------

Ileana ILIE

Decebal N. TOD~RI[~

139$ în iulie: pre]ul record al barilului depetrol a provocat co}mar în plin@ var@. {ide aici trecerea pragului de 140 e un fleaciar 150 o chestiune de timp scurt. Foartescurt. Ce facem cu acest pre], }i cum aap@rut el atât de brusc, de vreme ce înurm@ cu un an era la jum@tate ? A fost unan dramatic pentru economia global@ odat@cu criza american@. O Americ@ înv@]at@ doarcu cifre mari, cu profituri }i cu cre}tereeconomic@. Panica general@ }i depresia cau-zat@ de sc@deri au fost mai mari decât crizapropriu-zis@.

C@ldur@ mare, cumplit@,cople}itoare, numai bun@ pen-tru escapade estivale. {i undese simte tentat mai abitirromânul s@-}i r@coreasc@trupul }i mintea, dac@ nu învalurile ademenitoare alem@rii? S@ ne în]elegem, nudiscut@m aici de destina]ii exo-tice intercontinentale }i costisi-toare, ci doar de un reper aflat

mult mai la îndemâna românilor de condi]ie medie:litoralul M@rii Negre. Dar }i în acest caz se ive}te odilem@: litoralul românesc sau bulg@resc? M@rturisesc c@,din pur@ curiozitate, m-am al@turat celor deci}i s@-}ipetreac@ o minivacan]@ la sud de Vama Veche, în salbade sta]iuni ale Bulgariei, acolo unde cunosc@tori într-aleturismului sus]in c@ au descoperit raiul pe p@mânt.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Nu blam@m viciul }i nul@ud@m virtu]ile dec$t dininteres”

La Rochefoucauld

c my b

c my b

nr. 172 anul 4 vineri, 27 iunie 2008 0,50 RON

pag.8

Oamenii no}tri din Bangladesh

pag. 7

Bursa din Sibiu

dr. Daniela PETRA{CU pag. 3

Transparen]a ^n sistemulbancar(II)

dr. Eugen IORD~NESCU pag. 3

De ce nu sunt bune tezele unice(II)

dr.Dan Alexandru POPESCU pag. 5

Las` c@ merge }i a}a

Imaginea s@pt@m$nii

Munca f@r@ forme legaleînseamn@, în principal,lipsa contractului individ-ual de munc@ }i este den-umit@, în mod generic,“munc@ la negru”. Acestfenomen nu este specificeconomiei din România,întrucât exist@ în majori-tatea ]@rilor, dar influen]alui în via]a economic@ }isocial@ din fiecare ]ar@ este

diferit@ în func]ie de gradulde dezvoltare al econo -miilor, pozi]ia geopo litic@,cultura organiza]io nal@,tradi]iile }i alte caracteristicilocale. Fenome nul esteextrem de d@u n@tor, înspecial în ]@rile cueconomie în tranzi]ie,deoarece afec teaz@ stabil-itatea economic@, scaderesursele de dezvoltare }imic}oreaz@ încrederea înjusti]ie }i echitate social@.

Munca f@r@ forme legale - consecin]e economice }i sociale -

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

„Ideile sunt fonduri care aduc dobând@ doar când sunt utilizate de mâinile talentului”

Pierre Paul Roger - Collard

Dezvoltarea economic@, în general, se afl@ în impas. Cuprec@dere, conceptual. R@spunde greu, nesigur, deseori confuz,cel mai adesea eronat, cel pu]in la marile amenin]@ri planetare:hemoragia pre]ului barilului de petrol, supraînc@lzirea Terrei,cre}terea vertiginoas@ a pre]ului la produsele alimentare, anta-marea }i aplicarea solu]iilor alternative, etc. Chiar }i acolo underitmurile de cre}tere sunt satisf@c@toare, acestea nu prezint@ ogaran]ie pentru viitor – nici pentru prezent chiar -, terenul dez-volt@rii v@dindu-se labil, ce]os, ml@}tinos deseori. Te po]i cufun-da f@r@ s@-]i dai seama, bazându-te pe certitudini care, de fapt,sunt incertitudini, desf@}urate pe o gam@ ce se întinde de lasolu]ii paleative de tipul „tratezi cancerul cu aspirin@”, laerori dintre cele mai grosolane.

Cercetarea Economic@

Teze }i antiteze din perspectiva „Utrecht 2009”

Cu triste]e despre }ansaturistului român:

un concediu la bulgari

Petrolul, dolarii }i românii

Din tran}ee, cu g$ndul la pace

Dan Suciu

continuare ^n pagina 2

PUNCTUL PE EUROPA

continuare ^n pagina 6

Dan POPESCU

drd. Monica BARDAC

Emil DAVID

TURISM VACAN[E VINERI 27 IUNIE 20082

urmare din pag.1Prilej nimerit }i pentru a face o com-para]ie între ofertele de turism dindou@ ]@ri vecine, dintre care una,România, p@rea s@ porneasc@, înurm@ cu ceva ani, din pozi]ia defavorit@ }i câ}tig@toare cert@. Ce s-aîntâmplat, pe parcursul competi]iei?De ce a devenit litoralul bulg@resc,într-un timp relativ scurt, vedetavacan]elor estivale? Ce au bulgarii }inu au românii, în materie de oferteturistice?

Pornind de la acesteîntreb@ri, voi încerca s@ prezint, încele ce urmeaz@, pe cât posibil cu„ochi de soacr@”, situa]ia de fapt,a}a cum o percepe majoritateaturi}tilor români, }i cauzele care aucondus la o spectaculoas@ r@sturnarede valori }i }anse.

Raportul servicii/pre] – netfavorabil bulgarilor

Nu spunem nici o noutate:într-un concediu îndelung a}teptat }icumsecade pl@tit, turistul vrea s@ fier@sf@]at, 24 de ore din 24. El area}tept@ri }i preten]ii care, din punc-tul propriu de vedere, nu sunt câtu}ide pu]in exagerate sau de neîn-deplinit. În Bulgaria, totul teîntâmpin@ în culorile acestui tablouidilic. Totul – începând cu mareacare te ispite}te cu albastrul }i lumi-na ei, altfel decât verdele înneguratal valurilor litoralului românesc. Cas@ nu mai vorbim de spectaculozi-tatea dealurilor împ@durite care sepr@v@lesc direct pe plaje, dezv@luindprivirilor peisajul mirific al unora}ez@ri zidite în pant@, în fiecarecas@, fiecare ochi de geam î}i cereparc@ dreptul la priveli}tea marin@.

Hotelurile te primesc }i teîmbie cu o lini}te discret@. Cazareaeste f@r@ cusur, parc@rile sunt p@zite,plajele te a}teapt@ cu }ezlonguri,umbrele }i prosoape incluse în pre].Nu exist@ hotel care s@ nu dispun@de bazine }i piscine proprii, deregul@ cu ap@ termal@, la care seadaug@ amenaj@rile interioare sofisti-cate, din care nu lipsesc piscineleînc@lzite, s@lile de for]@ }i fitness,jacuzzi }.a.m.d. Calitatea serviciiloreste irepro}abil@, poate }i pentru c@,în general, contactul turistului cupersonalul de deservire este redus la

minimum posibil, datorit@ general-iz@rii serviciilor de tip all inclusiv.Adic@, turistul are totul la îndemân@}i se poate autoservi dup@ poftainimii. {i a stomacului, fire}te. Allinclusiv-ul din oferta bulgarilormerit@ o discu]ie mai aparte, m@car}i pentru faptul c@ el lipse}te cudes@vâr}ire din oferta românesc@. Dece la ei da, }i la noi nu? Am auzit,în ce ne prive}te, explica]ii de genul:spre deosebire de România, înBulgaria serviciile de cazare }i mas@sunt integrate. Altfel spus, au acela}ist@pân care cumuleaz@ câ}tigurile depe cele dou@ paliere, sau com-penseaz@ eventualele pierderi dintr-unul, cu veniturile din altul. E posi-bil ca a}a s@ stea lucrurile, de}i noiam mai ad@uga în contul românilor}i zgârcenia lor, goana dup@ câ}tigurisigure }i rapide, teama de a nu ie}iîn pagub@, în fa]a unor turi}ti careî}i pierd m@sura, atunci când li seasigur@ accesul total la mâncare }ib@utur@ (r@coritoare }i alcoolice).

În realitate, am constatat c@lucrurile nu stau a}a. Adic@, deregul@, turistul gurmand }i hulpav(sunt }i din ace}tia, nu po]i s@ nu ]iiseama de ei) se potole}te dup@primele dou@ zile de excese, pus lacol] de propriul lui aparat digestiv.

{i, cel mai adesea, îi vezi pe ceisuperînfometa]i }i înseta]i c@utând,curând zonele cu pilafuri, verde]uri }isalate de fructe. Apoi, statistic, sepoate demonstra c@ o bun@ parte dinturi}tii consumatori sunt fie copii, fiepensionari, fie doamne care ]in multla silueta dumnealor. Cu alte cuvinte,<<paguba>> patronilor de restaurantecu regim all inclusiv este practicnul@, în orice caz cu mult mai mic@decât în cazul serviciilor „la por]ie”unde turistul, vrând – nevrând, î}iprime}te tainul.

De ce nu în]eleg }i patroniide restaurante de pe litoralul româ-nesc aceste realit@]i simple, r@mânepentru mine un mister. Oricum, lipsaserviciilor de tip all inclusiv din ofer-ta româneasc@ ne a}az@ din start pepozi]ii de inferioritate.

Turismul cultural sausavoarea concediilor

de neuitat

Este un argument }i o con-statare pe care mult prea desromânii le ignor@. Dac@tour–operatorii din România }i-artrimite reprezentan]i descuia]i laminte în Bulgaria, ar avea ce înv@]a.În hotelul în care am petrecut o

s@pt@mân@, nu era zi în care s@ nufii invitat într-o excursie tematic@ }inu era sear@ în care s@ nu ]i seofere un program artistic distractiv.Copiii, extrem de numero}i (explica-bil, dac@ accesul acestora în hotel }ila mas@ este gratuit pân@ la vârstade 14 ani), constituiau ]inta perma-nent@ a unui personal calificat, pen-tru a-i atrage de 2 – 3 ori pe zi înprograme }i jocuri specifice.

O ie}ire în decorul monu-mentelor istorice sau al rezerva]iilornaturale (}i Balcicul exceleaz@ înaceast@ privin]@) este, de regul@înso]it@ de bogate oferte de produseartizanale sau de îndelungi degust@ride b@uturi tradi]ionale.

A]i întâlnit pe litoralul româ-nesc a}a ceva? Din experien]a noas-tr@, zicem c@ nu, turistul dinRomânia fiind îndeobste abandonatimediat dup@ sosire, dup@ ce a fostcât mai bine jumulit de bani.

Programarea prin agen]iiinterna]ionale –

un argument în plus

Când a fost s@ ne alegemdestina]ia concediului nostrubulg@resc, am avut surpriza s@ con-statam c@ puteam procura biletele

înso]ite de cataloge }i informa]iidetaliate, direct prin redutabileleagen]ii germane din turismNeckermann }i TUI. Adic@, acelea}iagen]ii interna]ionale care monopo-lizeaz@ 50 la sut@ din pia]a turis-mului }i care au decis scoaterealitoralului românesc din cataloagelede oferte pe 2008.

Suntem evident ignora]i }ipu}i la col] de cei mai mari tour –operatori germani, dup@ ce ace}tia,vreme de trei ani consecutivi, audat litoralului românesc calificativecare de care mai negative. Au fostcriticate }i starea proast@ a infra-structurii rutiere din România ( }ipe bun@ dreptate, noi în}inenum@rând la întoarcere, întreCodlea }i F@g@ra}, în plin sezonturistic, mai mult de 10 stopurisemaforizate pe o }osea ce arat@mai cumplit decât dup@ un bom-bardament), }i }ubrezenia re]eleihoteliere, }i condi]iile de igien@precare, }i poluarea fonic@ accentu-at@ a sta]iunilor, }i imagineadezolant@ a gunoaielor r@spânditepeste tot.

În raportul „România,v@zut@ de tour – operatorii ger-mani,” realizat în toamna anuluitrecut, toate acestea }i multe alteleau fost consemnate negru pe alb.Concluzia era c@ turismul românesc}i în special litoralul României suntpe cale de a-}i pierde tradi]ia,odat@ cu sc@derea percep]iei asupraospitalit@]ii române}ti pe care s-ab@tut atâta moned@.

Consecin]a, pe m@suraconcluziei de mai sus, a constat,cum spuneam, în }tergereaRomâniei de pe harta turistic@ aagen]iilor germane.

S@ ne mai mire de ceturi}tii }i banii lor se îndreapt@ pre-ponderent, chiar în aceste ziletoride, c@tre destina]ii de vacan]@ lasud de Ruse }i Vama Veche?

S@ nu te doar@ când pelitoralul bulg@resc auzi ast@zi dia-loguri în toate limbile Europei, învreme ce la Neptun ne strângemdoar noi, românii?

Înc@ un motiv de triste]ereal@, într-o ireal@ }i nebun@ var@fierbinte…

Cu triste]e despre }ansa turistului român: un concediu la bulgari

Sta]iunea Mamaia

Sta]iunea Varna-Bulgaria

VINERI 27 IUNIE 2008 3LEGISLA[IE BANCAR~ %NV~[~M#NT

În conformitate cu prevederile art. 8,din Legea nr. 58, din 5 martie1998privind activitatea bancar@, b@ncile,persoane juridice române, }i sucur-salele b@ncilor str@ine pot desf@}ura,în principal, urm@toarele activit@]i: a) Servicii }i produse bancare clasice(tradi]ionale):- deschiderea de conturi bancare;- atragerea de disponibilit@]i b@ne}tide la deponen]i, sub formadepozitelor la vedere }i la termen, înlei }i valut@;- contractarea de credite, opera]iunilede factoring, forfetare }i scontareaefectelor de comer];- emiterea }i administrarea demijloace de plat@: c@r]i de credit,cecuri de c@l@torie, emiterea demoned@ electronic@;- efectuarea de opera]iuni cu numerar;- leasing financiar;- transferuri de fonduri;- emiterea de garan]ii }i asumarea deangajamente;- tranzac]ii în cont propriu sau încontul clien]ilor cu: instrumentemonetare negociabile (cecuri, cambii,certificate de depozit); valut@; valorimobiliare;- administrarea de portofolii aleclien]ilor, în numele }i pe risculacestora;b) Servicii }i produse bancare spe-ciale:- consultan]@ }i asisten]@ de special-itate cu privire la structura capitalu-lui, strategia de afaceri, servicii cuprivire la fuziuni }i achizi]ii de soci-et@]i comerciale;

- intermediere pe pia]a bancar@;- consultan]@ economico – financiar@}i juridic@ acordat@ de c@tre banc@clien]ilor, în vederea derul@rii tran-zac]iilor }i în domeniul credit@rii.

B@ncile pot desf@}ura, înlimita autoriza]iei acordate, }i alteactivit@]i permise de legisla]ia învigoare, cum ar fi: depozitareaactivelor fondurilor de investi]ii }isociet@]ilor de investi]ii, distribuireade titluri de participare la fonduri deinvesti]ii }i ac]iuni ale societ@]ilor deinvesti]ii, ac]ionarea ca operator alArhivei Electronice de Garan]ii RealeMobiliare, opera]iuni cu metale }ipietre pre]ioase }i obiecte con-fec]ionate din acestea, opera]iuni înmandat, servicii de procesare dedate, administrare de baze de dateori alte asemenea servicii pentruter]i, participare la capitalul social alaltor entit@]i.În cadrul rolului fundamental deintermediere bancar@, b@ncile comer-ciale îndeplinesc urm@toare func]ii:a) acceptarea de depozite;b) contractarea de credite, ope ra -]iunile de factoring }i scontareaefectelor de comer], inclusiv for-fetare;c) emiterea }i gestiunea instru-mentelor de plat@ }i credit;d) pl@]i }i decont@ri;e) leasingul financiar;f) transferuri de fonduri;g) emiterea de garan]ii }i asumareade angajamente;h) tranzac]ii în cont propriu alclien]ilor cu:- instrumente monetare negociabile(cecuri, cambii, bilete la ordin, cer-

tificate de depozit);- valut@;- instrumente financiare derivate;- metale pre]ioase, obiecte con-fec]ionate din acestea, pietrepre]ioase;- valori mobiliare;i) intermedierea în plasamentul devalori mobiliare }i oferirea de serviciilegate de acestea;j) administrarea de portofolii aleclien]ilor, în numele }i pe risculacestora;k) custodia }i administrarea de va lorimobiliare;l) depozitar pentru organismele deplasament colectiv de valori mobi -liare;m) închirierea de casete de sigu-ran]@;n) consultan]@ financiar – bancar@;o) opera]iuni de mandat.

Obiectivul principal al uneib@nci comerciale îl constituiefurnizarea de servicii bancare, învede rea ob]inerii de profit. Datorit@naturii activit@]ii lor, b@ncile sediferen]iaz@ clar de restul agen]iloreconomici, având anumite tr@s@turispecifice, }i anume:a) b@ncile comerciale sunt entit@]ieconomice cu caracter lucrativ, fiindaxate pe comer]ul cu bani }iprestarea de servicii bancare, în con-cordan]@ cu standardele interne }iinterna]ionale în domeniu. În activi-tatea lor, b@ncile utilizeaz@ principii,norme metodologice, regulamente }iinstrumente specifice, care decurgdin legile economice }i experien]eleanterioare.b) b@ncile comerciale sunt entit@]i

organizatoric - administrative aleeconomiei na]ionale, deoarece gru-peaz@ categorii de persoane cu ace-lea}i interese economice: ac]ionarii,care urm@resc fructificarea capitalu-lui; managerii, interesa]i de realizareaunor performan]e bancare superioare;salaria]ii bancari, care doresc oremunera]ie corespunz@toare }i asig-urarea locului de munc@; creditoriib@ncii, afla]i în calitatea de investi-tori, cu scopul fructific@rii cât maisubstan]iale a sumelor împrumutate;clien]ii b@ncii, care pe de o parteprin sumele depozitate la vedere saula termen, urm@resc o sporire aacestora }i, pe de alt@ parte, dorescservicii bancare de calitate, la costurireduse.

c) b@ncile comerciale dispun de unpatrimoniu propriu, diferit ca natur@de patrimoniul celorlal]i agen]i eco-nomici, fiind gestionat pe propriar@spundere }i pe riscul b@ncii. Înacest sens, patrimoniul unei b@ncieste reflectat de activele }i pasivelebilan]ului, }i anume:Societ@]ile bancare, concretizate înmod exclusiv ca societ@]i comercialeorientate spre satisfacerea unuianume interes, a ac]ionarilor, sau alaltor grupuri interesate, ci }i caentit@]i specializate, sunt chemate s@rezolve problemele financiar – ban-care ale unor mari colectivit@]i, încomponen]a c@rora intr@ atât per-soane juridice, cât }i fizice.

dr. Daniela PETRA{CU

Transparen]a ^n sistemul bancar(II)

Introducerea mediei claselor V – VIII cafactor cu pondere în stabilirea notei finaledup@ care se face reparti]ia computeri-zat@, a încercat s@ accentueze asupraimportan]ei preg@tirii }colare, în gene -ral, }i s@ reduc@ „riscul” examenului unic.Trecerea de la examenul de capacitate latezele unice ar putea fi o metod@ bun@pentru a reduce nivelul de stres }i pen-tru a imp@r]i }i mai mult riscul unuieveniment nefericit la examen (de exem-plu, candidatul se blocheaz@ din cauzaemo]iei, sau nu în]elege corect enun]ul,etc.), ponderea fiec@reia dintre noteleob]inute la tez@ nemafiind catastrofal@ înnota final@. Desf@}urarea în }coal@ atezelor unice, cu profesori „familiari”, într-un mediu cunoscut, a avut, de aseme-nea efecte pozitive din punct de vedereal consumului emo]ional.Astfel, din punct de vedere tehnic, putemconcluziona c@ sistemul tezelor unicereduce câteva dintre dezavantajele exa-menului de capacitate, fiind mult mai pri-etenos pentru copiii care îl parcurg }icare au vârste între 11 }i 15 – 16 ani.R@mân în chestiune, desigur, problemeserioase, care ]in, în cea mai marem@sur@, de stabilirea misiunii }i obiec-tivelor înv@]@mântului românesc, reflec-

tate apoi în stabilirea materiilor din }coli}i a programelor. R@mâne, de aseme-nea, complet nediscutat@ problemaprevalen]ei notelor în fa]a deciziei privindcariera, bazat@ pe un complex de fac-tori de natur@ nu numai „}colar@”, ci }ipsihologic@ }i de dezirabilitate social@.Cu toate acestea, tezele unice sunt criti -cate mai ales de directorii de licee„bune”, care cer reform@, adic@...revenireala examenul de admitere organizat defiecare liceu în parte. Al@turi de acestepersoane, presupus profesioniste dinpunct de vedere al managementuluieduca]ional (au dat concurs pe post, auprezentat planuri de management etc.),profesori autorecomanda]i ca fiind „foartebuni” pretind ca lipsuri serioase ale sis-temului de teze unice }i admitere com-puterizat@ urm@toarele:notele din clasele V – VIII nu sunt rele -vante pentru preg@tirea tinerilor, nota 7,de exemplu, dat@ la }coala ipotetic@ dinCucuie]ii din Deal nefiind egal@ cu un 7primit în nu }tiu ce }coal@ celebr@ dinnu }tiu ce ora};- supravegherea tezelor de c@tre profe-sorii }colii din care provin elevii nu seface cum trebuie, ace}ti profesori l@sândcopii s@ copieze sau chiar ajutându-i s@rezolve probleme, „pentru ca }coala s@nu ias@ prost”, ceea ce face ca tezeleunice s@ fie, la rândul lor, irelevante pen-tru nivelul de preg@tire „adev@rat”; maimult, chiar corectarea nu ar fi chiar „pebune,” profesorii fiind mai degrab@ indul-gen]i la corectare;- copii cu medii foarte mari au intrat înliceele „,” pe baza sistemului cu evalu-are na]ional@ }i reparti]ie computerizat@}i dup@ aceea „nu au f@cut fa]@”, ceeace „este inadmisibil”.{i acum, s@ le lu@m pe rând...

Dac@ e adev@rat c@ multe dintre notele}i mediile din clasele V – VIII sunt „dinburt@” }i depind mai degrab@ de buchetede flori, ciocolate, mici cadouri, înscriereacopiilor la medita]ii tocmai la profesorulde clas@, etc – }i în unele locuri }i cazuri,chiar e adev@rat!, atunci NU ADMITEREALA LICEU E PROBLEMA, CI CALITATEAÎNV~[~MÂNTULUI PREUNIVERSITARROMÂNESC, de care aceia}i contestatari,în alte contexte, se declar@ mândri! Şiatunci, efortul nu trebuie orientat sprecum trec tinerii din clasa a VIII în

urm@toarele, ci spre CE ÎNVA[~ }i CUMÎNVA[~ copiii no}tri în cei 4 ani de}coal@ men]iona]i. Din p@cate, nici unuldintre contestatari nu spune sau nu }tiec@ validitatea sistemelor de evaluredepinde de existen]a unor obiectivecorecte }i coerente pentru sistemul deînv@]@mânt.Problema adev@rat@ nu este cea a„bloc@rii” intr@rii copiilor de la ]ar@ înliceele „bune”, ci mai degrab@ cea aimposibilit@]ii de a asigura un nivelrezona bil al întregului înv@]@mânt preuni-

veristar, inv@]@mânt definit ca fiind oblig-atoriu.Adev@ra]ii profesori BUNI nu sunt ceicare explic@ ceva de super nivel la tabl@,în clasa unui liceu în care cea mai mic@not@ de intrare a fost 9,75, iar apoi selaud@ c@ au unul, doi sau trei olimpici!Adev@ratul PROFESOR BUN este cel saucea care lucreaz@ cu copii }i tineriobi}nui]i }i ob]in rezultate bune cu marealor majoritate! Dar, din @}tia, probabilavem 1.000 ....pe ]ar@!

dr. Eugen IORD~NESCU

De ce nu sunt bune tezele unice?(II)- sau despre evaluarea }colar@, incompeten]@ }i interes -

urmare din pag.1Cum s-ar putea privi, altminteri, orecent@ }i serioas@ previziune potri vitc@reia, în câ]iva ani, pre]ul bariluluide petrol ar putea urca la 300 dedolari?! Ce ar însemna acest faptpentru întregul proces al dezvolt@rii?Ce descre}teri abrupte, ce pr@bu}iri,ce probleme veritabil insolubile, cums-ar transforma în r@u, în inconfor -tabil via]a noastr@. Chiar s@ nu fiea}a – }i eu sper s@ nu fie a}a – dartot ne a}teapt@ timpuri foarte dure...Este, dar, firesc ca semne de între-bare vitale s@ se ridice în fa]acercet@rii economice. Ce face, ceîntreprinde pentru a r@spunde unorasemenea provoc@ri, cum î}i consti-tuie }i etaleaz@ poten]ialul existent,cum dobânde}te un nou poten]ial,mult mai adecvat exigen]elor acestuitimp, ce modific@ri valideaz@ pentru afi în consens cu exigen]ele acestorvremuri în bun@ parte tulburi? Tipulde „cercetare de }oc”, r@spunzândcerin]elor de înl@turare a urm@rilor}ocurilor, credem c@ este de multdep@}it, fiind imperios necesar tipulde „cercetare menit@ mai ales s@previn@ }ocurile” }i nu doar s@ oferesolu]ii „sub]iri” acestora.[inând seama de problematica atâtde complex@ }i de profund@ a dez-volt@rii, de o pia]@, nu o dat@, cureac]ii mai pu]in previzibile, aceastaînseamn@, fire}te, modific@ri, deregis tru fundamental, ale cercet@riieconomice. De multe decenii de-arândul „}tim din ce în ce mai multdespre din ce în ce mai pu]in”.Nesatisf@c@tor, total nesatisf@c@tor,iar impasul în care ne afl@m ov@de}te clar. Trebuie s@ }tim,deopotriv@, chiar prioritar, }i „din ceîn ce mai mult despre din ce în cemai mult”. Cu alte cuvinte, orizonturitemporale }i spa]iale mult mai largidecât pân@ acum, pentru cercetare,orizonturi de secole }i secole precum}i interdisciplinaritate, transdiscipli-naritate, pluridisciplinaritate. O între-bare, totu}i: de unde bani? Cât pen-tru cercetarea fundamental@, de tipulrespectiv, nu teribil de interesant@pentru majoritatea firmelor, acesteav@dind interes mai ales pentrucercet@ri economice aplicative pe ter-men scurt }i care le servesc ]inteleimediate? Pot oare institu]iile – }i cuce bani – s@ fac@ fa]@ necesit@]ilorde finan]are astfel a cercet@rii eco-nomice fundamentale veritabile, ceacare, ca inten]ie m@car, s@ r@spund@

provoc@rilor? Nu prea pot, dup@ cumo relev@ înse}i realit@]ile...R@mân „ pe rol”, în mod deosebit,universit@]ile, dar }i acestea relevândo cert@ propensiune c@tre cercetareastrict aplicativ@ – de multe ori înparteneriat cu firmele –, un tip decercetare, desigur, necesar, dar carea sufocat }i sufoc@, aproape a înecat}i îneac@ „eforturile fundamentale”.Acele eforturi considerate de mul]i –}i din p@cate -, „demodate”, atempo-rale, lipsite, pas@mi-te, de „aerulproasp@t” }i eficient al managemen-tului modern – desigur, }i el foarte

necesar, dar despre care începem totmai mult s@ vedem unde ne-a adus.Într-adev@r, ce profit direct }i imedi-at pot aduce o cercetare despre„Creditul în Evul Mediu” sau „Banii,moneda, în sclavagism”, o cercetaredespre „Factorii economici care audeterminat, în timp, prin sedimente}i acumul@ri negative succesive,pr@bu}irea câtorva sute de civiliza]iipe mapamond, relevând riscuriasem@n@toare pentru actuala noastr@civiliza]ie”, - domeniu predilect destudiu al americanului Diamond }i alechipelor sale? De cele mai multe

ori, nici unul, deciden]ii, „orbi]i”,uneori firesc, de „urgen]ele prezentu-lui” privesc prea pu]in spre„temeiurile viitorului”. Se neglijeaz@,se uit@ cu prea mare u}urin]@, cuprea mare larghe]e, acea faimoas@deviz@ formulat@ de filozofia greac@,anume c@ „trecutul este oglindaviitorului”. Este posibil s@ fie bine }ia}a, dar ne cam îndoim…… „Oaze”, eforturi r@spunzând unorpariuri dintre cele mai îndr@zne]e sev@desc, totu}i, - }i avem în vederecu predilec]ie „domeniul economic”,în spe]@ cercetarea – în mai multe

institu]ii de înv@]@mânt }i cercetareca atare, mai pu]in gr@bite s@ seacomodeze „modei” }i mult maireflexive în raport cu asaltul „igno-ran]ei }i semidoctismului cotidian”, alînclina]iei c@tre profit cu orice pre].Desigur c@ ai nevoie, în acest scop,de viziune ra]ional@, de cuno}tin]eprofunde adeseori multilaterale, pecare cei strict specializa]i într-odirec]ie îngust@ nu le au aproapedeloc. Nici nu s-au format astfel, iar,în plus, uneori, lecturile lor generalese rezum@, potrivit, adesea, propriilorm@rturisiri, la televizor, internet }iziare, la publica]ii facile sau suntstrict formale. Mai intervine }ipoliticul, cu lipsa sa aproape cotidi-an@ de substan]@, cu demagogia sa,deseori, intrinsec@ ... Se constituie }ise întrez@resc, astfel, „Tabloul relativcomplet” al lui „dece nu”, precum }ifiridele înguste ale lui „dece da”.Nu este îns@ rostul rândurilor de fa]@s@ realizeze anamneza unei asemeneaprobleme, chestiune mult mai pro-fund@ }i mult mai complicat@ decâtgestul reflexiv al unuia sau al altuia.Am avut }i avem în inten]ie numais@ semnal@m o veritabil@ „oaz@” detipul celei anun]ate. Unde, când }icum? Iat@, de exemplu, prestigioasareuniune a cercet@rilor }i profesoriloreconomi}ti din toat@ lumea, din celemai mari institute de cercet@ri }i dela cele mai renumite universit@]i, dinStatele Unite, Regatul Unit, Japonia,Germania, China, Fran]a, Belgia,Italia,Olanda, India, dar }i din Rusia,Ungaria, Cehia, Polonia, România, -universit@]i precum Oxford }i

TEZE DEMERSURI VINERI 27 IUNIE 20084

c my b c my b

c my b c my b

Cercetarea Teze }i antiteze din

Universitatea Oxford

Universitatea Cambridge

Universitatea Utrecht

VINERI 27 IUNIE 2008 5

c my b c my b

c my b

TEZE DEMERSURI

c my b

Cambridge, Sorbona, Padova,Columbia, Princetown, Cambera, dinPraga, Lomonosov, etc. }i mari cen-tre de cercet@ri economice, sociale,politice din New York, Paris, Londra,Roma, Tokio, Bei-Jing, etc. - careeste „Congresul interna]ional deEconomie }i Istorie Economic@”, desub egida I.E.H.A (Asocia]iaInterna]ional@ de Istorie Economic@),în spe]@ a Academiilor }i Academiilorde Ştiin]e din toate statele partici-pante. Manifestare cu „b@taie” puter-nic@ în viitor, poate chiar }i relativmai însemnat@ – prin talia,amploarea ei, concluziile sale perti-nente – decât mult mai punctualareuniune de la Davos, manifestareale c@rei lucr@ri preg@titoare }i apoidesf@}urate ca atare, de mareamploare, dep@}esc pe cele ale unorreuniuni relativ similare, inclusiv –dac@ vom încerca o compara]ie, nu

pu]ine din rapoartele Clubului de laRoma. Pe ce ne mai baz@m însus]inerea unor astfel de afirma]ii?Nu doar pe prestigiul universit@]ilor}i al institutelor de cercet@ri partici-pante, ci }i pe varietatea tematic@ acongresului – o constant@ de-a lun-gul desf@}ur@rii edi]iilor sale –, penum@rul mare de participan]i, demare calitate, circa 1.200 – 1.500 defiecare dat@. Pentru iubitorii de clasamente, putemar@ta c@ la anul, în august 2009, seva desf@}ura cea de-a XV-a sesiune(ultimele 4, la Milano, Madrid,Buenos Aires }i Helsinki), g@zduit@de Universitatea din Utrecht, Olanda.O universitate care, potrivit celor mairiguroase criterii }tiin]ifice inter-na]ionale, este clasat@ pe locul 87 înlume. Coordonatorii congresului –printre care am onoarea s@ m@num@r }i eu, singurul român pân@ în

prezent – }i lucr@rile respective, tre-cute prin filtrul exigent al coordona-torilor, beneficiaz@, deci, de presti-gioasa sigl@. Iat@, dar, c@ desf@}ur@mactivitate }tiin]ific@ nemijlocit@ subegida unei universit@]i dintre primele100 din lume, ceea ce spune multdespre ceea ce se face bine calitativ– chiar dac@ f@r@ prea mare publici-tate, f@r@ mare „g@l@gie” – în chiarînv@]@mântul economic sibian.Nu m@ voi referi, în rândurile careurmeaz@, atât la Congresul de la Utrecht ca atare, laparticipan]i, la contribu]iaromâneasc@, etc., ci mai ales la ariatematic@ – validat@ de ConsiliulŞtiin]ific I.E.H.A, de Universitatea dinUtrecht – a lucr@rilor Congresului. Iaraceasta, pentru a releva, odat@ maimult, direc]ia în care evolueaz@ cerc-etarea economic@ de fond de ceamai bun@ calitate. Şi pentru a mai

releva, deopotriv@, marile eforturi pecare le impun cercet@torilor realizareapractic@, concret@, a tematicii pro-puse. Se eviden]iaz@, c@ }i exam-inarea pertinent@ a unor proceseesen]iale dar }i a unor detalii – poatemai pu]in semnificative, în aparen]@– din trecutul }i prezentul economical lumii sunt foarte însemnate înconfigurarea atât de preten]ioas@, dedificil@, a viitorului nostru comun.Dar, care este aria tematic@ alucr@rilor ce vor fi prezentate laUtrecht, desigur, subsumat@ celorpeste 50 de sec]iuni validate pân@ înprezent?Iat@, origini ale economiei moder -ne:”Paralele }i contrast în examinareamediului natural }i a utiliz@riiresurselor în satele Evului Mediu tim-puriu, comunit@]i japoneze }i englezeale societ@]ii rurale, 1590 – 1870”,dar }i „Inovarea f@r@ brevete, sec-

olele XVIII }i XIX”. Un „arc multi-func]ional” l-ar putea reprezenta„Revolu]iile industriale }i efectele lormondializatoare, cu prec@dere stateledin Europa de est, 1750 – 2000”(sec]iunea pe care o conduc eu), dar}i „Politicile economice }i institu]iileîn debutul statelor moderne”. În fine, ca segmente cu aceea}i„b@taie lung@”, „Determinarea istoric@a spiritului de întreprindere, 1800 –2000”, dar }i „Reglement@ri }i dere-glement@ri în serviciile publice dinsecolul 19 pân@ în zilele noastre”. Este clar c@, printre altele, doarcercet@tori cu larg orizont, cu o cul-tur@ economic@ solid@, cu sim]prospectiv deosebit, constitui]i,poate, în echipe multidisciplinare sepot „apropia” cu succes de o aseme-nea tematic@. Dar ce alte coordonatemai putem distinge în acela}i cadru?

(va urma)

economic@perspectiva „Utrecht 2009”

“Fostul director general al CFR, M.N.,a fost trimis în judecat@ de procuroriiDNA. El este acuzat de abuz în ser-viciu contra intereselor publice }i deutilizare a subven]iilor în alte scopuridecât cele pentru care au fost acor-date. Al]i doi fo}ti directori ai CFR aufost trimi}i, de asemenea, în jude-cat@, în acela}i dosar. Potrivitprocurorilor, prejudiciul creat este de84.086.783,2 RON. Fostul directorgeneral este, de asemenea, acuzat c@a scos ilegal din func]iune }i a val-orificat prin vânzare 23.000 devagoane }i 1.059 locomotivenecasate }i neevaluate, care au fostvândute c@tre diverse firme, la pre]de fier vechi, prejudiciul fiind de17.659.042,4 RON” (sursa: HotNews.ro, mar]i 24 iunie).

...Ora 9.45, accelerat, Gara de Nord.Am pierdut o jum@tate de zi, ca s@m@ întorc la Sibiu. În trenul @stamizer, înconjurat de lume pestri]@ }ideranjant@, cu vânz@tori de ziarepoluând lini}tea }i vociferând dezor-donat, într-o atmosfer@ complet lip-sit@ de gura de aerisire (ce s@ maivorbesc de binefacerile aeruluicondi]ionat...), pe o z@pu}eal@ de zilemari, între arogan]i }i s@rmani,nesim]i]i }i resemna]i, în miezulmirosurilor stridente de var@, într-unvagon jegos de clasa I (re]ine]i, a I-a!), cu u}ile de la compartimentedeschise, în speran]a unei minimeventila]ii – evitând, totodat@, pro -duce rea de curent d@un@tors@n@t@]ii–, cu perdele }i c@ptu}eli descaune nesp@late, care degaj@ supli-mentar c@ldur@ }i infec]ie, aceea}iimpresie de neîngrijire cu care eraiobi}nuit pe c@ile ferate române,mo}tenire din negura tranzi]iei sec-olului trecut (am senza]ia unui déjà-vu dureros, practic, ast@zi, pl@te}tidoar mai mult pe bilet, nici mairepede nu ajungi, nici mai frumos

nu-i drumul), cu pseudo-elegan]iîncercând s@ creeze impresia dedeta}are de vulg, de normal, debanal, cu microbii singuri st@pâni pesitua]ie, luptând cu o rinit@ alergic@epuizant@ (de la acumul@rile de praf}i invazia de polen), al@turi depachetul de la McDo, parcurgândziarele în c@utare de subiecte mobi-lizatoare, filându-m@ cu unii }i cual]ii, privind cu în]elegere la ob@trânic@ care-}i mângâie afectuospechinezul pe care-l ]ine în bra]e, înmonotonia absolut@ a scurgeriiminutelor, autosugestionându-m@ s@accept mizeria deza m@gitoare dinjurul meu, ca un “dat” pe care nu-lpot schimba niciodat@, eu, bietc@l@tor muritor (sau mai pu]in “biet”,dar, cu siguran]@, muritor de ciud@c@ al]ii au trenuri mai bune, }i mairepezi, }i mai curate, }i mai...), eu,cet@]ean cu mai multe identit@]i învigoare (p@mântean@, cre}tin@, euro-pean@, român@, canadian@, posesoral buletinului de toleran]@ fa]@ desemen, }tampilat cu amprenta multi-culturalit@]ii), eu, cochetând liber cuideea emigr@rii obligatorii din ]araunde lucrurile refuz@ s@ se maischimbe, dar analizând permanentposibilitatea reîntoarcerii în patrie(dorul de cas@, ap@ nu se face),citind despre alte –sau acelea}i–afaceri dâmbovi]ene, care împartpopula]ia în cei fraieri }i mul]i, pe deo parte, }i acei pu]ini “b@ie]ide}tep]i”, de cealalt@ parte a bari-cadei na]ionale, dezinteresat de mon-denit@]i (deci, în consecin]@, }i degenul respectiv de lectur@), ocolit desomnolen]@ (aparent, m@ men]intreaz, pentru c@ scriu }i citesc, darm@ întreb, oare: dac@ nu o s@ mo]@ipu]in, ce voi face timp de n}pe ore,pân@ la Sibiu? Eternitate, lala-lala...),visând la str@in@t@]uri îndep@rtate }iparadisuri r@coroase, cu ochiideschi}i de realit@]ile autohtone... Atrecut o jum@tate de or@. Sper c@ nus-a stricat clepsidra, pe temperaturileastea ridicate. Reiau: deplângândlipsa de investi]ii }i de interes, con-vins c@ poate fi }i mai r@u (unde-sbanii no}tri? condi]iile astea dec@l@torie îmi inhib@ moralul, cuprivire la perspectivele de mai bine).Halal clasa I-a ! Halal mijloc detransport ! Halal Big Mac }i halalcartofi pr@ji]i-reci ! Halal avânt aldezvolt@rii, dup@ aproape 20 de ani

de c@ut@ri zadarnice. Inutil miracolullibert@]ii }i democra]iei, pentru ceimai mul]i dintre noi. Gre}it@ caleaspre progres, în situa]ia de fa]@.Înaint@m orbe}te, }i nu am nici opoft@ s@-mi reneg dizerta]ia. Oscilândîntre depresie }i agonie, f@r@ s@mestec m@runt din buze, semn c@lucrurile încep s@ m@ lase indiferentExist@ aici o expresie purromâneasc@ de tradi]ie, foarte potriv-it@ în context, “mi se rupe”, darîntotdeauna m-am gândit c@ nu ar fitocmai recomandabil s@ se întâmpleasta. Ce bine c@ nu-]i d@ Dumnezeuchiar ceea ce dore}ti... saugl@suie}ti...]. De ce s@-mi pese numaimie? Am ajuns greu la aceast@ con-sidera]ie, fiind o persoan@ dinamic@ }iresponsabil@, cu (bun-) sim]ul civismu-lui.Mie s@-mi mearg@ bine, zice totromânul. Nep@sarea, autoexcludereadin rândul societ@]ii (prin gradulafi}at de superioritate sau, dup@ caz,de inferioritate), izolarea de sistemulde norme de convie]uire, de regula-mentul vie]ii în comun, de interesulcolectivit@]ii }i profitul general, înafara spiritului }i literei legii, resp-ingând modelele (clasice), toate lao-lalt@ macin@ adânc cultura locului.Las’ c@ merge }i a}a. A}a, adic@denaturând normalul. Încurajândescrocheria, iar aceasta, cunon}alan]@. Prin permanentizarea ei,ofensiva bramburelii asupra decen]eicâ}tig@ importan]@, devine o ac]iuneînsemnat@. Dezarmant epilog.Artificiul imposturii se practic@ zilnic,dar nu numai c@ se practic@, se }itrâmbi]eaz@ agresiv. Ori gura mare,ori ciocul mic. Bazarul de valori(acele valori la gr@mad@) acapareaz@agora limitelor decen]ei. A} numivremurile în care tr@im: timpul mari -lor schimb@ri în lucruri mici.S@mân]@ de Balcani (de Bizan], arspune Iorga). Urc@ în tren un comer -ciant de p@h@ru]e cu zmeur@, plineochi de fructele mici, ro}ii }i apeti-sante. Ce norme sanitare elementares@-l intereseze, ce aspecte legate delegisla]ia comunitar@ privind desface -rea de produse alimentare s@ fierespectate ? Un ins tân@r, cu burtacât jum@tate din l@]imea culoarului,d@ pe gât o sticl@ –de litru– de Cola.Îl invidiez, nu pentru c@ el bea suc,iar eu doar ap@ (mai mult, a lui areacid, a mea e plat@), ci pentru c@ nucrede prostii, de genul: C-C=otrav@,

stric@ stomacul, bla-bla-bla… Oaredespre mine ce gânde}te lumea ?Nu ar@t senza]ional, nici m@car num@ manifest drept un interesant,probabil, m@ trece cu vederea. Odoamn@ se între]ine cu feti]a ei, carenu înceteaz@ s@ afirme, cu gl@sciorascu]it, c@ “ce aer curat e la munte,nu ca la ora} !” Simpatice amân-dou@. Suntem aproape de Bra}ov. Or@coare reconfortant@. ConsiliulGeneral al Municipiului Bucure}ticedeaz@ o nou@ por]iune din peisajulnatural unor speculan]i de imobiliare:mon}trii de beton continu@ s@ road@pl@mânul verde al capitalei. Ometropol@ care are, exceptând nos-talgii istorice }i aprecieri sentimen-tale, infim de pu]ine atrac]ii vizualede oferit. Se estimeaz@ c@ s-a triplatnum@rul de aparate de aercondi]ionat vândute. Vrabia m@laiviseaz@… Ies pe culoar, s@ respir.Temperaturile în ]ar@ sunt încre}tere. Abia de acum încolourmeaz@ s@ vin@ canicula. Cât despre“Independentu” Sorin Oprescu,proasp@t ales }ef peste sectoare, afost investit primar general al capi-talei. “Ghinion B@sescu.” Dou@ mil-ioane de bucure}teni sper@ c@ vaface treab@ bun@ (m@ rog, poate nuchiar cele dou@ milioane de locuitori,c@ sunt sigur unii c@rora le mergebine }i a}a, sub orice regim saumandat politic). În tot acest timp,secretarul general al ConsiliuluiEuropei, d-nul Terry Davis, aver-tizeaz@: “România este foartecorupt@. Sugerez s@ se fac@ mai multîn acest sens. Corup]ia provine }i dins@r@cie, dar cel mai mult, din com-

portament. E nevoie de mai mult@ac]iune }i de mai pu]ine planuri”(citate }i frânturi de titluri dinJurnalul Na]ional, de vineri, 20iunie). S-a furat ca-n codru’; p@catde codru’, c@ e înfr@]it, s@racu’, curomânul. Ne-am s@turat, cât ne-au(-a]i) furat! Ave]i dreptate cu acestslogan, d-nelor }i d-nilor politicieni,}mecheri de duzin@, pseudo-afaceri}tipseudo-iubitori de neam... Plou@dup@ F@g@ra}. Prefer s@ a]ipesc. Numai e mult }i ajung. Mi s-ar potrivirefrenul: A}a trec clipele/zilele mele...Un domn pensionar, în fa]a mea,merge pân@ la Timi}oara. C@l@tore}tede cu zori }i pân@-n sear@. Parteabun@ este c@ pleac@ pe r@coare, }iajunge tot pe r@coare. Îmi dau seamac@ tr@iesc într-un prezent continuu.Dar atunci, cum se face c@, totu}i,îmb@trânesc? Mda, singura tinere]eve}nic@ este cea a ]@rii. Tinere]ea,bat-o vina. Pensionarul de care v@vorbeam, terminându-}i de mâncatsandvi}ul din dotare (vezi, traist@),tocmai a aruncat punga goal@ pegeam. Înso]it@ de }erve]elul murdar.O fi considerat co}ul de gunoi preaplin, ca s@ mai îndese în el ceva?Sau gestul provine din obi}nuin]@?Au ce ancheta organele... Odomni}oar@ foarte dr@gu]@ (semnal-mente: brunet@, spre 20 de ani,îmbr@cat@ sexy) nu st@ f@r@ s@ trag@o ]igar@, în locul special amenajat decunosc@tori, între u}a întredeschis@ avagonului }i toaleta împu]it@. Nimicaltceva de semnalat. Nu mai esteînghesuial@. Nici anima]ie. Doaroameni r@bd@tori, a}teptând s@parvin@, odat@, la destina]ie...

Las’ c@ merge }i a}a...

dr. Dan Alexandru POPESCU

MUNC~ RESURSE UMANE VINERI 27 IUNIE 20086

urmare din pag.1“Munca la negru“ este posibil@ în toatesectoarele economiei, dar este favorizat@în primul rând acolo unde se manipu -leaz@ bani în numerar sau se utilizeaz@for]@ de munc@ necalificat@ }i/sau pen-tru munci sezoniere, cum sunt activit@]iledin construc]ii, prest@ri servicii, comer]ulorganizat }i cel neorganizat, precum }iîn unit@]ile greu accesibile, din agricul-tur@ }i exploat@rile forestiere.Consecin]ele economico-sociale datorate„muncii la negru” sunt eviden]iate prinanaliza urm@toarelor aspecte:a) Extinderea }i cauzele fenomenului;b) Pierderile determinate de existen]aacestui fenomen; c) M@suri pentru ameliorare/stoparea fla-gelului. În România, organismul care reprezint@autoritatea na]ional@ pentru controlullegalit@]ii raporturilor de munc@ esteMinisterul Muncii, Familiei }i Egalit@]iide {anse, care, prin Inspec]ia Muncii,ac]ioneaz@ prioritar pe urm@toareledirec]ii: identificarea angajatorilor careutilizeaz@ munc@ f@r@ forme legalede angajare }i luarea m@surilor desanc]ionare impuse prin lege, precum}i rezolvarea sesiz@rilor }i reclama]iilorprimite de la angaja]i sau alte insti-tu]ii.

Astfel, Inspec]ia Muncii, prinInspectoratele Teritoriale de Munc@, aefectuat controale la locurile de munc@ale angajatorilor, fiind depista]i, în ultimiiani, foarte mul]i angajatori care practicauutilizarea for]ei de munc@ f@r@ formelegale. Situa]ia prezentat@ în continuare,la nivel de ]ar@ }i în jude]ul Sibiu, pen-tru anii 2006 }i 2007, rezultat@ dinac]iunile de control, trebuie s@ constitu-ie un semnal de alarm@, mai ales c@num@rul real al societ@]ilor implicate nupoate fi estimat, întrucât nu exist@ datesau indicatori de prognoz@ stabili]i pen-

tru acest fenomen. De}i din datele prezentate rezult@ c@situa]ia este aproximativ la fel în anii2006 }i 2007, nu se poate concluzionafaptul c@ fenomenul stagneaz@, deoareceîn numeroase cazuri s-a constatat c@ sis-temul a reac]ionat }i se utilizeaz@ diversemetode pentru a se împiedica ac]iunilede control. Sustragerea de la control se face în spe-cial prin schimbarea sediilor }i nea-nun]area noilor adrese, sau prin p@r@sirealocurilor de munc@ de c@tre angaja]i }irefuzul de a completa declara]iile impusede procedura de control stabilit@ prinlege. O concluzie important@ rezultat@ dinaceste ac]iuni de control este faptul c@exist@ în multe cazuri o „complicitate”între angajatori }i angaja]i, pentru a nuface posibil@ stabilirea caracterului demunc@ f@r@ forme legale constatat deinspectorii de munc@.Avantajele angajatorilor care utilizeaz@munca f@r@ forme legale sunt de natur@financiar@, deoarece, prin plata angaja]ilorfar@ s@ respecte prevederile legale, reali -zeaz@ importante economii. Astfel, pen-tru plata unui angajat cu salariul de baz@minim brut pe economie garantat în plat@de 500 lei lunar, pentru un programcomplet de lucru de 170 ore, în mediepe lun@, începînd cu 1 ianuarie anul2008, reprezentand 2,941 lei/or@, sumape care angajatorul trebuie s@ o pl@teasc@sub form@ de contribu]ii reprezint@27,25& - 28,85& din acest salariu brut,respectiv 145 lei / lun@.Având în vedere c@ amenda primit@ pen-tru un angajat f@r@ forme legale este de1.500 lei, rezult@ c@, dac@ fapta nu estedepistat@ în 10 luni, amenda este maimic@ decât câ}tigul angajatorului, aces-ta fiind tentat s@ utilizeze aceast@ prac-tic@ nelegal@, iar în cazul unui salariude 1.000 lei sunt suficiente 5 luni pen-tru ca o eventual@ amend@ s@ nu pro-duc@ pierderi financiare.Pentru un angajat, exist@ }i avantaje prinprestarea muncii f@r@ contract, deoareceg@se}te mai u}or, sau poate numai înaceste condi]ii, un loc de munc@, darexist@ }i importante dezavantaje pe caredin p@cate le minimizeaz@, respectivcre}terea riscurilor de accidente demunc@ }i boli profesionale, lipsa dreptu-lui de a fi asigurat, de a beneficia deasisten]@ medical@ }i spitalizare gratuit@,iar, în caz de nevoie, de indemniza]iepentru }omaj, dreptul la pensie, dreptul

de a contracta credite pentru diferiteachizi]ii sau nevoi persoanle.

Este greu de estimat valoareaexact@ a costurilor determinate de exis-ten]a muncii f@r@ forme legale. Metodelecele mai eficiente se bazeaz@, în princi-pal pe analiza contabilit@]ii na]ionale saupe realizarea de sondaje. Organiza]ia de Cooperare }i DezvoltareEconomic@ estimeaz@ c@, în ]@rile cuvenituri ridicate, economia bazat@ pepractici ilegale este pân@ la 5 & din PIB,în ]@rile cu venituri medii procentul este

de câteva ori mai mare, iar în cele cuvenituri sc@zute, economia la negru seafl@ în jurul a 30& din PIB sau chiar maimare. În Rom$nia, “munca la negru”reprezint@ aproximativ 16-21& din PIB(dup@ eurobarometru, publicat deComisia European@).

Dac@ revenim la nivelul jude]uluiSibiu }i analiz@m situa]ia privind num@rulpersoanelor depistate f@r@ forme legale,în perioada ianuarie-decembrie 2007 (vezifigura nr. 1), }i salariul mediu brut înacee}i perioad@ în jude] (vezi tabelulnr.2), se constat@ c@ pierderile aferentebugetului de stat (asigur@rile angaja]ilor),care reprezint@ pierderi implicite pentruangaja]ii clandestini, se însumeaz@ la137.920 lei RON (vezi tabelul nr. 1). Pentru a determina pierderile totale alebugetulului de stat, trebuie ad@ugate taxe -le }i contribu]iile din partea angajatorilor,care, reprezint@ de asemenea un procentsemnificativ, aproximativ 28& dincâ}tigul salarial brut. Doar din dateleob]inute se poate concluziona c@ aceast@munc@ nedeclarat@ genereaz@ pierderieconomice semnificative: la nivel de indi-vid, întreprindere, stat }i nu numai. Sepoate spune c@, în c$]iva ani, ne vomconfrunta cu o situa]ie social@ deosebit@,deoarece persoanele care, de-a lungultimpului nu au fost asigurate, vor aveamijloace de subzisten]@ insuficiente.În evaluarea consecin]elor muncii lanegru trebuie s@ se ]in@ cont }i depierderile socio-umane, care nu pot ficuantificate sau recunoscute de cele maimulte ori.În concluzie, practica “muncii la negru”este o activitate d@un@toare economiei }isociet@]ii în general, drept urmarem@surile ce trebuie luate pentru dimin-

uarea sau stoparea acestui flagel trebuies@ fie atât coercitive, dar }i educative,prin implicarea mai multor organisme alestatului, astfel încât dezavantajele aces-tui fenomen s@ fie în]elese }i de anga-jatori, }i de angaja]i.

Din punct de vedere legislativ, seimpune introducerea de sanc]iuni multmai mari ca pân@ acum, iar acestea tre-buie s@ fie aplicabile atât angajatoruluicât }i angajatului. Autorit@]ile publice ar trebui s@ colaboreze}i s@ monitorizeze în mai mare m@sur@evolu]ia }i tendin]ele acestui fenomen.Deoarece reducerea fiscalit@]ii este ometod@ de combatere a muncii f@r@forme legale, ea trebuie s@ reprezinte oprioritate în stabilirea strategiilor na]ionale}i reformarea sistemelor fiscale }i sociale.Perfec]ionarea legislativ@ }i a metodelorde aplicare în vederea reducerii birocra]iei,prin realizarea înregistr@rii/eviden]ieriiangajatorului la o singur@ institu]ie pub-lic@, care s@ fie conectat@ prin sisteminforma]ional cu celelalte institu]ii, pre-cum }i îmbun@t@]irea legisla]iei referitoarela munca sezonier@ }i munca menajer@.

Dezvoltarea socio-economic@ dura-bil@ }i s@n@toas@ implic@ trecerea munciinedeclarate în sfera celei fiscalizate iaraceasta trebuie s@ fie o preocupare con-tinu@ pentru institu]iile statului..Concomitent trebuie asigurate oportunit@]ipentru crearea de locuri de munc@ sig-ure }i s@n@toase (unul din obiectiveleStrategiei Lisabona), precum }iîmbun@t@]irea func]ion@rii pie]ei munciiprin lansarea de proiecte na]ionale, încare partenerii sociali s@ aib@ un rolimportant bazat pe dialog social }i bunepractici comunitare.

drd. Monica BARDAC

Munca f@r@ forme legale -consecin]e economice }i sociale-

Tabelul nr. 2

{edin]a din debutul ultimeis@pt@mâni pline din iunie nu aschimbat caracteristicile pie]ei Sibex,unde cota]iile au continuat s@ sedeprecieze, iar lichiditatea s@ semen]in@ la nivel mediu. łinând contde condi]iile pie]ei, cele 10.682 con-tracte încheiate din 1542 tranzac]ii aureprezentat un nivel bun de lichidita-te. Valoric, suma corespunz@toarerulajului s-a ridicat la 24,6 milioanede lei. Num@rul pozi]iilor deschise aavut, la rândul s@u, o evolu]iedescendent@, apropierea vertiginoas@a scaden]ei iunie determinându-i peunii dintre investitori s@-}i lichidezemai repede opera]iunile pe acest ter-men, pentru a nu se mai expuneunor riscuri suplimentare. Chiar }ia}a, sc@derea totalului nu a fost unafoarte ampl@, cea mai mare parte aparticipan]ilor în pia]@ men]inându-}ipozi]iile deschise fie pentru a exploa-ta la maxim poten]ialele câ}tiguri pescaden]a scurt@ fie pentru a mairecupera din posibilul deficit. Dup@cum am mai observat pe parcursulacestei luni, op]iunile au atras o cot@de pia]@ constat ascendent@. Prinurmare, }i }edin]a de luni a p@strataceast@ caracteristic@, remarcându-secele 285 contracte. Segmentul put aatras o pondere de 78 & din total,deta}ându-se, contractele, DESIF 5septembrie încheiate în num@r de

225, la un pre] de exercitare de 2,8lei/ac]iune, în schimbul unei primede 90 lei/contract. Preferin]a pentruop]iunile put, care dau cump@ -r@torului acestora dreptul de a achi-zi]iona contractele oricând, pân@ ladata scaden]ei la pre]ul de exercitarestabilit, se justific@, în opinia broke-rilor, „prin persisten]a sc@derilor depe pia]@, care nu le las@ investitori-lor alt@ }ans@ de câ}tig decâtpozi]iile futures, short ori op]iunilede tip put, astfel c@ ace}tiaac]ioneaz@ ca atare”. Pe segmentulfutures s-a detectat consecven]apentru simbolurile vede t@, anumeDESIF 2, lider în top cu peste 6600de contracte, secondate de DESIF 5cu 3254. Pe locul trei, s-a aflat unalt simbol vedet@, revitalizat de pre-zenta formatorului de pia]@, anumeRON/EURO, cu 377 de contracte.Pentru iunie, moneda unic@ a fostcotat@ la 3,6695 lei, în plus cu 0,14bani. Pentru produsele men ]ionate,chiar dac@ scaden]a scurt@ atrageînc@ majoritatea contractelor, sepoate observa cre}terea treptat@ ainteresului }i pentru celelalte sca-den]e, cu prec@dere pentru septem-brie. Dup@ o evolu]ie între 2,045 }i2,1049 lei/ac]iune, DESIF 2 iunie aufost cotate la 2,0522 lei, în minus cu2,1 bani. Pentru septembrie, acela}iderivat s-a depreciat cu 1,96 bani,ajungând la 2,1794 lei/titlu. Nici ter-menele cele mai îndep@rtate, anumedecembrie 2008 }i martie 2009 nuau f@cut excep]ie, DESIF 2 depreciin-du-se cu 0,9 }i 0,29 bani, pân@ la2,286 }i 2,432 lei/titlu. DESIF 5 iunieau închis la 2,78 lei, în minus cu 1,22bani iar DESIF 5 septembrie la 2,895lei, în sc@dere cu 1,5 bani. Pentrufinalul anului aceea}i ac]iune a fostestimat@ la 3,0408 lei, în urma uneideprecieri de 4,12 bani în timp cepentru martie viitor sc@derea de 1,88bani a conturat un pre] de 3,2012 lei.Mar]i, investitorii din pia]a Sibex auavut parte mar]i de o nou@ zi dedeprecieri cu o amplitudine destul deînsemnat@, situa]ie care a determinat,

al@turi de apropierea scaden]ei închi-derea de pozi]ii futures. În opiniabrokerilor „închiderile de pe scaden]ascurt@ se justific@ atât pentru shorte-ri, care au avut la dispozi]ie operioad@ îndelungat@ pentru a acu-mula profit, cât }i pentru longeri,categorie care nu mai sper@ marelucru de la scaden]a iunie”. Vola -tilitatea mai ridicat@ a cota]iilor adeterminat, la rândul s@u, cre}tereaintensit@]ii la tranzac]ionare. Activi ta -tea investi]ional@ s-a soldat prinurmare cu încheierea a 13.208 con-tracte futures }i options din aproa-pe 2000 de tranzac]ii, cu o valoarede 28,6 milioane de lei, num@rulpozi]iilor deschise ajungând la61.544. Comparativ cu }edin]a prece-dent@ s-a înregistrat o cre}tere de23,6 & a lichidit@]ii. În pia]a op]iu -nilor s-a detectat aceea}i activitateridicat@, dovedit@ de cele 442 con-tracte dintre care 70 & de tip CALL}i 30 & de tip put. Op]iunile încheia-te au vizat îndeosebi scaden]ele vii-toare, mai ales septembrie, }i auindicat diversitatea opiniilor în ceeace prive}te evolu]ia viitoare a pie]ei.Pe segmentul call, s-au eviden]iatcele 176 de contracte call DESIF 5septembrie încheiate la un pre] deexercitare de 3 lei/ac]iune, în schim-bul unor prime între 70 }i 100lei/contract. Pe segmentul put, s-auimpus tot contractele DESIF 5 sep-tembrie pentru care, în schimbulunei prime de 120 lei/contract a fostob]inut un pre] de exercitare de 2,8lei pe ac]iune. Derivatele valutare auavut parte }i ele de o lichiditate ridi-cat@, îndeosebi datorit@ simboluluiRON/EURO care a atras 243 de con-tracte. Pentru finalul lunii, monedaunic@ a crescut cu 0,75 bani ajun -gând la 3,677 lei. O cre}tere de unban a fost detectat@ }i pentru sep-tembrie, termen în raport cu careeuro a ajuns la 3,725 lei. Doar pen-tru finalul anului, moneda unic@ aevoluat pe sc@dere, depreciindu-secu 0,3 bani, pân@ la 3,747 lei. Grosultranzac]iilor a fost realizat îns@ tot pe

sectorul financiar unde s-au impusDESIF 2 cu 8112 contracte repre-zentând mai bine de 61 & din rulajulîntregii sesiuni. Pentru iunie, DESIF 2au fost cotate la 2,0053 lei/ac]iune,în sc@dere cu 4,69 bani. Pentru ulti-mele dou@ scaden]e din 2008, DESIF2 au pierdut câte 5,94 }i 4,41 bani,închizând la 2,12 }i 2,2419 lei. Peacela}i calapod au evoluat }i DESIF2 martie 2008 care au sc@zut cu7,45 bani, oprindu-se la 2,3575lei/titlu. Cu 3881 contracte, DESIF 5au secondat liderul. Pentru scaden]acare va avea loc în prima zi as@pt@mânii viitoare, DESIF 5 s-audepreciat cu 5,8 bani }i au închis la2,722 lei. Tot în urma unor sc@deri,dar de 6,25 }i 1,58 bani, DESIF 5septembrie, respectiv decembrie auînchis la 2,8325 }i 3,025 lei/ac]iune.Doar DESIF 5 martie 2009 au evo-luat distinct apreciindu-se cu 4,88bani, pân@ la 3,25 lei/ac]iune. În sesiunea de la mijlocul s@pt@ -mânii, pre]urile celor mai lichide sim-boluri }i scaden]e din pia]a Sibex aucrescut, dar investitorii au primit cudestul@ reticen]@ aceast@ direc]ie. Dealtfel, cre}terile nu s-au impus peîntreaga pia]@, existând destule pro-duse ale c@ror cota]ii au evoluat peminus. Aceast@ lips@ a unei direc]iiclare, dublat@ de apropierea sca-den]ei a ]inut investitorii în a}teptare,astfel ca lichiditatea a atins minimullunii în curs fiind încheiate 6473contracte futures }i options din 1129tranzac]ii, cu o valoare de 15,17milioane de lei. Atitudinea de a}tep -tare adoptat@ de majoritatea partici-pan]ilor în pia]@ a fost sugerat@ }i denum@rul pozi]iilor futures care deaceast@ dat@ a r@mas constant,situându-se în continuare peste pra-gul de 61.000. În acela}i timp, vola-tilitatea cota]iilor a fost una destul desc@zut@, dar speculatorii intra-day auputut g@si în culoarele în care auevoluat pre]urile suficiente resurseîncât s@-}i aplice strategiile }i s@ob]in@ profit din acestea. Cei prezen]ila tranzac]ionare au preferat produsul

DESIF 2, pe care au încheiat 3576contracte. 2837 dintre acestea auvizat scaden]a iunie pentru carepre]urile au pendulat între 2,01 }i2,046 bani, cota]ia oprindu-se la2,04 lei/ac]iune în urcare cu 3,47bani. Pentru septembrie, au fostînche iate 669 contracte DESIF 2,volumul aflându-se în cre}tere, inve-stitorii fiind în mod firesc din ce ince mai interesa]i de scaden]a care,dup@ finalul acestei luni, va deveniprincipalul orizont investi]ional. DESIF2 septembrie au fost cotate la 2,148lei/ac]iune, în plus cu 2,8 bani.Cre}teri de 2,71 }i 0,25 bani au fostconsemnate }i pentru finalul anuluicurent, respectiv pentru martie 2009,termene pentru care cota]iile s-auoprit la 2,269 }i 2,36 lei/ac]iune. Pelocul doi în preferin]ele investitorilors-au aflat DESIF 5 cu 2333 contrac-te. Scaden]a iunie a atras 59,3 &dintre acestea, fiind urmat@ ca pon-dere de septembrie cu peste 30 &,restul îndreptându-se c@tre decem-brie 2008 respectiv martie viitor.Referitor la cota]ii, pentru iunie }iseptembrie s-au observat cre}teri de2,42 }i 2,75 bani care au dus pre]ulunei ac]iuni la 2,7462 }i 2,86 lei. Înschimb, pentru decembrie curentrespectiv martie 2009, pre]urileDESIF 5 au evoluat pe sc@dere,pierzând câte 1,35 }i 7,94 bani }iajungând la 3,0115 }i 3,1706 lei.Derivatele valutare au furnizat locultrei în topul }edin]ei, prin perecheaRON/EURO, care a fost preferat@pentru peste 300 contracte. În ceeace prive}te acest produs, scaden]eleseptembrie }i decembrie au fost mailichide decât cea curent@. Evolu]iamonedei unice a fost una descen-dent@, pentru iunie fiind consemnatun regres de 2,7 bani, iar pentruseptembrie }i decembrie, sc@deri de2,9 }i 1,5 bani. Pentru iunie, mone-da european@ a fost cotat@ la 3,65lei, iar pentru septembrie }i decem-brie, la 3,696 }i 3,732 lei.

BURS~ PETROLVINERI 27 IUNIE 2008 7

La bursa sibian@

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

La Bursa din Sibiu, investitorii a}teapt@ scaden]a iunie

urmare din pag.1Pe acest fundal, FED, sistemul deb@nci centrale americane a coborâtdrastic dobânda la dolar. A fost pri-mul impuls dat pre]ului petrolului. Undolar mai slab duce la cre}tereapre]ului f@r@ s@ se mai ]in@ cont dealte criterii - cum ar fi cele legate decerere ofert@. Dar a fost doar primulpas. Cum pie]ele de capital nu maiputeau da randament de profit

a}teptat, fondurile de investi]ii }i maiales marile fonduri de pensii au tre-cut la investi]ia pe pia]a bunurilor.Întotdeauna c@utate, petrolul, grâu,porumb, aur etc sunt investi]iile derefugiu pentru marile sume de banicare se plimb@ pe tot globul pentrumaximalizarea porfiturilor. Ca urmare,petrolul a devenit una din cele maispeculative pie]e. Din 2004 începând,num@rul tranzac]iilor la bursa debunuri de la New York a crescut detrei ori. Nu e întâmpl@tor }i pre]ul a

avut aceea}i evolu]ie. Fondurile aufost de aceea considerate c@, prinsimplu carácter speculativ, au umflatpre]urile cu cel pu]in 20& de procen-te }i au ap@rut tot soiul de discu]ii }ichiar reglement@ri care s@ limitezea}a-zisul impact speculativ. Congresula limitat achizi]ia de rezerve strategi-ce }i chiar preg@te}te o modificarelegislativ@, prin care s@ permit@ pro-curorilor americani s@ dea în judecat@OPEC, pentru manipularea pie]ei! {iajungând aici, punem chestiuneapre]ului conform raportului cerereofert@. OPEC se ap@r@ }i spune c@ nuau intervenit cereri suplimentare depetrol, pentru a justifica o cre}tere aproduc]iei, cre}tere pe care o reclam@to]i cei care v@d specula]ia dreptunica explica]ie a cre}terii pre]uluipetrolului. A}adar, de o bun@ perioad@de timp nu a ap@rut o modificare acererii globale. Chiar dac@ ]@ri emer-gente ca India }i China cresc în per-manen]@ cererea, economii în plin@expansiune, mariile ]@ri dezvoltateeconomic au redus din consum, }icontinu@ în permanen]@ s@ reduc@consumul c@utând surse alternative,mecansime de reducere a consumuluietc. {i, totu}i, adep]ii teoriei c@ pre]ulchiar }i la acest nivel, este rezultatulraportului cerere-ofert@, au câteva

argumente de partea lor. Primul ]inede câteva exemple complemetare.Cre}terea pre]urilor la bunuri este unfenomen generalizat, care se întâmpl@pe toate pie]ele. Sunt câteva metalerare, unde investi]iile speculative nuau loc, dar al c@ror pre] a crescutsus]inut în ultimii ani. Apoi toateaceste tranzac]ii speculative al c@rorpre] este anun]at la fiecare moment,acea cot@ a barilului de petrol, carecre}te }i sperie, nu se întâmpl@ înmod real. Vorbim, în acest caz, de“barili de hârtie” }i nu de tancuri depetrol care circul@ în mod real spreun utilizator final. Sigur, pre]ul tran-zac]iei speculative este de 130 - 140de dolari pe baril, exist@ fondul deheaging sau banca de investi]ii care acump@rat câteva mii de barili, pentruluna urm@toare, dar cump@r@torul nuva utiliza niciodat@ petrol. Materiaprim@ va trebui s@ ajung@ la unicii uti-lizatori: rafin@riile. {i rafin@riile mergla capacitate maxim@. Ce nu }tim estepre]ul cu care are loc tranzac]ia lacare petrolul ajunge la rafin@rie.Rafin@riile merg din plin, iar pre]ulcombustibilului compenseaz@ pân@ laurm@ toate aceste aventuri alepre]ului. România tr@ie}te, la fel de fierbintetoate aceste evolu]ii ale pre]ului. Dac@

specula]ia este cauza pre]ului, suntmici sperna]e c@ lucrurile se vor nor-maliza într-o perioad@ medie de timp.Iar pia]a româneasc@ nu are, ca oricealt@ pia]@, mecanisme proprii de areac]iona. Singurul mod de reac]ieposibil este de a în]elege c@, de acumîncolo, vom tr@i în epoca bunurilorscumpe. {i dac@ aceste bunuri suntscumpe, ele trebuie economisite.Stategii consistente de a economisiasemenea bunuri devin obligatorii. Amiza pe faptul c@ mai avem resurseproprii de petrol e o iluzie. Nu pen-tru c@ acestea sunt gestionate ieftinde o firm@ privat@. Ci pentru simplulmotiv c@ nici o companie nu poateface abstac]ie de un pre] liber, alpie]ei. Subven]ia unui pre] nu este osolu]ie dac@ aceast@ subven]ie nupoate s@ fie plasat@ cu precizie chi-rurgical@ celor care au cu adev@ratnevoie. Un studiu al FMI ar@ta c@ desubven]iile din ]@rile emergente aubeneficiat, în primul rând, cei boga]i- care nu aveau neap@rat nevoie deele- }i nu cei deplin afecta]i. Preciziasubven]iilor - eventual prin taxareasuplimentar@ a profitului de care aubeneficiat companiile petroliere- esteuna din }ansele de a r@spunde aces-tei crize, care va trebui s@ reziste }iunui atac populist tot mai intens.

Petrolul, dolarii }i româniiDanSUCIU

Bursa de la New York

COMUNICARE VINERI 27 IUNIE 20088

c my b c my b

c my b c my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Castelul Bran

Managerii ^}i petrec, ^n medie, 20 deore pe s@pt@m$n@, ^n }edin]e sau^ntruniri, arat@ studiile de specialita-te. Dintre acestea, ^ns@, doar }aseore sunt cu adev@rat eficiente.{edin]ele au devenit un ritual, o^ndatorire }i este aproape imposibils@ nu participi la ele. Din moment cenu ai de ales, cum faci s@ folose}titimpul ^ntr-un mod productiv }i efi-cient pentru toat@ lumea? Responsabil pentru integrarea echipeide la Astral ^n structura UPC,Drago} T@nase a aflat cum s@-i fac@pe colegi s@ nu se pl$ng@ de fap-tul c@ }edin]ele la care particip@ nusunt necesare sau nu-}i ating scopu-rile, ori sunt mult prea lungi. CFO lafurnizorul de servicii de telecomuni-ca]ii, T@nase are cel pu]in o }edin]@pe zi. Asta dac@ are noroc, pentru c@nu de pu]ine ori, particip@, zilnic, latrei sau patru astfel de ^nt$lniri, plus^nc@ dou@ sau trei conferin]e telefo-nice pe s@pt@m$n@, la care maiadaug@ }i ^nt$lnirile "ad-hoc pe temefoarte importante, unde se discut@liber", m@rturise}te CFO-ul UPC,companie care a preluat Astral ^n2004, ^n cadrul unei tranzac]ii de420 milioane de dolari. Cum de pe lista zilnic@ de priorit@]ia managerului nu lipsesc rapoartele,coordonarea proiectelor }i a echipei,r@spunsurile la e-mailuri }i telefoane

pentru }edin]e prefer@ orele 10 }i 15."Diminea]a este nevoie de organizareazilei pe priorit@]i, ^nainte de a s@ri ^n}edin]@", spune Drago}. Nu de pu]ineori, }i pr$nzul se transform@ ^n }edin]@informal@ sau ^nt$lnire de afaceri. "Deaceea ora 15 este ideal@", spune el. %nplus, "mai ai nevoie }i de timp pe fina-lul zilei, pentru a verifica ^n ce m@sur@ai ^ndeplinit obiectivele de diminea]@ }ia replanifica priorit@]ile".Ca ^ntrunirile s@ nu fie ore pierdute,T@nase spune ca nu omite niciodat@s@ precizeze clar scopul }edin]ei."Dec$t s@ ne ^nt$lnim s@ discut@mdespre v$nz@ri, mai bine discut@mv$nz@rile din trimestrul al treilea fa]@de buget }i fa]@ de perioada similar@a anului trecut. Facem o analiz@ }ig@sim trei cauze pentru carev$nz@rile sunt mai slabe dec$t buge-tul }i propunem trei m@suri de^mbun@t@]ire", exemplific@ Drago}T@nase. Pe urm@, participan]ii la o}edin]@ UPC trebuie s@ vin@ cu lec]ia^nv@]at@. "Dac@ st@m pasivi }ia}tept@m }edin]a, s@ vedem desprece este vorba, sunt }anse mari s@ otransform@m ^ntr-o corvoad@. %nschimb, dac@ participan]ii la }edin]@^}i fac temele ^n prealabil, gradul deimplicare e mult mai mare }i }edin]adevine mult mai eficient@".%n plus, cineva trebuie s@ ia }i noti]e.O }edin]@ f@r@ o minut@ are - ^n con-cep]ia celor de la UPC - toate}ansele s@ fie ineficient@, mai ales c@este obligatoriu ca }edin]ele s@ sefinalizeze cu teme clare de lucru, res-ponsabili }i termene. De exemplu,"una este s@ ^nchei }edin]a de v$nz@riprin a spune: <trebuie s@con}tientiz@m cu to]ii c@ este nevoies@ cre}tem v$nz@rile>, }i cu totul

altceva este dac@ la sf$r}itul }edin]eiconcluzia e c@ <agentul sau divizia Xtrebuie s@ creasc@ v$nz@rile ^n tri-mestrul patru de la 1.000 de unit@]ila 1.400 de unit@]i. Asta este o deci-zie luat@ deja", precizeaz@ T@nase. Un}ef care stabile}te cre}tereav$nz@rilor de la 1.000 la 1.400 ^ntr-o }edin]@, sus]ine managerul, aredatoria s@ identifice, ^n acela}i timp,}i dac@ obiectivul respectiv se trans-form@ ^ntr-un factor motivant pentruagentul sau divizia respectiv@ saudac@, dimpotriv@, atrage frustr@ri sauo atitudine gen "acesta-i obiectivul}efului, eu nu am cum s@ ating ase-menea cifr@, ^n consecin]@, n-o s@-micresc eforturile". C@ ne place sau nu, f@r@ }edin]e,afacerile s-ar lega mai greu. Cu ele,^ns@, stresul cre}te }i cap@t@ noiforme, productivitatea scade }i com-paniile sunt nevoite s@ achite nota deplat@, av$nd pe deasupra }i managerinevroza]i din cauz@ c@-}i pierd orebune pe zi la discu]ii care de multeori se termin@ f@r@ nici un rezultat. Cu alte cuvinte, }edin]ele cost@, dinmai multe motive: participan]ii trebu-ie s@ fie to]i, ^n acela}i timp ^nacela}i loc, de}i au agende diferite,costul unei }edin]e este egal cudurata ei x num@rul de participanti xsalariul, iar angaja]ii sunt sco}i dinsarcinile }i activit@]ile lor. "{edintelesunt at$t de scumpe, ^nc$t rareori ^}imerit@ banii" rezum@ Octavian Panti},trainer }i managing director al TMITraining and Consulting. Expertul ^nmanagement Peter Drucker spuneac@ }edin]ele sunt un simptom aldezorganiz@rii, pentru c@ ^ntr-o com-panie bine organizat@, cu roluri }iresponsabilit@]i clare, nevoia pentru

}edin]e este mult redus@."Un alt aspect important ^n leg@tur@cu }edin]ele este c@ oamenii suntpl@ti]i dup@ rezultatele pe care leob]in, iar rezultatele se ob]in, deregul@, ^n afara }edin]elor. Timpul de}edin]@ este deci un timp ^ntr-un felneproductiv", conchide Panti}, care lerecomand@ numai atunci c$nd suntabsolut necesare. "Multe lucruri pot firezolvate prin ^nt$lniri ^n doi.{edin]ele sunt bune, dac@ vrem s@folosim sinergia grupului, s@ fimcreativi }i s@ g@sim ^mpreun@ osolu]ie la o problem@. Atunci, vineunul cu o idee incomplet@, o solu]iepar]ial@, sare altul cu nu }tiu cecompletare }i, p$n@ la urm@, aparesolu]ia, care nu s-ar fi g@sit ^n zece^nt$lniri individuale", comenteaz@ con-sultantul de management.C@ }edin]omania se trateaz@ cu orga-nizarea mai bun@ a muncii, iar o maibun@ administrare a timpului poatereduce lucrul peste program doar lasitua]ii excep]ionale, s-a convins }iGeorge Prelea, pre}edintele SouthPacific Construc]ii, unul dintre inves-titorii importan]i ^n real estate pepia]a rom$neasc@, ^}i planific@ fieca-re or@ dintr-o zi de lucru. Pentru castresul unui meeting s@ fie redus sauchiar eliminat, "este obligatorie orga-nizarea clar@, m@ refer la stabilireaexact@ a problemelor ce vor fi luate^n discu]ie, a persoanelor care vorparticipa }i a scopului final urm@rit",spune Prelea. Pentru un dezvoltator imobiliar,^nt$lnirile dese ^ntre membrii echipeipentru stabilirea strategiilor pe ter-men scurt }i mediu sunt vitale. "Deexemplu, departamentul de v$nz@riare ^nt$lniri zilnice - daily debriefing

-, organizate la ^nceputul programu-lui pentru maximum 20 de minute,cu scopul de a stabili priorit@]ile zilei}i de a monitoriza procesul dev$nz@ri", explic@ managerul. La SouthPacific Construc]ii, aceste }edintesunt concepute pe structura unuitask sheet, adic@ o foaie cu sarcinisau un tabel, diferen]iat pe departa-mente. Se ]ine cont de ritmul delucru al echipelor, de num@rul demembri, de volumul de activitate. Cas@ fie eficient@, o }edin]@ nu se pre-lunge}te niciodat@, iar ora fixat@ eliter@ de lege. Adept al ^ntrunirilormatinale, Prelea consider@ prioritare,pe de o parte, starea participan]ilor(^nc@ neafectat@, diminea]a, de pro-blemele ce apar ^n decursul unei zilede lucru) }i, pe de alt@ parte, clari-ficarea agendei zilnice de la primaor@. {i la Coca-Cola HBC Rom$nia,cuv$ntul de ordine este organizarea.Un manager care ^}i administreaz@foarte bine propriul timp pleac@ de labirou, la finalul programului, cu sufi-cient@ energie pentru a se puteabucura }i de partea personal@ a uneizile obi}nuite. P$n@ a doua zi, anga-ja]ii, facturile, contractele, businessplan-ul nu-i vor tulbura clipele private."Eficien]a }edin]elor noastre ^nseamn@planificare, moderator experimentat,scop bine stabilit }i respectarea unorreguli de desf@}urare. Ne a}ez@m ^njurul mesei }i fiecare dintre noi^ncearc@ s@ aduc@ valoare ad@ugat@}i s@ ^i stimuleze }i pe cei din jur s@contribuie, indiferent dac@ este vorbade o }edin]@ ^ntr-un cadru informalsau formal", precizeaz@ Janina Trotea,director de comunicare la Coca-ColaHBC Rom$nia.

Meeting-mania Tocmai a]i ie}it dintr-o }edin]@ de c$teva ore de dezbateri, propuneri, polemici, ^n urma c@rora au fost clarificate cel multjum@tate din punctele de pe agenda ̂nt$lnirii. Probabil c@ p$n@ la sf$r}itul s@pt@m$nii v@ mai a}teapt@ un maraton asem@n@tor.A}a s@ arate idealul de comunicare ̂ ntr-o companie?

ILEANA ILIE

Management/{edin]e