CONSILIUL PENTRU PREVENIREA ȘI ELIMINAREA DISCRIMINĂRII ȘI ASIGURAREA EGALITĂȚII

СОВЕТ ПО ПРЕДУПРЕЖДЕНИЮ И ЛИКВИДАЦИИ ДИСКРИМИНАЦИИ И ОБЕСПЕЧЕНИЮ РАВЕНСТВА

COUNCIL ON THE PREVENTION AND ELIMINATION OF DISCRIMINATION AND ENSURING EQUALITY

Adresa: Republica Moldova, Chișinău, MD-2004 bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr.180, bir.600

tel.: +373 (0) 22 21-28-07

Адрес: Республика Молдова, Кишинёв, MD-2004 бул. Штефан чел Маре, 180, каб. 600

тел.: +373 (0) 22 21-28-07

1

DECIZIE din 27 ianuarie 2017

cauza nr. 498/16

Membrii Consiliului participanți la ședința de deliberare: Ian FELDMAN – preşedinte Oxana GUMENNAIA – membră Andrei BRIGHIDIN – membru Lucia GAVRILIȚĂ – membră au examinat, susţinerile scrise şi verbale ale petiționarei: N. M. reclamaţilor: Inspectoratul de poliţie Rezina (IP Rezina); A.Ţ., asistentă social;

Procuratura Rezina, procuror V.B. părților interesate: Primăria s. Gordinești, r-nul Rezina; Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei r-nul Rezina au deliberat, în ședință închisă, cu privire la următoarele.

I. Obiectul plângerii

Pretinsa discriminare pe criteriu de gen și statut matrimonial în acces la justiție și protecție egală din partea legii, manifestată prin inacțiunile reclamaţilor întru protecția victimelor violenței în familie.

II. Admisibilitatea obiectului plângerii

Plângerea corespunde cerințelor art. 13 din Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității din 25.05.2012 şi nu ridică excepţii de inadmisibilitate prevăzute de pct. 42 din Legea nr.298 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii din 21.12.2012.

III. Susținerile Părților Alegaţiile petiţionarei 3.1 Petiționara afirmă că s-a aflat în relaţii de concubinaj cu cet. A. M., din care s-au născut doi

copii. Petiționara mai are 3 copii dintr-o altă relaţie. În timpul concubinajului cu cet. A. M., era agresiv şi deseori aplica violenţa fizică şi psihologică asupra petiţionarei şi asupra copiilor. Petiţionara spune că s-a adresat de mai multe ori la poliţie, dar de fiecare dată cet. A. M., îi era aplicată o amendă, iar agresorul revenea în familie şi actele de violenţă continuau.

3.2 La 11 august 2016 în baza Legii nr. 45-XVI cu privire la combaterea şi prevenirea violenţei în familie din 01.03.2007 şi în temeiul art. 3184 Cod de procedură civilă, petiționara a depus cerere cu privire la aplicarea măsurilor de protecţie faţă de victimele violenţei în familie. Prin încheierea Judecătoriei Rezina nr. 2-678/16 din 11 august 2016 a fost admisă cererea depusă de către petiționară şi eliberată ordonanţă de protecţie faţă de victimele violenţei în familie, cet. A. M. fiind obligat să stea departe de locul aflării (locuinţa, instituţia de învăţământ) victimelor M. A., M. N. şi copiii T. I., M. C., M. A., A. G., la o distanţă de cel puţin 500 m; să nu contacteze direct, telefonic sau prin alte mijloace tehnice şi să nu insulte (inclusiv prin intermediul telefonului, reţelele de socializare) victimele - M. A., M. N. şi copiii T. I., M. C., M. A., A. G.

2

3.3 Petiționara menționează că cet. A. M. a încălcat ordonanţa de protecţie, din care considerente a depus o plângere la IP Rezina. La data de 19.08.2016 IP Rezina a informat petiționara că în urma examinării cazului s-a adeverit că ordonanţa de protecţie a fost încălcată şi în privinţa lui A. M. a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenţie în baza art. 318 alin. (1) Cod contravențional şi transmis în instanța de judecată.

3.4 Conform afirmațiilor petiționarei, ordonanţa de protecţie a fost încălcată repetat, cet. A. M., a telefonat-o și a insultat-o. Astfel, la data de 09 septembrie 2016 petiționara, a depus o plângere la IP Rezina cu referire la încălcarea repetată şi continuă, de către A. M., a ordonanţei de protecţie. La plângere au fost anexate, pe suport electronic, probe ce confirmă agresiunile verbale şi rapoartele de evaluare psihologice, care confirmă că atât petiționara, cât și copiii prezintă semne de abuz/violentă psihologică. La data de 19 septembrie 2016 a fost informată de către IP Rezina că, la moment plângerea sa rămâne fără examinare, deoarece există o procedură contravenţională pornită în baza 318 alin. (1) Cod contravențional şi este necesară decizia instanţei pe marginea acestui caz.

3.5 Petiționara menționează că la data de 12 august 2016 a depus o plângere la IP Rezina și a fost pornită cauza penală nr. 2016280402, conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal. Prin ordonanţa procurorului, V.B., din 07.09.2016, procuror în Procuratura Rezina, A. M., bănuit în săvârșirea infracţiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) Cod penal, a fost scos de sub urmărire penală, pe motivul lipsei elementelor infracţiunii. Petiţionara consideră nejustificată scoaterea de sub urmărire penală a agresorului pentru fapta penală de violenţa în familie, întrucât violenţa fostului concubin decurge din raporturile asimilate celor familiale cu acesta, din faptul că sunt părinţi a aceloraşi copii, iar prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, precum şi prin inacţiunile sau acţiunile necorespunzătoare ale colaboratorilor IP Rezina fostul concubin este în continuu încurajat spre un astfel de comportament deosebit de nociv vizavi de petiţionară şi copiii săi, faţă de care nu poate riposta doar din motiv că este femeie.

3.6 Petiţionara consideră că a fost discriminată pe criteriu de gen în acces la justiţie, prin acţiunile sau inacţiunile colaboratorilor IP Rezina și ale Procuraturii Rezina care nu au întreprins toate măsurile necesare pentru a preveni şi proteja petiţionara împotriva violenţei în familie, deși, îi datorau întreprinderea unor măsuri eficiente şi urgente pentru oprirea violenţei.

3.7 Petiționara susține că asistenta socială, A.Ţ., îi crează un comportament nedorit prin intimidarea cu vizite neîntemeiate, adresarea întrebărilor ce ţin de scopul şi durata părăsirii localităţii, o obligă să nu părăsesc localitatea mai mult de 3 zile. Mai mult ca atât, în justificarea acţiunilor sale asistenta socială a invocat faptul că petiţionara este beneficiară de ajutor social şi respectiv nu este în drept să părăsească localitatea, iar dacă face acest lucru, trebuie să raporteze la Primărie. Petiţionara susţine că comportamentul descris are la bază stereotipurile şi prejudecățile cu referire la faptul că femeile necăsătorite sunt predispuse spre diversificarea relaţiilor conjugale, că sunt imorale întrucât au născut copii din concubinaj şi că nu ar putea avea grijă de copiii săi aşa cum ar putea să o facă o femeie căsătorită. Aceste prejudecăţi determină intimidările sub forma impunerii restricţiilor de deplasare din localitate, cu ameninţarea că îi vor sista ajutorul social, conduită care nu se aplică şi în cazul persoanelor căsătorite care au la întreţinere copii, primesc ajutor social şi părăsesc domiciliul pentru a-şi căuta un loc de muncă.

3.8 Petiționara consideră că, deşi asistenta socială are obligaţia de a întreprinde măsuri de asistenţă şi monitorizare a copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei în familie, nu şi-a exercitat aceste atribuţii având la bază criteriu protejat invocat. Petiţionara consideră că este discriminată în acces la servicii de protecţie socială, în raport cu alte femei beneficiare de ajutor care sunt casătorite şi educă copiii în cuplu. Femeilor căsătorite care primesc ajutor social nu li se fac vizite inopinante, nu sunt limitate în acţiuni şi nu le este interzis să părăsească localitatea. Petiționara afirmă că tratamentul diferențiat la care este supusă se întemeiază pe criteriu de origine socială determinat de statutul social (matrimonial) de mamă singură care educă 4 copii, fiindu-i încălcat dreptul la viață privată și dreptul de a primi protecție egală din partea legii.

Susținerile reclamatului - Inspectoratul de Poliție Rezina

3

3.9 Pe parcursului anului 2016, în Registrul de evidenţă a înştiinţărilor referitoare la infracţiuni şi incidente, din partea petiționarei au parvenit 5 sesizări, care au fost înregistrate şi examinate de către şefii de post, care deservesc localitatea dată. Pe parcursul examinării, faptele descrise s-au adeverit şi au fost luate măsuri corespunzătoare. La data de 29.07.16 mama petiționarei a efectuat un anunţ telefonic, menționând că fiica ei a fost agresată fizic de către fostul ei soţ A. M. şi că ambele au fost amenințate cu răfuială fizică. Apelul a fost înregistrat în Registrul R-2/2956, iar în rezultatul examinării cazului s-a stabilit că, A. M., este o persoană care sistematic comite acte de violenţă în familie, creează în familie situaţii de conflict, manifestă un comportament violent faţă de M. N. G. şi rudele ei.

3.10 La data de 11.08.2016 IP Rezina, întru susţinerea cererii avocatei cet. M. N. privind aplicarea măsurilor de protecţie pentru victimele violenţei şi abuzului în familie, a înaintat un demers către Instanţa de Judecată Rezina privind eliberarea ordonanței de protecție, fiind admisă ca fondată. Supravegherea executării măsurilor de protecţie stabilite de instanţa de judecată, în temeiul art. 15 alin. (5) din Legea nr. 45-XVI din 01 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, a fost dispusă Sectorului de poliţie nr. 2 Rezina a IP Rezina şi asistentului social al Primăriei sat. Gordineşti, r-nul Rezina. La data de 11.08.2016 șeful de post a înaintat un raport motivat conducătorului subdiviziunii, cu anexarea materialelor confirmătoare, prin care s-a luat la evidenţă nominală agresorul A. M., cu dispunerea desfăşurării în privinţa acestuia a lucrului de prevenţie individuală, cu întocmirea dosarului de acumulare (fişă de evidenţă).

3.11 Totodată pe cazul dat, la data de 12.08.16 în baza plângerii depuse de avocata petiționarei, Serviciul urmărire penală IP Rezina a pornită cauza penală nr. 2016280402, conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal. La data de 16.08.16 cu nr R-2/3251 în IP Rezina a fost înregistrat raportul șefului de post, locotenent de poliţie M. Marchitan, care a comunicat, că în gestiunea lui se află demersul parvenit de la Uniunea Avocaţilor înregistrat în cancelaria IP Rezina cu nr. 3475 la data de 15.08.16, cu privire la încălcarea ordonanţei de protecţie a victimei M. N. de către fostul concubin A. M.. În urma examinării cazului, faptele descrise s-au adeverit. Împotriva cet. A. M. a fost întocmit proces-verbal contravenţional nr. MAI 03414110 în baza art. 318 alin. (1) Cod contravențional şi a fost transmis spre examinare în instanţa de judecată Rezina.

3.12 La data de 08.09.16 în IP Rezina a parvenit apelul telefonic al petiționarei, care solicita să fie tras la răspundere conform legislaţiei fostul concubin A. M., care a încălcat, repetat, ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie emisă la data de 11.08.16. Pe cazul dat a fost deschisă procedură contravenţională în baza art. 318 alin. (1) Cod contravențional, însă nu au fost transmise materialele în instanță pentru examinare din motiv că instanţa de judecată n-a emis decizia pe marginea cazului anterior de încălcare a ordonanţei de protecţie. La data de 29.09.16 în IP Rezina a fost înregistrată cererea petiționarei privind încălcarea permanentă a ordonanţei de protecţie de către fostul concubin A. M. Pe cazul dat a fost inițiată cauză penală nr. 2016280493 în baza art. 3201 CP RM.

Susținerile reclamatului - Procuratura r-nul Rezina

3.13 În conducerea procurorului V.B. din Procuratura raionului Rezina s-a aflat cauza penală nr. 2016280402 pornită la 12 august 2016 de către organul de urmărire penală al Inspectoratului de poliţie Rezina, conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, violenţa în familie. Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea victimei M. N. G., privind tragerea la răspundere penală a fostului concubin, A. M., domiciliat în or. Şoldăneşti, str. 31 August nr. X. Din materialele dosarului se atesta că A. M. la data de 28.07.2016, aproximativ la ora 16:30 i-a aplicat petiționarei două lovituri cu pumnul în faţă, cauzându-i, conform raportului medico-legal leziuni corporale neînsemnate. Fapta a fost calificată de către organul de urmărire penală al IP Rezina în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal. Însă art. 2011 alin. (1) Cod penal, coroborat art. 1331 Cod penal în vigoare la momentul comiterii faptei, prevedea răspunderea penală pentru violenţa în familie, în situația conlocuirii separate doar pentru persoanele aflate în relații de căsătorie nu și concubinaj. Din materialele cauzei rezulta că învinuitul şi partea vătămată locuiesc separat, cet. M. A. în or. Şoldăneşti, str. 31 August nr. X, iar cet. N. M. în s. Gordineşti, r-nul Rezina și ei nu se aflau în relaţii de căsătorie, prin urmare învinuitul nu era subiect al

4

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal. Astfel, fapta ultimului a fost calificată în baza art. 78 alin. (2) Cod contravenţional, în vigoare la momentul comiterii, ca vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale, adică aplicarea de lovituri care au provocat dureri fizice. Cetățeanului M. A. i-a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 50 u.c.

3.14 Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a fost atacată de cet. N. M.. La data de 2 decembrie 2016 prin încheierea Judecătoriei Şoldăneşti, plângerea din 22.09.2016 privind anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală şi clasarea procesului penal în privinţa învinuitului A. M. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, a fost declarată inadmisibilă.

Susținerile reclamatei – A.Ț., asistent social s. Gordinești r-nul Rezina

3.15 Petiționara are la întreţinere şi educaţie 4 copii. În prezent petiționara locuieşte separat de concubin, deoarece relaţiile între aceasta și fostul concubin sunt ostile. Fostul concubin, A. M. este domiciliat în or. Șoldănești, în comun cu copilul minor A. D., născut la 25.07.2011, domiciliul copilului, în baza Hotărârii Judecătoriei Rezina, fiind determinat cu tata. Petiționara locuieşte împreună cu copiii în gospodăria mamei sale, condiţiile de trai sunt satisfăcătoare. Astfel, în căutarea unei surse financiare mama copiilor deseori lasă copiii în grija bunicii, plecând din teritoriu pe diferite perioade de timp. Fostul concubinul reacţionează negativ, insistând ca să verific condiţiile de trai ale copiilor în lipsa mamei. Reclamata infirmă faptul că ar fi obligat petiționara să nu părăsească localitatea mai mult de trei zile și nici o recipisa nu a fost semnată. Susținerile părții interesate - Primăria s. Gordinești r-nul Rezina

3.16 Primăria susține că vizitele la domiciliul petiționarei s-au efectuat doar cu scopul de a monitoriza condițiile de trai ale familiei și ale copiilor care datorită relațiilor ostile dintre dna N. M. și fostul concubin A. M. sunt potențiale victime ale violenței și neglijenței. Condițiile de trai sunt satisfăcătoare. La ședințele echipei multidisciplinare nu s-au impus careva restricții de deplasare din localitate. Începând cu luna august 2016 după emiterea de către Judecătoria Rezina a ordonanței de protecție, la primărie periodic au parvenit plângeri din partea dlui A. M., sesizări la telefonul copilului unde se invoca neglijența față de copilul A. G. Aceste fapte explică vizitele la domiciliul petiționarei în scopul de a verifica dacă plângerile sunt întemeiate sau nu. Susținerile părții interesate - Direcția de Asistență Socială și Protecția Familiei Rezina

3.17 Familia nominalizată se află la evidența asistentului social din s. Gordinești și este monitorizată conform managementului de caz. Dat fiind faptul că, copii locuiesc separat, Comisia raională privind proiecţia copilului aflat în dificultate, urmează să întocmească un grafic de întrevedere al tatălui cu copilul A. G. şi a mamei cu copilul A. D. Părinții au fost anunţaţi să se prezinte la autoritatea tutelară teritorială. Până în prezent aceștia nu s-au prezentat, respectiv, graficul de întrevedere nu a fost întocmit.

Susținerile martorului dna A.M. 3.18 Dna A.M. (mama petiționarei care locuiește împreună cu ea) afirmă că a fost martoră la

toate agresiunile la care a fost supusă petiționara începând cu anul 2010 până în prezent. Aceasta susține că de fiecare dată când aveau loc astfel de incidente era chemată poliția și informată asistenta socială, dar nu se întreprindeau acțiuni de protecție. Când asistenta socială se prezenta la domiciliul petiționarei pentru a discuta despre violența în familie, se examinau condițiile de trai ale copiilor. Totodată, a comunicat că, începând cu 11.08.2016 când a fost emisă ordonanța de protecție, asistenta socială se prezenta la domiciliul petiționarei la fiecare solicitare a fostului concubin, care invoca condițiile de trai nesatisfăcătoare.

5

IV. Dreptul național și internațional relevant 4.1 Constituția Republicii Moldova la art. 16 alin. (2) prevede că toţi cetăţenii Republicii

Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială; art. 27 alin. (1) dreptul la libera circulație în țară este garantat.

4.2 Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25.05.2012 la art. 1 alin. (1) stabilește scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar; art. 2 oferă definiția discriminării ca fiind orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse; art. 3 stabilește că subiecţi în domeniul discriminării sunt persoanele fizice şi juridice din domeniul public şi privat; art. 8 interzice orice formă de discriminare privind accesul persoanelor la servicii și bunurile disponibile publicului, indicând o listă deschisă de bunuri și servicii.

4.3 Codul de Procedură Civilă al RM nr. 225 din 30.05.2003 Capitolul XXX1 art. 3181 la alin. (1) menţionează că cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie se depune de către victimă personal sau prin reprezentant. În caz de imposibilitate a depunerii cererii de către victimă din cauză de sănătate, vârstă, alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie poate fi depusă în interesele victimei de către organul de poliţie, organul de asistenţă socială sau de către procuror. Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie în interesele copilului sau ale persoanei incapabile poate fi depusă de autoritatea tutelară locală sau de procuror şi în lipsa solicitării din partea victimei sau a reprezentantului ei legal; art. 3183 alin. (1) după primirea cererii, instanţa de judecată contactează imediat poliţia de sector de la locul aflării agresorului şi solicită informarea acestuia despre procedura iniţiată; alin. (2) declaraţia independentă a victimei este suficientă pentru emiterea ordonanţei de protecţie în caz de pericol iminent de comitere a violenţei fizice. Instanţa de judecată poate solicita, după caz, organului de asistenţă socială sau poliţiei prezentarea unui raport de caracterizare a familiei vizate şi a agresorului. Instanţa de judecată poate solicita şi alte acte necesare pentru examinarea cererii; alin. (3) neprezentarea agresorului la şedinţa de judecată nu împiedică instanţa să examineze cererea; art. 3184 alin. (1) Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, o încheiere prin care admite sau respinge cererea; alin. (2) în cazul admiterii cererii, instanţa emite o ordonanţă de protecţie prin care aplică agresorului una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor; b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea victimei, excluzând şi orice contact vizual cu ea sau cu copiii acesteia; c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează; e) obligarea, până la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima; f) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere, dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau pentru dispariţia ei; g) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune; h) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori; i) interzicerea de a păstra şi purta armă; alin. (4) Instanţa remite de îndată ordonanţa de protecţie poliţiei spre executare imediată.

4.4 Cod de procedură penală nr. 122 din 14.03.2003 la art. 185 alin. (1) arestarea preventivă constă în deţinerea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de arest în locurile şi în condiţiile prevăzute de lege; alin. (2) arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. 176, precum şi dacă: pct. 3) bănuitul, învinuitul, inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa ori a încălcat ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie.

6

4.5 Codul Penal nr. 985 din 18.04.2002 la art. 1331 (în redacția de până la 16.09.2016) reglementează noțiunea de membru de familie ca fiind: a) în condiţia conlocuirii: persoanele aflate în relații de căsătorie, de concubinaj, persoanele divorțate, persoanele aflate în relații de tutelă și curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soții rudelor; b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relații de căsătorie, copii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuți în afara căsătoriei, cei aflați sub curatelă; 2011 alin. (1) (în redacția de până la 16.09.2016) menționează violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material sau moral se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani.

4.6 Codul Contravențional al RM nr. 218 din 24.10.2008 prevede la art. 78 alin. (3) (în redacția de până la 16.09.2016) vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă a capacităţii de muncă se sancţionează cu amendă de la 50 la 75 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore, sau cu arest contravenţional de la 10 la 15 zile; art. 318 alin. (1) (în redacția de până la 16.09.2016) neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanţei de judecată se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale.

4.7 Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie nr. 45 din 01.03.2007 la art. 2 prevede noțiunea de violență în familie ca fiind acte de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral; art. 3 alin. (1) subiecţi ai violenţei în familie sunt: agresorul şi victima cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizii care locuiesc pe teritoriul ei; alin. (2) subiecţi ai violenţei în familie pot fi: a) în condiţia conlocuirii - persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de divorţ, de concubinaj, de tutelă şi curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţii rudelor, alte persoane întreţinute de acestea; b) în condiţia locuirii separate - persoanele aflate în relaţii de căsătorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afara căsătoriei, cei aflaţi sub tutelă sau curatelă, alte persoane aflate la întreţinerea acestora; art. 8 alin. (6) lit. f) (în redacția de până la 16.09.2016) organele afacerilor interne, efectuează, în situaţii de criză, reţinerea administrativă a agresorului, în funcţie de gravitatea cazului; art. 14 alin. (2) cererea sau demersul pentru eliberarea ordonanţei de protecţie depuse în instanţă de judecată se examinează conform Codului de procedură civilă, Codului de procedură penală; art. 15 alin. (1) instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii, o ordonanţă de protecţie, prin care poate oferi asistenţă victimei şi copiilor ei, aplicând agresorului următoarele măsuri: a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor; b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, excluzând și orice contact vizual cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează; e) obligarea, până la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima; g) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune; h) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau dispariţia ei; i) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori; j) interzicerea de a păstra şi purta armă.

4.8 Legea cu privire la ajutorul social nr. 133 din 13.06.2008 la art. 2 menționează că, prezenta lege are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu nevoia acesteia de asistenţă socială; art. 12 alin. (1) plata ajutorului social şi/sau a ajutorului pentru perioada rece a anului încetează în următoarele cazuri: a) familia nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege; b)

7

familia îşi schimbă locul de trai; c) persoana solitară care a beneficiat de ajutor social şi/sau de ajutor pentru perioada rece a anului a decedat sau a fost declarată dispărută; d) familia a refuzat întocmirea anchetei sociale la reşedinţa curentă sau nu a depus în mod repetat o cerere în termen de 10 zile, dacă prin ancheta socială s-au depistat schimbări în datele indicate în cerere; e) şomerul înregistrat la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a refuzat un loc de muncă sau serviciile de stimulare a ocupării forţei de muncă ori participarea la lucrările publice oferite de agenţii. În acest caz, familia nu are dreptul la depunerea unei cereri de acordare a ajutorului social pe o perioadă de 3 luni consecutive din luna stopării dreptului la ajutor social/ajutor pentru perioada rece a anului.

4.9 Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților fundamentale la art. 14 prevede că exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională şi socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

4.10 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Eremia și alții vs. Republica Moldova (cererea nr. 3564/11) din 28.05.2013, depusă de o mamă și ale ei 2 fiice pe faptul că instanțele naționale, poliția și procuratura au eșuat să o apere împotriva violenței din partea soțului, colaborator de poliție. CEDO a găsit violarea art. 3 (interdicția torturii și tratamentului inuman și degradant) pentru că autoritățile au știut despre actele de violență continuă dar au eșuat să ofere măsuri de protecție; violarea art. 8 (respect pentru viața privată și de familie) pentru că nu au fost întreprinse măsuri pentru prevenirea violenței, deși cererile victimelor în această privință au fost depuse; violarea art. 14 (interdicția discriminării) luată împreună cu art. 3 pentru că inacțiunile autorităților au fost întemeiate pe prejudecăți față de femei victime a violenței în familie.

4.11 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Mudric vs. Republica Moldova (cererea nr. 74839/10) din 16.07.2013, unde agresorul familial cu tulburări psihice a fost lăsat de autorități să acționeze cu impunitate, ignorând cererile victimei de ai fi oferită protecție egală în fața legii.

4.12 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza N.A. vs. Republica Moldova din 24.09.2013, unde reclamanta s-a plâns pe faptul că organele de drept iau refuzat protecție împotriva violenței în familie pe motiv că leziunile ei erau neînsemnate. CEDO a găsit violarea art. 3 (interdicția torturii și tratamentului inuman și degradant) și art. 8 (respect pentru viața privată) indicând că autoritățile datorează protecție victimei indiferent de gravitatea leziunilor corporale, pentru că violența în familie poate avea diverse forme, nu doar fizică.

4.13 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza E.S. vs. Slovacia (cererea nr. 8227/04) din 15.09.2009, se referă la plângerea reclamantei că nu i-а fost oferită protecție împotriva violenței în familie, când instanțe naționale i-au refuzat eliberarea ordonanței de protecție care să oblige agresorul familial, fostul soț, să părăsească casa comună. Instanțele naționale au decis că dreptul la proprietate a agresorului familial, prevalează asupra dreptului victimei de a nu fi supusă maltratării și că ea ar trebui întâi să dea la divorț pentru a putea cere evacuarea lui. CEDO a găsit că Slovacia a eșuat să ofere protecție efectivă și imediată reclamantei împotriva violenței din partea fostului soț, contrar obligațiilor de diligență impuse de art. 3 (interdicția torturii, tratamentului inuman și degradant) și art. 8 (respect pentru viața privată și de familie) din Convenție. CEDO a subliniat că ținând cont de natura și sistematicitatea violenței asupra reclamantei, statul urma să ofere măsuri de protecție imediate, nu peste un an sau doi când ar fi intrat in vigoare hotărârea judecătorească de divorț ce iar permite să solicite evacuarea agresorului.

4.14 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza E.M. vs. România (cererea nr. 43994/05) din 30.10.2012, pornită la plângerea unei doamne care invocă lipsa de protecție din partea instanțelor judecătorești care i-au refuzat protecție împotriva violenței în familie pentru că faptele nu erau probate. Reclamanta fiind bătută în prezența copilului de 1.5 ani, CEDO a găsit violarea art. 3 (interdicția torturii și a tratamentului inuman și degradant) indicând că felul în care s-a efectuat investigarea plângerilor despre violența în familie, nu i-а lăsat nici o șansă reclamantei de a obține protecție împotriva agresorului. Probele prezentate care indicau asupra unui dubiu rezonabil că violența mai probabil că avut loc decât ca nu avut loc, erau respinse de instanțele naționale.

8

4.15 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Iulia Tocarenco vs. Republica Moldova (cererea nr. 769/13) din 04.11.2014, pornită la plângerea dnei Iulia Tocarenco care aflându-se în conflict cu fostul soț nu putea să-și viziteze fiul ce locuia cu tata până a i se stabili domiciliul de către instanța de judecată. După o analiză minuțioasă a acțiunilor întreprinse de către autoritățile naționale de resort, în legătură cu plângerile reclamantei, Curtea a constatat că acțiunile acestora, la diverse etape ale procedurii, atât în vederea reconcilierii părinților, cât și pentru obținerea executării deciziilor judiciare intermediare, au fost insuficiente.

V. În concluzie, Consiliul reține următoarele 5.1 Din materialele dosarului, Consiliul reține o pretinsă discriminare pe criteriu de gen şi statut

matrimonial de mamă solitară la protecţie efectivă şi imediată împotriva violenţei în familie. 5.2 Consiliul reamintește, că atât legislația națională (art. 15 alin.(1) și art. 19 din Legea nr. 121

cu privire la asigurarea egalității), cât și practica Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza D. H. și alții v. Republica Cehă par. 82-84, par.177, cauza Chassagnou și alții v. Franța par.91-92,Timishev v. Rusia par.57) prevede o regulă specială referitor la sarcina probei în litigiile privind discriminarea, și anume: sarcina probei trece la reclamat atunci când petiționarul prezintă dovezi din care se poate prezuma că a existat un tratament discriminatoriu. Reieșind din alegațiile expuse în plângere, pentru a institui o prezumție a discriminării, petiționara urma să prezinte fapte care ar arăta existența cumulativă a următoarelor elemente:

1) tratamentul mai puțin favorabil (excludere, deosebire, etc.) în exercitarea unui drept recunoscut de lege;

2) în comparație cu alte persoane (un grup de persoane); 3) cu care se află în situație analogică; 4) în baza unui criteriu protejat.

5.3 Analizând circumstanțele invocate, Consiliul stabilește o prezumție a discriminării pe criteriu de gen şi statut matrimonial de mamă solitară la protecție egală din partea legii, or existența cumulativă a elementelor constitutive expuse supra se atestă. Consiliul reține că statutul matrimonial de mamă solitară și imposibilitatea de a riposta în fața violențelor din partea fostului concubin, neconsecvența acțiunilor de protecție luate de către autoritățile competențe, au determinat excluderea petiționarei, victimă a violenței în familie, de la protecție efectivă.

5.4 În conformitate cu art. 15 alin. (1) din Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii din 25.05.2012, sarcina de a proba că faptele în cauză nu constituie discriminare revine persoanei sau instituțiilor despre care se presupune că a comis fapta discriminatorie. Consiliul urmează să aprecieze existenţa sau lipsa unei unei justificări obiective şi rezonabile a tratamentul deplâns.

5.5 Referitor la acțiunile discriminatorii ale asistentei sociale, Consiliul reține că aceasta cunoștea despre acțiunile de violență sistematică la care era expusă petiționara, însă, măsuri efective în vederea protejării victimei și a copiilor săi nu au fost întreprinse. În egală măsură, Consiliul reține că asistenta socială reacționa și intervenea cu verificări la fiecare apel al agresorului. Această stare a lucrurilor nu poate fi acceptată ca fiind o protecție efectivă a victimei violenței, ci mai degrabă o încurajare a acțiunilor agresorului. Consiliul notează că autoritatea tutelară locală, urmând interesul superior al copilului, putea solicita instanței de judecată eliberarea ordonanței de protecție. Deși asistenta socială a luat cunoștință cu rapoartele de evaluare psihologică prin care se confirmă că atât petiționara, cât și copiii prezintă semne de abuz sau violență psihologică ca rezultat al acțiunilor agresorului, măsuri de protecție nu au fost întreprinse. Cât privește condiționarea acordării ajutorului material de faptul nepărăsirii localității, Consiliul subliniază că aceasta este ilegală, or beneficiarul de asistență socială urmează să informeze Direcția asistență socială și protecția familiei doar despre modificările intervenite în situația financiară a beneficiarului. Consiliul privește aceste acțiuni drept o stigmatizare a unei persoane vulnerabile, în acest caz a victimei violenței în familie.

5.6 Consiliul, examinând informațiile comunicate de către IP Rezina privitor la acțiunile întreprinse în vederea asigurării protecției petiționarei, victimă a violenței în familie, observă că acțiuni efective de protecție a acesteia au fost întreprinse doar după intervenția avocatei

9

victimei. Din aceleași date comunicate, reiese că pe parcursul anului 2016, petiționara a depus 5 sesizări referitor la actele de violență în familie. Deși faptele se confirmau, examinarea materialelor se finaliza doar cu activități de prevenție. De asemenea, potrivit prevederilor art. 8 alin. (6) lit. f) al Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie nr. 45 din 01.03.2007 (în redacția de până la 16.09.2016) organele afacerilor interne, puteau efectua, în situaţii de criză, reţinerea administrativă a agresorului, în funcţie de gravitatea cazului, ceea ce nu s-a întâmplat. Astfel, Consiliul atestă lipsa unei reacții active a organelor de drept în scop de protecție a petiționarei, deși cadrul legal reglementa expres atribuțiile poliției în acest sens. Consiliul observă și faptul că poliția a refuzat să întocmească al doilea proces-verbal contravențional, interpretând încălcarea repetată a ordonanței de protecție ca acțiuni continue, or aceste erau două acțiuni diferite și consumate.

5.7 În ceea ce privește presupusa discriminare pe criteriu de gen comisă de către Procuratura Rezina, Consiliul, apreciază critic argumentele invocate în susținerea clasării cauzei penale intentată în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, deoarece noțiunea de membru de familie în condiția locuirii separate, în redacția de până la 16.09.2016, cuprindea și copii, inclusiv cei adoptivi și cei născuți în afara căsătorie. În opinia Consiliului, protecția copiilor victime a violenței trebuia să fie acel obiectiv crucial, or, rapoartele de evaluare psihologică confirmau că atât petiționara, cât și copiii prezentau semne de violență psihologică ca rezultat al acțiunilor agresorului.

5.8 Consiliul, nu poate trece cu vederea faptul tergiversării examinării cauzei contravenționale privind neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție (dosar nr. 39-4-1804-23082016), or din datele existente la dosar se observă o periodicitate de 2 luni între ședințele de judecată, următoarea fiind stabilită pentru luna aprilie 2017. Această stare de fapt ridică dubii cu privire la eficacitatea măsurii urmărite.

5.9 Consiliul, fiind solicitat de petiționară să vină cu o apreciere a acțiunilor sau inacțiunilor organelor competente prin prisma Legii cu privire la asigurarea egalității, atestă că prin aceste acțiuni (evitarea atragerii la răspundere penală) s-a creat o atmosferă de toleranță pentru agresor și un imbold indirect pentru aplicarea repetată a violenței, ceea ce a cauzat petiționarei un sentiment de discriminare în realizarea dreptului de a beneficia de protecție egală din partea legii. Consiliul subliniază că nu este asigurată o protecție egală din partea legii, atunci când sistemul se axează mai mult pe respectarea drepturilor suspecţilor, acuzaţi de comiterea actelor de violență în familie și mai puţin pe asigurarea efectivă a drepturilor victimelor, încurajând astfel agresorii la repetarea acestora.

5.10 Consiliul reamintește că în fiecare din cazurile examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului se regăsește confirmarea acestei poziții, când organele competente ale statului eșuează să ofere protecție efectivă și imediată împotriva violenței, contrar obligațiilor de diligență impuse de art. 3 (interdicția torturii, tratamentului inuman și degradant), art. 8 (respect pentru viața privată și de familie) şi articolul 14 (interzicerea discriminării)1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților fundamentale .2

Astfel, conducându-se de prevederile art. 1, 2, 3, 13, 15, din Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității, coroborat cu pct. 61 al Legii nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

CONSILIUL DECIDE

1. Faptele constatate reprezintă discriminare pe criteriu de gen la protecție egală din partea legii comisă de Inspectoratul de Poliție Rezina.

2. Faptele constatate reprezintă discriminare pe criteriu de gen la protecție egală din partea legii comisă de dna V.B., procuror.

3. Faptele constatate reprezintă discriminare pe criteriu de statut matrimonial de mamă solitară comisă de asistenta socială, dna A.Ț.

1 A se vedea cauzele Opuz vs. Turcia (2009), MG vs. Turcia (2016) 2 A se vedea cauzele E.S. vs. Slovacia (2009), Eremia și Alții v Moldova (2013), Mudric v Moldova (2013), B. v Moldova (2013), N. A. vs Moldova (2013) și T.M. și C.M. v Moldova (2014).

10

4. Prezenta decizie se remite Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale și Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei a Consiliului Raional Rezina pentru examinarea faptelor constatate din punct de vedere al săvârșirii abaterilor disciplinare în privința persoanelor care au comis în activitatea lor fapte discriminatorii.

5. Consiliul recomandă Curții Supreme de Justiție să emită o recomandare cu privire la durata examinării cauzelor privind neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție.

6. Prezenta decizie se va comunica părților și va fi făcută publică pe adresa www.egalitate.md.

7. Decizia este cu drept de atac în instanța de contencios administrativ, conform prevederilor pct. 65 ale Legii nr.298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000.

Membrii Consiliului care au votat decizia:

____________________________________________ Ian FELDMAN – Preşedinte ____________________________________________ Oxana GUMENNAIA – Membră ____________________________________________ Andrei BRIGHIDIN – Membru ____________________________________________ Lucia GAVRILIȚĂ – Membră