafaptelor au fost acel al resboaelor ruso-turce.

Ne ramane de adus multamirile noastrecele mai curate domnului Dimitrie .titurza dela Scheea pentru inlesnirca ce ne-au procu-rat, punèndune la indamana bogata sa bi-blioteca, cuprinzetoare de atatea scrieri pri-vitoare la Romani, cele mai multe perdutesau uitate, precum i domnului Bogdan P.Hasdeu pentru indatorirea ce ne au facutimparta§indu-ne in manuscris cronica needitaa lui Zilot Románul.

Antorul

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE INTREBUINTATE.

a) la limbo romcinal.

Ureche, Letopisitile.Miron Costin, id.

3, Neculai Costin, id.

loan Neculcea, id.Neculai Mustea, id.

Alexandru Amiras, id.Axinte Uricaral, id.Enachi Kogalniceano, id.Zilot Romano', Cronica (needita).Inanolachi Draghla, Istoria Moldovei

pe 500 de ani. Iasi 1857.Istoria terei rornitinesti editata de Gh. Io-anid. Bucuresti 1869.Nicola' Balcescu, RonYanii i Fanariotiiin IVIagasin istoric pentru Dacia. Bucuresti1846 Vol. I.

M. liogailniceanu, Arhiva romaneasca,Iasi 1860.

www.dacoromanica.ro

VIII

14. Anaforaua obstestii adunari catra dornnul

Moldovei Scarlat Alexandru Calimach W.pentru instrainaroa Besarabiei 1812.

15 Aricesca, Istoria revolutiunei romilne dela 1821, Craiova 1874 2 volumuri.

Expositia starei invataturei in Moldova.loan Iteliade, Equilibrul intre antiteseBucuresti 1869.Scrisorile lui Heliade in Convorbiri literare,anul al VII-le.Biografia lui Oh. Asachi in Nuvelele istorice,Iasi 1859.Mihail Sturza, partida nationala si comisia.Mihail Sturza fostul domn al Moldovei, tra-ducere din franceza. Iasi 1874.Fragmente din lucrurile si oamenii din 1848in Buciumul din Octomvrie 1863.Aricescu, Capii revolutiunei de la 1848.judecati dupti propriile lor acte, Bucur. 1866.C. A. Kosetti, Pruncul roman din 1848.Gazeta de Transilvania din 1848.Vestitorul romAn din 1850.G. Valentineana, Despre administratiaguvernului de la Balta-Liman. Bucur. 1859.Cos tache Cristea, Pagina istorica a prin-tului conventiei de la Balta-Liman, 1855.Revista domniei printului Grigorie Ghica deun membru al partidei nationale.Scarlat Rosetti, Raport asupra starei

www.dacoromanica.ro

IX

departamentului finantelor adresat caimaca-muiui. 1asi 1856.T. Codrescu, Presa franceza i principa-tele romane. Iasi 1856.Despre drepturile si unirea principatelor ro-mane. Paris 1866.Starea principatelor romane duo tratacul deParis.Apel catra alegatori din partea adunarei deproprietari, Bucuresti 1857.

35, Const. Ghenadi Radeanu, Apel la de-putatii romani ai divanului ad-hoc 1857.Un cm-61A in chestiunea alegerilor pentru di-vanul ad-hoc, zis in adunarea nationala a Ba-caoanilor la 26 August 1856. Paris.Em. hinez, Constitutiunea romana. Bru-xelles 1857.

38, Conservatorul din 1856.r. Sergiesen, Trei Romani sau printulstrain si printul roman.ltlitilineu, Colectiune de tratate. Bucu-

resti 1874.C. A. Rosetti, Apel la toate partizile.Paris 1850.Me Fotino, Tudor Vladimirescu si Ale-xandru Ypsilante tradus din eleneote de P.M. Georgescu. Bucuresti 1874.Istoria resbelului din orient. Bucuresti 1878.9 fa scioare.

www.dacoromanica.ro

X

44. Monitorul pe 1866. Desbaterile camerei.95. Monitorul pe 1877. Desbaterile camerei si a

Senatului.V. Aleesandrl, Napoleon III. Trei audi-ente la Palatul Tuileriilor, in Convorbiri li-terare. An XII p. 41.V. Aleesaudri9 Victor 14:manuel, Cavour.Lamarmora. Extract din istoria misiilor melepolitice. Cony. lit. An. XI p. 429.

b) Carp*, scrise de Ronidni in limbi strdine.

liantemir, Geschichte des Wachsthumsund des Sinkens des osmanischen Reiches,deutsch von Schmidt, Hamburg 1745.Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria Rotnui1or, Bucuresti1878 Vol. VI si VIl.

3, Jean HeHade, Le protectorat du Czar,Paris 1850.Réglement Organique de la Principauté deMoldavie, New-York.La principauté de Valachie sour le hospoda-rat de Bibesco, Bruxelles 1848.

Mamire justificatif de la révolution roumai-ne, Paris.Question économique des principautés danu-biennes, Paris 1850.

www.dacoromanica.ro

XI

A. G. Goleseo, De l'abolition du servagedans les principautés danubiennes. Paris 1856.Question de l'instruction publique en Mol-davie par un député du divan ad-hoc, Iassy1858.G. Chainoi, (loan Ghica) Dernière occupationdes principautés dannubienes.M. B.(olintineano). L'Autriche, la Turquieet les Moldova'agues, Paris 1856,Michel Stourza et son administration, Bru-xelles 1848.Ganeseo, La Valachie depuis 1830 jusqu'àce jour, Bruxelles 1855.N. ROUSSO, Suite à l'histoire politique etsociale des principautés danubiennes, Bruxel-les 1855.Jean neliade. Mémoires sur l'histoire dela régénération roumaine, Paris 1851.Coup d'oeil sur l'administration de la prin-cipauté de Valachie de 1849-1853 par unValaque, Paris 1854.Quinze années d'administration en Moldavie,Paris 1856.M. Anagnosti, Les idées de la révolutionet les affaires d'orient, Paris 1841.I. C. Bratiano, Mémoire sur l'empire d'Au-triche dans la question d'orient, Paris 1855.I. C. Branum), Mémoire sar la situation

www.dacoromanica.ro

.2(11

de la Moldo-Valaehie depuis le Traité deParis, Paris 1857.D. Boeresco, La Roumanie après le trai-té de Paris avec une in troduction par M.Royer-Collard, Paris 1856.D. Bratiano, Lettres sur la eirculaire dela Porte du 31 Juillet 1856, Berlin 1857.Jean lieliade, Dossier relatit auxpautés danubiennes. N. 3 profession de foi 1857.Le comtesse Stourza, Régime actual desprint ipautés danubiennes, Paris 1856. ALes principaut6s roumaines et l'empir.e ottoman,Paris 1858.Réorganisation des principautés danubiennes,Paris 1856.I. Strat, Un coup d'oeil sur la questionroumaine, Paris 1858.Viconte L. A. Gramont, De Padminis-tration provisoire russe en Valachie et deses résultats, Bucarest 1840.Grgoire B. Crisoscoleo, Politique russede ce siècle en orient, Bucarest 1877.

c) Scrieri streine.

1. Zinkeisen, Geschichte des osmauischenReiches in Europa, Gotha 1859. Vol. V, VI

VII.E. Herrmann, Bei triige zur Geschichtedes russischen Reiches, Leipzig 1843.

www.dacoromanica.ro

XIII

Hammer, Geschichte der osmanischenReiches ; traducere franceza in Colection d'-histoires completes de tous les états europeens, Paris 1842. Vol. III.Mannstein, Mémoire sur la Russie, Leip-zig 1771Bauer, 1.114moires historiques et géogra-phiques sur la Valachie, Leipzig 1778.Martens et Cussy, Recueil manuel et pra-tique de traités, conventions et autres actesdiplomatiques, Leipzig 1846.Cunibert, Essai historique sur les revo-lutions et l'indépendance de la Serbie de-puis 1804 jusqu'h 1850, Leipzig 1855.Denitre de Boukharow, La Russie etla Turquie, Paris 1877.Le eomte de Prokeseh-Osten His, De-'Aches inédites du chevalier de Gentz auxhospodars de Valachie, Paris 1877.Paalzov, Aktenstiicke zur russischen di-plomatie, Berlin 1854.Elias Rege ault, Histoire politique et so-ciale des principautés danubiennes, Paris 1855.G. Rosen, Greschichte der Ttirkei, Leipzig1866.Neigebauer, die Donaufiirstenthiimer, Bres-lau 1856.Fr. v. Hagen, Geschichte der orientali-schen Frage, Frankf. a. M. 1877.

www.dacoromanica.ro

Felix Colson, De rétat present et de l'a-venir des principautés, Paris 1830.Saint-Plare-Girardin, Souvenirs de voyage.Buell, Moldauisch-Walachische Zustande

in den Iahren von 1830-1843, Leipzig 1844,Les principautés danubiennes in Revue inde-pendante XIII, quatrième livraison 25 Mai1843.Poids de la Moldo-Valachie dans la questiond'Orient par M 0. agent diplomatique, Pa-ris 1838.Edouard Thouwenel, La Hongrie el laValachie, Paris 1840.

31. II. DeRPrez, La Moldovalachie et le mou-vement roumain. Revue des deux Mondes 1Ianvier 1848.'Thibaut Lefebvre, Etudes diplomatiqueset éconotniques sur la Valachie, Paris.Vaillantl La Roumanie Vol. II.JI. Desprez, La revolution dans PEuropeorientale, Paris 1848.Le dossier russe dans la question d'orientpar un ancien diplomate. Paris 1869.Billeeocq, Album Moldovalaque 25 Octobre1848.

MurphyByrne, La Moldavie et GregoireGhyca, Iassy 1856.

Son Attesse sérénissime la prince GregoireGhyca, hospodar de /a Maldavie. Arhives

www.dacoromanica.ro

2i.V

générales, revue mensuelle, 13-me Runk.P. Bataillard, Le mob_ Valachie. Revuede Paris 15 Oct. 1856.Iastuuud, Aktenstiicke zur orientalischenFrage, Berlin 1855.Foreade, Histoire des causes de la guerred'orient, Paris 1851.

32 Der russisch-tiirkische Streit und der Wider-stand Europas gegen die russische Politik,Leipzig 1854Correspondanee respecting the rights andprivileges of latin and greek churches inTurkey. Vol 1.

Illatekensie-Wallaee, La Russie, ouvragetraduit de l'Anglais par Henri Bellenger, Pa-ris 1857.Die orientalische d. i. russisehe Frage, Ham-burg 1843.Artur v. Kelenfüldi, Die verhilltnisseim Orient und in den Donauftirstenthiimern.Fiequelntont, Ruslands Politik und dieDonauftirstentiimer, Wien 1854.Le Prusse, la cour et le cabinet de Berlindans la questiond'orient. Revue des deux Mon-des 1855.De la conduite de la guerre de Crimée parun officier &Aral, Berlin 1855.Paul-Leroy- Beaulieu, Recherches éco-

www.dacoromanica.ro

XVI

norniques sur les guerres coutemporaines,Paris 1869.G. Fr. Kolb, Handbuch der vergleichen-den Statistik, Leipzig 1855.I. Hain, Handbuch der statistik des oester-reichischen Kaiserstaates, Wien 1853. Vol. II.La trait6 de Paris du 30 Mart étudié dansses causes et ses efets par le correspondantdiplomatique du Constitutionnel, Paris 1856.L'empereur NapoMon III et les principautésroumaines, Paris 1858.

45, Elias Replanit, Misteres diplomatiquesdes bords du Danube, Paris 1858.Die Zukunft der Donaufiirstenthiimer in Grenz-boten II 1857.Saint-Mare-Girardin, Les voyageurs enorient. Revue des deux Mondes 1858.Marquis Caneo d'Ornano, L'Europe etNapoleon III, Paris 1858.Des prétentions récentes de la Porte sur lesprincipautés. Spectateur de l'orient VI, Athè-nes 1856.Sauejouand, Les principautés roumainesdevant l'Europe, Paris 1856.Louis de Naleehe, La Moldo-Valachie,Paris 1856.Lus principautés devant le second congrès deParis, Paris 1858.

www.dacoromanica.ro

XVII

L'Autriche dans les principautés danubiennes,Paris 1858.Histoire diplomatique de la crise orientale,

Bruxelles 1858.rbieini, Le question des principautés de-vant l'Europe, Paris 1858Documents pour servir l'histoire de l'apli-

cation de l'art. 24 du traité de Paris enMoldavie, Londres 1867.La paix de Paris est-elle une paix solide ?par un ancien diplomate, Bruxelles 1856.

68. The national wishes of Moldavia and Wal-lachia, Bruxelles 1858.Julian lilaczko, Les évolutions du pro-Heme oriental. Revue des deux Mondes 1878.Edouard Iliervé, Les derniers beaux joursde l'alliance anglo-francaise. Revue des deuxMondes 1 Décembre 1879.Annuaire des deux Mondes. Histoire 0126-rale des divers états. Vol. IX (1859), X(1860), XI (1861), XIV (1867).

www.dacoromanica.ro

RESBOAELEDINTRE

RT.TSM SI T-C7IBC1§i

Inriurirea lor asupra terilor romttne.

Introducere.

A$ezarea geograficg, a RomAnilor au hob,-rit in mare parte mersul istoriei acestui Po..por. Impgrtirea lor de ambele laturi a le Car-patilor a dat nastere desbingrii politice incare se ggsesc ; locuinta lor pe cursul Dung-rii de jos pe de-o parte le-a pastrat nationa-litatea, pe de alta i-au ex pus la niste inriuririin mare parte dgungtoare desvoltgrii lor.

RomAnii sunt a$ezati in partea rgsgriteanga Europei, peste care, in vremile veaculuide mijloc, s'au 160 popoarele slavone careau Otruns pgn5, prin centrul si sudul acesteipgrti a lumii, in Boemia si Grecia. In ma-rea aceasta de Slavi se Oseste aruncatg cao insulg natiunea ronagng. Din aceasti pri-cing RomAnii au fost in toate timpurile pu-ternie inriuriti de Slavoni; deaici provine e-

www.dacoromanica.ro

2

lementul slavon in limba, obiceiurile $i bise-rica noastra, si numai elementul latin fù instare sa invinga aceasta puternica inriurire,sa starueasca dup. veacuri si sa dee nastereunui popor nou de vita romanica. Dar oatare inriurire ca una ce a fost neconstiutaa fost spre binele nostru. Ea ne-a facut cecace suntem astazi, un popor non, cu dreptulde nazuinta, la viata, la desvoltare si eivilisatie.Ea a sters de pe noi acea decadere cumplitacare cazuser6 Romanii, stramosii nostri, pre-cum in apusul Europei au sters-o Germanii,dand nastere popoarelor rornanice, pe careCu drept ctiv6nt le privim ca frati. N'amfost insa supusi nurnai aeestei inriuriri ne-constiute ci, dupa ce popoarele slavone s'autrezit, ele au inc; put a lucra cu constiinta a-supra noastra i aceasta lucrare s'au aratata nu fi in tot deauna spre folosul nostru. Ast-fel Bulgaria, G-alitia, Polonia si insfirsit Rusiavenir6 una dupa alta sa, s'amesteee in trebilenoastre launtrice si hotarir6 in mare parteimprejurarile istoriei noastre. Din toate acesteten i nici una insa nu avù o inriurire atat deinsemnata ca Rusia, mai intai din causa in-tinderii $i puterii acestei imparatii, apoi fiind-ca produc6ndu-se in un veac mult mai ina-intat, putea sa lee in slujba sa toate lurninile$i toata ghibacia politica ce caracterizazatimpurile moderne.

Din toate tenle Europei Rusia era pana

www.dacoromanica.ro

3

mai odinioara singura putere ortodoxa nea-t6rnata. De la cucerirea imperiului bizantinprin Turci ramase asupra Rusiei dreptul siindatorirea de a apara biserica crestinit ra-sariteana impotriva Otomanilor, care dupa, cepuser6 mana pe Constantinopole, pe de-oparte voeau sa se intinda spre apusul Euro-pei, pe de alta spre rasaritul ei, precum o do-vedesc prea bine desde lor incaerari cu Po-lonii, supunerea Cazacilor si Tatarilor supre-matiei ion

Noi eram niste popoare ortodoxe cazuteprin imprejurari tot sub suprematia turceasca.Apropiindu-se Rusia de noi, era cu nepu-tinta ca sa nu trezirn in ea un fel de simpa-tie, ca unii ce ne inchinam aceluiasi Dumne-zeu si zacearn, impreuna cu multe alte mili-oane de crestini, sub jugul otoman. In nu-mele crucii Rusia intreprinse lupta cea se-culara impotriva inchinatorilor lui Mohamed§i la umbra Bi putù sä clesvolte cu deplingindrazneala politica sa de cucerire.

In resboaele ce incur6nd se incinser6 intreRusi si Turci posiia noastra ajunse a fi dincele mai grele. Asezate intre aceste doue po-poare, tulle noastre devenir 6 in cur6nd cam-pul de lupta a celor doi puternici rivali $1suferir6 foart6 mult din aceasta pricina. Darinriurirea cea mai insertinata veni din urma,-rile politice ce niste aA;mene resboae avur6$i care se resfranser6 toate asupra noastra.

www.dacoromanica.ro

4

A espune istoria acestor resboae si inriurireace ele avur6 asupra stdrii terilor noastre estescopul cercetdrilor ce urmeant.

Resboinl din 1711. Brancovan-u.Can.temir.

I.

Cele d'intei atingeri a le Romiinilor cu Rll§ii.

Rush incepuser6 a intra in legdturi CliPoarta no de pe timpul Sultanului BaiazetII. Atunci intdlnim pentru intdia °ail am-basado ale marelui principe al MoseovitilorIvan III In Constantinopole, care cer pentrunegutitorii rusi siguranta comerciului (1495'1499). Privilegiile negutitorilor rusi fur6intdrite de Selim I (1514 1520), care insdrefuzA de a mijloci incheerea unei pdci intreRusi $i Tatarii Crimeei. Dacd insd, pand a-tunci relatiile intre aceste doue puteri fuseseindestul de pacinice, de si foarte roci, ele in-cep a se indspri din pricina a &we popoarece locueau intre ele : Cdzacii si Tdtarii caretrdind numai din praddciuni, pustieau mai infie &:re an Rusia si Polonia, terile cele maiapropiete de dinsii. Rusii pentru a resbunapustiirile suferite, mai ales de la Tatari, seorganizau in bande de voluntari care devas-

www.dacoromanica.ro

5

tau la randul lor terile turcesti de langa Ma-rea-Neagra, astfel e prin aceste frecari mu-tual° isbucnise intr'un mod indirect un ade-v6rat resboiu intro Rusia si Turcia. In anul1565 Sultanul Salim II voeste sa uneascaprin un canal Donn.1 Cu Wolga, pentru a-sidesehide un drum mar usor catra Persia. Ru-$ii tenAndu-se de aceste lucran i ale Turcilorla marginea imperiului lor, ataca cu armelelucratorii canalului, ei imprastie, ucig6nd$i trupele ce erau puse spre paza br. Apoiluand ei rolul de tanguitori, trirait chiar inanul urmator o ambasada la Constantinopolecare avea sa se jalueasca de vecinicelevaliri ale Tatarilor, si aceasta ambasada estefoarte bine primita de Turci, care inv6taser6a cuneaste in Rusi o putero respectabilkStatele apusene ale Europei, care erau in lup-te cu Turcii,. si mai cu osebire Venetianii,cautau prin toate mijloacele a trage pe Rusiintr'o legatura impotriva Turcilor, dusmani-lor comuni ai crestinatatii, si lucru curios !de pe atunci anca anabasadorii venetiani nupuneau o valoare atat de mare pe putereamateriala a Rusiei, cat pe acea /Romig, ceisvorea din comunitatea ei de religiune cupopoarele din Turcia. Astfel Giacomo Soran-zo in o scrisoare catra Senatul venetian din1576 se esprima in raodul urrnator: Sulta-nul se teme de Mescovit din pricina ca acelmare duce este de biserica greceasoa ca si

www.dacoromanica.ro

6

populatiunea din Bulgaria, Morea $i Grecia,care-i este devotata in gradul cel mai mare,fiindcg se tine de acelas rit grecesc $i va fiintotdeauna gata a lua armele in mana si ase rescula, pentru a se libera de sclavia tur-ceascg $i a se supune stapanirii Peatunei Rusii recunosteau mcg pe patriarchuldin Constantinopole de cap al bisericei lor siaveau legaturi in peninsula Balcanului careindreptgteau apretuirile ambasadorului vene-tian ; a$a tributul pe care mangstirile mun-telui Athos il plateau Portii se dadea din banirusesti $i calugarii din muntele Sionului pri-meau de la marele principe un ajutor de 500de galbeni pe an. $i cu toate aceste, Rusiidesi cercati de mai multe ori din partea Ve-netiei a intreprinde ceva impetriva Turcilornu voesc sa se lege la nimio in a ceastg pri-vire, Politica pacinica a Ru$ilor in privintaPortii era motivata de incurcaturile Rusiei inresboae cu Polonia si cu Suedia. Nu nu-mai atata ; dar in anuI 1642 Rusii privesccu nepasare recucerirea Azovului de cgtraTurci din mäna Cazacilor care-I stapaniser6

*) Del Moscovito dubita poi anche il Gran Siguore, perche quel granduca e della chiesa greca come i popolide la Bulgaria, Servia, Bosnia, Morea e Grecia, divotis-simi percio al suo nome, come quelli che tengonomedesimo rito greco di religione, e serian sempre pron.tissimi a prender l'armi in mano e sollevarsi per li-berasi della schiavitù turcbesca e sottoporsi al dominiodi quello." Alberi Relazioni degli ambasciatori venetial Senato. Seria III, V p. 206.

www.dacoromanica.ro

7

veo cinci ani de zile, I nu indrasnesc a de-clara r'ésboiu Turcilor pentru stapanirea a-cestei importante cetati. Se zice c Tarul Mi-hail Romanov ar fi fost oprit de la un res-boin cu Turcii si prin sfaturile voevodului Mol-dovei Vasile Lupu care-i arta ca, in caz der6sboiu, Turcii ar macelari indata pe toti in-chinatorii bisertcei grece din imperiul otomansi ca desigur, proteguitorul lor firesc, TarulRusilor, n'ar vol cu nici un pret sa ajungala un asenaene resultat pentru placerea de asprijini pe hotii de Cazaci in posesiunea, A-zowului.)

In anul 1645 vine la tronul Tarilor AlexeiRomanov care indrumeaza o politica mai ac-tiva impotriva Turcilor. Tatarii atacand ce-tatea Cazacilor Tschigrinul si n.cestia cerandin zadar ajutor de la Poarta, se intorc catraRusi, care se grabesc a le da ajutor, siRusii prin mijlocirea Tatarilor pun chiar manape Tschigrin (1676). Din aceasta pricina Turciile declara resboiu in anul urmator 1677 síataca Tschigrinul ; dar sunt respinsi cu mariperderi si in genere acest r6sboiu fù atatde defavorabil Turcilor, incat ei singuri cau-ta a incheia pacea de la Radzim (1681). Prinaceasta pace Rusii dobándesc Kievul si II-craina ; cetati sa nu se zideasca nici de-o par-

*) Sin. Mercurio 11 p. 867 citat de Zinkeisen in Rauraer's Historisches Taschenbuch fUr das Iahr 1857 p.524 nota 125.

www.dacoromanica.ro

8

te nici de alta intre Thig si Nipru ; Tatariisa fie oprit, da la pradaciuni in Rusia ; Tur-cii recunose Tarului titlul de imp6rat si lo-cuitorilor Rusiei libera peregrinare la Iern-salim.

Catrá, acelas timp cado si intala apropierea Rusilor de tenle noastre. Anume isbucnindin anul 1672 un resboiu intre Turci si Po-loni, Stefan Petriceicu Dornnul MoldoveiGrigorie Ghica Domnul Munten'ei sunt oran-duiti de Turci ca sa apere cetatea Hotinulimpreuna, cu armata turceasea. Fiind insa eaTurcii scosese vorba ea, pentru a apara maibine aceasta importanta eetato contra puteri-Nordului, trebue sa ase,ze in ea un pasa, Dom-nii romAni, spre a scapa de aeest perico] carefacea de prisos Domnul din Moldova, se in-telesera, a se da in parten Lesilor si intrar6in corespondenta cu acesti a, chemandu-i savie mai in graba asupra Hotinului i faga-duindule a trece in focol luptei de la pligAmila dansi,.*) Domnii romAni cauta mai intaiprin sfaturi sit faca rau Tureilor, inderunan-

Ci ei ca eei ca nevoe, s'au sraluit ei in de ei GrigorieVodä cu Petriceicu "trocla &I se inchine la Levi, Bit steeca totii sa bata pe Turci, ea se nu apuce a se mazain cetatea Hotinului paeä, precum se mezase in Ca-menita; cd a?cidndu-se in Flotin pued, de aici in Mol-dova n'are de ce domni Don:A. sjun (Eindu-se ca Le-eii, ci ei ehemau se, vie mai curänd e ei 6111 vor tineaCu däneii asupra Tnrcilor ; deei Leeii au primit cu bu-'ende ei indatä s'uu pornit asupra Hotinultd." loanNeculcea p. 223.

www.dacoromanica.ro

du-i a se retrage la loe larg si a nu se batedin santuri, lucru la care n'ar ti bine de-prinsg oastea imparateasca, pentru a face ast-fel pe Turci sa pargsasca Hotinul fara luptg.Nereusindu-le acest mestesug, ei asteapta so-sirea Lesilor pana au vonit aproape de san-turile Turcilor si stand Lesii vitejeste s'au siinchinat Petriceicu Voda si Gi tgorie rodaimpreung cu ostile lor la Lesi $i s'au amos-tecat cu Lesii, si au si inceput cu totii asu-pra Turcilor ai taia."") Bat6nd Leii pe Turcila Hotin in 11 Noemvrie 1673, Domnii ro-mgni se pusese prin trgdarea lor in o posi-tiune cu totul falsg fata cu Turcii si et suntnevoiti a cauta acuma sprijin in contra pa-ganilor la principii crestini si cel intaiu carese infatisg in ochii lor fft Tarul Rusilor. Pela inceputul anului urmator, in Mai 1674, eitrimit la Moscva un calugfir rus din sfantulMunte, pe ieromonacul Teodor ca sa se in-chine rugandu-se de Maiestatea Sa Imperialgca sa le dea ajutor spre a-i apAra si scapade suferinte." Tarul A 'oxei, v6zènd aceastginchinare, ordong trimiterea ostilor pentru a-pararea Molclovel si a Munteniei $i cere dela principil acestor ten i ca sg trimita spremai buna asigurare pe cei mai credinciosidin oler si boeri care sa inchee conventiuneape baza careia trebue sá renahnA in supunerea,

*) Idem p. 244.

9

www.dacoromanica.ro

10

imp6ratului." Conditia pe care o pune Tarulprimirei acestei inclinan i a suveranilor Mol-dovei si Munteniei, cum 6i numeste el de re-petite ori acel proiect de tratat, este ca ei sanu 0, fi supus anca regelui Poloniei, pen-tru a indeparta astfel pricini de neintelegeriintre Rusia si Polonia, fagaduindu-le c dupasavirsirea juram6ntului de supunere sa-i ape-re cu ostirile sale de dusmanii sfintei cruci si0, le dee si ajutor banesc.*)

O adoua incercare de legatura cu Rusii seface de catra Constantin Sorban Cantacuzino.Acesta fiind pretendent la tronul Muntenicicand se suise aice Duca in anul 1674, se re-fugiase in Polonia si astepta sa fie numitDomn. Vaz6nd el ea in r6sboiol ce isbucniseintre liga sfanta, si imp6ratia Turcilor, tenleromane sufereau cele mai mari asupriri dinpartea Turcilor, cer6nduli-se pe langa ajutorde caste $i nenum6rata zaharea, salahori pen-tru ridicarea de cetati, care si caruti pentrutransporturi si altele multe ; **) pe de altaparte vOzOnd el ea Turcilor le merge foarter6u in acest resboiu si tem6ndu-se ea invin-end Nemtii sa nu cada tara sub acestia, seindrepta earas catra speranta crestinilor a-

*) Vezi proiectul de tratat intre Stefen PetriceiuConst. Serban au tarn' Alexei Mihuilovici 10 Martie1674 in Mitilineu Coleetiune de tratate etc. 1864 Bu-curesti p. 68.

**) Istoria Wei romanesti ed. Oh. loanid, Bucuresti 1869p. 184 si urm. Comp. Neculcea ed. vechie p. 209 si 224

www.dacoromanica.ro

11

supriti, Tarul RI*lor, si, in 15 Noemvrie1688 trimite pe Arhimandritul Isaia din Mun-tele Atos la Curtea din Moseva, cer6nd a seinchina. Naiestatea Sa imperial fitgaduestepentru numele sfintei Biserici a r6sAritului"

ajuta pe Munteni ca s'a" smpe de sub ju-gul tirAniei sub cuv6ntul uneia $i aceleiasireligiuni crestine." Meiestatea Sa imp6ratu1fAgAclueste deocamdata ajutor in contra Ha-nului Crimeei, dusmanul cel mai ne/mpacatal crestinilor si znAna dreapt a Turcului intoate intreprinderile, cu conditie insA si acu-ma ca si in tratatul cel cl'intitiu ea s6, v6tineti taxi si nestrAmutati si la alte state sg,nu v6 anecsati, nici sA v6 supuneti ; si acteafit mative de supunere s nu faceti si sa nusb.virsiti fftgadueli si jurAminte de supunere."Pentru a cuneaste mai in grabA respunsulVoevociului la aceste conclitiuni Tarii loan siPetru trirnit un inadins cu arhimandritul lsaiala Serban Cantacuzino, care InsA pare cg, n'aumai adus nici un respuns caci Serban au mu-rit putin timp dupa aceea (29 Oct. 1689). *)

In acest de al doile tratat se poate vedeaRusii puneau in practicA observarea am-

basadorului venetian reprodusti mai sus, in-cepAnd a se privi ca apArAtorii firesti aicrestinilor asupriti. CA acest element vital al

Tratat intro $arban Cantseuzin si loan si Petra TariiRusiei in Mi;ilinets 1. e. p. 71.

www.dacoromanica.ro

12

politicei lor le-ar fi venit in gand si t'ara in-terventiunea noastre est3 mai mult decat si-gui. Nu mai putin adev6rat este insa ea noiprin cererile noastre i-am indemnat intai lapunerea in lucrare a acestei ¡dei care. cadreapta resplata, trebriea sa no devina atatde daunatoare nona. provocatorilor ei.

Daca insa pana acuma supunerea Roma-nilor inp6ratiei rusesti remasese mai mult instare de proiect, acesta incepe a so pune' inlucrare de catra Tarul Petru cel Mare inr6sboiul deschis impotriva Turcilor in 1711.

Resboiul din 1711.

Acest mare principe, indata ce se sul petron, recunoscii ca o imparatie mare ca aceaa Ensiei, fiind inchisa din toate partile dinspre mare, era impidecata in chiva cel maiserios in desvoltarea comertnlui s6u, mijloculcel mai puternic de irnbogatire a popoarelor.El se hotari deci cu ori ce pret a deschideRusia inspre cele dott6 mari mai apropiete,Marea Baltica inspre Meaza-Noapte $i Marea,-Neagra in spre Pentru a $i deschi-de drumul in spre Marea-Baltica trebuea sacucereasca niste ten i ce erau in stapanireaSvediei. Spre acest scop el se uni cu Poloniasi Danemarca contra t6n6rului rege al Sve-diei Carol XII. Pentru a-si deschide calea in

www.dacoromanica.ro

13

Marea-NeagrA, el intreprinde expeditiile saleimpotriva Azowului. Turcii irisa stieau foattebine ca de la stapanirea Azowului at6rna inmare parte linistea imparatiei lor. Ei v6zusepe timpul domniei Cazacilor si a dusmaniilorlor cu Poarta e acestia in putine zile puteancu cofabiile lor sa ameninte chiar Constan-tinopolea. Cu eat mai mult trebueau sa seteamit ca aceasta inseninata cetate sa nu in-capa in manile unui dusman mai puternic simai organizat ? Tocmai aceasta, teama irisase )mplini ; caci dup. ce Petru cel Mare facein 1695 o espeditie zadarnica improtiva Azo-wului, in adoua expeditie din 1696 el reusestea-1 euceri. Deindata, preface toate mosche-ele din cetate in biserici $i serbeaza cu marepompa sfintirea Mitropoliei, constintind astfelsi in mod religios isbanzile pravoslavniculuisu popor. Cum pune mana pe Azow, el iem6surile cele rnai energice pentru infiintareaunei flote ; mareste si intareste portul de laTaganrok, impune fie-cArui proprietar de 10mii setbi sa construeasca cate o corabie, ne-scutind nici chiar pe elerici de la o aseme-nea indatorire, dere de la Venetia marinarisi constructori de corabii care incurAnd facga pluteasca pe apele Marei-Negre 14 cora-bii mari, 9 galere, si 40 de brigantini. Tur-cii dei vedeat ctï cea mai mare nernultami-re aceastii, propasire a Rusiei, totu$i erau ne-voiti sa lese r6sboiu1 citi adnasta tara tnai cu

www.dacoromanica.ro

14

totul pe mgnile Tataritor, cgci ei perduser6marea bgtglie do la Zenta 1697, care morseinaintea pgcii de la Carlowitz 1699 ce loviatgt de serios in puterea lor.

Indatg dupg pacea de la Carlowitz intreVenetia, Germania, Polonia si Turcia, se in-cheie o pace si cu Rusia, si insgrcinatul dinpartea Rusiei cu tratarea de pace merge pe ocorabie rusascg la Constantinopole. Teamacea mai mare a Turcilor, stgpgnirea Rusilorasupra Märei-Negro, se infatisa astfel intr'unchip ve"zut $i oare cum viu inaintea ocbilorOtornanilor. In 25 Iulie 1702 se isegleste tra-tatul de pace, in care intre altele se real-nomte corgbiilor de negot rusesti dreptul dea trece prin Dardanele, color de r6sboiu drop-tul de a naviga pe Marea-Neagrg. Azowulremgne al Rusiei care se indatoreste insg adartima cetgtile de la Nipru; Tarul este scu-tit de tribut egtrg Hanul tgtgresc i se con-sfinteste hie& odatg libera peregrinare a Ru-$ilor la Ierusalim. Care era scopul lui Petracel Mare in acest tratat, se vede foarte lim-pede, anume : stgpgnirea Mgrii-Negre, dui:Acum era pe atunci si pgrerea, obsteascg, aEuropei asupra intreprinderilor acestui Mo-narch, care se vgdeste din o scrisoare a luiLeibnitz cgtre prietenul seu Thomas Burnet;El (adicg Petru) ggndeste numai a nelinistipe Turci; plgcerea lui cea mare este marina,

www.dacoromanica.ro

15

pe care a invatat-o flindca are de scop aseface stapan pe Marea-Neagra." *)

Incercarea lui Petra cel .Mare de a cuceriprovinciile de la sudul golfului de Finlanda,Estonia, Livonia, Ca,relia si Ingria de la Sve-dezi, prin o alianta cu Polonia si Danemarca,'1u incurca intr'un resboiu cu Carol XII regeleSvediei. Un talent militar neasteptat se des-v611 in t6n6rul principe si Rusii primir6 laNarva, o lovitura de care erau sa, se sfarmetoate planurile lui Petra. In loc., insa de a sefolosi de aceasta isbanda, Carol XII se intoarceimpotriva regelui August II al Poloniei si datimp lui Petra nu numai de a recastiga In-gria si Carelia prin mai multe isbanzi do-bandite asupra generalilor lui Carol, dar lasachiar pe Petra cel Mare sa arunce in teriledeabie cucerite temelia viitoarei capitale a im-paratiei rusesti.

Carol XII, dupa ce bate pe regele PolonieiAugust II, se intoarce earas impotriva lui Pe-tra, apucand de asta data deadreptul spreMoscva, prin Ukrania, inselat pe de-o parteprin fagaduintele do ajutor ale lui Mazeppa,Hatmanul Cazacilor, pe de alta prin astepta-rea de a gasi in o tara imbelsugata hranaindestulatoare pentru oastea sa. Petra puneinsa 0, pustieze Ukrania incat oastea lui

*) Zinkeisen. Geschichte des osmanischen Reiches in Eu-ropa Vol. V p. 358.

www.dacoromanica.ro

Carol cade cur6nd in rea mai greaMazeppa, pe care regele Svediei isi puse a-tunci toata asteptarea, aduce acestuia bani indeajuns, dar hrana nu. 0 foamete cumplita,ineepe a secera cu miile soldatii lui Carol,eare-si vede incur6nd armata redusit la ju-m6tate din ceea ce era, fara cai, suferind de-lipsa 5i de frig in mijlocul unei ierni foartegrele. Dar incapatinatul Carol, in loe de anrma sfaturile generalilor sei si chiar ale luiMazeppa, care cunostea locurile, si a se in-toarce inapoi, se hotareste a merge inainteCt1 ori ce pret si ajunge insfarsit mai en to-tul perdut sub zidurile cetatii Pultava. Asal-tul dat nu reu$este si Carol XII trebue sase hotareasca la un asediu in regula. Petruinsa, vine cu o armata numeroasa si binepregatita in ajutorul cetatii sale $i, dupa olupta teribila, invinge cu totul oastea lui Ca-rol, omorindu-i vr'o 9000 de oameni si prin-z&vi mai pe toti cei ce remasese in viata.Carol XII scapa cu vr'o 1500 de ai sei siftige in Turcia.

Carol, primit foarte bine de autoritatileturcesti, se asaza in Bender de unde trimiteo scrisoare Sultanului in care intre altelespune ca deosebitele cetati pe care Petru leridicase la Don si la Marea Azowului precumsi injghebarea unei mari flote dau indestulpe fa ta planurile sale cele dusmanesti impro-tiva imp6ratiei voastre" cautand prin asemeerc

www.dacoromanica.ro

17

vorbe s preggteascg pe Sultanul pentru pro-punerile sale de mai pe urrnA. Dar si Et-18Hnu inceteazà prin ambasadorul lor de a com-bate staruintele regelui Svedez. Prin silintelelui Tolstoi se reinoeste in 1709 Noemvrietratatul de pace intre Rusia si Turcia, princare se prevede moclul cum Turcii sä facape Carol XII sa easa din statele lor. Unel-tirile lui Carol XII reusesc insa a schimbape marele vizir de atunci, pun6nd in locu-iPe Baltagi-Mohamed Pasa. care fiind un omfoarte pornit, era mult mai usor de ademe-nit la un resboiu cu Rusia. Petru atunci tri-mite o scrisoare Sultanului in care se jAlu-este de purtarea Turciei fata cu d6nsul, prinsprijinul dat si fagaduit lui Carol : cit el estealiat regelui August si nu va permite ca a-cesta sa fie supérat de vre-un dusman, cuatat mai putin de Carol, dusmanul lor comun,pun6ndu-i in o a doua scrisoare, ea conditiea mantinerii pcii, indep6rtarea lui Carol dinstatele sale Turcii pe de aka parte erau in-tariti in tendintele lor resboinice prin vuetelerespftndite in mare parte de regele Svediei,despre uneltirile Ru$ilor ; cä acestia arta sa atraga in partea lor pe Domnii Mol-dovei si ai Valahiei ; cä incearcA a revoltape crestinii din Albania si allele de aceste.In urma unei sedinti solemne a divanului, incare resboiul cu Rusia este hotArit, ambasa-dorul Rusiei este aruncat in inchisoarea de

2

www.dacoromanica.ro

16

la septe turnuri. Petru atunci s hotareste adeclara resboiu Turciel.

In manifestul publicat de Petru pentru in-dieptAtirea acestui resboiu se allg un loe carearunca o lumia A foarte vie asupra politieeirusesti ; arrime dupg ce Petru atinge prin cg-teva, ctivinte cresterea puterii Otomanilor siintinderea lor in Europa, el aratá, curn o mul-time de crestini Greei, Valachi, BulgariSèrbi gula sub jugul barbarilor si dovedescprin adanca lor miserie eat s tin Turcii detratatele lor."*) De pe atunci vedem decicum politica rusasca cguta sa asuma, ade-vOratul tel al resbofielor sale cu Turcii, ere-sterea puterii sale in resarit, sub o masca fa-tarnica, @liberaren, cretinilor de sub jugulmahometan. Petru cel Maro, precum este celd'intai caro avit gandul a deschide Rusia din-spre marea, este $i cel d'intai care intreprin-se impotriva Turciei resboiul sfant, o ade-v6rata crueiata in aparenta, in eare Rusii searatau ea lupta numni pentru comunitatea re-ligiei si-si varsg sgmgele cel niai scump alcopiilor lor pentru o causa neinteresata, pecand in realitate ei, prin aeest pretext ipoerit,crtutau sa-si faca interesele lor cele mai decápitenie.

Zinkeisen 1. e. p. 412 nota 1: Gemunt Barbarorumjugo opressi Graeci, Valachi, Bulgari Servique quantasit Mis religio pactorum, deterrimao suae miseriaeexperiuntur, nec minus Regnuna Hungarie notabilldallan° probara.

www.dacoromanica.ro

Caracterul de sfant al acestui resboiu sevede si din pregdtirile ltd. In 21 Fevruarie1711 se tine in catedrala din Moscva o ser-bare religioasd in fata Tarului. Doue regimente din gardd eran insirate innintea bise-ricei $i in locul steagului lor cel obieTanitpurtau unul roseu inscriptia : In numeleMdntuitorului si al Crestindtdtii. Dea,upraacestei inscriptii se Oa o cruce intunjurata,de raze cu legenda: »in hoc vinces.' Petruera atAt de sigur pe vietorie in cdt el spuneaadeseori ca vra, sí fie ingropat in Constantinopole." Din aceasta se vede c Petru aveadesigur in gdnd cueerirea Constantinopoleisi poate chiar restatornicirea imperiului bi-zantin.

Petru cel Mare i Cantemir.

.Dintre motivele pe care Poarta credea cd,le are impotriva Rusiei, pentru a se portadusmdneste fatd cu ea, unul era adev6rat,anume atingerea Tarului Potro cu DomniiMoldovei si a Munteniei. Pe atunci domneain Moldova Dimitrie Ca,ntemir (inceputul a-nului 1711) si in Muntenia Constantin Bran-covanu (1689-1714). Constantin Brdncova-nu, ca mai vechiu, pare a se fi inteles on Ru-sii mai de timpuriu. Gel putin numai dinaceastd, pricind ne putem esplica pentru ce

*) Ncculai Costin ed. veche p. 101.

19

www.dacoromanica.ro

20

Turcii voeau numai deca.t al scoate din sea-un si chiar insarcinase pe Cantemir cu ese-cutarea acestui plan. fagaduiudit-i domni aMunteniei, ear in Moldova s pun5 un altdomn recomendat de ansul. *) Brancovanusimtind aceste uneltiri, se nascù intre el siCantemir o ura din cele mai neimpacate. Bran-covanu era insa nehotarit in ceea ce privealegatura eu Ruii. Inima sa il tragea in sprePetri] si el apucase a fagadul Rusilor 30,000osti si zaharea indestulatoare **), pentru careprimise de la acestia 300 de pungi de bald;int-resul insa 6i spunea SA nu se prea ina-inteze panA nii va vedea cum merge res-boiul incins intre Rusi si Turci. pentru a seda apoi in partea celui mai tare. Impartitastfel intro inbire si interes, Brancovanu ur-naa, o politica indoioasa care la tirma urine-lor trebuia sa-i pricirmeasca nenorocirea, sa.Aeeasta insa fft grabita si hotarita prin ur-matoarea imprejurare : la curtea lui Bran-covamit era un boer, spatarul TOW), Canta-cuzino, care nadajduind sa, se faca domn Mun-teniei Cu ajutorut Ru$ilor. ***), trecù fati laPettu cel Mare cu o parte din caste si, ce-r6nd de la acesta un corp de armata, merseimpreuna cu generalul Beni $i luâ Brala.V6z6nd aceasta, Brancovanu se spariè, caci

Cantemir. Geschichte des Osman. Reiches pag. 765.*4) Nec. Mustea pag. 48.***) Nec. Mustea pag. 50.

www.dacoromanica.ro

21

el veea sa dea ajutor Ru$ilor numai pe as-euns, pentru ca la intamplare (le infrangerea lor sa se poat6 indreptAti inaintea Turcilor.Sup6randu-se foarte mult pentru aceasta par-tinire fatisa a lui Toma spatariul catre Rusi,el se hotari, pentru a nu da Portii niel unsoiu de prepus, a rupe ori ce legatura cuRu$ii, trimise zahareaoa ce o adunase la o$-tile turcesti si. pentru a fi cu constiintapacata, inapoi Rusilor cele 300 de pungi debani primite de la (latish. *)

Nu asa Cantemir : indata ce el se puse inlegatura cu Ru$h, se dad' lor eu tot sufietulseu $i nu se gandì de cat la mijlocul de a-isluji in interesele lor. Deaeeea si rolul luiCantemir in acest resboiti este mult mai in-semnat, caci a dat politieei rusesti prilejulde a se desfasura in Wilda intregimea ei.

Cantemir minase in Domme lui NeculaiMavro,Airdat. °and acetafù inazilit, el se dusela Poartu si, trec6nd prin Galati, se intalni cuCantemir care se íntorcea de la Tar:glad. siintro ambii Domni, cel fost $i cel viitor, se facilo legatura intarita prin juram6nt, c adicaCantemir $a nu dee voe boerilor a pari peNecolai Mavrocordat pentru administratia sa,ear Neculai Mavrocordat sa sprijine la PoartaDomnia luí Cantemir $i daca ar vroi sa ca-

49 loan Neeulcea p. 350, 357. Nectvai Mustea p. 51Alex. Amitos, p. 106.

www.dacoromanica.ro

22

pete vre-o domnie apoi sa fie acea a Mun-teniei si nu a Moldovei. Dupg ce Mavrocor-dat merge la Constantinopole si vede ca nupoate dobandi domnia Munteniei, el voestea se intoarce in -Moldova $i pgreste pe Can-temir la Poartg ca el can(' au venit in taraMoldovei, au gasit mai bine junAtate de boerihaini la Muscali si prinz6ndu-i i-au inchis,ear Dumitraseu Vodg cum au luat Domniaau si rgpezit de olac inainte si slobozitpe toti si Ana, pe care era mai mare hainl'au facut caimacan.*) Dar si Cantemir au-zind de uneltirile lui Neculai Mavrocordat tri-mite pe mai multi boeri la Poartg spre apari pe fostul Domn i vizirul, crezind maidegrabg ace,ste pare decat acele ale lui Ma-vrocordat, pane sA-1 urmAreascil pe acesta.Cantemir dimpotrivA, fiind pus de cur6nddomn in Moldova, S6 bucura Ana, de toatgincrederea Portii si pe acéastA incredere sesi razima el, pentru a insela pe Turci. Sprea acopen i mai bine uneltirile sale cu Rusiael cere voe de la Poartg ca sa se facase ajunge cu Muscalii si ce ar vedea si cear intelege de toate sA facg, stire Portii." **)Astfel, inseland pe Turci, el putea sA intrein intelegere chiar 1'40 eu Rush, Turcii cre-z6nd pe Cantemir cg se preface numai pen-

*) loan Neculcea p. 334.**) loan Neculcea p. 335.

www.dacoromanica.ro

23

tru a iscodi" pe dusmanii lor. Nu numaiatat, dar Capu-Chihaia lui Cantemir din Con-stantinopole, unul Iano, lua scrisorile aniba-sadorului rusesc ce era aruncat in inchisoa-rea eelor $epte turnuri si le transmitea luiCantemir, ear acesta le trecea Tarului.

Inainte ca Rush 0, intro in tara, Cantemirvoind sa-si asigure positia lui fata cu Petruinchee cu el prin Luca Visternicul un tratatcare este reprodus de loan Neculcea, hatma-nul lui Cantemir, cleci unul din onmenii careputeau mai bine sit eunoasca imprejurarile.Bata cuprinderea acelui tratat :

L Tara Moldovei eu Nistru fie hota-rul si Bugeagul cu toate cetatile tot a Mol-dovei A, fie ; numai deodata prin cetati saaseze Moscalii osteni pana sa intemeea tara,ear apoi sa lipseasca oastea moschiceasca.

Bir sa nu plateasea tara nici un ban.Pe Domn sa nu-I mazileasea impara,-

tul papa la moarte si pe urma, din fii lui sitifie pe carele si l'ar alego tara.

Neamul lui sa nu easa din Domnie ;numai cand s'ar haini s'au si-ar lepda legea,atunci acela sa lipseasca si O. se puna dinfratii lui.

Pe boeri sa nu i mazileasea Dommildin boerie pA,na la moarte, sau cu mare villasari scoata.

Vama ocnei $i altor ttSrguri 0, fie ve-nitul Domnilor ; ear alta dare sa nu fie.

www.dacoromanica.ro

24

VII, Mazilii si manastirile sa-si stapa-neasca ocinile, mosiile si vecinii s6i si sa-siiee si desetina de stupi si de mascuri si go§-tina de oi de pe mosiile sale.

Zece mii de oaste sa fie gata intara si imparatia sa le dee leafa din visteriaimparateasca din Stolita.

Din Moscali sa nu se amestece la bo-eriile Moldovei, niel sil se insoare in tara,nici mosii sa nu cutnpere.

X, Domnul pe boeri sa nu fie volnic aipude ori ce gresala ar face, rara sfatul tu-turor si iscalitura Mitropolitului.

Cate-va conditii laturalnice priveau la in-tamplarile r6sboin1ui ce era sa se inceapa :pace Moscalul cu Turcul O, nu faca, ear des'ar intampla sa faca pace, si sa rarnae Mol-dova tot sub stapanirea turceasca, atuneiaiba imparatul moschicesc a da lui Dumi-trascu Voda dou6 parechi de curti in Stolitasi mosii pentru mosiile din Moldova si chel-tueala pe zi in toata viata lui si oarnenii luisa nu i lipsasca ; si de nu i-ar placea acolosi s'ar trage, intealta tara crestineasca vol-ni° sa fie a merge." *)

Acest tratat este un document pc cat de

*) loan Neculcea p. 337. In colectiunea Tratatelor d-luiMitilineu (p. 74) acest tratat este reprodus in cu totulalt5 cuprindere, duo, editia ruseascg. Dar acesta parea fi numai tratatul oficial, pe and acel dat de Ne-culcea este de sigur acel secret, prin urmare acel a-cleYiSrat.

www.dacoromanica.ro

25

insemnat pe atat 0. de curios. El destainu-este intreaga politick a lui Petru si putemadaogi politica rusasca in privirea, noastt ;

el ne arata intr'un mod precis si lamuritcare au fost de la inceput tendintele Rusieiasupra terilor si nationalitfttii noastre si, cine*tie cu eata statornicie Rusii urmaresc politica lor, nu se va mira daca va veciè caastazi predonanesc in raporturile lor cu noiaceleasi prineipii.

Alai intai acest tratat, dei incheet intredouë ter ce Edna atuneea nu fusese in nicio legatura mai btr i ns A, in loe de a se mar-gini la relatiunile, lor din t far& se iudelet-niceste in mare parte cu acele launtriee, cupositia boerilor, Cu darile ce domnul va tiinvoit a pune, cu drepturile mänastirilor sialtele de aceste. Se vede bine in aceasta o-randuite a trebilor launtrice pe de-o partenevoea unei tea mici, cand intra in legaturaou o puternica impardtie de a-si asigura sta-rea sa impotriva tutor viitoare incalcari ;de alta, parte se vede nit mai putia tendintaRusiei de a regulamenta aceasta stare, de asubstitui cu un ctiv6nt :itzeranitatii Turciei,protectoratul seu ; caci daca Turcia se ames-tecase in trebile din lduntru ale terii in modabusiv, Rusia voea sa se amestece pe bazaunui drept, si acest drept era consfintit printratatul cu Cantentir.

Un alt t2une,t insemnat este asezarea mos-

www.dacoromanica.ro

26

tenirei in domnie in locul alegerii ce fiintasepang, atunci. Fiind insa C jill tara era omare partida de boeri ce era protivnica, a-cestei inoiri, partida condusa. de Iordachi Ru-set vornicul *), apoi imparatn1 incuviinta bee-rilor dreptul de alegere cel putin dintre fiiidomnului reposat Aceasta era fail indoialaun bine pentru tara; dar conditia fusese admisa chap, cererea anumita a lui Cantemircare voea sa traga macar atata folos din u-nirea sa cu Rusii. **) Cat de interesat erainsa Petru de a-si atrage si pe boeri in par-tida sa. se vede din articuleie care hotareauprivilegiile boerilor si care de sigur nu aufost introduse in tratat dupa cererea lui Can-temir.

Partea insa cea mai de sama a intregnluitratat este cuprinsa in art. VIII, care pre-vede intretinerea unei arrnate moldovene pesocoteala vistieriei rusesti, si conditiacealalta ca pana °and se va intemeia ostireamoldoveneasea sa fie cetatile ei ocupate deosteni moschicesti," cuprinsa in art. I. Prinaceasta conditie Rusia tindea la o serbirerecta a Moldoyei. Cad ori cine ntelege de la

loan Neculcea p. 349.**) Niichstdem unterhielt Peter auch ein geheimes Ver-

baltniss mit den Hospedaren der Moldau und WalacheiCantimir und Cantacuzen, die diese Provinzen auf ihreFamilien zu bringen etc. Miinnich's Tagebuch in Bei-triiee zur Geschichte des russischen Reiches von E..Herrtnann p. 122.

www.dacoromanica.ro

27

sine ce tinta si scop putea sa aiba ocupa-rea cetatilor moldovene de ostirile rusesti,pana la intemeerea terii," un termin asade nehotarit ; apoi daca Rusia se oferea cuatata generositate a plitti din vistieria saoastea moldoveneasca, desigur ca cu aceea0neinteresare s'ar fi oferit a-i face $i educatiaei militarä, pentru care earits se intelege catrebuia numai cleat sa puna in fruntea eicomandanti rusi. Ce era insa sä devina dom-nul Moldovei in mijlocul unei armate, cbiarnationale, platice si comandate de Rusi ? De-sigur ca numai un instrument in manile po-liticei rusesti. Si apoi in asemene imprejurarice valoare se mai poate pune pe articolulcare asigura, Moldovenilor nearnestecarea Mos-calilor in boeriile terii, oprirea lor de a secasatori in tara sau de a cump6ra mosii ?Un tra,tat nu este decat o invoiala momentanacare se poate schimba clu pa imprejurari. 176-z6nd ittl$ii Moldova, cazuta sub d6nsii, nu s'orfi grab't ei care de a inlatura cat mai curèndsingura stavila a rusificarii ei, chiar daca i ampresupune cu indestula buna credinta pentrua respecta tratatul incheet ! Sub Turci orica,t de reu statea tara, tot nu fusese prefä-cuta in pasalic turcese. Prin tratatul lui Can-.temir, Moldova devinea numai decat un ade-verat guvernam6nt rusesc.

www.dacoromanica.ro

28

IV.Romgnii i

Pentru a intelege cum un asemene tratatera cu putintA sa fie incheet de un DomnMoldovan, trebue sA ne strApurtAm Cu miuteape la inceputul veacului al XVIII. In ce starese alla Moldova pe atunci ? Constiinta natio-nala, dacA nu dispAruse cu totul, era desigurin ajunul de a se stinge sub domniile celece se schimbau mai pe fe-care an si carenerepresentAnd decAt interese personal°, rup-sese ori legAturA intre domn si popor, siprin aceasta daduse o loviturii de moarte vie-tei nationale a Molduvei. Trecuse acum tim-purile acole in care Domnul si natiunea sesimteau ca un singur tot, in care interesulunuia era strins legat de interesul celeilalte,in care cuv6ntu1 de patrie, identificAndu-secu acel de mosie, domuul isi apAra.tara luica proprietatea sa cea mai scumpA. Mosieera tara si mum ; dar domnii in loe de afi proprietarii ei si de a simti durere pentrucl6nsa, erau numai cAt niste arendasi, care,cautau prin toate rnijloacele sA se folosaseidin esploatarea ei.

Un singur lucru mai remAsese de la strA-buni : religia ; dar pentru nenorocirea teriireligia ei era identia cu acea a Rusiei, ificAtcel putin din aceasta pricinA, tara nu puteasA vadA in Rusi un pericol pentru existentasa. Interesul national dispAruse ; eel religios

www.dacoromanica.ro

nu opunea nici o stavila. Deaici se intelegeusor pentru ce tara l'Arena s'au aruncat cuatata orbire in hratele Rusilor.

Zicem tara intreaga si cti drept euv6ntcaci sa nu se creada c Brancovanu si Can-tetnir minan o politica, curat personala. Din-potriva, sunt semnele cele mai temeinice pen-tru a se admite ea cel putin in aceasta im-prejurare d011111ii Dll IlleraSer6 improtiva pa-rerii obstesti. Asa daca este sa credem celece spune Neeulai Mavrocordat, beerii ince-puser6 sa faca politica ruseasca anca inaintede anul 1710*) si pe de alta, parte vedem inMuntenia ca partida Cantae,uzinestilor, ne maiputand rabda traganitrile lui Brancovanu,trece fatis la Rusi in persoana lui Toma Spa-tarul. **) Deaceea cand Cantemir declara boe-rilor ca s'a unit cu uii, acestia 6i respundcuvintele foarte insernnatoare ,,bine ai facutl'Urja Ta de te-ai inchinat, ca noi re temeamca te-i duce la Turei ; si asa avem gAnd cade te-om vedea ca mergi la Turci, sa te pa-rasim si srt ne ducem sa np inchinam la Mos-cali." **) Dar nu numai boerii erau multa-miti cu inchinarea lui Cantemir ci chiar po-poni], dei acesta nu avea niei o insernnatate

Cronicarii intr'un glas descriu ma-rea hucurie a poporului si rapoarta, aceasta

*) loan Neculcea p. 334") Nec, Mustea p. 50***) loan Neculcea p. 342.

29

www.dacoromanica.ro

30

bucurie .faptalui ca unirea se Mouse ell unimparat crestin impotriva Turcilor. Asa loanNeculcea descrie iii modul urmator primirealui Petra in Iasi ; Ear( caimacamii impreunacu alti boeri si oras( bétrani mai de cin4e,si Cu Gedeon Mitropolitul si cu tot clirosulbiserieei, i-au esit eu totii inainte afara dinIasi, si frumos timpinandu-1 l'au primit cutoata inima, si i s'au inehinat cu mare bu-curie, ea uiiui imparat crestin, dand hulalui Durnnenu, ca doara 6i va cerceta cula sa 5i-i va see ate de sub jugul robiei Tur-cilor." *) Neculai Mustea povesteste acela$lucru cu cuvinte si mai aprinse: Frumos lu-cru si cu minuni era tuturor a privi atunciimparat crestin aice la noi ; si fara de nicio mandria graea cu toti. Mers'au intai laMitropolie de au vèzut biserica si casele,au sezut cat-va de au vorbit cu MitropolitulKir Gedeon ce era pe acele vrerni ; apoi n,umars pe la toate bisericile, si tragea clopotelepe la toate manastirile ; si merg6nd el prinOrg, esia norodul de-1 privea, multamind luiDumnezeu cu multa bucurie ea le-au trimisimparat crestin, nadajduind ca vor esi de subjugul pAganilor."**) Acsinte Uricarul rapor-tand aceleasi imprejurari sprIne : dar n'auvrut sa inteleagg, nimene, ca erau umflati maitop pehantenii eu nddejdile cele dqarte, nesti-

*) loan Neculcea p. 316.**) Nee. Mustea p. 51.

www.dacoromanica.ro

ind voea Ini Dumnezen cum va fi, cat cu ne-socoteala lor cand se tineau ca sunt scapatide sub jugul robiei, atunci. era sa caza nunumai la mai mare tobie ci si la peire de-savirsit. *)

Era insa, cel putin in Moldova o partidaindestul de insemnata condusa de IorclachiRuset Vornicul care, de si in principiu pen-tru unirea en Rusii, nu voea sa se dee de lainceput in partea lor si care cerca sa, mai fi-imoduit Cantetnir »pana li s'ar fi vézut pu-terea cum le-a merge." **) Ideile acestei par-tide sunt representate in cronicarii nostri prinNecula,i Costin, singurul protivnic politicei ru-sesti. El banneste lui Cantemir ea stiindu-sepe sine a fi foarte inv6tat, n'au socotit ca saintrebe sfat de boerii cei lAtrani, ci Cu mm-tea sa cea cruda au socotit de an trimis pePricopi Capitanul din tara lesasca la impa-ratul Moscului." ***) Din care pricina adaogeel au purees toate lucrurile tern de'ntaiasidata spre rasipa si fara socoteala." t) dandu-siparerea definitiva asupt a politicei Iui Cante-mir prin urmatoarele cuvinte : acest bine auagonisit terii Dumitrascu Voda cu socotealalui cea grabnica de nu se va mai indreptain veci." tt) Neculai Costin este atat de pro-

31

AcsintP Uri,carul p. 137.**) loan Neculcea p. 342.***) Nee. Costin p, 102.

Idem p. 112Idem p. 123.

www.dacoromanica.ro

tivnic Rusilor incat el singur dintre eroni-cari se face resunetul cronicei scandaloasea timpului raportand un fapt pe care l'arfi comis efiterii ru$i la o masa data de Petru.Duph ce au mancat cu totii carne, de si erapostul ofintilor apostoli, mesenii, ingreuirniu-se, au mas acolo ; eat% peste noapte acean'au sc5pat Ara, paguba mai nici un hoer sinefurat de muscali eui pistoale, cui rafturi,cui epangele, nice boer, nice sluga."*)

A ceasta intoarcere atat de unanima a te-rii catra Petru provine din dou6 pricini: maiintai din identitatea religiei, a,poi din reaoapurtare a Turcilor fata cil noi. Petru cel Mareera crestin si imparat. Pentru acele timpuriidea nationala disparea cu totul inainteadeei religioase ; rin era tara si poporul lu-crul de capitenie in ochii multimei ci inchi-narea catra Pumnezeu deaceea, nici se uitala pericolul ce putea veni asupra terii dinpartea Rusilor. Moldova era apoi o tara de-prinsa a se inchina. Plecase de atatea oricapul inaintea Polonilor si a Turcilor, incata-I mai pleca odata inaintea Rusilor nu-i pa-rea de loe straniu, eu atat mai mult ca acu-ma nu era sa se inchine nici unui pagan niciunni catolic, ei unui crestin adev6rat, caremergea sa se roage la acelea$i biserici, seimpartasea la aceasi preoti, postea fAcea

Nec. Costin p. 114.

www.dacoromanica.ro

33

erueea in acelas fel. A poi Petru cel Maremai era si imparat ; aeest cuv6nt il auzisepoporul din cea mai frageda copilarie im-bracat in tot farnaecul povestilor, 6i umplea,sufletul cu ideea maretei, resuna la urechilelui cu puterea magica a figurilor inchipuirii,il umplea de spaima cand il vedea ca dusman,de o fericire nespusa and il vedea ca prie-ten. inaintea imparatulai domnul disparea castelele la luolina soarelui, cu atät mai multand acest imparat venea sa roantue poporulromAn de robia cea g. ea a paganului de Turc.

$i inteadev6r ca poporul român cazusefata Cu Turcii intr'o adeverata robie. No nu-mai ca domnii se schimbau dupa ulacul Sulta-nului si ca fie care din ei trebuea sa plateas-ca sume insemnate vizirului si femeilor dinharemul Sultanului, pe care le scotea de pespetele terii ; dar afara, de aeeasta tara era su-pusa la diferite beilicuri si angarii catraPoarta, care nu isvorea de aline decat dinabuzul celui mai tare asupra eelui mai slab.Insfarsit supusii Portii, Tatarii, navaleau pefiecare an, pradau si jafueau tara in modulcel mai neomenos si and Petru venea $iproclama prin tratatul incheet cu Cantemirca tara nu va plati bir nici un ban, ea dom-nul nu va fi invoit sa aiba alte venituri

vamile si ocnele, am vol sa vedem tarastand in nepasare, ea care in naivitatea eicopilareasca credea in fagaduintele impara-

3

www.dacoromanica.ro

34

tului crestin si nu se astepta decat la o erade fericire dupA acea de adanca nenorocirein care zAceal

Terii deci desigur trebue sa-i dam drep-tate daca o vedem aruncandu-se in bratele Rusi-lor. Dar sa cercetam acuma daca domnul ei,care, priu exceptiune, era un principe foarte lu-minat $i pun urmare dator sa cumpeneasamai bine lacrurile, poate fi 5i el indreptatit in-aintea istoriei pentru partinirea sa cu Rusii.

Dupa Ioan Neculcea motivul ce l'ar fi a-runcat pe Cantemir in part da Rusilor ar fifost temerea de intrigue lui Brancovann, caresimtind uneltirile lui Cantemir pentru a-1 prin-de, si tocmindu-si lucrul la Constantinopole,sa nu-1 rapue pe d6nsul si sa-1 mazileasca;"o teama care pe atunci, cand numai banii ju-eau un rol la Constantinopole, era indestul deintemeiata. Un motiv, se'intelege mai putinegoist, este dat de insu$ Cantemir in Istoriaimpratiei turcesti : »In luna Scheval al anu-lui Hegirei 1122 Cantemil a fost trimis inMoldova ca ordinul de a prinde pe Branco-vanu, prefaandu-se ca prietenul seu, sau invre-un alt chip, $i s1-1 trimita viu sau mortla Constantinopole si cand va pune stAprtnirepe principatul Valachiei sa, iee in mani guver-narea acelei teri, ear pentru Moldova sa pro-puna un alt pr ucipe, a carui aprobare re-

49 loan Necalcea p. 335.

www.dacoromanica.ro

35,mane pastrata curtii suzerane. Pentru impli-nirea mai grabnica a a cestui plan, Sultanul daordin hanului de a pune in slujba lui Can-temir atatea mii de Tatari cat va fi de nevoe.Pe langa aceste Sultanul fagadueste lui Can-temir cit-i da principatul pe viata si nu-i vacere nici tribut, nici peche s cat tirnp elva sta in Moldova. Dupa ce aceasta fagadu-inta a fost intarita prin un hati-sherif, Can-temir trece in Moldova impreuna cu hanulTatarilor. MA putine zile dap venirea saprim-ste o scrisoare de la Chihaia mareluiVizir, Osman Aga, in care i se cerea indatapentru Sultan si Vizir peschesul obie,inuit lafie-care intrare in domnie ; sa adune omulti-me de zaharea pentru ()stile turcesti ; sit pu-na podurile in stare cu cea mai mare gra-bire ; sa procure Cazacilor si Svedezilor cestateau pe MO regele Svediei locuinti pen-tru earna; sa se gaseasca, el singur impreu-na eu oamenii lui la Sf. Gheorghie la Ben-der, si alte cereri tot asa de ingreuetoare.Ounoscand deci Cantemir de pe aceste roadecat de putin era de asteptat de la necredin-cio$i, el arund, legatura cu Turcii si crezùmai de cuviinta a suferi impreuna ou Chris-tos, dealt a spera bogatiile cele inselatoareale Egipetului. El trimise un sol credinciosla Tar pentru a-i oferl slujbele sale $i aceleale principatului seu." *)

..) Cantemir Geschich0 des osm. Reichs. p. 765.

www.dacoromanica.ro

36

Dei poate c ambele aceste motive sa fiinriurit hotarirea lui Cantemir, causa maiputP,rnica care l'au indepartat de Turci, eraconvingerea lui Cantemir despre starea dedecadere in care se aflau Turcii, isvorita dinserioasa si indelungata sa indeletnicire cu is-toria imparatiei lor. Acest spirit intr'adeverprofetic v6zuse de la inceputul decaderii a-cestui popor, care porne$te de pe timpul seu,un povernis pe care el nu se va mai puteaopri si in Rusi el vedea mostenitorul fireseal imparatiei Otomanilor. Istoria acestei im-paratii scrisa de dansul se imparte in dou6perioade, cea d'intai a cresterei sale pana laanul 1672 ; cea de a doua, a decaderii, de laacea data pana la 1711. Cuvintele cu careel sfirseste perioada inthia stint insemnatoare.El 7ice : Aceasta fù cea de pe urma victo-rie din anul Hegirei 611 pana la 1083, princare se aduse imparatiei Otomanilor vre-unfolos, sau prin care se adause vechilor mar-gini ale irnperiului vre un oras sau vre o

Duph, aceasta, mai ales pe timpul impa-ratului Leopold din Germania, urmar6 bataliiinfricosate pe care urmasii cu greu le-a,r cre-de daca nu ar fi dovedite prin autenticitateaunor documente oficiale, si puterea Otomanilorau slabit foarte tare prin perderea mai multorregate $i teri, prin peirea unor o$tiri intregi, pre-cum si prin reshoae launtrice $i imparecheri."*}

Cantemir 1. c. p. 408.

www.dacoromanica.ro

37

Fiind deei Cantemir adanc convins despreresultatul resboiului ce era sa isbucneasca,anume ca va esi in defavoarea Turcilor, nune intern mira de loe de hotarirea principe-lui nosttu de a se da in partea Rusilor, maiales ca si la d6nsul mobilul religios era in-destul de puternic. Sprijinul pe care Petrucel Mare il astepta de la Cantemir se zadar-nici insacu totul ca si acel fagaduit de Branco-vanu, dei din alte pricilli. Ostirea pe careCantetnir trebuea s'o adone, maneA, numaibanii trimii de Rusi si nu se mai strinse,eei precum spun Neculai Costin i NeculaiMustea : Moldovenii, cum au luat banii deleafa, cum au inceput a-i bea pe la crasmezioa, ear% noaptea se duceau pe la drumuride jafuiau pe oameni deco aveau si la dru-mud, si la bejenii, si furis, si fti. Altiiumbla,u de stricau prisecile oamenilor ; earain oaste n'au mers." *) Mai gray insa decataceasta era lipsa zaharelii. Oastea Moscali-'or fiamanzita, pedestrimea obosita, caii lesi-nati cä niel earba, nu a,veau, inchisi in par-cane si cum vra a esi indata eadea in ma-nile Tatarilor: zaharea din urnni nu puteaveni nici de aici din tara nu avea pane sele dea, nici cu bani sa cumpere nu gasea,fiind lipsa de pane pentru lacustele ce Orape aice $i mai inainte in vr'o doi, trei anisi intr'acel an mania lui Dumnezeu, cat nici

'3Neea/ai Costin p. 112 :;i Neeulai Mustea p. 50.

www.dacoromanica.ro

56

earba pe crin3p nici frunza pe pgduri undeegdea lgcusta nu renignea, ci era cum ema,i r6u " *) Din aceastg pricing cäz6nd oas-tea lui Petru cel Mare in o grea cumpgng,ca o resplatg, pentru cele ce suferise CarolXII de la Rusi, Turcii n'aveau deegt sg in-tindg mgna pentru a princle pe Petru en toa-t armata, lui, mai ales in urma ciocnirii dela Stgnile,zti lAngg Prut, uncle P tru, fiiindtut, perduse ori ce speranta de segpare. Ve-zirul Baltagi-Mohamed fiind insg tot atat defricos la faptg pe cat se ar6tase de inimosla vorbg, corupt $1 prin cgte-va pungi debani pe care insgsi imp6rgteasa Caterina leaduse in cortul seu, se grAbi de a incheiapace en Petru, cu toatg, opunerea regelui Ca-rol XII, care cautg,iii zadar sg convingg, peVizir cg poate s princiA pe Petru cu intreaga sa armatg. Conditiile acestei pAci inche-ete in 21 Julie 1711 la Husi sunt urmgtoa-rele : Azolvul este inapoit Cu teritorul incun-jurgtor in starea in care se Oa. ('etgtile Ta-ganrok, Kamenska $i Sainara vor fi ciara-mate si Tarul nu se va mai amesteca in tre-bile Cazacilor, nici in ale Tatarilor, sau ina le Polonilor. Nu mai este invoit Tarnlui a

*) Neo. Mustea pag. 53. Comp. Miinnich Tagebuch inHermann (Beitriige etc.) p. 13; _kind Bich dumb dieversicherungen des M, ldauisehen Hospedaren Cantimirleieht verleiten lassen, in der Huff:nun Magasine undsonst Lebensznittel genug vor ski) zu linden mit einervon 40,000 Mann bestehende Armee, ohne Proviantfiber den Niester gegen din Donau zu marehiren,"

www.dacoromanica.ro

tinea in viitor un ambasador la ConstantinoTpole; Rusia nu va opune nici o impedecareintoarcerii regelui Svediei in statele sale.Petra pune zalog doi militari insemnati dinarmara sa pentru indeplinirea credincioasg atratatulni. Aceastg pace este ratificata si in-tgritg in Aprilie 1712.

Acest tratat, foarte favorabil Rusilor, du-o, innprejurgrile in care fusese incheet, loveainsg in chipul cel mai simtitor planurile luiPetru cel Mare si nimicea, roada nauncei u-nei vieti intregi, stgpanirea Rusilor pe Marea-Neagrg, incAt trebile pgreau c se intorseseeargs la starea de rnai nainte, cAnd Rusii nustApilneau Ana Azowul; Cu deosebire numaieg Rusii gustase din rodul oprit si cg sim-teau acuma mult mai viu perderea Azowuluidecgt lipsa lui de mai nadnte.

V.

Urinäsile resboiului din 1711 asupra terilor romane.

Ce urmgri au avut acest resboiu asupra te-rilor noastre?

Este o idee foarte respanditti in poporulnostru, de eand au inceput a se serie isto-rie, anurne mea cì politica lui Brancovanusi Cantemir ar fi provocat venirea fanario-tilor. Se pretincie anume cg Turcii ne maiav6nd incredere in domnii pgranteni, ca uniice ace$tia se daduser6 in partea Rusilor, se

39

www.dacoromanica.ro

40

hotarese de atunci inainte a trimite in taranoastra Greci din Fanar, in care Poarta pu-tea sA se inereadrt mai mult. Cu alte cuvintehainirea lui Brancoveanu si Cantemir slujescde aparare riureilor pentru inealcarea eapi-tulatiunilor n3astre ; ei au avut dreptul de ane triinite domni straini, de vreme ce aceipannteni s'au ar6lat dusmani impArAtiei lor,*)Aceasta indreptatire a Turcilor ne pare cutotul neintemeeta.

Inteadev6r caracterul cel mai insemnht alepocei fanariote nu este MAN in faptul eadomnii erau de neam grec, at in modul cumse numeau domnii de Poarta, in mijloacelepe care le intrebuintau pretend,ntii pentru aajunge la clomnia terii, in repejunea ameti-toare cu care se schimban domnii, se numeau,se mazileau $i earas se puneau inapoi, in uncuv6nt in acea nestatornicie inspaim6ntatoare,care facea din clomniile terilor romane o a-dev6rata jueArie in mAnile Tureilor. Cae! este

Vezi spre esemplu: Magazin istoric pentru DaciaIII p. 872 F. Aaron. Manual de istoria principatelordunärene Bun. 1839, p. 132. I. Eliade. Prescurtäri deistoria Romanilor etc.

Aceastä pärere au adoptat-o si sträinii in scrierilelar asupra Romäuiloi : Th. Danubians principalitiesby a britisch resident London 1854. I. p. 294 EliasRegnault Histoire politique et sociale des principautésdanubiennes pag. 57. Destrilhes. Confidemees sur laTurquie. Paris 1855 p. 176

Aceastä teorie au trecut pänä si in cartile de @walk'.M Mihdescu. Elemente de geografie. ed. III Bucure0i1877, pag. 148.

www.dacoromanica.ro

41

de observat c 6, ehiar in asa numita epoca aFanariotilor domnesc mai multi principi ro-mAni de vi ta cum sunt in ambele teri Raco-vitestii si G-hicule$tii,*) din care cei d'int6idomnesc de patru ori in Muntenia si de dou6ori in Moldova, ear cei de al doile de cinciori in Muntenia $i de patru ori in Moldova.A poi este de observEt c i inainte de 1711.Poarta numeste domni stralni in Moldova siMuntenia. Astfel in 1618 Turcii pun in Mol-dova pe Gaspar-Voda despre care Miron Cos-tin spune : Gaspar-Voda era Italian adicaFranc, om nestiutor randuelii si obieeelorterei, fara limba de tara, care lucru mai greunu poate fi °and nu $tie domnul limba teriiin care clornneste."*) In 1666 vine la dom-nie Duca-Voda care ,, era de mosie din Ru-mele din tara greceasca $i de copil rnic ve-nind in tara in zilele lui Vasile-Voda, au fostla dugheana la abagerie", ***) si care clom-neste el de 3 ori si fiul seu Constantin de2 ori. In 1667 Turcii ta imit pe Ilia$-Voda

*) Mibai Raeovitä Voevod, veniid la scaun in Iasi ear-na, bucuratu-s'au toatä tara hind el 1)6,m'éntPanTara rtnut se bucura, cäci era Moldortn si le era preles.)e la divan a gräi en d6nsul. loan Neculcea p. 386.Care era din neatn vechitt di I hoeri de tarä." Alex.Amiras p, 102.Ghiculestii sunt de neam albauez, darromanisati. Miron (Jostin spline despre Grigorie Ghicaeel d'ntai si fiind di- un neam cu dOnsul ar. anas Pautras Vasile-Vodä (Lupu) la (Mitsui." M. C. ed. noug p. 337.

**) Miran Costin ed, nouä p. 268.***) Idem p. 9.

www.dacoromanica.ro

42

care ,limba terii nu stiea ci tet en talmaciugrgea." In 1674 trimit pe Dianitra$cu Can-tacuzino din grecii cei de frunte a Tarigra-dului, care destul era cumplit $i vrajrna$", sicare domneste de douti ori.*) Pe acesta il in-locuesc 1676 eu Antonie Roset acgrui numeadev6rat este Kirita Draco, nume curat gre-cesc. In sfirit in 1710 vine la domnie Ne-culai Mavrocordat, inaintea lui Dimitrie Can-temir, acgrui origine nimene n'o pune la in-doealg. De asemene si in Muntenia la 1633vine la domnie Leon-Vodg Toma care du0multimea Grecilor ce aduse cu ansul pare afi $i el de acelas nearn ; in 1658 Mihneape care Thalcescu il tithie,ite .,un grec obscur" **), si altii precum Duea, Cantacuzino.

Ce e drept, cu cgt Turcii deprindeau a seamesteca mai mult in trebile terilor noastre,cu atgta 6i vedem trimitènd mai des domnistrgini in ele, asa incgt fgrg indoealg num6-rul Grecilor ce au clomnit in tenle noastrein asa numita epocg a fanariotilor este multmare decgt inainte. Turcii base obiceiul atrimite domni strgini in tenle noastre gneAdinaintea epocei fanariotilor. Faptul cg ei a-poi au indesit cua semene trimiteri dovedeste

Neeulai Co8tin pag. 11. Cantacuzinestii din 'WalachiaBunt i ei de neam grec dar romanisati prin asatoriicu pam6utence. Biografia postelnicului Const. Cantacti-zino de Nec. Billceseu in Mag. istorie pentru Dacia,I p. 380.

*4') Biografia citara mai Bus, p. 380.

www.dacoromanica.ro

numai atta cl principiul odatg a,dmis aducearoada sa fireascg, acea de a deveni predom-nitor.

Dacg catgm bine in istoria noastrg, vomvedea cg rgclacinile epocei fanariotilor suntmult mai vechi decgt 1711. In Moldova eledateazg de la alungarea lui Petru Rare$ dinscaun de cgtrg Sultanul Soliman care punein locu-I pe Stefan Lacusta. Aici intglnimpentru intgias data in cronicarii no$tri acelecuvinte prevestitoare de atta ¡6u: si Tur-cii le-au pus Domn pe Stefan-Voda, f9.ciorullui Alexandru-Vodg," *) si apoi trebue sa omgrturisim Cu pgrere de r6u, insu$i PetruRare$, de care ne mgndrim cu drept cuvènt,au pus temelia acestor amestecgri ale Turci-lor in numirea domnilor Moldovei, due6ndu-se la Poartg si cer6nd a i se da de-a douaoarg domnia io1dovei, cea ce Sultanul So-liman au si incuviintat, $i indatg i-au datsteag de domnie in Moidova $i au trimis pecreclinciosul seu Inibrea Aga Cu Eniceri $icu multg oaste turceascg ca sg ducg pe Pe-tru Vodg la scaunul terii Moldovei,"**) Dea-semene Poarta pune domn farg a intreba detara pe Stefan Toma, pe loan Armanul,Petru Schiopul care era din tara Muntenea,s-cg si pentru aceasta chiar nici putea fi alesde boeri. Despre acest Petru Schiopul spune

*) Ureche ed. Doug p. 197.**) Ureehe ed. nota p. 201.

43

www.dacoromanica.ro

44

Ureche Most Petru-Voda Ce s'au zis$chiopul, dupa ce au domnit cinci ani iauvenit mazilia: si au venit un turc mare sil'au luat din scaun; si l'au trimis imp6ratulla Halep, $i domnia au dat-o lui Iancu-liodaSasul.*)$i asa au facut Poarta de acolo inainteeu Vasile-Lupu si cu toti ceilalti domni ina-intea lui Dimitrie Cantemir, punéndu-i si

dupa plac, IVA a intreba d taranici cand 6i punea, nici cand 6i scotea.

In Muntenia inceputul ametecarei in nu-mina domnilor se urca la reintoareerea inscaun a lui Radu eel Frumos, fugarit de Ste-fan col Mare, care revine si alunga pe LaiotBasarabA, ocupand earas scaunul cu ajutorturcesc si apoi Turcii urmeaza ea si in Mol-dova a se amesteca tot mai tare in numireadomnilor, pana co ajung a pune domn pecine si cum voeau ei.

Apoi este de luat aminte ca venirea Gre-cilor in tenle noastre este mult mai vechiedecat 1711. Grecii incepuso a veni in tenlenoastre do la caderea Constantinopolei subTurci. Ei fiind persecutati de cue,eritorii lorfugeau in toate partile ; dar pe cand in Ita-lia se trageau acei mai culti si mai invetati,in tenle noastre nu venira decat drojciiilecietatii bizantine, care incur6nd faand bani,devenir 6 cei mai cumpliti asupritori ai po-

Idem p. 233.

www.dacoromanica.ro

45

porului. Nu putin au contribuit la inmulti-rea Greeilor in tenle romAne sistemul cum-p6rarii domniei de cgitra protendentii la tron.Aeetia se indatoreau ctrA, Turci 5i Grecidin Constantinopole cu sume insemnate, pecare apoi, pentru a le plAti, luau pe credito-rii lor in tara cu d6n5ii, le dadeau in manaa,verile terii, intreprinderi si posturi feluritedin care ei se imbogateau pradand si jefuind,far6 nici o teama. Astfel ne spun cronicarii

G-recii se imultise foarte tare in Munte-nia pe timpul ltn Mihai Viteazul 1600 si maiales pe timpul Grecului Radu-Mihnea 1613ear in Moldova pe timpul Grecului Alexan-dru Ilias 1632. Asa Matei Basarab si VasileLupu ajung la domnie prin o reactiune careface sa se alunge Grecii din tenle romAne. *)Acesti Greci atat de numerosi in tara la noise amestecar6 in cur6nd in boeriile terii, baei av6nd influenta la Constantinopole, multiboeri isi dadeau fetele dupa ei in casatorie,astfel ca pe timpul lui Gr. Ghica cel1727 vedem figurand ca boeri mari la cur-tea acestuia pe Constantin Ipsilant vel Pos-telnic si Andronachi Vlasto vel Gomis.**) Fi-ind Grecii atat de influcnti mai ales prin ba-nii Ion, nu trebue sd ne miram daca cu

ei ajung a pune mana intr'un mod es-

*) Rornanii si Fanariotii de Nec. Balcesou in Mag. is-toric pentru Dacia, 1. p. 116.

**) loan Recuicea p. 402.

www.dacoromanica.ro

46

clusiv pe domniile romAne ; cu atat mai mullca intrigile si imparecherile dintre boeri, carese intreceau la Constantinopole in cumpara-rea domniilor, usurau foarte mult aceastaamestecare a Grecilor in domniile tailor noas-tre. Deaceea pentru a fi drepti trebue sa mar-turisim ca instrainarea domniilor noastre estein mare parte propria noatra lucrare, ajutatAsi iulesnita prin coruptia degradatoare ce oaratare in toate timpurile asupritorii nostri.Dar daca nu putem ridica peatra spre a oarunca in ei, cel putin sa nu se infatisezeinaintea istoriei cu pretextul cel foarte bineinchipuit, dar lipsit de ori ce temeiu, ca dinpricina hainirei domnilor pamenteni au fostnevoiti sa recurga la domnii fanarioti.

Domnia fanarlotilor nu au fost deci o ur-mare a resboiului din 1711. Urmarea cea a-deverata a venit din partea Rusilor. Acestiaau recunoscut in noi pe acei cre$tini pe careapropierea de impäratia lor si legaturile noas-tre mai slabe cu Poarta ei expunea mai intaiprivirdor lor, cand i$i anima °ad in viitorpe campul intins al politicei ruse$ti. ideeadin vestitul lor memorandum Gemunt Grae-ci Valahi, Bulgari, Servique", in care cre$-tinii sunt inca aruncati la olalta, capeta inmintea, lor o a$ezare luminoasa si sistematica.Ei ved ca pentru a ajunge la Serbi, Bulgari$1. Greci trebue se treaca intai prin Romani.Asupra acestora isi Vor indrepta privirile, pe

www.dacoromanica.ro

47

dinsii 6i vor iubi mai mult, pe dinsii 6i voravea in vedere in toate tratatele lor ulterioare,pentru ai seApa tot mai mult de sub urici-oasa, suprernatie turceascI ; nu ins/ pentruai lasa liberi sn, se desvolte dui)/ firea $1tendintele, lor, ci pentru a.i pune sub o altaprotectie mult mai periculoasA, acea a Ru-siei ; cAci daca politica turceascl, umbla s/ne stoarcl numai cAt averea, acea rusascaavea o tinta mai adAncg, acea de a stoarcechiar m/duva poporului nostru, de a stingein el ori ce spirit de lucrare neat6rnata $i dedesvoltare nationalA, intr'un cuv6nt a ne faceRusi.

Pentru domnitorii ce se compromises° atltde reu prin legatura lor cu Rusii, urmArilece le avù resboiul din 1711 sunt cunoscute.Camtemir se retrase in Rusia cu toat6 fami-lia sa i cu un num6r de boeri care fuses°mai amestecati in politica lui. ImpAratul Petruil trata foarte bine dandu-i mai multe mosiisi inlltindul la rangul de Kneaz al imperiu-lui rusese. Pentru BrAncovanu urmArile furltriste. El fit prins, dus la Constantinopole, sidupa ce v6.zit inaintea ochilor sei cAzilnd ca-pul ginerilor si a copiilor sei, cAzù el insussub securea calaului Sultanului Ahmed.

www.dacoromanica.ro

48

Resboiul terminat prin pacea dola Belgrad. 1739.

Causele Resboiului.

Prin resboiul, descris mai sus Rusii des-chid politica lor asupro. peninsulei Balcanu-lui. Dar acel resboiu sfirsindu-se pentru Rusifara folos, era firese lucru ea ei sa caute catmai curOnd a se ridica din caderea lor, in-cereand din non soarta armelor. Gauzele a-cestui de al doile resboiu trebue eautate, casi ale celui d'intai in dorinta Ru$ilor de ase intinde in rasarit, de si ei nu au parasitnici odata sistemul lor de a aduce lucrurileastfel incat dreptul macar in aparenta sg, fiein tot deauna in partea ion, sprijiniti fiind eisi de niste imprejurari care pareau veniteinadins pentru a-i ajuta in tendintele lor :clei este de observat ea daca a fost vre-unpopor favorisat de imprejurari in toate in-treprinderile sale, apoi este de sigur poporulrusesc. Care altul oare avea la indamanapentru a masca planurile sE le de cucerire unpretext ce se arata atat de legiuit ea acelade a scapa niste oameni de aceiasi eredintade sub jugul unui popor fanatic si asupritor ?

Petru cel Mare v6z6nd ca de-o cam dataplanurile sale asupra Marei-Negre au dat de

www.dacoromanica.ro

49

gre$, qe intoarce catra o alta mare asezatatot la sudul si spl e rasaritul imparátiei saleMarea Caspica. Aceasta mare, udand ter-murile Persiei, o tara care totdeauna a facutun comer t foarte intins cu Europa, Petru celMare dorea sa si intinda stapanirea pe coas-tele ei spre a atrage astfel in Rusia o par-te a acelui comert. Pentru a realisa planulseu i se infatiraza un prilej din cele maipotrivite.

Intamplandu-se in Persia o revolutie incare Sahul este resturnat de un usurpatorMir-Mahmud, Petru cel Mare urmareste cumare luare aminte aceasta schimba,re de lu-cruri si aduna in cursul anului 1720 o ar-mata insemnata la Astrahan. Un trib diutrepopoarele revoltate, Lesekii, intrancl in orasulSchamahi ucide vr'o 300 negutitori rusi sile rapeste marfa de mai multe milioane. Pe-tru cel Mare cere de la Mir-Mahmud incles-tulare pentru daunele cauzate ; dar acestanefiind in stare 0, o faca din pricina anar-hiei in care se afla statul seu, Petru intra cuo armata in Daghestan, cuprinde Derbent siBaca si cucereste aceasta provincie care roar-ginea Persia cu Rusia. Turcii, auzind de cu-ceririle lui Petru in Persia, incep a se ingrijisi trimit o ambasada la acesta care sa-ispuna ca ei nu vor suferi niciodata ca nistemahometani, precum eran locuitorii Daghes-tanului s incapa sub stapanirea unui prin-

4

www.dacoromanica.ro

50

cipe crestin. Petru eel Mare, pentru a impacape Turci, le propune o im partire a provincieicucerite. Poarta deocamdata primeste aceastapropunere. Murind insa Petru oel Mare8 Noemvrie 1725 si sperand ca cu timpulva alunga eu totul pe Rusi din Persia, eatraganeaza cu trimiterea delimitatorilor panape timpul imparatesei Ana. Pe de alta parteRusii, voind sa atragg pe revoltantii Persi inpartida lor, le fagaduesc ajutor improtivadinastiei legiuite si inchee cu ei un tratat dealiantg ofensiv si defensiv irnprotiva Turciei,care sprijinea vechea dinastie.

Pe cand astfel Rusii incepuser6 a se eiocniCu Turcii la marginile Asiei in Europa lu-crurile se incurcau din pricina Poloniei.

Principele de Curlanda, o tara vasala Po-loniei, se casatorise cu Ana, fiica fratelui luiPetru cel 1Vlare. La moartea acelui principe,neramanOnd niel un mostenitor, Polonia dupadreptul feodal trebuea sa anexeze Curlanda.Petru cel Mare insg, care voea sa puna manape aceasta tara, sprijine Cu o armata pe ne-poatA-sa 5i o mantine ea regenta. pupa ceAna ajunge imparateasa (1727), ea cauta saaduca Curlamla in o f,t6rnare mai mare deRusia si voeste sa o dee ca feoda, favorituluiei Biron. Tocrnai pe atunci rnurind AugustII regele Poloniei, prietenul Rusilor. alegereanoului rege incepe a ocupa foarte mult curti-le Europei. Franta dorea sa puna in seau-

www.dacoromanica.ro

51

nul Poloniei pe Stanislaus Leczinsky, socrullui Ludovic XV, ear Austria $i Rusia spri-jineau pe August III de Saxa, care fagaduiseAnei cedarea Curlandei ; $i imparatia rusascapentru a asigura isbanda candidatului seu,intrase cu o armata in Polonia.

Turcia care v6zuse amestecul Rusilor inPolonia inca de pe timpul lui Petru cel Mare,°and acesta sprijinise pe August II improtivalui Stanislaus Leczinsky cel pus de Svedezi,impusese ca conditie Rusilor, prin pacea, de laPrut, ca sa nu se mai amestece in Polonia,Petra cel Mare insa care avea armata sa inPolonia inca (le la reasezarea lui August II,o retrage numai cat pana in Curlanda, uncleo intrebuintaza cum am vèzut. spre aparareanepoa,tei sale. Mai multe imprejurari impe-deca insa pe Poarta a cere de la Ru$i res-pectarea tratatului incheet ; mai inta com-plicatiunile din Persia $i resboiul ce se in-einsese intre Turci si partida usurotoarede acolo ; apoi resturnarea Sultanului AhmedIII si inlocuirea lui eu Mahmud I (1730).Rusii cautau tocmai acuma, cand Turcii seaflau lute° mare turburare sa le declareresboiu. Dupa ce-si asigura prietenia, Austrieiprin un tratat ofensiv $i defensiv incheet cuaceasta putero in 1726, inremplandu-se toc-mai atunci ca Turcii in resboiul lor cu Persiasa trimita pe Tatari prin panAnt rusesc ea-tra acea, tara, Basil privesc aceasta trecere

www.dacoromanica.ro

52

ca un casus belli 5i ataca Crimea, pre-faandu-se insa i acuma ca ei nu pornescimpotriva Turcilor ci improtiva Tatarilor.Turcii vèrancl pe de-oparte planurile Rusilorin Persia $i mai ales tratatul secret de all-auta cu partida revoltata ; pe de alta parteintrarea airnatei rusesti in Polonia, insfirsit$i atacul Crimeei se hotaresc sa declare res-boiu Rusiei, in 28 Maiu 1736.

Si cu toate aceste Ru$ii pantt atuncea trai-se in relatii destul de bune cu Poarta. Du papacea de la Pasarowitz cu Austria (1718)Turcii trimit mulo."miri lui Petru eel Mare,pentru ca nu luase parte la resboiul impro-tiva lor. Apoi ei ordona lui Carol XII sA,rasasca statele lor 5i riu dan niei un ajutorlui Stanislaus Leczinsky care venise s cauteadapost la Nicolai Mavrocordat Domnul Mol-dovei. *) Tarul, folosindn-se de aceste bunepleciiri ale Tureilor eittra d6nsu1, incepe astarui din nou ca sa i se invoeasca a aveaun resident la Constantinopole, cerere la carese opune cu deosebire ambasadorul englezStanyan, artand Sultanului pericolele ce arputea isvori din o intelegere a Rusilor cu su-push sei Greci. Rusii cu toate aceste isbu-tesc a reinoi in 1720 pacea din 1711 cudou6 modificari insemnate in favoarea lor ;ant6i primirea unui ambasador rusesc in Con-

*) Acsinte Uriearta p. 162.

www.dacoromanica.ro

53

stantinopole, Cu drepturile ineuviintate repre-sentantilor celorlalte puteri ; al doile, manti-nerea constitutiei Poloniei en sistemul seuelectiv sub garantia ambelor puteri contrae-tanto. Basata, pe aceste bune relatiuni cuPoarta, Rusia indrazne$te a calca conditiapacii de la Prut, privito are la Polonia si a-siintinde stapanirea in Persia, conclusa de ideaea in totcleauna trebue s fii sumet tata cucel moale.V6/6nd residentul Angliei si acel al Olandeiort resboinl este gata sa isbucneasca si sim-tind ca de asta data Powta va avea de luptatimprotiva a dou6 puteri, Rusia si Austria, sesilesc a impaca trebile i sfatuesc pe Poarta

inchida, ochii a-4upra usurparilor celor nou6ale Rusilor, precum facuse pana acunia °uremanerea acelora in Polonia. Causa care fa-cea pe am6ndou6 aceste puteri sa, sfatueascape Poarta la rabdate. era frica pentru co-mertul lor. Eata ce spune asupra acestuipunct Feldmaresalul rusesc Mibinich in me-moriile sale asupra resboiului ce ne ocupa:Englejii $i Olandejii caro faeeau cu panza-riile lor $i cu alte inarfuri un comer t foarteinsemnat in rasarit nu piite,au veclea cu o-chi buni ca Turcii sa fie resturnati ; cacidaca d. e. Turcii, care ca toate popoarelerask'ritene isi cauta luxul lor in multimea hai-nelor lungi, ar fi ruin ati, atunci ar trebui camulti fabricanti de panza, cu deos,,bire din

www.dacoromanica.ro

54

Anglia., sä$i v6nda, stativele lor. Mai alesinsa se temeau ei de un comer t rusesc dinMarea-NeagrA catrg, Marea-Mediterana, insprecare Oita atunoi marfurile rusesti mergeauprin manile ion")

Austria insa, vOz6nd cä Poarta au pornitimprotiva Rusilor, intervine ca mijlocitoare,amenintand-o cot reEboitt, daca nu va dasatisfacere Rusiei.

Pentru a intelege aceastai politicg din par-tea Austriei, trebue sa ne amintim care erauraporturile sale en Rusia si cu Turcia la in-ceputul veacului treout. Una din terile carefusese in totdeauna mai amenintatg. de Turcifusese Austria. Din timpui bataliei de la Mo-haci (1526) and pert impreuna eu regeleLudovic II $i regatol unguresc, Austria fu-sese expusA la cele mai mari primejdii dinpartea Turcilor, prin apropiata lor veeinatate,nascutg, din prefaeerea Ungariei in pasalieturcesc. De atunci Viena devem telul statornical cuceririlor otomano $i ea fusese in cur-gere de un veae si jurn6tate incunjurata, indoti6 r6ndori de armatele turce$ti. (in 1529$i 1683). Deabia trecusera cati-va ani de °andAustria isbutise a bate $1. ea odata pe Turci$i a reeastiga prin pacea de Carlowitz (1699)/erne perdute pe timpul imparatului Carol V

*) Miinnich's Tagebuch in Ernst Hermann. Beitriige p.158.

www.dacoromanica.ro

55

si spoi ajunsese prin pacea de Passarowitz(1718) a rapi chiar de la Turci niste bucatide pamènt. intre care Oltenia. Amintirea su-ferintelor incercate din partea Turcilor erauanca vii in sufletele Austriacilor si la auzulnumelui de Turc-` li se incretea carnea,se revolta inima, incat mintea lor nu era áncaindestul de rece, cugetarea lor indestul delimpede pentru a patrunde in viitorul politi-cei rusesti si a videa ce alt soiu de pericoleaceasta ascundea in sine. Apoi comertul ce'lfacea Austria in ter le noastre si in peninsula,Ralcanului era cu mult mai neinsemnat decatastazi. Gurile Dunar i fiind insfirsit stapanitede Turei fara niel un soin de amenintare,cel putin v6zuta. si deei ehiar putinu I comertce-1 facea pe atunci Austria, fiind cu totulasigtarat, intelegem usor cum de Austriasprijinea politica rusasca improtiva Turcilor,pe cand dincontra puterile apusene incepuseinca de pe atunci a se ingriji de intereselelor in Marea-Neagra si stateau alaturea CuTurcii in toate imprejurarile pentru a-i spri-jini fa trt cu Rusia. Austria nu ajunsese ancaJa cunostinta politicei celei mai pPtrivite cuinteresele sale. Din contra crezind ea ca totdin palea Turciei 6i va veni peirea, juta peRusi improtiva ei, frirA a vedea cá, prinaceasta Increaza de mai inainte la insasa sa ruina.

www.dacoromanica.ro

56

Pouturile lui Allinnich.

Iiminte de a se ¡acepe reboiul intro Austria$i Rusia cu Ttircia se tnai face o incercarede a se mantine pacea prin un congres tinutla Nimirov. Rusii propun aice conditiile subcare ar fi dispu$i a parasi lupta. Aceste sunt1) abrogarea tuturor tractatelor de mai na-inte ; 2) trecerea tuturor Tatarilor sub sta-panirea rusasca; 3) recunoagterea Moldoveia Valachiei ca principate neaMmate sub pro-tectoratul _Rusiei; 4) libera navigatie pe Marea-Neagra, Bosfor, Helespont $i MediteranalAceste propuneri tindeau a implini mai intotul scopurile Rusiei; caci prin conditiaRusia scapa de umilitorul tratat de la Prut,pe care dorea steargA, de se va putea,pana $i din amintirea omenirei ; prin cele-lalte ea cap6ta libera riavigatie pe toate ma-rile turce$ti, prin urmare intr'un mod impli-cit si crearea unei flote pe Marea-Neagra $ipe langa aceste se mai a,dauga $i mult pre-tioasa clausula privitoare pe tenle noastre,prin care Rusia eauta sa-si deschida drumulcatra cre$tinii din peninsula Balcanului. Findea un resboiu, chiar perdut, nu putea expunepe Poarta, la un tratat mai ingreuetor, ea se

*) Hammer. Histoire de l'empire ottomau dans la collec-tion d'Histoires complètes de tous i.e états européens.III p, 468.

www.dacoromanica.ro

hotgre$te, mai bine decät a primi fan luptgo asernene injosire, sä incerce din non soartaarmelor. Ea era impinsg la aceasta si deagentii puterilor apusene si mai ales de mar-chizul de Villeneuve, ambasadorul Frantiei,care vedeau in libera navigatie a Ru$ilor peMarea-Neagrg spectral vecinic amenintätora comertului terilor lor. *) Congresul de laNimirow disolvändu-se in Noemvrie 1736farg nici un resultat, remaserg armele sä. ho-tärasa. Resboiul se incinse incurend cu marevioiciune din ambele pArti, dar in ce privestepe Austria ea ffi on desävir$ire bättag sisnag prin pacea de la Belgrad a inapoi Tur-ciei Belgraclul $i Oltenia. Rusia incepù res-boiul prin luarea Azowului si cucerirea Crimei;ear in anul de pe urmä a luptei feldmaresalulMiinnich se indrept6, spre Moldova si dupgce bAtu pe Turci la Stavutschane in 21 Au-gust 1739 je Hotinul, pe care Turcii il päräsisede fricg. Auzind aceste Voevodul MoldoveiGrigorie Ghica, ,,puse caimacam pe SandulSturza vel logofk si pe Iordachi CantacuzinoDeleanul vel comis $i el au purees in jos cucgti boeri s'au int6mplat cu d6nsul. Miinnichtrimite pe Constantin si pe Dumitrascu Can-temir (din care pe unul voea, sä-1 punä prin-cipe in Moldova "), feciorii lui Antioh, carese insträinaserä la Rusi si acestia au si pur-

*) Hammer 1. c. p. 469.**) Hammer L e. p. 484.

57

www.dacoromanica.ro

58

ces prin ar string6nd proviant si bucateturcesti ; uncle gasea lua si caii de-a cui era,turcesti si boer0i, pe toti 6i lua, ea le sla-bise caii." *) Constantin Cantemir au venittot jacuind pana la Iasi" si au intrat in Jaiin 2 Septembre 1739 intr'o Duminica, sii-au esit inainte Mitropolitul si cu Caimacamiisi cu alti boeri care se mai intamplase si cucalugarii i cu negutitorii, cu totii i-au esitinainte de latnrea t6rgului, despre Muntenime(Copou) si i-au inchinat cheile terii si stea-gurile slujitorilor, si s'au impreunat cu marebucurie merg6nd prin Iasi, petrec'Cndu-1 boeriipana la Frumoasa si s'au asezat acolo cuoastea sa."**) Peste putine zile vine insusMunich in Iasi si i-au esit inainte Mitro-politui si cu Caimaeamii si cu altiboeri care se mai int6mplase, faandu-i marecinste, pana, l'au adus in curtile domnesti ;si au sezut in Iasi o s6pt6mana si cat ausezut in Iasi in toate zilele cherna pe Mitro-politul si pe naimacami si pe ceilalti boerisi-i punea la masa de-i eintea"*"'*)Münnichinsa, era numai cat un bun militar. De politicaindeobste si de cea rusasca indeosebi el nuse prea ocupa en atat mai mult ca era strain(german). Deaceia il vedem faand o maregresala cand vine pentru ant'ela (Ara in atin-

--*) _loan Neculceu p. 449.**) Idem.***) Idem p. 450.

www.dacoromanica.ro

59

gere cu Moldovenii. In deosebire de Petrucel Mare, care la fie ce moment imbratisa peCantemir si care pusese atatea clausule fa-vorabile boerilor, in tratatul seu cu domnulMoldovei, Miinnich se poarta mandru cu bo-erii si cu Mitro politul terii si impune boerilorniste conditii foarte grele care-i instraineazaindata simpatiile terii, ceea ce desigur trebuesa ne para curios pentru un om ce $iel nazuia la domnia Moldovei. *) Miinnichse credea pe pamkit turcesc si trata Moldovaca o tara cucerita, pe cand Petru, mult maighibaciu, se arkase ca liberator. Astfel nespune Hammer ca Munnich tratA boerii cuo asprirne nepotrivita ; cand Mitropolitul 6ioferi spre sarutare crucea si evanghelia elnu pnse buzele sale decal, pe sfanta carte sirespinse crucea, si prelatul incep6ncl o en-v6ntare prin vorbele : Domnul sa binecu-vinteze intrarea si esirea ta," generalliincepur6 a ride de aceasta profetie. *4')Miinnich impuse apoi terii Moldovei urma-toarele orancluiri

Sa tie Moldovenii credinciosi cu toatAinima imparätiei Rusiei,

Sa nu aiba Moldovenii respundentie cuneprietwii impitratiei Rusiei.

Boerii pribegi cu Gligorie Voda sa se

*) Mannstein, Mémoires sur la Russie Leipzig 1771 pag.356 nota.

**) .Elammer 1. c. p. 484.

www.dacoromanica.ro

60

intoarca toti pana intr'un an ear carele nus'ar intoarce pang la anul sa nu aiba ertare.

4) Douezeci de mil de caste sa armezetara si sa o hraneasca si sa sada, prin te'rguripe unde s'ar socoti.

6) Trei mii de salahori sa nu lipseascapeste toti anii, sa, lucreze pe la Mali la cear trebui.

Pentru oamenii de oaste ce vor fi bolnavi, sa cheltueasca cu clönii la aptica sale dea otet si usturoiu.

Ofiterilor ce vor fi cu acele douezeci demii de oaste, earas sa le dee ce le-ar trebui.

Mosc 11, Grec sau alti oameni strainisa nu incapa la nici o diregatorie in tara,ci numai cu negutitorie.

Cati boeri $i cati slujitori ce n'ar fi lavre-o diregatorie sa incalece sa marga cutotii la caste, si leafa sa le dea imparatla.Ear birul si nevoea terii ce le-ar fi parteasa-si dea.

Nouezeci de pungi de bani sa deepoclon lui Miinnich acum.

0 suta de pungi de bani sa dea masalui MCinnich in toti anii, (care bani facea12,000 de galbeni, de aur, unguresti.benul umbla patru lei pe aceasta vreme.)

Nimeni sa nu tagadueasca bucate sauhaine sau bani turcesti seu grecesti ca cucapul lor vor da sama.

La aceste ponturi" adauge loan Neculcea

www.dacoromanica.ro

reflexiunile urmatoare care arata parereaboerilor asupra lor Aceste pouturi au datMiinnich boerilor, si le-au zis, cO, de nu vorprimi asa, a da foc t6rgului ; si i-aucu de-a sila de au iscalit ea se inf6mplasesi boerii de nu se invoea, si au iscalit toti.Care mai pe urma veti vedea la ce au esitcinsfea lui Münnich, c vinul eel ungurescdulce s'au facut venin amar si risulsi voea cea bung groaza si frica. Si oh ! oh!oh ! bogatia saracie si lipsa si blOstem, siosindd vecinica neuitata si neinehegata."

Aceasta tratare atat de brutal g a boeriloravù ins un bine; ea deschise ochii asuprapolitices rusesti si daca s'au format in tarade pe atunce o partida anti-rusit aceasta odatorim purtarii lui

Cu toate ca Rusa batuse pe Turci in toateintalnirile pacea ce o inchee cu d6nsii la Bel-grad- in acelas moment cu Austria, este des-tul de nefavorabila. Aceasta se esplicanumaicat prin faptul ca Austria fiind greu brituta,si trebuind sa inchee cu Turcii pace cu orice pret ea au tras si pe aliata ei Rusia inpositia ei. Catra aceasta se mai adauge siteama Rusiei ca, Austria flind sdrobita, sanu inchee cu Turcii un tratat separat dupgcare apoi acestia sa se poata intoarce Cutoate puterile improtiva Rusiei ; nu mai putin

*) loan Neculcea p. 450.

61

www.dacoromanica.ro

62

si faptul ca cabinetul ruses° era pe atnneicondus de germanul Osterman, rivalul IniMannich. care de la inceput fusese impotrivaresboiului si care voea, cu ori ce pret sa-1sfirseasca. Ori cum insa ar fi causa acestuitratat. faptul ca este fail indoeala protivnicRusiei nu se poate tagaclui ; conditiile luisunt urmatoarele :

Azowul este daramat si tara din prejurul luiremane pustie, ca o margine despartitoareintre ambele imperil. Rusiei 6i este oprit aconstrui corabii pe Marea de Azow si peMarea-Reagra, precuni si de a intretinea oflota acolo. Rusii pot sa faca, comert in MareaNeagra, insa numai cat pe corabii turcesti.Singura conditie in favoarea Rusilor este in-tarirea invoirei acestora de a avea un residentla Constantinopole eu caracterul pe care arvrea sa i-1 dee Maiestatea Sa Imparateasa si cudrepturile si privilegiile residentilor celorlalteputeri. Se intelege de la sine ca Moldovatrebuea sa fie inapoita Portii incat si acest de-aldoile resboiu il vedem sfirsindu-se pentru Rusifara vre-o isbanda insemnata a politiceirasaritene. Totns este de necontestat ca ei pro-pasise intru cat-va in aceasta privire : asaei rat-Bases° cu cuceririle lor in Persia siAzowul. daca nu era anca in stapanirea lor,cel putin prin daramarea sa nu mai era niciun mijloc de aparare in manila Turcilor.Castigul illS6, cel mai insemnat al Rusilor a

www.dacoromanica.ro

63

fost acel dobandit prin tacerea tractatului a-supra Poloniei. Ne stipulandu-se nimio in a-ceasta privinta, ei pastrar6 positiunea lorinfluenta in aceasta nenorocita, tara. care incureid trebuea sa cada jertfa nesocotintei salesi a lacomiei vecinilor ei. Poate chiar cascopurile Rusilor asupra Poloniei i-au facutsa primeasca, acea pace defavorabila, caci eivedeau in Polonia o prada sigura si apropie-ta, pentru care prea usor se hotareau a jertfide-o cam data planurile lor mai indepartate.

Resboiul terminat prin pacea dela Kuciuc-Kainargi 1771.

I.Ronfänii incep a cunomite cine stint Rugii.

In 1762 Caterina II se sue pe tronul Ru-siei, si un an dupa acea meare regele Au-gust al Poloniei ; doue imprejurari din celemai insemnato pentru istoria Europei. Veci-nicile certe care insoteau alegerea regrluipolon, ieu la moartea lui August III o in-tindere Inuit mai mare, sporite fiind ale siprin desbinarea religioasa a terei, prin nouelepartizi a le disidentilor si catolicilore In a-narhia cea totala in care cade Polonia, Rusiareuseste usor a face ca prin banii si armatele

www.dacoromanica.ro

64

sale sg, s'aleagg, de rege pe fostul ei favoritStanislaus Poniatowsky 1764. Partida pa-triotilor sub Branicky incunostiintazA, pePoart6 despre pericolul ce astepta pe Polonia,din amestecul Rusilor in trebile e,i, cerAndu-isprijinul pentru a alege un rege din natiu-nea lor si a indepg,rta trupele rusesti dinPolonia. Poarta care se deprinsese la ames-tecul Rusilor in trebile Polonilor, se multe-mete a le da sfaturi binevoitoare. Ambasa-dorul Frantiei comitele de Vergennes, je insg,in mAng aceastA afacere si cere prin o not6de la Turci ca sä iee m6suri energice contrainfluentei creseg,"nde a Rusilor in Polonia ;dar el primeste ca respuns observarea, catrupe streine au fost in toate timpurile inPolonia, cg., ea pare a le primi de bung, voesi cg,, a protesta improtiva unei asemene fapt,ar putea pArea CE un atac contra libertAtilorrepublicei. DupA alegerea regelui Poni atowsky.isbucnind un resboiu civil intre dissidenti sicatolici care se unesc in confederatia patrio-beg, din Bar, Caterina se oferg, a sprijinicausa celor intre care erau si cres-tinii ortodoxi, si parlamentul disidentilor ce-re el illSti$ ajutorul Caterinei. Cu toate stri-gatile de ajutor ale confederatilor patrioti,Turcia remgne nepgsgtoare, cu atg,t mai multcg, Rusii nu crutau de loe banii pentru aface pe Poartg, sA inchidä ochii asupra in-cAlegrilor lor. V6z6nd Polonii cä fArA bani nu

www.dacoromanica.ro

65

pot dob6ndi nimica de la dregatorii turei,trimit si ei juvaerurile femeilor lor la sulta-nele din harem, opun6nd ast fel coruptia co-ruptiei si cautand macar prin acest mijlocextrem sa isbuteasca in cererile lor. Astfelpartida resboinica incepe a spori in divan,intetita fiind necontenit si prin insistarile co-mitelui de Vergennes. Patriotii poloni, perse-eutati de Rusi, cautase de mai multe ori sea-pare pe pam6nt turcesc, in Moldova, si Ru-sii, urmarindu-i pana aici, calcase in repetiteranduri peste granita otomana. Odata treandmai multi Poloni in oraselul turcese Balta,de la marginea Basarabiei, o trupa de CazaciZaporojani insositi de oaste rusasca se ieudupa (Mash, ataca si darima cu totul orase-lul pomenit care era locuit mai in totul deTurci. Cand aceasta veste ajunge in Constan-tinopole, ea produce cea mai mare turburare:Ienicerii cer numai decat sa, fie dusi impro-tiva Rusilor si insu$ Sultanul abea isi poatestapani mania. La toate aceste adaug6ndu-sesi luarea Cracoviei cu asalt de catra, Rusi, inzioa de 18 August, partida pacii este cu to-tul inlaturata, marele vizir Muhsinsade res-turnat i inlocuit cu Hamsa Pasa care de-clara Rusiei resboiu (Octombre 1768).

Fiind ca resboiul regulat nu putea sa in-ceapa cleat in primavara urmatoare, Turciideocamdata se multamese a da ordine Ha-nului Tatarilor de a prada Rusia si Hanul

5

www.dacoromanica.ro

66

Crim Gherai incepe in mijlocul ernii o pus-ticre a Rusiei din cele mai neauzite, duc6ndin robie in cate-va s6ptilmani peste 40,000oameni si rapind mai bine de 100,000 capetede vita. Eminentul ajutor a inimosului CrimGherai dispare insa in eur6nd, prin moarteaacestuia, $i comandantii armatei turcesti do-vedesc o nedestoinicie fenomenala in condu-cerea resboiului. Ei sunt asa de ineeti inmiscarile lor incat nu ajunsese anca la Du-Mire, cand Ru$ii atacase acum Hotinul. A-cestia sunt deocamdatarespinsi peste Nistru,Vizirul insa, in loe de a urmari pe Rusidincolo de Nistru, se indreapta inspre Bendersi perde astfel prilejul cel mai minunatpentru a sfarama pe dusman. Sultanul Mus-tafa, furios improtiva lui, pune de-i tae capulsi numeste in locu-i pe Moldavantshi-Ali-Pasa. Acesta trece Nistrul in repetite r6n-duri ; prins insa °data de o ploae eumplita,care 6i tae armata in dou6, el este bAtut deRu$i in o lupta din cele mai crancene in 17si 18 Septembre 1769, astfel ca numaidin armata musulmana scapara cu viata. Ur-marea acestei victorii fu ocia parea Moldovei.

Inca inainte de a se isca reboiul intre Ru-sia si Turcia, Rusia, prev6z6nd aceasta po-sibilitate, reinoise uneltirile sale in Moldovasi Valachia pentru a trezi earAs simpatiile loorcatrl d6nsa, care incepuse a atipi dupál celedoue incerOtri fama isbanda de a scoate a-

www.dacoromanica.ro

67

ceste ten i de sub domnia asupritoare a Tur-cilor. Ea trimite in mai multe r6nduri emi-sari sub masca de negutitori care cautau sg,atite la rescoaM pe locuitorii principatelor,si mai ales la fuga, in Rusia, pentru a aretaastfel Europei cat de nesuferitA era domina-rea turceascS, si cM de iubitil, mea moscovitit.*)

Moldovenii, v6z6nd earAsi pe Rusi cä ina-inteaza cg,trA tara lor, trimit o deputatiunela prinoipele Galitzin, comandantul corpuluice era sg, intre in Moldova, spre a-i oferiinchinarea, terii. Principele multAmi din toat5.mima Mitropolitului pentru hiritisirea" cei se trimisese, 5i-1 roagg, sä spuna pravo-slavnicilor locuitori ai Moldovei cg, incur6ndle va veni in ajutor din partea prea puter-nicei si milostivei impAratese.**) Baronul dede Elmpt, putine zile dupA, aceea, trece cuuu corp in Moldova, alungl putinele trupeturcesti ce se atlau alce si intrá, in Tasi in

4) Documente privitoare la istoria Romilnilor de Eudo-xiu Hurmuzaki vol. VI Bucuresti 1878: Spionul m-aese Tschornakapsas die Moldauischen Unterthanengeheim verstohlener Weise verleitet, bethöret nnd auf-gewiegelt, auch zur Flucht beredet und aufgefrischthatte"... 4 briefe gefunden l'atto wodurch einige rus-sische Magnaten die Moldauischcn Unterthanen zurfliichtigen veirdtherischen Wa,nderung ins russischemahnen und rathen sollen. p. 61; la pag. 58 un altemisar lancorof. Aceastä ineercare fa,ce parte din unplan mai intins de a rescula erestinii din imperiul o-toman. Zinkeisen V. p. 932.

*4) Doue cärti de la Kneazul Alexandru Galitzin cAtiäMitropolitul Moldovei in Arhiva Rontdneasca pag.129, 130.

www.dacoromanica.ro

68

26 Septemvrie 1769. Si asa au venit int6rg cu frumos alaiu si cu ostenii in randu-eala regulata si au intrat in biserica Mitro-poliei, generalii cu ofiterii lor, si Mitropolitulsi boerii si norodul ce s'au int6mplat. $ifiind puse pe A nalogicon in mijlocul bisericeisfanta cruce si evangbelia si luminile aprinse,s'au citit in auzul tuturor jurarantul tin6ndtoti ridicate in sus manile drepte cu dou6degete (al doile si al treile) deschise si in-tinse in sus. Dup. cetire au sarutat cruceasi evanghelia cu totii si au scris numele incartea de juram6nt. Asemine au serfs de s'aufacut si pe la tinuturi afara, trimit6ndu-se lafie-care tinut cate o carte de juram6nt, caredupa ce se cetea in biserica fie-caruia sat,cu aceas randueala. apoi se insemna si nu-mete satului si se iscaleau preotii si diaconisi toti juratii, si carie acele iscalite se a-duceau la cantelarie. *) Juramantul savirsitau fost urmatorul : Eu cel mai de jos numit,m6 jur si m6 fagaduesc inaintea a tot preaputernicului Dumnezeu si sfintei sale Evan-ghelii, CA eata voesc si sunt dator ea cel cem'am supus de bunä voe sub stdpanirearirii sale. intru tot milostivei Doamnei meleimperatrite Ecaterinei A lecsievnii, insui sta-panitoare a toata Rusia . . . ea se pazesc, dinadev6rata inima mea, datoria cea credincioasa

*) Arh. .Ront. p. 132.

www.dacoromanica.ro

*) Arh. Rom. p. 131.

69

a supunerei Rusiei : supuindu-m6 intru toate,far de niei o prieinuire, la ortinduetile acele,care dupei puterea cea inaltii a Martel Sale vorfi hottlrite in toata fara i legiuirilor aeelora.care de obqte tuturor i osebit mie, se cade ale pclzi,, in tot chipul fagadueso, ea un ade-vèrat erestin cu suflet nefatarnie ; toate celedupa putinta strii mele oastei intru tot milostivei Domniei mele (care este randuita spreaparare si sprijineala credintei ce se afil sus-pinand sub jugul Moametenilor) sa fac aju-tor in intrarmare si slujbe, socotind pe vraj-mash armiei Rusiei chiar ea pe vrajma,siimei. Ear la sfirsit sa m6 port pe sine-mi cuchip ea acesta : ca un rob eredineios si buusi supus a Mariei Sale, dupa cum este euvrednicie si se cad° si dupa cum eu inaintealui Damnezeu si a juclecatii ltu cei strasnicepot se dau respuns. Si intru inchftrea aces-tui jurrim6nt al meu, sarut euvintele mele sierneea Mantuitorului met'. Amin." *) Ba,ro-nul de Elnipt, dupa ce savarseste astfel pri-mirea inehinarii terii, cere rnai multe stiri a-supra num6rului tinuturilor $i oraselor Mol-dovei, asupra negotului ce facea principatul,a catimei de zaharea si roduri ce produce,a relatiilor dintre boeri si terani, a dariloreplatite de tara, atat eatrii, Turei cat si eatraDorian si multe alte amaruntimi de aceste,

www.dacoromanica.ro

70

care, impreuna Cu juram6ntul reprodus maisus, dovedesc pana la evidenta ca Rusia aveade gand a incorpora cu totul tenle române.El ordona apoi sub amenintare de mari pe-depse a se da pe fata toata zahareaua tur-ceasea precum si a se opri exportarea din taraa ori ce fel de bucate, care ar putea fi dede folos armatei rusesti, si in sfirsit cere dela tara ca sa se ,aleaga, un obraz din cliro-sul bisericei, si doi din boeri care s'ar so-coti, ca sa mearga la luminatele picioare aprea puternicei imparatese sa caza $i sa-imultameasea pentru mila ce au ar6tat MariaSa eu trimiterea ostirilor, cu care i-au scosdin jugul robiei." *)

Imparateasa Caterina voind sa-si documen-teze intentionile sale asupra crestinilor dinrasarit si dorind sa arate, ca resboiul por-nit de Turei asupra sa, 6i da prilejul alupta pentru eliberarea coreligionarilor sei,pun6nd astfel in deplina aplicare politica in-augurata de Petru ce! Mare, publica un ma-nifest in care arata ca Poarta, urind religiaortodoxa, i-a declarat resboiu pentru ca eaau sprijinit causa disidentilor in Polonia sica dominarea ion cea barbara »cauta sa a-itunce in marea nelegiuirei $i corpul $i su-fletul cre$tinilor ce tiles° in Moldova, Va-lachia, Bulgaria, Bosnia, Erzegovina, Mace-

*) Arh. Rom. p. 135.

www.dacoromanica.ro

71

donia si in celelalte WO ale imperiului o-tom an. "

Din Moldova Rusii tree in Muntenia un-de-i chiama chiar principele G-rigorie Ghica(cel ucis in 1777) si o partida de boeri infruntea careia stateau spatarul Cantacuzino,arhimandritul de Arge$ si comandantul gar-dei do Arnauti a principelui. Aceasta partasiea lui Ghica pentru Ru$i ne esplica cum deacest principe, care avuse tot timpul a fugiin Turcia, este prins de dansii. Apoi el estedus la Petersburg cu toate onorurile." **)Imparateasa 6i darueste o tabatiera impodo-bita cu brilante si primeste pe fiul seu incorpul cadetilor; apoi ea da lui Ghica si de-putatilor munteni o suma de bani pentru ca-latorie si insfarsit insarcineaza pe acela amerge la armata spre a incepe negociarilocu Turcii si a cerca ce ar fi ei disposi saconceada Rusiei pentru incheerea pen. ***)

*) Manifestul imp. Catelina in Documentele HurmuzakiVI pag. 63.

**) Kaunitz atra Thugut din 20 Martie 1770 in docum.Hug.m. V1 p. 74. Tot acolo la p. 68 se spline: Wasich demselben vorliingst nur mutlimasslich gemeldetdass nehmlich der walla,chische Woewoda GregoriusGhica die Russen in das Land gezogen, und nachgenommoner Abrede von ihnen hinweggefiibrt wordenist inzwischen ohnzweifelhatt bestiittigt."

***) Kaunitz atrThugut 21 Aug. 1770 1. e. p. 80 Hammer/// p. 595 inai apune despre Ghica : le eh= (KrimGherai) mount empoisonné par le médecin gree Si-ropoulo, agent du prince Valauue."

www.dacoromanica.ro

72

Deacea i Ru$ii sprijinese candidatura luiGhica la tronul Moldovei in 1774. *)

Domnul Moldovei Grigorie Calimah dea-sernene se dg in partea RI*lor, ragnanclcele 100 de pungi de bani, trimise de Turcipentru cumpgrare de za,harea, si provoaca peArngutii sei a trece la Rusi, cea ce Poartaafland de ea timp. il scoate din domnie si-itae capul**), pun6ncl in locul lui pe ConstantinMavrocordat, care este prins la Galati deRusi si adus la Iasi, uncle rnoare i.utin timpdupg acea. In Grigorie Ghica, Turcii avgndmai mare incredere, ca anal co fusese pusdomn in Muntenia in urma recomandatieihanului tAtArese, dupg isbucnirea resboiului,in load prea t6n6rului Alexandru Ghica, *41ei nu cred in trgdarea acestuia, pgng in me-mental eand este luat de Rusi $i dus la Pe-tersburg.

Deputatii insareinati a merge la lumina-tele picioare" ale impargtesei au fost din par-

*) Kaunitz c. Thugut Sept. 1774 1. c. p. 105.**) Hammer III p. 599 Voici la téte abattne du mandit

Gregori Calimachi, Woiwode de Moldavie qui s'est ap-proprié 100 bourses qui Ini avaient élé remises pouracheter des vivres et qui a trahi l'empire." Vezi si E-nachi IfoOlniceanu p. 273, 275.

***) Zinkeiseiz 1. e. V p. 923. Hammer HI p. 589: ,.Lesinstances du chan tatare determinerent la révocationde jenna Alex.andre Ghica, prince de Valachie, qui a-vait laissé l'arhimandrite d'Ardschisch recrutcr avec unlieutenant-colonel russe des partisans pour la [lassieet l'ancien prince de Moldavia Grégoire Ghica futinvesti."

www.dacoromanica.ro

73

tea Moldovei : Inokentiu episcopul de Hui,Bartolomeu Mazareanu egumenul Soicai, Be-nedict egumen de Moldavita, loan Paladibiv vel logofet si Enacachi Milea biv vel spa-tar ; ear din partea Terii Romanesti GrigorieMitropolitul Ungro-Vlahiei, Mihai Cantacu-zino visternic si Nicolai Brancovanul lo -

gof6t. Ei due cu sine ni$te carti catra impa.rateasa in care inaltarea acesteia mPrge pa-ralel cu slugaria inchinatorilor. Cartea mol.doveneasca, dupa ce pune mai presus faptelede acum a monarhicestii Mariei Tale' decatacele ale lui Constantin cel Mare improtivalui Maxentie, arata cum la infatisarea ceacovarsitoare de biruinta a armelor MarieiVoastre cei purtatoare de semnul crucii. a-tata s'au cutremurat si s'au ingrozit paganii,cat li s'au parut apele Nistrului si a Duna-rei prea desfatate noianuri, la care scapandeati au putut de foeul armelor, au m6suratadAncimea riurilor, faandli-se mancarea pes-tilor si paserilor." Cu glasul de neincetatelaude si cantan, multamito Troitei cei jute()unime $i n. tot puternick ck" en milostivireau Privit asupra noastra, intarind inima ceablagorodnica i antocraticeasca a MonarhielVoastre, spre ispravirea noastrk celor de ocredinp. din robia jugnlui otomanicese, si eaniste rnbi prea plecati si prea multamitori a-ducem cele prea ferbinti multamirile noastrecatra malta stapanirea Voastra pentru ca ne

www.dacoromanica.ro

74

am invrednicit duo, dorirea cea de multi ania fi sub acoperem6ntul Vostru eel puternic,"Mai departe dupa nesfirsite laude care decare mai exagerate si inaltare pana la ceriuria imparatesei adaoge cartea: noi locuitoriiMoldovei ea niste robi prea plecati, aducemsupunerea cea robeascli eu toata btinavointasi primirea . . . si cu genunchile plecate caniqte ferbinti rugatori cadent la urmele prealuminatelor picioarelor Voastre. In fine la sfin-§it cartea isbucneste intr'un lirism foarte pa-tetic prin cuvintele o prea blagorodnica im-peratrita si prea milostiva stapana a noastranu ne parasi pe noi robii Mariei Voastre ceide o credinta, um breste-ne .." *) care puneculine acestui act de o slugarie atat de in-jositoare. Cartea terii romanesti, ceva maicurta dar, deosebindu-se prin aceleasi in-

susiri, saruta pana i genunchii i urmelepicioarelor tale celor imparatesti si singnrestapanitoare !" **)

Auzind 'lurch de inchinarea locuitorilorMoldovei si a Munteniei catra Rusi s'au in-furiat cumplit asupra lor si prin un fetwaal Muftiului au fost cleclarati de haini si datiin piada si resbunarea o§tilor musulmane.***)

*) rom. 152-159.**) Arh. rom. p. 180.***) Kaunitz c. Thugut 19 10.11.1770 1. c. 66. Comp. Batter

émoires historiques et géographiques sur la Vala-chie Leipzig 1778 p 27: Ceux-ei (les Tures) voyantqu'ils n'étaieut plus en état de s'y maintenir, font

www.dacoromanica.ro

75

Aceasta purtare nesocotita a Turcilor auaruncat $i mai mult pe Romani in brateleRu$ilor, ca unii ce din partea Turcilor eranamenintati cu jaf si peire.

$i totu$i nu trebue sa credem ca, si actimca si pe timpul lui Petru cel Mare, Moldo-venii $i Muntenii vedeau in Rusia scaparea$1 mantuirea din nenorocirile lor.

Pe timpul lui Petru cel Mare atingerea,intre Ru$i si Romani fusese mai mult ideal;ei 6i vedeau numai cat prin prisma cea in-cantatoare a sperantei si lovirea chiar tru-peasca fusese in1kturatä, prin nenorocirea luiPetru la Prut, care impedecase pe Rusipatrunde mai adanc in tenle noastre. Darchiar in resboinl din 1736 am v6zut cumpurtarea lui Mannich nemultAme$te pe bueni$1 cum intaiele desainagiri asupra Rusilorpatrund in iflitfltl R0111allii0r. Pe timpul Ca-terinei, in resboiul ce ne ocupa, Rusii punDiana pe ambele principate, vin in atingerechiar materiala cu Romanii si era cu nepu-tinta ca aceasta sa nu produca o nota dis-cordanta in cAntarea cea armonioasa, ce 'reaca, se inaltg din pepturile tuturor Românilorpentru sia,virea prea, puternicei irnparatese.Nemultarnirea locuitorilor isbucni in curand

presque entièrement devast6e, en l'abandounant auxvainqueurs." Vezi ci o carte a terii eatrá. denutatiitrinu4i la Petersburg in care se prang de pustiirileTatarilor. Arh. ram. pag. 220 precum i Ilumnier 111.Pag. 601.

www.dacoromanica.ro

76

din o causa prea usoara de inteles : aprovi-sionarea ostilor rusesti ; si este de luat aminteea toemai in acest punct tenle romAne tre-bueau sa fie mai simtitoare ; cad ele voeausa seape de sub domnirea Turcilor mai cusama din pricina abusurilor ce se faceaucu cererile pentru osti, care loveau cudeosebire in averea locuitorilor. Si tocmai inaceasta privire, in loc ca RomAnii 0, se vadausurati prin dominarea rusasca, ei eranplisati tot atata, daca nu si mai greu de ar-matele imparatesti, incat a trebuit sa se nascain mintea multora ideea ca ei nu au do-dobrtndit alta ceva cleat o schimbare de sta-pan. Mail' ea soarta lor sa se imbunatatasea.Inteo tanguire catrit feldmaresalul Romanzowse spune mire altele : Osebit incredintam peslavirea ta cumea noi ea niste robi preapleeati ai imparatestii mariri, dupa credintanomtra cea en juranAnt, suntem sunusi im-p6ratesti1or porunci pana la cea de Pe urmapieatura a sAngelui si prea gata spre a dadin eel,- ce sunt prin putinta noastra pentrittrebuinta ostii imparatesti, insd ci tiinfei qiCu oareq care cuviincioasd randucald, pentructio sama de oameni ce sunt trecdtori prin Mol-dova icu färd nici o randueald cele ce intim-pinä pe cale, atilt dobiloace cat ci altele, maimult deceit le este trebuinta spre risipd ;mai ales volintirii fac multe suparliri qi jafurisaracilor creqtini i earti0 i risipesc prin lo-

www.dacoromanica.ro

77

curi pustii qi prin paduri. *) De o nainunatgnaivitate este in aceastg privintg cartea ceau scris cgtrg impgrgteasa o sama de jupg-nese vkluve" **) in care ele cer ca prin unrailostiv si inalt hrisov sg fie apgrate si in-cunjur ate de supärdrile 0 oreinduelile cele cese vor obicinui de acum inainte a fi in pdmén-tul nostru." Cu aceasi naivitate en careisi exprima pgrerea lor asupra soartei vii-toare a terii, urmeazg, cucoanele a core scu-tire de la toate greutgtile ce le impunea in-tretinerea armatei, crez6nd ca vor fi ascul-tate, and impargteasa Caterina se irgrijeatocmai prin un manifest egtra Moldoveni sg-ifaca a intelege nespusul bine ce le-au floutscotindu-i din robia Turcilor, cerèndu-le caresplatg pentru aceastg malta milostivire cade la mic pang la mare, toti impreung de-obste si fiste-carele osebit, sg se inferb6ntezesi sa fie cu silintg in spre a se arta vred-nici unei faceri de bine atgta de mare, pli-nind cu deadinsul si din bung inimg, desgvir-sit acea datorie a legii si a crestinesculuijurgra6nt prin care ei s'au indatorit egtrg noi."Impgrateasa fag gduia cg du pgm6Sura credinteivoastre si a r6vnii ce yeti av6ta pentru slujbanoastrg, ce este asa strins unitä impreungcu slujba bisericei lui Christos, voim si noi

*) As-h. rom. p. 168. Vezi tot acolo o expunere mai a-muritit a relelor Mute de optirile rusepti terii p. 208.

**) Arh, rom. p. 176.

www.dacoromanica.ro

78

ca sa impartasim catra voi a noastra milasi a noastra bunavointa." *) i daca intelesulacestor vorbe putea sa infatiseze o are-caregrentati in manifestul Ecaterinei, el devinefoarte limpede si lamurit in talcuirea lui decatrg, Mitropolit, care se insArcineaza aspune lucrurile mai pe fata de cum puteasa le spuna imp5rateasa tuturor Rusiilor : aldoile sa, v6 veseliti de buna-voe si cu intre-cere la slujba, cea impardteasea, fie care dupastarea si puterea sa si mai v6rtos pentruproviantul imparatestilor osti ce au venit spreapararea noastra." **)

Apoi locuitorii terilor se asteptau poate cape timpurile lui Petru ca tara sa fie cu to-tul scutita de dan i si afara de vami si decene sa nu plAteasca tara nici un ban.",***)In ice de aceasta vedem pe Romanzow scri-ind dupa ce deputatii romAni plecase catraPetersburg : drept aceia siliti-v6 cAt yetiputea, a ajuta cu un ceas mai inainte latrebuintele zaharelei ostilor, care va, pazesc.Asisderea sa creasca veniturile visteriei faraingreuerea, norodului ; caci paganii ce '76st.apanea nu avea nici o durere intru nimiopentru folosul vostru, ci inca v asuprea cugrele biruri i cu alte multe feluri de sup6-rari. Deci acum fie-care sa dee putinta lui

*) Arh rom. p. 189.**) Arh. rom. p. 192.***) Vezi jaiba dat5, de negutiterii Imeni Arla. rom. p. 148.

www.dacoromanica.ro

79

spre folosul obstesc $i nimene sh nu fie sou-th a nu da din toate negutitoriile ali$verisu-lui ci toti se dee dupti obiceiul vostru eel yeelliu;la care eu v6 poruncesc, aqa intocmai sei sestringa acele venituri, dupa cum mai inaintes'au dat ; cum si gostina pentru oi, de careduOt socotintA nri poate sA, fie ingreuet no-rodulcAt de putin ckci dinteaceste fie careare venit si chivernisalA. Insi-v6 din bun4 so-cotintit puteti s canoasteti c nu este Cu pu-tintl, panAntul acesta a fi WA cheltuea15,pentru care se eade sA se string5, veniturileobicinuite, nu pentru alt ceva, ci pentru tre-buinta terii si pentru plata ostirilor." *)

Dupaeum s'a putut veclea din eitatele im-prumutate documentele contimpurane faptelorce le descriern, Ru$ii puneau necontenit ina-into idea lui Dumnezeu si a religiei cree-tine pentru a da un caracter Ott se poatede neinteresat cucerirei terilor romAne. Pen-tru a mAntui biserica crestiMi din Poloniase expusese Rusia la resboiul eu Turcii ; pen-tru a mAntui biserica crestinA din tenle ro-mane se bAteau ostirile sale si se v6rsil. sin-gele supusilor sei ; insfirsit tot pentru mAn-tuirea credintei cereau Rusii ca Moldoveniisi .Muntenii s deschidA punga lor si sä, in-tretinA ostirile moseovite. Felul politicei ru-se$ti cerea ea ea s se indrepte cA,trA clasasocietittii care infatisa biserica, in numele

AM. rom. p. 195.

www.dacoromanica.ro

80

careia ea venea asteptand cu drept cuv6ntde la aceasta o asculta,re mai deplina si maioarba. Si clerul nostru se grabeste a res-punde cu prisosinta la aceasta inalta luarein sama prin amestecarea sa in toate trebile,prin redactarea tuturor adreselor catra auto-ritatile rusesti, prin usurparea chiar a puteriipolitice, publicand si interpretand manifestu-rile imparatesti, insfirsit prin supunerea sasub autoritatea sinodului rusesc, prin careel ce l d'intai d pilda purtarii pe care tre-buea s'o pazeasca tara fa ta cu Rusia. *)

Organisarea serail, de bow.i.

Dupa ce Rusia pune astfel depling, stapa-nire pe tenle romAne, trebuia sa iee masuripentru organisarea lor si am v6zut mai suscum baronul de Elnapt spre a se putea apueade aceasta treaba in deplina cunostinta, cerede la tara deosebite imuriri. ImparateasaCaterina In respunsul ce-1 da deputatiunilorromAne spune ca amundoue knejiile Moldo-voneasca si Munteneasca intru toate sa fiedupa a lor judecati si orandueli," **) prinurmare le fagadueste o deplina autonomie inocarmuirea lor launtrica. Pana intru cat eraual fie tinute Agaduintele imparatesei. se vavedea din urmatoarele.

*) Arh. ram. P. 168.**) Arh. rom. p. 201

www.dacoromanica.ro

81

Deputatii IVIoldovei si ai Munteniei infati-*eazg, curtii rusesti niste cereri in privintaorganisarii viitoare a terii, care insa desigursunt inspirate din isvor rusese, caci nu nu-mai ca sunt improtiva intereselor terii, darachiarimprotiva intereselor boerilor, care dacali s'ar fi lasat deplina libertate si-ar fi pas-trat o mult mai mare putere reala si nea-tèrnata in ocarmuirea terii. Totu$i este deobservat ca Rusia, dorind sa puna mana petenle române, in aparenta cu propria lor in-voire, si clasa cea mai inseumata tiind pe a-tuncea boerii, se intelege de la sine ca ea leincuviintA, mai multe cereri ; eaci ea tincamult ca sa nu-i nemultameasca, pentru a nufi nevoita sa intrebuinteze mijloace silnice incontra lor. Altmintrele s'ar fi sters resboiuluice-1 sustinea improtiva Otomanilor caracterulde resboiu sfant, acaruia scop era mantuireacrestinilor de sub jugul Musulmanilor $i is'ar fi intiparit acel de un resboiu de cucerire,care ar compromite cu totul pe Rusi in ochiicre$tinilor din peninsula Balcanului.

Cererile deputatilor moldoveni sunt urma-toarele ;

La ocarmuirea terii sa fie aristocratie,adica sa se aleaga 12 boeri mari din stareaant6i, care sa fie cu aceea$i cinste $i numede boerie precum si mai inainte, incep6ndde la ve! Logofe't.

Dinteacesti boeri, 6 sa cerceteze si6

www.dacoromanica.ro

82

hotgreaseg, numai judecgtile, ear 6 sa, aduneagjdiile terii $i sg caute alte pricini, cate vorfi, $i ace$ti 12 boeri sg fie $ezkori in Ia$i.

La toate tinuturile sg se ranclueasegispravnici cgte 2, unde vor fi mici tinuturile,unul jucleator, unul stringgtor dgjdiilor $ipurtgtor de grija altor pricini. Ear undo vorfi mari tinuturile ate 4, eat-äi cu aseminergnduenlg, si acestia sti fie ale$i din stareacea de a dona a boerilor.

,,Boeriile curtii cele de al doile si altreile ce se socotesc a fi vechi a terii (osebitde cele ce se cuvin Domniei) $1 zapcii ceid'inti$i a doile si a treile sg fie dupg rgn-dueala cea de mai nainte ; insg din fecioride boeri sg se aleagg zapcii, ca printr'aceastasg se sileaseg a deprinde rgndueala curtii $ia ocgrmuirii, si cgte putin sg se inalte lacinstea boerilor, cgti vor fi vrednici. Ear chtidin feciorii de boeri vor remanea intru obi-ceiuri rele, si nu se vor sill ca sa deprinzäinv6tAtura bunei ocgrmuiti, nici decum sg nuse inalte la treptele beerilor, ca sg nu sestrice bum ocgrmuire. Dar earA$ 0, nu re-mge in starea si rAndueala tgrAneascit, ci sgtrgiascg, fgrg sup6rare, hrgnindu-se din veni-turile mosiilor lor, si dintr'alte osteneli cevor face.

Toti boerii ce vor fi alesi la ocgrmui-rea terii, atät acei 12 cgt $i cei de al doile$i zapcii, si ispravnicii tinuturilor, and vor

www.dacoromanica.ro

83

vra sa intro la slujbe, intai sa faca juramht,cumea vor sluji Cu dreptate, fara viclesug,atat imparatiei eat si patriei $1 cum ca vorpazi credinta si catra imparatie i eatra patrie.

Ocarmuirea si slujba numitilor boeri,tuturor da °We, sa fie hotarita numai inteunan, sau in trei ani, incep6nd de la annl non,zi intai a lui Ghenare. Ear la implinirea ho-taritei vrenii sa-si dee sama pentru slujba ceau facia si sa o paraseascA, dupa care earasiprin alegere sa primeasca alti boeri ocarmuirea, cu asemene randueala, socotindu se aintra la cirstea boerilor $1 la ocarmuirea teriitoata partea boereascit pc rand ; insai ceivrednioi de ocarmuire, macar de vor fi si nea-muri scapatate.

Alesq ocarm.iirii la sama ce vor da,dupa implinirea vremii, de se vor vadi cuincredintare cum 0, au faeut viclesug, saujafuri intru a lor oearmuire, prin stiinta,unii ca aceia sti caza cu totul din cinsteadregatoriilor, si nieiodata sa nu fie primitila nici o dregatorie, nici la ocarmuire nielh alta slujba cat de !nick ci sä traeascadupa randueala feciorilor de boeri ce vor finevrednici precum s'au arkat la al 4-le pont.

lnire judecatorii ce vor fi atat la Iasieat si la alte Orguri si tinuturi, sa fie sicate un pravilar sau din partea politiceaseasau din partea bisericeasea, om cu stiinta dindestul la hotarirea pravililor, ea toate jude-

www.dacoromanica.ro

84

cgtile sa se hotareasca dupa dreptate pe

pralili.Fiind c. pana acum din nestatornicia

ocarmuitorilor, erau si judecatile nestator-Dice si in multe chipuri se faceau hotaririle,uneori razamandu-se la obiceiuri a pam6ntului,alte ori la pravili, si aceste earasi prefa,c6n-du se dupa, vointa fie-egruia, din caro pricinánu era nici odata statornica hotarirea judeca-tilor, ci color mai multi pricinuitoare e maripagitbe i stingeri cu cheltuelile cele ne-conten,te ; drept aceea atat obiceiurile pa-m6ntului cate nu se impotrivesc pravilelor,eat si praviiele cele ce sunt incredintate demulti imparati si leginitori. sa so alaturezecu obiedurile pam6ntului si cu aceasta o-cartnuire de aice, sa se aleatueasca toate inscris : si sa se iscaleasca de cata toti, inta-rindu-se si de clara prea piternica impar/.teasg

Judecatile ce s'au hotgrit in trecu-tele vremi, cate vor fi drepte dupa randu-eala judecátilor celor mai inainto, sa rama°statornice ; ear cele nedrepte sg se judecea (loua oará, dupg randueala ce se va facede acum inainte.

Sa se iee un general cu o suma deoaste, cal va fi din destul pentru paza mar-ginilor terii, careto sa fie sezkor in Iasi side aiei sa randueasca oa,stea pe la margini.

Slujba cea d'int6i a generalului sa

www.dacoromanica.ro

*) Arh, ront. p. 202.

b5

fie ocarmuirea ostilor, ce vor fi de paza terii,atat de straioi eat $1 din locuitori. A doua,prin mijlocirea lui s'a se trimita la visteriaimp(trù'teascei clizjciiile ferii.

Pe boerii co vor fi alesi la ocarmuirefie care en hotarit nume de boerie generalulsa-i imbrace cu ca/tan.

Mademurile ce se yor afia in pam6n-tul acesta sa, fie in sama generalului si ge-nera,lul sa randueasca la slujba lor pe careva socotl vrednic, sau din straini sau dinpam6nteni.

Toate pricinile terii ce vor vra sase arte cu anaforale la prea puternica im-parateasa sa se trimita prin mijlocirea ge-neralului.

Din feciorii de boeri sau $i din altipanAnteni, cati vor vol sa intre la osteascarandueala, sa nu fie opriti aflandu-se vred-niei.4*)

Prin acest proieet de organisare mutt aMoldovei se incredin(a boerilor un rol pre-cumpenitor. Lor li se dadea in mani admi-nistratia, hotarirea judecatilor, stringerea da-rilor, cu un cuv6nt toga puterea politica.Apoi ei se ingrijeau ca sa vina cu totii perand la ocarmuirea t6rii, pentru ca dreptulde a despoia pe popor, in care pe atuncea secuprindea administratia, sa fie egal impartit

www.dacoromanica.ro

86

intre dgnsii, neuitAnd nici pe cei scapatati dintreei, pentru a-si putea indrepta averile in cazde nenorocire Boerii erau atAt do siguri peprotectiunea Rusiei incgt nu se sfiesc a punein fruntea cererilor lor cavèntul de aristo-cratie. Dar cu ce pret astigase ei acesteinchipuite drepturi ? cu jertfirea totalg a ne-atgrngrii terii, care se vede mai aIes din dis-positiunea de a se trimite d6jdiile teriivisteria impgrateascg, in care se euprindetotala suprimare a neatiirngrei economice aterii, de care e-,te in totdeauna strins legatgneatgrnarea politicg. A poi in acele ,ponturi"se vorbeste a,desa de alegerea oearmuitorilor,dar nu se spune de cine sit se aleagg. Oricine poate etti printre rAnduri ca autoritateace-i alege, mien 6i numeste, este generalulrusesc, care avea si dreptul de a-i imbrgeacu caftan ! Intr'un cuv6rit generalul, care erasg fie si comandantul unei ostiri in mareparte strgine, adicg rusesti, si mai ales inelementele ei superioare, nu era deat undomnitor al Moldovei, sub care asa numitaaristocratie a terii trebuea sg plece capul,dacg nu voea sgi vada, restingnd pe spetelesale cnutul rusesc si sä resimtg in mgduvaei frigurile Siberiei.

Organisarea Munteniei dg mult mai liimuritpe fatg scopurile Rusilor in privinta terilornoastre. Sau ca boerii de aici s'au ar6tat maiblajini, sau ca Rusia avea un mai mare in-

www.dacoromanica.ro

87

teres de a-si asigura stgpgnirea in Valachia,ca acea ce era mai aproape de Turci, unlucru este positiv boerii de aici cer de laimpgrAteasa totala incorporare a terii in Ru-sia. Eatg cererile lor :

Tara noastrg sg se faca tot una cueparhiile ce stapeineste prea puternica iniptirdtiea Bustei si la vremea pgcii ce se va face, nicica cum sg nu se lese sg caz eards la tirg-neasca cea d'int6i a Agarinenilor.

De vreme ce iocul nostru, din nesta-tornicia Turcilor, au cAzut sub desgvirsitgneorandueará, ne rughm ca sd se aseze in taranoastrd legile i reinduelde _Rusiei pe deplin.

Sá, se rAndueaseg in tara noastrg casg se faca oaste de tara 20,000 de osteni,insg 15,000 pedestrime si 5,000 cAlgrime $isg se tie din veniturile terii ; ear artileriace ar trebui cu cele trebuineioase ale ei neruggm ca sg ni se dea de la impargteascamilg, cura si la vreme de resboiu sg trimitgimpgrAtia ajutor ce ar trebui spre apgrareaterii. Ear hrana ostii sil se dea din tara, sist poatg intra in boeriile ostii si Muntenimari si mici, ca sg se deprinda °u ale res-boiului.

Dupg ce vor veni in tara noastrg o-fiteri imparAte$ti, sg se faca sfat si socotiri,

sg se faca cetati la pgrtile ce ar trebui,din veniturile terii.

Veniturile toril . sg se indrepteze

www.dacoromanica.ro

88

acum dupei r&ndueala Rusiei, cum si pentruvama sa se faca un isvod nou dupei reindu-eala Rusiei.

Partea mireneasca si bisericeascas.fie sub indreptarca Si. Sinod dup& obiceiurileSi. biserici din Rusia ; i sa BAJA, stapaniremanastirile asupra tiganilor si a mosiilor,dupa afiorosirile crestinilor si dupa hrisoa-vole domnesti, care sa se si mai intareasea.

Din veniturile terii sa se faca acadeiniide epistimii,- me§twiguri si limbi.

Fii si casele boerilor celor mari si aldoile sa castige privilegiile lor si sa se im-partaseasca si din mila imparateasca.

Judeatorii care se vor randui pe latinuturi si orase, s& fie juiatate Munteni.

Boerii cum si altii ce vor cere voesa mearga, la Rusia, sa fie slobozi, 0, nu seopreasca de ditra guvernul locului.

Sa fie volnici cei din tara ca sa ne-gutitoreasca pe la alte itnparatii, pe la caresolii imparatesti ce vor fi pe la aceleset-i apere ca pe n4te Moseali ; si coi strainiaducand lucruri de alta tara si cumparand deacele de loc, ce or fi cu poslovenie, sa sevamueasca ca si la imparatia Rusiei si sa,nu se amestece nici la chivernisala locuito-rilor ce s'ar face prin negutitorii, awl decei ce sunt insurati aici in tara,

(contine o cerere de usurare in plata

www.dacoromanica.ro

datoriilor). Se hotareste apoi ca in Munte-nia 4 boeri sa, fie in fruntea trebilor, $i vol-nicie sa se dee la ace$ti 4 boeri ca sa ju-dece, sa hotareasca, cartile lor sa aiba pu-tere, ispravnicii tinuturilor sa se supuna a-cestora cum si toata tara la ori ce poronci.Ear generalul sà poatd porunci acestor 4 boerila ori ce ar vra, wand volnicie ca set-i o-preascd.'")

Asemene oranduiri nu mai au nevoe de niciun comentar ; mai ales acea prin care boeriicer voe ea cel putin jum6ta,te dintre jude-catorii terii sa fie Munteui. De unde se in-telege cä cealalta jumétate era sa fie Rusi$i acestia erau sa aplico legile lor, pe careboerii se roaga 0, fie introduse in Muntenia.Ca aceasta nu o putea face decat in limbalor, se intelege eat* da sine, incat rusifica-rea Munteniei era pe deplin planuita.

Astfel ajunsese Rusia a aduee la impliniretratatul lui Petru cu Cantemir, ba sa-luintreaca; caci Petri' cel Mare tot lasa Mol-dovei o umbra macar ciQ neatarnare, prindomnul ei national, pe cand prin orandueleleCaterinei tenle romane perdeau ell desavtr-Ore ori ce neat6rnare i eran menite a firusificate in eel mai scurt timp.

Pentru a da o idee despre modul cum in-tele,gean Rusii sa ocarmueasca aceste teri

4) Arh. rom. p. 211-214.

89

www.dacoromanica.ro

90

spre a vedea astfel rie soiu de ingrijire a-veau sa aiba ei pentru nouele provincii a-dause iroparatiei lor, ne vom sluji cu douedocumente, in lipsa de altele, care insa a-runea o lumina foarte vie asupra sistemuluirusesc. Unul este acel ce prive$te la orga-nizarea scoalelor prineipatului Moldovei incare comitele Romanzow respuncle la cererileMitropolitului in aceasta imprejurare : eatoate cele privito are la scoli le las intru bunasocotinta a 1), easfintiei tale $i a celorlalti ce suntparte bisericeasca si impreuna $i a boerilorce sunt judecatori in Divanul knejiei Moldovei.Ear cat pentru limba cea greceasca, euneinti dnd in cercetare etc. *) incat resulta-tul stAruintelor Mitropolitului care se rugade feldroaresaliil ca sa-i dee un ajutor spremai buna indreptare" **) este ea acesta nuvra sä se amestece in asemene lucruri. Ce-la 1 a It document se ocupa cu politia, si aicevedem din potriva o ingrijire prea deama-runta $1 o pricepere minunata pentru a seintroduce un sistem inquisitorial : »si de-acuminainte, ori-cine va veni de afara, $i va gaz-dui la vre-o casg, gazda sa fie dator sa in-$tiinteze pe starostele seu inclata pentru aceloaspe, cine $i de un(le este, $i cu ce treabaau venit si starostele sa faca $tire dumisale

si de-lu va primi gazda $i-lu va lua in*) Arh. rOM p. 234**) Arh. rm. p. 233.

www.dacoromanica.ro

91

ehizgsia lui, Aga 0, instiinteze pe d-nialuipolcovnicul si Preasfintia Sa Mitropolitul. *)

Politie aspril si neingrijire de ctritura, eatAinceputurile protectiunii rusesti asupra Ro-mAnilor ; si aceste doue elemento stint esen-tiale in sistemul rusesc. aci ele sunt spriji-nul ce l firesc al despotismului.

IlLAnglia i Austria ajutl." pe Rusia.

Ou toate aceste niel actima nu trebuea, caRusia sg, implineasat una din dorintele salecele mai vii, punerea stApAnirei pe tenle ro-mâne. Pentru a liimuri cum s'a putut faceaeeasta, trebue sä ne intoarcem la istoriagenerala a resbolului.

Pe and in Europa armatele rusesti cu-cereau Moldova $i Valfiehia, in Asia ele nueran mai putin norocite, cucerind Armenia,Circasia si alte teri supuse imperiului oto-man. Tot odat ins. Ru$ii voeau s loveascaputerea turceascd si pe niare, pentru a oinfrgnge cu totul, si impArateasa Caterina in-cepe mari pregatiri in Marea-BalticA, pentruconstruirea unei Dote, Woman(' marinan i is-cusiti din Anglia,, Holanda si Danemarka.Scopul acestei flote era mai ales resculareaGrecilor $i a celorlalte popoare ma,ritime aleimperiului otoman, care s'ar vedea incurajatein miscareo lar prin puternicul njutorul a

*) 21.7.h. Rom. p. 137.

www.dacoromanica.ro

92

unei flote rusesti, dand astfel o implinire fA-gaduintelor t'ante acestor popoare Inca din1765, $i realisand astfel in totul politica luiPetru cel Mare. Flota rusasca, bine pregatitaporneste din Marea-Baltica, trece prin ocea-nul Atlantic si filtra pum strimtearea de Gi-braltar in Marea-Mediterana. Spre a puteaintelege cum de flota rusasca a putut sa in-eunjure Europa tara a fi suoèratá, de nimene,sa aneara o oehire asupra- politice: englezefata cu Rusia dm acest timp.

In resboaele expuse mai sus am aval pri-lejul a atinge in mai multe randuri linia depurtare ce Englejii o pazeau fata cu Rusiain raporturile acesteia eu Turcia,, si am v6-zut ea in totdeauna pana actinia fusese spri-jinirea Turciei in contra atacurilor Rusiei.Aeuma cleodatá vedem ea lucrurile se sehimba,ca Englejii nu numai invoesc flotei rusestia intra in Marea-Mediterana prin o strim-toare ce. era in manile lor ; dar amiraii en-gleji (Elphinstone) comandeaza flota rusaseasi ei arata eurtilor din Versailles $iea vor privi ea un act de dusmanie fata puA nglia ori pe ineereare de a se opune floteirusesti in Alecliterana. Prin ce minune oarese schimbase politica traditionala a Englejilor?

Anglia, este o tara comerciala $i politica eiat6rna in totdeauna de interesele negotuluiei; deaceea nu trebue s5 ne mirara a o vedenschimbándu-si indreptarea indatá, ce se va fi

www.dacoromanica.ro

93

schimbat indreptarea intereselor ei comerciale.Ori cine intelege usor ea daca Anglia papaacuma sprijinise causa Turciei, aceasta o M-euse nu din iubire catra inchinatorii semi-lunei, ci din interesul de a ocroti foloaselece le tragea ea din comertul ce-1 facea cupopoarele din Turcia. In timpul veaculuial XVIII-le comertul Angliei in Orient in-cep-Ct a decadea cu o repejune neasern6natafiind intocuit cu acel franeez. La aceastasehimbare contribulse mai multe imprejurari:Alai intAi activitatea $i silintele lui Colbertde a insufl, ti comertul oriental al Frantiei,premiurile date de guvernul francez exporta-torilor de marfuri, bunatatea, gustul gel po-trivit obiceiurilor orientale si eftinatatea pro-ductelor franceze, insfirsit foloasele insem-nate ca$tigate de la Poarta prin tratatul co-mercial incheet in 1740 ; toate aceste des-chisese pietele Orientului marfurilor franceze.Dineontra Englejii avnd comertul lor in ma-nile cornpaniei orientate care ca o mare casade negot, cauta numai castig $i nu voea sajertfeasca nimic pentru viitorul desvoltariicomertului, scumpetea cea prea mare a mar-furilor engleze, insfirsit pregatirea acestoracare nu era de loe in gustul orientalilor, toateaceste fac ea marfurile engleze sa' fie para-site din ce in ce. Astfel pe and France-jii ajunsese s impoarte in Constantinopole12,000 bucati de teseturi in anul 1729, En-

www.dacoromanica.ro

94

glejii in acelas an iraman cu 5,000 bacatinev6ndute in Aleppo, 4,000 in Coastantino-pole si 3,000 in Smirna. In urma acestei sea-den a exportului, seade $i importul din ori-ent in Anglia incat cornertul englez, pe lajum'étatea, secolului al XVIII, ma,i caruse din partile orientale.

V6z6ndu se Englejii amenintati atat de grayin interesele lor cele rnai vitale $i aceastamai ales din causa dusmanestii politici aPortii fata cu ei; vaz6nd ca Poarta refusa de aleincuviinta u$urintele date Francejilor printratatul din 1740, refus ce provinea mai cusama din sgarcenia companiei orientale, carenu voia sa cheltueasca banii sei, pentru cum-p6rarea clregatorilor Turci, precum fäcuseFrancejii, se botaresc a parasi pe Turcia cauta prin alte parti o reinviere a comer-tului lor oriental,

Calea cea Ilona prin care ei credeau a puteaface aceasta era Rusia. In secolul trecut Ru-sia era departe de a opune marfurilor straineacel sistem prohibitiv care reguleza, astazirelatiile ei comerciale cu celelalte ten. *) Dincontra urmand politicei inaugurate de Petrucel Mare, ea favora foarte mult pe straini $1mai ales Englejii $tiuse 0, se foloseasca de

'") Sistemul prohibitiv s'a introdus in Rusia in 1822.Vezi Carey. Lehrbureh der Volkswirthschaft DeutcheAusgabe von Karl Adler. Wien 1870 pag. 273. BeerGesehichte des Welthandels Wien 1861. III p. 93.

www.dacoromanica.ro

aceste bune pleettri ale Rusiei MIA straini,pentru intinde comertul lor in Rusiainteun mod ea totul insernnat. Astfel ei a-veau contuare $i case mari de comert nunumai at in porturile Marea-Baltice : St. Pe-tersburg, Riga, Royal, Narwa ; dar pana $i inlauntrul Rusiei, la Moseva, Kasan i Astra-han. Le veni acum in mint° ideea de a-sireimprosp6ta comertul cu Persia prin Rusia,anume prin Marea-Caspiea $i ei dobandescde la Caterina II un ukaz care le permitecomertul catra Persia peste acea mare, £ pe-rand astfel sa ca$tige in Persia ceea ce per-deau in Turcia. Pentru aceasta insa era ne-cesar ca relatiile lor cu Rusia sa fie din celemai prietinoase si numai cat aceasta ne es-plica iubirea cea nAprasnicA ce-i apucA de-odatä pentrii Ru$i.

Cu ajutorul Englejilor Rusii bat $i nimi-cesc flota turceasca la Tschesmè lAngAChic pe coastele Asiei. Toate insulele Arhi-polagului se supun impArAtesei si lumea as-tepta sA vada flota rusasca intrand in Dardanele $i amenintand chiar capitala imperiu-lui otoman. Pe cand Ru$ii dobandesc isbanziatat de stralucite pe un element cu totulstrgiin pana atuncea lor, pe uscat victoriiieurmeazA una dupa alta de $i aceste nu erancastigate atat prin bravura generalilor rusi,

*) Vezi in genere Zinkeisen 1 c. V. p. 871-880,

95

www.dacoromanica.ro

96

cat prin nedestoinicia Turcilor, ceea ce facepe Frideric cel Mare se asemaneze acest res-boin eu o lupta intre chiori si orbi in carecei d'intai tot sfirsesc prin a invinge pe ceide al doile. Astfel Rusii bat pe Turci la Cahulieu Ismailul si ebilia, apoi Benderul, Brailasi ('etateit Alba ear Tatarii dintre Dunkre siNistru se supun de buna-voe imparatesei.

V6zOnd puterile europeene Turcia atat deingenunchiata, intervin cu toatele pentru in-cheerea p.cii, i mai cu osebire Austria siPrusia. Tutela primeste, cu mare multamirepropunerea interventiunei Austriei si promiteacestia ea daca Rusii vor fi alungati dinTurcia, vc at6rna eu total de placerea curtiiimperiale sau de a pune pe tron un regedupa, placul sea sau de a imparti Poloniacu Poarta ;" incat vedem cum din nenore-cirile Turciei se naste prima idee a impar-irii care se realisA in urma, insanu si in folosul Portii precum 6i placea eiO., o puna la cale prin propunerile citate maisus. Tot din aceasta cauzà" va provenì cumvom vedoa mai la vale si eedarea BucovineiAustriei. Fiind insa ca Rusia avea interesca inaintea inceperei negotiarilor pentru pacesA puna mana pe Crimea apoi ea pune nisteconditiuni care nu putean fi primite de Pear-

intre altele: Iibertatea Tatarilor si a Cri-

*) Hammer 1. e. III p. 610.

www.dacoromanica.ro

'1) Hammer 1. c. III p. 612,**) Documentele Hurm. VII p. 86,

7

97_

mcei si asezarea tinui principe neat6rnatMoldova si Valachia, care ar dispune de tru-pe $i de cetRfi. *) V6z6nd Austriacii pe Turciin atAt3 Devoe, le proprin un tratat se-cret in care Turcii se indatoresc a da Aus-triei 10,000,00u lei, .,pentru eheltueli de pre-gtitiri de iesboiti" din care o parte (3 mili-oane) s'o plateaseg, inclatA, ear rernAsitapanain termin de 8 luni. indatorindu-se Poartacg, la caz cAnd ar mai fi nevoe de vre o 23000 de pungi de bani ,,pentrn reusita unorscopu,i secrete", sg, le dec si pe aceste. Poar-ta ,.spre a ar6ta rectinostinta ei pentru pur-tarea generoasV a Austriei 6i fgggdue$te 01-tenia, dam va reusi fie prin negotiari, fie plinarme, a face pe Rusia sg, pgrasasca toatecuceririle fAcute pe pgiOnt turcesc $i se vasill sg, inchee o pace intro ambele impe-rii pe baza celci de Belgrati. **)

Acest tratat provoacä, in Europa intreaggo indignare ne mai pomenitA. Austria carepana acurna se luptase in totdeauna impo-triva Turciei, se alia acuma eu (Musa;sea causa cre$tirigAtii pentru a ajuta pe in-chinglorii lui Mohamed ! Lucrul era neauzitsi neasteptat. Si totus sa nu credem cg, a-cest tratat ar documenta o schimbare in sis-temul politic austriac, eg, imOrAtia, Habs-burgicil, convinggiadu-se despre primejdia ce

www.dacoromanica.ro

98

o astepta din partea Rusiei, s'ar fi hotirit ase da in acea a Turciei.*) Nu ! Si atuncica i totdeatma politica Austriei a fost die-tata de interesul momentului ; vedea pe Turciin o grea cumn6ni i, folosindu- se de bui-~cala in care se aflau, punea mina peciteva milioane, ceea ce nu-i impedeci maitirziu a uita cu totul conditiunile tratatului,a nu mai stirui pentru Turci pe lingi Rusia,ba chiar apoi in timp de pace, firi nici unsoiu de pretext macar cava indreptitit, adespoea pe fostul seu aliat de o bucati depiro6nt ce se considera ca al seu, de Buco-vina, risluind prin aceasta partea cea maifrumoasi, gridina Moldovei.

V6z6ndu-se Rusia amenintati prin acesttratat secret, ca,re ajunge la cunostinta saprin arnbasadorul englez din Constantinopole,Murray, inchee si ea un tratat cu Prusia incare promite acesteia o bucati din teritorulPoloniei, cu conditie ca Frideric II sä ajutepe Rusi in caz cind Austria le-ar declararesboiu. Totusi dei se asigurá, in acest mod,este nevoiti si mai cedeze din pretentiile eifati cu Poarta. Cel d'int6iu pas ficut intr'-acolo de Caterina fù primirea mijlocirii Aus-triei pentru incheerea päcii. Turcii careannumai atila de la Austria, ca dinsa sicauta ale mintinea stipinirea a,supra Tata-

*) Vezi resboiul urnaritor.

www.dacoromanica.ro

rilor, a Moldovei si a Valahiei, renuntgndpentru aceasta atAt la cele troj milioane cedaduse Austriei in puterea tratatului de sub-sidii, ce nu mai putea fi esecutat, cat $1 laori ce soiu de protectiune a Poloniei careremase cu totul pgrAsitg in prada rgpitorilorei. In urma ecestora se deschide un congresla Foconi in care Rusii. uitandu-si fggadu-intele, resping interventiunea Austriei si cerde la Turci ca conditie principalg libertateaTatarilor. Plenipotentiarii Turci, care se pre-gAtise pentru a se impotrivi mai cu tgriepretentiilor rusesti, prin cetirea noului tes-tament, resping cu energie o atare propunere.Destlegndu-se din aceastg causg congresulfärà resultat, se intruneste un altul la Bucu-resti in care Rusia cere, dupg multe nego-tigri, prin un ultimatum de la Poartg urnag-toarele punete : 1) cedarea Kertschului si aIenikalei ca garant5, a neat6rngrii Tatarilor ;2) libertatea naviggrii vaselor de resboiu side negot in Marea-Neagrg si Arhipelag ; 3)innoerea cetgtilor din Crimea Tatarilor ; 4)asezarea lui Grigorie Ghica, ca Domn ere-ditar in principatul Valahiei sub conditia u-nui tribut de plgtit la fie.care trei ani ; 5)cedarea Kinburnului Rusiei si destrugerea ce-tgtii Oczakow ; 6) dreptul de a protegui peinchingtorii religiei greco in imperiul otoman.*)

*) Hammer 1. c. p. 625.

99

www.dacoromanica.ro

100

Poarta neputènet primi ud a,ceste conditiuni,negotidrile se in in 22 Martie 1773 si res-boiul reincepe.

In 24 Decembre 1773 moare Mustafa IVsi ei urrneazd Ab tul Hamid sub care resboiulmai tine daca vre-o jume-tate an si, fiind totin folosul Rusilor, Turcii se hotdresc s pri-rneascd pacea au ori ce conditii. Represen-tantul Rusiei a$teaptd, zioa de 21 Iulie (1774)aniversarea tratatului de la Prut a lui Pe-tru cel mare, pentru a sterge prin gloriacdstigatd, acuma ru$inea de alta datd, si ast-fel se inchee vestitul tratat de la Kuciuc-Ka-inargi in 28 de artioole, din care cele rnaiinsemnate sunt urnidtoarele

Art. III. Eliberarea tuturor Tatarilor de subsuprematia Portii, Rusia dobandind din ce-tatile tatdresti Kertsch, Tenicale si Oczakow.

Art. VII. Sublima Poarta fagadueste a pro-tegui intetin mod statornic religinnea cre$-tina i bisericile acesteia : ea dd, voe apoiministrilor curtei inzperia le a Rusiei de a tacetoate ocasiunite, representatiuni atat gn favoareanouet biserici din Constantinopole de caro seva vorbi la Art. XIV, cdt $i pentru acei ceo servesc, fa',gaduind a le lua in bagare desama,.

Art. VIII Libera pelerinare a Rusilor laIerusalim.

Art, XI Voe a comertului rusesc in toateorasele turce$ti pe uscat si pe Dundrea.

www.dacoromanica.ro

101

Punerea pe picior egal a Rusilor cu Francejiisi Englejli.

Art. XVIII. Cedarea Kinburalui Rusiei.Art. XIX. Reservarea dreptului de a putea

trata desrre cularea Cabardei.Art. XVI privilor la tente romeine: Impe-

riul ruses° inapoeste Sublimei Port.' toataBesarabia ea orasele Ackerman, Kilia,pu orasele si satele si ou tot ce cantina a-ceasta provincie mai inapaeste de asemenesi cetatea Bendernlui. Tot sa inapoeste Su-blimei Porti cele done principate a Valachieisi a Moklovei, cut toate cetatile, orasele, ord-selele si satele si tot ce contin. si SublimaPoarti), le primeste ett condithmile urmatoare,fagadilind in mod solemn pazirea lor cu sfin-tenie: 1) De a observa fata ett totirib acestor principate. de ori ce demnitate,rang, stare, chemare sari neam ar G ei, faracoa mai miCa esceptiune, atnnistia absoluta

vecinica uitare stipulate in art. I al tra-tatului in favoavea tuturor acelora care ar ficomis intr'acleN,T6r vre-o crima sau ar ti fostpresupusi a avea scopul de a jigni intereseleSublime' Porti, restabilindit-i in primele lordemnicati, ranguri si [10;esinni, si inapoin-du-le averile de caro S'ali bucurat inaintearesbaiulni de fatii. 2) Pe a nu impedeca innici un chip libera inchinare a religiunii cre-sting si de a nu pune nici o pedeca la rich-carea de nono biseriei si la repararea color

www.dacoromanica.ro

102

vechi, precuna a fost si mai inainte. 3) Dea inapoi manastirilor si celorlalti particularipa,m6nturile si posesiunile ce le-au avut maiinainte $i care le-au fost mate improtiva oricarei dreptati, asezate imprejurul Brailei, Ho-tinului, a Benderului etc., numiti astazi4) De a avea pentru eclesiastici stima par-ticulara ceruta de starea lor. 5) De a incu-viinta familiilor care vor don i a parasi pa-tria lor pentru a se aseza aiurea o libera&sire cu toa,te averile lor ; si pentru da acestefamilii s reguleze intr'un chip cuviincios a-facerile lor, se fixeaza terminul de un anpentru aceasta esire libera din tara lor, in-cep6nd din zioa in care tratatul de fata vafi schimbat. 6) De a nu cere nici a pretindevre un soiu de plata pentru socotele vechide ori ce natura ar fi. 7) De a nu cere dela aceste popoare nici o contributiune sauplata pentru tot timpul cat au tinut resboiul;si chiar din pricina devastarilor carora 8,ufost expuse a-i scuti de ori ce bir pentru doiani incep6nd din zioa schimbarii tratatului de1'8,0.. 8) La implinirea terminului insemnat,Poarta fagadueste a fi cu omenie $i genero-sitate in birurile ce va pune asupra lor inbani, si de a le primi prin mijlocirea unordeputati care-i vor fi trimisi la fie-care doiani ; la terminul platii acestor biruri,pasii, nici guvernatorii, nici ori ce alta per-soana nu va putea sa le ingreue, nici a cero

www.dacoromanica.ro

de la dinsele alte plati sau biruri sub ori cenumire sau sub ori ce pretext ar fi, ci eletrebue sa se bucure de toate acele foloasede care s'au bucurat in timpul domniei fos-tului Sultan. 9) Poarta da voe suveraniloracestor done state (sovrani de due princi-pati) a avea lAngd dinsa fie-care Me un in-sarcinat, luati intro crestinii bisericei grecesti,care vor ingriji de afacerile ziselor princi-pate, vor fi tratati cu bunatate de cdtrAPoart5, i, vor fi priviti chiar in slabaciunealor (anche nelle debollezze loro) ca persoanece se bucura de dreptul gintilor, adie5, vorfi aphrati de ori ce silnicie. 10) Poa,rta con-simte de asemene ca dupa cuna vor cere-oimprejurarile a cest or done principate, miniq-trii curtii imperiale ai .Rusiei residenti leingadinsa sa pm:id vorbi in favoarea lor, si faga-dueste a i asculta cu considerarea ce se cu-vine unei puteri prietene si respectate." *)

Prin acest tratat, dobandit nu atk't prinisbanzile armatelor moscovite cAt prin co-ruptia eelor insareinaV din partea ri urcieipentru incheerea lui, imparatia otomana pri-mea o lovitura din care nu se mai putù ri-dica. Prin libertatea Tatarilor Turcii perdeaum&na lor dreapta in resboaele cu Rusii,

103

Ch. de Martens et lord. de Gassy. Recueil manuel etpratique de traités, conventions et autres actes diplo-matiques. Leipzig 1846 I p. 111-123. Traducerea fran-ceei controlutii, ca originalul italian infatosaza oare-care neexactit54i pe care le-am :nseranat in text.

www.dacoromanica.ro

104

Tatarii, fiind chiar incut6nd supusi de Rusi,intinsera foarte mult stripanirea acestora $iadausera puterile lor. Prin porturile si liber-tatea comertului dobandite p Marea-Neagrase dadea Rusilor putinta de a avea o fletacare in putine oare putea sa transpoarte oarmata rusasca sub zidurile O nshritinopolei.Dreptul de interventie al Rusiei in afacerilebisericei celei noue din Constantinopole si aprincipatelor romAne punea pe invingatori inatingere mai direct& cu crestinii din penin-sula Balcanului si le dadea prilejul de a seamestoca in fie ce moment in afacerile 'Ann-trice a lo Portii. Turcii insa de-ocamdata nuse ingrijira atata de pe,riooltil din lima careera mai ascuns si trebuea se desvolte in-tr'un viitor mai inclepartat, cat de cele maiv6zute precum era neat6rnarea Tatarilor siposesiunea porturilor Marii-Negre. Pentru ainlatura aceste din urma contlitiuni, ei pro-pun Rusilor, cu toata lipsa de bani in caresa aflau, 35,000,000 de lei $i isi pun toatesilintele spre a indupleca pe Friderik II dePrusia, care dobandise o influenta insemnatain trebile orientului; ca sa starueasca pelanga cabinetul de Petersburg pentru indul-cirea conditiunilor de pace.

Pe cat insa restristea era mare la Con-stantinopole, pe atata veselia era nem6suratain Petersburg. Imparateasa Caterina in zioa°and afIA, despre incheerea OA era ata de

www.dacoromanica.ro

105

voioasa ineat nu voea sa vada decat figurivesele in imprejurimea sa. Rusia dobandiseintr'adev6r niste foloase la caro nici nu seasteptase. mai ales ea era in ajunul de a nuputea conduce resboitil mai departe ; deaceeaera si hotarita de a le Ostra cu ori ce pret.Si pe cat Turcii se strildaniteau a imblanziconclittunile re le eran atat de defavorabile,pe atata Ru$ii se indaratmceau a le mantineain toata asprimea lor.

In niste ase mene imprejurari interventinnealui Frideric II in favoarea Porta cu greuputea sa aiba un resultat fericit pentru dinsa,eu atat mai mult ca Prusia fiind toe,mai peatunci in strinse legaturi cu Rusia din pri-cina impartirii Poloniei (1772) era mai cu-r6nd sa sprijine interesele aliatei sale, decatpe acole ale Portii. La tanguirile Portii asu-pra nedreptatii cererilor Rusiei, cabinetul dePetersburg respunde prin niste argumentesofistice ca stipnlatiunile tratatului ar fi maimult in interesul Porta $i cero numai decatde la aceasta ratificarea peii, ceea ce Poarta,v6z6nd ca, nu mai poate hilatura nici inteunchip, se hotareste a face in 2 Fevruarie 1775prin un ambasador extraordinar trimis laPetersburg.

Totusi nici cu aceastá ratificare nu se sfir-$ira neintelegerile intre Rusia si Poarta. A-ceasta ineuviintA, tratatul numai pe hartie $ise opuse apoi din toate puterile la executarea

www.dacoromanica.ro

106

lui, incat lipsa de bung, credinta in aplicareaWill de la Kuciuc-Kainargi, este unul dinmotivele resboiului din 1787.

IV.lapirea Bucovinei, politica generara.

Care au fost urmarile resboiului din 17681774 asupra, terilor roma,ne ?

Prin tratatul de la Kuciuc-Kainargi Rusiadobandea dreptul de protectiune asuprarilor noastre, dreptul de a vorbi in favoarealor" cum se exprima insus tratatul. Ce erasa insemneze acest drept,. de o cam data nuse putea ti, i remanea ascuns in gandulnascocitor a cabinetului de Petersburg inte-lesul pe care era sa-1 dee acestei conditiunia pacii.

Totu este sigui' ca daca Rusia parasi ideeala inceput atat de pronuntata, de a anexaprincipatele ki se multami cu atat de putin,aceasta a facut-o nu din o buna-vointa catraPoarta, pe care din protiva voea s'o inge-nnncheze cat se putea mai mult, ci pentrua nu nemultami pe Austria, care se arta foarteingrijita cand v6zù pe Rusi c ocupa terileromâne. De aceea Austria si incheese acelfaimos tratat de subsidii, indatorindu-se panaa declara resboiu Rusiei la caz de nevoe.Ca acest tratat nu era de loe serios din par-tea Austriei, ne o dovedeste prea bine rent-

www.dacoromanica.ro

107

tatul la care au ajuns; dar pentru Rusia,cAreia toate puterile nu erau de loe de prisospentru a sustinea lupta ineeputA, acest tra-tat nu ineeta de a fi foarte amenintAtor $iera mutt mai euminte pentru dinsa a se re-trage. Austria insA se arAtA ingrijitA numaicAt in privirea terilor romAne, lAsAnd RusieideplinA libertate in eelelalte punturi. Find aRusii aveau deocamdatA interesul eel maimare de a deveni stApAni a casA la din$ii,lueru la care nu puteau ajunge fArA ea PoartasA reeunoaseA neat6rnarea Tatarilor $i sAcedeze Rusiei porturile de pe Marea-NeagrA,apoi inpArAteasa Caterina II se indupleeA u$orde a eump6ra prietenia sau eel putin de ainlatura du$mAnia Austriei, multAmindu-secu eeva mai putin in privirea terilor romAne.*)

Este foarte probabil cA Austria voea sA-sipastreze putinta de a pune dinsa nrána petenle romAne, politicA ce urm ase in totdeauna.Astfel prin tratatul de la Passarowitz (1718)Austria dobAndise intre altele si Oltenia pecare o perde apoi prin tratatul de Belgrad(1739) si acea$i parte din Muntenia o sti-

Besonders seitdem ihn dasz von ihrer Ruszisch-Kai-sea. Mojestät zu gebeu beliebte Versprechen wegenEntsagung der vorigen Al sichten auf die Moldau undWallachey, in Ansehung des umnittelbaren InteresseseinAr Staaten, heruhiget hatte...Elerr Graf v. Orlowerwiederte hierauf dasz seine Kaiserinn ihr einmal ge-gegebenes Wort wegen oer Wallachey und Moldaunicht weiters abändern wiirde" etc. Thugut ctitra Kaunitz5 Sept. 1772 in doc. Hurmuzaki VII p. 97.

www.dacoromanica.ro

108

puleaza, ea prin tratatul de subsidii in cazulcAnd ar reusi in mediatiunea ei catra Ru-sia.*) In aceastA parcre ne inta,resc nistecuvinte misterioase din o depesa a baronuluide Thugut catra, ministrul austriac, prinoi-pele de Kaunitz, in care Thugut refera:fiind la Focsani cu prilejul congresuluidintre Rusi si Turci a venit la el doi boeri

roage ca curtea de Vima sa starueasc5,pentru dobandirea neat6rnaxii principatelorde Poarta otomana, pe care buen i el i-a in-gaimat cu vorbe frumoase, infra cat mi pu-tea ninitia pe acesti down iii secrettil inten-tiunilor inaltei Curti imperiale asupra viitoa-rei stgri a principatelor.") Aceasi idee re-esA mult mai Himurit din alte apretuiri alebar onului de Thtigut asupra paca de la Ku-ciue-Kainargi in care, aratAnci cum Turciaeste cu totul perduta $i urmeaza ineurMidfi inlocuitA prin un imperiu ruso-oriental,

Art. II: La sublime Porte, pour témoigner sa grati-tudo et reconnaibance parfaite des procédéi genérelaqui ont été manifestés de L. part de Leurs MajestesIrnpériale et impériale Royale Apostolique, leur re-mettra de plein gré et leur cedera en don toutepartí° des dépeudanees de la r'rovinee de Valachie,qui se trouve boruée d'un eôté par les front.eres dela l'ransilvanie et du Banat de Temeswar, d'u i autrepar la Dauube et de l'antro doté par la viviere Olte, etla Cour imperiaie exercera de plus la snperiorité surla tiviere Olte. Doc Hurm. VII p. 86.Da diese Herren in das Geheimnisz der Gesinnungendes Allerhöchsten Flotes tibor den kiinftigen Znstandder beideu Ftirttenthiimer zu ziehen nicla thunlich war"Thugut ciitra Kannitz in doc. Hurtn. VII p, 93.

*4)

www.dacoromanica.ro

109

observa, ea din aceastd causa Rusia nu vo-este sri mai intinda posesiunile sale la Nistrusi la Dunare si ca la cur6ncla cadere a Portatenle marginase de la nord precum Bosnia,Serbia, Moldova, Valachia aliar din aceacausa vor trebui sa cada la Austria, landcäniste asemene ten n'ar avea nici o valoarepentru imperiul iuso-oriental.*)

Austria deci, avOnd vederi anumiie asupraprincipatelor noastre, intc,legem prea binecum de nii invoca Rusilor sa se aseze inele ; eaei fata, cu repetitelc lovituri ce Rusiidadeau Turciei, si mai ales mutua, ata, cudisolvirea 1m periului doman, care se asteptadin toate partile, trebuea ca si Austria sa-siasigare o parte din mostenire, si de sigur cacea mal huna intre toate erau tenle române.

Tocmai din pricina acestei politici a Aus-triei fata C11 Turcia, isvori urmarea cea maiinsemnata a resboiului asupra terilor noastre,'armare indirecta, dar eare lovi mai greu inele decat ciliar cele directe, caci conduse larapirea unei parti din tara, la o desmem-brare a Moldovei, precedent fatal, care incur6nd fiind pus in aplicare de catra insusiproteguitorii nostri reduse intiuderea teriila mai putin de jurn6tate, èi rapi toata pu-terca sa de viata si-i aratA cu groaza abisulin care pate era menita a disparea in in-

*) Thugut atril Kaunitz depes5, din 3 Septemvrie 1774in Zinkei8en Geschichte des osm. Reichs. Vol. V. p. 84.

www.dacoromanica.ro

110

tregimea ei. Vorbim de rapirea Bucovineicare so intam pia, in anul imecliat urmatorpacii de la Kuciuc-Kainargi, 1775.

Daca Austria putea sa impedece pe Ruside a pune mana pe principate, nu era totatat de usor pentru (Musa a se substituí Rusiei,toemai in prevederea unei opuneri la reali-sarea acestui plan. Asa vedem ea Austria setemea ca renuntarea Rusiei la ocuparea te-rilor noastre sa nu fie numai cat nominal,ca ,,dei nu ar contrazice in mod public fa-gaduintele date Curtii proa inalte, totus Ru-sia si-ar asigura pentru totdeauna supunerea$i atarnarea principilor Moldovei i ai Va-lachiei precum si acea a locuitorilor acestorteri, prin dobandirea de la Poarta a unorfoloase in favorul lor, consfintite prin tra-tatele sale";*) $i aceasta mai ales °and ve-dea ea textul tratatului se tinea atat timpascuns de d6nsa. Se temea deci Austria eaprin acel tratat sa nu se stipuleze ca prin-cipatele sa stee numai ca Ragusa sub pro-teetiunea inaltei Porti bucurandu-se altfel deo deplina neatarnare", sa nu fie scutite dedan i de alte necazuri din partea Tureilor,cand atunci ameste teri foarte roditoare arprovoca o emigratiune foarte imsemnata dinAustria"; sa, nu fie earasi data alegerea dom-nului poporului si altele de aceste. **)

*) Thugut darg Kaunitz 5 Sept. 1772. doc. Hum. VII p. 97.**) Kaunitz c. Thugut Sept. 1774 doc. Burnt. VII p. 104, 105.

www.dacoromanica.ro

111

Austria deci se astepta din partea Rusieila o inriurire covar§itoare a,supra RomAnilor,care dei nu ar fi in forma sub stapanireaei, totus in fapta s'ar purta ca niste supu§icredinciosi, ar implini in toate dorintele ta-rului, intr'un cuv6nt ar suferi in loe de su-zeranitatea Portii acea mult mai serioasa simai reala a Rusiei. Acesta era punctul devedere i,predomnitor in politica Austriei fatacu Rusia.

In privirea Turciei lucrurile stateau cutotul altfel si prin urmare si politica trebueasa se conforme lor. Turcia aratase o slaba-ciune atat de mare in incheerea pacii de laKuciuc-Kainargi, incat Austria se convinseseea Cu putina indrazneala poi dobandi de laPoarta multe. Fusese destul ca Austria safagadueasca numai cat Portii amestecul seuin resboiul ca Rusia, fara a-i da vre-o ga-rantie despre seriositatea fagaduintelor sale,pentru a face pe Poarta sa-in numere maimulte mii de pungi de bani. Intr'un cuv6ntTurcii perdusera cumpetul, si fata cu ruinaimperiului otoman, care se astepta pe fie cezi, era bine sä apuci a lua ceva inainte,precum fac creditorii unui negutitor ce estein ajunul de a da faliment. Ca atare eraprincipiul conducator in politica austriacafata cu Poarta, ne-o dovedeste o in- tructiunea ministrului Kaunitz catra representantulAustriei la Constantinopole, baronul de Thu-

www.dacoromanica.ro

112

gut: Starea de fita a Portii esle eu totuldeosebita de acea ce era mai inainte. Toatehicrurile $i planurile omenesti stint inteade-v6r supuse la piste intamplari atat de nea$teptate, incat este peste putinta de a preve-dea cu destula siguranta modul impliniriilor. Tutus un ochiu politic poate cu toataprobabilitatea preveda ca, daca Rusia, pre-cum nu poste fi nici o incloiala, va sti sase foloseasca cum trebue de avantajele cas-tigate prin pacea din urma, eara Poarta,precum nu ne putem cleat astepta de lacoruptia constitutiunii sale funclamentale vastarui in letargia si nelucrarea ei de piaacuma, atunci este cu neputintä ca sa nu seintainple in orientul Europei mai cur6nd saumai tarziu o revolutiune capitala. Singuraaceasta perspectivil Este mai mult decat deajuns spre a indeparta de la ori ce tratarisi legaturi generale cu Poa,rta care ar fi in-drept ate asupra vrenbilor viitoare feird a aducevre un folos actual, caci in viitor lucrurilepot si se schimbe cu totul, $i o atare schim-bare poate sa necesiteze niste m6suri cu totulcontrare de cele ce s'ar fi luat."

Catra Rusia deci teama ea aceasta sa nudobandeasca prea mare influenta, in principate, catra Turcia o politica de desbracare,Nita ce au hotarit pe Austria a pune mana

*) Kannitz o. Thugut 6 Ianuarie 1775 Doc. Hurt& VIIp 118, 119.

www.dacoromanica.ro

8

113

cel putin pe o parte din pAna6ntul terilorromAne. CA Austria s'a multgmit numai cuBucovina $i n'au luat mai mult, se datores-te de o parte temerei de Rusia, de alta na-turei pretextului in puterea, eAruia au ocupatBucovina si instirsit desvolatrii ulterioare a-cestei triste imprejurAri, cu toate cA inten-tiunea nu i a lipsit in aceastA privire.

Austria avea eu atAt mai mult temein dea se teme de Mille*, rusascA in principate$i cu deosebire in Moldova, cu cAt la domniaacestei ten i fusese numit, dupg staruinteleRusiei $i a Prusiei, care si pe atunci mergeaalAturea cu Rusia, fostul domn al MuntenieiGrigorie G-hica (Oct. 1774). Acest domn searMA dispus a sluji interesele Ru$ilor candocuparA tenle romAne, cea ce fAcù ca sAfie foal te bine tratat de Rusi, luat impreunAcu Mitropolitul si dus cu toate onorurile laPetersburg.*) Aice Rusii voir al intrebu-inta pentru inceperea negotierilor lor cuPoarta, si dupA ce-i dAruesc o suma de banisi o preti6ao, tabachere in brilanturi $i pri-mesc pe fiul su in corpul cadetilor, il trimitla armatA cu instructiuni pentru indrumareapAcii,**) dupA cum am arAtat mai sus.

Din contra principele Ghica fusese in tot-deauna r6u v6zut de Austriaci, fji causele a.

*) Kaunitz e. Thugut /tart 1770. Doe. Hurna VII p, 74.**) Kaunitz c. Thugut 21 August 1770. Doc. Burnt. VII

pag. 80.

www.dacoromanica.ro

114

cestei disgratii ni le spune baronul de Thu-gut in una din depesele sale : Nnmirea luiGhica in un principat vecin cu tenle preainaltei ('urti nu poate fi din mai multe puntede vedere couformg cu interesele acesteiamai intgi fiindc in timpul domniei sale an-terioare comandantul C. O. de la granitg n'auavut a se landa de purta,rea lui ; apoi spri-jinul actual al Rusiei $i Prusiei este datoritnumai °At de-o parte intelegerii sale culpa-ble en Rusia la isbucnirea resboiului, de altaserviedilor pe care le-au fAcut ca dragomanal Portii la tratgrile cu emisarul prusiauRexin in sprijinirea lui si spre dauna curtiiimperi ale." *)

$i toemai acest principe este chemat deRusi la downia Moldovei. Poarta incuviintasenumirea lui din prietenie °Mfg Prusia, si A-uqria se temea de a se opune fài, pentruca nu cumva Ghica,, devenind domn incontravointei ei, sg, si faeg din el un dusrnan, inni$te imprejurg,ri, uncle bunele raporturi cudomnul Moldovei trebuea sg, usureze foartemult realizarea scopurilor ei asupra Buco-vinei. De acea dupg ce ambasadorul aus-triac stgrue,te pe aseuns in contra numireilui Ghica, v6z6nd eA nu poa.te isbuti la ni-mica. schimbg, tactica, se preface el insus astgrul pentru numirea lui, $i se poartg mai

Thugut o. liannitz 17 August 1774 Doc. Hum,. VIIp. 103.

www.dacoromanica.ro

115

ales foarte bine voitor cgtrg familia lui Ghica,cu atgt mai mult eg socrul acestuia, Iacovaki,se argtase plecat a sluji interesele Austriei$i ea Thugut nu voea, s si-1 instraineze. *)

Rusia insufla la inceput Austriei o tea-mg foarte mare, nu renigne nici o indoialA.A$a Austria nu voeste sa intreprindg nego-tigrile pentru luarea Bucovinei edt timp Feld-maresalul Romanzow nu esise din Moldova **)Ba chiar pentru a grabi esirea acestuia $i acgstiga, invoirea sa, tAcutä la ocupareacovine,i, Austria il corupe cu 5000 de galbeni$i cu o tabachere de aur impodobitg cu bri-lante. ***)

Dacg nu am pus mana pe acest districtin timpul resboiului, zice Kaunitz egtrg Thu-gut, aceasta provine de acolo, ca Rusia ocupase prin arme $i jure belli Moldova $ilachia, $i deci ar fi trebuit intrat cu aceastgCurte in tratan i formale ; cä apoi Curtea

*) Thugut c, Kaunitz ibid : ,,so suchte ich auf der wider°Seit die Gikaisehe Familie mittlerweile mit gutenWorten bev der Meinung einer fia den Gica nichtungeneigteu Willfthrigkeit zu unterhalten ; wobey ichdiesen Wego um so ehor einschlagen zu miissen era-chtet habe, als besonders der Schwiegervater des GicaIakobaki Riso, sonst fiir den allerhöchs ten Dienst. -vergniigliehe Ergebenheit zn bezeigen beflissen ist und&..." Comp. p. 105.

*5) Thugut c, Kaunitz 3 Dec. 1774 Doc. Ilurni. VII p. 109***) eine Verehrung you 5000 ducaten und einer goldenen

mit Brillianten besetzten Tabatier gemacht2und hieraufiiberzeugende Proben von des Herrn Feldmarschallesguten Gesinnung erhalten haben." Kauaitz c, Thu.

gut 7 Fevr, 17 75 D oc. Hum VII p. 133.

www.dacoromanica.ro

116

noastra din cauze cunoscute d-voastro nu voeanici intr'un chip sa aiba aerul de a lua partela dusmaniile contra Portii, precum earasinu voea sa amesteca mimittil district in im-partirea Poloniei si in eertele cu regele Pru-sie,i pentru equivalentul partilor mate." *)Dar numai cat greutatea unor negotiari nuar fi 4spariet pe Austria, daca nu s'ar fi te-mut ea ca Turcii, v6z6ndu-se astfel despoiatifara ilia un motiv de Austria, sa nu alergela fostii lor dusmani, sa le cedeze asuprapundelor capitale ale tratatului. cer6ndu-leinterventitmea in tavoarea lor. Deacea Thu-gut se grabeste a sfatui pe cabinetul dinViena ca sa se gandeasca bine la mijloa-cele de intrebuintat pentru a face ca aceastaimprejurare sa nu prea bata la ochi, si o a-setae ocupatiune sa nu fie mata drept pro-ba unei intelegeri proa strinse cu Rusia $iprin urmare ca o ruptura reala $i generala,priu care s'ar usura lui Muhzun Oglu (ma-rele vizir) realizarea intentiunilor sale pri-mejdioase, pe langa, noul Sultan si prin opace neprecugetata s'ar arunca totul in ma-nile Eusiei." **)

Dar ata,ta nu era do ajuns. Trebilea inse-lata Poarta prin niste fagaduinti ghibacepentru viitoarea intercesiune a Austriei infavoatea, ei in claraverele ce le avea cu Ru-

*) Kaunitz e. Thugat 20 -4ept, 1774 Doc. Httnn. p. 106.**) Thugut c. Kaunitz 3 Fevr. 1773 Doc. Hum. p, 101,

www.dacoromanica.ro

117

sia si a-i arta, eg ea trebue sa cedeze aceabucAticg de pgm6nt in schimbul unei prie-tenii atat de folositoare. I amintean mai alessi fggaduintele fostului Sultan facute printratatul de subsidii in privirea Olteniei, ca$i cand Austria ar fi implinit din partea eiindatoririle ce le 4uase asuprg-i prin aceltratat. Pentru a inexedinta pe Poartg si maimult despre curgtenia intentiunilor sale, Aus-tria o sfgtueste ca sg se intareascg din-spre mare, din cotro pot acuma sg-i vingcele mai mari pericote; dar aceste sfgtuirlAustria le face in cel mai mare secret, te-m6ndu-se ea dad, Rusia ar afla de dinsele,sa nu se opung apoi de ciudg din toate pu-terne la realisarea planurilor sale.*)

Pe de alta parte insg Austria nu uitade a atrage si pe Rusia in favoarea sa, are-tandu-i cg prin Nana Bucovinei s'ar exer-cita asupra Tureiei o presiune foarte favo-rabilg intereselor prin care s'ar grgbiincheerea pgeii dupg dorintele sale.")

Astfel tesea Austria itele complicate ale poli-ticei sale pe care chiar diplomatii de atunci,destul de liberali in chestiuni de moralitate, nuse sfleau a o numi $ireatg (artificieuse).pling demieherii (duplicité) si de lacomie (avidité).***)

*) Kaunitz c. Thugut 6 Tan. 1775 Doc. Hurm. VII p. 119.") Depesa contelui de Solms ambasadorul Prusiei la Pe-

tersburg cäträ Friderik II din 27 1)ec, 1774 raportatäde Zlnkeisen Gesch. des osm. Reiches VI p. 111.

***) Zinkemen 1. c. VI p, 107 si 113.

www.dacoromanica.ro

118

Rusia pazi in tot decursul acestei afacerio neutralitate care nu se poate esplica altfeldecat prin incurcala in ca,re se gasea LOcu Austria din pricina impartirii Poloniei.Pentru a putea irisa infrange macar intrucalva ambitia nem6surata. a Austriei care,dup. parerea Rusiei, doren, sa guvernezeEuropa inteun mod despotic prin resolutiu-nile luate in cabinetul seu",**) ea cauta astArni pe Po arta improtiva Austriei, aratandu-iintl e altele (in unire cu Prusia) ca Europaintreaga este uimita vOz6nd cum Turcia, caren'au perdut mai nimica intr'un resboiu atatde crancen cu Rusia, sa, pearda in timp depace la Austria o portiune atat de insem-nata de pam6nt. Dar afara de asemene uneltiriascunse, Rusia nu vra nici intr:un mod saice parte fatisa, in aceasta afacere. Atat Ru-sia cat si Prusia eran de parere c atareimprejurare nu Iperita ea ele sa se arunceintr'un resboiu, Clara daca Turcii ar voialunge pe Austrieci din Bucovina, ele nu aravea nimio de impotrivit.***) Divanul insusa Molciovei impreuna cu principele Ghicacer ocrotirea Rusiei impotriva acestei trun-chieri ; dar Rusia le respunde ca de cartelaceasta tara a fost inapoita Portii, ea nu maiare nici un drept a se amesteca in trebile ei."t )

*) Zinkeisen 1. c. VI p, 107.**) Zinktisen 1. c. VI p, 108.***) Zinkeisen 1. c. VI p. 108.1") Zinkei8en 1. c. VI p. 111 Comp. Kaunitz c. Thugut 21

Fevr. 177b Doc. Hurm. p, 140.

www.dacoromanica.ro

119

Ce devenise pretectiunea rusascg ? Unclereingsese dreptul ei de interventiune in fa-voarea principatelor ? Daca aceste aveau vre-odata nevoe de interventiunea cuiva, apoide sigur ea era in imprejurarile de atunci ;dar Rusia intoarce spetele, and Moldova in-genunchiatg, intinde manile spre dénsa. Pen-tru ce ? Pentru cg, dreptul de interventiunefusese stipulat nu in intere,sul terilor ro-mane, ci in acel al Rusiei, care era sal in-trebuinteze atunci cand i-ar fi venit la se-coteala, atunci cand din o asemene inter-ventiune era sa rezulte un profit pentrudinsa, si nu acurna cand dacg nu esia vre-opaguba, desigur cä un resarea pentru d6nsanici un folos Atat de adevgrat este ea inpoliticg, nu incap alte consideratiuni decat a-cele ale interesului, si ca o natiune care facepolitica sentimentala dovedeste ca nu estecoaptg pentru viata publica.

Dintre celelalte puteri, numai Anglia $iFrantia putean sg, joace un rol mai insenanatin afacerea cedarii Bucovinei, dar din im-prejurari politice anterioare ele fura impe-decate de la aceasta. Anglia perduse ori ceinfluenta in Divan prin sprijinul dat Rusiei,incat glasul ei nici nu era luat in bagarede sama ; Frantia de asemene prin tratatuldin 1758 cu Austria pe care Poarta il in-terpreta c ar putea fi indreptat la vremede nevoe $i in contra sa, perduse c totul

www.dacoromanica.ro

120

simpatiile Portii, i rolul ei in afacerea Bu-covinei rtSmase foarte restrins, si pe de illtaparte este si indoelnic, intru cat doue apre-tuiri a diplomatilor celor mai insemnati deatunci se contrazic in aceasta privinta AsaKaunitz spune ca s'au informat c. ambasa-dorul francez au vorbit Portii in afacereaBucovinei in sensul imtereselor austriace siComitele de Solms ambasadorul prusian la Pe-tersburg spune tocmai contrarul. In ori cecaz inriurirea acestor doue curti a fost foartemica si acele ce au determinat resultatulfinal au fost tot arbitrii cei mai apropieti aiorientului, Rusia, Austria si pana la un punctsi Prusia.*)

V.Rgpirea Bucovinei, politica specialg.

Pretextele pe care Austria le punea ina-inte pentru a indreptati luarea Bucovinei erauurmato ante :

Mai intAi ea pretindea, ca in totdeauna intreAustria si Turcia fusese certe din pricinadelimitarii granitelor ; ca nici °data Turcianu se induplecase a trimite o comisiune carein intelegere cu Austria sa puna °data cal:1Macestei star de lucruri ; ca in timpu rile din

`) Kaunitz c. Thugut 5 Ian. 1775 Doc. Hurm. VII pg.117 i depeele comitelui de Solms din DS Mai 1775Raportate de Zinkeisen I a. VI p. 114.

www.dacoromanica.ro

121

urm6., Austria fiind nevoitA s6 trap' un cor-don din causa ivirei ciumei in Turcia, pen-tru a nu da insW ea armele in mAnile a-cestia, trAgInd cordonul in dosul posesiunilorpe care ea le reclama, a fost nevoitA s6. lecuprind5, in cordon si prin aceasta au cu-prins si Bucovina.*)

Al doile motiv era crt Austria prin im-partirea Poloniei venise in stapanirea Pocu-tiei. Pocutia ins6 in timpurile vechi ar fiposedat intr'un mod neincloelnic Bucovina,$i deci Austria ca representantA a drepturi-lor Pocutiei putea 0, le valorifice, mai alescAnd documente autentice atestau vecheast4pAnire a Pocutiei asupra Buçovinei siPoarta usurpase acest district inteun modabusiv.

Po liinga aceste doue motive caro consti-tuese, oare cum dreptul Austriei asupra aceleibucAti de pAm6nt, ea mai invoca si altelecurat utilitare si de car, nu ne vom o-cupa, fiindcA de altfel pe motive de utilitateam putea in totdenuna despoia pe ori cinede cele mai sfinte drepturi. Intre aceste erau :oprirea desertiunilor armatei imperiale $istabilirea unei comunicatiuni mai directe intreGalitia si Transilvania.

In privirea punctului d'intAi este de ob-servat c intr'adev6r Austria protestase de

*) Nota Austriei data Rusia din 1774 raportati de Zilt-keisen 1. c. VI p. 109.

www.dacoromanica.ro

122

mai multe ori improtiva incalcarilor granitelorei de catra locuitorii principatelor ;*) daraceasta se intamplase in totdea una pentru gra-nitele Transilvaniei si nu intelegem cum seamesteca acuma chestiunea incalcarii grani-telor cu drepturile Pocutiei asupra Bucovinei.Sau Pocutia posedase Bucovina si avea undrept la stapanirea ei, i atunci a se invocaO calcare de granite era de prisos sau nu-Iavea, si atunci nu putea fi inlocuit prin opretentie de calcare de granite. Acea,sta con-trazicere este privita inca de Friederic II capartea cea slaba a memoriului Austriei catraRusia in chestiunea Bucovinei. El observacu foarte ma.re dreptate c eertele pentrugraniti, care derivan tocmai din pacea deBelgrad, sunt necontenit amestecate cu drep-turile ce posesiunea Pocutiei le-ar da asupraBucovinei. Aceste drepturi ar putea fi apoiin genere numai cat o urmare a acelora pecare Curtea de Viena le-au dobandit in pri-vinta acelei par (i a Pocutiei ce i s'au datprin tratatul de Petersburg asupra impartireiPoloniei." **) Prin urmare chiar daca Aus-tria voea sa invoace drepturile Pocutiei, nuputea sa le invoace pentru intreg, ci nurnaipentru partea ce primise ea, caci eealalta parteo luase, Rusia.

*) Doc. Hurm. VII p. 30, 32, 47, 77.**) Scrisoarea lui Frideric 11 ctitrli contele de Solme 7

Ian. 1775 in Zinkeisen I. c. VI p. 110.

www.dacoromanica.ro

123

Ce documente va fi avut Austria pentrusprijinirea cererei sale nu cunoa$tem, caciniciodatg ele n'au fost date la lumina. Atatastim ca Pocutia insa$i a fost ades obiect decearta intre domnii nostri $i regii Poloniei,dar ca niciodata Pocutia n'au domnit asupraBucovinei, a$a precum in acesta parte seaflau chiar scaunul de resedinta. a Moldovei,Suceava, Radkutii scaunul unui episcop in-fiintat inca de Alexandru ce! Bun, monas-tirile Putna, locasul de imorm6ntare a (lom-nilor moldoveni, Sucevita, Voronetul, Drago-mima $i de sigur c ni$te asemene asezarinu s'ar fi facut in o parte de tara stapanitade strgini.

Dar noi am ar6tat adev6ratul motiv ce aufacut pe Austria O, ocupe Bucovina, anumeacela de a se folosi si ea din despoerea Por-tii si fiindca acest motiv nu putea fi mártu-risit, ori care altul, tie cat de r6u, vineamult mai la indamaná. In puterea acestorasa numite drepturi, Austria, fara a mai as-tepta resultatul unor negotiari, pune manape Bucovina. sigura fiind ea o intrare inposesiune actual ar fi mult cai usor fiepgstrat de eat de a dobancil o cesiune de laPoarta, si ca prin firmare ar fi bine ca laces, d'intai ocasiune favorabila sa se pung,mana pe bricata de pgment in chestie faraa sta mai mult la indoiala.*)"_ _

eine wirkliche Possessionsergreifung weit leiehter zu

www.dacoromanica.ro

124

Totodatg pentru a intimida pe Poartii Aus..tria concentreazd niste trupe la hotar spre aarka prin aceste preghtiri re,sboinice cd estehotgritg a pgstra cu ori ce pret districtulocupat ; nu mai putin se foloseste Austria side nestiinta geograficg a Portii pentru a sus-tinea el portiunea din Moldova pe care ocore, este de o intindere cu totul neinsemnatg,si cg nu ar merita de loe importanta ce ca-utd sg i se dee, mai ales in cump6ng cu prie-tenia Curtii imOratesti. *)

17.6z6nd Moldovenii acest pericol ce ame-ninta mosia lor, tritniserd, prin organul dom-nului lor Grigorie Ghica, Poartd un pro-test facut de intregul divan al terii in carese arta: cd. procedarea. Austriei nu se im-pacg de loe cu asigurgrile de prietenie ce a-Oita de des le-au dat Portil; ca districtulluat de Austria este o asa parte din Moldovaincgt intrece toatd remita acesteia in rodire$i valoare lguntricg ; ca toti locuitorii

behaupten, als eine Cession von der Pforte zu bewir-ken scin dörfte, dasz folglich vielleicht bey erster gu-ter Geiegenheit, ohne sonderlichen Anstand, zur wir-klichen Besitzergreifung... zu schreiten sein dörfte."Thugut c. Kaunitz 3 Fevr. 1773 Doc. IIurm. VII p. 101.vor alien dingen in zuverlässiger Erfahrung zu brin-gen, ob die Pforte die Sache fiir sehr wichtig undgrosz ansehe... oder aber, ob sie den geringen Werthdes Anstandes, und dagegen die Nutzbarkeit unsererfortdaueruden Freundshaft in billiger Erwiigung ziehe."liaunitz c. Thugut 20 Sept. 1774 Doc. Hurm. VII p. 106.

www.dacoromanica.ro

125

cipatului cer ajutorul efectiv al Portii in con-tra unei ineAlcAri atat de simtitoare.*)

:\ cost protest insA pentru nenorocirea teriinu se multumea numai cat cu aceste ar6tAri,ci ca si °And s'ar fi Writ in repetite rAn-duri cereri catra, Poarta, care n'ar fi fost as-cultate, je tonul amenintarii spun6nd mai de-parte : daca' Sultanul, in contra tuturorasteptariler nu ar da barca arninte euvenitäinteresului celui mai de capitenie a unei pro-vincii supuse lui, Moldovenii s'ar afia in omare nedumerire ce mijloace s intrebuin-teze pentru scaparea lor ; dacA, ar trebui eisinguri cante mAntuirea in puterile lorsau dac6 la sfirit desperarea i lipsa pro-tectiunii suzeranului legiuit i-ar impinge chiarintea,colo ca sa-si ca,ute ajutorul la bunAta-tea unei puteri straine." **) La sfirsit pro-

wie wenig die occupation des Bucoviner Districtesmit den, der Pforte so oft gegebenen, Versichcrungender allerhöchsten Freundschaft, ubereinstimme,... daszdie in besitz genommene Gegend, ein solcher Theilder Moldau wäre, so den gauzen iiberrest an Frucht-barkeit und innerlicben Wert iiberträfe, dasz die Om-mtlichen Einwohner der Maldau, den werkthätigenSchutz der Pforte gegen eine so empiindlieha Bein-trächtigung zuruften. Thugut c. Kaunitz 4 lan. 1775Doc. Hum. VII p. 112.

**) Dasz, worfen der Grossherr, wider altos Vermuthen,das wesentliche interese einer in Seiner Bothmässig-keit gehörigen Provinz, nicht mit der erforderlichenAufmerksamkeit beherzigen sollte, die Moldauer Bichin groszer Verlegenheit befuaden warden, was mie zuihrer Rettung fiir Mittel anzuwenden, und ob sieselbst, nach ihrer etwaigen kaften, fur ihr Heil zusorgen hätten ? oder vsber ob letzlioh die Verzwoiflung

www.dacoromanica.ro

126

testul arta c trupele austriaco filtrate intara swat intr'un niinir foarte mic (60 oa-meni) si ca ar fi foarte usor a le re.,pinge.

Ace,t protest pe care G-hica, il lucrase im-preuna cu boerii la maresalul Romanzow,dovedeste proa bine inriurirea rusasca, intendinta de a sparie pe Turci cu protectiu-nea rusascg, fara a lua in bagare de samaca, min o asemene amenintare se compro-mitea mai mult cau a Bucovinei de cum sesprijinea. Dar Rusia, care avea interes a spa-rie pe Tllrei pentrn a-i sili la esecutareatratatului, improtiva caruia se opuneau ancacele mai mari greutati, nit se uita de loe lainteresul Moldevei, ci Wand numai cat laal sett, se servi de aceasta imprejurare pen-tru a-1 apara, compromit6nd tara si domnitorin ochii Turcilor.

Thugut din .punctul de vedere a,ustriac, a-preciaza in modul urmator acest document:din causa relei conceperi a protestului,dreapta simtibilitate pentru nerusinata res-fatare a lui Ghica, au imprastiet cu totulluarea aminte, a Portii de la obiectul insusal afacerei si au facut pe Reis-Effendi sa seexprime numai cat cu cea mai mare amgra-ciune asudra indrasnetei amenintari ca adica

und der Abga,ng des Schutzes ihres rechtmässigenOberherrn sie gar etwa dahin verleiten könuten, bei derOtte einer frenaden Macht, ihre Zuflucht zu sullen ?`.Thugut c. Kaunitz ibid.

*) Thugut c. Kaunitz 4 Ian. 1775 Doc, Hurnt. VII p. 11,

www.dacoromanica.ro

Moldovenii s'ar putea adresa la o protecti-une stritina."*)

Astfel Austria castiga un punct foarte insemnat, compromiterea terii si a domnito-rului, aparatorului ei firesc, in ochii Portiisi Thugut nu lasa de loe in parasire aceastaimprejurare ; ponegrind din toate puterile peGhica, el acentua mai ales legaturile sale cuRu$ii $i aducea ca dovada imprejurareamai multe din hartiiie lui Ghica catra Poartafusese aduse de cureni rusesti, ceea ce do -vedea o intelegere evidenta intre Ghica $iRusi, de vrerne ce nu era Cu putinta ca %leasa nu cunoasca obiceiul rusesc de a deschidescrisorile.*)

Nu pentru intaia oar in lume norocul fii-voriza o cauza nedreapta si Austriacii, vred-niei imitateri ai Ilusilor in talentul de a sefolosi de imprejurari, dobandira din aceastaint6mplare incurajarea cea mai puternicapentru a urma inainte planul lor de a des-

zum Gliicke, bey der unschicklichen Einriehtung desBeriehtes, die billige Empfindlichkeit libar den un-versch1imhten Ubermuth des Gika, die Aufmerksamkeitder Pforte iiber don Gegenstand der Frage selbst, garsehr zerstreut hat, indem der Reis Effendi fast al-lein von der so vermessenen Dreustigkeit der Dro-hung, als ob nitmlich die Moldauer, wohl gar fremdenSchutz zu suchen, sich genöthigt sellen könnten, mitaller Lleftigkeit einer, dureh die Unvermtigenheit derRache gereizten, Verbitterung gesprochen hat." Thu-gut e Kaunitz ibid. p. 118.Thugut e. Kaunitz 18 Ian. 1775 Doc. Hurnt. VII p.123; vezi si p. 124.

*)

127

www.dacoromanica.ro

J28

poiii un stat mie si cazitt, lipsit de ori ceajutor. Si veclem ea au reusit, dovada ca inpolitica dreptul este un nume si cine se ba-zaza pe el cad° intotdeauna jertfa, caci is-banda o are numai forta si acel ce dispunede dinsa. Si pare ea asa trebue sa fie ; cacidreptul nu poate fi aplicat intre oameni de-cet de o putere superioara ; intre popoareaceaAa lipseste si trebue inlocuita cu o alta,care nu poate fi decat puterea brutala a fie.caruia. Astfel s'ar aplica si pentru popoarelegea fatala a luptei pentru existenta in carenumai cei mari si tari au dreptill de a trai,eara coi mid pot cel mult sa nazueasca asluji celor mari de prada si de °spat !

Dar sa ne intoarcem la istorieGliica avea inca un dusman care 6i facu

cel mai mare r6ti. Acesta era AlexandruIp-silante domnul Munteniei. Ajuns la domnieprin staruintele Austriei care dorea in tot-deauna sa OA in principate domnitori su-pusi vointei sale si fiind mai bine informatde toate pasurile lui G-hica, il parea necontenitla ambasadorul Austriei din Constantinopole,pun6nd pe acesta in positiune de a sti toatemiscarile principelui moldovan si de a lecombate cu cea mai deplina isbanda. Asaprincipele Munteniei instiintaza pe baronul deThugut despre protestul lui Ghica catraPoarta si despre cuprinderea acestuia. Totde la dènsul mai afla internuntiul e. Ghica

www.dacoromanica.ro

9

129

ar fi scris acest protest in laggrul rusese.Corespondenta lui Thugut cu Ipsilante eraatát de importantg, incgt ambasadorul cerede la ministrul sea o chee cifratá pentru aputea comunica cu principele Munteniei intoatg, siguranta. 's)

Incunjurat astfel de trgdgtori din toatepgrtile si av6nd a se lupta pe de-o parte cuintrigile atAt de bine combinate ale cabillo-tului din Viena, pe de alta cu sistemul decoruptiune **) intrebuintat de acela$ cabinetea un vrednic ajutor al intrigilor sale, ar fifost greu ori cgrui om, chiar celui rnai pu-ternic si mai neatArnat de a luptaCu atata mai mult lui Ghika pe care-1 ve-dem in tot decursul acestei afaceri, $ovginclintre Austria $i Rusia, neurmand o politicgstatornicg si cgutgnd a-si apara positia sa,de domn cum se va putea mai bine. Asa ilvedem pe din dos uneltind eu Rusia pentrucombaterea planurilor austriace, pe din fatg

Tbugut c. Kaunitz 4 Ian. 1175 Doc. Hurm VII pag,111.

**) Kaunitz c. Thugut 6 Ian. 1775: Die von Eurer etevorgeschlagenen Mittel be.steben in dei Furcht, in derBestechung und in der sonstigen Ueberzeugung" Doc.Hurm. VII p. 119. i aceste principii au fost pe de-plin puse in aplicatie, mai ales cel de al doile. AsaThugut cumOrii pe dragomanul Portii Const. Moruzi(doc. Hurm. VII pag. 130), pe Iacovaki Rizu (ibid. p.142) si chiar pe Gbica era de mai multe ori vorba a-Icorumpe (ibid. p. 134, 142); despee Feldm. Romanzows'a vorbit mai sus. Pentru nito dregMori t'ad vezimai jos.

www.dacoromanica.ro

130

curtenind pe ambasadorul austriac si voindsa"-1 convinga ca ,fiind ingrijit ca nu cutuvaraporturile fAcute de boerii moldoveni sa a-jung5, la PoarM si pe alta cale, nu se poateopri de a le aduce la cunostinta Portii ; darca el ins5xcineazit pe Iaeovaki Rizu ca sg,spunA internuntiului in secret despre toatepasurile lui, pentru ea acesta sa poatI luam6surile necesare.*) Prin o scrisoare adre-saA5, lui Thugut in 29 IVIain el 6i spune :ailu cu placere incheerea tocmirii prietenestidintre cele done imperii, privitoare la grani-tale de catra acest principat : sperez ca mul-tämirea pe care am resimtit-o in ace asta im-prejurare v6 este cunoscutA. i cu toatetrebuo 0, fie o perdere foarte simtitoare pen-tru Moldova, pot 0, ve asigur, domnule, caam fAcut tot ce au putut at6rna de mine,contribuind in moclul care mi-au fost prinputintA, la indeplinirea acestei iueräri, dupacum veti fi mai pe larg incunostintati dingura d-nului Iacovaki Rizu socrul men, sic6, m6 voiu folosi de toate prilejurile spre aputea ar6ta deacum inainte interesul ce-I port

Thugut c. Kaunitz 18 Ian. 1775. Doc. Hurm. VII p122 : in der Beysorge, dasz die, von den Moldaui-sein,n Boyaren an Hirt erstatteten Beriebte, vielleichtauch dureh andere Wege bier kund werden künnten,sich zwar nicht zu entschtitten vermöchte, auch sei-nerscits davon gegen die Pforte Erwiihnung zu ma-(-hen; dasz ei aber ihn Iakobaki Riso, ausdriicklich an-gowiesen hiitte, mir zum voraus alles vertraulich mit-zutheilen, um mieh allenfalls in Stande zu setzen Cte."

www.dacoromanica.ro

pentru isbAnda MATHlor lor C. C., fiind bineincredintat, ca," Marinimia Lor nu va intarziade a face ca sa simta atat tara cat si eu,desdaunarea acestei perderi prin semnele neindoelnice si generoase ale Bunavointei Lor.'*)In alte scrisori °MA, Thught Ghica a,dauge :ca el cu toate pasurile pe care imprejura-rile au putut sa-1 sileasca a le face. totus inlauntrul seu in tot deauna au fost cu o ade-v6rata plecare catra 'prea malta slujba, sipe cat au putut pe sub mana au favorizat in-treprinderea." **) Si este de observat ca cucat Ghica vedea ca Austria castiga si ca u-

131

Je ne puis qu'apprendre avec plaisir la conclusiou del'arrangement amical entre les deux empires, relative-ment a,ux frontières du cûté de cette Principauté :j'esqu'Te que la satisfaction, que ;raj eprouvée en cetteoccasion, ne vous suit pas inconnue, et quoique ce nepeut étre qu'une peite bien considerable pour la Mol-davie, je puis vous assurer, Monsieur, que j'ai fait cequi a pu dépendre de moi, en contribuant de la ma-nière qui m'a été possible, à l'accomplissement de cette(sic) ouvrage, ainsi que vous serez amplement informépar la bouche de Mr. Iarovaki, mon hean-pere, et queje saisirai de méme toutes les occasions de pouvoirtémoigner par la suite la part que je prens pour lebien des intérets de L. M. I. et. R. bien assure queLenr Magnanimité ne laissera pas de faire sentir aupais aussi bien qu'à moi, le dedommagement de cetteperte par les effets genéreux et les marques effletteesde Leur bienveillance." Doc. Hurm. VII p. 170.

**) Thugut e. Kaunitz 3 Aug. 1775. dasz er, Gika, un-geachtet der Schritte, so ibm etwa die L'instiinde ab-gezwungen baben dörften, dennoch innerlich, jeder-zeit mit einer wahren Ergebenheit, gegen den aller-höchsten Dienst belebt sey, auch so viel von Hun ab-gehangen, unter der Mind°, zur Beförderung der. &."Doc. Hurni. VII p. 194.

www.dacoromanica.ro

132

neltirile secrete ale Rusiei nu es la nici uneapat, cu atata el se apleca catra rapitoa-rea Moldovei eautand sa dobandeasea tot maimult bunele ei gratii, eaci el se temea eaaceasta, care dobantlise de la Poarta un lu-cru atat de mare, sa, nu isbuteasea mult maiusor a-1 mazili pe dénsul, in cazul cand arstarui pana la sfirsit in improtivirea sa.Astfel tot Thugut ne spune ea si Voevo-dul Ghica, mai ales decand au vèzut nesigu-ranta ajntorului rusesc, pare a se convingede necesitatea de a cauta sa se faca vredniein viitor de bunavointa cea prea

Ghica fusese intr'adev6r in$elat de Rusi.Acestia eautase sa-1 intrebuinteze num4i catea un instrument al lor, si v6z6nd ca nu potdobandi nimica prin el, il parasese voei in-tamplarii. Aa ei ea",utasera a dobandiGhica daramarea eetatii Hotinului, cea ceprincipele Moldovei are buna credinta a cerede la Thugut. Internuntiul insa presimtindin aceasta ecrere o uneltire rusasca, facutaeu scopul sau de a dobandi eeva impreunacu Austria sau de a strica si .Austriei treabace o urmarea, se fereste de a face o ase-

*) Thugut c. Kaunitz 16 Main 1776 : sovie dann auchder Woyewed Gika. hesonderi seitdem or die unzu-verlkssigkeit des Russischen Schutzes bereits in meli-term Anbetrachte zn fuhlen anfiingt, die Nothwen-digkeit etwas nither einzusehen scheinet, kiinftighinsich des Allerhöchsten Wohlwollens wiirdig machen zusucheu." Doc. Hums. VII p. 283.

www.dacoromanica.ro

133

mein cerere Portii, care mai bine decal arfi ineuviintat-o, era hotarita, sa faca resboiu.

Ce rol cleci jucase domnul Moklovei ? Unulfoarte trist $i injositor. Unealta oarba inmanile Rusilor, el sPrvi interesele lor, crez8ndca serveste ale sale proprii si se opuse Aus-triei la cedarea Bucovinei ; caci dupa cum s'aspus, Rusia nu se putea opune fati $ Austrieidin pricina impartirii Poloniei ; dar ea nuputea vedea cu °chili bun intinderea Aus-triei in Moldova. Trebuea deci curtii mosco-vite un para,van in dosul caruia sa lucrezefail a fi v6zlita. .Acest paravan i-1 oferi Ghica.

Dura toate cele ar6tate pana aici si maiales fata cu cedarea la urma a lui Ghica siplecarea sa catra Austria, cu greu se poatesustinea ea acest principe sa fi luptat con-tra Austriei impins de iubirea de tara.asemene cand exista nu $tie sa faca nici oconeesiune; ea starueste cu tarie de la in-ceput pana la sfirsit caci are toate caracte-rele sentimentultd, care este until si neschim-baton La Ghica nu era decat productul unuicalcul care sa-i pastreze domnia neatinsa, sitrebuea deci sa se schimbe duo sansele maimari sau mai mici ce i le oferea una sau altadin cele done aliante.

Pentru a ne da parerea noastra, definitivaasupra lui Ghica, credem ca aeest principese ingrijea de Bucovina numai intru cat erao parte din tara supusa domniei sale si avea

www.dacoromanica.ro

134

deci interes a o mAntinea sub stapAnirea sa.FiindcA el de mai nlinte se pusese bine cuRusii, el alerga si in aceasta imprejurare laprotectia lor ; Rush se folosira de aceastaint6mplare pentru a cauta sa realiseze prin.Ghica unele din planurile lor, uneltind impreung, en Ghica in contra rapirii Bucovinei,care nu le convinea nici lor. CAnd ve'zurainsg, ca nu pot isbAncli in nici unul din sco-purile lor, parasira pe Ghica, care atunci seintoarce egtra. Austriaci, cdtrg care cautasein totdeauna sa si pg,streze o portita deschisa,pentru a pastra domnia terei macar asa ciun-tita. In toata aceasta purtare a sa nu putemvedea decitt interes §i motive egoistice $i deIce acea puternica si iresistililA imboldire la-untrica care te impinge orbeste inainte, adesaspre propria-ti peire. si care este patriotism].

Actele asupra lui Ghica nu sunt insd in-chise. Pentrit a ne putea pronunta cu sign-ranta asupra caracterului sett $i a m.otivelorce l'au facut sa se opting, rapirii Bucovineiar trebui sa putem iYitrunde si in secretelearhivelor rusesti, precum acele austriacene-au destainuit pe deplin uricioasele unel-tiri prin care Bucovina au fost rapita de lasinul IVIoldovei.

Austria simtind cri, 'Moldova este asa deslab aparatA, nu parAsea nici un mijloc pen-tru a determina pe Poarta' la cedarea Buco-vinei. In rgadul d'intai punea prietenia sa

www.dacoromanica.ro

**)

135

cea curatk documentata atat de bine maiales in resboiul ce se sfirsise prin o deplinaneutralitate din parte-i; apoi arata ea (lac&pana astazi n'au pus in lucrare indatorirealuata asupra-i prin tratatul de subsidii de adeclara resboiu Busiei, aceasta fusese numaicat din causa CAA lipsise 'Jana acuma undrum indemanatic pentru mersul trupelor salecare insa s'ar dobandi prin cedarea Buco-vinei *); in fine mai inegrea in ochii PortiiMoldova, aratand ca aceasta tara, dupa cecati-va ani nu va procura Portii nici un folos,fiind scutita de tribut, apoi si MIA de aceanu i.ar aduce vre un mare venit; ca estebenita de coreligionari de-ai Rusiei, care e-rau sa se dee cu totul in partea acestia si caPoarta nu poate gasi o precumpenire fiireas-ca a acestor imprejurari decat in prieteniaaustriaca. **)

Bazati pe slabaciunea Portii, cu cat aceastaceda, cu atata Austriacii inaintau mai adancin inima. Moklovei si intindeau marginile o-cupatiunii lor, incat niste trupe austriace a-junsese pe la Roman si Botosani, pana cand

Fiindeg aceasta chiar pentru Turd poate praea preagrosolan apoi reprducem cnvintele : wenn wir unsin der Moldau mitt festsetzen, alsdann erst unswährend dem letzten Krieg ermangelte Weg offen stehe,uns mit ergiebigem Naddruck far die Pforte zu ver-wenden." Kaunitz c. Thugut 21 Marti() 1775 Doe, Hurm.VII p. 149.Kaunitz c. Thugut 7 Aprilie 1775 Doc. Hum. VII.p. 152.

www.dacoromanica.ro

136

insfirsit internuntiul singur e nevoit sä ob-serve ca intru eat au dat acuma Portii unrnemoriu si o carta (17 Fevr. 1775) s'ar com-promite el singur si tonta causa cer6nd mairault : eu cred, zice el in o depesa din 4Martie 1775, ca intru cht inaintarea trape-lor . . ar fi numai eät un mijloc de presiunein contra Portii, acesta ar avea, cel mai bunefecA pentru conducerea negotiärilor ; . . dacainsä ar trebui st,ruese pentru cedareapärtilor (;cupate in urma, atitnci eu toatasupunerea trebue sä arät ea dupa ce ce,lareade bunä voe a districtului bucovinean, inintinderea liniei de la ineeput, este in sineasa de grea, eu nu pot avea nici o spe-ranta ea a putea determina pe Poarta la ocesiune dupla intinclerea coa noriä $i eä oasemene cerero ar patea usor a.trage dupäsine compromiterea intregei afaceri.")

Fiind deci astfel nevoitá a märginicarea sa la portiunea de parant arätatä, princarta lui Thugut, imparäteasa i trimite in21 Fevruarie 1775 imputernicirea pentru atrata in afaeerea bucovineanä, fiind incredin-tata din depesele lui ca deslegarea va fi fa-vorabilá Austriei. Dupa ce in 4 Martie Poartarespunde ea consimte in principiu la ceda-rea Bucovinei, mai urmeazä inca oare-carediscutiuni asupra redactara definitiva a acta-

*) Thugut c. Kaunitz Doc. Hurni. VII p. 143.

www.dacoromanica.ro

lui de cesiune, care se aleatueste insfirsit informa unui tratat cuprinz6tor de 4 articulein 7 Mai 1775.

Prin ;.rt. 1 se cedeaza pentru totdeaunaAustriei ..pam6nturile continute de-o parteintro Nistru, marginile Pocutiei, Uugariei sia Transilvaniei, de alta parte prin limitele...incep5nd de la hotarele Transilvaniei la pa-r6u1 numit Tesna imputita si cuprinz6nd suc-cesiv satele Kandreni, Capul Co-drului, Suceava, Siret si Cernauti si dincolode Prut trec'end pe dinaintea Cernaue,ai, loodin tinutul Cernautului, si care va remaneain confiniile imperiale, pana la teritorul Ho-tinului, pentru a da o proba neindoelnica deprietenia, afeetiunea si buna vecinatate ceexista intre Poarta $1 Curtea imperiala."

In art. II so stipuleaza, ca Austria 0, nupoata zicli cetati in partea cedata ei.

In art. III se reguleaza alte graniti dinTransilvania.

In art. IV se lasa Orsova, care fusese si eareciamata de Austria, tot in stapanirea Por-tii.*)

Prin aceasta conventiune crima se impli-nise si nu stim earuia din autorii ei sa atri-buim vinovatia cea mai mare : Austriei ceau staruit sau Turciei ce au cedat. Daca vomprivi insa, la positia partilor, la starea, des-

*) Doc. Hurm VII p. 137.

137

www.dacoromanica.ro

138

perata in care se afia Turcia in urma unuiresboiu care 6i secase puterile; daca luam inbagare de sama politica cu totul perfida aAustriei care punea inainte scumpa sa prie-tenie pentru cesiunea Bucovinei, intr'un mo-ment in caro Turcia, avea atata nevoedinsa ; daca ne gandim in sfirsit ea prove-catorul este in totdeauna mai vinovat decatcel ce executa atunci de sigur ca o sa a-runcam toata greutatea acestei fipte in sar-cina Austriei. In fund insa, jucand un rolmai mult pasiv statea Rusia, privind cu ne-pasare la desmembrarea Moldovoi candsingur cuv6nt era de ajims din parte-i pen-tru a o impedeca, si acest cuv6nt era datoaresa-1 spuna de °and luase asupra sa aparareaterilor romAne, datoare nu e vorba dupadrept si morala si nu dupa intei es !

Era vorba acuma de a face sa, treaea inpractica cea ce se convenise, de a trage pepam6nt liniile proiectate pe hartie. Aceasta,precum prea bine a simtit-o Austria, nu erausor, mai ales fata ca staruintele lui Micacare se silea din toate puterile, indemnat nustim de cine, de boeri sau de Rusi, ca sa fienumit macar comisar turcesc la delimitarespre a impedeca astfel abusurile care din ne-norocire se comisera si cu acest prilej. Aus-tria cauta insa prin toate mijloacele de a in-latura amestecul lui Ghica la delimitare, te-mandu-se ca nu cum-va prin aceasta domnul

www.dacoromanica.ro

139

Moldovei s capee in manile sale condu-cerea intregei afaceril

Austria insa voind ca prin coruptie salueasca de la Moldova o parte cu mult maimare de pamënt decat acea cedat in reali-tate de Turei, starueste foarte mult ea Poarta

trimita un singur comisar pentru al pu-tea cump6ra mai usor.**) Auzind Thugutse va numi comisar pe unul Tahir Aga i faceun present de vro mie galbeni pentru a I dis-pune ín favoaroa Austriei si-1 pregAteste binein contra staruintelor lui Ghica.***) Aceastainsa nu era destul : se numise supraveghetor

intregei afaceri pasa din Hotin, care de a-semene trebuea eastigat $i tiindca acesta eramai indaratnic, tesaurul austriac dispusese infavoarea lui de suma insemnata de 30,000fiorini. Totodata pentru a fi sigur ca la-covaki Rizu va urma inainte a arta inter-nuntiului toate hartiile ce veneau din Mol-dova, Thugut cere $i dobandeste de la Cur-tea imperiala un bacsis de 1000 galbeni pen-tru acest om.*) Insfirsit pout u a indepartade Tahir Aga ori ce aparenta ca acesta ar

*) Thugut c. Kaunitz 18 Ian. 1775 Doc. Hurna. II pag,124

**) Kaunitz e. Thugut 20 Dinie 1775; nur ein oiuzigsr.Tiirkischer Commisarius abgesendet werde weil deiserallemal leichter als mehrere zugleich zu behandelnund mit Geschenken zu g-winnen seyn wird.' DocHurnt, VII n. 187.

***) Thugut c. Kaunitz 3 Iunie 1774 Doc. 1124/*M. VII p.173

www.dacoromanica.ro

140

lucra in interesele Austriei, Thugut se pre-face ca e foarte nemultAmit cu purtarea a-cestuia, $i protesteazA intr'una la Poartg, incontra lucrArilor sale, intretinènd astfelaceasta in pAreien, gresita c Tahir Aga aringriji foarte bine de interesele ei.**)

G-hica pe de alta parte intetit de Ru$i seopunea din toate puterileincAlcitrilor ausiriace.Asa il vedem protestnnd la pasa de Hotincontra lid Tahir Aga oare nu s'ar tinea deloe de conventiunea iucheet5, in literarile dedelimitare;***) instiintazrt pe Poartti cum maimulti oflteri austria,ci au venit in 'Moldovainaintea lui Tahir Aga incilrcati cu presen-turi entru al eorupe isi da cele maimari silinti j entru ca impreuil en Rusii siPru$ii, care Po ascuns comlAteau planurileAustriei, stti faca a se strica conventiiinea in-cheeta, mai ales in urma neintelegerilor foartegrave ivite intre comisa.,rul turc si cei aus-triaci la delimitarea in districtul TIotinului.tf)V6z6nd insä ett toate incerdtrile lui sunt za,-

*) Thugut c. Kaunitz 3 Aug. 1774 Doc. huno. V11 p.197. Comp. p. 201,

**) Thugut c. Kaunitz 3 Aug 1775: dasz 'mine hiesigenklagen ein schickliches Jsittel seyen, urn die Pfortovon dem Argwohne seines gotee Einverstäuduiszes wituns, desto besser abzuhringen." Doc. Hurna. VIL p. 206.

***) Barco c. Thugut 5 Noemv. 1775 Doc. Hurm VII p. 211f) Thugut c. Kaunitz 18 Sept. 1775 Doc. Burn/. VII p.

202.ff) Bares e. Thugut 5 Nocruv. 1775 Docum. Hurnt VII p.

p. 269

www.dacoromanica.ro

141

darnice face o ultima silintI $1 voeste sascape din prada rapitorilor macar Suceavavechia capitala a Moldovei, dar niel aceastanu i-a fost dat ca sa implineascA,*) si astfelse face $i delimitarea aceasta nenorocita princaro Moldova mai perde and, 46 sate pesteunja ce fusese hotarita prin conventiune.")

Soarta lui Grigorie Ghica

Eatd care au fost soarta Moldovei. Sa ve-dem acuma pe acea a domnitorului ei, ceavuse in toate aceste daraveruri un rol pre-cumpenitor.

Ghica fusese numit in domnie prin stA-ruintele Rusilor; prin urmare el nici odatnu s'au bucurat de o incredere deosebita laTurci. Uneltirile lui Thugut, caruia Ghica 6iopunea toate piedicile cu putinta in afacereaBucovinei, anca nu putin au contribuit a ine-gri pe acest domnitor in ochii Portii, maiales ca el se slujea de ajutorul Rusilor sia Prusilor pentru a combato planurile Aus-triei: asa s'au arkat mai sus ca Ghica tri-mitea adesa hArtiile sale la Constantinopoleprin cureni rusesti. Intrigile celo mai multeale lui Zegelin ambasadorul prusian la Poartg

*) Kaunitz e. Thugut 8 Iunie 1775 Doc. Hurm. VIII). 173.**) Ienachi Medelniceru catrit Ghika 6 Noemvrie 1775

Doc Hurm. VII pag. 215.

www.dacoromanica.ro

142

erau motivate prin staruintele iui 0-hica, siTurcii nu putuse vedea cu linistire aceastaunire stransa a domnitorului Molclovei cudusmanul lor de moarte. Deacea Thugut setemea asa de tare de venirea principeluiRepnin. ambasador extraordinar rusesc in Con-stantinopole, care mai ales av6nd a trece prinIasi era sa se intaleaga cu (Mica in afacereaBucovinei si sa arunce nona nedici in caleaAustriei. De asemene si de Gaffron arnba-saelorul Prusiei era sa treaca tot prin Iasipentru a se duce la postul seu si aceastaatingere a domnului Moldovei eu dusmaniiei cei ascunsi nu putea nici intent] mod con-veni Austriei.*) Afacerea Bucovinei in careGhica, aparandusi positia lui, fusese uevoitsa s'apropie de dusmanii Portii, singurii ca-re-1 putean sprijini in aceasta imprejurare,fad.' din Ghica un agent rusesc, il discre-ditA in ochii Portii, aratandu-I ca pe un in-strument al Rusilor, care la cel pri-lej era sA se dee in partea acestora, parilisindpe suzeranul seu. Cine stie ce pret pun Tur-cii pe vietele oamenilor putea sa prevesteasealuí Ghica, numai cat din aceasta irnprejurare,un tragic sfirsit.

Turcii cautau deci numai cleat 0, se des-faca de Ghica, si mazilirea nu era de ajunspentru aceasta; caci Ghica, scos numai cat

*) Thugut c. Kaunitz 3 Dirk, 1775 Doc. Hurm. VII p.184 comp. p. 215.

www.dacoromanica.ro

143

din domnie, s'ar fi puta duce la Rusi, uudefie o causa de vecinici intrigi i unel-

tiri improtiva Portii. Trebuea deci cti totulinlAturat, trebnea dat mortii, pentru ca astfeldispAr6nd proteguitul Rusilor de pe scenalumei $i punkidu-se un domnitor credinciosTurcilor, sg, poata recap6ta influenta lor pre-cumpenitoare in Moldova, si astfel dobiindiun adev6rat spion la granita imperiului mos-covit.

Turcii insa, se deprinsese de rnult timp ase juca, cu soarta si cu viata domnitorilorronAni. CAnd unul din ei nu le plAcea, preaferieit era acela, dad, Sultanul se rnuldmeaa-i pune pe uma'r peticul negru si dacanu°nimia sä i se adud, capul la Constantino-pole. Si aceasta adese pentru causele celemai neinsemnate ; dar acuma cánd era vorbade a starpi un mijlec de uneltire a dumanului celui mai cumpla al imperiului °toman?

Pretextele pentru uciderea lui Ghiea furIprea lesne de gasit. Ordondod Poarta, dom-nitorilor románi a trimite deindad, la G-alati$i BrAila o catirne de p6.ne, de care Turciiaveau nevoe, astepdndu-se un nou resboiucu Rusii, Ghica ar60, prin socrul seu Taco-vaki Rizu ce tare au suferit tara de 16,custesi de revArsliri $i dri este peste putind, aprocura 'Anea cerutd. Totodali el stArui peROO Poard, pentru a fi seutit de a trimitecherestea la Isaccea, fiindd, 19 corAbii in-

www.dacoromanica.ro

144

carcato cu asemenea se inecase, si era preagreu terii a inlocui cheresteaua perduta.Poarta insa, care prin tratatul de la Kainargiera lipsita de tributul terilor romAne pentrudoi ani, vilz6nd ca principele Moldovei refuzáacuma si aceste slujbe, respunse ca nu va invoinici o data cererile lui Ghica $i ea neimpli-nirea ordinelor sale va atrage dupa sine ocamai grea respundere,*) spunandu i totodataca daca tara n'are pane s cumpere din Po-lonia.

Se pare ca Ghica au refuzat de a se su-pune acestor cereri a Portii, caci intre invi-nuirile ce i se aduce pentru indreptatirea u-ciderei sale se pune si aceasta ca el n'aucump6rat gran din Polonia, pretextand a fiimpedecat de Ru$i. Celelalte invinuiri suntc'a el ar sta in corespondenta secreta cu Ru-sia si ca ar fi adunat din asupririle poporu-lui o multime de averi cu care avea de gandO, fuga in alta tara. Totusi aceste acusarisunt aduse numai cat ca pricinile scoateriilui din domnie ; acele ale uciderei sale suntca el s'ar fi rostit fa ta cu trimisul Portii inniste termini atat de enormi $i de nepotriviti cudemnitatea stralucitei Porti incat acela s'a ga-sit nevoit a-1 pedepsi pentru necuviinta sa, **)

Tassara e. Kaunitz 4 August 1775 Doc. Hurin. VII p.293.

**) ed avendo avuto la presunzione e temerità di espri-messi anche un eceedento ed enormi termini, repug-nanti ella dignitli e decoro della fulgida Porta, e ea-

www.dacoromanica.ro

10

145

Moartea sa, a fost insa prin tradare sinu prin judecata,

zi din Octombre 1777 veni la casanumita Conacul din Beilic in Iasi un trimisturcesc Kara Highiorsades Ahmed-Bey, sipentru a atrage pe doma in cursa, se pre-facù ca este bolnav, poftind pe Ghica la din-sul, pentru a-i comunica ni$te afaceri foarteimportante. Ghica urmâ invitarii si merse Sarala trimisul turc. Aici il asteptau patruzeci deieniceri, care, indata ce domnul intrA in odae,se aruncara asupra lui, infing6nd hamgerelein trupul seu.

Prin tradare perduse Moldova partea eicea mai frumoasa, ; prin tradare cadea dom-nitorul ei, una sub cutitul Austriei, altul subacel al Turciei, o paralela vrednica de po-litica acestor doue state si care se poate ca-racteriza pentru Turcia prin nechibzuinta,pentru Austria prin o marsava lacomie.

Care au fost acuma rolul acesteia la pei-rea lui G-hica? Este mai presus de ori ce in-doeala ca. Thugut, care ca ambasador austriacla Constantinopole, isi punea toate silintelepentru a scoate la un cap6t fericit afacereaBucovinei, nutrea ura cea mai inversuna,taimprotiva lui Ghica, care combatea planurilesale cu atata staruinta. In toate depesele sale,

gionanti la di lui annihilazione. hì fatto duopo la dilui morte" Seutinta priu care se osinde§te Ghica Doc.Hurm. N'II p. 310.

www.dacoromanica.ro

146

el se plange de Ghica numindu-I rgree farAcredintg" $i taxand luergrile sale de uneltiriinveninate." Dacg ar fi fost in putinta luiThugut, l'ar fi ucis pe Ghica fgrg cea maimicg remuscare si e aceasta era chiar seo-pul lui, in casul and Ghica ar urma inaintea combate planurile sale, se vede din veodone depesi adresate Jul Kaunitz in care elspune: ,cu toate e Ghica, farg indoialg armerita mult mai curgnd cea mai serioasadeapsá, decgt cel mai mic semn al Mgrinimieieelei prea inalte, totus nu pot in starea defa tg a lucrurilor de cgt sg, v6 repet narereamea. ca poate ar fi de fotos ca insgreinatiicu delimitarea din parta, inaltei Curti sa-1intreting, cn vorbe frumoase $1 cu fgggditeli,care n'ar lega intru nimica, pentru a nitirita si mai mult reaua sa vointg, in afacereadelimitgrei. Dupg timpuri $i imprejurgri s'arputea intrebuinta in contra lui si un ton maipronuntat precum si amenintgrile cele maiserioase, cu atta mai usor cu cAt ar atgrnain totul de la plAcerea Curtii prea inalte apedepsi chiar personal, prin masuri de taptpe acest grec fals $i fArg, credintg, farg eapentru aceasta sg, se nasa cu Poarta oarecare neintelegeri.*)

*) Thugut c. Kaunitz 3 1 ulie 1775 pur von dem aller-htiebsten Gutbefinden abiningen wiirde, diesen falscheuuntreuen Griechen, durh thdtige persönliche Ziiehtigung,die Ungnade ihrer Majestaten empfiden zu machen-Doc. Hurm. VII p. 185 comp. p. 174.

www.dacoromanica.ro

147

Dar Thugut nu ramase la postul seu dinConstantinopole Ong, la moutea lui Gkica,ei el pare a fi parasit capitala imperiului o-toman indata dupa, terminarea afacerii bu-covinene (Iulie-August 1776), fiind inlocuitcu Emanuel Tassara, care este departe dea avea improtiva lui Ghica niste motive deurg, tot asa de pronuntate. Din contra, aflandel despre uciderea Tui Ghica, numeste acestact un pas tot asa de uricios pe cat deviolent si de improtiva tratatelor." *) Ca, ca-binetul elm Viena au stint tot atata de putinde uciderea lui Ghica, se dovecieste din in-treaga corespondenta a acelui timp, in carenici prin un cuvènt nu se face o alusiunemacar la aceasta imprejurare ; dincontra dintoata acea corespondenta se vede ca Kaunitzsi cu Tassara vorbeau de aceasta int6mplareca de o dacere strAinA care nu-i atingeamai mult. Si inteadev6r daca Austria ar fiavut nevoe sa ucida pe Ghica ar fi facut-oatunci °and era in joc interesul ei, cand a-cesta lupta improtiva-i pentru Bucovina, darnu acuma cand afacerea se sfirsise i anumein folosul Austriei si cand o resbunaremai avea nici un scop , caci in politica, in-teresul determina toate faptele. Austriaciideci chiar deacea n'a,u contribuit la ucide-

r) einen so verhassten als gewaltsamen und tractatwi-drigen Schritt." Tassara c. Kaunitz 4 .Noemv. 1777Doc. Hurm. VI p. 306.

www.dacoromanica.ro

148

rea lui G-hica Bind cg n'aveau DiC1 un inte-res a o face.

Astfel se petrecù aceasta pentru Moldovaprea nenorocitg, int6mplare. Bucovina fù per-dutg, din pricina lui Ghica care fiind devotatRusilor, Moo, pe Poartg, sit asculte mult maicur6nd de insinugrile Austriei $i de argArileei de prietenie, decgt de glasul adevOrului ceesia din o gull compromisg. (hica peri dincausa Bucovinei, cAci in mare parte pentrua pastra intregimea pgmnitului pe careera chemat a domni, el se apropié tot maimult de Rusi, deveni uricios Portii care-Ijertfi temerilor sale. Aitfel, chiar daca Ghican'au perit, lovit de mana aceea ce au luatBucovina, totusi pealerea cheei lifoldovei"este strgns legatg in amintirea poporului desAngele lui Ghica si ori ce am fa,ce, ori ceam spus va fi greu de desfaicut, cea celegenda au consfintit si au trecut in credin-tele poporului.

*) Kaunitz c. Thugut 7 Fevr. 1775, Doe, Hurtn. VII p 133.

www.dacoromanica.ro

149

Resboiul terminat prin paceala Ta0. 1792.

I.Rusia pune mina pe Crimea

Resboiul din 1787 nu a fost declit o ur-mare a celui din 1768. Neintelegerile l'Amasein urma plcii de la Kuciuc-Kainargi, explo-atate de Rusi pentru a'si intinde necontenitdominatia lor pe socoteala Turcilor, precumsi alte incurcAturi ce venir g in urma lor,conduserg din nou la ruperea pacii incheetesi la vgrsarea sdngelui intre cele doue

Pedica cea mai de capitenie la o iutelegereintre Rusi si Turci erau raporturile Tatari-lor. Turcia prin pacea din 1774 dgduse Ta-tarilor deplina libertate politicg, dar isi pas-tase autoritatea religioasg asupra lor si a-cuma vroia sA'si facg din aceasta o unealtgpentru a esercita asupra Tatarilor mai multedrepturi politice. Rusia la rgndul ei, carenumai cgt deacea stipulase neatgrnarea Ta-tarilor, pentru a-i putea su pune stApgnirei sale,incepe a se amesteca mai intgi pe sub mAng,apoi chiar fltis in daraverile lor. Asa eaface sg, se aleagg de cgtrg partida devotatgei pe Shahin Gerai de Khan al acelei na-tiuni, pe and partida turceascl alege peDewlet-Gerai. Apoi incepe a insista la Poartg

www.dacoromanica.ro

150

pentru recunoasterea proteguitului ei, cea ceTurcii nu voesc sä incuviinteze nici intr'unchip, pretinz6nd cg el nu a fost ales prinlibera hotitrire a natiunei tatare.

CAtrit sfirsitul anului 1777, dupg uciderealui Ghica, neintelegerile intre Rusi i Turciajunsese atia de departe incgt mai cg erasg isbucneascg un nou iesboiu intre acestedoue impgrgtii. Austria, pentru a puteaps-cui in apg tulbure, cum spunea Friderik celmare, inteteste pe de o parte pe Turd la res-boiu, pe de alta le fgggdueste cg, la caz cgndRusia ar fi invinggtoare, sg interving in fa-voarea lor rgnigand apoi ca pentru o slujblatAt de insemnatg si atAt de propiu a scäpaimperiul otoman de perderea sa totalg" sgse despagubeasca cu cea ce ar crede de cu-viintg pe socoteala Portii, luänd pentru sinenu numai Oltenia, dar si Serbia, Bosnia $iDalmatia I. In contra acestei tendinti a Aus-triei se opune Ant6iu Frantia, apoi si Rusiacare cu deosebire se temea de o intindere aputerei austriaco. Ele propuneau pentru a com-bate planurile casei de Habsburg, garantareacolectivg a posesiunilor europene ale Sultanu-lui, vroind tot o data prin o asemene pro-punere s slujascg si interesele Rusiei, prinacea eä ar face 1;e Turci sg cedeze mai cu-rènd rivalilor lor, in schimb pentru un asade insemnat folos.

Zinkeisen Gesch des °sin. Reiches in Europa VI p, 153,

www.dacoromanica.ro

151

Intro aceste incurcaturile din pricina Ta-tarilor sporisera in loe de a se micsura. Is-bucnind in Crimea o revolta in contra pro-teguitului Rusilor, Shahin-Gerai, acestia tri-Ina o armata care o inadusa si apoi ocupaPerekopul, pretextAnd Ru$ii ca si Turci aravea o armatA in Taman, si ca necontenituneltesc in contra libertatei Tatarilor prin sus-tinerea lui Dewlet-Gerai. Turcii trimit atunciun ultimatum Rusiei in care cer se para.-sasca pe Shahin Gerai, sa retragg trupele dinCrimea si sa lese pe natiunea tataril, a pro-cede la alegerea unui nou Khan, 5i, pentrua sprijini mai puternic cererile tor, trimit oRota in Marea-Neagra. Din nenoroeire insaivindu-se o cima cumplita in flota turceascaechipajul este redus la o treime din efectivulsett si partida pacei din divan incepe earasia capta preponderenta, a$a ca in 4 Martie1779 se inchee conventiunea lamuritoare dela Ainali-Kawak : Poarta recunoaste prinaceasta conventiune pe Shahin-Gerai de Khanal Tatarilor $i i da binecuv6ntarea religioasa.Se permite Rusilor navigarea pe Marea-Nea-gra in eorabii de aceiasi marime cu acele ale natiunilor calor mai favorizate. In privireaprincipatelor romane se stipuleazA ea tributulce ele au se plateasca la fie-care doi anifie irnpus err moderatiune si omenie" si sanu se mai ceara nimio alta pe deasupra ; te-rile române sa OA la Constantinopole cAte

www.dacoromanica.ro

152

un »chargé d'affaires" do religiunea grace-rasariteana care MI, fie sub scutul dreptuluigintilor si sa fie tratat cu respectul cuvenit.Din partea ei Rusia se indatoreste de a nuintrebuinta dreptul seu de intercesiune in fa-voarea principatelor decat numai pentru pas-trarea nestramutata a eonditiunilor stipulateprin acest articol. *)

Imparateasa Caterina II ineepuse a inba-trini si, pe cand fantasia in alte lucruri emai producatoare la tinerete se pare ea inpolitica, ea isi inunde aripele mai ales catrabätrineta, atunei eand puterea de eombinatiedispar6nd, ideile politice dornineaza pe individin loe de a fi dominate de dinsul. Venise inminte imparatesei gandul de a alunga en to-tul pe Turd din Europa si do a infiinta inConstantinopole scaunul unni nougrecesc de rasarit sub un nepot al ei, earuiai Wit inadins din botez numele de Constan-tin (nascut in 1779). Pentru a creste pe prin-cipe se aduc din insulele Arhipelagului sesemance grece spre a introduce astfel sangegrecesc in mima copilului ; apoi el este cres-cut impreuna eu eopii greci si se e,redea a seobserva in viitorul imparat al rAsAritului opredispositie fireasca pentru limba greceasea.In onoarea lui se si bate o medalie pe care

C) Martens et Ferd. de Cussy Recueil 'flannel et pratiquede traités & I p. 166.

www.dacoromanica.ro

153

fulgerul lovea in o moschee cu legenda pro-pugnatrix fidei" si alte copilarii de aceste.

Copilariile insa in mintea imparatilor pot a-vea urmari foarte insemnate, tot a,sa de in-semnate ca si ideile cele mai sanatoase, intrucat si ele pot deveni mobilul unor fapte, siaceasta, mai ales cand imparatul este Taniabsolut al Rusilor. Pentru a'si putea inclepliniscopul, Rusia cauta a se apropia de Austria.singurul stat ce putea sa aiba un interes maidirect la nimicirea imperiului otoman, si im-parateasa Caterina sa intalneste cu Iosef 11la Mohilev pentru a se intelege in persoanaasupra planului de urmat in aceasta impre-jurare. Prusia se ingriji foarte mult de a-ceasta alianta intre cele doue curti imperiale,ternandu-se cu drept cuv6nt sA nu fie inclrep-tan in protiva ei si incepù a insufla curajPortii pentru a se opune pretentiilor Austrieiprivitoare la Orsova, $i la negotul oriental.

In urma acestora imparateasa Caterina a-duna trupe numeroase la marginile imperiu-lui turcesc, dar de si asemenea pregatiri eraufacute pentru realisarea planului celui cu to-tul ideal, de a restabili imperiul bizantin,ele isi gasira o intrebuintare malt mai prac-tica in deslegarea incurcaturilor Crimeei, sianume prin taerea nodului gordian, adicareducand pe Tatari in stapanirea rusasca.

Perfidia politicei rusesti se arata foarte la-murit in aceastil imprejurare. Pentru a pu-

www.dacoromanica.ro

154

tea dob5ndi dreptul de a intra cu armata inCrimeea, ea singura stirneste o rescoala inprotiva insusi a proteguitului ei Shahin-Gerai,anume pe fratele acestuia Behadir-Gerai, siapoi dinsa ocupa Crimea militareste, hotarità arestabili pe Khanul resturnat. Ea cere apoide la Turci ea sa nu recunoasca, pe noul alesal Tatarilor, ci s'a" privasca de Khan tot peShahin Gerai, aratAnd ea numai sub aceastaconditiune mai poate subsista armonia intrecele dolt° imperii; A mbele curti imperiale tri-mit apoi o nota identica Portii in care cerde la dinsa intre altele recunoasterea faraniel o condititme a lui Shahin-Gerai si regu-larea raporturilor terilor române dupa paceade la Kuciuk-Kainargi, mai ales in cea ceprivea statornicirea tributului °data pentrutot deauna.*)

Poarta sfatuita de Frantia $i de Prusia sesupune cererilor rusesti $i aduce prin o ase-mene purtare pe Rusi in mare incurcatura,nestiind ce pretext sa gasasa, pentru a en-ceri Crimea $i a declara resboiu Turcilor.

Caci imparateasa Caterina si en Iosef IIhotarise acum impartirea, imperiului turcesc

partea ce era sa vinA fie-eftruia din mos.tenirea acestuia, $i pentru a realiza aceastaimpartire trebuia declarat Portei resboiu cuori ce pret.

Planul de impartire a imperiului otoman1) Zinkeisen I. 4). VI p. 349.

www.dacoromanica.ro

155

era urmatorul : Rusia sa iee Crimea, AustriaBosnia si Serbia ; ramasita, terilor otomanesä alcatueasca noul imperiu de rasarit, earMoldova si Valahia pe care nici una din celedoue curti nu vroia se le cedeze celeilalte, saratnana, intr'un soin de neatarnare sub prin-cipele Potemkin, care pentru a fi mai aproapeisi cumparase chiar o proprietate la marginilePoloniei si a Moldovei *)

V6z6nd Rusia pc Poarta atat de blajina sehotar6ste ai da o mare lovitura, incorporandCrimea. Pentru a indreptati acest pas de ogravitate atat de mare, ea impartaseste cur-tilor europene o nota in care arata ea moti-vele ce au impins'o la anexarea Crimeei afost ca Turcia necontenit starnia intrigiprin un pasa ce'l avea in Cuban, ca ea autrimis oameni la Taman care au pins $iau MA capul unui agent al lui Shahin-Geraice mersese acolo pentru a inadusi rescoala ;si fiind ea niste asemene neorandueli au cos-tat pe imparateasa nu numai cat sange deal supusilor sei, dar si peste .12 milioane deruble, apoi pentru a pune ()data capat uueiasemine star de lucruri, e nevoita sa iee omasura hotaritoare dar neaparata, supun6ndCrimea, Cubanul si Tamanul st4dnirei sale,cu atat mai mult ca Shahin-Gerai luasehotarirea de a abdica de la suveranitatea sasi de a se arunca la piciorele imparatesei.**)

*) Zinkeisen 1. c. VI p. 351.**) Zinkcisen 1. c. VI p, 179.

www.dacoromanica.ro

156

Dintre toate statele Europei numai Frantiase opuse acestei intinderi a puterei rusestipe socoteala Portei, si interesul ei era prote-guirea insemna,tului comert pe care'l fAceaCu tenle supuse imperiului otoman si carein anul 1782 se suise la 48 milioane de livre,ear iu 1785 la 70 de milioane. Frantia decicauta intai sa se alieze cu Prusia in protivaRusiei si a .A_ustriei, dar aceastA incercarenu reusi ; ea atrage apoi in favoarea sa peSardinia $i in sfirsit propune si Angliei a-celas lucru Anglia insg, a cArui comert o-riental nu se radicase incd din decAderea sa,pe cand din protivA comertul englez cu Rusiaera din cele mai insemnate, ocupand pe anpgn5, la, 2000 corAbii, pe °and cel francez cuaeeastä tarft era mai cu totul nul *), urmainainte politica din 1768 si trimetea mereuofiteri engleji ca sä invete pe Rusi arta na-vigatiei. Asa in A ugust 1783 vin 36 de ma-rinari engleii in Petersburg si alti 100 erauasteptati at de cur6nd. Anglia promite chiarRusiei ajutor efectiv in contra Portii indatace va ma,i redotandi puterile sale slAbite prinresboiul american. Aceasta opunere a Fran-tiei sustinuta si de o misiune militarAde Prusia, face pe Caterina sa, se multdmeascade o camdat5, numai cu lu area Crimei si selese peutru timpuri mai indepArtate alunga-rea Turcilor din Europa.

Zitikeisen 1. c. VI p. 654, 555.

www.dacoromanica.ro

1 57

Austria insa v6z6nd ca numai Rusia s'aufolosit din uneltirile in protiva Portei, stgruianumai decat sa se faca resboiu, pentru a pu-tea cg$tiga si ea ceva. Pentru a multami peAustria se infatosa numai doue cai : sause invoiasca Austriei ocuparea Moldovei $i aValahiei, sau o despggubire baneasca. Mijlo-cul cel d'intai displgcea Rusiei, flind ca se te-mea de a ceda Austriei fie i numai cat su-zeranitatea pe care o aveau Turcii asupra prin-eipatelor, caci cine i re.spundea ca in viitorAustria nu va face cu tenle române precumAcuse Rusia cu Crimeea, si atunci Austria arimpedeca comunicarea Rusiei cu nou proiec-tatul imperiu grecesc.*) Austria insa mai laurmg fù impacata de Rusia, fagaduindu-i ca laviitorul resboiu i va tinea in sama modera-tiunea ei. Turcia, nefiind in stare sg, faca res-boiu e nevoita sg, cedeze, $i consimte la ocu-parea Crimeei de Rusi prin tratatul din 4Ianuarie 1786.

Astfel isbandise Rusii a face v.: sul cel maiinsemnat in cotropirea rasaritului, supun6ndCrimea autoritatii lor, $i aceasta isbanda nuera datorita decgt sistemului lor de a fi in-drasneti chiar nerusinati fatg, cu slabaciuneaPortei. Niel odata nu fuses° aplicate maxi-mele lui Machiaveli cu mai mare credinta :Un domnitor intelept nu poate $i nu trebue

*) 2 depepi a lui Friderik eel Mare din 18 Noemv. pi 13Deeemv. 1783 in Zinkeisen 1. e. VI p. IA

www.dacoromanica.ro

158

sa se tina de cuv6nt, cand respectarea cu-ve'ntului ar esi in nefolosul seu si cand audisparut temeiurile pentru care el fusese dat,mai ales ca., niciodata nu vor lipsi unui prin-cipe motive legale pentru a indreptati calca-rea vorbei sale".*) Rusia infrangea necontenittratatele si totus ea reclama in totdeaunadrepturiie sale incalcate de Poarta, aratan-du-se ca victima nevinovata a uneltirilor a-cestia.

Daca planul de a reinfiinta imperiul gre-cese era lasat pentru mi tarziu, el nu erainsa cu totul parasit si in viderea acestuia,Rusia fram6nta provinciile imparatiei turcestiprin emisari, mai ales jasuiti, ca,re tindeau ale rescula in protiva dominatiei otomano.Acost sistem de rescoale in protiva Portiiera sprijinit de un sistem de coruptie a dre-gatorilor Portei pentru a-1 face sa inchidaochii asupra uneltirilor rusesti, care facea peFriderik eel Mare sa zica cr Turcii sunt instare sa'si v6nda tata, mama si chiar pe rna-role profet. Totodata pcntru a gasi un noupretext de resboiu, Rusia incurajaza pe Aus-tria in pretentiunile sale in protiva Portiicare constau in mai multe foloase negutito-resti apoi in cedarea Olteniei si o rectificarea granitilor Bosniei in sensul celei bucovinene.Rusia asemene declara, Portei ea daca nu va

*) Machiavelli 11 Principe Cap. XVIII.

www.dacoromanica.ro

da un respuns multamitor cererei imparatu-lui, ea s'ar vedea silita a privi interesele a-liatului seu ca insusi ale sale, ori cat i-arparea de r'eu de a jigni armonia ce existaacuma intre dinsa i Poarta.*) Insusi Rusiainsa nu inceteaza de a face necontenite in-Woad. a drepturilor turcesti. Asa je in pro-tectiunea sa pe toti locuitorii nemultamiti dinprincipate si, lucru mai gray, se amesteca incertele dintre Persi si in acele a le popoare-lor Caucazului, prin care amestec tinde a face

cu dinsele precum facuse cu Tatarii. Tur-cii, care aveau sub suprernatie popoarele Cau-cazului, vedeau repetandu-se sub ochii lor u-neltirile acele Fin care Rusii ajunsese sta-pani pe natiunea intinsa, a Tatarilor si in orice caz nu puteau ramanea nepasatori la a-ceasta desbinare . treptata a provinciilor im-paratiei, care mergeau sit sporeasca intinde-rea si puterea dusmanilor lor.

Un fanatic musulman Imam Mansur res-coala popoarele Caucazului in protiva Rusiei*si este ajutat in ascuns de Turci; ba acestia laulna declara ambasadorului francez c vorsprijini acele popoare nu numai cu bani, darsi cu armata, intru cat ei au oel mai mareinteres ca nimene 0, nu le supuna. Rusii ceratuncea de la Poarta pedepsirea pasilor cear ajuta pe popoarele din Caucaz, amenin-

1) Zinkeisen 1. c. VI p. 504.

159

www.dacoromanica.ro

160

tvnd cu resbunare la caz de refuz. Turcii in-timpina la aceasta ca Rusia n'are nici undrept a se amesteca in afacerile supusilor sei;cadaca impgrateasa pretinde ca aceste po-poare au primit suprematia ei, trebuesä-i fie cunoscut ca ele nu'si puteau schimbastgpanul fara invoirea lui.

Incordarea relatiunelor dintre Rusi si Turciaduce si pe acestia a comite mai multe abu-suri; asa uneltirile Grecilor, starniti de Rwi,provoaca din partea Portii un firman princare ori ce Grec se va fi amestecat in poll-tica,' trebue peclepsit cu moarte si aceastg pe-peapsg, este chiar aplicata unuia Petraki, carese amestecase in alegerea unui principe ro-mAn si Turcii distrug dupa acea o bise-rica cretina, zidita de acesta in Constan-tino pole.

Imputarile pe care Turcii le faceau Rusi-lor eran ca : consulii rusesti din principateatita necontenit pe locuitori la reseoale ; eanegutitorii turci erau tratati foarte r6u inRusia, trebuind sa plateascg, 2504 vama, pepand cei rusi in Turcia nu plateau decat 3%;ca au primit in refugiu pe domnul MoldoveiMavrocordato care fusese mazilit de Poarta,si refusa a'l trada suzeranului seu ; in sfirsitcg au intrat Cu tripe in niste teri ce nu stinta le sale si cu deosebire in Georgia.

La aceste Rusia respundea cum putea maibine, 5i Cu deosebire asupra cererei Turcilor

www.dacoromanica.ro

161

de a parasi Georgia, intimpina ca principeleHeraclius s'ar fi pus sub protectiunea ei si

nimene n'are dreptul de a se amesteca intara aeestuia de cat dinsa.

Te'z6nd Turcii indaratnicia Rusilor, se ho-tarese din nou a ineerca soarta armelorintr'un mare divan din 13 August 1787 res-boiul este deelarat.

Tureia era sa lupte earasi in protiva ce-lor doi dusmani seculari ai sei, Rusia siAustria, si de sigur ca, in imprejurarile incare se intreprindea acea,stil lupta, resultatulnu putea sa'i fie favorabil. Dar putea ea facealtfel ? In forma Turcia declara resboiul; eaera acel ce ataca '$i Rusia tot pastra rolulcel mult mai frumos de a fi in aparare Inrealit ate insa cei ce pornise resboiul fuseseRusia si Austria : caei aceste done puteri sedeprinsese acuma tot a cere de la Turci $iace$tia, (Muse atata de mult, incat nu maiputeau da nimica, fan' a ataca chiar maduvaimparatiei lor. Daduse Austriei Bucovina siacuma-i cerea Oltenia si o parte din Bosnia ;daduse Rusiei Crimea $i acuma i cerea Cau-cazul. In protiva resboiului celui ascuns princare Rusii sapa pe Turci, acestia opuneauresboiul cinstit si pe fata. Soarta armelor lefù defavorabila; dar dreptul ramase in favoa,-rea lor, $i cu toate cä lumea reala dä adoseori dreptate vicleniei si ambitiei nesatioase,cel putin lumea ideal/ representata prin ju-

11

www.dacoromanica.ro

162

decata istoriei, sa reprobe asemene fapte, dan-dule locul ce li se cuvine, caci daca este a-devarat ca istoria se rapoarta la politica eatrecutul catra present, nu este mai putin ade-varat ca, pe cand politica nu se inchina d6-cat isbanzei, istoria mai recunoage si un Dum-nezeu mai mare, care este cel pntin dreptuldaca nu morala.

Pacea de la Sistow i pacea de la 'mi.

La inceput Turcia, care era mai bine pre-gatita decat Rusia pentru resboiu, parea cava putea dobandi oare-care avantaje. De aceaimparateasa cauta sg, determine pe imparatulAustriei numai decat a declara si el resboiuPortei, fagaduindu-i pentru aceasta, intindereaimperiului seu in Bosnia pana la riul Unasi in Valahia pana la Olt.*) Imparatul basa,care urmand politica sa de mai nainte, vroiasa se folosasca, din resboiul ruso-turc, fara aintra el insusi in actiune, cauta sä puna prinsurprindere mana pe Belgrad, pe cand laConstantinopole internuntiul asigura pe Poartgdespre prietenia, Austriei si despre intentiu-nile- sale cele binevoitoare. Totus in 1788imparatul Iosef II se hotareste a da urmarealiantei sale cu Rusia si declara Turcilor res-

*) Zinkeisen 1. c, 17I p. 640.

www.dacoromanica.ro

163

boiu, motivanclul prin faptul c Poarta nudaduse ascultare dr3ptelor cereri a le Rusieisi nu luase in bagare de sama cuvenita sta.-ruintele Austriei pentru restatornicirea pacei;ca prietenia si alianta ce o legau de Rusiao sileau sa'si incleplineasca indatoririle si saiee parte activa la resboiu. Cu drept cuv6ntintimpina Poarta ca de cinci zeci de ani decand exista pace intro dinsa si Austria. eanici odata nu daduse acestia vre un motivde tanguire ; ba chiar in diferite randuri da-duse curtei imperiale dovezi neindoelnice deprietenie, precum cu cedarea Bucovinei, pro-teguirea nailor austriace contra prPiclaciunilorBarbarescilor, iugaduirea comertului liber peMarea-Neagra, priroirea de consuli in Mol-.dova $i Valahia si altele multe, Toate acesteinsa erau in zadar. Nu mai mergea a des-poie pe Po aria pe ascuns de posesiunile sale$i trebuea deci alergat la putere. Baratul chiar se prefacea fata cu lumea ca in-treprinde din nou resboiul sfant, $1 ca va cu-rati lumea de un neam de barbari ce de a-tata timp o biciuise.

Politica Austriei de a p6scui in apa tul-bure" era urmata acuma tocmai de acea pu-tero care pe timpul lui Frideric cel Marccaracterizase cu atata ironie acel sistem dea se marl $i a se intinde, folosindu-se de in-curcaturile altora. Ministrul Hertzberg al Pru-siei nutrea un plan dupa, dinsul cu totul si-

www.dacoromanica.ro

164

gur pantru a face ca patria sa sa ajungacea intai putere din Europa prin resboiulce s'incinsese. Anume acela de a sfatui pePoarta sa cedeze imparatului Moldova si Va-lahia, ear Rusiei Crimea, Oczacowul siBasara-bia sub conditie ca Frantia Prusia si alteputeri sA garanteze imperiului otoman o exis-tenta asigurata, dincolo de Dunarea. Cu pre-tul acesta s'ar putea indupleca pe Rusia casA renunte la suprematia asupra Georgiei $ia Caucazului ; ear Austria 0,r renunta in fa-voarea Poloniei la Galitia si Lodomiria caresi ea la randul ei ar ceda Prusiei Danzig,Thorn $i cateva districte rargina$e. In pri-vinta terilor noastre adauge ministrul prusianin o depe$A catra ambasadorul seu in Con-stantinopole : hcaci ce folos trage Turcia din_Moldova si Va,lahia, care nu slujesc la altaceva decat de a imbogati cati-va Greci pa-catosi si serailiul Sultanului sau de a hranicate-va oarde de Tatari ?" *)

Acest plan insa era cu neputinta de reali-zat fatA cu indaijirea Portal care, v6z6nd maiales ca resboiul in protiva sa era condus cuatata neghibacie, nici n'ar fi prima sa, audao asemene propunere ; ha ea cerea chiardrept conditie a Wei ca Rusia sa renuntela suzeranitatea asupra Tatarilor si se redeelibertatea Crimeei.

Zinkeisen 1. c. VI p. 675 oomp. p. 685.

www.dacoromanica.ro

165

$i intr'adev6r ea resboiul era condus dinpartea aliatilor niel se poate mai r6u : Inanul 1787 cand inca Austria nu intrase inlupta, Rusia obtine oare care avantaje pemare la Oczakow si in Crimea ; de altmin-trele se tine mal mult in aparare. and in-tra i Iosef in lupta, acesta in loe de aconcentra trupele sale asupra unui singurpunt si a cadea cu toata greutatea asupraTurcilor, se pune si el tot in aparare i isireschireaza trupele sale pe o linie cu totulintinsa de pe la granitele Bosniei pana inBucovina. Tocmai in luna lui Septemvrie 1788un an dupa incaerarea resbolului isbandescAustriacii a pune mana pe Hotin ; insä capi-tulatiunea acestei cetati se face ea atatea con-ditiuni favorabile garnizoanei turcesti, incatea parea luata mai curënd prin o invoialade cAt prin soarta armelor. Asa buna-oaranu numai ca se permitea garnizoanei si lo-cuitorilor sa parasasca cetatea cu steagurisi muzica in frunte, luand cu dinsii toataaverea lor, dar li se dadea un termin de 10zile pentru a'si pune afacerile in orandueala,li se asigura intretinerea in timpul retrage-rei lor i li se fagaduia inca si 3000 de ca-ruti pentru transportul averilor lor. O ase-melle capitulatiune era inca necunoscuta inistoria militara si adversarii Portei perduraprin ea toata increderea ce o avea Europain puterile lor. Apoi Turcii bat pe imperiali

www.dacoromanica.ro

166

la Mehadia si-i arunen peste Temes. Impnra-tul venind in persoann in ajutorul genera-lului Wartensleben, dupn o incnerare nu preafericitn, se retrage in lagnrul de la Lugo$unde o panien nnprasnien pune in noapteade 20-21 Septeinvrie pe fuga toatn armata,lui,astfel en el singur scapn de pericol numaient cu mare greutate. Poarta deci in ase-mene imprejurnri n'avea nevoe sa cedeze, $icu atrtta mai putin de cAnd si Svedia alinn-duse cu dinsa, declarase resboiu Rusiei (21Tillie 1788),

Catra sfnrsitul anului 1788 aliatii ins5, in-cep a repurta oare care avantaje in protiva,Otomanilor. In 17 Decemvrie pe un frig de23 de grade Rusii reusese, de si cu marepercleri, a lu a 0c,zakowul, astfel e anul1789 pare a se arnta de mai bun augur pen-tru aliati. Si aeeasta aprinde atnt de tare peimparatul Iosef II inent in mintea sa Tur-cii eran acurn bAtuti $i alungati din Europa.In o scrisoare cntrn principele de Nassau elspune eu o sigurantn intr'adeviir impArnteasenck : in primnvarn va fi pentru Rusi o jucn-rie de a lua Benderul si sn se intindn pemalul sting al Dunnrei; pe malul drept al a-cestui fluviu cuceresc eu Belgradul $i m6 in-tind in Serbia. Luarea Nisei, a Vidinului,Serajevului si in sus pe riul Saya a I3erbi-rului, Banialukni si Costanovicei sunt intre-prinderi care sunt terminate pAnn in August.

www.dacoromanica.ro

167

Daca Vizirul ar veni in contra mea sau aRusilor la Dunarea, dupa ce va fi batut '1uvoi alunga pana sub tunurile Silistrei. In Oc-tomvrie 1785 regulez eu un congres, dupa, cepoporul lui Osman va ruga pe Ghiauri pen-tru pace 5. a. m. d."

Ru5ii aveau ce e drept in randurile lorun general de intaiul ()Hin, pe vesiitul Su-varoff, eroul Alpilor, si daca armata ar fifost sub comanda acestuia, fara indoialaresboiul ar fi luat pentru aliati un mers maifavorabil ; dar el era numai cat un coman-dant de a doua mana, pe cand 5eful supremal arinatei de operatiune era Potemkin, favo-ritul Cateririei, care insa, (lupa cat se vededin acest resboiu, era mult mai destoinie ase punta prin buduare decat pe campul debatalle. Cu toate c Suvaroff bate in doueranduri pe Turci la Foc5ani (31 Iuliu) 5i laMartine5ti (22 Sept.), Ru5ii 5i Austriacii, inloe de a urmari pe Turci, se asazrt pentru apetrece iarna cei d'intai in Iasi, cei din ur-ma in Bucure5ii,

Aceste doue victorii a le Ru$ilor intetesc simai mult pe Prusia a urrna politica ei°u Poarta si a-i cere numai decat ca sa con-simta la planul propus de clima, si sa jertfiasca°are care provincii pentru a asigura rema-5ita imperiului intr'un mod neindoelnic, planpe care l'am v6zut cat de putin neinteresatera din partea Prusiei. Pentru a sili pe Turci

www.dacoromanica.ro

168

primirea lui, ea le da a intelege ea la caz°and ei ar starui in refuzul lor, Prusia seva alia cu clusmanii Portii, cand atunci psi-rea ei ar fi sigura de vreme ce n'ar mai FL

in Europa nici o putere care sa fie in starea o apara. Proiectul de tratat cu Poarta estecuprins in 4 articole : 1) Apararea pavilio-nului prusian in contrá Barbarescilor. 2) Primi-rea Prusiei, Angliei si Olandei in pace si o-randuirea trebilor polone dupa cum ar coreointeresele republicei si acele a le Prusiei. 3)Sprijinirea Portii de catra Prusia cu toateputerile sale,, indata ce Turcii ar fi respinsipeste Dunare, si onume pana cand ei ar re-mane in linistita stApAnire a tuturor terilorlor de dincolo de Dunare ; pentru care ei seindatoresc a face pe Austria sa inapoiascaGalitia catra republica Poloniei in schimbpentru Moldova i Valahia pe care Poartale-ar ceda Austriei. 4) Dupa incheerea paciigarantare a tuturor posesiunilor turcesti dedincolo de Dundrea de catra Prusia, Anglia,Olanda, Svedia, Polonia si alte teri ce ar vroisä s'inteleaga la aceasta si alianta defensivaa Prusiei cu Turcia pentru proteguirea mu-tuala a posesitmilor lor.

Poarta insa, de si incepuse a se retrageinaintea dusmanilor sei, nu voeste sa pri-measca acest tratat, de vreme ce prin el eaperdea de sigur si nu castiga decat proble-matic. Ministrul Prusiei, care tinca cu ori ce

www.dacoromanica.ro

pre sa scoata la cap6t planul seu, propuneatunci Portii o alianta ofensiva si defensiva, ifagadueste sprijinul cu toate puterile in prima-vara viitoare si-i deschide speranta de a pu-tea sa i se lese si provinciele romAne, ere-z6nd ea va putea indupleca pe imparatul sarenunte la ele, daca i s'ar ajuta la supunereaprovintillor belgice ce se resculase si se fa-cuse mai cu totul neatarnatel

In urma acestor propuneri tratatul se siinchee intre Prusia si Turcia si, din nein-grijirea ambasadorului prusian, se trece inel o conditie cu totul favorabill Portii, anu-me ca Prusia se inclatorea a declara reEboiuRusiei, a ajuta pe Poartà la recucerirea OH-meei si a-i garanta stapanirea ei. Prusia,care in toilta politica sa fata cu Poarta, tin-dea numai cat la marirea sa pe socotealaAustriei si se prefacea a fi in contra Rusieinumai pentru a dobandi increderea Portii sia o indupleca la primirea tratatului, se aratanu se poate mai nemultamita cu insertiuneaacestei clausule, revoca $i pedepsi pe amba-sadorul ei, cu atata mai mult cu cat stireadespre acest tratat amplit toata Europa decea mai mare ingrijire.

Intre aceste insa Ioseph II murise (1790)si-i urmase pe tronul Habsburgilor Leopold,care v6zù in cur6nd ce riseata fusese politica

*) Zinkeisen I. c. VI p. 740.

169

www.dacoromanica.ro

170

predecesorului seu si se hotari s dreagareul facut. incheind cat se poate mai cur6ndpace cu Poarta. Fiind c tiea pe Prusia a-liata cu Turcii se adresA, catra dinsa, aratAn-dui ca ar fi dispusa, a inchee pacea si cerandpentru jertfele facute conditiile tratatului de laPassarowitz. Prusia sustinea planul ei ; Angliapropune sa se ice ea basa de pace status quoante bellum. Austi ia care nu intelegea sacedeze Prusiei bogatele ten i a le Galitiei pen-tru Bosnia si Oltenia, se plead, si ea mai cu-rOnd la propunerea engleza si astfel planurilePrusiei sunt cu totul inlatura.te. Aceasta putereea insas v6z6nd ca nu poate castiga nimic,se hotareste a lua rolul neinteresat de simplamijlocitoare a pacei si propune Austrieiinapoi Portii toa,te cueeririle facute fara aceda ceva din ele Rusiei, a se indatori samai sprijine pe Rusia in nici un mod, ci dincontrE sa o induplece a inchee si dinsa pacecu Po arta pe baza celui mai strict status quo.Dupa multe discutiuni se inchee insfarsit in27 Tull 1790 conventiunea de la Reichenbachin urmAtoarea cuprindere : Regele de Unga-ria si Bohemia se indatoreste a inchee cuPoarta 5i cu consimtimOntul acesteia un ar-mistitiu, caruia sa-i urmeze pacea pe basacelui mai strict status quo ante helium. Ni$temodificatiuni in scopul de a asigura grani-tile, nu pot fi intreprinse decal Cu liberavoire a Portei si prin mijlocirea regelui de

www.dacoromanica.ro

171

Prusia si a aliatilor sei. Daca din o asemenear rezulta pentru imparatul vre o sporire deteritoriu, atunci se va ineuviinta $i regeluide Prusia un e,quivalent corespunzetor. 2) Re-gele de Ungaria si Bohemia se opre$te de a-cuma inainte de la ori ce participare directasau indirecta la resboiul dintre Rusia si Poarta§i stabilirea pacei intre aceste doue puteri vafi privita ea o afacere eu totul a parte, 3)Regele de Prusia je asupra'si, impreuna cuputerile maritime, aliatele sale, garantia sta-tului quo, si se va ingriji ca indata duo, in-cheerea armistitiului intre Austria si Poartasa se intruneasca un congres in care sa sereguleze pacea prin intervenirea Prusiei si aaliatelor sale. Aceasta conventiune e ratificataputin timp dupa incheerea ei, si trupele aus-triaco incep de indata, a se retrage de lagranitele otomano.

Cu Rusia irisa, resboiul se urma inainte.Rusii euplind una dupa alta cetatile Chilia,Tulcea, Isaecea $i insfarsit Ismailul, luat pesteasteptarea tuturor prin bravura, indrasneala$i curajul lui Suvaroff. Totodata ei repoartaavantaje in Cuban $i la Marea-Neagra astfelin eat ei se aflau in o positiune destul de fa-vorabila cand catra sfirsitul anului 1790 seaduna congresul de la Sistov, ce fusese pro-vèzut prin conventia de la Reiehenbach.

Rusia nu voeste en niei un chip sa iee par-te la tratarile pentru pace, ce se incep aice,

www.dacoromanica.ro

172

fiind mai ales puternic sprilinitg de Anglia, incare opositiunea, representata prin celebrii o-ratori Fox si Burke, sileste pe ministrul PittsA tin A partea Rusiei. Cum ar putea Angliaspunea Fox in parlament, sg, pretindA de laimparAteasa Rusiei ca, dupN, un resboiu depatru ani, sá inapoiascA toate cuceririle fAcutecu niste jertfe atAt de uriese ? Si ce dreptar avea Anglia a o sili la inapoirea Ocza-kowului si a incepe pentru aceasta un res-boiu, in care s'ar pune in rizio toate avan-tajele pe care Anglia le trage din alianta sacu Rusia, mai ales prin cornertul insemnatee'l face en dinsa.?'

Intre aceste Poarta, se afia in positia ceamai criticA.

Intocmirea pAcei mergea foarte greu i fiindnevoita de a inAntinea armarea si in contraAustriei pan la definitiva incheere a trata-tului, ea nu putea intrebuinta tru pele in con-tra Rusiei, in cAt de fapt Austria ajuta peRusi in modul cel mai efectiv si traWile depace nu faceau de cat a incurca pe Turcioperatiunile lor.

Trebui vèntul cel puternic al revolutiei fran-ceze, care ameninta de a resturna toate Eno-narhiile din Europa, pentru a impinge la li-man vasul cel greoiu al pAcei de la Sistov.Aceast5, pace se inchee definitiv in 4 August1791 prin un tratat in 14 articole: Austriainapoeste Portii toate cucerirele i anume :

www.dacoromanica.ro

*) Zinkeisen 1. c. VI p 828.

173

Moldova si Valahia, dobgndind de la aceastaOrsova si o indreptare de granitg cgtrg Bos-nia. Hotinul este retinut de Austriaci ca ga-rantie pting la incheerea pgcei cu Rusia, iaracestia se indatoresc a nu mai sprijini peRusi in resboiul contra Portei, nici direct niciindirect.*)

Pacea de la Sistov si o nottA victorie a Ru-silor la MAcin (19 Iulie 1791) grgbesc juche.erea pgcei si cu aceastg putere. Turcii spg-rieti, cer numai decgt de la guvernul lor in-cheerea Wei cu Rusia. Aceasta, sprijinitg, de

dobgndi de la Turci toate cererile salesi astfel se inchee pacea de la Iaqi (lanuario1792), prin care se intgreste pacea de laKuciuc-Kainargi, conventiunea de la Ainali-Kawak, cesiunea Crimei si a insulei Taman.Nistrul va fi deacum inainte marginea des-pgatitoare intre Rusia si Turcia, dobgndindRusia Oczakowul in depling stgptinire. Rusiainapoeste Portii Basarabia cu cetgtile Akerman,Chilia, Bender si Ismail, precum si Moldova,insg, sub conditiunea reinoitg cg Poarta sirespecteze toate stipulatiunile prevOzute intratatele anterioare in favoarea Moldoveia Valahiei $i anume sg nu le supung in urmgla contributiuni, sg, le scuteascg pentru doiani de bir $i sg dee timp de 14 luni liber-tate locuitorilor de a se strgmuta unde vor

www.dacoromanica.ro

174

voi. in Caucaz de asemene Rusia pastreazainfluenta dobanditá.

Rezultatul acestui resboiu nu era de loeacela ce se asteptase. La inceput se credeacg s'au implinit veacul Turcilor, ca pesteputintg ei vor mai putea resista indoitei lo-vituri a doue impgratii mari si puternice;cu toate aceste peile incheete, le erau cgt sepoate de favorabile. Turcii scaparg si de astadata din pricina neghibgciei cu care resboiulfusese condus, mai ales din partea Austriei,inc5t se repeta pgng la un punct ceca ce sepetrecuse in resboiul din 1734, cand tot dincausa Austriei Rusia incheese cu Turcia opace defavorabila. Deosebirea era numai catca avantajele Turcilor in contra Austriaeilorfiind de asta data mai mici, $i Rusii esiracu niste foloase mai mari din acest resboiu de-cgt din acel de mai inainte. Intre aceste eraintinderea granitelor lor pgng la Nistru sidobgndirea Oczakowului, Tot °data, se sfirsi-rg prin acest resboiu certele in privirea Cri-meei, care 1-amase de acum inainte in necon-testata stápánire a Rusilor. In privinta teri-lor romAne Rusii urmarg politica de mai inainte de a se argta apargtoarea intereselorlor pentru a castiga simpatiele acestora, sia'si intari din nou influenta asupra-le, re-inoind stipulatiunile acele privitoare la drep-tul de interventiune a Rusilor in favoarea lor.

www.dacoromanica.ro

175,

Resboiul din 1806. Pacea de laBucure0i 1812.

I.Napoleon eel Mare §i Turcii.

In resboaele de pana acuma, am cun.oscutpe Franta ca cea mai curata prietina a Portei,prietenie nu e vorba interesatg ca toate prie-teniile politice, caci ea provinea din negotulcel en totul insemnat ce, de pe timpul luiColbert, Franta facea in Orient. Relatiunileintre Poarta si Franta erau deci din cele maibune, cand deodata politica cea cu totul per-sonala a lui Napoleon cel Mare vine sa arun-ce turburarea in aceste relatiuni si sa punain dusmanie doue popoare care pana atun-cea traisera in cea mai Nina intelegere.

In anul 1798 Napoleon ca general al di-rectoriului se botareste a cuceri Egiptul. Sco-pul seu era de a inlocui prin posesiunea a-cestei ten i insemnate, mai multe colonii pecare Franta le perduse la Engleji si totodataa da Angliei o lovitura de moarte prin crea-rea unui imperiu maritim francez si ataca.rea coloniilor engleze din Indii. Fa ta cu Poar-ta adevaratul tel al expeditiei se ascunde subpretextul ca Francejii nu ar avea alt gauddecat de a pune un cap6t dominarei Mame-lucilor din Egipet si. a readuce aeeasta pro-vincie sub stapanirea reala a Portei. Totus

www.dacoromanica.ro

176

Napoleon stiea proa bine ca Poarta nu se va%so, amagita prin asemene cuvinte si Ca ex-peditia sa in protiva Egiptului era un act dedusmanie neindoelnica fata cu dinsa. Darprietenia cu Turcii era numai cat rezultatulcomertului celui mare ce Franta '1u Men cuaceasta targ ; intru cat insa prin planul luiNapoleon, comertul cut Orientul nu putea decat castiga, intelegem prea usor cum de Na-poleon nu se temea de Ice a intra in rivali-tate ca Poarta.

Acest atac in protiva Turciei se complicac,u alte imprejurari pe care aceasta nit le

putea privi decat ca niste acte de dusmaniein contra ei. Napoleon anume incheese in a-celas timp au Austria, cu care fnsese in lupta,pacea de la Campo-Formio, prin care Vene-tia este cedatg Austriei in scbimb pentru Belwgia si insulele ionice care vin la Frantia (179?).

Trecuse acuma timpul and signoria ve-netiang era dusmanul cel mai cum plit al Por-tei si and aceasta isi punea toate silintelepentru a repune pe leul de la St. Marco.Slabaciunea si nenorocirile apropiese acestedoue state unul de altul, precum aceleasi im-prejurari apropiase pe Turci de Poloni si Poar-ta nu vedea cu nepasare ca teritoriul foasteisale rivale si acuma tovargsa in nenorociresa marga sa sporeaseg intinderea si putereacasei de Austria.

Din toate punctele de videre politica Fran-

www.dacoromanica.ro

177

tiei era dusmaneasca fata cu Poarta $i a-ceasta nu putea face altfel decal sa respundadusmaniei prin dusmanie, resboiului prin res-boi u. Aeesta fu declara! in 2 Septemvrie 1798.

O schimbare atat de neasteptata in politicaorientala a Frantiei, aduse una nu mai putineiudata in politica eelorlalte ten i europenefata cu Po arta. Anglia indeosebi care se temeapentru expeditia egipteana a lui Napoleon, sealiA cu Turcia; dar mai straniu fu ca si Ru-sia oferi de indata, Portei alianta sa si cudeosebire sprijinul flotei sale din Marea-Nea-gra. Rusia anume avea nevoe de slabaciuneaPortei, pentru a putea realiza planurile salein orient, si ea nu putea invoi ca Fran-cejii, asezindu-se inteinsul, sá ice in mana lorconducerea destinelor acestei parti a lumei ;de acea 6i vedem parasincl politica lor tra-ditionala si dand ajutor Portei, precum ocura si mai tarziu ajutand'o in contra luiMehemet Ali, pasa de Egipet, care infatosaaceleasi pericule pentru planurile ruse$ti. Me-ritul neindoeleic al politicei rusesti este castie sa astepte, ca nici odata nu se grabeste,pripinduse $i compromitind viitorul ; ea stiela vreme de nevoe se sustina chiar pe dusmanul ei, pentru ea atunci cand '1u va loviea singura sa se foloseasca din caderea lui.

Ca acest tratat de alianta, chiar era me-nit tot numai pentru a servi planurilor ru-sesti, se vede din dispositiunea acea ca flota

12

www.dacoromanica.ro

178

rusasca trebuia co deosebire sa alunge peFranceji din insulile ionice, care declaratede neatarnate sub protectiunea Rusiei, ar fiinceput iipune in practica planul imperiuluigrecesc, gandul favorit al reposatei irnuara-tese.*1 Cat despre adevaratele intentiuni a leRusiei fata en Poarta, ne poate convingepurtarea ei in Georgia, uncle reproducanduseintrigue prin care Tatarii fusese redrisi substapanirea rusasca, se ajunge la acelas re-zultat si cu aceasta tara. A nume murind va-saint rusesc, Heraclius, fiul seo Alexandruvroeste se scape de Rusi cu ajutorul Lesghi-lor ; Rusii atoned sustin in contra-i pe mipretendent George XIII, care, clupa ce bate peLesghi ramane domn $i, la moartea sa, lasaea mostenire tara sa imparatului Paul 1801;astfel cade $i Georgia sub stapanirea rusasca.

Tot asa de interesat era si ajutorul dat deAnglia Turciei. Dupä ce alunga pe Francejidin Egipet, ea vroeste sa se mantilla in WI,-pänirea acestei teri, si numai cat loviturileputernice a le lui Napoleon prin sistemulcontinental si restabilirea relatiunilor prie-tinoase intro Franta si Poarta, determina insfirsit pe cabinetul din Londra a parasi pla-nurile sale. Totus Anglia cauta macar a seopune la organizarea Egiptului, pe care Poartavroia scoata de sub domnia Mamelucifor,

*) Zinkeisen I. e. VII p. 47.

www.dacoromanica.ro

179

Expeditia lui Napoleon in Egipet sa stiece rezultat au avut. Flota ce o adusese fiindsfarmata de Nelson la Abukir si astfel comu-nicarea cu Franta cu totul intrerupta, Na-poleon vedea pe fie ce zi reducandu-se nu-merul armatei sale qi eu toate isbanzile celemai stralucite asupra Mamelucilor, neputandlua St Jean d'Acre si pe de alta parte star-ninduse in protiva Frantiei coalitia a II-a,Napoleon este nevoit sä parasasca Egiptul siimpreuna cu acesta toate planurile sale, pen-tm a alerga in ajutorul patriei sale, amenin-tata de un pericol mult mai mare. Kleber, ra-mas in Egipet, sustine inca cu multa ener-gie ouoarea armelor franceze, pana ce cutí-tul uuui fanatic pune un cap'e't zilelor salesi armata franceza, lipsit de un conductitorinteligent, e nevoita s capituleze. Insuleleionice stint liberate de sub dominatiunea Fran-cejilor si alcatuesc o republica neatarnatasub protectiunea Portei si a Rusiei si, lucrucurios, la organizarea acestui nou stat, ivin-duse o cearta intro aristocrati si democrati,Rusia sustine cauza democratiei si a liber-tatii, fenomen ce'l veclem mai tarziu repro-ducanduse pana la un punct in tune roman()cand cu ocaziunea regulamentului organic sipe care ne vom incerca esplicam la lo-cul seu in armonie cu intreaga politica ru-sasca.

Astfel se sfirsi measta epizoda in politica

www.dacoromanica.ro

180

orieutala a Frantici, care nu intarzie a seconvinge ca traditia avea dreptate si ca eraCu tonal nepolitic a se lepAda de dinsa. De

acea Franta se intoaree, cur6nd dupa paceaincheet in 1802, earAsi la prieteniaPoarta si cauta a o atrage in alianta sa con-tra puterilor Europei ce se unisera in protivaei in coalitia a II-a. Rusia si Anglia, careaveau cel mai mare interes a combate accastAunire a Frantiei cu imperiul otoman, pun pesocoteala Frantiei diferite planuri du$manestiin contra Portei. Astfel ele starnese vorbaca Franta ar vroi sa ocupe Morea si ea Na-poleon a,r avea un plan format pentru im-partirea imperiului otoman si anume sa, deelui Ludovic XVIII Polonia, despagubind pePrusia pentru aceasta cu Hanovra, AnstrieiBosnia si Serbia, Rusiei Moldova, Valachiasi Bulgaria, eara Frantia s'ar multami cuGrecia pana, la Salonichi 1 Rusia si Angliaeautau prin asemene stiri, ce devenir a un a-dev6r numai cAt mai tarziu, sa combata in-riurirea franceza in Orient si erau foartebine slujite prin foasta rivalitate a Frantieicu Poarta si prin rolul lor de aliati ai aces-tei puteri. Rusia insista chiar si dobandestein urma unor anienintari foarte serioase re-inoirea tratatnlui de all anta en Poarta in 1805.Tot sub pretextul de a apara pe Tarci con-

*) Zinkeieen 1. c. VII p. 350.

www.dacoromanica.ro

181

tra viitoarelor atacuri presupuse a le Fran-cezilor, Rusii declara Sevastopolul de portmilitar $i intaresc trupele in insulele ionice,pe cand Franta, la randul ei se silea de aarta lucrurile in adevarata lor lumina, a-nume ca niste viitoare pregatiri a dusmanilorPortei in contra acestia.

Poarta in mijlocul unor asemene staruinticontrazicatoare nu $tia ce 0, mai gandeasca.Ea avuse o singura prietina mai curata,Frantia, $i perduse increderea intr'insa prinresboiul pentru Egipet. Puterile co o dus-manise 'Ana atunci in modul cel mai neim-pacat, i statuse in ajutor in contra foasteisale prietine. Astfel aceste puteri $i eu deo-sebire Rusia castigase un folos nemasurat,compromiterea, Frantiei fata ca Poarta sidreptui de a se amesteca ca aliata, in afacerile Turcilor, de a impune Turcilor prie-tenia ei, care era insa mult mai primejdioasadecat o dusmanie, de vreme ce permitca pu-terei rusesti de a se desvolta in liniste laumbra ei, $i a se pregati astfel pentru vii-toare intamplari. Cat de sincera inn, era a-ceasta prietenie a Ru$ilor se poate vedea dinacea ea ea era impusa cu armele si ca totresboiul, puterea venea in sprijinul atat a ill-birei cat si a urei politicei moscovite. Intreconilitiunile reinoirei tratatelor din 1805 e-rau preva,zute cioue articole noue pe carePoarta le respinse insa cu cea mai mare e-

www.dacoromanica.ro

182

nergie. Aceste articole prives° cel intaiu laun amestec inca mai intins in trebile Mol-dovei $i a Valahiei, pana ciliar in regimullor launtric atfit civil cat si religios *1 al do-ile la intinderea stapanirei rusesti in Georgic.

II.P aman- Oglu.

Veacul al XIX-le se incepe pentru Turcicu cele mal rele semne. Mai toate provinciileimparatiei lor se rescoala, parte din motivepolitice, parte staruite de 'liste bande de hoti,in eea mai mare parte fosti; militari in res-boaele de mai nainte, care pun6ndu-se subconducerea unor sefii indrasneti, prada si pus-tieaza tenle imparatiei, declarand resboiu fa-tis ordinei si societatei. Astfel sunt intre al-tii Djezar pasa in Siria, Wahabitii in Ara-bia, Ali pasa in lanilla si cu deosebire Pas-wan Oglu in Bulgaria.

Din toate aceste ne intereseaza cu deose-bire rescoala celui din urma, ca una ce stain legatura cu istoria terilor noastre si cuobiectul cercetarilor de fata.

Paswan-Oglu, fiu si nepot de hoti ce peri-sera in spanzuratoare, dupa, ce isi castigaprin participarea sa inimoasa in resboiul cuAustria ertarea Sulta,nului $i inapoirea a

*) Zinkeisen 1. e. VII p. 392.

www.dacoromanica.ro

183

parte din averea parintelui seu, isi organi-zaza din toti vagabonzii si reii imparatiei unfel de armata cu care incepe a prada atatprovineiile turcesti cal si cu deosebire Vala-hia, care i statea mai la inclamana $i era maiusor de pradat, ca cea mai putin aparata.Pentru a se putea mai bine impotrivi auto-ritátei Sultanului, el intareste Widinul, tragandla o indepartare oare care un val puternie depam6nt si, din aceasta cetate, schimbata inun cuib de talhari, el trimite ordiile sale sapustieasca tenle incunjuratoare, ara, deose-bire de ghiauri sau dreptcredinciosi, batan-clui joc de ordinile Portei pe cal si de tru-pele acesteia. Alexandru Ypsilante ce domneain Valahia fusese nevoit in mai multe randnrisa reseumpere jafuirea terei prin sute depungi de bani si sa dee lui Paswan-Oglu cä-tirni insemnate de grane, vite si alta zaharea,ceea ce compronptindu'l cu total in ochiiPortei, fu mazilit si inlocuit cu Hangerliu1798. A cesta, pentru a placea lui Capudan- pasace staruise a'l pune in domnie, si e,are fusesetrimis eu o puternica armata contra lui Pas-van-Oglu.nesmintit ingrijea intimpinareatrebuincioaselor pe la ordii, mai yertos azaharelei." *) Armata conclusa de pa $1 plinide barba si goi de minte," se infrateste Cubandele lui Paswan Oglu si se une$te cu

*) Hroniea ineditli a lui Zi/ot Rominul, comunicafl nouade D. Hasdeu. Cap. domnia lui Alex. Ypsilante.

www.dacoromanica.ro

184

ele pentru a prada mai ales nenorocita Va.lahie, S'intelege de la sine ca expeditiareu§este intru ninaica in protiva resvratitoru-lui si indrasneala acestuia sporeste incamai mult, prin insemnatatea ce le o castigain ochii poporatiunilor. Capudan-pasa pentrua indreptati neisbanda sa contra lui Pawan-Oglu invinueste pe Hangerliu ca ar fi statin corespondenta cu revoltatul si l'ar fi ajn-tat in ascuns, din care pricina si Hangerliueste mazilit si inlocuit cu Alexandru Moruzi1799. Cu acest domn Paswan-Oglu se im-paca ca s i plateasca pe fie care luna cate75 de pungi de bani.*) De la un timp Mo-ruzi insa se plange la Poarta pentru acestbir impus terei de Paiwan-Oglu si cere unajutor in contra lui pasilor de la Dunarecare i'l si dan, insit cu ce pret ! Saraciicrestini, se duceau u carele pe la ordii, oriCu zaharea, sau sa poslusasea, si de aveaula case cate zece cai sau patru si sese boj,de multa greutate a ernei si zorul ee li sefacea la poslusanie, ori si care si dobitoaceprapadeau, si seapau abia cu trupurile, saude putea cu din dobitoace scrtpa, isi lua,u ca-pul la mana si fugeau; altii ticalosi pereausi ei impreuna cu dobitoacele lor si le re-maneau sope vkluve si copii saraci, iar al-tii se intorceau care cu picioarele care cu

I) Hronica cit. A. doua &Katlic a lui Alex. vodà" Moruzi.

www.dacoromanica.ro

185

mdnile sau alte parti a le trupulur degerate$i alte multe rele sufereau care cine le pontepovesti ?" *) Cu atata mai mutt suferea taraca si acuma ea si mai inainte pasnicii turei,adeca eei imparatesti, DU nuruai ca nu fAceauvr'o impedeeare Paswangidor ci inca le a-loeurea unii din ei se si intovarilseau cu din-$ii la prdzi $i la jafuri.") Cu colorile celecele mai vii descrie hronica contimpuranaprEida,rea si jafuirea Craiovei de Turci : ,,Au-zindu-se din Craiova un chiloma,n de pustisi de strigari s'au uitat din oraseni, cand cesa vada? O negura de Paswangii ca nistehere turbate venea racnind si aruncand focul.O tiedlos si amarat norod ! Ponte socoti fiistecare groaza, frica si mai vértos perderea decumpat care tot omul o are la niste primej-dii ea aceste. Au inceput a plange !Ira man-gaffe si a sN, olkai toti ; unii din targove0au napustit tot $i au fugit incotro 8,u pututde si-au seapat viata ; altii au dat navalape la case si pravalii a'si siguripsi averea siruarfurile. nestiind ce fac saracii, pentruce siguratate erE sa'si faca in creme ce ho-tii de Paswangii i cuprinsesera $i ca intr'oclipd au dat foe orasulni din toate partile:apoi s'au facut trupuri, trupnri $i unii autras drept la metohnl episcopiei, in socotealasa prinda pe caimaeamul, altii au navalit

ifronica cit. idem.**) Hronica cit. idein.

www.dacoromanica.ro

186

supra targului dupa jafuri, altii ean$i pe lacasile boeresti si care pe unde ajungea cea

treaba li era sa dee foc. Spunea uniidin coi ce s'au aflat prin preiur si au fostvazatori prapadeniei Craiovei ca a$a indatao au aprins in cat socotea cineva ea nu oa-weni o au fost aprins ei foc din cer au ea-zut peste dinsa."

Aceste pritdaciuni cumplite ale terei nu pu-teau intari in inima RomAnilor simpatiile lorpentru Turci, si de acea nu trebue sa ne mi-ram daca ei reeurg la imparatul rusese pen-tru a fi aparati de asemene obijduiri, Cu a-tata mai mult ca acuma Românii stieau caRusii luasera asupra-le indatorirea de ai a-para dc asupririle Turcilor. Ei stieau ca printra.tatul de la Kuciuc-Kainargi si mai alesprin conventia lamuritoare de la Ainali-Ka-yak, Turcii se indatorisera t'ata Cu Ru$ii anu mai supara terne rotmlne niei inteun modsi a se multami numai cat cu un tribut inbani, platitor la doi ani, i aeuma, in loe dea se tinea de conditiile tratatelor, ei incaleausi jeueau tara in chipul eel mai neomenos,atät prin bandele lui Paswan-Oglu cht siprin armatele trimise spre a o aplira. IntAm-plg,ndu-se ca boerii din Moldova sa se plangala Curtea proteguitoare pentru mazilirea luiConsuantin Ypsilante, ce pare a fi facut intrucat-va exceptii la domnii fanarioti (desprecare foarte nimerit spune cronica ca ei cand

www.dacoromanica.ro

erau mazili grijau pentru domnie si cand e-rau domni grijau pentru mazilie), Rusia sefolose5te de aceasta imprejurare pentru aintrebuinta dreptul seu de interventie in fa-voarea principatelor, cerand numirea lui Con-stantin Ypsilante in domnia Munteniei. prin onota dinsa arata ca boerii munteni (lupamai multe tanguiri asupra nenorocitei staria terei lor, ar fi rostit intr'un glas dorintaca ocarinuirea ei 0, fie incredintata princi-pelui Constantin Ypsilante, cä acest principear putea cleveni instrumentul principal al a-liantei intime ce uneste intfun niod L,tat defericit ambele imperil si a mentinerei exactea relatiunilor de buna vecinatate, ca numirealui ar satisface tot atat de mult po impara-tul, pe cata neplacere i-au pricinuit destituirealui nemotivata si improlivitoare tratatelor"si altele de aceste.*)

Prusia, careia Ypsilante facuse foarte mariindatoriri in timpul cat fusese dragoman laConstantinopole, sprijini si ea candidatura a-cestui principe si Poarta, nevoind sä jigneas-ca bunele relatiuni ce pe atunci exista atatcu Prusia, cat si cu Rusia incuvimtaza aceastanumire. Rusii, v6z.énd pe Turci atat de binedispusi in favoarea lor, nu voesc sa scape o-casia din mani si prin o adoua nota cer dela Poarta lamurirea unor dispositiuni privi-

*) Zinkeisen I. c. VII. p, 243.

187

www.dacoromanica.ro

188

toare la principate care sau n'au fost bineprecizate sau n'au fost pe deplin aplica,te, siaceasta mai ales pe baza tanguirilor boerilorMoNovel. Poarta, care apucase a ceda in punc-tul cel mai insemnat, se arata, plecata pangla sfarsit $i prin un respuns adresat gene-ralului Tamara, ambasadorul rusesc Is Con-stantinopole, consimte la modificarile ce i sepropunean. Prin un Hati-humaium din1803 se hotareste ca de acum inainte domniiromâni sa fie alesi pe 7 ani $i cg acestianu poatg fi scosi decgt pentru vr'o gresala

care O. se faca cunoscutg de WO, impa-ratia mea la Elciul imparatiei Rusiei si canddupg aceasta se va dovedi si se va mgrtu-risi, atunci numai este slobod al schimba".*)

Constantin Ypsilante si Alexandru Moruzisunt oranduiti la domnie in principate, celintadu in Valahia si al doile in Moldova, pebasa acestui Hati-bumaium, in toamna anolui1802. Nurnirea acestor principi, proteguiti alBlasilor, este de cea mai mare insemnatatepentru istoria resboiului ce me coup,. De in-data ce ei luara in mAna ocgrmuirea terilor,incepurg a face politicg rusasca, uneltind inascuns in contra suzeranului lor. Pe acesttimp Serbii se sculaserg sub Cerni Gheorghesi Rusii, folosindu-se de aceasta rescoala, care

*) Adunare de tractaturile ce au urmat etc. de Constan-tin Badovici din Goleeti mare logofgt de tara de josal printipatului Valahiei. Buda p. 52.

www.dacoromanica.ro

189

putea sa slujasca atat de bine planurile lor,»insufla intr'un mod ghibaciu Serbilor gandulde a recurge la dinsa, pentru ca ea sti in-tervina la Poarta in favoarea lor. Serbii pri-mesc aceasta propunerel i in anul 1804trimit o deputatie compusa din trei persoaneProta Nena,dovici, loan Protici si Petra Cear-daclia la Petersburg pentru a cere de la im-paratul Moscnvitilor proteguirea poporuluiserb. Toate ajutoarele le fura in cur6ndgaduite $i cleputatii serbi se intorc in prima-vara anului 1805, voio$i de asigurarile ma-relui imparat, in patria lor. Pentru a sprijinipe noii lor proteguiti, Ru$ii vorbeau chiar satrimita, o armata in Moldova, cea ce ajutAmult pe Serbi la dobAndirea autonorniei ad-ministrative, pe care Turcii o recunoscurastatului lor.

En 1804 Napoleon este proclamat de im-prat al Francejilor $i Rusia, basata pe tra-tatul ei de alianta cu Poarta starueste foartemult pe langa dinsa ca aceasta sa nu re-cunoasca noul titlu al du$mmului ei. Pe dealta parte Napoleon i$i pune toate silinteleca sä atraga pe Poarta in favoar2a sa in Jul) -ta ce s'incinsese acuna intre el $i Rusia. Eracu neputinta pentru Turcia de-a pastra neu-

Cunibert. Esai historique sur les revolutions et Pilule-pendance de la Serbie dequis 1804 jusqu' à 1850Leipzig 1855. 1 p. 34, Cronica ineditg a lui Zilot Cap.IntLa domnie a lui Alex, vod6. Sup.

www.dacoromanica.ro

190

tralitatea in ciocnirea celor doue colosuri. Fi-id e rolul ce Turcia putea sal joace inacest resboiu nu inceta de a fi insemnat,de aeea fiecare din cele done puteri dusmanecanta sa o determine in favoarea sa Sepn-tënd remiinea neutrala, era fires° lucrucaTureia sa se (lee in partea eelui mai ferieitsi de acea duo stralucita vietorie a lui Na-poleon la Austerlitz (2Deeemvrie 1805), Poar-ta se pleaca la cerintele franceze.Titlul lui Napoleon e recunoseut si in cut6ndsub staruintele cele energice ale lui Sebastiani,ambasadorul francez in Constantinopole, Pon-ta se hotareste chiar la o politica mai pro-nuutata iii favoarea Frantiei.

Aceasta putere fusese de la inceput in con-tra numirei lui Ypsilante si Moruzi in prin-eipate. ca unii ce i stia ca sunt devotati Ru-silor si avea in protiva lui Ypsilante chiar mo-tive speciale de nemultamire, inca de cand fu-sese dragoman in Constantinopole. Wandacuma ea acesti prineipi ajuta pe ascuns,dupa staruintele Rusilor, rescoala Serbilor,Francejii i ponegresc la Poarta in toate mo-durile si 'si pun toate puterile ca ei sa fiemaziliti. Poa,rta, orbita mai ales din pricinauneltirilor cu Serbii, uita ultima conventie in-cheeta, cu Rusia si Hati humaiumul dat inputerea acesteia. prin care domnitorii nu pu-tean fi sco$i inainte de terminul de 7 anidecat cu invoirea eurlei proteguitoa,re, si con-

www.dacoromanica.ro

191

simte la destitu'rea principilor eu trei ani in-ainte de terminul legiuit, numind in locul loepe ,-utu si Calimah. partizani devotati ai Fran-cej'lor (Sepiemvrie 1S06). Ambasadorii An-gliei si Rusi. i, eiind aud despre triumful luiSebastiani, ameninta de a drei tul pe Pon' taeu bombardarea Consta»tinol olei de catra oflota eng.leza, daert Poarta nu va primi inapoipe Ypsila.ute si .Moruzi in domniile ptineipa-telor. 0And se ande in Petersburg despre oincaleare atat de vederata a tratatelor, se dade indata ordin generalului Michelson a intrain principate (16 Octomvrie). Opt zile dupftaeeasta. imparatul afia ea hospodarii destitu-iti au fost reintegrati in seatmele lor. Totusiel nu crede de cuviinta a retrage trupele saledin prineipate, pretextand m'ama ca nenran-duelele lui Paswan-Oglu eer numai deent in-terventia Rusiei in favoarea nenorocitei Va-lahii. Cu atat mai mult e Turcii nu s'ar ti-nea de loe de Hati-humaiumul loe, impuOndterilor romane contributii in natura pentruniste preturi numai cat nominale. De acea siRusia se preface c nu ar fi de loe intere-sata pentru restituirea, lui Moruzi si Ypsi-lante ; eea ce ea pretinde este restatornieireadrepturilor si a privilegiilor Moldovei si a Va-lahiei in toata puterea, si intregimea, tor ; li-beraren lor de resvratitorii lui Paswan-Oglusau prin puterile Portei, sau prin trupe ru-sesti si deplina siguranta pentru odihna $i

www.dacoromanica.ro

192

buna lor stare prin organizarea unei puterinationale, care, se fie in ,tare a le aparacontra vecinilor.*)

Tratatul de la Kneinc-Kainargi incepusepurta roadele sale. Pana acuma aceste fuse--se cultivate, pregatite $i acuma Rusia mee-pea a trage folos din ostenelele sale. Resboiulacesta fusese inceput din cauza principatelor ;pentru a le apara de incalcarile Turcilor, depra,daciunele neomenoase ale bandelor lui Paswan. Oglu, pentru a le asigura drepturile ga-rantate prin tratate, Rusia intreprinsese var-sarea sangelui supusilor sei. In aparenta mo-tivul cel mai neinteresat o impingea le aceastalupta; in realitate ea nu v6na decat tot in-tinderea puterei sale, daca nu pe socotealaTurcilor, fle si pe acea a popoarelor acarorproteguitoare se declarase. Tinta Rusieieste una si aceasi, cotropirea rasaritului ; ri-valii ei sunt toate popoarele ce au asupraacestuia o portiune de autoritate: de acea eanu alege intre dusmani si prieteni, intro ad-versan i si aliati ; toti sunt de o potriva vi-novati in ochii politicei moscovite, caci totise impartasese din sfantul potir din care nu-mai marele preot are dreptul sa' bee $i deacea toti trebuesc indepartati care prin res-boiu, care prin insalare, pentru ca intregulrásáxit si apoi poate chiar lumea intreaga

*) Zinkeisen 1. c. VII p. 410.

www.dacoromanica.ro

193

imbrace haina greoae si geroasa a sla-vonului de la 1\lord.

Poarta. (lupa restituirea prineipilor, nepu-Ond intelege ce motive putea sa impinga, peRusi la inca1c5rea granitilor otomane, cerenecontenit de la ambasadorul Rusiei Italinskyexplicarea acestei procedari dusmanesti. Fiindcomunicarea cu Petersburgul cu totul intre-rupta, Italinsky era in neputinta a da des-lusirile cerute si Sabastiani se foloseste deaceastil ineureatura a ambasadorultii rusesepontru a impinge necontenit pe Poarta laresboiu, zugravindu-i eu colorile cele maistralucite isbanzile lui Napoleon la Vistula.Poarta publica un rnanifest i trimite pute-rilor cate o nota in care se plange amarcontra rerfidiei politicei rusesti care, eu toateca Poarta claduse urmare cererilor sale, to-tus incaica cu armele teritoriul tureese si ast-fel resboiul cu Rusia este din non decla-rat catrrh sfirsitul anuliti 1806 (27 Decemvrie).

Frantia si Anglia in Constantinopole.

Anglia, pe care de mai mult tirnp am v6-zueo stand alaturea cu Rusia, o ajuta si a-cuma din toate pnterile ei. Ea cere in 25Ianuarie 1807 de la Poarta prin =basado-rul ei Arbuthnot inoirea tratatului de alianta,Cu dinsa, izgonirea ambasadorului francez

13

www.dacoromanica.ro

194

din Constamtinopole, predarea castelelor Dar-danelelor si a flotei turce$ti Angliei si insfar-sit cedarea Moldovei si a Valahiei Rusiei.Daca Turcia nu ar ineuviinta asemiue cereriea se va expune resbunArei ambelor puterisi va atrage asupra impAratiei otomane celemai mari pericule. *) Aceste pretentii flindrespinse, Arbuthnot paraseste Constantino-polea si se duce la flota englezA care sta-tiona nu departe de Dardanele si aceasta ieo positie amenintatoare, care ingrozia peCu o bombardare a capitaliei lor. Iii ziva de19 Fevrnarie flota eng1ez ridict ancorele siimpinsa de un vent favorabil intra in Dar-danele, aruncA, cate-va salve improtiva cas-telelor intarite ce pAzeau intrarea strimtorei,sfAx6mA, niste corAbii turcesti ce cAutara, ai se opune si apare deodata pe neasteptateinaintea Constantinopolei ingrozite. Admira-lul englez Duckworth trimite un ultimatumPortei in care reinoeste cererile facute $i a-meuinta in caz de refuz cu bombardarea o-ra$ului. Turcii sparieti merg la Sebastiani,i arata ca este cu neputint6 ca din pricina Iui0, se espunA, capitala la o bombardare $i cerca el sA pArAsasc6 orasul. In acest momentcritic ambasadornl francez pastrA toata ener-gia $i intregimea mintei ce este de nevoein asemine imprejurari; el respunse ca, nu seva indepArta din postul incredintat lui de su-

*) Zinkeisen 1. e. VII p. 429.

www.dacoromanica.ro

195

veranul seu decal sub presiunea puterei. 0-noarea, siguranta si neat arnarea impitratieiotomane sunt in joc ; flota admiralului Duck-worth ponte de sigur sa prefaca, in cenusao parte din oras si sit rapeasca viata la unnumer de oameni : dar nedispunend el de oarmata de uscat, cane sa sprijine intreprin-derile sale, nu va putea pune mana pe capi-taia. Inteadevar cä zidurile sunt lipsite deaparare, dar aveti fer, munitiuni, proviantsi brate ; adaogiti acestora numai eat barba-tie si veti invinge po dusmanii vostri. Spu-neti ve rog inaltului vostru stapan cä eu as-tept cu incredere o hotärire care sa fie vred-nica atat de dinsul cat si de imparatia pecare o stapaneste." Sultanul, imbarbatat prinaceste cuvinte, se hotäreste la resistenta siincredintaza lui Sebastiani conducerea tutu-ror lucrarilor de aparare ; Francejii ce se a-flau in Constantinopole se pun la dispositiaambasadorului i cu totii incep a lucra cucea mai mare energie pentru a trezi entu.siasmul religios in poporul din Constantino-pole. Bostangii, Ieniceri, Osmanlii,- Crestini,Evrei, Armeni, tineri si batrini, toti coi ceeran in stare a pune mana la lucru se gra-madeau pe intrecutele, i ca prin incantareresareau lucrarile din pannent, asa eä intr'onoapte se facea mai mull decat alta data inani intregi. Englejii, care credeau sa doban-fleasca de la Turci cererile lor prin frica, ve-

www.dacoromanica.ro

196

z6nd poporul din Constantinopole atat de ho-Wit si tem6ndu-se ea prin inttlrirea fortu-rilor de la strimtori sg nu le rgmana flotaprinsa, parasesc planiil lor de a bombardacapitala si se grabese a esi din Bosfor, in-dreptanclu- se in cea mai mare pripa catraDardanele, pe care le trecura si de astg data,ins nu fara insemnate perderi.

1,T6z6nd Englejii ea, n'au isbutit la nimicain protiva Constantinopolei, se hotgrescnou a ataca Egiptul si jeu prin surprindereAlexandria ; dar trupele lor, nefiind indestulde sprijinite, ele sunt batute de doue ori decatra Mehemet-Ali si apoi prinse, incat nielaceasta, incercare nu es g la nici un rezultat.

Intre aceste Napoleon nu inceta de a star-ni pe Turci la resboiu in contra dusmanilorsei. In 20 Ianuarie 1807 el serie lui Sebas-tiani ea Ru§ii n'au in Moldova si Valahiatrupe in deajuns, pentru a putea trece Du-ngrea ; ei au acolo cel mult 35,000 de oa-meni, si ar fi foarte slbiti, daca ar fi con-strinsi a intretinea o a doua armata in Cri-meea. De acea trebue trimish flota turceascain Marea-Neagrg, uncle Rusii nu sunt in sta-re sa i se opting. Trebue starnitg Persia sicgutat a rescula Georgia. Cauta,ti a face pePoartg ca sa dee ordin pasii din Erzerum apleca cu toare puterile sale spre aceasta pro-vincie. Cautati totodatg a tinea pe principeleAbazilor in bune dispositii si staruiti ca el

www.dacoromanica.ro

sa, lee parte la lupta in protiva dusmanuluicomun. Acest prineipe, pasa din Erzerum,Persii si Poarta trebue sa atace deoclata Ge-orgia. Crimea si Besarabia,."

Si intr'adevar ca Rusii cuprinsese Moldovasi Valahia numai cat prin surprindere. Ge-neralul Michelson trecuse Nistrul eand incaresboiul nu era declarat si, folosinduse de bui-maceala in care se alla Poarta cu ocaziuneastaruintilor protivnice a le puterilor in afa-cerca domnitorilor Moruzi $i Ypsilante, cu-prinsese unid (lupa altul, Iasii, G-alatii, Foc-sanii $i Bueurestii, ineat Rusii isi intinsesestapanirea pu ambele principate. Turcii, star-niti de Franceji, pornesc cu puteri destul deinsemnate in contra Rusilor si acestia tiindnevoiti sa mai slabeasca inca armata lor deocupatiune pentru a intari trupele trimise inprotiva lui Napoleon, se ved constrinsi a seretrage inaintea Turcilor, parases° Bucurestiisi mai ca ar fi fost siliti sa treaea inapoi Nis-trul daca o caitastrofa launtrica n'ar fi opritpe loe armatele imparatiei otomane.

Sultanul Selim III inca de canct se suisein scaun (1789) i$i pusese in gand se desfi-inteze corpul lenicerilor, acea trup1 vestita,ce facuse cand-va puterea Otomanilor, darcare cu timpul ajunsese atat de pretentioasasi nediseiplinata meut devenise o vednica

*) Zinkeisen 1. c. VII p. 474.

197

www.dacoromanica.ro

198

cauzli, de desordine pentru imparatie. Intre-prinderea nu era usoara si cu atat mai pu-tin intr'un timp de resboiu, c6.nd statul aveanevoe de dinsii. De acea in loo ca Sultanulsa-i desfiinteze, resturnara ei pe Sultan, pu-n6nd in locui pe Mustafa IV, principe idiotce nu domni decAt un an de zile.

Resboiul intre Turcia si ambele sale riva-le nu putea deci sä iee proportiuni insemnatedin cauza ca ambele prtrti erau impedecatein operatiunile lor, Anglia si Rusia din eau-za resboiului cu Napoleon, Turcia din cauzarevolutiilor launtrice. Napoleon inteadev6rera centrul in jurul cAruia gravita lumea deatunei, o lume in jurul unni om De soartasa era legata soarta tuturor statelor, dupainteresul seu se regulan interesele tuturorterilor. Traditiunile politice a le trecutuluise rupsese cu totul, calea urma,tA atAta timpde popoare era pArrtsitA, aliantele si dusmaniilese alcAtuian $i sä desfileeau pe zi ce merge,tocmite $i orAnduite (WO placul arbitruluiEuropei. Vrointa unui om inlocuise relatiu-nile acele necesare intre popoare care deter-minA purtarea lor unul catrA altul; intere-sul individului izgoniso interesul colectivita-tilor. Pentru Napoleon toate statele nu eraudecat mijloacele, instrumentele Fin care elsa ajungit la telul sen suprem, dominareaEuropei si a lumei intregi ; el le intrebuintapentru scopurile sale, dar ele in sine nu aveau

www.dacoromanica.ro

199

nici un scop ; le arunca unul in protiva al-tia, ea sa se sfarame si el sa se folosascadin daramaturile lor, le trata astazi ca prie-ten $i ea aliat, mani ca dusman neimpacat,jertfindu-le pe toate nesatioasei sale ambitiuni.

Ce putea sa pretueasca imparatia otomanain ochii unui asemine om ? Si ea era tot nu-mai un instrument al politieei sale, instru-ment pe care'l intrebuinta era timp puteasa i faca slujbe, pe care'l frangea arun-ca departe de el indata ce nut-i mai putea finici de un folos. De acea nu trebue ne mi-ran' daca veclem politica Frantiei schimban-du-si earAsi cursul fata cu Poarta, in urmapacei de la Tilsit.

In aeeasta pace Napoleon se apropie deRusia $i castiga pe aceasta putero in favoa-rea eontra Angliei, dusmanei sale celeimai neimpacate, ca una ce era cu neputintade lovit. Imparatul Alexandru fagAdueste luiNapoleon intervenirea sa pentru mijlocireaunei paci cu Anglia; dar aceasta nu se pu-tea ea5tiga fan' vre o compensare. N apoleonnu se sfie$te atunci a jertfi pe basta sa ali-ata, pe care ehiar el o aruncase in resboiucu Rusia, oferind Rusiei mijlocirea unei paciintre Turcia si dinsa $i fagaduind ca la cazde refuz a Portei de a incuviinta cererile Fran-tiei, aeeasta sa va alia cu Rusii si va im-parti imperiul Otoman. Rusia era sa primeascaBasarabia, Moldova, Vala.nia si Bulgaria pana

www.dacoromanica.ro

200

la Balcani, ear Frantia Albania, Thesaliapana la Salonichi, Morea si Candia, pe °andAustria trebuea sa fie impacata cut Bosnia$i Serbia, remanand Turcia in posesiuneaRumeliei cu Constantinopolea. Impgratulxandru, nemultdmit Cu partea ce i se facea, con-simti a lasa lui Napoleon insulele Arhipe-lagului precum si Egipetul in schimb pentruConstantinopole, visul de aur al politicei mos-covite. Se zice ca Napoleon, cand auzi aceas-ta cerero din gura imparatului Alexandru,puse intr'o miscare pe care nu o putu sta-pani, degetul pe o carta ce o avea inaintealui, aratand ca,pitala imperiului otoman §i spu-se lui Alexandru drept in fata : ..Constanti-nopolea! Constantinopolea nu voi da-o nielodatg, °Mi acolo este stapanirea lumei." Im-paratul Alexandru, vez6nd pe Napoleon atatde hotarit, se multdmi cu parten ce i se fa-cea si se inchee intre ambii suverani trata-tul ace! secret acgrui art. XIII suna astfel :" Incazul cand Poarta, in urma schimbilrilor ces'au intemplat in Constantinopole, n'ar primimecliatiunea Frantiei sau primitnind'o nu seva dobandi un rezultat multamitor pana intrei luni de zile de la inceperea negotiarilor,atunci Franta va face calla, comuna cu Ru-sia in protiva Portei otoma,ne $i ambele in-alte puteri contractante se vor intelege pen-tru a scoate toate provinciile imparatiei oto-mane din Europa, afara de Rumelia $i ora$ul

www.dacoromanica.ro

Constantinopole, de sub jugul $i asuprireaTurcilor." *)

De si Turcii la inceput se inturian, cum-plit c5,nd aud despre aceasta tradare a luiNapoleon, totus Sebastiani izbAndeste a con-vinge pe Poarta c mediatiunea Frantiei pre-vazuta pria pacea de la Tilsit este in inte-resul Portei care ar fi in neputintA de a sus-tinea resboiul mai departe, mai ales ca Ru-sia, incheind pacea cu Napoleon, ar putea dis-pune de toate puterile sale. Astfel se incheearrnistitiul de la Slobozia langa Giurgiu in24 August 1807 in cuprinderea urmAoareDacg, pacea intre Rusia si Poartä,' nu s'ar pu-tea intocmi indatn, atunci armistitiul sA tinacel putin pana la 21 Mart 1808 ; atAt Rusiic6t si Turcii sa iasa din principate prtnn, intermin de 36 de zile si a,ceia sa se retragApeste Nistru, ear acestia peste Dungre ; sa,se inapoiasd, atAt coritbille cu echipajul lorcAt si prinsii ce s'au fdcut in luptele de Oatacunaa. In privinta principatelor se mai dis-pune ca pAn5, la incheerea pAcei ocarmuirealor srt fie data unui divan alcatuit din boeri,cea ce nemultAmeste in totul pe Ypsilante,care vez6nduse astfel scos din domnie aleargaJa Petersburg, pentru a protesta in contranedreptAtei ce i se facuse.**)

Imptiratul Alexandru, nemitOmit cu con-*) Zinkeisen I. c, VII p. 517.**) Zinkeisen 1. e. VII p. 527.

201

www.dacoromanica.ro

202

ditiunea principal a armistitiului de la Slo-bozia, desertarea principatelor, se arata cajignit prin celelalte punte : inapoirea corabi-nor, destituirea, indirecta a lui Ypsilante siterminul de opt luni a incetdrei dusmAniilor,dupe dinsul cu mult prea lung. El refuzadeci al ratifica si urmeaza inainte a rarnaneain principate, cu toate e Turcii le parasise.Napoleon, v6z6nd scopurile tarului, cure eraude a mantinea stapanirea, asupra principate-lor pana la definitiva incheere a racei, candatunei spera sa le poata incorpora pentrutotdeauna in imperiul seu, propuue lui Ale-xandru sa i le cedeze cu conditie insa ca saice de la Prusia Silezia pe care s'o anexezecatra Saxonia, stat cu totul devotat interese-lor fra,nceze. Rusia nu putea cu nici un pretprimi acest schimb, care nimicea, pe Prusiasi area in Germania un stat puternie, pus cutotul sub inriurirea franceza. De si Alexan-dru nu se invoeste la acest schimb, totuselrefuza de a esi din principate, conform do-rintelor lui Napoleon, pretextdnd c i acestastarueste a ramanea in provinciilc ocupatea le Prusiei pe care nu vroia sa, le eliberezepana la platirea contributiei de resboiu. Na,-poleon, care avea cel mai mare interes a traiin pace cu Rusia, pentru a putea intrebuintatoate puterile sale contra Angliei, inchide o-chii asupra acestei incalcari a pacei de laTilsit, ha chiar ajuta Rusiei la dohandirea Fin-

www.dacoromanica.ro

lanclei de la Svedezi. In sfitsit aruncltndmasca, ce pAnA atunei tot o piistrase fìttrt cuTurcii, declarA acestora cil toate ostenelelesale pentru a face pe Rusi sii parAsascilAIoldova si Valabia au fost zlidarnice si eA,

Poarta va trebui sii jertfeascA acole provincii,dacA vroeste sii inchee pace cu Rusia. A-ceastil declarare nimici cu totul inriurireafrancezA in Constantinopole si flprOpiê peTurci eariisi de Anglia.

Pe c5.nd periculele exterioare e adunanatAt de amenintatoare pe capul Portei, o nouAconvulsiune liuntricii apropie inci1 mai tarede pilpastie corpul putred a imp5altiei luiMohamed. In 28 Iuli 1807 o rescoa16. a Ieni-cerilor pum un sfarsit zilelor lui 'Mustafa siridieg, in scaunul Sultanilor pe Alabmud II.Napoleon, v6z6nd cA 'furcia este en totul per-dutá, si cii pe de altá, parte influenta sa inaceastA tan l este nimicitii, se hotrireste la omare lovituVi. Prin o scrisoare ciltrà, Ale-xandru el ei spune : Find eg, dusmanii nostrivroese numai deciit sA, no sileasea sii fimmari, apoi sii le facem pe plac ; las pe simavoastrA Turcia, Svedia si tot oiientul ; in-tocmiti-v6 acolo cum v6 place ; in cea ce mC1priveste pe mine, m6 insercinez Cu occiden-tul." *) Po basa unei asemene declaratiuni seintalnesc ambii potentati earAsi in Erfurt

Zinkeiten 1. c. VII p. 581.

203

www.dacoromanica.ro

204

(27 Sept.) si Napoleon asigura de o cam datape Alexandru pentru dobanclirea Moldovei $ia Valahiei prin urmatorul articol al tractatu-lui secret incheet intre dinsii : Fiind ca im-paratul Rusieiin urma revolutiunilor $i aschimbarilor care sgudue imperiul otoman $i'lpun in neputinta de a da garantii inclestula-toare pentru persoana $i averea locuitorilorMoldovei si Valahiei, $i niel este sperantaca asemene 0, fie date pentru viitorsi-auintins marginile irnparatiei sale pana la Du-'Axe si au unit Cu ea Moldova si Vala-hia, $i nu poate recunoaste integritatea im-periului otoman decat Cu aceasta conditiune,apoi imnaratul Napoleon incuviintaza aceastaintrunire si intinderea granitelor imperiuluirusesc liana la Dunare."

In casul cand Poarta ar refuza sit cedezeambele provincii, si resboiul ar trebui se fiereinceput, imparatul Napoleon nu va lua par-te la el, ci se va margini a interpune staru-intele sale pe langa Poarta. Daca insa Aus-tria sau ori ce alta putere ar face cauzacomuna cu imperiul otoman in acest resboiu,atunci imparatul Napoleon va pasi indata iaajutorul Rusiei si tot deasemene se inclato-re0e imparatul Rusiei a declara resboiu Aus-triei in caz Mud aceasta putero ar ataca peFrancej i . *)

Zinkeisen 1. c. VII p. 584. Comp. Dmitri de Souk-harov la Rusie et la Turquie. Paris 1877 p. 60.

www.dacoromanica.ro

205

Oca urmare a intalnirei de la Er-furt fft impacarea Turciei cu Anglia prin tra-tatul Dardanelelor (5 Ianuarie 1809), carerestabileste raporturile intre aceste doue teniin starea in care se anal' inainte de resboiu.

Stirea despre incheerea acestei pAci nemul-tand pe Rusi in gradul cel mai mare. InMart 1809 principle Prosorovsky instiintazapc Poartaeä armistitiul au expirat si ea res-boiul va reincepe numai decrit daca residentulenglez nu va fi izgonit din Constantinopolesi adueatorul notei rusesti nu se va intoarcein 48 de oare cu un respuns mult6mitor.

Poarta refuza cererile Rusiei si resboiulreincepe. Cea crintai masura mata de Turcifit oprirea comertrdui rusesc, prin care se&idea Rusiei o lovitura indestul de grava,cad Rusia exporta din Odesa si Crimea multmai mult de cum importa si dintre articu-lele importate avea absolutanevoe de unt-de-lemn si de pucioasa.

Campania anului 1809 se petrecù in lupteneinsemnate si Rusii izbandira sa ice numaicateva cetati intre care Ismailul, dupa carese retrasera pentru a petrece iarna in princi-pate, eara Turcii la Adrianopole. In cursulanului 1810 Rusii mai ieu alte cetAti, precumTurtucai, Basardjik si Silistria. Anglia, careluase in locul Frantiei rolul de mijlocitoare apacei, se lovea neeontenit de o greutate ceparea neinlaturabila, anume cererile Rusiei

www.dacoromanica.ro

206

de a i se ceda principatele, basate mai alespe imprejurarea ca aceste fiind loouite de opopulatiune de religinne greaca rasariteana,stapanirea lor s'ar cuveni chip drept multmar cur6nd Rusiei decrtt Turciei, pe candPoarta refuza din toate puterile indeplinirea,acestei conditiuni. Rusia pentru a arata catde serioase sunt pretentiile sale asupra prin-cipatelor le declara printr'un ucaz de incor-porate in imperiul ruses° ; cu cat insa, Rusiise aratau mai doritori de a pune mana petenle romaue, cu atata Turcii se indaratni-ceau mai tare a nu le instraina de sub sta-panirea lor, incat resboiul urmeitza inainte,condus insa tot atat de moale din ambelesi in cursul anului 1811.

Tocmai anul 1812 era menit de soarta avedea, sfirsitul acestui resboiu ce se traganaacuma de mai bine de cinci ani de zile si pre-cum Frantia determinft, pornirea lui, asa totdinsa, de si intr'un mod indirect, puse un ca-p6t sangeroaselor sale scene. Anunsie priete-nia lui Napoleon cu Rusia nu tinù mull;refuzand aceasta de a se pleca la sistemul con-tinental contra Angliei, Napoleon i declararesboitt i porneste in protiva ei cu o ar-mata de rnai bine de 500,000 oameni. In a-semene imprejurari intelegem prea bine catde mare era interesul Rusiei de a inchee paceCu Turcia si inca o pace avantajoasa ; ceace nu intelegem insa este cum Tarda, care

www.dacoromanica.ro

207

putea sa se folosasca atat de minunat denoua dusmanie izbucnita intre Frantia $i Ru-sia, se indupleeil la o pace prin care se ras-luia earasi o bucata din imparatia sa, eanclnurnai cat putina traganare ar fi putut'o pu-ne in stare de a cere ea ceva de la Rusi pen-tru incheerea pacii, Ceea ce pare a fi deter-minat pe Turci la pace este perderea incre-derei lor in Franeeji s piirerea lor eea gre-sita ca in politica ca si in viata de toate zi-lele, dusmanul de astazi trebue se fie i celde mani, ca interesul nu poate s schimbecu totul raporturile intre popoare,idee cin-stita dar barbara ca una ce da un rol siin-tinAntului acolo uncle numai interesul egoistse desfasura in toata deplinatatea sa.

Apoi chiar si vestea ce Napoleon trimiseseTurcilor despre pornirea sa in contra Rusiei,indemnandu i la resistenta contra acestei pu-ten, fusese primita de Panaite Moruzi, dra-gomanul Portei si in loe de a ti inmilnatadivanului, fù trimisa de dinsul fratelui seaDimitrie Moruzi, unul din insarcinatii Turci-lor cu tratarea de pace la Bucuresti si a-cesta indata au trimis o stafeta cu multime deamenintari catra divanul turcese, instiintan-du'l ea Kutusow Fart declarat hotaritor capana in zece zile de nu va primi tratatul is-calit de Sultanul va trece cu ostile peste Bal-cani si nu se va opri pana la Andrianopole,unde va inchee pace. O asemene noutate in-

www.dacoromanica.ro

208

fioratoare pentru Turci, supuindu-se Su lta-nului, care suferise atatea. si atatea de laKutusow, mai inainte de a fi informat de im-partasirea lui Napoleon, n'au avut alta ceface decat a iscali tratatul trimis de impu-ternicitii sei, si a'l intoarce lui Moruzi, casal dee Rusilor. Instiintincluse apoi Napoleon de toate aceste si pun6nd mama pe insuscorespondenta lor secreta au dat'o pe fataSultanului, trimitind actele cu care invino-vatea pe delegatii Turciei catra Poarta pentrud area Besarabiei, si pe cancl Beizadea Dumitrakiserba incheerea OM in principate prin celemai stralucite baluri date de Rusi, la Tari-grad se iscalea firmanul de moarte pentrudinsul si pentru fratii sei, precum s'a si ese-cutat cu putine zile in urina." *)

Pacea incheeta in 28 Mai 1812 cuprindeaurmatoarele dispositiuni : Pruitt] de la intra-rea sa in Moldova pana la varsarea sa inDunare va fi deacum hotarul intro ambeleimparatii. Se stipuleaza pentru locuitorii prin-cipatelor scutirea de tribut pe 2 ani, ertareacontributiunelor pentru timpul cat au tinutresboiul si celelalte favori ce se obicInuise a-cuma in tratatele dintre Rusi i Turci. Pen-tru Serbi Rusii dobandesc amnistie si auto-nomie administrativa.

Istoria Moldovei de Manolaehi Draghici, II p. 78.

www.dacoromanica.ro

14

209

Suferintele llomanilor i perderea Besarabiei.

Resboiul ansia fusese pornit de Rusi pen-tru a scapa, terile rol-ame de jafurile 5) a-supririle Tureilor ; prin urmare era firesclu-eru a aslepta in timpul cat Rusii au sta-panit principatele, 1807 1812, o schimbarede regim, cu atta mai luna c acestia vroindsa puna definitiv mana pe dinsele, trebnia sale puna in perspectiva o altfel de ocarmuirede eat acea ce o suferise cat timp fusese substapanirea turceasca. Asa ar fi trebuit sa fie;sit vedein irisa cutn a fost.

Unul din Telele de capitenie a domniei fa-nariote fusese abuzul ce se facea, cu dareaboeriilor, care, scutincl de dare si dand dreptla dregatorii, nit erati de loo fara insemna-tate. Rusia in loe de a stavili aeest abuz,gasind in el mijlocul de asi face partizani,exploata pe o semi), intinsá, si ne mai pome-nita pana atunci. Pretioasa cronica contim-puraná, ne spune in aceastá, privire : Ntt eramai putin ciudat sh vezi ca facea i boeri cuun nou obiceiu adica cu pitace domnesti in-sexis, care se da la obrazele ce se boeria,euprinzetoare ca cuta,re (lupa slujba sa (saudupa alte mijlociri) se sue la treapta cutare",care pitace ajunsera mai la urma de vindeasi pe bani si era destula ocard, caci le luasi toate mascaralele si oamenii netrebnici." *)

Cronica inedit'á, Cap. Domnia lui Ales. vodA Sutu.

www.dacoromanica.ro

210

Un alt reu pe care Rusia ar fi trebuitcombata din resputeri era coruptia dregA-torilor, lucru ce fireste ei era cam greu, fi-id ea insasi atat de corupta, $i s'intelege dela sine ca oarmuirea prineipaielor nu puteasa fie cleat o credincioasa copie a celei rut-sesti. Tot cronica ne spune : $i a$3 ajunsese mai mult decat inainto a impinge labani $i a face cate netrebnieii toate, ( a L;

isbuteasca la dregatoria vistieriei si la toatemansupurile. care hicru vkondu'l eei maimici boeri, boernasi, si hind e i lor tre-buia chivernisala, si altfel nu putea izbutipentru caci nu se mai c ni a vrelinicia i eR-

derea, ci de catra eei mai mad li se cereabani, tiind ea si dunmealor da, fura siliti siei a apnea tot pe drumul aeela ce se inva-tase de la cei mai mari, $i apoi ce sa vezide aice inainte si fiind treaba pe cine da maimult, vedeai eati blastama,ti toti in trebi conu li se cadoa si intindea toti in toato par-tile pe biata tara : una se eerea i nieltrei nu se platea. Jaluire nu avea loe, pen-tru ca toti elan eaptu$iti en hrapire. Legisuflet, Dumnezeu, resplatire, zicean ch stinttoate nimicuri $i basme calugaresti. La baninumai se inchinau cu un cuv6nt de la ceimai mari pana la cei mai mici, ea sa scoatacele ce da si sa le mai ramPie i castig: dincare se intimpine cheltuelele hainelor, a cla-prilor si a altor a tot felul de desfrAnNri."

www.dacoromanica.ro

211

Ca Rusii eran cei d'intai a jefui i prada penorod no o spune tot eronica eeva, naaivale en prilejul rovestirei rivalitatei d'intreFilipeseu si Varlam de la stujba de marevistiernie, aratand ca le trebuea acestor doipentru a putea lupta impreuna $i punga nuputin ; drept acea se si sileau spre dobandi-rea de bani si aceasta se spargea in eapulticalosului norod, caei pentru una nu se mul-tarneau eu done si VII troj ca sa poata ei in-tirnpina dardo pc la mili alt,ii din capiteniiprin care se lucra castigarea vistieriei, cumsi balurile si alte ceremonii ce necontenit tre-buia sa faca ghenerarilor $i pana la coi rnaimici otiteri ai armii, pentru ea sa-i castigoprietini si pot zice ca arat eumpanisera vi-clenii (le Rusi lucrad, ineat ce lua bietii vis-tieri (Ir hrit1ire din spiaarea norodului ne-gresit si cheltuia.'. O r-semene privelisteunei oarde de rapitori co joe, si benchetuescte socoteala unui nenorocit popor este desigur din cele mal revoltatoare. Pe timpulTurcilor averde n'apile mergeau sa imboga-tasca familiile despoietorilor $i aveau cel pu-tin o tinta economica; acuma insa se beau sise mancau. se aruncau in vent la sunetulpallarelor si a chiuetelor de veselie, pe candpoporul varsa sudori de siuge pentru a platiorgiile asa numitilor sei liberatori.

Daca, adaogim la aceste proteguirea inca simai pe fatA a egumenilor greci, care despo-

www.dacoromanica.ro

212

iau averile manastirilor, proteguire ce s'in-telege cu atat mai ii§or eu eat Ru$ii veneauin nunielo bisericei pentru a mantui pe bietiicrestini de sub jugul Mahometanilor, respan-direa in tenle române a unei monede fal,eimpusa de Rusi ca plata inchipuita pentrucumparaturile Ion si mai ea osebire abuzu-rile de tot felul pe care artnatele rusesti lefacea pretutindene unde ealcau, heat dupaexpresia cronicarului pe unde ajungeau ele.,gemea pani6ntul" toate aceste pot sa, nedee o idee de si slaba, destre starea terilorroman° in timpul ocupatlunei rusesti zicemidee slaba, cäei gandirea nn poate reproducecleat generalitati, pe cand realitatea ingrozi-toare consta tocmai in fa,ptele concrete pecare limba este in neputinta a le reproduce.

Locuitorii principatelor planganduse intaila comandantul general hutusow, primira nu-mat respunsul ca le va lasa ochii pentru aplange." *) V6z6ndu-se astfel si luati in rispe langli nenorocirile carora erau expusi seplansera la imparatul Alexandrit. Acesta, au-zind de suferintile lor ne mai pomenite,clanaâ, intr'un moment de indignare ea ase-mene neomenii nu sunt de suferit," si ordonillui Tschitschakoff, ce era numit comandantin locul lui Kutusow, ca sa iee masurile ne-cesare pentru a combate neoranciuelele i a-

Zinkeisen 1. e. VII. p. 712.

www.dacoromanica.ro

213

busurile de tot soiul ce se comiteau. De peaceste masuri, pe care eronica le arata cas'ar fi luat, se poa,te earitsi vedea cele ce te-rile suferise mai inainte, si nurnai cat con-trastul intre o stare desperata si una cevamai build, face pe cronicar sa arate cu eoloriasa de vii indreptarile lui Tschitsehakoff:Lipsea multimea cererilor de care, care to-pea dobitoacele, slujindu-se mai mult °stilecu carele si caii lor, lipsirà oare cum si j afu-rile ce se urrnau in tara de catra dregatori,se indreptara judecatorii si cduta dreptateafie-cdruia ; cu un cuvò'nt straluci o Orin-teasca ingrijire asupra ticaloasei ten."

O asemene stare de lueruri nu putea treziiu inimele Romttnilor simpatii pentru libera-torii ion Aducandusi aminte $i de cele sufe-rite in resboaele de mai inainte ei se puturaconvinge ca stapanirea rusased, nu era me-nita de loe a aduce asupra terilor lor feri-circa ce o doreau. Cu cat mai mult trebuiraei sa se simtil, loviti, v6z6nd ea se resluia dinMoldova o parte atat de insenmata; si clanei se miscara atat de mult la rapirea Buco-vinei, care era numai un col de tara, cri catmai puternic trebuiau sil se scoale Cu totiipentru a protesta in contra rapirei a juma-tate din mosia lor ? Jalobele" la Poarta nulipsira nici acuma si, cu toate ed. nu era undomnitor care sil se faca pana la un punctorganul terei, boerii si de asta data ii in-

www.dacoromanica.ro

214

deplinira datoria, aratand Portei perdereainsemna,ta ce o face Moldova. (in destula ghi-bacie politica boerii se prefacurá, ca aparanumai interesnl Portei, lasara la o parte plan.gerile si invocarea dreptului inealcat si ara-tara acesteia perderea ecenomica ce sufereaMoldova prin deslipirea Besarabiei. Graul inMime de 120,000 chile ce se (ladea pe fie-°are an pentru zaharearia turceasca se hiatot din Besarabia, caci in partea cealaltri detara se cultiva numai popusoin pentrnlocuitorilor. Dinicele 300,000 ()cale de unt ceTurcii luan din tara, 120,000 se scoteau dinBesarabia. poi vitele cele mai multe si oilese pasunau in intinsele campii a le Besara-biei isvorul vitelor"; prin cedarea ei se impii-tina comertul vitelor, col mai insemnat ar-tico] (1c export al principatului. Tributul desigur trebuia micsurat, Moi era peste pu-tinta a se cere de la jurnatate de tara ceace apasa mai inainte pe intregul ei. Acestesi multe altele erau invocate de boeri pentru

dobandi restatornicirea intregimei Moldoveiprecum o apucase de la mosi si stritimosi"pentru a redobandi partea cea mai bulla siinsulletitoare liranci, indemanare a si adápos-tirea pam'entenilor in inlesnirea vietuirei lorintru a hranei indestulare si a vitelorintr' un criv6nt tot campul si inima terei."*)

*) A naforaua olnte§lsei adunan i domnal Moldovei Sair-lat Alexandra Kalirnali VV. pentru instriiinarea Besa-rabiei 1812 Art. 2. Comp.Thylghici 1. c. lI p. 93.

www.dacoromanica.ro

215

Aceste protesturi insa perira in v6nt ca siacele pentru Bucovina. Catastrofa lui Napo-leon in Rusia, care faen in eurOnd pe Alexan-dru dorninatorul Europei, imnedecti, cu totulori ce incercare a Portei de a reveni asupraunui fapt implinit si asa sosind ziva fatala

expirarei conventiei, dupá, traetat ce trebuefieste care sá, traeasca unde era sa t'anuledefinitiv, ceasurile acele au fost de plangerinu tirnp de rieuitat, pentru c poporul cu

ca turmele de oi, incinsese toata mat-grinea Prutului, de la un capat pana, la altul,mergand $i vlind de prin sate si de Kilt tal.-guiri septamáni incheete, en luarea de zitutbulla de la párinti, de la frati si de la ru-denii eu care, erescuse si vietuise irnpreunapaft4 in vromea amen, eánd se disparta, uniide altii pentru to Ideatina. i inlr'adevar,se despartise pentru totdeauna 13esarabia deMoldova ; de indata ce incápuse in Oda' elecolosului moscovit ea era moarta pentrudova si sarutarea ce i se daduse fusese sa-rutarea eea de pe urma. De atuneivolburit ape amarite prin lacrimile bocudo-rilor ambelor sale maluri si deveni Jiu] bias-tatuat" acarui valuri vor insemna, (lespartireaunui neam.

Acuma se (ladea pe t'ata adevarata tintaa Rusiei fatá, en tedie romano. Lupta pentru

) Manolachi Driighici 1. c. II p. 94 Atttorul eqe contim-puran evenementelor.

www.dacoromanica.ro

216

dinsele nu fusese intreprinsa spre a le inapoilibertatea impila,t5, de Turci, ci pentru a lesupune pro priei sale stitpaniri, pentru a schim-ba suzeranitatea turceasca cu dominarea, mos-covita. Daca OWN acum Rusia pOstrase otacere calculata asu pra viitoarei positii a prin-cipatelor, cu lu area 13esarabiei ea documentaintr'un mod neindoelnic ca scopul ei era in-globarea terilor de la Dunare in intinsa eiimparatie.

Dar cu ce drept venea ea sN faca acest lu-cru ? Rusii se constituesc aparatorii nostri,si se lupta cu Turcii pentru a scapa pe co-religionarii lor de sub jugul unei puteri pa-gane; prin urmare ei veneau in protiva Tur-cilor si in ajutorul nostru, erau dusmaniiTurcilor si aliatii nostri. Apoi spre a se des-pagubi de la Turci pentru resboiul ce il pur-tase, el ieu o parte din acele ten i carerproteguitori se declarase ! Proced are neauzita!dar pentru Rusi nu era ceva afara din oran-dueala. Ei se deprinsese a incaica tot ce senumeste drept cu prilejul impartirei Polo-niel, natiune cu mult mai mare si mai in-semnata &cat a noastra si se exercitaseasemene rpiri i cu imprejurarea incorpora-rei Crimeei. Erau sA, se opreasca inainteanui popor ce mai cä nu exista ca atare, ceera mai mult o suma decat o colectivitate deindivizi ?

Dar ori cuin au judecat si va judeca lu-

www.dacoromanica.ro

217

mea aceasta rapire a Besarabiei, din punetulde videre al Romanilor ea este si ramitne o

anume crirna cea mai mare, des-tructiunea fortnei de existen ta eelei mai in-alte pe panAnt, a nationalitatii. In relatitmileinternationale unde numai eat forta predom-neste, uncle nu exista un organ care sfi, facaca dreptul sa fie respeetat, fie care poporeste jucieeatorul sii prem al intereselor sale.Daca interesul Rusiei este de a supone lu-mea intreaga imparatiei sale, al nostril, numai putin sfant, este de a ne plange do in-calearile siderite, de a protesta in contra oricarei iacercari care tinde a destruge formaparticular de viata ce i a placut soartei aimprima poporultri nostru ; si daea luptapentru existent:A da celui mai tare izbandaasupra celui mai slab, eel putin ea da $i aces-tuia putinta resistentei, a luptei in protivaelementului cotropitor ; si mai la urma dacaforta repine dreptul, eel putin remane aces-tuia mangaerea de a fi privit ea jertfa, pecami forta imbraca in totdeauna figura unuicalau.

Räpirea Besarabiei ar fi trebuit sä invetepe Romani cu Inert' : ca daca exista vre unpericol pentru existenta lor ca natiune, aeestava veni de la Nord ; daca este vre un e lement adevarat du$man al elementului romAneste acel rusesc, care nu din int6mplare, dinneingrijire pune in pericol existenta noastra,

www.dacoromanica.ro

218

ci lucreazA cu constiint5, la destrugerea ei.Acest pericol l'au simtit toti Romanii acei cesi'au iubit inteadev6r poporul si care aubine meritat de patria lor. Toata desvoltareanoastrA national5, este datoritt luptei neim-pticate in contra acestui element cotropitor,luptii, in mare parte sustinutA cu ajutorul a-pusului. In aseuene imprejurAri a face po-litia, rusasa, este a da noi in,sine arma inmnile ucigasului, este a trada interesele celemai sfinte a le causei romAsne.

www.dacoromanica.ro

rabia materiilor.

Precuventare pag, IScrierile intrebuintate VIIIntroducerc If 1

Resboiul, din 1711. Brancovanu gi Cantemir.Cele d'intiii atingeri a le Romanilor cu RusiiResboill din 1711 )7.

Petru cel Mare si Cantemir 9,

Romitnii si Rusii .

Urmgririle resboiului din 1711 asupra terilorroman° .. .

Resboiul terminat prin pacea de la Belgrad 1739.

SfiirOul Voluruului I.

T. Causele resboiului 48Ponturile lui 56

.Resboiul terminat prin pacea de la Kuciuk-Kainargi 1774.

1. Rominii incep a cunoaste cine sunt Rusii 62II. Organisarea ceruti de boeri . )7 80III. Anglia, si Austria ajutil. pe Rusia . 91IV. Rapirea Bucovinei, politics, general li 106V. Rapirea Bucovinei, politica specialii, 120VI. Soarta lui Grigorie Ghica,. . 141

Resboiul terminat prin pacea de la lafi 1792.I. Rusii morose Crimea . ). 146IL Pacea de la Sistov si pacea de la Iasi 162

Resboiul din 1806 Pacca de la Bucurefti 1812.I. rapoleon cel mare si Turcia 175II. Paswan-Oglu 185III. Frautia si Anglia in Constantinopole lt 193IV. Suferintile Romanilor si riipirea Besarabiei 209

4121928

30

www.dacoromanica.ro