in cotaborare cu James P' Atten'

preiedintete lsociatjei I nterna['o"1:-t try

:;;'.;._.. -ri "-'.

S-..ti "-.'i:::'*=:!:$ t1:",,r

i... ' .-;

"'}]:,:

';r;ia

CUPRINSI n Irod ucere

TANAUUI FARAONILORDaruLNiIutuiEgiptuL, cu bune gi cu reLe

Reg ii-zel

TEramuI zeiLor

DIAGRAMA ILUSTMTA:MormantuI Lui Seti I

HOARTEA tt VTATA DE APO!Int6Lnire cu mumiitePreg5tiri pentru viala de apoiPiramideLe egipteneAdev5ruL despre Tutankhamon .

GALERIE DE IMAGINI: NemuritoruL Egipt

vrATAiX eCrpruL ANTICO zi La Deir eL-Medina

MedicinE 9i magieArte si megtegugariEgiptuLLa rEzboi!

coMPARATil CU EGIPTUL ANTTC:

StiLul strlvechi si ceI actuaL

SI IT JUCAM iI STII EGIPTEANScrie ca un egiptean !

JoacS-te ca un egiptean!Deseneaz5 ca un egipteanlEgipt: mituri si reatitate

FIXAL LA FOTOGMFIE:Dincoto de obiectiv, cu Ken Garrett

CONCLUZII:EgiptuLin pericoIProtejarea trecutu[ui

GLOSAR INTERACTIV:TerminoLogie egiptotogicEAfLb mai multelndice

Credite fotografice

:=rC..6

8'10

12

14

16

1B

-ri@x'q

"b**F""ry

ffi@

- -./

2022

t426

28

30

3234

36

3B

.40

42

4446

48

50

52M

..1r..

56

57

60

62

63

64

AFOST NEVOIEDE I.,'N LIDER PUTERNICpentru a uni cele douE regiuniaLe EgiptuLui injuruL anuLui 3100 i.Hr. O veche pLEcufS scrisE

acord5 acest merit unui rege pe nume Narmer

[,,SomnuLde NiL"J, degi lrsteLe rega-

Le scuLptate pe ziduriLe tempLe[or

aminLesc de un suvera. ucis, mai

t6rziu, de un hipopotam. Egiptologrr

nu au stabiLit cu exactitate. Oricine

ar fifost, acest puternic unificatora infiintat un regat care avea sE du-

reze 3 000 de ani 9i sI devinE forladominantE a regiunii.

Da. viata in Egiptut anLic nu

a fost mereu duLce ca un castron cu smochi-ne Iun fruct preferat de egiptenrJ. PerroadeLe

drficiLe erau maTcate de confLicte intre EgipiuL

de Sus gi celde Jos de foamete, epidemii sau

atacuri din exterior. EgiptoLogii nu mesc aceste

vremuri de restrigte,,perioade intermediare".ELe au fost comprimate intre epoci de prospe-

ritate cunoscute ca,,regate". lstoria egipteanS

mai este impEr!itE in dinastii, pentru f iecare

i.-

Pe aceastl pt5-cu!5 din juruLanuLui 3100i.Hr.,,,Regete Somn"este infSfigatunind Egiptul. deSus cu cel de Jos.

Perioada Dinastici Timpurie3100-2550 i.Hr.Un birbat din Egiptul de Sus, pe nume Nar-mer [,.SomnuLde Nil ] sau Menes, unificb ceLe

DouE TEri gi pune bazeLe primei drnastii de regieg,pten . ELgrve-r-eaz5 d.rLr-un noJ oras, nuritMemfis, situat intre EgiptuL de Sus 9i cel de Jos,dar capitala avea s5-9i schimbe adesea LocuL

de-a lurguL isLoriei EgipLulu'. Multe caracte'isticiaLe [ongevivei cuLturi egiptene au ap5rut atunci.

&Regatul, Vechi2650-2150 i.Hr.in aceasti perioadS, EgrptuL cunoastemari progrese in matematic5, astro-nomie, art5 si tehnica mumificSrii.Da'ReqatuL Vecri este clnoscul raiaLes ca epoca piramidelor, cele maifaimoase fiind strdjuite de SfinxuLdin G seh. Aceste morminte regale dedimensluni impresionante repreztnt5dovada puterii uimitoare detinutede suveranii ace[ei perioade.

A

grup de suverani Leqafi de

o famiLie {faimosul faraon

Tutankhamon, de piLd5,

a fEcut parte din Dinastia

XVllll. lat5 aLEturi schema

perioadeLor majore

aLe reqatuLui.

2@De retinut

)

de ani au trecut deLa cEderea EgiptuLuia ntic.

de ani e,,v6rsta"civiLiza{iei Chinei, ceamai veche din Lume.

de oamenitrdiauin Egipt La apogeuLputerii saLe.

de oamenitrdiesci^ f^ ^+ lrl Lg PLUrcortemporan.

12 TOTUL DESPRE

88@@

\o

RegatuI de Mijtoc20t+0-16t+Oi.Hr.Suveranul Mentuhotep I unific5regatul. Un suveran puterntc dinDrnastia Xll, pe nume Senwosret li,extinde grani{ete Egiptulur pAnIin Nubia, o farE boqatd in aur,situat5 La sud. V a{a de apoi devrneaccesib L5 tuturor egiptenitor, nudoar srve'an o-. A'ta, giuva e-geria 9r literatura ating no culmi.Mai tirziu, copiii egipteni vor inv5tas5 scr e copiind povegti dtn epocaReqatului de MiiLoc.

PrimaPerioadilntermediari2150-20t0i.Hr.CeLe DouE l5r se separ5, dincauza . o-fL r Le or d "tre egi'rivali. Haos.L pol.lic .e o'eraoamen lor simpLi Libertateade a crea noi stiLuri artistice.

Egiptotogii pot af La informa!ii pre!ioase studiind o mumie.0 radiografie a faraonutui Ramses cet Mare a aritatcd suferea de artritl gi hipertensiune arteriatS.

RegatuI Nou1550-1085 i.Hr.Faraon i rSzboinlcr cuceresc noiteritorii gi aduc regatul la apogeulputerii 9r aI influenfei sale MuLti

conducdtor fascinan!i - numi!i..faraoni" in acest moment al istorei domnescin perioada RegatuLuiNou, inclusiv Ramses cel Mare,Tutankhamon 9i o reg nE care sep'e.ir-de b5 bai. Su-tro^s rurteno monumente, rar cele vech sunt^eslaL'are. Faraoni a.psLe epocde aur sunt inmorm6nta{i in inde-p5rtata Vale a RegiLor

f_ Sfdrgitut' Egiptutui antic1085-30 i.Hr.Faraonii 9i preofii se luptipentru controLuI asupra Egrp-r.[-i in c -rsu. ce.ei de A Tre a

Perioade lntermediare. RegatuLs.ao I este cJCer t ^ra rSrziu deo se'e de popoare .'vadatoare:N -o a, As - a, Persia, G'ec;asi, in final, Roma. Faraonii ,,:ri:i:rr

strd ni pdstreazS uneLe trad.itii:ri1i

strEvechi, dar Egiptul i5i rindependenla

Gl.orificat ca un satv9i incoronat faraon,macedonean Atexancel Mare i-a alungatpe pergi din Egipt .

in anu[ 332 i.Hr. . .

El. a [5sat rega-tut in mSinitegrecilor.

UN BARAJ FINALIZAT IN ANII 1970 A PUS CAPAT INUNDATIILORANUALE ALE NILULUI.

ri'

J:

i:i's;

l

I

I

A DouaPerioadilntermediari1640-1550 i.Hr.TriburiIe nomade alehicsogrlor preiau controluLasupra EgiptuLui de Jos 9declanseaz5 un 15zboi. Ei

foLosesc caIul si caruL inluptb 9i il ucid pe faraonuLegiptean Seqenenre Taa,inainte de a fi alunga! .

tr,ffij

POVESTIRI DIN CRIPTA

Controversatut faraon Akhenathen a fost dis-pre!uit dupE moarte. lndigna!i, egiptenii au

distrus fa{adete temptetor gi a[emonumentelor sate - si chiar sarcofaguI siu!

'-;

f.

PATRU tr,lARl FARAONIr, HATSHEPSUTU t479-145s1 4,NemuLtumit5 s5 impart5puterea cu fiuL er vitreg,Tutmes lll, aceastEreginS drn RegatuLNoua reugit sE preia tronulsingurd, devenrnd una

drntre pu{ neLe femeifaraon aLe EgrptuLui antic.Ea a comandat LucrSn de

art5 care ii 'inf 5f i9au pe

zei numind-o regin5 9r a

purtat haine 9i accesorirb5rb5tegtr - chiar si o

barb5 falsS de faraon.

r. AKHENATHEN9 nffi-tzzz, t,Ca o dovadd c5 farao-nri erau atotputernici,Akhenathen a inLocuitmuLtitudinea de zeitS!i

venerate de veacuri intregide egipteni cu un singurzeu soLar, num t Aten.impreunb cu frumoa-sa lur so{re, Nefertiti,Akhenathen a construit o

capitalS in onoarea zeitS!ii,LEsAnd restuL Egipiulu indecLin. Farmosul mogte-nrtor aL lu Akhenathen,Tutankhamon, a restabiL tcuLtuL vechiLor zer. Temp[uI

Lui Akhenathen si al lui

Nefertiti au fost distrusein scurt timp

oliT:,81|,,Conform inscriptrLordedrcate lur, Ramses ll afost un faraon rEzboinicneinfr cat, care ciL5toreaimpreunS cu un leu, ani-maLulsEu de companre, si

a invins de unuL singur, in-tr-o ambuscadS, intrea ga

armatd hititi. Asemeneapovegti sunt, desiqur,exagerin, dar nimeni nu

poate nega cS,,Ramses

ceL Mare" a fost un faraonvenerat. Acest b5rbat cL;

pErul rogcat, fiu al unuiom de rind, a domnit celpufin 65 de ani, a construitmai muLte monumentedecAt oricare aLt faraon dr

na ntea Lui gi a supravielu t

muLtora drntre cei peste o

sutE de copii ai s5i.

O8i:??iTRAVIIAceasiS fermec5toarereginS de or gine greacdse numE15 printre cei

ma farmos suveraniai Eg ptului si ultrmul

dintre acegtra. Fiind prmadin dinastia ei strdin5 carea invSlat lrmba egrpteanS,

Cleopatra a extrns institu-

!iile relig oase d n oragulegiptean Alexandria.indrEzneala 9i frumuse-

lea ei au atras sprijinulRomei - 9i dragosteagenera[iLor romani JuLiusCaesar g Marc Anioniu.CLeopatra 9r Marc Antoniuau intrat in lstorie lu3n-du-si viafa atuncr cdnd

Roma a cucerit Eqtptul.

14 TOTUL DESPRE

ffi---

EGIPTENILORLISEiNMUIAU GENUNCHIIcSnd'iLvedeau pe regete [or, .,faraonut".Supusilor norocogi [i se ing5duia sd sErutetdLpiLe 9i picioarete suveranuLui. To!i iL vene-

rau ca pe un zeu.

De fapt, egipteniicredeau cE faraonuI

era un feL de zeu viu. intruparea l.ui

Horus, divinitatea cu cap de goim a

ceruLui, regeLe putea intra oric6nd

in LegbturE cu numerogi zei ai egip-

teniLor. Sarcina [uiera sd constru-iascE tempLe 9i s5 practice rituaturimenite sE Le imbuneze pe aceste

zeitS!i pentru a impiedica astfeI

haosuI sE cuprind5 cete DouE l5ri. P5stra-rea ordinii, a dreptSlii9ia adevEruLui-

un echi[ibru armonios cunoscut ca maat -reprezenta o garanlie cE NiLuL avea sE

continue sE inunde c6mpiite in fiecare

an gi cd soareLe avea sE rEsarE in fiecarediminea!5. Pe t6ngE indatoririte retigioa-

se, faraonuLconducea 9i sistemuIjuridic 9i armata EgiptuLui. ELLua

in c5s5torie o reginS, dar avea

[a dispozilie 9i un harem cu aLte

sofii care sE-i dEruiasc5 mogte-nitori. FaraonuI trEia in c6teva

paLate opuLente, aLEturi de fami-Lia regaLE, 9i avea o armat5 de

sLulitori. BaniiincS nu se inven-taserS, dar faraonuI era bogat

in bunuri:g16ne, vite, aur, piei:-1K[]r [l l,l]}ffii. zeite'.cu,iil5iiiiii,asr1

Ea,Eb,6,f,+-ts_,,i,,:frilgi' l,r,l:.l-dera:rilihi::..,:.: l, :

iil:Iii... i\,,'

de girafS, barje regate gitributuridin partea !SriLorvecine. EL delinea regatuI gi tot ce cuprindea acesta.

Pe monumente, suveranii venerali erau infSligaliintotdeauna ca nigte tinerivoinici, indiferent cumar5tau sau cAt de bdtr6ni erau in realitate, dar fara-onri antipatiza{i nu beneficiau de asemenea favoruri.Numele 9r portretele acestora erau gterse de pe

ziduriLe templelor 9i de pe coloane de faraonii care

[e urmau [a tron. Asemenea rescri-eri ate istoriei ingreuneazE sarcinaegiptologiLor de a consemna cu

precizre lista cetor circa 170 de regi

care au domnit in EgiptuI antic.

Moda faraonitor:suveranii egip-teni purtau to[iaceleagi veg-minte regale.l{ #l.*

POVESTIRI DIN CRIPTA TACTICILE FARAONULUI RAZBOINIC TUTMES III SUNT SIiN PREZENTSTUDIATE LA ACADEMIILE MILITARE.

NUMELE REGINEINEFERTITI

INSEMNA

,,FRUMOASAAS0SIT".

EGIPTUL ANTIC 15