-0 - Tehnici Anul I

7/23/2019 -0 - Tehnici Anul I

http://slidepdf.com/reader/full/-0-tehnici-anul-i 1/339

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A VACCINURILOR

→ Definiţie:~ Vaccinoterapia este o metodă de imunizare activă faţă de unele infecţii.

→ Forma de prezentare:~ Fiole. Flacoane închise.

~ Lichid liofilizat.~ Pudră.

→ Sop:~ Profilactic.

~ Curativ în: difterie, tetanos, feră tifoidă, ruceloză.→ Ca!ea de admini"trare:

~ !ucutanată " v. #ntitetanic, v. #ntiraic, v. Paratific.~ $ntramuscular " #%P# &anato'ină tetanică purificată (i adsorită).~ $ntradermic " *C+.~ Calea orală " v. #ntidizenteric, v. #ntipoliomielitic.

→ Condiţii de preparare# on"er$are %i depozitare:~ econstituirea vaccinului se face prin rehidratare cu diluant conform doza-ului înscris pe amala-.~ ezultă o doză fi'ă de vaccin reconstituit.

~ Prepararea se face în momentul folosirii.~ Vaccinul rehidratat nu se păstrează la friider / se aruncă.~ Conservarea vaccinului: la 0120132C4 diluantul se conservă la 56072C.

~ Vaccinul treuie prote-at de lumină.~ Vaccinurile liofilizate / diluate (i aspirate în serini de unic doza- (i administrare &pentru vaccinare antiru-eolică,

antirueolică etc.) se aplică reulile enerale de asepsie (i administrare a soluţiilor in-ectaile.→ Condiţii de admini"trare:

~ !e pot asocia 608 vaccinuri odată &9%P " antidifteric, antitetanic, antipertusis).~ !e respectă condiţiile de asepsie (i antisepsie.~ 9ozele (i intervalele dintre inoculări diferă de la vaccin la vaccin.~ Cantitatea de vaccin administrată cre(te de la o inoculare la alta.

~ 9ozele treuie măsurate e'act.~ $ntervalul dintre doze va fi strict respectat.~ nele vaccinuri necesită rape! pentru întărirea imunităţii.

→ Reaţia !oa!& $aina!&:~ o(eaţă.~ %umefacţie.

~ 9urere.→ Reaţia 'enera!& $aina!&:

~ Feră.~ $napetenţă.

~ !tare enerală alterată.→ Comp!iaţii:

~ ;ematoloice.~ Pulmonare.

~ Cardiovasculare.~ enale.~ <rupţii cutanate.~ Complicaţii nervoase &encefalită postvaccinală, meninită septică, convulsii, tulurări senzoriale etc.).~ La ravide " avort, na(teri cu feţi morţi, na(teri cu feţi cu malformaţii conenitale.

→ (re$enirea omp!iaţii!or po"t$aina!e)~ !e respectă contraindicaţiile pentru fiecare vaccin (i tehnica de administrare.

~ !e evită administrările traumatizante.~ !e respectă termenul de valailitate pentru aplicare.

~ =n caz de epidemii se face protecţie cu amalouline, special administrate odată cu vaccinul sau după de sa refatvaccinul pentru a nu fr>na formarea de anticorpi.



→ O*"er$aţii:~ Vaccinurile din flacoane cu dop de cauciuc se pot păstra la friider după folosire. Fiola de vaccin deschisă nu se

păstrează / se aruncă. %oleranţa oranismului este diferită.



ADMINISTRAREA CORTI+ONULUI

→ Definiţie:~ Cortizon,! este un hormon secretat de stratul cortical al landelor suprarenale su acţiunea stimulatoare a landei

hipofize " prin hormonul corticotrop sau adenocorticotrop &#C%;).~ ACT-.,! "a, /ormon,! ortiotrop "a, adrenoortiotrop /ipofizar este secretat de hipofiză (i stimulează

secreţia cortizonului (i a altor hormoni suprarenali.→ (rezentare:

~ Cortizon acetat.~ !uperprednol.~ Prednison.

~ ;emisuccinat de ;idrocortizon.~ ;idrocortizon.~ !upercortisol.

~ #cetat de dezo'icorticosteron.~ #C%; " pulere ală, în flacoane închise.

→ Forma de admini"trare:~ %alete.~ Forme in-ectaile: fiole, flacoane cu dop de cauciuc

~ Formele in-ectaile sunt soluţii sau suspensii ce treuie ine aitate înaintea folosirii.→ Mod de admini"trare:

~ #dministrare orală: tablete.o !e asiură concentraţia utilă în s>ne.o 9oza zilnică " 80? prize la intervale eale de @07 oreo Cortizonul se administrează la început cu doza ma'imă care scade treptat la doza minimă / de întreţinere "

doză stailită de medic.o %ratamentul cu cortizon se termină prin administrare de #C%; / pentru activarea funcţiei landelor

suprarenale.~ #dministrare parenterală:

o Intramuscular.o Intravenos.o Intraarticular.o Clisme terapeutice.o Aplicaţii locale.

~ Admini"trarea ACT-.,!,i:o !e testează sensiilitatea oranismului prin $9.o !e dizolvă pulerea cu ser fizioloic sau apă distilată în cantitate eală cu numărul dozelor " calculul se

face ca (i în cazul antiioticelor. 9izolvat se poate păstra la heaţă c>teva săptăm>ni.o !e administrează pe cale intramusculară, intravenoasă, eventual sucutanată.o !e poate administra în perfuzii lente în ser lucozat 3A " ritm de administrare @07 picături pe minut.o Cea mai ună metodă de administrare " perfuzia continuă sau perfuzia de 30@ ore.o 9ozele administrate prin perfuzie pot fi mai mici dec>t cele in-ectate.o !e pot face (i perfuzii sucutanate asociind soluţia cu hialuronidază.

o 9oza se administrează proresiv crescută pentru ca stimularea suprarenalei să nu se facă rusc.o #dministrarea su protecţie de antiiotic.

→ Re',!i de admini"trare a ortizon,!,i:~ %ratamentul se face numai în spital~ *olnavii necesită dietă specială:

o 9ietă hiposodată. " 108 clorură de potasiu pe zi.o 9ietă hipolucidică.o 9ietă cu conţinut oat în proteine.

~ !e acordă înri-iri speciale:o $ienă perfectă a teumentelor (i mucoaselor. !chimarea zilnică a len-eriei de pat (i de corp.o #sepsie perfectă în administrarea parenterală.o %ratarea imediată (i corectă a infecţiilor de orice felo #dministrarea su protecţie de antiiotic.o C>ntărirea zilnică. Bservarea apariţiei edemelor.o !upraveherea funcţiilor vitale, a somnului. ăsurarea diurezei.

→ O*"er$aţii:



~ Preparatele de cortizon sunt metaolizate la nivelul ficatului în cortizol (i prednisolon. =n caz de insuficienţă hepaticătratamentul se face cu Prednisolon care nu mai necesită metaolizare hepatică.

~ Du se administrează antiioticele (i hormonii cu aceia(i serină.



ROLUL ASISTENTEI MEDICALE 0N ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR

→ Definiţie:~ #nticoaulante sunt sustanţele care prin administrare măresc timpul de coaulare a s>nelui.

→ Sop:~ Profilactic.

o C>nd pericolul tromozelor este evident " în profila'ia tromozelor venoase, emoliilor postoperatorii,intervenţii chiruricale adominale sau pelvine.

~ %erapeutic.o =mpiedică coaularea s>nelui intravascular.o !e face tratament anticoaulant în tromofleite, fleotromoze, infarct de miocard, (oc endoto'ic unde

apare coaulopatia de consum.

→ Forma de prezentare:~ -eparin& " cu acţiune promptă, dar de scurtă durată. Fiole, flacoane cu ;eparină calcică sau sodică &asorţie mai

lentă). ;eparină lipocalcică cu administrare orală.~ Trom*o"top &produs cumarinic)" cu acţiune lentă, prelunită.~ Ca!iparin&)

→ -eparina:~ !e dezinfectează locul in-ecţiei.

~ !e e'ecută in-ecţie sucutanată sau intravenoasă.~ <fectul dispare în c>teva ore.

→ Trom*o"top:~ !e administrează pe cale orală.

~ <fect tardiv, după @016 ore.~ #cţiune prelunită / c>teva zile " 6 săptăm>ni.

→

Contraindiaţii!e tratament,!,i antioa',!ant:~ 9iateze hemoraice.~ $nsuficienţă hepatică.~ ;ipertensiune malină.~ lcer astroduodenal florid.

~ <ndocardite.

→ Re',!i de admini"trare:~ 9oza (i ritmul de administrare este stailit de medic.~ Pentru -eparin& controlul tratamentului se face cu %C sau timp ;oEell.

~ Pentru controlul tratamentului cu Trom*o"top se determină , la început zilnic, timpul uicG &indicele de

protromină).

→ Inidente %i aidente:~ ;emoraii diverse.~ <pista'is.~ ;ematom sau nodul mic la locul in-ecţiei.

~ eacţii alerice locale.~ #lerie enerală.

→ O*"er$aţii:~ Dumai ;eparina nu traversează ariera placentară.

~=n timpul tratamentului anticoaulant se evită traumatizarea olnavului.

~ =nceperea, continuarea sau întreruperea tratamentului anticoaulant este hotăr>tă de medic.~ Du se asociază tratamentul anticoaulant cu administrarea de aspirină, antitermice, antiinflamatoare.



REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A ANTI1IOTICELOR

→ Definiţie:~ #ntiioticele sunt medicamente de oriine animală sau sintetizate chimic, care introduse în oranism sau depuse pe

suprafaţa lui, distru microii sau împiedică dezvoltarea lor.~ !unt e'trase din culturi de celule vii, mai ales din ciuperci sau pot fi sintetizate chimic.

~ C/imioterapie " sunt sustanţe care au acţiune acteriostatică sau actericidă asupra ermenilor patoeni, fără a fito'ice pentru oranism.

→

Efet:~ Bactericid / distru aentul patoen.~ Bacteriostatic / opresc dezvoltarea aentului patoen.

→ Sop,! admini"tr&rii:~ 9istru microi.~ =mpiedică dezvoltarea microilor.

→ Ritm,! de admini"trare:~ rmăre(te menţinerea unei concentraţii eficiente în s>ne pentru acţiune continuă asupra aenţilor patoeni.

~ itmul de administrare ţine cont de perioada de înmulţire a microilor:o =n infecţii acute " ermenii se înmulţesc foarte repede H ritmul de administrarea treuie să fie c>t mai

frecvent.o =n infecţiile suacute (i cronice " ermenii se înmulţesc încet H ritmul de administrare poate fi mai lent.

~ C>nd se urmăre(te asorţia lentă a antiioticului, acesta este înloat în anumite sustanţe &e'. oldamin cu acţiunede ?03 zile).

~ <'emple:o Penicilina cristalină " 8,?, @ ore.o !ulfamidele " ?, @, 16 ore.o Cloramfenicol, tetracicline " @,16 ore.o !treptomicina " 16 ore.o +entamicina " 7,16 ore.o *iseptol " 16,6? ore.

→ Forma de prezentare:~ 9ra-euri.

~ Capsule operculate.~ !irop.

~ !oluţii in-ectaile.~ nuente.

→ C&i!e de admini"trarea:~ Calea orală " talete, ca(ete, capsule, prafuri, siropuri.

~ Calea parenterală / intramusculară &soluţii, suspensii), intravenoasă &soluţii cristaline).~ Perfuzii .~ Intrarahidian / se utilizează în cazuri rave de infecţii meniniene.~ Percutanta.~ Calea mucoaselor / unuente, pudre.

~ Calea respiratorie / instilaţii, aerosoli.~ Calea rectală / suspensii, clisme, unuente, paste, pudre.

→ Doza de anti*ioti:~ =n administrarea orală " se împarte numărul taletelor sau capsulelor sau capsulelor la numărul prizelor.

~ =n administrarea intramusculară " se dizolvă numai cantitatea ce se in-ectează imediat, deoarece soluţiile sederadează, iar administrarea lor devine mai dureroasă.

~ Flacoanele cu multidoze se vor dizolva cu o cantitate necesară pentru 6? ore. 9oza va fi împărţită conform orarului deadministrarea în doze unice, eale administrate la ?, @, 16 ore

~ Cantitatea de antiiotice se e'primă în unităţi (i rame.→ A!e'erea anti*ioti,!,i:

~ edicul alee antiioticul funcţie de dianostic (i anti*io'ram&.

~ =n urenţă se pot administra antiiotice cu spectru lar, dar numai după recoltarea antiioramei / din urină, s>ne,lichid cefalorahidian.

→ 0n&rarea "erin'ii din f!aon , dop de a,i,:~ !e dezinfectează dopul de cauciuc cu tampon cu alcool.



~ !e încarcă serina cu o cantitate de aer eală cu cea a lichidului pe care vrem să0l scoatem prin aspirare.~ !e introduce acul în flacon prin dopul de cauciuc (i se întoarce flaconul.~ !e introduce aerul su presiune în flacon (i se lasă să cură lier soluţia în serină.~ !e retrae acul (i se schimă.~ Pulerile in-ectaile se dizolvă în prealail / e'traerea soluţiei se face după dizolvare completă.

→ Re',!i de admini"trare a anti*iotie!or:~ Calea de administrare se alee funcţie de scopul urmărit, rapiditatea cu care treuie acţionat, compatiilitatea

medicamentoasă cu calea aleasă.~ #plicarea locală treuie evitată " are efect foarte puternic sensiilizant.~ Du se fac administrări de medicamente cu antiiotice în aceia(i serină.

~ $n-ecţiile cu antiiotice se fac în condiţii de asepsie perfectă.~ !oluţiile uleioase se încălzesc la 8I2C înaintea administrării.~ Penicilina dizolvată se administrează în ma'imum 6? ore.

~ #dministrarea pe cale orală se face după masă.~ Du se administrează tetraciclină la copiii mici " lezează muurii dentari.

→ Comp!iaţii:~ !tări to'ice.~ !tări anafilactice.

~ !tări nefroto'ice.~ #nemii.~ Leucopenii.~ #ranulocitoză.~ Lezarea muurilor dentari la copii mici.~ %endinţă la hemoraie.

~ 9ismicroisme prin administrare necontrolată.~ $nfecţii nosocomiale.~ ezistenţa microoranismelor la antiiotic.

~ !ensiilizarea personalului medical.→ Ro!,! a"i"tentei media!e 2n admini"trarea anti*iotie!or:

~ Bservarea apariţiei inapetenţei, reaţă, vărsături, dispnee, nelini(te, hipoacuzie, olioanurie, suicter, tulurărivizuale, micoze, tranzit accelerat.

~ %estează sensiilitatea oranismului la antiiotic prin $9 &în cazul penicilinei folose(te soluţie 1222 Jml) (i noteazărezultatul testului în foaia de oservaţie a olnavului.

~ Atenţie3 Kocul anafilactic poate apărea (i su $9.→ O*"er$aţii:

~ !treptomicina nu se asoare la nivelul mucoase diestive.~ Calea sucutanată nu se utilizează pentru administrarea antiioticelor din cauza resorţiei nereulate.

~ #ntiioticele administrate oral distru flora microiană intestinală, motiv pentru care se asociază cu comple' devitamină *.

~ Personalul medical va purta mănu(i de cauciuc (i mască de tifon în timpul administrării antiioticelor. Pot apărea

dermite profesionale, urticarii, accese astmatiforme, alerii.~ <ste oliatorie înaintea folosirii te"tarea "en"i*i!it&ţii *o!na$,!,i !a anti*ioti.



REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

→ Definiţie:~ edicamentele sunt sustanţe / de oriine animală, veetală sau sintetizată chimic / transformate prin operaţii

farmaceutice într0o formă de administrare &comprimat, dra-eu etc.).→ Sop,! ,ti!iz&rii:

4 Prevenirea olilor.

4 #meliorarea olii.

4 Vindecarea olii.→ Doza de admini"trare) Funcţie de doza administrată, acela(i produs poate acţiona ca aliment, medicament sau toxic

diferenţiind:1. Doza terapeutică: doza administrată cu scop terapeutic, fără efect to'ic. Variază de la doza minimă cu efect terapeutic

la doza ma'imă cu efect terapeutic.6. Doza maximă: doza administrată în cantitatea cea mai mare fără acţiune to'ică asupra oranismului.8. Doza toxică: doza administrată care provoacă fenomene to'ice rave pentru oranism.?. Doza letală: doza care conduce la decesul pacientului.

→ Tip,ri de mediamente:

~ Puleri.~ edicamente hidrice / au ca solvent apa.~ !oluţii / clorurate, lucozate, apă o'ienată.

~ $nfuzii.~ %incturi cu solvent alcoolul.

~ <'tracte.~ Preparate prin evaporare.~ Preparate zaharate.~ <mulsii.~ !iropuri.

~ edicamente solide: talete, pastile, pilule, ranule, capsule, comprimate, ca(ete.~ edicamente pe ază de răsimi / pomadă, ulei, unuent etc.

→ Reaţii ad$er"e a!e mediamente!or:~ eacţii alerice.

~ #ccidente rave enerale / aranulocitoză, anemie, (oc anafilactic.~ 9ezechilire ioloice prin modificarea florei microiene.

~ 9istruerea florei patoene poate duce la dezvoltarea intensă sau virulentă a microoranismelor parazitare.~ icoze.~ $nfecţii cu stafilococi rezistenţi la antiiotice.

~ nele produse pot masca semnele unei oli, fără a o vindeca complet, dacă doza (i durata nu sunt suficiente.

→ Ro!,! a"i"tentei media!e în administrarea medicaţiei prescrise:

S& ,noa"& %i "& ontro!eze:

~ edicamentul prescris pe pacient.

~ 9oza corectă de administrare.

~ %impii de e'ecuţie.~ #cţiunea farmaceutică a medicamentelor.

~ Frecvenţa de administrare (i intervalul dintre doze.~ <fectul ce treuie oţinut.

~ Contraindicaţiile (i efectele secundare.~ $nteracţiunile dintre medicamente.

S& $erifie %i "& identifie:

~ Calitatea medicamentelor.

~ $nteritatea medicamentelor.~ Culoarea medicamentelor.

~ 9ecolorarea sau supracolorarea.~ !edimentarea, precipitarea sau e'istenţa flocoanelor în soluţii.~ Lichefierea medicamentelor solide.

~ Bpalescenţa soluţiilor.



S& re"pete:

~ Calea de administrare prescrisă.

~ 9oza-ul prescris, orarul de administrare (i somnul olnavului.~ $ncompatiilitatea medicamentelor.~ #dministrarea rapidă a medicamentelor deschise.~ Brdinea de administrare a medicamentelor &tablete, soluţii, picături, injecţii, supozitoare, ovule vaginale).~ !ervirea pacientului cu doza unică de medicamente pe cale orală.

S& informeze %i "& an,nţe:~ Pacientul privind medicamentul prescris, calea de administrare, cantitatea, efectul scontat, eventualele reacţii

secundare.~ edicul asupra efectelor secundare (i eventualelor re(eli de administrare a medicamentelor.

Condiţii de admini"trare:

~ $ienă. 9ezinfecţie. #sepsie. !terilizare.~ enţinerea măsurilor de supravehere (i control a infecţiilor nosocomiale sau intraspitalice(ti.

→ C&i!e de admini"trare a mediamente!or:

~ Calea diestivă! oral, sulinual, astric, intestinal, rectal. !e administrează pilule, talete, comprimate, soluţii,ca(ete, dra-euri, supozitoare, clisme.

~ Calea respiratorie. !e administrează unele sustanţe narcotice &eter, cloroform, clorură de etil), sustanţeantiastmatice &prin inhalare sau pulverizare), unele antiiotice, antialerice, ronhodilatatoare, firinolitice / suformă de aerosoli &amestec de az cu medicament fin dispersat), o'ien. odul de administrare: prin aspirare directădin alon, inhalare prin sondă, mască sau cort de o'ien.

~ Calea percutanată! teumente (i mucoase. !e administrează prin fricţionare, comprese, ionizare &cu a-utorulcurentului alvanic), adi-onări, emplastre, ăi medicinale.

~ Calea urinară.~ Calea parenterală. $n-ecţii, perfuzii, transfuzii, puncţii.

→ Mod,! de admini"trare al medicamentelor este prescris de medic ţin>nd cont de următoarele on"iderente:

~ !tarea enerală (i toleranţa individuală a pacientului.

~ Particularităţi anatomice (i fizioloice ale pacientului.~ Capacitatea de asorţie (i timpul acesteia.

~ <fectul asupra căii de administrare &mucoase, teumentare).~ $nteracţiunea dintre cominaţiile de medicamente administrare.~ !copul urmărit (i evoluţia olii pacientului.

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR:

1. Re"petarea medicamentului pre"ri" .6. Identifiarea medicamentelor de administrat / asistenta treuie să cunoască forma de prezentare, culoarea,

mirosul.8. Verifiarea a!it&ţi i lor &timp de valailitate, amala-, înscrisuri, aspect, miros, culoare, interitate).?. espectarea &i!or de admini"trare a medicamentelor " oliatorie !oluţiile uleioase se administrează

stric intramuscular, soluţiile hipertone se administrează strict intravenos.3 . espectarea orar,!,i de admini"trare (i a ritmului prescris de medic / unele medicamente se administrează

înainte de masă / pansamentul astric, altele se administrează în timpul mesei / fermenţii diestivi, alteledupă masă / antiemetizante.

@ . espectarea dozei de admini"trare .I . espectarea "omn,!,i olnavului &e'cepţie fac antiioticele etc.).7. <vitarea inompati*i!it&ţi!or. Prin asociere unele medicamente pot deveni to'ice sau dăunătoare. Du se

asociază histamine cu antihistamine, sulfamide cu acidul paraaminoenzoic, medicamente cu antidoturile lor.nele incompatiilităţi sunt căutate &procaina cu adrenalina, morfina cu atropina) pentru a oţine efectulterapeutic scontat.

M. !ervirea olnavului cudoza ,ni&

de medicament.12. Re"petarea ",e"i,nii în administrarea medicamentelor: tablete, capsule,, soluţii, picături, in"ecţii,

ovule, supozitoare.11. L&m,rirea *o!na$,!,i asupra medicamentelor prescrise &asistenta treuie să cunoască indicaţii,

contraindicaţii, incompatiilităţi, efecte secundare).



16. #nunţarea imediată a 're%e!i!or de administrare a medicamentelor.18. #dministrarea imediat& a mediament,!,i de"f&,t "a, de"/i".1?. espectarea măsurilor de asepsie pentru a pre$eni infeţii!e intra"pita!ie%ti .



ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR (E CALE ORAL5 6I SU1LINGUAL5

→ Definiţie:~ Calea orală " calea naturală de administrare a medicamentelor care se resor la nivelul mucoase diestive.

→ Forma de prezentare:~ Formă lichidă:

7 !oluţii / sustanţe dizolvate în apă, alcool.7 i'turi / suspensii.

7 $nfuzii / ceaiuri.7 9ecoct / soluţii e'tractive oţinute prin fierere.7 %incturi / soluţii e'tractive alcoolice.7 <'tract.7 leiuri.

7 <mulsii / amestec de două lichide.7 !iropuri.

~ Formă solidă:7 %alete &comprimate).7 9ra-euri / acoperite cu strat protector, colorat diferit, cu rol în mascarea ustului, mirosului preparatului.

7 +ranule.

7 ucilaii.7 Puleri.7 Capsule.

→ Efet mediamento":~ Local / favorizează cicatrizarea, e'cită peristaltismul,

dezinfectează etc.~ +eneral / efect asupra întreului oranism etc.

→ Contraindiaţiile administrării pe cale orală:

~ edicamente inactivate de sucurile diestive.~ edicamente care nu trec ariera diestivă.~ C>nd se dore(te efect rapid.

~ efuz din partea olnavului.~ #u efect iritant diestiv. $ntervenţii chiruricale pe tu diestiv.~ Lipsa refle'ului de delutiţie. <vitarea sistemului venei porte.

→ Mod de admini"trare:~ Cu pahare radate. Cu cană, căniţă.~ Cu linuriţa sau cu linura.

~ Cu pipeta sau cu picurător.~ edicamentele care se resor la nivelul mucoasei ucale se

administrează sulinual &Ditrolicerina).→ Indiaţii te/nie de admini"trare:

~ !e folosesc materiale individuale pentru administrare.

~ Prafurile se aplică pe rădăcina limii (i se înhit cu apă, ceaietc.

~ +ranulele se administrează cu linuriţa.~ Capsulele a-un nedizolvate în stomac.

~ Pentru olnavii cu tulurări de delutiţie medicamentele se administrează sfărmate.→ O*"er$aţii:

~ edicamentele se verifică înaintea folosirii.~ Du se manipulează direct cu m>na.

~ !e administrează personal, fiecare doză.~ Du se asociază medicamente cu efecte incompatiile.~ !e evită atinerea dinţilor cu medicamente cu efect asupra smalţului dentar.

~ =naintea servirii medicaţiei se spală m>inile (i se dezinfectează.~ !e atenţionează pacientul asupra efectelor medicamentelor.

EC-IVALEN8A MEDICAMENTELOR:− 1 pahar de

lichior − 13 ml ulei

− 1 cea(că de cafea − 32 ml apă− 1 pahar de vin − 122 ml apă− 1 pahar de apă − 622 ml apă− 1 linuriţă − 3 ml apă

− @,3 ml sirop− ?,3 ml ulei

− 1 linură supă − 13 ml apă

− 62 ml sirop− 16,3 ml ulei

− 1 linuriţă plinăcu pulere

− 12

− 1 linuriţă rasăcu puleri

− 3

− 1 linură rasă cu pulere

− 13

− 1 v>rf de cuţit − 1 − 62 picături − 1 soluţie apoasă

− ?2 picături − 1 soluţie uleioasă

− @2 picături − 1 soluţie alcoolică− 1 tincturăalcoolică



ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR (E CALE RECTAL5

→ Definiţie:~ $ntroducerea medicamentelor pe cale rectală constituie calea de administrare diestivă cu efecte de resorţie la nivelul

mucoasei rectale.→ Forma de prezentare:

~ !upozitoare / preparate farmaceutice de formă conică sau ovală, cu o e'tremitate ascuţită, la care sustanţa activă esteînloată într0o masă solidă &unt de cacao) care se tope(te la temperatura corpului.

~ Clisme medicamentoase cu soluţii izotone.~ icroclisme / sustanţa medicamentoasă dizolvată în ser fizioloic sau ser lucozat 3A 12013 ml.~ Clisme picătură cu picătură / administrată în 6? ore / 1222.6222 ml soluţie medicamentoasă.

→ Indiaţii de admini"trare:~ Pacienţi cu tulurări de delutiţie.~ <vitarea mucoasei diestive.~ Pacienţi operaţi pe tu diestiv.

~ $ntoleranţă diestivă.~ <vitarea circulaţiei portale.

→ Sop:~ Purativ.&evacuator)

~ %erapeutic.→ Efete !oa!e:

~ +olirea rectului.~ Calmarea durerilor.~ #tenuarea peristaltismului intestinal.~ <fect antiinflamator.

→ Efete 'enera!e~ !upozitoare cu diitală / efect cardiotonic.~ #calor / efect antitermic etc.

→ Contraindiaţii:~ #fecţiuni rectale sau anale. 9iaree.

~ $ntervenţii chiruricale rectale sau anale.→ Admini"trarea ",pozitoare!or:

~ #ateriale necesare!o !upozitor la temperatura camerei.o ănu(i de protecţie.o Vaselină.o %ăviţă renală.o aterial pentru toaleta locală.

~ $ehnică!o !e spală (i se dezinfectează m>inile. !e îmracă mănu(i de protecţie.o !e preătesc materialele necesare.o

!e anunţă olnavul (i se e'plică necesitatea tehnicii.o !e efectuează clismă evacuatoare dacă olnavul nu a avut scaun, înaintea administrării supozitoarelor cuefect terapeutic.

o !e a(ează olnavul în decuit lateral cu memrele inferioare flectate.o !e verifică recomandările de administrare.o !e despachetează supozitorul (i se une v>rful cu vaselină.o !e depărtează fesele olnavului cu m>na st>nă (i se introduce supozitorul cu partea ascuţită înainte, p>nă ce

trece de sfincterul anal intern.o !e cere olnavului să str>nă fesele (i să menţină supozitorul / se e'plică că senzaţia de defecare va dispărea

în c>teva minute odată cu topirea supozitorului.→ O*"er$aţii:

~ Du se administrează mai multe supozitoare odată. !upozitoarele se păstrează la friider.

~ !e încălzesc u(or înaintea folosirii. #tenţie la topirea lor căci nu mai pot fi introduse în rect în stare lichidă.~ !e schimă mănu(ile după fiecare administrare de supozitoare dacă se face la mai mulţi olnavi.→ C!i"ma mediamentoa"&:

~ !e pod administra medicamente ca diitală, clorură de calciu, clorhidrat, tinctură de opiu, chinină etc.



~ Cu efect local se administrează microclisme sau clismă picătură cu picătură cu ritm de @2 picături pe minut~ !unt precedate cu @2 de minute înainte de clismă evacuatoare.~ icroclisma se introduce cu serina adaptată la canula rectală.~ Pentru menţinerea temperaturii soluţiei introduse se folosesc rezervoare termostate.



ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR (E CALE RES(IRATORIE

→ Definiţie:~ #dministrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezintă introducerea medicamentelor azoase (i volatile în

oranism prin mucoasa respiratorie.→ Forma de prezentare:

~ +aze sau sustanţe azeificate.

~ Puleri dizolvate.

~ Lichide fin pulverizate.~ Vapori / aerosoli.

~ !oluţii pentru instilaţii traheale.→ Sop:

~ 9ezinfecţie locală.~ 9econestionarea mucoasei respiratorii.

→ Metode de admini"trare:~ $nhalaţie.~ $nstilaţie.

~ #erosoli.→ In/a!aţia:

~ eprezintă introducerea unor sustanţe medicamentoase / esenţe aromatice, antiseptice, săruri etc. în oranism prininhalare pe cale respiratorie.

~ Pot fi inhalate sustanţe în stare pulverizată sau vaporizate.~ $ndicaţii: rinite, rinofarinite, ron(ite, astm ron(ic.~ Contraindicaţii: pacienţi incon(tienţi, astenici, adinamici, copii.~ ateriale necesare:

o $nhalator.o !ustanţa medicamentoasă prescrisă.o Vaselină.o Cort sau pelerină. Prosop.

~ Preătirea pacientului:o

!e e'plică tehnica (i inofensivitatea ei.o !e a(ează confortail pe scaun.o !e cere suflarea nasului.o !e a(ează prosop în -urul >tului.o !e un uzele (i teumentele periorale cu vaselină.o !e e'plică pacientului să inspire pe ură (i să e'pire pe nas.

~ %ehnica:o !e spală (i se dezinfectează m>inile.o !e toarnă apă în recipientul inhalatorului (i se umple pe -umătate.o !e introduce recipientul cu medicament. C>nd apa fiere, vaporii formaţi antrenează medicamentul

pulveriz>ndu0lo !e aduce inhalatorul în faţa pacientului care a(ează cu capul aplecat deasupra inhalatorului &la distanţă de 820

72 cm) (i se acoperă cu pelerina.~ =nri-irea olnavului după tehnică:o Pacientul este (ters (i uscat.o !e asiură repaus la pat 608 ore.

~ Bservaţii:o $nhalaţia vaporilor amestecaţi cu medicamente volatile are o durată de ma'im 3062 minute.o Pentru a evita inspirarea valorilor în stare puse se utilizează esenţe aromate, antiseptice sau sustanţe

minerale, alcoolice.o Du se inhalează primi vapori produ(i deoarece antrenează (i picături de apă fierinte.

→ Uti!izarea f!aoane!or pre",rizate:~ !e cere olnavului să tu(ească (i să e'pectoreze.

~ !e răstoarnă flaconul (i se adaptează uzele în -urul piesei ucale.

~ !e înclină capul u(or posterior.~ <'piraţie lentă, profundă.

~ $nspir profund cu activarea flaconului cu aerosoli păstr>nd lima apăsată.~ Bprirea respiraţiei 12013 secunde (i e'piraţie pe nas.



~ Clătirea urii cu apă caldă.→ tilizarea inhalatoarelor cu capsule:

~ !e cere olnavului să tu(ească (i să e'pectoreze.~ Fi'area capsulei în inhalator. <'piraţie lentă pentru olirea plăm>nilor.

~ $nhalarea sustanţei prin inspir profund.~ Bprirea respiraţiei 12013 secunde (i e'piraţie pe nas.

~ <'piraţie pe nas (i clătirea urii cu apă caldă.

→ O*"er$aţii:~ !uprafaţa întinsă a alveolelor intens vascularizate favorizează asorţia azelor sau sustanţelor azeificate, fin

pulverizate sau instilate.~ 9istriuirea cantităţii de aerosoli:

o ?2A în alveolele pulmonare.o 83A în căi respiratorii superioare (i mi-locii.o 63A se elimină prin e'piraţie.

~ $nhalarea de aerosoli asiură depunerea pe suprafaţa căilor respiratorii de antiiotice, ronhodilatatoare, anestezice,antialerice, fluidizante, e'pectorante / cu acţiune locală (i enerală.



ADMINISTRAREA O9IGENULUI

→ Definiţie:~ Corectarea deficitului de o'ien din oranism.~ Cantitatea de o'ien utilizată în ţesuturi " 2,8 ml B6 A ml s>ne.

→ Sop:~ %erapeutic:

o #siurarea aportului de o'ien necesar.

o Corectarea hipo'iei (i hipercapniei.o !usţinerea funcţiei respiratorii.

→ Indiaţii:~ #nestezie enerală.

~ ;ipo'ii:o ;ipo'ie anemică / prin lipsa hemoloinei.o ;ipo'ie hipo'ică / prin insuficienţă ventilatorie.o ;ipo'ie histoto'ică / prin locarea fermenţilor respiratori la nivel celular.o ;ipo'ie circulatorie / prin tulurări de circulaţie.

~ Complicaţii postoperatorii.

~ Lăuze.~ Dou născuţi cu suferinţe respiratorii (i circulatorii.

→ S,r"e de oi'en:~ !taţie centrală de o'ien.

~ icrostaţie.~ *omă de o'ien de 822012.222 l o'ien comprimat la 132 atm.

→ Materia!e nee"are:~ !ursă de o'ien.

~ eductor de presiune.~ anometru.

~ *arotor / umidificator &cu apă sau apă cu alcool 1J1).~ !ondă, ochelari, mască, cort de o'ien.

→

Norme de proteţie:~ Fără răsimi, c>rpe rase, m>ini unsuroase / pericol de e'plozie.

~ Fără foc deschis în apropierea sursei de o'ien.~ %uulatura (i aparatura folosită pentru o'ienoterapie / de culoare alastră.~ !e evită lovirea sau ruscarea sursei de o'ien.

~ Fi'area tuulaturii se face vertical.→ Condiţii de admini"trare:

~ Cu reductor de presiune.~ B'ien arotat.~ #dministrare intermitentă pentru a nu deprima centrul respirator.~ Căi respiratorii dezostruate.

→ Metode de oi'enoterapie:~ !ondă nazală.~ Cateter nazal.~ Bchelari.

~ ască pentru o'ienoterapie.~ Cort de o'ien.

→ Oi'enoterapie prin "ond&# ateter naza! "a, o/e!ari:~ !e măsoară distanţa de la traus &loul urechii) la nară.~ !e introduce sonda sau cateterul &cu orificii laterale) p>nă în farine, paralele cu palatul osos (i perpendicular pe uza

superioară.~ Cateterul nazal se introduce pe nară sau prin pipă +uedel.

~ !e fi'ează sonda cu leucoplast.~ Bchelarii se fi'ează după urechi (i au două sonde de plastic care pătrund pe nări. !unt recomandate la copii (i olnavi

aitaţi.~ !e administrează cu deit de 16 l pe minut



→ Oi'enoterapia prin ma"&:~ asca pentru o'ienoterapie poate fi cu sau fără inhalarea aerului inspirat.~ !e fi'ează pe faţa pacientului acoperind ura (i nasul.~ <ste reu de suportat de către pacient datorită hamului de etan(are.

~ !e verifică scurerea de o'ien (i se fi'ează deitul la 12016 l pe minut.~ !e a(ează masca pe faţa olnavului (i se fi'ează cu curea în -urul capului.

→ Oi'enoterapie prin ort:

~ *olnavul respiră într0un spaţiu limitat.~ Concentraţia de o'ien nu treuie să depă(ească 32A.~ Circulaţia aerului este deficitară, duc>nd la încălzirea olnavului / necesită răcire cu heaţă sau aparate răcitoare.

→ Inidente %i aidente:~ 9istensie adominală prin pătrunderea azului prin esofa.~ <mfizem sucutanat prin infiltrarea azului la aza >tului.



ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR (E CALE (ERCUTANAT5 ; (E CALE TEGUMENTAR5

→ Definiţie:~ #dministrarea medicamentelor pe cale percutanată reprezintă introducerea medicamentelor prin suprafaţa

teumentelor cu asorţie la nivelul pielii.→ Efet:

~ Local 0 fricţiunea etc.

~ +eneral / ionoforeza etc.

→ Forma de prezentare:~ Pudre.~ Comprese medicamentoase.

~ #lifii, uleiuri, emulsii uleioase.~ nuente, paste.~ i'turi aitate.~ !ăpunuri terapeutice.~ <mplastre medicinale.

~ *ăi medicinale etc.→ Metode de admini"trarea:

~ Fricţiune.

~ Pudra-.~ Comprese medicamentoase.~ *adi-onări.

~ $onoforeză.~ *ăi medicinale.

→ Materia!e nee"are:~ u(ama (i aleză pentru protecţia patului.

~ ănu(i de protecţie.~ Comprese, tampoane sterile.~ Pense, porttampon, spatule chiruricale.

~ Pudriere, pulverizator.

~ !ăpun.~ Prosop.~ %ăviţă renală.

→ Friţionarea:~ edicamentele sunt înloate în lipoizi su formă de unuente, uleiuri sau emulsii uleioase.

~ !e recomandă în tratamentul ## / cu salicilat de metil (i de sulf etc.~ %ehnică:

o !e spală suprafaţa de tratat cu apă (i săpun.o !e usucă ine.o !e îmracă mănu(i de protecţie.o !e aplică medicamentul pe piele.

o !e e'ecută mi(cări circulare cu presiune redusă &cu v>rful deetelor sau cu suprafaţa palmei) pentru a masamedicamentul în piele.

o 9urata fricţiunii " 62082 minute pentru o suprafaţă de 62082 cm6.o !e masează p>nă la dispariţia aparentă am medicamentului.o !uprafaţa tratată se acoperă cu comprese sau dacă aplicarea s0a făcut pe toată suprafaţa pielii se învele(te în

cear(af.~ Du se fricţionează zonele cu afecţiuni dermatoloice, plăi etc.

~ !e evită contactul cu ochii, vainul, meatul urinar / are efect iritant.~ edicul prescrie: orarul, frecvenţa, durata, cantitatea %i suprafaţa.

→ Ionoforeza:~ eprezintă introducerea medicamentelor prin piele cu a-utorul curentului alvanic.

~ !e pot introduce medicamente ionizate ca : iod, maneziu, salicilat de sodiu, histamină, stricnină, cocaină,novocaină etc.

~ !cop:o %erapeutic / cu efect eneral.



~ %ehnică:o !e anunţă pacientul (i se e'plică tehnica (i importanţa ei.o !e conduce pacientul la serviciul de fizioterapie.o !e a(ează în (ezut pe pat.o Pielea se spală cu apă (i săpun (i se clăte(te aundent.o !e aplică electrozii înveliţi în tifon îmiat cu soluţie medicamentoasă / polul activ se aplică pe reiunea ce

treuie tratată.~ $ntensitatea curentului " 620122 m#, socotind 12013 m# J 122 cm6.

~ 9urata tratamentului " <=.>=.?= min,te~ !e supravehează starea enerală a olnavului.

→ (,dra@,!:~ Constă în pudrarea pielii cu pudre medicamentoase.~ <fect: absorbţia excesului de răsimi, uscarea %i răcorirea pielii.~ !e aplică: talc, oxid de zinc, caolin făină de r&u 'n care s(a 'nlobat substanţa medicamentoasă ) antibiotic,

chimioterapic etc.~ !e aplică cu: pudriere, tampoane, comprese.

→ Compre"e mediina!e:

~ !e aplică comprese &din material te'til) îmiate în sustanţă medicamentoasă la temperatura corpului.~ !e pot aplica: substanţe dezinfectante, antiinflamatoare, deconestionante, astrinente / ivanol, *uroE etc.

~ !e aplică reci sau calde / temperatura va fi menţinută constantă pe toată durata aplicării.

→ 1adi@onarea:~ !oluţiile medicamentoase îmiate pe tampoane fi'ate pe porttampon se aplică pe teumente prin (terere sau

pensulare.~ Du se introduce pensula sau tamponul în flaconul cu soluţie.~ %ampoanele folosite se ard.

~ !oluţii folosite: tinctura de iod, violet de enţiana, albastru de metil, mercurocrom, betadine etc.

→

Un',ente!e:~ !unt preparate farmaceutice semisolide.~ !ustanţa activă este înloată în vaselină sau răsimi animale sau veetale.

~ !e păstrează la rece.~ !e aplică prin întindere cu spatula chiruricală, prin fricţiune sau direct din tu pe suprafaţa mucoaselor.

→ (a"te!e:~ !unt preparate din răsimi (i pudre, mai consistente dec>t unuentele.

~ !e aplică cu spatula.

→ Linimente!e:

~ !unt preparate lichide sau semisolide, cu aspect limpede sau lăptos.~ !e aplică cu m>na sau cu tampoane.

→ Mit,ri!e:~ !unt amestecuri de lichide (i solide &pudre) nemisciile.

~ !e aită înaintea folosirii.~ !e întind în strat suţire cu tampoane.!e lasă să se usuce.

→ Creme# ,n',ente# 'e!,ri ; de ,z 'enita!:~ !e folose(te aplicator de unică întreuinţare.~ !e îndepărtează capacul tuului cu medicament (i se înfiletează aplicatorul pe tu.

~!e introduce medicamentul prin presare în aplicator.

~ !e introduce aplicatorul profund în vain (i se apasă pistonul p>nă la epuizarea medicamentului, după care se retraeaplicatorul din vain.

→ S&p,n,ri!e terape,tie:



~ Conţin în compoziţie sustanţe medicamentoase: udron, sulf, ihtiol etc.~ !e folosesc la spălarea reiunii.~ Pentru efect terapeutic mai puternic se aplică săpunul pe toată suprafaţa pielii (i se lasă să se usuce.~ !e îndepărtează la c>teva ore sau 106 zile.~ #dăuat la clisme are efect purativ.

→ Sti!ete a,"tie:

~ #u forma unor astona(e introduse în tuuri protectoare.~ !ustanţa activă " sulfat de cupru, nitrat de arint.~ tilizare: pentru cauterizerea formaţiunilor papilomatoase, a e'crescenţele din ulceraţii, efect hemostatic.

→ Emp!a"tr, mediamento":~ #u în compoziţie sustanţe medicamentoase.

~ !e aplică direct pe pielea ine spălată (i uscată~ Du se aplică pe reiuni cu cute sau su haine.~ Pot avea consistenţă v>scoasă &se încălzesc înaintea utilizării), aderente la o suprafaţă te'tilă sau consistenţă lichidă

&se aplică prin pensulare (i se lasă să se usuce).

→ 1&i!e mediina!e:

~ <fect: dezinfectant, calmant, deconestiv, antipruriinos.~ Pot fi parţiale sau totale.~ %emperatura " apropiată de temperatura corpului.

~ 9urata de acţiune 12062 de minute &sau zile, săptăm>ni / ăile terapeutice folosite în tratamente dermatoloice).~ !e pot face ăi slae cu permananat de potasiu, infuzii cu plante, ăi cu săruri aromate etc.

→ O*"er$aţii:~ %oleranţa ţesuturilor este e'celentă.

~ edicamentele nu sunt inactivate de secreţii sau de componentele s>nelui.~ !e evită administrarea pe această cale la pacienţii cu hipersensiilitate cunoscută.

~ Du se fac aplicaţii pe reiuni afectate.

~ !e evită tratamentele prelunite.



ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR (E CALE (ARENTERAL5INEC8IILE ; (RE+ENTARE GENERAL5

→ Definiţie:~ Ca!ea parentera!& / în afara tuului diestiv reprezintă administrarea medicamentelor prin in-ecţii.~ In@eţia " introducerea traumatică a sustanţelor medicamentoase su formă lichidă în oranism prin intermediul

unui ac adaptat la serină.

→ A$anta@e!e in@eţii!or:~ 9oza- corect (i e'act.

~ <fect instalat rapid, asorţie u(oară.~ #sorţie independentă de starea tractului diestiv.~ #siură protecţia medicamentului la acţiunea sucurilor diestive. / hormoni, vaccinuri, seruri.~ <vită calea diestivă în caz de intoleranţă diestivă, tulurări de delutiţie, inuritare de sustanţe to'ice, hemoraii

diestive, intervenţii chiruricale pe tu diestiv.~ Posiilitatea administrării medicamentelor olnavilor incon(tienţi.

→ Sop:~ <'plorator.

~ %erapeutic.→ Ca!ea de admini"trare:

~ Intravenos.~ Intramuscular.~ Intradermic.~ *ubcutanat.~ Intraarterial.

~ Intrarahidian.

~ Intraosos.

~ Intramedular.

~ Subarahnoidian.

~ Intracardiac.

→ (rezentare farmae,ti&:~ !oluţii in-ectaile / în fiole.~ Flacoane cu pulere / însoţite de solvent.~ !oluţii încărcate în serini / pentru unică folosinţă.

~ !oluţiile in-ectaile pot fi:o !oluţii apoase.o !oluţii uleioase.o !uspensii / pentru asorţie înt>rziată.

→ Re',!i 'enera!e de pre'&tire a in@eţii!or:

~ !e verifică:o medicamentul prescris.o 9oza / concentraţia / modul de administrare.o Volum soluţiei de in-ectat pentru adaptarea serinii.o $nteritatea fiolei, a amala-ului.o Valailitatea.o odul de păstrare (i depozitare.

~ !e verifică materialul (i instrumentarul necesar administrării.

~ !e verifică soluţia in-ectailă.~ !e dezinfectează locul ales pentru in-ecţie.~ !e încarcă corect serina.

~ $n-ectarea se face imediat după încărcarea în serină.

→ Materia!e nee"are:~ !erină cu ac adaptate in-ecţiei.



~ #cele au lunimi diferite (i culori convenţionale: galben, verde (i.m., i.v.), albastru, mov (s.c.), portocaliu (s.c.),negru (i.m., i.v.), verde (i.m., i.d.), roz (recoltare, dizolvare şi extragere soluţii).

~ !oluţie de in-ectat verificată.~ %ampoane cu alcool pentru dezinfecţia teumentelor.

~ +arou, leucoplast.~ Pile pentru tăierea >tului fiolelor.~ ănu(i de protecţie, mască de tifon.

~ aterial pentru protecţia patului.~ %ăviţă renală.

~ %rusă cu medicaţie de urenţă pentru eventualele accidente.

→ (re'&tirea paient,!,i:~ !e anunţă (i e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ !e informează pacientul asupra durerii resimţite.

~ !e a(ează pacientul în poziţie comodă, at>t pentru el, c>t (i pentru asistenta care e'ecută tehnica.~ La nevoie se rade pilozitatea de pe locul ales.~ !e dezinfectează locul (i se lasă să se usuce.

→

Montarea %i 2n&rarea "erin'ii:~ !e verifică interitatea amala-ului (i termenul de valailitate.~ !e desface amala-ul de sus în -os.~ !e în(uruează acul de amoul serinii.

~ !e îndepărtează protecţia acului.~ !e dezinfectează &cu tampon cu alcool) >tul fiolei (i se deschide fiola &după ce lichidul din >tul fiolei revine în fiolă

prin mi(cări de rotaţie).~ !e aspiră soluţia în serină, înclin>nd treptat fiola.

~ Du se atin pereţii fiolei cu acul.~ =ncărcarea serinii din flacoane cu dop de cauciuc:

o !e îndepărtează apărătoarea metalică (i se dezinfectează dopul.o !e aspiră aer în serină în cantitate eală cu lichidul ce treuie aspirat din flacon.o !e perforează flaconul (i se răstoarnă.o !e introduce aerul su presiune în flacon / lichidul se ole(te sinur în serină.

~ !e elimină aerul din serină p>nă apare o ulă de soluţie pe v>rful acului.~ !e ata(ează protecţia la ac.

→ (rinipii de i'ien& 2n pre'&tirea %i admini"trarea in@eţii!or:~ !e folosesc serini (i ace sterile / de unică întreuinţare. 9upă folosire se ard. <ste interzisă sterilizarea lor după

utilizare.~ !erinile reutilizaile sunt decontaminate, curăţate, deresate, clătite, dezinfectate (i clătite, apoi sterilizate prin

metode standard.~ aterialele sterile de unică întreuinţare se depozitează în spaţii special destinate.

~ <ste oliatorie spălarea (i dezinfectarea înainte (i după e'ecutarea fiecărei in-ecţii.~ <ste oliatorie purtarea mănu(ilor de protecţie în timpul e'ecutării tratamentelor parenterale.

~ !e recomandă evitarea folosirii flacoanelor multidoză.~ <ste oliatorie schimarea acului după încărcarea serinii din flacon cu dop de cauciuc.

→ Te/nia 'enera!& a in@eţii!or:~ $n-ectarea este întotdeauna lentă / pentru a preveni apariţia durerilor.

~ $n-ectarea lentă sau foarte lentă la administrarea intravenoasă previne apariţia complicaţiilor.~ Locul puncţiei se acoperă cu tampon, iar acul se retrae rusc.~ 9upă in-ectare se comprimă u(or locul.~ =n cazul puncţiei arteriale, se aplică pansament compresiv / mai mult timp.

~ !e desface aroul înaintea in-ectării soluţiei.

→ O*"er$aţii:~ Calea de administrare se alee în funcţie de:



o ;otăr>rea medicului.o !copul in-ecţiei.o apiditatea asimilării medicamentului.o esorţia (i metaolizarea medicamentului.o $nteracţiuni medicamentoase.o Compatiilitatea soluţiei medicamentoase cu ţesuturile.

~ Fiola tăiată se administrează imediat.

~ Fiolele neetichetate se aruncă.

~ <mulsiile in-ectaile se aită înaintea administrării.~ =n cazul tratamentelor de lună durată este oliatorie alternarea locului in-ecţiei.~ !oluţia de icaronat de sodiu nu se recomandă ca lichid de diluţie.~ Culoarea soluţiei in-ectaile diferă funcţie de concentraţie, diluant sau condiţii de păstrare.

~ Pentru fiecare in-ecţie se folose(te serină cu ac individual.~ !oluţiile uleioase ce se încarcă reu în serină se încălzesc în apă caldă pentru a le fluidifica.~ !ustanţele precipitate se aită ine p>nă dispare orice depozit de pe fundul fiolelor.~ nele medicamente pot flocula în fiole &fapt specificat pe amala-). !e administrează după încălzire în apă caldă.~ Fiola în care cad ciouri de sticlă la deschidere se aruncă.

→ Admini"trarea ",*"tanţe!or de ontra"t:

~ <ste oliatorie testarea sensiilităţii oranismului la sustanţa de contrast.~ %estarea se face in-ect>nd 1 ml soluţie / fiola test " n,mai 2n prezenţa medi,!,i.~ !e a(teaptă 103 minute (i se oservă reacţia olnavului.

~ 9acă nu apare reacţie alerică se poate in-ecta soluţia preătită pentru e'aminare.~ Viteza de admini"trare:

o 13 secunde " e'aminare minutată.o 106 minute " e'aminare oi(nuită.o 12013 minute " administrare prin perfuzie.



INEC8IA SU1CUTANAT5

→ Definiţie:~ $ntroducerea în oranism de sustanţe medicamentoase lichide izotone, nedureroase, prin intermediul unui ac în

ţesutul celular sucutanat.

→ Sop:~ %erapeutic / in-ectarea soluţiilor cristaline.

→ Lo,! de e!eţie:~ Faţa e'ternă a raţului.

~ Faţa superoe'ternă a coapsei.~ eiunea deltoidiană.~ eiunea supra (i suspinoasă a omoplatului.

~ eiunea suclaviculară.~ Flancurile peretelui adominal.

~ eiunile centrale fesiere.

→ Materia!e nee"are:

~ !erină cu ac sterile.~ aterial eneral pentru e'ecutarea unei in-ecţii.~ !oluţia medicamentoasă.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ !e a(ează olnavul în repaus.~ !e dezvele(te locul ales.

→ Te/nia:

~ !e spală (i se dezinfectează m>inile (i se îmracă mănu(i de protecţie.

~!e montează serina (i se aspiră medicamentul.

~ !e elimină aerul.

~ Bi(nuit se in-ectează la nivelul reiunii e'terne a raţului, pacientul fiind a(ezat cu memrul respectiv spri-init pe(old.

~ !e dezinfectează locul puncţiei cu alcool.~ !e cutează pielea fi'>nd0o între deete (i ridic>nd0o de pe planurile profunde.

~ !e puncţionează pe direcţia a'ului lonitudinal al cutei, în profunzimea stratului sucutanat, la o ad>ncime de 60? cm.~ !e verifică poziţia acului prin aspirare în serină.~ !e in-ectează lent.~ !e aplică o compresă (i se retrae acul rusc , mas>nd u(or zona pentru accelerarea resorţiei.

→ Inidente %i aidente:

~ 9urere violentă / prin lezarea unei terminaţii nervoase sau prin distensia ruscă a ţesuturilor.~ uperea acului.

~ Decroza ţesuturilor prin re(irea căii de administrare.~ ;ematom.

~ #ces / prin infectarea hematoenă.

→ O*"er$aţii:~ Du se in-ectează în reiuni infiltrate, zone cu acese teumentare, acnee, foliculită, furuncule etc.~ !e evită in-ectarea repetată în acela(i loc / se schimă periodic locul.~ Dumai în cazuri speciale se poate in-ecta (i soluţii uleioase.

~NU se administrează compu(i de metale cu reutate moleculară mare. / iod, ismut, mercur etc.

~ <ste STRIC INTER+IS a se administra pe această cale clorură de sodiu.



INEC8IA INTRAMUSCULAR5

→ Definiţie:~ $ntroducerea de sustanţe medicamentoase 0 soluţii izotone, uleioase sau a unei sustanţe coloidale, prin intermediul

unui ac ata(at la o serină , în stratul muscular.


→ Lo,! de e!eţie:~ eiunea supero0e'ternă fesieră, deasupra marelui trohanter / &pătratul supero0e'tern fesier).

~ u(chii e'terni (i anteriori ai coapsei.~ u(chiul deltoid.~ La suari / reiunea mi-locie a coapsei.

→ Materia!e nee"are:~ !erină cu ac lun, sterile.

~ aterial eneral pentru e'ecutarea unei in-ecţii.~ !oluţia medicamentoasă.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.

~ !e a(ează olnavul în repaus / în decuit ventral, lateral, (ez>nd sau în picioare.~ !e dezvele(te locul ales.

→ Te/nia:


~ !e montează serina (i se aspiră medicamentul (i se schimă acul.~ !e elimină aerul.~ Bi(nuit se in-ectează la nivelul reiunii supero0e'terne fesiere.

~!e dezinfectează locul puncţiei cu alcool.

~ !e cere olnavului să0(i menţină musculatura c>t mai rela'ată / mu(chiul să fie moale.

~ !e puncţionează perpendicular pielea pătrunz>nd ?0I cm cu rapiditate (i siuranţă.~ !e verifică poziţia acului prin aspirare în serină.~ !e in-ectează lent.~ !e aplică o compresă (i se retrae acul rusc, mas>nd u(or zona pentru accelerarea resorţiei.~ !e a(ează olnavul comod, în repaus 3012 minute.

~ !e ordonează materialele folosite.

→ Inidente %i aidente:~ 9urere violentă / prin atinerea nervului sciatic sau a unei terminaţii nervoase / se retrae acul (i se schimă locul

in-ecţiei.

~ Paralizie &totală sau parţială)/ prin lezarea nervului sciatic.~ uperea acului / e'traerea se va face manual sau chirurical

~ Decroza ţesuturilor prin re(irea căii de administrare.~ ;ematom.

~ !upuraţie septică, aces, infecţie ravă.~ Flemon / supuraţie septică prin nerespectarea normelor de asepsie (i antisepsie.~ <molie uleioasă / prin introducerea accidentală a suspensiei uleioase într0un vas de s>ne.

~ $ritaţie periostală / in-ectarea medicamentului în apropierea osului.~ %ransmiterea de oli infecto0contaioase sau infecţii enerale / prin refolosirea serinilor (i acelor.

→ O*"er$aţii:~ Du se in-ectează în reiuni infiltrate, zone cu acese teumentare, acnee, foliculită, furuncule etc.

~ !e evită in-ectarea repetată în acela(i loc / se schimă periodic locul.~ Poziţia acului pentru soluţiile colorate se face prin deta(area acului de la serină.



INEC8IA INTRAVENOAS5

→ Definiţie:~ $ntroducerea în circulaţia venoasă de soluţii medicamentoase izotone sau hipertone, prin intermediul unui ac ata(at la

o serină.


→ Lo,! de e!eţie:~ Venele de la plica cotului, anteraţ, faţa dorsală a m>inii, vena maleolară, vena -uulară, venele epicraniene la suari

(i copii.~ #ordul periferic este făcut de asistenta medicală, aordul central de către medic. #leerea tipului de aord se face în

funcţie de:o !tarea pacientului.o %ipul medicamentului.o Cantitatea de administrat.o 9urata tratamentului.

~ !e evită reiunile care prezintă procese supurative sau afectări dermatoloice.

→Materia!e nee"are:~ !erină cu ac mai scurt, sterile.~ aterial eneral pentru e'ecutarea unei in-ecţii.

~ !oluţia medicamentoasă cristalină izotonă sau hipertonă.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ !e a(ează olnavul în repaus / în decuit dorsal, comod, cu raţul spri-init pe pernă tare, prote-ată cu mu(ama (i

aleză.~ !e dezvele(te locul ales / av>nd ri-ă ca m>neca să st>n-enească circulaţia.

→

Te/nia:~ In@eţia intra$enoa"& ,prinde B timpi:o Puncţia venoasă.o In"ectarea soluţiei medicamentoase.


~ !e montează serina (i se aspiră medicamentul (i se schimă acul.~ !e elimină aerul.

~ !e aplică aroul la apro'imativ 12 cm deasupra locului puncţiei.~ !e palpează locul puncţiei.~ !e dezinfectează locul.

~ !e dezinfectează locul puncţiei cu alcool.

~ !e cere olnavului să0(i închidă (i să0(i deschidă de c>teva ori pumnul (i să răm>nă apoi cu pumnul str>ns.~ !e puncţionează vena (i se pătrunde în lumenul ei cca. 1 cm.~ !e verifică poziţia acului prin aspirarea s>nelui în serină.~ !e desface aroul (i se cere olnavului să deschidă pumnul.

~ !e in-ectează lent.~ !e aplică o compresă pe locul puncţiei (i se retrae acul rusc, pe direcţie de introducere.

~ !e menţine compresa pe loc 8 minute (i nu se îndoaie raţul.~ !e a(ează olnavul comod, în repaus.~ !e ordonează materialele folosite.


~ D,rere / la puncţionarea pielii.~ Em*o!ie 'azoa"& / introducerea de aer în cantitate mare , rusc, în sistemul vascular care poate duce la moarte.~ -ematom.

~ Re$&r"at "an',in / prin străpunerea venei sau prin retraerea acului fără a ridica aroul &staza).



~ T,mefierea *r,"& a ţe",t,!,i 0 revărsarea soluţiei in-ectate în afara venei.~ F!e*a!'ie / durere vie pe traiectul venei prin efect iritativ. !au prin in-ectare prea rapidă.~ Va!,ri de &!d,r&# "enzaţiei de ,"&i,ne 2n farin'e / se impune in-ectarea mai lentă a medicamentului.~ In@etarea para$enoa"& a "o!,ţiei / se manifestă prin durere accentuată, tumefacţie, necroză. !e raportează imediat

medicului, se fac infiltraţii locale cu ser fizioloic (i sustanţe resorante.~ Ameţe!i# !ipotimie# o!ap" / se întrerupe in-ectarea (i se anunţă de urenţă medicul.~ -ipoten"i,ne pe a!e ref!e& / in-ectarea prea rapidă a soluţiei medicamentoase.

~ Em*o!ie ,!eioa"& / prin re(irea căi de administrare a sustanţelor uleioase / se produce decesul pacientului.~ (ara!izia ner$,!,i median / consecinţa in-ectării paravenoase a sustanţelor cu acţiune neurolitică. !e administreazăsustanţe neutralizante.

~ (,nţionarea %i in@etarea ,nei artere / produce necroza totală a e'tremităţilor: durere exacerbată, albirea minii,degete cianotice. Se !ntrerupe de urgenţă injectarea.

→ O*"er$aţii:~ 9acă staza venoasă este prea lună sau prea str>nsă pacientul poate prezenta frison " se slăe(te sau se deta(ează

aroul.~ 9acă in-ectarea se va face prin ac0flutura( este necesară scoaterea aerului din cateter înaintea puncţionării. Flutura(ul

este ţinut de NaripioareO, se puncţionează vena (i se continuă tehnica in-ecţiei.~ Cateterul intravenos / canulă fle'iilă / este prevăzut cu mandren (i dispozitiv translucid pentru oservarea

picăturilor de s>ne.~ Du se retrae mandrenul în timpul puncţiei venoase, ci c>nd apare s>nele la capătul translucid.

~ Du se puncţionează vena după apariţia hematomului / se comprimă locul 803 minute.~ epetarea in-ecţiei în aceia(i venă se face tot mai central faţă de puncţiile anterioare / niciodată mai -os.~ #leerea celei mai une vene se face după aplicarea aroului.

~ Du se face in-ecţie intravenoasă dec>t în poziţie decuit dorsal / niciodată în poziţie (ez>nd.



INEC8IA INTRADERMIC5

→ Definiţie:~ $ntroducerea de sustanţe medicamentoase 0 soluţii izotone în oranism, prin intermediul unui ac ata(at la o serină ,

în stratul dermic.

→ Sop:~ %erapeutic / desensiilizări în afecţiuni alerice, vaccinarea *C+ la suari.

~ <'plorator / intradermoreacţia.~ #nestezic / infiltrarea dermică cu novocaină.

→ Lo,! de e!eţie:~ Faţa anterioară a anteraţului.~ Faţa e'ternă a raţului (i a coapsei.

→ Materia!e nee"are:~ !erină cu ac scurt, sterile.

~ aterial eneral pentru e'ecutarea unei in-ecţii.~ !oluţia medicamentoasă.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.

~ !e a(ează olnavul în repaus comod / în decuit dorsal.~ !e dezvele(te locul ales.

→ Te/nia:


~ !e montează serina (i se aspiră medicamentul &2,1 ml) (i se schimă acul.~ !e elimină aerul.~ !e dezinfectează locul puncţiei cu alcool (i se a(teaptă evaporarea.

~!e introduce v>rful acului în rosimea pielii, tanenţial pe suprafaţa pielii, cu izoul în sus, p>nă dispare orificiulacului complet.

~ !e verifică poziţia acului prin aspirare în serină.~ !e in-ectează lent.~ !e formează o papulă ală de aspectul co-ii de portocală de 30@ mm diametru, o înălţime de 106 mm la 2,1 soluţie

in-ectată.~ !e retrae acul fără a aplica tampon la locul puncţiei.~ !e ordonează materialele folosite.

→ Inidente %i aidente:~ evărsat lichidian / c>nd acul a intrat parţial în derm.~ %umefacţia stratului sucutanat, fără apariţia papulei cu aspect de coa-ă de portocală c>nd acul a pătruns prea profund.

~ Lipotimie.~ !tare de (oc / în caz de testare a unor alereni.~ eacţie intensă la necroza unor porţiuni de teument din cauza distensiei puternice prin in-ectarea de soluţii hipotone.

→ O*"er$aţii:~ Du se face dezinfecţia cu alcool a locului in-ecţiei dacă se face testare la tuerculină / alcoolul inactivează

tuerculina.~ Pentru anestezie locală in-ecţie se poate face pe orice suprafaţă a corpului.~ =n cazul efectuării testelor aleroloice, se preătesc: "drenalină, #$edrină, %emisuccinat de %idrocortizon,

cardiotonice.



ADMINISTRAREA INSULINEI

→ Sop,! tratament,!,i in",!ini:~ %ratarea diaetului zaharat.~ Dormalizarea nivelului lucidic în s>ne.

→ C&i!e de admini"trare:

~ Calea sucutanată.~ Calea intravenoasă.

→ Lo,! de e!eţie pentr, admini"trarea in",!inei:~ Flancurile peretelui adominal.~ eiunea e'ternă a raţului.

~ eiunea anterioară a coapselor.~ eiunea fesieră.

~ eiunea supra (i suspinoasă.~ Locul de administrare treuie alternate, dar vor respecta aceia(i schemă:

o 9imineaţa " flancurile adominale.o !eara " coapsă.

~ $ntroducerea constantă în acela(i loc, fără alternarea lui, suprasolicită reiunea respectivă, teumentele devin dure, secicatrizează prin procese metaolice modificate neativ.

→ (reparate de in",!in&:~ ;umulin reular insulină umană &#9D recominat) " 12 forme de comercializare:

o eulară &).o eulară tamponată &*).o Lentă &L).o ltralentă &).o $nsulină 12A eulară tamponată 5 M2A $nsulină umană suspensie isophan &DP;012JM2).o $nsulină 62A eulară tamponată 5 72A $nsulină umană suspensie isophan &DP;062J72).o

$nsulină 82A eulară tamponată 5 I2A $nsulină umană suspensie isophan &DP;082JI2).o $nsulină ?2A eulară tamponată 5 @2A $nsulină umană suspensie isophan &DP;0?2J@2).o $nsulină 32A eulară tamponată 5 32A $nsulină umană suspensie isophan &DP;032J32).

~ $letin $$ eular &insulină porcină purificată).~ #ctrapid C &insulină in-ectailă neutră), $nsulină Dovo, onocomponent &C).

→ Re',!i de admini"trare:~ Preparatul (i doza sunt stailite de medic.~ Brice schimare se va face cu multă prudenţă / strict supraveheat.~ 9oza (i preparatul se schimă doar la indicaţia medicului.

~ 9ozele de insulină se măsoară în unităţi.

~<'istă două tipuri de concentraţii pentru fiecare tip de insulină:

o $nsulină cu ?2 unităţi J mililitru insulină.o $nsulină cu 122 unităţi J mililitru insulină.

~ #dministrarea se face cu serini de insulină cu radaţii pentru ?2 , respectiv 122 unităţi de insulină pe mililitru.

~ !erinile se aruncă după utilizare / nu se refolosesc.~ $n-ecţie se face cu cca. 13 minute înainte de servirea mesei &funcţie de preparatul de insulină folosit).

→ Carateri"tii!e in",!inei# p&"trare %i depozitare)~ $nsulina cristalină este limpede, clară, transparentă.~ $nsulina în suspensie este tulure (i treuie rulată înaintea folosirii p>nă la uniformizarea lichidului.~ Păstrarea se face la friider la ?2C, ferită de căldură (i lumină.~ !e încălze(te la temperatura corpului în momentul folosirii.

~ Du se utilizează după e'pirarea termenului de valailitate.

→ Sta*i!irea dozei nee"are:~ !e fi'ează o doză individualizată funcţie de:



o %ipul de insulină folosit.o Dumărul de in-ecţii pe zi.o $ntervalul dintre doze.o odificările din alimentaţie.o !chimarea proramului de activitate.o edicaţie complementară.o <'erciţii fizice, imnastică.o Conduită terapeutică postnatală.

→ (re'&tirea dozei:~ !e spală (i se dezinfectează m>inile.~ !e oservă flaconul de insulină / aspect, valailitate, concentraţie, preparat, cale de administrare.~ !e aspiră în serină o cantitate de aer eală cu doza de insulină ce treuie administrată.

~ !e puncţionează dopul de cauciuc (i se întoarce flaconul.~ !e introduce aerul su presiune (i se lasă să cură lier insulina în serină p>nă se oţine doza necesară.

~ !e scoate aerul (i se schimă acul.~ 9acă se folosesc amestecuri de insulină !< <!P<C% B9$D<# 9< =DCC#< =D !<$D+

<CB#D9#% 9< <9$C.~ #mestecul se face înaintea in-ectării.

~ Pentru in-ectare se pot folosi (i pompe de insulină sau minispiGe.

→ In@etarea in",!inei:~ !e dezinfectează locul (i zona încon-urătoare.~ !e lasă să se evapore alcoolul " alcoolul inactivează insulina.~ !e e'ecută pliul cutanat (i se in-ectează insulina sucutanat.~ Du se freacă (i nu se masează locul puncţiei~ !e păstrează o distanţă de minim ? cm de in-ecţia precedentă.

→ Reaţii !a in",!in&:~ -ipo'!iemie " nivel scăzut de insulină prin:

o

9oză prea mare de insulină.o #senţa sau înt>rzierea meselor.o <'erciţii fizice (i activitate în e'ces.o *oală infecţioasă.o %ulurări de tranzit.o !chimarea necesarului de insulină a pacientului.o *oli endocrine.o $nteracţiuni cu alte medicamente hipolicemiante.o Consum de alcool.

~ *emnele hipolicemiei :o apar rusc.o %ranspiraţii, tulurări de somn.

o #meţeală.o #n'ietate.o Palpitaţii.o Vedere neclară / în ceaţă.o %remurături.o Vorire neclară.o Foame.o !tare depresivă.o #itaţie, iritailitate.o !enzaţie de furnicături în m>ini.o i(cări nesiure.o 9elir.o

Cefalee.o odificări comportamentale.o 9iaeticul treuie să aiă asupra sa cuuri de zahăr sau omoane sau talete de lucoză.o Pacienţii incon(tienţi vor primi lucoză pe cale intravenoasă.

~ -iper'!iemie (i aidoz& dia*eti&:



o Prin doză insuficientă de insulină.o Divel crescut de lucoză în s>ne.o #port alimentar mai oat în lucide dec>t cel planificat.o Feră.o $nfecţii.o ;iperlicemia prelunită poate determina acidoză diaetică) ameţeală, facies ro(u, sete, pierderea

cuno(tinţei, inapetenţă, halenă acetonică, licozurie, respiraţie Qussmaul, tahicardie, deces.~ Lipodi"trofia:

o Foarte rar, administrarea sucutanată a insulinei poate provoca lipoatrofie cu depresiuni ale teumentului (iţesutului sucutanat, pierderea elasticităţii (i înro(area ţesuturilor.

-iper'!iemie -ipo'!iemie~ Piele uscată.

~ espiraţie Qussmaul.~ ;alenă acetonică.~ Pierderea lentă a cuno(tinţei spre

comă.~ !omnolenţă.~ $napetenţă.

~ +reţuri.~ Vărsături.

~ %eumente cu transpiraţii reci.

~ Piele umedă.~ ;ipertensiune.~ espiraţie normală.

~ Pierderea stării de cuno(tinţă.~ i(cări nesiure.

~ #meţeală.

~ Foame.

→ A!er'ia !a in",!in&:~ #leria locală " ro(eaţă, edem, prurit.~ #lerie eneralizată " mai rară, dar mai ravă. #par erupţii pe tot corpul, respiraţie zomotoasă, (uierătoare,

hipotensiune, (oc anafilactic.



E9AMEN RADIOLOGIC GASTRIC ; RADIOSCO(IA GASTRIC5

→ Definiţie:~ <'amenul radioloic astric se efectuează după administrarea unei sustanţe de contrast &suspensie de sulfat de

ariu)/ pe cale orală sau rectală.→ Sop:

4 !tudierea morfoloiei (i funcţionalităţii astrice.

4 !tailirea dianosticului.

→ Contraindiaţii:~ *olnavii ca(ectici, în stare ravă, adinamici.~ %romoze, ileus. Perforaţie astrică cu hemoraie. Peritonita acută.

~ +ravide în prima -umătate a sarcinii.→ Materia!e nee"are:~ !ulfat de ariu 132 .

~ Cană sau pahar cu apă. Linură de lemn.

~ Purativ &ulei de parafină).~ Se pregăteşte suspensia de bariu & cele ' g sul$at de bariu se amestecă cu o cantitate egală de apă caldă pnă se

obţine o pastă omogenă, la care se adaugă apă pnă la *+ g, amestecndu+se cu lingura de lemn.→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ Se anunţă bolnavul cu * zile !nainte explicndu+i necesitatea tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticarea bolii.~ Se explică bolnavului tehnica de investigaţie.

~ Se anunţă bolnavul că !n dimineaţa examenului nu trebuie să mănnce, să nu $umeze deoarece $umatul măreşte secreţia gastrică.

~ Se in$ormează bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie să+l păstreze. Se administrează bolnavului cu '+* zile !naintea examinării un regim alimentar ne$latulent şi uşor de digerat, $ormat din supe, ouă, pine prăjită, paste $ăinoase, produse lactate.

~ Seara !n ajunul examinării se e$ectuează bolnavului o clismă evacuatoare.

→ Te/nia:~ -n ziua examenului, dimineaţa, bolnavul este condus la serviciul radiologic şi aşezat sub ecranul radiologic unde i se

o$eră cana cu suspensia de sul$at de bariu.

~ a comanda medicului bolnavul va !nghiţii sul$atul de bariu !n suspensie şi amestecat cu o lingură de lemn.

~ /upă terminarea examinării bolnavul este ajutat să se !mbrace şi este condus la pat.

~ 0olnavul este readus la serviciul radiologic (con$orm indicaţiilor medicului) după * & 1 & *2 ore pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire şi a colonului.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ Se administrează bolnavului (o lingură de ulei de para$ină) după examinare.

~ a două ore după examenul radiologic bolnavul poate să mănnce.

~ 0olnavul va $i in$ormat că va avea scaunul colorat !n alb.

→ Interpretarea rez,!tat,!,i:~ <'istă situaţii în care e'amenul radioloic necesită folosirea unor proe farmacodinamice pentru stomac.~ <'amenul radioloic este esenţial pentru dianosticul de ulcer în procenta- de 720M2A evidenţiind semne directe de

ulcer sau semne indirecte.~ !emne directe:

o 3rezenţa nişei %audec4 care se prezintă ca o umbră !n plus pe conturul stomacului sau pe duoden.o 5nd este văzută din $aţă apare ca o pată persistentă.o -n jurul nişei apare o zonă mai clară, determinată de edem.o "u $orme şi mărimi di$erite (rotundă, triunghiulară, conică).

~ !emne indirecte:o Prezenţa unor pliuri converente ale mucoasei către ni(ă, spasmul musculaturii astrice imit>nd un deet

care arată spre ni(ă (i modificările cicatriale, aderenţiale care deformează contururile normale.o =n ulcerul astric, ni(a este localizată de oicei pe mica curură, cu tendinţă la reresie chiar p>nă la

dispariţia completă într0un interval de 80? săptăm>nă. C>nd nu dispare, devine suspectă de ulceraţiemalină.

o Di(a enină proemină în afara lumenului astric, are marinile ine limitate, pliurile mucoasei reulate,radiind spre ni(ă, (i peristaltism astric păstrat, caractere care o diferenţiază de ni(a malină.

o lcerul duodenal provoacă spasme musculare (i procese de cicatrizare care modifică aspectul ululuid>ndu0i diferite forme / treflă, ciocan, stea, diverticul etc.



o #pro'imativ 12A din ulcerele astro0duodenale nu sunt viziile radioloic datorită edemului inflamator sau hemoraiei care astupă ni(a sau în anumite localizări &prepiloric, forni', faţa anterioară sau posterioară a stomacului).

o =n prezenţa unui sindrom clinic ulceros, e'amenul radioloic neativ nu e'clude dianosticul de ulcer.



(REG5TIREA 1OLNAVULUI (ENTRU GASTROSCO(IE ; E9AMEN ENDOSCO(IC GASTRIC

→ Definiţie:~ <ste un e'amen util pentru precizarea unor dianostice nesiure, mai ales c>nd este vora de eninitatea sau

malinitatea unui ulcer, poate arăta dacă e'istă ulceraţii multiple (i permite iopsia prin vizualizarea directă (ie'amenul citoloic.

~ Prin e'amenul astroscopic se e'plorează starea mucoasei stomacale su viziilitate directă cu a-utorul unuiinstrument optic cu sursă de lumină proprie care se introduce prin esofa în stomac.

~ +astroscopul proiectează imainea mucoasei stomacale în ochiul e'aminatorului cu a-utorul unui sistem de lentilecare asiură o viziilitate ună (i în eventualitatea îndoirii sale p>nă la un unhi de 8?2.

~ +astroscopul este prevăzut cu o serie de ane'e pentru recoltarea de iopsii, (i totodată se pot adapta aparatecorespunzătoare pentru fotorafierea sau filmarea c>mpului vizual endoastric sau duodenal.

→ Sop:~ 9escoperirea în fazele incipiente modificările anatomo0patoloice ale pereţilor stomacali (i de a diferenţia procesele

funcţionale de cele oranice, precum (i clasificarea naturii modificărilor &ulcer, cancer).→ Materia!e nee"are:

~ +astroscopul cu toate ane'ele sterile.~ !ondă esofaiană, cu deschizături laterale pentru anestezia traiectului astroscopului.

~ !oluţie anestezică / cocaină 1A (i adrenalină 1A.~ !ursă de lumină, olindă frontală, olindă lariniană, spatulă linuală, portampoane (i tampoane de vată.

~ !ondă astrică pentru evacuarea conţinutului stomacal.~ %ăviţă renală,~ #tropină, #drenalină, alte preparate in-ectaile, serini de 6 ml cu ace corespunzătoare.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ <'aminarea se face în cameră oscură, încălzită la temperatură optimă.~ 9acă funcţia de evacuare a stomacului este intactă, preătirea olnavului va începe numai în ziua e'aminării.~ 9acă evacuarea stomacului se face în mod deficitar &stenoză pilorică), în seara zilei dinaintea e'aminării i se face

olnavului o spălătură astrică cu apă călduţă, după tehnica oi(nuită, p>nă se evacuează complet conţinutul astric.~ +astroscopia se face pe nem>ncate4 în ziua e'aminării p>nă la terminarea intervenţiei se interzice fumatul4 ?2032

minute înainte de proă i se face olnavului o in-ecţie cu 9ilauden0atropină.~ #sistenta culcă olnavul pe masa de e'aminare, în de,*it !atera! "tn', deocamdată cu capul lăsat mai -os, (i în

această poziţie i se introduce sonda stomacală evacu>nd complet conţinutul acestuia &reziduurile).~ Du se face spălătură astrică în prea-ma e'aminării.

→ Te/nia:~ 9upă 13 minute, medicul începe ane"tezia !oa!& prin adi-onarea sau pulverizarea azei limii (i farinelui cu

amestecul de cocaină0adrenalină. !e introduce apoi în esofa sonda cu deschizăturile laterale, prin care se vor anestezia (i pereţii esofaului4

~ La astroscopie participă două asistente / una care asiură poziţia capului olnavului în e'tensie forţată (i ţine tăviţarenală, cealaltă a-ută.

~ <'amenul astroscopic poate să dureze în medie 803 minute.~ <'amenul astroscopic poate fi completat cu e'cizia unor framente de mucoasă stomacală cu control vizual, în

vederea e'aminării histoloice.

~ Prin adaptarea unui aparat de fotorafia la sistemul optic al astroscopului e'plorarea poate fi completată cufotorafierea imainilor.~ <'traerea tuului o face medicul foarte încet, av>nd ri-ă ca tuul să nu se atină de dinţii olnavului.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ 9upă terminarea astroscopiei, olnavul elimină o cantitate apreciailă de mucus, apoi prin c>teva eructaţii

zomotoase aerul introdus în stomac.~ 9acă nu reu(e(te să elimine sinur aerul (i acuză dureri, se introduce sondă de aspiraţie prin care azele se vor elimina

imediat.~ *olnavul răm>ne culcat încă 82 minute, apoi este dus în salon.

~ 6 ore după terminarea e'aminării olnavul să nu măn>nce (i să nu ea.~ !e fac inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din >t.


~ 9ureri în delutiţie care dispar în ziua următoare fără nici un tratament.~ B u(oară ascensiune ferilă cu dureri (i tumefierea amidalelor.



IRIGOSCO(IA

→ Definiţie:~ #xaminarea radiologică a intestinului ros se efectuează după administrarea unei sustanţe de contrast pe cale orală

sau pe cale rectală.~ 6ranzitul baritat este e'amenul radioloic cu administrarea sustanţei de contrast / sulfat de ariu suspendat în apă, pe

cale orală.~ Irigoscopia este e'amenul radioloic al colonului cu administrarea sustanţei de contrast / sulfat de ariu în suspensie

& + g 0aS72 !n '+' ml apă la 89 5 sau * g sul$at de bariu amestecat cu g bolus alba !n apă la89 5 ), pe cale rectală, prin clismă. <'amenul se mai nume(te (i clismă baritată.

→ Te/nia tranzit,!,i *aritat:~ !e anunţă pacientul cu 6 zile înainte, se e'plică tehnica, necesitatea (i importanţa ei pentru dianosticarea olii~ !e anunţă pacientul ca dimineaţa să nu măn>nce (i să nu fumeze.~ !e administrează cu 106 zile înaintea e'amenului, un reim alimentar, neflatulent (i u(or de dierat, format din supe,

ouă, pine prăjită, unt, $ăinoase, produse lactate~ !eara dinaintea e'aminării se efectuează olnavului o clismă evacuatoare.~ =n dimineaţa e'amenului, pacientul este condus la serviciul de radioloie, a(ezat su ecranul radioloic unde i se oferă

cana cu suspensia aritată &preătită înainte).~ La comanda medicului, pacientul va înhiţi sulfatul de ariu suspensie amestecat cu o linură de lemn.

~ 9upă terminarea e'aminării, pacientul se îmracă (i este condus la pat. Va fi readus la serviciul de radioloie &conform

indicaţiilor medicului), după *2 ore pentru a se urmări umplerea colonului:o La 6 ore de la începerea e'amenului pacientul poate să măn>nce.o Dormal după @07 ore, suspensia de ariu se ăse(te în cec (i colonul ascendent, stomacul fiind complet

olit.o 9upă 1@ ore suspensia aritată se ăse(te în colonul transvers.o 9upă 6? ore suspensia aritată se ăse(te la nivelul simoidului, în ampula rectală sau este de-a parţial

sau total evacuată.4 9upă tehnică se administrează purativ &o linură ulei de ricin sau parafină).4 Pacientul va avea scaunul colorat în al datorită sulfatului de ariu eliminat.4 Contraindiaţii!e tranzit,!,i *aritat: pacienţi ca(ectici, pacienţi în stare ravă, adinamia, tromoze, ileus, perforaţia

tuului diestiv, peritonita acută, ravide în prima -umătate a sarcinii.→

Te/nia iri'o"opiei~ !e anunţă pacientul cu 608 zile înainte, e'plic>ndu0i tehnica (i necesitatea ei.~ !e administrează reim alimentar de cruţare neiritant, nee'citant, nefermentasciil (i neflatulent format din r>nză de

vaci, sm>nt>nă, ouă fierte, carne slaă fiartă, orez fiert, p>ine uscată. Cu o zi înaintea e'aminării, se administrează unreim hidric cu piureuri.

~ !e efectuează, după masă, o clismă evacuatoare, (i apoi, se administrează 6 linuri de ulei de ricin &clisma sinurăelimină numai resturile de materii fecale din rect (i simoid).

~ !e conduce pacientul la serviciul de radioloie unde va fi a-utat să se dezrace (i va fi a(ezat pe masa de e'aminareunde se face clisma aritată, după tehnica oi(nuită a clismei / la indicaţia medicului radiolo.

~ !e întrerupe curentul de lichid ori de c>te ori olnavul are senzaţie de defecare sau la indicaţia medicului &clisma see'ecută su ecran radioloic).

~ !e întrerupe introducerea sustanţei de contrast c>nd ariul a a-uns în cec, se închide rectul cu sonda !trauss, după

insuflarea de aer cu pompa (i după introducerea sustanţei opace.~ edicul e'aminează radioloic modificările anatomice ale colonului.

~ 9upă tehnică se solicită pacientului să elimine sustanţa de contrast &după terminarea e'aminării) sau se face o clismăevacuatoare.

~ !e face toaleta reiunii perianale, se îmracă pacientul (i se conduce la pat.~ Irigoscopia se completează la nevoie cu iriorafia.

→ Metoda Fi"/er ; eamen,! radio!o'i , d,*!, ontra"t~ Colonul mai poate fi e'plorat (i prin metoda cu dulu contrast Fischer.~ C>nd colonul se umple prin clismă aritată &după terminarea acesteia) pacientul va fi solicitat să evacueze parţial

sustanţa de contrast sau , închiz>nd rectul cu sonda !trauss, al cărei alon introdus în rect va fi umplut cu aer4 seintroduc apoi !n colon ' ml aer , cu presiune moderată, controlată su ecran radioloic.

~ #tenţie #erul introdus su presiune poate perfora colonul.→ O*"er$aţii:

~ $rioscopia (i iriorafia p,n 2n e$idenţ& în rectocolita ulcerohemoraică !ip"a de /a,"traţii o!ie, 2n',"tareaa!i*r,!,i o!i (i aspectul de t,* ri'id, ima'ini !a,nare datorită prezenţei polipilor sau imaini de Rplus deumplereO în ulceraţiile mari.



~ 9e asemenea se pot oserva uneori "tenoze o!ie# ,nie "a, m,!tip!e.



E9AMINAREA EDDOSCO(IC5 A COLONULUI) RECTOSCO(IA

→ Definiţie:~ "nuscopia este e'plorarea endoscopică a canalului anal (i a porţiunii inferioare a ampulei rectale făcută cu a-utorul

unui aparat numit anuscop. Prin anuscopie se pot face mici intervenţii chiruricale: incizii sau e'tirpări de polipi,recoltări, iopsii, administrare de medicamente.

~ ;ectosigmoidoscopia este e'plorarea endoscopică a sementului terminal al tuului diestiv cu a-utorul unui aparatnumit rectoscop, pentru evidenţierea modificărilor mucoasei p>nă la o ad>ncimea de 82 cm de la orificiul anal

&ampula rectală (i ultima parte a simoidului).~ ;ectoscopul este un sistem de tuuri metalice de diametre diferite : trei tuuri mai înuste &1@062 mm diametru)

pentru e'plorări, (i unul mai ros &6? mm diametru) pentru tratamente. #re un orificiu lateral de poate fi închis etan(în timpul introducerii în rect (i prin care se pot e'ecuta intervenţiile intrarectale su controlul endoscopului &prelevări iopsice, cauterizări etc.).

~ 5olonoscopia este e'amenul endoscopic de vizualizare directă a colonului cu a-utorul unui aparat numit colonoscop 0cu a-utorul lui se vizualizează colonul simoid, descendent, transvers (i ascendent, p>nă la cec.

~ 5olonoscopul este un tu din fire optice fle'iile, lun de 1830173 cm. Colonoscopul se poate adapta (i la cameravideo, cu posiilitatea urmăririi imainilor oţinute pe un ecran.

→ Te/nia efet,&rii reto"i'moido"opiei:~ !e informează pacientul în ce constă e'plic>nd tehnica, necesitatea (i importanţa ei pentru stailirea dianosticului.

~ Cu 6 zile înaintea e'aminării, pacientul va inera o alimentaţie lichidă & supe, ciorbe, lapte, ceai, suc, apă).~ =n seara precedentă e'amenului, se fac 6 clisme evacuatoare simple J înalte, a c>te 6 litri de apă la 8IS C fiecare, la

interval de 1 oră.~ =n dimineaţa intervenţiei, cu 608 ore înaintea e'amenului, se efectuează din nou 6 clisme evacuatoare pentru a

îndepărta complet resturile de materii fecale sau e'sudatele patoloice.~ !e dezracă reiunea inferioară a trunchiului, se a-ută pacientul să se a(eze pe masa de e'aminare, în poziţie

enupectorală, cu u(oară lordoză a reiunii lomare, se acoperă pacientul cu un c>mp steril prevăzut cu un orificiucare să lase descoperită reiunea anală.

~ !e montează corpul rectoscopului (i se racordează la sursa de lumină.

~ !e verifică funcţionalitatea dispozitivului optic, se une tuul rectoscopului cu vaselină (i se oferă medicului mănu(ilesterile &pentru efectuarea tu(eului rectal), apoi, asistenta serve(te medicul cu alte mănu(i sterile (i îi oferă tuul

rectoscopului pentru a fi introdus în rect.~ 9upă introducere, se e'trae mandrenul aparatului (i se fi'ează corpul aparatului la tuul intrarectal &medicul urmeazăsă e'amineze mucoasa rectosimoidiană).

~ !e insuflă aer cu a-utorul pompei &dacă medicul o solicită).~ !e preătesc tampoane cu soluţie de sulfat de maneziu (i se oferă medicului &dacă le solicită cu scopul îndepărtării

eventualelor ostacole create prin contracţia spastică a părţilor e'aminate).~ La nevoie, se folosesc tampoane uscate, pentru îndepărtarea resturilor de materii fecale~ !e preia tuul e'tras de medic la terminarea e'amenului.

~ Pacientului i se face toaleta reiunii anale imediat după îndepărtarea tuului, îndepărt>ndu0se mucozităţile (i resturilesustanţei lurefiante, se transportă la salon.

~ 9acă s0au făcut însăm>nţări acterioloice, se preătesc materialele pentru laorator &se completează uletinul derecoltare cu datele de identitate ale pacientului (i cu e'amenul cerut) (i se transportă imediat la laorator.

~ !e curăţă mecanic rectoscopul, se spală ine (i se dezinfectează (i se preăte(te pentru sterilizare cu <lutamaldehidăsau 5I/#= şi alcool de >9

→ Te/nia efet,&rii o!ono"opiei~ !e e'plică necesitatea tehnicii, durata, efectele neplăcute &senzaţia de presiune, durere).~ %rei zile consecutiv, seara (i dimineaţa, se efectuează c>te 6 clisme evacuatoare simple, înalte, la interval de 1 oră, a

c>te 6 litri de apă la 8IT C pentru fiecare4 ultima clismă se face în dimineaţa e'amenului, cu 80? ore înainte.~ =n prima zi (i a doua seară de preătire se administrează un purativ~ =n cele trei zile de preătire pacientul va inera doar alimentaţie lichidă.~ La nevoie i se pot administra lichide prin perfuzie intravenoasă în scopul comaterii sau prevenirii deshidratării.

~ !eara înaintea e'amenului, se dă un somnifer, iar în dimineaţa e'aminării i se in-ectează ' $iolă /iazepam şi ' $iolă

Scobutil cu +? minute înaintea începerii colonoscopiei.~ La efectuarea colonoscopiei participă două asistente: prima lini(te(te pacientul, îl roaă să coopereze (i, pe c>t posiilsă se rela'eze &informarea anterioară îl face mai cooperant (i mai tolerant faţă de efectele neplăcute ale tehnicii),urmăre(te funcţiile vitale ale pacientului, îl a(ează în decuit lateral st>n, cu enunchii flectaţi (i îl acoperă cu un



c>mp steril, prevăzut cu un orificiu central &în timpul e'aminării, la solicitarea medicului, poziţia pacientului poate fischimată dintr0un decuit în altul, pe măsură ce sonda înaintează).

~ # doua verifică colonoscopul, asiur>ndu0se ca acesta să fie adaptat corect la sursa de lumină (i ca insuflaţia (iaspiraţia să fie une, lurefiază v>rful tuului cu vaselină (i medicul în introduce încet în anus cu multă ri-ă ca să nua-ună vaselina pe lentila aparatului, fapt care ar împiedeca viziilitatea.

~ 9upă tehnică pacientului i se face toaleta reiunii anale, imediat după îndepărtarea tuului, îndepărt>ndu0semucozităţile (i resturile sustanţei lurefiante.

~ !e transportă pacientul în salon. la patul său.

~ 9acă s0au făcut însăm>nţări acterioloice, se preătesc materialele pentru laorator (i se trimit imediat.~ !e curăţă mecanic (i chimic colonoscopul, se spală ine (i se dezinfectează, se preăte(te pentru sterilizare cu

+lutamaldehidă sau C$9<U (i alcool de M2T.

~ Inidente!e %i aidente!e 2nt!nite 2n o!ono"opie:o Sngerare.o /ureri abdominale violente.o 3er$oraţii.o 6ahicardie.o Stop cardiac re$lex.

~ Contraindiaţii!e o!ono"opiei:o Bperaţii adominale recente.o 9iverticuluza acută.o *oli ulceroase.o ;ernii omilicale.o #scite masive.o Persoane confuze, necooperante.



1RON-OGRAFIA ; (REG5TIREA 1OLNAVULUI

→ Definiţie:~ *ronhorafia este o metodă radioloică de e'aminare a arorelui ron(ic prin introducerea în lumenul ron(ic a unei

sustanţe radioopace care permite evidenţierea contururilor arorelui ron(ic investiat.

→ Materia!e nee"are)~ edicamente sedative / @enobarbital, "tropină / anestezice / soluţie de cocaină *A.

~ !ondă tras sterilă.~ !ustanţă de contrast ce pot fi:o iposolubile & ipiodol sau Iodipin.o %idrosolubile & /iioduron sau Ioduron 0.o 3astă iodată din ulei iodat (*g ipiodol) B 1g sul$anilamidă.

~ !cuipătoare.~ %ăviţă renală.

→ (re'&tirea p"i/i& a *o!na$,!,i)~ !e anunţă olnavul (i se e'plică necesitatea tehnicii.~ !e anunţă olnavul să nu măn>nce în dimineaţa e'aminării.

→ (re'&tirea fizi&)~ Cu 108 zile înainte, se administrează olnavului medicaţie e'pectorantă.~ =n a-unul e'aminării se administrează o taletă de Fenoarital sau *romoval.~ Cu W oră înaintea e'amenului se administrează #tropină / pentru a reduce secreţia salivei şi a mucusului din căile

respiratorii / (i medicamente calmante pentru tuse.

→ Ee,tarea te/niii)~ edicul efectuează anestezia căilor respiratorii, introduce sonda tras în arorele ron(ic (i apoi sustanţa de

contrast, u(or încălzită, cu o presiune moderată.~ =n timpul in-ectării sustanţei de contrast, olnavul va fi a-utat să0(i schime poziţia / decubit ventral, decubit dorsal,

decubit lateral drept şi stng.

~ =n timpul e'aminării radioloice se a(ează olnavul în poziţie %rendelemur / pentru a se evidenţia şi arborelebronşic din părţile superioare ale plămnilor / apoi se a(ează olnavul cu toracele moderat ridicat, pentru a seevidenţia ronhiile mi-locii (i inferioare.

→ Indiaţii:~ Pentru precizarea aspectului morfoloic al căilor respiratorii.~ =n cazul c>nd ronhiile nu pot fi aordate ronhoscopic.~ !upuraţiile ronhopulmonare, condensări pulmonare determinate de oliterări ron(ice.

→ Contraindiaţii:~ ;emoptiziile recente.

~ $nsuficienţa hepatică, renală, cardio0vasculară.

~ !tări alerice.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&:~ 9upă e'aminare se a-ută olnavul să se îmrace (i va fi condus la pat.

~ *olnavul va fi avertizat să nu măn>nce (i să nu ea timp de 6 ore p>nă c>nd încetează efectul anestezicului.~ *olnavul va fi atenţionat să colecteze în scuipători sustanţa de contrast care se elimină prin tuse4 nu se înhite

deoarece produce into'icaţie cu iod.





1RON-OSCO(IA ; (REG5TIREA 1OLNAVULUI

→ Definiţie:~ Prin ronhoscopie se înţelee e'plorarea arorelui traheoron(ic su viziilitate directă, cu a-utorul ronhoscopului.

→ Sop)~ Dianostic / tuerculoze ron(ice, supuraţii ronhopulmonare, tumori, suspiciunea unor corpi străini etc.

~ $erapeutic / se e'ecută pentru elierarea căilor respiratorii de secreţii aundente, îndepărtarea corpilor străini deoriine e'oenă, introducerea unor medicamente.

→ Materia!e nee"are)~ *ronhoscopul cu ane'ele sale în perfectă stare sterilă.~ %ampoane pe porttampon.

~ Pense, depărtător de ură, comprese.~ Blindă frontală sau lampă Clar.~ Blindă lariniană.~ !erină lariniană de 3 ml.~ %ăviţă renală.

~ ă(ti de tifon.~ !ustanţe anestezice / Cocaină 6A, Uilină 60?A, Pantocaină 1A~ edicamente necesare în caz de accidente.

~ #paratură pentru o'ienoterapie.~ adiorafiile toracale ale olnavului (i neatoscop pus în funcţiune.

→ (re'&tirea p"i/i& a *o!na$,!,i)~ !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ !e cere olnavul să nu măn>nce în dimineaţa e'aminării.

→ (re'&tirea fizi& a *o!na$,!,i)~ =n seara dinaintea e'aminării olnavul va primi un calmant.

~ =n vederea anesteziei olnavul va fi a(ezat pe un scaun, cu tăviţa renală în m>nă / bolnavul este prevenit asupra gustului amar al anestezicului. !e oferă olnavului c>ţiva ml de anestezic, u(or încălzit la 832C pentru a face arară.

~ *olnavul va ţine anestezicul c>t mai mult timp în ură.~ #sistenta încălze(te la lampa de spirt olinda lariniană (i serve(te medicul (i cu serina lariniană încărcată cu

anestezic pentru ca acesta să termine anestezierea olnavului.~ #sistenta pe tot timpul e'aminării va asiura poziţiile cerute de medic susţin>nd olnavul (i a-ut>ndu0l să ia poziţia

indicată / !nclinări la dreapta sau la stnga.~ *ronhoscopia este un e'amen care solicită 6 asistente / una pentru servirea medicului, cealaltă pentru supraveherea

(i susţinerea olnavului.→ Ee,tarea te/nii)

~ $ntroducerea ronhoscopului (i e'aminarea propriu0zisă se vor face în decuit dorsal, cu capul în e'tensie, cu ura lardeschisă, umerii olnavului sunt ridicaţi / cu ajutorul unei perne tari sau a unui sul / poziţie menţinută cu a-utorulasistentei.

~ !uarii (i copiii mici vor fi imoilizaţi prin înfă(are în cear(afuri (i ţinuţi de către asistentă.→ Inidente %i aidente)

~ $nto'icaţii cu cocaină.~ Leziuni traumatice ale dinţilor, ale mucoasei ucale, fariniene, a corzilor vocale, trahei.~ ;emoraii.~ 9iseminări tuerculoase sau suprainfecţii cu diferiţi ermeni.

~ 9isfaie sau afaie.~ 9ureri retrosternale, cefalee, tahicardie, tuse, insomnie, e'pectoraţie, stare suferilă.

~ 9acă apar semne de into'icaţie, olnavul va fi culcat în poziţie %rendelemur (i i se administrează sustanţecardiotonice, vasodilatatoare (i sedative corticale.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&)~ =n ziua ronhoscopiei olnavul va fi culcat la pat.~ %imp de ? ore p>nă la reapariţia sensiilităţii complete a mucoaselor anesteziate el se va aţine de la orice fel de

alimentaţie.~ %imp de 608 zile olnavul prime(te un reim de cruţare a larino0farinelui cu lichide (i alimente pasate.

~ La suari (i la copiii mici e'ist>nd riscul apariţiei unui edem al lotei este necesară supraveherea mai atentă timp de608 zile după intervenţie.





E9AMINAREA RADIOLOGIC5 A TORACELUIRADIOGRAFIA# RADIOSCO(IA ; (REG5TIREA 1OLNAVULUI

→ Definiţii:~ Radio"opia / e'aminarea oranelor la ecran. 9ă o imaine dinamică asupra oranelor e'aminate.~ Radio'rafia / fi'area imainii radioloice pe filmul radioloic la un moment dat. $mainea fiind fotorafiată, ea se

pretează la controale ulterioare mai amănunţite, put>nd fi interpretată (i de mai mulţi speciali(ti. adiorafia este ometodă statică de e'aminare.

~ Tomo'rafia / oţinerea imainii radiorafice a unui strat oarecare dintr0o parte a oranismului. #ceastă metodă evităre(elile de interpretare care ar putea rezulta din suprapunerea imainii straturilor reiunii e'aminate cum se înt>mplăîn radiorafia oi(nuită.

~ Radiofoto'rafia / constă în fotorafierea imainii unui ecran fluorescent pe filme de dimensiuni reduse. $mainileoţinute au un format de I ' I sau 12 ' 12 cm. etoda serve(te în primul r>nd profilactic pentru depistarea activă (i precoce a olnavilor de tuerculoză pulmonară, chist hidatic, cancer ronhopulmonar etc.

~ Eamen,! "inti'rafi p,!monar / constă din in-ectarea intravenoasă a unor particule marcate radioactiv (idetectarea e'ternă a radiaţiei amma emisă de acestea în urma distriuţiei (i localizării la nivelul sistemului arterio0capilar pulmonar. #vanta-ele de ordin fizic (i radio0ioloic ale %echneţiului &% c0MMm) au impus înlocuirea utilizăriiiodului (i a iridiului.

~ Eamen,! *ron/o"opi %i *ron/o'rafi / etodă prin care se vizualizează lumenul endoscopic, fiind însoţită saunu de administrarea de sustanţă de contrast. #nestezia mucoasei ron(ice suprimă refle'ul de tuse (i implicit

contrastul introdus în ronhii opacifiază arorele traheo0ron(ic.~ Eamen,! prin rezonanţ& ma'neti& / constă în introducerea pacientului în aparatul de e'plorare / magneton /

declan(area unui c>mp manetic printr0un impuls de înaltă frecvenţă, urmat de culeerea cu a-utorul unui detector acantităţii de rezonanţă de pe fiecare punct al suprafeţei secţiunii, transmiterea lor în computer care construie(te undade televiziune, aceasta form>nd imainea corespunzătoare pe monitor. Faţă de tomorafia a'ială computerizată,imainea prin rezonanţă manetică este superioară, e'ist>nd posiilitatea de a efectua secţiuni în sens lonitudinal,transversal sau olic dacă este nevoie.

→ (re'&tirea p"i/i& a *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul e'plic>ndu0i0se condiţiile în care se face e'aminarea / cameră !n semiobscuritate.~ *olnavul va fi condus în serviciul de radioloie.~ !e e'plică olnavului cum treuie să se comporte în timpul e'punerii filmului / va e$ectua cteva mişcări de

respiraţie, iar radiogra$ia se va $ace !n apnee, după un inspir pro$und.→ (re'&tirea fizi& a *o!na$,!,i:

~ !e dezracă complet reiunea toracică / părul ling al $emeilor se leagă pe creştetul capului. !e îndepărtează oiecteleradioopace / lănţi(oare etc.

~ !e a(ează olnavul în poziţie ortostatică, cu m>inile pe (olduri (i coatele aduse înainte / $ără să se ridice umerii / înspatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poartă filmul.

~ C>nd poziţia verticală este contraindicată, se a(ează olnavul în poziţie (ez>nd sau în decuit.→ Ee,tarea eamen,!,i:

~ =n timpul e'amenului radioloic se a-ută olnavul să ia poziţii cerute de medic:o Incidenţa 3" cu $aţa spre ecran.o Incidenţa "3 cu spatele spre ecran.

o Incidenţa 7"/ cu $aţa spre ecran, !n unghi de

şi umărul drept !nainte.o Incidenţa 7"S cu $aţa spre ecran, !n unghi de şi umărul stng !nainte.o Incidenţa 73/, cu spatele la ecran, !n unghi de şi umărul drept spre examinator.o Incidenţa 73S cu spatele la ecran, !n unghi de şi umărul stng spre examinator.o Incidenţele laterale dreaptă şi stngă & minile vor $i ţinute deasupra capului.o Incidenţa !n lordoză.

~ !uarii (i copiii mici se fi'ează prin înfă(urare pe un suport de sc>ndură sau se suspendă în hamuri / pentru a nu seiradia persoana care0l susţine.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& eamen:~ *olnavul va fi a-utat să se îmrace. 9upă terminarea e'amenului radioloic va fi condus la pat.~ !e notează în foaia de oservaţie e'amenul radioloic efectuat, data (i rezultatul.



E9(LOR5RI STINTIGRAFICE

→ Definiţie:~ !cintirafia este suma semnalelor produse de către emisia radioactivă detectată (i înscrisă în formă rafică.~ Brice oran poate fi investiat utiliz>nd anumiţi izotopi radioactivi care sunt captaţi în mod selectiv de acel oran.

%umorile nu captează sustanţa radioactivă (i atunci vor apare ca arii reci , uneori însă pot capta mai mult dec>tţesutul încon-urător (i vor apare ca arii calde.

~ !canner0ele liniare sunt înlocuite aproape în totalitate de amma camere care vizualizează un c>mp mai lar (i în plusau capacitatea de stocare a informaţiilor, utilă pentru a oţine date despre activitatea acelui oran.

→ Sinti'rafia o"oa"&:~ Folose(te MMm%c &%echneţiu) leat de un comple' fosfat (i este utilizată în special pentru a depista metastaze osoase

&provenite de la tiroidă, rinichi, prostată). $mainile sunt nespecifice (i treuie diferenţiate de cele enine care ar putea fi date de: boala 3aget, $racturi osoase, leziuni osoase şi in$lamatorii, osteoartrită, artrită reumatoidă, displazie $ibroasă.

→ Sinti'rafia , 'a!!i,m ; ?.:~ !e utilizează pentru localizarea aceselor &mai vechi de 3012 zile), a leziunilor inflamatorii cronice (i a metastazelor

neoplazice. !e indică în special pentru limfomul localizat în mediastin.→ Sinti'rafia reier,!,i m T:

~ <ste un mod mai puţin siur de a e'clude metastazele cererale / astăzi înlocuite de C scan (i D.→ Sinti'rafia ord,!,i:

~ Centriculogra$ia cu >>m6c:o !e folosesc eritrocite sau alumină serică marcată pentru a evidenţia modificări în contracţia

musculaturii ventriculare, modificări de dimensiune (i formă a cavităţilor, a deitului cardiac (i a fracţieide e-ecţie. Pentru imaini tip V+# &multiated acXuisition) colectarea datelor este sincronizată cu o<C+ pentru a crea o imaine dinamică a cordului.

~ Scintigra$ia cu >>m6c piro$os$at o $zotopul concentrat în vene c>nd miocardul a suferit alteraţii recente are sensiilitatea ma'imă la 6?0I6

ore după infarct.~ Scintigra$ia cu 6hallium+*>':

o $zotopul este captat de miocardul normal. B zonă de infarct acut apare caldă, zonele ischemice sauinfarctizate apar reci în timpul efortului fizic, dar zonele ischemice revin la normal în repaus.

→ Sinti'rama $enti!aţie H perf,zie V) "an

~ Folose(te macroareate de MMm%c pentru a se oţine o imaine a perfuziei plăm>nului & scan)4 ariile de hiperfuzie apar ca arii reci.

~ =nsă hipoperfuzia din pneumonie, %*C, chist sau colaps nu poate fi diferenţiată de emolie pe un scan.~ Ca urmare se fac scintirame de ventilaţie &Vscan) prin inhalare de 'enon radioactiv 188Ue sau QrYpton &71mQr).~ La pacienţi cu emolie pulmonară va apare un deficit pe scan însă V scan0ul va fi normal.

→ Sinti'rafia ar*ore!,i /epato*i!iar~ !e folose(te MMm%c coloidal / pentru scintiramele hepatice4 formaţiunile peste 6 cm în diametru, apar su forma unor

puncţii reci.~ Pentru scintirama căilor iliare se utilizează MMm%c / ;$9#, sustanţă care este e'cretată prin ilă.~ Vezica iliară nu apare în colecistite sau dacă canalul cistic este locat.

→ Sinti'rafia tiroidei "e fae , T ; pe"te/anate "a, <BJ I

~ =n asociere cu testele funcţiei tiroidiene (i cu echorafia, este o metodă utilă pentru dianosticarea adenoamelor hiperfuncţionale a unui adenom Plummer &noduli to'ici unici sau multipli), depistarea olii +raves), al unei u(emultinodulare sau a ţesutului tiroidian ectopic &în special după tiroidectomie).

→ Sinti'rame!e rena!e~ 181$ / ;ippuran / este e'cretat aproape complet la o trecere prin rinichi.~ MMm%c / 9!# / în special pentru vizualizarea corticalei renale4 captarea este nereulată (i redusă în pielone$rită

cronică, uropatia obstructivă, tumorile şi chisturile apar ca defecte de umplere.~ MMm%c / 9!# / investiarea funcţiei renale4 pentru studiul perfuziei4 pentru estimarea ratei de filtrare lomerulară (i

evaluarea sistemelor colectoare.→ Sinti'rafia te"ti,!e!or

~ !e folose(te MMm%c pentru a diferenţia o orhită de o torsionare.→

Sinti'rafia ortio",prarena!ei~ Cu IM!e / colesterol se pot localiza tumorile " sindrom Conn sau Cushin~ Du se poate diferenţia un feocromocitom care împreună cu metastazele tumorilor suprarenale se vizualizează cu

a-utorul metio0doenzil0uanidinei.



→ Sinti'rama !e,oite!or4 Cu a-utorul leucocitelor din s>nele periferic, marcate radioactiv &cu iridium sau techneţiu) se pot localiza (i

monitoriza activităţi inflamatorii4 se folosesc pentru a se depista acese ascunse.→ Sinti'rafia tiroidian&

~ Definiţie:o Folosirea izotopilor radioactivi care se fi'ează în oranul e'aminat determin>nd o hartă a oranului.

~ Sop:

~ !tailirea dianosticului.~ Bservarea modificărilor anatomice.~ Bservarea evoluţiei oranului.

~ Materia!e nee"are:o ănu(i, (orţ de protecţie.o ;alat.o ezervoare de P.o Pipete automate.o ă(ti cu fire speciale.o #ur 1M7o oz *enal

o #lumină umană.o $od 181.

~ (re'&tirea *o!na$,!,i)o Preătirea psihică

*olnavul va fi preătit din punct de vedere psihic înlătur>nd emoţia (i nelini(tea care potfalsifica rezultatul.

o Preătirea fizică Cu 8 zile înainte de e'aminare olnavul prime(te reim sărac în proteine. !e va odihni mult, evit>nd efortul fizic, va fi ferit de emoţii. Du va lua medicamente sedative sau e'citante, iar în sera zilei din a-unul e'amenului nu va

consuma nimic (i nu va fuma.

!omnul din noaptea dinaintea e'amenului treuie să fie lini(tit. !omnul din noaptea dinaintea e'amenului treuie să fie lini(tit. %ransportul olnavului la sala e'aminare se va face cu căruciorul. *olnavul va sta 82 minute în

repaus &decuit dorsal) înainte de proă. *olnavii amulatorii vor sta în repaus cel puţin 1 oră.

~ Te/nia:o !e administrează per os 82032 icro Ci $od 181 su formă de Da$.o 9upă 608 ore, eventual 6? ore se efectuează scintirama. *olnavul este culcat în decuit dorsal. $ se

reperează suprafaţa landei tiroide, după care contorul este adaptat la aparatul de înscriere care parcureîn cazuri patoloice anumite porţiuni din landă.

o <'plorarea funcţională a landei tiroide cu iod radioactiv este contraindicată în: raviditate, anemii,nefropatii, insuficienţă cardiacă ravă, sindrom hemoraic.

~ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:o *olnavul va fi a-utat să se îmrace, va fi condus la salon (i instalat comod în pat.o !e notează e'amenul în foaia de oservaţie.

~ Interpretarea rez,!tate!or:o $mainea oţinută în densităţi de semne, linii (i puncte pe h>rtie sau film scintirafic.

~ Inidente %i aidenteo Lipsa de fi'are a sustanţei datorită unor leziuni distructive sau înlocuirea ţesutului normal, realizează

imaini lacunare în aces, chist sau tumori.



S(5L5TURA OCULAR5

→ Definiţie:~ !pălătura sacului con-unctival prin introducerea unei cantităţi de soluţie antiseptică.

→ Indiaţii4 =ndepărtarea secreţiilor con-unctivale.

4 =ndepărtarea corpilor străini.

→ Materia! nee"ar4 ndină sau pipetă sterilă.4 Casoletă cu comprese de tifon, tampoane de vată sterile.4 %ăviţă renală.4 !oluţii antiseptice la 8I2C : acid oric 8A, o'icianură de mercur 1J@222, ser fizioloic, apă icaronatată 66Z.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i4 !e anunţă olnavul (i i se e'plică tehnica.4 !e a(ează olnavul în poziţia (ez>nd, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus sau în decuit lateral.4 Bchiul sănătos va fi prote-at cu o compresă sterilă.

4 !e a(ează su ochi, lipită de oraz, o tăviţă renală ce va fi susţinută de olnav sau de către un a-utor.

→ Efet,area "p&!&t,rii4 !e spală (i se dezinfectează m>inile asistentei.4 !e verifică temperatura soluţiei antiseptice de spălare.4 !e a(ează pe cele două pleoape c>te o compresă îmiată în soluţia antiseptică de spălare4 Cu deetele m>inii st>ni se deschide fanta palperală.4 !e toarnă încet lichidul de spălătură în sacul con-unctival, evit>nd corneea.4 !e cere olnavului să0(i mi(te ochiul în toate direcţiile.4 !e repetă tehnica de mai multe ori.4 !e îndepărtează tăviţa renală

4 !e verifică prezenţa corpului străin în lichidul de spălătură.4 !e spală (i se dezinfectează m>inile.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&)4 !e aspiră lichidul rămas în unhiul nazal al ochiului cu a-utorul unui tampon.4 !e îndepărtează compresa sterilă de protecţie de pe celălalt ochi.

4 !e (tere faţa olnavului cu un prosop curat.

→ Reor'anizarea !o,!,i de m,n&)4 !e spală instrumentarul folosit, se dezinfectează materialele (i se preătesc pentru sterilizare.

4 !e îndepărtează de(eurile.

→ O*"er$aţii4 Ciocul undinei va fi ţinut la minim @0I cm de ochiul olnavului pentru a nu se produce accidente.

4 !pălarea se poate face (i prin stoarcerea unor tampoane sterile îmiate cu soluţie antiseptică.4 Lichidul de spălătură de la un ochi nu treuie să infecteze celălalt ochi.

→ Inidente %i aidente4 %raumatisme oculare cu ciocul undinei sau cu v>rful pipetei, prin mi(cări refle'e ale olnavului sau ale asistentei.

4 $nfecţii sau diseminarea infecţiei la celălalt ochi.4 Lezarea ochiului prin manevre incorecte.



S(5L5TURA AURICULAR5

→ Definiţie:~ !pălătura conductului auditiv e'tern " îndepărtarea secreţiilor &puroi , cerumen) sau corpi străini sau în tratamentul

otitelor cronice.

→ Sop:4 %erapeutic.

→ Materia! nee"ar4 !erină +uYon.

4 Casoletă cu comprese de tifon, tampoane de vată sterile.4 %ăviţă renală.4 !oluţii antiseptice la 8I2C sau soluţie medicamentoasă.4 Korţ, mu(ama, prosop.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i4 !e anunţă olnavul (i i se e'plică tehnica.4 =n cazul dop,!,i de er,men, cu 6? de ore înainte de a efectua spălătura auriculară se va instila în conductul auditiv

e'tern / de 8 ori / soluţie de bicarbonat de sodiu 'n licerină +-.4 =n cazul dop,!,i epidermi se va instila soluţie de acid salicilic +/ 'n ulei de vaselină.4 =n cazul orp,ri!or "tr&ine /idrofi!e &oae de leume (i cereale) se va instila alcool .4 =n cazul in"ete!or $ii se fac instilaţii cu ulei de vaselină, licerină sau se aplică tampon cu alcool, eter / cu efect

narcotizant.4 !e a(ează olnavul în poziţia (ez>nd, prote-at cu prosop, mu(ama (i (orţ.

→ Efet,area "p&!&t,rii4 !e spală (i se dezinfectează m>inile asistentei.4 !e îmracă (orţul de protecţie.4 !e a(ează tăviţa renală su urechea olnavului care înclină capul spre tăviţă (i o susţine.4 !e verifică temperatura soluţiei de spălare.

4 !e cere olnavului să0(i deschidă ura 0 prin aceasta conductul se lăre(te (i conţinutul patoloic se îndepărtează maiu(or.

4 Cu m>na st>nă se trae pavilionul urechii în sus (i înapoi, iar cu m>na opusă se in-ectează lichidul de spălătură înconduct / spre peretele postero0superior (i se a(teaptă evacuarea.

4 !e repetă operaţia de c>teva ori / p>nă se oţine lichid curat.4 !e usucă conductul cu c>teva tampoane de vată.4 !e îndepărtează tăviţa renală4 !e controlează lichidul de spălătură.4 !e verifică prezenţa corpului străin în lichidul de spălătură.

4 !e spală (i se dezinfectează m>inile.

→ Reor'anizarea !o,!,i de m,n&)4 !e spală instrumentarul folosit, se dezinfectează materialele (i se preătesc pentru sterilizare.4 !e îndepărtează de(eurile.

4 !e notează tehnica în foaia de temperatură.

→ O*"er$aţii4 Presiunea mare a -etului, temperatura mai scăzută sau mai crescută a lichidului de spălătură determină apariţia

accidentelor " vărsătură, lipotimie, traumatizarea timpanului.

→ Inidente %i aidente4 %raumatisme timpanice.

4 Vărsături.4 Lipotimie, ameţeli.4 Distamus.4 9ureri.





S(5L5TURA VAGINAL5

→ Definiţie:~ !pălătura vainală " introducerea în vain a unui curent de lichid / apă sau soluţie medicamentoasă / care, după ce

spală pereţii vainali, se evacuează pe l>nă canulă.

→ Sop K terape,ti:4 =ndepărtarea conţinutului vainal &normal sau patoloic).

4 9ezlipirea e'sudatelor patoloice de pe mucoasă.4 9ezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chiruricale, inecoloice (i ostetricale.4 educerea proceselor inflamatorii.

4 Calmarea durerilor.

→ Materia! nee"ar4 Materia!e de proteţie 0 paravane, prosoape, traversă, mu(ama.4 Materia!e "teri!e 0 canulă, vainală, iriator, vată.

4 Materia!e ne"teri!e 0 stativ pentru iriator, azinet.4 Mediamente 0 6 l soluţie medicamentoasă&apă o'ienată, soluţie cloramină, permananat de potasiu 1J62.222,

o'icianură de ; 1J?.222, sulimat 1A).

→ (re'&tirea *o!na$ei4 !e preăte(te pacienta psihic, se anunţă (i se e'plică tehnica, necesitatea efectuării spălăturii.4 !e izolează patul cu paravan (i se prote-ează cu mu(ama (i aleză.

4 *olnava a(ezată în poziţie inecoloică i se introduce azinetul su azin, se spală oranele enitale cu apă (i săpun,se acoperă reiunea vulvei cu un strat suţire de vaselină &pentru spălăturile calde).

→ Efet,area "p&!&t,rii4 !e spală (i se dezinfectează m>inile asistentei.4 !e a(ează iriatorul la 320I3 cm înălţime faţă de simfiza puiană.4 !e verifică temperatura soluţiei.4 !e reperează orificiul de intrare în vain (i se deschide roinetul4

4 !e introduce canula odată cu curentul de lichid p>nă în fundul de sac posterior al vainului.4 !e spală ine fundul de sac posterior (i apoi se plimă canula pe toată suprafaţa vainului.4 !e retrae canula înainte ca iriatorul să se olească, se pensează tuul (i se depune în tăviţa renală.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&)4 !e usucă reiunea enitală cu vată (i prosop.4 !e îndepărtează materiale folosite.4 !e a-ută pacienta să se îmrace.4 !e a(ează comod în pat.4 !e aerise(te salonul.4 !e e'aminează lichidul de spălătură, care poate conţine: flocoane de mucus, puroi, cheauri de s>ne.

4 !e trimite la laorator la solicitarea medicului.

→ Reor'anizarea !o,!,i de m,n&)4 !e spală instrumentarul folosit, se dezinfectează materialele (i se preătesc pentru sterilizare.4 !e îndepărtează de(eurile.



S(5L5TURA GASTRIC5

→ Definiţie:

~ !pălătura astrică " vacuarea conţinutului stomacal (i curăţirea mucoasei e'sudate de sustanţe străine depuse.~ !pălarea astrică este o măsură terapeutică care treuie aplicată înainte, mai ales în primele ? ore de la indiestia

alimentului.→ Sop!

~ %erapeutic.

~ <vacuator.→ Contraindiaţii!

~ Perioada dureroasă a ulcerului astric.

~ Cancer astric.~ $nto'icaţii cu sustanţe caustice.~ ;epatite cronice.


~ 6 (orţuri de cauciuc sau material plastic.~ !ondă astrică Faucher.

~ !ticlă cu diametru de 62063 cm.~ Cană metal sau sticlă de 3L, cu apă la temperatura 6306@TC.

~ ecipient pentru captarea lichidului evacuat.~ P>lnie.~ Prosoape.

→ (re'&tirea fizi& %i p"i/i& a *o!na$,!,i~ !e anunţă olnavul (i se e'plică necesitatea efectuării tehnicii.

~ *olnavul este ruat să coopereze, să urmeze întocmai instrucţiunile primite.~ !e a(ează olnavul pe un scaun cu spetează, cu spatele c>t mai drept.

~ !e îmracă olnavul cu unul din (orţuri pentru prote-area hainelor.~ 9acă olnavul prezintă proteză dentară moilă, aceasta se îndepărtează.~ !e a(ează tăviţa renală su ăria olnavului pentru a capta saliva, solicit>ndu0l s0o menţină în această poziţie.

→ Te/nia "p&!&t,rii 'a"trie:

~ !pălarea pe m>ini cu apă (i săpun.~ #sistenta va îmrăca celălalt (orţ (i î(i va pune mănu(ile.~ !onda se umeze(te pentru favorizarea alunecării prin farine (i esofa.~ #sistenta se a(ează în dreapta olnavului fi'>ndu0i capul cu m>na st>nă, ţin>ndu0l între m>nă (i torace.~ Cu m>na dreaptă, se apucă e'tremitatea rotun-ită a sondei întocmai ca pe un creion.

~ !e cere olnavului să deschidă ura lar, să respire ad>nc (i se introduce capătul sondei c>t mai aproape de rădăcinalimii, invit>nd olnavul să înhită.

~ Pentru a ne asiura că sonda a a-uns în stomac &(i nu în trahee), introducem capătul lier al acesteia într0un pahar cuapă: apariţia ulelor de aer confirmă pătrunderea în căile respiratorii (i se îndepărtează sonda.

~ Bdată a-unsă în stomac , se adaptează la capătul sondei o serină +uYon, plină cu apă potailă. #pa se introduce înstomac (i apoi se va aspira conţinutul astric &pentru determinări to'icoloice de laorator).

~ !e coate serina (i se adaptează o p>lnie prin care se toarnă apă călduţă &la care se poate adăua o linură de sare (i osuspensie de cărune medicinal ?0@ linuri la un litru de apă).

~ !e introduce odată 8220322ml (i se provoacă vărsătura prin mi(carea tuului în sus (i în -os. !e repetă administrareaunei noi cantităţi de lichid, urmată de e'traerea acestuia, p>nă se a-une la o cantitate de 803 litri.

~ !e e'trae sonda printr0o mi(care hotăr>tă, dar cu precauţie.→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&:

~ Clătirea urii cu un pahar apă călduţă.~ !e (ter mucozităţile de pe faţă (i de pe ărie.~ !e îndepărtează tăviţa renală (i (orţul de cauciuc.~ !e a(ează olnavul comod în pat.

~ ;eorganizarea locului de muncă:

~ !e spală instrumentele folosite, se dezinfectează (i se dau la sterilizare.→ Aidente %i inidente:

~ C>nd apare senzaţia de vomă (i reaţă se înlătură sonda indic>nd respiraţie profundă.

~ !onda poate pătrunde în larine / apare tusea, faciesul olnavului se cianozează / se îndepărtează imediat sonda.



~ !onda se înfundă cu resturi alimentare / desfundarea se face prin insuflare de aer.~ !e pot produce ronhopneumonii de aspiraţii.



SONDA VE+ICAL ; LA 15R1AT 6I LA FEMEIE

SONDAUL VE+ICAL LA FEMEIE

Definiţie:~ Prin sonda- vezical se înţelee introducerea unui instrument tuular / sondă sau cateter / prin uretră în vezica urinară,

realiz>nd astfel o comunicare instrumentală între interiorul vezical (i mediul e'tern.

Sop ep!orator:~ ecoltarea unei cantităţi de urină pentru e'amen de laorator.

~ 9epistarea unor modificări patoloice ale uretrei (i vezicii urinare.

Sop terape,ti:~ <vacuarea conţinutului / c>nd aceasta nu se face spontan.~ <'ecutarea unor procedee terapeutice prin sondă.

(re'&tirea p,nţiei:~ Dateriale de protecţie / mu(ama (i traversă, mănu(i sterile de cauciuc.~ Dateriale sterile & 6 sonde luni de apro'imativ 13 cm, cu v>rful u(or îndoit, complet rotun-it av>nd una / două

orificii laterale aproape de v>rf. 106 epruete pentru urocultură. edii de cultură în funcţie de ermenii căutaţi. !er fizioloic. Casoletă cu tampoane de vată, 6 pense hemostatice.~ Dateriale nesterile & materiale pentru toaleta oranelor enitale, tăviţa renală, azinet, paravan, recipient pentru

colectare.~ Dedicamente & ulei de parafină steril, B'icianură de ; 1J3222.

(aienta ; pre'&tirea fizi& %i p"i/i&:~ !e informează privind necesitatea tehnicii.~ 3regătirea $izică / se prote-ează cu mu(ama (i aleză.

~ !e a(ează pacienta în decuit dorsal cu enunchii ridicaţi (i coapsele îndepărtate &poziţie inecoloică).− !e acoperă pacienta lăs>nd lieră reiunea enitală.− !e a(ează azinetul (i se efectuează toaleta oranelor enitale e'terne.

Te/nia:~ !onda-ul se efectuează în condiţii de perfectă asepsie at>t a pacientei (i a instrumentarului, c>t (i a m>inilor celui care

o e'ecută.~ !e dezinfectează cu B'icianură de mercur orificiul ureterului de sus în -os, în direcţia anusului.~ !e lurefiază sonda cu ulei steril.~ !e orientează sonda cu v>rful în sus, sonda se introduce în uretră ?03 cm.~ Paralel cu înaintarea sondei, e'tremitatea acesteia va fi coor>tă printr0o mi(care în formă de arc pentru a0i u(ura

trecerea în vezică.~ Primele picături se lasă să se scură în tăviţa renală, apoi în recipientele preătite în funcţie de scop.~ <'traerea sondei se face după pensarea orificiului e'tern prin acelea(i mi(cări în sens invers.

0n'ri@irea ,!terioar& a paientei:~ !e îmracă (i se a(ează comod în pat.~ !e va supravehea în continuare.



SONDAUL VE+ICAL LA 15R1AT

Te/nia:~ !e dezinfectează meatul urinar cu ser fizioloic (i cu B'icianură de mercur orificiul ureterului de sus în -os, în direcţia

anusului.~ !e lurefiază sonda cu ulei steril.~ =ntre deetele inelar (i deetul mic ale m>inii drepte se prinde e'tremitatea lieră a sondei (i cu a-utorul unei pense

sterile, ţinută în aceia(i m>nă, se apucă sonda în imediata vecinătate a v>rfului.~ !e introduce v>rful sondei în meat (i se împine u(or cu pensa, în timp ce cu m>na st>nă se întinde penisul c>t mai

ine pentru ca să dispară cutele transversale ale mucoasei ureterale care ar putea împiedica pătrunderea sondei învezică.

~ 9acă pe parcursul înaintării sondei apar ostacole anatomice sau funcţionale, spasme, asistenta retrae sonda (i preăte(te alta de caliru mai mic &ercier sau %hieman).

~ Pătrunderea sondei în vezică se semnalează prin scurerea urinei prin sondă.~ !e fi'ează sonda p>nă se evacuează urina.

~ !e recoltează urina în epruetele sau recipientele preătite.~ =ndepărtarea sondei se face cu a-utorul pensei după ce e'tremitatea lieră a fost închisă prin comprimare.

0n'ri@irea ,!terioar& a paient,!,i:~ !e efectuează toaleta (i se îmracă pacientul.

~ !e schimă len-eria care s0a pătat cu urină.

Notarea 2n foaia de o*"er$aţie:~ !e notează cantitatea de urină evacuată.~ Dumele persoanei care a efectuat sonda-ul.~ <ventualele accidente sau incidente.

Comp!iaţii:~ Imediate & lezarea traumatică a mucoasei ureterale &se trădează prin hemoraie de diferite rade) ce impune

întreruperea imediată a tehnicii. Crearea unei căi false prin forţarea sondei4 se previne prin efectuarea sonda-ului cu

l>ndeţe (i rădare fără să se forţeze înaintarea sondei.~ #stuparea sondei în cursul evacuării vezicii / oprirea curentului de urină / se destupă prin insu$lare cu aer sau

injectare a cţiva ml de soluţie dezin$ectantă.~ 6ardive / complicaţii infecţioase prin introducerea ermenilor patoeni prin manevre (i instrumente nesterile.

De %ti,t:~ Du se vor e'ercita presiuni e'terne asupra hipoastrului pentru a accelera evacuarea urinei4 conţinutul vezical treuie

să se evacueze sinur datorită elasticităţii (i contracţiilor vezicii urinare.

De e$itat:~ +olirea ruscă sau rapidă a vezicii destinse, în special la persoanele în v>rstă, poate provoca hemoraii4 de aceea

evacuarea se va face parţial, urm>nd ca restul să se elimine printr0un nou sonda-, după c>teva ore.



S(5L5TURA VE+ICAL5

Definiţie:~ Prin spălătura vezicii urinare se înţelee introducerea unei soluţii medicamentoase prin sondă sau cateter prin uretră

în vezica urinară.

Sop terape,ti:~ =ndepărtarea e'sudatelor patoloice rezultate din inflamaţia pereţilor vezicii.

~ Preătirea în vederea unor e'plorări &cistoscopie, pielorafie).~ <'ecutarea unor procedee terapeutice prin sondă.

(re'&tirea p,nţiei:~ Dateriale de protecţie / mu(ama (i traversă, , prosoape.~ Dateriale sterile & 6 sonde %hieman, Delaton sau sonde cu o sinură cale unidirecţionale. Casoletă cu tampoane de

vată, mănu(i de cauciuc 6 pense hemostatice. !erină +uYon, medii de cultură.~ Dateriale nesterile & tăviţa renală, azinet.

~ Dedicamente & ser fizioloic, ulei de parafină steril, B'icianură de ; 1J3222, soluţie de spălătură 1 litru, soluţieivanol 21.6A, Ditrat de # 10?Z.

(aienta ; pre'&tirea fizi& %i p"i/i&:

~ !e anunţă (i se e'plică necesitatea tehnicii.~ !e prote-ează cu mu(ama (i aleză.~ !e a(ează pacientul în poziţie ca pentru sonda- vezical.

~ !e acoperă lăs>nd lieră reiunea enitală.~ !e a(ează azinetul (i se efectuează toaleta oranelor enitale e'terne.

Te/nia:~ !e începe cu sonda-ul vezical

~ 9upă evacuarea vezicii se adaptează la sondă serina +uYon sau un iriator (i se introduc 720122 ml soluţie, fără să sedestindă vezica.

~ !e retrae serina (i se lasă să se scură lichidul introdus, capătul sondei, a(ez>ndu0se pe o compresă.

~ !e repetă operaţia p>nă ce lichidul evacuat este limpede.~ !e notează în foaia de oservaţie.~ <'traerea sondei se face după pensarea orificiului e'tern prin acelea(i mi(cări în sens invers.

0n'ri@irea ,!terioar& a paientei:~ !e îmracă (i se a(ează comod în pat.

~ !e va supravehea în continuare.

O*"er$aţii:~ %ehnica se e'ecută în condiţii de perfectă asepsie a materialelor (i a manevrelor.~ !onda se poate astupa prin cheauri de s>ne4 se destupă prin insuflare cu aer sau ser fizioloic.

~ %ehnica se e'ecută cu prudenţă pentru a preveni complicaţiile: hemoragii, traumatisme, in$ecţii.



REGIMUL ALIMENTA 0N -E(ATITA INFEC8IOAS5

→ eimul va fi alcătuit (i în raport cu perioada evolutivă a olii.

→ 0n prima "&pt&mn&:

~ eimul este desodat sau hiposodat.~ !e vor da: compot, sucuri de fructe, dulceaţă, marmeladă, iscuiţi, lapte, iaurt, r>nză de vaci proaspătă, p>ine pră-eli.

→ Din a do,a "&pt&mn&:~ !e vor adăua: ouă moi sau ochiuri în apă, unt proaspăt, carne slaă &pui, viţel, vacă) sau pe(te sla &(tiucă, (alău)

preătite rasol, cu adaos de ulei (i lăm>ie, soteuri de leume, morcov ras.

→ =n "&pt&mna a treia:

~ !e trece către un reim alimentar complet, răm>n>nd e'cluse: conservele, mezelurile, sosurile cu r>nta(, răsimile,condimentele nocive, alcoolul, leumele oate în celuloză.

→ 0n forme!e "e$ere:

~ !e e'clud proteinele, permiţ>ndu0se numai lucidele, de preferinţă su formă lichidă.~ =n funcţie de toleranţa astrică, alimentaţia orală se reduce la minimum &eventual numai administrare de lichide cu

linuriţa) (i se va recure la alimentaţia parenterală.~ Prin hidratarea pe această cale se asiură apro'imativ 8222 ml de lichid în 6? ore prin perfuzii intravenoase cu

lucoză 12062A (i 3A, fructoză 62A.



TESTUL -I(ERGLICEMIEI (ROVOCATE

→ Proa se poate face prin administrarea lucozei per o" sau intra$eno".

a) Pentru determinarea hiperlicemie provocate prin admini"trarea '!,ozei per o"# bolnavul se anunţă să nu mănnce!n dimineaţa probei şi se administrează ' g glucoză E 4gcorp per os.~ =nainte de efectuarea proei olnavul este ruat să urineze.

~ !e recoltează s>ne pentru dozarea licemiei.

~ *olnavul ea lucoza dizolvată într0o cană de apă.~ !e recoltează licemia la 82, @2, M2, 162 (i 172 minute după administrarea lucozei.~ La fiecare recoltare olnavul va urina pentru dozarea licozuriei.~ 9upă 6 ore licemia revine la nivelul iniţial.

~ Valoarea normală la una din probele recoltate valoarea este de maxim +,0 1, iar ultima probă are valoare subcea martor2 nu apare licozuria.

~ Patoloic valoarea licemiei depă(e(te cel puţin o proă valoarea de 1,@ Z (i nu mai cooară la valoarea iniţială / martor / se diagnostichează diabetul.

b) Pentru determinarea hiperlicemie provocate prin admini"trarea '!,ozei pe a!e intra$enoa"&, bolnavul se anunţă să nu mănnce !n dimineaţa probei şi se administrează după recoltarea probei de glicemie martor, prin injecţie

intravenoasă ' ml soluţie de glucoză A !n cel mult * minute.~ La 13, 82, ?3 (i @2 minute după in-ecţie se repetă recoltarea licemie.~ =n condiţii normale nivelul ma'im de licemie se atine în 12013 minute, iar la ?230@2 minute nivelul licemie revine

la valoarea iniţială.



ELECTROENCEFALOGRAMA

→ Definiţie:~ #lectroence$alograma reprezintă metoda paraclinică de investiare a olilor psihice, care culee, înreistrează (i

analizează activitatea ioelectrică transcraniană a eneratorilor cererali.~ eprezintă e'presia variaţiilor lente de potenţial de la nivelul neuronilor piramidali corticali.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ Cu 8 zile înaintea e'amenului paraclinic, olnavul nu va primi nici un medicament care ar putea influenţa rezultatele.

~ *olnavul treuie să fie odihnit (i lini(tit în dimineaţa e'amenului.~ Va fi informat asupra caracterului inofensiv al e'aminării respective (i i se va face preătire psihică adecvată.~ Poziţia olnavului din timpul e'aminărilor / va sta fie într0un fotoliu, comod, cu capul fi'at pe un rezemător, fie în

decuit dorsal pe un pat tare, cu capul la marinea patului fi'at pe o pernă.

→ Te/nia propri,.zi"&:~ #sistenta medicală va aplica pe pielea craniului electrozii &mici plăcuţe de metal arintate) cu a-utorul unei enzi de

cauciuc.~ Contactul electric se realizează prin deresarea părului (i a pielii păroase a capului cu un amestec de alcool / eter /

acetonă, sau prin utilizarea unei paste de contact, ună conducătoare de electricitate.

~ Contactul electric dintre electrozi (i piele treuie să fie perfect.~ <lectrozii se fi'ează în derivaţii ipolare pe toata suprafaţa craniului, la distanţe apro'imativ eale, în mod simetric de

la st>na la dreapta liniei mediane, după cum urmează: 6 electrozi în reiunea frontală, 6 electrozi la mi-locul distanţeidintre traus (i sutura craniană &zona motorie), 6 electrozi deasupra reiunii parietale, 6 electrozi deasupra reiuniioccipitale.

~ 9upă înreistrarea acestor derivaţii clasice, electrozii vor fi rupaţi după indicaţia medicului, în zonele în careînreistrarea anterioară a ridicat suspiciunea unor focare cu reacţii patoloice.

~ %ulurările latente pot fi puse în evidenţă pe <<+ prin înreistrări efectuate în condiţii speciale: înreistrarea în cursulhiperpneei &62063 respiraţii pe minut), înreistrarea în cursul somnului natural sau medicamentos, înreistrarea cua-utorul stimulării luminoase intermitente.

→ Interpretarea rez,!tate!or:

~ <<+ în repaus fizic (i psihic comportă urmărirea sistemului alfa, eta, delta, teta.~ / Ritm,! a!fa prezintă unde reulate cu frecvenţe de 7016 cicli pe secundă, are amplitudine medie de 62032 mv, are

toporafie parieto0occipitală, simetrică.~ / Ritm,! *eta prezintă unde cu frecvenţă de 63082 cicli pe secundă, are amplitudinea medie de 3062 mv, are

toporafie rolandică, simetrică.~ / Ritm,! de!ta prezintă o frecvenţă de 2,308,3 cicli pe secundă, are o amplitudine variailă, apare în stare de vehe în

cazuri patoloice, în stare normală apare numai în anumite faze ale somnului &somn profund).~ / Ritm,! teta prezintă o frecvenţă de 2,308,3 cicli pe secundă, are amplitudine medie de 820I2 mv, are toporafie

temporală, este mai accentuat în somnul profund.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& EEG:

~ *olnavul nu necesită înri-iri speciale după acest e'amen paraclinic.~ #sistenta medicală va avea ri-ă ca ridicarea olnavului de pe scaun după e'aminare să nu se facă rusc, pentru că încaz contrar, olnavul poate prezenta ameţeli.

~ #sistenta medicală va conduce personal olnavul la salon pentru a evita posiilele accidente.



IGIENA 6I ALIMENTA8IA GRAVIDEI

A"i',rarea i'ienei femeii 'ra$ide)

→ =n cursul sarcinii se impune stailirea pronosticului de evoluţie a sarcinii ori a na(terii, trec>ndu0se cazul în rupulravidelor prolemă.

→ $iena femeii ravide cuprinde ansamlul de elemente care definesc modul său de viaţă. !e va avea în vedere:

~ Iiena muncii / se recomandă repausul, mai ales după săptăm>na a 820a de sarcină, în special pentru profila'iana(terii premature.~ #odul de viaţă / e'istenţa femeii ravide treuie să fie calmă, ferită de stresuri fizice (i psiho0emoţionale.

~ 3dihna ravidei / sunt recomandate 7 ore de somn zilnic.~ Activitatea sportivă / are ca scop:

o enţinerea tonusului muscular.o #meliorarea circulaţiei periferice.o Crearea unui tonus psiho0emoţional adecvat momentului na(terii.

~ Iiena corporală!o !unt interzise ăile fierinţi.o 9upă fiecare aie mameloanele vor fi unse cu lanolină, iar din c>nd în c>nd vor fi (terse cu alcool sau cu

licerină (i alcool.

~ Iiena vestimentaţiei!o =mrăcămintea va fi confecţionată de a(a manieră înc>t să nu0i producă nici o -enă.

~ Activitatea sexuală!o aporturile se'uale sunt interzise în ultimele două luni de sarcină.

~ Iiena sistemului nervos!o +ravida va fi prote-ată de ri-i, emoţii puternice, suprasolicitare interioară.

Aordarea 2n'ri@iri!or dietetie)

→ =n sarcină treuie să se asiure un reim alimentar echilirat, diversificat, const>nd din alimente u(or dieraile (iasimilaile.

→ Femeie însărcinată nu treuie să ia în reutate mai mult de 7016 G în timpul sarcinii, în medie de 101,3 G lunar. Bricee'ces pondera este un pre-udiciu nu numai estetic, ci (i un pericol real pentru făt.

→ #coperirea nevoilor calorice va fi asiurată printr0o dietă normo0lucidică, u(or hiperproteică (i hipolipidică, oată învitamine (i săruri minerale.

→ !unt necesare în alimentaţie firele celulozice pentru asiurarea unui tranzit intestinal normal.

Admini"trarea mediamente!or)

→ =n raviditate se impun restricţii la medicamente, acestea put>nd cauza avorturi, malformaţii conenitale (i na(teri premature. edicaţia în primele trei luni de sarcină va fi administrată cu multă ri-ă, în cazuri cu totul -ustificate,respect>nd contraindicaţiile medicamentoase.

→ $mpactul medicamentelor cu oranismul fătului poate fi fatal.

→ La nevoie se pot administra:

~ Antianemice! Vitamina C 66, Fier polimaltozat, Vitamina * comple'.~ Antispastice! !coutil., Lizadon, Papaverină, Pleomazin.

~ %ratamentul pentru reaţă %i vărsături! dacă nu dispar după luna a ?0a treuie căutată o afecţiune oranică astrică sau iliară.

~ %ratamentul constă în asiurarea unei alimentaţii atrăătoare, eventual fracţionată în mese mici.~ #dministrarea unor sedative enerale cu acţiune comple'ă.

~ %ratamentul pentru vărsăturile de la sf&r%itul sarcinii: induc suspiciunea unor crize eclampsice, complicaţie ravă ato'emiei ravidice.

~ %ratamentul pentru dureri astrice %i pirozis!o !unt tulurări tardive în evoluţia sarcinii.o %ratamentul pirozisului se limitează la administrarea orală de pansamente astrice.

~ %ratamentul pentru constipaţie!o <ste foarte frecvenţă la femeile ravide.o %ratamentul constă în consumul cotidian a cel puţin 1,3 litri de apă (i prin aport alimentar de fire.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI AGITAT . (SI-IC

→ Sarini!e de ,r'enţ& ale asistentei medicale în cazul unui olnav aitat sunt următoarele:

~ An,nţ& imediat medicul prin intermediul coleelor, înri-itoarelor sau al altor olnavi asupra modificărilor surveniteîn starea olnavilor, fără însă al părăsi.

~ Lini%te%te restul olnavilor din salon.

~ Caută să !ini%tea"& *o!na$,! a'itat printr0o psihoterapie adecvată reţin>ndu0l în pat, la nevoie cu forţa, dar totdeaunacu mi(cări l>nde, fără al contrazice.

~ 0ndep&rteaz& toate o*iete!e din -urul olnavului pentru a nu le spare sau utiliza pentru lovire, prevenind astfeldistruerea (i lezarea olnavului (i a celor din -ur.

~ S,pra$e'/eaz& , atenţie omportament,! olnavului, pentru a putea raporta medicului.~ N, "e $a admini"tra nici un tratament olnavului p>nă la sosirea medicului.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i a'itat:~ *olnavul aitat v0a fi izolat într0o rezervă moilată numai cu strictul necesar. ezerva treuie să fie izolată pentru a

feri olnavul de e'citaţiile mediului încon-urător.~ Camera să fie ine aerisită, ferestrele prevăzute cu ratii, cu oloane în caz că starea olnavului reclamă acest lucru.~ %emperatura să fie între 172 (i 612 C.

~ Prizele electrice treuie să fie izolate, de la u(i să lipsească clanţa.

→ Imo*i!izarea *o!na$,!,i:~ $moilizarea treuie făcută cu forţa la nevoie, fără a le cauza însă acestora pre-udicii4 în acest scop se recure la:

o 5ămaşă de protecţie confecţionată dintr0o p>nză rezistentă, de forma unei cămă(i de copii, încheiată laspate, cu m>neci foarte luni (i închise care se continuă cu (nururi puternice.

o 5earcea$uri care se a(ează peste torace (i se prind memrele superioare, (i cu altul se prin memreleinferioare.

o 5hingi (bolnavul este legat de pat) / patru man(ete se aplică pe memrele olnavului &pe lezne (ideasupra articulaţiilor radio0carpiene) (i din două enzi late cu care se fi'ează corpul olnavului de pat&una peste piept, su memrele superioare, cealaltă deasupra enunchilor).

o 5hingile nu vor fi prea str>nse pentru a permite o ună circulaţie a s>nelui.

→ Imo*i!izarea man,a!& / prin forţă musculară / se face prin apăsarea pe articulaţiile umerilor, m>inilor, deasupra

enunchilor.~ $moilizarea olnavilor de(i reprezintă un act violent, treuie să fie îminată cu lini(tirea psihică a olnavului.

~ %onul utilizat faţă de olnavii psihici nu treuie să fie ridicat chiar dacă acesta are accese de furie.~ C>nd olnavul este cuprins de teroarea iluziilor (i halucinaţiilor nu treuie niciodată contrazis.~ #titudinea calmă (i l>ndă, dar hotăr>tă poate contriui în mare măsură la lini(tirea olnavilor aitaţi, furio(i.

~ *olnavii în stare de aitaţie psiho0motorie pierd mari cantităţi de lichide (i săruri minerale prin transpiraţie (i tahipnee.~ 9upă calmare li se va schima len-eria cu una uscată (i vor fi ine înveliţi.

~ 9upă internare, principala ri-ă a personalului medical este supraveherea e'trem de atentă a olnavilor cu catatonie (icu stări de e'citaţie psihomotorie prelunită, precum (i a celor cu neativism alimentar.

~ %uturor acestora treuie să li se controleze frecvent funcţiile vitale, să li se asiure o iienă riuroasă corporală (i aîncăperii, alimentaţia, scaunul (i diureza reulate.

→ #sistenta medicală treuie să cunoască ine reacţiile adverse ale medicaţiei, complicaţiile electro(ocului pentru a lesemnala imediat medicului.~ 9intre acestea, cel mai des înt>lnite sunt t,!*,r&ri!e ne,ro!o'ie cunoscute su denumirea de "indrom ne,ro!epti.

#cest sindrom apare după administrarea sustanţelor neuroleptice (i constă din:o %ulurări e'trapiramidale &riiditate, hipertonie plastică, aGinezie, tremurături ale e'tremităţilor, facies

amimic, disGinezii facio0uco0linuo0fariniene etc.).o ioclonii.o Crize epileptiforme însoţite de tulurări neuroveetative &hipotensiune arterială cu tendinţă la colaps,

radicardie, hipotermie, hipersudoraţie etc.).



(ROFILA9IA 1OLILOR CU TRANSMITERE SE9UAL5

→ Definiţie:~ 1o!i!e tran"mi"e pe a!e "e,a!& sau *o!i!e $enerie constituie un rup de afecţiuni cu o mare răsp>ndire în masă.

→ Ca,ze:~ Contracepţia a fost acuzată că favorizează transmiterea *%!.

~ 9ispăr>nd teama de o sarcină nedorită a apărut o liertate se'uală mai mare care cre(te afectarea *%! a unei populaţiimai lari (i mai tinere.

~ Factorul principal îl reprezintă modificarea comportamentului se'ual 0 numărul de parteneri, tipul partenerilor, v>rsta primelor raporturi se'uale.~ $noranţa a dus la tendinţe de suapreciere a acestor oli care odată contractate (i netratate la timp, constituie pentru

olnav un mare pericol produc>nd manifestări rave at>t local c>t (i eneral.~ =n al doilea r>nd se poate produce "teri!itatea, avortul, iar dacă na(terea se va produce în cele din urmă, copilul poate

avea aceia(i oală ca (i femeia, sau chiar poate prezenta manifestări de copil handicapat.→ C!a"ifiarea:

~ 0oli venerice majore:o *lenoraia, uretritele neonococice. !ifilisul, (ancrul moale.o Limforanulomatoza enină. !$9#.

~ 0oli venerice minore:o Veetaţiile veneriene, herpesul enital, scaia, pediculoza puiană.

→ (rofi!aia) ~ Profila'ia olilor aparatului enital începe încă de la na(tere, c>nd nou născutei i se face profila'ia vulvitei.~ =n cadrul iienei corporale se include (i iiena oranelor enitale, necesară tuturor v>rstelor (i oliatorie în primul

r>nd fizioloic, (tiindu0se faptul că la nivelul oranelor enitale se acumulează continuu secreţii ce treuie îndepărtate,deoarece formează un mediu prielnic fi'ării (i dezvoltării microilor patoeni.

~ #plicarea de măsuri preventive prin adoptarea unui reim de cruţare,~ Comaterea factorilor de risc enetici0constituţionali (i metaolici,

~ <liminarea factorilor de risc comportamentali,~ #tenuarea efectelor nocive ale factorilor de risc amientali (i comportamentali,

~ Controlului medical periodic în depistarea precoce a olilor cronice.~ Controlului medical periodic în depistarea precoce a olilor cronice

~ #plicarea tratamentului în stadiile incipiente pentru recuperarea ioloică.~ Pledoarie pentru terapia iieno0dietetică, rolul său în recuperarea ioloică.

→ I'iena or'ane!or 'enita!e)~ Branele enitale se spală zilnic cu apă curată călduţă, de preferinţă fiartă (i răcită, folosind un săpun de toaletă

moale, evit>ndu0se introducerea sa în vain, deoarece este iritant.~ 9upă spălare se va folosi un prosop moale, uscat.

~ !e poate utiliza pudra fină de talc, parfumată cu lavandă.~ !pălatul este indispensail ori de c>te ori este nevoie în zilele călduroase, după muncă fizică, sport, dans.~ Len-eria destinată oranelor enitale treuie să fie le-eră, din umac, asorantă, evit>ndu0se cea din nYlon.

→ I'iena at,!,i "e,a!.~ !e face toaleta normală a oranelor enitale.

~ nele persoane folosesc după actul se'ual spălătura vainală cu iriatorul cu canulă, folosind sustanţe acide în scopcontraceptiv.

~ espectarea iienei intime de către amii parteneri face inutilă spălătura vainală după actul se'ual.

~ =n caz de leucoree se face e'amenul acterioloic (i e'amenul citoloic.→ I'iena din timp,! men"tr,aţiei)

~ Prezenţa sustanţelor specifice (i a s>nelui menstrual cu miros fad trădează această stare la femeie, impun>nd măsuride iienă specială.

~ !e folosesc tampoanele din vată de celuloză înfă(urată în tifon hidrofil sau tampoanele de unică utilizare, carecaptează s>nele scurs evit>nd contactul cu rufăria. #ceste tampoane se schimă de mai multe ori pe zi.

~ *aia se face în ortostatism, la du(, cu apă călduţă. Femeia nu va face eforturi fizice mari, sport, dans.~ $iena alimentaţiei va consta în evitarea condimentelor (i a ăuturilor alcoolice, ce au acţiune conestivă (i scad

sentimentul de pudoare favoriz>nd relaţiile se'uale înt>mplătoare. =n timpul ciclului menstrual se interzice contactulse'ual.→ Ed,aţia pentr, "&n&tate:



~ Cuprinde acţiuni care au scopul de a promova sănătatea, de a preveni oala, de a a-uta persoana să do>ndească maimultă autonomie, de a asiura continuitatea înri-irilor din spital la domiciliu.

~ Cre(te stima de sine a unei persoane, pentru că0i permite să0(i asume responsailităţi mai mari faţă de propriei persoană.



0NGRIIREA 1OLNAVILOR CU -EMORAGIE DIGESTIV5 SU(ERIOAR5

→ Definiţie:~ -DS /emora'ie di'e"ti$& ",perioar& . !>nerarea care are loc în esofa, stomac, duoden (i -e-unul pro'imal,

e'terioriz>ndu0se în special prin vărsătură &/ematemez& ; de a"pet,! zaţ,!,i de afea) (iJsau prin scaun &me!en& ; "a,n ne'r,# !,io"# moa!e a p&,ra).

→ Manife"t&ri:~ 4n hemoraiile diestive mici

o !lăiciune.o %ranspiraţii reci.o Vedere în ceaţă.o ;ipotensiune arterială.o Lipotimie.

~ 4n hemoraiile diestive masiveo Paloare intensă.o Polipnee.o #n'ietate.o <'tremităţi reci. !udori reci.o Puls rapid (i filiform.o !ete intensă.o +reţuri.o #dinamie.o ;ipotensiune.o %endinţă de pierdere a cuno(tinţei.

→ O*ieti$e de 2n'ri@ire:~ Bprirea hemoraiei.

~ Dormalizarea tensiunii arteriale.~ Colorarea fizioloică a teumentelor.~ Lini(tirea olnavului (i aparţinătorilor.~ $ienă corporală.~ ;idratarea corespunzătoare.

~ Prevenirea (ocului hemoraic.

~ Păstrarea cuno(tinţei.~ Dormalizarea respiraţiei (i pulsului.~ Bprirea vărsăturilor.~ #limentaţie adecvată (i adaptată.

→ Inter$enţii!~ epaus strict la pat în decuit dorsal, fără pernă, chiar în %rendelemur în hemoraiile diestive masive.~ !upraveherea funcţiilor vitale. !e interzice orice efort fizic.~ Colectarea s>nelui eliminat de olnav într0un vas (i prezentarea lui medicului.

~ Curăţarea urii olnavului cu capul a(ezat într0o parte.~ Perfuzii cu ser lucozat 3A, ser fizioloic.

~ !e recoltează s>ne pentru determinarea hematocritului, hemoloinei, numărului de hematii.~ !e recoltează scaunul în vederea punerii în evidenţă a s>nelui &reacţia #dler).~ =n stări rave / azotemie, ionogramă, rezervă alcalină, teste de coagulare.

~ #plicarea de pună cu heaţă pe reiunea epiastrică.~ %ransfuzii de s>ne / izorup, izo0h.

~ edicaţie hemostatică / vitaminele 5, F, Cenostat, trombină, gluconat de 5a, "drenostazin).~ Perfuzie cu sustituenţi de volum acrode' &9e'tran I2), 9e'tran ?2, ser lucozat, ser fizioloic.~ !edative / @enobarbital, /iazepam.

~ #spiraţie astrică pentru evacuarea s>nelui. <vacuarea stomacului.~ !pălături cu apă de la heaţă / cu scop hemostatic.

→ A!imentaţia!

~ !e suprimă alimentaţia orală 2n prima zi)~ *olnavul prie(te numai lichide reci, cu linuriţa (i ucăţele de heaţă eventual lapte rece în cantităţi mici &62082 ml),

din oră în oră.~ A do,a zi sunt permise 1601? mese compuse din 1320622 ml lapte, reim hidrozaharat.



~ A treia zi / supe mucilainoase, ri( cu lapte, pireuri de leume, creme, udinci, ou moale, carne slaă de vită sau pasăre, leume fierte &raţia calorică în 30I zile de 132206222 calorii).



-EMORAGIILE ESOFAGIENE se produc prin ruperea varicelor esofaiene.

→ Inter$enţii!~ !e introduc în esofa sonde speciale cu alona( esofaian compresiv.~ <vacuarea s>nelui din intestin se face prin clise sau spălături intestinale.~ =n astritele hemoraice se administrează pansamente astrice amestecate cu tromină uscată sterilă.~ !e administrează 1 f Dorartrinal oral cu @2 l ceai.

~ $ntervenţiile chiruricale cnd hemoragiile nu cedează.

Ap!iarea 2n'ri@iri!or de ,r'enţ&→ Repa,",!:

~ !e asiură într0o poziţie ce să mărească cantitatea de s>ne (i implicit de o'ien către centri nervo(i, rinichi, ficatadică pentru olnavii con(tienţi se indică decuit dorsal cu memrele inferioare ridicate la 820?22, cu capul sunivelul corpului. *olnavul incon(tient este a(ezat în decuit lateral cu memrele inferioare ridicate la 820?2 2 cu capulsu nivelul corpului.

→ -idratarea %i tran"f,zarea~ !e încep pe cale intravenoasă încă de la locul accidentului.

~ !e recoltează s>nele pentru rup sanuin.~ 9acă se impune transfuzie de urenţă se poate administra s>ne din rupa 2$ h neativ.

→ S,pra$e'/erea f,nţii!or $ita!e

~ #re în vedere pulsul respiraţia, dacă se poate măsura %# (i asta cu scopul de a interveni imediat în caz de stopcardiorespirator.

~ Pentru u(urarea respiraţiei se vor scoate sau slăi părţile vestimentare care apasă respiraţiei se vor scoate sau slăi părţile vestimentare care apasă >tul, toracele sau adomenul.

→ Tran"port,!~ !e face c>t mai rapid, respect>nd poziţia, supravehind perfuzia (i starea enerală a olnavului continuu.~ !e recomandă moilizarea minimă, evitarea hidratării orale pentru a nu declan(a vărsături (i administrarea de

vasoconstrictoare la indicaţia medicului &efedrină).→ E$a!,area rez,!tate!or

~ 9acă înri-irile medicale au fost aplicate la timp (i corect în momentul a-unerii la spital starea enerală a olnavuluieste stailizată (i se poate interveni pentru a face hemostază definitivă.

~ 5ompensarea hemoragiei~ Paralel cu efectuarea hemostazei, 'n cazurile 'n care hemoraia a depă%it 5(+ l la o persoană adultă sau

cantităţi mult mai mici la adolescenţi %i copii se va reface masa circulantă.~ =n funcţie de ravitatea hemoraiei se va apela la:

~ !oluţii macromoleculare / /extran 8 (Dacrodex), /extran 8 (;heomacrodex).

~ !oluţii de aminoacizi / "mino$uzin pediatric, "minoplasmol x+', "minosteril F#1, "minosteril 2.

~ !e mai pot administra soluţii de elatină / %aemacel, 3lasmogel, Darisang sau produse de tip "lbumină umană.

~ #tunci c>nd nu avem la dispoziţie imediat s>ne sau lichidele de sustituţie vom a(eza olnavul în poziţie declivă, cue'tremitatea cefalică ai -os dec>t restul corpului &poziţia %rendelemur).

~ emrele inferioare se ridică mult mai sus (i se vor înfă(ura cu enzi <smarch sau fe(i de tifon pentru a le oli pe c>t posiil de s>ne.

~ %otdeauna unui olnav care a suferit o hemoraie i se va administra o'ien pe sondă nazală sau pe mască, pentru cahematiile reduse ca număr (i care circulă mai repede dec>t în mod oi(nuit prin plăm>n să aiă la dispoziţie o cantitatemai mare de o'ien.

→ (re$enirea %o,!,i /emora'i:~ =nri-irile medicale se aplică după instituirea hemostazei provizorii.

~ *olnavul este a(ezat în decuit dorsal în poziţie orizontală sau declivă, cu e'cepţia celor cu traumatisme cererale.~ !e aplică perfuzie cu 9e'tran, clorură sodică, lucoză 3A sau 12A.~ !e poate perfuza de la început soluţie macromoleculară.

~ C>nd volemia este mare se indică dacă este posiil ridicarea picioarelor la verticală sau în unhi de 820?22, fapt ceoţine un volum de 1222 ml s>ne.

~ !e monitorizează pulsul (i %#.~ %ransportul la unitatea sanitară treuie să se facă c>t mai repede.

~ La unitatea sanitară se continuă perfuzia (i se administrează totodată intercalată s>ne proaspăt sau preparate de plasmă.



EDUCA8IA SANITAR5 A 1OLNAVULUI TU1ERCULOS

→ Definiţie:4 !0a crezut mult timp că atitudinea olnavilor este determinată de nivelul lor de cuno(tinţe sanitare. Pe această ază s0a

creat edifii,! ed,ati$."anitar# în care esenţial este transferul de cuno(tinţe considerate necesare pentru a determina olnavul să adopte o atitudine raţională faţă de oala sa.

4 =n practică treuie ţinut seama de faptul că comportamentul este determinat nu numai de factori raţionali, intelectuali,ci (i de cei emoţionali, afectivi.

→ (rinipii!e de *az& ale educaţie sanitare antituerculoase:

4 #ducaţia sanitară trebuie să se axeze pe problemele centrale ale luptei antituberculoase şi să di$uzeze !n masăcunoştinţele ştiinţi$ice cele mai noi.

4 #ducaţia antituberculoasă trebuie să $ie concretă, adică să trateze acele probleme care interesează nemijlocit persoanele cărora se adresează.

4 #ducaţia sanitară trebuie să $ie atractivă şi chiar distractivăG să $olosească metode cu mare putere de in$luenţă,variate şi vii, $ără a se !ncărca peste măsură cu multitudinea datelor ştiinţi$ice.

4 #ducaţia sanitară trebuie di$erenţiată !n $uncţie de grupul de populaţie căruia se adresează.

→ 0n domeni,! t,*er,!ozei# aent,! "e p,ne pe ,rm&toare!e > 'r,pe:4 Populaţia sănătoasă.4 Bolnavii de tbc.4 6colarii .

→ O*ieti$e ed,aţiei "anitare:4 !ensiilizarea populaţiei faţă de prolemele luptei antituerculoase prin conferinţe, e'poziţii, convoriri pe rupe de

populaţie, articole de presă, e'puneri audio0video / toate converente spre a forma o opinie pulică despretuerculoză. !e urmăre(te totodată modificarea conceptului privind modul de viaţă. !e elimină factorii de risc.#doptarea unui mod de viaţă sanoen.

4 <ducaţia sanitară în (coli, la v>rsta de cea mai mare receptivitate este de o importanţă capitală. Biectivul principal nueste at>t de însu(ire a unor noţiuni teoretice, c>t de îndrumare către un comportament iienic. <ducaţiaantituerculoasă în (coli se asociază cu prolemele cu care copilul vine în mod curent în contact: testarea ioloică,vaccinarea *C+, chimioprofila'ie etc. =n eneral educaţia sanitară va avea un caracter optimist, cu posiilităţi reale de prevenire (i vindecare a tuerculozei.

→ Aţi,ni de ed,aţia pentr, "&n&tate K "e fae 2n e pri$e%te:4 !trănutul.

4 %usea 0 folosirea atistei.4 =nchiderea (colilor pe perioada epidemiilor de oli infecţioase aeroene.

4 Vaccinare.4 Chimioprofila'ie.4 #limentaţie raţională.

→ Ed,aţia "anitar& "e adre"eaz&:4 0olnavilor pentru preînt>mpinarea olii prin protecţia cu dosul palmei sau atistă în timpul tusei, utilizarea

scuipătorii4 vesela (i oiectele de toaletă separate, respectare a recomandărilor medicului.4 -ntregii populaţii: pentru a se feri de contaminare (i pentru a se prezenta din timp la control.

→ Reomand&ri !a eternare:4 Igienă riguroasă, cu dezin$ecţia periodică a lenjeriei veselei.

4 5ura de repaus obligatorie.

4 "eroclimatoterapia are e$ect toni$iant $izic şi psihic prin aerul curat, ozonat de munte şi cadrul de $rumuseţe naturală.

4 5amera moderat !ncălzită.

4 "limentaţia bogată !n calorii şi vitamine.

→ O*"er$aţii:4 <ducaţia sanitară este dificilă pentru că se ridică prolema adoptării reimului de viaţă, de activitate (i de alimentaţie,

să favorizeze evoluţia olii. *olnavii treuie să fie con(tienţi că tot ce fac este numai spre inele propriei persoane (ică numai dacă respectă indicaţiile prescrise vor putea avea o viaţă normală alături de semenii lor.

4 Protecţia muncii în secţiile de pneumoloie prevede purtarea mă(tilor de tifon în cursul unor procedee ca: schimarealen-eriei de pat, schimarea olnavului, e'ecutarea toaletei olnavului, recoltarea sputei (i a secreţiilor naso0fariniene. asca treuie să acopere at>t ura, c>t (i orificiile nazale.

4 ;ainele de protecţie se vor schima c>t mai des, iar înainte de a părăsi serviciul se va face aie J du( (i se va schimacomplet îmrăcămintea.

4 #sistenta care înri-e(te astfel de olnavi este ine să0(i petreacă timpul lier în aer curat, să se prezinte con(tiincios lacontroale sanitare periodice (i să aiă un reim de viaţă ordonat.



ALIMENTA8IA 1OLNAVULUI ULCEROS

→ Re'im,! a!imentar:

~ Alimentaţia reprezintă unul dintre mi-loacele esenţiale în aplicarea măsurilor terapeutice în ulcer.~ <ste necesară de respectat:

o Igiena alimentaţiei cominată cu dietetica care se aplică at>t în perioada dureroasă c>t (i după trecereaacesteia, o ună perioadă de timp.

o ;egimul alimentar în perioada dureroasă treuie adecvat fiecărui olnav în parte, ţin>nd seama de: 3re$erinţele bolnavului. 5apacitatea de procurare. 5apacitatea de preparare. 6oleranţa digestivă.

~ eimul alimentar treuie să fie u(or suportat de olnav, să nu fie strict unilateral (i cu aplicare tiranică în respectareaunui aliment sau a unui mod de alimentaţie4

→ Indicaţii privind igiena alimentaţiei !n perioada dureroasă a ulcerului gastric sau duodenal:

4 =n timpul perioadei dureroase se administrează acele alimente care nu e'acerează simptomatoloia clinică, alimentelecare sunt în eneral cunoscute (i tolerate de către olnav.

4 Laptele treuie administrat doar la persoane care îl suportă.4 esele vor fi consumate în cantităţi mici, de 30@ oriJzi, o masă av>nd reutatea p>nă la 132 alimente consumate la

temperatură moderată.

4 Prezentarea alimentelor treuie făcută c>t mai plăcut, pentru a fi apetisante (i pentru a înfr>ne (i a(a comple'uldurerii care uneori însoţe(te alimentaţia.

4 +ăsirea momentului potrivit pentru administrarea alimentelor, evit>nd durerea sau foamea ulceroasă4 av>nd în vederecă secreţia astrică acidă este continuă în timpul zilei, alimentele treuie consumate foarte des, iscuiţii sau p>inea pră-ită put>nd fi consumate la fiecare oră în primele zile ale perioadei dureroase.

4 Folosirea celor mai potrivite alimente fazei olii / în perioada dureroasă nu se consumă ape minerale, dar după crizăse recomandă cură minerală.

4 $iena actului alimentaţiei pretinde masticaţia îndelunată, lini(te (i îndepărtarea e'citanţilor e'teriori.4 <'cluderea din alimentaţie a alcoolului sau a altor alimente e'citante ale secreţiei de acid clorhidric.

4 $nterzicerea drastică a fumatului,4 #limentele se dau de preferinţă su formă lichidă sau su formă de pastă, pireu, sufleu, udincă, p>ine pră-ită.

4 Fructele sunt permise fără coa-ă sau preătite în casă.

4 Du se administrează în e'ces alimente îndulcite care în scurt timp devin dăunătoare apetitului.4 =n primele zile ale perioadei dureroase, olnavul respectă repausul la pat (i reulile de iienă, administr>ndu0i0se

reimul alimentar adecvat.4 eimul alimentar este adaptat după stadiul olii.

→ Dieta 2n faza a,t& a *o!ii:~ Prima etapă durează 7(8 zile.

o !e recomandă consumul de lapte în doze fracţionate / c>te 622 ml la 6 ore interval, iar în cursulnopţii la patru ore sau ori de c>te ori apar dureri.

o Laptele treuie fiert (i administrat călduţ sau rece, cu (i fără fri(că.o Laptele u(or îndulcit / 13062 zahăr la 1 litru / în funcţie de preferinţele olnavului4o =n caz de intoleranţă se poate adăua la fiecare cană o linuriţă de caronat de calciu care scade

fermentaţiile intestinale produse de lactoză, sau 3 citrat de sodiu care împiedică coaularea ruscăa coenzimei în stomac.o nii recomandă în acest prim stadiu suc de rape0fruit care ar avea un rol antiacid mai puternic.

~ 4n a doua fază a puseului acut se mai introduc 'n dieta bolnavului!o !upe de orez strecurateo !upe mucilainoaseo Preparate cu lapte (i unto +ri(. Fuli de ovăzo Buă fierte moio +elatină de lapteo Piure cu foarte puţin unto #cest reim durează I012 zile administr>ndu0se astfel 1I2201722 calorii.

~ 4n faza a treia se adauă!~ Peri(oare dietetice din carne sau pe(te, leate cu ou

~ !upe de cereale pisate~ P>ine ală veche



~ *r>nză de vaci sau telemea desărată~ Făinoase fierte~ !upe de zarzavat fierte cu făinoase (i strecurate prin sită~ Pră-ituri de casă &ecleruri)~ Carnea fiartă ine se adauă treptat.

~ !e elimină cărnurile rase (i cele oate în ţesut con-unctiv, sau se consumă în cantităţi mici întruc>t crescsecreţia astrică acidă.

~ =n stailizarea dietetică a fazelor puseului acut, nu este at>t de importantă includerea cu riurozitate a unuialiment, ci introducerea treptată a produselor nutritive, evitarea în permanenţă a iritaţiei chimice sau mecanice,adaptarea reimului în funcţie de preferinţele olnavului, de toleranţa sa diestivă (i de starea sa de nutriţie.

→ Dieta 2n perioada de e$o!,ţie roni& a ,!er,!,i:4 rmăre(te prevenirea apariţiei puseului.4 eimul alimentar se compune din următoarele alimente în raport cu toleranţa individului:

4 Lapte dulce simplu sau îndulcit4 Făinoase / fuli de ovăz, ri(, fidea, tăiţei, orez, spahete4 Cremă de lapte4 *r>nzeturi proaspete de vaci, urdă, ca(4 nt proaspăt (i nesărat

4 Buă fierte moi sau ochiuri în apă.4 Carne de pasăre, viţel, vacă4 Carne de peste sla4 [arzavaturi (i leume fierte &morcovi, dovlecei, conopidă) preătite cu unt sau ulei crud4 P>ine ală vehe de 1 zi

4 *iscuiţi4 Fructe coapte la cuptor 4 !ucuri de fructe4 Pră-ituri de casă / creme, tarte, elatină

→ S,nt interzi"e ,rm&toare!e prod,"e n,triti$e:4 Lapte ătut

4 $aurt4 Chefir4 *r>nzeturi fermentate4 Buă tari4 aioneze4 Pe(te ras4 Pe(te conservat4 Ciuperci

4 Ceapă. sturoi4 Condimente4 Fructe oleainoase

4 Ciocolata4 Cafeaua

4 9ulciurile concentrate4 P>inea neară4 Ciorele (i supele în care carnea a fost pusă la fiert cu apă rece4 Preparatele nedietetice / pră-eli, sosuri, r>nta(uri4 #limente prea fierinţi sau prea reci

4 #pe caroazoase.4 Fumatul4 #lcoolul

→ O*"er$aţie:

4 esele vor fi fracţionate în ?03 prize.4 Prelunirea unui astfel de reim este indicată cel puţin 608 ani de la ultimul puseu evolutiv al olii ulceroase.

4 9e două ori pe an, primăvara (i toamna, perioade de recrudescenţă ale ulcerului, olnavul va treui să respecte odietă mai severă, prelunită c>teva săptăm>ni.



4 Ca o reulă enerală, în afara pericolelor dureroase, la mulţi olnavi cu ulcer alimentaţia nu diferă de cea a persoanelor normale, dar la foarte mulţi, mai ales la cei cu cointeresare iliară sau intestinală, este necesară păstrarea unui anumit tip (i mod de alimentaţie pentru toată viaţa, respect>ndu0se cu stricteţe unul din precepteleiienei alimentaţiei ulcerosului / cel puţin ? mese zilnic la intervale reulate de timp.

TESTE DE DETERMINARE A SENSI1ILIT58II ORGANISMULUI LA ALERGENI

→ Te"te!e ,tanate:~ Pun în evidenţă o hipersensiilitate la anumiţi alereni / arată prezenţa anticorpilor în piele. Cele mai folosite

sunt te"te!e ,tanate & s4in&prientests) la un aleren suspect.

~ La astmaticii se poate folosi cu pr,denţ& un test intradermic cu aleren pentru a evidenţia o reacţie înt>rziată.~ %estul este riscant, folose(te o doză mare de antien (i poate provoca o reacţie anafilactică.~ Indiaţii .

o %estele cutanate pozitive pentru alerenii respectiv, dar anamneza nu ne suerează acest lucru.o #namneza pozitivă pentru un anumit aleren cu teste cutanate neative.o *ron(ite alerice profesionale, dar neînsoţite de ron(iole paro'istice.

~ Contraindiaţii!o ;ipersensiilitate.o $nsuficienţă respiratorie.o $nsuficienţă cardiacă dreaptă.

~ Citirea se face la 13062 minute.

o (entr, itirea oret& a testelor cutanate alerice este oliatorie efectuarea (i a unul test la ser fizioloic &martor neativ).o <ste inoret &(i fără valoare dianostică) să se efectueze teste cutanate la amestecuri alerenice

& pra$ de casă, extracte bacteriene etc.).o %estul este considerat poziti$ pentru un anumit aleren dacă diametrul ma'im al eritemului

determinat la locul înţepăturii este cu cel puţin 8 mm mai mare dec>t cel corespunzător martoruluineativ.

o Av&nd 'n vedere efectele adverse rare, dar potenţial periculoase ale testării cutanate alerice ) p&nă la bronhospasm sever %i %oc anafilactic ) acesta treuie realizată numai de către medici speciali%ti antrenaţi 'n efectuarea lor .

~ Interpretarea te"te!or ,tanate:o %reuie făcută numai în colaorare cu datele din anamnez&. #stfel, identificarea unui anumit

aleren drept factor cauzal al unui astm presupune o anamnez& ",'e"ti$& %i ,n te"t ,tanatpoziti$ !a a!er'en,! re"peti$)

o <'istenţa doar a unui test cutanat pozitiv nu implică alerenul respectiv drept cauză a astmului,av>nd în vedere că apro'imativ 1J8 din populaţia enerală are test cutanat pozitiv la cel puţin unuldin alerenii uzuali.

→ Te"te!e a!er'ie:

~ !e practică în crize în vederea identificării alerenului constau în intradermoreacţie făcută cu aleren ata preparat 0 o reacţie pozitivă precoce sau tardivă, nu înseamnă neapărat că alerenul respectiv este cauzadeclan(atoare.

~ %estările se vor face la alerene care se pot deduce din anamneza olnavului sau la cele mai des înt>lnite, cum ar fi:

~ Praf. 9&nă. Bumbac. Păr de animale. #uceai.

~ =n cazurile cu semne de infecţie ron(ică se face testare la alerene ca:~ *treptococ. *tafilococ.→ Te"te!e de pro$oare *ron%i& se fac cu alereni sau sustanţe chimice nespecifice. Prezintă sinura modalitate de a

dovedi că aentul inhalat este cauza astmului. %estul este pozitiv dacă V<! scade cu cel puţin 13A din valoarea iniţială.→ (entr, te"tarea "en"i*i!it&ţii *o!na$,!,i "e pot fae mai m,!te te"t&ri:

~ Instilarea !n sacul conjunctival H $nstilarea în sacul con-unctival a 608 picături de ser diluat 1J12 &test pozitiv Hedem local cu lăcrimare (i hiperemie).

~ Scari$icarea tegumentelor H !e aplică pe suprafaţa teumentelor scarificate ser nediluat &test pozitiv H după 82minute apare edemul, tumefacţia, ro(eaţa (i pruritul).

~ Intradermoreacţia H !e in-ectează intradermic 1J12 ml ser diluat 1J12 0 1J122 sau 1J1.222 &test pozitiv c>ndapare după 82 minute o reacţie papuloasă local).

→ O*"er$aţii:

~ La cei alerici sau sensiilizaţi se practică desensiilizarea.~ Pentru desensiilizare se folosesc cele mai mici doze la care nu apare nici o reacţie (i întreaa cantitate se

administrează cu acea diluţie.



~ !e începe cu o diluţie de 1J122 0 2,1 ml , continu>nd la intervale de 62 minute cu 2,8 ml02,3 ml,1 ml din aceea(idiluţie, apoi se repetă dozele cu o diluţie de 1J12 după care se va in-ecta serul nediluat încep>nd cu acelea(i doze,după care se introduce întreaa cantitate de ser nediluat.

→ INFORMAREA 6I EDUCA8IA (ACIENTULUI TU1ERCULOS are un rol foarte important în cadrul acestei oli (imai ales în evitarea apariţiei crizei de astm.

→ =n ceea ce prive(te educaţia pacientului asistenta medicală treuie să ţină seama de:o V>rsta pacientului.

o +radul său de înţeleere (i de cultură.o ediul familial în care a locuit.o Condiţia socială.o !everitatea olii.o Comple'itatea măsurilor de tratament (i urmărire.

→ :lementele importante despre care pacientul treuie să aiă informaţii c>t mai complete sunt:o Caracterul cronic al olii care poate fi stăp>nită printr0o terapie corectă (i controlată.o odul de administrare a medicamentelor inhalatorii.o Bservarea condiţiilor de e'acerare a olii.o Cunoa(terea (i ravitatea deoseită &accese astmatice nocturne, accese mai luni, dispnee severă).o Cunoa(terea tipurilor de medicamente diferite.

o Cunoa(terea dozelor (i modalităţilor de administrare.o %ipuri de medicamente interzise.

→ :ducaţia pentru menţinerea unei iiene perfecte!o *olnavul care tu(e(te va acoperi ura cu atista.o Du se ineră alimente sau lichide în timpul tusei, nu se vore(te, nu se fumează.o Du se inspiră pe ură în timpul alimentaţiei,o ecoltarea e'pectoraţiei se va face numai în recipiente acoperite, individual, fără de(euri (i fără alte secreţii.o Du se va scuipa pe -os.o !e spală m>inile după fiecare e'pectoraţie sau folosire de scuipători.o !e face psihoterapie, mai ales la olnavii spitalizaţi, timp îndelunat.

→ *e recomandă!o #xerciţii $izice medicale dozate, viaţă liniştită, !n aer liber, aer curat.o <imnastică respiratorie.o 5ure balneoclimaterice.o 3revenirea crizelor de astm prin evitarea $actorilor emoţionali, tensionali, surmenaj, $rig, poluarea, alergeni

cunoscuţi.o @olosirea la domiciliu a unor aparate simple de măsurare a parametrilor respiratori.o "sistenta va trebui să+i explice pacientului modul de $olosire şi interpretare a rezultatelor obţinute.

→ Att paient,!# t %i fami!ia !,i $or fi informaţi / despre importanţa mediului în care trăie(te, despre aenţiisensiilizanţi, în special despre alerenii care pot fi ăsiţi în locuinţă (i la locul de muncă.

→ Se mai reomand&:o ese reulate.o <liminarea alcoolului (i a iritanţilor.o =ndepărtarea poluării, a fumului de ţiară.o $nterzicerea trecerii ru(te dintr0un mediu cu aer cald, într0un mediu cu aer rece.o =n cazul crizei, pacientul treuie să (tie că eliminarea sputei u(urează accesul.o La nevoie, mutarea într0un alt ora(, de preferinţă cu climă uscată, fără praf.

→ (aient,! %i fami!ia !,i treuie să aiă întotdeauna în vedere cauza declan(atoare (i factorii alerizanţi care0i provoacăaccesele (i să le îndepărteze.

→ Fami!ia ae"t,ia va treui să0i ofere:

o B cameră spaţioasă, uscată, luminoasă, fără praf (i cu len-erie curată.o n reim alimentar echilirat cu o valoare eneretică de circa 8222 calorii pe zi.



RESUSCITAREA CARDIO.RES(IRATORIE Stop,! re"pirator . "top ardiore"piratorDefiniţie)

~ Bprirea respiraţie / stop respirator / (i oprirea inimii / stop cardiac / adică încetarea at>t a funcţiei respiratorii, c>t (ia funcţiei cardiace duc la stopul cardiorespirator care corespunde cu moartea clinică.

~ =ntre moartea clinică (i moartea ioloică a ţesutului nervos / ţesutul cel mai sensibil la lipsa de oxigen / e'istă uninterval de timp scurt de 820M2 secunde în care funcţiile vitale pot fi restailite.

~ Re","itarea ardio.re"piratorie " urenţă vitală, imediată dezana-ării victimei / ce urmăre(te prevenireatransformării morţii clinice în moarte ioloică ireversiilă.

→ Semne !inie)~ 7prirea mişcărilor respiratorii toracice şi abdominale.

~ "bsenţa pulsului la artera carotidă. -ncetarea bătăilor inimii.

~ 3ierderea cunoştinţei.

~ 3aloarea tegumentelor.

~ Didriază cu globii oculari imobili.

→ E$a!,area rapid& a "t&rii paient,!,i:~ Controlul pulsaţiilor cardiace &puls femural, puls carotidian).~ Controlul respiraţiei / semnul olinzii4 se va încerca ascultarea respiraţiei direct. Lipind urechea de toracele

olnavului. !e oservă prezenţa sau asenţa mi(cărilor respiratorii.~ Controlul refle'ului pupilar. Culoarea teumentelor. <'istenţa cianozei.

→

(rim,! a@,tor %i reanimarea re"piratorie) eanimarea respiratorie se practică at>t în stopul respirator, c>t (i în celcardiac.~ :liberarea căilor respiratorii! ură, nas, orofarine, apoi larinele, traheea, ronhiile.

~ /i$erite poziţii !n care putem aşeza bolnavul : decuit lateral / oferă cea mai mare securitate pentru olnav. anevraeste contraindicată în unele leziuni.

~ %iperextensia capului & av>nd ri-ă să nu facă fractură de coloană cervicală superioară4 se poate e'ecuta prin două procedee:

o !alvatorul aplică o m>nă su cre(tet, iar a doua su ăria olnavului (i împine capul spre spate.

~ 5urăţarea oro$aringelui şi aspiraţia secreţiilor:o #spirarea căilor aeriene.o $ntroducerea pipei +ueddel.

→ Te/nia re"piraţiei artifiia!e:

~ espiraţie artificială directă " insuflare activă de aer.~ espiraţie artificială indirectă " comprimarea ritmică a toracelui. etodele au numai valoare istorică.~ Cea mai indicată tehnică pentru salvarea olnavului este respiraţia artificială ură la ură sau ură la nas.

→ Pentru respectarea timpilor folosiţi în resuscitarea cardiorespiratorie se folose(te form,!a -EL(.ME ceea ce înseamnă:

~ - / -ipere'tensia capului &cu sul su umeri, în decuit dorsal).

~ E ; Elierarea căilor respiratorii &se înlătură corpii străini secreţiile etc.).~ L ; Lu'area mandiulei înainte &prin propulsie înainte se elierează lota).

~ ( ; (ensarea nasului. ~ ME / Masa- cardiac 5 E'tern.

→ Re"piraţia ură la ură!

~9upă această preătire, salvatorul trae aer în piept &inspir profund).

~ =(i reţine respiraţia în apnee voluntară.~ #plică repede ura lar deschisă, peste ura întredeschisă a victimei (i insuflă cu putere 322 ml aer din plăm>nii săi în

căile respiratorii ale victimei.~ !alvatorul se ridică, face o nouă inspiraţie, apoi insuflă din nou aer în plăm>nii victimei, repet>nd această succesiune

de <=.<B ori pe min,t.~ =n timpul insuflaţiei se îndreaptă privirea asupra toracelui victimei pentru a aprecia eficienţa respiraţiei.~ neori tehnica respiraţiei artificiale ură la ură nu poate fi aplicată din anumite motive:

o <ura victimei nu poate $i deschisă.o #xistă leziuni care interesează cavitatea bucalăo Dandibula este $racturată.o <ura salvatorului este mai mică dect gura victimei.

→ Re"piraţie ură la nas!~ Ca tehnică se păstrează în linii mari timpii de lucru descri(i la metoda dură la fură.

~ andiula este susţinută cu palma, iar salvatorul aplică ura pe nasul victimei, introduc>nd pe această cale serul din plăm>nii victimei.



~ Cu orazul, salvatorul acoperă ura olnavului. La suari (i la copiii mici este posiilă simultan respiraţia artificială ură la ură (i ură la nas, deci salvatorul va putea cuprinde cu ura sa nasul (i ura copilului.

~ !e recomandă ca at>t în cazul respiraţiei ură la ură, c>t (i în respiraţia ură la nas, să se acopere reiunea periucalăsau perinazală cu o compresă, atistă sau tifon.

~ !e va evita hiperventilaţiei, deoarece salvatorul care e'ecută respiraţia artificială poate, prin hiperventilaţie să aiăverti-e sau chiar stop respirator.

→ A!te metode de re"piraţie artifiia!&)~ espiraţia artificială poate fi e'ecutată (i prin:

~ ;espiraţie ură la mască.~ ;espiraţie ură la sondă.~ <ură la pipă " canula +uedel se introduce spre fundul cavităţii ucale cu v>rful orientat în sus, în contact cu olta

palatină p>nă la peretele posterior al farinelui unde se răsuce(te încărc>nd aza limii (i tră>nd0o înainte pentru a preveni asfi'ia.

~ ;espiraţie cu aparate simple, portabile =balon ;uben, trusă Ambu, trusă ;anima>.→ Efet,area ma"a@,!,i ardia etern:

~ !e aplică fără a întrerupe respiraţia artificială.~ !e aplică pe faţa anterioară a sternului în treimea inferioară, podul palmei, m>inii st>ni, cu deetele răsfirate în sus,

peste care se a(ează podul palmei drepte / în acela(i fel.~ !e e'ecută scurt, eneric, ritmic / @2 compresiuni pe minut, apăs>nd sternul în a(a fel ca să se deprime cu @07 cm la

adult &6 cm la suar).→ De reţin,t3

~ $nstalarea respiraţiei poate să înt>rzie după ce inima î(i reia activitatea în urma masa-ului cardiac e'tern.~ Chiar dacă olnavul î(i reia activitatea respiratorie, este interzisă ridicarea lui din poziţia orizontală.~ n sinur salvator e'ecută 6 insuflaţii (i 12 compresiuni.

~ 9oi salvatori efectuează alternativ 3 compresiuni 5 1 insuflaţie.→ Efiienţa re","it&rii ardio.re"piratorii)

~ #$icienţa ventilaţiei arti$iciale se apreciază prin:

~ "pariţia pulsului la vasele mari (carotidă, $emurală).

~ /ispariţia midriazei, reapariţia re$luxului la lumină.

~ ;ecolorarea tegumentului.

→ Comp!iaţii:~ 9acă poziţia capului victimei nu este corectă, aerul insuflat poate lua calea diestivă, provoc>nd di!atarea "toma,!,i

(i cre>nd pericol de $&r"&t,ri cu inundarea căilor aeriene.~ C&derea !im*ii (i ineficacitatea insuflaţiilor.~ Frat,ri o"ta!e / mai ales la ătr>ni.~ Frat,ri "terna!e)~ 0nf,nd&ri toraie)~ -emotora# pne,motora)~ R,pt,ra aortei a"endente)

→ Tratament:~ #drenalină 80? ml 1J12.222 J 1 fiolă 1Z diluată în 12 ml apă distilată.

~ Clorură de calciu 12A.~ 9rouri antiaritmice.~ 9efirilatoare pentru defirilare electrică a inimii.

→ 0n'ri@iri d,p& re"ta*i!irea f,nţiei ardio.re"piratorii K 2n "eţii ATI:~ !upravehere continuă 6? ore.~ Perfuzii hipertone, diuretice " pentru prevenirea edemului cereral.~ Comaterea acidozei cu soluţii perfuzaile icaronatate.

~ B'ienoterapie.→ O*"er$aţii:

~ Bprirea respiraţiei este urmată la c>teva minute de oprirea circulaţiei / a inimii.

~ Bprirea inimii este urmată la c>teva secunde &82 secunde) de oprirea respiraţiei. 9eci stopul cardiac este un stopcardio0respirator (i necesită oliatoriu resuscitarea amelor funcţii.~ <ste mai importantă prevenirea stopului cardiac dec>t tratarea lui.~ %ulurările respiratorii (i circulatorii treuie recunoscute (i tratate de urenţă.~ Du se aandonează respiraţia artificială în favoarea masa-ului cardiac e'tern " amele sunt la fel de importante.



→ Semne "i',re de moarte:~ %raseu electrocardiorafic plat @2 de minute.~ Pupile dilatate persistente. Cornee opacă.~ Pete teumentare cadaverice.



COL(OSCO(IA

→ Definiţie:~ Colposcopia este o metodă optică de e'aminare a colului iluminat (i a tractului enital inferior, cu amplificarea

intermediară între ochiul lier (i puterea minimă a microscopului.~ Colposcopia se face ori de c>te ori frotiul este suspect sau patoloic. !e evidenţiază astfel linia de demarcaţie clară

dintre leziune (i ţesutul adiacent normal.~ Colposcopul " aparat optic pentru e'aminarea colului uterin, prevăzut cu sistem de iluminare propriu (i a(ezat pe un

suport.~ !istemul optic este format dintr0o lupă inoculară adaptailă distanţei oculare (i cu puteri diferite de mărire.~ !istemul de iluminat este format dintr0o lampă spectrală de sodiu sau dintr0o lampă cu vapori de mercur, cu lumină

a'ială puternică.

→ Materia! nee"ar:~ ateriale pentru toaleta reiunii oranelor enitale e'terne.~ !pecule vainale.~ Valve vainale.~ Pense vainale / drepte (i cure.

~ !patule inecoloice.~ %ampoane de vată.

~ %ifon.~ !oluţii luol 1A, soluţii de acid acetic 8A, nitrat de arint 3A.~ Lame pentru frotiu.

~ #lcool.

→ Te/nia:

~ !e preătesc toate materialele (i instrumentele necesare.~ $storicul leziunii neoplazice de col.

~ <'amenul fizic eneral.~ #(ezarea în poziţie inecoloică.~ !e face toaleta oranelor enitale e'terne.

~ <'amen enital diital, apoi cu valvele.~ !e adi-onează colul uterin cu o soluţie de acid acetic 8A &pentru a face mai viziile eroziunile cervicale). #plicarea

unei soluţii de acid acetic 80?A care determină alutinarea mucusului cervical favoriz>nd îndepărtarea inclusiv acelulelor descuamate.

~ !e (tere colul uterin cu tampon uscat (i se adi-onează cu soluţie Luol / mucoasa se colorează în run.

~ #plicarea de ser fizioloic local pentru oservarea colului (i a vainului.~ edicul e'aminează mucoasa colului uterin.~ !e e'ecută e'amenul citoloic (i acterioloic al secreţiei vainale.~ !e fac prelevări de specimene endocervicale prin chiureta- (i iopsie directă e'ocervicală.

→ Co!po"opia propri,.zi"& permite studierea modelului vascular care se face cel mai ine atunci c>nd efectele acidului

acetic încep să se estompeze. etoda colposcopică permite descoperirea leziunilor precanceroase ale mucoasei coluluiuterin, a modificărilor determinate de sarcină, a proceselor inflamatorii etc.

Colposcopia nu permite dec>t un dianostic prezumtiv, dar face acest lucru cu o acurateţe de peste 72A pentrucancerele infraclinice, pentru că meritul metodei colposcopice constă în a indica unde, c>nd (i cum treuie făcută o iopsie.

→ Te"t,! La/me.S/i!!er cu soluţie iod iodurată este un timp oliatoriu al colposcopiei (i se azează pe afinitateatinctorială a licoenului din celulele epiteliului stratificat pavimentos normal faţă de iod. Lipsa de încărcare cu licoen acelulelor atipice determină o zonă lacunară palidă în contrast cu zonele sănătoase de epiteliu colorate în run închis.

→ (aienta " nu necesită înri-iri speciale după tehnică.



-ISTEROSAL(INGOGRAFIA

→ Definiţie:~ -i"tero"a!pin'o'rafia -SG ? e'amenul radioloic al uterului ce pune dianosticul de firom sumucos (i

apreciază permeailitatea tuară pentru adaptarea tehnicii chiruricale la femeile tinere care au o sterilitateconsecutivă localizării firoamelor.


~ !erină de 62 ml cu amoul cu hivent permiţ>nd racordarea la o canulă uterină de caliru redus,~ Canula uterină metalică lună de 820?2 cm,~ !peculum vainal,~ 6 valve vainale,~ Pensă tiral,

~ Pensă porttampon,~ ;isterometru,~ Casoletă cu comprese sterile,~ #lcool sau tinctură de iod,~ !ustanţă de contrast 0 lipiodol.

→ (re'&tirea paientei:~ 3sihic: se anunţă (i se e'plică tehnica (i necesitatea efectuării e'amenului,

~ @izic: e'amenul histerosalpinorafic se face pe \stomacul ol\ pentru a evita voma refle'ă4~ !e testează toleranţa la iod4 în ziua e'amenului se efectuează spălătură vainală antiseptică (i clismă evacuatoare

pentru olirea colonului4~ =naintea e'amenului se ole(te vezica urinară,

~ <'amenul se efectuează în ziua a 7016 a ciclului.~ Dedicamentos: cu 6 zile înaintea e'amenului se recomandă la pacientele an'ioase administrarea de calmante (i

antispastice,~ Cu -umătate de oră înaintea e'amenului se in-ectează un antiseptic &papaverină) sau se introduce un supozitor cu

Lizadon.

→ Te/nia:

~ $n-ectarea sustanţei de contrast se face cu a-utorul aparatului tip !ch]ltze,

~ !e a(ează pacienta pe o aleză sterilă în poziţie inecoloică pe masa inecoloică la care s0au adaptat 6 suporturi pentru susţinerea memrelor inferioare,

~ !e dezinfectează cu alcool sau tinctură de iod reiunea e'ternă a oranelor enitale,~ !e evidenţiază colul uterin cu valvele sau speculul vainal (i se dezinfectează din nou locul, apoi se prinde colul uterin

cu pensa a(ezată în sens orizontal, deasupra orificiului e'tern al colului sau dedesut &în funcţie de orientareauterului),

~ !e face histerometria pentru a ne asiura direcţia cervico0istmică precum (i permeailitatea orificiului intern alcolonului,

~ #ta(am aparatul !ch]ltze (i0l fi'ăm la pensa tiral,~ !e scot valvele sau speculul,~ Plasăm pacienta su ecranul radioscopic prin alunecare înceată, centrăm reiunea de e'aminat (i facem o radiorafie

\pe ol\,~ #poi se începe in-ectarea lentă &pentru a evita spasmele) a sustanţei de contrast, în cavitatea uterină su controlul

radioscopic intermitent,~ !e va ţine seama în tot timpul e'amenului de senzaţiile pacientei, de dureri mari însoţite de tulurări neuroveetative

&reaţă, stare de colaps) care indică oprirea imediată a in-ectării sustanţei de contrast,

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ 9upă terminarea e'amenului histerosalpin0orafic se scot aparatul (i pensa, se (tere vainul cu o compresă sterilă (i

se pune un tampon de vată.

~ Pacienta se menţine în repaus 82 minute în serviciul de radioloie.



UROGRAFIA INTRAVENOAS5

→ Definiţie:

~ rorafia intravenoasă " metoda curentă de e'aminare morfofuncţională a rinichilor (i căilor urinare, utiliz>ndu0sesustanţe iodate hidrosoluile administrate intravenos.

~ rogra$ia intravenoasă (radiogra$ia renală)este necesară pentru aprecierea firomiomului uterin (i permite precizarearaportului ureterului cu tumora uterină.

→ Materia!,! nee"ar:~ %oate materialele necesare pentru o radiorafie renală simplă.

~ !ustanţă de contrast / Bdiston 82,@2 sau I3A.~ #ntihistaminic, medicaţie de urenţă, serini (i ace pentru in-ecţii intravenoase.~ Cărune animal.~ lei de ricin.~ ateriale necesare pentru clismă &iriator (i canulă).

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ 3sihic:

o !e anunţă (i se e'plică importanţa tehnicii pentru stailirea dianosticului.o !e e'plică tehnica investiaţiei / e'aminarea.o !e va cere olnavului să consume un reim fără alimente care conţin celuloză pentru reu(ita e'amenului.

~ ;egimul alimentar se indică cu 608 zile înaintea e'amenului c>nd pacienta va consuma o dietă fără alimente careconţin celuloză (i dau reziduuri multe &fructe, leume, zarzavaturi, paste făinoase, p>ine (i apă azoasă).

o =n ziua precedentă e'amenului pacienta va consuma un reim hidric &supe, limonadă, ceaiuri, apă neazoasă4seara precedentă se va da pacientei o cană de ceai cu p>ine pră-ită.

o =naintea e'amenului pacienta nu măn>ncă (i nu consumă lichide.

~ 3regătirea medicamentoasă:O Cu 608 zile înaintea e'aminării se administrează cărune animal (i %riferment c>te 6 talete de 8 ori pe zi.O =n seara precedentă zilei de radiorafie se administrează 6 linuri de ulei de ricin.

~ 3regătirea $izică:O !e efectuează clismă evacuatoare înaintea in-ectării sustanţei de contrast.O !e efectuează testarea sensiilităţii faţă de sustanţa de contrast prin proa de toleranţă la iod.O !e face testarea con-unctivală a sustanţei iodate cu 82 minute înaintea e'aminării.O !e comunică unele simptome ce pot să apară &ameţeli, reţuri sau dureri adominale) (i care dispar repede

fără consecinţe. 9acă prezintă reacţie hipererică se întrerupe administrarea (i se anunţă medicul.

→ Te/nia:

~ Pacientul va fi condus la serviciul de radioloie, va fi a-utat să se a(eze pe masa radioloică.~ 9acă toleranţa oranismului este ună se administrează i.v. !ustanţa de contrast:

o * l 7diston 8A la adult.o * l 7diston ?A la adult.o +' ml soluţie 8A la copii !n $uncţie de vrstă.

~ !e comunică pacientului unele simptoame ce pot să apară &anumite reţuri sau dureri adominale care dispar repede,

fără consecinţe).~ La 7012 minute de la efectuarea in-ecţiei edicul radiolo e'ecută radiorafia.

→ 0n'ri@irea paient,!,i d,p& te/ni&

~ Pacientul va fi a-utat să se îmrace, să se deplaseze la salon (i va fi a(ezat comod în pat.~ !e notează e'amenul în foaia de oservaţie.

→ O*"er$aţii~ $n-ectarea sustanţei de contrast se face pe masa radioloică, foarte încet, cu multă precauţie.~ rorafia este contraindicată în insuficienţa renală.



(REG5TIREA (REO(ERATORIE

→ (re'&tirea fizi& %i p"i/i& a paient,!,i:~ #sistenta medicală are oliaţia să0l a-ute pe olnav să0(i e'prime >ndurile, ri-ile, teama.~ =l a-ută să0i insufle încredere în echipa operatorie.~ #sistenta îi e'plică ce se va înt>mpla cu el în timpul transportului (i în sala de preanestezie, cum va fi a(ezat pe masa

de operaţie, c>nd va părăsi patul, c>nd va primi vizite.~ =l asiură ca va fi însoţit.

~ Va răspunde cu amailitate, profesionalism, siuranţă (i promptitudine pacientului.

→ (re'&tirea 'enera!&:~ !e oservă (i se consemnează aspectul eneral al pacientului: înălţime, reutate, v>rsta aparentă (i reală, aspectul

pielii, faciesul, starea psihică4~ %oate datele privind starea enerală a pacientului (i evoluţia olii se notează permanent în foaia de oservaţie (i în

planul de înri-ire pentru a oţine un talou clinic e'act.~ Culeerea de date privind antecedentele pacientului:

~ @amiliale: dacă !n $amilie au $ost bolnavi cu neoplasme, diabet, %6", cardiopatii, tuberculoză.

~ 5hirurgicale: dacă a mai su$erit intervenţii, dacă a avut evoluţia bună, dacă au $ost complicaţii.

~ 3atologice:

7 Se vor nota bolile care au in$luenţă asupra anesteziei şi intervenţieiG7 /acă a avut a$ecţiuni pulmonare,

7 /acă este $umător,

7 /acă a avut a$ecţiuni cardiace,

7 /acă su$eră de epilepsie.

~ rmărirea (i măsurarea funcţiilor vitale (i veetative,~ <'amenul clinic pe aparate,~ *ilanţ paraclinic,~ <'amene de laorator de rutină (i e'amene complete: coagulograma completă hemoleucogramă completă, CS%,

ionogramă, , probe de disproteinemie, proteinemie, transaminaze, examen de urină, electrocardiograma, radiogra$ie sau radioscopie pulmonară.

→ 0n zi,a preedent&:~ epaus, reim alimentar u(or dierail, consum de lichide pentru: menţinerea 6", dezintoxicarea şi mărirea diurezei,

diminuarea setei postoperatorii şi diminuarea acidozei postoperatorii.

→ 0n "eara zi!ei preedente:

~ Preătirea pielii se face prin aie enerală~ Preătirea tuului diestiv prin clismă evacuatoare (i alimentaţie le-eră: supe de legume, băuturi dulci sau alcaline.

→ 0n zi,a inter$enţiei:~ !e face clismă cu ? ore înaintea intervenţiei,~ !e îndepărtează i-uteriile,

~ !e îndepărtează proteza dentară,~ !e adi-onează cu un antiseptic reiunea rasă.

~ !e îmracă pacientul cu len-erie curată,~ !e preătesc documentele medicale: $oaia de observaţie, rezultatele analizelor, radiogra$iile, care vor însoţi pacientul.

→ Tran"port,!:~ Pacientului în sala de operaţie se face însoţit de asistenta medicală care are oliaţia să predea pacientul anestezistului,

împreună cu toată documentaţia4

→ 0n'ri@iri 2n "a!a de operaţie:~ !e instalează (i se fi'ează pacientul pe masa de operaţie,

~ onitorizarea funcţiilor vitale,~ Bţinerea unui aord venos,~ Preătirea c>mpului operator,

~ *adi-onarea cu alcool pentru deresarea (i curăţirea pielii,



~ *adi-onarea cu tinctură de iod se face încep>nd cu linia de incizie, de la centru către periferie (i se termină cu zonele periferice.

~ !e a-ută la instalarea c>mpului steril protector.



CONCLU+II "(re'&tirea preoperatorie K date 'enera!e

<) (re'&tirea p"i/i&:^ =ncepe din clipa în care olnavul este internat în secţie.^ #sistenta îl a-ută să se familiarizeze c>t mai repede cu secţia, personalul, cu olnavii din salon, cu medicii.^ =i va inspira sentiment de încredere în medic (i echipa care0l va opera pun>ndu0l în contact cu alţi olnavi care au fost

operaţi (i sunt în convalescenţă.B) I'iena per"ona!&:

^ !e efectuează toaleta pe reiuni.

>) A!imentaţia preoperatorie:^ 9ată funcţie de anestezia administrată.) Eamene de !a*orator:

^ !e recoltează proe de s>ne pentru:− %imp de s>nerare J coaulare.− +rup sanuin, h.− Dumărătoarea de tromocite.− ;t, ;, hemoleucoramă.− !e recoltează urină pentru e'amenul sumar de urină, toate la indicaţie medicului.

J) (re'&tirea preoperatorie !oa!&:^ eiunea aleasă se spală, se deresează cu eter.^ !e dezinfectează cu tinctură de iod.^ !e a(ează c>mpuri sterile.^ !e efectuează clismă simplă.

0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& ane"tezie 'enera!&:

→ *olnavul operat su anestezie enerală treuie supraveheat de medic (i asistentă cu foarte mare atenţie p>nă la apariţiarefle'elor:

− /e deglutiţie şi tuse. @aringian. 5ornean. 3nă la revenirea completă a stării de conştienţă.

→ Du se transportă în salon înaintea revenirii acestor refle'e.S,pra$e'/erea imediat& 2n "a!on:

S,pra$e'/erea f,nţii!or $ita!e %i a faie",!,i:~ =nsoţită de transpiraţii reci (i răcirea e'tremităţii indică intrarea olnavului în stare de (oc.~ #pariţia cianozei, chiar redusă, indică insuficienţă respiratorie sau circulatorie.

S,pra$e'/erea omportament,!,i *o!na$,!,i:

~ !e supravehează olnavul deoarece operatul poate să prezinte la trezire o stare de aitaţie (i de aceea treuiesupraveheat pentru că î(i poate smule pansamentul sau tuul de dren.

~ !e poate ridica din pat, poate cădea, poate fui.~ =n acest caz este imoilizat (i sunt indicate paturi speciale specifice serviciilor de terapie intensivă.

S,pra$e'/erea re"piraţiei:~ !e supravehează respiraţia care treuie să fie ritmică de amplitudine normală.

~ 9acă apare -ena respiratorie ea poate trăda încărcarea ron(ică cu mucozităţi fiind necesară o aspiraţie fariniană.~ Căderea limii este prevenită prin menţinerea pipei fariniene +uedel, p>nă la trezirea completă a olnavului.~ $nundarea căilor respiratorii cu vomismente se previne prin poziţia olnavului, prin aspiraţia secreţiilor astrice.~ onitorizarea funcţiilor vitale / puls, tensiune arterială, temperatură.

S,pra$e'/erea pan"ament,!,i:

~ Pansamentul treuie să răm>nă uscat, să nu se îmie cu s>ne sau serozitate &treuie imediat anunţat medicul).~ !chimarea poziţiei olnavului / se ridică în poziţia semi(ez>nd.~ =nri-irea mucoasei ucale / pentru a umezi uzele se folosesc tampoanele îmiate în soluţii diluate de icaronat de

sodiu, acid oric, permananat de Q.~ !e curăţă stratul e'istent pe limă cu tampoane umezite cu o soluţie preparată dintr0o linură de icaronat de sodiu, o

linuriţă licerinăJ pahar cu apă.~ 9acă starea olnavului este ună se solicită să0(i clătească ura, să0(i spele dinţii, se un uzele cu vaselină.

(re$enirea e"are!or:~ !chimarea poziţiei olnavului se face la intervale de 82 minute, 1 oră.~ B compresiune în acela(i punct de peste 6 ore la un olnav imoilizat provoacă apariţia escarelor.~ !e face masa-ul reiunilor predispuse escarelor cu alcool (i se fricţionează.

~ Pudrarea cu pudră de talc.~ !chimarea len-eriei de corp (i de pat să fie uscată (i ine întinsă.

~ !u reiunea sacrală, calcanee se a(ează colaci, inele de vată pudrate cu talc.~ !chimarea poziţiei olnavului nu se face dec>t atunci c>nd afecţiunile olnavului permit acest lucru.



0NGRIIRI (OSTO(ERATORII

0n'ri@iri imediate:→ =nri-irile postoperatorii încep imediat după terminarea intervenţiei chiruricale (i durează p>nă la vindecarea completă.

→ Sop,! înri-irilor pentru restailirea funcţiilor oranismului este asiurarea cicatrizării normale a plăii (i prevenireacomplicaţiilor.~ !e a(ează pacientul în decuit dorsal cu capul într0o parte.~ La supraveherea faciesului, apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci (i răcirea e'tremităţilor indică stare de (oc:

apariţia cianozei, chiar reduse, indică insuficienţă respiratorie sau circulatorie / se administrează o'ien.~ !upraveherea comportamentului deoarece poate să prezinte la trezire o stare de aitaţie, atenţie ca pacienta să nu0(i

scoată perfuzia.~ !ă nu0(i îndepărteze pansamentul, iar dacă va fi nevoie va fi imoilizată.~ !upraveherea funcţiilor vitale / puls, tensiune arterială, respiraţie.

~ !upraveherea perfuziei.

~ !chimarea poziţiei.~ =nri-irea mucoasei ucale & se şterge mucoasa bucală cu tampoane umezite !n soluţii diluate de bicarbonat de sodiu,

acid boric, glicerină (' linguriţă la un pahar de apă)G se ung buzele cu vaselină, iar dacă starea pacientei o permite!şi va $ace toaleta cavităţii bucale singură.

~ <vacuarea vezicii urinare / dacă evacuarea nu se produce se va stimula micţiunea spontană prin aplicarea !nregiunea pubiană a unei buiote, se va introduce un bazinet cald sub pacientă, se va lăsa apa de la robinet să curgă

sau se va e$ectua sondaj vezical.~ #siurarea somnului prin administrarea unui hipnotic sla, seara la culcare.

0n'ri@iri aordate pn& !a in"ta!area paientei 2n pat:→ 3regătirea patului şi a camerei.

→ 3regătirea materialului !n vederea reanimării postoperatorii.

→ 3regătirea materialului pentru per$uzie: #ce sterile. !erini sterile. +arou. Perfuzoare. !oluţii perfuzaile.

→ Se veri$ică sursa de oxigen, aspiratorul, sondele, tensiometrul.

→ Tran"port,! paient,!,i operat:~ %ransportul pacientului operat se face cu patul rulant, cu capul !ntr+o parte, se e$ectuează silenţios, cu blndeţe, $ără

zdruncinături.~ Pacientul va fi acoperit, ferit de curenţi de aer sau schimări de temperatură,~ =n timpul transportului asistenta medicală va urmării aspectul feţei, respiraţia, pulsul, perfuzia.

→ In"ta!area operatului se va face într0o cameră cu moilier redus, care să fie curată, ine aerisită, lini(tită, cu temperaturaamiantă de 170622C, prevăzută cu instalaţii de o'ien montate la perete, cu prize în stare de funcţionare (i cu aparatură pentru aspiraţia secreţiilor.

→ (at,! va fi accesiil din toate părţile (i va fi prevăzut cu mu(ama (i aleză ine întinsă, fără pernă (i dacă este cazul,salteaua va fi antidecuit.

→ (oziţia pacientului în pat este variailă.

→ S,pra$e'/erea pacientului se azează pe date clinice (i pe rezultatele e'amenelor complementare.~ !e supravehează aspectul eneral al operatului.~ !e urmăresc parametrii fizioloici.~ !e urmăresc pierderile de lichide sau s>ne.~ !e fac e'amene complementare:

~ %este de coaulare, timp de protromină, teste de toleranţă la heparină.~ ;emoramă, hematocrit.~ <'amen sumar de urină etc.

~ !e completează foaia de temperatură (i foaie de terapie intensivă / foi speciale de reanimare (i supravehere.

→ D,p& trezire i se va asiura pacientului tot confortul, toaleta zilnică, schimarea len-eriei de corp.

→ !e va lupta împotriva:~ 9urerii.~ $nsomniei.

~ #n'ietăţii.





→ (re$enirea %i om*aterea omp!iaţii!or inf!amatorii:~ Complicaţii pulmonare / ce se previn prin aspirarea secreţiilor mucolitice, imnastică, tuse asistată, antiiotice.

~ Complicaţii tromoemolice / ce se previn prin moilizare precoce supraveheată, anticoaulante.~ Complicaţii urinare / ce se previn prin evitarea sonda-ului vezical, medicaţie de stimulare a micţiunii.



CLISMA EVACUATOARE

→ Definiţie:~ $ntroducerea unei cantităţi de lichid prin intermediul unei canule, prin anus în rect, cu scopul evacuării materiilor

fecale.→ Sop

~ <vacuarea conţinutului intestinal.

~ Preătirea pacientului pentru e'aminări.

→ (re'&tirea materia!e!or~ ateriale de protecţie / paravan, mu(ama, aleză, învelitoare.~ ateriale sterile / canulă rectală, casoletă cu comprese, pară de cauciuc pentru copii.

~ ateriale nesterile / stativ pentru iriator, iriatorul (i tuul de cauciuc.~ %ăviţa renală, azinet.~ #pă caldă la 8308I2C &32201222 ml pentru adult, 632 l pentru adolescenţi, 132 ml pentru copii, 320@2 l pentru suari.~ !are 1 linuriţă la un litru de apă.~ lei ? linuri la 1 litru de apă. +licerină ?2 la 322 l apă.

~ !ăpun 1 linuriţă rasă la 1 litru de apă.→ (re'&tirea paient,!,i

~ Preătirea psihică

~ !e anunţă (i se e'plică tehnica.~ !e respectă pudoarea pacientului.~ !e izolează patul cu paravan (i se prote-ează cu u(a (i aleză.

~ !e a(ează pacientul în funcţie de starea enerală în poziţie:~ /ecubit dorsal cu membrele in$erioare uşor $lectate.

~ /ecubit lateral cu membrul in$erior stng uşor $lectat. <enupectoral.

~ !e a(ează azinetul su olnav (i se învele(te cu învelitoarea.→ Ee,ţie

~ #sistenta se spală (i se dezinfectează pe m>ini.~ !e fi'ează canula la tuul iriatorului (i se închide roinetul.

~ !e verifică temperatura lichidului. !e umple iriatorul.

~ Clisma se efectuează cu apă călduţă, la temperatura de 660822C, utiliz>nd 2,I3 / 1,3 l lichid pentru o clismă.~ 3entru !ntărirea e$ectului clismelor se pot adăuga !n apă '+* linguriţe de săpun $ărmiţat, *+ linguri de glicerină, o

linguriţă de sare de bucătărie, o linguriţă de ulei de ricin etc. care se amestecă bine cu apa pnă la dizolvarea substanţelor solubile.

~ !e evacuează aerul (i prima coloană de apă.~ !e lurefiază canula cu o compresă de tifon cu vaselină. !e fi'ează iriatorul pe stativ.~ !e îmracă mănu(i de protecţie.~ "sistenta !ndepărtează $esele bolnavului cu mna stngă, iar cu cea dreaptă introduce canula lubre$iată prin anus !n

rect 12016 cm , insistnd pătrunderea prin mişcări de rotaţie !mprejurul axului longitudinal al canulei, pnă ce se!nvinge rezistenţa s$incterului anal. -n momentul pătrunderii prin s$incter, canula trebuie să $ie perpendiculară pe

supra$aţa subiacentă, ceea ce necesită ca vr$ul să $ie !ndreptat puţin !nainte, !n direcţia vezicii urinare.

~ Imediat ce vr$ul canulei a trecut prin s$incter se loveşte de peretele anterior al rectului, din care motiv extremitateaexternă a canulei trebuie ridicată, !ndreptnd ast$el vr$ul canulei !n axa ampulei rectale. /acă pe acest parcurscanula !ntmpină rezistenţă (plici ale mucoasei), atunci, $ie se va retrage cţiva cm. $ie că se va da drumul la apă

pentru ca aceasta să $acă drum pentru !naintarea canulei !n continuare prin !ntinderea şi lărgirea rectului, precum şi prin dizolvarea şi dislocarea maselor de $ecale.

~ !e deschide roinetul sau pensa (i se relează viteza de curere.~ Pacientul este ruat să reţină apa 12013 minute.~ !e închide roinetul (i se îndepărtează canula (i se a(ează în tăviţa renală.

~ Pacientul este adus în poziţie de decuit lateral drept, apoi decuit dorsal. !e captează scaunul la pat sau la toaletă.→ O*"er$aţii:

~ $riatorul va fi fi'at la o înălţime de 2,3 / 1,3 m. 9e la înălţimea de 1 m, 1 litru de lichid apos pătrunde în rect îndecurs de 3 minute.

~ Pentru reducerea vitezei de scurere a lichidului, iriatorul va fi ţinut la un nivel inferior.~ Pentru a u(ura relarea vitezei de scurere a apei din iriator în colon, este ine că după pornirea curentului de apă,

rezervorul să fie deta(at de pe stativ (i să fie ţinut în m>na st>nă lieră4 dacă în cursul intrării apei, olnava



semnalează dureri, crampe intestinale, se opre(te curentul de apă pentru c>teva minute, p>nă ce musculatura colonuluise lini(te(te, după care se poate continua clisma.

~ !e va avea ri-ă să nu pătrundă aer în rect, din acest motiv lichidul din iriator nu se va oli niciodată, ci, c>nd nivelulapei se apropie de nivelul tuului de scurere se închide roinetul din faţa canulei rectale.



E9AMENUL RADIOLOGIC AL VE+ICII URINARE

Cezica urinară poate examinată radiologic prin:

→ Radio'rafia "imp!& $ezia!& &după evacuarea vezicii urinare).

→ ;adiorafie după umplerea vezicii urinare cu o substanţă de contrast sterilă &iodură de sodiu 12062A 6220632 ml,introdusă cu a-utorul serinii +uYon), eventual amestecată cu aer. / i"to'rafia.

RADIOGRAFIA RENAL5 SIM(L5)~ !e radiorafiază lo-ele renale pe ol fără sustanţă de contrast.~ <'aminarea permite studierea poziţiei, formei (i dimensiunilor rinichiului, precum (i prezenţa unor calculi radioopaci.

~ 3regătirea bolnavului pentru radiogra$ie renală simplă / este o e'plorare radioloică fără sustanţă de contrast care poate evidenţia conturul (i poziţia rinichiului, calculii renali ureterali sau vezicali radioopaci &care conţin săruri sacalciu).

Materia!nee"ar

− Cărune animal, ulei de ricin, materiale necesare efectuării unei clisme evacuatorii.

(re'&tirea*o!na$,!,i

− !e anunţă pacientul (i se e'plică importanţa tehnicii pentru stailirea dianosticului.− !e e'plică pacientului tehnica investiaţiei, reimul alimentar necesar pentru reu(ita investiaţiei.

(re'&tireaa!imentar& apaient,!,i

− Cu 608 zile înaintea e'aminării pacientul va consuma reim fără alimente care conţin celuloză (i daureziduuri foarte multe / $ructe, legume, zarzavaturi, paste $ăinoase, pine, ape gazoase.

− Cu o zi înainte pacientul va consuma un reim hidric / supe, ceai, apă negazoasă.− =n seara precedentă pacientul va primi ceai cu p>ine pră-ită.− =naintea e'amenului pacientul nu măn>ncă (i nu consumă lichide.

(re'&tireamediamentoa"& apaient,!,i

− Cu două zile înaintea e'aminării se efectuează administrare de cărune medicinal (i %riferment / c>te6 t de 8 ori J zi.

− =n seara precedentă e'amenului se administrează o linură de ulei de ricin.

− =n dimineaţa e'amenului se efectuează o clisă evacuatoare cu apă caldă.− #erul din tuul iriatorului treuie complet evacuată pentru a nu fi introdus în colon.

− =naintea e'ecutării radiorafiei pacientul î(i va oli vezica urinară.− !e va controla radioloic prezenţa azelor în intestine.(artiiparea !aeamen

− Pacientul este condus la serviciul de radioloie.− Va fi a-utat să se dezrace (i să se a(eze în decuit dorsal pe masa radioloică.

0n'ri@ireapaient,!,id,p& te/ni&

− 9upă efectuarea radioloică este a-utat să se îmrace, să se întoarcă la salon unde va fi instalat comodîn pat.

− !e notează e'amenul în foaia de oservaţie.

O*"er$aţie − =n caz de urenţă e'amenul se poate e'ecuta fără preătire prealailă, dar reu(ita este îndoielnică.



E9AMENUL RADIOLOGIC AL VE+ICII URINARE

Cezica urinară poate examinată radiologic prin:

CISTOGRAFIA cu sustanţă de contrast necesită următoarele:(re'&tireamateria!e!ornee"are

− %oate materialele necesare pentru o radiorafie renală simplă.− !ustanţă de contrast / Bdiston 82,@2 sau I3A.− #ntihistaminic, medicaţie de urenţă, serini (i ace pentru in-ecţii intravenoase.

− sonde Delaton sterilă, serină +uYon sterilă, soluţie sterilă de acid oric, pensă hemostatică, mănu(i decauciuc sterile, tăviţă renală.

− ateriale necesare pentru clismă evacuatoare.(re'&tireapaient,!,i

− !e preăte(te pacientul psihic, alimentar (i medicamentos ca (i pentru radiorafia renală simplă.− !e reduce cantitatea de lichide din reimul alimentar, iar în ziua e'aminării pacientul nu mai măn>ncă (i

nu mai ea &pentru reducerea volumului urinar).− !e efectuează clisma evacuatoare înaintea in-ectării sustanţei de contrast.− pacientul este condus la serviciul radioloic, este a-utat să se dezrace (i să se a(eze în decuit dorsal pe

masa radioloică.Te"tarea"en"i*i!it&ţiifaţ& de

",*"tanţa deontra"t)

− !e face testarea con-unctivală a sustanţei iodate cu 82 minute înaintea e'aminării.− 9acă olnavul prezintă o reacţie hiperalerică se întrerupe introducerea (i se administrează

antihistaminice, comunic>ndu0se imediat medicului.

(artiipareaa"i"tentei !aeamen

− Pacientul va fi condus la serviciul de radioloie, va fi a-utat să se a(eze pe masa radioloică.− !pălarea pe m>ini cu apă curentă (i săpun, se îmracă mănu(ile sterile, se introduce sonda Delaton sterilă

în vezica urinară, se captează urina prin sondă în tăviţă renală (i se spală vezica cu soluţie sterilă de acid oric.

− =n serina +uYon se aspiră 1220622 ml iodură de sodiu 12A sterilă sau Bdiston (i se introduce în vezică,se închide sonda cu o pensă hemostatică.

− Pacientul este ruat să nu urineze dec>t după terminarea e'amenului cistorafic.− edicul e'ecută imediat radiorafia.− !e îndepărtează pensa de pe o sondă (i se ole(te conţinutul vezicii în tăviţa renală.

− Vezica urinară poate fi evidenţiată cu ocazia urorafiei: la 106 ore după in-ectarea sustanţei de contrast,ea se colectează în vezică, d>nd posiilitatea să fie radiorafiată.

− Vezica urinară mai poate fi evidenţiată prin pneumocistorafie, vezica se umple cu aer (i apoi sein-ectează sustanţa opacă prin sondă. Pacientul este preătit ca (i pentru o radiorafie simplă: cu 12016ore înaintea e'aminării i se restr>ne consumul de lichide (i înaintea e'aminării i se restr>ne consumulde lichide (i înaintea e'aminării vezica va fi olită, se va spăla (i apoi cu a-utorul serinii +uYon seintroduc 1220132 ml aer4 se închide sonda cu o pensă hemostatică (i apoi se in-ectează sustanţa decontrast în vezica urinară prin puncţionarea sondei cu un ac.

0n'ri@ireapaient,!,id,p& te/ni&

− Pacientul va fi a-utat să se îmrace, să se deplaseze la salon (i va fi a(ezat comod în pat.− !e notează e'amenul în foaia de oservaţie.

Atenţie3 − $n-ectarea sustanţei de contrast se face pe masa radioloică, foarte încet, cu multă precauţie.



FUNC8IILE VITALE

→ Definiţie

~ Funcţiile vitale sunt indicatori ai stării de sănătate sau de oală.

→ F,nţii $ita!e:~ Re"piraţia

~ Pulsul~ %ensiunea arterială~ Temperat,ra

→ Condiţii de m&",rare:~ C>nd survin modificări în starea de sănătate.

~ La internare în spital.~ Pe parcursul spitalizării.

~ La e'ternare.~ =nainte sau după tehnici de dianosticare invazive.~ =nainte (i după intervenţii chiruricale.

~ =nainte (i după administrarea unor medicamente cu efect asupra aparatului respirator sau a aparatului cardiovascular &e'. diitala).~ =nainte (i după efectuarea intervenţiilor de înri-ire cu influenţă asupra funcţiilor vitale &e'. moilizarea olnavilor

imoilizaţi timp îndelunat).

→ Ro!,! a"i"tentei media!e 2n m&",rarea f,nţii!or $ita!e:~ Preătirea materialului necesar corespunzător, în stare de funcţionare.~ Preătirea psihică a pacientului / e'plică tehnica, convine pacientul de necesitatea tehnicii, solicită a-utorul (i

cooperarea pacientului.~ Preătirea fizică a pacientului / a(ezarea pacientului în poziţia corespunzătoare, c>t mai comod.~ #siurarea condiţiilor de microclimat care să nu influenţeze funcţiile vitale / lini(te, temperatură (i umiditate optime,

luminozitate, protecţie, izolare.

~ !ă cunoască variaţiile normale ale funcţiilor vitale, funcţie de se' (i v>rstă.~ !ă cunoască antecedentele medicale ale pacientului (i tratamentele prescrise / unele tratamente pot modifica funcţiile

vitale.~ !ă cunoască (i să respecte frecvenţa evaluărilor funcţiilor vitale în raport cu starea pacientului.~ !ă comunice medicului modificările semnificative ale funcţiilor vitale.

SU(RAVEG-EREA GENERAL5 A 1OLNAVULUI

→ O*ieti$e~ @uncţiile vitale 0 temperatură, puls, respiraţie, tensiune arterială.

~ Comportament :7 Stare psihică.

7 ;eactivitate.7 Somn.

7 3oziţii.

~ @acies.~ #anifestări patoloice:

7 #anifestări teumentare / culoare, transpiraţii, aspect, pliu cutanat, leziuni tegumentare, edem, mani$estărihemoragice tegumentare.

7 ărsături.7 :xpectoraţie.7 Diaree.7 Constipaţie.

7 Incontinenţă urinară %isau fecală.7 ematemeză.7 #elenă.7 :pistaxis.





→ Comportament:~ !tare psihică:

7 !tare psihică prezentă, asentă.7 Bnuilare.7 !opor.7 !tupoare.

7 Comă.

~ eactivitate:7 Reati$itate p"i/i& prezent&# dimin,at&# a*"ent&)7 ;iporeactivitate.7 ;iperreactivitate.

7 Pareze.7 Paralizii &mono, para, tetra, hemipleii, paralizie enerală).

~ 9urerea: caracter, durată, iradiere, intensitate, semne de 'nsoţire, condiţii de apariţie sau dispariţie, condiţii deameliorare.

~ Somn,!:7 /urată.

7 Insomnie & reală sau $alsă.

7 Somnolenţă & matinală, postprandială, vesperală.7 Somn agitat & coşmare.

7 Somn !ntrerupt.

→ (oziţii!e *o!na$,!,i:~ Poziţii funcţie de starea enerală:

7 P. ati$& / indiferenţă.7 P. pa"i$& / necesită a-utor.7 P. forţat&:

. $mpusă de oală:o Opi"toton,".

o (!e,ro"toton,".o Coo% de p,%&)o Spate de pi"i&)o Ortopnee)o +hemuit în pat etc.

. <'ploratorie:o P. Gineo!o'i&.o P. Gen,petora!&.

~ Poziţii indiferent de starea enerală!7 Orto"tati"m / în picioare.7 C!ino"tati"m / orizontal " de,*it &dorsal, ventral, lateral drept sau st&n ).7 P. 2n!inate:

. P. pro!i$& 0 capul mai sus.

. P. de!i$& &Trende!em*,r') / capul mai -os.

7 P. intermediare:. Semi%eznd). 6eznd)

→ Faie",! *o!na$,!,i:~ #spect / palid, cianotic, ro(u, edemaţiat etc.~ Culoare / al, alen pai, alen păm>ntiu, cianotic, cianoză periorală (i paloare periferică, cearcăne, pomeţi ascuţiţi

etc.~ <'presie / spaimă, pl>ns, ucurie, tristeţe etc.

~ Bchi / înfundaţi, sticlo(i, e'oftalmie, vedere în ceaţă, fosfene etc.~ +rimasă.~ Paralizii, pareze.

~ <rupţii etc.





M5SURAREA 6I NOTAREA RES(IRA8IEI)

→ Definiţie: 0 procesul prin care se realizează schimurile azoase.

→ Sop:

4 !tailirea dianosticului.

4 <valuarea stării olnavului.

4 Bservarea evoluţiei olii.

4 Bservarea efectelor medicamentelor.4 $ndiciu în apariţia unor complicaţii.

→ E!emente de apreiat:

4 %ipul respirator " costal superior la femei, costal inferior la ăraţi, adominal la copii (i ătr>ni.4 #mplitudinea mi(cărilor respiratorii.4 itmul respirator.

4 Frecvenţa respiraţiei.4 !imetria toracică.


4 Cronometru &ceas cu secundar).

4 Creion verde &alastru).4 Foaie de temperatură.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i: NU SE FACE

→ Te/nia:

4 !e măsoară concomitent cu pulsul, c>nd se fi'ează artera radială (i se aplică m>na asistentei pe toracele olnavului împreună cu m>na olnavului.

4 !e poate măsura (i prin aplicarea palmei pe toracele olnavului.

4 !e numără inspiraţiile timp de 1 minut.

4 #precierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla oservare a mi(cărilor respiratorii.

→ Notarea:

4 1 linie pe foaia de temperatură H 1 valoare.4 nirea valorilor succesive " CUR1A RES(IRA8IEI)4 =n unele documente medicale notarea se face cifric însoţite de caracteristicile respiraţiei.4 La dispnee se notează orarul, intensitatea, tipul, evoluţia în timp.

→ Interpretare:

4 ;espiraţia normală: suplă, amplă, regulată, pro$undă, simetrică.

4 ;espiraţia patoloică: dispnee, ritm neregulat, super$icială, !ncărcată, zgomotoasă.

4 Fre$enţa norma!& " în funcţie de v>rstă.

4 Fre$enţa pato!o'i&:" $ahipnee & polipnee) H frecvenţă crescută." Bradipnee H frecvenţă scăzută." Apnee H asenţa respiraţiei." Dispnee H respiraţia reoaie, dificilă &sete de aer).

7 9ispnee cu accelerarea ritmului respirator " tahipnee, polipnee.7 9ispnee cu rărirea ritmului respirator " radipnee.7 Di"pnee , pert,r*area ritmi& %i periodi& a re"piraţiei:o Di"pnee C/ene.Stoe" / respiraţie cu amplitudini cresc>nde p>nă la ma'im (i apoi scăzute p>nă la

apnee ce durează 12062 secunde.o Di"pnee ,""ma,! / respiraţie în patru timpi, inspir profund, pauză, e'pir scurt, zomotos, pauză.o Di"pnee 1iot / aonică, dispneea muriundului.

→ Va!ori norma!e a!e fre$enţ& re"piratorie:

~ Dou născut H ?2 &32) r J minut.~ Copil mic 62 r J minut.

~ *ărat 17 r J minut. Femeie 1@ r J minut.



→ O*"er$aţii:

~ Cura respiraţiei este paralelă cu cura pulsului (i cura temperaturii.

~ 9ispneea CheYne0!tocGes treuie depistată sistematic, căci olnavul nu o semnalează.

~ 9ispneea Qussmaul apare la un p; scăzut su I,6 / este înt>lnită în come.



M5SURAREA 6I NOTAREA (ULSULUI)

→ Definiţie:~ eprezintă senzaţia de (oc arterial percepută la palparea unei artere superficiale pe un plan dur.~ Presiunea e'ercitată de coloana de s>ne sincron cu activitatea inimii percepută su formă de (oc sau pulsaţie

→ Sop:~ Bţinerea de informaţii privind stare morfo0funcţională a inimii (i vaselor. !tailirea dianosticului.~ <valuarea evoluţiei olii, a stării enerale.

→ E!emente de apreiat:4 itmicitate &reularitate).4 Frecvenţă &rapiditate).4 Celeritate.

4 #mplitudine &intensitate).4 %ensiune &volum).

→ Lo,! m&",r&rii:~ Brice arteră accesiilă palpării (i care poate fi comprimată pe plan dur.

~ #rtera radială, humerală, carotidă, temporală superficială. #rtera femurală, poplitee, pedioasă, tiială.→ Materia!e:

~ Cronometru. Creion ro(u. Foaie de temperatură.→ Metode:

~ Palpatorie. #uscultatorie. onitorizare electronică &pe cardioscop).→ Fatorii are inf!,enţeaz& p,!",!:

~ @actori bioloici :7 V>rsta / la copilul mic frecvenţa este mai mare dec>t la adult.7 =nălţimea / persoanele scunde au frecvenţă mai mare dec>t cele înalte.7 !omnul / frecvenţa este redusă. <fortul fizic / cre(te frecvenţa pulsului. #limentaţia / în timpul diestiei

frecvenţa cre(te u(or.~ @actori psiholoici / emoţii &furie, pl>ns cresc frecvenţa respiratorie).

~ @actori sociali / mediul amiant &prin concentraţia în o'ien a aerului inspirat se poate influenţa frecvenţa pulsului).

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ Psihic.~ Fizic " repaus fizic (i psihic 13 minute.

→ Te/nia:~ !e spală m>inile. !e fi'ează v>rful deetele palpatoare ale m>inii drepte &inde', medius, inelar) pe traiectul

arterei radiale îmrăţi(>nd anteraţul cu policele.~ !e e'ercită o u(oară presiune asupra peretelui arterial (i se percep zv>cniturile pline ale pulsului timp de + minut

&se poate măsura (i numai 13 secunde pulsul reulat, valoarea se înmulţe(te cu ? (i se oţine valoarea normală).→ Notare:

~ Cifric în caiet / se notează inclusiv ora, dacă pulsul a fost măsurat în frison, faciesul era ro(u etc.~ +rafic în foaia de temperatură )pentru fiecare linie orizontală se socotesc ? pulsaţii / adică ? valori J pătrat).

~ nirea punctelor " CUR1A (ULSULUI)→ Interpretare:

~ Dormal: puls regulat, bine bătut, ritmic, sincron, celeric.

~ Patoloic: puls slab, imperceptibil, aritmic, asincron

~ @recvenţa H puls rapid, tahicardic, puls rar, bradicardic.

~ ;itm H regulat sau neregulat.

~ "mplitudine H puls mic, $ili$orm sau cu amplitudine crescută.

~ Colum (tensiune) H puls dur sau moale.

~ 5eleritatea H puls săltăreţ (creşterea rapidă a tensiunii urmată de o cădere bruscă) sau puls tard (cădere lentă).

→ Fre$enţ&:

~ Frecvenţă scăzută " *radiardie. Frecvenţă crescută " ta/iardie.~ D.n. 1?20162 p J minut. 1 an 1620122 p J minut. 16 ani 122072 p J minut.

~ #dult 720@2 p J minut.→ O*"er$aţii:





M5SURAREA 6I NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE)

→ Definiţie:~ %# H presiunea e'ercitată de s>nele circulant asupra pereţilor arteriali.

→ Sop: . <valuarea funcţiei cardiovasculare, evoluţiei olii, a stării enerale.

→ Lo,! m&",r&rii: . #rtera humerală.

→ Materia!e:~ %ensiometru cu mercur &iva0occi), sfimomanometru, tensiometru electronic, oscilometru Pachon.

~ !tetoscop iauricular. %ampon cu alcool &pentru dezinfecţie memranei stetoscopului (i a olivelor.~ Foaie de temperatură. Creion ro(u.

→ Metode: . Palpatorie. #uscultatorie. <lectronică.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ Psihic " se anunţă olnavul (i se e'plică tehnica &în termeni succinţi (i pe înţelesul lui4 se e'plică etapele

tehnicii).~ Fizic " repaus fizic (i psihic 13 minute. *olnavul se a(ează în poziţie comodă, cu raţul rela'at. 9e prefera

măsurarea se va face înaintea servirii mesei, sau la 8 ore de la servirea mesei.→ Te/nia:

~ !e spală m>inile.Metoda a,",!tatorie:

~ !e aplică man(eta pneumatică la nivelul raţului pacientului.~ !e fi'ează pe artera humerală memrana stetoscopului.~ !e introduc olivele în urechi.~ !e închide supapa (i se pompează aer în man(etă p>nă dispar pulsaţiile.~ !e decomprimă proresiv aerul din man(etă p>nă c>nd se percepe primul zomot H $a!oare TA maim&

"i"to!i&). !e continuă decomprimarea p>nă c>nd zomotele dispar H $a!oare TA minim& dia"to!i&)Metoda pa!patorie~ !e determină prin palparea arterei radiale. Du se folose(te stetoscopul iauricular. <tapele sunt identice metodei

auscultatorii. !e oţin valori mai mici dec>t prin metoda auscultatorie #etoda oscilometrică!

~ <videnţiază amplitudinea oscilaţiilor arteriale ce se oservă pe cadranul radat al oscilometrului Pachon.

~ !e descoperă memrele superioare (i inferioare / !mbrăcămintea nu trebuie să $ie strmtă.

~ an(eta se fi'ează la nivelurile dorite pe memrele olnavului, de unde pulsaţiile se transmit la manometru.

~ !e pompează aer în man(etă p>nă la dispariţia pulsului periferic / cnd presiunea depăşeşte tensiunea arterialămaximă.

~ !e cite(te oscilaţiilor pe cadranul manometrului.~ !e scade presiunea din man(etă cu 12 mm; (i se cite(te din nou valoarea oscilaţiilor arteriale.

~ !e fac scăderi (i citiri succesive p>nă se ăse(te valoarea ma'imă a amplitudinii, ceea ce se nume(te indiceoscilometric.

~ !e apreciază valorile normale în limite foarte lari / variabile de la individ la individ .~ alori normale!

7 80@ diviziuni la coapsă.7 60? diviziuni în 1J8 superioară amă.

7 1,306 diviziuni în 1J8 inferioară amă.7 80? diviziuni la memrele superioare.

~ Du este importantă valoarea asolută a cifrelor, ci diferenţa dintre două reiuni simetrice. !e consideră patoloică diferenţa mai mare de două unităţi la acela(i nivel / indică leziune a trunchiului principal sauobstrucţii vasculare

→ Notare:~ Cifric în caiet.

~ +rafic în foaia de temperatură &o linie H 1 unitate coloană de mercur). 9easupra liniei se notează valoareama'imă, su linie se notează valoarea minimă.

→ Interpretare:~ Dormal: se obţin * valori & 6"max (sistolică) şi 6"min (diastolică).

~ /i$erenţa dintre 6" max şi 6" min se numeşte tensiune diferenţială / cu importanţă dianostică.~ Patoloic: valori crescute J hipertensiune, valori scăzute J hipotensiune.

• D.n. @2J?2 mm;.

• 1 an 72J32 mm;.



• 16 ani 122J@2 mm;.

• #dult 162JI2 mm; p J minut.

→ Fatorii are inf!,enţeaz& ten"i,nea arteria!&:~ @actori bioloici :

7 V>rsta / la copilul mic %# este mai mică dec>t la adult.7 9eitul cardiac, forţa de contracţie a inimii, elasticitatea (i calirul vaselor, v>scozitatea s>nelui.7 !omnul / scade %# arterială. <fortul fizic / cre(te %#.

7 #limentaţia / în timpul diestiei %# cre(te u(or.~ @actori psiholoici / emoţii, stres, an'ietate.

~ @actori sociali / mediul amiant, friul sau căldura e'cesivă & $rigul produce vasoconstricţie şi creşte tensiuneaarterială, iar căldura produce vasodilataţie şi scade tensiunea arterială), clima.

→ O*"er$aţii:~ ăsurarea se face la acela(i olnav cu acela(i aparat, în acelea(i condiţii. an(eta va fi ine fi'ată pe raţul

pacientului.~ ăsurarea se face dimineaţa (i seara, din oră în oră &în servicii #%$), la diferite intervale recomandate de medic.~ ăsurarea se face în clinostatism sau J (i ortostatism. ăsurarea se face dimineaţa (i seara, din oră în oră &în

servicii #%$), la diferite intervale recomandate de medic.~ La indicaţia medicului se fac măsurători comparative la amele raţe.

~ =n caz de suspiciune se repetă măsurarea fără a îndepărta man(eta.~ #paratele vor vi verificate anual în laoratoare specializate.~ Valorile se comunică, dar NU SE DISCUT5 RE+ULTATELE CU 1OLNAVUL.~ ;egiunile obişnuite de măsurare a oscilometriei sunt 'E in$erioară şi superioară a gambei, 'E in$erioară a

coapsei, antebraţului şi braţului & totdeauna se fac măsurări comparative la cele două memre.



M5SURAREA 6I NOTAREA TEM(ERATURII)

→ Definiţie:~ %emperatura reprezintă rezultatul proceselor o'idative din oranism, eneratoare de căldură prin dezinterarea

alimentelor eneretice.~ Termore'!area " este un echiliru între termoeneză (i termoliză.

~ Termo'eneza " producere de căldură &rezultat al proceselor o'idative).~ Termo!iz& " consum de căldură &prin evaporare, radiaţie, conducţie, convecţie).

~ -omeotermie " păstrarea valorilor constante de temperatură &8@,I08I2

C dimineaţa (i 8I08I,82C

seara).~ Fe*r& P pire'ie.→ Sop:

~ 9epistarea variaţiilor de t2 patoloice.

~ Bservarea evoluţiei olii.~ Bservarea efectelor tratamentelor.~ 9epistarea apariţiei complicaţiilor.

→ Lo,! m&",r&rii:~ Cavităţi închise " rect, vain.~ Cavităţi semiînchise " a'ilă, plică inhinală, cavitate ucală.~ Conduct auditiv e'tern.

~ %eumentar &cu feertest sau termometru cutanat electric).→ Materia!e:

~ %ermometru ma'imal &termometru electric, feertest etc.).

~ %ampon cu alcool.~ %ăviţă renală.~ Prosop.

~ Lurefiant " vaselină &pentru măsurarea temperaturii rectale), apă &pentru măsurarea temperaturii vainale sauorale).

~ Foaie de temperatură. Creion neru→ Metode:

~ Cu termometru ma'imal.

~ Cu feertest.~ Cu termometru electric.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ Psihic " se anunţă olnavul (i se e'plică tehnica &în termeni succinţi (i pe înţelesul lui4 se e'plică etapele

tehnicii).~ Fizic:

7 #'ilă " se tamponează cu prosop individual a'ila (i se a(ează olnavul comod.7 ectal " pentru adult poziţia decuit lateral st>n, pentru copil decuit dorsal cu picioarele flectate pe

adomen sau decuit ventral pe enunchii mamei.→ Indiaţii te/nie:

~ %ermometrul ma'imal se scutură p>nă c>nd coloana de mercur cooară în rezervor.

~ =n timpul scuturării termometrul se ţine ca pe un creion.→ Te/nia:

~ !e spală m>inile.

~ #ăsurarea 'n axilă!7 !e tamponează a'ila &(tererea modifică valoarea de temperatură)7 !e aplică pe mi-locul a'ilei ulul termometrului.7 !e apropie raţul de torace (i se aplică m>na pe torace.7 !e a(teaptă 12 minute, se scoate termometru.

7 !e (tere termometrul cu tampon cu alcool (i se cite(te valoare.~ #ăsurarea 'n rect!

7 !e lurefiază ulul termometrului cu ulei de vaselină.

7 !e introduce ulul termometrului în rect cu de rotaţie (i înaintare.7 !e lasă 3 minute, se e'trae, se (tere cu tampon cu alcool, se cite(te.

4 #ăsurarea 'n cavitatea bucală!7 !e umeze(te termometrul.



7 !e introduce în cavitatea ucală, su limă.7 *olnavul închide ura (i menţine termometrul 3 minute, fără al str>ne între dinţi.7 !e scoate termometrul (i se cite(te.

→ Notare:~ Cifric în caiet.~ +rafic în foaia de temperatură &valorile pare pe linie, valorile impare între linii).

~ Prin unirea punctelor " CUR1A TERMIC5.

→ Interpretare:~ Dormal:

7 *olnav aferil " temperatură fizioloică H 8@08I2C.

~ Patoloic:7 Valori scăzute H /ipotermie &su 8@2C).7 Valori crescute " olnav feril H /ipertermie &peste 8I2C).

• S,*fe*ri!itate " 8I0872C.• Fe*r& moderat& " 8708M2C.• Fe*r& ridiat& " 8M0?22C.• -iperpireie " peste ?22C.

→ Fatorii are inf!,enţeaz& temperat,ra:

~ @actori bioloici :7 #limentaţia / cre(te u(or temperatura.7 <fortul fizic / cre(te temperatura.7 V>rsta " la copil temperatura fizioloică este u(or mai crescută dec>t la adult, iar la v>rstnic temperatura

fizioloică este mai scăzută.7 Variaţia diurnă " valorile de seară sunt mai ridicate dec>t cele de dimineaţă.7 !e'ul " femeile în perioada ciclului menstrual au valori de temperatură peste 8I2.

~ @actori psiholoici / emoţii, stres, an'ietate / cresc temperatura.

~ @actori sociali!7 Clima " friul sau căldura e'cesivă & $rigul şi umezeala produc scăderea temperaturii, iar căldura produce

creşterea temperaturii.

7 Locul de muncă / cre(teri sau scăderi ale temperaturii amiante determină derelări ale temperaturii.7 Locuinţa / temperatura din încăpere influenţează temperatura corpului &camera supraîncălzită cre(tetemperatura (i invers).

→ Manife"t&ri are 2n"oţe" fe*ra:~ Frison / contracţie musculară puternică.~ %eumente ro(ii, calde, transpirate.

~ Pilloerecţie / piele de ăină, senzaţie de fri.~ !indrom feril " ce$alee, curbatură, tahicardie, tahipnee, inapetenţă, sete, oligurie, urină concentrată,

convulsii, halucinaţii, delir, dezorientare.~ <rupţii cutanate / macule, papule, vezicule / înt>lnite în oli infecţioase.

→ O*"er$aţii:

~ ăsurarea se face dimineaţa la sculare, înaintea toaletei sau altor activităţi între orele I07, (i seara între orele 1@01I.~ mezeală modifică valoarea înreistrată.~ Valorile mari sau prea scăzute se verifică.

~ 9acă olnavul (tie (i poate î(i introduce sinur termometrul în rect.



AINSTRUMENTAR NECESAR E9AMIN5RILOR CLINICE

~ !tetoscop iauricular.

~ %ensiometru.~ !patulă linuală.~ 9eschizător de ură.

~ Pensă de prins lima &pensă în inimă).~ Panlică metrică. %aliometru. Pediometru.

~ C>ntar.~ Blindă lariniană.~ Blindă frontală.

~ !pecul auricular.~ !pecul nazal.

~ Ciocan de refle'e.~ <lectrocardioraf.~ Bftalmoscop.

~ S,r"& de !,min&)INSTRUMENTAR C-IRURGICAL:

4 Pense anatomice.

4 Pense chiruricale.4 Pense hemostatice / Pan, Qocher.4 *isturiu.4 Foarfece chirurical.

4 !ondă canelată.4 !tilet utonat.4 Portac ;aedon.4 #ce chiruricale. #ţă chiruricală. #rafe chiruricale.4 Pense prins c>mpuri / pensa cărău(.

4 9epărtătoare.

4 ănu(i chiruricale.~ S,*"tanţe anti"eptie pentr, te',mente %i pentr, p!a'&)~ %ruse cu material pentru pansamente / comprese tifon, fe(e, me(e.~ Vaselină / pentru tu(eu rectal.

INSTRUMENTAR O1STETRICAL:

~ asă inecoloică.

~ Valve vainale.~ !pecul vainal.~ ateriale pentru recoltarea secreţiilor enitale.

~ !tetoscop ostetrical.~ ;isterometru.

~ Pelvimetru.~ 9ilatatoare.

INSTRUMENTAR . 0NGRIIRI 6I TRATAMENTE CURENTE:

~ ănu(i de cauciuc~ !erini. #ce.

~ %ruse de reanimare.~ %ăviţă renală.~ !onde urinare.~ *azinete.~ $riator.

~ %ermofor.

~ Pună de heaţă.~ Vase colectoare din ino'.~ Casolete.~ %rocare diferite.







7 %ruse inecoloice.



STERILI+AREA ; METODE DE STERILI+ARE

→ Definiţie: 0 procesul prin de distruere a tuturor microoranismelor vii &acterii, viru(i, spori) de pe suprafaţă (i din profunzimea materialelor (i instrumentelor medicale.

→ Sop:

~ #siurarea asepsiei.~ Prevenirea infecţiilor nosocomiale.

→ Se "teri!izeaz&:

4 $nstrumentar folosit pentru investiaţii (i tratamente curente.4 $nstrumentar chirurical.4 aterial moale &halate, c>mpuri, onete, mă(ti, mănu(i de aţă, sonde, mănu(i de cauciuc).4 $nstrumentar pentru in-ecţii (i puncţii.4 #paratură medicală folosită la investiarea olnavului.4 $nstrumente din cauciuc (i material plastic.

4 $nstrumentar pentru recoltări (i determinări de laorator.4 $nstrumentar stomatoloic.4 !oluţii perfuzaile (i in-ectaile etc.

→ Metode de "teri!izare:

4 etodele de sterilizare se ale în funcţie de tipul de instrumente, modul de utilizare (i de recomandările producătorului.4 etode fizice.

7 C&!d,r&:

5ăldură uscată:

. F!am*area / >tul epruetelor.

. 0n&!zire !a ro%, / ansa de recoltare înainte (i după utilizare.

. Et,$a cu aer cald &pupinel).

5ăldură umedă:

. Fier*erea / se folose(te pentru sterilizarea sonde, canule, aţă chiruricală. 9urata 82minute din momentul c>nd fiere apa. %emperatura de sterilizare 1222C &12?2C dacă se

adauă în apă icaronat de sodiu). Valailitatea este de 6 ore &dacă nu s0a deschis cutia.Capa,! ,tiei NU ESTE STERIL3. A,to!a$.

7 Fri' / conelarea su /172C.7 Radiaţii / raze ultraviolete, raze ama, raze ' etc.

4 etode chimice.

7 B'id de etilen / autoclav.7 Formaldehidă.7 +lutaraldehidă / imersia materialelor 12 ore. aterialele sunt sterile doar c>nd stau în soluţie.7 Perasafe / soluţie activă alastră / pentru canule, catetere, instrumentar din fire optice. $mersie 12 minute.


~ #utoclav.~ <tuvă &pupinel) / electric.~ Fierător electric.~ Cutii metalice.~ Casolete.

~ !ustanţe chimice.~ Lămpi eneratoare de raze.~ Lampă de spirt.

→ (re'&tirea in"tr,mentar,!,i pentr, "teri!izare:

~ *pălarea iniţială după folosire / îndepărtează murdăria viziilă prin spălare cu @et ap&)~ *ubmer"are 7 minute ) "o!,ţie dezinfetant& &!eGusept 6A)/ dezinfecţie chimică.

~ Dezinfecţie termică ) "p&!are , ma%ina a,tomat& , deter'ent# !a J =C. !pălarea se poate face (i manual cu perii(i -et de apă caldă.

~ scarea / esenţială pentru arantarea sterilizării.

~ Ambalarea / se face în h>rtie specială pentru sterilizare / în două straturi.





7 1672C / 1,3 atm.7 1882C / 6 atm.7 18M2C / 6,3 atm.7 820@2 minute.7 9eschiderea aparatului după sterilizare se face după ce presiunea cooară la 2 atm.

4 Valailitate / 6? ore &dacă nu au fost deschise trusele).4 !e aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.

→ Steri!izarea !a a,to!a$ , oid de eti!en:4 ateriale:

7 ateriale plastice. Catetere etc.7 <ndoscoape.7 !erini.

4 Condiţii:7 @22C. ?0@ ore. !terilizarea se face numai în amala-e speciale.7 9eschiderea aparatului după sterilizare se face după ce temperatura cooară la ?22A.7 $nstrumentarul stomatoloice se sterilizează la 1622C / 82 minute.

4 Valailitate / @ luni &dacă nu au fost deschise trusele).4 !e aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.

→ Steri!izarea , formo!:

~ !e sterilizează în autoclav mare sau incintă etan(ă sau în etuva _anet.4 ateriale:

7 #paratură specială / endoscop etc.

7 ateriale termosensiile. !onde, canule, catetere.7 ;aine roase. Pat cu ane'e.7 !aloane, săli de operaţie, săli de tratamente etc.

4 Condiţii:7 ? Jm8 formol în apă la @22C.

7 %imp de acţiune I ore în incinte, ? ore în etuva _anet pentru sterilizarea sondelor urinare.

7 Deutralizarea formolului la terminarea ciclului de sterilizare se face cu 6 amoniac J ? formol, după care incintaeste foarte ine aerisită.7 =naintea folosirii instrumentelor vor fi clătite cu apă sterilă pentru îndepărtarea urmelor de formol care este to'ic.

4 !e aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.→ Contro!,! "teri!iz&rii:

~ $ndicatori fizici: %ermometru. anometru.

~ $ndicatori chimici: #cid enzoic " soluţia transparentă, incoloră virează la run în sterilizarea corectă la autoclav. $ndicatori lichizi de culoare ro(ie virează spre verde în sterilizarea corectă la etuvă. $ndicatori stripuri / andă de h>rtie imprimată chimic cu marGer martor (i un marGer de culoare alenă de

virează spre culoarea marGerului martor. *andă adezivă test / demonstrează doar că trusa sau casoleta a trecut prin procesul de sterilizare.

~ $ndicatori ioloici: <ste cea mai siură metodă de verificare. *acilul stearotermophilus / la autoclav / răm>ne violet dacă sterilizarea s0a făcut corect, sau virează spre alen

dacă nu s0au atins parametrii de sterilizare. *acilul sutilis / pentru sterilizarea cu căldură uscată sau cu az. Fiola verde nu0(i schimă culoarea la o

sterilizare corectă, sau virează spre alen dacă nu s0au atins parametrii.→ Indiaţii de "teri!izare pentr, diferite materia!e %i in"tr,mente:

~ $nstrumente ce vin în contact cu ţesuturile (i sistemul vascular: implante, isturie, ace, alte instrumente chiruricalesau stomatoloice, accesoriile endoscoapelor. "utoclav. #tuvă. 7xid de etilen. @ormol.



~ $nstrumentele ce vin în contact cu mucoasele sau cu soluţii de continuitate &plăi): endoscoape fle'iile, tuuriendoteliale, echipament pentru anestezie, termometre, căzi de aie. Submersie !n soluţie dezin$ectantă (acid peracetic etc.) "lcool etilic 8+>A. %ipoclorit de sodiu ,*A.

~ $nstrumente care vin în contact numai cu pielea intactă: stetoscoape, azinete, suprafaţa meselor, pavimentul. Iodo$orm. Soluţii clorurate.

6imp de contact ' minute.



STERILI+AREA MATERIALULUI MOALE

→ Definiţie:

4 Procedeul prin care sunt distruse toate formele rezistente de microoranisme de pe suprafaţă (i din profunzime.

→ Materia! moa!e:

4 aterial din umac / halate, c>mpuri, onete, mă(ti, mănu(i, aţă chiruricală, fe(e, comprese, me(e.4 ănu(i de cauciuc.4 $nstrumentar din cauciuc sau material plastic / sonde, canule.

→ Condiţii:4 1672C / 1,3 atm.4 1882C / 6 atm.4 18M2C / 6,3 atm.4 820@2 minute.4 4ncălzirea =pur"area> se face introduc>nd aur în aparat la 1,3 atm cu evacuarea lui imediată / p>nă la presiune 2,

după care se continuă sterilizarea propriu0zisă. =n unele servicii de sterilizare se fac 6 pur-ări înaintea sterilizării.

!e introduc trusele în autoclav$

!e închide aparatul

$!e introduce aur la presiune de 1,3 atm

$

!e evacuează rusc aurul p>nă scade presiunea la 2$

!e continuă sterilizarea la presiunea dorită &indicată) timp corespunzător $

!e evacuează aurul / presiunea scade la 2$

se deschide aparatul (i se închid trusele

→ Va!a*i!itate / 6? ore &dacă nu au fost deschise trusele).

→ !e aplică te"t,! de ontro! cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.

STERILI+AREA LA AUTOCLAV:

→ Definiţie:

4 Procedeul prin care sunt distruse toate formele rezistente de microoranisme de pe suprafaţă (i din profunzime.4 #utoclavul sterilizează cu a-utorul vaporilor de apă su presiune. %emperatura se măsoară cu manometru de presiune

prin echivalarea în 2C.

→ Sop:

~ 9istruerea microilor (i aenţilor patoeni.~ #siurarea asepsiei.

~ Prevenirea infecţiilor nosocomiale.→ Materia!e:

4 aterial din umac / halate, c>mpuri, onete, mă(ti, mănu(i, aţă chiruricală, fe(e, comprese, me(e. ănu(i decauciuc.

4 $nstrumentar din cauciuc sau material plastic / sonde, canule.

4 Partea metalică a endoscoapelor.4 $nstrumentar confecţionat din metal (i sticlă.4 !oluţii perfuzaile.

→ Condiţii:4 1672C / 1,3 atm.4 1882C / 6 atm.4 18M2C / 6,3 atm.

4 820@2 minute.4 4ncălzirea =pur"area> se face introduc>nd aur în aparat la 1,3 atm cu evacuarea lui imediată / p>nă la presiune 2,

după care se continuă sterilizarea propriu0zisă. =n unele servicii de sterilizare se fac 6 pur-ări înaintea sterilizării.4 /eschiderea aparatului după sterilizare 0 presiunea 2 atm.





O1SERVAREA 6I NOTAREA SCAUNULUI LA ADULT)

→ Definiţie:~ eprezintă totalitatea resturilor alimentare rezultate prin procesul de diestie (i eliminate prin actul defecaţie.~ 9efecaţia " actul voluntar de eliminare a materiilor fecale rezultate în urma diestiei prin anus.

→ Sop:~ Bţinerea de informaţii privind diestia (i tranzitul intestinal.~ <valuarea evoluţiei olii, a stării enerale.

~ !tailirea dianosticului~ !upraveherea efectelor tratamentelor.

Caratere Va!ori fizio!o'ie Va!ori pato!o'ie~ Frecvenţa ~ 106 scaune pe zi.

~ 1 scaun la 6 zile.

~ 9iaree " 80@ scaune pe zi.

~ 9izenterie " 62082 scaune pe zi.~ ;oleră " 72 scaune pe zi.

~ Constipaţie " 1 scaun la 8030I012 zile.

~ Brar ~ itmic &aceia(i oră).

~ 9imineaţa.

~ Constipaţie haituală.

~ 9iaree.

~ Cantitate ~ 1320622 . ~ C>teva G în afecţiuni pancreatice, afecţiuni ale colonului,

anomalii de dezvoltare a colonului.~ Cantitate redusă în constipaţie.~ Cantitate foarte redusă în dizenterie, holeră / 12013.

~ Forma ~ Cilindrică 803 cm diametru, lunimevariailă.

~ Panlică sau creion în cancer.~ *ile dure / coproliţi în constipaţie.~ *ile conlomerate / în constipaţia atonă &c>nd scaunul stă

mai mult timp în rect).

~ Culoare ~ *rună / în funcţie de alimentaţie.~ +alen0aurie / în alimentaţia lactată

la suar.~ Deară / după consumul afinelor,

amarelor, cărunelui medicinal.~ #l / după inestie de sulfat de ariu.

~ Culoarea se închide odată cudiversificarea alimentaţiei.

~ 9eschisă / în diaree.~ Verde / datorită iliruinei ce se o'idează în intestin.~ #lă / în icterul mecanic.~ Deru ca păcura, lucios / me!en&.

~ o(u în hemoraii.

~ iros ~ Caracteristic, fecaloid. ~ #cid în fermentaţie.

~ >nced / cu răsimi nedierate.~ Fetid în putrefacţie.~ Foarte fetid în cancer de colon.

~ Fad / fără miros.

~ #spectul ~ Păstos, omoen. ~ Coproliţi în constipaţie.

~ [eamă de pepene, supă de linte / în fera tifoidă.~ [eamă de orez în holeră.

~ Conţinut ~ esturi alimentare dierate. ~ ucus. Puroi. !>ne.~ esturi alimentare nedierate sau incomplet dierate.

~ !teatoree / răsimi nedierate.~ Creatoree / proteine nedierate.~ Paraziţi (i J sau ouă de paraziţi.

→ Notarea "a,n,!,i . în susolul foii de temperatură cu semne convenţionale. 9acă sunt mai multe scaune se noteazănumărul urmat de semnul convenţional &e'. cinci scaune moi / 3J.)

~ $ " scaun normal. ~ U " scaun cu mucus.

~ J " scaun moale. ~ P " scaun cu puroi.~ − " scaun diareic. ~ ! &cu ro(u) " scaun sanuinolent, din hemoraii de la nivelul colonului, rectului, anusului Hrectoraii, anoraii, hemoraii hemoroidale.~ [ " scaun run-os



O1SERVAREA 6I NOTAREA V5RS5TURILOR)

→ Definiţie:~ V&r"&t,ra reprezintă un refle' de eliminare a conţinutului astric cu sau fără reaţă, printr0un efort muscular diestiv.~ Re',r'itarea / este un reflu' al conţinutului astric fără reaţă sau contractură musculară.

→ Sop:~ !tailirea dianosticului.~ !tailirea ilanţului hidric.

~ Bţinerea informaţiilor privind conţinutul astric.→ Materia!e nee"are pentr, aptarea $&r"&t,ri!or:

~ %ăviţă renală.~ Prosop. u(ama. #leză.

~ Pahar cu apă &aromată).

Caratere Va!ori fizio!o'ie~ Frecvenţa ~ Vomă ocazională &înt>mplătoare).

~ Vărsături frecvente " steatoree, afecţiuni diestive.~ Vărsături incoeriile " ravide.

~ Brar ~ Vărsături matinale " sarcină.

~ Vărsături postprandiale / după servirea mesei:o Vărsături imediate &precoce) " ulcer astric.o Vărsături tardive la 60@ ore " ulcer duodenal.

~ Vărsături înt>mplătoare.

~ Cantitate ~ Variailă " funcţie de patoloie &mai crescută în stază astrică, stenoză pilorică).

~ Culoarea ~ Funcţie de conţinut:o +alen " vărsătura cu reflu' duodenal, vărsătura purulentă.o Verzui " vărsătura cu conţinut iliar.o o(u " v. Cu s>ne.o #l " vărsătura cu suc astric fără alte produse.

~ Conţinut ~ #limentar.

~ ucos.~ #păs &sarcină).~ *ilă &colecistită).~ Fecaloid &ocluzie intestinală).

~ Purulent.~ !anuinolent " /ematemez& / aspect zaţ de cafea.

~ iros ~ Fad " fără miros.~ #cru.

~ >nced.~ Fecaloid.~ #romatic / de mere putrede.

~ Forţa de proiecţie

~ Vărsătură cu efort muscular adominală, cu reaţă.~ Vărsătură ruscă, în -et, fără reaţă, fără leătură cu alimentaţia.

~ !emne deînsoţite

~ +reaţă.~ 9eshidratare.

~ 9ureri adominale.~ 9ezechilire hidroelectrolitice.

→ Notarea $&r"&t,ri!or . în susolul foii de temperatură cu semne cu culori convenţionale " cerc de culori diferite. 9acăsunt mai multe vărsături se notează numărul de vărsături urmat de cercul în culoarea corespunzătoare. <'emplu: cincivărsături alimentare / 3o &alastru).

~ Cerc alastru " vărsătură alimentară.~ Cerc verde " vărsătură iliară.

~ Cerc alen " vărsătură purulentă.

~ Cerc ro(u " vărsătură sanuinolentă / cu s>ne.





O1SERVAREA 6I NOTAREA DIURE+EI

→ Definiţie:~ rina " secreţia de urină J filtrat renal pe 6? de ore.~ icţiune " act refle' de eliminare urinară.~ 9iureză " cantitatea de urină eliminată în 6? ore.~ #nurie " asenţa secreţiei urinare &vezică urinară oală / asenţa urinei în vezică).

→ Sop:

~ Bţinerea de informaţii privind funcţia rinichilor.~ <valuarea evoluţiei olii, a stării enerale.~ !tailirea dianosticului

~ !upraveherea efectelor tratamentelor.~ !tailirea ilanţului hidric.

Caratere Va!ori fizio!o'ie Va!ori pato!o'ie~ Di,rez&

&cantitate J6? ore) Hcantitate.

~ ` 6222 ml. ~ O!i',rie " diureză su 722 ml.~ O!i',rie " diureză su 322 ml.~ An,rie " diureză su 632 ml.

~ (o!i,rie " diureză peste 6222 ml.

~ icţiune / eliminare Hritm deeliminare.

~ J.? micţiuni J6? ore~ ai multe micţiuni ziua.~ _et continuu.

~ Dedureroasă.

~ En,rezi" " pierderea involuntară de urină în pat,noaptea, la copii peste 8 ani.

~ Di",rie " micţiune dureroasă.~ Inontinenţ& ,rinar& " urinare continuă.~ I"/i,rie " imposiiliatea de a urina & lob vezical )~ (o!ai,rie " micţiuni frecvente, dar cu diureză

normală.~ Nit,rie " inversarea numărului de micţiuni &mai

multe noaptea).

~ Culoare ~ Ga!*en de"/i" spre *r,n 2n/i" &funcţie de c>t de radul de concentrareal urinei).

~ Culoare dată de medicamente:a!*a"tr,.$erz,i " în administrarea dealastru de metilen, &r&mizi, " înadministrarea de aspirină etc.

~ *run închis " icter.~ o(ie " hemoraie &hematurie).

~ iros ~ Caracteristic. ~ #moniac " în fermentaţie.~ #cetonă &mere putrede) " în diaet.

~ #spectul ~ Limpede. ~ %ulure.~ Cu flocoane.~ Cu nisip.~ Cu alumină / a!*,min,rie.~ Cu s>ne " /emat,rie.

~ Cu puroi " pi,rie.~ Conţinut în

sedimenturinar.

~ are leucocite.

~ are celulele epiteliale.

~ Pimenţi iliari.

~ Cilindri leucocitari.~ Calculi.~ Corpi cetonici.

→ Notarea di,rezei:~ !e notează în susolul foii de temperatură cifric " cantitatea de urină eliminată în 6? ore.~ !e poate nota (i rafic pe foaia de temperatură " 1 pătrat H 122 ml.

→ M&",rarea di,rezei din B ore:~ Bra I " olnavul urinează (i urina se aruncă.

~ Bra 1M " se măsoară toată urina eliminată de la ora I dimineaţa p>nă la ora 1M, inclusiv urina de la ora 1M.~ Bra I &a doua zi) " se măsoară urina eliminată de la ora 1M p>nă a doua zi la ora I, inclusiv urina de la această oră.



M5SURAREA 0N5L8IMII TALIA LA ADULT 6I CO(IL

→ Ta!ia 2n&!ţimea:~ 9eterminarea taliei:

La adult se face cu ta!iometr,) La copil se face cu pediometr,)

~ %aliometru " este o ti-ă metalică radată în cm, verticală, pe care se mi(că perpendicular un cursor.~ Pediometru " este o cutie dreptunhiulară ) "heab ) cu trei pereţi fic(i (i un perete moil. Fundul cutiei este radat

în cm. Dou născutul (i suarul care nu stă în picioare se măsoară cu pediometru. Copilul care stă în picioare se măsoară cu taliometru.

→ Sop:~ Bţinerea de informaţii privind reutatea.~ <valuarea stării enerale.

~ !tailirea dianosticului.~ !upraveherea efectelor tratamentelor.

→ Te/nia m&",r&rii:~ La adult:

*olnavul este ruat să se descalţe. !e a(ează în picioare su cursorul taliometrului. !e cooară cursorul p>nă la capul olnavului. !e cite(te valoarea (i se notează în foaia de temperatură.

~ La copil: !e a(ează copilul cu capul în contact cu peretele fi', se menţine drept, iar picioarele întinse vor veni în

contact cu peretele moil. !e ridică copilul (i se cite(te valoarea.

→ Notarea:~ !e notează valoarea oţinută în foaia de oservaţie (i în foaia de temperatură.

→ O*"er$aţii:~ %alia se poate măsura (i cu panlică metrică a(ezată vertical pe perete / măsurarea se face de la călc>i la verte'.

M5SURAREA GREUT58II COR(ORALE . ADULT 6I CO(IL

→ Gre,tatea:~ 9eterminarea reutăţii:

La adult se face cu:

− Cntar ; *a!anţ& antropometri&)

− (at ntar pat *a!anţ&) La copil se face cu ntar de ,z pediatri)

~ +reutatea adultului este în raport cu înălţimea.

~ Calculul reutăţii ideale se face folosind formule speciale:G ' P J= =#J Tm.<J= V.B=H =#

nde: + G " reutate corporală e'primată în G. %cm " talia e'primată în cm. V " v>rsta e'primată în ani.2,M " factor de corecţie care se aplică la femei.

→ Indiaţii:~ La internarea în spital 0 e'cepţie fac olnavii imoilizaţi la pat.

~ !ăptăm>nal / pentru stailirea raţiei alimentare.~ [ilnic pentru stailirea ilanţului hidric.~ #precierea stării de nutriţie, în timpul sarcinii, în cursul unor tratamente.

→ Contraindiaţii:~ $nfarct de miocard, hemoraii, (oc, politraumatisme.

→ Te/nia m&",r&rii:~ La adult:

*olnavul stă în picioare sau pe scaun special montat la c>ntar. *olnavii în stare ravă sunt c>ntăriţi cu pat0alanţă.

~ La copil: !e c>ntăre(te copilul dezrăcat, a(ezat pe cadrul c>ntarului. Pentru proa suptului c>ntărirea copilul se face înainte (i după supt / fără a schima len-eria sau hainele.

→ Notarea:



~ !e notează valoarea oţinută în foaia de oservaţie (i în foaia de temperatură.→ Condiţii:

~ #celea(i condiţii / aceia(i oră, c>ntar. #ceia(i ţinută vestimentară.~ =naintea servirii mesei, dimineaţa, după eliminări.

ALIMENTA8IA SUGARULUI =. LUNI

→ A!imentaţia nat,ra!& a no, n&",t,!,i:~ #lăptarea ameliorează comportamentul psihoafectiv al suarului, procur>ndu0i o serie de stimuli olfactivi, auditivi (i

tactili.~ =n primele 16 ore " ceai ne'ndulcit .~ #lăptarea începe la @016 ore de la na(tere &doar lapte de mamă, fără adaus de lapte). =n primele zile compoziţia

laptelui matern diferă de cea care se va instala definitiv.7 Prima zi " 3 minute la s>nul mamei / la 8 ore.7 # 60a zi " 12 minute la s>nul mamei.7 # 80?0a zi 13 minute la s>nul mamei.7 9in ziua a 30a " 62 minute la s>n / timp ma'im pentru un supt.

~ !ecreţia de lapte din primele zile " o!o"tr,)~ Laptele definitiv are următoarele caracteristici:~ 3roteine ',*+',8 gA.

7 ipide ,2 gA.7 actoză 8 gA.

7 Săruri minerale ,* gA.

7 Filocalorii ?8A.

~ Cantitatea de lapte supt cre(te proresiv în primele 12 zile de la >= m! H ",pt, p>nă se staile(te la <J=.B== m! H ' Horp, apoi scade cu v>rsta, odată cu diversificarea alimentaţiei. Du va depă(i Q== m! pe B ore.

~ n sugar alimentat la sn şi care se dezvoltă normal, nu are nevoie de determinarea cantităţii de lapte matern primit. -n cazul !n care nu ia !n greutate se va $ace pro*a ",pt,!,i)

~ N,m&r,! de me"e în alimentaţia naturală:7 Luna 10a " I mese / la interval de 8 ore.

7 Luna a 60a " @ în lunile.

7 Luna a 80a " 3 mese dacă suarul are 3 G.7 Pauză de noapte @ ore.7 9urata unui supt " 13062 minute

~ A$anta@,! a!imentaţiei nat,ra!e:7 #siură necesarul de vitamine (i anticorpi.7 #portul dintre calciu (i fosfor este cel fizioloic &6J1).7 =ntăre(te leătura mamă0copil.

~ Condiţii pentr, mam& 2n perioad& a!&pt&rii:7 Du fumează.

7 Du consumă alcool.7 Du face auz de cafea.

7 Du consumă alimente care să modifice ustul sau mirosul laptelui.7 Du ia medicamente.

~ Contraindiaţii!e a!&pt&rii:7 *oli rave ale mamei &tc, feră tifoidă).7 astită.

~ Inidente!e a!&pt&rii:7 Vărsături.7 9iaree prandială.

7 Colici adominale.7 euritaţii.7 <ritem fesier.

~ A!imente a"oiate a!&pt&rii 2n aea"t& perioada:7 Ceai sla.

7 ucilaiu de orez.7 !uc de fructe.



→ A!imentaţia artifiia!&:4 #limentaţia artificială se realizează prin administrarea în primele 80? luni de viaţă a unui preparat de lapte &lapte praf

interal sau lapte de vacă), în cazul imposiilităţii efectuării alimentaţiei naturale.4 #limentarea se face cu ieron cu tetină adaptată. Perforarea tetinei se face cu ac înro(it / orificiile treuie să fie mici

&ieronul întors cu tetina în -os nu treuie să cură în -et, ci doar să picure rar)4 *ieronul (i tetina se spală (i se sterilizează.4 *ieronul se ţine vertical pe ura copilului în timpul alimentării, cu toată ula de aer în fundul sticlei

4 #daptarea laptelui de vacă condiţiilor umane de diestie prin:

7 Dodi$icări cantitative ale concentraţiei proteinelor.

7 Dodi$icări calitative ale proteinelor.

7 "daus de glucide.

4 Di!,area !apte!,i de $a& " se face cu deot de orez B:7 Prima lună " diluţie W.7 Luna a 60a " diluţie 6J8.

7 Luna a 80a " lapte nediluat.4 Di"tri*,ţia me"e!or:

7 $ lună " @0I mese pe zi.7 Luna 6,8,? " @ mese pe zi.

7 Luna 3 " 3 mese pe zi.4 A!imentaţia , !apte praf:7 Prima lună " diluţie 57A mucilaiu de orez.7 Luna a 6 0 80a " diluţie 512A mucilaiu de orez.7 Luna a ?0a " diluţie 516,3018A mucilaiu de orez.

4 (reparate de !apte praf:7 Lactosan.7 !imilac.7 ;umana 2, ;umana $, ;umana $$.

→ A!imentaţia mit&:~ #limentaţia naturală p>nă la v>rsta de ? luni se poate completa (i cu alt lapte.

~ Alimentaţie prin completare!7 La fiecare supt, c>nd se adauă cantitatea de lapte necesară pentru a completa cantitatea de lapte matern

suptă.7 Pentru determinarea acestor cantităţi se face pro*a ",pt,!,i pentru a vedea c>t lapte matern ia suarul

la fiecare masă (i se completează cu laptele ales dat cu linuriţa.~ Alimentaţie prin alternare!

7 !e alternează masa de lapte matern cu o masă de lapte praf " c>nd nu are mama posiilitatea de aalăpta copilul la 8 ore.

→ Di$er"ifiarea a!imentaţiei:~ #limentaţia diversificată a suarului " reprezintă introducerea pe l>nă reimul lactat, a alimentelor solide cu scopul

îmunătăţirii calitative a aportului nutriţional.

~ 9upă v>rsta de ? luni laptele nu mai furnizează toate elementele nutritive indispensaile unei dezvoltări optime.=nainte de această v>rstă, funcţiile enzimatice intestinale, în special amilolitice, nu sunt complet dezvoltate.~ <ste oliatorie testarea toleranţei diestive pentru fiecare aliment în parte nou introdus.~ !upa de zarzavat se introduce la început clară, apoi se adauă ulei de porum la I zile, după alte I zile făinoase /

orez, zeamil 803A.~ S/ema di$er"ifi&rii a!imentaţiei ",'ar,!,i e,trofi:

7 ? "&pt&mni " suc de fructe &mere, portocale, lăm>i) 0 3 ml 5 3 ml pe zi7 > !,ni " supă de zarzavat / cu cartofi, morcovi, ţelină, pătrun-el / 62 ml 5 62 ml p>nă la 122 ml pe zi,

cu adaus de făinos. !upă de zarzavat strecurată, cu făinos, cu piure de leume resuspendat etc. zilnic se poate alterna cartof, morcov sau mi't / după ustul copilului.

7 > !,ni " piure de leume / 32 pe zi7 !,ni " fructe rase &mere, piersici, anane) / 3012 p>nă la 122 pe zi. !e pot da cu adaus de iscuiţi

după introducerea făinosului. !e testează toleranţa diestivă timp de I zile pentru fiecare fruct în parte.7 !,ni " carne de pasăre sau de vacă / 320@2 pe zi, fiartă (i tocată / 8 zile pe săptăm>nă,

amestecată în piure sau supă.



7 J !,ni / ălenu( de ou fiert tare, 8 zile pe săptăm>nă, administrat alternativ cu carnea. Du se dă alu( pentru că produce alerie.

7 J !,ni " r>nză de vaci, suc de ro(ii, struuri.7 ? !,ni " ficat de pasăre sau vită, ine fiert.7 !,ni " paste făinoase fierte, cu unt (i r>nză.7 Q !,ni " mămăliă, p>ine.

→ 0nţ&rarea:

~ reprezintă suprimarea completă a laptelui matern.~ !e recomandă în -urul v>rstei de 70M luni.(REG5TIREA MAMEI 6I SUGARULUI (ENTRU AL5(TARE

→ (re'&tirea p"i/i& a mamei pentr, a!&ptare:~ !e insuflă mamei încredere în sine, în capacitatea de a putea alimenta copilul.

~ !e arată efectele pozitive ale alimentaţiei naturale asupra dezvoltării copilului, faptul că infecţiile, olile alerice,oezitatea, moartea suită apar mai rar, viaţa de adult a copilului va fi mai echilirată psihic.

~ !e arată efectele favoraile ale alăptării asupra involuţiei uterine după na(tere (i a prevenirii oezităţii.~ !e înlătură factorii (i elementele ce pot enera emoţii neative.

~ Ce! mai *,n "tim,!ent a! "ereţiei !atate e"te 'o!irea "ni!or3

→ (re'&tirea "ni!or pentr, a!&ptare:4 Stimularea secreţiei lactate " a(ezarea copilului la s>n c>t mai precoce / în primele 6? ore de la na(tere, chiar după

62082 minute. !e va lăsa copilul să suă c>t mai des / la cerereO.4 #xpunerea snilor la aer H băi de soare sau la lampa de ultraviolete.

4 3revenirea incidentelor alăptării la sn: se e'plică mamei încă înainte de na(tere că treuie să efectueze un masa- almameloanelor.

4 Igiena mameloanelor: se va face cu apă, fără săpun. Ktererea se va face cu prosop aspru. ameloanele treuiestoarse / pentru a menţine permeailitatea canalelor alactofore. =n cazul apariţiei raadelor, mameloanele se acoperăcu un unuent (i apoi cu o compresă sterilă. Laptele se dă muls.

4 itmul circadian al supturilor se relează de la sine după circa ? săptăm>ni, ma'im 608 luni.

→ A"i',rarea dietei mamei are a!&pteaz&:~ eimul alimentar va fi echilirat / nu se recomandă cură de slăire.~ Consumul de alimente se va face în cantităţi mici (i în mese dese.

~ aţia de lichide va a-une la un plus de I220722 ml pe zi faţă de normal.~ Plusul caloric va fi de 3220@22 cal pe zi.

→ S,*"tanţe interzi"e are pot tree 2n !apte:~ Cofeină.

~ Bpiacee.~ Chinină.~ #tropină.

~ ;ioscină.~ !ulfamide.

~ Penicilină.~ La'ative.~ !e educă mama privind rolul nociv al a!oo!,!,i %i niotinei asupra evoluţiei copilului.

→ (re'&tirea mamei %i ",'ar,!,i pentr, a!&ptare:~ se asiură condiţiile de iienă.~ !e schimă copilul cu scutece sau haine curate.~ ama îmracă halat &haine) curate (i mască de tifon &mai ales dacă prezintă coriză).

~ !e spală m>inile.

~ !e face iiena s>nilor prin spălare cu apă, ceai de mu(eţel.~ !e vor stoarce (i se vor oserva primele picături.~ !e a(ează mama în poziţie comodă:



7 9upă na(tere " poziţia decuit lateral, copilul în raţele mamei, cu capul (i trunchiul spri-ine peanteraţul mamei.

7 9upă c>teva zile " mama stă pe scaun, cu piciorul de partea s>nului cu care alăptează spri-init pe unscăunel, va ţine copilul culcat pe raţ (i anteraţ.

→ A!&ptarea propri,.zi"&:~ ama întoarce copilul cu faţa la s>n.~ Copilul va fi trezit din somn (i în unele situaţii chiar lăsat să pl>nă puţin.

~ ama va atine orazul copilului cu mamelonul, urmărind refle'ul de apucare al copilului.~ ama va introduce toată areola mamară în ura copilului, prinz>nd s>nul cu m>na lieră.~ Va avea ri-ă să creeze un spaţiu necesar pentru respiraţie, apăs>nd u(or cu deetul s>nul în dreptul nărilor copilului~ Va supravehea apetitul copilului, raportul între mi(cările de supt (i delutiţie &normal 1J1), comportamentul în timpul

somnului.~ =n cazul în care un s>n s0a olit &numărul supturilor este mai mare dec>t al delutiţiilor), va schima copilul la celălalt

s>n.~ La nevoie se poate face o scurtă pauză.

~ Copilul este lăsat să suă p>nă se satură / se opre(te din supt (i nu mai vrea să suă.~ 9urata unui supt este de ma'im 62 minute controlate cu ceasul.~ Pentru asiurarea cre(terii ponderale a suarului (i pentru a evita tulurările diestive, orarul de alăptare va fi adaptat

v>rstei copilului, alimentaţia se va face la ore fi'e.

→ Fa$orizarea er,taţiei:~ 9upă supt se a(ează copilul ridicat în raţe, spri-init pe faţa anterioară a trunchiului mamei, capul va fi susţinut cu

m>na pe umărul mamei.~ !e va tapota u(or, de c>teva ori spatele copilului, a(tept>nd eructaţia / de oicei zomotoasă.~ Procedura se repetă de 106 ori în timpul suptului.

→ A"i',rarea repa,",!,i d,p& a!&ptare:~ !e va înveli copilul.

~ !e va culca în decuit lateral st>n timp de 13062 minute, apoi decuit lateral drept / se favorizează evacuarea

astrică.~ !e urmăre(te copilul atent oserv>nd eventualele reuritaţii, vărsături, colici adominale, scaune postprandiale.

→ 0n'ri@irea "ni!or d,p& a!&ptare:~ !e spală s>nii cu apă sau cu ceai de mu(eţel.~ 9acă copilul nu a supt tot laptele din amii s>ni, mama va e'trae restul manual sau cu pompa de muls.

~ 9upă alăptare se recomandă (i mamei un repaus de 13062 minute.~ Pe areola mamară e'pusă la aer se va aplica lanolină sau vaselină, inclusiv pe mameloane.

(RO1A SU(TULUI

→ Definiţie:

~ <ste metoda de verificare a cantităţii de lapte pe care a primit0o copilul la un supt.

→ Te/nia:~ !e schimă copilul în haine curate.

~ !e c>ntăre(te (i se notează valoarea.~ !e alăptează.

~ 9upă terminarea alimentaţiei se c>ntăre(te din nou, în acelea(i condiţii.~ !e scade prima valoare din cea de0a doua (i se oţine " antitatea de !apte ",pt !a prnz,! re"peti$)

→ O*"er$aţii:~ Du se schimă hainele înaintea c>ntăririi chiar dacă copilul a avut scaun sau a vărsat.

~ 9acă copilul varsă după alimentaţie, cantitatea de lapte vomat se determină prin c>ntărire (i se scade din cantitateasuptă.







~ !e supravehează copilul (i se oservă reacţiile alerice sau de intoleranţă.~ D se lasă medicaţia la îndem>na copiilor.



0NGRIIREA CO(ILULUI CU CONVULSII

→ Definiţie:~ Convulsiile sunt contracţii musculare ritmice, involuntare, tonice sau clonice, în accese &crize), însoţite cel mai adesea

de pierderea cuno(tinţei.

→ Ca,ze:4 Feră.

4 ;ipocalcemie.4 ;ipolicemie.4 ;ipomaneziemie.

4 ;ipercaliemie.4 <dem cereral acut.4 eninite.4 <ncefalice.4 %umori.

4 $nto'icaţii medicamentoase.

→ Tip,ri de on$,!"ii:

~ Convulsii ferile / în primele 6? h de la apariţia ferei. Du se dă #calor.~ Convulsii oranice / care ţin de o patoloie. Du se face tratament profilactic, ci numai tratamentul olii de ază (itratamentul de urenţă al convulsiilor.

~ Convulsii metaolice / ţin de dezechilire metaolice &hipolicemie, hipocalcemie etc.) la care se urmăre(te prevenirea sau corectarea prin administrarea intravenoasă a sustanţelor corectoare.

~ Convulsii epileptice / caracterizate prin acese paro'istice, necesită tratament de specialitate.

→ Manife"t&ri:~ 9eut rusc.~ Copilul devine imoil, cu privirea fi'ă, î(i pierde cuno(tinţa, cade din picioare.

~ =n faza tonică &durează W01 minut) musculatura este contractată, ma'ilare încle(tate, loi oculari fic(i, apnee.~ Faza a treia, clonică &106 minute " 12013 minute sau 1 h) se caracterizează prin contracţii eneralizate ritmice,

mi(cări sacadate ale capului, musculaturii feţei, memrelor, mi(cări violente ce fac copilul să cadă din pat, lima estemu(cată (i apară saliva sanvinolentă, respiraţie zomotoasă.

~ =n faza a patra, de rezoluţie, contracţiile încetează, musculatura devine frască, copilul î(i revine, dar este confuz,oosit, somnoros, dezorientat.

→ Cond,ita de ,r'enţ&:~ %ransport c>t mai urent la spital.~ !e asiură pat cu rezemători laterale.

~ Poziţie decuit lateral pentru a nu0(i aspira saliva.~ !e interzic ciupiturile, pălmuielile, striătele.

~ =n feră se dau antitermice fără cofeină sau #calor &Paracetamol, #minofenazonă).

~ Du se fac împachetări reci.~ !e recomandă ăi reci de la 8I2 C la 882 C.

~ !e administrează 9iazepam cu efect anticonvulsivant.~ !e fac recoltări iochimice pentru determinări de licemie, uree, ionorama etc.

→ 0n'ri@irea 'enera!&:~ !e asiură o amianţă lini(tită, fără zomote.

~ !e împiedică autotraumatizarea.~ !e culcă olnavul pe pat cu capul într0o parte.~ !e previne mu(carea limii introduc>nd un depărtător, o piesă din cauciuc sau material te'til între dinţi.~ !e împiedică (tranularea, desfăc>nd haina la >t, cravata etc.

~ !e aspiră secreţiile oro0fariniene.~ Du se fac manevre de resuscitare.~ Du se administrează o'ien.~ 9upă criză se face toaleta parţială (i se asiură len-erie parţială.





0NGRIIREA CO(ILULUI CU DIAREE

→ Definiţie:~ 9iareea " modificarea scaunului printr0o consistenţă scăzută, însoţită de cre(terea numărului de scaune zilnic (i

urmată de tulurări în asorţia apei (i electroliţilor din tuul diestiv.~ La suar scaunele diareice pot fi: lichide, semilichide, mucogrunjoase, mucosanguinolente, combinate.

→ Ca,ze:

4 Gre%e!i a!imentare &supraalimentaţie sau sualimentaţie lactată))4 A!er'ii a!imentare &la laptele de vacă).4 Infeţii a!e t,*,!,i di'e"ti$ &cu virusuri, acterii, paraziţi, ciuperci etc.).4 Admini"trare de anti*iotie &tetraciclină).4 Diareea prandia!& a suarului alimentat la s>n datorită reflu'ului astro0colic.4 Diaree de inaniţie la distrofici.

→ Manife"t&ri:~ #odificarea scaunelor : semilichide, lichide, mucogrunjoase, +? scaune pe zi pnă la ' ' scaune pe zi !n cazurile

grave, emisie explozivă.~ Colici abdominale / manifestate prin frecarea picioarelor (i aitaţie.

~ ărsături în toate cazurile.~ #pariţia sindromului de deshidratare acută / *DA.~ #petit diminuat / anorexie.~ :ritem fesier / datorită scaunelor acide, în număr mare.

~ #eteorism abdominal &alonare) în forme rave, to'ice.~ @ebra / de etioloie infecţioasă / lipse(te în formele u(oare. 9acă aportul de lichide este scăzut apare fe*ra de "ete.~ <reutatea / la început staţionară, scade apoi 307A din reutatea corporală iniţială. =n to'icoză reutatea scade rusc,

rapid între 12013A.~ Coprocultura pozitivă.~ Ionorama serică modificată.

→ 0n'ri@irii:~ A"i',rarea ondiţii!or de medi,:

7 #siură cameră curată, aerisită.7 !e siură suficiente schimuri de corp (i de pat pentru a menţine copilul în perfectă stare de iienă.7 !e fac ăi călduţe.7 !e verifică la intervale scurte de timp prezenţa emisiei de fecale (i se curăţă (i schimă copilul murdărit.7 !e oservă aspectul scaunului.

~ (re$enirea %i 2n'ri@irea eritem,!,i fe"ier:7 %eumentele reiunii fesiere se pot irita repede (i intens datorită scaunelor frecvente (i acide.7 !e efectuează după fiecare scaun toaleta reiunii (i se aplică unuente cu amidon, -ecolan, ulei de

floarea soarelui, fiert (i răcit etc.

7 D !< #PL$C P9 sucă teumentele (i accentuează iritarea.~ S,pra$e'/erea opi!,!,i:

7 !e oservă scaunul, meteorismul adominal.7 !e oservă semnele de deshidratare / facies to'ic, pliu cutanat persistent.7 !e recunosc semnele colapsului / prău(ire tensională, pierderea cuno(tinţei, teumente reci, palide,

transpiraţii, vene colaate.7 !e măsoară funcţiile vitale (i starea de con(tienţă.7 !e oservă apariţia erupţiilor cutanate.7 !e recoltează scaun pentru e'amene acterioloic (i coproloic.

7 !e fac recoltări în conformitate cu recomandările medicului.~ Coretarea t,!*,r&ri!or e!etro!itie:

7 !e asiură hidratare orală sau prin perfuzii.7 !e face periodic ilanţul hidric.

~ A!imentaţia:



7 %ratamentul dietetic decure în patru etape: dietă hidrică &alimentară), alimentaţie de tranziţie&nelactată), realimentare, trecere sau revenire proresivă la alimentaţie normală.

7 La copiii care nu varsă se poate administra oral: supă de morcov p>nă apar scaune leate &cca. 6? h),mucilaiu de orez &3A), dietă de mere crude rase &la copii peste 1 an).

7 La suarul care varsă se dă dietă hidrică c>teva ore &ceai), apoi se reia treptat alimentaţia. !e preferăaliment medicament / preparat dietetic lactat &lapte acidulat etc.).

7 (rinipii:• ealimentarea se face proresiv.• Preparatul introdus se măre(te cantitativ proresiv.• evenirea la alimentaţia normală se face în ?03 zile.• %ratament dietetic eficace " tranzit normal.

7 !chemă de realimentare pentru un suar de 6 luni:• Primele 16 h / 322 ml +elsol în mai multe prize.• rmătoarele 16 h / ?22 ml supă morcov 32A în mai multe mese.• [iua a $$0a / I ' 1 minut supt 5 122 ml supă morcov.• [iua a $$$0a / I ' 6 minut supt 5 M2 ml supă morcov.• [iua a $V0a / I ' 8 minut supt 5 72 ml supă morcov.• [iua a V0a / I ' 3 minut supt 5 @2 ml supă morcov.

7 D !< 9 #P !$PL

7 Cantitatea totală de lichide H 1320622 ml J G corp J 6? h.7 La copii mari dieta poate include r>nza de vaci înlocuită treptat cu alimentaţia oi(nuită.

~ Tratament:7 !e administrează antiiotice pe cale orală &Colimicină, Deramicină) / timp de 30I zile.7 !e tratează vărsăturile cu Fenoarital in-ectail intramuscular.7 !e comate fera cu antitermice.7 Pentru scaunele lichide se administrează Caronat de Ca pulere.

→ Comp!iaţii:~ !tomatită.~ 9istrofie.

~ $nfecţii diseminate.~ !indrom de deshidratare acută.

→ O*"er$aţii:~ =n cazurile foarte rave hidratarea se face prin perfuzie.

~ #limentarea suarului su @ luni se poate face (i cu ;umana ; 13A.





→ Tran"port,! de !a "a!a de na%tere:~ !e asiură protecţia termică.~ !e transportă în salon, în pat special preătit, steril.

VACCINAREA 1CG 1ai! Ca!mette G,erin

→ Vainarea %i re$ainarea 1CG "e fae pe 'r,pe de $r"t& ; onform a!endar,!,i $ain&ri!or "ta*i!it deMini"ter,! S&n&t&ţii)

→ Materia! nee"ar:

~ Fiolă cu vaccin (i solvent. Foiţă de material plastic pentru desfacerea fiolei de vaccin.~ aterial pentru in-ecţie intradermică. !erină de 2,301 ml. <ter pentru dezinfecţia teumentelor.

→ Ca!ea de admini"trare:~ $ntradermic.

→ (re'&tirea materia!e!or nee"are admini"tr&rii:~ D se face sterilizarea materialelor necesare vaccinării împreună cu materialele necesare testării tuerculinice.

→ (repararea "o!,ţiei:~ !e spală (i se dezinfectează m>inile.~ !e oservă fiola de vaccin / nu treuie să adere la perete.~ !e învele(te în foiţa de plastic (i se rupe >tul fiolei, astfel ca aerul să înlocuiască lent vidul din fiolă pentru a nu

împră(tia conţinutul în afară.

~ !e aspiră lichidul de suspensie (i se trece în fiola cu vaccin.~ !e oţine o suspensie incoloră, omoenă, u(or opalescentă.

→ Te/nia $ain&rii 1CG:~ !e verifică din nou datele pacientului.

~ !e dezracă raţul st>n, se dezinfectează faţa postero0e'ternă a raţului (i se a(teaptă evaporarea.~ !e in-ectează stric intradermic 2,1 ml suspensie.

~ !e oţine o papulă de @0I mm.~ !e retrae acul fără aplicarea tamponului dezinfectant.

→ Interpretarea rez,!tate!or:~ La 82 minute " papula formată în timpul in-ectării dispare.

~ La 6?0?7 ore " apare eritem în -urul punctului de inoculare &durează 608 săptăm>ni (i nu are semnificaţie).

~ La I01? zile " se formează nodul mic la locul inoculării care cre(te timp de 106 săptăm>ni. *aza nodulului este u(or indurată, iar pielea care0l acoperă este ro(ie, lucioasă. Partea periferică devine roz pal, partea centrală ro(u închis, apoiviolaceu. Pielea de la acest nivel se suţiază, formează un orificiu pe unde se elimină conţinutul nodului form>nd ocrustă încon-urată de o zonă ro(ie.

~ Crusta se elimină după c>teva săptăm>ni lăs>nd la locul vaccinării o cicatrice depimentată.→ O*"er$aţii:

~ !uspensia de vaccin treuie ferită de lumină.

~ Vaccinul se utilizează în ma'im o oră de la preparare.~ #lcoolul neutralizează tuerculina.

IDR LA TU1ERCULIN5

→ <ste o reacţie cutanată alerică ce se azează pe modificarea sensiilităţii oranismului în contact cu alerenul.

→ Sop:~ 9ianosticarea tuerculozei.~ 9epistarea persoanelor ce treuie vaccinate *C+.

~ 9epistarea olnavilor sau purtătorilor ce treuie supu(i tratamentului specific, respectiv chimioprofila'iei cu ;$D.→ Carateri"tii!e t,*er,!inei:

~ %uerculina purificată reprezintă totalitatea sustanţelor ce precipită cu acid tricloracetic în filtratul culturilor vechi deYcoacterium tuerculosis.

~ !e folose(te fiole de 6 %C marcate cu ro(u sa fiole de 12 %C marcate cu alastru.→ Te/ni&:

~ !e e'ecută prin metoda reacţiei antou'.

~ !e in-ectează stric intradermic 2,1 ml soluţie PP9 &tuerculină purificată).

~ $n-ectarea se face în treimea mi-locie, faţa anterioară a anteraţului.→ Interpretare:

~ eacţia se cite(te la I6 ore. !e notează diametrul transversal ma'im în mm.

~ !e notează aspectul deoseit / $lictena, ulceraţia, necroza.



~ Brice reacţie peste 12 mm impune e'amen radioloic pulmonar.→ O*"er$aţii:

~ !ensiilitatea poate fi determinată (i de unele stări fizioloice: sarcină, subnutriţie, bătrneţe, boli acute sau cronice(rujeolă, tuse convulsivă, sarcoidoză), tratament cu clucocorticoizi, unele $orme terminale ale tuberculozei.



SCORUL A(GAR

→ Semne!e "or,!,i Ap'ar~ ;itmul cardiac.~ ;espiraţia.~ $onicitatea musculară.~ ;eflexele de iritaţie.~ Culoarea teumentelor.

→ Ati$itatea ardia&:~ *ătăi cardiace reulate, peste 122 pulsaţii pe minut " 6 puncte.~ *ătăi nereulate sau radicardie su 122 pulsaţii pe minut " 1 punct.

~ #senţa ătăilor cardiace " 1 punct.→ Re"piraţie:

~ espiraţie normală, reulată " 6 puncte.~ +apsuri ineficiente, respiraţie nereulată " 1 punct.~ #pnee, asenţa mi(cărilor respiratorii la 3 minute " 2 puncte.

→ Toniitatea m,",!ar&:~ i(cări ale memrelor " 6 puncte.

~ i(cări limitate la e'tremitatea memrelor " 1 punct.

~ #senţa mi(cărilor " 2 puncte.→ Ref!e de iritaţie !a introd,erea "ondei de dezo*"tr,are:

~ ipăt, strănut " 6 puncte.

~ !implă rimasă " 1 punct.~ #senţa oricărei reacţii " 2 puncte.

→ C,!oarea te',mente!or:~ oz " 6 puncte.

~ Cianoza e'tremităţilor " 1 punct.~ Paloare " 2 puncte.

→ Sor,! A(GAR:~ Poate fi cuprins între 2 (i 12.

~ !e consideră scor normal între 7 (i 12.~ !u 7 se consideră scop patoloic (i treuie repetat la 3 minute.





CIRCUITUL DE STERILI+ARE

→ Cir,it f,nţiona! K traseul urmat în practica medicală.

→ Definiţie:~ Cir,it,! de "teri!izare " circuitul instrumentelor folosite în practica medicală / la tratamente, in-ecţii (i înri-iri.

Camera de "teri!izare

Camera reepţie ; pre'&tire pentr,

"teri!izare

Camera depozitare

G/i%e, primire G/i%e, predare

In"tr,mentar ne"teri! In"tr,mentar "teri!

Seţie

→ O*"er$aţii:~ Circuitul funcţional cuprinde două zone

7 B zonă septică &infectată).

7 B zonă aseptică &sterilă, neinfectată).4 N, tre*,ie "& "e inter"eteze niiodat& nii ,n ir,it)4 Du se intersectează circuitul de sterilizare cu alt circuit / circuitul bolnavului, circuitul alimentar, circuitul len"eriei,

circuitul medicamentelor, circuitul vizitatorilor, circuitul personalului.



(RIMUL AUTOR 0N CRI+A E(ILE(TIC5

→ Definiţie:~ <ste un sindrom clinic paro'istic, cronic, cu deut (i sf>r(it rusc, caracterizat prin pierderea cuno(tinţei (i însoţit de

convulsii tonico0clonice.→ Manife"t&ri:

o Convulsii tonico0clonice.o Pierderea cuno(tinţei.o %ulurări respiratorii.o %ulurări sfincteriene.o #utomu(carea limii / se oservă spută cu s>ne în -urul urii.o Boseală.o 9ezorientare.

→ 0n'ri@iri 2n timp,! rizei:4 Du se părăse(te olnavul.4 !e îndepărtează curio(ii.4 !e a(ează pe plan orizontal.4 !e urmăre(te prevenirea accidentării.4 !e îndepărtează corpurile contondente.4 Pentru evitarea traumatizării limii (i uzelor &automu(care) se a(ează între arcade un oiect moale din cauciuc sau

material te'til.4 <ventual se îndepărtează protezele dentare.4 !e anunţă medicul specialist printr0o terţă persoană.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e lasă olnavul să doarmă &cca. 6 ore).

~ !e schimă len-eria / !n timpul crizei are loc descărcarea involuntară a vezicii urinare şi a rectului.

~ Leziunile traumatice în urma autotraumatizării, sunt tratate corespunzător.

~ %usea prezentă după acces este e'plicată de saliva aspirată în căile respiratorii.~ *olnavul se poate trezi dezorientat (i aresiv.~ ehidratarea / oral (i în cazuri speciale, parenteral, psihoterapie, lini(tirea olnavului.

→ O*"er$aţie:

~ Du se face moilizare forţată în timpul crizei. <'istă riscul producerii de fracturi.



(RIMUL AUTOR 0N INFARCTUL MIOCARDIC

→ Definiţie:~ $nfarctul miocardic este o zonă de necroză ischemică la nivelul miocardului produsă prin oliterarea unei ramuri

coronariene.~ Faza de prespitalizare este intervalul de la deutul infarctului (i p>nă la internarea în spital.

→ (re$enirea morţii ",*ite:o #(ezarea olnavului în d.d. (i interzicerea oricărui efort / inclusiv vocal.o Psihoterapie.

→ (re$enirea a!tor omp!iaţii:4 !edarea durerii / la indicaţia medicului cu orfină 1 f i.m. sau s.c., ialin i.m. dacă sunt dureri mai mici se poate

încerca administrarea de #localmin, Fortral, Codeină / i.v.4 !e urmăre(te tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, culoarea (i aspectul teumentelor.4 !e instituie dacă este posiil perfuzie cu ser lucozat 3A, 9e'tran, arisan, ;emisuccinat de ;idrocortizon.4 !e administrează Uilină / de uz cardioen.4 B'ienoterapie.

→ S,rtarea timp,!,i pn& !a internarea 2n "pita!:~ %ransport urent cu unitate moilă coronariană.



(RIMUL AUTOR 0N CRI+A DE ASTM 1RON6IC

→ Definiţie:~ #stmul ron(ic este o criză de dispnee paro'istică e'piratorie provocată de stenoza funcţională spastică a ronhiilor.

~ Crizele de astm ron(ic se pot trata (i în condiţii amulatorii.→ Inter$enţii pn& !a $enirea medi,!,i:

4 #(ezarea în poziţie (ez>nd, spri-init.4 #dministrarea de ronhodilatatoare / dacă pacientul are prescripţie / i.v.

4 #dministrare de aerosoli cu efect ronhodilatator.4 Psihoterapie.

→ D,p& "o"irea medi,!,i:~ #dministrare de efedrină " contraindicată la hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni. Du se dă în prima criză de

astm.~ edicul poate recomanda ca medicaţie de urenţă administrare de:

o iofilin " 106 f în 803 minute.o ;emisuccinat de ;idrocortizon 320622 m i.v.o B'ienoterapie.



(RIMUL AUTOR 0N ACCIDENTE DE CIRCULA8IE

→ Definiţie:~ #ccidentele de circulaţie constituie cauza a peste 32A din totalul politraumatismelor.

~ <'istă ? reiuni anatomice principale care pot fi afectate de aentul traumatic:7 <'tremitatea cefalică / neuro (i viscerocraniul / &C).7 %oracele / &%).7 #domenul &#).

7 #paratul locomotor &L) / memrele, coloana verterală, azinul.~ Dotarea leziunilor severe se face cu ma-uscule / C.%.#.L.~ Dotarea leziunilor fără ravitate deoseită / c.t.a.l.~ Politraumatismele ireionale sunt numeroase, efectele clinice av>nd unele caracteristici care le individualizează:

7 #sociere craniu0torace " insuficienţă respiratorie.7 #socierea craniu0adomen " leziuni viscerale cu talou clinic mascat.

7 #socierea craniu0aparat locomotor " ma-orează suferinţa !DC.→ M&",ri de ,r'enţ&:

~ <valuarea rapidă a stării victimei.~ #precierea funcţiilor vitale.

~ $nventarierea rapidă a leziunilor.

~ estailirea sau asiurarea funcţiilor vitale.~ Bprirea hemoraiei. ~ Comaterea insuficienţei respiratorii.~ Comaterea insuficienţei cardiace.

~ %ratarea stărilor de (oc.



(RIMUL AUTOR 0N E(ISTA9IS

→ Definiţie:~ <pista'is " hemoraie nazală / rinoraie.

→ Atit,dinea de ,r'enţ&:~ *olnavul va fi a(ezat în semi(ezut.

~ !e va eliera orice compresiune / uler, centură, cravată etc.~ !e îndepărtează antura-ul. !e staile(te cauza " locală sau enerală.

~ !e instituie hemostaza locală prin compresiune diitală pe nara s>ner>ndă / 12 minute. !e aplică comprese reci pefrunte.

→ Inter$enţii 2n "pita! ; "er$ii, ORL:4 %amponament anterior sau posterior.4 %amponamentul anterior se face cu soluţii hemostatice îmiate pe me(e de tifon / tromină, soluţie de antipirină

12A, apă o'ienată, soluţie de oţet.4 !e poate aplica (i peliculă de firină, adrenalină 1Z.

→ Te/nia ap!i&rii tamponament,!,i naza!:~ !e preătesc materiale necesare / olindă frontală, sursă de lumină, specul nazal, me(ă, sau compresă sterilă, tăviţă

renală.~ !e dea-ă fosele nazale de cheauri de s>ne invit>nd olnavul să0(i sufle nasul / nară cu nară într0o tăviţă renală.

~ !u control vizual se introduce me(a îmiată cu sustanţă hemostatică, lăs>nd în afară 30@ mm " se fi'ează cucăpăstru.~ %amponamentul anterior se menţine 6?0?7 ore sau mai mult (i necesită antiioterapie. !coaterea me(ei se va face cu

ri-ă după înmuierea me(ei cu apă o'ienată introdusă cu serina.~ Pe cale enerală se administrează hemostatice.~ Cauterizarea hemoraiilor punctiforme se poate face (i cu creion caustic de nitrat de arint, după care se aplică

dezinfectante local.→ Con!,zie:

4 (rim,! a@,tor 2n epi"tai" *eni'n: Compresiune diitală. %amponament narinar. %amponament anterior.

;emostatice pe cale enerală. %ransport în semi(ez>nd &poziţie decuit sau decliv în colaps).

4 (rim,! a@,tor 2n epi"tai",! 'ra$: %amponament posterior.



(RIMUL AUTOR 0N -EMO(TI+IE

→ Definiţie:~ ;emoptizia este simptomul frecvent al hemoraiilor traheoron(ice ce se elimină prin tuse.

~ #pare în ron(ita hemoraică, tuerculoza ron(ică, cancer traheoron(ic, tumori enine.→ M&",ri de ,r'enţ&:

4 epaus fizic (i psihic / asolut / inclusiv vocal.4 Poziţie semi(ez>nd.

4 %ransportul olnavului la spital pentru a se putea interveni în caz de asfi'ie prin instituirea de traheostomie.4 Calmarea acceselor de tuse.4 #dministrarea de lichide reci cu cuuri de heaţă.4 !uprimarea alimentaţie (i hidratare (i alimentare prin perfuzie.4 #dministrarea de sedative.

4 Pună cu heaţă pe torace sau pe reiunea hemoraică.



(RIMUL AUTOR 0N INTO9ICA8IA CU MONO9ID DE CAR1ON

→ Definiţie:~ <ste o into'icaţie accidentală, uneori colectivă.

~ CB " este un az incolor, mai reu dec>t aerul.~ !e comină cu hemoloina form>nd compu(i staili de caro'ihemoloină / cominarea este mai rapidă dec>t cu

o'ienul.→ M&",ri de ,r'enţ&:

~ !coaterea imediată din mediu to'ic.~ #erisirea încăperilor prin deschiderea ferestrelor.~ #(ezarea victimei în decuit lateral.~ 9ea-area căilor respiratorii / capul în hipere'tensie.

~ $nstituirea respiraţiei artificiale / cu trusă de reanimare / dacă victima este în stop respirator.~ B'ienoterapie / o'ienul fiind antidotul CB.~ Concentraţia B6 122A în primele 82 minute.

~ =n cazuri rave 0 comă / se instituie o'ienoterapia hiperară / dar nu mai mult de 8 atm.

(RIMUL AUTOR 0N INTO9ICA8IA CU ALCOOL METILIC . METANOL

→ Definiţie:

~ <ste o into'icaţie ravă / uneori mortală.~ Poate fi un accident profesional în industria solvenţilor, lacurilor / industrie chimică.

~ #ntidot " alcoolul etilic / etanol.→ M&",ri de ,r'enţ&:

~ Provocarea vărsăturilor.~ !pălătură astrică cu apă sau soluţie de icaronat de sodiu.

~ #dministrarea de alcool etilic 322 2,I3 ml J Gilocorp / după spălătură astrică (i evacuarea conţinutului astric.~ #dministrare orală de icaronat de sodiu 3012 pe oră.~ =n cazuri rave / comă / se poate institui perfuzie cu ser lucozat 3A 5 13062 ml alcool etilic pur.



(RIMUL AUTOR 0N FRACTURI

→ Definiţie:~ Fractura " întreruperea continuităţii în urma unui traumatism.

~ Fractura deschisă " este însoţită de o plaă care interesează pielea (i mu(chii p>nă la evidenţierea osului.

→ Sop:~ Comaterea (ocului traumatic prin suprimarea durerii.

~ Prevenirea complicaţiilor.

→ Semne de re,noa%tere:~ *emne de probabilitate!

7 9urere în punct fi'.7 9eformarea reiunii / prin deplasarea capetelor fracturate.7 $mpotenţă funcţională.7 ;ematom local.7 Poziţie vicioasă.

7 <chimoze la 6?0?7 ore.7 !curtarea sementului.

~ *emne de certitudine!7 Crepitaţii o"oa"e)7 Mo*i!itatea ea'erat& ; anorma!&)7 Lip"a tran"miterii mi%&rii)7 0ntrer,perea traiet,!,i o"o" ; $izi*i!& radio!o'i)

→ C!a"ifiarea frat,ri!or:~ Funcţie de aentul cauzal:

o Fracturi traumatice / lovituri, căderi, smuleri, striviri etc.o Fracturi patoloice / în tumori, oli osoase, oli nervoase etc.

~ Funcţie de afectarea teumentelor:

o Fracturi închise.o Fracturi deschise.

~ Funcţie de radul de afectare a osului:o Fracturi complete.o Fracturi incomplete / în lemn verde.

~ Funcţie de modul de producere:o Fracturi liniare.o Fracturi cominutive.

~ Funcţie de poziţia capetelor osoase fracturate:o Fracturi cu deplasare.o Fracturi fără deplasare / fisuri.

→ Materia!e nee"are:~ #tele de s>rmă Qramer sau atele din cauciuc.~ #tele improvizate.

~ #tele ipsate.~ Fa(ă.~ Vată / pentru căptu(irea atelelor.

→ (rinipii de imo*i!izare pro$izorie a frat,ri!or !a !o,! aident,!,i:~ Preătirea atelelor / căptu(ire cu vată sau alte materiale moi pentru a nu leza pielea (i a nu mări durerea.~ #plicarea atelelor / care vor fi'a articulaţiile vecine focarului de fractură.

~ Fi'area atelelor cu fa(ă / fără a împiedica circulaţia.~ <'ecutarea manevrelor cu l>ndeţe.

→ Materia!e nee"are pentr, imo*i!izarea frat,ri!or:



~ #tele de s>rmă &Qramer), cauciuc, material plastic, lemn etc.~ i-loace improvizate / bastoane, scnduri, crengi, carton, tablă etc.

~ #tele ipsate.~ Fe(e ipsate.~ Vată sau materiale pentru căptu(irea atelelor.

~ ateriale necesare pentru pansament / pentru fracturi deschise.~ Fe(e.

→ Imo*i!izarea pro$izorie a frat,ri!or de"/i"e:~ !tailirea dianosticului de fractură " se palpează cu l>ndeţe reiunea analiz>nd aspectul (i conţinutul leziunii.

~ <fectuarea hemostazei cu arou / în cazul hemoraiilor mari / oprind circulaţia păstr>nd culoarea teumentelor.~ #plicarea unui pansament compresiv " în hemoraiile mici.~ #dministrarea de calmante " pentru comaterea durerii (i prevenirea (ocului traumatic.

~ !e face toaleta plăii cu soluţii antiseptice apoase (i se aplică pansament protector.~ !e efectuează reducerea fracturii cu o u(oară tracţiune în a' a memrului pentru redarea formei c>t mai apropiată de

normal.~ !e imoilizează capetele învecinate ale reiunii fracturate, fi'>nd atelele cu fa(ă / fără a apăsa pe nervi, fără a

împiedica circulaţia.

~ =n fracturile deschise se lasă o fereastră la locul plăii / al pansamentului / pentru a se putea continua tratamentul.~ !e lasă lieră e'tremitatea distală a memrului fracturat / deete / pentru oservarea tulurărilor circulatorii,culoarea, aspectul.

~ !e administrează ăuturi calde sau sucuri etc.

~ !e a(ează pe tară în decuit dorsal sau semi(ez>nd &fractură de coaste), (ez>nd &fractură de mandiulă, ma'ilar,anteraţ), decuit ventral pe plan dur &fractură de coloană)

~ !e fi'ează accidentatul de tară cu a-utorul fe(elor.~ %ransportul accidentatului se face c>t mai rapid la un serviciu specializat.

~ Pe timpul transportului se supravehează pulsul, tensiunea arterială, apariţia altor manifestări patoloice.

→ Imo*i!izarea pro$izorie a frat,ri!or 2n/i"e:~ 9ianosticul de certitudine se pune prin e'amen radioloic.

~ %ratamentul în spital cuprinde:7 Suprimarea durerii / prin infiltraţii locale, rahianestezie, anestezie enerală &funcţie de localizarea

fracturii).7 ;educerea $racturii &potrivirea capetelor fracturate în sens lonitudinal (i transversal). !e e'ecută o

tracţiune &e'tensie (i contrae'tensie) sau prin e'tensie continuă.7 Imobilizarea de$initivă. !e e'ecută în spital cu a-utorul aparatelor ipsate sau prin metode ortopedice /

chiruricale.7 Dobilizarea c>t mai precoce a olnavului:

~ #plicarea fe(ei ipsate:7 !e aplică o sustanţă rasă pe teumente sau o fa(ă uscată.7 !e trece fa(a ipsată pe sementul care treuie imoilizat.

7 +ipsul se usucă complet în 6? ore.7 Vindecarea se oţine în 80? săptăm>ni.

7 9eetele (i articulaţiile liere vor fi moilizate pentru a evita anchilozele (i poziţiile vicioase.~ #paratul ipsat se scoate prin tăiere cu cuţit / foarfec special, prin despicare de0a lunul lui, pe faţa anterioară.

→ Confeţionarea aparat,!,i 'ip"at:~ !e confecţionează din ips, fe(e / material de suport, apă.

~ !e prepară fa(a ipsată prin aplicarea unui strat suţire uniform pe fa(ă de tifon de 12 cm lăţime (i se rulează.~ =n momentul aplicării se introduce fa(a ipsată în apă la 8I2C, se stoarce u(or prin presare.

→ O*"er$aţii:~ %ransportul fracturii se va face în primele @ ore de la accident.

~ Peste @ ore o fractură deschisă se consideră infectată.~ <ste oliatorie profila'ia antitetanică în fractura deschisă.~ <ste interzisă e'plorarea plăii la locul accidentului.~ Du se aplică pudre antiiotice în plaă.





7 62A arsuri de radul $V H 62 ' ? H 72 $P.

→ Apreierea e$o!,ţiei ar",rii termie:~ Precocitatea (i calitatea tratamentului decid evoluţia arsurilor.~ #rsura evoluează în ? stadii:

o Stadi,! I / primele 8 zile / perioada (ocului / comple' lezional de reacţii la aresiune caracterizat prin edem,hipovolemie ravă, anemie, hipo'ie intensă, olioanurie sau anurie. !e aplică tratament de reechilirare.

o Stadi,! II ; 8061 zile / evoluţia diferă după radul arsurii.o Stadi,! III / 6 luni / cresc (ansele de vindecare, se pot aplica refe.o Stadi,! IV / de (oc cronic postcomustional / un sindrom clinic (i ioloic de ravitate e'cepţională.

→ E$a,area $itimei:~ !e face transport rapid la spital.~ !e calmează senzaţia de sete prin umezirea urii / administrare de lichide pe cale orală provoacă vărsături.

~ 9acă nu se poate instala perfuzie se administrează apă sărată cu ceai.~ 9acă pulsul este slăit se recomandă poziţia %rendelemur sau ridicarea picioarelor pe timpul transportului.

→ 0n'ri@iri imediate:~ 9ea-area rapidă a victimei din focar.

~ *olnavul cuprins de flacără va fi învelit imediat în pătură, plapumă, haină.~ Du se dezracă olnavul.~ !e învele(te în cear(af curat.

~ !e calmează durerea prin administrare de antalice oi(nuite sau la recomandarea medicului de morfină sau ialins.c.

~ !e face toaleta locală a plăilor prin spălare cu rivanol, cloramină, soluţie slaă de romocet " numai dacătransportul durează mai mult de 6 ore.

~ %ransport supraveheat c>t mai rapid la spital.

~ $nstalarea unei perfuzii cu ser lucozat 3A sau ser fizioloic.~ !e administrează o'ien.~ !e supravehează funcţiile vitale.

→ O*"er$aţii:~ Du se spar flictenele.~ Du se folosesc unuente sau puleri.~ Du se aplică răsimi.

~ #rsurile pot fi prote-ate (i cu prosop curat sau pansament.~ <ste oliatorie aplicarea perfuziei.



(RIMUL AUTOR 0N ELECTROCUTARE ; AGRESIUNE ELECTRIC5)

→ Definiţie:~ %recerea curentului electric prin ţesuturi " electrocutare.

~ Locul de pătrundere (i ie(ire a curentului sunt însoţite întotdeauna de leziuni specifice:7 La locul pătrunderii " escară profundă de întindere mică.7 La locul de ie(ire " leziuni tisulare e'tinse.

→ Lezi,ni:

~ Funcţie de oranele parcurse:o #rsura electrică.o <lectrocutarea / urmată de moarte rapidă.

→ Gra$itatea !ezi,ni!or depinde de:~ Datura curentului " continuu sau alternativ &dă arsuri mai rave).~ $ntensitatea curentului electric "I30122 miliamperi produce moartea.

~ %ensiunea curentului electric " volta-e peste 63 pentru curent alternativ sau 32 pentru curent continuu sunt periculoase.

~ 9urata contactului " ravitatea cre(te proporţional cu durata contactului.~ %raiectul curentului " c>nd traversează inima produce aritmii, firilaţie ventriculară mortală, c>nd traversează

creierul, produce moartea imediată, pierderea cuno(tinţei sau oprirea respiraţiei.

~ !tarea accidentatului " ooseală, transpiraţie, teren umed, hete cu ţinte / pot spori ravitatea aresiunii. +ravitateacre(te în alcoolism, hipertiroidism, ateroscleroză, v>rstă înaintată.~ ezistenţa pe care o opune teumentele.

→ Manife"t&ri pro$oate de ,rent,! e!etri:~ !tare de moarte clinică:

7 Bprirea respiraţiei / se poate reanima prin respiraţie artificială precoce.

7 Firilaţie ventriculară / sau secundare unui stop respirator netratat. 9evine ireversiilă dacă nu seinstituie imediat masa- cardiac e'tern.

~ Pierderea cuno(tinţei imediate sau tardive / la un olnav care (i0a reluat respiraţia (i activitatea cardiacă.~ Koc / în primele ?03 ore de la electrocutare.

~ #rsura electrică.

~ *loca- renal.→ Semne de re,noa%tere:

~ !tor respirator.

~ Cianoza teumentelor (i e'tremităţilor.~ Convulsii tonice (i contracţii.

~ Bprirea inimii.~ %ulurări de ritm.~ #senţa pulsului.

~ Prău(irea tensiunii arteriale.~ Pierderea refle'elor pupilare.

~ Pierderea cuno(tinţei.

~ !emne de iritaţie meniniană.~ $ncapacitatea victimei de a chema a-utor.

~ #rsură electrică / apare la .locul de contact, este puţin dureroasă, are formă rotundă sau ovalară, ine delimitată.~ Plaa este profundă, ad>ncă, atonă (i se cicatrizează reu, rareori hemoraică.

→ M&",ri de ,r'enţ&:~ =ntreruperea urentă a curentului electric.~ =ndepărtarea sursei electrice de victimă " cu acţiune prote-ată de la distanţă &haină roasă, uscată, mănu(i de cauciuc,

sc>ndură etc.).~ $nstituirea resuscitării cardio0respiratorie &;<LP0<) / masa- cardiac (i respiraţie artificială.~ #plicarea unui pansament protector la nivelul plăii.~ %ransport urent la spital.

~ !upraveherea funcţiilor vitale (i veetative.→ O*"er$aţii:

~ Primul a-utor se acordă în primele 3 minute pentru restailirea funcţiilor vitale.~ Du se îndepărtează sursa electrică cu m>na neprote-ată.



~ Du se folosesc oiecte umede / pun în pericol viaţa salvatorului.~ 9acă transportul durează mai mult se vor administra lichide pentru comaterea (ocului /soluţii saline 3A, soluţii

alcaline de icaronat de sodiu / o linură la 632 ml ceai.(RIMUL AUTOR 0N ENTORS5

→ Definiţie:~ <ntorsa este o întindere forţată a liamentelor (i capsulei articulare, cu sau fără rupturi &oase intacte, în contact cu

articulaţia afectată, tendoane distruse, cartilaii articulare afectate)

~ <ste o leziune capsulo0liamentară dată de o mi(care forţată.→ C!a"ifiarea ; f,nţie de 'ra$itatea manife"t&ri!or:

~ :ntorsa de radul I / durere suportailă, edem redus, căldură locală.

~ :ntorsa de radul II / moderată 0 semnele anterioare (i echimoză.~ :ntorsa de radul III / ravă, se manifestă prin articulaţie tumefiată, echimoză întinsă, la'itate articulară.

→ Sop,! prim,!,i a@,tor:~ educerea durerii prin imoilizare corectă.

~ Prevenirea complicaţiilor.→ Semne!e entor"ei:

~ 9urere vie.~ $mpotenţă funcţională accentuată.

~ <chimoză. 9eformarea reiunii prin edem (i formarea de lichid în interiorul articulaţiei &hidartroză).→ Loa!iz&ri fre$ente:

~ #rticulaţia leznei.~ #rticulaţia cotului.~ #rticulaţia umărului.~ #rticulaţia enunchiului.

→ M&",ri de ,r'enţ&:~ Calmarea durerii / #localmin, antinevralic.~ Comprese reci / pansament umed.~ %ransport pe tară la spital.

~ <ntorsele mici / repaus reional 5 comprese cu heaţă.

~ Pansament compresiv sau aparat ipsat @07 zile / în entorse de radul $$$.→ O*"er$aţii:

~ !e interzic masa-ul, aplicaţii calde sau imoilizarea forţată.~ <ntorsele comple'e eneficiază de tratament chirurical.~ Fa(ă elastică (i puncţie în hidartroză.

~ <ntorsele de ravitate medie (i mare pot eneficia de imoilizare prelunită la 80? săptăm>ni pentru asiurarea unei une cicatrizări.

~ ecuperarea funcţională după imoilizare.



(RIMUL AUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

→ Definiţie:~ #ctul medical comple' acordat la locul accidentului c>nd nu se poate face rapid transportul.

→ O*ieti$e:~ A"i',rarea *ara@,!,i de "e,ritate / îndepărtarea curio(ilor.

~ Eaminarea rapid& a $itimei / se oservă respiraţia (i circulaţia / la carotidă, midriaza &în stop cardiac veche),inealitatea pupilară &în traumatisme craniene).

~ Soaterea $itimei din foar,! de a're"i,ne / în loc ri'id, în poziţia în care a fost surprins, fără moilizare care ar putea accentua sau complica leziunile.~ A%ezarea $itimei pe tar'& / poziţie declivă olnavul incon(tient, decuit dorsal olnav con(tient, decuit dorsal cu

coapsele flectate pe adomen în plăi adominale, decuit ventral în traumatisme de coloană, semi(ezut întraumatisme toracice (i fracturi costale. *olnavul cu hemoraie aundentă &tahicardie, paloare, sete, mucoase palide) / poziţie %rendelemur.

~ Eaminarea atent& a $itimei / se descoperă leziunile importante, se e'aminează teumentele &mai ales celeacoperite), conturul capului &denivelări), pavilioanele urechilor (i nărilor &s>ne, serozităţi, LC H traumatisme de ază de craniu), memru superior sau inferior, azinul (i toracele &în fractura de azin manevrele sunt dureroase).

~ Aordarea prime!or 2n'ri@iri / masa- cardiac e'tern, respiraţie artificială, hemostază provizorie, imoilizarea provizorie a fracturilor sau lu'aţiilor, toaleta plăii.

~ Ridiarea de !a "o! %i a%ezarea pe tar'& / tara preătită cu cear(af (i pătură sau improvizată se aduce în apropierea

victimei care se ridică de la sol prin metoda cules sau ridicat din lateral &? salvatori a(ezaţi lateral de victimă / 1ridică capul (i umerii, 6 ridică azinul, 8 ridică memrele inferioare, ? împine tara su accidentat la comanda primului) sau prin metoda puntea olandeză &? salvatori care încalecă victima / primii trei susţin victima ca în metodacules, al patrulea împine tara su victimă).

~ Tran"port ",pra$e'/eat / de către 6 ? persoane pe tară sau cu mi-loace mecanizate sau improvizate.→ O*"er$aţii:

~ idicarea (i a(ezarea se va face cu l>ndeţe.~ Du se flectează capul pe torace sau toracele pe adomen / se pot produce complicaţii / contuzie, secţiune de coloană

verterală, secţiune medulară etc.



(RIMUL AUTOR 0N INTO9ICA8IA CU CIU(ERCI

→ Genera!it&ţi:~ <'istă peste 82 specii de ciuperci ce conţin to'ine.

~ Antidot K Atropin&)→ C!a"ifiare "imptomato!o'i&:

~ Ciuperci cu perioadă de incuaţie scurtă " 13 minute / 8 ore. &#manita muscaria / pestriţ).~ Ciuperci cu perioadă de incuaţie lună " 3016 ore sau chiar 62 ore. &#manita verna / ciuperca ală).

→ Manife"t&ri ; forma 'ra$&:~ Lăcrimare.~ !alivaţie, reţuri, diaree, dureri adominale.~ Furnicături ale e'tremităţilor.

~ 9ispnee cu respiraţie (uierătoare.~ !tare de aitaţie, confuzie, halucinaţii.~ *radicardie, hipotensiune.~ Comă cu midriază.

→ Manife"t&ri ; forma foarte 'ra$& . morta!&:~ +reţuri, vărsături, colici adominale, diaree sanuinolentă, deshidratare.

~ Cefalee, confuzie, convulsii, comă.

~ $cter, hepatomealie.~ Blioanurie.

→ M&",ri de ,r'enţ&:~ Provocarea de vărsături.~ !pălătură astrică cu lichide dulci (i sărate. Cărune activat.~ %ransport urent la spital.

~ $nstituirea imediată a perfuziei lucozate sau clorurate.~ ialin 1 f sau antispastice pentru calmarea colicilor.

~ %ratamentul insuficienţei hepatice, insuficienţei renale (i a (ocului.





(RIMUL AUTOR 0N -EMORAGII

→ Definiţie:~ ;emoraia " pierderea de s>ne în afara sistemului vascular.

~ ;emostaza " metodă terapeutică de oprire a unei hemoraii e'terne sau interne.

→ Ca,ze:~ %raumatisme.

~ $ntervenţii chiruricale.~ 9iferite oli / ulcer duodenal, cancer astric, tuerculoză pulmonară etc.

→ C!a"ifiarea /emora'ii!or:~ Funcţie de vasul lezat:

7 ;emoraii arteriale / s>nele ţ>(ne(te în -et sincron cu pulsaţiile cardiace, este ro(u aprins.7 ;emoraii venoase / s>nele cure continuu, în valuri, este ro(u închis.7 ;emoraii capilare / s>nele muste(te.7 ;emoraii mi'te / arterio0veno0capilare.

~ Funcţie de locul de ie(ire a s>nelui:7 ;emoraii e'terne.

7 ;emoraii interne / hemoperitoneu, hemopericard, hemotora', hematom, hemartroză etc.7 ;emoraii e'teriorizate / hematemeză, melenă, epista'is, otoraie, hemoptizie, hematurie, metroraie,

menoraie etc.~ Funcţie de circumstanţele de apariţie:

7 ;emoraii enerale / purpură, scorut, hemofilie.7 ;emoraii locale:

1. !pontane / primitive.6. Provocate / secundare.

~ Funcţie de cantitatea de s>ne pierdut:7 ;emoraii mici / p>nă în 322 ml.

7 ;emoraii mi-locii su 62A. / între 322 (i 1322 ml.

7 ;emoraii mari între 62032A 0 peste 1322 ml.7 ;emoraii rave peste 32A 0 hemoraii cataclismice sau fulerătoare

→ Manife"t&ri imediate 2n /emora'ie:~ !>nerare locală.~ Koc hemoraic / paloare, piele ală, umedă, tensiune rapid scăzută spre zero, puls tahicardic sla ătut, ameţeală,

le(in, verti-, vomă, reaţă, transpiraţii, sete intensă, ură uscată.~ !emne de laorator / anemie, scăderea volumului plasmatic, scăderea hematocritului.

→ M&",ri de prim a@,tor ; -EMOSTA+A:~ =n hemoraiile e'terne se aplică hemostaza provizorie.

~ =n hemoraiile interne / transfuzii (i perfuzii, cu evacuarea de urenţă a accidentului în vederea operaţiei.

~ ;emostaza poate fi provizorie sau definitivă.~ 9acă vasele lezate sunt mici hemostaza se poate face prin aplicarea unui pansament steril.~ ;emoraiile venoase se opresc prin pansament compresiv.

→ Tip,ri de /emo"taz&:~ emostază spontană / formarea cheaului plachetar urmat de constituirea cheaului ro(u, formarea tromusului (i

reluarea flu'ului sanuin.~ emostaza medicamentoasă / se realizează cu medicaţie hemostatică, vasoconstrictoare (i aplicaţii locale de

sustanţe hemostatice. <'emple: preparate de calciu i.v. sau i.m., vitamina Q, vitamina C, Venostat, 9icYnone,#drenostazin, adrenalină local, norartrinal în hemoraii diestive, elaspon, ureţi de firină, pulere de firinăaplicată pe zona hemoraică timp de 80? zile, peliculă de firină, tromină pulere uscată, apă o'ienată etc.

~ emostaza provizorie / compresiune pe plan dur a peretelui lezat. Compresiunea se poate face local / la nivelul plăii sau la distanţă.~ emostază definitivă:

7 Pansament compresiv /pentru vasele mici.



7 Bturarea vasului lezat cu pansament de ceară, mu(chi, aponevroze.7 Compresiune cu pensă hemostatică.7 !utură chiruricală a vasului lezat.7 Liatură vasculară.7 +refă vasculară / venoasă sau arterială în leziuni mai mari de 6 cm.

→ Compre"i,nea diret&:

~ Compresiunea diitală " în hemoraiile arteriale sau în cazul hemoraiilor vaselor aflate su aparat ipsat. =ntrerupeflu'ul sanuin către plaă. Du poate fi menţinută mult timp. !e aplică o fa(ă compresivă la nivelul plăii.7 ;emostaza la frunte " artera temporală superficială.7 ;emostaza la cre(tetul capului " compresiune pe marinile laterale ale rănii.7 ;emostaza reiunii temporale " deasupra (i retroauricular.7 ;emostaza la oraz, uze, nas " compresiune pe artera facială &mi-locul mandiulei).7 ;emostază la >t, faţă " compresiune pe carotidă / niciodată pe am>ndouă odată.

7 ;emostază la umăr, a'ilă " compresiune artera suclaviculară.7 ;emostază la raţ, anteraţ " compresiune artera humerală7 ;emostază reiunea inhinală " pliu inhinal.7 ;emostază la coapsă " compresiune artera humerală,

7 ;emostază adominală " compresiune artera aortă adominală &cu pumnul).7 ;emostază reiunea poplitee " compresiune la nivelul reiunii cu sul (i flectarea puternică a amei pe coapsă.

~ Compresiunea la distanţă / compresiune circulară / cu arou. +aroul / se înfă(oară de 608 ori în -urul memruluiaccidentat p>nă la dispariţia pulsului.

7 =n hemoraia arterială / aroul se aplică deasupra vasului lezat.7 =n hemoraiile venoase / aroul se aplică su vasul lezat.7 %imp ma'im de compresiune prin arou 6 ore7 !e desface aroul la fiecare 82 minute c>te 8 minute / desfacere lentă / pentru iriarea ţesuturilor.

7 Se ap!i& *i!et , data %i ora ap!i&rii ; !a $edere ; pe /aine37 La scoaterea aroului se va avea în vedere apariţia colapsului circulator ce poate duce la moartea

pacientului în 6? ore.~ Compresiune prin flexie forţată / asiură oprirea provizorie a hemoraiei prin presiunea pe care o e'ercită corpul dur

interpus între sementele de memru asupra vasului lezat.

→ Compen"area /emora'iei:~ !e face imediat după hemostază sau concomitent.

~ #re ca scop reechilirarea volemică, restailirea funcţiei circulatorii, reechilirarea hemodinamică, restailirearespiraţiei, hrănirea ţesuturilor.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i , /emora'ii:~ $ntervenţii în urenţă:

7 Poziţie %rendelemur.

7 $dentificarea tipului de hemoraie.7 ;emostază provizorie.7 #plicarea aroului / ridicarea treptată, lentă a aroului.

7 %ransport urent, supraveheat.7 ecoltare de rup sanuin, hematocrit, hemoloină, hemoleucoramă.7 $nstituirea perfuziei macromoleculare &9e'tran arisan).7 %ransfuzie.7 onitorizarea funcţiilor vitale.

7 =nvelirea pacientului.7 =ncălzirea proresivă, ăuturi calde.7 B'ienoterapie.

7 epaus asolut.7 N, "e in@eteaz& $a"oon"tritoare)

→ Condiţii:







(L5GILE

→ Definiţie:~ (!a'a este întreruperea continuităţii pielii în urma unui traumatism, devenind poartă de intrare a microilor în

oranism. Pe cale limfatică, microii sunt opriţi la nivelul anlionilor / limfadenită de vecinătate 0, dar în zileleurmătoare invadează oranismul.

~ A"ep"ia K mi-loace ce împiedică pătrunderea microilor în oranism: sterilizarea instrumentelor, spălarea plăii cuapă %i săpun, dezinfecţia teumentelor cu alcool iodat, alcool.

~ Anti"ep"ia " mi-loace ce distru microii din plaă prin mi-loace fizice sau chimice.

→ A'enţi $,!neranţi:~ ecanici " accidental sau operator.

~ %ermic.~ Chimic.

→ So!,ţii anti"eptie:

~ *oluţii antiseptice pentru teumente!7 A!oo! retifiat I2A. =n concentraţii mai mari produce precipitarea proteinelor de pe suprafaţa microilor.

7 Tint,r& de iod 6A.7 Iod,ra de pota"i, 6A.7 A!oo! iodat 6A.7 Feno!,! / acid fenic / soluţie 108Z din cristale roz0ale. <ste to'ic, poate produce arsuri ale mucoaselor (i

dermite.7 Eter,! / simplu sau iodat.7 Iodoform,! / cristale alene sau pomadă / folosit în stomatoloie.7 Preparate tipizate!

Septozo!,! &Donilfenol0polieto'ilat, iod, alcool izopropilic, apă distilată) / tinde să ia locul tincturii de iod.

Meto"ept,! &acid salicilic, mentol, alastru de metilen, tripaflavină, alcool, apă distilată) / pentru dezinfecţia plăilor recente.

~ *oluţii antiseptice pentru plăi!7 Antiseptice oxidoreductoare!

Ap& oi'enat& / cu acţiune actericidă, hemostatică, de curăţare mecanică a plăilor de cheauri, resturi deţesuturi.

C!oramina "o!,ţia Dain) / soluţie diluată de hipoclorit de sodiu.

(erman'anat de pota"i, 1J?222 / la dezinfecţia mucoaselor (i plăilor.

7 *oluţii colorate!

Ri$ano! / soluţie 1Z din pulere alenă.

A!*a"tr, de meti!en 6A 0 pentru mucoase.

Vio!et de 'enţiana 1A 0 mai ales în dermatoloie.

7 Antiseptice albumino(precipitante:

*ăruri de arint :

7 Nitrat de ar'int / creioane, stilete, soluţie 1A.

7 Co!ar'o! 1A.7 (rotar'o! 6A.7 Ar'iror 3A.

S&r,ri de mer,r:

7 *iclorura de mercur / ",*!imat,! de mer,r) !e folose(te la dezinfecţie (i curăţenie.

7 Oiian,r& de mer,r / pentru mucoase. Aid *ori 106A 0 comate mai ales infecţiile cu piocianic.

7 Antiseptice tensioactive!

Deterenţi ) 1romoet .



*ăpunuri.

→ C!a"ifiarea p!&'i!or:~ După aentul cauzal!

7 Plăi produse prin aenţi mecanici " tăiate, înţepate, împu(cate.7 Plăi produse prin aenţi termici:

1. Căldură " arsuri.6. Fri " deerături.

7 Contactul cu unele sustanţe acide sau chimice.

~ După reiunea anatomică interesată!7 Plăi ale capului.7 Plăi ale toracelui.7 Plăi adominale.7 Plăi ale memrelor etc.

~ După ad&ncime!7 Plăi superficiale / interesează pielea (i mucoasele.7 Plăi profunde / interesează pielea (i straturile suiacente:

1. Plăi penetrante / deschid cavităţile naturale ale corpului &cutia toracică, cutia craniană,adomenul).

6. Plăi perforante / c>nd aentul vulnerant afectează un oran intern.

~ După timpul trecut de la producere!7 Plăi recente / curate / su @ ore de la producere.7 Plăi vechi / infectate / peste @ ore de la producere.

→ (rim a@,tor:~ !e spală (i se dezinfectează m>inile.~ !e curăţă de impurităţi &spălare cu apă (i săpun) (i se deresează &enzină iodată sau alcool) teumentele din -urul

plăii.~ !e adi-onează teumentele din -urul plăii cu tinctură de iod / de la plaă spre periferie.

~ !e spală plaa cu soluţii antiseptice / apă o'ienată, rivanol etc.~ !e acoperă plaa cu comprese sterile, strat de vată pentru asorţie.~ !e fi'ează pansamentul / alifi', enzi de leucoplast, tuulaturi elastice, fa(ă etc.

~ !e asiură repausul reiunii afectate.~ %ransport impus de ravitatea plăii se face supraveheat la serviciul de chirurie.

→ Tratament 2n "pita!:~ Plăile recente / su @ ore de la producere, nezdroite " pot fi suturate per primam &de la început).

~ Plăile contuze, nereulate, vechi " necesită drena- cu tuuri de dren, me(e. !utura plăii se face per secundam )

din aproape în aproape, fără sutură plan la plan.

→ O*"er$aţii:~ N, "e ap!i& tint,r& de iod 2n p!a'&)~ N, "e ap!i& anti"eptie pe ar",ri)~ N, "e ap!i& $ata diret pe p!a'&)~ N, "e toarn& "o!,ţii anti"eptie 2n p!&'i!e penetrante "a, perforante)~ N, "e ep!oreaz& p!&'i!e perforante)~ N, "e "ot orp,ri!e "tr&ine din p!a'& ; pot prod,e /emora'ii foarte 'ra$e# a!te omp!iaţii)~ O*!i'atori, K $ainarea antitetani&)



(ANSAMENTUL

→ Definiţie:~ #ctul chirurical de aseptizare, tratare (i prote-are a plăilor.

→ Sop:~ Protecţia plăii / mecanică, termică, chimică, infecţioasă.

~ #sorţia secreţiilor.~ Prevenirea infecţiilor.

~ #siurarea repausului.~ Favorizarea cicatrizării.

→ Manife"t&ri!e p!&'i!or:~ D,rere)~ Impotenţ& f,nţiona!&)~ -emora'ie)~ Manife"t&ri 'enera!e / modificări de puls, tensiune arterială, temperatură.

→ (rinipii!e f,ndamenta!e ,n,i pan"ament:

o A"epti)o A*"or*ant)o (rotetor)o Compre"i$)o S& a"i',re p,nerea 2n repa,")

→ Materia!e nee"are:~ %rusă cu instrumente chiruricale / pense anatomice, chirurgicale, hemostatice, $oar$ece, bisturiu.

~ Casoletă cu comprese, tampoane, pernuţe de vată.

~ Fe(e.~ %ăviţă renală.

~ u(ama (i aleză.~ !ustanţe dezinfectante pentru plaă (i pentru teumente.~ ateriale pentru fi'area pansamentului / alifi', leucoplast, tuulaturi elastice etc.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ !e a(ează olnavul în poziţie comodă, funcţie de reiunea de pansat / în a(a fel înc>t să fie u(or accesiilă pentru

tehnică.~ !e prote-ează len-eria cu mu(ama (i aleză.

→ Ee,ţia pan"ament,!,i:~ Sp&!area %i dezinfeţia mini!or# 2m*r&area m&n,%i!or de proteţie)~ Se pre'&te" B pen"e "teri!e)~ Primul timp ) 'ndepărtarea vechiului pansament!

o !e îndepărtează cu l>ndeţe vechiul pansament.o 9acă nu se desprinde se înmoaie cu apă o'ienată (i apoi se ridică.

o !e curăţă teumentele din -urul plăii / cu enzină (i alcool iodate / de la plaă spre periferie.~ Al doilea timp ) tratarea plăii!

o !e îndepărtează din plaă eventualele secreţii / folosind la fiecare (terere c>te o compresă uscată.o !e inspectează plaa. !e controlează eventualele tuuri de dren.o !e toarnă în plaă apă o'ienată / cu rol dezinfectant, hemostatic (i de îndepărtare a secreţiilor / prin

efervescenţa produsă.o Ktererea se face spre periferie schim>nd la fiecare (terere tamponul.o !e (ter marinile plăii uscat. !e dezinfectează teumentele din -urul plăii.

~ Al treilea timp ) acoperirea plăii!o !e acoperă plaa cu compresă de tifon umedă &care să depă(ească marinile plăii), peste care se a(ează un strat

suţire de vată.o

!e fi'ează pansamentul pe teumentul din -ur cu alifi', cu fa(ă etc.→ O*"er$aţii:

~ =n plăile mari, tăiate, uzele plăii se pot sutura sau se pot prinde cu arafe chiruricale ichel.

~ aterialul moale folosit la pansament se arde. $nstrumentarul metalic se sterilizează la etuvă.



~ !e interzice apăsarea, stoarcerea sau masa"ul plăii sau reiunilor învecinate / pentru a nu disemina infecţia.~ Du se introduc instrumentele folosite la toaleta plăii în casoletă sau flaconul cu soluţii dezinfectante. !e folose(te

pensa de servit.~ !e administrează sedative înaintea unor pansamente dureroase.

0NGRIIREA (L5GII RECENTE:

~ Plăile s>ner>nde necesită măsuri de hemostază / prin arou, forceps, compresiune diitală, hemostază definitivă.~ $ntervenţia chiruricală se face su anestezie loco0reională sau enerală.

~ !e curăţă teumentele din -urul plăii cu apă, săpun, soluţii dezinfectante / eventuală se înlătură pilozitatea (i seiodează c>mpul operator.~ !e e'plorează plaa prin incizie plan cu plan cu isturiul &nu cu pensa sau stilet), îndepărt>nd ţesuturile necrozate sau

contaminate.~ !e asiură hemostaza chiruricală.~ !e îndepărtează corpii străini.~ !e suturează plaa plan cu plan (i se e'teriorizează drenul prin plaă sau prin contraincizie.

~ !e aplică pansament local.~ !e face profila'ia tetanosului cu #%P#.

~ !e supravehează 3 zile cura temperaturii, aspectul pansamentului, după care se îndepărtează firele de sutură. !eoţine cicatrizare primitivă.

~ !e instituie antiioterapie la plăile strivite, profunde sau contaminate.





(RIMUL AUTOR 0N DEGER5TURI:

→ Definiţie:~ 9eerătura (i înheţarea eneralizată H tulurări locale (i enerale ale oranismului prin acţiunea friului, local sau

eneral. 9eerătura este o suferinţă a întreului oranism.→ Ca,ze fa$orizante:

~ mezeală, v>nd, îmrăcăminte str>mtă, anemie, tulurări circulatorii.→ Ca,ze determinante:

~ #cţiunea îndelunată a friului, e'punere prelunită la fri.~ Cele mai e'puse reiuni " picioare, m>ini, nas, urechi.→ C!a"ifiare:

~ Grad,! I / paloare, teumente reci, senzaţie de furnicături, durere, somnolenţă, aitaţie, apatie, delir, eritem, edem,hipotensiune, radicardie. <voluţie în I012 zile spre vindecare spontană cu descuamare.

~ Grad,! II ; după 6?08@ de ore / flictene cu conţinut clar sau sanuinolent, edem. 9upă 12016 zile se deta(eazăflictena (i răm>ne escara superficială " se vindecă fără cicatrice în c>teva săptăm>ni.

~ Grad,! III ; necroză interes>nd toată rosimea teumentului, cu aspect neru, uscat, care se deta(ează după 608săptăm>ni, lăs>nd o ulceraţie ce se epitelizează în 608 luni.

~ Grad,! IV / anrena uscată / uneori chiar p>nă la os.→ (rim,! a@,tor:

~#dăpostirea la temperatură de 30122C (i identificarea radului deerăturii.

~ !e încălze(te reiunea: prin contact direct cu căldura corpului &radul $).~ !e dezracă, se descalţă victima, se face dezheţarea rapidă 0 radul $$,$$$,$V.~ !e scufundă e'tremităţile deerate în apă la ?20?62C, timp de 13062 minute.

~ !e aplică pansament steril.→ 0n'/eţarea 'enera!izat&:

~ Branismul se împarte din punct de vedere termic în două compartimente:o Compartiment central " oranele toracice, adominale sistemul nervos central.o Compartiment periferic " teumentul, masa musculară, oasele

~ !căderea temperaturii centrale spre 672C produce modificări sistemice care evoluează în trei faze succesive:o @ază de reacţie sau excitaţie hipotermică.

→

%remurături, tahicardie, tahipnee, tensiune arterială crescută.→ %emperatura periferică scade cu cca. 122C faţă de cea centrală.

o @ază de hipotermie paralitică.

→ %emperatura centrală scade su 832C.

→ #stenie musculară, hiporeactivitate, somnolenţă, radicardie, radipnee.

→ oilizarea victimei poate produce moartea rapidă prin moilizarea s>nelui periferic care determinăscăderea temperaturii în compartimentul central.

o @ază de comă hipotermică ) ce se termină prin deces.

→ !omnolenţă, apatie, comă.

→ %emperatura centrală scade su 820672C.

~ #oartea albă / se produce prin firilaţie ventriculară (i stop cardiac.

→ (rim,! a@,tor 2n 2n'/eţarea 'enera!izat&:~ !e opre(te pierderea de căldură.~ !e administrează ceai fierinte, în prize dese.~ !e instituie resuscitarea cardio0respiratorie &;<LP0<) dacă s0a instalat stopul cardio0respirator.~ !e transportă c>t mai urent la spital / cu moilizări minime.

→ Tratament,! 2n "pita!:~ Comaterea durerii.

~ eîncălzirea în apă la ?20?62C.~ Prevenirea infecţiei prin administrarea de antiiotice.~ Profila'ia antitetanică.

~ eechilirare hidroelectrolitică (i volemică.

~ Pansament steril pe plaa deerată.→ O*"er$aţii:

~ !e atenţionează pacientul asupra tratamentului îndelunat.~ !e interzice moilizarea sau masarea reiunilor deerate pe timpul transportului.





(RIMUL AUTOR 0N 0N8E(5TURI DE INSECTE# MU6C5TURI DE ANIMALE

→ M,%&t,ri %i 2nţep&t,ri:~ [>rieturi de pisică " oala hearelor de pisică / infecţie anlionară.

~ =nţepături de insecte " aline, viespi, ondari etc.~ u(cături de păian-en.~ u(cături de (arpe.

~ u(cături de animale " c>ini, pisici, lilieci, veveriţe, vulpi, (oolani etc.

→ M,%&t,ri de anima!e K m&",ri de ,r'enţ&:~ !e spală plaa cu apă (i săpun su -et de apă 3 minute.~ !e aplică anda- steril sau p>nză curată.

~ %ransport urent la spital.~ Profila'ie antiraică.

→ 0nţep&t,ri de in"ete:~ Manife"t&ri:

o eacţie locală / edem, eritem.o 9urere.o Prurit.o #rsură.

o Koc anafilactic.~ M&",ri de ,r'enţ&:

o !e îndepărtează cu ri-ă acul fără a stoarce puna cu venin.o !e spală zona cu apă (i săpun.o !e aplică comprese reci, heaţă.o !e administrează un antihistaminic / Feniramin, %aveYl, omeran etc.

~ Reaţia a!er'i& !a 2nţep&t,ri de in"ete:o <dem masiv (i rapid.o <rupţie urticariană.o %use cu (uierături.o Prurit intens.

o 9ificultate în respiraţie.o Crampe astrice.o !paimă.o Colaps.o !tare de incon(tienţă.

~ Tratament de ,r'enţ&:o enţinerea permeailităţii căilor respiratorii / eventual traheostomie de urenţă.o #plicare de arou în cazul localizării înţepăturii la memre / se aplică le-er, la 3012 cm mai sus de înţepătură.o Comprese reci, cu heaţă.o %ransport urent la spital.Poziţie declivă.

→ M,%&t,ra de p&ian@en:

~ Manife"t&ri:o o(eaţă, edem (i durere vie la locul mu(căturii.o %ranspiraţii.o +reaţă, posiil vomă.o Crampe adominale, crampe musculare.o !enzaţie de constricţie toracică (i dificultate în respiraţie.

~ M&",ri de ,r'enţ&:o !e menţin permeaile căile respiratorii.o !e aplică măsuri de resuscitate cardio0respiratorie.o #plicare de heaţă local.o %ransport urent la spital în poziţie declivă.

→ M,%&t,ra de %arpe $enino":~ Manife"t&ri:

o 9urere intensă, edem rapid.o 9ecolorarea pielii în -urul mu(căturii.



o Vedere în ceaţă, reaţă, vărsături.o !tare de slăiciune, convulsii.o Koc, dificultate în respiraţie.

~ M&",ri de ,r'enţ&:o !e menţin căile respiratorii permeaile.o !e lini(te(te victima.o !e aplică arou constrictiv dacă mu(cătura este localizată la nivelul m>inii sau piciorului.o

$moilizarea sementului afectat.o $ncizie la locul mu(cături 80@ mm ad>ncime, dar nu mai mult de 16 mm lunime.o 9upă incizie se face sucţiunea veninului &nu trece ariera mucoasei diestive) cu ura sau cu o pompă, timp de

82 minute, după care se clăte(te ura.o Du se aplică comprese reci sau heaţă.o !e acoperă rana steril.o !e transportă urent la spital.o !e in-ectează ser antiviperin.o !e aplică tratamentul (ocului.



M5SURI DE (ROFILA9IE A 1OLILOR INFEC8IOASE

→ Profila'ia cuprinde măsurile necesare prevenirii apariţiei (i e'tinderii olilor infecţioase.

→ M&",ri faţ& de iz$or,! de infeţie:~ !e aplică " olnavilor, suspecţilor, contacţilor, purtătorilor.~ !e e'ecută:

o 9epistarea precoce a sursei de infecţie.o 9eclararea / raportarea:

− Dominală (i imediată " olile din rupa #.− Dumeric (i periodic " olile din rupa *.

o $zolarea (i tratarea olii:

− =n spital / rupa #.

− La domiciliu / rupa *.o 9ezinfecţia, deparazitarea, deratizarea.o $zolarea suspecţilor (i a contacţilor la domiciliu.o Vaccinare.o $munolouline specifice.o Bmor>rea (i incinerarea animalelor olnave.

→

M&",ri faţ& de a!ea de tran"mitere:~ #u scopul de a opri trecerea ermenilor patoeni la om prin distruerea aentului vector, comaterea animalelor vaaonde (i sălatice.

~ !e limitează epidemiile prin respectarea măsurilor de profila'ie.~ !e instituie carantina.

~ !e aplică dezinfecţie terminală în focar.~ !e asiură iiena apei (i a alimentelor.

→ M&",ri faţ& de ma"a reeptoare:~ (rofi!aia "peifi&:

o $munizare activă cu vaccinuri (i anato'ine.o $munizare pasivă cu seruri / seroprofila'ia.o

Chimioprofila'ia / utilizează antiiotice (i chimioterapice.~ (rofi!aie ne"peifi&:o espectarea normelor de iienă.o #limentaţie adecvată.o +imnastică / e'erciţiu fizic zilnic.o #ctivităţi în aer lier.o #ntrenamente proresive.o <ducaţie sanitară (i cre(terea nivelului cultural medical.



(ROFILA9IA INFEC8IILOR STRE(TOCOCICE ; RAA# (IELONEFRITE

→ M&",ri faţ& de iz$or,! de infeţie:~ 9epistarea precoce a olnavilor, suspecţilor, purtătorilor.

~ 9eclararea nominală, imediată a olnavilor.~ $zolare oliatorie I zile în spital.~ %ratament cu Penicilină &<ritromicină pentru alerici).

~ Contacţii (i purtătorii se tratează tot cu penicilină.

~ !uspecţii sunt izolaţi I zile " se face e'sudat farinian.→ M&",ri faţ& de a!ea de tran"mitere:

~ 9ezinfecţie zilnică.

~ Formolizarea camerei la e'ternare.→ M&",ri faţ& de ma"a reeptoare:

~ <vitarea alomeraţiilor.~ <vitarea contactului cu persoane contaminate.~ #ntiioprofila'ie 80@ zile " contacţilor din colectivităţi închise / familie, cre(e, cămine (coli.

→ (rofi!aia *o!i!or po"t"treptooie:~ !e face mai ales pentru ## (i lomerulonefrita difuză.

~ !e depistează infecţiile streptococice în colectivităţi &mai ales de copii)" prin e'sudat farinian.

~ %ratarea corectă a infecţiilor streptococice cu Penicilină, cel puţin @ zile, urmată de oldamin în a I0a zi.~ Control clinic (i de laorator, timp de cel puţin 8 săptăm>ni a persoanelor care au avut scarlatină sau alte infecţii

streptococice.~ Persoanele predispuse olilor poststreptococice vor fi controlate ani de zile.~ #dministrare profilactică de Penicilină periodic &1622222 u la 60? săptăm>ni, timp de mai multe luni).~ <liminarea chiruricală a focarelor infecţioase / amidalite, ranuloame dentare, sinuzite etc.

~ 9ispensarizarea persoanelor predispuse la reumatism.~ <ducaţie sanitară în (coli în colaorare cu speciali(ti medicali, părinţi, educatori.



INFEC8II NOSOCOMIALE ; DEFINI8IE# CAU+E# (ROFILA9IE)

→ Definiţie:~ !unt infecţii apărute în interiorul spitalului în cursul spitalizării (i care nu au leătură cu afecţiunea pentru care

olnavul s0a internat.~ !e mai numesc " infecţii intraspitalice(ti, suprainfecţii de spital, infecţii iatroene, infecţii încruci(ate etc.

→ Importanţa !or:o ăresc timpul de spitalizare.o

ăresc moriditatea (i mortalitatea.o ăresc cheltuielile de spitalizare.

→ Moda!it&ţi de prod,ere:~ %ehnici parenterale neatente.

~ Derespectarea normelor de asepsie (i antisepsie.~ Producerea de flemoane.~ Derespectarea reulilor de recoltare (i transfuzare a s>nelui.~ Derespectarea normelor de profila'ie a olilor infecţioase.

→ Ca,ze:~ !tafilococi patoeni / rezistenţi la antiiotice (i chimioterapice.

~ !treptococi hemolitici / ce provoacă epidemii.

~ *acili tuerculo(i.~ *acili ramneativi / piocianic, coli, Proteus, Qlesiella.

~ Virusuri respiratorii &ripale, pararipale etc.).~ <nterovirusuri &poliomielitice).

~ Virusuri hepatice.~ ;$V.~ Ciuperci / mai ales Candida.

→ S,r"a de infeţie:~ Purtători sănăto(i.~ *olnavi re(it dianosticaţi.~ *olnavi nedisciplinaţi.

~ $nstrumente nesterile.~ *olnavi contaio(i.

→ Mod,! de tran"mitere:~ Prin contact direct / alomeraţie, curenţi de aer.~ $ndirect / prin len-erie, veselă, instrumentar, aparatură medicală etc.

→ Ca,ze:~ !aloane mari, alomerate.

~ Circuite funcţionale defectuoase.~ Branizare interioară necorespunzătoare.~ V>rste e'treme.

~ !căderea rezistenţei oranismului.~ #uz de antiiotice.

~ !pitalizare prelunită.~ Lipsă de responsailitate profesională.

→ (rofi!aia infeţii!or intra"pita!ie%ti:~ M&",ri faţ& de iz$or,! de infeţie:

o 9epistarea purtătorilor de ermeni.o Controlul periodic al personalului de înri-ire.o #namneză amănunţită.o !pitalizare izolată.o Limitarea sau interzicerea vizitatorilor.o

Purtarea echipamentul de protecţie, mănu(i, mască, al doilea halat.o !terilizarea purtătorilor cu antiiotice.

→ M&",ri faţ& de a!ea de tran"mitere:~ Codiţii de spitalizare adecvată.











(ROFILA9IA RA-ITISMULUI

→ Definiţie:~ ahitismul este o oală metaolică enerală determinată de lipsa vitaminei 9, pe fondul unor condiţii deficitare de

alimentaţie, de mediu sau a unor particularităţi constituţionale.→ (rofi!aia prenata!&:

~ !e aplică ravidelor / în ultimele 8 luni de sarcină.

~ #limentaţie oată în leume (i fructe proaspete.

~ Plimări în aer curat (i soare.~ n procedeu de e'cepţie la care se recure foarte rar 0 în ultimele 8 luni de sarcină, ravida va primi zilnic c>te 608 picături de vitamină 96 &622208222 $) sau pe cale orală 608 doze de ?22.222 $ / la interval de 1 lună. Concomitentse dau 608 de calciu J zi timp de 12 zile pe lună.

→ (rofi!aie po"tnata!&:~ !e aplică tuturor suarilor.

~ <ste oliatorie suarilor predispu(i / prematuri, emeni, cei născuţi iarna sau toamna, suari alimentaţi artificial saumi't înainte de v>rsta de 8 luni.

~ ăsuri de profila'ie adresate suarilor:o #limentaţie " naturală în primele trei luni.o =n alimentaţia mi'tă sau artificială " se recomandă un preparat de lapte acidulat.o 9iversificarea alimentaţiei după v>rsta de ? luni.o La 608 luni se recomandă introducerea sucului de fructe sau leume.o !e va evita e'cesul de făinoase (i zaharuri.o Condiţii iienice de cre(tere (i dezvoltare.o ăsuri de călire a oranismului / ăi de aer (i lumină, ăi de soare, masa-, e'erciţii fizice etc.

→ Vitaminoprofi!aie ; , $itamina DB:~ !e administrează vitamina 96 sau 98 intramuscular în doze de 622.222 $ în primele două săptăm>ni de viaţă.~ !e repetă administrarea la 6, ?, @, M, 16 luni.~ =n perioada profila'iei se administrează Ca 2,3 J an de v>rstă, timp de 13 zile pentru fiecare doză de vitamină.~ Du se face tratament cu vitamină 9 înaintea curei heliomarine.~ %ratamentul oral este contraindicat în tulurări acute (i cronice de diestie.

~ Forma uleioasă de vitamină 9 se asoare mai ine administrată cu lapte.



INTERVEN8IILE ASISTENTEI LA UN 1OLNAV CU SUR(LUS ALIMENTAR

→ Definiţie:~ !urplus H un consum alimentar e'aerat cantitativ c>t (i calitativ.

→ Meani"m de prod,ere a o*ezit&ţii:~ La producerea oezităţii participă doi factori:

<'oen 0 abuzul alimentar . <ndoen, enetic 0 o predispoziţie constituţională. La ace(ti doi factori se mai adauă: sedentarism, stres, anxietatea, tulburările psihice.

~ =n afara e'cesului ponderal de diverse rade, în cursul oezităţii apar frecvent omp!iaţii: respiratorii, cardio+vasculare, metabolice (ateroscleroză, diabet zaharat), digestive (litiază biliară, colecistită).

→ Manife"t&ri:~ Bulimia H senzaţia de foame e'aerată, patoloică, persist>nd deseori chiar după inestia masivă de alimente.~ Polifaia H inestia e'aerată de alimente.

~ Cre%terea indicelui ponderal &cu 13062A).~ <reaţă. ărsături. Pirozis.~ #ărirea numărului de mese şi a cantităţii de alimente consumate.

→ Inter$enţii!e aordate paienţi!or , a!imentaţie ea'erat&→ *tabilirea unui echilibru 'ntre! reutatea corporală, v&rstă, sex!

~ educerea aportului de alimente printr0un reim hipocaloric.

~ espectarea strictă a orarului meselor principale.~ $nterzicerea consumului de alcool (i diminuarea celui de sare4 urmărirea periodica a reutăţii corporale.

→ *usţinerea unei activităţi fizice dinamice!~ !tailirea unui proram de e'erciţii fizice în funcţie de starea enerala, reutate, v>rsta, se'.~ #plicarea unor tehnici de rela'are.

→ O*"er$aţii:~ $ntervalele dintre mese treuie stailite în funcţie de starea olnavului.

~ icul de-un se serve(te c>t mai devreme.~ ltima masa se administrează cu doua ore înainte de culcare.~ *olnavul cu suferinţa astro0duodenală va fi alimentat la intervale scurte &din oră în oră, noaptea 106 mese).

~ Brarul meselor face parte din proramul secţiei (i va fi aplicat tuturor olnavilor consemnaţi în foaia de oservaţie.

~ %oate mesele vor fi servite înaintea aplicării tratamentului &în anumite cazuri, tratamentul se administrează penem>ncate).

~ Brele de după masa de pr>nz sunt rezervate odihnei.

~ $nvestiaţiile medicale se fac înaintea meselor.~ !aloanele vor fi aerisite si se vor îndepărta toţi factorii dezareaili.

~ *olnavii cu aspect neplăcut &cei care varsă) vor fi izolaţi de ceilalţi olnavi.

→ 0n'ri@iri 'enera!e:~ !e supravehează funcţiile vitale.~ !e completează în foaia de oservaţie valorile de tensiune, temperatură, puls, respiraţie.~ !e asiură condiţiile de mediu (i de iienă.

~ Pacientul să aibă reutatea corporală 'n funcţie de 'nălţime, sex, v&rstă!7 #sistenta e'plorează usturile pacientului la diferite cateorii de alimente.

7 =nvaţă pacientul valoarea eneretică a alimentelor (i necesarul în funcţie de activitatea fizică (i de v>rstă.7 #lcătuie(te un reim alimentar hipocaloric.7 rmăre(te pacientul să consume numai alimentele cuprinse în reim.7 rmăre(te orarul (i distriuţia meselor.7 rmăre(te periodic reutatea corporală.

~ 3acientul să des$ăşoare activitate $izică crescută:

7 Pacientul să con(tientizeze importanţa activităţilor fizice moderate.7 !e staile(te împreună cu pacientul un proram de activitate fizică în funcţie de usturi (i capacităţi.

~ 3acientul să $ie echilibrat psihic:

7 #sistenta medicală permite e'primarea emoţiilor, a sentimentelor pacientului.7 =l învaţă metode de rela'are.7 La nevoie, administrează medicaţie sedativă.





INTERVEN8IILE ASISTENTEI LA UN 1OLNAV CU DEFICIT ALIMENTAR

→ Definiţie:~ 9eficit H un aport insuficient cantitativ (i calitativ de elemente nutritive, care afectează starea nutriţională a

individului " tulurări la nivelul funcţionării aparatelor (i sistemelor oranismului &denutriţie).→ Cauzele alimentaţiei deficitare sunt:

~ educerea inestiei din: stări infecţioase, alcoolism, taaism, anore'ie to'ică, afecţiuni astro0intestinale (i hepatice,stări de an'ietate.

~ Cre(terea nevoilor nutritive din: feră, activitate fizică crescută, hipertiroidie, sarcină.

~ Cre(terea pierderilor de elemente nutritive pe diferite căi: diaree, vărsături, arsuri, supuraţii cronice, pierderi urinare&aluminurie, licozurie).

~ Biceiuri proaste în leătură cu alimentaţia: consumarea numai unui sinur fel de m>ncare, nerespectarea oraruluimeselor, un mediu amiant dezordonat, necorespunzător.

→ Manife"t&ri :~ Anorexia.~ Disfaia.

~ <reaţa.~ ărsături.~ ;euritaţii.~ Pirozis.

→ Inter$enţii!e aordate paienţi!or , a!imentaţie ea'erat&~ Pentru obţinerea unei stări de bine a bolnavului, fără reaţă %i vărsături, asistenta va urmări!

o Poziţionarea pacientului în semi(ez>nd, (ez>nd sau decuit dorsal cu capul într0o parte.o Bprirea sau reducerea aportului de lichide (i alimente.o !pri-inirea (i a-utarea olnavului în timpul vărsăturilor.o Prote-area len-eriei de pat (i a persoanei suferinde cu mu(ama sau aleza.o #plicarea tratamentului antiemetic prescris de medic4 reducerea conţinutului astric &care prin

stimularea secreţiei astrice întreţine vărsăturile) prin aspiraţie continuă pe sondă nazo0astrică.~ Pentru reechilibrarea hidro(electrolitică a bolnavului, asistenta medicală urmăre%te!

o #limentarea parenterală prin perfuzii cu: lucoza &3A4 12A4 62A)4 hidrolizate de proteine (i amestec deaminoacizi4 vitamine4 electroliţi la prescripţia medicului4

o Calcularea numărului de calorii în funcţie de starea patoloică4o ealizarea ilanţului lichidelor inerate (i eliminate4o 9upă încetarea vărsăturilor, rehidratarea pacientului cu mici cantităţi de lichide reci, administrate per os

cu linuriţa.~ Pentru reechilibrarea nutriţională a bolnavului, asistenta medicală urmăre%te!

o Con(tientizarea persoanei afectate cu privire la reimul alimentar pe care treuie să0l urmeze.o #dministrarea meselor la ore reulate (i într0un mediu amiant corespunzător.o espectarea strictă a dietei prescrise.

~ 3rarul %i repartizarea meselor!o $ntervalele treuie stailite în funcţie de starea olnavului.o icul de-un se serve(te c>t mai devreme.o ltima masa se administrează cu doua ore înainte de culcare.o *olnavul cu suferinţa astro0duodenală va fi alimentat la intervale scurte &din oră în oră, noaptea 106

mese).o Brarul face parte din proramul secţiei (i va fi aplicat tuturor olnavilor consemnaţi în foaia de

oservaţie.~ Preătirea servirii meselor!

o %oate mesele vor fi servite înaintea aplicării tratamentului &în anumite cazuri, tratamentul seadministrează pe nem>ncate).

o Brele de după masa de pr>nz sunt rezervate odihnei.o $nvestiaţiile medicale se fac înaintea meselor.o !aloanele vor fi aerisite si se vor îndepărta toţi factorii dezareaili.o *olnavii cu aspect neplăcut &cei care varsă) vor fi izolaţi de ceilalţi olnavi.

→ 0n'ri@iri 'enera!e:

~!e supravehează funcţiile vitale. !e completează în foaia de oservaţie valorile de tensiune, temperatură, puls,respiraţie.

~ !e asiură condiţiile de mediu (i de iienă.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU ASTM 1RON6IC

→ O*ieti$e!e terapiei:~ Denţinerea $uncţiei pulmonare la nivel normal.

~ 3revenirea obstrucţiei ireversibile a căilor aeriene.

~ "meliorarea mani$estărilor acute şi prevenirea exacerbărilor.→ Tratament profi!ati:

~ Comaterea fumatului.

~ <vitarea atmosferei poluate, inclusiv e'punerea la no'e respiratorii.~ <vitarea alomeraţiilor în timpul epidemiilor )~ Chimioprofila'ia recidivelor ron(ice / cu %etraciclină 1 pe zi, mai rar Penicilină V, <ritromicină, #mpicilina,

*iseptol. %ratament cu aerosoli / 60? inhalaţii pe (edinţă, fără a auza.→ Tratament ,rati$:

~ Beta adrenerice / 106 pufuri. !alutamol, %erutalină, Fenoterol &*erotec).~ Anticolinericele ) #trovent &*romura de ipotropium) / aerosol dozat. #trovent 5 *erotec sau !alutamol.

~ Derivaţi de Hantină / iofilin. %eofilina. #minofilină.~ Alte metode %i drouri folosite 'n tratarea bolilor cronice respiratorii! Prostalandina, bronhodilatatoare,

@entalamina. Cromolicatul de sodiu ) Intal, 9omudal. aditen =Jetotifen> / are efect preventiv administrat suformă de elule, oral, 1 m dimineaţa (i seara.

~ Dezobstruarea bron%ică. entilaţie mecanică.@luidificarea secreţiilor bron%ice ) prin hidratare. Drena"ul postural .

~ Jineziterapia / cultură fizică terapeutică, imnastică respiratorie. ~ Cura balneară / +ovora, !lănic. Climatoterapia / la munte sau la mare.~ Prednison 1 t pe zi / 82 m Prednison doza de atac, apoi 3 m pe zi

~ Tratament antiinfeţio": !e preferă B'acilina, tetraciclina, Clo'acilina.~ !e administrează e'pectorante (i mucolitice &*isolvon, ucosolvin).

~ B'ien / în crizele cu polipnee.→ Crize rare %i de inten"itate red,"&: iofilin i.v. 106 fiole pe zi. #lupent. *erotec. *ronhodilatin / pulverizaţii.→ A"tm,! , di"pnee paroi"ti&: iofilin i.v. / comate dispneea, dar nu previne crizele. 9esensiilizarea oliatorie.

Cromolicatul de calciu. Vaccinare. !edative minore. Corticoterapie de lună durată.→ A"tm , di"pnee ontin,&: Corticoterapie. #ntiiotice. Vaccinare. !edative.→ Starea de r&, a"tmati: ;emisuccinat de ;idrocortizon 630122 m i.v. Perfuzii cu 6220?22 m J 6? ore cu ;!;C în ser

lucozat 3A, 608 l pe 6? ore Prednison 3012 m pe zi. Q, Ca, antiacide, anitol. eim desodat. #ntiiotice. Fluidifiante.9iuretice / <deren. B'ien.→ =n cazuri rave / ronhoaspiraţie, traheostomie, respiraţie asistată.→ O*"er$aţii:

~ N, "e admini"treaz& Morfin&# opiaee# tran/i!izante# ne,ro!eptie)~ N, "e da, mediamente a!er'izante & 3enicilină, enzime proteolitice etc.Crizele de astm se pot trata (i în amulator.~ =n cazul primul acces de astm, apărut la un pacient fără crize în antecedente sau care este un hipertensiv cunoscut, se

vor evita "impatiomimetie!e)0NGRIIRI 0N CRI+A DE ASTM:

~ Criza de astm ron(ic începe rusc, cu dispnee cu e'pir prelunit, (uierător, pacient radipneic, nelini(te. *olnavul fiealeară la fereastră datorită setei de aer, fie stă în (ezut, capul pe spate, spri-init în m>ini, cu nările dilatate, cu ochiiin-ectaţi, -uularele turescente, transpiraţii reci. !e pot manifesta / strănut, rinoree, lăcrimare, prurit al pleoapelor,

ce$alee. La sf>r(itul crizei apare tusea uscată, chinuitoare, e'pulzarea secreţiilor este dificilă. !puta este v>scoasă, ală, perlată. Criza se termină în c>teva minute sau ore, spontan sau su influenţa tratamentului.

→ Ro!,! a"i"tentei media!e:~ enţine olnavul în poziţie (ez>nd. Bservă (i supravehează respiraţia / frecvenţa, amplitudinea. Lini(te(te

olnavul. $nstruie(te olnavul asupra modului de folosire a medicamentelor simpaticomimetice în pulverizaţii&#lupent, *erotec, !alutamol).

~ #dministrează iofilin &ronhodilatator) i.v. 106 fiole lent &803 minute) (i -emi",inat de -idroortizon, c>ndcriza nu cedează la iofilin. B'ien pe sondă endonazală, umidifiat, cu deit de @07 l pe minut.

0NGRIIRIREA 0N STAREA DE R5U ASTMATIC

~ *tarea de rău astmatic se caracterizează prin crize violente cu durată de peste 6?0?7 ore, rezistente la tratament, deoicei fără tuse (i e'pectoraţie, cu polipnee, fenomene de asfi'ie, cianoză, somnolenţă p>nă la comă.

~ *olnavul treuie internat de urenţă în secţii de terapie intensivă / cu posiilitate de a institui intuaţia traheală saurespiraţia asistată.

~ #sistenta medicală administrează la indicaţia medicului o'ien endonazal cu deit de 60@ l J minut, ronhodilatatoare& Dio$ilin * $ !n ser $iziologic + per$uzat ), antiiotice & 0iseptol ' tb x pe zi, Cibramicin * mg !n prima zi, apoi 'mg pe zi, 6etraciclină * g pe zi) / respect>nd normele de asepsie.



~ !e administrează ;!;C -emi",inat de -idroortizon) iniţial 32 m, apoi c>te 63 m la ? ore, timp de 6? ore. =ncazurile rave / doza iniţială este de 632 m, apoi 32 m, respectiv 122 m la ? ore.



SOLU8II ANTISE(TICE

~ *oluţii antiseptice pentru teumente!7 A!oo! retifiat I2A. =n concentraţii mai mari produce precipitarea proteinelor de pe suprafaţa microilor.7 Tint,r& de iod 6A.7 Iod,ra de pota"i, 6A.7 A!oo! iodat 6A.7 Feno!,! / acid fenic / soluţie 108Z din cristale roz0ale. <ste to'ic, poate produce arsuri ale mucoaselor (i dermite.

7 Eter,! / simplu sau iodat.7 1enzina / simplă sau iodată.7 Iodoform,! / cristale alene sau pomadă / folosit în stomatoloie.7 Preparate tipizate!

Septozo!,! &Donilfenol0polieto'ilat, iod, alcool izopropilic, apă distilată) / tinde să ia locul tincturii de iod.

Meto"ept,! &acid salicilic, mentol, alastru de metilen, tripaflavină, alcool, apă distilată) / pentru dezinfecţia plăilor recente.

~ *oluţii antiseptice pentru plăi!7 Antiseptice oxidoreductoare!

Ap& oi'enat& / cu acţiune actericidă, hemostatică, de curăţare mecanică a plăilor de cheauri, resturi deţesuturi.

C!oramina "o!,ţia Dain) / soluţie diluată de hipoclorit de sodiu.

(erman'anat de pota"i, 1J?222 / la dezinfecţia mucoaselor (i plăilor.

7 *oluţii colorate!

Ri$ano! / soluţie 1Z din pulere alenă.

A!*a"tr, de meti!en 6A 0 pentru mucoase.

Vio!et de 'enţiana 1A 0 mai ales în dermatoloie.

7 Antiseptice albumino(precipitante:

*ăruri de arint!

7 Nitrat de ar'int / creioane, stilete, soluţie 1A.7 Co!ar'o! 1A. (rotar'o! 6A. Ar'iror 3A.

*ăruri de mercur!

7 *iclorura de mercur / ",*!imat,! de mer,r) !e folose(te la dezinfecţie (i curăţenie.7 Oiian,r& de mer,r / pentru mucoase.

Aid *ori 106A 0 comate mai ales infecţiile cu piocianic.

7 Antiseptice tensioactive!

Deterenţi ) 1romoet .

*ăpunuri.



SU1STAN8E ANTISE(TICE

→ Definiţie:

4 #ntiseptice sunt sustanţe folosite pentru distruerea acteriilor (i a altor microoranisme patoene de pe oiecte,materiale (i de-ecte &e'crete).

4 9ezinfectante sunt sustanţele folosite pentru distruerea acteriilor (i a altor microoranisme patoene de pe oiecte,materiale (i e'crete.

→ S,*"tanţe , efet dezinfetant:

4 9eterenţi.4 Preparate de clor: var cloros, cloramină, apă de var, clorura de var .4 !ăpunuri.4 Formol.4 !oda caustică.

4 !oluţie _avel &ală) / pe ază de clor.4 9esoen / spaY.

→ S,*"tanţe , efet anti"epti pentr, TEGUMENTE :

4 *etadine / &soluţie iodată) / se aplică prin adi-onare.4 !eptozol / apă iodată.

4 %inctură de iod. #lcool iodat.

4 *enzină simplă sau iodată. <ter.4 Violet de enţiana.4 #lastru de metil.

→ S,*"tanţe , efete anti"epti pentr, (L5GI :

4 #pă o'ienată / incoloră.4 Violet de enţiana / violet.4 Cloramină 0 ală.4 !oluţii 9aGin 0 incoloră.4 Ditrat de # / incoloră.

4 #cid oric ?A / soluţie incoloră &pulerea de acid oric este ală).

4 ivanol / alen.4 Permananat de potasiu 1J1222 / roz0violet deschis.4 B'icianură de mercur 1J3222/ soluţie incoloră.



(UNC8II ; REGULI GENERALE

→ Definiţie:~ Puncţia este operaţia prin care se pătrunde într0un vas, într0o cavitate naturală sau neoformată, într0un oran sau orice

ţesut al oranismului, cu a-utorul unui ac trocar.→ (,nţii ee,tate 2n prati&:

4 (,nţia $enoa"&)4 (,nţia arteria!&)

4 (,nţia p!e,ra!& ; toraoenteza K p,nţia p!e,ra!&)4 (,nţia a*domina!& ; paraenteza K p,nţia peritonea!&)4 (,nţia periardi&)4 (,nţia arti,!ar&)4 (,nţia ra/idian&)4 (,nţia o"oa"&)4 (,nţia $eziii ,rinare)4 (,nţia f,nd,!,i de "a Do,'!a")4 (,nţia *iop"i& K /epati&# rena!&# "p!eni&)4 (,nţia ,nor o!eţii p,r,!ente)

→ Sop:

~ :xplorator :o !e staile(te prezenţa sau asenţa lichidului în cavitate.o ecoltarea lichidului pentru determinări de laorator.o !tailirea dianosticului.

~ $erapeutic:o <vacuarea lichidului aundent din cavitate.o #dministrarea de medicamente.o #dministrare de lichide, aer sau soluţii în scop terapeutic.

→ Materia!e nee"are:4 ănu(i de cauciuc.

4 #lcool, tinctură de iod. %ampoane.

4 aterial pentru iiena teumentară a locului puncţiei.4 !oluţii anestezice / Uilină 1A.4 %rocar adaptat locului puncţiei. #ce (i serini sterile.4 Vase colectoare. Cilindru radat.

4 ateriale necesare pentru recoltări.4 u(ama (i aleză.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul, se e'plică tehnica (i se încura-ează. !e asiură confort psihic (i fizic.

~ !e asiură poziţia corespunzătoare. !e preăte(te fizic olnavul pentru puncţie.~ !e preăte(te locul puncţiei.

→ Ee,ţia p,nţiei:

~ Puncţia venoasă " se e'ecută de către asistentă.~ %oate celelalte puncţii sunt e'ecutate de medic cu a-utorul a 106 asistente.~ ;olul asistentei !n e$ectuarea puncţiei:

o Prote-ează len-eria de pat (i de corp.o #siură poziţia olnavului. Preăte(te locul puncţiei.o Preăte(te materialele (i instrumentele necesare (i serve(te medicul.o Face dezinfecţia locului puncţiei în doi timpi:

1. %impul $ 82 secunde / adi-onare cu alcool pentru puncţia venoasă.6. %impul $$ / constă în dezinfecţia repetată cu alcool sau alcool iodat.

o !upravehează pacientul în timpul tehnicii.o Completează uletinele de analiză (i preia pentru laorator produsele recoltate.o ăsoară cantitatea de lichid evacuată.

o =nri-e(te locul puncţiei. eoranizează locul (i îndepărtează materialele folosite.o Dotează în foaia de temperatură / foaia de oservaţie puncţia e'ecutată, cantitatea de lichid e'trasă, aspectul,

eventualele incidente (i accidente.→ O*"er$aţii:



~ !e verifică interitatea amala-elor instrumentelor folosite. !e verifică valailitatea sterilităţii.~ Compresele, tampoanele (i c>mpurile chiruricale necesare sunt preătite în casolete.~ !e evită atinerea produsului evacuat pentru a preveni infecţiile profesionale.



(UNC8IA VENOAS5

→ Definiţie:~ Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într0o venă prin intermediul unui ac de puncţie.

→ Sop:~ :xplorator :

o ecoltarea s>nelui pentru determinări de laorator.o !tailirea dianosticului.

~ $erapeutic:o #dministrarea de medicamente.o ;idratarea (i mineralizarea. <fectuare de transfuzii.o !>nerare 8220322 ml în edem pulmonar acut.

→ Lo,! p,nţiei:~ Venele de la plica cotului &azilică (i cefalică&.~ Venele anteraţului.

~ Venele de pe faţa dorsală a m>inii.~ Venele suclaviculare.

~ Venele femurale.~ Venele maleolare interne.

~ Venele -uulare (i epicraniene la copil (i suar.→ Materia!e nee"are:

4 #lcool. %ampoane.4 #ce sterile.4 +arou.4 ateriale necesare pentru recoltări. edicamente.4 u(ama (i aleză. Pernă elastică. ănu(i de cauciuc.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul, se e'plică tehnica (i se încura-ează. !e asiură confort psihic (i fizic.~ !e prote-ează len-eria de pat (i de corp.~ !e asiură poziţia decuit dorsal.

~ !e e'aminează calitatea (i starea venelor.→ Ee,ţia p,nţiei: Puncţia venoasă " se e'ecută de către asistentă.

~ !e îmracă mănu(ile de cauciuc.~ !e aplică aroul la I07 cm deasupra locului puncţiei. !e recomandă pacientului să str>nă pumnul.

~ !e palpează vena (i se alee locul puncţiei. !e dezinfectează locul ales.~ !e pătrunde în venă cu izoul în sus cca. 106 cm. !e verifică poziţia acului în venă / prin aspirare în serină.

~ !e continuă tehnica funcţie de scopul urmărit.~ !e îndepărtează staza venoasă. !e cere olnavului să deschidă pumnul.~ !e aplică un tampon la locul puncţiei (i se retrae acul rusc.

~ !e menţine tamponul 108 minute / f&r& a 2ndoi *raţ,!)~ =nri-e(te locul puncţiei. eoranizează locul (i îndepărtează materialele folosite.

~ Dotează în foaia de temperatură / foaia de oservaţie puncţia e'ecutată, cantitatea de lichid e'trasă, aspectul,eventualele incidente (i accidente.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&:~ !e face toaleta locală a teumentelor dacă este cazul. !e schimă la nevoie len-eria.~ !e asiură o poziţie comodă. !e supravehează pacientul.~ !e preăte(te s>nele recoltat pentru laorator.

→ Aidente:~ ;ematom / prin infiltrarea cu s>ne a ţesutului perivenos. !e retrae acul (i se comprimă locul 108 minute.~ Perforarea venei / se retrae acul.

~ #meţeli, paloare, lipotimie, colaps / se întrerupe puncţia (i se acordă a-utor de urenţă / se anunţă medicul.→ O*"er$aţii:

~ Pentru evidenţierea venelor " se pot face mi(cări circulare cu raţul, se poate introduce m>na în apă caldă.~ Pentru puncţia venelor -uulare, pacientul se a(ează transversal pe pat, cu capul at>rn>nd la marinea patului.

~ Prin puncţie venoasă se pot fi'a (i catetere transcutanate.→ De e$itat3







(UNC8IE A1DOMINAL5 ; (ARACENTE+A ; (UNC8IA (ERITONEAL5

→ Definiţie: Puncţia adominală &peritoneală) sau paracenteza constă în traversarea peretelui adominal cu a-utorul unuitrocar în diferite scopuri.

→ Sop:~ :xplorator : <videnţierea lichidului în cavitate. ecoltarea lichidului pentru determinări cantitative (i calitative.~ $erapeutic: <vacuarea lichidului din cavitate. <fectuarea de dializă peritoneală.

→ Indiaţii:~ #scită masivă " lichid în cavitatea peritoneală de diferite cauze &ostacole în circulaţia portală, ceea ce determină

hipertensiune în ramurile venei porte / în ciroza hepatică, insuficienţă cardiacă, tumori peritoneale), inflamaţia peritoneului / în tc peritoneal.

~ #scite care nu se resor prin metode oi(nuite de tratament.

~ %raumatisme închise ale viscerelor adominale c>nd se ănuie(te hemoperitoneul 9ianosticarea cito0acterioloică aascitei.

→ Contraindiaţii:~ Chisturi ovariene, hidronefroză, sarcină.~ 9iateze hemoraice / cu prudenţă. Colecţii lichidiene închistate.

→ Lo,! p,nţiei:~ Fosa iliacă st>nă / olnavul în decuit semilateral st>n.~ La mi-locul liniei omilico0puiană / olnavul în poziţie semi(ez>nd.

→ Materia!e nee"are:4 u(ama (i aleză.4 ănu(i de cauciuc.4 #lcool, tinctură de iod.4 aterial pentru iiena teumentară a locului puncţiei.4 !oluţii anestezice / Uilină 1A.

4 %rocar.4 #ce (i serini sterile.4 %ampoane.4 edicamente / tonice cardiace, soluţii anestezice.4 ateriale pentru reacţia ivalta / pahar conic, 32 ml apă distilată, acid acetic lacial, pipete.

4 aterial pentru pansament.4 Vase colectoare.4 Cilindru radat.4 +ăleată 12 l.4 Paravan.

4 %ăviţă renală.

4 ateriale necesare pentru recoltări.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul, se e'plică tehnica (i se încura-ează.~ !e invită pacientul să urineze sau se face sonda- vezical la nevoie.~ !e dezracă reiunea aleasă (i se a(ează olnavul în poziţie.~ !e măsoară circumferinţa adominală.

~ !e dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.

→ Ee,ţia p,nţiei:~ Puncţia se e'ecută de către medic cu a-utorul a 106 asistente medicale.

~ !e spală (i se dezinfectează m>inile.~ !e îmracă mănu(i de protecţie~ edicul e'ecută anestezia locală (i puncţia~ ;olul asistentei !n e$ectuarea puncţiei:



o Prote-ează len-eria de pat (i de corp.o #siură poziţia olnavului.o 9ezinfectează locul puncţiei.o Preăte(te materialele (i instrumentele necesare (i serve(te medicul.o #daptează (i supravehează tuul prelunitor ce asiură scurerea controlată în ăleată sau pună

colectoare.o !upravehează pacientul în timpul tehnicii.o Completează uletinele de analiză (i preia pentru laorator produsele recoltate.

o <'aminează macroscopic lichidul.o ăsoară cantitatea (i densitatea lichidului evacuat.o <'ecută reacţia ivalta &se picură 106 picături de lichid de cercetat în paharul cu apă distilată 5 106 picături

de acid acetic lacial).o Dotează puncţia e'ecutată, cantitatea de lichid e'trasă, aspectul, eventualele incidente (i accidente.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e aplică un pansament la locul puncţiei.~ !e supravehează funcţiile vitale.~ !e aplică un anda- adominal compresiv cu cear(af / timp de @ ore.

~ !e măsoară circumferinţa adominală (i se notează.~ epaus la pat 6? ore.

→ Inidente %i aidente:~ Colaps vascular prin decomprimarea ruscă a cavităţii adominale.

~ ;emoraie diestivă manifestată prin hematemeză (i melenă.~ Perforarea intestinului / determină peritonită.~ Persistenţa orificiului de puncţie prin care se scure lichid.

→ O*"er$aţii:~ 9acă scurerea lichidului se opre(te rusc, se restaile(te scurerea prin schimarea poziţiei pacientului sau se

introduce mandrenul ont pentru a îndepărta o ansă intestinală sau flocoanele de firină care acoperă orificiul canuleitrocarului.

~ Viteza de scurere 0 1 litru pe 13 minute.~ La prima paracenteză se evacuează o cantitate de ma'im ?03 litri.~ La următoarele paracenteze se poate evacua p>nă la 12 litri.

→ De e$itat:~ 9ecomprimarea ruscă a cavităţii adominale.~ Puncţiile evacuatoare repetate, deoarece duc la stări de hipoproteinemie (i ca(e'ie.





→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e asiură repaus la pat 6? ore în poziţie decuit dorsal fără pernă @ ore.~ 9upă @ ore pacientul se poate alimenta (i hidrata la pat.~ !e supravehează funcţiile vitale.

~ !e informează medicul în cazul apariţiei de vărsături, reţuri, cefalee.


~ !indrom postpuncţional / ameţeli, ce$alee, vărsături, rahialgii / datorat hipotensiunii lichidiene provocate de puncţie.~ ;emoraii pe ac în timpul puncţiei / fără importanţă.

~ 9ureri violente în memrele inferioare, determinate de atinerea ramificaţiilor cozii de cal sau măduvei spinării, cuv>rful acului.

~ Contractura feţei, >tului sau a unui memru prin atinerea măduvei cervicale c>nd s0a e'ecutat puncţia su occipital.~ Koc refle' / poate duce la sincope mortale4 accidentul este foarte rar.

→ O*"er$aţii:~ aterialele se ale în funcţie de scopul puncţiei.

~ #sistenta menţine pacientul în poziţie în timpul puncţiei.~ <'aminarea macroscopică se face imediat apreciindu0se culoarea, aspectul, presiunea lichidului / normal lichidul este

limpede, clar ca apa de st>ncă, se scure picătură cu picătură. =n stări patoloice, lichidul cefalorahidian poate fihemoraic, purulent, iar viteza sa de scurere poate cre(te.

~ 9upă c>teva picături de s>ne apare lichid clar / se recoltează lichid limpide pentru e'amene citoloice, iochimice, acterioloice fără a0l suprainfecta.

~ Du se evacuează cantităţi mari de lichid.~ andrenul acului treuie menţinut steril p>nă la terminarea tehnicii.~ =n cazul evacuărilor mari de lichid 0 se a(ează în poziţie %rendelemur.

~ Puncţia occipitală se poate e'ecuta (i în amulator.~ Du se modifică poziţia olnavului în timpul tehnicii " pericol de rupere a acului sau traumatizare a sustanţei

nervoasă.





~ Pansamentul compresiv se menţine 6?0?7 de ore.~ Lichidul recoltata se etichetează (i se trimite la laorator pentru e'amen citoloic (i acterioloic.~ <'aminarea macroscopică se face măsur>nd cantitatea, apreciind aspectul / seros, purulent, sanuinolent.~ %ehnica se e'ecută în condiţii de asepsie perfectă / seroasele articulare sunt receptive la infecţii.



(UNC8IE OSOAS5 ; (UNC8IA STERNAL5

→ Definiţie:~ Puncţia osoasă reprezintă stailirea unei leături între mediul e'tern (i zona sponioasă a osului, străăt>nd stratul său

cortical (i zona sponioasă a osului, străăt>nd stratul său cortical, prin intermediul unui ac.→ Sop:

~ :xplorator :o ecoltarea măduvei pentru e'aminare în vederea stailirii structurii, compoziţiei (i pentru studiul

elementelor fiurate ale s>nelui în diferite faze ale dezvoltării lor.~ $erapeutic:

o #dministrare de medicamente, lichide, s>ne, sustanţe nutritive.o ecoltarea măduvei de la persoane sănătoase pentru transplant.

→ Indiaţii:~ *oli hematoloice.

→ Lo,! p,nţiei:~ !ternul / manuriul sternal.

~ !pina iliacă, creasta iliacă, maleola tiială.~ Calcaneul / la copii.


4 u(ama (i aleză. ănu(i de cauciuc. #lcool, tinctură de iod.4 aterial pentru iiena teumentară a locului puncţiei.4 !oluţii anestezice / Uilină 1A. #ce (i serini sterile. %ampoane.

4 #c trocar cu opritor pentru ac.4 edicamente / #tropină, morfină, tonice cardiace, soluţii anestezice.4 ateriale pentru reacţia ivalta / pahar conic, 32 ml apă distilată, acid acetic lacial, pipete.4 ateriale necesare pentru recoltări / lame, sticlă de ceas, ser fizioloic.4 #lte materiale funcţie de scopul urmărit.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul, se e'plică tehnica (i se încura-ează.~ !e e'plică că se va înlătura durerea puncţiei prin anestezie locală.

~ !e controlează cu o zi înainte timpul se s>nerare, timpul de coaulare (i timpul uicG.~ !e a(ează pacientul în poziţie adecvată funcţie de locul ales:o 9ecuit dorsal pe plan dur " puncţie sternală.o 9ecuit ventral pe plan dur sau decuit lateral cu enunchii flectaţi " puncţia crestei iliace.

~ !e rade pilozitatea de pe locul ales (i se face toaleta .(i dezinfecţia reiunii.~ !e dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.

→ Ee,ţia p,nţiei:~ Puncţia se e'ecută de către medic cu a-utorul a 106 asistente medicale.

~ !e spală (i se dezinfectează m>inile. !e îmracă mănu(i de protecţie~ edicul e'ecută anestezia locală (i puncţia~ ;olul asistentei !n e$ectuarea puncţiei:

o

Prote-ează len-eria de pat (i de corp. #siură poziţia olnavului. 9ezinfectează locul puncţiei.o Preăte(te materialele (i instrumentele necesare (i serve(te medicul.o !upravehează pacientul în timpul tehnicii.o Completează uletinele de analiză (i preia pentru laorator produsele recoltate.o <'ecută frotiuri (i însăm>nţări din produsele recoltate. Continuă tehnica funcţie de scopul urmărit.o La terminarea tehnicii, după scoaterea acului, aplică un pansament compresiv la locul puncţiei.o Dotează puncţia e'ecutată, eventualele incidente (i accidente.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e asiură repaus la pat. !e supravehează funcţiile vitale (i pansamentul.

~ !e informează medicul în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secreţiilor ronhice.→ Inidente %i aidente:

~ Puncţie ală. Perforaţia oranelor interne / inimă, plăm>n. Pneumotora'.

~ Fracturi. ;ematoame. $nfecţii ale osului / osteomielită. %ulurări de cre(tere la copii după puncţie tiială.→ O*"er$aţii:

~ andrenul acului se menţine steril p>nă la terminarea tehnicii.



~ !erul fizioloic se menţine la 8I2C în serină pentru ca medicul să0l poată introduce în cavitatea medulară (i, astfel săoţină măduvă / se introduce serul fizioloic (i se aspiră.

~ Pe cale transmedulară se administrează numai soluţii izotone, în ritm de 13062 picături pe minut.~ anipularea incorectă a instrumentarului steril " infecţii.



(UNC8IE VE+ICII URINARE

→ Definiţie:~ Puncţia vezicii urinare se realizează prin introducerea unui ac pe cale transadominală în vezica urinară / în urenţă

/ c>nd e'istă pericol de rupere la o vezică suprae'tinsă.→ Sop:

~ :xplorator :o ar / pentru recoltarea urinei fără pericol de contaminare.o $n-ectare de produse de contrast pentru e'amen radioloic al vezicii urinare.

~ $erapeutic:o <vacuarea urinei în cazuri de retenţie acută de urină, c>nd sonda-ul vezical nu poate fi e'ecutat.

→ Indiaţii:~ !tricturi uretrale, hipertrofie de prostată c>nd încercările de pătrundere cu sondă în vezică urinară răm>n fără rezultat.

~ %raumatisme uretrale sau vainale, c>nd sonda-ul vezical este contraindicat.→ Lo,! p,nţiei:

~ Pe linia mediană adominală, la 6 cm deasupra simfizei puiene.→ Materia!e nee"are:

4 u(ama (i aleză. ănu(i de cauciuc. #lcool, tinctură de iod.

4 %rocar. #ce (i serini sterile. %ampoane.

4 edicamente / soluţii anestezice 0 Uilină 1A.4 Vase colectoare. ateriale necesare pentru recoltări.4 %ăviţă renală.4 Pernă tare.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă olnavul, se e'plică tehnica (i se încura-ează.~ !e asiură securitatea (i intimitatea necesară e'ecuţiei puncţiei.~ !e a(ează olnavul în decuit dorsal cu pernă tare su azin.

~ !e dezracă reiunea puiană (i se rade pilozitatea.~ !e dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.

→ Ee,ţia p,nţiei:

~ Puncţia se e'ecută de către medic cu a-utorul a 106 asistente medicale.~ !e spală (i se dezinfectează m>inile. !e îmracă mănu(i de protecţie~ edicul e'ecută anestezia locală (i puncţia

~ ;olul asistentei !n e$ectuarea puncţiei:o Prote-ează len-eria de pat (i de corp.o #siură poziţia olnavului.o Preăte(te (i dezinfectează locul puncţiei.o Preăte(te (i serve(te medicul cu materialele (i instrumentele necesare.o !upravehează pacientul în timpul tehnicii.o ecoltează urina în epruete sterile (i le trimite la laorator.o rmăre(te scurerea urinei.o Dotează puncţia e'ecutată, cantitatea de urină e'trasă, aspectul (i densitatea.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ 9ezinfectează locul după puncţie (i îl comprimă.~ #plică pansament.

~ !e asiură repaus la pat.~ !e supravehează funcţiile vitale.

~ !e oservă locul puncţiei, pansamentul, pentru a sesiza scurerea în continuare a urinei prin traiectul neoformat.→ Inidente %i aidente:

~ Puncţie neativă / în cazul în care peretele adominal prezintă un strat ros de răsime (i acul nu pătrunde profund învezica urinară.

~ ;emoraie vezicală. Fistule urinare.~ #stuparea acului cu flocoane de firină sau ţesuturi. $nfecţii postpuncţionale tardive.

→ O*"er$aţii:~ !e determină volumul de urină evacuat. !e măsoară densitatea urinară.~ andrenul acului se menţine steril p>nă la terminarea tehnicii.

~ !e introduce mandrenul pentru desfundarea acului dacă se întrerupe scurerea.



~ Vezica urinară treuie să se olească încet (i incomplet / ma'im 322 ml.~ La nevoie se poate repeta puncţia de mai multe ori.~ Du se comprimă adomenul în timpul evacuării urinei.



(UNC8IE 1IO(SIC5 ; 1IO(SIA -E(ATIC5

→ Definiţie:~ Puncţia iopsică reprezintă introducerea unui ac de iopsie într0un oran parenchimatos pentru recoltarea unui

frament de ţesut.~ !e practică puncţie pentru iopsie pe ficat, splină, rinichi, anlioni limfatici, plăm>ni, tumori solide.

→ Sop:~ :xplorator :

o

<'amen histopatoloic pentru stailirea dianosticului.→ Indiaţii:

~ #fectarea oranelor menţionate.→ Contraindiaţii:

~ 9iateze hemoraice.~ inichi unic / pentru puncţia renală.

→ Lo,! p,nţiei /epatie:~ Faţa anterioară sau laterală a ficatului pe linia mediană, imediat su reordul costal sau în plină matitate / la un ficat

mărit.~ 9e0a lunul iniei a'ilare posterioare în spaţiul $U sau U intercostal drept / la ficat în limite normale.


4 u(ama (i aleză. ănu(i de cauciuc. #lcool, tinctură de iod.4 aterial pentru iiena teumentară a locului puncţiei.4 !oluţii anestezice / Uilină 1A.4 #c pentru iopsie. !erini sterile. %ampoane.4 edicamente / soluţii anestezice, hemostatice, tonice cardiace.4 Lame microscop, h>rtie filtru, ser fizioloic 32 ml.

4 %ăviţă renală.→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ !e anunţă olnavul, se e'plică tehnica (i se încura-ează.~ !e asiură că durerea va fi îndepărtată prin anestezie locală.

~ !e determină înainte %!, %C, %, tromocite.

~ !e administrează cu 6 zile înainte medicaţie hemostatică &vitamina C, vitamina Q, calciu luconic).~ !e a(ează olnavul în poziţie / decuit dorsal cu trunchiul u(or ridicat sau decuit lateral st>n cu m>na dreaptă su

cap.~ !e dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.

→ Ee,ţia p,nţiei:~ !e spală (i se dezinfectează m>inile. !e îmracă mănu(i de protecţie~ edicul e'ecută anestezia locală (i puncţia cu a-utorul a 106 asistente medicale.~ ;olul asistentei !n e$ectuarea puncţiei:

o Prote-ează len-eria de pat (i de corp.o #siură poziţia olnavului. 9ezinfectează locul puncţiei.o Preăte(te (i serve(te medicul cu materialele necesare.o !upravehează pacientul în timpul tehnicii.o Completează uletinele de analiză (i preia pentru laorator produsele recoltate.o #plică un pansament la locul puncţiei.o Dotează puncţia e'ecutată, eventualele incidente (i accidente.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e asiură repaus la pat 6?0?7 ore în decuit lateral drept. !e supravehează funcţiile vitale 6? ore.~ !e aplică pună cu heaţă la locul puncţiei.~ La nevoie se administrează calmante ale tusei.~ !e informează medicul în cazul apariţiei complicaţiilor / hemoraii.


~ %use instantanee sau hemotora' prin atinere pleurală.~ ;emoraie " se administrează hemostatice. Koc pleural.

→ O*"er$aţii:



~ Framentele de ţesut recoltate se îndepărtează de pe acul de iopsie prin insuflare de aer cu serina (i sunt preătite pentru laorator / su formă de amprentă pe lama de sticlă sau su formă de frotiuri.

~ #cele de puncţie se sterilizează la pupinel.~ Du se mi(că olnavul în timpul puncţiei " se pot rupe acele sau se pot leza ţesuturile.







RECOLTAREA SECRE8IILOR DIN (L5GI

→ Definiţie:~ Puroiul " este format din ermeni, leucocite, elemente celulare, resturi de hematii, serozitate.

→ Sop,! reo!t&ri!or:4 9eterminarea aenţilor patoeni.4 !tailirea dianosticului acterioloic.4 !tailirea tratamentului eneral.

→ Materia!e nee"are:~ #nsă de recoltare.~ %ampon pe porttampon.~ Pipetă Potain.

~ !erină cu ac sterile.~ %ampoane.~ #lcool, tinctură de iod.~ %ăviţă renală.~ ateriale pentru pansament.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ Preătirea psihică:

o !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ Preătirea fizică:

o !e a(ează în poziţie comodă, dar evidenţiind ine locul de unde se face recoltarea.o !e dezvele(te reiunea / se îndepărtează pansamentul e'istent.o !e face toaleta teumentelor intacte / în acesul închis.

→ Lo,! reo!t&rii:~ 9e la suprafaţa pielii.

~ 9in rosimea pielii.~ 9e la nivelul osului.~ 9e pe mucoase.~ 9in focarul de intervenţie chiruricală.

→ Reo!tare:~ ecoltarea din aces sau colecţie deschisă:

o !e recoltează cu pipeta Potain.o Cu ansă de recoltare.o Cu tampon pe porttampon.

~ ecoltarea din aces închis:o Prin puncţie cu ac ata(at la o serină.

→ Tran"port,! prod,",!,i reo!tat:~ !e transportă în ma'im 1 oră de la recoltare.~ !e notează e'amenul cerut (i dianosticul prezumtiv.

~ 9in produsele recoltate se fac frotiuri (i însăm>nţări pe medii de cultură.

~ O*!i'atori, K "e fae anti*io'ram&.→ Interpretarea 'enera!& a rez,!tate!or:

~ Puroiul conţine ermeni cu potenţial patoen sau fără.

~ Puroiul nu conţine ermeni c>nd cultura răm>ne sterilă în toate proele recoltate.~ Cultura poate răm>ne sterilă pe medii uzuale, dar devine pozitivă pe medii selective.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& reo!tare:~ !e face toaleta reiunii.~ !e aplică pansament sau fa(ă compresivă.

→ O*"er$aţii:~ Ki candida poate determina formarea puroiului.



RECOLTAREA SECRE8IILOR VAGINALE

→ Definiţie:~ !ecreţiile vainale " sunt transsudate ale mucoasei vainale ce conţin celule epiteliale descuamate (i ermeni funcţie

de v>rstă, sănătate sau oală.~ P;0ul acid are rol de apărare contra infecţiilor.

~ 9upă menopauză flora vainală este asemănătoare cu flora vulvară prin asenţa ermenilor din rupul lactoaciluscare menţin p;0ul.

→ Sop,! reo!t&ri!or:4 9eterminarea aenţilor patoeni.4 !tailirea dianosticului acterioloic.4 !tailirea tratamentului eneral.4 9escoperirea proceselor tumorale.

→ Materia!e nee"are:~ Valvă vainală.~ !pecul vainal.

~ ănu(i de cauciuc.

~%ăviţă renală.

~ Pipete Pasteur.~ <pruete.~ #nsă de recoltare.

~ %ampon pe porttampon.~ Lame de sticlă.

~ Creion dermatoraf.

→ (re'&tirea *o!na$ei:~ Preătirea psihică:

o !e anunţă olnava (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.

~ Preătirea fizică:o !e a(ează în poziţie inecoloică.o !e dezvele(te reiunea.o Cu 608 zile înaintea " repaus se'ual (i terapeutic.o !e face toaleta enitală / f&r& ",*"tanţe dezinfetante.

→ Lo,! reo!t&rii:~ Colul uterin, fundul de sac 9oulas.~ Brificiul landelor *artholin.~ eatul urinar.

→ Reo!tare:

~ !e îndepărtează laiile mari (i mici.~ !e fac recoltări c>te 6 proe din fiecare loc, cu ansa de recoltare, cu tampon.

~ !e fac 6 frotiuri din fiecare produs recoltat " pentru e'amen citoloic.~ Pentru examen bacterioloic se fac recoltări cu tampon steril.

~ Pentru examen parazitoloic &%richomonas vainalis) / recoltarea se face de pe mănu(i, după e'ecutarea tu(euluivainal.

~ Pentru examen micoloic se fac recoltări din depozitele ale, cremoase sau orice secreţie aundentă.~ $estul Papanicolau 0 dianosticarea cancerului 0 se fac frotiuri vainale.

~ La fetiţe recoltarea se face cu ansa, iar în caz de difterie vulvară se prelevează trei tampoane de la nivel vainal,nazal, farinian.

→

(re'&tirea prod,",!,i reo!tat pentr, !a*orator:~ Produsele recoltate treuie e'aminate în ma'im 106 ore.~ !e transportă în ma'im 1 oră de la recoltare.~ !e notează e'amenul cerut (i dianosticul prezumtiv.



~ 9in produsele recoltate se fac frotiuri (i însăm>nţări pe medii de cultură.~ Pentru 'onoo, însăm>nţarea se face imediat.~ Pentru e'amen acterioloic imediat din secreţiile vainale, se face un preparat nativ între lamă (i lamelă colorat

ram (i cu alastru de metilen. !e oservă la microscop mi(carea activă a protozoarului.~ O*!i'atori, K "e fae anti*io'ram&.

→ Interpretarea rez,!tate!or:

~Prezenţa leucocitelor confirmă procesul infecţios.

~ Flora oată fără leucocite poate coe'ista cu o mucoasă vainală normală.

~ Germeni fre$enţi:o La nivelul colului " streptococ, escherichia coli, acteroides species, clostridium.o La nivelul vainului " %richomonas, candida alicans, neisseria onoreae.

~ Te"t,! (apanio!a,:o Celule normale " endocervicale, endometriale, leucocite.o Celule anormale " metaplazice, discariotice, tumorale.

~ Clasificarea rezultatelor pe 3 clase.o #senţa celulelor anormale.o Citoloie anormală fără evidenţă de malinitate.o

Citoloie suestivă neconcludentă pentru malinitate.o Citoloie puternic suestivă de malinitate.o Citoloie clar malină.

→ 0n'ri@irea *o!na$ei d,p& reo!tare:~ !e face toaleta reiunii.

→ O*"er$aţii:~ !e folosesc materiale (i instrumente sterile.~ =n timpul recoltării se evită atinerea vulvei sau a pereţilor vainului.





→ Interpretarea eamen,!,i ",mar de ,rin&:~ Dormal H alumină asent, lucoză asent, sediment / rare leucocite, rare celule epiteliale.~ Patoloic, alumină prezent, lucoză prezent, în sediment corpi cetonici, pimenţi iliari, s>ne, puroi, calculi etc.

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

→ Definiţie:~ ateriile fecale / scaunul / cuprinde resturile alimentare supuse procesului de diestie (i eliminate din oranism prin

defecaţie.→

Sop,! reo!t&ri!or:4 <'plorator / depistarea ermenilor patoeni responsaili de îmolnăviri diestive.4 9epistarea purtătorilor de ermeni.4 9epistarea tulurărilor de diestie alimentară.4 !tailirea dianosticului.

→ Eamene efet,ate:~ <'amen macroscopic / cantitate, formă, consistenţă, miros.

~ <'amen iochimic.~ <'amen parazitoloic.

~ <'amen acterioloic / pentru depistarea de . Qoch, tific, dizenteric, salmonella, virion holeric.→ Metode de reo!tare:

~ !caun spontan.~ 9irect din rect cu tampon steril.

~ Cu sondă Delaton / la copii.→ Materia!e nee"are:

~ *azinet.~ %u recoltor cu linuriţă.

~ %ampoane sterile.~ Coprocultor.

~ !ondă Delaton (i serină de aspiraţie.~ Purativ salin.~ <pruete cu medii de cultură.

~ !patulă de os sau ahetă din lemn lustruită.~ u(ama (i aleză pentru protecţia patului.

~ ănu(i de protecţie.→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ Preătirea psihică:o !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.

~ Preătirea fizică:o Cu o seară înainte se poate administra un purativ salin &sulfat de 62082 ).o !e ole(te vezica urinară.o !e instruie(te pacientul cum să folosească recipientele de recoltare.

→ Reo!tarea din "a,n,! "pontan "a, pro$oat:

~ !e recoltează din azinet cu linuriţa recipientului cca. 32 fecale din diferite părţi suspecte, cu conţinut mucos saucu puroi.

→ Reo!tarea "a,n,!,i pentr, opro,!t,r&:4 !e face din scaun spontan sau provocat captat în recipient steril.4 9irect din rect cu tampon steril.4 Prin rectoscop direct din colon.4 !caunul recoltat este depozitat pe medii de cultură sterile / în coprocultor.

→ Reo!tarea din ret , tampon "teri!:~ !e dezracă olnavul (i se a(ează în decuit lateral st>n.

~ !e îmracă mănu(i de protecţie.~ !e depărtează fesele olnavului.

~ !e introduce tamponul steril prin mi(cări de rotaţie prin anus în rect (i se (tere mucoasa rectală.~ !e retrae tamponul (i se introduce în eprueta sterilă.~ =nsăm>nţarea se face imediat.

→ Reo!tarea !a opii ; , "ond& Ne!aton:



~ !e introduce sonda Delaton sterilă prin anus în rect la o distanţă de 12013 cm.~ !e aplică la capătul e'terior al sondei o serină cu care se aspiră în sondă conţinutul colonului.~ !e îndepărtează sonda (i se descarcă conţinutul sondei prin insuflare într0o epruetă sterilă.

→ Reo!tarea "a,n,!,i pentr, eamen parazito!o'i:4 !e recoltează în vase curate, în cantitate c>t mai mare, în eneral după administrarea unui purativ.4 Pentru ouă de paraziţi se recoltează prin raclare cu o spatulă de os sau o ahetă de lemn ine lustruită, înmuiate în

licerină cu apă în păţi eale.

4 !e raclează pielea din vecinătatea orificiului anal, în special pentru o'iuri ce se depun în acest loc.4 aclarea se face la 608 ore după culcare sau dimineaţa devreme. 9upă recoltare aheta se introduce în epruetăcurată, sterilă (i se trimite la laorator.

4 La copii se recoltează (i mucus nazal (i depozit de su unhie / se !nmoaie marginea unghiei !n hidrat de sodiu sau potasiu 'A, după care se curăţă capătul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensă. aterialul recoltat seintroduce în epruete (i se trimite la laorator.

→ Reo!tarea "a,n,!,i pentr, eamen *io/imi:~ !e pun în evidenţă: bilirubina, acizii biliari, substanţele proteice (creatoree), acizii organici, sngele, grăsimile

(steatoree), prezenţa puroiului etc.~ Pentru punerea în evidenţă a fermenţilor diestivi (i pentru aprecierea capacităţii funcţionale a tuului diestiv,

recoltarea materiilor fecale va fi precedată de un reim alimentar oat în toate elementele reimului alimentar mi't" dieta S/midt Stra"*,r'er:

o 9imineaţa / 322 ml lapte, 32 pesmeţi.o Bra 12 / 322 supă de ovăz, 12 unt, 622 lapte, 1 ou, sare.o La pr>nz / 163 carne tocată cu 62 unt, 632 piure de cartofi &122 ml lapte, 12 unt).o Bra 1@ / la fel ca dimineaţa.o !eara / la fel ca la ora 12.

→ Reo!tarea "a,n,!,i pentr, /emora'ii o,!te:~ !caunul se recoltează în vase curate (i uscate.~ Punerea în evidenţă a hemoraiilor oculte din scaun se face prin testul #dler.

~ Preătirea olnavului:o Cu 8 zile înainte se administrează o taletă indicator &cărune medicinal).o !e dă pacientului timp de 8 zile o dietă lacto0făinoasă / reim al &lactate, paste făinoase).o 9in alimentaţie se e'clud carnea, s>nele, veetalele, alimentele ce conţin fier, precum (i medicaţia orală cu

fier.o ecoltarea materiilor fecale se face din scaunul eliminat după scaunul marcat.

~ 9eterminarea se face cu benzidrină.~ $nterpretare:

o Culoare neschimată " reacţie neativă, hemoraii oculte asent.o Culoare în diverse nuanţe de alastru " hemoraii oculte prezent.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& reo!tare:~ !e face toaleta reiunii.

~ !e îmracă olnavul (i se a(ează comod.~ !e aerise(te camera.

→ (re'&tirea pentr, !a*orator a prod,",!,i reo!tat:

~ !e etichetează tuul recoltor sau epruetele.~ !e completează uletinul de recoltare (i se transportă la laorator sau se păstrează la heaţă.~ !e notează e'amenul cerut (i dianosticul prezumtiv.

~ Pentru punerea în evidenţă a virusurilor, peste materiile fecale recoltate din azinet se adauă c>teva picături desoluţie de penicilină 622.222 .$.J 12 ml apă distilată (i streptomicină &1J1) 1 J 12 ml apă distilată " pentru a preveni distruerea virusurilor de către flora microiană concurentă.

→ O*"er$aţii:~ C>nd recoltarea se face cu tampon, în soluţia nutritivă din epruetă se adauă 122 $ de Penicilină (i 63 m de

!treptomicină pentru evidenţierea virusurilor.~ ecoltarea scaunului se poate face (i su controlul vizual al rectoscopului.~ Du se folose(te acela(i azinet la mai mulţi olnavi.

~ Du se înt>rzie trimiterea produsului la laorator.



RECOLTAREA S(UTEI

→ Definiţie:~ !puta " produs de secreţie provenit din căile respiratorii (i eliminată pe ură prin e'pectoraţie prin efort de tuse.

→ Sop:4 <'plorator.4 !tailirea dianosticului.

→ Eamene efet,ate:

~ acroscopic.~ Citoloic.~ *acterioloic.~ Parazitoloic.

→ Materia!e nee"are:~ Pahar conic.~ ecipient cu capac steril.~ Cutie Petri.

~ !cuipătoare sterilă.~ %ampoane pe porttampon sterile.

~ Vas radat.→ Metode de reo!tare:

~ Prin e'pectoraţie în urma unui efort de tuse.~ Prin spălătură astrică din stomac / la olnavii care nu e'pectorează, ci înhit sputa.

~ Prin spălătură ron(ică / la olnavii care nu e'pectorează sau cu tuerculoză cavitară.~ Prin frotiu farinian / de către medic &se pătrunde su controlul larinoscopic direct în larine unde se recoltează cu

tampon).→ (re'&tirea paient,!,i:

~ !e anunţă (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.

~ !e instruie(te să nu înhită sputa.~ !e educă olnavul: să tuşească cu gura !nchisă, să nu scuipe !n jurul său, să nu arunce corpuri străine !n

scuipătoare, să nu expectoreze !n batistă sau şerveţel, să nu expectoreze spută cu salivă.

~ !e a-ută olnavul să aiă o poziţie care să nu0l oosească în timpul e'pectoraţiei.~ !e cere olnavului să0(i clătească ura (i farinele cu apă, înaintea recoltării.

→ Ee,tarea reo!t&rii:4 !e oferă olnavului vasul de colectare.4 !e cere să e'pectoreze după un efort de tuse provocat.

4 !e colectează sputa &în funcţie de e'amenul cerut) matinal sau din 6? de ore.→ Reo!tarea "p,tei prin "p&!&t,r& 'a"tri&:

~ !e introduce sondă <inhorn în stomac, dimineaţa, pe nem>ncate.~ !e introduc pe sondă 622 ml apă distilată, icaronatată (i se e'trae cu serina.

~ Lichidul recoltat se trimite imediat la laorator.~ Da& reo!tarea "e fae pentr, 0NS5MN8ARE ",,! reo!tat "e ne,tra!izeaz& , *iar*onat de "odi,)

→ Reo!tarea "p,tei prin "p&!&t,r& *ron%i&:~ !e introduc în recipientul de aerosoli 3 ml ser fizioloic sau ? ml teofilină 8A cu 1 ml soluţie de stricnină 1Z.

~ Pacientul inhalează de c>teva ori prin inspiraţii profunde, repetate, urmate de e'piraţii scurte.~ !e face o scurtă pauză de ?03 secunde (i se repetă p>nă la terminarea întreii cantităţi de soluţie de aerosoli.

~ 9upă aspiraţii olnavul tu(e(te &chiar dacă nu a tu(it înainte).~ !puta e'pectorată se recoltează în recipient steril.~ ecoltarea se repetă timp de ? zile în vase separate.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& reo!tare:~ !e clăte(te ura cu apă.~ !e spală (i se dezinfectează m>inile.

→

(re'&tirea prod,",!,i pentr, !a*orator:~ !e acoperă vasul de colectare.

~ !e etichetează.~ !e completează iletul de analiză cu datele olnavului (i e'amenul solicitat.



~ !e notează recoltarea în foaia de oservaţie.



O1SERVAREA 6I NOTAREA E9(ECTORA8IEI

→ Definiţie:~ <'pectoraţia " actul refle' de eliminare a sputei pe ură, după un efort de tuse.

→ Sop:~ Bţinerea de informaţii privind diestia (i tranzitul intestinal.

~ <valuarea evoluţiei olii, a stării enerale.~ !tailirea dianosticului

~ !upraveherea efectelor tratamentelor.→ Materia!e nee"are:

~ Pahar conic.~ ecipient cu capac.

~ Cutie Petri.~ !cuipătoare.~ Vas radat.

Caratere Va!ori fizio!o'ie Va!ori pato!o'ie~ Cantitate ~ !u 32 ml. ~ 320122 ml J 6? ore " ron(ita catarală, pneumonie, tuerculoză, anrenă

pulmonară, edem pulmonar acut.

~ Vomică " eliminarea unor colecţii masive de puroi sau e'sudat / în aces pulmonar, chist hidatic pulmonar.

~ Forma ~ ~ perlată / în astm.~ Dumulară / în caverne pulmonare.~ ase run-oase, izolate în salivă.

~ ula-e ron(ice / foarte rare.

~ Culoare ~ #lă ~ o(ie0sanuinolentă / aerată, spumoasă.~ ;emoptoică / spută cu striuri de s>ne.~ uinie / în pneumonie.

~ o(ie0rună.~ o(ie elatinoasă / în cancer pulmonar.

~ oz / în edem pulmonar acut.~ #l0cenu(iu / în inflamaţii ronhiolare, astm.

~ iros ~ Fără miros. ~ Fetid / în dilataţia ron(ică, caverne pulmonare.

~ iros pătrunzător.~ iros de pai umed / în supuraţii pulmonare.

~ Consistenţă ~ Lichid filant. ~ !pumoasă.~ #erată.

~ +elatinoasă.~ V>scoasă.~ Lichidă.

~ Conţinut (i

aspect

~ ~ ucus / în astm ron(ic, inflamaţii ron(ice.

~ Purulent / în supuraţii pulmonare.~ uco0purulent.~ !eros / în stază (i edem pulmonar.

~ Pseudo0memranos / în difteria lariniană, ron(ită difterică, ron(ită pseudomemranoasă.

~ !anuinolent / în edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar.

→ Notarea . în susolul foii de temperatură cantitatea pentru ziua respectivă. !e poate nota (i rafic cu culoare alastră&verde) în mod identic cu notarea diurezei " 1 pătrat H 122 ml. !e socote(te de la aza foii de temperatură.

→ O*"er$aţii:

~ Culoarea, aspectul (i cantitatea sputei pot fi modificate de unele alimente sau medicamente inerate sau ţinute în urăînainte de e'pectoraţie.~ nele profesii pot modifica culoarea (i aspectul sputei " morarii, minerii etc.



RECOLTAREA ; CA(TAREA V5RS5TURILOR

→ Definiţie:~ V&r"&t,ra H refle' de eliminare a conţinutului astric cu sau fără reaţă, printr0un efort muscular diestiv.

~ Re',r'itarea / este un reflu' al conţinutului astric fără reaţă sau contractură musculară.→ Sop:

~ !tailirea dianosticului.~ !tailirea ilanţului hidric zilnic.

~ Bţinerea informaţiilor privind conţinutul astric.→ Materia!e nee"are pentr, aptarea $&r"&t,ri!or:

~ %ăviţă renală.~ Prosop.

~ Pahar cu apă &aromată).~ u(ama. #leză.

→ A@,tarea paient,!,i:~ !e a(ează pacientul într0o poziţie care să împiedice aspirarea vărsăturii &(ez>nd, semi(ez>nd decuit lateral cu capul

u(or ridicat).~ !e susţine u(or capul / fruntea olnavului cu o m>nă, iar cu cealaltă tăviţa renală.

→ Ee,tarea reo!t&rii:

4 !e spală m>inile înainte (i după recoltarea vărsăturilor.4 !e oferă olnavului vasul de colectare / tăviţa renală, sau se susţine vasul.

4 9acă olnavul are proteză dentară moilă / se îndepărtează.4 !e serve(te olnavul cu pahar cu apă pentru clătirea urii după vărsături, folosind o altă tăviţă renală.4 !e anunţă medicul după lini(tirea olnavului.

→ O*"er$aţii:~ !e anunţă medicul după lini(tirea olnavului.~ Du se aruncă vărsătura înainte de a fi arătată medicului.

RECOLTAREA ; CA(TAREA SCAUNULUI

→ Definiţie:

~ eprezintă totalitatea resturilor alimentare rezultate prin procesul de diestie (i eliminate prin actul defecaţie.~ 9efecaţia " actul voluntar de eliminare a materiilor fecale rezultate în urma diestiei prin anus.

→ Sop:~ Bţinerea de informaţii privind diestia (i tranzitul intestinal.~ <valuarea evoluţiei olii, a stării enerale.

~ !tailirea dianosticului~ !upraveherea efectelor tratamentelor.

→ Materia!e nee"are:~ *azinet.

~ Purativ salin.~ u(ama (i aleză pentru protecţia patului.~ ănu(i de protecţie.

→ Captarea "a,n,!,i:~ !e asiură intimitate prin izolare în salon cu un paravan.~ !e prote-ează len-eria de pat.~ !e dezracă olnavul (i se a(ează un azinet steril su olnav.~ !e învele(te olnavul cu învelitoare de molton.~ !e a(teaptă evacuarea (i se oferă olnavului h>rtie iienică.

~ !e îndepărtează azinetul cu materii fecale.→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& reo!tare:

~ Pe un alt azinet se efectuează toaleta reiunii perianale.

~ !e spală m>inile olnavului.~ !e îndepărtează mu(amaua (i aleza.~ !e îmracă olnavul (i se a(ează comod. !e aerise(te camera.

→ O*"er$aţii:



~ ateriile fecale captate se păstrează acoperite, într0o încăpere special destinată, pentru vizită, apoi se pot arunca.~ ateriile fecale provenite de la un olnav contaios sunt lăsate în contact 6 ore cu o sustanţă dezinfectantă, apoi sunt

aruncate.



RECOLTAREA ; CA(TAREA S(UT5

→ Definiţie:~ !puta " produs de secreţie provenit din căile respiratorii (i eliminată pe ură prin e'pectoraţie prin efort de tuse.

→ Sop:4 <'plorator.4 !tailirea dianosticului.


~ Pahar conic.~ ecipient cu capac.~ Cutie Petri.~ Vas radat.

→ (re'&tirea paient,!,i:~ !e anunţă (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ !e instruie(te să nu înhită sputa.~ !e educă olnavul: să tuşească cu gura !nchisă, să nu scuipe !n jurul său, să nu arunce corpuri străine !n

scuipătoare, să nu expectoreze !n batistă sau şerveţel, să nu expectoreze spută cu salivă.~ !e a-ută olnavul să aiă o poziţie care să nu0l oosească în timpul e'pectoraţiei.~ !e cere olnavului să0(i clătească ura (i farinele cu apă, înaintea recoltării.

→ Captarea "p,tei:4 !e oferă olnavului vasul de colectare.

4 !e cere să e'pectoreze după un efort de tuse provocat.4 !e colectează sputa &în funcţie de e'amenul cerut) matinal sau din 6? de ore.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& reo!tare:~ !e clăte(te ura cu apă.

~ !e spală (i se dezinfectează m>inile.→ O*"er$aţii:

~ !e asiură cel puţin două scuipători sau recipiente de rula- pentru fiecare olnav.~ !cuipătorile se schimă în fiecare dimineaţă.

~ 9upă olire se spală cu perii speciale (i se sterilizează.

~ =n vasul de captare se pune soluţie de lizol 8A sau fenol 6,3A 0 dacă nu se face captare pentru recoltări (i determinăride laorator.

RECOLTAREA ; CA(TAREA URIN5

→ Definiţie:~ rina " este produsul de secreţie (i filtrare renală eliminat prin micţiune.

→ Sop,! reo!t&ri!or:4 $nformare asupra stării funcţionale renale.4 !tailirea dianosticului clinic (i acterioloic.

4 !tailirea tratamentului eneral.→ Materia!e nee"are:

~ rinar.~ *azinet.

~ u(ama, aleză / pentru protecţia patului.~ aterial pentru toaletă enito0urinară.

→ Captarea ,rinei:~ !e face captarea urinei la pat sau la toaletă.~ Pentru recoltarea la pat se preătesc urinare sau azinete la îndem>na olnavului.~ La ăraţi atunci c>nd este cazul, se a(ează urinarul (i se apucă penisul cu o compresă uscată &cu mănu(i de protecţie)

(i se a(ează în urinar.

→ O*"er$aţii:~ 9upă utilizare urinarele se olesc, se clătesc, se spală (i se sterilizează.

~ !e face toaleta locală a olnavului după captare.





RECOLTAREA E9SUDATULUI FARINGIAN

→ Definiţie:~ <'sudatul farinian " lichidul produs printr0un proces inflamator farinian.

→ Indiaţii de reo!tare:~ #nine / inflamaţii amidaliene, fariniene.

~ Defrite.~ eumatism articular acut.

→ Sop:4 <'plorator / depistarea ermenilor patoeni4 !tailirea dianosticului.4 9epistarea purtătorilor sănăto(i de streptococ eta hemolitic.

→ (re'&tirea paient,!,i:~ *olnavul nu măn>ncă (i nu ea înainte de recoltare.~ Du se fac tratamente locale înaintea recoltării.~ Du se fac dezinfecţii orale, nazale sau fariniene.

~ Du se face arară.~ Du se administrează antiiotice înaintea recoltării.

~ Du fumează (i nu0(i face toaleta dinţilor înaintea recoltării.

~ !e a(ează pacientul comod, în poziţie (ez>nd, cu ura deschisă→ Materia!e nee"are:

~ %ampoane pe porttampon sterile.

~ !patulă linuală.~ <pruete cu medii de cultură.~ Lame (i lamele de sticlă.

~ ască de protecţie.~ %ăviţă renală.

→ Ee,tarea reo!t&rii:4 !e oservă reiunea de unde urmează să se recolteze.4 !e prote-ează asistenta cu mască (i mănu(i de cauciuc.

4 !e deschide eprueta cu tampon.4 !e apasă lima cu spatula linuală.4 !e cere olnavului să pronunţe un NaO prelunit.4 Cu tamponul se (tere depozitul de pe farine (i amidale. 9acă este cazul, chiar se dezlipe(te o porţiune de

memrană falsă.→ (re'&tirea prod,",!,i reo!tat pentr, !a*orator:

~ Produsul recoltat se întinde pe lame de sticlă pentru frotiuri colorate &la indicaţia medicului).~ !e fac însăm>nţări pe medii de cultură, succesiv, două epruete din aceia(i recoltare.~ !e etichetează eprueta (i J sau lamele de frotiu.

~ !e completează uletinul de analiză cu datele olnavului (i e'amenul solicitat.

~!e transportă imediat la laorator.

→ 0n'ri@iri d,p& reo!tare:~ *olnavul nu necesită înri-iri speciale.~ !e notează în foaia de oservaţie recoltarea (i dacă s0au făcut sau nu însăm>nţări.

→ O*"er$aţii:4 9acă nu este posiilă însăm>nţarea imediată pe medii de cultură, tamponul recoltat treuie umezit cu ser fizioloic

steril sau licerină 13A.4 %impul scurs de la recoltare p>nă la însăm>nţare nu treuie să depă(ească 30@ ore.4 =n timpul recoltării tamponul nu treuie să se îmie cu salivă.4 Du se atin dinţii cu tamponul pentru a nu oţine un rezultat eronat.





RECOLTAREA SNGELUI

→ Definiţie:~ !>nele realizează aportul la nivelul celular de sustanţe eneretice (i plastice &lucoză, aminoacizi, acizi ra(i etc.),

săruri minerale, apă (i o'ien. %otodată s>nele transportă (i produsele rezultate din metaolizarea celulară / uree,acid uric, amoniac, CB6 etc.

→ Sop,! reo!t&ri!or:4 Completează simptomatoloia olilor cu elemente oiective.

4 Confirmă sau infirmă dianosticul clinic.4 eflectă evoluţia olii (i eficacitatea tratamentului.4 Confirmă vindecarea.

4 !emnalează apariţia îmolnăvirilor infecţioase ca (i a persoanelor sănătoase purtătoare de ermeni patoeni.→ Eamene din "n'e:

~ <'amene hematoloice:o ;emoleucoramă cu formulă leucocitară.o ;emoloină &;).o ;ematocrit &;t).o %imp de s>nerare &%!).o %imp de coaulare &%C).o Viteza de sedimentare a hematiilor &V!;).o %imp uicG &% sau indice de protromină).o +rup sanuin pentru determinarea rupelor de s>ne.

~ <'amene iochimice:o +licemie.o ree.o Firinoen.o Creatinină.o #cid uric.o $onorama.o Colesterol.o Proe hepatice.o *iliruina.o Lipemie.o Fosfataza alcalină.o %ransaminaze.o ezervă alcalină.

~ <'amen acterioloic:o ;emocultura / pentru descoperirea acteriilor din s>ne c>nd se suspectează o septicemie sau o acteriemie.

~ <'amen parazitoloic:o Lama de malarie.

~ <'amen seroloic:o eacţia beill0Feli' / tifos e'antematic.o eacţia de precipitare sau floculare / Citochol. einiGe.o eacţia de microfloculare &V9L) / sifilis.o eacţia *ordet0bassermann &*b) / sifilis.o eacţia de hemalutinare.o eacţia de fi'area a complementului.o eacţia Valer0ose /poliartrită reumatoidă.o eacţia Vidal / fera tifoidă, fera paratifoidă.o #!LB / dianosticul ##, scarlatină.

→ Metode de reo!tare:~ (,nţie api!ar& / puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii, puncţia halucelui sau a călciului la copil .

~ (,nţie $enoa"& ; $recvent venele de la plica cotului (ce$alică sau bazilică) sau orice venă accesibilă.~ (,nţie arteria!& &artera $emurală, humerală, radială, cubitală, carotidă).


~ Pentru puncţia capilară:o "ce sterile.o 6ampoane de vată.o "lcool >.



o %rtie de $iltru.o 3ipete 3otain & pentru numărarea elementelor $igurate.o ame degresate şi lamele & pentru $rotiuri.o 6ăviţă renală.o Dănuşi de protecţie.

~ Pentru puncţia venoasă sau arterială:o "ce şi seringi sterile.o 6ampoane de vată.

o "lcool.o <arou sau bandă #smarch.o 3ernă elastică cu material de protecţie.o ;ecipiente de recoltare.o Substanţe anticoagulante: heparină, citrat de sodiu 7,K/, oxalat de potasiu, fluorură de sodiu, :D$A.o 6ăviţă renală.o Dănuşi de protecţie.o Dedii de cultură pentru examene bacteriologice (bulion citrat, geloză semilichidă).

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ Preătirea psihică:

o !e anunţă cu 6? de ore înainte.o !e e'plică necesitatea tehnicii.o !e instruie(te pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.o !e solicită colaorarea.o !e urmăre(te înlăturarea stării de tensiune leată de e'aminările ce urmează a fi făcute / la indicaţia

medicului se poate administra medicaţie calmantă.o !e asiură repausul pe timpul e'ecutării tehnicii.

~ Preătirea fizică:o !e face în funcţie de e'amenul cerut (i de locul recoltării.o neori se impune un reim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială.o Pacientul nu treuie să măn>nce înaintea recoltărilor.o !e îndepărtează len-eria de pe reiunea aleasă pentru puncţie.o ;ainele nu treuie să împiedice circulaţia de întoarcere.o Pentru puncţia venoasă se a(ează pacientul în decuit dorsal, cu raţul în e'tensie, spri-init pe pernă elastică.o Pentru puncţie capilară pacientul poate sta (i în (ezut, pe scaun, cu raţul spri-init în e'tensie (i supinaţie.

→ Sta*i!irea !o,!,i p,nţiei $enoa"e:~ !e alee raţul pentru puncţie.~ !e e'aminează calitatea (i starea vaselor de la plica cotului.

~ !e staile(te locul de e'ecuţie al puncţiei venoase.→ Reo!tarea "n'e!,i prin p,nţie api!ar&:

~ #sistenta se spală (i se dezinfectează pe m>ini.~ =mracă mănu(ile de protecţie.~ !e aseptizează deetul inelar cu tampon cu alcool.~ Du se freacă deetul.

~ !e a(teaptă evaporarea alcoolului.

~ !e înţeapă pulpa deetului perpendicular pe pliurile cutanate.~ !e (tere uscat &tampon uscat, h>rtie de filtru) prima picătură de s>ne.~ !e lasă să se formeze o nouă picătură din care se recoltează cu pipeta sau cu lama.~ !e (tere cu tampon cu alcool

→ Ee,tarea froti,!,i din "n'e:4 La e'tremitatea unei lame de sticlă se aplică o picătură de s>ne de 80? mm diametru.4 !e a(ează o lamelă cu marinile (lefuite în unhi de ?32 pe lamă / picătura de s>ne se întinde prin capilaritate.4 Lamela se trae către partea lieră a lamei, păstr>nd aceia(i înclinaţie (i antren>nd toată picătura fără a o framenta.4 !e aită lama pentru uscare.4 !e etichetează &sau se notează pe spatele lamei cu creion dermatoraf).

4 !e trimite la laorator.4 Bservaţii: n frotiu un nu are oluri, este în strat reulat. Frotiul se e'ecută numai din s>ne proaspăt. Lama treuie să fie perfect deresată.



→ Reo!tarea "n'e!,i prin p,nţie $enoa"&:~ #sistenta se spală (i se dezinfectează pe m>ini.~ =mracă mănu(ile de protecţie.~ !e aplică aroul.

~ !e palpează locul puncţiei.~ !e dezinfectează cu tampon cu alcool.

~ !e cere olnavului să închidă (i să deschidă pumnul de c>teva ori (i să răm>nă cu el închis.

~ !e puncţionează vena în condiţii de asepsie perfectă, pe direcţia a'ului lonitudinal, împin>nd acul 101,3 cm înlumenul venei.~ !e aspiră s>nele în serină, epruetă, alt recipient etc.

~ !e desface aroul (i se cere olnavului să deschidă pumnul.~ !e aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei (i se retrae rusc acul.~ !e menţine tamponul 1 cca. 12 minute fără a îndoi raţul.

~ $ncidente (i accidente:o ;ematom.o Perforarea venei.o #meţeli.o Paloare accentuată.o Lipotimie.o Colaps.

→ Reo!tarea "n'e!,i pentr, eamene /emato!o'ie:~ !e face dimineaţa pe nem>ncate.~ ;emoleucoramă:

o Puncţie venoasă 6 ml s>ne pe <9%# sau heparină.o Puncţie capilară / pulpa deetului. #spirarea s>nelui în pipete Potain.

~ ;ematocrit / 6 ml s>ne venos recoltat pe heparină sau <9%#.~ V!; / 1,@ ml s>ne venos pe 2,? ml citrat de sodiu 8,7A.

→ Reo!tarea "n'e!,i pentr, eamene *io/imie:~ !e face dimineaţa pe nem>ncate.~ !e recoltează prin puncţie venoasă, iar s>nele se utilizează în totalitate sau numai plasma.

~ !e recoltează 603 ml s>ne fără anticoaulant pentru determinări de uree, acid uric, creatinină, iliruină, colesterol,lipide, teste de disproteinemie, electroforeză, fosfataza alcalină, transaminaze, amilază, fosfor, calciu, sideremie &Feseric), rezervă alcalină, ionorama &Da, Q, Ca, Cl).

~ Pentru determinarea firinoenului s>nele se recoltează pe citrat de sodiu.~ Pentru determinarea licemie s>nele se recoltează pe fluorură de Da sau pe heparină.

→ Reo!tarea "n'e!,i pentr, eamene *aterio!o'ie . -EMOCULTURA:~ ecoltarea se face în condiţii de asepsie perfectă.

~ !>nele este recoltat (i însăm>nţat în mod steril pe medii de cultură.~ !e recomandă recoltarea în recipiente etan(e prin dop de cauciuc, direct pe mediul de cultură.~ Pentru însăm>nţarea cu ermeni anaeroi, eprueta cu eloză semilichidă se încălze(te la 8I 2C în aie de apă, timp de

82 de minute.

~ =n timpul însăm>nţării, alonul sau eprueta cu mediul de cultură se păstrează înclinată.~ aterialele necesare recoltării se sterilizează la pupinel.~ ;emocultura se recoltează la deutul olii (i înaintea administrării antiioticelor.

~ ;emocultura se poate completa cu coprocultura, urocultura etc.→ Reo!tarea "n'e!,i pentr, eamene "ero!o'ie:

~ <'amenul seroloic relevă prezenţa sau asenţa anticorpilor în serul olnavului.

~ !e folosesc pentru dianosticarea olilor infecţioase.~ !e recoltează 3012 ml s>ne prin puncţie venoasă.~ ecoltarea se face direct în epruetă curată (i uscată.

~ 9upă coaularea s>nelui, se desprinde cheaul de pe peretele epruetei (i după 82 de minute se decantează seruldirect într0o altă epruetă sau prin aspirare cu pipetă Pasteur sterilă.

~ !erul hemolizat are culoare roz.~ !erul lactescent are culoarea ală.

~ !erul nehemolizat / corect recoltat / are culoare ăluie.→ Reo!tarea "n'e!,i pentr, eamene parazito!o'ie:



~ Pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei, se recoltează s>ne în (IC5TUR5 GROAS5.~ ecoltarea se face în cursul accesului feril c>nd numărul paraziţilor în s>ne este foarte mare.~ Pe fiecare e'tremitate a lamei de sticlă se recoltează 608 picături de s>ne, c>t mai apropiate între ele.~ Cu colţul lamei (lefuite se amestecă fiecare picătură, form>nd c>te o pată circulară, cu diametrul de cca. 1 cm.~ !e continuă amestecarea p>nă se formează un mic chea / semnul defirinării complete.

~ !e notează lama recoltată.→ Reo!tarea "n'e!,i $eno" prin "i"tem $a,tainer:

~ etoda asiură confortul olnavului, calitatea proei recoltate (i securitatea personalului medical.~ !e folose(te un tu holder la care se ata(ează acul de puncţie prin înfiletare.

~ La tuul holder se adaptează tuuri vaccuumtainer / cu dopuri de diferite culori convenţionale:o o(u (i portocaliu / pentru recoltări iochimice.o Deru / pentru V!;.o *leu / pentru determinări de coaulare, firinoen, %.o ov / pentru determinări hematoloice.o Verde / cu heparină / pentru recoltări iochimice.

~ ecoltarea s>nelui se face prin împinerea tuului în holder în a(a fel înc>t diaframa umată a dopului să fiestrăpunsă.

~ 9upă recoltare tuul se înclină sau se răstoarnă pentru omoenizarea cu aditivul.

~ !e procedează la fel cu toate tuurile necesare recoltării.

~ Brdinea de umplere a tuurilor:o %uuri fără aditivi.o %uuri pentru proe de coaulare.o #lte tuuri cu diver(i aditivi.

~ !e etichetează tuurile (i se trimit la laorator.→ Determinarea '!iemiei , te"te reati$e:

~ 9eterminarea licemie se poate face cu: teste reactive, andelete reactive, stripsuri.~ !unt metode enzimatice.

~ Citirea se face vizual prin comparaţie cu o scară de culori sau electronic / +lucometru, oflolu' etc.~ !ustanţele chimice imprimate î(i schimă culoarea în contact cu zahărul.

~ Picătura de s>ne se a(ează în centrul zonei mono sau icolore.

~ 9epunerea picăturii se face prin atinerea u(oară a capătului reactiv al andeletei.~ !e evită frecarea pulpei deetului de adeletă.

~ !e cronometrază timpul p>nă la îndepărtarea s>nelui în funcţie de tipul testelor:o @2 / pentru ;emolucotest.o 82 / pentru +lucosti'.

~ =ndepărtarea s>nelui se face prin (terere cu tampon, asorţie cu h>rtie de filtru, -et de apă.~ !e compară culoarea cu cea de pe panlica de control (i se oţine valoarea licemiei respective.

~ !e pot folosi (i aparate cu afi(a- electronic / test rapid (i precis. ezultatul se oţine în ?3.→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& reo!tare:

~ !e (ter teumentele. !e schimă len-eria murdară.~ !e asiură o poziţie comodă.

~ !e aplică comprese reci la locul puncţiei în caz de dureri, hematom, inflamaţii.



E9AMENE -EMATOLOGICE DIN SNGE

→ -ematorit,!!~ !e recoltează prin puncţie venoasă 6 ml s>ne pe anticoaulant / heparină sau <9%#.

~ Valori normale: la ăraţi ?3A, la femei ?6A.~ Valori patoloice: ?3A 0 hemoconcentraţie, ?2A 0 hemodiluţie.

→ -emo'!o*ina!~ !e recoltează prin puncţie venoasă cu <9%# sau prin puncţie capilară cu pipeta Potain.

~ Valori normale: la femei: 11,3 / 18,3 A, la ăraţi: 18 / 13 A.~ Valori patoloice: 11 A 0 anemie, 13 A 0 poliloulie.

→ Viteza de "edimentare a /ematii!or VS-:~ !e recoltează prin puncţie venoasă în serină de 6 ml 0 1,@ ml s>ne cu 2,? ml citrat de sodiu 8,7A .

~ Valori normale: 8 / 3 mm J h, 3 / 12 mm J 6h, 62 / ?2 mm J 6?h.→ Determinarea 'r,pei "an',ine %i a fator,!,i R/:

~ ecoltarea se face prin puncţie venoasă sau prin puncţie capilară.~ 9eterminarea se face în mod oi(nuit prin metoda *eth Vincent.

→ Timp,! de "n'erare:~ !e recoltează prin puncţie capilară.~ Valoarea normală este de 803 minute.

→ Timp,! de oa',!are:~ !e recoltează prin puncţie venoasă 6 ml s>ne fără anticoaulant sau prin puncţie capilară &%CLb) sau se

puncţionează loul urechii.~ Valoarea normală 7016 minute.

→ Timp,! de protrom*in&:~ ecoltarea se face prin puncţie venoasă / ?,3 ml s>ne cu 2,3 ml o'alat de potasiu.~ Valoarea normală 122 A sau 16O

→ G!o*,!e!e ro%ii ; eritroite /ematii:~ ecoltarea se face prin puncţie capilară (i prin puncţie venoasă~ Valori normale: la ăraţi 3 mil. J mm8 s>ne, la femei ?,3 mil. J mm8 s>ne~ Valori patoloice: su 8,3 mil. J mm8 s>ne / anemie, peste 3 mil. J mm8 s>ne / poliloulie.

→ Reti,!oite:~ ecoltarea se face prin puncţie capilară sau prin puncţie venoasă.~ Valoare normală 1A.

→ G!o*,!e!e a!*e:~ ecoltarea se face prin puncţie capilară sau prin puncţie venoasă pe heparină.

~ Valoarea normală: ?.22207.222 J mm8 s>ne.~ Valoarea patoloică: peste 12.222 leucocitoză, su ?.222 leucopenie.

→ Form,!a !e,oitar&:~ !e recoltează prin puncţie venoasă sau puncţie capilară4

~ Valori normale:

7 Deutrofile @20I2 A.7 <ozinofile 108 A.7 Limfocite 62082 A.7 onocite 307 A.7 *azofile 201 A.

~ Patoloic înt>lnim plasmocite.→ Trom*oite!e:

~ ecoltarea se face prin puncţie capilară (i prin puncţie venoasă

~ Valoarea normală 132.222 / 832.222 J mm8 s.~ Valorile patoloice: cresc în tromocitopenii, scad în tromopenii.

RECOLTAREA SNGELUI (ENTRU VITE+A DE SEDIMENTARE A -EMATIILOR . VS-→ Definiţie:

~ !edimentarea reprezintă a(ezarea proresivă a elementelor fiurate din s>nele necoaulail, lăsat în repaus, sprefundul epruetei.





~ Valoarea normală 60? .→ Fo"fataza a!a!in&:

~ !e recoltează prin puncţie venoasă 3012 ml s>ne~ Valoarea normală 60? .

→ (roteine tota!e:~ !e recoltează prin puncţie venoasă s>ne simplu.~ Valoarea normală I2072 mA sau I07,3 A.

→ E!etroforeza proteine!or:~ ecoltarea se face odată cu proteinele totale.

~ Valori normale:7 #lumine 32A

7 +louline 32A7 1 / 3 A7 6 / 12 A7 g / 13 A7 / 62 A

~ Cre(te în acidoză.→ Fo"for# a!i,# pota"i,# "odi,# !or# fier "eri:

~ !e recoltează s>ne prin puncţie venoasă4~ Valori normale:

7 P&fosfor) / 1,706,?m<XJl7 Ca&calciu) / 1830132m<XJl sau M011mA7 Da&sodiu) / 1830132 m<XJl7 Q&potasiu) / 8,303 m<XJl7 Cl&clor) / 122 m<XJl

7 Fe&fier seric) / 122 A→ Rezer$a a!a!in& RA:

~ !e recoltează 608 ml s>ne venos pe heparină sau fără sustanţă anticoaulantă.

~ Valoarea normală: 6I m<XJl sau 320I2 volume CB6





S(ECIFICUL 0NGRIIRILOR 0N SERVICIUL DE TERA(IE INTENSIV5

→ Definiţie:~ !erviciul de terapie intensivă &#%$ / anestezie terapie intensivă) este un sistem de lucru care asiură vindecarea

olnavilor (ocaţi, înri-irea olnavilor operaţie cu evoluţie postoperatorie dificilă, înri-irea olnavilor ce necesită oasistenţă permanentă, intensivă.

→ Amp!a"area "er$ii,!,i ATI:4 %reuie să aiă leături funcţionale cu serviciul de primire de urenţă &unitatea P) (i cu locul operator.

4 Bcupă un loc central în oranizarea spitalului. <ste un nod central de circulaţie între secţiile spitalului.→ Dimen"i,ni:

4 eprezintă 803A din totalul paturilor din spital.→ Or'anizare:

4 !erviciul cuprinde 6 zone: [onă aseptică. [onă septică.

4 Fiecare zonă are la intrare cameră filtru pentru personal / pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale.4 !aloanele de #%$ sunt aclimatizare &cu dispozitive de aer condiţionat steril).4 =n secţiile mari de #%$ / olnavii sunt separaţi pe afecţiuni 0 respiratorii, cardiovasculare, comă, intoxicaţii etc. #cest

lucru favorizează superspecializarea personalului medical, repartizarea mai ună a aparaturii, colaorarea mai ună înechipă.

→ E/ipament,! "eţiei:4 !ursă de o'ien.

4 !ursă de aspiraţie.4 !ursă de iluminat puternică / pe raţ relail.4 #parate de medicamente de urenţă care să asiure cel puţin necesarul pe 6? de ore, inclusiv soluţii perfuzaile.4 Paturi cu rotile perfect accesiile din toate părţile, prevăzute cu apărători laterale pentru olnavii aitaţi.4 Cărucioare moile.

4 onitoare.4 6rusă de reanimare respiratorie:

Larinoscoape. !onde traheale. Pipete +uedel. 9eschizător de ură. Pensă de prins lima. espirator manual.

4 $rusă de reanimare circulatorie: 80? cutii cu instrumente pentru denudarea vasculară. !ustituenţi de plasmă. #parate de transfuzie. !erini (i ace. edicamente necesare în terapia (ocului.

4 $rusă de reanimare cardiacă:

9efirilator electric. !timulator electrosistolic. <lectrocardioscop.

4 6rusă pentru e$ectuarea de pansamente.

4 Aparat,r& de ",pra$e'/ere.4 Aparat radio!o'i porta*i!.4 E!etroardio'raf .4 E!etroenefa!o'raf .4 Rini/i artifiia!.4 Monitor pentr, pre"i,nea arteria!&# temperat,r&# e!etroardio'ram&)4 Re"pirator a,tomat)

→

0n'ri@iri:~ %ratamentul aplicat este complet (i comple'.

~ rmărirea se face prin monitorizare 6? ore a funcţiilor vitale (i a constantelor ioloice.~ #ctivitatea se desfă(oară în echipă.







4 !e controlează soluţia de perfuzat: valabilitate, aspect, integritate, etanşeitate, corespondenţa cu soluţiarecomandată.

4 !e îndepărtează protecţia de pe dopul de cauciuc.4 !e desface aparatul de perfuzie.4 !e dezinfectează dopul de cauciuc.4 !e puncţionează dopul cu acul trocar al aparatului după ce s0a închis prestuul.4 !e suspendă aparatul pe stativ.

4 !e deschide prestuul în a(a fel înc>t lichidul să pătrundă în tuul perfuzor înlocuind coloana de aer.4 !e formează nivelul de lichid &cca. W din picurător) (i se continuă scoaterea aerului p>nă apare la e'tremitatea perfuzorului prima picătură de lichid.

4 !e închide prestuul, se repune apărătoarea amoului (i se at>rnă tuulatura perfuzorului pe stativ.→ Ee,ţie:

~ !e spală (i se dezinfectează m>inile (i se îmracă mănu(ile de protecţie.~ !e e'aminează calitatea venelor.

~ !e aplică aroul (i se alee locul puncţiei.~ !e dezinfectează locul cu alcool.~ !e cere olnavului să str>nă pumnul de c>teva ori (i să răm>nă cu pumnul str>ns.

~ !e e'ecută puncţia venoasă (i se verifică poziţia acului.

~ !e desface aroul (i se cere olnavului să desfacă pumnul.~ !e ata(ează la ac amoul perfuzorului preătit.~ !e deschide prestuul (i se relează ritmul perfuziei " oi(nuit ?= pi&t,ri pe min,t sau în funcţie de necesităţi (i

de soluţia administrată.→ Ro!,! a"i"tentei media!e 2n timp,! perf,ziei:

~ !upravehează starea enerală a olnavului.~ !upravehează locul puncţiei.~ !upravehează ritmul de curere a lichidului.~ !chimă flacoanele atunci c>nd este necesar.

~ #dministrează medicaţie recomandată.~ #siură administrarea perfuzie pe c>t posiil, la temperatura corpului.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e întrerupe perfuzia înaintea olirii complete a flaconului.

~ !e aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei.~ !e e'trae acul rusc din venă.

~ !e lasă un pansament fi'at cu leucoplast la locul puncţiei.~ !e învele(te a(ează olnavul comod (i se învele(te.~ !e supravehează (i dacă nu sunt contraindicaţii, se pot administra lichide calde.

~ !e notează în foaia de oservaţie cantitatea de lichid perfuzată.→ Inidente %i aidente:

~ iperhidratare " prin perfuzie în e'ces. La cardiaci poate determina edem pulmonar acut, tuse, e'pectoraţiehemoptoică, polipnee, hipertensiune. !e reduce ritmul transfuziei sau chiar se întrerupe complet, se in-ectează

cardiotonice.~ :mbolie azoasă " prin pătrunderea aerului în curentul circulator. !e previne prin eliminarea aerului din tu înaintede instalarea perfuziei, întreruperea perfuziei înainte de olirea completă a flaconului (i prin neutralizarea perfuziilor cu presiune.

~ ;evărsat lichidian " în ţesuturile perivenoase poate da na(tere la fleite, necroze.

~ @rison %i stare febrilă " prin nerespectarea condiţiilor de asepsie.~ Infecţii prin aspiraţie %i diaree " prin hrănire îndelunată prin perfuzie.~ Compresia vaselor sau a nervilor " datorită folosirii diferitelor aparate sau oiecte de susţinere a raţului.

~ Coaularea s&nelui pe ac sau cateter " se previne prin perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.~ $romboză " prin moilizarea cheaului de s>ne.

~ 9imfanită " apariţia durerii pe traiectul vasului, colorat în ro(u, cald, dureros la atinere, datorită intoleranţei lasoluţii (i cateter sau re(eli de asepsie.

→ O*"er$aţii:4 $nstalarea perfuziei se va face în condiţii de asepsie perfectă.



4 =nlocuirea flaconului sau întreruperea perfuziei se va face înainte de olirea completă pentru a împiedica pătrundereaaerului în perfuzor (i pentru a reţine 608 ml de soluţie pentru control, în cazul în care s0ar produce un accident&intoleranţă).

4 <ste o*!i'atorie notarea pe f!aon a orei de ap!iare# a ritm,!,i de admini"trare# a omponenţei "o!,ţii!orperf,zate# mediamente!e ad&,'ate# ora de 2ntrer,pere a perf,ziei# n,me!e a"i"tentei are a montat perf,zia)

4 #dministrare de lucoză, indiferent de concentraţie, impune tamponarea cu insulină.





→ Lo,! p,nţiei pentr, perf,zie:~ Venele de la plica cotului.

~ Venele epicraniene sau -uulare la corpului mici (i suari.~ Venele de pe suprafaţa dorsală a m>inii.

~ Venele suclaviculare sau femurale.

→ (re'&tirea paient,!,i:~ !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica, necesitatea (i importanţa ei.~ !e cere olnavului să nu măn>nce înaintea efectuării transfuziei.~ !e roaă olnavul să urineze.~ !e a(ează olnavul c>t mai comod, cu raţul spri-init pe pernă elastică &sau pe suport).~ !e prote-ează reiunea interesată a patului cu mu(ama (i aleză.

~ !e acoperă olnavul cu învelitoare.→ (re'&tirea f!aon,!,i:

4 !e spală (i se dezinfectează m>inile.4 !e verifică interitatea flaconului, corespondenţa datelor înscrise, valailitatea, aspectul macroscopic.4 !e încălze(te flaconul de s>ne la temperatura corpului sau la termostat.

4 !e îndepărtează protecţia de pe dopul de cauciuc.4 !e dezinfectează dopul de cauciuc.4 SE EFECTUEA+5 (RO1A DE COM(ATI1ILITATE DIRECT5 ; EAN1REAU4 !e desface aparatul de perfuzie.4 !e puncţionează dopul flaconului cu acul trocar al aparatului după ce s0a închis prestuul.4 !e suspendă aparatul pe stativ.

4 !e deschide prestuul în a(a fel înc>t s>nele să pătrundă în tuul perfuzor înlocuind coloana de aer.4 !e formează nivelul de lichid &cca. W din picurător) (i se continuă eliminarea aerului p>nă apare la e'tremitatea

perfuzorului prima picătură de s>ne.4 !e închide prestuul, se repune apărătoarea amoului (i se at>rnă tuulatura perfuzorului pe stativ.

→

Sop determin&rii pro*e!or de ompati*i!itate:4 Prevenirea accidentelor transfuzionale rave.4 Prevenirea hemolizei intravasculare acute.4 #siurarea unei transfuzii cu s>ne compatiil.

→ M&",ri de pre$enirea:~ 9eterminarea rupei sanuine a primitorului.

~ #leerea s>nelui compatiil.~ <'ecutarea proei de compatiilitate directă / in vitro / _eanreau.~ <'ecutarea proei de compatiilitate indirectă / in vivo / BelecGer.

→

Ee,ţia tran"f,ziei:~ !e spală (i se dezinfectează m>inile (i se îmracă mănu(ile de protecţie.~ !e e'aminează calitatea venelor.~ !e aplică aroul (i se alee locul puncţiei.

~ !e dezinfectează locul cu alcool.~ !e cere olnavului să str>nă pumnul de c>teva ori (i să răm>nă cu pumnul str>ns.~ !e e'ecută puncţia venoasă (i se verifică poziţia acului.~ !e desface aroul (i se cere olnavului să desfacă pumnul.~ !e ata(ează la ac amoul perfuzorului preătit.

~ SE E9ECUT5 (RO1A DE COM(ATI1ILITATE 1IOLOGIC5 ; INDIRECT5 ; OELEER)~ !e continuă transfuzia rel>nd ritmul " oi(nuit = pi&t,ri pe min,t sau în funcţie de recomandarea medicului.

→ Ro!,! a"i"tentei media!e 2n timp,! tran"f,ziei:~ !upravehează permanent olnavul pentru a sesiza la timp semnele de incompatiilitate.

~ !upravehează locul puncţiei.



~ !upravehează ritmul de curere a s>nelui.~ !chimă flacoanele atunci c>nd este necesar.~ #dministrează medicaţie recomandată.~ #siură administrarea pe c>t posiil, la temperatura corpului.~ Bservă apariţia eventualelor reacţii de incompatiilitate.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:

~ !e întrerupe transfuzia înaintea olirii complete a flaconului.~ !e aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei.~ !e e'trae acul rusc din venă.

~ !e lasă un pansament fi'at cu leucoplast la locul puncţiei.~ !e învele(te a(ează olnavul comod (i se învele(te.~ !e asiură pe c>t posiil o temperatură în încăpere mai mare cu 106 rade.

~ !e supravehează (i dacă nu sunt contraindicaţii, se pot administra lichide calde. #limentarea se poate face numaidupă 6 ore de la terminarea transfuziei de s>ne dacă alimentaţia este permisă.

~ !e notează în foaia de oservaţie cantitatea de s>ne perfuzată.~ Flaconul cu 30@ ml de s>ne se păstrează ? ore pentru a se putea face control în eventualitatea apariţiei manifestărilor

de incompatiilitate după încetarea transfuziei.

→ Inidente:~ Aparatul se poate 'nfunda / cu un chea sau alt corp străin. !e va schima aparatul.

~ @iltrul de aer se poate 'mbiba cu s&ne / se va schima filtrul de aer sau între dispozitivul.~ *&nele poate conţine cheauri sau pelicule de fibrină / se pot depune pe filtru. !e schimă flaconul de s>ne.

~ Ie%irea acului din venă.~ Perforarea venei .~ Coaularea s&nelui pe ac / se schimă acul.

→ Aidente:~ Incompatibilitate de rup / se manifestă prin (oc hemolitic. !e întrerupe transfuzia dacă apar fri"on# ta/iardie#

di"pnee# pa!oare# ianoz&# $@it,ri 2n ,re/i# "tare 'enera!& a!terat&# d,reri !om*are# d,reri retro"terna!e %i seîncepe terapia de anti(oc (i prevenirea insuficienţei renale acute.

~ $ransfuzie de s&ne alterat :o *&ne infectat cu ermeni virulenţi / care provoacă frisoane foarte puternice ce apar la 106 pre după

transfuzie. !e încălze(te olnavul cu pături, termofoare, se administrează ăuturi calde. !e începeantiioterapia masivă, se e'ecută antiiorama conţinutului flaconului infectat.

o *&nele infectat ci virusul hepatitei epidemice, cu plasmodiul malariei, I, cu spirochete sau brucele / nu provoacă reacţii imediate, ci vor apărea manifestări tardive după trecerea perioadei respective deincuaţie.

o Prezenţa substanţelor piroene 'n s&ne provoacă: frison, cefalee, feră.o :mbolia pulmonară cu cheauri / se manifestă aitaţie, cianoză, dureri toracice, tuse chinuitoare însoţită de

hemoptizie (i feră.~ Introducerea aerului 'n vasele sanuine / simptomele apar rusc, cu alterarea stării enerale, cianoză, dispnee,

hipotensiune, puls sla, filiform, asemănător cu cele date de emolia cu cheauri. !e iau acelea(i măsuri anti(oc decătre medicul reanimator.

~ emoliză intravasculară / prin transfuzia s>nelui neîncălzit, la temperatură -oasă / poate provoca loca- renal, (oc posttransfuzional, acidoză metaolică sau chiar stop cardiac prin hipotermie &firilaţie ventriculară).

→ (erio!e potenţia!e în cazul transfuziei masive:

4 ;ipotermia.

4 $nto'icaţie cu citrat / scade licemia.4 odificări ale p;0ului / acidoză.4 #ccidente seroloice.4 #ccidente de izoimunizare.

→ O*"er$aţii:4 Du se încălze(te s>nele pe radiatoare, la flacără sau în apă caldă.4 <ste interzisă aitarea sau scuturarea flaconului de s>ne conservat.



4 9acă apar semne de incompatiilitate se întrerupe imediat transfuzia.4 9acă este necesar transfuzarea încă unui flacon este oliatoriu ca (i pentru acesta să se e'ecute amele proe de

compatiilitate.4 $nstalarea transfuziei se va face în condiţii de asepsie perfectă.4 =nlocuirea flaconului sau întreruperea transfuziei se va face înainte de olirea completă pentru a împiedica

pătrunderea aerului în perfuzor (i pentru a reţine 30@ ml de s>ne pentru control.4 9acă s>nele coaulează pe ac se va schima acul / nu se va încerca destuparea lui cu mandren sau su presiune /

pericol ca să a-ună cheaul în curentul circulator (i să producă emolii.



(RO1E DE COM(ATI1ILITATE

→ Sop determin&rii pro*e!or de ompati*i!itate:4 Prevenirea accidentelor transfuzionale rave.4 Prevenirea hemolizei intravasculare acute.4 #siurarea unei transfuzii cu s>ne compatiil.

→

M&",ri de pre$enirea:~ 9eterminarea rupei sanuine a primitorului.~ #leerea s>nelui compatiil.

~ <'ecutarea proei de compatiilitate directă / in vitro / _eanreau.~ <'ecutarea proei de compatiilitate indirectă / in vivo / BelecGer.

(RO1A DE COM(ATI1ILITATE DIRECT5 ; EAN1REAU

→ Materia!e nee"are:4 aterial pentru puncţie venoasă.4 Lame de sticlă ine spălate (i deresate.

4 Flacon de s>ne de cercetat / la 8I

2

C.4 !erul primitorului / la 8I2C.4 #lcool. %ampoane.4 %ermostat.4 %ăviţă renală.

4 ănu(i de protecţie.

→ Efet,area pro*ei ean*rea,:~ !e spală (i se dezinfectează m>inile.~ !e recoltează s>ne pentru separarea prin centrifuare a serului primitorului.

~ !e pune pe lama de sticlă o picătură din serul primitorului (i se amestecă cu o picătură din s>nele primitoruluirespect>nd proporţia de 1J12 / s>neJser.

~ !e aită lama prin alansare.~ !e cite(te lier (iJsau la microscop după 3 minute.

→ Interpretarea rez,!tat,!,i:~ dacă se produce alutinarea " s>nele nu este compatiil.

~ 9acă nu se produce alutinarea " s>nele este compatiil. (RO1A DE COM(ATI1ILITATE INDIRECT5 ; OELECER

→ Materia!e nee"are:~ ateriale necesare pentru transfuzia de s>ne.

~ edicaţie necesară pentru intervenţii în accidente posttransfuzionale.

→ Efet,area te/niii:4 !e spală (i se dezinfectează m>inile.4 !e instalează transfuzia de s>ne.4 !e lasă să cură 62 ml s>ne în -et continuu.4 !e relează ritmul la 12013 picături pe minut / 3 minute.4 !e supravehează olnavul 3 minute " apariţia semnelor de incompatiilitate: senzaţie de fri, frison, dureri de cap,

dureri lombare, tahicardie, urticarie, conestia feţei etc.4 9acă nu apar semne de incompatiilitate se lasă să cură încă 62 ml s>ne în -et continuu.4 !e relează ritmul de administrare la 12013 picături pe minut / 3 minute.

4 !e oservă olnavul 3 minute.4 9acă nu apar semne de compatiilitate se continuă transfuzia.4 !e fi'ează ritmul de administrare funcţie de recomandarea medicului.



GRU(ELE DE SNGE

→ Date 'enera!e:~ Prezenţa sau asenţa alutinoenelor # (i * pe hematii determină împărţirea populaţiei pe rupe sanuine. / în

sistemul B, #, *~ Factorii esenţiali ai oricărui proces imun sunt:

7 #ntienul.

7 #nticorpul.

~ !>nele uman conţine:7 #lutinine " &alfa) (i g &eta).

7 #lutinoene " # (i *.

~ #t>t alutininele c>t (i alutinoenele pot fi prezente sau pot lipsi.~ Coe'istenţa unui alutinoen cu alutinina corespunzătoare &AX "a, 1Y# la acela(i individ, nu este compatiilă cu

viaţa.→ A'!,tino'ene:

~ !unt rupate pe hematii.~ #u caracter de antien natural.~ Pot fi puse în evidenţă prin reacţii de alutinare.

~ Cele mai importante sunt alutinoenul #, * (i h.→ A'!,tinine:

~ !unt anticorpi naturali.~ !e ăsesc în serul sanuin.

~ Du sunt produse de acţiunea unui antien~ Cele mai importante sunt (i g.

~ Du e'istă alutinine specifice alutinoenului h.→ A'!,tinarea K /ema'!,tinarea:

~ #lutinarea sau alipirea hematiilor 0 ce duce la distruerea hematiilor / reprezintă fi'area alutininelor sau g pealutinoenul corespunzător # sau *, fenomen ce stă la aza reacţiei de hemoliză a s>nelui.

~ Prezintă aspectul de cărămidă pisată, run-i sau răunţe de culoare ro(iatică.

~ !tudierea fenomenelor de hemalutinare a făcut posiilă descoperirea rupelor de s>ne de ază din sistemul B#*&zero, #, *).1

→ Sop,! determin&rii:~ !tailirea compatiilităţii de rup sanuin între s>nele donatorului (i s>nele primitorului în cazul efectuării unei

transfuzii.~ Cunoa(terea sistematică a rupelor sanuine pe ansamlul populaţiei unei ţări cu notarea oliatorie în orice act de

identitate.~ #solut necesar în caz de accident auto sau de intervenţie chiruricală de orice fel.~ Cercetarea de e'cludere a paternităţii &de interes medico0leal).

→ Si"tem,! OA1~ Cuprinde ? rupe de s>ne.

~ +rupele de s>ne se notează după numele alutinoenului fi'at pe hematii (iJsau cu cifre romane de la $ la $V(6abelul ').

~ !unt caractere permanente, care nu se modifică în cursul vieţii (i care se mo(tenesc.→ Gr,pa OI:

~ Du conţine alutinoen. Conţine alutinine (i g.~ Persoanele cu această rupă sunt donatori universali deoarece pot da s>ne oricui indiferent de rupă, dar primesc

s>ne numai de la rupa lor.→ Gr,pa AII:

~ Conţine alutinoenul #. Conţine alutinina g.

~ Persoanele din rupă pot primi s>ne de la rupa lor (i de la rupa B&$).~ Pot da s>ne persoanelor cu aceia(i rupă sau celor din rupa #*&$V).

→ Gr,pa 1III:

~ Conţine alutinoenul *. Conţine alutinina .~ Persoanele din rupă pot primi s>ne de la rupa lor (i de la rupa B&$).

1 Qarl Landsteiner a descoperit în anii 1M2201M21 rupele din sistemul B#* printr0un e'perimen simplu de separare a s>neluicolaoratorilor săi.



~ Pot da s>ne persoanelor cu aceia(i rupă sau celor din rupa #*&$V).→ Gr,pa A1IV:

~ Conţine alutinoenul # (i *. Du conţine alutinine.~ Persoanele din rupă pot primi s>ne de la orice rupă & primitori universali).

~ Pot da s>ne numai persoanelor cu aceia(i rupă #*&$V).→ O*"er$aţii:

~ =n caz de accident transfuzional responsabilitatea medicală este totală chiar dacă eroarea vine de la laborator.

~ -n caz de necunoaştere a grupei se trans$uzează !ntotdeauna grupa 7(I)~ -n mod obişnuit se pre$eră sngele izo+grup, izo+;h.

Ta*e!,! nr) <+P#

!#D+$D#+L%$DB+<D #+L%$D$D#

FBL#CBPL<%

B $ 0 , g B &$) (i g# $$ # j # &$$) g* $$$ * * &$$$)

#* $V #* 0 #* &$V) 0

METODE DE DETERMINARE A GRU(ELOR DE SNGE

→ etode *eth0Vincent (i !imonin

Biectiv *eth0Vincent !imonin9efiniţie 0 etoda de determinare a rupei de s>ne *eth0

Vincent / pro*a diret& /constă din amestecareahematiilor primitorului cu serurile standard B,#,* (ioservarea alutinării. etoda folose(te alutinoennecunoscut %i alutinine cunoscute.

0 etoda de determinare a rupei de s>ne!imonin / pro*a indiret& / constă dinamestecarea serului primitorului cueritrocite cunoscute din rupele # &$$) (i *&$$$) oservarea alutinării. etoda folose(tealutinoen necunoscut %i alutininecunoscute.

9ateenerale

0 !erurile standard se prepară în institute speciale dehematoloie.

0 !e livrează în fiole sau flacoane.

0 %reuie controlate la fiecare 13 zile. !e păstrează larece (i întuneric

0 Capacitatea ma'imă de alutinare la ?2C.0 Valailitate ma'imă ? luni.

0 ;ematiile test se oţin la fiecare punct detransfuzie.

0 Valailitatea hematiilor este de ma'im 8 zile

conservate la friider.

9eterminarearupuluisanuin

0 9eterminarea se face la 1@0172C.

0 Pentru determinare se recoltează s>ne venos.0 Pentru determinare se folosesc seruri standard.

0 9eterminarea se face la 1@0172C.

0 Pentru determinare se recoltează s>ne prin puncţie venoasă

0 !e folosesc hematii test.<'ecutareatehnicii

0 !e verifică calitatea serurilor standard &transparenţă,culoarea ăluie, termenul de aranţie) / oricetulurare c>t de mică denotă alterarea.

0 !e pune c>te o picătură de ser test cu diametru de 30@cm / cu pipete separate / pe lama de sticlă înurmătoarea ordine:

0 !er B&$) în st>na

0 !er #&$$) în mi-loc0 !er *&$$$) în dreapta0 Picăturile vor fi a(ezate întotdeauna în aceia(i ordine.0 !e aită lama prin mi(cări de alansare timp de 608

minute necesare alutinării

0 !e verifică calitatea hematiilor test &aspect,conservare, termenul de aranţie) / oricetulurare c>t de mică denotă alterarea.

0 Cu o pipetă Pasteur se pun pe lama curată,deresată 6 picături din serul de cercetat0 Peste fiecare picătură de ser de cercetat de

pe lamă se pune o picătură din hematiile test#&$$) (i *&$$$) cu care se omoenizează

0 !e aită lama prin mi(cări de alansare timpde 608 minute necesare alutinării.

$nterpretare 0 B&$) / nu alutinează nici o picătură0 #&$$) / alutinează prima (i a treia picătură

0*&$$$) / alutinează prima (i a doua picătură

0 #*&$V) /alutinează toate picăturile

0 B&$) / alutinează amele picături0 #&$$) / alutinează a doua picătură

0*&$$$) / alutinează prima picătură

0 #*&$V) / nu alutinează nici o picătură.



=nri-iri dupătehnică

0 !e spală (i se dezinfectează m>inile (i materialul folosit.

0 !e îndepărtează de(eurile.0 !e preătesc pentru sterilizare materialele folosite.

0 !e reoranizează locul de muncă.0 !e notează valoarea oţinută.

eulienerale derespectat

0 9eterminarea rupei sanuine concomitent prin cele două proe

0 %emperatura optimă de determinare este de minimum 1@0172 C

0 !e controlează serurile înaintea folosiriiCauzele posiile aleerorilor îndeterminare

0 aport incorect între s>ne (i ser. Folosirea unei sinure pipete.

0 !chimarea pipetelor în timpul tehnicii.0 #tmosfera este prea caldă sau prea uscată.0 Folosire de seruri test necorespunzătoare.

0 Conservarea serurilor test necorespunzătoare.0 %ransmiterea rezultatelor s0a făcut prin telefon.

0 Valailitatea este depă(ită. !0a folosit un ser test cu titru sla.0 Bmoenizarea s0a făcut cu acela(i colţ de lamă.

Bservaţii 0 =n urenţă (i înaintea oricărei transfuzii se face proba 'ncruci%ată a compatibilităţii prin amestecareas>nelui de perfuzat cu serul primitorului.

→ Determinarea 'r,pei "an',ine prin metoda 1et/.Vinent fo!o"ind "er mono!ona! ANTI.A %i ANTI.1

Biectiv *eth0Vincent9efiniţie 0 etoda de determinare a rupei de s>ne *eth0Vincent ce constă din amestecarea hematiilor primitorului

cu anticorpi monoclonali #D%$0# (i #D%$0* (i oservarea alutinării.9ateenerale

0 #nticorpi monoclonali #D%$0# (i #D%$0* se prepară în institute speciale de hematoloie.0 !unt anticorpi din clasa imunoloulinelor $.

0 !e livrează în fiole sau flacoane.0 %reuie controlate la fiecare 13 zile.0 !e păstrează la rece (i întuneric

0 Capacitatea ma'imă de alutinare la temperatura de ?2C.Condiţii dedeterminarea

0 9eterminarea se face la [email protected] Pentru determinare se recoltează s>ne venos sau capilar.

!>nelerecoltat

0 !>nele recoltat prin puncţie capilară / puncţia pulpei degetului la adulţi şi puncţia călciului la copii şi sugari / pentru determinări rapide, se amestecă imediat cu serurile test.

0 !>nele poate fi recoltat (i prin puncţie venoasă, în recipient cu citrat de sodiu 8,7A sau heparină.aterialenecesare

0 ănu(i de protecţie.

0 %ăviţă renală.0 %ampoane de vată. #lcool.0 Lame de sticlă curate, uscate, deresate.

0 #c steril.

0 !er #D%$0# (i #D%$0*0 Pipete 6 ucăţi Pipetă pentru s>nele de cercetat0 aterial pentru recoltarea s>nelui venos sau capilar.

<'ecutareatehnicii

0 !e preăte(te materialul necesar 0 !e anunţă pacientul (i i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.

0 !e a(ează pacientul comod pe scaun cu raţul spri-init.0 !e spală (i se dezinfectează m>inile (i se îmracă mănu(ile de protecţie.

0 !e verifică calitatea serurilor standard &transparenţă, culoarea ăluie, termenul de aranţie) / oricetulurare c>t de mică denotă alterarea.

0 !e pune c>te o picătură de ser test cu diametru de 30@ cm / cu pipete separate / pe lama de sticlă înurmătoarea ordine:

7 !er #D%$0# în st>na

7 !er #D%$0* în dreapta

0 Picăturile vor fi a(ezate întotdeauna în aceia(i ordine.



0 ;ecoltarea s&nelui capilar 0 #sistenta prinde deetul inelar al m>inii pacientului cu m>na st>nă, iar cu m>na dreaptă dezinfectează

pulpa deetului (i puncţionează.0 !e (tere cu tampon de vată uscat prima picătură, recoltarea făc>ndu0se din a doua picătură cu c>te un colţ

de lamă succesiv folosit. Du se folose(te de 6 ori acela(i colţ de lamă.0 ;ecoltarea s&nelui venos!0 !e puncţionează vena după tehnica cunoscută.

0 Cu o ahetă de sticlă se pune c>te o picătură de s>ne 12 ori mai mică dec>t picătura de ser test, l>năfiecare picătură de ser test cu care se omoenizează. !e aită lama prin mi(cări de alansare timp de 608minut necesar alutinării.

$nterpretare. 0 B&$) / nu alutinează nici o picătură0 #&$$) / alutinează prima picătură

0 *&$$$) / alutinează a doua picătură0 #*&$V) /alutinează amele picături

eulienerale derespectat

0 9eterminarea rupei sanuine concomitent prin cele două proe

0 %emperatura optimă de determinare este de minimum 1@0172 C0 !e controlează serurile înaintea folosirii

Cauzele posiile ale

erorilor îndeterminare.

0 aport incorect între s>ne (i ser.

0 !chimarea pipetelor în timpul tehnicii.0 Folosirea unei sinure pipete.

0 #tmosfera este prea caldă sau prea uscată.0 Folosire de seruri test necorespunzătoare.0 Conservarea serurilor test necorespunzătoare.

0 %ransmiterea rezultatelor s0a făcut prin telefon.0 Valailitatea este depă(ită. !0a folosit un ser test cu titru sla.

0 Bmoenizarea s0a făcut cu acela(i colţ de lamă. → Determinarea fator,!,i R/

Biectiv Conţinut9efiniţie 0 Factorul h este un antien specific care se poate ăsi în eritrocite independent de antienele&alutinoenele) din sistemul B#*.

Caracteristici

0 <ste un factor test specific de rupă sanuină comun omului (i maimuţei hessuss &de unde îi vine (inumele).

0 <ste un antien foarte puternic, de fapt un mozaic de surupe a cărui determinare este posiilă, dar care seefectuează practic doar în cazuri e'cepţionale.

0 #lutinoenul h nu are anticorpi naturali.0 #nticorpii anti0h se formează prin transfuzie sau prin sarcină la persoanele care nu au acest alutinoen.

Valorinormale

0 73A din indivizi sunt h / pozitive &h 5).

0 13A din indivizi sunt h / neativ &h 0).!copuldeterminăr ii

0 !tailirea compatiilităţii faţă de factorul h în sarcină, transfuzii.0 Prevenirea accidentelor posttransfuzionale datorate incompatiilităţii.

aterialenecesare

0 %ăviţă renală.

0 %ampoane de vată.0 #lcool.

0 Lame de sticlă curate, uscate, deresate.0 #c steril.0 Cameră umedă / cutie 3etri cu o baghetă de sticlă !n potcoavă şi o hrtie de $iltru umezită.

0 !er anti0h0 Pipetă.

0 <ritrocite h5

0 <ritrocite h0<'ecutarea tehnicii

0 !e preăte(te pacientul fizic (i psihic ca pentru determinarea rupelor de s>ne0 !e spală (i se dezinfectează m>inile.



0 !e verifică valailitatea, aspectul (i culoarea serului test.

0 !e pun pe lamă în ordine 8 picături de ser test fiecare cu un diametru de 30@ mm.0 Picăturile laterale se folosesc ca martor.

0 Picătura din st>na se amestecă cu eritrocite h5.0 Picătura din dreapta se amestecă cu eritrocite h0.0 !e puncţionează pulpa deetului după tehnica cunoscută.

0 !e ia cu un colţ al lamei o picătură de s>ne de 12 ori mai mică (i se amestecă cu picătura a doua de ser anti0

h.0 !e omoenizează cele trei picături prin mi(cări circulare.0 !e a(ează lama în camera umedă, apoi la termostat la 8I2C timp de 820@2 minute.

0 !e spală m>inile.0 !e reoranizează locul de muncă.

$nterpretar e

0 9acă alutinează primele două picături de ser R/.,! e"te poziti$.0 9acă alutinează numai prima picătură / deci nu alutinează serul anti h / R/.,! e"te ne'ati$.0 Citirea se face prin comparaţie cu picăturile martor din dreapta h0pozitiv (i din st>na h0neativ.

Bservaţii 0 !e notează valoarea oţinută.

0 ezultatul este fals c>nd s0au făcut re(eli de tehnică:

7 aport incorect între picătura de ser (i picătura de s>ne.

7 Bmoenizarea s0a făcut cu acela(i colţ de lamă.

7 #tmosfera este prea caldă sau prea uscată.

7 !0a folosit un ser test cu titru sla.

7 !>nele sau serul test a fost prost conservat.

7 Valailitatea este depă(ită.

7 %ransmiterea rezultatelor s0a făcut prin telefon.9eterminareafactoruluih în

epruetă

0 !e folose(te s>ne citratat sau necitratat.0 !e spală hematiile de 608 ori cu ser fizioloic.

0 !e face o suspensie de 6A.

0=n epruetele martor se pun tot hematii spălate n suspensie 6A cu h cunoscut pozitiv (i respectiv, neativ.

0 =n eprueta din mi-loc se pune 1 picătură hematii suspensie 6A peste 6 picături de ser anti h.0 !e omoenizează epruetele.0 !e lasă pe stativ la termostat &8I2C) timp de 82 minute.

0 Prezenţa run-ilor indică alutinarea, respectiv reacţia pozitivă &h0pozitiv) CONCLU+II ; DETERMINAREA GRU(ELOR DE SNGE

→ Gr,pe!e de "n'e K re',!i:~ =n s>ne se ăse(te:

o A'!,tino'en A# 1# R/ K se ăsesc pe /ematii)o A'!,tinine X# Y " se ăsesc în "er.

~ N,me!e rupei este dat de a'!,tino'en.~ #lutinoenul cu alutinina de acela(i fel " a'!,tineaz&) / deci nu pot e'ista împreună.

→ Determinarea 'r,pe!or de "n'e:~ #etoda Beth(incent!

o 5u ser test cunoscut H aglutinine cunoscute.o 5u ser monoclonal cu anticorp cunoscut H antiaglutinogen cunoscut.

~ #etoda *imonin.o 5u hematii test cunoscute.

→ Re',!i pentr, determinarea 'r,pei de "n'e:~ !e recoltează s>ne prin puncţie capilară sau prin puncţie venoasă pe citrat de sodiu.

~ Pentru metoda !imonin se separă plasma de s>ne.

~ #t>t serul, c>t (i s>nele de cercetat treuie să aiă aceia(i temperatură.~ %emperatura în cameră 170622C, umiditate normală.



AS(IRA8IA TRA-EO.1RON6IC5

7biective "cţiuni şi intervenţii

Sop - Prevenirea ostrucţiei căilor aeriene respiratorii prin stanarea secreţiilor.

- Prevenirea infecţiilor pulmonare determinate de stanarea secreţiilor.

Materia!e

nee"are

- 9ispozitiv de aspiraţie.- !onde sterile.- ănu(i sterile.

- Prosop.- !oluţie sterilă pentru umectarea sondei.- Comprese sterile.

Inter$enţii"peifie

- !e asiură intimitatea.- !e anunţă (i se e'plică procedura tehnică.- !e a(ează pacientul în semi(ez>nd / dacă poziţia nu este contraindicată.- !e asamlează echipamentul de aspiraţie.- !e umeze(te sonda (i se introduce cu l>ndeţe prin canulă.- !e aspiră secreţiile timp de cel mult <= "e,nde / pentru a nu produce hipoxie.- !e repetă aspirarea după o'ienarea pacientului.- 9upă terminarea tehnicii se curăţă canula de traheostomie.

O*"er$aţii

- Decesitatea aspiraţiei secreţiilor poate accentua an'ietatea pacientului / se impune o atentă pregătire psihică.

- !ecreţiile treuie considerate infectate / se impun măsuri de protecţie & ma"&# o/e!ari# m&n,%i deproteţie în timpul tehnicii.- %ehnica se e'ecută în condiţii de asepsie perfectă.- Du se aspiră secreţiile în timpul introducerii sondei.- !onda va fi moilizată prin mi(cări de rotaţie în timpul aspiraţiei.- !ondele treuie să fie atraumatice, rotun-ite la capătul de aspirare, cu caliru adaptat, preferail cu

orificiul lateral (i sterile.- *onda va fi curăţată cu ser fizioloic steril după fiecare aspiraţie.





CALCULUL RA8IEI ALIMENTARE CALORICE

→ Definiţie:~ aţia alimentară &calorică) reprezintă proporţia alimentelor de oriine animală sau veetală, pe 6? ore, conţinute în

dietă.

→ Raţia a!ori& e"te f,nţie de:~ V>rstă.

~ !e'.

~ #ctivitatea prestată.~ !tarea de sănătate.~ !tarea de oală.

→ Condiţii:~ aţia treuie să corespundă cantitativ (i calitativ.~ !ă asiure necesarul potrivit nevoilor oranismului.~ !e măsoară în calorii.

~ aţia minimă medie pentru oranismul în repaus este de <?== a!orii.

~Calculul se face în funcţie de v>rstă, se', reutate, activitate.

→ Nee"ar a!ori:4 0n repa," a*"o!,t P BJ a!orii H ' orp)

=n activitate minim& P >= a!orii J G corp. =n activitate medie P >J a!orii J G corp. =n activitate inten"& &intelectuală, studenţi) H = a!orii J G corp. =n activităţi foarte 're!e &mineri) H J.?= a!orii J G corp.

4 Decesarul caloric pentru olnav de @2 G în repaus asolut H 1322 calJ6? ore.4 n opi! necesită un p!," de >= calorii.

4 n *&trn necesită cu <J a!orii mai p,ţin.4 Decesarul cre(te la olnavul în amulator, cre(te în activitate.

4 Pentru fiecare 'rad de temperat,r& este necesar un plus de <> a!orii.4 Pentru stări de a'itaţie necesarul cre(te cu p>nă la >=.

→ Va!oarea a!ori& a prinipii!or a!imentare:~ 1 lucide H ?,1 cal.~ 1 proteine H ?,1 cal.

~ 1 lipide H M,8 cal.

→ Conţin,t,! raţiei e/i!i*rate:~ ?22 lucide / @ J G corp.~ I2 lipide / 1 J G corp.

~ I2 proteine / 1 J G corp.~ <'istă un echilirul între principiile nutritive:

7 32033A lucide.7 12013A proteine.

− ?2A proteine animale.

− @2A proteine veetale.

7 820?2A lipide.

− 83A de oriine animală.

− @3A de oriine veetală &uleiuri).

→

Ca!,!,! raţiei a!orie:~ #portul de lucide (i lipide depinde de v>rstă, perioade de dezvoltare, consum eneretic, stare de oală.~ aţia de proteine / la copii cre(te cu 8,3 J G corp J 6? ore, iar la ătr>ni scade.



(REDAREA 6I (RELUAREA SERVICIULUI

→ Definiţie:~ ealizarea continuităţii medicale pe 6? ore.

~ %ransmiterea informaţiilor de la un schim la altul→ Metode de predare:

~ 0n "ri" / la sf>r(itul activităţii personalului, pe ază de proces veral.~ Ver*a! în timpul raportului de serviciu.

~ Indi$id,a! / !a pat,! *o!na$,!,i / cazurile deoseite sau noi internaţi ce necesită indicaţii suplimentare.→ Materia! nee"ar:

4 Condică specială în care se consemnează consemnările personale (i recomandările medicului.4 !e semnează de predare (i de preluarea serviciului de la o tură la alta.

→ (redarea 2n "ri":~ !e notează data (i ora schimului.~ !e notează numele (i prenumele olnavului cu un număr de salon, pat, numărul foii de oservaţie, dianosticul.~ !e notează manifestările (i reacţiile deoseite din timpul turei.

~ !e notează recomandările suplimentare făcute de medic.~ !e notează e'aminările pentru care treuie făcută preătire.

~ !e notează indicaţiile de recoltare (i investiare.

~ !emnătura de predare / primire a turei.→ (redarea $er*a!& pentr, fieare *o!na$)

~ !unt prezentate cazurile speciale sau cazurile noi.

~ !unt scoase în evidenţă sarcinile ce revin asistentei privind înri-irea, investiarea (i supraveherea acestor olnavi.→ (redarea !a pat,! *o!na$,!,i:

~ !e face între cele două asistente care schimă tura.~ !e pot da indicaţii suplimentare.

→ O*"er$aţii:~ =n cazul în care, în mod accidental schimul de tură nu a venit, asistenta nu părăse(te serviciul dec>t după ce a anunţat

medicul (i asistenta (efă de tură (i numai dacă are înlocuitor.



CARACTERELE MORALE ALE ASISTENTEI MEDICALE

→ Condiţii:~ #ctivitatea medicală se desfă(oară în diferite locuri de muncă (i are în vedere înri-irea celor suferinzi.

~ #sistenta medicală treuie să prezinte sensiilitate, tărie de caracter (i o comple'ă preătire profesională.~ Pentru e'ercitarea meserie sunt necesare anumite înclinaţii (i aptitudini dezvoltate în trăsături morale care să

influenţeze pozitiv conduita.→ Sop:

4 !ă contriuie la alinarea suferinţelor celor olnavi.4 !ă reducă perioada de îmolnăvire.4 !ă contriuie la reinterarea rapidă socio0profesională a celor suferinzi.

→ Ca!it&ţi nee"are:~ Calităţi morale.

~ Calităţi fizice.~ Calităţi profesionale / tehnice.

→ Ca!it&ţi fizie:~ Forţă fizică / pentru moilizarea olnavului, transport etc.

~ ezistenţă fizică / pentru serviciu în ture, activităţi prelunite, sta prelunit în picioare etc.~ i(cări siure, coordonate.

→ Ca!it&ţi profe"iona!e ; te/nie:~ Cunoa(terea instrumentarului.

~ Cunoa(terea funcţionalităţii aparaturii medicale.~ Cunoa(terea procesului de sterilizare.~ Cunoa(terea fi(elor de e'ecuţie a tehnicilor de înri-ire enerală (i specială.

→ Ca!it&ţi mora!e:~ !tăp>nire de sine, rădare.~ Bptimism, seninătate.

~ <mpatie.~ Con(tiinciozitate.~ Punctualitate.

~ 9evotament p>nă la aneaţie.~ Promptitudine în luarea deciziilor, iniţiativă, ineniozitate, luciditate.

~ Păstrarea secretului profesional.~ #titudine principială.



0NGRIIREA (ACIENTULUI COMATOS 0N S(ITAL

∗ (re'&tirea ondiţii!or de 2n'ri@ire:→ *olnavii vor fi plasaţi în saloane ine aerisite cu temperatură constantă.→ !e a(ează comod în pat, aceasta fiind prevăzut cu apărători laterale pentru olnavii aitaţi.→ !altea pneumatică " saltea antidecuit.

∗ A"i',rarea poziţiei ore"p,nz&toare:→ 9ecuit dorsal, fără pernă cu capul îndreptat spre suprafaţa patului.→ 9ecuit lateral cu faţa spre suprafaţa patului.→ !emi(ez>nd dacă nu e'istă contraindicaţii.→ Pentru drena- postural se întoarce capul într0o parte.

∗ (ermea*i!izarea &i!or re"piratorii# a"i',rarea re"piraţiei:→ #spiraţia secreţiilor traheoron(ice pe canulă fariniană de tip +uedel sau pe sonda de intuaţie.→ #dministrarea intermitentă de o'ien.→ %apota- toracic pentru facilitatea eliminării secreţiilor ron(ice.

∗ Urm&rirea f,nţii!or $ita!e:→ Puls.→ %ensiunea arterială.→ espiraţie.→ %emperatură.

∗ Urm&rirea e!imin&ri!or:→ <liminarea urinei, scaunului, vărsăturilor.→ =n caz de vărsături capul pacientului se întoarce pe o parte, se aspiră eventualele resturi alimentare.→ =n retenţie de urină se instituie sonda-ul vezica, spălătura vezicală.→ =n constipaţie " clismă evacuatoare.→ =n meteorism " tu de aze.

∗ A"i',rarea i'ienei orpora!e:→ %oaleta zilnică pe reiuni la pat.→ $iena părului " 160 ori pe săptăm>nă.→ 9upă spălare se fricţionează teumentele cu alcool mentolat (i se pudrează cu talc.

∗ I'iena a$it&ţii *,a!e:

→ !e îndepărtează proteza dentară.→ !e curăţi cavitatea ucală de mucozităţi de 608 ori pe zi cu a-utorul unor tampoane de vată îmiate cu licerină ora'ată.

→ *uzele (i lima se menţin umede.∗ (re$enirea ,"&rii orneei:

→ !e fac instilaţii con-unctivale cu acid oric ?A (i aplicaţii de unuente oftalmice.∗ (re$enirea e"are!or:

→ !chimarea poziţiei olnavului din 6 în 6 ore.→ asarea u(oară a zonelor care vin mai mult în contact cu planul patului.→ !e vor folosi colaci de cauciuc înveliţi.→ Cear(aful treuie menţinut în permanenţă curat, neted (i uscat.→ Pudrări cu talc a reiunilor declive.→ 9acă apar escarele treuie tratate cu atenţie prin pansamente aseptice.

∗ A"i',rarea a!imentaţiei:→ ;idratarea parenterală cu soluţii de lucoză, hidrolizate (i concentrate proteice.→ #limentaţia pe cale diestivă, pe sondă nazoastrică se folose(te în situaţiile c>nd olnavul prezintă tulurări de

delutiţie.→ !e face ilanţul hidric, precum (i determinări electrolitice, determinarea ph0ului, a licemiei, ureei sanuine, în

vederea reechilirării hidroelectrolitice.∗ (re$enirea omp!iaţii!or:

→ !upraveherea pupilelor, teumentelor, edemului, tonusului muscular.→ !e face masa-ul e'tremităţilor (i mi(cări pasive pentru prevenirea complicaţiilor tromoemolice.→ Pentru comaterea complicaţiilor infecţioase ronhopulmonare se administrează antiiotice cu spectru lar,

instituindu0se o terapie susţinută după ce se constată apariţia primelor semne de infecţie pulmonară.→ #siurarea tranzitului comate constipaţia.



ALIMENTA8IA 0N DIAREE

→ (rinipii 'enera!e:~ eimul alimentar în primele 6? de ore este hidric, format din ceaiuri de mentă u(or îndulcite, supe de zarzavat

strecurate (i sărate, zeamă de orez.~ Proresiv se administrează r>nză de vaci, telemea, supă de carne cu ri(, mere rase, carne rasol, macaroane, p>ine

ală pră-ită, cartofi.~ eimul va fi sărac în celuloză cel puţin 12 zile.

~ La olnavii deshidrataţi se completează cu sucuri pentru rehidratare orală.~ =n c>teva zile în raport cu evoluţia clinică, se reia alimentaţia oi(nuită, cu restricţie timp de o săptăm&nă laalimentele care pot accelera tranzitul sau pot irita colonul cum ar fi: laptele., dulciurile conckntrate, crudităţile.

~ La e'ternare se face control acterioloic, efectuat prin două coproculturi, recoltate la trei zile, prima nu mai devremede ?7 ore de la ultima priză de chimioterapice.

→ =n cazul olnavilor care lucrează în sector alimentar, instalaţii centrale de apă., colectivităţi de copii.

~ <ste oliatoriu controlul prin 8 coproculturi, după vindecarea clinică.~ =n olile infecţioase reimul alimentar treuie alcătuit astfel înc>t să se acopere nevoile calorice azale, la care se

adauă consumul suplimentar eneretic necesar astfel:o 12082A în raport cu starea de aitaţie.o 18A pentru fiecare rad de temperatură peste 8ITC.o 12A pentru distrucţii celulare.

→ eimul alimentar treuie să cuprindă toate principiile alimentare (i să aiă o valoare calorică adecvată.→ #limentele treuie să fie preparate dietetic.

→ eimul treuie să cuprindă raţia normală de: proteine, lucide, lipide, vitamine, săruri minerale.

→ =n raţia alimentară a olnavului infecţios se recomandă:

~ +lucide în cantitate de @20I2A din raţia alimentară.

~ Proteine în cantitate de 62A din raţia alimentară.~ Lipidele sunt recomandate în cantitate mai redusă.

o Cantitativ, reimul alimentar al olnavilor infecţio(i nu treuie să scadă su 1722 caloriiJ6? ore, iar aportulzilnic de proteine să nu scadă su ?2032 cJGJ6? ore.

o #limentaţia va fi completă, echilirată (i suficientă caloric (i vitaminic.

~ <ste important să se asiure vitaminele după cum urmează:

o Vitamina C H 32 m.o Vitamina *1 H 63 m.o Vitamina *6 H @ m.o Vitamina PP H 72 m.o Vitamina Q H 62 m.o Decesităţile vitaminice vor fi acoperite prin alimente, dar (i prin administrare medicamentoasă.

~ =n olile infecţioase au loc pierderi ridicate de apă (i electroliţi, de aceea este important să se asiure echilirareahidroelectrolitică.

→ Re'im,! a!imentar)~ (rima zi %i a do,a zi:

o Mi de@,n) Ceai de mentă sau sunătoare cu 8A zahăr. *r>nză de vaci. P>ine pră-ită.

o De@,n) supă de leume strecurată. orez fiert. r>nză de vaci.o Cin&) Brez fiert cu sare. Ceai cu 8A zahăr.

=ntre mese olnavul va ea lichide pentru rehidratare. Pe măsură ce numărul scaunelor scade (i apar fecalele, reimul alimentar se diversifică,

adău>ndu0se: carne fiartă de pasăre sau de vită, cartofi, ciore, mere rase prin răzătoare desticlă, evit>ndu0se laptele, dulciurile, crudităţile cu conţinut mare de celuloză &varză, mazăre,fasole).

~ A treia zi:o Mi de@,n) P>ine pră-ită. Ceai de mentă sau sunătoare cu zahăr 8A. *r>nză de vaci, telemea, ca(.o De@,n) Cioră. asol de carne de vită sau pasăre.o Cin&) acaroane cu r>nză. Cartofi fierţi. Ceai cu 8A zahăr.

~ A patra zi:

o Mi de@,n) P>ine pră-ită. Ceai de mentă sau sunătoare cu 8 A zahăr. *r>nză de vaci, telemea, ca(.o De@,n) Cioră. acaroane cu carne.o Cin&: Ceai cu 8A zahăr. Brez cu sos din suc de ro(ii.





(ARTICI(AREA LA E9AMENUL CLINIC

→ (re'&tirea materia!e!or# do,mente!or %i a "a!on,!,i pentr, eamen,! !ini %i $izita media!&:~ *cop:

• #siurarea unui climat favorail pentru e'aminarea olnavului.

• #meliorarea stării enerale.

~ #ateriale necesare:

• !tetoscop.

• !patulă linuală.

• Blindă frontală.

• %ensiometru.

• Ciocan de refle'e.

• !ursă de lumină, lanternă.

• %ermometru.

• ănu(i sterile.

• Creion dermatoraf pentru notări pe piele.

• Panlică metrică.

• %ăviţă renală.• #lcool.

• Prosop.

• #lte instrumente (i materiale funcţie de natura e'amenului (i de recomandările medicului.

~ Preătirea!

• !e preătesc materialele (i instrumentele necesare (i se verifică funcţionalitatea lor.

• !e preătesc reiunile pansate &prin îndepărtarea pansamentului) pentru vizită.

• !e preătesc materiale pentru recoltări acterioloice / acolo unde este cazul.

~ Preătirea documentele medicale!

• !e preătesc foi de oservaţie. Foi de temperatură.

• #dnotări relativ la medicaţia (i alimentaţia olnavilor.• ezultatele e'amenelor de laorator. Filme radioloice etc.

~ Preătirea salonului!

• !e asiură curăţenia (i dezinfecţia. !e face ordine în salon. !e aerise(te.

• !e verifică urinarele, scuipătorilor / se schimă cu altele curate (i sterile.

• !e asiură temperatura optimă în salon.

• !e asiură lini(tea / eventual afi(>nd pe u(ă inscripţia izita ) nu intraţi .

→ (re'&tirea *o!na$,!,i %i a prod,"e!or *io!o'ie pentr, $izita media!&:~ *cop!

• Climat favorail între medic (i olnav.

• Bţinerea cooperării olnavului.

~ #ateriale necesare!

• *azinet.

• #pă caldă, săpun, prosop.

• Len-erie curată, paravan, învelitoare de molton.

• ecipiente pentru captarea produselor ioloice.

~ Preătirea bolnavului!

• !e e'plică utilitatea e'amenului (i comportamentul în timpul vizitei.

• Pentru captarea urinei, scaunului sau altor produse se izolează patul cu paravan.

• !e face toaleta locală (i se schimă la nevoie len-eria.

• !e a-ută olnavul să ia poziţiile indicate de medic.

• !e reface patul.

~ Preătirea produselor!



• !e pot păstra pentru vizită produsele eliminate cu puţin timp înainte sau dacă se consideră că sunt patoloice.

• Păstrarea se face într0o încăpere răcoroasă, în recipiente acoperite (i etichetate.

→ #sistenta va a-uta olnavul pe timpul vizitei (i al e'amenul clinic susţin>ndu0l, asiur>ndu0i poziţia, învelindu0l, izol>ndu0letc.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU FE1R5 . -I(ERTERMIE

→ -ipertermia este temperatura corpului peste valoarea normală de 8I2C considerată la adult.

→ Manife"t&ri:~ Sub$ebrilitatea ; menţinerea temperat,rii orpora!e 2ntre >.>Q=C)~ @ebră moderată . menţinerea temperat,rii orpora!e 2ntre >Q.>=C)~ @ebră ridicată ; menţinerea temperat,rii orpora!e 2ntre >.==C)~ %iperpirexie ; menţinerea temperat,rii orp,!,i pe"te ==C)

~ @risoane ; ontraţii m,",!are p,ternie , "enzaţie pron,nţat& de fri')~ 6egumente roşii calde, umede ; pie!ea !a 2nep,t e"te pa!id&# apoi ro%ie# a!d&# apoi tran"pirat&)~ 3iloerecţie ; piele de ăină !a "enzaţia de fri')~ Sindrom $ebril ; o 'r,pare de "emne a: cefalee, tahicardie, tahipnee, inapetenţă, sete, oliurie, urini concentrate,

convulsii, halucinaţii, dezorientare, delir.~ #rupţii cutanate ; ma,!e# pap,!e# $ezi,!e# 2nt!nite 2n *o!i!e infeţioa"e)

3lan de !ngrijire & !ngrijirea pacientului cu hipertermieO*ieti$e de 2n'ri@ire Inter$enţii ap!iate

• Pacientul să0(i menţinătemperatura corpului în limite

fizioloice.

0 #erisirea încăperii.0 #siurarea îmrăcămintei le-ere.0 #plică comprese reci, împachetări reci, pună cu heaţă, frecţii alcoolizate.0 =ncălze(te pacientul în caz de frisoane.

0 #dministrează medicaţia recomandată de medic: antiaritmice, antiiotice.0 ecoltează la recomandare hemoculturi, hemoramă, V!;, spută.

• Pacientul să fie echilirathidroelectrolitic.

0 Calculează ilanţul inesta0e'creta pe 6? ore.0 !erve(te pacientul, înaintea tehnicilor de recoltare (i e'aminare.

• Pacientul să aiă o stare de ine fizic (i psihic.

0 !chimă ori de c>te ori este nevoie len-eria de corp (i de pat.0 enţine iiena teumentelor.0 Preăte(te psihic pacientul înaintea tehnicilor de recoltare (i e'aminare.

0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU -I(ORTERMIE

→ -ipotermia reprezintă scăderea temperaturii corpului su limite normale, cauzate de un dezechiliru între termoeneză (itermoliză.

→ Ca,ze:

~ <'punerea e'cesivă a oranismului la fri. $naniţie. Cauze diestive &ocluzia intestinală, perforaţia intestinală).~ %raumatisme ale sistemului nervos. %ulurări endocrine &boala "ddison, diabetul zaharat, hipotiroidia). %ulurări

circulatorii &hemoraia). *oli infecţioase &holera, tifosul). Kocul traumatic. Cauze medicamentoase.→ Manife"t&ri:

~ %ipotermie ; $a!ori a!e temperat,rii ",* !imita norma!& de >? =C)~ %ipotensiune ; "&derea ten"i,nii arteria!e ",* $a!oarea norma!&)~ 5ianoză ; o!oraţie $ineţie a *,ze!or# ,n'/ii!or# ,re/i!or)~ #ritem ; ro%eaţa feţei# ,re/i!or# mini!or)~ #dem generalizat ; t,mefierea 2ntre',!,i orp)~ /urere ; !a ni$e!,! re'i,nii ep,"e !a fri')~ 7boseala ; "tare de ep,izare m,",!ar&)

~ 6ulburări de vorbire ; $or*ire !ent& *radi!a!ie)~ Somnolenţă ; ne$oia re",t& de "omn)~ /egerături ; neroz& !a ni$e!,! pie!ii !a temperat,ri "&z,te)~ "patie ; indiferenţ&)~ 3arestezii ; "enzaţie de amorţea!& %i f,rni&t,ri)

3lan de !ngrijire & pacientului cu hipotermie

O*ieti$e de 2n'ri@ire Inter$enţii ap!iate

• Pacientul să0(i menţinătemperatura corpuluiîn limite fizioloice.

0 =ncălzirea lentă a pacientului cu pături, termofoare sau în contact direct cu căldura corpului.0 Cre(terea treptată a temperaturii mediului amiant.0 ecoltarea de s>ne pentru cre(terea licemiei, hemoleucoramei, ;t.0 Preăte(te pacientul pentru <Q+.

• Pacientul să fieechilirathidroelectrolitic.

0 #dministrează lichide u(or călduţe în cantităţi ici, la intervale reulate de timp.0 Calculează raportul inesta0e'creta pe 6? ore.

• Pacientul să0(i păstrezeinteritatea

0 Va pune e'tremităţile deerate ale pacientului în apă caldă de 8I2C.0 asează e'tremităţile reci.



teumentelor. 0 #dministrează tratamentul prescris de medic / antiiotice, corticoizi, analezice.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU FE1R5 . -I(ERTERMIE

→ Fera nu se confundă cu oala. <a poate fi un episod pasaer, poate însoţi evoluţia olii sau să lipsească în totalitate.

→ Fera se comate numai dacă depă(e(te anumite valori (i persistă mai mult timp, astfel înc>t pune în pericol funcţiilevitale ale oranismului:~ La nou0născut, peste 8M2C pot apărea complicaţii nervoase, cardiovasculare, renale.~ La suar, copilul mare (i adultul t>năr, complicaţiile survin dacă temperatura depă(e(te ?22C.

~ La adultul în v>rstă peste 872C.→

*olnavul feril prezintă modificări în funcţionalitatea principalele aparate (i sisteme, apăr>nd o serie de simptoame cahiperemia, scăderea toleranţei digestive, micţiuni $recvente, agitaţie psihomotorie sau somnolenţă, transpiraţii la nivelul tegumentelor.

→ #itaţia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare (i adult (i convulsii tonicoclonice la nou0născut, suar (icopilul mare. *olnavul feril reprezintă un consum crescut de calorii.

→ #sistenta medicală treuie să acorde atenţie sporită înri-irii olnavului feril.a) "sigurarea igienei corporale:

→ Verifică în mod repetat dacă teumentele olnavului sunt transpirate.→ Va asiura len-eria de corp (i de pat curată (i uscată. Va efectua toaleta parţială a olnavului.→ Va schima len-eria olnavului ori de c>te ori este necesar &olnavul nu va fi lăsat cu len-eria umedă de transpiraţie).→ rmăre(te în permanenţă mucoasa ucală asiur>nd iiena cavităţii ucale.

b) "sigurarea bolnavului cu lichide necesare pentru prevenirea deshidratării (combate hipertermia dacă aceasta depăşeşte

valorile majore):→ !e înri-e(te să comande ceai pentru reechilirarea permanentă a olnavului.→ #dministrează cantităţilor necesare la intervale reulate după necesităţi.→ Bservă în permanenţă simptomele clinice care însoţesc fera. =n acest scop măsoară pulsul, frecvenţa respiratorie,

oservă culoarea teumentelor (i comportamentul olnavului. =nreistrează hipertermia ma-oră (i anunţă medicul.c) "plicarea de comprese reci:

→ Preăte(te de urenţă comprese umezite la temperatura de 120132C.→ #plică comprese pe torace, pe cap (i dacă este necesar (i pe trunchi.→ Preăte(te pentru împachetări, aia hipotermizantă, prosoape uscate.→ Verifică pulsul, culoarea teumentelor olnavului.→ =ntrerupe aplicarea compreselor dacă teumentele devin cianotice.→ !chimă comprese la interval de 3012 minute, de 80@ ori, p>nă c>nd scade temperatura corpului cu 1062C

d) -mpachetarea:→ 9acă aplicarea compreselor nu are efectul scontat se efectuează împachetarea în cear(afuri umede la temperatura de

120132C. !chimă împachetarea din 3 în 3 minute &de 608 ori).→ Verifică pulsul, culoarea teumentelor, starea enerală.→ La olnavii ravi, cear(aful de dedesut se schimă la interval de 62 minute, iar cel de la suprafaţă din 3 în 3 minute.→ #plică olnavului comprese reci pe cap.→ #dministrează olnavului lichide reci sau calde după indicaţia medicului.→ 9upă împachetare (tere teumentele olnavului cu prosoape uscate.→ 9upă circa 12 minute de la împachetare, măsoară temperatura olnavului &care poate fi cu 608 2C mai mică dec>t

înaintea împachetării).→ Preăte(te patul olnavului (i îl lasă în lini(te, dar su supravehere4 de reulă, olnavul adoarme av>nd un somn

lini(tit (i respiraţie reulată.e) 0aie rece sau moderată:

→ 9acă temperatura olnavului nu a scăzut în mod corespunzător, asistenta medicală îi va preăti aia rece &88 2C) saumoderată &832).

→ Verifică starea clinică a olnavului, cantitatea de apă preătită este de 622 litri, durata ăii de 7012 minute, se poaterepeta de 608 ori în 6? ore.

→ !e verifică în permanenţă culoarea teumentelor (i apariţia stării de colaps. *aia este eficientă dacă teumentele sunthiperemice, olnavului i se amplifică mi(cările respiratorii, se intensifică ătăile cardiace.

→ 9upă aie se fricţionează teumentele u(or cu prosoape curate (i uscate.→ !e îmracă olnavul cu len-erie încălzită (i este culcat în pat.→ #sistenta verifică dacă olnavul are frisoane, caz în care îl învele(te cu două pături în plus, îi administrează ceai

fierinte (i dacă este necesar, aplică un termofor la picioare. $) "dministrarea medicamentelor sedative:

→ !e administrează 9iazepam, Fenoarital la olnavii aitaţi, la copii suari (i la aceia cu predispoziţie la convulsii. g) "dministrarea medicamentelor pentru tratarea a$ecţiunii de bază:

→ !e înri-e(te să e'ecute întocmai tratamentul prescris de medich) "sigurarea regimului alimentar corespunzător:



→ eimul olnavului feril este hiperlucidic @20I2A (i hipolipidic4 proteinele se dau în cantitate de 62A.i) #ducaţie sanitară:

→ !e efectuează instrucţia olnavului (i aparţinătorilor privind necesitatea (i rolul împachetărilor (i al ăilor reci.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI TRAUMATI+AT

→ A"utorul de urenţă~ rmăre(te scoaterea victimei din focar.

~ !uprimarea durerii.~ Prevenirea complicaţiilor ~ Prevenirea (ocului traumatic.

~ <'aminarea (i fi'area unui dianostic de urenţă.

~ eanimarea respiratorie primează asupra reanimării circulatorii.~ Leziunile cu risc vital (i manifestările de insuficienţă respiratorie (i insuficienţă circulatorie pot fi apreciate la locul

accidentului.

→ $ratamentul eneral constă din administrarea de vitamine &96, *, C) funcţie de v>rstă reacţia olnavului, stare enerală (i oli de însoţire.

→ $ratamentul recuperator constă din Ginetoterapie, masa-, fizioterapie, alneoterapie.

→ $ratamentul chirurical se începe la locul accidentului prin aplicarea unui tratament ortopedic de urenţă care urmăre(tereducerea corectă a framentului fracturat menţinerea p>nă la consolidare (i moilizarea activă.

→ $ratamentul ortopedic utilizează mi-loacele ortopedice specifice c>nd nu se poate face reducerea (i imoilizarea corectă afracturii.

→ Primul a"utor!~ Controlul diital al cavităţii ucale la olnavii incon(tienţi (i îndepărtarea ostacolelor.~ #spirarea secreţiilor din farine (i ronhii dacă este posiil.

~ $ntuaţie traheală de necesitate.~ !uprimarea durerii prin administrare de calmante, evit>nd ialinul.~ $nfiltraţii cu Dovocaină la nivelul nervilor intercostali.

~ $moilizarea voletului (i a fracturilor 0 este contraindicată imobilizarea $racturilor costale cu bandaj circular toracic pentru că reduce capacitatea de expansiune a hemitoracelui sănătos.

~ Culcarea victimei pe partea lezată.~ enţinerea accidentaţilor în viaţă depinde în foarte mare măsură de priceperea cu care cadrele medii (tiu sărecunoască o leziune, (tiu să ia primele măsuri rapid (i eficient.

→ $ratamentul %ocului ~ =n (ocul hipovolemic se administrează s>ne4

~ !e pot administra sustanţe macromoleculare Detran = 122201322 ml sau Detran = 32201222 ml.~ =n (ocul hemoraic se administrează transfuzii de s>ne sau plasmă izorup 0 izo h. 9e asemenea se administrează

Ca luconic 3012 mlJzi intravenos lent.

→ Asiurarea condiţiilor de confort ale bolnavului~ #siurarea iienei salonului. Patul treuie să asiure confortul ma'im posiil (i totodată, să înlocuiască anumite

proteze.~ Patul universal pentru tratamente osteo0articulare este prevăzut cu utila-e, accesorii, care u(urează viaţa olnavului în

pat, masă relailă pentru alimentaţie, citit, scris etc.~ !alteaua este confecţionată de preferinţă din urete ce asiură o poziţie mai comodă (i o iienă mai u(or de asiurat,

nu asor de-ectele sau alte lichide vărsate (i sunt mai u(or de curăţat (i dezinfectat.~ *olnavii cu fracturi tratate prin e'tensie continuă nu vor fi culcaţi niciodată pe suprafeţe elastice căci orice mi(care

amplificată de suportul elastic va cauza dureri olnavului. La ace(ti olnavi suprafaţa patului se va acoperi cusc>ndură peste care se va a(eza salteaua umplută cu păr de cal.

~ $iena a(ternuturilor (i a len-eriei de corp care vor fi schimate ori de c>te ori este nevoie &se pot folosi cămă(idesfăcute la spate).

~ %oaleta frecventă su formă de ăi parţiale la pat. !e va avea ri-ă în special în cazul olnavilor cu aparate ipsate sănu se ude în timpul toaletei.

~ $iena cavităţii ucale este necesară mai ales la olnavii cu proteze dentare4 se impune curăţirea protezei după fiecaremasă.

~ $iena părului se va face săptăm>nal sau la două săptăm>ni.~ !e va acorda atenţie toaletei enito0anale respect>nd pudoarea olnavului.



~ Confortul olnavului treuie asiurat prin schimarea pasivă a poziţiei. dacă starea o permite, cu a-utorul unor utila-eau'iliare / ca aăţătoarele de metal sau cele confecţionate din p>nză treuie create posiilităţi pentru ca el sinur să poată e'ecuta anumite mi(cări.

~ Poziţia olnavului în pat este determinată de natura, e'tinderea (i multiplicitatea traumatismelor precum (i de metodade tratament aplicată.

~ =n limita posiilităţilor, olnavul treuie întors în toate poziţiile posiile la intervale reulate de timp.~ #sistenta medicală va a(eza la îndem>na olnavului soneria de semnalizare, urinarul, azinetul, etc.

~ 9in cauza imoilizării îndelunate se va avea ri-ă de prevenirea micozelor interdiitale de la memrele inferioare.

→ Prevenirea complicaţiilor!~ Procedeele de profila'ie depind în mare măsură de stare olnavului, de radul în care el poate fi moilizat pasiv sau

activ, precum (i de mi-loacele a-utătoare ce stau la dispoziţie.~ Complicaţiile ce pot apărea sunt:

o 6romboze venoase.o 3neumonii hipostatice.o /e$ormări articulare.o 6ranzit intestinal perturbat.o #scare de decubit.

~ #ceste complicaţii apar datorită comportamentului (i neli-enţei asistentei medicale faţă de olnavul cu fracturi.

~ #sistenta medicală are oliaţia de a preveni complicaţiile astfel:o $rombozele venoase / se previn prin masa-ul u(or al memrelor (i moilizarea pasivă sau activă a

deetelor picioarelor (i m>inilor, eventual a amelor (i a anteraţelor în funcţie de localizarea fracturii.#ceste mi(cări înviorează circulaţia, viteza s>nelui în vase cre(te, ceea ce previne coaulareaintravasculară.

o :scarele de decubit / se previn prin schimarea poziţiei olnavului funcţie de posiilităţi, folosireasaltelelor antidecuit, len-erie curată, uscată, ine întinsă, fără cute, fără resturi în pat, evitareacontactului pielii cu metal sau cauciuc. în cazul apariţiei escarelor de decuit / o notă proastă pentruasistenta medicală / se va anunţa edicul (i se va preăti materialul necesar pentru înri-irea plăii.

o Pneumoniile hipostatice / se previn prin ridicarea olnavului în poziţie semi(ez>nd (i prin imnasticărespiratorie, e'ecutată sistematic de mai multe ori pe zi.

o Pentru stimularea funcţiilor pielii (i a circulaţiei cutanate, tonifierea vaselor superficiale (i moilizareasistemului reticuloendotelial din ţesutul celular sucutanat, olnavii cu fracturi vor fi zilnic fricţionaţi cu

alcool diluat pe toată suprafaţa corpului după terminarea toaletei.o Deformările articulare, poziţiile vicioase / pot fi prevenite prin asiurarea poziţiei corecte în pat cu

a-utorul rezemătorilor, a pernelor etc.o $ranzitul intestinal treuie asiurat cu mi-loace naturale printr0un reim oat în celuloză (i lichide /

dacă nu se restaile(te tranzitul normal se recure la clismă sau în ultimă instanţă la la'ative.

→ Alimentaţia bolnavului ~ *olnavilor cu fracturi treuie să li se asiure un aport sustanţial de calorii.~ #limentarea se va face la pat pasiv sau artificial în funcţie de starea olnavului asiur>ndu0se o poziţie c>t mai

comodă.~ #sistenta va respecta cu stricteţe orarul meselor, servirea caldă a alimentelor (i prezentarea acestora c>t mai estetic.

~ #limentaţia va fi echilirată cantitativ (i calitativ, oată în calciu pentru a favoriza consolidarea c>t mai ună (i mairapidă a osului fracturat.

~ #sistenta va urmări în ce măsură este respectat cantitativ (i calitativ reimul alimentar.

→ ;eabilitarea funcţională~ Pe măsură ce starea olnavului se îmunătăţe(te, treuie începută c>t mai devreme reailitarea funcţională.~ i(cările active previn atrofiile, îmunătăţesc circulaţia (i creează condiţii mai une pentru noi mi(cări.

~ +imnastica medicală, eroterapia, diferitele forme ale fizioterapiei, ca (i alneofizioterapia contriuie la restailireatotală sau parţială a funcţiilor motorii.



REGIMUL DIETETIC 0N O(ERA8II (E TU1 DIGESTIV

→ Ree/i!i*rarea /idroe!etro!iti& %i n,triti$.ener'eti&:~ %erapia de reechilirare are ca scop:

~ Corectarea deshidratării.~ Corectarea izotoniei / restailirea raportului cantitativ al ionilor.~ Corectarea dezechilirului acido0azic.

~ #siurarea unui aport caloric minim.

~ %uul diestiv este calea cea mai ună fizioloică de compensare a lichidelor pierdute.~ ehidratarea hidrică are ca scop completarea pierderilor patoloice de apă. =n reechilirarea hidrică treuie să ţinem

cont de:~ #dministrarea va fi efectuată în funcţie de e'amenul clinic, starea enerală a olnavului, tensiunea arterială, diureză,

respiraţiei, eventual reutatea olnavului.~ enţinerea unei corecte alanţe hidrice prin calcularea c>t mai e'act posiil a pierderilor (i intrărilor de lichide

administrate parenteral.~ !ă se evite hiperhidratările în special la olnavii hipoproteici, hipertensivi.

~ !ă nu se perfuzeze cu un ritm mai mare de 8220322 ml Joră pentru soluţii izotone (i 622 ml pe oră pentru celehipertone.

→ So!,ţii!e are "e fo!o"e" ",nt:~ !oluţii de lucoză 3012062 A.~ !oluţie izotonică de clorură de sodiu MZ / ser fizioloic.

~ !oluţii poliminerale / iner / care conţine DaCl (i CaCl6 sau soluţie iner lactat care mai conţine (i lactat de sodiu.→ Ree/i!i*rarea e!etro!iti& urmăre(te:

~ Corectarea deficitului de Da, se poate face cu soluţii izotonice, cantitatea de Da administrată va fi în funcţie deionorama serică, urinară, a lichidelor pierdute.

~ Corectarea deficitului de Q se face cu soluţie iner.~ Corectarea hipopotasemiei.

~ Corectarea echilirului acido0azic se va face prin tratamentul patoloic precum (i tratament specific cu perfuzie cusoluţie molară 7,?A de icaronat de Da sau soluţie 2,8 molară de %;#.

→ Nee"ar,! de a!orii)~ Decesarul de calorii pentru un olnav cu operaţie medie este de 622208222 calorii pe zi, iar la operaţiile mari de 82220

?222 calorii pe zi. La această necesitate se adauă încă 12082A pentru stările de aitaţie (i 18A pentru fiecare rad detemperatură care depă(e(te 8I2C.

~ Calea cea mai eficientă de administrare este calea naturală / orală, din nefericire de cele mai multe ori, cel puţin în primele zile postoperator, nu poate fi folosită de olnavul operat. Cea mai folosită cale este calea intravenoasă prin perfuzie.

→ Re!,area a!imentaţiei:~ 9ieta să fie c>t mai oată, cu aport caloric mai mare, hipoproteic4~ eim de 612206@22 calJzi,

~ !unt interzise mesele în cantitate mare / se vor da mese mici (i dese4~ ;idratarea orală va putea începe după 8 ore de la operaţie.

o (rima zi: apă, limonadă, ceai

o A do,a zi: 608 linuri la oră din acelea(i lichideo A treia zi: proporţia lichidelor se măre(teo A patra %i a inia zi: se mai adauă lapte diluat, iaurt, ri(, unt proaspăt, supe strecurate,

~ %reptat se adauă 106 ouă fierte moi, pireu de cartofi, iscuiţi, compot de fructe, r>nză de vaci proaspătă, p>ine alăveche de o zi.

~ 9acă starea olnavului nu o permite alimentaţia se face mai lent la început lichidă, lactată, cu consistenţă moale, fărăfire celulozice sau musculare, nestimulentă a Gineticii (i secreţiei astrice.

~ !unt contraindicate alimentele rase, conservele, pră-elile, condimentele, alcoolul, tutunul.→ O*"er$aţii:

~ eluarea alimentaţiei după intervenţii pe tuul diestiv treuie să ţină cont de faptul că tuul diestiv treuie lăsat înrepaus 6 p>nă la 3 zile.

~ 9in ziua a treia postoperator se vor administra olnavului numai lichide neîndulcite, preferail reci. =n zilele ce

urmează, alimentele inerate vor fi din ce în ce mai consistente, iar din ziua a 30a dacă olnavul nu varsă, a avut scaun,nu suhite, nu are meteorism adominal alimentaţia va începe să fie proresiv cea normală, oată în proteine.





~ 9eformările articulare, anchilozele, poziţiile vicioase se previn prin poziţii corecte (i moilizare pasivă (i activă c>tmai precoce.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU V5RS5TURI

→ Definiţie:Vărsătura reprezintă evacuarea conţinutului astric pe ură.

~ Tratament,! ,rati$ este medical.~ n astfel de olnav treuie internat imediat în spital, su o riuroasă oservaţie medicală.

→ Ca,ze:

~ $nto'icaţii.~ ese copioase.~ *oli ale aparatului diestiv.

~ renţe chiruricale sau medicale:7 #domen acut " apendicită acută, colecistită acută, pancreatită acută, ocluzie intestinală, ulcer perforat,

peritonită.7 <dem cereral (i hipertensiune intracraniană cauzate de " encefalopatie hipertensivă, hemoraii, tromoze

cererale, aces cereral, tumori cererale, encefalite, meninite &vărsăturile de oriine cererală nu sunt precedate de reaţă (i se produc fără efort).

7 $nfarct de miocard.7 $nto'icaţii acute.7 $nfecţii acute.

7 *oli cronice astro0intestinale, hepatoiliare, pancreatice.7 $nsuficienţă renală etc.

→ Apreierea 'ra$it&ţii $&r"&t,ri!or:~ 9eshidratare.~ 9emineralizare.~ !tarea enerală alterată. %eumente (i mucoase uscate.~ %ahicardie, tulurări de ritm.

~ ;ipotensiune arterială.~ 9ispnee cu polipnee.~ Bliurie.

~ %ulurări nervoase / somnolenţă, convulsii, comă.~ Pentru eficienţă ma'imă, intervenţiile treuie aplicate imediat (i treuie tratată cauza.

→ Cond,ita de ,r'enţ&:~ Du se părăse(te olnavul c>nd varsă.

~ #sistenta a-ută pacientul în timpul vărsăturii.~ Păstrează produsul captat în tăviţa renală / pentru vizită sau pentru laorator.

~ La indicaţia medicului aplică măsuri adresate olii de ază.~ $nstituie perfuzia cu ser fizioloic / funcţie de ravitatea stării olnavului.~ #dministrează medicaţie antiemetică / de preferat in-ectaile sau su formă de supozitoare.

~ #plică măsuri de de(ocare dacă este cazul.

→ A"i',rarea ondiţii!or de "pita!izare)K *olnavii cu treuie izolaţi în rezerve datorită simptomatoloiei.K !aloanele treuie să fie ine încălzite pentru a se putea aerisi c>t mai frecvent, fără să scadă temperatura aerului. !e

asiură repaus la pat.K !e preferă o cameră izolată sau secţia de terapie intensivă.

K Poziţia optimă în pat este "emi%eznd "a, %eznd 2n timp,! $&r"&t,ri!or) Sa, de,*it dor"a! , ap,! 2ntr.o parte / c>t mai aproape de marinea patului.

K !e asiură la îndem>nă vase colectoare.

K !e prote-ează patul cu mu(ama (i aleză.K !e îndepărtează proteza dentară moilă dacă e'istă.

K !e recomandă evitarea eforturilor intelectuale.K !e va asiura o strictă iienă a olnavului (i a len-eriei acestuia.K Pentru atenuarea senzaţiei de reaţă se recomandă olnavului să inspire profund.



→ (re$enirea inidente!or %i aidente!or:~ Plăile operatorii adominale " vor fi comprimate u(or cu m>na în timpul vărsăturilor.~ La olnavii incon(tienţă vărsăturile devin periculoase prin posiilitatea de aspiraţie a conţinutului astric. !e întoarce

capul în partea st>nă sau la nevoie se introduce o sondă de aspiraţie astrică.~ 9acă vărsătura a fost aspirată în căile respiratorii se face imediat aspiraţie (i se a(ează olnavul în poziţie declivă

pentru drena- postural.~ 9acă vărsăturile sunt cauzate de inestia unor sustanţe to'ice se face imediat spălătură astrică.

→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& $&r"&t,r&:~ !e îndepărtează vasul colector.~ !e (ter teumentele olnavului.~ !e oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea urii.

~ !e face toaleta teumentelor.~ !e schimă len-eria murdară (i se aran-ează patul.

~ !e aerise(te salonul.~ !e a(ează olnavul în repaus.~ La olnavii incon(tienţi se va îndepărta toate resturile din ură sau farine cu tampoane curate.

→ Tratament mediamento")

~ !e preătesc medicamentele necesare pentru comaterea simptomatică a vărsăturilor: Pleomazin7(L f pe zi i.m.,Clordelazin + d". :metiral dra"eu sau supozitor, ;elan +(- f pe zi, papaverină f s.c., i.m. sau i.v. lent 'n +8 minutecu ser lucozat 77/, atropină +(7 f pe zi, *cobutil 7(L cp sau supozitor.

~ Du se comat vărsăturile din into'icaţii sau to'iinfecţii alimentare.

→ Coretarea t,!*,r&ri!or e!etro!itie:~ !e suspendă alimentaţia.~ !e începe alimentaţia parenterală cu ser lucozat de diferite concentraţii, hidrolizate proteice, amestecuri de

aminoacizi, vitamine, electroliţi.~ *olnavii cu vărsături nu pot fi alimentaţi pe sondă.

~ ehidratarea orală se va face treptat, cu cantităţi mici de lichide reci, oferite cu linuriţa.

~ !e poate da apă, apă minerală, limonadă, sucuri de fructe sau ucăţi de heaţă.~ !e pot da lichide fierinţi / ceai, supe sărate de leume.

~ eechilirarea hidroelectrolitică se face în funcţie de simptomatoloie (i de rezultatele de laorator, ionoramă serică,rezervă alcalină.

→ Reo!t&ri de prod,"e *io!o'ie:~ !e recoltează s>ne pentru determinare de rezervă alcalină, ionoramă, hematocrit, uree.~ Prin rezultate se poate pune în evidenţă: hemoconcentraţia, hiposodemia, hipocloremia, hipopotasemia, alcaloza

metabolică.~ La nevoie se pot recolta (i vărsăturile.

→

Urm&rirea %i determinarea f,nţii!or $ita!e %i $e'etati$e:~ !e măsoară temperatura, pulsul, tensiunea arterială / se notează valorile în foaia de temperatură.~ !e oservă caracterul vărsăturilor / numărul, cantitatea, aspectul.~ !e determină diureza pe 6? ore.

~ !e face ilanţul hidric.~ !e oservă caracterul scaunului eliminat.

→ O*"er$aţii:~ #sistenta va monitoriza cu stricteţe pierderile de lichide / prin urină, scaun, vărsături / la care va adăua cantitatea de

apro'imativ 72201322 ml, reprezent>nd pierderile prin respiraţie (i perspiraţie.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI 0N FA+5 TERMINAL5 . MURI1UND

→ Carateri"tii!e m,ri*,nd,!,i:~ !tare de aonie " circulaţie scăzută, respiraţie reoaie, activitatea !DC încetinită.

~ Facies teros, păm>ntiu.~ Paloare teumentară.~ Das ascuţit.

~ <'tremităţi reci.

~ Piele umedă, lipicioasă, acoperită cu transpiraţie.~ usculatură flască.~ Poziţia căzut în pat.~ Bchi sticlo(i, ad>nciţi în orite, cearcăne, pleoape semiînchise.

~ ;ipersalivaţie.~ efle'ele sunt diminuate în mod proresiv.

~ efle'ul pupilar dispare, sfincterele se rela'ează.~ espiraţie horcăită, zomotoasă, nereulată, aonică / *iot, urmată de oprirea respiraţie " apnee H sf>r(itul vieţii.

→ 0n'ri@irea m,ri*,nd,!,i:~ #sistenta medicală va încura-a muriundul.

~ !e asiură lini(tea în salon (i chiar izolarea lui.

~ #sistenta nu părăse(te olnavul, va sta l>nă el " îl va susţine psihic.~ uriundul treuie menţinut curat (i uscat.

~ !e vor (tere permanent teumentele, faciesul.~ 9acă apare incontinenţa urinară sau fecală se schimă len-eria (i se face toaleta teumentelor.

~ Protezele dentare se îndepărtează.~ *uzele vor fi menţinute umede / cu licerină ora'ată. !e (ter cavitatea ucală aspir>nd secreţiile.~ *olnavul se rehidratează pe cale ucală.

~ !e a(ează în poziţie corectă, se previne alunecarea în pat sau alunecarea capului.~ !e administrează medicamentele p>nă în ultima clipă.

~ Bprirea medicaţiei după pierderea cuno(tinţei se va face numai la indicaţia medicului.~ !e anunţă familia " sarcina este a asistentei medicale.

~ 9octorul va fi prezent în cazul decesului manifestat prin:7 Bprirea pulsului.7 Bprirea respiraţiei.

7 $nstalarea palidităţii cadaverice.7 ela'area musculaturii.7 #olirea refle'ului pupilar.

→ 0n'ri@iri d,p& dee",! *o!na$,!,i:~ *olnavul răm>ne 6 ore la pat " se face iiena completă a teumentelor.~ !e notează ora (i data decesului în condica de predare.~ !e menţionează într0un protocol:

7 edicaţia administrată.7 Procedeele terapeutice (i de înri-ire aplicate.

7 Comportamentul.7 anifestările prezentate.7 Bra decesului.7 !emnătura.

~ !e îndepărtează len-eria de corp, hainele, utila-ele au'iliare.

~ *olnavul răm>ne dezrăcat complet pe cear(af curat, cu o mu(ama su cear(af.~ Bchii se închid cu tampoane umede.~ a'ilarul va fi leat cu o fa(ă în -urul capului.

~ Du se atin plăile operatorii (i traumatice " se face e'amen necroptic.

~ %ransportul olnavului pe coridoare sau în spital se va face în lini(te, pe tară specială.~ #sistenta va lini(ti ceilalţi olnavi din salon.

→ O*"er$aţii:~ !e respectă ritualul reliios al olnavului.



~ !e inventariază efectele (i valorile decedatului pe ază de proces veral.~ !e predau familiei pe ază de semnătură.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU COLIC5 1ILIAR5

→ Definiţie:

~ Prin colică renală se înţelee o durere acută, violentă, localizată în hipocondrul drept, survenită în cursulcolecistopatiilor litiazice (i nelitiazice &colecistite acute i suacute, dischinezii veziculare, cistice sau oddiene,colecistoze, tumori iliare.

→ Ca,ze:

~ Litiaza iliară " prezenţa de calculi în vezica iliară sau în căile iliare intra sau e'trahepatice.

~ Colecistita acută " inflamaţie cu caracter acut a peretelui colecistic, ostrucţia canalului cistic, infecţia pereţilor iliari. Colecistita cronică.~ #niocolite &colanite) " afecţiuni inflamatorii ale căilor iliare e'tra sau intrahepatice / c>nd este interesat (i

colecistul H aniocolecistită.~ 9isGinezii iliare " tulurări de motricitate a veziculei iliare.~ Parazitoze intraveziculare " iardia.

→ Simptomato!o'ia !ini&:~ 9urere " datorită contracţiilor spastice ale vezicii sau căilor iliare. 9eutează în hipocondrul drept sau epiastru (i

se accentuează proresiv, atin>nd intensitatea ma'imă în c>teva ore. Cedează rusc sau lent. $radiază su reordulcostal drept în reiunea dorso0lomară, scapulară, în umărul drept.

~ +reţuri (i vărsături " cu conţinut alimentar sau iliar.~ $cter " datorită unui edem, spasm refle' al sfincterului Bddi. !e poate instala fără să e'iste un ostacol prin calcul pe

coledoc.~ Frison " apare c>nd predomină infecţia iliară. <ste urmat de transpiraţii aundente (i stare enerală alterată.

~ Fera " apare mai ales în colecistite acute (i aniocolite secundare infecţiei cu ermeni microieni.~ !emne locale:

7 Veziculă palpailă (i foarte sensiilă.7 !emnul urphY pozitiv " olnavul simte durere la palpare în inspir profund / în veziculă inflamată.

→ Ep!or&ri:~ <'amene de laorator / leucocitoză cu neutrofilie.

~ *ila " cu multe leucocite, epitelii, puroi, ilicultură pozitivă.~ adiorafia adominală " calculi radioopaci.~ <chorafia adominală " colecist mărit în dimensiuni.

→ Cond,ita de ,r'enţ&:La domii!i,:

~ !unt tratate colicile iliare de intensitate (i durată mică, fără complicaţii prin:7 epaus la pat. eim alimentar. #naletice, antispastice " Lizadon, !coutil, Foladon.

~ =n caz de vărsături 5 tulurări electrolitice cu evoluţie nefavorailă " necesită internarea imediată în spital.0n "pita!:~ !e recoltează s>ne pentru determinări în urenţă " leucocite, iliruină, transaminaze, ionoramă, rezervă alcalină,

licemie, uree, amilazemie. !e determină din urină " uroilinoen, pimenţi iliari.~ Du se face în criză tua- duodenal. Du se fac e'aminări cu sustanţă de contrast.~ !e asiură repaus la pat.

~ #limentaţie " ceai de tei, mu(eţel, mentă.

~ Calmarea durerii:7 "ntispastice oral H izadon, @oladon, Scobutil.

7 3arenteral H Scobutil *+ $, 3apaverină *+2 $, "tropină *+ $,

7 Litroglicerină sublingual.

7 "ntalgice H "lgocalmin, "ntidoren, @ortral.

7 /acă durerea nu cedează se dă Dialgin la interval de ?+1 ore.

7 Lu se administrează Dor$ină H accentuează spasmul biliar.

~ Calmarea vărsăturilor:7 #metiral H supozitoare. 6orecan H $iole.

7 5lordelazin H $iole. 3legomazin H $iole.

~ Comaterea infecţiei:

7 #ntiiotice " Penicilină @012 milioane, #mpicilină 608 pe zi, %etraciclină 608 pe zi.~ Corectarea tulurărilor hidroelectrolitice (i acido0azice " se face în funcţie de rezultatele de laorator.~ =n aitaţie se dau sedative " ;idro'izin, 9iazepam, *romuri.

~ Pună cu heaţă pe adomen " reduce inflamaţia.



~ %ratament chirurical " în caz de evoluţie nefavorailă, după 6?08@ ore.→ Inter$enţia /ir,r'ia!& de ,r'enţ& " numai în caz de perforaţia ; peritonit& *i!iar&)



0NGRIIREA LE-U+EI

→ Definiţie:

~ Lăuzia este perioada de la e'pulsia placentei p>nă la revenirea la normal a oranelor enitale " @ săptăm>ni.

~ Lăuza nu este o olnavă, nu necesită tratament special, ci numai înri-ire (i supravehere pentru o evoluţie normală.→ S,pra$e'/erea f,nţii!or $e'etati$e:

~ =n primele 6? ore supravehere permanentă.~ !e inspectează pansamentul vulvar &cantitatea (i ritmul scurerilor, caracterul) (i tonusul uterului prin palpare &'!o* de

"i',ranţ&).~ !e măsoară funcţiile vitale (i se notează în foaia de temperatură " în primele zile se oservă fizioloic o cre(tere atemperaturii la 8I,32C. $ntrarea în funcţie a landei mamare poate enera de asemenea o cre(tere a temperaturii în a patra zi &fera cedează spontan o dată cu instalarea secreţiei lactate).

~ !e oservă starea enerală / care variază în funcţie de durata travaliului, modul de terminare a na(terii &spontan sauchirurical), cantitatea de s>ne pierdută, facies, comportament nervos.

~ !e supravehează tranzitul intestinal " este de oicei încetinit prin atonie intestinală4 necesită la'ative u(oare sauclismă evacuatoare. se dă un reim adecvat, moilizare precoce (i imnastică medicală.

~ !e supravehează diureza / mai crescută în primele zile p>nă la 6 l pe 6? ore prin eliminarea lichidului de imiiţieravidică. =n caz de retenţie se face sonda- vezical.

→ S,pra$e'/erea f,nţii!or $ita!e:~ !e măsoară pulsul " radicardic, plin, ine ătut. %ahicardia indică complicaţii hemoraice sau infecţioase.

~ !e măsoară tensiunea arterială " cre(te cu 608 mm; în travaliu, apoi scade (i revine la normal în c>teva ore.~ !e supravehează respiraţia " inspir amplu, mult u(urat după na(tere.

→ 0n'ri@iri i'ienie:~ %oaleta vulvo0perineală " de mai multe ori pe zi, după fiecare eliminare.

~ =n cazul plăilor suturate se fac spălături cu soluţii antiseptice &permananat de potasiu 1J?222, apă o'ienată, soluţierivanol 1Z, apă iodată)

~ eiunea vulvo0perineală se usucă cu comprese prin (terere de sus în -os. !e aplică local tampon curat.~ =n cazul operaţiilor cesariană sau perineorafie, se supravehează evoluţia plăii suturate prin inspecţie.

~ !e e'aminează zilnic involuţia uterină " în raport cu marinea superioară a simfizei puiene &fundul uterin treuie săscadă cu < m zi!ni). !uinvoluţia uterină este semn de retenţie de lohii (i de infecţie enitală.

→ S,pra$e'/erea !o/ii!or:

~ Lohiile sunt scureri ale oranelor enitale după na(tere care durează tot timpul lehuziei. !unt scureri sanuinolenteîn primele 608 zile, serosanuinolente la sf>r(itul primei săptăm>ni, seroase mai t>rziu.

~ Cantitatea lohiilor " în medie 1?2201322 .~ irosul " normal lohiile nu au miros. #pariţia miro",!,i "emn de infeţie.

~ Culoarea lohiilor " variază funcţie de compoziţie &s>ne, ser, resturi de caducă, cheauri, răsimi). =n primele 608zile H sanuinolente, la ?0@ zile H serosanuinolente, @ zile H seroase, 12061 zile H ălui.

~ 9upă 8 săptăm>ni lohiile se reduc cantitativ p>nă la dispariţie (i iau aspect de secreţie apoasă0lăptoasă / fapt cecoincide cu refacerea endometrului.

~ =ntre 62063 zile de lăuzie se oservă o pierderea de s>ne puţin aundentă, de 608 zile " mia men"tr,aţie.

~ Condiţiile de termostat ale corpului matern transformă lohiile, datorită compoziţiei lor în medii de cultură pentruaenţii patoeni. !e impune îndepărtarea frecventă, toaletă locală de ?03 ori pe zi.

→

0n'ri@irea "ni!or %i ,rm&rirea "ereţiei !atate:~ !e spală (i se dezinfectează m>inile înainte (i după fiecare supt.~ !>nii se spală, se (ter cu prosop aspru după fiecare supt.~ amelonul va fi uns după supt cu lanolină, vaselină.~ [ilnic se e'aminează s>nul " declan(area secreţiei lactate &cantitate mare, mică, normală, asentă), anomalii mamare

sau de mamelon, stări patoloice &fisuri, mastite, limfanite etc.).~ =n primele 608 zile se secretă " o!o"tr, / lichid ălui, cu conţinut crescut de minerale, proteine (i scăzut în lipide (i

lucide, conţine anticorpi cu rol în imunizarea pasivă a nou născutului.~ 9upă c>teva zile " secreţia de lapte devine tot mai aundentă.

~ 9acă apar fisuri &raade mamelonare) " s>nul se pune în repaus, laptele se e'trae cu pompa, iar fisurile se trateazăcu comprese deconestionate, adi-onare de 608 ori pe zi cu soluţie de nitrat de arint 8A, se aplică unuente actericide. !>nii se e'pun la raze ultraviolete.

~ 9in a 80a zi poate apărea furia laptelui " s>ni conestivi, duri, durero(i, cefalee, insomnie, puls accelerat, indispoziţieenerală, uneori 8I,32C care durează ?7 de ore.

~ Laptele mamar " lichid opalin, miros caracteristic sla, ust dulcea.



SONDAUL GASTRIC

→ Definiţie:~ !onda-ul astric reprezintă introducerea unei sonde Faucher sau <inhorn în stomac / pe cale orală sau nazală.

→ Sop:

~ #xplorator:o ;ecoltarea conţinutului gastric pentru determinarea chimismului gastric.o Studiul $uncţiei de evacuare a stomacului.

~ 6erapeutic:o #vacuarea conţinutului gastric.o Introducerea unor substanţe cu scop terapeutic.

~ %idratare şi alimentare arti$icială

→ Materia!e nee"are:~ u(ama, aleză, (orţ de protecţie, prosop.~ !ondă sterilă, pensă hemostatică. !erini, epruete. %ăviţă renală.~ Pahar pentru proteza dentară. Pahar cu apă.

~ 3entru tubaj gastric H Se pregătesc materiale necesare pentru sondaj gastric la care se adaugă histamină, romergan sau $eniramin injectabil, seringi pentru injectare, seringi de * cc pentru recoltare, ace sterile, 1+' eprubete, hrtieindicatoare de p%, tăviţă renală.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ !e suprimă medicaţia cu 6?0?7 ore înainte.~ *olnavul nu măn>ncă (i nu ea, nu fumează cu 16 ore înaintea testului~ !e preăte(te psihic în vederea cooperării la tehnică. !e e'plică tehnica.

→ Introd,erea "ondei:~ !e umeze(te sonda cu apă, olnavul deschide ura (i respiră pe nas.~ !e introduce sonda c>t mai aproape de rădăcina limii, invit>nd olnavul să înhită. Prin delutiţie sonda pătrunde

prin farine, esofa în stomac. !e verifică poziţia sondei prin aspirarea conţinutului astric.~ /upă introducerea sondei 2+ cm şi $ixarea ei cu leucoplast se aşează bolnavul !n decubit lateral stng.

~ Se adaptează la capătul liber al sondei o seringă de * ml.

→ Etra'erea ",,!,i 'a"tri K t,*a@,! , /i"tamin&:

~Se extrage separat, toată cantitatea de suc gastric existentă !n stomac !n momentul iniţial & !i/id de "taz& (mucus,

snge roşu sau digerat, secreţie purulentă etc.) la care se măsoară şi se notează volumul. aloarea normală -(Kml. 4n stenoza pilorică 8(+ ml. 4n hipersecreţia astrică +(7 ml.

~ Se continuă extragerea secreţiei gastrice timp de o oră & !n patru eşantioane. Se aspiră din !n minute sau continuu+' minute pentru $iecare eşantion.

~ /upă recoltarea primelor * eşantioane şi !nainte cu minute de injectarea histaminei se administrează unantihistaminic i.m., ;omergan sau @eniramin, cu scopul prevenirii eventualelor $enomene alergice ( hiperemiateumentelor, tahicardie, cefalee, ameţeli).

~ /upă recoltarea primelor 2 eşantioane ce reprezintă cantitatea de secreţie gastrică spontană pe un interval de ' oră & deit acid azal &9#*) sau deit orar azal &9B*) normal H cu @2072 ml , se in"ectează histamina ,8 m s.c.

~ Se continuă extragerea sucului gastric din !n minute sau continuu, din nou timp de ' oră, 2 eşantioane cte unul la $iecare ' minute.

~ 5ele 2 eşantioane posthistamină reprezintă secreţia astrică posthistaminică pe o perioadă de 1 oră numită deit orar secretor &9B;) sau deit acid ma'imal &9#) / normal este de 1820132 ml.~ a toate cele 1 prove recoltate se determină obligatoriu volumul şi aciditatea totală exprimată !n m#MN. Lormal %5l

J 2+? m#MN.→ Etra'erea "ondei se $ace după tehnica cunoscută.

~ !e pensează sonda după ce s0a introdus pe sondă o serină cu aer (i se e'trae cu atenţie.→ Inidente %i aidente:

~ 5e$alee, ameţeli. Senzaţie de cald, gust amar sau metalic !n gură.

~ -nroşirea tegumentelor şi mucoaselor, inclusiv mucoasa conjunctivală.

~ 6ahicardie şi hipotensiune arterială, colaps. 6ulburări respiratorii.

→ O*"er$aţii:

~6estul de stimulare cu histamină se $ace cu o doză mare

) ,L m histamină Mcorp. Eormal se obţine %5l !n

concentraţia de >+'' m#MN.~ 6estele cu histalog şi pentagastrină au e$ecte secundare mult mai reduse şi nu necesită medicaţie antihistaminică. "u

e$ect stimulant mai mare, dar costul ridicat le limitează utilizarea.



~ #xplorarea secreţiei gastrice se poate $ace şi $ără excitanţi prin determinarea debitului acid bazal prin tubajul matinal O jeun sau prin colectarea secreţiei nocturne timp de '* ore.

~ 6ubajul matinal O jeun: Se extrage secreţia gastrică din !n minute timp de ' oră, repartizat !n 2 eşantioane.



SONDAUL DUODENAL

→ Definiţie ~ %ua-ul duodenal reprezintă introducerea unei sonde <inhorn dincolo de pilor, realiz>nd o comunicare între duoden (i

mediul e'terior.→ Sop:

~ Poate avea, în eneral, scop e'plorator, terapeutic, evacuator, alimentar.→ Materia!e nee"are:

~ ateriale de protecţie. Pătură rulată.

~ <inhorn sterilă. Pensă hemostatică. %ăviţă renală. !tativ cu epruete.!erini. !ulfat de maneziu, eter.→ (re'&tirea paient,!,i:

~ Preătirea psihică constă în informarea (i e'plicarea tehnicii.~ Pentru preătirea fizică se cere pacientului să nu măn>nce. !e prote-ează olnavul (i len-eria de corp (i de pat.~ !e îndepărtează proteza dentară / dacă este moilă. Pacientul va susţine su ărie tăviţa renală.

→ Ee,ţia t,*a@,!,i:~ !e introduce sonda duodenală cer>nd olnavului să respire ad>nc, cu ura deschisă (i să înhită de c>teva ori p>nă ce

sonda trece în esofa. !e continuă înaintarea la marca-ul de ?3 cm la arcada dentară. =n continuare se a(ează pacientulîn decuit lateral drept, cu coapsele flectate pe azin (i cu o pătură făcută sul su reordul costal.

~ !e continuă înhiţirea sondei p>nă ce a-une la marca-ul de @20@3 cm. $ntroducerea sondei se face fără a răi, cu ritmde 106 cm la 803 minute. 9iviziunea I3 cm se află la arcada dentară " sonda se consideră în duoden.

~ !e verifică poziţia sondei:7 !e e'trae suc duodenal cu ilă.7 !e insuflă aer sau pe sondă " după 1 minute se recuperează prin e'traere dacă sonda a a-uns în duoden

numai 62 ml.Control radioloic.→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&:

~ 9upă terminarea tehnicii se pensează sonda (i se e'trae cu l>ndeţe, dar ferm, av>nd ri-ă ca olnavul să nu aspiresecreţiile.

~ !e (ter mucozităţile de pe teumente (i se îndepărtează materialul folosit.~ !e oferă pentru clătirea urii un pahar cu apă aromată.

→ Aidente po"i*i!e:~ =nnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacali în timpul senzaţiei de vomă, încolăcirea sondei în stomac,

reaţă (i vărsături, precum (i imposiilitatea drenării sucului duodenal.T,*a@,! d,odena! Me!zer.Lon→ <'plorarea căilor iliare pot să verifice (i permeailitatea căilor iliare. =n practică se utilizează: proba Delzer+Pon,

proba tubajului duodenal minutat. +reu de suportat la olnavii cu litiază iliară, poate contriui la declan(area unor colici prin administrarea de ulei sau sulfat de .

→ La @20M2 minute de la introducerea sondei în stomac, la capătul lier al sondei apare bila " coledociană, de culoarealen0aurie, care se recoltează într0o epruetă. !e introduce prin sondă 2 ml soluţie de sul$at de magneziu A sterilăîncălzită la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea ilei veziculare. Se !nchide sonda ' minute, după care secolectează +2 ml bilă vscoasă &!n staza sau atonia veziculară bila 0 se poate evacua !n cantitate de cca. 1+' ml )de culoare castanie, tulure / bila 0 veziculară. Culoarea ilei * poate fi verde sau verzuie dacă staza este însoţită deinfecţia veziculară iliară. *ila este transparentă, dar cu multe flocoane de mucus în caz de colecistită (i devine tulure încolecistitele rave. 9upă evacuarea ilei * se colectează o ilă clară care provine direct din ficat / bila 5 hepatică.

→

ostrele de ilă recoltate în epruete separate se trimit imediat la laorator pentru a fi supuse e'aminării iochimice,morfoloice (i parazitoloice. 9acă se trimite cu înt>rziere se vor altera elementele celulare (i se pot distrue paraziţii&Lamlia) prin răcirea mediului (i pierderea moilităţii.

T,*a@,! d,odena! min,tat→ !onda-ul duodenal minutat este o metodă dinamică. ecoltarea sucului duodenal se face concomitent cu supraveherea (i

notarea diverselor reacţii din partea olnavului: senzaţii dureroase, greaţă etc.→ Pentru sonda-ul duodenal minutat se preătesc (i un stativ cu două r>nduri de c>te 7 epruete, 32 ml soluţie de !B ?

88A (i 32 ml ulei de măsline.→ !e introduce sonda în duoden (i după ce începe să se scurgă bila " se in-ectează prin sondă 2 ml din soluţia călduţă de

sul$at de magneziu A, apoi se închide capătul lier al sondei pentru minute.→ !e deschide sonda (i se introduce capătul ei, pe r>nd în primele 7 epruete lăs>nd să se scură ila în ele c>te 3 minute

pentru fiecare epruetă / total ?2 minute.

→ !e introduce pe sondă ?2 ml ulei călduţ, se pensează din nou sonda pentru 3 minute, apoi se deschide sonda (i se introducecapătul sondei în cel de0al doilea r>nd de 7 epruete / c>te 3 minute în fiecare epruetă / timp total ?2 minute.→ !e notează cantitatea sucului recoltat, culoarea, senzaţiile dureroase apărute.



→ Cele două serii de epruete recoltate, etichetate, împreună cu taelul completat vor fi prezentate medicului (i apoi trimisela laorator.



EVALUAREA . STA1ILIREA VRSTEI SARCINII

→ Criterii de a!,! a $r"tei "arinii:<) Data oit,!,i fe,ndant:

!e adauă la data respectivă BQ= de zi!e sau = de "&pt&mni) !au se numără lunile.

B) Data ,!timei men"tr,aţii: Bvulaţia se produce la 12016 zile după apariţia menstruaţiei.

!e adauă la dată ultimei menstruaţii <= zi!e (data calendaristică reprezintă !nceputul sarcinii) (i apoi !,ni &e'.' martie B ' zile J * martie B > luni J * decembrie).

Condiţii: data ultimei menstruaţii să $ie certă, ciclurile menstruale să $ie regulate.>) 0n&!ţimea f,nd,!,i ,terin:

<ste sinurul semn oiectiv (i cel mai important pentru stailirea v>rstei sarcinii. eprezintă distanţa dintre fundul uterin (i marinea superioară a simfizei puiene. =n primul trimestru de sarcină măsurarea uterului se face în raport cu volumul uterin numai prin tact vainal. 9in

luna a $V0a măsurarea se face pe adomen pe linia mediană, în raport cu simfiza puiană, cu panlica metrică. Valoarea se împarte la ?, iar la rezultat se adauă o unitate. !e oţine v>rsta sarcinii în luni. <'.:

0 /istanţa de * cm.

0 * : 2 J 1.0 1 B ' J > luni.) Data prime!or mi%&ri feta!e

Primele mi(cări fetale se marchează la ravide după luna a V0a. La multipare se percep la ? luni. La primipare se percep la ? W luni.

→ Vr"ta "arinii "ta*i!it& prin $o!,m,! ,ter,!,iF,nd,! ,ter,!,i:

B !,ni Uter,! t o portoa!&# form& "feri&)

> !,ni Uter,! t ,n ap de f&t) Q m dea",pra "imfizei p,*iene) !,ni F,nd,! ,ter,!,i e"te !a aproimati$ @,m&tatea

di"tanţei dintre "imfiza p,*ian& %i om*i!i) m ",* om*i!i <B m dea",pra "imfizei p,*iene)

J !,ni La om*i!i)? !,ni F,nd,! ,ter,!,i e"te !a aproimati$ @,m&tateadi"tanţei dintre apendie!e ifoid %i om*i!i)

m dea",pra om*i!i,!,i) B= m de !a "imfiza p,*ian&)

Q !,ni m ",* apendie!e ifoid) BQ m dea",pra "imfizei p,*iene)

Q !,ni Cir,mferinţa a*domen,!,i !a ni$e!,! om*i!i,!,ie"te de B m)

La ni$e!,! apendie!,i ifoid >B m dea",pra "imfizei p,*iene)

!,ni F,nd,! ,ter,!,i o*oar& datorit& form&rii"e'ment,!,i inferior %i a fi&rii rani,!,i feta! !a*azin

m ",* apendie!e ifoid) BQ.>= m dea",pra "imfizei p,*iene)

Uter,! re%te 2n medie , m !,nar)

→ Data pro*a*i!& a na%terii onform riterii!or de a!,!~ Du se poate staili e'act data na(terii. 9urata sarcinii este de cca. 672 zile cu un decala- de 62 zile, adică apro'imativ

822 zile de la ultima menstruaţie fără a interpreta sarcina ca patoloică.~ !arcina patoloică este sarcina prelunită / situaţie în care este necesară urmărirea atentă a viailităţii fătului.

~ 9ata apro'imativă a na(terii se staile(te calcul>nd v>rsta sarcinii conform datelor menţionate, la care se adauănumărul de zile &săptăm>ni, luni) p>nă c>nd ravida împline(te 672 de zile ; L săptăm&ni sau G luni.

~ !e adauă la prima zi a menstruaţie 12 zile, apoi la data oţinută se adauă M luni solare a c>te 82 de zile fiecare (i seoţine data proailă a na(terii.

~ <'emplu: Prima zi a ultimei menstruaţii H 1 aprilie. Primele mi(cări fetale H 3 auust. 9ata proailă a na(terii H I ianuarie.

~ 9ata apro'imativă a na(terii se poate staili (i lu>nd în calcul data primelor mi(cări fetale simţite de ravidă, dată lacare se adauă 3 luni pentru multipare (i ? W luni pentru primipare.



ALIMENTA8IA ; METODE DE ALIMENTA8IE ARTIFICIAL5

→ A!imentarea *o!na$,!,i depinde de natura olii de care acesta suferă precum (i de starea lui enerală, put>nd fi efectuatăîn trei feluri:~ Alimentaţie activă / c>nd olnavii măn>ncă sinuri, fără a-utor.~ Alimentaţie pasivă / c>nd starea enerală a olnavilor nu le permite să se alimenteze sinuri (i treuie a-utaţi.

~ Alimentaţie artificială / c>nd alimentele treuie introduse în oranismul olnavului prin mi-loace artificiale.→ Definiţie:

~ Alimentaţia artificială " introducea alimentelor în oranismul olnavului prin mi-loace artificiale / pe alte căi dec>tcalea naturală / orală.→ Indiaţii:

~ ;rănirea olnavilor.

~ <vitarea căilor naturale.~ #limentarea olnavului psihic cu neativism alimentar.~ $ntoleranţă diestivă.

~ *olnavi operaţi pe tuul diestiv.→ Metode de a!imentaţie artifiia!&:

~ !onda- astric.~ Fistulă astrică.

~ Clismă alimentară.~ Parenteral / perfuzie intravenoasă sau sucutanată.

→ A!imentaţia prin "ond&:~ Dateriale necesare:

~ aterial pentru sonda- astric / sondă Faucher.~ P>lnie mare adaptată la sondă.

~ Lichid alimentar, omoen, fără run-i, la 8I2C.~ 6ehnică:

~ !e introduce sonda după tehnica sonda-ului, se controlează poziţia sondei.~ !e aspiră lichidul astric de stază (i se adaptează p>lnia la sondă.~ !e toarnă lichidul 6220322 ml, apoi se introduc pe sondă 822 ml 5 o serină cu aer pentru olirea sondei.

~ !e pensează sonda (i se e'trae.~ Bservaţii: sondele din plastic pot fi menţinute pe loc ?0@ zile " raţia zilnică conţine ?0@ doze. La schimarea sondei

se face o pauză de noapte / pentru a preveni producerea escarei mucoasei diestive.→ A!imentaţia prin fi"t,!& K 'a"tro"tom&:

~ Fistula reprezintă deschiderea (i fi'area chiruricală a stomacului la piele c>nd se dore(te evitarea căii esofaiene, iar alimentaţia ia un caracter de durată.

~ !e fi'ează la stomă o sondă prin intermediul căreia se introduc alimentele cu serina sau prin p>lnie.

~ Lichid alimentar, omoen, fără run-i, la 8I2C nu va depă(i 322 ml.~ 9upă introducere se închide sonda pentru a nu refula.

~ %eumentele din -urul stomei se păstrează uscate, acoperite cu un unuent protector (i antimicroian, pansată steril, cu pansament asorant.

→ A!imentaţia prin !i"m& K pi&t,r& , pi&t,r&:~ $ndicaţii: " c>nd nu se poate folosi pentru alimentaţie calea orală.~ ;idratarea prin clismă se face timp scurt / numai cu soluţii izotone.

~ !e anunţă olnavul (i se preătesc materialele pentru clismă.~ !e preăte(te soluţia izotonă la 8I2C în vase izoterme.~ !e e'ecută o clismă evacuatoare cu 106 ore înainte.

~ !e adaptează la tuul iriatorului sau direct la canulă / prin aparat de perfuzie / vasul cu soluţie izotonă.~ !e fi'ează ritmul la 820?2 picături pe minut.

→ A!imentaţia prin perf,zie:~ !e folose(te c>nd se evită calea diestivă.

~ !ustanţele administrate au valoare calorică ridicată, pot fi utilizate de ţesuturi, nu irită.

~ !oluţii izotone: ser fizioloic, ser lucozat 3A.~ !oluţii hipertone: ser lucozat 12A, 62A, 88A, ?2A, fructoză 62A, 9e'tran, hidrolizate proteice.~ !e calculează valoarea calorică a alimentaţiei zilnice.~ !e face ilanţul hidric zilnic.



~ !e montează perfuzia (i se fi'ează ritmul de administrare la indicaţia medicului &oi(nuit @2 picături pe minut).~ itmul scade pe măsură ce cre(te concentraţia soluţiei.



EDUCA8IA 1OLNAVULUI CU DIA1ET +A-ARAT

→ Sop:~ Condiţie esenţială de menţinere a vieţii pacientului c>t mai aproape de normal.

→ (rinipii 'enera!e:4 Pacientul să cunoască (i să respecte normele de iienă privind:

7 *aie enerală zilnică, cu apă (i săpun.7 $iena cavităţii ucale / după servirea mesei, dimineaţa (i seara înainte de culcare.

7 $iena oranelor enitale zilnic (i după eliminări.7 $iena memrelor inferioare predispuse arteritei diaetice / seara la culcare.7 <vitarea îmrăcămintei str>mte.7 <vitarea -artierelor.7 <vitarea ciorapilor elastici.

7 <vitarea căldurii e'cesive.7 !chimarea frecventă a poziţiei.7 %ratarea corectă a micozelor interdiitale.7 %ratament aseptic al e'coriaţiilor (i plăilor pentru a preveni anrena.

→ S& poat& re,noa%te omp!iaţii!e dia*et,!,i:~ !ă cunoască complicaţiile ma-ore ale diaetului (i forma lor de manifestare.

~ !ă recunoască manifestările omei /ipo'!iemie:7 #par la început transpiraţii profuze, ameţeli, astenie, foame e'aerată " care cedează prin inestie de alimente

sau lucoză.7 *olnavul poate interveni sinur iner>nd zahăr în formele u(oare.

~ !ă recunoască retinopatia diaetică, '!omer,!onefroza, an'iopatia ~ Comp!iaţii ronie: mai $recvent oculare, renale, ischemice peri$erice & şi mijloace de prevenire & e'amen periodic

oftalmoloic (i renal, inspecţia zilnică a picioarelor (i evitarea leziunilor locale.~ ;eacţiile hipolicemice & semnificaţia lor (i mi-loacele de corectare.

~ $ratarea infecţiilor acute sau alte complicaţii cu potenţial de decompensare.~ Controlul periodic al glicemiei şi glicozuriei.

→ Dieta / alături de tratamentul medicamentos reprezintă condiţia esenţială menţinerii vieţii diaeticului c>t mai aproape de

normal.~ *olnavul să cunoască ine reim, conţinutul în lucide pentru fiecare aliment în parte, să respecte cantitatea de

lucide care va fi c>t mai apropiată de cea a individului normal funcţie de toleranţa la lucoză (i ţin>nd seama dev>rstă, se' (i munca depusă.

~ Du treuie să lipsească din dietă proteinele animale cu valoare ioloică / lapte, carne, brnzeturi, ouă, peşte / (ilipidele, în special cele veetale nesaturate.

~ P>inea va fi împărţită pe felii (i mese c>t mai e'act, mesele se vor repartiza la ore c>t mai precise, ultima masă suforma unei mici ustări va fi la orele 66.

~ Pentru prepararea alimentelor, olnavul va ţine seama de următoarele principii: Lu se va $olosi niciodată zahărul şi produsele zaharoase la pregătirea alimentelor, !ndulcirea se va $ace cu

zaharină sau ciclamat de sodiu. 3repararea sosurilor se va $ace pe ct posibil $ără $ăină.

3ini prăjite va $i cntărită !nainte de prăjire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele. egumele A cu glucide vor $i $olosite ct mai multe. 3roteinele animale vor $i obligatoriu prezente !n dietă. 3răjirea este contraindicată. Se utilizează $ierberea şi coacerea

→ 1o!na$ii are ,ti!izeaz& in",!ina tre*,ie "& %tie &:~ Sunt interzise amestecuri de Insulină romnească cu orice alt tip de Insulină, deoarece se reactivează.

~ @lacoanele de insulină se păstrează tot timpul la $rigider la B2 + B8 la loc uscat. -nainte de administrare $laconul este !ncălzit la temperatura camerei şi se agită pnă se omogenizează.

~ #xtragerea insulinei se $ace cu * ace sterile care se introduce !n dopul de cauciuc, după dezin$ectare cu alcool şi ştergere cu un dop de vată sterilă cu apă şi se usucă.

~ Se $olosesc seringi de * ml cu 2 gradaţii.

~ Seringile se sterilizează numai prin $ierbere sau se $olosesc seringi de unică $olosinţă.~ Injecţiile se $ac subcutanat cu respectarea măsurilor de asepsie.

→ *olnavul diaetic treuie să cunoască ro!,! efort,!,i fizi în diaetul zaharat, sunt ridicate plimări în aer lier, alerări,înot, călărit.





REGIMUL ALIMENTAR 0N DIA1ETUL +A-ARAT

→ Re'im,! a!imentar treuie să fie echilirat cu scopul de a furniza raţia calorică necesară de a reduce hiperlicemia (i de amenţine o reutate corporală satisfăcătoare (i stailă.

→ Raţia a!imentar& treuie să fie repartizată în trei mese pe zi principale (i două ustări ineînţeles cu apro'imaţie, care săfie la orele de masă (i să furnizeze 33A din calorii su formă de lucide &din care două treimi să fie lucide comple'e, zisecu asorţie lentă (i o treime lucide simple zise cu asorţie rapidă, repartizată pe diferitele mese (i adaptate la uneventual efort fizic.

→ La a!&t,irea re'im,!,i alimentar în diaetul zaharat se va ţine seama de:

N *tabilirea toleranţei la lucoză %i a necesarului de insulină.N *tabilirea necesarului caloric.N *tabilirea constituenţilor raţiei alimentare.N Calculul caloric.

→ Sta*i!irea to!eranţei !a '!,oz& %i a nee"ar,!,i de in",!in&)~ =n timp de 8 zile consecutiv se va administra olnavului un reim cu o cantitate fi'ă de lucide de 1320622 pe zi,

urmărind zilnic licemia -eun (i licozuria pentru 6? ore.~ !e face media licozuriilor care se scade din cantitatea de lucide administrate.~ =n funcţie de rezultat se distin două cazuri:

• %oleranţa la lucoză mai mare de +8 licozurie 3. 9iaetul se echilirează suficient numai reim dietetic.• %oleranţă la lucoză +, diaet zaharat necesită dietă O obliatoriu insulină.

→ Sta*i!irea nee"ar,!,i a!ori .~ !e face în funcţie de: reutatea individului, reutatea ideală, consumul eneretic.~ aţia alimentară a diaeticului nu se deosee(te de alimentaţia raţională a omului sănătos, dar cu unele corective care

treuie avute în vedere de către olnav.~ %reuie să0(i cunoască ine reimul, conţinutul de lucide pentru fiecare aliment în parte (i să0l respecte. %reuie să

fie ine instruit asupra conţinutului lucidic al alimentelor.~ Cantitatea de lucide consumate zilnic va fi apropiată de aceea a individului normal, ţin>ndu0se seama de muncă

depusă, v>rstă (i se', starea fizioloică.→ Sta*i!irea on"tit,enţi!or raţiei a!imentare)

~ *olnavul treuie să cunoască cele trei rupe de alimente mai importante: carto$i, $ructe proaspete, legume verzi, pine, lapte, cereale.

~ +lucidele / vor acoperi 320@2A din necesarul caloric fără a depă(i 622 calorii.~ Proteinele / asiurate din carne, pe(te, ouă, lapte, p>ine (i cereale / 13062A din raţia calorică (i sunt preferate în

cantitate de ma'im 1 J G corp J zi.~ Lipidele / reprezintă ma'im 82A din raţia calorică (i sunt preferate cele veetale &uleiuri veetale), dar (i cele animale

&lapte, carne, ouă, r>nzeturi) unt, ulei (i răsimi din carne.~ #lcoolul / aduce I cal J / se admite ma'im o ăutură la masa principală.~ =ndulcitorii / nu aduc calorii (i înlocuiesc zahărul.

~ P>inea va fi împărţită pe felii (i pe mese c>t mai e'acte.~ esele se vor repartiza la ore c>t mai precise:

o /imineaţa & ?,+?,.o 7ra ',+',.o 3rnz & '2,+',.o 7ra '8,+'8,.o Seara & *,+*,.o 7ra **, sub $orma unei mici gustări.

~ 9in alimente să nu lipsească firele, deoarece celulozicele sin leume, fructe, cereale, chiar leuminoase uscate scadelicemia (i preveni cancerul de colon.

→ Ca!,!,! a!ori ; re'im,! dia*eti,!,i~ !e face în funcţie de foaia de echivalenţă.

→ A!imente care pot fi on",mate f&r& re"triţie sunt:

~ Carnea &vacă, viţel, pasăre, porc, miel sla / proaspătă sau conelată), (uncă H 822.

~ Pe(te proaspăt sau conelat, sărat, afumat H ?22 .~ *r>nzeturi: telemea, ca(caval, r>nză topită H 6220822. !m>nt>nă / cremă.

~ +răsimi: unt, untdelemn, mararină.~ Buă proaspete foarte moi.~ Leume av>nd conţinut mic în lucide: castraveţi, varză, conopidă, spanac, dovleac, fasole verde, sparanhel, salată,

vinete, ro(ii, lăptuci, păpădie, urici, măcri(, ridichi, ciuperci, ardei ras, praz, unti(or, (tevie.



→ A!imente permi"e !imitat &se c>ntăresc zilnic (i se calculează conţinutul în lucide):

4 Fructe proaspete: mese, frai, căp(uni, zmeură, caise, vi(ine, cire(e timpurii, pere, portocale, utui, piersici, (i pepeneverde @22 .

4 !feclă, morcov, ţelină, ceapă, orez fiertH8220?22.4 Lapte: iaurt, ca(, urdă. *r>nză proaspătă de vaci H 322 ml.

4 Cartofi, orez, ri(, paste făinoase c>ntărite fierte H 132.4 P>ine H ?22. ămăliă pripită H ?22 .

4 Du se fier cartofi, morcovi, sfeclă, ţelină sau paste făinoase în cioră.4 *ăuturile alcoolice: vin al, ţuică, coniac / ocazional, cu moderaţie.→ A!imente interzi"e:

4 Duci, alune. Castane. Fasole. azăre. Linte. *o.4 Ceai sau cafea &permise îndulcite cu zaharină). !truuri, prune. *anane.4 [ahăr. Ciocolată. *omoane. 9ulceţuri. ;alva. ahat. =nheţată. Caramele. iere de aline4 Pră-ituri. Cozonac. *ere, vin dulce, must, siropuri.

→ (reiz&ri dietetie:~ Conţinutul caloric (i lucidic va fi corelat cu orarul in-ecţiilor de insulină (i cu proramul de prestare a efortului.~ aţia va fi repartizată în 30@ mese J zi dintre care 8 mese principale, iar în eventualitatea tratamentului cu insulină

e'istă două posiilităţi:o

9acă se administrează insulină rom>nească, care se dă în trei prize, insulina se va face înaintea meselor principale oate în lucide.o 9acă se folose(te insulina semilentă sau lentă care se administrează în două prize &dimineaţa (i seara) sau

într0o sinură priză, lucidele se repartizează relativ eal, adică în cele trei mese principale (i 608 ustări, cu preponderenţa mesei de dimineaţă (i de pr>nz. ltima masă va fi luată c>t mai t>rziu seara pentru a scurtaintervalul nocturn fără lucide (i prima c>t mai devreme.

~ epartiţia lucidelor pe procente este similară adultului normal:o +8/ dimineaţa.o 9a ora +, 78(L/.o 9a pr&nz +/.o 9a orele +5,(-, -8/.o 9a ora --, +/

~ =n ceea ce prive(te conţinutul în lucide, se recomandă:~ Copilul p>nă la 1301@ ani să primească: A glucide. *A proteine. *+A lipide.

~ #dultul: 2+A glucide. '+*A proteine. +A lipide.

~ #fecţiunile ferile (i intervenţiile chiruricale impun o dietă predominant lucidică cu cre(terea corespunzătoare adozei de insulină.

~ La diaeticii cu acidocetoză: se cresc glucidele, se scad proteinele, lipidele sunt cetogene.

~ =n ceea ce prive(te raţia calorică, dacă diaeticul nu este oez va primi aceea(i raţie calorică ca (i individul normal, pentru v>rsta, se'ul, munca (i starea fizioloică corespunzătoare.

~ C>ntarul este necesar p>nă c>nd olnavul evaluează sinur, c>t mai corect conţinutul lucidic al alimentelor. <ste reude prevăzut rapiditatea resorţiei lucidelor, dar aceasta depinde (i de cantitatea de proteine (i de lipide ineraile. 9eaceea raţia calorică treuie să fie echilirată, să nu lipsească niciodată alimentele oate în fire, iar împărţirea p>inii pe felii treuie făcută c>t mai e'act.

~ 9acă diaeticul este (i oez, se vor reduce p>inea (i făinoasele c>t mai mult posiil, dar nu (i răsimile veetale.Pentru oezi mai sunt necesare:

o 5ontrolul aportului caloric.o ;egim strict dacă este necesar.o "port mare de $ibre.o Dese regulate.

~ !căderea în reutate nu este permisă olnavului fără prescripţia medicului.~ $nstruirea (i colaorarea pacientului (i a antura-ului sunt esenţiale.

→ =n ceea ce prive(te mod,! de preparare a! a!imente!or se recomandă următoarele:

~ Lu se vor $olosi niciodată zahărul şi produsele zaharoase: !ndulcirea se va $ace numai cu zaharină şi ciclamat de sodiu.

~ 3repararea sosului se $ace pe ct posibil $ără $ăină.

~ 3inea prăjită va $i cntărită !nainte de prăjire & prin deshidratare cresc glucidele.

~ 3astele $ăinoase !n stare crudă conţin mai multe glucide (8+1A).

~ 3rin $ierbere se !mbibă cu apă şi+şi măresc volumul de patru ori.

~ Se pre$eră consumul alimentelor sub $ormă de su$leuri, soteuri, budinci.



~ egumele cu A glucide vor $i ct mai mult $olosite.

~ 3roteinele animale sunt obligatorii !n regim.

~ 3răjirea este contraindicatăG se recomandă $ierberea li coacerea.



EDUCA8IA SANITAR5 A 1OLNAVULUI CARDIAC

→ !e lămure(te olnavul să ducă o $iaţ& ordonat&, să evite suprasolicitările, să alterneze munca intelectuală cu cea fizică (isă respecte reimul dietetic, să consume alimente în mese mici (i dese de 3 ori pe zi.

→ !e recomandă red,erea "&rii din a!imentaţie, se comate consumul de alcool, fumatul.

→ 0m*o!n&$iri!e re"piratorii vor fi tratate imediat, orice neli-enţă put>nd arava starea olii cardiace.

→ !unt necesare acţiuni (i manifestări educative sanitare a'ate pe o tematică adecvată diferenţiată în raport cu specificul (iinteresele celor trei mari rupe de populaţie aordate / sănătoşi, bolnavi, convalescenţi.

An"am*!,! m&",ri!or "ano'enetie:

∗ eim raţional de viaţă, muncă (i odihnă.∗ #limentaţie raţională, aprofund>ndu0se în principal factorii nutritivi &proteine lipide, lucide, vitamine, săruri

minerale) (i alimentele surse.∗ Călirea oranismului prin factori de mediu / aer, apă, soare, e'erciţii, sport, mi(care în aer lier.∗ $iena mediului (i iiena muncii.∗ Comple'ul măsurilor privind ocrotirea mamei, inducerea maternităţii, îmunătăţirea indicatorilor demorafici,

dezvoltarea armonioasă, fizică (i mintală a copiilor (i promovarea sănătăţii tineretului.

An"am*!,! m&",ri!or pre$enti$e:

∗ $mportanţa prezentării la e'amenele profilactice de masă &imunizări, testări ioloice, e'aminări diverse).

An"am*!,! fatori!or de ri" are $izeaz&:

∗ ăsurile de anulare sau atinere a efectelor nocive, eliminarea celor ce permit a fi eliminaţi / uzul de tutun,abuzul de alcool, ca$ea, medicamente, automedicaţia, viaţa dezordonată, stresată, stările con$lictuale,tensiogene.

∗ $mportanţa prezentării la medic la primele semne de oală, c>nd este posiilă dianosticarea precoce (i instituireaunei terapii aortive.

Un a!t o*ieti$ $izeaz&:

∗ Prevenirea apariţiei unor complicaţii sau recidive.∗ <liminarea factorilor cu efecte iatroene.∗ $mportanţa menţinerii calmului în familie pentru evoluţia stării olnavului.∗ ăsuri familiale de consolidare a efectelor comple'ului terapeutic prin crearea unui climat propice vindecării.∗ =ncrederea olnavului în medic, în unitatea medicală care îl asistă treuie cultivată prin toate mi-loacele.∗ %onifierea neuro0psihică a olnavului, convinerea că scăderea capacităţii de muncă este relativ temporală (i că

e'istă perspectiva reluării iniţiale sau a altor activităţi (i tot at>t de importante.∗ !ădirea încrederii că oala este vindecailă ceea ce îi va permite reîncadrarea.∗ Cooperarea familiei, a aparţinătorilor are valoare ine definită.



REGIMUL ALIMENTAR AL 1OLNAVULUI CU INSUFICIEN85 CARDIAC5

→ eimul alimentar ocupă un loc important în tratamentul insuficienţei cardiace.

→ 9ieta treuie să îndeplinească patru o*ieti$e:

~ "port corect necesar de principii alimentare.

~ ;educerea aportului de sodiu H dietă hiposodată.

~ ;educerea e$ortului digestiv H 2+? mese pe zi.~ 5alitate gustativă mulţumitoare.

→ Componenţa dietei:~ 1 proteine J G corp.~ @ lipide J G corp.

~ Fructe.~ [arzavaturi.

~ Vitamine.~ Potasiu din fructe, leume sau QCl.

→ =n eneral, prescripţiile dietetice sunt limitate la reducerea aportului de sare, dar reimul treuie să fie corelat cunecesităţile altor afecţiuni coe'istente, deseori leate de etioloia insuficienţei cardiace.

→ Pentru a reduce efortul diestiv se recomandă mai m,!te me"e pe zi reduse cantitativ. asa de seară să fie mai săracă înlichide (i servită la 608 ore distanţă de la somn.

→ Pentru a corecta deficitul ustativ al reimurilor hiposodate se recomandă utilizarea condimentelor ce nu conţin sare.

→ #sistenta treuie să se înri-ească ca alimentele, prin adăuare de lăm>ie, oţet sau alte sustanţe permise să fie c>t maiustoase.

→ 9ietă foarte strict /ipo"odat& poate determina o scădere volemică cu hipotensiune ortostatică, astenie (i poate favoriza ohiponatremie diluţională.~ 1,3 sare pe zi / în insuficienţa loală.

~ 108 sare c>nd nu se administrează diuretic.~ 803 sare p>nă la I sare c>nd se administrează diuretic.

→ Aport,! !i/idian nu este limitat în insuficienţa cardiacă, cu e'cepţia cazurilor cu hiponatremie diluţională c>nd serecomandă o reducere su 722 ml lichid pe zi. Du treuie să depă(ească 6222 ml pe zi.

→ Aport,! a!ori în insuficienţa cardiacă treuie redus proporţional cu restr>nerea efortului fizic, în eneral su -calorii pe zi . Pentru cardiacii supraponderali se recomandă o limitare mai severă, viz>nd reducerea ponderală cătrereutatea ideală.

→ Pentru arearea m>ncării pot fi adăuate ondimente ca: cimbru, mărar, coreandru, chimen. Ceapa (i usturoiul au efecte

cardio0vasculare convenaile. Ceapa are acţiune diuretică, hipolicemiantă, de prevenire a cardiopatiei ischemice,usturoiul are acţiune hipotensoare.



ELECTROCARDIOGRAMA

Definiţie ∼ 4nreistrarea rafică a fenomenelor biolectrice din cursul unui ciclu cardiac.∼ <ste o metodă de dianostic.

Aparat ∼ :lectrocardioraf de diferite tipuri.∼ Leătura cu olnavul se face printr0un calu la care sunt ata(ate plăcuţele metalice / + electrozi /

pentru înreistrarea a L derivaţii standard %i unipolare (i 0 derivaţii precordiale.0nre'i"trarea

∼ 9iarama este numită electrocardioramă .∼ =nreistrarea se face pe h>rtie specială imprimată cu sistem de coordonate.∼ =n practică se înreistrează 16 derivaţii:

8 derivaţii ipolare / 91, 96, 98. 8 derivaţii unipolare de memre notate aV, aVL, aVF. @ derivaţii precordiale notate V1, V6, V8, V?, V3, V@.

a; ) derivaţia unipolară a braţului drept.a9 ) derivaţia unipolară a braţului stng.a@ & derivaţia unipolară a piciorului stng.

(re'&tirea*o!na$,!,i

∼ !e e'plică olnavului necesitatea efectuării tehnicii, apoi olnavul va fi a(ezat în decuit dorsal,rela'at fizic (i psihic. %emperatura camerei să fie de circa 62 2, teumentele vor fi deresate cualcool, iar electrozii pu(i în contact cu memrele pe reiuni nepăroase prin intermediul unor f>(iide p>nză udate cu soluţie salină &clorură sau bicarbonat de La).!e înlătură factorii emoţionali.

∼ !e transportă olnavul în sala de înreistrare / de pre$erinţă cu căruciorul / cu 13 minute înainte.∼ Pacientul va fi culcat în decuit, comod, cu musculatura complet rela'ată.

Montareae!etrozi!or pe*o!na$

∼ !e montează pe părţile moi ale e'tremităţilor plăcilor de metal ale electrozilor.∼ =ntre placa electrodului (i teument se a(ează o p>nză înmuiată în soluţie de electrolit &o linură de

sare la un pahar cu apă) sau pastă specială pentru electrozi.∼ Fi'area electrozilor se face în felul următor:

o #ontarea electrozilor pe membre! ;o%u ) m&na dreaptă. <alben ) m&na st&nă. erde ) picior st&n. Eeru ) picior drept.

o

#ontarea electrozilor precordiali! + ) spaţiul I intercostal pe marinea dreaptă a sternului. - ) spaţiul I intercostal, pe marinea st&nă a sternului. 7 ) 'ntre - %i L. 8 ) la intersecţia liniei orizontale dusă din L cu linia axilară anterioară st&nă. 0 ( la intersecţia liniei orizontale dusă din L cu linia axilară mi"locie st&nă.

Notareae!etroardio'ramei

∼ #sistenta notează pe electrocardioramă numele %i prenumele, v&rsta, sexul, talia, reutatea,medicaţia folosită, data %i ora 'nreistrării, viteza de derulare, semnătura celui care a'nreistrat.

Interpretare ∼ Pe o electrocardioramă se definesc:o nde & numite convenţional 3, Q, ;, S, 6, .o *emente / distanţa dintre două unde (3Q), (S6).o

Intervale ) undă B segment (3Q J 3 B segmentul 3Q), (76 J unda Q;S B segmentul S6 Bunda 6), (63 J linie izoelectrică).∼ Linia izoelectrică este linia cu potenţial electric zero.∼ ndele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se ăsesc dedesutul ei sunt

neative.∼ $ntervalul P corespunde timpului în care stimulul străate atriile de la nodulul Qeith0FlacG p>nă

la nodulul atrio0ventricular / #schoff0%aEara H 2,160 2,61.∼ Unda ( %i "e'ment,! ( reprezintă e'presia electrică a activităţii atriilor .∼ Unda ORS# "e'ment,! ST %i ,nda T reprezintă e'presia electrică a activităţii ventriculare.

O*"er$aţii ∼ $nterpretarea traseului este făcută de medic în lumina datelor clinice.



(RIMUL AUTOR 0N COR(I STR5INI OCULARI

Corpi "tr&ini o,!ari ~ Framente de lemn. Cotor de plante. !pini. #ce. !ticlă. Disip. *ucăţi de piatră. Cărune. [ură.etale &[n, , P, Cu). $nsecte

Corpi "tr&inion@,nti$a!i

~ Cantonaţi su pleoapa superioară.

~ !e e'tra prin întoarcerea pleoapei (i (terere cu un tampon.Corpi "tr&iniin!a$aţi 2non@,nti$& "a,p!eoap&

~ !e e'tra cu acul după anestezie prin instilaţii cu Uilină 1A

Corpi "tr&iniorneeni# in!a$aţi

~ !unt mai periculo(i~ !unt supărători

Corpi "tr&ini *ineto!eraţi

~ Corpi neinfectaţi~ Corpi neto'ici~ Corpi ino'idaili

Corpi "tr&iniintrao,!ari

~ Cei mai ravi~ Concomitenţi unui traumatism ocular cu plaă perforată.~ Localizaţi în: camera anterioară, cristalin, corp ciliat &cu hemoraie), peretele loului ocular,corpul vitros.

Manife"t&ri ~ Corp străin su pleoapa superioară~ [>rieturi. Lăcrimare. Fotofoie 9urere. Bchi iritat.~ Corp străin implantat în cornee. lcer cornean

~ Bchi ro(u. 9urere. Lăcrimare aundentă. Fotofoie~ #cuitate vizuală scăzută. <dem cornean. $ritaţie iridociliară~ !uprainfectare corneană. Corpi străini intraoculari

~ Plaă corneană. !cleră perforată. moarea apoasă se scure la e'terior. Camera anterioară seole(te. ;emoftalmie &s>ne în ochi). Plaa poate interesa irisul, cristalinul, corpul ciliar

Inter$enţii de,r'enţ&

~ Ur'enţ& ma@or&) Se fae anamnez& am&n,nţit&)~ $nstilaţii cu soluţii dezinfectante. Pansament steril. Profila'ia tetanosului.

~ %ransport rapid la un serviciu de specialitate

~ 0n "pita!: se fac e'aminări pentru confirmarea prezenţei corpului străin~ Bftalmoscopie. adiorafie, simplă faţă (i profil. adiorafie cu lentilă omer~ <corafie idimensională ce permite localizarea corpului străin chiar în masa de s>neintravitrean. !e e'trae corpului metalic cu electromanetului su ecran radioloic. Corpiiradioopaci nemanetici se e'tra cu pensa.~ Corpii radiotransparenţi se e'tra pe cale chiruricală.~ Corpii "tr&ini on@,nti$a!i %i orneeni de ",* p!eoapa ",perioar& nein!a$aţi ~ se e'tra u(or prin întoarcerea pleoapei (i (terere cu tampon de vată sau prin spălare aundentăa sacului con-unctival cu apă sau o soluţie dezinfectantă &o'icianură de mercur 1J@222)~ Corpii "tr&ini in!a$aţi 2n on@,nti$& "a, pa!pe*ra!&~ !e e'tra în urenţă cu un tampon de vată curată, plasat pe o ahetă de sticlă (i înmuiat în apă,

după ce se întoarce pleoapa.~ Corpii "tr&ini in!a$aţi . Du se forţează e'traerea / pericol de perforare a corneei~ !e asiură transport de urenţă. Va fi e'tras de medic cu un ac su anestezie cu Uilină 1ACorpi "tr&ini in!a$aţi intrao,!ar:~ !e face anemneza amănunţit. !e instilează dezinfectante. Pansament steril Profila'ia tetanosului

~ %ransport urent la serviciu de specialitate.Inter$enţii d,p&etra'erea orp,!,i"tr&in

~ !e instilează epitelizante (i dezinfectante. Local se administrează midriatice Bchiul se panseazăc>teva zile~ +eneral se administrează antiinflamatoare necortizonice &cortizonul împiedică epitelizarea),calmante, antalice &alocalmin)

O*"er$aţii ~ !e poate salva ochiul dacă se intervine în primele 7 ore

~ n corp străin intraocular manetic duce la pierderea ochiului dacă este neli-at prin alterareadeenerativă a retinei (i corneei.~ Corpii străini din cupru sunt to'ici. <ste importantă profila'ia accidentelor oculare.

(rofi!aia ~ Bchelari de protecţie. Control oftalmoloic periodic. Comaterea -ocurilor periculoase &cu arcuri



aidente!or o,!are (i săeţi, cu ace, olduri, oiecte ascuţite)~ <ducarea populaţie pentru păstrarea sănătăţii oculare



ESCARELE DE DECU1IT

→ Definiţie:~ :scara este o leziune profundă a ţesuturilor prin iriarea insuficientă datorită compresiunilor lor mai 'ndelunate,

'ntre proeminenţele osoase %i un plan dur.~ <scarele pot să apară în c>teva ore sau în c>teva zile în funcţie de factorul de risc (i de toleranţa pielii la tensiune

îndelunată.→ Ca,ze!e e"are!or:

~ <scarele sunt cauzate de: umezeală, căldură excesivă, cutele lenjeriei, resturi alimentare sau de aparat gipsat.~ Cauzele escarelor pot fi: enerale, locale, favorizante.~ <scara apare la v>rstnici cu afecţiuni neuro0psihice sau la olnavii cu accidente vasculare cererale repetate.

→ Re'i,ni!e predi"p,"e !a e"are ",nt:~ 4n decubit dorsal!

o eiunea occipitală. eiunea omoplaţilor.o eiunea sacrală. eiunea fesieră.o eiunea coatelor. eiunea călc>ielor.

~ 4n decubit lateral!o eiunea temporală (i retroauriculară. măr.o eiunea trohanteriană.o eiunea internă (i e'ternă a enunchilor. eiunea maleolară internă (i e'ternă.

~ 4n poziţie decubit ventral!o eiunea claviculară. eiunea sternală. Crestele iliace. +enunchi. ;aluce.

~ 4n poziţie %ez&nd!o eiunea ischiatică.

→ Metode de pre$enire a e"are!or:~ %oaleta zilnică a reiunilor predispuse escarelor. !pălarea zilnică cu apă (i săpun, masarea (i unerea reiunilor

predispuse escarelor, deoarece pielea unsă se macerează mai reu dec>t pielea umedă sau uscată.~ Fricţionarea cu alcool a reiunilor predispuse. Pudrarea cu talc, local.

~ La olnavii cu incontinenţă de urină, incon(tienţă, se folose(te sonda-ul demeure cu sonda FoleY. !e schimă len-eriaori de c>te ori este necesar.

~ !chimarea poziţiei olnavului la un interval de 82 minute 1 oră, succesiv: decubit dorsal, decubit lateral drept şi

stng, decubit ventral .~ !e face la 608 ore sau mai des, întorc>ndu0se o foaie de supravehere a escarelor în care se notează orele de schimare(i poziţia. =n foaie se mai notează aspectul teumentelor (i [ona de masa-.

~ Fo!o"irea materia!e!or omp!ementare nee"are pentr, pre$enirea e"are!or) !e folosesc colaci de cauciuc,înveliţi în tifon, la nivelul zonelor teumentare predispuse la escare.

~ !altele speciale, antidecuit, perne de diverse dimensiuni (i forme pentru reiunile predispuse escarelor &e'emplu pentru enunchi), colaci de cauciuc, colăcei de vată &e'emplu pentru călc>ie).

~ Pentru unerea pielii se folose(te oxid de zinc, vitamină "B/* şi talc.

~ !e va întinde perfect (i se va schima len-eriei la nevoie. !e are în vedere evitarea cutelor len-eriei de pat (i len-erieide corp.

~ =ndepărtarea din pat a resturilor alimentare (i a oiectelor ce ar putea provoca prin comprimare tulurări localecirculatorii &nasturi, medicamente, firimituri etc.).

→ Fa$orizarea $a",!arizaţiei 2n zone!e omprimate~ asa-ul favorizează vascularizarea profundă (i superficială, îndepărtează celulele descuamate, destupă landele

seacee. ehidratarea pielii se face cu un unuent hidratant mas>nd u(or reiunile respective. =n timpul masa-ului încameră treuie să fie cald, eamurile închise (i nu se circulă pe u(ă.

~ asa-ul este contraindicat în feră, infecţii ale pielii, septicemie.→ Tratament,! ,rati$ este descura-ant.

~ /iminuarea presiunii planurilor dure.

~ -ndepărtarea detritusurilor necrotice.

~ 5ombaterea in$ecţiei cu sterilizare cu soluţie alcoolică 'A sau rivanol 'A, $enosept, raze ultraviolete, pudră,!ndepărtarea puroiului, administrare de <entamicină.

→ O*"er$aţii:

~ #sistenta intervine în evitarea apariţiei.~ #pariţia escarelor reprezintă o catastrofă la olnavii v>rstnici.

~ =n profila'ia (i tratamentul escarelor, răm>ne proramul rotaţiei continue care presupune înri-ire continuă.



~ #limentaţia treuie să fie oată în proteine (i vitamine pentru a favoriza cicatrizarea. ;idratarea se va face cu 1,306litri zilnic.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU A(ARAT GI(SAT

→ Imo*i!izarea prin aparat 'ip"at~ Pentru cadrele medii sunt interzise manevrele rutale de reducere a fracturilor.

~ !e admite doar a'area memrelor c>t mai aproape de poziţia lor normală, prin manevre de tracţiune în a'.~ C>nd rela'area memrului nu se poate oţine prin tracţiune l>ndă este preferail ca imoilizarea de urenţă să se

e'ecute păstr>ndu0se poziţia anormală provocată de accident, urm>nd ca reducerea să se facă de către specialist înclinici specializate.

~ =nfă(area nu va fi prea str>nsă pentru a nu st>n-eni circulaţia s>nelui.~ Fe(ele ipsate se prepară din ips, material de suport &fa(ă) (i apă.

~ <ipsul / sulfat de calciu natural, calcinat. #re proprietatea de a se întări după ce a fost udat cu apă. !e prepară într0unstrat foarte suţire pe fa(a desfăcută, care apoi se rulează u(or str>ns.

~ !e folosesc curent fe(e de 12 cm, iar pentru atele fe(i de 13 cm (i 62 cm. Pentru deete se pot folosi fe(e mai înustede 803 cm.

→ (repararea ,nei fe%e 'ip"ate:~ Ca material se folose(te fa(a de tifon de 12 cm lăţime care se desfă(oară pe plan neted pe o porţiune de 32 cm.

~ Pe fa(a desfăcută se presară un strat de ips ce se întinde cu partea cuitală a m>inii st>nii în rosime uniformă de 106mm pe toată suprafaţa fe(ii.

~ Cu m>na dreaptă, fa(a cu ips se înfă(oară nu prea str>ns, după care se repetă manevrele p>nă se oţine fa(a ipsată cudiametru de 7012 cm.

→ Confeţionarea ,nei ate!e 'ip"ate:~ #tela ipsată se poate confecţiona at>t din fe(e ipsate în prealail &conform tehnicii de mai sus), c>t (i din metra- de

tifon preătit pe diferite dimensiuni.~ !e apreciază dimensiunile în lunime (i în lăţime în funcţie de sementul pentru care urmează să fie folosită.~ !e desfă(oară fa(a (i se presară stratul de ips, uniform, pe o rosime de 106 cm, după care se a(ează o a doua foaie de

fa(ă peste stratul de ips.~ anevra se repetă p>nă se suprapun 3062 straturi de fa(ă.~ #tela oţinută astfel se împăture(te în două în lunime (i apoi iar în două repet>nd manevra p>nă se oţine un pachet

ipsat.→ Ap!iarea ate!ei 'ip"ate:

~ =nainte de aplicare cu scopul imoilizării unui sement, fa(a ipsată sau atela ipsată se introduce într0un vas cu apă la

temperatura camerei (i în cantitate suficientă ca să le acopere ine.~ =miarea cu apă a fe(ii ipsate este uniformă (i este terminată atunci c>nd din vas nu mai ies la suprafaţă ule de aer.~ !toarcerea se face prin răsucire u(oară a fe(ii ipsate sau a pachetului ipsat pentru ca odată cu apa scursă să nu se

piardă (i ipsul.~ 9upă ce se scoate din apă atela ipsată se întinde de la capete (i se neteze(te suprafaţa pentru a nu răm>ne asperităţi.~ #tela ipsată se aplică peste reiunea anatomică ce necesită imoilizare (i se fi'ează cu fa(a ipsată cu circulare &se

confecţionează aparat circular).~ !e începe cu aplicarea unei atele care după întărire este un element mai rezistent de susţinere a întreului aparat ipsat.~ !e confecţionează din fe(i ipsate de 12 cm sau mai late sau din metra- de tifon ipsat / în funcţie de necesităţi.

~ =n mod e'cepţional se folose(te în prealail învelitoarea protectoare a sementului de corp pe care se aplică fa(aipsată, deoarece din cauza stratului de vată, cu timpul aparatul ipsat devine lar (i ineficient. !e preferă aplicareafe(ilor direct pe piele sau cel mult cu un strat de tifon.

~ !e pot pune mici perniţe de vată la nivelul proeminenţelor osoase / călc>ie, maleole, reiunea sacrolomară etc.~ #paratul ipsat nu treuie să fie prea ros, dar totu(i treuie să fie suficient de rezistent (i treuie să prindă

întotdeauna at>t articulaţia de deasupra, c>t (i cea de dedesutul unei fracturi.→ (rinipii!e ,nei imo*i!iz&ri orete:

~ #siurarea funcţiilor vitale are prioritate faţă de alte manevre.~ !e va căuta oţinerea unei a'ări relative a sementului de imoilizat, prin tracţiune atraumatică (i proresivă în a' în

momentul aplicării imoilizării.~ Pentru a avea siuranţa că fractura nu se deplasează nici lateral, nici în -urul a'ului lonitudinal, imoilizarea treuie

să prindă în mod oliatoriu articulaţiile situate deasupra (i dedesutul focarului de fractură.~ $moilizarea treuie să fie adaptată reliefului anatomic al reiunii accidentate.~ #paratul ipsat sau atela de imoilizare nu treuie să fie compresive pentru a nu înreuna circulaţia sanuină într0un

sement în care e'istă de-a tulurări circulatorii secundare traumatismului. #paratele ipsate treuie lăsate să se usuce&6? ore).

→ Comp!iaţii!e imo*i!iz&rii 'ip"ate:~ Leziunile teumentare datorate firimiturilor de ips. <scare.



~ Compresiuni pe proeminenţele osoase. #nchiloze, atrofii, poziţii vicioase.~ acerarea teumentelor.



NEVOILE FUNDAMENTALE DU(5 V) -ENDERSON

1. A COMUNICA) " necesitatea de a schima informaţii cu semenii printr0un proces dinamic veral (i nonveral.~ $nteritatea oranelor de simţ~ $nteritatea aparatului locomotor.~ !upraveherea olnavului, oservarea faciesului, a stării psihice, a somnului (i a reactivităţii enerale.~ 9eit veral.

~ <'presie verală (i nonverală.

6. NEVOIA DE A SE MI6CA 6I A AVEA O 1UNA (OSTUR5 " necesitatea de a fi în mi(care, de a se moiliza, de a păstra anumite poziţii.~ Bservarea poziţiei olnavului.~ !chimarea poziţiei olnavului~ oilizarea olnavului

~ <fectuarea transportului olnavului in spital

8. NEVOIA DE A FI CURAT# 0NGRIIT# A (ROTEA TEGUMENTELE 6I MUCOASELE) " necesitatea de amenţine o ţinută decentă, piele curată, sănătoasă.~ Preătirea patului si accesoriile lui .~ !chimarea len-eriei de pat olnavului imoilizat .

~ #siurarea iienei personale, corporale si vestimentare a olnavului.~ Condiţii de păstrare a iienei.~ <scarele de decuit.

?. NEVOIA DE A SE 0M1R5CA SI DE+1R5CA) " necesitatea de a purta haine adecvate.~ 9ezrăcarea si îmrăcarea olnavului in pat.

~ !emnificaţia hainelor, asortare, aleere, calitate.~ Capacitate de a se îmrăca.

3. NEVOIA DE A RES(IRA SI A AVEA O CIRCULA8IE ADECVATA) " captarea o'ienului din mediu e'tern,necesar proceselor de o'idare din oranism, (i de a elimina io'idul de caron rezultat din arderi celulare.~ Bservarea (i notarea respiraţiei

~ #dministrarea o'ienului / o'ienoterapie

~ ăsurarea si notarea pulsului~ ăsurarea si notarea %.#.

@. NEVOIA DE A MEN8INE TEM(ERATURA COR(ULUI IN LIMITA NORMALA) " necesitatea de a menţinetemperatura corpului la valori normale, constante.~ ăsurarea (i notarea temperaturii~ ;ipertermia / arsura.~ ;ipotermia / deerătura.~ Valori patoloice de temperatură.

~ !indromul feril.

~ Frisonul.~ #plicarea aenţilor fizici:

o tilizarea friului su forma uscatao tilizarea căldurii uscate si umedeo #plicarea revulsivilor.

I. NEVOIA DE A 1EA SI A MANCA) " necesitatea de a inera (i asori alimente de ună calitate (i în cantitatesuficientă.~ Bservarea apetitului si modului in care olnavul respecta prescripţiile medicale.~ Calcularea raţiei alimentare~ =ntocmirea foii de alimentaţie zilnica

~#siurarea alimentaţiei dietetice a olnavilor.

~ #limentarea activa si pasiva a olnavilor

~ #limentaţia artificiala~ Prelucrarea alimentelor / noţiuni de astrotehnică.



~ ăsurarea masei si a înăltimii corporale a olnavului.

7. NEVOIA DE A ELIMINA " necesitatea de a elimina sustanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metaolism.~ Căile de eliminare.~ Bservarea, măsurarea si notarea diurezei

~ Bservarea si notarea e'pectoraţiei~ Bservarea si notarea vărsaturilor ~ Bservarea si notarea scaunului

~ *ilanţul hidric.

M. NEVOIA DE A EVITA (ERICOLELE) " necesitatea de a fi prote-at contra aresiunilor interne sau e'terne, pentrumenţinerea interităţii sale fizice (i psihice.~ !ecuritatea fizică, psihică, socială.~ Predispoziţii la accidente.~ %ratarea plăilor

~ etode de fi'are a pansamentului~ *anda-area pe diferite reiuni.

~ ediu securizat / asepsie, antiseptie, sterilitate, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, deparazitare.~ Circuite funcţionale.

~ 9urerea.

12. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODI-NI " necesitatea de a se odihni timp suficient, în une condiţii.~ !omn 0 calitate, cantitate.~ Perioade se repaus.~ Perioade de rela'are.

~ odalităţi de odihnă (i rela'are.

11. NEVOIA DE A AC8IONA CONFORM CREDIN8ELOR SI VALORILOR) " necesitatea individului de a face saue'prima esturi, acte, conform formaţiei sale, de ine (i de rău, de dreptate, în virtutea unei ideoloii.~ Credinţe.

~ eliii.~ itualuri.

~ !piritualitate.~ orală, valori, liertate.

16. NEVOIA DE A FI UTIL SI A SE REALI+A " necesitatea de a înfăptui activităţi utile.~ $nteritate fizică (i psihică.

~ anifestări de ucurie (i fericire.~ #utocritică.~ Luarea deciziilor.

~ !timă de sine.

~Comportament social.

~ #miţie, motivaţie, asumarea rolului social.~ Folosirea timpului lier.

18. NEVOIA DE A SE <C<# " Decesitatea de a se destinde, de a se distra, recur>nd la activităţi areaile, pentrurela'are fizică (i psihică.~ 9estindere.~ !atisfacţie.

~ Plăcere.~ #muzament.

1?. NEVOIA DE A INV58A) " necesitatea de a acumula cuno(tinţe, atitudini (i deprinderi pentru modificarea

comportamentului sau adoptarea de noi comportamente, în scopul redo>ndirii sănătăţii sau menţinerii ei.~ Capacităţi fizice (i psihice.~ otivaţie.

~ <moţii. ediu.



~ 9orinţă de învăţare.~ Divel de educaţie.



1ILAN8 -IDRIC

→ Definiţie:~ Prin ilanţ hidric se înţelee totalitatea lichidelor inerate în echiliru sau nu cu totalitatea lichidelor e'cretate.

→ Condiţii:~ !e notează toată cantitatea de lichide inerată.

~ !e notează pierderile fizioloice de lichide.

~ !e notează pierderile patoloice de lichide.

→ Intr&ri!e ",nt on"tit,ite din:~ #pa din alimente (i ăuturi &supă, ceai, suc etc.).

~ #pa provenită din metaolismul celular.~ Perfuzii.~ %ransfuzii etc.

→ Ie%iri!e ",nt on"tit,ite din:~ rină.~ !caun.

~ Pierderi insensiile pe cale respiratorie sau cutanată.~ Pierderi patoloice " în feră, vărsături, diaree, aspiraţii, fistule, drenuri etc.

→ De reţin,t:~ Pentru fiecare rad de temperatură se calculează o pierdere de suplimentară de 322 ml apă.~ !e notează schimările de pansament (i radul de îmiare / se estimează o pierdere de cca. 322 ml J pansament.

→ O*"er$aţii:~ n ilanţ echilirat ealează volumul ie(irilor cu volumul intrărilor.

~ Pentru valori e'acte se fac măsurători periodice (i continuu precise.~ !e notează toate intrările J ie(irile pe 6? ore.



CIRCUITELE FUNC8IONALE ALE S(ITALULUI

→ Definiţie:~ Circuitul funcţional este sensul de circulaţie în interiorul unităţii sanitare a unor materiale (i instrumente.

→ Se'mente!e omponente a!e ir,ite!or f,nţiona!e:~ Circuit septic / sensul de circulaţie care indică introducerea ermenilor patoeni eneratori de infecţii, în interiorul

unităţii sanitare.

~ Circuitul aseptic / sensul de circulaţie ce asiură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor, în interiorul unei unităţisanitare.

→ Cir,ite f,nţiona!e 2n "pita!:~ Circuitul de intrare (i ie(ire al personalului.

~ Circuitul olnavului.~ Circuitul len-eriei.

~ Circuitul alimentelor (i veselei.~ Circuitul materialelor (i instrumentelor.~ Circuitul de sterilizare.

~ Circuitul medicamentelor.

~Circuitul vizitatorilor.

→ Condiţii:~ Circuitele funcţionale nu treuie să se întretaie.

~ Du se încruci(ează circuitul septic cu circuitul aseptic.~ Circuitele septice sunt separate de circuitele aseptice.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU INSUFICIEN85 RENAL5 ACUT5

→ A"i',rarea i'ienei orpora!e)~ *olnavul va fi izolat de preferinţă într0o rezervă, deoarece, datorită stării de autointo'icaţie, el este mai nelini(tit,

put>nd deveni mai t>rziu, incon(tient. Camera să fie ine aerisită (i u(or încălzită &620662C).~ Patul treuie prevăzut cu accesoriile necesare pentru prevenirea escarelor: pernă de apă, colac de cauciuc îmrăcat sau

saltea pneumatică.~ Poziţia lui este în funcţie de starea lui de con(tienţă, precum (i de e'istenţa edemelor. *olnavul este învelit cu 6 pături

(i este ine ca patul să fie încălzit în prealail cu termofoare.→ S,pra$e'/erea *o!na$,!,i)

~ Brice manifestări patoloice / vărsături, diaree, hemoragii, modi$icări de comportament, contracţii sau convulsii / vor fi raportate imediat medicului.

~ <liminările de lichide / urină, scaun, vărsături / se notează volumetric. <videnţa e'actă a diurezei (i a eliminărilor pealte căi este aza de pornire a tratamentului (i criteriul de orientare a medicului.

~ #sistenta va determina zilnic densitatea urinară, va recolta s>ne pentru determinarea ureei, creatininei, rezerveialcaline, Cl, Q, p; sanuin, hematocrit, numărul loulelor sanuine (i urină / dozare a ureei urinare (i va ţine înevidenţă rezultatele pe foaia de terapie intensivă a olnavului.

~ 9acă olnavul este con(tient i se va face o clismă evacuatoare.

~ *olnavul treuie c>ntărit în fiecare zi, la nevoie împreună cu patul, pentru a urmări (i pe această cale echilirulconsumului (i pierderilor.

→ -idratarea)~ 5ompletarea pierderilor de lichide este elementul esenţial al tratamentului (i înri-irii olnavului, căci deshidratarea

însă(i poate duce la $. Pe de altă parte (i hiperhidratarea poate înrăutăţi starea olnavului, deoarece este redusăcapacitatea de eliminare a oranismului prin insuficienţa oranului e'cretor principal. La aportul de lichide se vor luaîn considerare lichidele din ăuturi, alimente, perfuzie, precum (i apa formată în oranism din ţesuturile proprii,numită apă endoenă care se evaluează la apro'imativ 6220?22 ml pe 6? ore.

~ "portul de lichide se staile(te de la o zi la alta în a(a fel înc>t olnavul să scadă în reutate cu o rată de 8220I22 pezi. Brice cre(tere în reutate treuie considerată ca o retenţie hidrică. 9e asemenea orice scădere a Da plasmatic, înasenţa vărsăturilor (i a diareei treuie considerată ca hiponatremie de diluţie deci ca o hiperhidratare.

~ 5alea de administrare (i compoziţia lichidelor vor fi stailite totdeauna de medic. 9acă olnavul este con(tient (i nuare vărsături, hidratarea se face pe cale orală cu lichide zaharate. 9acă olnavul are vărsături, după aspirareaconţinutului stomacal se va introduce sonda <inhorn în duoden (i se va încerca hidratarea picătură cu picătură pe

această cale. #ceea(i cale se va utiliza (i în caz de comă. #dministrarea de clorură de sodiu treuie să acopere numai pierderile zilnice datorate transpiraţiilor (i vărsăturilor. #ceastă cantitate nu poate fi mai mare de 108 pe zi.~ Pentru eventualitatea cumulării Q în s>ne, asistenţa va avea preătită soluţia de luconat de Ca 12A, soluţia

hipertonică de lucoză (i insulină.→ A!imentaţia)

~ eimul dietetic poate contriui în mare măsură la împiedicarea acumulării produselor azotate rezultate din proceselede metaolism în oranism. 9in acest motiv, se vor e'clude sustanţele proteice (i sarea din reim. !e va asiura unreim alimentar oat în lucide &6820822 ) (i lipide &1220132 ) care să asiure un aport caloric de 6222 cal pe zi.

~ eimul va cuprinde: orez $iert sub $ormă de piure, paste $ăinoase, unt, untdelemn, biscuiţi, zahăr .

~ !e e'clud: pinea, lactatele, ouăle, carnea, peştele, alimentele cu conţinut mare de F & $ructe uscate, sucuri de $ructe .9acă olnavul nu poate înhiţi sau varsă, de cele mai multe ori uremia produc>nd intoleranţă diestivă, nutriţia se vaasiura pe cale parenterală. Decesarul de calorii se va acoperi prin perfuzii de soluţii concentrate de lucoză 620?2A 0

3220I22 ml pe zi, av>nd în vedere restricţia de lichide la anurici, pe cateter central (i foarte lent pentru a evitahiperlicemia, asociată cu insulină 620?2 $ pentru un flacon de lucoză administrat sucutanat, fracţionat la @ ore.~ =n formele hipercataolice mai ales, ilanţul azotat echilirat se poate oţine numai cu perfuzii de aminoacizi esenţiali

(i lucoză hipertonă 82032A pe cateter venos. =n aceste forme cantitatea de azot necesară este de 2,?JQJzi. 1 azotH @,63 proteine, iar raţia calorică de ?2032 calorii pe zi.

~ Cataolismul proteic poate fi redus (i prin administrarea de testosteron în doză de 63032 m pe zi în tot timpulstadiului olio0anuric.

→ Tratament,! IRA f,nţiona!&:~ =ndepărtarea c>t mai rapidă a cauzelor care au indus $# funcţională.~ efacerea volemiei prin aport parenteral &perfuzii i.v. cu soluţii hidroionice).

~ =n cazurile cu hipernatremie se administrează lucoză 3A.~ =n hiponatremie se administrează lucoză 12A sau 62A.

~ =n caz de normonatremie se administrează ser fizioloic în cantităţi adecvate.~ %ransfuzii de s>ne sau plasmă, sustituenţi plasmatici, soluţie 9e'tran I2.~ ;emisuccinat de ;idrocortizon.

~ %ratamentul treuie să vizeze corectarea hipo'emiei, acidozei metaolice, pierderilor electrolitice &e'. 9opamină).



~ #dministrarea diureticelor de ansă &Furosemid) se face numai după refacerea volemiei (i redresarea hemodinamică.→ Tratament,! IRA prin neroz& t,*,!ar&:

~ $ratament preventiv ; poate fi aplicat atunci c>nd factorii etioloici sunt detectaţi (i îndepărtaţi în timp util.o Furosemidul este folosit în doze repetate încep>nd cu 122 m (i cresc>nd proresiv p>nă la 8622 m pe

zi.o Furosemidul scurtează durata hiperazotemiei oliurice.

~ $ratament 'n faza olio(anurică:~ #vitarea hiperhidratării prin restricţie hidrică.

~ imitarea hiperazotemiei prin reducerea proteinelor din raţia calorică şi prin mijloace care reduc catabolismul proteinelor (glucoza, anabolizante de sinteză).

~ Denţinerea echilibrului ionic prin:o Controlul strict al aportului de electroliţi.o !e realizează prin controlul riuros al aportului de electroliţi în funcţie de datele ionoramei.o #portul de Da treuie redus la 2,301 DaCl pe zi.o Limitarea aportului de Da presupune hiperhidrarea (i consecinţele ei hemodinamice ca edemul pulmonar

acut (i ;%#.o #portul de Q treuie stopat prin e'cluderea din alimentaţia orală a alimentelor oate în Q. aportul de

Da ca (i cel de Q va fi însă adaptat după necesităţi, înlocuindu0se în mod riuros pierderile, după dateleionoramei

~ $ratamentul hiperpotasemiei!→ -iperpota"emia minor& / Q5 plasmatic H 3,30@,3 m<XJl poate fi tratat prin ră(ini schimătoare de cationi ca polistiren,

sulfonat de Da în doză de 13082 de 60? ori J zi asociat cu !oritol / 62 ml din soluţie de I2A administrată pe cale orală.→ -iperpota"emie moderat& ; Q5 H @,30I,3 m<XJl4 <C+ unde % înalte, ascuţite (i simetrice. !e tratează cu soluţie

izotonică de lucoză 88A 122 ml / 12 fiole in-ectate în 82 minute la care se adauă insulină 62$.→ -iperpota"emie "e$er& ; Q5 I,3 m<XJl / <C+ asenţa unde P, lărirea comple'elor !, aritmii ventriculare. !e

administrează luconat de Ca 12A 0 12062 ml i.v. lent, (i apoi lucoză hipertonică la care se adauă Da 6CB8 după caz. Caantaonizează efectele to'ice ale Q asupra miocardului.

→ 9upă tratamentul de urenţă de mai sus olnavul treuie dializat pentru îndepărtarea e'cesului de Q (i prevenirea recidiveihiperpotasemice.

→ Coretarea aidozei)

~ C>nd acidoza este severă &CB8;0 16m<XJl) se corectează prin administrare de Da6CB8 7,?A în cantităţi adecvate,orient>ndu0se după deficitul de aze.→ Re"ta*i!irea di,rezei 2n az,! o!i',riei %i tratament,! an,riei)

~ Pentru restailirea diurezei " anitol @2072 ml soluţie 62A în 7012 minute (i Furosemid 132 m i.v. din 8 în 8 oretimp de 16 ore.

~ %ratament eficace numai dacă se produce o diureză de ?2 ml pe oră.→ Tratament,! omp!iaţii!or)

~ $nsuficienţa cardiacă conestivă / restricţia de apă şi sare: e'cesul de apă poate fi îndepărtat numai prin dializă.~ =n caz de edem pulmonar acut: aplicarea de arouri, administrarea de morfină intravenos sau intramuscular în doză de

3012 m (i un preparat diitalic, dozele folosite în diitalizarea rapidă treuie să fie redusă la W faţă de cele oi(nuite,~ 9e asemenea treuie să se ţină seama că inima olnavului olioanuric este mult mai vulnerailă la supradoza-ul

diitalic, dec>t cea a olnavului cu diureză normală, din cauza hiperGaliemiei, acidozei, hipercalcemiei.

~ Folosirea antiioticelor în scop profilactic este contraindicată în necroza tuulară acută. 9e aceea următoareleantiiotice treuie evitate: Streptomicina. Leomicina. Fanamicina. <entamicina 5olestina. !e pot administra însă fără proleme: #ritromicina, 5loram$enicol în doze oi(nuite.

~ Pentru reaţă (i vărsături: ' $ 6orecan i.m. la '+* ori pe zi.

~ Pentru îndepărtarea acceselor de tetanie se administrează gluconat de calciu i.v. !n doze de *+2 ml sol 'A.

~ Convulsii / @enobarbital ' $ i.m.

~ #nemie &numai c>nd ;t 63A) / trans$uzii de masă eritrocitară '+* ml ce se repetă la *+ zile.

~ 9iareea, dacă nu este prea masivă, nu vor fi oprită, în acest fel elimin>ndu0se din oranism (i pe această cale ooarecare cantitate de sustanţe azotate.

→ Inter$enţii de 2n'ri@ire "peifie:~ #plicarea măsurilor de urenţă.

~ #siurarea repausului la pat.~ ecoltarea s>nelui pentru e'aminări de laorator &p;, uree, rezervă alcalină, ionoramă, creatinină).

~ ecoltarea urinei pentru e'aminări fizico0chimice.~ rmărirea respiraţiei / respiraţia Fussmaul şi acidoză.



~ ăsoară %#, puls, temperatura, respiraţia / $ebra şi polipneea pot creşte pierderile de apă. ăsurarea reutăţiicorporale.

~ <fectuarea <Q+ / în hiperGaliemie.~ Bservarea semnelor de hipocalcemie 0 semnul 5hvoste4 .

~ <fectuarea ilanţului hidric / intrări+ieşiri.~ Bservarea vărsăturilor / se pierd ioni de LaB, FB, 5l + , apa.~ <fectuarea înri-irilor iienice (i servirea la pat cu ploscă, urinar.

~ Prevenirea complicaţiilor. Comaterea convulsiilor.~ Corectarea dezechilirelor hidro0electrolitice. estailirea diurezei.

~ =mpiedicarea acumulării produ(ilor azotaţi în cazul anuriei (i asiurarea reimului dietetic.~ 9iminuarea cataolismului protidic prin epurare e'trarenală hemodializată (i dializă peritoneală.

→ 0n'ri@irea *o!na$i!or 2n perioada de re,perare a f,nţii!or rena!e)~ $# reversiilă de oicei, se ameliorează după 1601? zile. restailirea funcţiei renale este semnalată prin reapariţia

proresivă a diurezei.~ =n funcţie de cantitatea (i densitatea urinei eliminate precum (i a valorilor ionoramei sanuine (i urinare se

îmoăţe(te dieta olnavului cu un aport mai mare de apă, fructe (i zarzavaturi, care asiură necesitatea de vitamine(i săruri minerale pentru recuperarea pierderilor în condiţii mena-ării rinichiului încă olnav, reimul treuie să fiehipercaloric, hiperlucidic, normolipidic (i hipoproteic.

~ #portul de proteine se va începe cu proteine veetale, urmate de lactate (i pe urmă carne. #portul alimentar (i

medicamentos (i Da (i Q se va face numai pe aza ionoramei.~ Pe măsura ameliorării diurezei se ridică în mod corespunzător (i aportul de apă, lăs>nd olnavul să ea la discreţie,

dacă diureza a atins 1322 ml J6? ore.→ Dia!iza peritonea!&)

~ tilizează ca membrană dializantă pentru epurarea s>nelui endoteliu seroasei peritoneale, care are o suprafaţă de62.222 cm6. Cu a-utorul unui tu se introduce în cavitatea peritoneală lichidul de dializă care, după ce traverseazăsuprafaţa endoteliului peritoneal este îndepărtat prin alt tu.

~ (re'&tirea in"tr,mente!or %i a materia!e!or:~ %oate materialele sunt preătite steril. %rusă de paracenteză cu 106 trocare, amele prevăzute cu stilet ascuţit (i

mandren ont.~ 62 flacoane de lichid de dializă de c>te 6 l, soluţie utilizată la hemodializă la care se mai adauă heparină pentru

evitarea ostrucţiei cateterului (i antiiotice pentru a preveni infecţia.7 ateriale necesare pentru anestezie, dezinfecţie locală, pansament.7 6 sonde din material plastic luni de 62 cm, care să poată fi introduse prin canula trocarului în cavitatea

peritoneală, prevăzută cu orificii laterale, la e'tremitatea care se introduce în adomen. #parat de perfuzat soluţii.7 %u de cauciuc pentru scurerea lichidului evacuat, vas colector de 12062 l radat. #parat pentru încălzirea sau

menţinerea constantă a lichidului de dializă la temperatura corporală &aie termostat) sau un vas cu apă fierinte prin care trece tuul de la aparatul de perfuzie.

7 !erină (i medicamente pentru prima urenţă în caz de accidente.~ (re'&tirea *o!na$,!,i:

7 Pentru preătirea psihică a olnavului se administrează un calmant.

7 *olnavul î(i ole(te vezica urinară. $ se face o clismă evacuatoare.7 *olnavul va fi a(ezat comod în pat, deoarece dializa durează 1@062 ore.

~ Te/nia:7 edicul e'ecută paracenteza adominală în fosa iliacă st>nă.7 !e adaptează aparatul de perfuzie la un flacon înfă(urat în pernă electrică sau se trece tuul de perfuzie prelunit

în formă de serpentină prin apă fierinte. Flaconul se fi'ează la o înălţime de 6 m,7 Prin canula trocarului se introduce sonda din material plastic la care se racordează amoul aparatului de perfuzie

(i se dă drumul lichidului.7 !onda (i cu amoul tuului de perfuzie se fi'ează de peretele adomenului cu leucoplast, iar împre-urul locului de

pătrundere a tuului în cavitatea peritoneală se a(ează o compresă sterilă îmiată într0o soluţie dezinfectantă.7 !e fi'ează deitul de 608 litri în prima oră.7 9upă ce s0a adunat în cavitatea peritoneală o cantitate de cca. 6 litri lichid, se introduce în partea dreaptă celălalt

tu (i se fi'ează în peretele adominal. La această sondă se racordează tu de scurere, ce se introduce în vasul

colector.7 9upă ce a început să se scură lichid în vasul colector / se relează ritmul în a(a fel înc>t în cavitatea peritonealăsă se menţină 6 l de lichid.

7 #sistenta va supravehea circulaţia lichidelor de dializă. =n caz de dureri adominale va mic(ora viteza deadministrare.



7 Controlează pulsul, temperatura, %#, respiraţia.7 Cu acest procedee se pot elimina ?20@2 uree (i alte produse de dezasimilaţie. 9ializa poate fi repetată după ?7

ore. !tarea enerală a olnavului se îmunătăţe(te considerail (i se c>(tiă ?0@ zile pentru recuperarea funcţiilor rinichiului.

~ 9ializa peritoneală se poate e'ecuta (i printr0un alt procedeu: se $ace o singură paracenteză abdominală la * laturi dedeget sub ombilic, pe linia mediană. -n acest caz se introduce soluţie !ncălzită la 8 !ntr+un ritm de * l !n deminute. ichidul se lasă !n peritoneu o oră după care se elimină lent !n minute şi se introduc apoi * l. La copil,cantitatea de lichid de dializă care se introduce este în funcţie de reutate.

~ Treerea pro're"i$& !a ,n re'im dieteti:7 eimul se îmoăţe(te treptat prin introducerea proteinelor / ouă, lapte, brnză, carne.7 !e introduc alimente oate în potasiu, sucuri de fructe, suc de leume.7 C>nd diureza atine 101,3 l, olnavul va putea primi reim normal sărat.

7 *olnavul poate să ea 3220722 ml lichide peste pierderile zilnice.7 $ncapacitatea de muncă durează 608 luni.

→ -emodia!iza rini/i,! artifiia!:~ <ste cea mai eficace metodă de epurare e'trarenală / epurarea s>nelui în afara oranismului.

~ (re'&tirea aparat,rii %i materia!e!or:7 #sistenta preăte(te aparatul pentru e'ecutarea hemodializei (i soluţia dializantă formată din clorură de Da,

clorură de potasiu, clorură de , clorură de Ca, icaronat de Da (i lucoză, realiz>nd un mediu u(or hipertonic,cantitatea care se folose(te o dată este în funcţie de tipul de aparat &poate fi chiar 122 l).

7 !e preăte(te 322 ml s>ne izo0rup, proaspăt, instrumentar (i materiale pentru anestezie locală (i descoperireachiruricală a vaselor / de obicei se $oloseşte artera radială şi vena de la acelaşi braţ.

~ (re'&tirea *o!na$,!,i:7 =nainte de începerea intervenţiei asistenta va recolta s>ne pentru determinarea ureei, creatininei, Cl, Da, Q,

rezervei alcaline, hemoramei, hematocritului.7 *olnavul este a(ezat într0un pat comod, deoarece (edinţa durează @07 ore. Capul (i toracele vor fi u(or ridicate, iar

memrele superioare fi'ate în poziţie accesiilă denudării vaselor.~ Ap!iarea te/niii:

7 !e introduce în linia arterială a aparatului 1222 ml ser fizioloic heparinmat, steril, pentru umplereacompartimentului de s>ne. #paratul porne(te circulaţia lichidului de dializă care se încălze(te pe parcurs. !econectează olnavul la aparat pe linia arterială (i se înlocuie(te pompa arterială cu un deit de 1220132 ml J minut.!>nele înlocuie(te serul fizioloic din linia arterială din dializor, care este captat pe linia venoasă într0unrecipient.

7 #sistenta controlează din 13 în 13 minute pulsul, tensiunea arterială, respiraţia, iar din oră în oră se determinăhematocritul pentru depistarea sărilor de hiperhidratare sau hemoliză.

7 9urata hemolizei pe o (edinţă în medie este de ?0@ ore.7 !e urmăre(te funcţionalitatea aparatului pentru că pot surveni unele incidente / ruperea membranei, scăderea

debitului de snge, coagularea sngelui !n aparat.7 =ntr0o (edinţă de hemodializă se pot elimina din oranism @20112 uree (i mari cantităţi de azot rezidual, acid uric,

creatinină, azotemie, coor>nd cu 2,3A.7 inichiul artificial poate fi utilizat (i pentru eliminarea din oranism a sustanţelor ariturice, aspirinei în caz de

into'icaţii. ;emodializa se poate face zilnic sau la 6 zile. c>teva (edinţe de hemodializă pot reface funcţia renală.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU SINDROM DE DES-IDRATARE ACUT

→ %ratamentul !.9.#. reprezintă o urenţă (i treuie iniţiat pe primul e(alon care e'aminează copilul, înainte de trimiterea laspital. !chema rehidratării treuie să precizeze:~ Calea administrării lichidelor ~ Cantitatea de lichideJ6?h

~ Compoziţia lichidelor ~ itmul de administrare

→

Re/idratarea ora!& a!ea fizio!o'i&:~ !e folose(te în deshidratările u(oare, dacă olnavul nu prezintă vărsături incoeriile (i ileus.~ Lichidele pot fi administrate cu linuriţa sau cu ieron, iar la suarii care refuză lichidele cu a-utorul unei sonde

introduse în stomac &astrocliză 0 se administrează ceai cu 3A zahăr sau soluţii hidroelectrolitice).~ 9in aceste lichide se administrează 1720622 mlJGJzi.

→ Re/idratarea parentera!&~ !e practică azi numai pe cale endovenoasă &calea sucutanată fiind practic aandonată) aordarea venei efectu>ndu0se

percutan, în cazuri de e'cepţie, prin descoperirea chiruricală a vasului.~ $nstituirea perfuziei endovenoase devine oliatorie dacă pierderea de lichide este mai mare de 12A din reutatea

corpului.→ Cantitatea de !i/ideHB/

~#ceasta treuie să acopere nevoile, să înlocuiască pierderile actuale în totalitate sau parţial (i să corecteze într0omăsură oarecare deficitele pree'istente îmolnăvirii.

~ Devoile fizioloice minime zilnice &pe G corp) de apă, electroliţi, lucoză, proteine (i calorii, diferă în administrareavenoasă de cele recomandate oral.

Devoi J G J zi Forma de administrare#pă 720122 ml +lucoză sol. 3A sau 12A Da 106 m<XJl DaCl 3,7A &1mlH1m<XJl) DaCl 2,MA &@,3mlH1m<XJl)Q 1 m<XJl QCl I,3A &1mlH1m<XJl)Cl 6 m<XJl DaCl 3,7A QCl I,3ACa 1 m<XJl Ca luconic 12A &1 mlH2,3m<XJl)+lucoză 7 0 12 +lucoză 12A &720122 ml)Proteine 1 ;idrolizat de proteine sau de aminoacizi 3A &62 mlH1)

#porteneretic

620?2 p>nă&cre(te la 8687, 36 , 37)

+lucoză 3A &12mlH6cal) +lucoză 12A&12mlH?cal)!oluţie de aminoacizi 3A cuJfără carohidraţi &!oritol 12A) pentru uz pediatric, 62082&32)mlJGJzi

→ Decesităţile fizioloice de apăJ6? ore variază în funcţie de v>rstă: ?+1 mlE4g & nou+născut, '+' mlE4g & sugar, 1mlE4g & copil mic, mlE4g & şcolar.

→ Stabilirea gradului de deshidratare: deficitul ponderal &pierderi A), semne J simptome clinice, asimptomatic 3A, semnecutaneo0mucoase, colaps, respiraţie Q]ssmaul, hiperactivitate &stare de aitaţie) H 12A, comă H 13A.

→ Stabilirea timpului de deshidratare: fizioloia olii care a indus deshidratarea, semne clinice particulare, Da5 plasmatic "izotonă / 1820132 m<XJl, hipertonă / peste 132 m<XJl, hipotonă / su 182 m<XJl.

Perioada de timp dela iniţierea terapiei

<tapa corecţiei ezultate scontate

2 / 6 ore educerea circulaţiei #meliorarea %.#., pulsului (i circulaţiei periferice4 mărirea diurezei4revenirea cuno(tinţelor.

6 / 17&6?) ore

educerea parţială aspaţiului e'tracelular (iechilirului acido0azic

!por ponderal rapid4 diureză ună4 circulaţie redresată4 ameliorareasemnelor de deshidratare4 restailirea completă J parţială a volemiei4 nivelnormal al ureei sanuine4 echiliru acidoazic parţial Jcomplet normalizat.

1 / ? zile educerea ponderală a potasiului seric.

Cre(terea ponderală rapidă în continuare4 normalizarea ureei sanuine,natremiei, echilirului acido0azic (i potasemiei.

? zile / 1&8)săptăm>ni

estailirea deficituluieneretic (i proteic

Cre(terea ponderală lentă4 constante plasmatice normale.

→ (rinipii de terapie /idroe!etro!iti&

~ enţinerea pe c>t posiil a izoosmolarităţii s>nelui, evit>ndu0se corectările prea rapide ale dezechilirelor hidrice (ielectrolitice4~ ;ipovolemie, element central al deshidratărilor severe, necesită o terapie rapidă (i eficace, înaintea instalării unor

leziuni ano'ice cererale, renale sau a (ocului ireversiil



~ 9ecelarea precoce (i urmărirea evoluţiei unor semne clinice evaluatoare ale insuficienţei circulatorii periferice dincursul deshidratărilor acute.

~ tilizarea unor soluţii cu osmolaritatea c>t mai apropiată de normal, mai ales c>nd cantităţile administrate sunt mari.~ %ratamentul precoce al acidozei metaolice importante &phI,6), pe aza investiaţiilor de laorator, prin administrare

fracţionată a cantităţii totale de nahco8 calculate.~ onitorizarea stării clinice, a curei ponderale, a diurezei &(i prin ionorama sanuină (i urinară în situaţiile

particulare) (i a parametrilor #strup (i, care, în funcţie de situaţiile nou survenite, treuie să fie adoptate pe parcurs.

→ Re',!i a!e admini"tr&rii parentera!e de :~ Du se administrează potasiu c>nd circulaţia sanuină este deficitară &stare de (oc)4~ aportul potasiu J acidoză 0 scăderea ph0ului sanuin cu 2,1 se însoţe(te de o cre(tere a valorilor volemiei cu 2,@

m<XJl4~ Potasiu se administrează doar după comaterea acidozei severe.~ #portul de G în soluţiile perfuzaile numai după apariţia diurezei.~ !oluţiile perfuzaile pot conţine G, numai într0o concentraţie ma'imă de ?2 m<XJl &cea maia convenailă este

concentraţia de 62 m<XJl).~ $ndiferent de mărimea deficitului de G, nu se va administra o cantitate peste 8 m<XJGJzi, urm>nd ca între deficitul să

fie acoperit în 80? zile &(i chiar mai lent).~ #portul de G J lucoză / aportul important de lucoză dar fără G duce la scăderea Galiemiei, periculoasă mai ales la

distrofici4~ #portul de G fără lucoză cre(te pericolul de hiperGaliemie.

→ Com*aterea o!ap",!,i:~ #dministrarea în primele 13 minute, direct cu serina sau în perfuzie cu ritm rapid, de soluţii macromoleculare /

Detran = în ser fizioloic 12013 mJG corp &sau număr de ml H procentul scăderii ponderale).~ ai pot fi utilizate:~ A!*,mina ,man& "o!,ţie J~ (!a"ma~ Sn'e &în cazul unei anemii severe concomitente), în aceia(i cantitate4

~ Ser fizio!o'i

~ !oluţie Rin'er 62 mlJG corp în 82 minute.

→ (entr, aidoza meta*o!i&:~ 1iar*onat de "odi, <Z &soluţia 1J@ molar) 13 mlJG corp în p. i.v. 9e ?30@2 minute, echival>nd cu 6,3 m<XJG

corp.~ =n cazul utilizării de na/o>Z# "o!,ţie hipertonă, acesta se va dilua în părţi eale cu lucoză 3A, dat fiind riscul

hiperosmolarităţii.

→ Raţia de 2ntreţinere este formată din:

~ ' ml glucoză A E 4g corp.

~ Soluţia molară de La5l 1,N & 2+ m#ME4g.

~ F5l soluţie molară 82N & 2+ m#ME4g.

~ 5a gluconic 'A + ' m#ME4g (, meMcaE'ml).~ !chemele standard aduce un aport de M,3 m<XJG de na, iar prin rehidratarea suarului poate avea o cre(tere ponderală

de I07A, din reutatea de la internare.

Rez,!tate!e tratament,!,i~ ezultatele tratamentului de rehidratare sunt de oicei rapide.~ =n primele două ore se realizează: redresarea circulaţiei &ameliorarea %.#., pulsului circulaţiei periferice), cre(terea

difuziei, revenirea con(tienţei.~ =n următoarele 6017 &6?) ore sunt redresate parţial: spaţiul e'tracelular (i echilirul acidoazic, spor ponderal rapid,

diureză ună, circulaţie redresată, ameliorarea semnelor de deshidratare, restailirea parţială J completă a natremiei,~ nivelul normal al ureei sanuine, echilirul acidoazic parţial Jcomplet normalizat.

~ 9upă 10? zile se înreistrează: redresarea curei ponderale (i Galiemia, cre(terea ponderală, normalizarea ureeisanuine, normalizarea natriemiei, normalizarea echilirului acidoazic, normalizarea potasemiei.~ 9eficitul de aport caloric (i proteic este înlăturat aia după ? zile p>nă la 108 săptăm>ni, perioadă în care se constată

cre(terea ponderală lentă (i menţinerea în limite normale a constantelor plasmatice.





0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU COLIC5 RENAL5

Manife"t&ri la un olnav cu afecţiuni urinare (i de care treuie să ţină seama asistenta la întocmirea planului deînri-ire sunt: durerea de tip colică, nevoia imperioasă de a urina, disuria, $ebra legată de in$ecţie, posibilitatea recidivei.

O*ieti$e!e de 2n'ri@ire vizează să uşureze durerea, să se atenueze nevoi imperioasă de a urina, disuria şi $ebra, prevenirea recidivelor, obiectivele tratamentului medical cum ar $i de exemplu suprimarea agentului patogen etc.

Inter$enţii!e a"i"tentei media!e pentru satisfacerea prolemelor pacientului au în vedere !ncălzirea regiunii perineale, băi calde locale şi generale, administrare de antispastice la indicaţia medicului, !ncurajarea pacientului pentruconsumarea unor cantităţi mari de lichide cu scopul $avorizării circulaţiei sngelui la nivelul rinichilor şi totodată pentruantrenarea bacteriilor !n a$ara căilor urinareG se va !ncuraja pacientul să urineze $recvent (la *+ ore) pentru a goli complet vezica urinară şi totodată pentru a diminua bacteriuria cantitativă, pentru a reduce staza urinară şi pentru a preveni rein$ecţiaurinară.

E$a!,area inter$enţii!or ap!iate de &tre a"i"tenta media!& indică ameliorarea stării pacientului, ameliorareadurerilor, atenuarea nevoii imperioase de a urina, reducerea treptată a disuriei şi a $ebreiG totodată bolnavul acceptăhidratarea cu 1+' pahare de lichid zilnic şi micţionare la *+ ore interval de urină clară şi incolorăG de asemenea bolnavul respectă tratamentul medicamentos indicat.

→ Tratament,! o!iii rena!e

~ (re",p,ne: intervenţii în urenţă, intervenţii în spital, intervenţii profilactice.~ Vizeaz&: tratamentul colicii, tratamentul olii de ază, tratamentul complicaţiilor.

→ Conduita de urenţă în colica renală

~ Biectivele principale sunt:o epausul la pat,o Calmarea durerii,o #plicarea căldurii local,o ;iperhidratarea.o Comaterea stării de (oc.

~ 9acă s0a e'clus eventualitatea adomenului acut se aplică următoarele intervenţii:o #plicaţii locale de căldură &sticle cu apă caldă, termofoare, pernă electrică, comprese calde umede etc.)

Pe zona de ma'imă durere / lo-a lomară, hipoastru).o !e dau analezice (i antispastice la indicaţia medicului,o !e administrează !coutil compus / 1 fiolă a 3 ml in-ectată lent intravenos4o Pentru întreţinere se administrează !coutil compus supozitoare sau !coutil simplu supozitoare sau

Lizadon supozitoareo !e in-ectează papaverină 1 f a 2,2? i.v.Ji.m., atropină 1fJ1m i.v., s.c.Ji.m., procaină &novocaină) 1A 120

62 ml i.v. Foarte lent., #localmin 6 f ' 6 ml i.m. !au Fortral 1 ml i.m.~ *olnavii care prezintă colici reele la tratament se internează de urenţă în spital. 9e asemenea se internează (i

cazurile în care se suspectează asocierea cu o ocluzie dinamică.→ Conduita (i înri-irile acordate în colică renală în spital:

~ <'amen complet de urină &volum, densitate, aspect, culoare, prezenţa aluminei, a puroiului, pimenţi iliari,compoziţia sedimentului, testul #ddis0;amurer, urocultura. !e e'ecută o radiorafie renală pe ol.

~ !e recoltează s>ne, în cazurile rave, pentru: uree, ionogramă, rezerva alcalină, iar pentru dianostic diferenţial serecoltează leucograma, amilazemia, transaminazele, glicemia, bilirubinemia.

~ !e administrează ceaiuri diuretice (i ape minerale în cantităţi de 6.22208.222 ml pe 6? ore pentru favorizarea diurezei.~ 9upă calmarea durerii se fac e'plorări pentru dianosticul etioloic: urogra$ie, pielogra$ie, cistoscopie la nevoie.

~ %ratamentul antalic (i spasmolitic indicat de medic este acela(i ca în situaţiile de urenţă. La acest tratament se maiasociază Fenoarital, omeran care potenţează efectele Procainei (i #tropinei.

~ =n colicile violente prelunite, care nu cedează la medicaţia amintită se poate utiliza ialin sucutanat.~ =n cazul durerilor (ocoene se instituie o perfuzie intravenoasă lentă cu procaină 1A, #tropină, Papaverină (i ialin

/ su controlul ritmului cardiac (i respirator.~ =n caz de infecţii urinare se instituie tratament cu antiiotice conform antiioramei.

Perfuzia intravenoasă are (i rolul de a reechilira oranismul hidroelectrolitic (i acido0azic.



AS(IRA8IA OROFARINGIAN5 SAU NA+OFARINGIAN5

→ Sop:~ Prevenirea ostrucţiei căilor respiratorii prin stanarea secreţiilor (i prevenirea infecţiilor pulmonare.

→ Materia!e nee"are:~ 9ispozitiv de aspiraţie. !onde Delaton sterile. Comprese sterile.

~ ănu(i sterile. ască de tifon. Prosop.~ !oluţie sterilă pentru umectarea sondei / ser fizioloic.

→ Inter$enţii:~ !e evaluează semnele (i simptomele care indică prezenţa secreţiilor în căile respiratorii superioare.~ *e explică pacientului mecanismul de dea-are al căilor respiratorii prin aspirare.~ !e asiură intimitatea pacientului printr0un paravan.

~ !e instalează pacientul în semi%ez&nd , cu capul într0o parte & pacient conştient ) sau decubit lateral & pacient inconştient ).

~ !e prote-ează len-eria. !e aplică un prosop în -urul >tului.~ !e spală (i se dezinfectează m>inile (i se îmracă mănu(i sterile.

~ !e fi'ează sonda la aparatul de aspiraţie.~ *e măsoară lunimea sondei pe obraz de !a nar& !a !o*,! ,re/i tra',".~ !e umeze(te capătul lier (i se introduce sonda de aspiraţie:

• 3entru aspiraţie oro$aringiană / sonda se introduce pe marinea urii, lăs>nd0o să alunece în farine.• 3entru aspiraţia naso$aringiană / sonda se introduce într0o narină, diri->nd0o spre centru, de0a lunul septului nazal.~ A"piraţia se face timp de <J "e,nde rotind sonda pentru e'traerea secreţiilor de pe toată suprafaţa.

~ Se etra'e "onda) !e clăte%te sonda cu o soluţie sterilă prin aspiraţie.~ !e lasă pacientul în repaus cca. 82 secunde, reamplas>nd canula pentru o'ienoterapie.~ !e cere pacientului să respire profund (i să tu(ească între aspiraţii.~ 9upă terminarea aspiraţiei se face iiena cavităţii bucale.~ !e îndepărtează materialul folosit, se curăţă, se preăte(te pentru sterilizare

~ N, "e fa a"piraţii 2n timp,! introd,erii "ondei)



0NGRIIREA (ACIENTULUI TRA-EOSTOMI+AT

→ Definiţie:~ %raheostomia constă în realizarea unui orificiu la nivelul trahei / prin incizie chiruricală / (i introducerea unei

canule cu scopul asiurării respiraţiei pe această cale.4 Stom& P 'a,r&)

→ Efete!e int,*aţiei:~ #pariţia flu'ului aerian zomotos prin canulă. #pariţia tusei.

~ #fonie. #meliorarea insuficienţei respiratorii.→ Ro!,! a"i"tentei media!e 2n efet,area tra/eo"tomiei

~ 3regăteşte materialele şi instrumentele necesare:7 %rusă pentru traheotomie. Canule pentru traheostomie.7 Casoletă cu c>mpuri sterile (i cu comprese sterile. !oluţii antiseptice.

7 #ce (i serini sterile. !oluţie pentru anestezie locală. ănu(i sterile.~ 3regătirea pacientului:

7 !e anunţă (i e'plica procedura tehnicii.7 !e a(ează pacientul în decuit dorsal cu capul în hipere'tensie.

~ 3articiparea asistentei la tehnică:

7 !erve(te medicul care e'ecută tehnica, cu materialele (i instrumentele necesare anesteziei locale (i inciziei.

7 9upă introducere, fi'ează canula în -urul >tului cu a-utorul unei me(e.→ 0n'ri@iri d,p& tra/eo"tomie

~ !e supravehează atent permeailitatea canulei. Canula va fi schimată la intervale stailite de medic. !e efectueazătoaleta ucală de 8 ori pe zi.

~ !e oservă aspectul plăii / eventualele s>nerării. !e face toaleta plăii / crustele sunt înmuiate fără a introducesoluţii antiseptice în orificiu. !e asiură umidificarea aerului inspirat.

~ Piesa interioară a canulei va fi curăţată frecvent.~ !e face educarea pacientului (i a familiei pentru înri-irile la domiciliu.

→ Dean,!area:~ 9urează o săptăm>nă. !e va face o ună preătire psihică a pacientului / dezoi(nuit să respire pe nas / (i care poate

prezenta teamă de asfi'ie, mai ales în timpul nopţii.

~ !coaterea canulei se va face proresiv, timp de c>teva ore pe zi / în acest timp pacientul va fi supraveheat atent.~ 9acă apar semne de hipoventilaţie se reintroduce canula / perioadele fără canulă fiind prelunite proresiv în zileleurmătoare.



SU(RAVEG-EREA 6I 0NGRIIREA S(ECIFIC5 ACORDATE (ERSOANEI CU DIS(NEE

a. Asistenta medicală va nota toate manifestările leate de! espiraţie / ritm, frecvenţă. Culoarea pielii. Culoarea fanerelor. Prezenţa cianozei (i a mucozităţilor.

. a aplica tehnicile de 'nri"ire adecvate ) mi"loace de suplinire! B'ienoterapie.

9rena- postural. %apotament. Prelevare de secreţii.

c. a administra %i supravehea medicaţia! *ronhodilatatoare. #ntitusive. <'pectorante. #ntihistaminice. 9econestionante.

d. a acorda 'nri"iri 'nainte %i după efectuarea unor investiaţii! adiorafie. %omorafie pulmonară.

<'amene endoscopice.(LAN DE 0NGRIIRE . DIS(NEE

→ <ducarea pacientului pentru repaus înainte (i după servirea mesei / dacă servirea mesei provoacă dispnee.

→ =nvăţarea pacientului tehnici de respiraţie pentru menţinerea e'pansiunii pulmonare. <'emplu:

7 espiraţii cu presiune pozitivă sau profundă.7 espiraţie diaframatică.

→ Re"piraţia prof,nd&:

7 espiraţie cu presiune pozitivă / respiraţie cu buzele strnse.

7 <ste eficace în dispneea de efort.

7 Poziţia pacientului: ortostatism, şeznd, decubit.

→

Re"piraţia diafra'mati&:7 Constă în amplificarea rolului diaframului în procesul respirator.7 Poziţia pacientului: ortostatism, şeznd, decubit.

→ T,"ea:

7 !e urmăre(te, se supravehează (i se delimitează caracterul tusei.7 Pacientul este lini(tit.7 !e recomandă evitarea fumatului.7 =n caz de tuse iritativă se recomandă evitarea aerului uscat, temperaturilor ridicate, evitarea inestiei de lichide

calde sau reci, evitarea conversaţiei în timpul tusei.7 !e educă pacientul să tu(ească în atistă.

→ -emoptizia:

7 !e asiură toaleta ucală a pacientului, se îndepărtează cheaurile din ură.7 #siurarea repausului asolut la pat.

7 #(ezarea în poziţie semi(ez>nd pe partea olnavă.7 !e recomandă pacientului să nu tu(ească (i să inspire lent (i profund.7 !e suprimă alimentaţia 6? de ore. !e asiură hidratare cu lichide reci cu heaţă.7 !e cere pacientului să nu vorească, să se mi(te c>t mai puţin posiil.7 La nevoie se fac manevre de aspiraţie (i o'ienoterapie.

7 !e instituie perfuzie intravenoasă.7 !e administrează hemostatice, sedative etc. !e oservă efectul tratamentului administrat.7 Brice schimare survenită în starea olnavului este anunţată imediat medicului.

0n'ri@iri 'enera!e:→ !e supravehează funcţia respiratorie (i circulatorie pentru asiurarea unei une o'ienări.→ !e completează în foaia de oservaţie valorile de tensiune, temperatură, puls, respiraţie.

→ !e asiură o respiraţie iienică.

→ !e aplică tehnici de administrare a o'ienului, de aspirare a secreţiilor ce facilitează satisfacerea nevoii.



→ !e asiură condiţiile de mediu (i de iienă.

→ !e asiură ventilaţia (i respiraţia eficientă.

~ Se efet,eaz& eeriţii pentr, a"i',rarea f,nţiei re"piratorii ; mi%&ri pa"i$e %i ati$e# mo*i!izare# aeri"ire)



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU (NEUMONIE

→ Definiţie:o Pneumoniile sunt oli caracterizate prin inflamaţia parenchimului pulmonar de etioloie diversă / infecţioasă sau

neinfecţioasă. (ne,monia pne,mooi& sau pneumonia francă loară este o pneumonie acută, o pneumopatieacută, provocată de pneumococ, care afectează un lo, deutează acut (i are evoluţie ciclică.

→ E$o!,ţia proe",!,i inf!amator p,!monar:o Stadi,! de on'e"tie / constituirea unei alveolite catarale.o -epatizaţie ro%ie / plăm>nul din zona afectată are consistenţa crescută (i culoarea ro(ie / rună.

o -epatizaţie en,%ie / marchează începerea procesului de rezoluţie a leziunii. <'sudatul se resoare, sau prinaravare se poate transformă în puroi, aspectul fiind numit hepatizaţie cenuşie.o Stadi,! fina! / e'sudatul fie este dierat enzimatic (i resorit pe cale limfatică, fie este eliminat prin tuse.

→ De*,t,!:o Debut brutal , ine precizat de olnav datorită frisonului unic, intens, eneralizat, cu durată de 820162 minute.o Qunhi toracic / prin interesarea pleurei parietale. Cefalee. #scensiune termică ruscă / la ?22C. Vărsături. %use.

→ (erioada de "tare: !e instalează la c>teva ore de la deut.o @aciesul vulturos / ro(u, conestiv, intens pe partea olnavă, uze cianotice.o erpes 0 la nas sau uze / caracteristic pneumoniei pneumococice.o $use / iniţial iritativă, uscată, chinuitoare, devine productivă.o *puta / ro(ie0ruinie, v>scoasă (i aderentă, hemoptoică sau purulentă.o Dispneea / polipnee / 820?2 respiraţii pe minut 0 se corelează cu întinderea condensării pneumonice. Ascensiune

termică / 8M0?2

2

C. @rison repetat.o Qunhiul toracic / sumamar, accentuat cu respiraţia sau tusea.o Alte semne! transpiraţii aundente, sete vie, inapetenţă, adinamie, confuzie, delir, mialii, vărsături, oliurie,

hipotensiune arterială.→ Tratament,! i'ieno.dieteti:

o ;epaus la pat în perioada ferilă (i încă @012 zile după scăderea ferei.o Cameră luminoasă, aerisită, cu temperatură B==C) miditate crescută.o ;eim hidro(zaharat , oat în vitamine, sucuri de fructe, siropuri, ceai, lapte. %reptat reim lacto0făinos, apoi o

alimentaţie mai sustanţială. =n perioada ferilă se asiură hidratare suficienţă.o Iiena bucală corectă, continuă / se îndepărtează reziduurile, se fac ararisme, se un mucoasele cu licerină

ora'ată. !e asiură iiena teumentelor / prin spălare cu apă caldă (i fricţiuni cu alcool mentolat.→ Tratament mediamento":

o (enii!in& / tratament de elecţie, @22.222 $ i.m. la ?0@ ore, timp de I012 zile. !e continuă administrarea încă I6 oredupă scăderea ferei, iar la ătr>ni încă c>teva zile.

o La olnavii alerici la Penicilină se administrează Vancomicină &6 pe zi), <ritromicină 608 pe zi în ? prize timpde ?07 zile, %etraciclină, #mo'icilina &322 m la 7 ore), 9o'icilină sau !eptrin

o !e poate utiliza Ampii!in& oral 60? pe zi, timp de 7012 zile.o !eptrin &1i"epto!) ? cp pe zi, oral, 6 prize, timp de ?07 zile.o Fera se comate cu comprese alcoolizate.o _unhiul toracic se comate cu antinevralice ) Alocalmin, Antidoren.o 9elirul (i insomnia " cu barbiturice, Clorhidrat 608 pe 6? ore, Bromoval .o =n cianoză (i dispnee se dă oxien.o %usea se comate cu Calmotusin, $usoma, Codenal .o La v>rstnici (i taraţi " cardiotonice, analeptice cardio(respiratorii.o Profilactic la persoanele peste @3 de ani, olnavi cronici / vaccinare.

→ O*ieti$e de 2n'ri@ire: Combaterea infecţiei, hipoxemiei. :liberarea căilor respiratorii. :vacuarea colecţiilor lichidiene. idratare

corespunzătoare. $erapie ocupaţională. Controlul %i coordonarea respiraţiei. Jinetoterapie respiratorie. Ameliorarea stării bolnavului %i reinterarea socio(profesională.

→ educerea suprafeţei alveolare se datorează 0 mplerii parţiale a alveolelor cu lichid de tip exsudat, !n timpul proceselor in$lamatorii (pneumonie) sau transsudat !n cursul edemului pulmonar.

→ =n procesele inflamatorii asistenta medicală aplică antiioterapie adecvată.

→ =n feră se administrează medicaţie antipiretică / Paracetamol, #spirină etc.

→ Comaterea hipo'emiei " prin administrare de o'ien prin sondă endonazală.

→ *olnavii cu feră, transpiraţii, vărsături au tendinţă la deshidratare (i tulurări electrolitice / hidratare corespunzătoare pe

cale orală sau perfuzie intravenoasă.→ Colecţiile de lichid pleural sau pericardic se evacuează prin puncţie.

→ <'erciţiile fizice comat imoilizarea. Qinetoterapia respiratorie a-ută la reducerea ostrucţiei dinamice din e'piraţie, pacientul este învăţat să e'pire cu uzele str>nse ca pentru fluierat. Presiunea în cavitatea ucală cre(te deplas>nd punctul



de ealizare presională spre căile aeriene mari. Controlul (i coordonarea respiraţiei urmăre(te con(tientizarea unei schemeventilatorii adecvate deficitului funcţional (i se referă la reducerea ritmului respirator, la raportul inspir J e'pir (i lacontrolul flu'ului de aer. ărirea ritmului respirator este decisă pentru ameliorarea distriuţiei intrapulmonare. !e vascădea treptat ritmul respirator ce depă(e(te 62 rJminut la 1601@ rJminut.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU 1RON6IT5 CRONIC5

→ Definiţie:o *ron(ita cronică H sindrom clinic caracterizat prin tuse, însoţită de cre(terea secreţiilor ron(ice, permanentă sau

intermitentă &cel puţin 8 luni pe an, 6 ani consecutiv), necauzată de o oală sau leziune ronhopulmonară specifică.→ Manife"t&ri:

o $usea / matinala la început, ulterior permanentă.o :xpectoraţie mucopurulentă)o Dispnee / proresivă, iniţial la efort, apoi (i în repaus .

o Cianoză. %ahicardia. Cre(terea tensiunii arteriale.o #itaţia. %ranspiraţiile profuze. #n'ietatea.

→ Tratament:o %ratamentul d,reaz& I zile / terapie de atac / (i se continuă 608 săptăm>ni cu !eptrin 1 pe zi, 9o'icilină

&Viramicină).o =n *ron/opne,monie se dă Penicilină + 5 Qanamicină sulfat.o F!,idifiante %i m,o!itie ; #ucosolvin =Acetilcisteina>, Bisolvon, Alfachemotripsină, Benzoat de sodiu ; utile în

forme cu secreţii aderente.o Miofi!in / i.v. lent, 106 f / comate ronhospasmul.o Simpatiomimetie!e ; Alupent, Berotec, entolin, Bronhodilatin / administrate cu prudenţă.o Reed,area re"piraţiei prin ineziterapie)o Oi'en ,midifiat / prin sondă nazală, cu deit scăzut / discontinuu.o

Vainare anti'ripa!& ; mai ales iarna. Vain po!i$a!ent ; (o!idin)o Mioren / pentru stimularea centrului respirator.o C,re *a!neo!imaterie / +ovora.o -ntreruperea $umatului. #liminarea $actorilor poluanţi sau iritanţi.o 3ro$ilaxia in$ecţiilor respiratorii & prin vaccinare anuală antigripală, tratamentul in$ecţiilor dentare şi orale,

amigdalectomie cnd $ocarul amigdalian este supurat sau in$ecţia repetată şi nu poate $i controlată cu antibiotice.o %idratare corectă & orală.

E$a,area "ereţii!or *ron%ie)→ (rinipa!e!e mi@!oae utilizate pentru evacuarea secreţiilor ron(ice:

− midifierea bron%ică / prin rehidratarea secreţiilor uscate aderente:→ Pe cale inhalatorie / prin aerosoli.→ Prin inestie de lichide suplimentar p>nă la 1 litru.→ miditatea adecvată în încăpere.

− Drena" postural : 0 cel mai eficace mi-loc de a asiura mirarea secreţiilor pentru evacuarea lor:→ !e utilizează poziţii ce creează radientul de înălţime între sementul pulmonar încărcat de secreţii (i căile

ron(ice sau trahee.→ 9rena-ul postural se poate face -eun (i se poate repeta de 106 ori pe zi cresc>nd durata p>nă la 82 minute.→ 9rena-ul postural impune schimarea frecventă a poziţiei / decubit ventral, decubit lateral drept, decubit lateral

stng → !e asociază cu tapotament sau viraţii pe hemitoracele ce treuie drenat.→ =n lipsa declan(ării refle'ului de tuse, se va proceda la provocarea periodică a refle'ului de tuse cu scopul

eliminării secreţiilor.→ !ecreţiile care nu se elimină prin drena- postural sunt e'trase prin aspiraţie.

→ :ducarea tusei!→

#sistenta va instrui olnavul în vederea refle'ului de tuse provocat.→ $ehnica de reeducare a tusei!1. (oziţia orp,!,i în timpul tusei:

− Kezut cu umerii rela'aţi.− <'pir u(or.− ela'area musculaturii adominale.− Cre(terea presiunii intraadominale prin apăsarea cu m>inile a peretelui adominal.

6. Contro!,! re"piraţiei în accesul de tuse:− $nspir lent nazal, profund.− Contractura musculaturii adominale.− !curtă apnee cu uzele lipite, palatul ridicat / ca atunci c>nd se cască discret.− <'pulsia puternică a aerului în 608 reprize &fracţionat) cu trunchiul aplecat înainte (i compresiune adominală.

>) Contro!,! ",net,!,i t,"ei:− !unetul treuie să fie rotund (i surd / tuse eficientă.− Forţa de e'pulsie este diferită funcţie de starea olnavului.− !e repetă e'erciţiile pentru educarea olnavului (i crearea unui stereotip.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU ULCER GASTRIC

→ Definiţie:o lcerul astric! constă în pierderea de sustanţă la nivelul mucoasei, mai mult sau mai puţin profundă, localizată de

preferinţă pe mia ,r*,r& a "toma,!,i. <ste mai rar dec>t ulcerul duodenal / 62A din totalul ulcerelor.→ Ca,ze:

→ *ecreţia de acid clorhidric. @umatul. "limentaţia cu abuz de condimente şi alcool. Structura psihică crescută→ #edicamente aresive ( "spirină. @enilbutazonă. Indometacin. 5ortizon. ;ezerpină. 0etablocante.

→ Manife"t&ri:

→ D,rerea: epiastrică, în leătură cu sediul ulceraţiei., intensă (i însoţită de senzaţie de arsură (i deseori iradiază înspate.→ Caratere!e d,rerii: Periodicitatea. Caracter sezonier / în cursul toamnei sau al primăverii / periodicitate

sezonieră. ;itm orar!~ Precoce la 2,301 oră după masă / durere precoce.~ !emitardivă la 106 ore după masă.~ %ardivă la 608 ore după masă / durere tardivă.~ ;ipertardivă la ?03 ore după masă.

→ (irozi". Er,taţii %i re',r'itaţii. Greaţa)→ V&r"&t,ri alimentare, mucoase sau chiar sanvinolente &hematemeza).→ (ofta de mnare: <ste normală sau crescută.→ Constipaţia cu caracter spastic. eteorism adominal.→ 9eitul acid orar stimulat cu histamină are valori coor>te.→ Semn,! de ertit,dine este ni%a. =n ,!er,! 'a"tri ni(a este localizată pe mica curură, cu tendinţă de reresare

p>nă la dispariţia completă în 80? săptăm>ni. C>nd nu dispare, devine suspectă de ulceraţie malină.→ Ga"tro"opia: dianostic în localizării dificil de e'aminat: $eţele stomacului, porţiunea superioară a micii curburi,

tuberozitatea.→ Eamen,! /emora'ii!or o,!te . reaţia Add!er: %raduce prezenţa s>nelui în materiile fecale.

→ Tratament %i 2n'ri@iri:→ #ntiacide (i pansamente astrice, anitidina, etoclopramida, etc.→ ăsurile iienice: cca. ' ore de repaus la pat !n perioada dureroasă, respectarea repausului postprandial +?

minute, schimbarea mediului de viaţă şi de muncă, evitarea e$orturilor $izice şi intelectuale prea mar.→ 9ieta /individualizată. #limentele se repartizează în 30I mese pe zi, la nevoie (i noaptea. #limentul de ază este

laptele (i produsele lactate la interval de 80? ore.→ !e e'clud: supele de carne, slănina, mezelurile, borşul, grăsimile prăjite, sosurile de rntaş, ceapa, condimentele,

conservele, usturoiul, leguminoasele uscate, ciupercile, alimentele cu celuloză, brnzeturile $ermentate, sărăturile,

murăturile, ca$eaua, ciocolata, dulciurile concentrate, băuturile alcoolice, limonada, !ngheţata, $umatul.

→ Ro!,! a"i"tentei media!e 2n 2n'ri@irea *o!na$,!,i:~ <'plică olnavului modalităţile (i scopul tratamentului.

~ #siură olnavului repaus fizic (i psihic.~ Controlează respectarea reimului alimentar.~ #dministrează (i supravehează medicaţia prescrisă. Pansamentele astrice pe ază de *i (i #l se administrează cu 13

minute înaintea fiecărei mese, într0un pahar cu apă.~ !upravehează tranzitul intestinal (i notează apariţia diareei sau constipaţiei.~ $nformează olnavul despre medicamentele contraindicate în ulcer: anticoaulante, antiinflamatorii steroidiene (i

nesteroidiene, aspirină. #cestea pot declan(a apariţia hemoraiilor.

~ C>ntăre(te olnavul o dată pe săptăm>nă.~ rmăre(te aspectul (i culoarea scaunului. n scaun neru poate fi rezultatul e'istenţei unei hemoraii oculte sau

folosirii *i în tratament.~ ăsoară (i notează %# (i #V de 6 oriJzi.~ 9acă remarcă apariţia unor dureri rutale, violente însoţite de o stare sincopală, anunţă imediat medicul întruc>t poate

fi vora de o perforaţie a ulcerului.



(ACIENT CU CIRCULA8IE INADECVAT5

→ Definiţie:

~ Circulaţia sanuină inadecvată este produsă prin !ncetinirea circulaţie, creşterea sau diminuarea volumului sanguin, stază, obstrucţii provoacă lipsa o'ienului sau infiltrare de lichid în ţesuturi.

~ <ste o tulurare a circulaţiei sanuine ce poate apărea în momentul în care deitul cardiac este perturat.

~ n aport insuficient de s>ne ce provoacă ischemie la nivelul ţesuturilor (i care determină apariţia durerii.~ $ndiferent de cauze efectele sunt: diminuarea oxigenului la nivelul celular şi creşterea ischemiei & într0un stadiul

avansat determină necroza ţesutului.→ Simptomato!o'ie:

o 5laudicaţie intermitentă. @urnicături şi amorţeli la nivelul degetelor.o /urere. a nivelul pielii: paloare, cianoză, iriare insuficientă.o 6egumente: cianotice la nivelul unhiilor, uzelor, loului urechii.o #xtremităţi reci. <deme. Varice.o Dodi$icări ale pulsului: radicardie, tahicardie, puls filiform, cu volum redus, aia perceptiil, asincron / cu volum

diferit la arterele simetrice. !e percep pauze ineale între pulsaţii. Pulsul dicrot se percepe ca două pulsaţii / una puternică (i alta slaă, urmată de pauză.

o Dodi$icări ale tensiunii arteriale: hipertensiune arterială, hipotensiune arterială. #par modificări ale tensiuniidiferenţiale &%#ma' / %#min) / viraţiile %#ma' (i %#min nu se fac paralel. %# diferă la semente simetrice &raţst>n, drept)

→ O*ieti$e!e 2n'ri@irii paient,!,i , ir,!aţie inade$at&:o =mrăcăminte adecvată &călduroasă) care să nu producă compresiune la nivelul memrelor (i taliei.o educerea fumatului.o Poziţia proclivă a memrelor inferioare &după caz).o <vitarea e'punerii la fri.o #limentaţia să fie compusă din fructe, leume (i proteine, în cantitate normală, cu un aport redus de lichide.o $ienă corespunzătoare.o <'erciţii fizice moderate / e'erciţii musculare, mers etc.

~ Diminuarea anxietăţii.

→ 0n'ri@iri 'enera!e:~ !upravehează funcţia respiratorie (i circulatorie pentru o ună o'ienare.~ Dotează valorile de tensiune, temperatură, puls, respiraţie.~ #siură condiţiile de mediu (i de iienă.~ #sistenta 'nvaţă pacientul să:

o =ntrerupă consumul de alcool (i tutun.o !ă aiă alimentaţie oată în fructe (i zarzavaturi.o !ă reducă răsimile (i clorura de Da din alimentaţie.

~ #sistenta medicală administrează medicaţia prescrisă: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare,hipotensive, antianginoase, anticoagulante. rmăre(te efectul medicamentelor.

~ Aplică tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active, pasive, masaje.

~ #sistenta medicală informează pacientul asupra stadiului olii sale asupra radului de efort pe care poate să0l depună,asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos.~ <'erciţii respiratorii:

o espiraţie cu presiune pozitivă / respiraţie cu buzele strnse.o <ste eficace în dispneea de efort.o Poziţia pacientului: ortostatism, şeznd, decubit.

~ 9iminuarea an'ietăţii.

~ estailirea forţei (i tonusului muscular.~ Prevenirea escarelor de decuit.~ enţinerea unei poziţii corecte care să favorizeze circulaţia sanuină.



TOALETA 1OLNAVULUI IMO1ILI+AT

→ Condiţii:~ %emperatură adecvată în salon " pentru a feri olnavul de răceală.

~ !ă preătească materialul necesar " în ordinea folosirii.~ !ă acţioneze repede, precis, l>nd, fără a oosi.~ !ă mena-eze olnavul.

~ !ă asiure intimitatea.

~ !ă convină olnavul cu tact (i delicateţe.~ !ă e'amineze reiunile e'puse escarelor (i să acţioneze în vederea prevenirii lor.

→ Sop:~ =ndepărtarea stratului cornos de pe suprafaţa pielii.~ !ă îndepărteze microii (i sustanţele străine " murdăria, de pe piele.

→ Efete:~ #ctivarea circulaţiei cutanate.~ Favorizează moilizarea anticorpilor din celulele endoteliale din ţesutul celular sucutanat.~ !ă creeze o stare de confort.

~ #re efect sedativ.→ Materia!e nee"are:

~ Paravan, mu(ama, aleză.~ Lihene, apă caldă, apă rece. +ăleată.

~ 9ouă azinete, tăviţă renală.~ ănu(i de cauciuc, mănu(i de aie &8 " pentru faţă, trunchi (i memre, orane enitale).

~ !ăpun neutru, (ampon.~ #lcool camforat, talc, pudrieră.~ %rusă de unhii.

~ Perie (i pastă de dinţi.~ Perie (i pieptene, uscător de păr.

~ Len-erie curată.~ !ac pentru len-eria murdară.

~ Creme protectoare, deodorant.→ Te/nia:

~ !e ale (i se preătesc materialele în funcţie de reiunea de spălat.~ !e anunţă (i se e'plică tehnica.~ !e închid ferestrele, se verifică temperatura din cameră &622C).

~ !e interzice deschiderea u(ii în timpul toaletei.~ !e îndepărtează noptiera de pat.

~ !e prote-ează patul. !e a(ează paravanul.~ !e a(ează paravanul în -urul patului.

→ TOALETA FE8EI:

~ !e îndepărtează perna (i se prote-ează patul cu mu(ama (i aleză.~ !e verifică temperatura apei.~ !e îmracă mănu(ile de cauciuc (i prima mănu(ă de umac care se umeze(te.~ !e (ter ochii de la comisura e'ternă spre cea internă, se clătesc (i se (ter cu prosop curat. Fruntea se spală de la

mi-loc spre t>mple. !e spală reiunea periorală (i perinazală prin mi(cări circulare. !e (tere prin tamponare.→ TOALETA UREC-ILOR 6I GTULUI:

~ !e săpune(te urechea insist>nd la nivelul (anţurilor (i retroauricular.

~ !e clăte(te ine (i se (tere cu prosop.~ !e întoarce capul (i se procedează la fel cu cealaltă ureche.

~ !e introduc / la cererea olnavului / tampoane de vată.~ +>tul dezvelit se spală cu apă (i săpun, se clăte(te (i se (tere imediat.

*e schimbă apa, prosopul %i mănu%a de bumbac.

→ TOALETA MEM1RELOR SU(ERIOARE:



~ !e verifică temperatura apei.~ !e dezracă reiunea (i se prote-ează patul.~ !e săpune(te circular de la umăr spre capătul distal, insist>nd la a'ilă.~ !e clăte(te (i se (tere cu prosop.~ !e învele(te.

~ !e taie unhiile (i se pilesc.~ !e repetă operaţiile (i pe partea opusă.

→ TOALETA TORACELUI 6I S(ATELUI:~ !e dezvele(te reiunea.~ !e săpune(te insist>nd la femei la pliurile sumamare.~ !e clăte(te (i se (tere prin tamponare.~ !e întoarce olnavul în decuit lateral.

~ !e săpune(te spatele (i reiunea lomo0sacrală.~ !e clăte(te (i se (tere prin tamponare (i se pudrează cu talc.~ !e readuce olnavul în decuit dorsal (i se îmracă.

→ TOALETA A1DOMENULUI:

~ !e săpune(te adomenul.

~ Cu tampon cu enzină se insistă la nivelul omilicului îndepărt>nd murdăria.~ !e spală cu apă (i săpun (i se clăte(te, apoi se (tere.~ !e une reiunea omilicală cu vaselină.

*e schimbă apa, prosopul %i mănu%a de bumbac.

→ TOALETA MEM1RELOR INFERIOARE:

~ !e verifică temperatura apei.

~ !e săpunesc coapsele insist>nd la nivelul reiunii inhinale.~ !e clătesc (i se (ter.~ !e flectează amele pe coapse (i se introduce piciorul în lihean.

~ !e săpune(te ama insist>nd în reiunea poplitee (i interdiital. !e clăte(te (i se (tere cu prosop. !e fricţionează cualcool (i se pudrează cu talc.

~ !e procedează la fel cu celălalt picior. !e taie unhiile scurt (i se pilesc.→ TOALETA ORGANELOR GENITALE E9TERNE:

~ !e a(ează azinet su olnav pentru urinat (i se schimă azinetul.

~ !e a(ează olnava Jolnavul în poziţie inecoloică.~ !e îmracă a treia mănu(ă~ !pălarea se face dinspre puis spre anus, cu apă (i săpun neutru. !e insistă la plica inhinală. !e limpeze(te cu a-utorul

unui -et de apă curată.~ !e (ter uscat oranele enitale cu un prosop curat, apoi se pudrează cu talc pentru a preveni intertrioul.

→ TOALETA (5RULUI:

~ !e a(ează cadă specială su capul olnavului.~ !e controlează temperatura apei.

~ !e umeze(te părul, se (amponează se fricţionează mas>nd u(or în sens circular. !e clăte(te aundent. !e usucă cuuscător

~ !e piaptănă.→ IGIENA CAVIT58II 1UCALE

→ (oziţia *o!na$,!,i:~ 9ecuit lateral " olnav incon(tient.~ !emi(ez>nd " olnav con(tient.


~ 3entru bolnavii conştienţi:o Periuţa individuală. Pastă de dinţi. Pahar cu apă. Prosop.

~ 3entru bolnavii inconştienţi:o %ampoane pe port tampon. Comprese de tifon.o 9eschizător de ură. !patulă linuală.



o #pă oricată 62A. %ăviţă renală.o #părători metalice pentru deete. ănu(i d protecţie.

→ Te/nia !a *o!na$,! on%tient:~ !e pune pastă pe periuţă. !e serve(te olnavul cu periuţa (i paharul de apă.~ !e prote-ează len-eria olnavului cu prosop (i aleză.~ *olnavul î(i spală dinţii cu mi(cări verticale enerice (i clăte(te ura în tăviţa renală.

→ Te/nia !a *o!na$ii inon%tienţi:

~ !e a(ează su ăria olnavului prosopul (i tăviţa renală.~ !e aplică deschizătorul de ură între arcadele dentare.~ !e înmoaie un tampon în licerină ora'ată.~ !e (ter lima, olta palatină, suprafaţa internă (i e'ternă a arcadelor dentare dinafară înăuntru.

~ Cu un alt tampon se (tere dantura.~ Cu deetul prote-at metalic (i învelit în tifon îmiat în licerină ora'ată sau zeamă de lăm>ie se îndepărtează

depozitul ros depus pe mucoase p>nă în farine.~ *uzele uscate se un cu licerină ora'ată.

→ O*"er$aţii:~ La cererea olnavului faţa se poate spăla cu săpun~ =nainte de a începe toaleta, asistenta verifică starea enerală a pacientului / puls, tensiune arterială, temperatură,

respiraţie, posiilităţi de moilizare.~ %oaleta pe reiuni permite oservarea unor modificări cum ar fi roşeaţa, iritaţia impun aplicarea unor măsuriterapeutice specifice.

~ *olnavul este dezrăcat (i acoperit cu cear(af (i pătură descoperindu0se proresiv numai partea care se spală.~ ănu(a de aie sau uretele îmiat cu apă se stoarce ine pentru a nu se scure apă în pat.~ ănu(a de aie sau uretele îmiat cu apă s stoarce ine pentru a nu se scure apă în pat.



ETA(ELE (ROCESULUI DE 0NGRIIRE

→ Definiţie:~ Procesul de înri-ire " plan oranizat (i planificat al intervenţiilor individualizate, aplicate pentru ameliorarea stării

de sănătate sau pentru recuperarea (i menţinerea ei.~ Procesul de înri-ire este transpus în practică în planul de înri-ire " document scris / mi-loc de comunicare (i

informare in cadrul echipei de înri-ire, privind înri-irea (i intervenţiile planificate, aplicate sau supraveheate.→ (!an,! de 2n'ri@ire:

~ +. Culeerea datelor.~ -. Analiza datelor culese " stailirea dianosticului de înri-ire.~ 7. Planificarea intervenţiilor.~ L. Aplicarea intervenţiilor planificate.~ 8. :valuarea tehnicilor aplicate, evaluarea stării olnavului.

→ C,!e'erea date!or:~ !e cule date complete, e'acte, concise, neinterpretaile:

o $nformaţii enerale " nume, prenume, v>rstă, se'.o Proleme anterioare de sănătate.o !tarea de sănătate a familiei.o Proleme actuale de sănătate.o <'amenul clinic pe aparate.o <'amene paraclinice.

~ !urse de informaţie:o Pacient, familie, antura-.o emrii echipei de înri-ire.o 9ocumente medicale.o Literatură de specialitate.

~ %ipuri de date:o !uiective / acuzate de pacient.o Biective / oservate de către asistentă.o 9escoperite prin e'aminare.

~ etode de culeere a datelor:o $nterviu " direct / cu întreări structurate4 indirect " pentru clarificare.o Bservare (i investiare clinică.o <'amen fizic " inspecţie, palpare, inspecţie, auscultaţie.

→ Ana!iza date!or ; "ta*i!irea dia'no"ti,!,i de 2n'ri@ire:~ !e identifică prolemele (i se define(te dianosticul de sănătate actuală sau potenţială.

~ =n fi'area dianosticului se ţine cont de factorii cauzali.~ !e a-ută la orientarea intervenţiilor specifice.~ !e promovează activităţi independente.

→ (!anifiarea inter$enţii!or:~ !e ale strateiile de înri-ire.~ !e reduc (i se elimină prolemele pacientului.

~ !e stailesc priorităţile.~ !e fi'ează oiectivele de înri-ire (i strateiile de lucru.~ !e elaorează planul de înri-ire.

→ Ap!iarea te/nii!or de 2n'ri@ire %i tratament:~ !e continuă culeerea datelor.~ !e aplică tehnicile planificate (i se notează pe plan.~ Pentru efectuarea tehnicilor se respectă:

o <tapele de desfă(urare a tehnicilor.o Preătirea locului.o Preătirea materialelor.o Preătirea fizică (i psihică. #siurarea intimităţii. espectarea demnităţii pacientului.o #plicarea măsurilor de asepsie.o <'plicarea comportamentului pacientului în timpul diverselor tehnici. Bţinerea consimţăm>ntului.o =nri-irea olnavului după tehnică. #daptarea înri-irilor la pacient. Previne complicaţiile. o Dotează tehnica / eventualele incidente (i accidente.

→ E$a!,area K ,!tima etap& a p!an,!,i de 2n'ri@ire:



~ !e stailesc criteriile de evaluare a oiectivelor atinse.~ !e identifică factorii care afectează atinerea oiectivelor.~ <valuarea determină ree'aminarea planului de înri-ire aplicat, calitatea intervenţiilor (i rezultatele oţinute.



CLISMA

→ Definiţie:~ $ntroducerea unei cantităţi de lichid prin intermediul unei canule, prin anus în rect, cu scopul evacuării materiilor

fecale sau efectuarea unor tratamente.→ Sop

~ <vacuarea " clisma evacuatoare

~ <'plorator " clisma aritată &irioscopia).

~ %erapeutic " clisma medicamentoasă.~ #limentar, hidratare " clisma picătură cu picătură, microclisma.→ (re'&tirea materia!e!or

~ ateriale de protecţie / paravan, mu(ama, aleză, învelitoare.~ ateriale sterile / canulă rectală, casoletă cu comprese, pară de cauciuc pentru copii.

~ ateriale nesterile / stativ pentru iriator, iriatorul (i tuul de cauciuc.~ %ăviţa renală, azinet.~ #pă caldă la 8308I2C &32201222 ml pentru adult, 632 l pentru adolescenţi, 132 ml pentru copii, 320@2 l pentru suari.

~ !are 1 linuriţă la un litru de apă.~ lei ? linuri la 1 litru de apă. +licerină ?2 la 322 l apă.

~ !ăpun 1 linuriţă rasă la 1 litru de apă.

→ (re'&tirea paient,!,i~ Preătirea psihică~ !e anunţă (i se e'plică tehnica.

~ !e respectă pudoarea pacientului.~ !e izolează patul cu paravan (i se prote-ează cu u(a (i aleză.~ !e a(ează pacientul în funcţie de starea enerală în poziţie:

~ /ecubit dorsal cu membrele in$erioare uşor $lectate.

~ /ecubit lateral cu membrul in$erior stng uşor $lectat.

~ <enupectoral.

~ !e a(ează azinetul su olnav (i se învele(te cu învelitoarea.→ Ee,ţie

~ #sistenta se spală (i se dezinfectează pe m>ini.~ !e fi'ează canula la tuul iriatorului (i se închide roinetul.~ !e verifică temperatura lichidului.

~ !e umple iriatorul.~ CLISMA SIM(L5 K se efectuează cu apă călduţă, la temperatura de 660822C, utiliz>nd 2,I3 / 1,3 l lichid pentru o

clismă.~ 3entru !ntărirea e$ectului clismelor se pot adăuga !n apă '+* linguriţe de săpun $ărmiţat, *+ linguri de glicerină, o

linguriţă de sare de bucătărie, o linguriţă de ulei de ricin etc. care se amestecă bine cu apa pnă la dizolvarea substanţelor solubile.

~ !e evacuează aerul (i prima coloană de apă.

~ !e lurefiază canula cu o compresă de tifon cu vaselină.

~ !e fi'ează iriatorul pe stativ.~ !e îmracă mănu(i de protecţie.

~ "sistenta !ndepărtează $esele bolnavului cu mna stngă, iar cu cea dreaptă introduce canula lubre$iată prin anus !nrect 12016 cm , insistnd pătrunderea prin mişcări de rotaţie !mprejurul axului longitudinal al canulei, pnă ce se!nvinge rezistenţa s$incterului anal. -n momentul pătrunderii prin s$incter, canula trebuie să $ie perpendiculară pe

supra$aţa subiacentă, ceea ce necesită ca vr$ul să $ie !ndreptat puţin !nainte, !n direcţia vezicii urinare.~ Imediat ce vr$ul canulei a trecut prin s$incter se loveşte de peretele anterior al rectului, din care motiv extremitatea

externă a canulei trebuie ridicată, !ndreptnd ast$el vr$ul canulei !n axa ampulei rectale. /acă pe acest parcurscanula !ntmpină rezistenţă (plici ale mucoasei), atunci, $ie se va retrage cţiva cm. $ie că se va da drumul la apă

pentru ca aceasta să $acă drum pentru !naintarea canulei !n continuare prin !ntinderea şi lărgirea rectului, precum şi prin dizolvarea şi dislocarea maselor de $ecale.

~ !e deschide roinetul sau pensa (i se relează viteza de curere.

~ !e captează scaunul la pat sau la toaletă.~ CLISMA 0NALT5 K se procedează ca mai sus, doar că se folose(te o canulă fle'iilă de 820?2 cm introdusă în

colon, iar iriatorul se ridică la 1,3 m faţă de anus.



~ CLISMA MEDICAMENTOAS5 K se procedează ca la clisma simplă. !e introduc soluţii medicamentoaseintroduse în vase izoterme &diitală, clorură de calciu, clorhidrat, tinctură de opiu, chinină etc.) (i care se asor lanivelul mucoasei rectale. !e fac microclisme sau clisme picătură cu picătură cu ritm de @2 picături pe minut,&preedate de !i"m& e$a,atoare , < ore 2nainte).

~ MICROCLISMA K 12013 ml soluţie medicamentoasă se introduce cu serina adaptată la canulă.~ CLISMA ULEIOAS5 K se face cu 622 ml ulei veetal încălzit la 8I 2C în aie de apă. !e in-ectează profund. !e

indică în constipaţii cronice, fecalom.→ 0n'ri@irea *o!na$,!,i d,p& te/ni&:

~ !e închide roinetul (i se îndepărtează canula (i se a(ează în tăviţa renală.~ Pacientul este ruat să reţină apa 12013 minute.~ Pacientul este adus în poziţie de decuit lateral drept, apoi decuit dorsal.~ !e face toaleta locală după eliminarea scaunului sau după terminarea clismei cu alt scop.

~ !e aerise(te salonul.~ !e îndepărtează materialul folosit, se spală (i se sterilizează.~ !e notează tehnica în foaia olnavului.

→ Aidente:~ 9ureri.~ Crampe intestinale " se opre(te pe moment curentul lichidului, se reia după c>teva minute.

→ O*"er$aţii:

~ $riatorul va fi fi'at la o înălţime de 2,3 / 1,3 m. 9e la înălţimea de 1 m, 1 litru de lichid apos pătrunde în rect îndecurs de 3 minute.

~ Pentru reducerea vitezei de scurere a lichidului, iriatorul va fi ţinut la un nivel inferior.~ Pentru a u(ura relarea vitezei de scurere a apei din iriator în colon, este ine că după pornirea curentului de apă,

rezervorul să fie deta(at de pe stativ (i să fie ţinut în m>na st>nă lieră4 dacă în cursul intrării apei, olnavasemnalează dureri, crampe intestinale, se opre(te curentul de apă pentru c>teva minute, p>nă ce musculatura colonuluise lini(te(te, după care se poate continua clisma.

~ !e va avea ri-ă să nu pătrundă aer în rect, din acest motiv lichidul din iriator nu se va oli niciodată, ci, c>nd nivelulapei se apropie de nivelul tuului de scurere se închide roinetul din faţa canulei rectale.

~ Du se folose(te vată " irită mucoasa rectală.



INTRODUCEREA TU1ULUI DE GA+E

→ Definiţie:~ %uul de aze " tu de cauciuc de 82083 cm lunime, cu marini rotun-ite, (lefuite care se introduce prin anus în rect

(i colon, în caz de meteorism adominal.→ Sop:

~ <liminarea azelor din colon.→ Materia!e nee"are:

~ %u de aze steril, lurefiat cu vaselină.~ Comprese de tifon.~ ănu(i de protecţie.

~ Pună colectoare.~ %ăviţă renală.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă (i se e'plică necesitatea tehnicii.

~ !e izolează patul cu paravan.~ !e dezracă reiunea anală (i se a(ează pacientul în decuit lateral st>n.

→ Te/ni&:~ !e spală m>inile (i se îmracă mănu(ile.

~ !e lurefiază tuul (i se introduce prin anus în rect (i colon, prin mi(cări de rotaţie (i înaintare / 13062 cm.~ !e adaptează capătul tuului la puna colectoare.

~ !e învele(te pacientul.~ !e lasă ma'im 106 ore " pericol de escare de mucoasă.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e îndepărtează tuul.

~ !e face toaleta locală (i se îmracă olnavul, se a(ează comod.~ !e aerise(te salonul.

~ !e notează tehnica.→ O*"er$aţii:

~ Du se menţine tuul mai mult de 6 ore pentru a nu produce escare de mucoasă.

~ 9acă este nevoie se poate reintroduce după ? ore.~ Du se folose(te vată la lurefierea tuului / irită mucoasa rectală.



C5ILE DE -IDRATARE

→ Definiţie:~ #pa este solventul tuturor sustanţelor chimice din oranism. =n oranism înt>lnim apă lieră &circulantă) (i apă fi'ă

&structurală, în molecule).~ #pa lieră " 32A lichid intracelular, 62A lichid e'tracelular &13A lichid interstiţial, 3A lichid plasmatic).

~ #pa circulantă " provine din inestie de lichide (i din reacţii chimice &apă e'oenă (i apă endoenă).~ Lichidele (i electroliţii " se elimină prin urină, scaun, transpiraţii sau diferite secreţii.

~ =n mod normal este echiliru între lichidele introduse (i cele eliminate " pierdute fizioloic.~ Patoloic se produce dezechiliru hidric (i J sau electrolitic.~ eechilirarea hidrică se face prin -IDRATARE.

→ Sop:~ eechilirarea echilirului hidric.~ Corectarea volemiei.~ eechilirarea ionică a plasmei.

→ C&i!e de /idratare:~ Calea naturală " orală.~ Calea rectală " clisma.

~ Calea parenterală " perfuzia &intravenoasă, sucutanată, e'cepţional intraosoasă).

→ Ca!ea ora!&:~ !e asiură apa (i electroliţii necesari.~ <ste contraindicată în stenoza pilorică, vărsături, inflamaţii intraperitoneale, stări de (oc etc.

→ Ca!ea reta!&:~ !e pot administra soluţii hipotone sau izotone su formă de clismă picătură cu picătură.~ =naintea administrării se face clismă evacuatoare &cu 1 W ore înainte).~ !oluţii folosite: ser lucozat 3A, ser fizioloic, ser icaronatat 1?Z, clorură de potasiu 6A, soluţie iner " pentru

hidratare fizioloică.



RADIOGRAFIA DE 1A+IN

→ Definiţie:~ <'aminarea radioloică a azinului se face pe radiorafie citită (i interpretată la neatoscop.

→ Sop:~ !tudiul morfoloiei (i funcţionalităţii oaselor azinului.

~ !tailirea dianosticului de lu'aţie sau fractură.→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ !e anunţă (i se e'plică necesitatea tehnicii.~ !e e'plică condiţiile de e'aminare din serviciul de radioloie.~ !e dezracă reiunea inferioară a corpului.~ !e îndepărtează i-uteriile (i oiectele radioopace.

~ !e ridică pansamentul de pe reiunea interesată.~ !e îndepărtează prin spălare unuentele.~ !e poate administra un calmant în cazul traumatismelor care prin moilizare pod declan(a dureri.~ !e recomandă clismă evacuatoare " D !< F#C< CL$! =D %##%$!< <C<D%< 9< *#[$D.

→ Te/ni&:~ !e a(ează pacientul pe masa de radioloie.

~ !e administrează sustanţe de contrast sau se umple cavităţile cu aer sau o'ien pentru evidenţierea spaţiilor " numai

la solicitarea medicului.~ !e a-ută pacientul să0(i menţină poziţiile indicate.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e a-ută olnavul să cooară de pe masă (i să se îmrace.~ !e conduce la salon.~ !e notează tehnica în foaie.



(ATUL# ANE9ELE (ATULUI 6I SC-IM1AREA LENERIEI DE (AT

→ Definiţie:~ Patul reprezintă spaţiul în care0(i petrece timpul olnavul internat.

→ Sop:~ #siură condiţii iienice de confort pentru odihnă (i înri-irea olnavului.

→ Carateri"tii:~ Lunime 6m. Lăţime 720M2 cm.

~ =nălţime @2 cm &relailă prin dispozitive electronice " paturile modernizate).~ <ste confecţionat din tuuri u(oare, metalice.~ Vopsit în culori pastelate, rezistente la dezinfectante.~ <ste format din somieră metalică, ine întinsă pe cadru metalic, elastică.

→ Tip,ri de pat:~ Pat simplu, cu somieră dintr0o ucată.~ Pat simplu cu rezemător moil.~ Pat cu somieră articulată, moilă / ortopedic.

~ Pat universal / tip dr. Lupu.~ Pat cu rezemători laterale.

~ Pat pentru suari / cu ratii moile.

~ Pat pentru terapie intensivă / cu accesorii (i apărători moile.→ ACCESORIILE (ATULUI:

~ !altea. 106 perne. Pătură.

~ Len-erie de pat: 6 cear(afuri / simplu (i plic. 6 feţe pernă.~ u(ama (i aleză.

→ SC-IM1AREA LENERIEI DE (AT:~ !chimarea se face de către 106 persoane. !e preătesc materialele &accesoriile) în ordinea inversă folosirii (i se

a(ează pe un scaun l>nă pat.~ !e îndepărtează noptiera. !e deschide fereastra. !e întoarce salteaua.~ !e întinde cear(aful simplu pe saltea / la mi-locul patului.~ !e introduce cear(aful la capetele patului su saltea (i se e'ecută colţurile pentru a asiura menţinerea cear(afului pe

somieră se introduce cear(aful sun saltea (i se întinde ine.~ !e a(ează deasupra cear(aful de pătură simplu ,care la partea dinspre cap se răsfr>ne peste pătură.~ La partea dinspre picioare se introduce su saltea pătura cu cear(af împreună, după ce s0a efectuat o cută pentru a da

lărime necesară mi(cărilor picioarelor olnavului. !e fac colţurile păturii cu cear(af.~ !e introduc marinile păturii cu cear(af su saltea.

~ 9acă se folose(te cear(af plic / se îndoaie pătura în lunime (i se introduce prin deschizătura plicului. !e fi'eazăcolţurile păturii de cele ale cear(afului (i se întinde. !e face cuta pentru picioare (i colţurile su saltea ca (i mai sus.

~ Fiecare pernă se îmracă cu faţă de pernă (i se a(ează pe pat.~ !e rea(ează noptiera l>nă pat (i se închide fereastra.

→ S/im*area !en@eriei de pat 2n !,n'ime . , *o!na$ imo*i!izat)~ !chimarea len-eriei cu olnavul în pat se face dimineaţa înainte de curăţire, după măsurarea temperaturii, pulsului (i

toaleta olnavului.~ Preătirea materialelor (i a salonului este identică. Len-eria este împăturită / pliată sau rulată / pe un scaun în

apropierea patului.~ !e îndepărtează perna, pătura, lăs>nd cear(aful de pătură peste olnav (i se întoarce olnavul în decuit lateral

spri-init.~ !e rulează len-eria murdară su olnav (i se derulează cear(aful de pat curat, mu(amaua (i aleza &rulate împreună) pe

-umătatea lieră a patului, fără a atine len-eria murdară. !e întoarce olnavul în decuit dorsal, apoi în decuit lateralopus pe len-eria curată / fără a0l lăsa dezvelit.

~ !e îndepărtează len-eria murdară (i se derulează len-eria curată. !e e'ecută colţurile (i se introduce cear(aful susaltea / ine întins, fără cute. u(amaua (i aleza se întind foarte ine pentru a nu forma cute.

~ !e îndepărtează cear(aful murdar sincron cu întinderea cear(afului curat, se a(ează pătura (i se e'ecută colţurile (i cuta pentru picioare.

→ O*"er$aţii:~ Len-eria murdară se introduce în sacul de len-erie murdară.~ !chimarea len-eriei patului se face la e'ternarea olnavului dar (i în timpul internării acestuia. Len-eria de pat se

schimă ori de c>te ori este necesar.



~ !chimarea len-eriei se face cu multă l>ndeţe fără a provoca durere olnavului (i i se solicită cooperarea.~ =n timpul schimării len-eriei de pat treuie evitat curentul, treuie asiurată intimitatea olnavului (i se face o

preătire fizică (i psihică a acestuia inform>ndu0l asupra necesităţii stării de moilizare, prevenirea escarelor (i creareastării de confort.

~ Pentru schimarea len-eriei de pat olnavul poate sta (i în (ezut / schimarea len-eriei se face pe lăţimea patului / transversal.

~ u(amaua (i aleza se pot schima mai des.

~ =n timpul schimării len-eriei de pat se poate schima (i len-eria de corp, se poate face toaleta olnavului (i masa-ul

pentru prevenirea escarelor.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU COM5 -I(OGLICEMIC5

→ Definiţie:~ <ste o comă de oriine e'tracererală cauzată de scăderea su valoarea normală a concentraţiei licemiei din s>ne.

→ Manife"t&ri:~ 9eut lent " foame imperioasă, ooseală, tahicardie, an'ietate, transpiraţii, aitaţie psiho0motorie / looree, delir,

fasciculaţii musculare.

~ 9eut rusc " coma umedă (i hipertonă: transpiraţii profuze, aitaţie psihică, contracturi musculare, convulsii,hiperfle'ie osteo0tendinoasă, hipertonia loilor oculari.

→ Cond,ita de ,r'enţ&:~ !e diferenţiază la un diaetic cunoscut coma hipolicemică de coma diaetică prin respiraţie, halenă, aspectul pielii,

asenţa tulurărilor neuroloice.~ 9acă este reu de făcut diferenţierea se poate administra 62082 ml lucoză 88A care este rapid urmată de ameliorarea

stării enerale în cazul comei hipolicemice, dar nu are nici un efect în cazul comei diaetice.~ !e asiură transport urent la spital.

→ Dia'no"ti,! diferenţia!:

Coma dia*eti& Coma /ipo'!iemi&Ca,ze:~ Derespectarea dietei.~ 9oză insuficientă de insulină.

~ $nfecţii, tulurări diestive.~ *oli intercurente.

Ca,ze:~ #limentaţie ineficientă.~ !upradoză de insulină.

~ <fort fizic mare.

De*,t: lent, mai multe zile. De*,t: rusc sau la c>teva ore după administrarea insulinei.E$o!,ţia "imptome!or:~ Poliurie. Polidipsie.

~ +ură uscată. +reaţă, vărsături.~ #stenie, somnolenţă.

~ espiraţie Qussmaul.

E$o!,ţia "imptome!or:~ #n'ietate, nelini(te, palpitaţii.

~ %ranspiraţii, foame, cefalee, diplopie.~ 9ezorientare psihică, aitaţie, convulsii, pierderea

cuno(tinţei.Starea !ini&:~ Piele uscată. Feră.~ Limă uscată, pră-ită.~ ;ipotensiune arterială.~ ;ipo0 sau arefle'ie.

Starea !ini&:~ Piele umedă, palidă. Pupile dilatate.~ %ensiune normală sau crescută.~ efle'e osteotendinoase accentuate / hiperrefle'ie.

→ 0n'ri@iri 2n "pita!:~ !e asiură poziţia decuit dorsal.~ !e menţin liere căile respiratorii.~ !e face toaleta cavităţii ucale (i se îndepărtează mucozităţile.

~ !e introduc canule fariniene pentru a preînt>mpina căderea limii.~ espiraţie artificială în stop respirator.

~ !e asiură accesul la 106 vene (i se instalează perfuzii.~ !e monitorizează funcţiile vitale (i veetative: puls, tensiune arterială, respiraţie, temperatură, reflex de delutiţie,

pupile, comportamentul bolnavului .~ !e tratează cauza.



RECOLTAREA URINEI (ENTRU DETERMIN5RI 1IOC-IMICE

→ Definiţie:~ rina este un lichid secretat de rinichi caracterizat prin constante fizice (i chimice ce dau informaţii asupra stării

funcţionale a rinichilor (i întreului oranism→ Eamene din ,rin&:

~ Volum.

~ #spect, culoare, miros.

~ 9ensitate urinară.~ <'amen iochimic:o #lumina. +lucoza. Puroiul.o roilinoen. Pimenţi iliari.o #cetona. Corpi cetonici.o #milaza. $onorama. reea, creatinina, ionorama etc.

~ !ediment urinar.→ Materia!e nee"are:

~ *azinet sau urinar. ecipiente / sticluţe, epruete.

~ rodensimetru " pentru determinarea densităţii.~ #luminometru " pentru determinarea aluminei urinare.

~ ;>rtie indicatoare de p;.~ ănu(i de protecţie. %ăviţă renală.→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ !e anunţă (i se e'plică necesitatea tehnicii.~ !e izolează patul cu paravan. !e dezracă reiunea (i se a(ează pacientul pe azinet / c>nd recoltarea se face la pat.~ !e cere olnavului să colecteze numai urină în azinet / fără fecale sau alte materiale &h>rtie iienică etc.).

→ Te/ni&:~ !e spală m>inile (i se îmracă mănu(ile.

~ !e recoltează urina din azinet.~ Pentru unele determinări se captează urina din 6? ore, se trimit la laorator cca. 1220322 ml. Pe ilet se notează

numele, v>rsta, salonul, nr. patului, volumul urinar total, reutatea, înălţimea, dieta urmată, e'amenele solicitate, particularităţi de tratament.

→ O*"er$aţii:~ *olnavul nu va urina în timpul toaletei dacă treuie să adune urina pentru 6? ore sau treuie să capteze urina pentru

analize.



(REG5TIREA GRAVIDEI (ENTRU NA6TERE

→ Sop:~ educerea riscului matern (i fetal la na(tere.

→ (rimirea 'ra$idei %i pre'&tirea p"i/i&:~ !e prime(te la serviciul de internări cu simpatie, căldură, atenţie (i ri-ă.

~ !e e'plică modificările din timpul sarcinii.~ !e reamintesc noţiunile învăţate la cursurile de psiho0profila'ie / (coala mamei. !e solicită cooperarea activă în

timpul travaliului.~ !e supravehează reacţiile ravidei (i se încura-ează.→ S/im*area !en@eriei:

~ +ravida va face du( (i va fi a-utată să se îmrace cu len-erie curată.~ ;ainele (i efectele ravidei sunt preluate pe ază de on la tria-.

→ (re'&tirea fizi&:~ !e a(ează în poziţie inecoloică.

~ !e îndepărtează pilozităţile din reiunea vulvo0perineală (i se face toaleta e'ternă a vulvei prin adi-onare cu apăiodată.

~ !e face clismă evacuatoare " dacă ravida nu are scaun spontan.~ La nevoie se poate face (i sonda- urinar " dacă nu poate urina.

→ Notarea date!or de identitate~ !e notează în reistru numele, prenumele, v>rsta, adresa, profesia.

→ M&",rarea f,nţii!or $ita!e:~ !e determină (i se notează tensiunea arterială, pulsul, temperatura, reutatea (i înălţimea.~ !e măsoară circumferinţa adominală (i înălţimea fundului uterin.

→ Tran"port,! !a "a!a de na%tere:~ !e transportă însoţită, spri-inită.~ !e a-ută să se urce pe masa inecoloică &sau pe pat).

→ (re'&tirea !oa!& pentr, na%tere ; 2n "a!a de na%tere:~ !e adi-onează cu alcool iodat reiunea vulvo0perineală, porţiunea inferioară adomenului p>nă la omilic (i faţa

internă a coapselor.

~ !e aplică c>mpuri sterile lăs>nd lieră numai reiunea vulvo0perineală.→ O*"er$aţii:

~ La indicaţia medicului se poate monta o perfuzie cu ser lucozat (i se poate administra o'ien.~ Preătirea fizică (i psihică asiură o ună desfă(urare a na(terii, în condiţii optime.

~ !e respectă condiţiile de asepsie perfectă.



0NGRIIRI IMEDIATE A(LICATE 1OLNAVULUI O(ERAT ; FUNC8IE DE TI(UL ANESTE+IEI FOLOSITE)

→ 0n'ri@iri "peia!e d,p& ra/iane"tezie:~ %ransport " poziţie orizontală.~ $nstalarea în pat " 6? ore poziţie orizontală fără pernă p>nă la restailirea nivelului LC.

~ !upraveherea funcţiilor vitale " puls radicardic, , %# u(or scăzută.

~ icţiune " spontană sau stimulată. La nevoie &după 16 ore) sonda- vezical.~ evenirea sensiilităţii " la nivelul halucelui / se notează ora.

~ $ncidente " cefalee &pună cu heaţă, antalice), redoarea cefei, reaţă, vărsături / se anunţă medicul.~ =n caz de rahianestezie cu soluţii hipertone, poziţia va fi pe pernă oi(nuită.

→ 0n'ri@iri "peia!e d,p& ane"tezie 'enera!&:~ *olnavul operat su anestezie enerală treuie supraveheat de medic (i asistentă cu foarte mare atenţie p>nă la

apariţia refle'elor:o /e deglutiţie şi tuse.o @aringian.o 5ornean.o 3nă la revenirea completă a stării de conştienţă.

~ Du se transportă în salon înaintea revenirii acestor refle'e.

→ S,pra$e'/erea *o!na$,!,i:~ %ranspiraţii (i e'tremităţi reci indică intrarea olnavului în stare de (oc.~ #pariţia cianozei, chiar redusă, indică insuficienţă respiratorie sau circulatorie &se administrează o'ien pe sondă sau

endonazal).~ !e supravehează comportamentul " poate să prezinte la trezire o stare de aitaţie (i de aceea treuie supraveheat

pentru că î(i poate smule pansamentul sau tuul de dren, !e poate ridica din pat, poate cădea, fui.~ !unt indicate paturi speciale specifice serviciilor de terapie intensivă.

→ S,pra$e'/erea re"piraţiei:

~ espiraţia treuie să fie ritmică, de amplitudine normală.~ 9acă apare -ena respiratorie ea poate trăda încărcarea ron(ică cu mucozităţi fiind necesară o aspiraţie fariniană.~ Căderea limii este prevenită prin menţinerea pipei fariniene +uedel, p>nă la trezirea completă a olnavului.~ $nundarea căilor respiratorii cu vomismente se previne prin poziţia olnavului, prin aspiraţia secreţiilor astrice.~ onitorizarea funcţiilor vitale:

o 3uls.o 6ensiune arterială.o 6emperatură.

→ S,pra$e'/erea pan"ament,!,i:~ Pansamentul treuie să răm>nă uscat, să nu se îmie cu s>ne sau serozitate &treuie imediat anunţat medicul).

~ !chimarea poziţiei olnavului / se ridică în poziţia semi(ez>nd.~ =nri-irea mucoasei ucale / pentru a umezi uzele se folosesc tampoanele îmiate în soluţii diluate de icaronat desodiu, acid oric.

~ !e curăţă stratul e'istent pe limă cu tampoane umezite cu o soluţie preparată dintr0o linură de icaronat de sodiu, olinuriţă licerină J pahar cu apă.

~ 9acă starea olnavului este ună se solicită să0(i clătească ura, să0(i spele dinţii, se un uzele cu vaselină.



MO1ILI+AREA 1OLNAVULUI

→ Sop:~ Prevenirea apariţiei complicaţiilor &escare, tromoze).

~ +răirea procesului de vindecare.→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ !e anunţă olnavul.~ !e e'plică necesitatea (i importanţa moilizării pentru vindecarea lui.

→ Mo*i!izarea ap,!,i %i mem*re!or:~ !e face cu olnavul în poziţie decuit dorsal.~ !e e'aminează faciesul (i pulsul olnavului.~ oilizarea se face cu l>ndeţe.

~ !e e'ecută mi(cări pasive de imnastică la pat " mi(carea capului, ridicarea (i schimarea poziţiei memrelor.→ Ridiarea 2n poziţie %eznd 2n pat:

~ !e e'ecută de mai multe ori pe zi.~ !e începe cu moilizare pasivă, mai t>rziu activă.

~ !e asociază cu e'erciţii respiratorii.~ Patul va fi dotat cu hamuri (i aăţătoare pentru a favoriza moilizarea activă.

→ A%ezarea *o!na$,!,i 2n poziţie %eznd !a mar'inea pat,!,i:

~ !e prinde olnavul de spate (i de reiunea poplitee.~ *olnavul care poate se prinde cu raţele de >tul asistentei.~ !e rotesc picioarele olnavului într0un unhi de M22 / picioarele at>rn>nd pe marinea patului.

~ !e verifică comoditatea poziţiei, circulaţia s>nelui, temperatura e'tremităţilor.~ 9acă olnavul devine palid sau cianotic sau are ameţeli va fi imediat rea(ezat în pat / cu mi(cări inverse.~ =n prima zi se menţine poziţia c>teva minute.

~ =n ziua următoare se prelune(te cu c>teva minute.~ 9acă olnavul nu prezintă ameţeli (i suportă ine schimarea poziţiei poate fi a(ezat în fotoliu.

→ A%ezarea 2n foto!i,:~ !e îmracă olnavul cu halat (i ciorapi.~ !e a(ează la marinea patului.

~ !e oferă papuci.

~ !e lipe(te de pat fotoliu cu rezemătoarea laterală.~ *olnavul spri-init de două persoane care0l spri-ină de su a'ilă, se rote(te (i se a(ează în fotoliu.~ !e acoperă cu pătură.~ ea(ezarea în pat se face cu mi(cări inverse.

→ Ridiarea *o!na$,!,i 2n orto"tati"m:~ !e aduce olnavul în (ezut la marinea patului / în a(a fel înc>t să a-ună cu picioarele pe du(umea.

~ !e a(ează asistenta în faţa olnavului.~ !e cere olnavului să se spri-ine pe umerii asistentei care0l susţine de su a'ilă " olnavul se ridică în picioare.~ !e menţine c>teva minute dacă se simte ine, dacă ameţe(te se a(ează pe pat.

→

Efet,area primi!or pa%i:~ #sistenta va susţine olnavul (i0l va spri-ini în a'ilă.~ !e recomandă susţinerea de către 6 persoane.~ *olnavul e'ecută primii pa(i / o scurtă plimare prin salon.~ !e readuce la pat (i se a(ează comod.

→ O*"er$aţii:~ oilizarea se face su strictă supravehere a faciesului, pulsului, culorii teumentelor.

~ Primii pa(i se e'ecută în prezenţa medicului.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU CONSTI(A8IE

→ Definiţie:~ Constipaţia " eliminarea înt>rziată a scaunului la 80? zile.

→ Ca,ze:~ $moilizarea la pot.

~ Comportament neadecvat " constipaţia haituală &hidratare ineficientă, oi(nuinţă de la'ative, reţinerea frecventă adefecaţiai).

~ Cauza mecanice " stenoze intestinale, cancer de colon.~ %ulurări de evacuare simoidiană " constipaţia simoidiană.~ Cauze oranice " afecţiuni astrointestinale, endocrine.~ Constipaţia atonă " intestinul ros nu are elasticitatea necesară pentru transportarea materiilor fecale.

~ Constipaţia provocată de anumite medicamente.~ ;emoroizi.~ 9eficienţă funcţională a veziculei iliare.

→ I!e,":~ Lipsa completă a eliminării fecalelor (i azelor.

→ Inter$enţii:~ <ducarea pacientului pentru a m>nca lent.

~ ecomandarea consumului alimentelor oate în fire.~ !ervirea mesei la ore fi'e.~ !ervirea micului de-un.

~ Consum zilnic de fructe, leume &morcov, piersici).~ <vacuarea neînt>rziată a materiilor fecale.~ <vacuarea scaunului la ore e'acte.

~ <'erciţii fizice (i de rela'are zilnice, proramate.~ Consum de ceaiuri la'ative.

~ asa-ul reiunii adominale.~ Clismă evacuatoare numai la nevoie.~ !upozitoare cu licerină.

~ <ducarea pacientului să nu folosească la'ative după rezolvarea constipaţiei.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU DIAREE

→ Definiţie:~ !indrom manifestat prin tranzit intestinal accelerat (i eliminarea mai multor scaune moi sau lichide într0o zi.

→ Ca,ze:~ #limente alterate.

~ #pă poluată.~ #fecţiuni inflamatorii / astrită etc.

~ Consum de medicamente cu efect la'ativ.~ !tres psihic.~ #fecţiuni nervoase.

→ N,m&r,! "a,ne!or e!iminate:~ 80@ " enterite.~ 62082 " dizenterie.~ 720122 " scaune holerice.

→ Inter$enţii:~ !e supravehează eliminarea scaunului, cantitatea, mirosul, aspectul, elementele patoloice.~ <ducarea pacientului să consume lichide, ceai neîndulcit.

~ #dministrarea de ceaiuri de plante, supă de orez, mere rase, anane, utui, morcov.

~ !upraveherea funcţiilor vitale.~ ecoltarea scaunului pentru analize acterioloice.

~ #dministrarea medicamentelor prescrise.~ Prote-area patului cu mu(ama (i aleză.

~ #siurarea iienei locale.~ *azinet din cauciuc " pentru eliminarea scaunului din holeră.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU RETEN8IE URINAR5 . ISC-IURIE

→ Definiţie:~ $ncapacitatea vezicii urinare de a0(i elimina conţinutul

→ Inter$enţii:~ Verifică prezenţa loului vezical &distensia vezicii urinare deasupra simfizei puiene).

~ !timularea evacuării prin introducerea azinetului cald su olnav.~ Comprese calde pe reiunea puiană, deschiderea roinetului de apă, introducerea m>inilor în apă caldă.

~ <fectuarea sonda-ului vezical la indicaţia medicului &evacuarea urinei se face lent).~ <ducarea pacientului pentru o alimentaţie (i hidratare eficientă (i eliminare după un proram propriu prestailit.~ #siurarea iienei eliminărilor.

0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU INCONTINEN85

→ Definiţie:~ <misie involuntară, necontrolată, de urină.

→ Ca,ze:~ #ccident vascular cereral.~ %raumatisme medulare.~ %raumatismele sfincterului urinar.

~ !tări tensionale.→ O*ieti$e:

~ 9ispariţia sau diminuarea incontinenţei.~ <vitarea complicaţiilor &infecţii).~ <vitarea escarelor.~ Pacientul să se oi(nuiască să urineze în azinet sau la bC.

~ ecăpătarea respectului de sine.→ Inter$enţii:

~ !upraveherea pacientului.~ !upraveherea funcţiilor vitale.

~ !upraveherea diurezei.

~ #siurarea toaletei parţiale (i J sau enerale.

~ !chimarea len-eriei de pat (i de corp la nevoie.~ Prevenirea escarelor.~ Purtarea de pampers pentru asorţia de urină.

~ 9ispozitive de captare racordate la pună colectoare.~ <valuarea cantitativă de lichide necesare.

~ #ntrenamentul sfincterului vezical (i a musculaturii azinetului de mai multe ori pe zi.~ Crearea oiceiului de a elimina la ore fi'e.~ %rezirea pacientului noaptea pentru a urina.

~ #sistenta manifestă toleranţă (i înţeleere la nevoile pacientului.

~ !onda- vezical în condiţii de perfectă asepsie (i adaptare la puna colectoare.~ ecoltarea uroculturilor la indicaţia medicului.~ !chimarea sondei la indicaţia medicului.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU GLOMERULONEFRIT5 ACUT5

→ Definiţie:~ +lomerulonefrita acută difuză este un proces inflamator renal caracterizat clinic prin prezenţa sindroamelor: renal,

cardiovascular, de retenţie hidrosalină (i uneori azotemie.→ Ca,ze:

~ $nfecţia streptococică " anină streptococică, scarlatină, infecţii ale pielii, infecţii respiratorii.→ Fatori fa$orizanţi:

~ Friul.~ mezeala.~ !urmena-ul &ooseala).

→ Manife"t&ri:~ 9eut " lomalii, cefalee, adinamie, suferilitate.~ Perioada de stare " edem renal, moale, al, pufos, la nivelul pleoapelor &palperal), lasă odeu.~ Bliurie, anurie.

~ ;ipertensiune.~ #n'ietate.

~ ;ematurie macroscopică, aluminurie moderată.~ %itru #!LB (i V!; " crescute.

~ =n sedimentul urinar sunt prezenţi cilindrii hematici (i ranulo(i.→ 0n'ri@iri:

~ !e indică repaus asolut la pat (i spitalizare.~ epausul la pat este asolut necesar pentru vindecarea (i prevenirea complicaţiilor.~ !e vor evita eforturile fizice, se aplică căldură uscată sau pernă electrică în reiunea lomară.~ Personalul de înri-ire asiură lini(tea, repausul la pat, dieta (i aplicarea tratamentului. !e înri-e(te de supraveherea

permanentă a olnavilor, de preătirea (i recoltarea proelor ioloice pentru e'plorări complementare, pentrudianostic (i pentru urmărirea evoluţiei.

~ eimul asolut în primele 603 zile / reim de foame (i sete care oţine rezultate une privind sindromulcardiovascular (i cel al retenţiei hidrosaline.

~ !e poate începe cu un reim sec 80I zile. !e pot administra 1220822 ml de ceai sau zeamă de fructe.

~ %recerea la un reim normal se va face treptat, lichidele vor fi administrate în cantităţi treptat crescute funcţie dediureză.~ 9ieta se adaptează individualizat. 9ieta va fi normocalorică, hiperlucidică, normolipidică cu 62082 pe zi, de"odat&

(i normovitaminică.~ !e comate infecţia streptococică 0 tratamentul de elecţie constă din administrarea de Penicilină + cristalină sau de

depozit care treuie administrată intensiv timp de 1201? zile. !e comate infecţia cu 108 milioane, minimum 12 zile,apoi în cură cronică. #stfel se vor evita complicaţiile (i se va preveni înrăutăţirea stării enerale (i a evoluţiei olii.

~ $dentificarea aentului infecţios (i testarea sensiilităţii lui la antiiotice (i chimioterapice.~ =nlăturarea factorilor care favorizează infecţia: prezenţa la un mare număr de olnavi &72A din cazuri) a reflu'ului

vezico0ureteral, hipotonia căilor urinare, ptoza renală, cuduri azinetale, litiaza urinară, malformaţiile conenitale,constipaţia, colitele, infecţiile de vecinătate, uta, hipercalcemia.

~ Corectitudinea în stailirea (i aplicarea tratamentului.

~ %otodată se pot administra vitaminele <, C, P.→ O*"er$aţii:

~ %ratamentul poate împărţit la fel ca în orice afecţiune:o %ratament preventiv.o %ratament curativ.o %ratament medicamentos.

~ Tratament,! profi!ati constă în tratarea corectă a infecţiilor urinare4 tratarea corectă a amidalitelor (i farinitelor acute (i controlul săptăm>nal timp de 8 săptăm>ni după trecerea puseului acut, prin e'amenul clinic al olnavului. !erecomandă tratarea riuroasă a oricăror infecţii cu streptococ β hemolitic care se pot complica cu lomerulonefrităacută difuză. %ratamentul profilactic se face cu Penicilină + cristalină (i de depozit faţă de care microul este foartesensiil.

~ Vor fi îndepărtaţi factorii care favorizează staza, se va evita friul (i umezeala, se va face o iienă locală riuroasă.

~ !e va urmări temperatura (i aspectul amidalelor. !e va măsura periodic tensiunea arterială. Periodic se va facee'amenul urinei prin controale frecvente (i prelunite.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU 6OC

→ Definiţie:~ Kocul " tulurări funcţionale a întreului oranism ca urmare a unui aent aresiv în urma căruia se instalează ano'ia

ţesuturilor, acumulare de produ(i de cataolism în oranism.→ C!a"ifiare etio!o'i&:

~ Koc hipovolemic &hemoraic, de deshidratare)

~ Koc cardioen.

~ Koc septic &to'ic).~ Koc anafilactic.~ Koc neuroen.~ Koc traumatic.

~ Koc ostetrical.~ Koc chirurical.~ Koc electric.

→ Manife"t&ri 'enera!e:~ Facies palid, uneori cianotic, acoperit de transpiraţii.~ Cianoză unhială, cianoza e'tremităţilor.

~ Puls tahicardic, filiform / peste 122 pe minut.

~ ;ipotensiune.~ Polipnee superficială.

~ *ătăi ale aripilor nasului.~ Bliurie p>nă la anurie &lipsa urinei în vezică).

→ Inter$enţii de ,r'enţ&:~ =nlăturarea aentului cauzal.

~ #precierea rapidă a funcţiilor vitale / puls, tensiune arterială.~ !e oservă culoarea teumentelor, aspectul pupilei.

~ Poziţia " orizontal, cu picioarele ridicate &cu e'cepţia în dispnee).~ Poziţie %rendelemur, cu capul mai -os.~ esuscitare cardio0respiratorie / în caz de stop respirator sau cardiac.

~ !e face hemostază în hemoraii.~ Calmarea durerii.

~ Crearea unei căi de acces la 106 vene / recoltarea s>nelui pentru rup sanuin, alcoolemie.~ Perfuzie cu ser fizioloic sau ser lucozat, 9e'tran.~ %ransport la spital, supraveheat.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU -I(ERTENSIUNE ARTERIAL5

→ Definiţie:~ Cre(terea valorilor tensiunii arteriale peste valoarea normală.

→ Simptome:~ 9urere toracică.

~ Cefalee.~ 9ispnee.

~ Palpitaţii.~ #meţeli, verti-.~ +reaţă, vărsături.

~ #cufene.~ Vedere în ceaţă.

~ %ulurări de con(tienţă.→ Inter$enţii

~ ăsurarea tensiunii arteriale.~ eim hiposodat.

~ #dministrarea tratamentului la indicaţia medicului &Furosemid, Difedipin, #tenolol).~ <vitarea răsimilor, alcool, fumat, stres fizic (i psihic.

~ ecoltarea analizelor de laorator &uree, creatinină, acid uric, colesterol.~ ecoltarea urinei.~ Preătirea pacientului pentru electrocardioramă., e'amenul fundului de ochi, e'amen radioloic, e'plorări renale.Control repetat al tensiunii arteriale.



ALIMENTA8IA (ASIV5

→ Definiţie:~ #limentaţia pacientului de către altă persoană, c>nd starea enerală nu le permite să se alimenteze sinuri (i treuie

a-utaţi.→ Sop:

~ ;rănirea olnavilor imoilizaţi, paralizaţi, epuizaţi fizic, adinamici, în stare ravă sau cu u(oare tulurări de delutiţie.→ Materia!e nee"are:

~ %avă.~ Veselă.~ Pahar cu apă sau cană cu cioc.

~ Kervet.~ %ac>muri.

~ Linură de ustat.→ (re'&tirea a"i"tentei:

~ !e spală (i se dezinfectează pe m>ini.~ =mracă halat de protecţie, mănu(i de aţă.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e a(ează în poziţie semi(ez>nd, cu capul u(or aplecat înainte pentru a u(ura delutiţia.

~ !e prote-ează len-eria cu prosop în -urul >tului.~ !e a(ează m>ncarea în faţa olnavului, pe masă în a(a fel înc>t să vadă ce măn>ncă.

→ Ser$irea me"ei:~ #sistenta se a(ează în dreapta, verifică temperatura alimentelor (i ustul lor.~ !erve(te lichidele cu linura sau cu cană cu cioc.~ #limentele solide sunt tăiate în ucăţi foarte mici.

~ !e îndepărtează eventualele resturi alimentare a-unse accidental su olnav.~ !chimă len-eria murdărită.

~ !tr>ne vesela (i aerise(te salonul.→ O*"er$aţii:

~ Du se servesc alimente reci sau fierinţi.

~ Du se dau cantităţi mari.~ !e încura-ează pacientul în timpul alimentaţiei.~ Du se atin (i nu se ustă alimentele care au fost în ura olnavului.



TI(URI DE ALIMENTA8IE

→ Definiţie:~ #limentaţia asiură necesarul de principii alimentare pentru întreţinerea ţesuturilor (i pentru menţinerea eneriei

indispensaile unei une funcţionări.→ A!imentaţia dieteti&:

~ eim de cruţare a intestinului.

~ eim de cruţare a mucoasei ucale.

~ eim de cruţare a stomacului.~ eim hepatic.~ eim renal.~ eim cardiac.

~ eim de supraalimentaţie.~ eim hipocaloric.~ eim pentru diaetici etc.

→ Mod,ri de a!imentare:~ =n funcţie de starea olnavului, alimentarea se poate face:

o #ctiv " olnavul măn>ncă sinur, fără a-utor.<) =n sala de mese.

B) =n salon / la masă.>) La pat / pe tavă.) La pat / pe masa relailă.

o Pasiv " olnavul măn>ncă cu a-utor:<) 9upă servirea mesei celorlalţi olnavi.B) !ervirea se face la pat.

o #rtificial " alimentele sunt introduse în oranism în condiţii nefizioloice.<) #limentaţie prin sondă.B) #limentaţie prin fistulă.>) #limentaţie prin clismă &hidratare).) #limentaţie prin perfuzie.



ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR (E CALE VAGINAL5

→ $ampoanele vainale!~ Definiţie:

− %ampoanele vainale sunt confecţionate din vată presată, de formă alunită, îmrăcată în fa(ă sau înfă(uratăcu tricou de aţă sare se prelune(te de la tampon cu 62063 cm.

− Capetele fe(ii răm>n parţial în afara vainului (i permit e'traerea tamponului.

− Prin tampoane se introduc în vain medicamente su formă de soluţii sau unuente.~ #ateriale necesare!

− Valve vainale.

− Pensă inecoloică sterilă.

− !oluţie medicamentoasă.

− %ăviţă renală.

− +licerină pentru lurefiere.

− %ampoane sterile.

− ănu(i de protecţie.

~ :fectuarea tehnicii :

− !e spală m>ini (i se dezinfectează.− !e îmracă mănu(ile de cauciuc.

− !e a(ează olnava în poziţie inecoloică.

− !e lurefiază valvele vainale.

− !e depărtează pereţii vainului cu valvele vainale.

− !e îmiă tamponul cu medicament (i se introduce prin lumenul creat de valve p>nă în fundul de sac posterior al vainului, în a(a fel înc>t aţa să răm>nă, fără să at>rne, în afara vainului.

− !e îndepărtează tamponul la ora sau ziua indicată de medic.

→ <lobulele vainale!

~ Definiţie!− !unt preparate farmaceutice de formă ovoidă sau sferică, cu medicamentul înloat în sustanţe care setopesc la temperatura din vain.

~ #ateriale necesare!

− ateriale necesare pentru spălătură vainală.

− ănu(i de protecţie.

− +loule vainale.

~ :fectuarea tehnicii!

− !e spală (i se dezinfectează m>inile.

− !e îmracă mănu(ile de cauciuc.

− !e a(ează olnava în poziţie inecoloică.− !e face spălătură vainală după tehnica cunoscută.

− !e depărtează laiile cu m>na st>nă, iar cu dreapta se introduce loulul vainal (i se împine cu inde'ulspre colul uterin.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU LITIA+5 1ILIAR5

→ Definiţie:~ Litiaza iliară este prezenţa calculilor la nivelul veziculei iliare (iJsau căilor iliare.

→ :tioloie!~ 0oala este înt>lnită mai ales la femei cu v>rsta mai mare de ?2 de ani.

~ Factori ce favorizează litoeneza: ereditatea2 obezitatea %i reimul alimentar hipercaloric2 suferinţele tubului diestiv %i landelor anexe2 infecţii.

→

9in punct de vedere al compoziţiei calculilor, înt>lnim ? situaţii:~ Calculi de colesterină de culoare alenă (i aspect muriform.~ Calculi pimentări mici, neri, cu numeroase ţepu(e.

~ Calculi mic(ti rezultaţi din amestecul colesterin, ei cu iliruina4 au culoare maronie iar forma este variată: sferici,ovali, piramidali.

~ Calculi de iliruinat de calciu de culoare al0sidefie (i formă rotundă4 sunt radioopaci.→ *imptomatoloie!

~ !imptomele variază în funcţie de localizarea calculilor (i de e'istenţa concomitentă a unei infecţii.a) neori litiaza este necunoscută (i este descoperită înt>mplător la un e'amen radioloie al adomenului.b) Frecvent pacientul prezintă un sindrom dispeptic cu perioade dureroase de durată foarte scurtă. Concomitent

apare intoleranţa la anumite alimente, vărsături, lima devine saurală iar palparea în hipocondrul drept în inspir profund &manevra urphY) este dureroasă.

c) #lteori 0 crize intermitente 0 colica hepatică &colica iliară) ce constau într0o durere intensă în hipocondrul dreptcu iradiere interscapulo0humerală dreaptă, în umărul drept sau în lo-a lomară dreaptă. <a se însoţe(te de reaţă (ivărsături (i apare de oicei seara (i noaptea, după un pr>nz oat în lipide. *olnavul este an'ios, imoil, nusuportă atinerea în hipocondrul drept. 9urata colicii este variailă: de la 82 minute la c>teva zile.

d) $cterul poate fi un semn ce apare în litiază. !urvine fie în urma unei colici iliare fie spontan. <ste acompaniatfrecvent de accese, ferile (i se datorează prezenţei unui calcul în coledoc.

→ :xplorări funcţionale!a) <'amenele ioloice evidenţiază: leucocitoză (i sindrom inflamator ioloic în cazul complicaţiilor infecţioase.

în colica iliară poate apare o cre(tere pasaeră a transaminazelor, amilazelor, alterarea testelor de colestază.b) etode imaistice de evidenţiere a calculilor:

1. E/o'rafia este cea mai folosită e'plorare. <ste ine tolerată, nu e'istă inconvenientul iradierii, se poateface (i în puseu dureros, repet>ndu0se de c>te ori este nevoie. Poate identifica calculi de peste 608 cmdiametru.

6. Eamen,! radio!o'ie "imp!, &pe ol) al adomenului permite numai identificarea calculilor radioopaci&cu conţinut calcar).

8. Colecistorafia orală, lar utilizată, folose(te sustanţă de contrast iodată administrată per os. !ustanţa seelimină în ilă (i se concentrează în colecist. #re eficienţă ma'imă în litiaza veziculară (i permitevizualizarea calculilor radiotransparenţi.

?. Co!an'ioo!ei"to'rafia i.v. este o metodă invazivă în care sustanţa de contrast este administrată în olus sau perfuzie i.v. Permite evidenţierea calculilor localizaţi în colecist sau în căile iliare principale.

3. Tomo'rafia omp,terizat& are sensiilitate redusă în decelarea litiazei iliare dar permite vizualizareacalculilor din căile iliare principale.

→ $ratamentul! are ca scop a!marea d,rerii (i evitarea instalării sau tratarea omp!iaţii!or.a) ;egim igieno+dietetic: în colică (i c>teva zile după aceea dieta este hidrică. lterior se recomandă neconsumarea

unor alimente colecistoGinetice: ouă, sm>nt>nă, fri(ca, maioneză, ciocolată, r>nta(uri, răsimi. !e evită fumatul (i

consumul de cafea.b) 6ratamentul medicamentos al durerii colicative iliare presupune administrarea parenterală sau în perfuzie liticăi.v. de anticolinerice &#tropină, !coutil), antispastice &Papaverină, iofilin), analezice &#localmin, Piafen).Pentru sedare se administrează 9iazepam in-ectail i.m. iar reaţa (i vărsăturile se comat cu etoclopramid,%orecan, <metiral in-ectaile.

c) 6ratamentul chirurgical + tratamentul de elecţie al litiazei iliare este colecistectomia chiruricală deschisă saulaparoscopică. $ntervenţia chiruricală este completată oliatoriu de e'plorarea radioloică a căilor iliare pentru a preciza nee'istenţa calculilor în coledoc. în cazul în care se face această constatare, se intervine pentrue'traerea interală a acestora.

→ ;olul asistentei medicale!~ Pe parcursul colicii iliare administrează medicaţia prescrisă.

~ !upravehează funcţiile vitale: puls, %#, respiraţie, temperatură, aspectul urinei (i al materiilor fecale, cu notareamodificărilor de culoare.

~ #siură administrarea dietei corespunzător 0 evitarea oliatorie a alimentelor colaoe, a fumatului (i consumului decafea.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU INFARCT DE MIOCARD

→ Definiţie:~ $nfarctul de miocard este o zonă de necroză ischemică miocardică, produsă prin oliterarea unei ramuri coronariene.

→ Etio!o'ie:A) Fatori predi"pozanţi:

→ #teroscleroza coronariană.

→

!tenoza conenitală coronariană→ Leziuni valvulare.

1) Fatori de ri":→ ;iperlipemia. ;ipercolesterolemia.

→ Bezitatea, fumatul, stresul. #lcool. !edentarismul.

→ V>rsta, se'ul.

→ ;ipertensiunea arterială.

→ 9iaetul zaharat.

→ Simptomato!o'ie !ini&:~ %u de aze steril, lurefiat cu vaselină.~ D,rerea an'inoa"& tipi& / retrosternală sau precordială. Caracterul durerii / violent / ca o senzaţie de constricţie

sau heară, senzaţie de presiune sau ca un corset de fier care împiedică respiraţia. neori ca o simplă -enăretrosternală, o senzaţie de arsură, de reutate sau apăsare suportailă. $radiază în umărul (i raţul st>n, reiuneacervicală, în mandiulă. ai poate fi localizată e'tracardiac / în epiastru, adomen, raţe, anteraţe, coate, pumni.Poate iradia în orice reiune a toracelui depă(ind în sus >tul, iar în -os epiastru., hipocondrul drept sau st>n. Ducedează la nitraţi sau repaus. #pare de oicei în efort, dar (i în repaus (i determină aitaţia olnavului. 9urerea esteînsoţită de dispnee, an'ietate marcată, transpiraţii reci, suhiţ, reţuri, vărsături, mai rar diaree, stare de slăiciune,adinamie, astenie, distensie adominală, senzaţie de moarte iminentă.

~ -ipoten"i,nea arteria!& / se poate a-une la colaps, este însoţită de tahicardie.~ Fe*r& / apare la 1606? ore de la deut &872C). Poate reapărea după I 12 zile.~ A!te manife"t&ri "emne / stare de (oc &(oc cardioen), paloare, teumente reci (i umede, puls rapid, filiform,

alterarea stării enerale, oliurie ravă, edem pulmonar, insuficienţă cardiacă rapid proresivă, tulurări de ritm.→ Ep!or&ri:

~ <lectrocardioramă la pat. / un criteriu ma-or de precizare a dianosticului.~ ăsurarea tensiunii arteriale (i a pulsului.~ Coronarorafie. Cateterism cardiac.

~ ecoltări de s>ne pentru determinarea unor constante ioloice: enzime, $ibrinogen, glicemie, CS%, leucocite etc.~ !e constată V!; crescut, firinoen crescut, %+B crescut, leucocitoză, creatinfosfoGinaza crescută.

→ Cond,ita de ,r'enţ&:~ Prevenirea morţii subite prin a(ezarea olnavului în decuit dorsal (i interzicerea oricărei mi(cări.

~ Psihoterapie.~ *edarea durerii " la indicaţia medicului se poate administra orfină 2,2102,26 &1 fiolă) sucutanat sau

intramuscular, eventual intravenos lent, diluată cu ser lucozat sau ser fizioloic. !e poate da (i Fortral 82 mintravenos sau intramuscular.

~ enţinerea permeailităţii căilor aeriene " prin aspirarea secreţiilor.~ rmărirea tensiunii arteriale %i a pulsului : tensiunea arterială se menţine su perfuzii cu ser lucozat 3A, 9e'tran,arisan, ;emisuccinat de ;idrocortizon.

~ B'ienoterapie / ?0@ litri pe minut.~ !curtarea timpului p>nă la internarea în spital: transportul de urenţă într0o unitate spitalicească cu autosanitare (i

oliatoriu cu tara &ideale sunt amulanţele dotate cu aparatură de monitorizare, defirilare (i reanimare).→ 0n'ri@iri 2n ,nit&ţi "pita!ie%ti:

~ In"ta!area *o!na$,!,i 2n pat:→ %ransportul olnavului se face direct în secţie / de cardioloie, terapie intensivă sau medicină internă, cu tara,

într0un timp c>t mai scurt.→ #sistenta va asiura un climat de lini(te, salon luminos, ine încălzit, aerisit, repaus la pat.

→ Paturile treuie să aiă somiere relaile pentru a putea realiza diferite poziţii ale olnavilor în scopul ameliorăriirespiraţiei (i circulaţiei.

~ Contin,area m&",ri!or de ,r'enţ& %i prim a@,tor:→ !edarea durerii se va face cu opiacee &orfină, ialin), Fortral sau amestecuri litice &omeran 5 Laractil 5

ialin).



→ #n'ietatea se comate cu sedative &Fenoarital, 9iazepam).

→ B'ienoterapie.

~ S,pra$e'/erea f,nţii!or $ita!e:→ onitorizarea (i supraveherea permanentă în primele zile a electrocardioramei, %# (i pulsului.

→ =n secţiile oi(nuite măsurarea funcţiilor vitale se va face la oră, la nevoie mai des, iar înreistrareaelectrocardioramei zilnic.

~ Reo!tarea pro*e!or de !a*orator:→

!e va recolta s>ne pentru dozări enzimatice, firinoen, licemie, determinarea leucocitozei, V!;, colesterol,acid uric.~ (re$enirea omp!iaţii!or trom*oem*o!ie:

→ edicaţia de ază constă din medicaţie tromolitică &streptoGinază, uroGinază) care se administrează în primele @ore de la deut. !e administrează anticoaulante su controlul proelor de coaulare a s>nelui.

→ ;eparină / @07 fiole &32 m Jfiolă) / 6 f la ?0@ ore " su controlul timpului de coaulare.

→ %romostop / ?0@ talete J zi, apoi funcţie de timpul uicG &indice de protromină).

~ (re2ntmpinarea /ipereita*i!it&ţii mioardie:→ !e administrează Uilină 622 m în perfuzie.

~ A!imentaţia *o!na$,!,i:→ esele vor fi fracţionate &30@ pe zi) pentru a evita consumul de cantităţi mari de alimente la o masă.

→

La început se face alimentaţie pasivă la pat, treptat trec>nd la alimentaţie activă. 9upă moilizarea olnavului, se poate servi masa în sala de mese.→ eimul alimentar va fi hiposodat (i hipocaloric. =n primele zile se dă o alimentaţie lichidă cu ceaiuri, compot,

supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi, evit>nd alimentele care produc aze sau înt>rzie tranzitul intestinal.→ !e interzice fumatul.

~ Urm&rirea e$a,&ri!or de ,rin& %i "a,n:→ *olnavul imoilizat va fi servit la pat cu urinar (i azinet la nivelul lui / pentru a nu necesita efort suplimentar.

→ Constipaţia se comate prin la'ative u(oare sau clisme uleioase.

→ 9iureza (i scaunul se notează în foaia de temperatură.

~ I'iena *o!na$,!,i:→ *aie enerală sau parţială la pat p>nă la moilizarea olnavului / fără a0l oosi (i fără a0l ridica.

~ Mo*i!izarea *o!na$,!,i:→ epausul asolut la pat este în primele zile funcţie de evoluţia olii.

→ 9urata imoilizării este stailită de medic.

→ 9acă olnavul nu are dureri, feră sau alte complicaţii, încep>nd chiar din primele zile se pot face mi(cări pasiveale deetelor de la m>ini (i de la picioare.

→ %reptat se permite schimarea poziţiei în pat, mi(cări active ale memrelor / la apro'imativ ?70I6 ore.

→ oilizarea se face proresiv / şezut !n pat, la marginea patului, aşezarea !n $otoliu, ridicarea !n picioare / sucontrol pulsului (i al tensiunii arteriale, primii pa(i numai în prezenţa medicului.

~ Crearea ,n,i medi, fa$ora*i!:→ !e vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon.

→ Du se va permite vizitarea în rup.

→

!e evită vizitele luni.→ Du se comunică ve(ti neplăcute.

→ !e va facilita contactul cu olnavii reailitaţi, cu efect psihic un.

~ Ed,aţia "anitar&:→ !e instruie(te olnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele supradoza-ului medicamentos.

→ !e recomandă controlul periodic, respectarea reimului alimentar.

→ !e interzice fumatul.

→ !e recomandă un reim de viaţă ordonat, raţional.



DE+INFEC8IA

→ Definiţie:~ eprezintă distruerea aenţilor patoeni / virusuri, acterii, protozoare, funi / sau condiţionat patoeno, de pe

teumente (i oiecte din mediu e'tern.→ Mi@!oae de dezinfeţie:

~ ecanice:

~ !pălarea cu apă (i săpun.

7 Len-eria, teumentele pacientului, m>inile personalului.~ =ndepărtarea prafului / (tererea cu c>rpa umezită sau aspirare.7 !uprafaţa meselor, patul, noptierele, masa de operaţie, pardoselile.

~ Fizice:

~ adiaţii ultraviolete.7 !uprafeţe / masa de operaţie, masa din sala de tratamente, patul, aerul din încăperi.

~ Căldură uscată.7 Len-eria de pat (i de corp prin călcare cu fier încins.7 9e(eurile / de pansamente, produse anatomopatoloice, serini (i perfuzoare de unică folosinţă se

incinerează în cuptoare speciale.~ Căldură umedă.

7 Len-eria, vesela, tac>murile / se fier 82 minute.7 ;ainele, saltele, pernele / cu vapori de apă su presiune.

~ Chimice:~ Var cloros.

7 6A 0 (terere / pavimente, pereţi.7 3A 0 amestecuri cu produse patoloice &spută, urină, fecale).7 ?03A 0 spălare bC.

7 ?A 0 sumer-are 6 ore / ploscă, urinar.7 1A 0 sumer-are 6 ore len-eria ală.

~ Cloramină.7 6A 0 (terere paviment, pereţi.

7 1A 0 (terere chiuvete, ăi, căzi.7 1A 0 (terere, spălare mu(amale (i -ucării din cauciuc, plastic.7 2,3A 0 sumer-area termometrelor.7 ?A 0 spălarea plăilor.

~ _avel.7 !umer-are &106 tJ12 litri apă) / veselă, len-erie.

7 Pulverizare pe suprafeţe mese, paviment, pereţi, f>nt>ni, piscine.~ #pă o'iennată. → 8A 0 spălarea plăilor.

~ Permananat de potasiu. → 6J3222 / spălarea plăilor, mucoaselor.

~ !odă de rufe. → 106A 0 spălare, (terere veselă, tac>muri, du(umele.

~ #lcool. → #lcool I22 / adi-onare, (terere / teumente, masa de operaţie, lampa scialitică.

~ B'icianura de mercur.→ 1J3222 / spălarea mucoaselor.

~ !eptozol. *etadine. → *adi-onare teumente, ăi dezinfectante.

~ Formol.7 !oluţie 6A sau 12Jmmc.7 !umer-are, pulverizare, aerosolizare / veselă, pahare, suprafeţe de lucru, săli de operaţie, saloane, săli de

pansamente.→ Tre*,ie re"petat:

~ %impul de acţiune. %emperatura de lucru.

~ Concentraţia dezinfectantului. $ncompatiilităţile soluţiilor folosite.~ ezistenţa ermenilor la anumiţi dezinfectanţi.

~Folosirea mănu(ilor de cauciuc la prepararea soluţiilor.

→ Dezinfeţia pie!ii:~ <ste o etapă oliatorie înaintea e'ecuţiei unor tehnici / in-ecţii, puncţii, intervenţii chiruricale.~ 9ezinfecţia se face în trepte:



~ %ehnici cu risc redus de infecţie &in-ecţii),~ %ehnici cu risc mediu de infecţie &cateterisme venoase).%ehnici cu risc mare de infecţie &operaţii, puncţii etc.).



DE+INSEC8IA

→ Definiţie:~ eprezintă totalitatea procedeelor de prevenire (i distruere a insectelor care au rol în transmiterea olilor infecţioase

/ mu%te, &ndaci, păduchi etc.→ Tip,ri de dezin"eţie:

~ Dezinsecţia profilactică / constă în măsuri iienico0sanitare aplicate în locuinţe, susoluri tehnice, precum (i măsuriindividuale aplicate pentru îndepărtarea insectelor.

~ Dezinsecţia de combatere ; se realizează prin metode fizice, chimice (i ioloice.→ Metode fizie:

~ =ndepărtarea mecanică a insectelor prin:o Pieptănare.o Perierea părului.o !cuturarea len-eriei.o Călcare cu fier încins.

~ Plase de s>rme la ferestre.

~ Palme de mu(te.~ +hene de unoi cu capac.~ Cutii de vase acoperite.

→ (roedee /imie:

~ !e utilizează sustanţe chimice su formă de puleri, soluţii, aerosoli, aze cu efect imediat sau remanent una0douăsăptăm>ni sau luni, urmărind distruerea insectelor.

→ A!te metode:~ +olirea zilnică a noptierelor.~ Păstrarea alimentelor în dulapuri sau friidere.

~ #stuparea crăpăturilor, fisurilor, orificiilor din podea, pereţi, locuri de pătrundere a ţevilor etc.

DERATI+AREA

→ Definiţie:~ eprezintă totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea (i distruerea rozătoarelor cu rol în transmiterea olilor

infecţioase &(oareci, (oolani etc.).→ Tip,ri de deratizare:

~ Deratizarea profilactică / constă în măsuri luate încă din construcţia clădirilor pentru a preveni pătrunderearozătoarelor.

~ Deratizarea de combatere ; constă în folosirea unor procedee mecanice &curse), chimice &sustanţe raticide ce pătrund pe cale diestivă sau inhalatorie produc>nd moartea) (i ioloice.

→ Fo!o"irea de ,r"e %i apane~ !e preătesc cu m>na prote-ată cu mănu(i.~ Du se fac modificări timp de I zile în locul aplicării.

→ (roedee /imie:~ !e utilizează sustanţe chimice su formă de puleri / prăfuire &#D%) în enzi late de 12062 cm (i cu distanţe de 820

?2 cm între ele, dispuse perpendicular pe pereţii încăperii.~ omeli cu #D% / 108 #D% la 122 mălai, a(ezate l>nă sursa de apă.omeli cu barfarină.



DE(ARA+ITAREA

→ Definiţie:~ Bperaţia de îndepărtare (i distruere a insectelor parazite prezente pe om &purici, păduchi etc.).

→ Sop:~ =ndepărtarea (i distruerea insectelor parazite ce pot transmite îmolnăviri, fiind vectori.

→

Depi"tarea paraziţi!or:~ <'aminarea olnavului la internare / în tria-.

~ 9ezrăcarea olnavului de hainele proprii.

→ Di"tr,'erea meani&:~ !e face curăţare mecanică cu pieptene foarte des (i cu soluţie de sulimat 12A în oţet cald. !e aplică pe suprafeţele

păroase care se pot scurta sau runde complet cu acordul pacientului.

→ Di"tr,'erea /imi&:~ !e aplică pe haine prin pulverizare soluţie de cime'an / p>nă la ud.~ 9upă uscare hainele sunt depozitate în saci de plastic sau în vestiare speciale.

~ !e face aie dezinfectantă cu săpun insecticid.

~ !e pot aplica insecticide de contact pe piele.~ Bperaţia mecanică treuie repetată.

~ !e aplică un insecticid remanent acoperind capul cu capelină sau asma.

→ O*"er$aţii:~ !uprafeţele păroase rase se spală cu săpun insecticid.~ 9eparazitarea se repetă p>nă la distruerea tuturor ouălor, larvelor sau paraziţilor.

~ <ste oliatorie să se aplice metode mi'te / mecanică (i chimică.



TE-NICI DE A(LICARE A AGENTULUI TERMIC . FRIG

→ Definiţie:~ tilizarea friului su formă uscată se realizează prin:

o Pună cu heaţă.o #parate răcitoare.o Comprese umede reci.

A(LICAREA (UNGII CU G-EA85:

→ (,n'a , '/eaţ&:~ Pună de cauciuc de formă variailă în care se a(ează ucăţi de heaţă.

~ Pună cu el.→ Sop:

~ %erapeutic / hipotermizant, antiinflamator, hemostatic, tonifiant, efect anesteziant, diminuează secreţia astrică.→ Materia!e nee"are:

~ Puna cu heaţă sau puna cu el.

~ ;usă de flanelă. *anda- de fi'are.~ Pudrieră cu pudră de talc.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:

~ !e anunţă (i se e'plică necesitatea tehnicii.~ *olnavul va sta într0o poziţie comodă.~ !e dezracă reiunea (i se pudrează cu talc.

→ Te/ni&:~ !e aplică pe reiunea indicată puna cu heaţă învelită în husă.~ !e fi'ează cu anda- sau centură / funcţie de reiune.~ Brarul aplicării este stailit de medic.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ 9upă îndepărtarea punii cu heaţă se verifică aspectul teumentelor (i se pudrează cu talc.~ !e verifică dacă s0au udat pansamentele / treuie schimate dacă sunt ude.~ !e ole(te puna, se dezinfectează (i se usucă.

→ O*"er$aţii:~ Puna cu heaţă se umple W sau două treimi, apoi se elimină aerul (i se închide ermetic (i se (tere uscat.~ 9acă este plină nu se poate adapta formelor reiunii.~ Contactul direct (i prelunit cu pielea olnavului poate produce leziuni de conelare.

~ Conţinutul punii se schimă la 8 ore.

A(ARATE R5CITOARE:

~ !unt alcătuite din tuuri prin care circulă apă rece.~ !unt adaptate pentru anumite reiuni.~ Viteza de circulaţie a apei este relată astfel ca apa încălzită de temperatura corpului să fie înlocuită de apa rece.

COM(RESE UMEDE RECI:→ Compre"e!e:

~ ateriale te'tile umede, aplicate pe suprafaţa corpului.→ C!a"ifiare ; f,nţie de temperat,ra !or:

~ eci / 120132C~ Călduţe.~ Calde.~ Fierinţi.

→ Sop ; ompre"e rei:~ ;ipotermizant.

~ #ntifloistic. #nalezic.

~ ;emostatic. evulsiv. esorant.→ Materia!e nee"are:

~ Paravan.

~ aterial pentru protecţia patului



~ Fe(e, cear(af, p>nză de diferite dimensiuni.~ Prosop.

→ Te/nia ap!i&rii:~ !e preătesc compresele.

~ !e anunţă olnavul (i se e'plică tehnica (i necesitatea ei.~ !e oferă olnavului urinar pentru micţiune.

~ !e prote-ează patul cu paravan (i mu(ama.

~ !e aplică compresa pe reiunea recomandată.~ Pe torace " se schimă din 12 în 12 minute H ma'im ?2 minute.

~ Pe trunchi " se poate folosi un cear(af împăturit în două, acoperit cu alt cear(af uscat. !e schimă la 13 minute Hma'im 6 ore.

~ Pe cap " se schimă la 8 minute H timpul total va fi stailit de medic.~ Pe ochi " se aplică comprese de 3J3 cm cu soluţie de acid oric 8A, ceai de mu(eţel.

~ Pe urechi " compresa umedă se acoperă cu vată (i faţă uscată sau prosop.~ Pe oranele enitale " se aplică să acopere oranele enitale (i orificiul anal.

→ 0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ !e spală suprafeţele cu apă rece sau la temperatura camerei.~ !e usucă cu prosop (i se îmracă.

~ !e a(ează pacientul în poziţie comodă.→ O*"er$aţii:

~ La nevoie se pot încălzi picioarele pacientului cu termofoare.~ La olnavii aitaţi compresa se va fi'a cu fa(ă.~ Du se aplică o compresă de pe un ochi pe celălalt.

~ Compresele folosite se ard.~ =n eneral compresele reci treuie schimate la fiecare 3012 minute / altfel se încălzesc (i produc efect contrar.

~ =n conestii (i inflamaţii / durata de aplicare se prelune(te cu W06 ore.~ Compresele mai roase (i stoarse mai puţin " au efect de răcire mai îndelunat.~ <fectul compresele reci poate fi prelunit prin aplicarea de răcitor sau heaţă.

~ #plicate timp îndelunat " compresele reci provoacă maceraţia teumentelor (i favorizează însăm>nţarea sau

e'acerarea florei microiene locale e'istente.~ =n hiperpire'ie " schimarea compreselor se face din minut în minut.

TE-NICI DE A(LICARE A AGENTULUI TERMIC . C5LDUR5

→ Definiţie:~ tilizarea căldurii su formă uscată la o temperatură condiţionată de toleranţa olnavilor care variază după felul

căldurii folosite.~ %oleranţa oranismului la căldură:

o #pă caldă " ?20322C.o Vapori de apă " [email protected] #er uscat " 730M22C.

→

Forma de ,ti!izare a &!d,rii:~ %ermofoare.~ Perne electrice.~ 9ulapuri cu aer cald. Cutii cu aer cald. Lămpi radiatoare.

~ Cataplasme uscate. =mpachetări.~ *ăi calde cu nisip.

A(LICAREA TERMOFORULUI 1UIOT5:

→ Termofor,!:~ %ermofor sau uiotă / din cauciuc, metal sau sticlă.~ Pună cu el.

→ Sop:~ %erapeutic / stimulent, resorant, antispastic, calmant, hipotensiv.

→ Materia!e nee"are:~ Vas cu apă caldă. %ermometru.



~ ;usă de flanelă. Pudrieră cu pudră de talc.~ %ermofor.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ !e anunţă (i se e'plică necesitatea tehnicii.

~ *olnavul va sta într0o poziţie comodă.~ !e dezracă reiunea (i se pudrează cu talc.

→ Te/ni&:

~ !e încălze(te apa la I20722C pentru adulţi, 322C pentru copii.~ !e verifică temperatura lichidului.~ !e umple termoforul :

o 1J8 pentru torace (i adomen.o W pentru alte reiuni.o pentru încălzirea patului.

~ !e elimină aerul, se închide ermetic (i se (tere uscat.~ !e învele(te în husa de flanelă.

~ !e pudrează reiunea cu talc (i se aplică termoforul.~ !e întreaă pacientul dacă nu simte arsuri sau dureri.

~ !e fi'ează termoforul pe loc.→

0n'ri@iri d,p& te/ni&:~ 9upă îndepărtarea termoforului se verifică aspectul teumentelor (i se pudrează cu talc. !e ole(te termoforul, sedezinfectează (i se usucă.

→ O*"er$aţii:~ #pa din termofor se schimă la fiecare 6 ore.~ %ermoforul prea plin nu se poate adapta la reiunile anatomice ale corpului.

~ Contactul direct, prelunit cu pielea olnavului poate produce arsuri, escare.~ !e folosesc numai învelitori de flanelă individuale.

~ %ermoforul este individual / mai ales în cazul olnavilor contaio(i.~ Vor fi supraveheaţi foarte atent olnavii cu tulurări de sensiilitate, anestezie locală, anestezie rahidiană, olnavi

incon(tienţi / care nu pot sesiza temperatura termoforului.

(ERNE ELECTRICE~ !e folosesc cu atenţie la arsuri, electrocutare.~ #u dispozitiv de relare a temperaturii între ?20I22C.

15ILE DE AER CALD SAU 15ILE DE LUMIN5

~ *ecurile constituie surse de căldură.

~ !e fac în dulapuri speciale din care capul olnavului răm>ne la e'terior.~ *aia de lumină durează 3062 minute / la temperatura de 720M22C.

COM(RESE UMEDE CALDE:

→ Sop ; ompre"e a!de:~ 9econestionante. !edative.

→ C!a"ifiare ; f,nţie de temperat,ra !or:

~ Călduţe / 6@2C.~ Calde / 880872C.~ Fierinţi / ?20?82C.

→ Te/nia ap!i&rii:~ !e aplică după tehnica celor reci

~ !e acoperă cu un material impermeail (i strat de vată protector pentru a împiedica evaporarea (i uscarea.~ 9urata de aplicare variază de la 12062 minute p>nă la @012 ore.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU SOND5 (ERMANENT5

~ $nstituirea sondei urinare permanente &a demeure) se practică în cazul c>nd micţiunea este imposiilă:o etenţie de urină.o $ntervenţii chiruricale pe vezica urinară sau prostată.o !tricturi uretrale.o ;isterectomie pe cale vainală.o $ntervenţii chiruricale pe perineu.o Parapleii.o Come.o Pacienţi ar(i / pentru măsurarea diurezei orare.

→ Sonde fo!o"ite:~ FoleY.

~ Pezer.~ La nevoie se poate folosi (i alt tip de sondă care treuie neapărat fi'ată de oranele enitale.

→ Materia!e nee"are:~ aterial ca la sonda-ul vezical.

~ Leucoplast.

→ (re'&tirea *o!na$,!,i:~ La fel ca la sonda-.

→ Te/ni&:~ !e spală m>inile (i se îmracă mănu(ile.~ %ehnica de introducere a sondei este identică ca la sonda-ul vezical.

~ Bdată instalată sonda, ea poate fi o sursă de infecţie " asepsie perfectă.~ #sistenta va manifesta multă înţeleere (i rădare cu ace(ti olnavi pentru că pot avea comple'e de inferioritate

datorită infirmităţii lor.

~ !e va răspunde prompt la solicitările olnavului.

→ (re$enirea infeţii!or:~ %oate manevrele se vor efectua în condiţii de asepsie perfectă.

~ >inile se spală (i se dezinfectează înainte (i după manevre la sondă.~ !onda poate fi astupată cu dop steril sau poate fi deschisă sau adaptată la o pună colectoare.

~ !onda astupată cu dop steril treuie desfundată periodic / la 108 ore &ziua (i noaptea), iar urina recoltată într0un vasradat.

~ anevrarea sondei se face în condiţii de asepsie perfectă / se folosesc comprese sterile, iar e'tremitatea lieră asondei se aseptizează cu alcool

~ !e asiură toaleta oranelor enitale de 6 ori pe zi.~ =n cazul spălăturilor vezicale / se preăte(te materialul ca pentru spălătură vezicală, steril.

~ edicul e'ecută spălătura vezicală.

→ O*"er$aţii:~ %oate tuurile (i recipientele de recoltare sunt păstrate în condiţii aseptice.~ !e folosesc numai recipiente (i materiale sterile.

~ !chimarea sondei se face numai la recomandarea medicului &care poate fi avertizat de necesitatea schimării).~ Bdată cu schimarea se lasă uretra în pauză de noapte sau cel puţin 6 ore

~ #sistenta va supravehea strict scurerea urinei prin sondă, respectiv umplerea vasului colector.~ Puna colectoare nu treuie lăsată să se umple p>nă la refuz, se schimă cu alta oală sau se de(artă / urina se

măsoară (i se notează.



0NGRIIREA 1OLNAVULUI CU -EMI(LEGIE

→ Definiţie:~ ;emipleia " paralizia unei -umătăţi de corp, datorată unui accident vascular cereral care poate duce la comă de

diferite rade.~ #VC " este o suferinţă a !DC determinată de modificări circulatorii cererale (i care se caracterizează prin pierderea

moilităţii unei părţi din corp, asociată sau nu cu tulurări de echiliru, senzitiv (i senzorial (i de vorire.~ Caracteristic hemipleiei " pierderea motilităţii voluntare cu alterarea tonusului motor cauzată de leziunea unilaterală

neuroloică a căilor corticospinale la nivelul creierului sau în sementul superior medular, leziunea av>nd la ază oetioloie vasculară, una traumatică sau o etioloie tumorală.

→ Sop 2n'ri@irii:~ Prezervarea vieţii.~ Limitarea e'tinderii leziunilor cererale.~ !căderea deficitului funcţional (i al diformităţilor.

~ Prevenirea complicaţiilor.→ Apreierea "t&rii paient,!,i:

~ !e evaluează starea olnavului prin e'aminare pe aparate urmărind:7 #specte patoloice ale condiţiei fizice corespunzătoare v>rstei.7 #fecţiuni asociate ce necesită tratament specializat susţinut.

7*oli asociate ce necesită supravehere (i tratamente în amulator.

7 #fectări cardiace sau respiratorii importante ce necesită intervenţii de urenţă.~ Starea mem*re!or afetate:

7 odificări nesemnificative.7 odificări minore.7 odificări funcţionale severe.

7 odificări foarte severe.→ 0n'ri@irea:

~ !e face în spital la început, apoi în reim amulator " recuperarea medicală.~ ;emipleicul este un olnav vascular care necesită control cardioloic, medicaţie vasculară, profila'ia olilor

vasculare.

~ ;emipleia se caracterizează prin instalarea paraliziei de diferite rade / diferită de la un sement la altul.~ Poziţia în pat " partea paralizată va fi la marinea de acces a patului.~ Brice a-utor sau intervenţie se va face din partea paralizată.

~ <'erciţiile fizice la pat au ca scop con(tientizarea hemipleiei (i antrenarea mi(cărilor.~ oilizarea la pat se face prin schimarea poziţiei în pat, e'ecutarea zilnică a mi(cărilor fizioloice la nivelul tuturor

articulaţiilor mari. <ste ine să se aplice local căldură înaintea e'ecutării mi(cărilor.~ !e fac e'erciţii respiratorii profunde, ritmate, cu e'pir prelunit, cu antrenarea adomenului, respectiv diaframului

din poziţii variate.~ %recerea pacientului hemipleic la poziţia verticală (i apoi la mers se face trec>nd oliatoriu prin poziţia (ez>nd în

pat, la marinea patului, apoi ridicarea în picioare 608 minute p>nă la 82 de minute.~ eeducarea mersului este considerat principalul oiectiv al recuperării neuromotorii a hemipleicului.~ eeducarea voririi treuie să facă parte din proramul de înri-ire (i reailitare.

~ !unt frecvente incontinenţa urinară totală sau parţială " se rezolvă prin aplicarea sondei permanente (i începereaconcomitentă a proramului de reeducare a vezicii.

~ %ranzitul intestinal este asiurat de peristaltismul care răm>ne neafectat în leziunile cererale oric>t de severe ar fi.neori se manifestă (i incontinenţă de fecale &mai t>rziu controlul defecaţiei revine).

→ O*"er$aţii:~ ;emipleicul treuie să eneficieze de înri-ire (i asistenţă medicală toată viaţa sau p>nă la recuperarea funcţiei

motorii.~ =nri-irile enerale în spital sunt comune ca cele pentru olnavul comatos.



(ARTICULARIT58I DE 0NGRIIRE A VRSTNICULUI

→ Definiţie:~ Prin $r"tni se înţelee persoana trecută de ?J de ani)~ J.QJ ani K *&trn)~ (e"te QJ de ani K !on'e$i$)

→ (ro*!eme "peifie $r"tni,!,i:~ Bsteoporoză. %ulurări psihice / demenţe. Proleme cardiovasculare.

~ $ncontinenţă urinară J fecală.~ %ulurări de metaolism prin diminuarea funcţiilor anaolice.~ 9iminuarea necesarului caloric la 62 J G corp.

~ !cade necesarul lipidic, cre(te necesarul de proteină veetală, de lapte.~ !cade toleranţa termică, scad funcţiile senzitive (i senzoriale.

→ (arti,!arit&ţi de 2n'ri@ire:~ Primirea (i amplasare olnavului. #siurarea odihnei.~ #siurarea alimentaţiei. !upraveherea tranzitului intestinal.~ Comportament faţă de v>rstnic.

~ !upraveherea olnavului (i a-utorul asistentei în stailirea dianosticului.→ Caratere!e fizio!o'ie %i pato!o'ie a!e $r"tni,!,i:

~ !căderea forţelor fizice ale oranismului.~ educerea p>nă la dispariţie a capacităţii de acomodare.

~ !căderea reactivităţii oranismului faţă de no'ele mediului încon-urător.~ 9iminuarea capacităţii de reenerare a ţesutului.

~ educerea sau dispariţia imunităţii active faţă de infecţii.~ !ensiilitate faţă de pierderile de proteine (i tulurări hidroelectrolitice.~ Frecvenţa olilor deenerative / ateroscleroză, oli arteriale, osteoporoză etc.

→ (rimirea pe "eţie %i amp!a"area *o!na$,!,i $r"tni:~ !e prime(te cu amailitate (i rădare.~ 9atorită deficienţelor de vorire sau auz, de mers, de deplasare, asistenta treuie să aiă o ri-ă deoseită, sporită faţă

de ace(ti olnavi.

~ Li se face cuno(tinţă cu ceilalţi olnavi, li se va prezenta secţia.~ #mplasarea se va face în saloane lini(tite. Du treuie lăsaţi neînsoţiţi.~ !e evită a(ezarea lor l>nă fereastră sau pe direcţia curenţilor de aer.~ Camera va fi ine aerisită, olnavii vor fi ine înveliţi.~ %ransportul adecvat / cu tara, cărucior sau pat, susţinut, supraveheat.

→ Comportarea faţ& de *o!na$:~ #titudine înţeleătoare faţă de olnav (i de oiceiurile acestuia.

~ !e aplică înri-iri care să aiă la ază respect, stimă.~ !e face oliatoriu preătirea psihică (i fizică a olnavului pentru e'plorări (i e'aminări.

→ I'iena:

~ !e asiură iienă corespunzătoare zilnică (i periodică.

~ La nevoie se face toaletă la pat.~ *aie de 6 ori pe săptăm>nă.~ !e vor ărieri zilnic ăraţii.

~ Femeile sunt pieptănate, coafate.~ !e asiură toaleta unhiilor.

~ !e asiură iiena protezelor dentare.~ =nviorarea circulaţiei se face prin masa- / (i pentru prevenirea escarelor.

→ A"i',rarea odi/nei:~ Patul v avea rezemători laterale (i înălţime u(or accesiilă.

~ Pentru prevenirea escarelor se vor folosi saltele antidecuit (i se vor verifica frecvent reiunile predispuse escarelor.

~ Prezenţa cvasipermanentă a asistentei în prea-ma olnavului crează o stare d confort (i siuranţă.→ A!imentaţia *o!na$,!,i:

~ Pentru evitarea inapetenţei se vor satisface preferinţele culinare, mesele vor fi mici (i dese.

~ !e introduc proteine, săruri minerale (i lichide necesare olnavului.



~ 9acă olnavul nu consumă lichide se instalează foarte repede deshidratarea " pliu cutanat " ceea ce impunerehidratare de multe ori pe cale artificială / perfuzie.

→ S,pra$e'/erea tranzit,!,i# di,rezei# "t&rii 'enera!e %i a f,nţii!or $ita!e:~ Constipaţia se tratează cu dietă, hidratare, la'ative u(oare sau clismă evacuatoare~ !tările de incontinenţă se tratează ca atare (i s raportează medicului.

~ $napetenţa " se stimulează apetitul cu alimente preferate, prezentate estetic.~ !e oservă tulurările de comportament, de orientare.

~ !e evaluează interesul olnavului faţă de mediu e'terior.~ !e vor folosi toate mi-loacele de înri-ire pe care le poate avea la dispoziţie pentru satisfacerea nevoilor fundamentale,reechilirare (i vindecarea olnavului.

Documents

-0 - Tehnici Anul I