arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/23651_raport de mediu pug bacau varianta 2.pdfarpmbc.anpm.ro

RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC GENERAL A MUNICIPIULUI BACAU DR. GUŞĂ DELIA NICOLETA

Expert evaluator / auditor de mediu

2009

0

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC

GENERAL

- MUNICIPIUL BACAU -

ÎNTOCMIT

Dr. Biolog GUŞĂ DELIA NICOLETA

Expert evaluator/auditor de mediu



2009

1

CONŢINUTUL-CADRU AL RAPORTULUI DE MEDIU CONFORM

ANEXEI 2 DIN HG. 1076/2004

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale

planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe

relevante;

CAPITOLUL 2. aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale

evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului sau programului

propus;

CAPITOLUL 3. caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată

semnificativ;

CAPITOLUL 4. probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ

CAPITOLUL 5. obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel

naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru plan sau

program şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte

consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului;

CAPITOLUL 6. potenţialele efecte semnificative asupra mediului,

inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană,

fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul



2009

2

cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor

dintre aceşti factori;

CAPITOLUL 7. posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv

asupra sănătăţii, în context transfrontiera;

CAPITOLUL 8. măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa

cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării

planului sau programului;

CAPITOLUL 9. expunerea motivelor care au condus la selectarea

variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv

orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how)

întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute;

CAPITOLUL 10. descrierea măsurilor avute în vedere pentru

monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau

programului.

CAPITOLUL 11. un rezumat fără caracter tehnic



2009

3

INTRODUCERE

DENUMIRE PROIECT REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL A

MUNICIPIULUI BACAU, JUDEŢUL BACĂU

BENEFICIAR PROIECT Consiliul local al MUNICIPILUI BACĂU

PROIECTANT SC ARCADIS TGH SRL IASI , Bl. Carol I nr.4 mun. Iasi, jud.

Iasi.

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: Dr. Biolog GUŞĂ DELIA-NICOLETA Expert Evaluator de

Mediu, atestat nr. EIM–04/429/2007(conf. Ord. 978/2004) în

procedura de inregistrare în Registrul Unic al persoanelor care

efectuatează RM, RIM, BM, EA, RS nr. Inregistrare

48423/9.09.2009 .Nr. telefon 0745 509779, fax 0334 407239, e-mail

[email protected]



2009

4

Dezvoltarea durabilă constituie un obiectiv global. Uniunea Europeană

joacă un rol cheie în înfaptuirea dezvoltării durabile în Europa. Pentru a răspunde acestei responsabilităţi, U.E. a pregătit strategia de dezvoltare durabilă in cadrul căreia se recunoaşte ca pe termen lung creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului trebuie să meargă mână în mână.

Dezvoltarea durabilă oferă, pe termen lung, o viziune pozitivă a unei societăţi mai prospere şi mai corecte, care promite un mediu mai curat , mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună vieţii pentru noi şi pentru generaţiile următoare.

Transpunerea în practică a acestui obiectiv, presupune ca : dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu politicile sociale sa sprijine performanţa economică ; politica de mediu sa fie eficientă din punct de vedere al costurilor.

Este necesară o importantă reorientare a investiţiilor publice şi private spre tehnologii prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economică şi socială să nu fie asociată cu degradarea mediului şi cu consumul de resurse.

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea durabilă este condiţionată de evaluarea atentă a totalităţii efectelor politicilor propuse care trebuie să conţină estimarea impactelor economice , sociale şi de mediu. Toate politicile trebuie să conţină în miezul preocupărilor lor dezvoltarea durabilă.

După cum rezultă din strategia UE privind dezvoltarea durabilă, un obiectiv major îl constituie promovarea unei dezvoltări regionale mai echilibrate prin reducerea disparităţilor economice şi menţinerea viabilităţii comunităţilor rurale şi urbane aşa cum se recomandă prin perspectiva europeană a dezvoltării teritoriale. In acest sens se prevede încurajarea iniţiativelor locale destinate abordării problemelor cu care se confruntă zonele urbane şi elaborarea de recomandări privind strategii integrate pentru zone urbane şi sensibile din punct de vedere al mediului.

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel de localităţi rurale sau urbane, are ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea şi conservarea mediului înconjurător precum şi analiza modului în care la nivelul actual s-a reuşit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor europene şi naţionale de protecţia mediului acestea fiind prioritare şi condiţionând prevederile de dezvoltare economică şi socială.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine ministeriale. In conformitate cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului la intocmirea Raportului s-au tinut cont de urmatoarele prevedri:



2009

5

- Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006) :

- Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

- Ordonanta de urgentă nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

- HG nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Conform Hotarârii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului şi Gospodăririi

Apelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra mediului planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de Mediu .Potrivit art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului obiectivele şi aria geografică aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului şi evoluţia acestuia în absenta implementarii planului şi determină obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.

In context general, evaluarea mediului (EM) este un proces care caută să asigure luarea în considerare a impactului asupra mediului, în elaborarea propunerilor de dezvoltare la nivel de politică, plan, program sau proiect, înainte de luarea deciziei finale în legătură cu promovarea acestora. Ca atare, evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie, care îi ajută să pregătească şi să adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra mediului şi se întăresc aspectele pozitive. Evaluarea mediului constituie astfel, o parte integrantă a procesului de luare a deciziilor cu privire la promovarea unei politici, plan, program sau a unui proiect.

Directiva SEA 2001/42/CE (Strategic Environmental Assesment) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea considerentelor de mediu în elaborarea şi adoptarea planurilor şi programelor, în vederea promovării dezvoltării durabile, iar Directiva EIA 85/337/EEC (Environmental Impact Assesment) amendată de Directiva Consiliului 97/11/EC şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/CE de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind



2009

6

mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/CEE şi 96/61/CE în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie, stabileşte procedura de evaluare a efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive, ale planurilor şi programelor de mediu propuse, asupra mediului.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (în continuare numită Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor, în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.

HG 1076/2004 stabileşte procedura de evaluare de mediu pentru anumite Planuri/Programe (P/P).

În România, amenajarea teritoriului se referă la elaborarea politicilor şi programelor în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare economico-socială.

Amenajarea teritoriului/urbanismul reprezintă traducerea acestor obiective şi programe în planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru toate tipurile de dezvoltări. Aceste planuri trebuie să includă, de regulă, în cadrul procesului lor de elaborare şi considerentele de protecţie a mediului. Planurile şi programele care se supun unei SEA vor include măsuripentru siguranţa mediului încă de la începerea elaborării planului. Monitorizarea şi raportarea implementării planului şi programului este un mijloc pentru a asigura atât implementarea măsurilor destinate protecţiei mediului cât şi observarea şi controlul impactului şi efectelor negative neprevăzute.

Scopul principal al documentelor privind amenajarea teritoriului – la nivel naţional, regional şi judeţean – este acela de armonizare a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, în vederea asigurării unei dezvoltări echilibrate şi a coeziunii diferitelor zone. Prevederile cuprinse la nivelurile superioare ale amenajării teritoriului urmează să fie avute în vedere la nivelurile inferioare. Astfel, toate PPATU (Planurile şi Programele de Amenajare a Teritoriului Urbanistice) de nivel superior cuprind linii directoare pentru elaborarea PPATU la nivelurile inferioare (de acest lucru trebuie să se ţină seama în pregătirea SEA).

Planurile de amenajare a teritoriului sunt obligatorii, ierarhice (prevederile de la nivelul teritorial superior constituie linii directoare pentru planurile propuse la nivelurile inferioare) şi au un caracter de planificare strategică (formulând direcţii de dezvoltare pe termen lung).

Documentele de urbanism se referă la municipii, oraşe şi comune (în conformitate cu împărţirea administrativ-teritorială a ţării). Aceste documente de urbanism sunt planuri urbanistice generale pentru municipii, oraşe şi comune (PUG), planuri urbanistice zonale (PUZ) pentru arii din cadrul acestora, planuri urbanistice de detaliu (PUD) pentru arii mici de 1 – 3 parcele.



2009

7

Întrucât toate PPATU sunt conectate pe verticală la planuri de nivel superior din ierarhia PPATU, SEA pentru PUG trebuie să ţină seama de liniile directoare de elaborare trasate în planurile de amenajarea teritoriului, iar pentru PUZ şi PUD trebuie să ţină seama de liniile directoare de elaborare deja trasate prin PUG de nivel superior şi prin planurile de amenajare a teritoriului.

SEA este un instrument proactiv care nu suferă de aceleaşi limitări pe care le poate întâmpine evaluarea mediului efectuată pentru faza de elaborare a proiectelor. EIM influenţează prea târziu procesul decizional şi nu acţionează decât ca instrument de reacţie. De exemplu, în momentul în care se efectuează EIM pentru un proiect, s-a decis deja în mare măsură asupra aspectelor de nivel superior referitoare la tipul de dezvoltare dorită sau la locul unde ar urma să se propună această dezvoltare. De asemenea, EIM se axează pe măsuri de reducere şi ameliorare a impactului.

O SEA eficace poate aduce următoarele avantaje: - Realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului - Îmbunătăţirea calităţii procesului de elaborare a politicii, planului sau

programului - Creşterea eficienţei şi eficacităţii procesului decizional - Întărirea sistemului de conducere şi a eficienţei instituţionale - Întărirea procesului EIM pentru proiecte - Facilitarea cooperării transfrontieră. O bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la

opţiunile care nu asigură o dezvoltare durabilă din punct de vedere al mediului, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile alternative majore. Astfel SEA facilitează o mai bună luare în considerare a constrângerilor de mediu în formularea politicilor, planurilor şi programelor care creează cadrul pentru proiecte specifice şi vine în sprijinul dezvoltării durabile din punct de vedere al mediului.

O serie de probleme derivă din acumularea unei multitudini de efecte mărunte şi adesea secundare sau indirecte, mai curând decât din efecte mari şi evidente, cum ar fi: pierderea confortului, modificările de peisaj, pierderea zonelor umede şi schimbările climatice. Aceste efecte sunt foarte greu de tratat de la un proiect la altul prin EIM, ele pot fi mai bine identificate şi tratate la nivelul SEA.

Efectele secundare şi indirecte sunt acele efecte care nu rezultă direct din implementarea unui plan, ci apar la distanţă faţă de efectul iniţial sau ca rezultat al unei căi de propagare complexă. Între exemplele de efecte secundare se numără: lucrări de dezvoltare care duc la modificarea pânzei freatice şi care astfel afectează ecologia unei zone umede învecinate sau calitatea apei pentru utilizatorii apei de râu din aval, sau un alt exemplu ar fi implementarea unui proiect care facilitează sau atrage alte lucrări de amenajare şi/sau stimulează migrarea populaţiei, ceea ce duce la rândul său la cererea de şcoli, locuinţe şi unităţi medicale.

Efectele cumulative au loc, de exemplu, acolo unde mai multe planuri de dezvoltare luate în parte au efecte nesemnificative sau efecte individuale (zgomot, praf,



2009

8

efect vizual, etc) dar implementarea tuturor va conduce la un efect cumulat care poate fi semnificativ pentru caracteristicile zonei respecive.

Efectele sinergice

Adeseori se consideră că noţiunea de efect cumulat cuprinde şi efectele secundare sau sinergice.

interacţionează, producând un efect mai mare decât suma efectelor individuale. Efectele sinergice apar atunci când habitatele, resursele sau comunităţile umane se apropie de limita capacităţii de suportare a mediului. De exemplu, un habitat cu specii sălbatice se poate fragmenta progresiv, cu efect limitativ asupra unei specii anume, până când o ultimă fragmentare distruge echilibrul ecologic dintre specii, sau face ca zonele să devină prea restrânse pentru a susţine orice fel de specii.

SEA determină o creştere a eficienţei procesului decizional deoarece: - ajută la eliminarea unor alternative de dezvoltare care o dată implementate ar fi

inacceptabile, adică prin procedurile de implicare a publicului determină reducerea numărului de contestaţii şi discuţii la nivel operaţional al EIM;

- ajută la prevenirea unor greşeli, prin limitarea dintr-o fază incipientă a riscului de remediere costisitoare a unor prejudicii ce puteau fi evitate sau a unor acţiuni corective necesare, într-o fază ulterioară, precum şi relocarea sau reproiectarea unor instalaţii.

Prin participarea publicului la SEA se determină o mare deschidere, transparenţă, responsabilitate şi credibilitate a procesului de planificare care conduce la întărirea sistemului de conducere şi a eficienţei instituţionale. SEA poate mobiliza sprijinul cetăţenilor în implementare, astfel un P/P va deveni mai eficace dacă valorile, vederile, opiniile şi cunoştinţele publicului la nivel local/şi sau cunoştinţele specialiştilor vor fi încorporate în procesul de luare a deciziei.

SEA îmbunătăţeşte colaborarea dintre ministere, sau alţi titulari de P/P, şi autorităţile de mediu, ca şi aceea dintre diferitele sectoare, prin formarea grupurilor de lucru pentru SEA. SEA întăreşte EIM pentru proiecte deoarece acestea vor avea la bază P/P optimizate în prealabil, ceea ce uşurează sarcina de evaluare la nivel de proiect.

Integrarea procesului SEA în procesul de elaborare al PPATU este sugestiv prezentată în următorul tabel „Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism”, elaborat în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentruimplementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”, EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03), disponibil pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, www.anpm.ro: Etapa Descriere Încadrare Scopul etapei de încadrare este acela de a determina dacă este

sau nu este necesară aplicarea SEA în cazul unui anumit P/P. Toate PPATU fac obiectul încadrării.

http://www.anpm.ro/�



2009

9

Definirea domeniului

Se determină domeniul de cuprindere şi nivelul de detaliere al evaluării (şi astfel şi al raportului de mediu) Domeniul de cuprindere al evaluării defineşte de exemplu ce aspecte sau probleme de mediu să fie incluse în analiză, teritoriul geografic pentru care să se facă evaluarea (deoarece zona de impact poate fi mai largă decât amprenta planului), procedura de urmat în raport cu procesul de planificare specific şi consultarea cu autorităţile de resort şi cu publicul pentru fiecare PPATU, alternativele potenţiale de analizat şi cerinţele privind monitorizarea.

Evaluarea PPATU

Această etapă poate fi sub-împărţită în părţi specifice în conformitate cu abordarea metodologică şi cu domeniul, precizate în Ghidul metodologic cadru şi cu procedurile detaliate deja specificate pentru PPATU respectiv, dar ea trebuie să includă de asemenea: - evaluarea situaţiei actuale şi a tendinţelor şi evoluţiei lor probabile dacă PPATU nu este implementat - evaluarea de mediu a anumitor părţi ale PPATU (obiective prioritare propuse, măsuri, activităţi, proiecte, opţiuni etc.) inclusiv evaluarea efectelor cumulative ale întregului PPATU - evaluarea programului propus de monitorizare a dezvoltării şi de monitorizare a mediului (inclusiv identificarea indicatorilor de mediu relevanţi) şi a aranjamentelor privind raportarea.

Intocmirea Raportului de mediu

Raportul de mediu este un document în care sunt sintetizate toate rezultatele şi concluziile evaluării şi care prezintă toate alternativele de dezvoltare şi modul în care s-a facut selectarea opţiunii/ alternativei cea mai puţin dăunătoare pentru mediu.

Consultare cu autorităţile de resort şi cu publicul

Consultarea cu autorităţile de resort şi participarea publicului se efectuează de obicei de mai multe ori în cursul procesului SEA şi ar trebui să se desfăşoare pe tot parcursul evaluării. În raportul de mediu, ca şi în luarea deciziei cu privire la PPATU supus evaluării trebuie să se ţină seama de rezultatele consultării şi, acolo unde este cazul, ele să fie incluse în PPATU.

Luarea deciziei Titularul PPATU trebuie să ţină seama de rezultatele evaluării, ca şi de concluziile stabilite în procesul de consultare a publicului în adoptarea deciziei finale cu privire la PPATU.

Monitorizare Efectele asupra mediului pe perioada implementării PPATU trebuie să fie monitorizate şi înregistrate. În mod ideal, sistemul şi mecanismele de monitorizare a mediului ar trebui să facă parte din sistemul general de monitorizare a



2009

10

implementării PPATU. Mecanismele de monitorizare a mediului trebuie să fie precizate în raportul de mediu. Dacă sunt identificate efecte adverse semnificative, trebuie efectuate acţiuni de remediere sau atenuare corespunzătoare.

În evaluarea impactului P/P analizat asupra mediului se utilizează o serie de

abordări, metode şi instrumente diferite, determinate de conţinutul P/P analizat, de componentele mediului ce pot fi afectate, sau de resursele disponibile pentru efectuarea SEA.

În cadrul etapei de evaluare se parcurg 7 paşi, astfel: Pasul 1 - Stabilirea situaţiei iniţiale a mediului; Pasul 2 - Testarea compatibilităţii obiectivelor P/P cu obiectivele relevante de

mediu; Pasul 3 - Predicţia efectelor P/P, inclusiv ale alternativelor acestuia, asupra

mediului; Pasul 4 - Evaluarea semnificaţiei efectelor în raport cu obiectivele de mediu

relevante; Pasul 5 - Identificarea măsurilor de ameliorare a efectelor negative semnificative

şi de întărire a efectelor pozitive; Pasul 6 - Alegerea alternativei preferabile a P/P; Pasul 7 - Propunerea măsurilor de monitorizare a efectelor implementării P/P

asupra mediului. Metodologia SEA folosită pentru această evaluare include toate cerinţele

Directivei SEA, recomandările metodologice din „Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” şi „Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe”, elaborate în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”, EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) şi cerinţele naţionale privind SEA din România, stabilite de HG nr. 1076/2004.



2009

11

CAPITOLUL 1. expunerea conţinutului şi a obiectivelor

principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei

cu alte planuri şi programe relevante;

1.1. Fundamentarea planului – obiective, scop

Obiective PUG – reactualizat municipiul Bacău Dintre principalele obiective urmărite de către SC ARCADIS TGH în

elaborarea Reactualizării Planului Urbanistic General al municipiului Bacău menţionăm:

Optimizarea relaţiilor municipiului cu teritoriul administrativ judeţean din care face parte în scopul unei dezvoltări durabile a întregului sistem ;;

Revalorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman; Reorganizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente; Recorelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului; Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor viitoare de

dezvoltare; Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile şi zone funcţionale; Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; Reevidenţierea fondului construit valoros şi implementarea unui mod de valorificare a

acestuia în folosul comunităţii; Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi zonelor de protecţie a acestora; Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică; Restabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi

realizare a construcţiilor. Documentaţia PUG va fi însoţită de Regulamentul Local de Urbanism, care va

fi redactat în aşa fel încât să cuprindă pentru fiecare unitate teritorială de referinţă toate reglementările prevăzute de lege şi de noul PUG elaborat.

Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprind norme obligatorii pentru autorizarea construcţiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cat şi în extravilan, în limita teritoriului administrativ al municipiului Bacău.

În "Caietul de sarcini" a Reactualizării Planului Urbanistic General al municipiului Bacău, Consiliul Local a formulat solicitări pentru:

• Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcţiilor. • Împărţirea teritoriului municipiului în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre

acestea, în funcţie de folosinţa principale şi de natura activităţilor dominante.



2009

12

• Stabilirea traseelor şi a datelor caracteristice ale circulaţiei care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (transport în comun, căile pietonale, pistele de biciclişti, pieţele şi altele).

• Stabilirea reglementărilor specifice ale municipiului şi a zonelor funcţionale, pentru amplasarea şi destinaţia construcţiilor, precum şi regimul de înălţime şi indicilor de control, privind modul de ocupare a terenului.

• Evidenţierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică şi a altor lucrări şi instalaţii de interes general.

• Delimitarea zonelor, siturilor şi obiectivelor protejate sau puse în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural – urbanistic, artistic sau peisagistic şi stabilirea măsurilor care se impun.

• Delimitarea zonelor cu interdicţie definitivă sau temporară de construire. • Delimitarea zonelor sau sub-zonelor ce pot fi reabilitate prin operaţiuni care pot fi

iniţiate şi urmărite de primăria municipiului. • Dezvoltarea sistemului de reţele tehnico-edilitare, în corelaţie cu necesităţile rezultate din

asigurarea amplasamentelor pentru obiectivele specifice. • Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea surselor de

poluare, epurarea apelor, eliminarea deşeurilor, măsuri de protecţie a apei şi solului. • Delimitarea zonelor de risc cu prevederea de interdicţii de construire pentru terenurile

accidentate, expuse la inundaţii sau alunecări de teren şi prevederea de măsuri pentru regularizarea albiilor, consolidarea versanţilor cu plantaţii.

• Identificarea tuturor cursurilor de apă din teritoriul studiat şi încadrarea lor în categoriile de risc necesare.

• Corelarea reţelei de căi de circulaţie cu viitorul traseu al autostrăzii şi implicaţii privind varianta de ocolire trafic greu.

• Completarea Regulamentului Local de Urbanism cu prescripţii şi măsuri antiseismice în conformitate cu normativul NP 100/1992, atât pentru construcţii noi cât şi pentru consolidarea celor existente.

Scopul PUG - ului este de a răspunde, într-o primă etapă, presiunilor exercitate în domeniul investiţional .

Completarea Planului Urbanistic General al municipiului Bacău urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale, în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene.

De asemenea planul accentuează implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a localităţii.



2009

13

SC ARCADIS TGH SRL în reactualizarea PUG Bacău a tinut cont în mod deosebit de cerintele specificate în "Caietul de sarcini" a Planului Urbanistic General al municipiului Bacău, în care Consiliul Local Bacău a formulat solicitări pentru includerea în proiect a următoarelor obiective:

• Subtraversarea străzii Oituz – cartierul CFR. • Posibilitatea realizării suprastructurii străzii I.L. Caragiale – zona Pod Şerbăneşti – B-

dul Unirii. • Posibilitatea realizării unui drum paralel şi a unei promenade pe lângă digul Lacul

Bistriţa II (paralel cu strada Ştefan cel Mare). • Conform rezoluţiei comisiei de jurizare a P.U.Z. – zona centrală „pe strada 9 Mai şi

Alexandru cel Bun se va institui conversia funcţională a parterelor de blocuri din locuinţe în spaţii comerciale şi servicii” şi un regulament aferent acestora ca o oportună revigorare urbanistică şi socială a bulevardelor.

• Revitalizarea complexă urbanistică a zonei „Insula de Agrement” şi a falezei de promenadă adiacentă locului.

• Identificarea şi soluţionarea parcajelor sub şi supraterane şi a unor pietonale comerciale şi de servicii aferente acestora.

• Identificarea şi implementarea de perdele de protecţie vegetale, parcuri, a zonelor rezidenţiale cu vecinătăţi având funcţiuni diferite (ex. cartierul CFR şi zona stadionului propus).

• Studiul amplasării sensurilor giratorii în intersecţii importante ale oraşului: Chimiei, Energiei (R.M.B.), Tic – Tac.

• Crearea de sensuri unice. • Marcarea blocurilor pe categorii de risc şi soluţii urbanistice de conversie funcţională a

zonelor aferente unor construcţii de risc maxim, cu posibilitatea de a fi demolate. • Instituirea unui Regulament de Urbanism detaliat şi mai puţin flexibil referitor la

zonificare şi regimul construcţiilor (înălţime, materiale, coloristică). • Se vor propune parcuri în zona Calea Oneşti şi se vor identifica noi posibilităţi de

amenajare de spaţii verzi. • Zonele cu interdicţie temporară de construire se vor sistematiza, şi prin Regulamentul de

Urbanism se vor scoate de sub interdicţia de construire cu prevederile funcţionale clare ale zonei.

• Se vor propune amplasamente pentru grupuri statuare şi intervenţii artistice în general (creaţii cinetice, calcane decorative) în viaţa oraşului.

• Se vor preciza prin funcţiuni şi circulaţii compatibile legăturile cu zona metropolitană şi cu şoseaua de centură.

Planul urbanistic general orientează aplicarea unor politici în scopul construirii şi amenajării teritoriului localităţilor, politici ce îşi propun, printre altele, restabilirea



2009

14

dreptului de proprietate şi implementarea unor noi relaţii socio-economice care să favorizeze dezvoltarea durabilă pe termen lung.

1.2. Descrierea PUG – reactualizat municipiul Bacău

1. 2.1. Intravilan

1.2.1.1. Intravilanul existent Intravilanul localităţii reprezintă suprafaţa ce cuprinde totalitatea clădirilor şi

terenurilor destinate locuirii,dotării social-culturale şi serviciilor populaţiei, unităţilor economice, circulaţiei şi transporturilor, spaţiilor verzi şi de sport, lucrărilor edilitare, ca şi al altor activităţi ce se desfăşoară în municipiul Bacău. Dezvoltarea oraşului a fost impusă în primul rând de condiţiile de cadru natural, în special de existenţa cursurilor râurilor Siret şi Bistriţa, care limitează dezvoltarea oraşului pe malul drept al râului Bistriţa, pe malul stâng dezvoltându-se cartierul Şerbăneşti. Oraşul s-a format pe terasele largi ale Bistriţei şi Siretului, denumită de unii cercetători “Depresiunea Bacăului“.

Intravilanul existent aprobat al municipiului Bacău este de 3488 ha.

Intravilanul existent este format din : • Trupul principal – municipiul Bacău amplasat pe malul drept al râului

Bistriţa; • Cartierul Şerbăneşti amplasat pe malul stâng al râului Bistriţa şi separat de

trupul principal de lacurile de acumulare; • Insula de agrement; • Platforma de gunoi; • Front de captare AEROSTAR; • Trup cu destinaţie specială în partea de sud-vest a oraşului. Structura majoră de utilizare a teritoriului este determinată prin cumularea

elementelor de potenţial al fiecărei folosinţe de mare amploare ca suprafaţă de teren.

1.2.1.2. Intravilanul propus Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare zonele funcţionale existente au suferit

modificări în structura şi mărimea lor prin mărirea suprafeţei intravilanului. Limita intravilanului municipiului Bacau s-a modificat, noua limită incluzând

toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii sau amenajări, precum şi suprafeţe de teren necesare dezvoltării în următorii 5-10 ani. Zonificarea existentă s-a menţinut, au apărut modificări ale unor zone funcţionale, modificări justificate de înlăturarea disfuncţionalităţilor semnalate.

Suprafaţa propusă a teritoriului intravilan se prezintă astfel:



2009

15

supraf. cu extinderi a teritoriului intravilan mun. Bacau jud. Bacau

BACAU TOTAL EXISTENT HA

3488,00 3488,00

PROPUS HA 3940.12 3940.12 DIFERENTA 452.12 452.12 % din existent 12.96% 12.96%

1.2.2. Bilantul teritorial

1.2.2.1.Bilanţul teritorial existent Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent

Nr. crt. ZONE FUNCŢIONALE

Existent ha %

1 Instituţii de interes public 177,40 5,10

2 Locuinţe şi funcţiuni complementare 1307,50 37,50 3 Unitati agro-zootehnice 58,04 1,70 4 Unitati industriale si de depozitare 691,50 19,80 5 Zona parcuri, sport, turism 152,00 4,40 6 Construcţii tehnico- edilitare 13,65 0,40 7 Gospodărie comunală, cimitire 178,75 5,10 8 Căi de comunicaţie şi transport rutier 154,70 4,40 9 Căi de comunicaţie şi transport feroviar 85,35 2,40 10 Căi de comunicaţie aeriană 99,74 2,90 11 Teren cu destinaţie specială 180,00 5,20

Teritoriu administrativ al mun Bacau

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ Total (ha)

Agricol (ha)

Neagricol Păduri (ha)

Ape (ha)

Drumuri (ha)

Curţi construcţii

Neproductiv (ha)

Extravilan 57.60 57,00 241.64 22.34 - - 378,58 Intravilan - - 71.00 247,80 3621.32 - 3940,12 Total 57.60 57.00 312.64 270.14 3621.32 - 4318,70 % din total 1.33 1.32 7.24 6,26 83,85 - 100



2009

16

12 Ape 95,42 2,70 13 Teren agricol 293,95 8,40 14 TOTAL teritoriu intravilan existent 3488,00 100

1.2.2.1.Bilanţul teritorial propus Bilanţ teritorial localitatea MUN. BACAU

Nr. crt. Zone funcţionale

Existent Propus ha % ha %

1. Instituţii şi servicii de interes public 177,40 5,10 177,40 4.50 2. Locuinţe şi funcţiuni complementare 1307,50 37,50 1751.87 44.46 3. Unităţi agro-zootehnice 58,04 1,70 58,04 1.47 4. Unităţi industriale şi depozite 691,50 19,80 691,50 17.55 5. Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 152,00 4,40 152,00 3.86 6. Construcţii tehnico - edilitare 13,65 0,40 13,65 0.35 7. Gospodărie comunală, cimitire 178,75 5,10 178,75 4.54 8. Căi de comunicaţie şi transport rutier 154,70 4,40 162.45 4.12 9. Căi de comunicaţie şi transport feroviar 85,35 2,40 85,35 2.17 10. Căi de comunicaţie aeriană 99,74 2,90 99,74 2.53 11. Teren cu destinaţie specială 180,00 5,20 180,00 4.57 12. Ape 95,42 2,70 95,42 2.42 13. Teren agricol 293,95 8,40 293,95 7.46 14. TOTAL terit. intravilan ex. si propus 3488,00 100 3940,12 100

Bilanţ teritorial administrativ MUN. BACAU

1.2.3. Circulaţia

Circulaţia rutieră

Drumurile naţionale constituie reţeaua principală de căi de transport a României, asigurând legatura între principalele localităţi ale ţării. Reţeaua de drumuri judeţene leagă centrele principale la nivel de judeţ, având rolul de a colecta şi dirija către drumurile naţionale traficul rutier local.

Transport public

Transportul în comun este efectuat de S.C. Transport Public S.A., care practică tarife mici, societate ce dispune de mijloace de transport moderne (marca Mercedes şi Irisbus) şi Asociaţia Operatorilor de Transport Public Privat din Bacău, cu mijloace de



2009

17

transport ceva mai puţin performante. Transport Public operează 22 de linii de autobuz. De asemenea s-au demarat investiţiile pentru introducerea unor linii de troleibuz (3 trasee), dar acestea au fost sistate, neprimindu-se fondurile guvernamentale necesare finalizării investiţiei (montarea consolelor, a pieselor de reţea, a firului de contact precum si achiziţionarea troleibuzelor. Totusi, proiectul de introducere a troleibuzului in Bacău nu a fost abandonat, Asociatia TRANSIRA facând demersuri pentru continuarea acestui proiect.

Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee care fac legătura între cartiere şi zona centrală, precum şi între zona de sud şi zona de nord a oraşului. Starea tehnică a mijloacelor de transport este bună, majoritatea autobuzelor şi microbuzelor sunt fabricate după anul 2003.

Din programul de investiţii prevăzut a se efectua în 2007 s-a implementat proiectul de management al flotei prin GPRS, etapa 1 din proiectul de ticketing electronic, raportându-se pentru anul 2008 realizarea etapei a 2-a a proiectului de ticketing electronic (înlocuirea legitimaţiilor de transport tip abonament cu carduri magnetice), precum şi achiziţionarea de autobuze cu platformă joasă pentru accesul persoanelor cu handicap.

Municipiul Bacău este străbătut de importante căi rutiere de ordin european, fiind

ierarhizate astfel:

1. categoria A : E85 (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret– Suceava – Roman - Bacău – Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia)

2. categoria B : E 574 Bacău - Oneşti - Târgu Secuiesc – Braşov – Piteşti – Craiova

La acestea se adaugă drumul naţional 2F spre Vaslui, drumul naţional DN 2G spre

Moineşti şi DN15 spre Buhuşi. Datorită creşterii numărului de autovehicule (de la o valoare de 46.000 în 2004,

către peste 100.000 la finele anului 2007) şi a subdimensionării reţelei stradale, se ajunge des la ambuteiaje. În prezent, la nivelul oraşului există 27 de instalaţii de semaforizare, 21 pentru vehicule şi 6 pentru pietoni.

Spre a se rezolva aceste probleme sunt necesare investiţii în infrastructura rutieră. În acest sens, şoseaua de centură va rezolva o parte din problemele de trafic, prin preluarea traficului, atât uşor cât şi greu, ce tranzitează municipiul Bacău.

Astfel, din punct de vedere al circulaţiei rutiere, municipiul Bacău reprezintă un important nod rutier, „placă turnantă” a circulaţiei turistice în zona Moldovei. Pe teritoriul municipiului se intersectează următoarele artere rutiere:

- DN 2 / E 85 – este cea mai importantă arteră care străbate municipiul pe direcţia sud – nord şi, pe o foarte scurtă distanţă, pe direcţia vest-est. DN 2/ E 85 se suprapune culoarului Siretului şi asigură legătura între Bucureşti şi nordul ţării, până la graniţa cu Ucraina.



2009

18

Este cea mai tranzitată axă de circulaţie din Regiunea de Dezvoltare Nord – Est.

- DN 15 – este una din cele mai importante şi mai circulate axe turistice din România, asigurând legătura între zona centrală a Moldovei şi centrul Transilvaniei. DN 15 porneşte din zona centrală a municipiului Bacău, de la racordul cu E 85, către nord, străbătând cartierul Gherăieşti şi urmează cursul văii Bistriţei pe traseul Bacău – Buhuşi - Piatra Bacău – Bicaz – Poiana Largului, apoi cursul văii Bistricioarei, pe ruta Poiana Largului – Borsec, şi, în final, valea Mureşului, pe traseul Topliţa – Deda – Reghin – Tg. Mureş – Turda.

- DN 2F – asigură legătura între municipiul Bacău şi municipiul Vaslui, străbătând cartierul Şerbăneşti pe direcţia vest – est, de la racordul cu E 85, mai sus de Intersecţia Şerbăneşti.

- DN 2G – realizează conexiunea între municipiul Bacău şi oraşul Comăneşti, pe traseul Mărgineni – Luncani – Poiana – Stejaru – Scorţeni – Floreşti – Ardeoani – oraşul Moineşti – oraşul Comăneşti. DN 2G străbate zona centrală a municipiului Bacău, cartierul Bacovia, zona Depoului şi zona industrială Vest a oraşului.

- DN 11/E 574 – reprezintă de asemenea o arteră majoră de transport rutier care leagă centrul Moldovei de partea de sud a Transilvaniei. DN 11 / E 574 asigură legătura între oraşul Bacău (de la racordul cu E 85) şi unul din cele mai importante centre urbane din Transilvania, şi anume municipiul Braşov, pe traseul Bacău – Oneşti – pasul Oituz – Tg. Secuiesc – Braşov.

Circulaţia feroviară

Municipiul Bacău este tranzitat de însemnate rute feroviare permiţând legătura cu

nordul ţării (Suceava, Botoşani), estul României (Iaşi) sudul (Ploieşti, Bucureşti) şi vest (Braşov, Sibiu, Tg. Mureş).

Astfel, magistrala feroviară 500 Bucureşti (Nord) - Ploieşti (sud) –Adjud - Paşcani - Suceava – Vicşani este dublă şi electrificată .

Pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti-Adjud-Bacău-Paşcani magistrala se suprapune şi pe traseul coridorului feroviar pan-european IX stabilit prin conferinţele de la Praga (1993) şi Creta (1997). Astfel, se doreşte modernizarea traseului pe teritoriul României (595 km) şi electrificarea tronsoanelor Videle - Giurgiu Nord si Socola - Ungheni Prut. Ulterior, în urma modernizării infrastructurii feroviare viteza comercială va fi de circa 120 km/h .

Circulaţia aerienă



2009

19

Municipiul Bacău este deservit de aeroportul Internaţional “George Enescu”. Acesta a fost deschis traficului aerian public de călători şi marfă la data de 1 Aprilie 1946. A fost declarat prin decret prezidenţial în 1976 aeroport internaţional. Cu o pista de 2.500 m lungime si 80 m lăţime si o suprafaţa totala de peste 200 ha şi operând 3 companii de zbor ce asigură legături aeriene interne, cât şi internaţionale, a înregistrat la finele anului 2008 peste 119.000 pasageri. Cei trei operatori (Tarom, Carpatair şi Blue Air) asigură legături atât directe, cât şi cu escală către destinaţii ca Bucureşti, Timişoara, Roma, Napoli, Bologna, Torino, Milano, Stuttgart, Munchen, Dusseldorf.

1.2.4. Zone funcţionale Zona pentru locuinţe Zona de locuinţe, constituită în timp, s-a grupat ca funcţiune dominantă în cartiere, - de regulă pe terasa înaltă a luncii Siretului, care prezintă cele mai bune condiţii de construibilitate în municipiu.

Această zonă, inclusiv curţile, deţine ponderea cea mai importantă în cadrul intravilanului. Fondul de locuinţe este constituit din clădiri de locuit individuale cu regim mic de înălţime P, P+1, P+2, şi clădiri colective cu regim mediu şi mare de înălţime P+10, P+8, P+4. În perioada 1993 - 2007 s-au construit 3417 case, ceea ce înseamnă în medie 227case pe an.

Teritoriul pe care s-a dezvoltat municipiul Bacău este favorabil realizării construcţiilor. În perioada 2004-2008 s-a produs o creştere puternică a investiţiilor în domeniul construcţiilor , ponderea cea mai mare având-o construcţia de locuinţe (unifamiliale , cu regim de înălţime P+M sau P+1 , dar şi blocuri de locuinţe izolate sau în ansambluri , de la P+4 la P+12 etaje) .De asemenea s-au construit multe spaţii comerciale şi de birouri , hale de depozitare şi de producţie , hoteluri şi pensiuni . Aceasta a dus în primul rând la ocuparea terenurilor libere (foste terenuri arabile, grădini) , rezultând dezvoltarea cartierelor Şerbăneşti , Izvoare , Republicii - Aviatori, a zonei de nord şi nord – vest . Au fost demolate (sau sunt în curs de demolare) anumite case vechi şi mai ales clădiri industriale ( care au aparţinut întreprinderilor ce şi-au redus sau şi-au încetat activitatea) . De asemenea au apărut numeroase plombe între clădiri existente sau îndesiri pe spaţii libere cu suprafeţe reduse – cu tendinţa ridicării pe verticală . Din punct de vedere geotehnic există soluţii de fundare , dar aceasta presupune o investigare detaliată a amplasamentelor şi o monitorizare atentă a săpăturilor , conform prevederilor legislative în vigoare . Zonele mai puţin favorabile sunt în partea de sud-est ( prezenţa apei aproape de suprafaţă , a mâlurilor şi nisipurilor saturate) şi sud – vest (prezenţa PSU, a umpluturilor ) ale oraşului . În cazul incintelor industriale , în afară de stabilirea naturii



2009

20

terenului bun de fundare – după îndepărtarea umpluturilor , a platformelor betonate , se pune şi problema verificării chimismului acestuia , în cazul în care a fost contaminat cu diverse reziduuri . Spaţiile cu suprafeţe mici din zonele intens construite pun probleme de realizare în siguranţă a săpăturilor , de subzidiri la fundaţiilor clădirilor din imediata apropiere ce pot fi afectate , de consolidare a malurilor săpăturilor adânci pentru subsoluri – practic respectarea cu stricteţe a prevederilor Normativului indicativ NP 120/2006 privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane.

Conform PUG – reactualizat municipiul Bacău elaborat de SC ARCADIS TGH Iasi precizează mai multe tipuri de locuinte fiecare cu caracteristicile sale: Tipul semiurban - locuinţe individuale parter - stare proastă; - grădini cu folosinţă agricolă; - parcelar conformat spontan, neregulat, fără accese convenabile, dar şi ordonat; - suprafeţe loturi între 280 - 4250 m2; - retrageri diferite aliniamente (0 - 12 m); - amplasare construcţii în general pe mijlocul lotului (5 m faţă de limita laterală); - lăţimea medie a frontului 23 m; - procent de ocupare a terenului (10 - 20%) Exemple: Cartier Şerbăneşti Cartier Izvoare Cartier Vasile Roaită

Tip urban construit spontan - locuinţe individuale, parter, stare medie; - parcelar determinat de vechimea locuirii, de subâmpărţirea loturilor şi microrelief; - reţele stradale neregulate, dependente de formele de relief; - suprafeţe variate ale loturilor (minim 90-100 m2, până la 500-600 m2); - retrageri diferite de la aliniament (0-15 m); - perceperea adesea nefavorabilă a spaţiilor libere datorată calcanelor; - procent de ocupare a solului între 20-30%. Exemple: Cartier Mioriţa(partial) Cartier Gherăieşti

Tip urban, realizat după planuri prestabilite - locuinţe indviduale parter, P+1E, tip vilă; - parcelar ordonat, cu loturi pătrate şi dreptunghiulare de dimensiuni apropiate; - suprafeţe loturi între 250-550 m2; - retrageri variate de la aliniament; - fronturi discontinui din construcţii izolate;



2009

21

- amplasare locuinţe în general la marginea lotului, uneori cuplate dar şi izolate; - perceperea favorabilă a spaţiilor libere, în ciuda unor calcane accidentale. Exemple: Centru: Cartier Aviatorilor

Tipul urbmanism deschis (dispunere liberă) - desfiinţarea parcelelor cu excepţia zonelor de suprapunere; - ansambluri de locuinţe cu densitate foarte mare realizate în perioada 1960 - 1975; - grupuri de bare şi turnuri P + 4-10 etaje, în sistem punctual, liniar sau în formă de U şi L; - dispunere în general perpendiculară pe străzi, fără fronturi continue; - configuraţii stradale ierarhizate, cu alei interioare perpendiculare pe străzile importante; - spaţii libere vizibile, plantate, favorabile, dar uneori imperceptibile în spatele blocurilor. Exemple: Centru:

Cartiere: Mioriţa Cornişa Carpaţi Aviatorilor

Tipul urbanism închis (incinte) - ansambluri cu densitate mare realizate în perioada 1970 - 1980 şi 1977 - 1989; - fronturi continui de bare P + 4-10E, dispuse paralel cu străzile şi aleile interioare; - desfiinţarea parcelelor; - spaţii în interiorul incintelor pentru accese, parcaje, platforme gospodăreşti, prost concepute şi neîngrijite; - reţele stradale cu intersecţii în unghiuri drepte, sau ascuţite; - fronturi mononotone prin repetarea aceloraşi secţiuni tip.

Exemple: Cartier Ştefan cel Mare Cartier Bistriţa lac Cartier Aviatori (parţial) Cartier Mioriţa (parţial)

Suprafaţa totală ocupată de locuinţe şi funcţiuni complementare este de 1307,50ha.

Zona pentru instituţii publice şi servicii Această zonă ocupă o suprafaţă de 177,40 ha, adică 5,1% din teritoriul

intravilan. Administraţia publică



2009

22

Sediile administrative ale Arhivelor Statului, Tribunal, Judecătoria, etc. funcţionează în clădiri vechi, dar care se află în stare bună de funcţionare.

În centru sunt amplasate instituţiile primăriei, consiliul judeţean, muzeului, parcului central, etc.

Instituţiile de învăţământ sunt amplasate în cartiere. Există un număr de 25 grădiniţe, cu 528 copii înscrişi şi personal didactic

format din 464 de persoane. Unele grădiniţe au localuri improprii şi funcţionează împreună cu alte categorii de învăţământ: şcoli, internate.

Şcoli 17 licee

: 21 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial

4 şcoli de arte şi meserii 2 şcoli postliceale 2 institute de învăţământ universitar (una în sector public şi una în

sector privat) În învăţământul primar şi gimnazial sunt înscrişi 12674 elevi, în învăţământul

liceal 12979 elevi, în învăţământul profesional şi de ucenici erau înscrişi 2552 elevi, în învăţământul tehnic şi postliceal 804 elevi, iar în învăţământul universitat de stat şi privat 8235 elevi.

În zonele cu blocuri de locuit realizare după 1975 există un deficit de săli de clasă, deoarece în perioada de după 1989 nu s-au mai construit nici un fel de unităţi de învăţământ. Singurele zone unde există excedent de săli de clasă sunt cartierele mărginaşe: CFR, Gherăieşti, Şerbăneşti, excedent explicabil prin migraţia elevilor spre şcolile din zonele centrale.

Liceele

sunt în număr de 17, pe teritoriul municipiului fiind înscrişi la licee un număr de 12979 elevi. Personalul didactic în învăţământul liceal este în număr de 1003 persoane. Liceele sunt dotate cu 19 cămine, cantine, săli de sport şi funcţionează, majoritatea în condiţii corespunzătoare.

Universitatea

Centre medicale:

are trei facultăţi de profil: universitar, tehnic şi economic. În prezent funcţionează în Bacău două institute de învăţământ universitar.

• 3 spitale: Spitalul Judeţean Bacău, Spitalul TBC Bacău, Spitalul de Pediatrie Bacău;

• 1 dispensar medical: Dispensarul Medical Nr. 13; • 1 policlinică. • Farmacii, depozite farmaceutice • 99 de cabinete de medicină de familie, • Centrul de Transfuzie Sanguină • Serviciul de Ambulanţă • 17 cabinete medicale şcolare şi de un cabinet medical studenţesc



2009

23

• 7 cabinete stomatologice şcolare în municipiul Bacău precum şi un cabinet medical stomatologic studenţesc

• 2 ambulatorii de spital şi un ambulatoriu de specialitate • 14 Laboratoarele medicale Creşele Dotările pentru cultură sunt foarte numeroase, oraşul dispunând de o zestre

culturală importantă: 3 teatre şi instituţii muzicale, 4 cinematografe, 75 de biblioteci din care una publică. Dintre cele mai importante obiective culturale enumerăm: Teatrul dramatic „ George Bacovia”, Ateneul, muzeul de artă modernă, Muzeul de ştiinţe ale naturii, Casa de Cultură, biblioteca Municipală, Teatrul de păpuşi. Clădirea in care îşi are sediul Biblioteca municipală se află în reparaţii capitale. Clădirea Teatrului de păpuşi necesită reparaţii capitale.

sunt în număr de 7 şi sunt uniform repartizate în municipiu.

Ca dotări de asistenţă socială

, municipiul Bacău dispune de un cămin de bătrâni şi două leagăne de copii .

Zona comercială Reţeaua comercială este repartizată în intravilanul municipiului astfel: centrul comercial principal, respectiv zona centrală a oraşului cuprinde

magazine de mare capacitate: Luceafărul, Universal, Romarta, Luxor, Select. centre comerciale de capacitate mare şi foarte mare în ansamblurile de

locuit: Moll, Billa, Kaufland, Carfour. centre comerciale de cartier. pieţe comerciale: Piaţa centrală, Piaţa sud, Aviatori, Piaţa Gării, Orizont

şi Mioriţa. După 1991 comerţul cunoaşte o dezvoltare majoră, prin începerea şi

dezvoltarea a tot felul de iniţiative comerciale private, începând de la buticuri şi continuând cu magazine specializate.

Zona turistică Poziţia geografică a municipiului Bacău la confluienţa râurilor Siret şi Bistriţa,

tranzitat de DN 2, a favotizat dezvoltarea acestuia în ultimele 2 decenii ca important centru pentru turismul de tranzit, în special în perioada de vară. Turiştii tranzitează municipiul spre zona carpatică a Bistriţei şi Sucevei. Dotările pentru turism sunt reprezentate de cele 6 hoteluri şi un camping.

În prezent, potenţialul turistic al municipiului Bacău şi comunelor înconjurătoare nu este valorificat corespunzător În acest sens, este esenţială dezvoltarea relaţiilor şi a zonei metropolitane Bacău, care dispune de un potenţial diversificat, pe baza căruia se pot dezvolta multiple forme de turism, pornind de la turismul cultural (restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi arhitectural), turismul de afaceri (pentru care este necesară dezvoltarea infrastructurii de cazare, a infrastructurii de conferinţe şi reuniuni precum şi a spaţiilor expoziţionale), şi



2009

24

continuând cu turismul de recreere şi agrement, (stimulat de prezenţa unor obiective atractive (Insula de Agrement ce va fi modernizată, viitorul Centru de Turism şi Agrement Tamaşi) precum şi a zonei preorăşeneşti ce dispune de potenţial natural atractiv – Hemeiuş, Măgura, Mărgineni, etc.), turismul ecologic (favorizat de prezenţa lacurilor declarate arii de protecţie avifaunistică, a rezervaţiilor forestiere), turismul sportiv, turism balnear (la Sărata), turismul rural şi agroturismul.

Zona unităţilor industriale Având în vedere tradiţia industrială a municipiului din ultimii 40-50 de ani, este

explicabilă suprafaţa de 691,50 ha, respectiv 19,8% din totalul teriloriului intravilan pe care o ocupă unitătile industriale şi de depozitare.

Amplasarea întreprinderilor industriale s-a făcut după anumite criterii: întreprinderile care folosesc un volum mare de materie primă s-au amplasat cu acces la calea ferată şi la limita extremă a intravilanului. S-a asigurat un grad sporit de accesibilitate pentru mijloacele de transport şi legături facile cu zonele rezidenţiale.

Această zonă evidenţiază gruparea unităţilor economice pe profile înrudite, generând patru nuclee distincte: chimic, construcţii de maşini şi electronică, celuloză şi hârtie, construcţii şi transporturi. Zona este deservită de calea ferată, drumuri auto şi transport în comun.

S-au conturat căteva zone industriale majore în care sunt concentrate activităţile industriale din municipiul Bacău:

Zona industrială vestică – Platforma Mărgineni Această zonă a fost construită în timpul anilor ’60, de-a lungul arterei Calea

Moineşti, fiind destinată, iniţial, unităţilor industriei alimentare şi a băuturilor. În prezent, aici se află unităţile industriale Bere Lichior Mărgineni şi Vinalcool (a căror activitate este în întreruptă), S.C. Pambac, S.C. Agricola Internaţional, cu unităţile S.C. Europrod S.A., Conagra S.A., Agricola – Frigorifer. Acestea reprezintă unităţi ale industriei alimentare şi a băuturilor. Alte ramuri industriale prezente pe platforma Mărgineni sunt: S.C. Diana Foresct (actual Barlinek) – industria prelucrării lemnului, S.C. Baixa – staţie de betoane, Confecţii Eva – industria textilă, Remat Scholz (Filiala Moldova) – recuperarea deşeurilor.

În imediata vecinătate, pe strada Abatorului, se află Salbac Dry Salami, Agriconstruct, Carbac, toate aparţinând Agricola Internaţional. În continuarea platformei Mărgineni de pe Calea Moineşti, către est, pe strada Depoului se află fosta fabrică de prelucrare a laptelui S.C. Prolabac.

Zona industrială sudică este formată din 2 trupuri: către est, se află vastul

trup reprezentat de platforma chimică şi C.E.T. Bacău. Platforma chimică a fost construită la sfârşitul anilor ’70 – începutul anilor ’80, pe o suprafaţă de 78ha. Aici şi-a desfăşurat activitatea Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, devenit ulterior S.C.



2009

25

Sofert S.A.. În prezent, unitatea care desfăşoară activităţi în această locaţie este S.C. Amurco S.R.L.

Trupul vestic al zonei industriale de sud concentrează următoarele unităţi industriale: S.C. Aerostar Bacău, Aeromotors S.A. Bacău, World Machinery Works (fosta Întreprindere de Maşini – Unelte Bacău), UMB Robinete Industriale S.A., S.C. Barleta SRL.

Zona industrială estică – înconjură cartierul Izvoare la est, sud şi vest,

prelungindu-se, spre nord, până aproape de zona centrală prin unităţile industriale S.C. ASCO şi S.C. Subex (fosta Fabrică de Şuruburi). Această zonă industrială concentrază atât unităţi cu activităţi de producţie şi prelucrare cât şi unităţi specializate în construcţii. Latura estică a acestei zone concentrează, începând din nord, următoarele societăţi: S.C. Asco, S.C. Subex, S.C. Hidroconstrucţia, S.C. Metra, S.C. Romhart, S.C. TMUCB, S.C. Teleconstrucţia, S.C. Unilem, S.C. Remat S.A., S.C. Bacon S.A., S.C. Amici S.A., S.C. Drumuri S.A., S.C. Lubrifin S.R.L., S.C. Rombet, S.C. Romconstruct, S.C.Scut. Latura vestică a acestei zone este ocupată de vasta arie pe care se desfăşoară S.C. Letea, fabrica de hârtie. La nord de S.C. Letea se află Secţia de Filatură Moldotex.

Zona industrială central – vestică – ca urmare a restructurărilor suferite în

ultimele două decenii, multe dintre fostele unităţi industriale care funcţionau în această zonă au fost înlocuite de unităţi a căror activitate se încadrează în prezent în categoria serviciilor. Practic, ceea ce era o zonă industrială compactă, a devenit o zonă foarte fragmentată din punct de vedere al profilului de activitate, în cazul de faţă având loc o reconversie a activităţilor din sectorul industrial către sectorul terţiar, care a devenit dominant. Astfel, principalele unităţi industriale prezente în această zonă industrială sunt S.C. Comat, S.C. Aprodes S.A., S.C. Prod Cresus, S.C. Soma, S.C. Almera, S.C. Moldoglass, S.C. Barleta.

Zona de depozite Există mai multe zone de depozite, cea mai mare este amplasată în

partea vestică a municipiului, este structurată pe următoarele produse: depozite engros alimentare, legume-fructe, materiale de construcţii. Mai există o zonă de depozite pe Calea Oneşti, pe partea dreaptă spre Moineşti, unde se depozitează cherestea, materiale de construcţii, produse alimentare şi nealimentare.

Zona de transport Este formată din drumurile clasificate care traversează oraşul. Zona căilor de transport este formată din: - căile de transport rutiere: Reţeaua căilor de transport rutiere ocupă o suprafaţă de 154,70ha, adică 4,4%

din teritoriul intravilan al oraşului.



2009

26

Pe teritoriul municipiului se intersectează următoarele artere rutiere: DN 2 / E 85, DN 15, DN 2F, DN 2G, DN 11/E 574.

- căile de transport feroviare ocupă o suprafaţă de 85,35ha, adică 2,4% din teritoriul intravilan:

Municipiul Bacău este străbătut de magistrala 500 Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Râmnicu Sărat - Focşani - Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – Suceava – Vicşani,

De la Bacău se desprinde sub – magistrala de cale ferată 509 pe ruta Bacău – Piatra Bacău – Bicaz, cu o lungime de 86 km.

Municipiul Bacău este situat pe traseul coridorului european feroviar IX, care asigură conexiunea în interiorul Europei, pe relaţia nord – sud, pornind de la Marea Baltică (Lituania) şi Golful Finic Skt Petersburg, în direcţia Moscova - Kiev - Chişinău - Romania - Ruse - Stara Zagora - Svilengrad - Alexandropol. Pe teritoriul României, componenta feroviară urmează traseul Ungheni - Iaşi - Paşcani - Bacău - Adjud - Mărăşeşti - Buzău - Ploieşti - Bucureşti - Giurgiu/Ruse.

- căile de transport aeriene ocupă o suprafaţă de 99,74ha, adică 2,9% din teritoriul intravilan.

Aeroportul Internaţional Bacău se află în partea sud – vestică a municipiului Bacău, la 10 km faţă de centrul oraşului. Sunt disponibile zboruri directe interne spre Bucureşti, Timişoara, şi internaţionale spre aeroporturi din Italia, şi Germania, zborurile fiind efectuate de companiile: TAROM, Carpatair şi Blueair.

Zona de agrement şi sport Această zonă ocupă o suprafaţă de 152,00ha adică 4,4% din teritoriul intravilan

al oraşului. Spaţiile pentru recreere din municipiul Bacău sunt reprezentate de spaţiile verzi

amenajate - parcurile din municipiu, Insula de Agrement, considerată de către locuitorii municipiului Bacău unul din principalele obiective de atracţie turistică al oraşului, precum şi de ştrandurile şi bazele de recreere şi agrement ale municipiului. Acestea sunt: Ştrandul Tineretului, Terenul de minigolf, Ştrandul Letea, Camping Azur Gherăieşti, Popas Gherăieşti, Parcurile din municipiul Bacău (Parcul Cancicov, Parcul Bacovia, Parcul Vasile Alecsandri, Parcul Trandafirilor, Parcul Gherăieşti, parcul Unirea 3, recent amenajat în jurul Catedralei Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, Parcul Letea, Parcul C.F.R.).

Baza sportivă a municipiului Bacău este reprezentată în primul rând de Complexul Sportiv Municipal Bacău, situat în zona centrală a municipiului, care include următoarele dotări sportive: Bazinul Olimpic de înot, Sala Sporturilor, Sala Olimpică de Atletism Bacău, Stadionul Municipal, Terenurile de tenis ale Sport Club Municipal, Baza Sportivă Letea, Baza Sportivă „Lucreţiu Avram”, fostă „Proletarul” pista de karting, pista pentru role şi biciclete amenajată pe aleea de pe faleza Lacului de Agrement.

Zona agricolă

http://wikitravel.org/wiki/ro/index.php?title=TAROM&action=edit�

http://wikitravel.org/wiki/ro/index.php?title=Carpatair&action=edit�

http://wikitravel.org/wiki/ro/index.php?title=Blueair&action=edit�



2009

27

Din suprafaţa totală a suprafeţei administrative a oraşului Bacău (4282ha), în anul 2006, suprafaţa terenului agricol era de 1249 ha, reprezentând 29,16% din suprafaţa totală.

Agricultura practicată în municipiul Bacău este una în special de tip agro-industrial, fiind vorba de societăţi agricole, zootehnice sau agro-zootehnice, care deţin suprafeţe mari de teren şi complexe de creştere a animalelor iar, în unele cazuri, desfăşoară activităţi mixte. Acestor societăţi li se adaugă proprietăţile individuale şi asociaţiile familiale agricole.

Zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare Zona cuprinde construcţiile staţiilor de tratare apă, de pompare, de epurare ape

uzate, staţiile de transformare energie electrică, posturile de transformare, centralele termice, staţiile de predare gaze naturale etc.

Suprafaţa ocupată de construcţiile aferente reţelelor tehnico-edilitare este de 13,65ha, adică 0,4% din teritoriul intravilan al oraşului.

Zona de gospodărie comunală Cea mai mare haldă de gunoi mixt o reprezintă cea de la N. Bălcescu, care

ocupa o suprafaţă de 8,9 ha. Cea mai mare halda de deşeuri industriale este cea de la SC CET SA Bacău, care

ocupă 50 ha. Cimitirele din interiorul municipiului sunt următoarele: cimitirul central, un

cimitir mai nou datând din 1978 şi 4 cimitire în cartierele CFR, Gherăieşti, Serbăneşti şi Izvoare. Suprafaţa totală ocupată de cimitire este de 19,10 ha.

În total, zona de gospodărie comunală ocupă o suprafaţă de 178,75 ha, adică 5,1% din teritoriul intravilan al oraşului

Zona terenurilor cu destinaţie specială (unităţi militare) Este destul de dezvoltată, ocupând o suprafaţă de 180,00ha, reprezentând 5,2%

din suprafaţa intravilanului.

1. 2.5. ECH IPARE EDILITARĂ 1.2.5.1 GOSPODĂRIREA APELOR

Municipiul Bacău este amplasat în bazinul hidrografic al râului Siret, la confluienţa a două râuri importante: Siret şi Bistriţa. Reţeaua hidrografică a municipiul Bacău este formată din râul Siret, care curge pe la limita de est a municipiului şi afectează mai puţin teritoriul acestuia, râul Bistriţa



2009

28

situat în partea de nord est a municipiului şi râul Trebeş-Bârnat, cu afluienţii săi pârâul Negel şi pârâul Limpedea, situaţi în zona nordică a municipiului Bacău. Râul Bistriţa traversează o parte a teritoriului municipiului Bacău, situat în părţile de nord-est şi est între hidrocentrala Lilieci şi confluienţa cu râul Siret din coada lacului Galbeni. Râul Bistriţa este amenajat hidroenergetic încă din anii 1965-1966. Pe teritoriul municipiului Bacău se află canalele de aducţiune-fugă de la hidrocentralele Lilieci şi Bacău, lacul Bacău, lacul de agrement, precum şi sectoarele de albie veche dintre barajul Lilieci şi coada lacului Bacău şi dintre barajul lacului Bacău şi confluienţa cu râul Siret. Râul Trebeş-Bârnat drenează zona de nord a municipiului Bacău între comuna Mărgineni şi confluienţa cu râul Bistriţa din aval de barajul Bacău. Râul Trebeş primeşte ca afluent pârâul Negel, în amonte de podul Mărgineni şi pârâul Limpedea, în cartierul Gherăieşti. După confluienţa cu pârâul Limpedea, cursul de apă se numeşte Bârnat. Râul Siret curge la circa 3 km est de limita municipiului, iar viiturile pe acest curs nu afectează teritoriul acestuia, ci numai comunele vecine Săuceşti şi Letea Veche. Prin STUDIUL HIDROLOGIC întocmit de A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Siret Bacău, au fost prelucrate statistic datele de monitorizare îndelungată de la staţiile hidrometrice din zonă şi s-au valorificat corelaţiile şi relaţiile de generalizare valabile în zonă. Prin acest studiu, efectuat pe râurile Bistriţa, Trebeş-Bârnat, Negel, ne-au fost puse la dispoziţie date hidrologice referitoare la inundabilitatea teritoriului municipiului Bacău şi anume debite şi niveluri maxime cu diferite probabilităţi de depăşire în secţiuni caracteristice pe cursurile de apă mai sus menţionate. Cotele corespunzătoare debitelor maxime de diferite probabilităţi de depăşire au fost determinate pe profile ridicate în secţiuni caracteristice stabilite în colaborare cu SGA Bacău. Pentru fiecare profil s-au calculat coordonatele cheilor limnimetrice şi s-au marcat cotele corespunzătoare debitelor de calcul şi cotele de inundabilitate. Din măsuratorile efectuate la forajele hidrogeologice apartinând statiilor hidrologice Bacău si Onesti, se constata ca nivelurile hidrostatice din bazinele hidrografice Siret, Bistrita, Tazlau si Trotus au valorile in scadere lenta fata de anul 2006, cunoscut ca un an cu precipitatii medii. In prezent nu se semnaleaza situatii critice de deficit in privinta alimentarii cu apa a localitatilor urbane si rurale din sisteme de alimentare cu apa centralizate.

Confom datelor primite de la Administraţia Naţională ‘’Apele Române’’ Direcţia apelor Siret, amenajările de gospodărirea apelor din bazinul hidrografic Siret au în vedere:

Lucrările hidrotehnice existente în administrarea A.N. Apele Române

-acoperirea cerinţei de apă pentru centre populate, industriale şi alte folosinţe; -combaterea efectelor distructive ale apelor;



2009

29

-valorificarea potenţialului hidroenergetic; -protecţia calităţii surselor de apă.

1. Amenajare afluienţi râu Bistriţa - Lungime 5 km - Q1% = 223mc/s - Q 0,1% = 421mc/s - PIF 1981 – lucrarea este în curs de refacere la clasa de importanţă proiectată. 2. Dig mal drept râu Bistriţa zona industrială Bacău sud - Lungime 7,3 km - Q1% = 2590 mc/s - Q 0,1% = 4350 mc/s - PIF 1976 3. Acumulare baraj lac redresare aval captare UHE Bacău II S = 50,4 ha - Vcoron. = 2,650 mil. mc - V NNR = 0,993 mil. mc - Vaten 0 0,127 mil mc - Q1% = 1780 mc/s - Q 0,1% = 3360 mc/s - PIF 1975

1. Acumularea Bacău

Lucrările hidrotehnice existente în administrarea SC Hidroelectrica SA

- V = 4 mil mc - H= 18 m - S = 202,4 ha - Q2% = 1490 mc/s - Q 0,5% = 1960mc/s - PIF 1966

Amenajare afluienţi râu Bistriţa (Trebeş, Negel, Limpedea) în zona municipiului Bacău

Lucrările hidrotehnice în curs de execuţie

1.2.5. 2. ALIMENTARE CU APĂ În municipiul Bacău sistemul centralizat de alimentare cu apă funcţionează

după schema tehnologică care cuprinde: captarea (prelevarea), pomparea, transportul, tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei.

Alimentarea cu apă în sistem centralizat a municipiului Bacău deserveşte o populaţie totală de 150.570 locuitori şi 1785 obiective industriale.



2009

30

Captarea

Municipiul Bacău este alimentat cu apă din următoarele surse subterane şi de suprafaţă aflate în exploatare:

a. Surse subterane Alimentarea cu apă din sursă subterană este asigurată de 6 frontui de captare: 1. Frontul de captare Gherăieşti I

Acest front de captare este compus din 44 de puţuri forate la mică adâncime 12-13m. Debitul maxim de 195 l/s furnizat de acest front este transportat la rezervoarele 2 x 5.000 mc şi 2 x 10.000 mc de la staţia de pompare Gherăieşti printr-o conductă colectoare telescopică cu Dn = 300 ÷ 600 mmîn lungime de 3,2 km şi o conductă de transport Dn = 600 mm în lungime de 150m.

– cartier Gherăieşti Bacău, realizat între anii 1966-1982;

2. Fronturile de captare GherăieştiII Lunca

Acest front este compus din 35 de puţuri forate de mică adâncime 12-14m. Debitul de 140 l/s poate fi transportat la staţia de pompare Gherăieşti printr-o conductă colectoare telescopică Dn 150-180 mm în lungime de 1,3 km şi o conductă de transport Dn 800mm în lungime de 2,4 km.

– Parc Gherăieşti, realizat in anul 1978 si extins in anul 1985;

Actualmente acest front de captare este în conservare. 3. Fronturile de captare Mărgineni 1Acest front de captare este format din 28 de puţuri de mică adâncime 12-13 m.

Debitul de 80 l/s ajunge în rezervorul de 10.000 mc de la staţia de pompare Mărgineni prin intermediul conductei colectoare Dn = 150-500 mm în lungime de 2,3 km.

Zona Aviasan Bacău, realizat in anul 1958

4. Fronturile de captare Mărgineni

Acest front de captare este format din 16 puţuri forate 16-18 m. Debitul de 80 l/s este transportat la staţia de pompare Gherăieşti prin intermediul conductei colectoare Dn = 200-350 mm în lungime de 1,34 km şi o conductă de transport DN 500 mm în lungime de 3,8km.

2-NV Bacău de-a lungul CF Bacău-Roman, realizat in anul 1986.

5. Fronturile de captare Hemeiuş I

Acest front de captare este format din 13 puţuri. Debitul de 70-80 l/s este transportat în rezervorul de 10.000mcMărgineni prin intermediul conductei colectoare telescopice Dn = 200-400 mm în lungime de 800 m şi o conductă de transport DN 600 mm în lungime de 3,7 km.

– localitatea Hemeiuş în vecinătatea municipiului Bacău.

6. Fronturile de captare Hemeiuş II

Acest front de captare este compus din 5 puţuri săpate tip cheson. Debitul de 70-80 l/s ajunge în rezervorul de 10.000 mc Mărgineni prin intermediul conductei colectoare telescopice Dn = 150-500 mm în lungime de 2,3 km.

- localitatea Hemeiuş – realizat in anul 1986



2009

31

Cele 6 fronturi de captare a apei subterane sunt dotate cu electropompe marca GRUNDFOS si automatizate cu echipament SCHNEIDER prin investiţiile realizate in perioada anilor 1999-2002 cu ajutorul B.E.R.D., care au condus la îmbunătăţirea modului de exploatare, funcţionarea lor fiind urmărită pe calculator.

La fronturile de captare Gheraiesti I+II, Hemeiusi I+II si Margineni I+II, se constata doar o scădere uşoara a nivelurilor freatice care nu influenteaza însă asigurarea necesarului de apă.

b. Surse de suprafaţă Captare de suprafaţă Poiana Uzului

In acumularea Poiana Uzului, care asigura alimentarea cu apa a localităţilor de pe Valea Trotusului (Darmanesti, Comanesti, Moinesti, Târgu Ocna, Onesti) şi partial a municipiului Bacău, precum şi a altor localităţi de pe traseele conductelor de aductiune este stocat un volum de 58,09 milioane mc, gradul de umplere fiind de 64 %.

, amplasată în zona oraşului Dărmăneşti, cu staţie de tratare a apei Caraboaia, aflată în gestiunea societăţii S.C. Apa Serv S.A., societate aflată în subordinea Consiliului Judetean Bacău. Aducţiunea de apă de la staţia de tratare Caraboaia are un debit proiectat de 500 l/sec. Din această sursă se poate preleva 150-370 l/s, funcţie de electropompele montate şi de solicitările de consum ale utilizatorilor. Staţia de tratare este amplasată la 62 km NV de municipiul Bacău.

Producţia medie zilnica este de 72.000 mc/zi din sursele subterane şi de 28.000 mc/zi din apa de suprafaţa, in total aproximativ 100.000 mc/zi, iar debitele sunt de cca. 990 - 1000 L/s pentru puţuri si cca. 360-480 L/s pentru aducţiune.

Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile în intervalul 2000-2007

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

mc/

zi

Capacitatea instalatiilor deproducere a apei potabile-mc/zi

114168 93793 85536 85536 85536 85536 85536 85536

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008



2009

32

Se observă că în ultimii 8 ani capacitatea de producere a apei potabile s-a diminuat, în intervalul 2000-2002 aceasta a scăzut, după acest interval rămânând constantă.

Pompare Apa captată din puţuri şi cea din aductiunea Poiana Uzului este înmagazinată in rezervoarele staţiilor de pompare, clorinată şi apoi distribuită. Aceste staţii de pompare sunt:

- Staţia de pompare Gheraiesti (4700 mc/h) - realizata în perioada 1965-1967 extinsă în anul 1986 şi modernizată în cursul anului 1999 este amplasată în zona nord a oraşului Bacău in cartierul Gherăiesti, dispunând de o capacitate de stocare de 30.000 mc;

- Staţia de pompare Margineni (6600mc/h)- realizată în anul 1958 cu extindere in anul 1980 şi modernizare in 1998 este amplasată în partea de nord-vest a oraşului langă albia pârâului Limpedea dispunând de o capacitate de stocare de 10.000 mc. Staţia pompează apa clorinata ce provine din cele trei fronturi de captare în rezervoarele 2 x 5000 mc de pe dealul Baraţi. Aducţiune Apa tratată este transportată de la Poiana Uzului către municipiul Bacău cu ajutorul unei conducte de aducţiune cu diametrul 800mm, din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi de oţel sudate elicoidal (27 km). La 20km amonte de descărcarea aducţiunii în rezervorul de 10.000mc amplasat pe dealul Barati de lângă municipiul Bacău, există o staţie de reclorinare a apei.

Rezervoare de înmagazinare: - Rezervoare Gherăieşti - 4 bucăţi (30.000mc) - 2 rezervoare x 10.000 mc - 2 rezervoare x 5.000 mc - Rezervoare Mărgineni -2 buc (10.200 mc) -1 rezervor x 10.1000 mc

-1 rezervor x 200 mc - Rezervoare Barati -3 bucăţi (20.000 mc) - 2 rezervoare x 5000 mc - 1 rezervor x 10.000mc

Distribuţie Alimentarea cu apa potabilă a consumatorilor de pe raza municipiului Bacau este realizată printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 262,5 kilometri, reţeaua fiind din conducte de fontă, oţel, beton armat sau azbociment. Pentru transportul apei potabile lungimea conductelor este de 102,2 km, având diametrul între 600 mm si 800 mm, pentru distribuţie este de 114,8 km, având diametrul situat intre 100 mm si 400 mm, iar pentru branşamente este de 38,2 km, cu diametrul cuprins între 26 mm si 52 mm.

Apa este trimisă din staţiile de pompare spre consumator prin intermediul conductelor de magistrala: la Statia de pompare Gheraiesti distributia apei se realizeaza prin trei magistrale de plecare (două din oţel cu diametrul de 600 mm, respectiv 800 mm si una din PREMO cu diametrul de 600 mm), la Statia de pompare Margineni distributia apei se face prin doua plecari (una din fonta si una din tuburi PREMO cu



2009

33

diametrul de 600 mm fiecare), iar la Statia de pompare Barati-Calugara prin intermediul a două magistrale:

- o conductă din fontă cu diametrul 600 mm, care face legătura între rezervoarele 2x 5.000 mc şi reţelele de distribuţie din zona de NV a oraşului;

- o conductă PREMO de 800 mm, care face legătura între rezervorul de 10.000 mc. şi reţelele din zona de distribuţie din zona centrală şi de sud a municipiului Bacău.

După tipul materialelor, conductele de distribuţie au următoarele lungimi: - Conducte fontă – 141,9 km: - Conducte oţel – 76,1 km; - Conducte beton armat – 15 km; - Conducte azbociment – 29,5 km;

Extinderi reţele apă şi canalizare Începand cu anul 1991 s-a început un amplu proces de înlocuire a retelelor de

transport si distributie, peste 80 km de retea fiind inlocuite cu conducte noi din fontă si otel. Începand cu anul 1995 materialul folosit la inlocuirea conductelor a fost fonta cu grafit nodular, importată din Franţa, reusindu-se apoi, prin programul MUDP II, înlocuirea cu asemenea conducte a altor 35 km de retea de distributie a apei potabile. Prin acelasi program la consumatori s-au executat lucrari de montare de contori de debit si extensii, realizand in prezent un procentaj de contorizare de 95%. Prin aceste actiuni de reabilitare a retelelor de transport si distributie si contorizarea consumatorilor s-a reusit diminuarea pierderilor de apa din reteaua de distributie. Astfel, prin programul MUDP II, Statia de pompare Margineni a fost modernizata in anul 1998 cu electropompe de productie Anglia, iar la Statia de pompare Gheraiesti, intre anii 1998-2001, s-au inlocuit electropompele existente cu electropompe tip OMEGA - KBS - Germania supravegheate de calculator. In anii 1999-2002 puturile din fronturile de captare au fost modernizate prin echiparea lor cu electropompe tip GRUNDFOS - Austria, tablouri electrice de forta pentru alimentarea electromotoarelor si instalatii de automatizare si transmisie date tip SCHNEIDER catre dispeceratul local, dotat cu calculator IBM-PC. La reteaua de distributie a apei potabile au fost inlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila produse de catre Pont A Mousson - Franta, a fost realizata monitorizarea presiunilor si debitelor in diferite puncte a retelei, prin montarea a 21 de traductori de presiune si a 21 de dispozitive de afisare locala si, in anii 1999-2001, a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit produsi de catre Schlumberger Industries - Franta. Laboratoarele pentru determinari fizico-chimice au fost modernizate in anul 1999 cu aparatura moderna si performanta livrata de firma OF SYSTEMS din Bucuresti. Prin finalizarea cu succes a programului MUDP II, R.A.G.C. Bacau a demonstrat capacitatea de implementare a unui program de investitii important impreuna cu mariri substantiale de tarif in termeni reali si o serie larga de masuri de imbunatatire a performantei financiare si operationale.



2009

34

AN lung. simplă a reţelei

de distrib. a apei potabile - km

lungimea simpla a reţelei de canalizare - km

1990 237.8 155.8 1991 238 153 1992 238.4 153 1993 250.5 165.6 1994 255.2 184.9 1995 255.2 202.3 1996 259.9 203.2 1997 259.9 203.2 1998 259.9 203.2 1999 259.9 203.2 2000 259.9 203.2 2001 260 204 2002 259.1 204 2003 259.1 204 2004 259.1 204 2005 262.5 206 2006 262.5 206 2007 262.5 206.4

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008 Se observă că în ultimii 18 ani reţelele de alimentare cu apă şi canalizare sunt în continuă extindere, cu unele perioade de stagnare(1996-2000, 2001-2004), lungimea acestora a crescut în intervalul studiat cu 24,7 km (10,39%). În intervalul 1992-1996 s-a executat cea mai mare extindere a reţelei de canalizare din intervalul studiat: 50,2 m, ceea ce înseamnă că reteaua s-a extins cu 32,8%, faţă de începutul intervalului..

1.2.5.3. CANALIZARE Canalizarea în municipiul Bacău este realizată în sistem unitar. Schema tehnologică şi funcţională a sistemului de canalizare cuprinde

colectarea şi transportul apelor uzate menajere/pluviale, epurarea şi evacuarea în emisar. Reteaua de canalizare este amplasată subteran pe reţeaua stradală a municipiului Bacău, avand o lungime de cca. 212,6 km si adâncimi cuprinse între 1 m (capetele de randuri si de colectoare stradale) şi 7m (colectoarele stradale din zona Cornişa).



2009

35

În funcţie de diametre, reţeaua de canalizare din municipiul Bacău are următoarele lungimi:

- L= 102 km, D= 200-500 mm - L= 77 km, D= 500-1000 mm - L= 33,44km, D>1000mm Reţeaua este realizată în sistem unitar, cu pante care asigură viteza minimă de

autocurăţire. Cartierul Serbanesti este situat cu 2-4 m sub nivelul municipiului Bacău, de aceea apele uzate din aceasta zona sunt colectate într-un bazin din beton, cu o capacitate de 200 mc şi pompate în canalizarea municipiului Bacau cu ajutorul pompelor din statia de pompare ape uzate Serbanesti. Reteaua de canalizare a Bacăului este împărţită în trei zone:

Zona Nord Zona Centru Zona Sud

Intreţinerea retelei publice de canalizare se face in baza unui grafic intocmit anual pentru fiecare echipa din componenta "zonelor". Reparatiile curente si capitale se executa conform planului anual care se intocmeste pe baza programelor facute de personalul sectiei. In limita posibilitatilor financiare o parte din reparatii se executa cu personalul sectorului.

La evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare, atât agenţii economici cât si consumatorii casnici trebuie sa respecte conditţile impuse de Normativul NTPA 002/2002 mentionat in avizul de racordare, altfel se aplica penalitati conform HG 1001/1990.

Epurare Statia de epurare Bacau este amplasată în albia majora a râului Bistriţa pe malul

drept in zona de sud-est a municipiului Bacău şi a fost construită în două etape (1967 si 1972), fiind proiectata cu treapta de epurare mecanică şi treaptă de epurare biologică, ulterior proiectandu-se o a doua linie, nedefinitivată in prezent în ceea ce priveste treapta biologică. Tehnologia de epurare a apelor uzate, dotarea cu utilajele corespunzatoare, este valabilă acelei perioade şi a ramas şi în prezent, astfel ca eficienţa de epurare a staţiei este mică (capacitate de 985l/s) şi consumul de energie mare. Din aceast motiv R.A.G.C. Bacău are ca obiectiv investitional reabilitarea statiei. Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau are ca influent totalitatea apelor reziduale, atât menajere cât şi industriale, mai putin apele deversate de S.C.Letea S.A. si S.C. AMURCO S.A. Staţia de epurare este dimensionată la un debit de 1585 L/s, influentul (totalitatea apelor uzate menajere, meteorice si industriale) impartindu-se pe doua linii de epurare mecanica, respectiv 985 L/s pe treapta veche si 600 L/s pe treapta noua.



2009

36

Fluxul tehnologic al apelor uzate pe cele doua linii de epurare mecanica se imparte in circuitul apei si circuitul namolului. Treapta biologica este de tipul bazin de aerare cu namol activ.

Staţii de pompare - Staţie de pompare Şerbăneşti are capacitatea de 210mc/h, este amplasată pe str.

Slt. Adam nr.11 A - Staţie de pompare str. Arcadie Şeptilici are capacitatea de 85mc/h - Staţie de pompare str. Bujorilor are capacitatea de 25mc/h Actualmente treapta de 600 l/s a staţiei de epurare este în reconstrucţie în

programul ISPA, măsura 2002/RO/16/P/PE/018, care cuprinde următoarele componente:

a. Aducţiunea principală pentru apa brută o conductă nouă Dn 1200-1000 mm de la barajul lacului Poiana Uzului până la Stejarul-20km amonte de municipiul Bacau în lungime de 43,9 km. De la Stejarul până la rezervoarele de pe Baraţi apa va fi transferată gravitaţional prin conducta existentă Dn 800 mm.

b. Staţia nouă de tratare a apei brute – se va construi în vecinătatea rezervoarelor de apă existente de la Baraţi. Viitoarea staţie de tratare a apei va produce un volum maxim de 730 l/s.

c. Reabilitae reţelei de canalizare – 11,4 km. d. Modernizarea staţiei de epurare ape uzate. Staţia de epurare va fi reabilitată

pentru un debit mediu de 670 l/s. În ceea ce priveşte încărcarea biologică, staţia va fi reabilitată pentru un număr de

295.000 locuitori. Pentru punerea în funcţiune a acestei linii în soluţia nouă se va trece la

retehnologizarea liniei de 985 l/s. Serviciul de furnizare a apei potabile, colectare, transport şi epurare ape uzate

menajere este contractat cu un număr de 14679 utilizatori, după cum urmează:

Denumire utilizator Nr. utilizatori

Nr. puncte de consum

Nr. bransamente

Nr. racorduri

Ag. Economici 1658 1763 1558 1395 Inst. Publice 84 194 180 181 Asociatii de proprietari

217 2508 2495 3070

Particulari 12.720 12.720 12.130 9422 TOTAL 14.679 17.185 16.363 14.068

Sursa: Regia Autonomă de Gospodărire Comunală Bacău, 2008



2009

37

1.2.5.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Municipiul Bacău este atât un producător cât şi un consumator important de energie electrică. Pentru producerea energiei electrice capacităţile existente acoperă necesarul de consum actual.

Din punct de vedere energetic, Bacăul are tradiţii de 100 ani, încă din 1902 când s-a instalat iluminatul public în Bacau utilizând energia produsa de doua grupuri cu abur de 500 CP fiecare. Având în vedere sursele importante energetice de care dispune zona (carbune, petrol, gaze, hidro), în perioada în care a urmat a luat amploare dezvoltarea unitatilor de producere a energiei electrice în zona Bacau, Onesti, Comanesti, culminând în 1976 cu punerea în functie a statiei Gutinas de 400/220/110 kV, Bacaul devenind unul din principalele noduri energetice ale României si cel mai important al Moldovei. Principalii consumatori de energie electrica sunt: industria, iluminatul public si populaţia, dar în continuare industria detine încă o pondere ridicata în totalul de consum energetic, dar se poate remarca si o crestere a consumului de energie electrica de catre populatie.

Surse locale pentru producerea energiei electrice

S.C. CET S.A. Bacău exploatează o centrală electrică de termoficare având instalate :

Echipament (cazan energetic, turbina, etc.)

Producător Model/ Tip An PIF

Capacitate electrică [MWe]

Capacitate termică [MWt]

Grup turbogenerator

S.C. General Turbo S.A. Bucureşti

Turbina

Tip DSL–50–1

1998 60 187*)

S.C. General Turbo S.A. Bucureşti

Generator

Tip TH 60-2

1998

Cazan de abur energetic

S.C. Vulcan S.A. Bucureşti

Tip CRG – 1870

1998 288



2009

38

2. Instalaţii de transport şi distribuţia energiei electrice 2.1. Reţele electrice

2.1.1. Reţele electrice de înaltă tensiune 2.1.2. Reţele electrice de medie tensiune de 6kv, 10kV, 20kV. Reţelele cuprind: linii electrice subterane, posturi de transformare, puncte

de alimentare. 2.2. Staţii de transformare

În prezent consumul de energie electrică din municipiul Bacău este asigurat în următoarele staţii de transformare 110/20KV: Bacovia, Milcov, Gherăieşti, Bălcescu, Partizanu, Letea şi Mărgineni.

1.2.5.5. TELECOMUNICAŢII FIXE ŞI MOBILE INSTALAŢII DE TELECOMUNICAŢII FIXE

1. Operator naţional ROMTELECOM pentru servicii publice (în regim de monopol privat)

2. RDS RCS Centrale telefonice În zona de sud – centrala telefonică de pe str. Mărăşeşti; În zona centrală – centrala din Piaţa Revoluţiei;

- centrala din Pasajul Revoluţiei; - centrala de pe str. Nicolae Bălcescu.

INSTALAŢII DE TELECOMUNICAŢII MOBILE

Pe teritoriul municipiului Bacău există 5 operatori privaţi de telefonie mobilă

care au apărut pe piaţă după anul 1990 şi anume: Orange, Connex-Vodafone, Cosmote, RDS şi Zapp.

Connex ŞI Orange operează în banda de frecvenţă 900 MHz. Orange România este cel mai mare operator GSM din România. Până în aprilie

2002, Orange a operat sub brand-ul Dialog. ORANGE a introdus tehnologia GPRS, care va oferi într-o primă fază o notă

de transfer de aproximativ 100 Kbps şi acces instantaneu la orice serviciu oferit de internetul "fix". Tehnologia presupune fragmentarea datelor în pachete în timpul transmisiei şi folosirea în comun de către foarte mulţi utilizatori a unei singure lăţimi de bandă. Sistemul permite transferul datelor de trei ori mai rapid decât pe liniile telefonice fixe şi de zece ori mai rapid decât în cazul sistemelor cu comutare de circuite ale reţelelor GSM.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=GSM&action=edit�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia�



2009

39

COSMOTE este al treilea operator de pe piaţa de telefonie mobilă din România. Operatorul a primit a treia licenţă GSM de la guvernul român în decembrie 1998 şi s-a lansat comercial în martie anul următor, sub numele de Cosmorom. La sfârşitul verii 2005 a fost preluat de operatorul mobil grec COSMOTE, care face parte din grupul OTE, acţionarul majoritar al Romtelecom. Cei 4 operatori de GSM vor finaliza introducerea sistemului HSCSD care permite alocarea simultană a mai multor canale radio unui singur apel de date, viteza de transfer obţinută ajungând până la 38,4 Kbps prin folosirea a maximum 4 canale radio de 9,6 Kbps sau până la 57,6 Kbps prin utilizarea a max 4 canale radio de 14,4 Kbps. Sistemul HSCSD permite accesul facil la internet, e-mail, acces la baze de date, transfer de fişiere.

Cifra abonaţilor la telefonia mobilă din municipiul Bacău nu a fost transmisă oficial.

COMUNICAŢII RADIO ŞI TELEVIZIUNE Operatori privaţi de radio şi televiziune Posturile de televiziune şi radio ce realizează programe pe teritoriul municipiului

Bacău sunt: TV Bacău (fost Alfa TV) - retransmisie pe Prima TV; Euro TV – retransmisie Antena 1; PRO TV Bacău nu are studio local în Bacău, se retransmite integral programul

de la Bucureşti; Radio Europa FM – 104,2 FM Radio Kiss FM – 95,1FM Radio 21 – 105,4 FM Radio Infopro – 107,8FM Radio Magic FM – 96,0FM

CABLU –TV In municipiul Bacău istoria modernă a televiziunilor prin cablu a început prin

cei de la Satba Symbol şi imediat dupa aceea Eurosat. Ulterior a apărut pe piaţa din Bacău si compania Astral. Datorita faptului ca unei societati mici de TV cablu ii este foarte greu să reziste pe piata, nefacând faţă cerintelor pietei, cele doua mici societăţi Satba respectiv Eurosat au fost achizitionate de catre UPC. In anul 2006 datorita fuziunii la nivel national între ASTRAL TELECOM si UPC, în municipiul Bacău a rămas un singur operator de televiziune prin cablu. Ulterior au mai apărut şi alţi operatori:

- Royal Cablu TV - Deyvid TV - Digi TV, Focus Sat

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Telefonie_mobil%C4%83&action=edit�


http://ro.wikipedia.org/wiki/1998�

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=COSMOTE&action=edit�

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=OTE&action=edit�



2009

40

1.2.5.6. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Alimentarea cu gaze naturale se face din cele două staţii de predare existante :

- SRM predare I Mărgineni; - SRM predare II SOFERAT.

Repartiţia gazelor în oraş se face din distribuitorul staţiei amplasat în incinta S.C. PAMBAC. Conductele de repartiţie alimentează cele 40 staţii de reglare – măsură din municipiu. Din staţiile de reglare pleacă conductele de distribuţie presiune redusă spre consumatori.

1.2.5.7. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ

Consumul de energie termica este ridicat datorita distributiei mari catre consumatori dar si datorita pierderilor mari în sistemul de transport si de distributie.

Generarea de energie si încalzirea la nivel de oraş – 2006 se realizeaza astfel: - CET – cogenerare energie electrica si termoficare oras (puncte termice, ardere

carbune (lignit);

- SC Termloc SA – centrale termice de zona; - SC Sofert SA – cogenerare energie electrica si abur tehnologic; Continua tendinţa de debranşare de la sistemele centralizate de încalzire si de

montare a centralelor termice individuale.

În baza licenţei nr.506/31.07.2002 , Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a acordat permisiunea de exploatare comercială a unităţii de producere a energiei termice .

În cadrul S.C. CET S.A. Bacău se realizează producerea de energie termice sub formă de apă fierbinte şi abur industrial cu următoarele instalaţii .

În baza licenţei nr.651/24.02.2005 , Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a acordat permisiunea de exploatare comercială a reţelelor termice de distributie.

S.C. CET S.A.Bacău asigură transportul energiei termice produse sub formă de apă fierbinte prin reţelele termice de transport, bifilare (tur-retur) aferente sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Bacău.

Din reţelele termice de transport, sunt alimentate :

• 52 staţii termice (puncte termice urbane) aflate în exploatarea S.C.CET S.A. Bacău, prin care sunt alimentaţi consumatorii de tip urban şi asimilaţi, puterea termică totală instalată în punctele termice fiind de 453,87 MW.



2009

41

• 9 puncte termice aparţinând unor agenţi economici, puterea termică totală instalată fiind de 17,44 MW.

• Abur industrial

Transportul şi distribuţia energiei termice livrate sub formă de abur industrial se face către 2 consumatori ( SOFERT şi LETEA) , lungimea conductelor însumând 5,77 km.

Reţele termice de transport

Transportul energiei termice livrate sub formă de abur industrial se face către 2 consumatori ( SOFERT şi LETEA) , lungimea conductelor însumând 5,77 km. Conductele se află în patrimoniul S.C. CET S.A. Bacău.

1.2.5.8. GESTIONAREA DEŞEURILOR

Cea mai mare halda de deseuri industriale este cea de la SC CET SA Bacau, care ocupa 50 ha. Precizam ca, ponderea cea mai mare o reprezinta deseurile rezultate din procesele de productie (82,39 %). În ceea ce priveste depozitele de gunoi mixt, cea mai mare halda de gunoi mixt o reprezinta cea de la N. Balcescu, care ocupa o suprafata de 8,9 ha

Imagine a depozitului de deseuri municipiul Bacău

Gestionarea în sistem integrat a deseurilor pe termen lung are în vedere

prevenirea generarii si minimizarea acestora. Prin prevenirea si minimizarea cantitatilor de deseuri, se asigura: scaderea

impactului negativ asupra sanatati populatiei si mediului, conservarea resurselor



2009

42

naturale si reducerea suprafetelor ocupate de deseuri. Deseurile biodegradabile sunt generate în cantitativ semnificative si pot fi reduse foarte usor, la nivelul gospodariilor individuale ale populatiei din zonele urbane.

Deseurile industriale, constituie o sursa majora de poluare pentru mediu, datorita modului în care sunt gestionate.

Prin prevenirea si minimizarea cantitatilor de deseuri, se asigura: scaderea impactului negativ asupra sanatati populatiei si mediului, conservarea resurselor naturale si reducerea suprafetelor ocupate de deseuri. Depozitarea deseurilor constituie în continuare o problema care trebuie abordata cu maxima responsabilitate, având în vedere impactul semnificativ asupra mediului. Deseurile biodegradabile sunt generate în cantitati semnificative si pot fi reduse foarte usor, la nivelul gospodariilor individuale ale populatiei din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale, unde pot fi valorificate ca si compost, material fertilizant natural indicat pentru agricultura. Deseurile industriale, constituie o sursa majora de poluare pentru mediu, datorita modului în care sunt gestionate.

Serviciul de Salubrizare de pe raza municipiului Bacău a fost concesionat către operatorul S.C. SOMA SRL Bacău, asigurând un număr de 170.000 locuitori dererviţi.

Cea mai mare halda de gunoi mixt o reprezinta cea de la N. Balcescu, care ocupa o suprafata de 8,9 ha.

Dotarea agentului de salubritate pentru colectarea deşeurilor în amestec: - Europubele 120 litri – 3289 buc, nr. ridicări anuale 104-108; - Europubele 240 litri - 3258 buc nr. ridicări anuale 104-108; - Eurocontainere 1,1 mc - 2627 buc nr. ridicări anuale 549-554; - Container 4 mc -11 buc, nr. ridicări anuale 27-30; - Container 30 mc -11 buc, nr. ridicări anuale 54-56;

Mijloace de transport - autocompactoare - capacitate de 23 mc – 8 maşini - autocompactoare - capacitate de 13 mc – 13maşini - autocompactoare - capacitate de 30 mc – 1 maşină - autocompactoare - capacitate de 11 mc – 3 maşini - carosată - capacitate de 16 tone – 2 maşini - rabă - capacitate de 16 tone– 1 maşină - buldoexcavator - capacitate de 1 mc – 1 maşină.

Starea actualului depozit Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%. Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu închis în luna iulie 2009, închiderea lui fiind parte integrată a proiectului ISPA „Managementul Integrat al Deşeurilor”.

Exploatarea depozitului actual se face prin presare şi compactare pe sol cu buldozerul.

Firme care se ocupă cu tratarea şi reciclarea deseurilor



2009

43

Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de selectare selectivă, astfel nu se pot trata şi recicla deşeuri pe categorii(hârtie, sticlă, PET, etc.). Totuşi, există la nivelul municipiului un parteneriat încheiat între primărie, S.C. SOMA SRL şi SC ECO ROM AMBALAJE SRL, prin care se stimulează colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici.

Cantităţi de deşeuri colectate în perioada 2003-2007: - Anul 2003 -68.937,59 tone; - Anul 2004 – 79.972,76 tone; - Anul 2005 – 57.902,42 tone; - Anul 2006 – 68.125.61 tone; - Anul 2007 – 72.728,90 tone;

0

20000

40000

60000

80000

tone

2003 2004 2005 2006 2007

Cantitatăţi de deşeuri colectate în perioada 2003-2007

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008

Cantităţi de deşeuri valorificate în perioada 2003-2007: Primăria Municipiului Bacău nu a valorificat deşeurile în această perioadă,

operatorul de salubritate fiind singurul care a prestat această activitate. Cantitatea zilnică medie depozitată a deşeurilor este de 230 tone/zi. Colectarea selectivă se realizează prin amplasarea în diferite locaţii de colectare a

deşeurilor a unor containere pentru hârtie, PET, sticlă. Nu există staţii de sortare. Depozite de deşeuri industriale Cea mai mare halda de deseuri industriale este cea de la SC CET SA Bacau, care

ocupa 50 ha. Precizam ca, ponderea cea mai mare o reprezinta deseurile rezultate din procesele de productie (82,39 %).

La nivelul municipiului Bacău există două puncte de colectare a DEEE - în

depozitul de deşeuri „Nicolae Bălcescu” şi pe strada Castanilor PT9. 1.3. Disfuncţionalităţi



2009

44

PUG-ul reactualizat evidenţiază o serie de disfuncţionalităţi pe toate domeniile la care am adăugat şi pe cele care privesc în mod direct protecţia mediului, delimitarea zonelor de protecţie şi sănătatea populaţiei. Din consultările avute cu Consiliul Local al municipiului Bacău dar si cu alti factori de decizie în cadrul Grupurilor de lucru, au rezultat un număr de disfuncţionalităţi cu relevanţă în contextul socio-economic actual. Corelând fenomenele de natură economică cu aspectele vieţii sociale, se constată practicarea unei agriculturi cu productivitate bună, care angrenează o mare parte a populaţiei active, în timp ce numărul locurilor de muncă din celelalte sectoare este mic, veniturile locuitorilor sunt reduse, infrastructura deficitară, dotări insuficiente.

În urma analizei acestor probleme, cauze şi obstacole, prezentăm următoarele disfuncţionalităţi pe domenii:

DOMENII

AGRICULTURĂ

• Lipsa terenurilor destinate agriculturii în municipiul Bacău; • Terenurile agricole sunt afectate în proporţie de 43,2% de

fenomenul de tasare; • Terenurile agricole sunt afectate în proporţie de 27,3% de

gleizare; • 9% din terenurile agricole sunt afectate de eroziunea de

suprafaţă; • Cantităţile de îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate sunt

insuficiente raportat la normele din tehnologiile de cultură; • În anul 2008 în municipiul Bacău 50ha teren agricol au fost

lăsate în pârloagă; • Producţia agricolă vegetală este influenţată de ciclicitatea cu care

se manifestă fenomenele climatice (inundaţii, secetă); • Dotare tehnica scăzută şi de slabă calitate în exploataţiile mai

mici; • Reducerea suprafeţei livezilor pe rod (- 45,2% în 2008 faţă de

2003); • Reducerea producţiei agricole animale; • Slaba diversificare a culturilor (ex. dependenţa de cereale) - nivel

scăzut de conformitate cu normele UE; • Suprafaţa împădurită a municipiului Bacău este foarte redusă –

57ha (1,33% din teritoriu); • Tendinţa de reducere în anul 2007 a cifrei de afaceri din unităţile



2009

45

cu activităţi în cultivarea plantelor, pomicultură, activităţi în ferme mixte, servicii în agricultură.

INDUSTRIE • Nerespectarea zonelor de delimitare – protecţie între zona de locuinte şi zonele industriale ( aceasta ar trebui sa fie minim 50m);

• Există zone industriale/părţi din platforme industriale dezafectate, nefuncţionale şi intens poluate (de ex. zona industrială sud-Sofert şi CET, o parte a platformei industriale Letea, etc.);

• Infrastructura de sprijin pentru dezvoltarea activităţilor de tip industrial este insuficient dezvoltată;

• Ponderi reduse la cifra de afaceri a industriei (2007) le au următoarele ramuri: ind. de maşini şi echipamente (4%), ind. pielăriei şi încălţămintei (4%), ind. produselor textile (3%), recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile (3%), ind. metalurgică (2%), edituri, poligrafie (2%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (1%), ind. de maşini şi aparate electrice (1%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (1%);

• Insuficienţa terenurilor pentru construirea de noi unităţi industriale;

• Numărul de salariaţi din industrie înregistrează o tendinţă de diminuare în intervalul 2000-2007.

TURISM • Nu funcţionează sistemul de promovare şi organizare a zonelor sau obiectibelor de interes turistic, cultural;

• Peisajul natural al municipiului este puternic antropizat; • Suprafaţa acoperită de pădure este foarte mică – 57ha (1,3%); • Zonele periferice ale oraşului sunt neglijate în ceea ce priveşte

amenajarea peisagistică şi funcţională a spaţiilor verzi; • Exploatarea necorespunzătoare a ariilor naturale (păduri, pajişti,

malul apelor, lacurilor) datorită absenţei amenajărilor specifice (debarcadere, spaţii de campare, vetre pentru aprinderea focurilor, coşuri pentru colectarea deşeurilor, etc.);

• Rezervaţiile naturale nu sunt promovate, nu sunt semnalizate corespunzător, lipsesc ghizii;

• Obiectivele monument – istoric nu sunt promovate şi semnalizate corespunzător;

• Lipsa investiţiilor în restaurarea şi consolidarea clădirilor cu valoare de patrimoniu, ex. Casa Vasile Alexandrii, Casa George Bacovia, etc;



2009

46

• Nerespectarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice, cult şi ecumenice;

• Lipsa funcţionalităţii unei baze de date/calendar al festivalurilor şi a evenimentelor culturale, a târgurilor şi expoziţiilor care să permită o promovare eficientă în rândul potenţialilor turişti (interni şi străini);

• Număr de locuri de cazare redus ca ofertă de piaţă; • Se constată un deficit al spaţiilor de cazare pentru mediul de

afaceri (hoteluri de 4*, 5*); • Nu există centre de informare turistică; • Personalul specializat în turism este insuficient; • Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului

pentru promovare, informare, marketing şi rezervare. SERVICII • Distribuţia neuniformă şi accesul inegal al populaţiei la servicii-

concentrarea serviciilor în zona centrală, acces redus la servicii pentru populaţia din cartierele periferice;

• Infrastructura de sănătate din sistemul public este învechită în raport cu standardele actuale;

• Capacitatea şi dotările Spitalului Judeţean Bacău sunt depăşite; • Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău se află în stare avansată de

degradare; • Reducerea numărului medicilor din sectorul public cu 6,4% în

2006 faţă de valoarea înregistrată în anul 2000; • Subdezvoltarea serviciilor de ambulatoriu în sistemul public de

sănătate; • Numărul actual de locuri disponibile în creşele din municipiul

Bacău este insuficient; • Lipsa unui adăpost de noapte pentru persoanele fără locuinţă

adăpost temporar pentru persoanele victime ale violenţei domestice;

• Nu există un adăpost temporar pentru persoanele victime ale violenţei domestice;

• Absenţa unui centru municipal de recuperare pentru persoanele adulte cu handicap;

• Diminuarea numărului de unităţi de învăţământ din municipiul Bacău în intervalul 1998-2006;

• Reducerea numărului grădiniţelor, a numărului de şcoli de arte şi meserii şi a numărului de şcoli postliceale în intervalul 1998-2006;

• Repartiţia neuniformă a unităţilor de învăţământ în teritoriu – concentrare în zona centrală, accesibilitate mai redusă în



2009

47

cartierele periferice; • Scăderea numărului de elevi înscrişi în învăţământul

preuniversitar în intervalul 1997-2006; • Reducerea numărului de cadre didactice din învăţământul

preuniversitar în intervalul 2000-2006 cu 17,12%; • Scăderea numărului de ateliere şcolare (-41,7%) şi laboratoare

şcolare (-7%) în intervalul 2000-2006; • Salariile reduse din învăţământ pot genera scăderea calităţii

educaţiei. POPULAŢIA ŞI RESURSELE DE MUNCĂ

• Populaţie în scădere (în intervalul 1998-2008, şi la recensământul din 2002, comparativ cu cel anterior, din 1992)

• Densitate generală mare (4098,55 locuitori/kmp) la 1 ianuarie 2008;

• Manifestarea procesului de degradare a structurii demografice prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (1%), concomitent cu scăderea celei tinere (-4%), la 1 ianuarie 2008, comparativ cu RPL 2002;

• Rata emigraţiei persoanelor provenind din municipiul Bacău este peste media naţională;

• Bilanţ migratoriu negativ (-1764 persoane, adică 9,89‰); • Dificultăţi de (re)inserţie pe piaţa forţei de muncă a persoanelor

cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional, precum şi a populaţiei feminine din grupa adultă (peste 25 de ani).

LOCUIREA • Zone mai puţin favorabile sunt în partea de sud-est ( prezenţa apei aproape de suprafaţă , a mâlurilor şi nisipurilor saturate) şi sud – vest (prezenţa PSU, a umpluturilor ) ale oraşului ;

• Zone cu P.O.T. şi C.U.T. foarte mic; • Spaţiile cu suprafeţe mici din zonele intens construite pun

probleme de realizare în siguranţă a săpăturilor, de subzidiri la fundaţiile clădirilor din imediata apropiere ce pot fi afectate , de consolidare a malurilor săpăturilor adânci pentru subsoluri;

• Spaţii în interiorul incintelor pentru accese, parcaje, platforme gospodăreşti, prost concepute şi neîngrijite;

• Reţelele de alimentare cu apă, canalizare, gaze naturale şi termice nu satisfac în totalitate cerinţele populaţiei.

• Constrângeri ale extinderii fondului de locuit (intravilanul a atins aproape limitele administrative ale unităţii administrativ - teritoriale,

• Presiune mare creată în anumite zone prin realizarea de construcţii –plombe între construcţii existente.

• Unele monumente de importanţă naţională şi judeţeană se află



2009

48

DOTĂRI SOCIAL – CULTURALE

în stare medie/proastă de conservare: Casa Memorială „V. Alecsandri, Casa Arh. „G. Sterian”, Casa Memorială „G. Bacovia”

• Lipsa investiţiilor în restaurarea, refacerea şi consolidarea Teatrului municipal „George Bacovia” şi a Hotelului Central – clădiri de patrimoniu.

• Insuficienta integrare în circuitul cultural naţional şi internaţional;

• Pentru unele monumente de importanţă naţională şi judeţeană zona de protecţie nu este respectată;

• Reducerea numărului de biblioteci în intervalul 1998-2006; • Activitatea cinematografelor s-a diminuat prin desfiinţarea

funcţiunii specifice a unor clădiri de cinematografe ce s-au transformat în alte funcţiuni;

• Lipsa investiţiilor în sala de cinema (lipsa confortului şi tehnica cinematografică veche);

• Terenurile de sport ale Clubului Sportiv Municipal Bacău necesită reamenajare şi modernizare;

• Dotările Sălii de Atletism şi a Sălii Sporturilor necesită modernizare;

• Actualul stadion al oraşului nu este omologat, neavând bază de antrenament;

• Pista pentru role ce se desfăşoară de-a lungul lacului Bacău II nu este asigurată;

• Salariile mici din cultură, sport, artă. • Numărul de societăţi care funcţionează în sectorul cercetare –

dezvoltare este foarte mic; • Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv

organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare - dezvoltare, este încă insuficient dezvoltată şi exploatată;

• Insuficienta conlucrare între mediul academic, institutele specializate în cercetare şi agenţii economici cu privire la folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi la transferul tehnologic şi de inovare către economie;

• Fonduri foarte mici alocate cercetării şi proiectării. ECHIPARE TEHNICĂ CIRCULAŢIE • Lipsa investiţiilor în sectorul transporturilor devine tot mai mult

o barieră pentru dezvoltarea economică a municipiului; • lipsa parcărilor în zonele intens circulate;



2009

49

• lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă; • transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte

întreaga populaţie; • existenţa căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului

Bacău; • prezenţa aeroportului internaţional în imediata apropiere a zonei

locuibile; • lipsa autostrăzii Adjud/Tişiţa-Suceava ce ar urma să deservească

şi municipiul Bacău • Calitatea autovehiculeleor de transport public este uneori

nesatisfăcătoare; • Procent ridicat de străzi nemodernizate; • Procent ridicat de trotuare neamenajate; • Inexistenţa şoselei de centură a municipiului Bacău; • Poluarea fonică şi atmosferică ridicată datorită traficului rutier

aglomerat în oraş; • Poziţia aeroportului în teritoriu creează disfuncţionalităţi

datorită amplasamentului acestuia în zona de locuit a municipiului Bacău;

• Calitatea şi dimensiunile necorespunzătoare ale pistei aeroportului;

• Transport internodal deficitar (conexiuni insuficiente între diferitele modalităţi de transport: aerian, feroviar, rutier);

• Facilităţi nesatisfăcătoare pentru biciclişti şi pentru pietoni; • Facilităţi necorespunzătoare pentru prsoanele cu handicap

locomotor. GOSPODĂRIREA APELOR

• Sunt necesare lucrări urgente de redimensionarea podului peste pârâul Trebeş;

• Râurile Bistriţa (sectoarele de albie veche), Trebeş, Bârnat, Negel ridică probleme de inundaţii;

• Existenţa unor construcţii amplasate în zona de protecţie a lucrărilor hidrotehnice (exemplu dig mal drept şi stâng pârâu Negel str. Arcadie Septilici şi str. Brânduşei, pârâul Trebeş, zona aval pod de pe DN 2);

• Pagube potenţiale: în zona inundabilă sunt amplasate 245 gospogării, 3,7 km străzi, 12ha teren agricol, 0,1 ha păşune, 15 obiective economice.

ALIMENTARE CU APĂ

• Reţea alimentare apă învechită, în stare de uzură avansată; • Zone cu reţele de apă supradimensionate; • Existenţa marilor generatori de pierderi de apă;



2009

50

• Lipsa unui SF de alimentare cu apă pe întreg municipiul Bacău; • Datorită vechimii mari a reţelei de aducţiune cât şi a celei de

distribuţie sunt necesare costuri ridicate pentru întreţinere. CANALIZARE • Canalizare veche, cu grad avansat de uzură;

• Staţia de epurare este nedefinitivată in prezent în ceea ce priveşte treapta biologică.

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

• Staţii de transformare 110kv / 20kv ce necesită lucrări de reparaţii;

• Instalaţii de distribuţie 110kv - grad avansat de uzură fizică şi tehnică, degradarea suporţilor şi conductorilor şi îmbătrânirea izolaţiei;

• Instalaţii de distribuţie ce funcţionează la 6kv, cu grad avansat de uzură şi pierderi mari;

• Instalaţii de distribuţie ce funcţionează la 6kv, cu grad avansat de uzură şi pierderi mari;

• Posturi de transformare depăşite tehnic care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;

• Număr redus de producători de energie electrică; • Deprecierea în timp a reţelelor şi echipamentelor de telefonie

care necesită înlocuire şi modernizare. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

• Scăderea debitului de gaze livrat la consumatori în perioada rece; • Număr mare de solicitări de debit de gaze faţă de debitele

instalate alocate la nivelul municipiului pentru extinderi; • Depăşirea duratei de exploatare pentru conductele de oţel

montate subteran; • Pozarea aeriană a conductelor de distribuţie duce la degradarea

imaginii urbane a localităţii; • Număr mare de solicitări de instalare în locuinţe individuale,

blocuri şi centrale termice, faţă de debitele alocate. TERMOFICARE • Centrale termice ce nu au fost încă modernizate, sunt echipate

cu utilaje învechite care funcţionează la randamente reduse, cu consum mare de energie şui costuri mari petru populaţie;

• Debranşările din ultimii ani duc la dezechilibrarea sistemului de distribuţie a agentului termic.

• Pierderile mari în sistemul de transport si de distribuţie. • Punctele termice nu au toate recirculaţie pe apă caldă, fapt

pentru care apă nu ajunge la parametrii necesari la consumatori; • Izolaţii deteriorate, umede, tasate, întrerupte, în unele zone chiar

fără protecţie;



2009

51

• Montarea conductelor în canale termice colmatate şi subsoluri inundate;

• Amplasarea canalelor de protecţie în zone inundate, zone în care canalizările refulează în cămine şi subsoluri;

• Depunerile de piatră datorită utilizării apei netratate conduc la scăderea capacităţii de transport a conductelor;

• Neexecutarea pantei pentru asigurarea unei goliri gravitaţionale, sau inexistenţa căminelor de golire racordate la canalizare,

• Colmatarea căminelor de golire şi a canalelor. GOSPODĂRIRE COMUNALĂ

• Lipsa zonelor de protecţie de 50m în jurul cimitirelor;

PROBLEME DE MEDIU PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

• Existenţa unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activităţii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Internaţional Bacău;

• Lipsa delimitărilor – zone de protectie (perdele de arbori si vegetaţie) dintre zonele cu funcţiuni industriale de zonele de locuinte;

• Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de centrele industriale;

• Poluarea atmosferică şi fonică de-a lungul căii ferate care tranzitează municipiul;

• Lipsa unor studii de trafic şi elaborarea hărţilor de zgomot în care se vor preciza zonele cu nivel ridicat de poluare fonică;

• Lipsa panourilor antifonice şi a gardurilor de protecţie de-a lungul căii ferate, care tranzitează municipiul, pentru protecţia locuitorilor din zone respective;

• Număr mic de operatori care deţin sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluante

• Nivelul relativ scăzut al investiţiilor, după 1990, în toate sectoarele de mediu comparativ cu necesarul de investiţii pentru conformarea cu standardele europene;

• Insuficienta educare şi informare a populaţiei în domeniul protejării mediului;

• Calitate proastă a Lacului de Agrement; • Înrăutaţirea stării de calitate a Bistriţei comparativ cu anul 2006; • Prezenţa surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA,

RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistriţa;



2009

52

• Lipsa comunicării intersectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi al mediului.

• Suprafata mică a zonelor verzi din cartiere şi a spaţiilor de joacă şi de agrement ;

• Nerespectrea zonelor de protecţie hidrogeologică; • existenta unor surse de poluare industrială (iazurile de decantare,

haldele de steril) în imediata vecinătate a zonelor de locuire ( ex. Staţia de epurare SC POBAC SRL – nefuncţională dar nedezafectată);

• desfăşurarea traficului de tranzit şi a traficului de mărfuri în zona de Sud şi Sud – Est ( Cartier URA şi Izvoare) cu poluare atmosferică şi fonică;

• lipsa unei centurii ocolitoare a municipiului Bacău care ar duce la reducerea traficului şi implicit şi a poluării atmosferice şi fonice;

• Sunt necesare lucrări urgente de redimensionarea podului peste pârâul Trebeş, în vederea tranzitării debitelor la viiturile corespunzătoare clasei de importanţă pentru municipiul Bacău. Din cauza acestui pod, în anul 2005 s-au produs inundaţii soldate cu importante pagube materiale.

• Râurile Bistriţa (sectoarele de albie veche), Trebeş, Bârnat, Negel ridică probleme de inundaţii.

• Existenţa unor construcţii amplasate în zona de protecţie a lucrărilor hidrotehnice (exemplu dig mal drept şi stâng pârâu Negel str. Arcadie Septilicişi str. Brânduşei, pârâul Trebeş, zona aval pod de pe DN 2).

• Pagube potenţiale: în zona inundabilă sunt amplasate 245 gospogării, 3,7 km străzi, 12ha teren agricol, 0,1 ha păţune, 15 obiective economice.

• DEPOZITAREA DEŞEURILOR MENAJERE

• Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; • Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de

colectare selectivă; • Nu există staţii de sortare; • Deşeurile industriale, constituie o sursa majora de poluare

pentru mediu, datorita modului în care sunt gestionate; • Cantitatea semnificativa de deşeuri acumulata sau produsa

anual; • Deşeurile de ambalaje rezultate din consumul populaţiei nu sunt

colectate separat la sursa, cu excepţia anumitor recipienţi de sticla returnabili şi peturi;



2009

53

• Suprafeţele relativ mari de ocupare a solului; • Lipsa unui depozit industrial conform. • Lipsa unui depozit de colectare a deseurilor din construcţii; • Lipsa unui depozit pentru deseurile industriale; • Lipsa platformelor de colectare a deseurilor animaliere, dejectii

zootehnice pentru cartierele cu locuinte individuale ( ex. Cartier Izvoare, Letea Veche, Şerbăneşti, Gherăiesti, etc)

1.4. Zone cu riscuri naturale şi antropice

a. Zone cu riscuri natura le

Conform “Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă”, riscurile naturale se referă la evenimente in cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi şi ninsori abundente, variaţii de temperatură - îngheţ, secetă, caniculă - furtuni şi fenomene distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren.

În afara unor procese relativ continue care le deteriorează şi le degradează, terenurile sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor şi importante pagube materiale, iar uneori şi cu pierderi de vieţi omeneşti. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt şi cu un grad apreciabil de violenţă o stare de echilibru existentă.

În literatura de specialitate sunt considerate riscuri naturale următoarele: - inundaţiile provocate de reţeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită gheţurilor, împotmolire; - alunecările de teren şi eroziunile, prăbuşirile, avalanşele de pământ sau roci; - cutremurele de origine tectonică.

b. Zone cu risc de inundabilitate

Unele dintre cele mai dezastruoase fenomene datorate unor factori combinaţi atmosferici şi hidrici le constituie inundaţiile. Prin amploarea fenomenului ele au repercursiuni nu numai prin pagubele materiale ci şi prin efectul asupra mediului, modificând atât albia minoră cât şi cea majoră şi relieful regiunii afectate. Inundaţiile sunt provocate de surplusuri de apă ce depăşesc capacitatea de transport a albiei minore şi ca urmare se revarsă în albia majoră acoperind suprafeţe de teren care de regulă nu sunt afectate de creşteri ale nivelurilor medii sau mici.

Inundaţiile se produc la începutul primăverii, după topirea zăpezii, şi vara după ploi torenţiale, zonele inundabile constituindu-le albiile majore. Acestea sunt inundate



2009

54

la precipitaţii ce depăşesc pragurile critice şi conduc la concentrarea unor debite peste capacitatea de transport a albiilor. De asemenea inundaţiile mai pot fi provocate de scurgerile de pe versanţi, prin concentrarea rapidă a unor debite generate de precipitaţii deosebite sau topirea bruscă a zăpezii. Cauzele generale ale producerii inundaţiilor: Cauze naturale Apariţia inundaţiilor se datorează în primul rând unor factori naturali legaţi de condiţiile climatice care generează cantităţi mari de precipitaţii, furtuni etc. Cauzele climatice presupun o creştere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale şi revărsarea apelor în arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite. Ploile torenţiale constau în căderea unor cantităţi mari de precipitaţii într-un timp foarte scurt, astfel încât capacitatea de infiltrare a solului este repede depăşită şi aproape întreaga capacitate de apă căzută de scurge spre reţeaua de văi generând viituri, depăşirea capacităţii de transport a albiilor minore şi deversarea apelor în albiile majore provocând inundaţii. Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor şi al producerii inundaţiilor. De regulă, procesul de topire a zăpezilor generează apele mari de primăvară. Acest proces poate fi însă accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile cazute în acest interval. Cauze antropice Despăduririle efectuate de om de-a lungul timpului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric şi prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe versanţi. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde şi niveluri mai mari şi o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul râurilor. Construcţiile hidrotehnice efectuate fără a se cunoaşte suficient de bine probabilitatea de apariţie a nivelurilor şi debitelor maxime.În cazul barajelor, de exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule greşite ale planului barajului, de defecte rezultate la încastrarea corpului barajului în roca de bază, de calcularea greşită a rezistenţei barajului, deficienţe de control a rezistenţei barajului etc. Cauze care pot produce inundaţii pe teritoriul municipiului Bacău:

• Modificări în circulaţia generală a atmosferei determinate de tendinţele ciclurilor naturale ale climei peste care se suprapun efectele activităţilor antropice (despăduriri şi poluare, determinând efectul de seră). Intensitatea deosebită a fenomenelor hidrometeorologice (precipitaţii de peste 160 l /mp), debitele înregistrate depăşind debitele de dimensionare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare şi pe cele istorice.

• Tendinţa generală de aridizare a climei în partea central – estică a Europei; un prim efect îl constituie creşterea gradului de torenţialialitate al precipitaţiilor şi scurgerii apei.



2009

55

• Lipsa lucrărilor de corectare a torenţilor şi de combatere a eroziunii solului. • Despăduriri excesive în bazinele de recepţie ale cursurilor de apă. • Reducerea capacităţii de transport a albiilor prin colmatare, datorită

transportului masiv de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale. • Blocarea podurilor de acces şi podeţelor cu rădăcini şi resturi lemnoase aduse de

torenţi. • Existenţa unor împrejmuiri şi anexe gospodăreşti la limita malurilor torenţilor. • Amplasarea de locuinţe şi obiective social culturale în zone inundabile ale

cursurilor de apă. Reţeaua hidrografică din zonă este reprezentată de râul Siret, care curge la limita de E a municipiului şi afectează mai puţin teritoriul acestuia, râul Bistriţa care drenează partea de NE a municipiului şi râul Trebeş-Bârnat, cu afluenţii săi Negel şi Limpedea, situaţi în zona nordică a municipiului Bacău. Râul Bistriţa este amenajat hidroenergetic încă din anii 1965-1966. Pe teritoriul municipiului Bacău se află canalele de aducţiune-fugă de la hidrocentralele Lilieci şi Bacău, lacul Bacău, lacul de agrement precum şi sectoarele de albie veche dintre barajul Lilieci şi coada lacului Bacău, şi dintre barajul lacului Bacău şi confluneţa cu râul Siret. Probleme privind inundaţiile ridică râurile Bistriţa (sectoarele de albie veche), Trebeş, Bârnat şi Negel. Râul Siret curge la cca 3 km este de limita municipiului, iar viiturile de pe acest curs de apă nu afectează teritoriul acestuia, ci numai comunele vecine: Săuceşti şi Letea Veche. Conform „Studiului hidrologic pentru cursurile de apă de pe teritoriul municipiului Bacău”, pentru determinarea debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire au fost prelucrate statistic datele de monitorizare îndelungată de la staţiile hidrometrice din zonă. Pentru râul Bistriţa calculele se referă atât la regimul natural de scurgere, cât şi cel amenajat. Cotele corespunzătoare debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire au fost determinate pe profile ridicate în secţiuni caracteristice, stabilite în colaborare cu SGA Bacău.

Râul Bistriţa - albia veche Pentru a determina potenţialul de inundabilitate al albiei vechi a râului Bistriţa în condiţiile stadiului actual de amenajare şi a lucrărilor de apărare existente au fost luate în considerare următoarele secţiuni: - Secţiunea 1 situată la cca 1000 m. în amonte de podul rutier din Parcul Gherăeşti, caracteristică pentru sectorul frontului de captare Gherăeşti 2; - Secţiunea 2 situată în Parcul Gherăeşti, la cca 150 m în aval de podul CFR, reprezentativă pentru ansamblul de locuinţe din parc;



2009

56

- Secţiunea 3 situată pe mijlocul insulei de agrement, caracteristică pentru insulă; - Secţiunea 4 situată în aval de barajul lacului de agrement, de la debuşarea canalului de evacuare subteran al RAGC Bacău, reprezentativ pentru zona industrială. Scurgerea maximă în regim natural nu mai este posibilă în cazul râului Bistriţa. Din acest motiv este necesară luarea în considerare a debitelor maxime care pot fi evacuate prin descărcătorii de ape mari ale barajelor Lilieci, Bacău şi Lacul de agrement. Debitele maxime evacuate din barajul Lilieci au valoarea de 1900 mc/s (apropiate de Qmax 1% regim natural) şi interesează sectorul din aval, până la barajul Bacău, reprezentat secţiunile 1 şi 2. La acest debit maxim, corespund următoarele cote: - Secţ. 1 (amonte podul CFR Gherăeşti): H = 171,60 m; - Secţ. 2 (în parcul Gherăeşti): H = 161,50 m. Pentru sectorul din aval de barajul acumulării Bacău, respectiv insula de agrement şi zona industrială Bacău-sud, prezintă importanţă debitele maxime evacuate din acumularea Bacău. Conform regulamentului de exploatare: - la nivelul normal de retenţie volum max. evacuat (NNR) = 1490 mc/s; - la nivelul maxim de exploatare volum maxim evacuat (NME) = 1960 mc/s; - la nivelul barajului deversor volum maxim evacuat = 2700 mc/s. Debitul maxim evacuat, înregistrat în ultimii 30 de ani a fost de 1700 mc/s, în luna iulie 2005. În condiţiile acestor debite, cotele maxime corespunzătoare au următoarele valori:

Cote reper în ac. Bacău

Qmax. (mc/s)

Cote corespunzătoare (m) Pe insula de agrement La CET

Bacău panta 0,8‰

panta 0,3‰ panta 5‰

la NNR 1490 156,70 155,90 155,40 148,60 la NME 1960 157,20 156,20 155,90 149,40 La baraj dev. 2700 157,50 156,70 156,40 149,40

Pentru proiectarea şi executarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor este necesară luarea în considerare a variantei cele mai defavorabile (cu panta de 0,8‰), la care să se adauge sporuri de siguranţă. Râul Trebeş - Bârnat În cazul acestui râu viiturile cu debite foarte mari pot produce inundaţii atât din cauza subdimensionării podului de la Mărgineni, cât şi din cauza existenţei unor sectoare de diguri mai joase.



2009

57

În secţiunea podului Mărgineni, situată în aval de confluenţa cu râul Negel, debitele maxime cu diferite probabilităţi de depăşire au următoarele valori: - Qmax 0,1% = 375 mc/s; - Qmax 0,5 % = 265 mc/s; - Qmax 1% = 220 mc/s; - Qmax 2% = 172 mc/s; - Qmax 5% = 120 mc/s; - Qmax 10% = 78,5 mc/s. Capacitatea maximă de tranzit a podului rutier aşa cum rezultă din calcule este cuprinsă între 75 mc/s şi 100 m, cu inundare îm amonte de 1 m. Debitele mai mari provoaca inundaţii locale. În apropierea podului CFR de pe linia Bacău-Suceava, situat în extravilan şi în aval de confluenţa cu pârâul Limpedea, constatăm că debitele mai mari de probabilitatea de depăşire de 2% produc inundaţii, fapt ce impune luarea unor măsuri adecvate, respectiv supraînălţarea digurilor şi menţinerea capacităţii normale de tranzit a albiilor. I. Secţiunea staţiei hidrometrice Mărgineni: - suprafaţa bazinului hidrografic aferent (F) = 125 kmp; - altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 323 m; - debite şi niveluri maxime cu diferite probabilităţi de depăşire:

Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 Qmax. mc/s 375 265 220 172 120 78,5 Cote coresp. m inundă inundă 175,60 175,10 174,40 173,60

II. Secţiunea amonte pod CFR pe linia Bacău-Suceava: - suprafaţa bazinului hidrografic aferent (F) = 170 kmp; - altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 310 m; - debite şi niveluri maxime cu diferite probabilităţi de depăşire:

Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 Qmax. mc/s 445 316 260 205 142 93 Cote coresp. m inundă inundă 164,8(inundă) 164,50 164,00 163,50

III. Secţiunea staţiei hidrometrice Bacău: - suprafaţa bazinului hidrografic existent (F) = 181 kmp; - altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 308 m; - debite şi niveluri maxime cu diferite probabilităţi de depăşire:

Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 Qmax. mc/s 445 316 260 205 142 93 Cote coresp. m inundă inundă 164,8(inundă) 164,50 164,00 163,50



2009

58

Râul Negel Punctele critice pe acest curs de apă sunt situate în sectorul inferior, îndiguit din cartierul CFR. În acest loc, la colţul dinspre N al SC Carbac Bacău se află un podeţ dezafectat şi o conductă care diminuează mult capacitatea de tranzit a albiei. În prezent se execută lucrări de amenajare a acestui sector care vor soluţiona şi problemele de inundaţii. Situaţia actuală a fost monitorizată prin ridicarea a două profile: unul la limita cu teritoriul municipiului Măgura, şi al doilea la podul de la SC Carbac SRL. În primul profil se constată că inundaţiile se se produc la debite mai mai de 120 mc/s (probabilitatea de depăşire 0,5%). În cel de-al doilea profil, dacă se exlude existenţa podeţului, capacitatea actuală a albiei în aval de lucrările care se execută în prezent, este de cca 80 mc/s, probabilitatea de depăşire fiind de 2%. În situaţia existenţei podeţului, capacitatea de tranzit este de numai 25-30 mc/s.

I. Secţiune aflată la limita cu teritoriul municipiului Măgura:

- suprafaţa bazinului hidrografic existent (F) = 25 kmp; - altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 290 m; - debite şi niveluri maxime cu diferite probabilităţi de depăşire:

Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 Qmax. mc/s 164 117 95 76 54 40 Cote coresp. m ajunge la pod 182,70 182,35 182,10 181,70 181,35

II. Secţiunea aflată în vecinătatea societăţii SC Carbac:

Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 Qmax. mc/s 168 120 98 78,5 56 41 Cote coresp. m depăşeşte digul actual 176,4 176,1 175,8

Pentru secţiunile de pe râurile Trebeş şi Negel debitele se referă la regimul natural de scurgere şi la condiţiile actuale de valorificare a terenurilor. Obiective inundabile Conform “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul judeţului Bacău”, elaborat de Consiliul Judeţean Bacău, principalele obiective economice şi sociale cu risc major de inundare pe teritoriul municipiului Bacău, datorită râului Bistriţa şi a afluenţilor săi, sunt: - zona industrială Bacău Sud; - cartier CFR;



2009

59

- SC SUBEX SA; - SC Amurco SRL; - SC Avicola SA. Conform informaţiilor primite de la Direcţia Apelor Siret (SGA Bacău) obiectivele potenţiale inundabile sunt: - 245 gospodării; - 3,7 km străzi; - 12 ha teren agricol; - 0,1 ha păşune - 15 obiective economice. Surse de inundaţii datorate accidentelor la construcţiile hidrotehnice:

Loc. afectată Cauza Loc refugiu Municipiul Bacău Rupere baraj Izvorul

Muntelui Dealul Piscu

Dealul Bacăului Dealul Măgura

Sursa: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul judeţului Bacău

c. Zone afectate de alunecări de teren

Conform „Studiului Pedologic al municipiului Bacău” pe teritoriul studiat nu există areale afectate de alunecări de teren, în schimb eixstă zone afectate de eroziune de suprafaţă totalizând o suprafaţă 119 ha, din care:

- slabă = 98 ha; - puternică = 11 ha; - excesivă = 10 ha.

d. Cutremurele de pământ (seisme)

Hazardul seismic este probabilitatea de apariţie a unui cutremur de o anumită magnitudine, într-un anumit loc şi timp. Riscul seismic este probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate în bani sau victime să egaleze sau să depăşească valorile aşteptate la un anumit amplasament într-un anumit interval de timp. Riscul seismic depinde local de formaţiunile geologice de suprafaţă şi se apreciază prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumită intensitate sau magnitudine şi prin calcularea energiei seismice medii anuale şi compararea ei cu energia eliberată pe an. Riscul seismic creşte atunci când energia seismică anuală este mai mică decât energia seismică medie. Municipiul Bacău este situat în partea de N a zonei de seismicitate maximă a ţării – regiunea Vrancea, zona care cuprinde o suprafaţa de aproximativ 5500 kmp în care se concentrează majoritatea focarelor determinate pana acum. Analiza condiţiilor



2009

60

seismotectonice ale municipiului Bacău stabileşte că nu este o zonă cu activitate seismică maximă mare. Cutremurele de pământ intermediare/subcrustale cu focarul (hipocentrul) în zona Vrancea, la adâncimi de 70...170 km (cele mai frecvente au hipocentrul la 130... 150km) au provocat în zona studiată distrugeri însemnate (de exemplu în 1940,1977, ambele cu magnitudini ce au depăşit gradul 7). Riscul major ii reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafaţa prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale acceleraţiei, vitezei deplasării. Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, ralieri, surpări, etc. Ale terenului, mai ales datorită nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafaţă a valorilor acceleraţiei seismice. Conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri) oraşul Bacău se află în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,28 g, şi o perioadă de colţ TC = 0,7 sec. Seismicitatea zonei de nord a Moldovei se datorează mişcărilor tectonice generate de acumulările de energii potenţiale în sistemul de falii existent până la o valoarea critică, care depăşeşte rezistenţa rocilor, moment în care se produce o descărcare bruscă de energie cinetică sau seismică. În cazul producerii unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter în zona Vrancea, este afectat şi municipiul Bacău, existând pericolul unor avarii la locuinţele cu vechime mai mare şi construite din materiale cu rezistenţă mai slabă.

Din punctul de vedere al riscului seismic, in sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului, asupra constructiilor existente pe acel amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic (conf. Normativului P100-92):

• Clasa RsI, corespunzând construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure având intensităţile corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare). Imobilele încadrate în clasa 1 de risc seismic prezintă pericol major de prăbuşire în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Sunt în general clădiri multietajate, construite înaintea anului 1940, într-o perioada în care normele de protecţie antiseismică erau reduse. La aceasta se adaugă uzura normală, materialele şi tehnicile de construcţie specifice perioadei, precum şi faptul că imobilele au fost afectate de mai multe seisme importante. Unele imobile, datorită amplasării în general în zone aglomerate, având de multe ori mai mult de 6 etaje, câteodată şi spaţii publice la parter, se consideră că reprezintă pericol public şi reconsolidarea lor este obligatorie.

• Clasa RsII, corespunzând construcţiilor la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore la incidenţa cutremurului de proiectare. La aceste imobile, un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, etc, fără a pune în pericol structura de rezistenţă. Un impediment pentru imobilele din această categorie îl constituie



2009

61

dificultatea încheierii de asigurări. • Clasa RsIII, corespunzând construcţiilor la care sunt asteptate degradări

structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante. În această categorie intră imobilele care pot suferi avarii minore în cazul unui seism (tencuiala cazută, pereţi crăpaţi) fără a pune în pericol siguranţa locatarilor.

• Clasa RsIV, corespunzând construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui corespunzător construcţiilor noi, proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare. Clădirile din această clasă nu prezintă riscuri majore în cazul unui viitor seism.

Conform datelor preluate de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în urma reevaluării expertizelor tehnice, ţinând cont de prevederile Ordinului comun al României şi al MLPAT nr.770 /6173/1997, se încadrează în clasa I de risc seismic următoarele blocuri:

Nr. crt.

Adresa Tipul de

imobil

Anul construcţiei

Clasa de risc

1 Mărăşeşti nr. 4 P+4 1961 I 2 Mărăşeşti nr. 7 P+4 1961 I 3 Mărăşeşti nr. 9 P+4 1961 I 4 Mărăşeşti nr. 10 P+4 1961 I 5 Mărăşeşti nr. 11 P+4 1961 I 6 Mărăşeşti nr. 12 P+4 1962 I

Sursa: http://www.mie.ro,

Aceste imobile apar în lista clădirilor de locuit expertizate tehnic în perioada 1993-2007. Dintre acestea, blocurile situate pe strada Mărăşeşti nr. 4,7,9,10,12 au fost expertizate în anul 1991, iar cel situat pe strada Mărăşeşti nr. 11 în 1993. Conform HG nr. 286/2008 clădirea situată pe strada Mărăşeşti nr. 11 a fost cuprinsă în Programul de acţiuni pe 2008.

f. Zone de risc antropic SC AMURCO SA Bacau,

Conform Directivei, scopul raportului de securitate este acela de a demonstra că :

amplasata în municipiul Bacau , strada Chimiei nr. 1, este considerata ca fiind obiectiv SEVESO – RISC MAJOR, datorita capacitatii de depozitare a NH3 de 5000t. Societatea a elaborat în anul 2006 RAPORT DE SECURITATE în care au fost descrise trei tipuri de scenarii a trei evenimente ce ar putea avea loc în incinta societatii si ar afectata populatia din interiorul societatii dar mai ales din exterior.(datele sunt preluate din RAPORTUL DE SECURITATE SC AMURCO SA cu acodul APM BACAU).

http://www.mie.ro/�



2009

62

Politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) şi sistemul de management al securitatii (SMS) au fost puse în aplicare ; Pericolele de accidente majore sunt identificate şi măsurile necesare au fost luate pentru prevenirea unor asemenea accidente şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi asupra calităţii mediului; Sisteme adecvate de siguranţă şi fiabilitate pentru construcţie, exploatare, întreţinere, etc. au fost incorporate în proiectul instalaţiei; Planuri de urgenţă internă au fost elaborate, furnizând informaţii care să permită elaborarea Planului de urgenţă externă; Raportul de securitate trebuie să demonstreze că măsurile necesare pentru prevenirea, controlul şi limitarea consecinţelor unui posibil accident major

Din definiţia de mai sus reiese clar necesitatea unei dezvoltări ulterioare a următorilor termeni sau a grupului de termeni care apar în acest principiu călăuzitor, şi anume :

au fost puse în aplicare şi sunt adecva te pentru ating erea scopului propus.

"să demonstreze" "măsuri necesare" "prevenire, control şi limitare" "accident major" Evenimentul I La o cantitate de 0,5t de amoniac; În conditii meteo : vant=20km/h=5,6m/sec; directia vântului = 180°, primavara, temp.=5°C Distanta de propagare pentru persoanele aflate în aer liber în exteriorul societatii = 560m; Distanța de propagare pentru persoanele aflate în incinta societatii = 80m. Evenimentul II La o cantitate de 0,3t de amoniac; În conditii meteo : vant=3km/h=0,8m/sec; directia vântului = 80°, vara, temp.=25°C Distanta de propagare pentru persoanele aflate în aer liber în exteriorul societatii = 170m; Distanța de propagare pentru persoanele aflate în incinta societatii = 23m. Evenimentul III La o cantitate de 40t de amoniac; În conditii meteo : vant=40km/h=11,1m/sec; directia vântului = 170°, primavara, cer acoperit Distanta de propagare pentru persoanele aflate în aer liber în exteriorul societatii = 2500m; Distanța de propagare pentru persoanele aflate în incinta societatii = 616m. ZONA LETALĂ R=1500m – se instituie restricție definitivă de construire. Zona de intoxicatie cu vapori de amoniac R = 10,5 km. Unitățile care vot fi înștiințate în cazuri speciale sunt:

Gara, Metro, CET, Pista Aeroport, Casbeton, CFR Valea Seacă, Comuna N. Balcescu, Comuna Letea Veche, Bac Delphi, TBG Combet, SABB AG, ISJU, Serviciul de Ambulanta, Serviciul de Protectie Civilă Bacau, APM Bacau, Garda de Mediu, Primaria Bacau.

SC LETEA SA, amplasata in municipiul Bacau, strada Letea nr. 17, obiectiv SEVESO – risc minor. Detine PLAN DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE – elaborat de SC CEPROHART SA Braila 2007 și Plan de prevenire și combatere a poluării accidentale a apelor – elaborat de societate. Actualmente societatea are activiatatea restrânsa și marea parte a instalațiilor sunt propuse spre dezafectare si demolare. Din informațiile detinute de APM Bacau nu se instituie zone de restrictii în jurul societaății.



2009

63

SC PETROM SA, Depozit PECO, Bacau, amplasat în municipiul Bacau, Calea Onesti nr. 14, depozit de produse petroliere cu o capacitate de 6300t, obiectiv SEVESO – risc minor. Societatea detine PLAN DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE – elaborat de Dr. chimist Elena Irina Moater 2007.

Amplasamentul conform anexei 3 din PPAM specifica necesitate delimitarii unei zone de restricție de construire de 500m, pe directia SV – DN 11 Bacau - Onesti datorita apropierii de drumul national si a posibilităților de construre de locuinte în apropierea depozitului.



2009

64

OBIECTIVE SEVESO II

judet cod amplasament

denumire amplasament

adresa amplasament domeniu de activitate

statut sevoso (RM / rm)

substante nominalizate

substante nenominalizate

localitate strada nr. denumire substanta

cantitate prezenta (t)

categoria de substanta

denumire substanta

fraze de risc

cantitate prezenta (t)

RO-001_bacau

SC AMURCO SRL

Bacau Chimiei 1

Producerea si comercializarea ingrasamintelor si produselor azotoase

RM 0 0 2.toxic amoniac

R23;R10;R50

848/ 12500

RO-008_bacau

SC LETEA SA Bacau Letea 17

Fabricarea hirtiei si cartonului

rm 0 0 3.oxidant

peroxid de hidrogen, solutie 35-60%

R8 2 /90t

Bacau RO-009_bacau

SC PETROM SA Depozit PECO Bacau

Bacau Calea Onesti 14

Comert cu ridicata a produselor petroliere

rm produse petroliere

6300 / 6300 0 0 0 0

Sursa: www.apmbc.ro inventar instalaţii SEVESO II -reactualizat 2009

http://www.apmbc.ro/�



2009

64

OBIECTIVE IPPC, LCP, COV, SEVESO II

Nr. Crt.

Numele şi adresa societăţii comerciale (agent economic)

Numele titularului de activitate

Adresa instalaţiei

Activitatea principală conform OUG 152/2005 Anexa 1

Anul punerii in functiune

Forma de proprietate

Directivele sub care intră (IPPC, LCP, COV, SEVESO II, DEŞEURI)

Perioada de tranzitie până în anul

1

SC CET SA Str. Chimiei nr. 6, Bacau

Consiliul Local Bacau

Str. Chimiei nr. 6, Bacau

1.1 Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;

1985 stat IPPC; LCP; DESEURI

LCP:SO2 -31.12.2012 Pulberi-31.12.2009 Deseuri-31.12.2012

2 SC CET SA Str. Letea nr.28, Bacau

Consiliul Local Bacau

Str. Letea nr. 28, Bacau

1.1 Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;

1985 stat IPPC; LCP; -

3

SC SUBEX SA Str. Milcov nr. 3-5, Bacau

SC SUBEX SA Str. Milcov nr. 3-5, Bacau

2.6 Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalice si din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice

1982 privat IPPC, COV -

4

SC AEROSTAR SA Str. Condorilor nr. 9, Bacau

SC AEROSTAR SA

Str. Condorilor nr. 9, Bacau

2.6 Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalice si din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice


5

SC AMURCO SRL Str. Chimiei nr. 1 Bacau

SC AMURCO SRL

Str. Chimiei nr. 1 Bacau

4.3 Instalatii chimice pentru producerea ingrasamintelor chimice 4.2 Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza 1.1 Instalatii de ardere

1978; 1980; 1981

privat IPPC; SEVESO II LCP

IPPC 31.12.2010

6 SC TISECO SRL Str. Calea Romanului nr.

SC TISECO SRL Str. Chimiei nr. 1, Bacau

5.1 Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase

2004 privat IPPC -



2009

65

39C Bacau

7

SC QUARTEK GRUP SRL Str. Ana Ipatescu nr. 3/D/5 Bacau

SC QUARTEK GRUP SRL

Str. Chimiei nr. 6, Bacau

5.1 Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase

2007 privat IPPC -

8

SC LETEA SA Str. Letea nr. 17, Bacau

SC LETEA SA Str. Letea nr. 17, Bacau

6.1.b Instalatii industriale pentru producerea de: hartie si carton, avand o capacitate de productie mai mare de 20 tone/zi.

1975 privat IPPC SEVESO II

IPPC 31.12.2010

9

SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA Calea Moldovei nr. 94 Bacau

SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA

Abator pasari Calea Moldovei nr. 230 Bacau

6.4.a Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone/zi;

1976 privat IPPC -

10



Platou Avicol Gheraiesti Calea Moldovei nr. 95 Bacau

6.6.a Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor

1969/ 1978

privat IPPC IPPC 31.12.2010

11



Platou Avicol Serbanesti Calea Barladului nr. 211, Bacau


1965/ 1987

privat IPPC IPPC 31.12.2014

12 SC METALBAC&FARBE SA Com. Magura, DN 11-Km 10

SC METALBAC&FARBE SA

Com. Magura, DN 11-Km 10

4.1.j. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza j) vopseluri si pigmenti


13 SC AGRICOLA INTERNATION

SC AGRICOLA INTERNATIONA

Platou Avicol Hemeiusi


1975/1976 privat IPPC IPPC 31.12.2011



2009

66

AL SA Calea Moldovei nr. 94 Bacau

L SA Com. Hemeiusi

14 SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA Calea Moldovei nr. 94 Bacau


Platou Avicol Aviasan Com. Margineni


1975 privat IPPC IPPC 31.12.2012

15 SC SUINPROD SIRET SRL Bacau Calea Moldovei nr. 94, Bacau

SC SUINPROD SIRET SRL

Ferma Cleja, Loc. Cleja, Com. Cleja

6.6.b Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor de productie

1985 privat IPPC

Sursa: www.apmbc.ro inventar instalaţii IPPC-reactualizat mai 2009

http://www.apmbc.ro/�

RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC GENERAL A MUNICIPILUI BACAU DR. GUŞĂ DELIA NICOLETA


- 67 - 2009

1.5. Alternative ale PUG-ului propus

Pentru PUG – reactualizat al municipiului Bacău se poate face doar o comparare minimală cu "opţiunea de a nu face nimic", respectiv o evaluare a evoluţiei probabile a mediului în cazul neimplementării PUG-ului propus, deoarece nu există elaborată decât o singură variantă a acestui PUG.

1.6. Variante ale PUG-ului propus Pentru PUG-ul propus există elaborată o singură variantă. La prima întâlnire a Grupului de lucru nominalizat pentru PUG – reactualizat al

municipiului Bacău, membrii grupului de lucru şi reprezentanţii ARPM Bacău au stabilit o serie de specificaţii, ca la a doua întâlnire a Grupului de lucru să se ia decizia de a se trece la elaborarea raportului de mediu şi analizarea variantei PUG-ului prezentat de proiectantul elaborator al PUG – reactualizat al municipiului Bacău SC ARCADIS TGH SRL Iasi.

1.7. Alte planuri/programe în posibilă relaţie cu planul propus

Reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bacău, reprezentintă strategia / cadrul de dezvoltare în perspectivă a unităţii administrativ-teritoriale şi rezultatul corelării cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spaţiale:

- Planul Naţional de Dezvoltare, - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013 –

2020 – 2030, - PATN - Secţiunea I - Reţele de Transport - Master Planului General de Transport al Ministerului Transporturilor, - Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007 – 2026, - Programul Operaţional Regional, - Strategia Regională de Dezvoltare Nord – Est 2007 - 2013, - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Bacău, 2003. - MASTER PLAN - MANAGEMENTUL INTEGRAT AL

DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL BACĂU - Asistenţă Tehnică pentru managementul si supervizarea contractelor ISPA în domeniul - deseurilor solide în judeţul Bacău – octombrie 2009;

- MASTER PLAN JUDEŢUL BACĂU - Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului de Apă Uzată si Apă, România - Judeţele Prahova, Buzău, Neamţ, Iasi si Bacău

La baza elaborării proiectului Reactualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău se află:



- 68 - 2009

- Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”;

- Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/10.03.1999, „Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic General”;

- Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al ministrului apărării naţionale, al ministrului de interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea precizării privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor.

CAPITOLUL 2. caracteristicile de mediu a le zonei

posibil a fi afectată semnificativ;

2.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

2.1.1. Localizare geografică Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află în Nord-Estul

ţării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa.

Sursa : http://images.google.ro/images?hl=ro&q=municipiul%20bacau&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bac%C4%83u�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nord�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Est�




- 69 - 2009

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între eceste limite orşul ocupă o suprafaţă de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, încă din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecţie a principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea oraşele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moineşti, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Braşovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpaţii Orientali prin pasurile Ghimeş, Bicaz, Tulgheş, şi cu drumul plutelor, pe Bistriţa. Toate arterele din NV şi SV se îndreptau spre bazinele Bârladului şi Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.

Municipiul Bacăul este capitala judeţului, cu o economie dezvoltată bazată pe industrie, agricultură, comerţ intens cu produse industriale, lemne, cereale, animale şi produse animale, străbătut de o reţea totală de drumuri în lungime de 1632km şi 659m, împărţită astfel :

Drumuri naţionale 285km şi 699m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 163km şi 222m (pietruit), iar municipiul şi comunele urbane, 22km şi 477m pavaţi şi pietruiţi.

Drumuri judetene 547km şi 420m, din care administraţia judeţului întreţine 43km şi 694m.

Drumuri comunale 799km şi 540m. Lungimea podurilor este de 13.431,15m repartizată astfel: poduri nationale

5.005,3m, judetene 4.153,40m şi comunale 4.272,45m. Prin judet trec 7 drumuri nationale, legând următoarele localităti : 1. Focşani – Bacău – Roman; 2. Adjud - Oneşti – M. Ciuc; 3. Bacău – Piatra; 4. Braşov – Breţcu – Oneşti; 5. Bacău – Bârlad; 6. Oneşti – Bacău; 7. Tg.- Ocna – Slănic. 2.2. CONDIŢII NATURALE DIN ZONA

AMPLASAMENTULUI Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în partea

centralvestică a Moldovei, la doar 9,6 km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hemeiu%C5%9F,_Bac%C4%83u�

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83uce%C5%9Fti�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nord�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Letea_Veche�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Luizi-C%C4%83lug%C4%83ra,_Bac%C4%83u�

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83gura�

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83rgineni�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hectar�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Natura�

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bistri%C5%A3a,_Siret�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moine%C5%9Fti�

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Ocna�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C5%A3ii_Orientali�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C5%A3ii_Orientali�

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rlad�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prut�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Colinele_Tutovei�



- 70 - 2009

″poarta Siretului″, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica- Barboiu.

Geografic, se află la interferenţa meridianului de 26º55' longitudine estică cu paralela de 46º35' latitudine nordică.

Microrelieful vetrei oraşului este rezultatul activităţii celor două râuri şi a regimurilor lor hidrologice. Astfel la vărsare râul Bistriţa forma un masiv con de dejecţie. Datorită pantei mai accentuate dar şi depozitelor transportate, mai grosiere decât cele ale Siretului – provenienţa carpatică – albia şi gura de vărsare au avansat spre est şi sud-est, determinând deplasarea cursului Siretului spre stânga. Aceste cursuri vechi pot fi reconstituite de la nord la sud, între ele formându-se o serie de grinduri.

Ca forme tipice de relief menţionăm treptele de luncă şi terasele plane sau uşor înclinate, cu expoziţie estică şi sud-estică, având un drenaj bun şi o pânză freatică bogată.

Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul romanianului şi cele periodice din cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor reliefului Platformei Bârladului.Municipiul Bacău este unul din cele mai mari oraşe ale Podişului Moldovei, fiind aşezat în unitatea de relief numită Podişul Piemontan, subunitatea Culoarului Fluvial Siret-Bistriţa. Situat pe vastul con de dejecţie creat la confluenţa râurilor Siret şi Bistriţa, oraşul Bacău beneficiază de un cadru geomorfologic extrem de favorabil. De altfel, apariţia şi dezvoltarea oraşului Bacău au fost influenţate în mare măsură de existenţa celor două râuri. Astfel microrelieful vetrei oraşului este rezultatul activităţii celor două râuri şi a regimurilor lor hidrologice. Râul Bistriţa forma la vărsare un masiv con de dejecţie. Datorită pantei mai accentuate dar şi a depozitelor transportate de provenienţa carpatică, mai grosiere decât cele ale Siretului, albia şi gura de vărsare au avansat spre est şi sud-est, determinând deplasarea cursului Siretului spre stânga. Aceste cursuri vechi pot fi reconstituite de la nord la sud, între ele formându-se o serie de grinduri. În zona de confluenţă astfel creată, ce are o lăţime de 15 – 17 km pe direcţia vest-est, s-a format un relief specific, etajat, cu terase bine dezvoltate spre vest şi un abrupt spre Colinele Tutovei, afectat de alunecări de teren active.

În ansamblu, intravilanul municipiului Bacău se află pe terasele plane sau uşor înclinate, cu expoziţie estică şi sud-estică, cu taluzurile stabilizate, având un drenaj bun şi o pânză freatica bogată.

Astfel, municipiul Bacău este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de energie şi fragmentare scăzută şi o pantă redusă.

2.3. CONDITII GEOLOGICE Structura geologică generală a bazinului hidrografic prezintă caracteristici

diferite de la vest către est. Zona montană şi Subcarpaţii sunt situate în arealul Geosinclinalului Carpaţilor Orientali, în timp ce Podişul Moldovei aparţine



- 71 - 2009

unităţii de platformă, respectiv Platforma Moldovenească. Între aceste două mari unităţi geostructurale există o zonă de contact, denumită Falia Pericarpatică (Falia Siretului, la sud de Roman). Această linie urmăreşte bordura estică a Carpaţilor Orientali şi a Subcarpaţilor Moldovei. În lungul său, limita Vestică a Platformei Moldoveneşti se scufundă în trepte tot mai adânci sub frunţile pânzelor de şariaj ale munţilor flişului şi Subcarpaţilor.

În general, structura geologică, litologia şi morfologia unui bazin hidrografic reprezintă, alături de precipitaţii şi învelişul biopedogeografic, factorii de control de bază ai formării scurgerii apei şi a aluviunilor. Acest lucru face necesară o caracterizare succintă geografică.

Pe acest fond tectono-structural, în evoluţia sa paleogeografică, râul Siret şi-a insinuat cursul aproximativ în lungul Faliei Pericarpatice (cel puţin în aval de Roman). Procese tectonice ulterioare, ca bascularea soclului părţii de NV a Platformei Moldoveneşti, au făcut ca, pe stânga, Siretului să nu aibă afluenţi mari. La sud de Adjud, după confluenţa cu râul Trotuş, apariţia Depresiunii Bârladului în soclul platformei şi prezenţa subsidenţei pe cursul inferior al Siretului au atras, spre sud-vest, cursul râului Bârlad care, iniţial, se orienta spre E şi SE.

Această situaţie tectono-morfologică explică asimetria mare a bazinului hidrografic Siret, cu deosebire în amonte de confluenţa cu râul Bârlad.

Cele mai noi formaţiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparţin ciclului badenian superior-romanian (nisipuri, argile) şi cuaternarului (siltite, pietrişuri), acestea din urmă fiind caracteristice unor terase ce însoţesc arterele hidrografice ce străbat această platformă, cum e şi cazul teraselor pe care este situat oraşul Bacăul.

Cercetările geofizice asupra structurii geologice de profunzime au evidenţiat contactul fundamentului baikalian din est cu cel al unităţilor pericarpatice din vest, alcătuit din şisturi verzi, situat aproximativ pe traseul Văii Siretului. În lungul faliei pericarpatice care separă Orogenul Carpatic de Platforma Moldovenească sunt clare raporturile tectonice de suprapunere a depozitelor cutate ale avanfosei. Culmea Pietricica este evidenţiată morfologic prin pante accentuate de catre o linie tectonică.

Văile Bistriţei si Siretului au fost modelate într-o perioadă geologică îndelungată prin secţionarea unor formaţiuni variate care în zona Bacău aparţin neogenului superior şi cuaternarului. Mişcările de ridicare din faza valahă au determinat accentuarea eroziunii văilor.

Ţinându-se cont de caracteristicile terenului de fundare, capacitatea portantă a acestuia şi posibilitatea realizării fundaţiilor construcţiilor, pe teritoriul municipiului Bacău s-au delimitat 4 zone: a. Zona aluviunilor grosiere b. Zona complexului argilos sau prăfos-argilos c. Zona pământurilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire d. Zona pământurilor loessoide sensibile la umezire Demarcaţia dintre aceste zone, mai ales între ultimele trei se face gradat. De asemenea, prima zonă poate fi la rândul său raionată în funcţie de adâncimea stratului grosier stabilit pentru fundare, în această zonă fiind destul de frecvente sedimentele



- 72 - 2009

fine, cu aspect de mâl, neconsolidate, care conduc la necesitatea creşterii semnificative a adâncimilor fundaţiilor.

a. Zona aluviunilor grosiere este continuă de la nord la sud, pe ambele maluri ale râului Bistriţa, zona confundându-se cu terasa inferioară joasă. Această zonă cuprinde ansamblurile de locuinţe din cartierele Gherăieşti, Ştefan cel Mare, Mioriţa, Bistriţa Lac, Cremenea-Milcov, cartierul Izvoare, precum şi CET şi Sofert. Pe malul stâng acestă zonă cuprinde cartierul Şerbăneşti şi se întinde între Bistriţa şi Siret.

b. Zona complexului argilos sau prăfos-argilos se dezvoltă numai pe malul drept al râului Bistriţa, la limita vestică a zonei A, având mare dezvoltare în partea nord-vestică a municipiului şi în zona vechiului centru. În general, zona B prezintă o bună stabilitate generală, pe o suprafaţă plană cu o slabă înclinare spre sud-est, fără fenomene fizico-geologice care să influenţeze lucrările de construcţie.

c. Zona pământurilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire se dezvoltă în partea vestică şi sud-vestică a municipiului, limita nord-estică fiind o trecere gradată spre complexul argilos, iar limita sud-vestică fiind, de asemenea, o trecere gradată spre un complex granulometric asemanător, dar cu sensibilitate la umezire.

d. Zona pământurilor loessoide sensibile la umezire se dezvoltă în partea sud-vestică a teritoriului studiat, pe zona de trecere între terase şi pe terasa a doua, cuprinzând partea mai ridicată a zonei centrale, o parte din zona de depozite, zona industrială din partea sudică a oraşului. Această zonă se dezvoltă şi în partea nord-estică a municipiului (terasa înaltă de la ieşirea din Bacău spre Roman).

Seismicitate Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare aG, pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, plasează municipiul Bacău în zona cu aG = 0,28g.

2.4. CONDITIILE CLIMATICE ŞI TOPOCLIMATICE Amplasat pe valea Siretului, Municipiul Bacău are un climat temperat-

continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generala a atmosferei, radiaţia solara, relieful). Climatul este influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Condiţiile barice împreună cu radiaţia emisă de suprafeţele învecinate determină condiţiile climatice locale.

Circulaţia maselor de aer desupra României este determinată de două arii anticiclonale amplasate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi de două arii ciclonale, prezente deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterana. Aceştia sunt centri barici care prin valorile de presiune existente determină direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul Europei. Carpaţii Orientali redirecţionează masele de aer de la direcţia vest-est pe o direcţie dominantă nord-sud sau invers în toată Moldova. Principalele văi care pornesc din Carpaţii Orientali prezintă o alternanţă a mişcorilor maselor de aer pe direcţiei văii (longitudinală şi transversală).



- 73 - 2009

Factorii radiativi sunt principala sursă de căldură pentru suprafaţa pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de 106-107 Kcal/cm²/an.

Condiţiile orografice

Aceste elemente determină o manifestare diferită a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi etc.) de-a lungul timpului (zile, luni, ani).

influenţează cantitatea de căldură înmagazinată, astfel că prezenţa suprafeţelor orizontale asigură asimilarea diferenţiată a radiaţiei calorice în funcţie de nebulozitatea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe bolta cerului.

Pentru a determina elementele climatice din zona amplasamentului am făcut raportarea la staţia meteorologică din municipiul Roman (aprox. 19 km) deoarece este la o distanţă mai mică faţă de Bacău (aprox. 21 km)

Temperatura aerului. Datele meteorologice înregistrate la Roman sunt prezentate în tabelul de mai jos. Aceste date evidenţiază afinitatea la climatul temperat continental, caracteristic pentru estul ţării. Temperatura medie anuală a aerului, la Staţia Bacau (1993 – 2003) ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MULTIA

NUAL

T oC 8,1 9,8 9,1 9,0 8,4 9,9 9,8 8,2 7,1 8,5 7,4 8,6

Iernile, în zona Bacaului sunt mai aspre în comparaţie cu cele din zonele mai

înalte ale Podişului Central Moldovenesc sau Subcarpaţii Moldovei. Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de - 33,2 oC. Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în regiunile înalte ale Podişului Central Moldovenesc. Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 oC, cu o maximă absolută de 38,2

oC (la 17 august 1952 şi la 15 august 1957), pe când la Iaşi ea atinge 40 oC, iar la Bârlad 39,7 oC.

Umezeala relativă a aerului. Este direct influenţată de umiditatea atmosferică a maselor de aer şi de prezenţa unei reţele hidrografice destul de dense, din amonte de confluenţa Bistriţei cu Siretul. Acest parametru climatic are o variaţie diurnă, lunară şi anuală, corelată invers proporţional cu valorile pe care le are temperatura.

O influenţă ridicată asupra umidităţii aerului o au lacurile de acumulare de pe Bistriţa şi Siret. Aceste acumulări au determinat o creştere a valorii umidităţii relative a aerului de la 69 % - înaintea amenajării lor la 81 % - în prezent. Umiditatea medie multianuală lunară variază între valoarea de 74% din luna iulie până la valoarea de 89% din luna decembrie. Cele mai scăzute valori ale umidităţii relative se înregistrează vara când sunt cuprinse între 74-77% iar cele mai ridicate valori sunt iarna, când se înregistrează 85-89%. Diferenţele de temperatură şi dinamica atmosferei din lunile de primăvară determină scăderea umezelii relative iar în perioada toamnei fenomenul este invers.

Nebulozitatea atmosferică. Valoarea medie anuală a nebulozităţii este de 6,1 zecimi. Valorile din timpul verii sunt de aproximativ 4,1 – 5,6 zecimi, iar cele din timpul iernii sunt de 6,9 – 7,5 zecimi. Perioada cu cea mai redusă nebulozitate atmosferică este în lunile iulie – septembrie.



- 74 - 2009

Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de circulaţia maselor de aer dinspre nord, nord-vest şi dinspre sud, având valori de cca. 532,3 mm, situându-se sub media ţării. Cele mai mari cantităţi cad în sezonul cald (350 - 400 mm), iar în sezonul rece în medie de 175 mm.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii la Staţia meteorologică Bacau (1993 – 2003) ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MULTIANUAL

Media anuală (mm)

508,4 410,5 452,2 588,7 359,8 446,1 582,9 641 486,1 938,2 442,1 532,3

Cel mai secetos an a fost în 1973 când au căzut doar 339,4 mm şi când, în

perioada estivală au căzut mai puţine precipitaţii în comparaţie cu mediile multianuale. Datele medii ale regimului pluviometric evidenţiază un singur maxim la sfârşitul

primăverii şi începutul verii, însă sunt şi anii în care influenţa climatului baltic se face simţită prin producerea unui al doilea maxim de precipitaţii.

În anotimpul rece frecvent precipitaţiile cad sub formă de ninsoare, începând de obicei din a doua decadă a lunii noiembrie până în a doua decadă a lunii martie. Rezultă un interval de 65 - 70 de zile/an şi un număr mediu de 30 zile cu ninsoare. Cel mai frecvent ninge în ianuarie (în medie 8,1 zile), iar la începutul sezonului rece, în noiembrie, numărul de zile cu zăpadă este 0,5.

Regimul eolian. Vara este determinat de anticiclonul Azorelor iar iarna de anticiclonul Siberian. Poziţia formelor majore de relief (culmi, văi) determină redirecţionarea vânturile de pe direcţia vest-est pe direcţia nord la sud.

În această regiune viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici sezoniere. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V (4,2m/s – 5,1 m/s) şi N (4 m/s – 4,9 m/s). Vânturile din direcţiile V si E au viteze reduse (în medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte direcţii au viteze intermediare (2 –3 m/s). Cele mai mari viteze medii sezoniere le au vânturile de nord - vest în toate anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primăvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s). În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara şi mai reduse vara şi toamna.



- 75 - 2009

2.5. REŢEAUA H IDROLOGICĂ Apele de suprafaţă

Reţeaua hidrografică a municipiului Bacău este reprezentată de cele două râuri, Siret şi Bistriţa, şi de o serie de mici afluenţi ai acetora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel – pentru Bistriţa. Râul Bistriţa a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona oraşului creându-se lacurile Bacău, Şerbăneşti, 202,4 ha, adâncime 3,3 metri, cu un volum total de 6 mil. mc, dat în funcţiune în anul 1966 şi lacul de compensare 50,4 ha, 5,25 metri adâncime cu Insula de Agrement (11,85 ha), precum şi lacul Lilieci, cu o suprafaţa de 410 ha. Amenajările efectuate pe râul Bistriţa au funcţii complexe: producerea energiei electrice (hidrocentralele Bacău I şi II), combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă şi industrială, irigaţii, moderator climatic, practicarea sporturilor nautice. Amenajări au fost efectuate şi pe afluenţii Bistriţei, a căror cursuri au fost regularizate (Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebeş 22 kilometri, Limpedea 16 kilometri). Lacurile amenajate pe râul Bistriţa au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965 Bistriţa se vărsa în Siret prin mai multe braţe, confluenţa realizându-se la altitudinea de 138 metri. Într-un trecut mai îndepărtat confluenţa celor două râuri se facea mult mai în amonte. Râurile Siret şi Bistriţa prezintă albii minore şi majore largi şi meandrate. Acţiunile de amenajare au constat în rectificarea meandrelor, construirea barajelor şi digurilor marginale. Un canal conduce apa spre Hidrocentrala Bacău II. Siretul, râul cu debitul cel mai mare din ţară, după Dunăre, prezintă în acest sector o pantă mică şi o puternică aluvionare. Viiturile Siretului au o geneză pluvială în majoritatea cazurilor şi sunt caracteristice sezonului cald. Râurile Bârnat şi Negel, pe teritoriul municipiului Bacău, curg pe terasa de luncă a Bistriţei, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creşteri importante de nivel în timpul viiturilor, acesta fiind şi motivul pentru care albiile lor au fost regularizate pe teritoriul oraşului. Suprafeţele de bazin aferente secţiunii Bacău, pentru râurile menţionate mai sus, se prezintă astfel: - Siret (amonte de confluenţa cu Bistriţa) – 12.301 km2

- Siret (aval de confluenţa cu Bistriţa) – 19.278 km2 - Bistriţa (la confluenţa cu Siretul) – 6.974 km2 - Trebeşul (amonte de confluenţa cu Negelul) – 105 km2

- Trebeşul (aval de confluenţa cu Negelul) – 139 km2 - Negelul – 34 km2



- 76 - 2009

Ape de subterane

În ceea ce priveşte apele subterane, albiilor majore şi teraselor râurilor Siret şi Bistriţa le sunt specifice strate acvifere freatice bogate. Acestea sunt alimentate, în cazul albiilor majore, în mare parte de însuşi râul generator, datorită permeabilităţii mari a pietrişurilor şi nisipurilor din patul albiei. Viteza apreciabilă apreciabilă de curgere a apei în aceste strate acvifere de albie majoră asigură nişte debite captabile importante, evaluate la 15 l/s/100m la Bistriţa şi 6 – 10 l/s/100m la Siret (după Al. Ungureanu, 1993). Aşadar, pânzele freatice şi reţeaua hidrografică drenată de râurile Bistriţa şi Siret se constituie, în mari resurse de apă. Rezervele cele mai însemnate se află în complexul aluvionar de luncă, precum şi la baza teraselor. În apropiere, lângă satul Sărata, se găsesc izvoare clorurat-sodice şi iodurate datorită saliferului din Culmea Pietricica. Aceste izvoare sunt în prezent amenajate în scop terapeutic.

2.6. FLORA ŞI FAUNA Dintr-un teritoriu care are suprafaţa de 46.110 km2, cât cuprinde Moldova, mai

mult de o treime este cuprinsă în bazinul superior şi mijlociu al Siretului. În două secole de studii botanice, în întreg teritoriul Moldovei, sunt cunoscute 2.869 de specii, din care peste 2500 de specii se regăsesc în Bazinul Siretului şi Valea Bistriţei, până la Bacău, adică peste 50% din flora ţării.

Dacă la nivelul teritoriului României un taxon se află la 60 Km2, la nivelul teritoriului Bazinului Siretului şi pe valea Bistriţei, un taxon se află la 16 Km2, dovedind că ne aflăm într-o zonă cu o mare diversitate floristică cu o mai mare stabilitate a factorilor ecologici decât în sudul Moldovei sau în restul ţării.

Învelişul vegetal este neuniform distribuit, determinat de condiţiile geografice (relief, climă, sol), variabile.

Vegetaţia din zonă rămas doar ca vestigii ale pădurilor de dinainte de amenajarea văii râului. Defrişările şi amenajările hidroenergetice dar şi dezvoltarea rapidă a municipilui Bacău au fost principalele cauze ale dispariţiei acestora (Monah Felicia, 1998). Fragmentele de pădure naturală formează un mozaic cu zăvoaie şi plantaţii forestiere.

În municipilu Bacău se mai găsesc dispuse fragmentat fitocenoze ce aparţin în special asociaţiilor Querco robori – Carpinetum şi Aceri (campestris) – Quercetum roboris.

Zăvoaiele naturale sunt situate în albia majoră a Siretului şi a văii Bistriţei şi au un areal discontinuu. Cele mai întinse formaţii forestiere sunt zăvoaiele de plop şi salcie.

Sporadic se întâlnesc zăvoaie de anin negru, Stellario nemori – Alneto glutinosae (Monah Felicia, 1998).

Cea mai mare parte a vegetaţiei lemnoase a luncii Siretului este reprezentată de plantaţii forestiere, cu Populus canadensis, Salix alba, Populus alba, etc. În preajma lacurilor de acumulare, dar şi în restul luncii, tufărişurile ocupă suprafeţe restrânse, dar cu



- 77 - 2009

importanţă mare pentru unele păsări: Pruno spinosae – Crataegetum, Hippophaetum rhamnoidis, Hippophae – Salicetum incanae şi asociaţia specifică de luncă Tamaricetum ramosissimae (Mititelu D., Barabaş N.,1978). Pădurile de stejar au o răspândire redusă în zona studiată la o altitudine până la 300 m. Substratul geologic este format de marne, marno-calcare, gresii, luturi, etc. Solurile predominante sunt preluvosolurile; cu temperatura medie între 7,7-9,5 oC şi precipitaţii până în 600 mm anuale. Unitatea fitocenologică de pajişti importantă este Agrestio – Festucetum rupicolae. Csuros-Kaptalan 1964, iar ca păduri predomină Corylo avellonae – Carpinetum Chifu 1997. Unităţile extrazonale, intrazonale şi azonale de vegetaţie din perimetrul municipiului Bacău sunt reprezentate de :

– vegetaţia palustră este caracteristică bălţilor, mlăştinilor şi apelor curgătoare. Substratul este reprezentat prin aluviuni, iar solurile sunt gleiosolurile. Unitatea fitocenologică principală este asociaţia Phragmitetum vulgaris Soo 1927, care formează stufărişuri de întinderi variabile în lungul tuturor râurilor, în mlaştini, bălţi, iazuri, etc. Alte asociaţii de mlaştini sunt: Typhetum angustifoliae Pignatt 1953, Typhetum latifoliae lang 1973, Caricetum rostratae Rubel 1912, Caricetum vesicarie Chifu 1924 etc.

– Vegetaţia de luncă este caracteristică râurilor Siret şi Bistriţa cât şi afluenţilor acestora. Principalele asociaţii sunt: Salicetum albae Isoler 1926, Salici-Populetum Meijer-Drees 1936, Telekio speciosae–Almetum Coldea 1990, Stellario nemorum–Alnetum glutinosae Lah. 1957. Dintre asociaţiile secundare de pajişti mai răspândite sunt: Agrostietum stoloniferae Burdug – et al 1956, Trifolio-Lolietum perenis Kaip. 1967, Rorippa austriacae- Agropyretum repentis R. Tx 1950.

Fauna acvatică este compusă din numeroase nevertebrate şi vertebrate. Principalele grupe de nevertebrate sunt: rotifere, viermi oligocheţi, hirudinee, gastropode, crustacee, larve de coleoptere, de chironomide, de trihoptere, de efemeroptere, heteroptere, etc. Atât în lacuri cât şi în râuri trăiesc scoica de lac (Anodonta cygnea) şi racul de râu (Astacus fluviatilis), Dreissena polymorpha. Această moluscă este o scoică de talie mică, care s-a răspândit foarte mult în decursul secolului XX în aproape toate apele importante ale Europei. Ea prezintă importanţă deosebită, fiind hrana preferată a unor păsări acvatice: raţele scufundătoare.

Amfibienii cei mai comuni în apele din bazinul mijlociu al Siretului sunt speciile de broaşte de lac (Rana esculenta şi Rana ridibunda), iar în zonele montane izvoraşul cu burtă galbenă (Bombina variegata). Alte specii de amfibieni sunt mai puţin legate de mediul acvatic, dar vin în ape în perioada de reproducere: tritonii Triturus vulgaris şi T. cristatus, în general la altitudini mici, T. alpestris şi T. montandoni în munţi, salamandra (Salamandra salamandra) şi broaştele roşii de pădure: Rana temporaria şi R. dalmatina.

Reptilele cele mai comune prezente în zonele acvatice sunt ţestoasa de apă (Emys orbicularis) şi şarpele de casă (Natrix natrix). Am găsit şi şarpele de apă (Natrix



- 78 - 2009

tesselata), un adult şi doi juvenili. Unele păsări acvatice, ca Ciconia ciconia şi Ardea cinerea, se hrănesc şi pe câmpuri, consumând printre altele şopârle ca Lacerta agilis. (Speciile de amfibieni şi reptile după Ion 1996).

Mamiferele care trăiesc sau pătrund în habitatele acvatice sau amfibii din bazinul mijlociu al Siretului au şi ele relaţii ecologice cu păsările acvatice, ca pradă, prădători sau factori de deranjare a lor. Carnivorele sunt reprezentate de vulpe (Vulpes vulpes), vidră (Lutra lutra), hermină (Mustela erminea) şi nevăstuică (Mustela nivalis). Ultimele două sunt frecvent observate pe văile Bistriţei şi Siretului. Prezenţa iepurelui de câmp (Lepus europaeus) în stufărişuri se observă mai ales iarna, după urmele de pe zăpadă. Căpriorul (Capreolus capreolus) trăieşte uneori în apropierea apelor.

Dintre rozătoare, cele mai importante sunt bizamul (Ondatra zibethica) şi şobolanul de apă (Arvicola terrestris), prezente în toate bazinele acvatice de la altitudinii mici. Pe văile râurilor Siret şi Bistriţa mai trăiesc şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), şoarecele de câmp (Microtus arvalis) şi popândăul (Citellus citellus). Şobolanul cenuşiu (Rattus norvegicus) este prezent în apele din apropierea aşezărilor umane. Berzele, stârcii şi heretele de stuf se hrănesc şi cu astfel de rozătoare.

Ca urmare a dezvoltării urbane ce a implicat intervenţii majore asupra solului şi

covorului vegetal, vegetaţia spontană, şi implicit fauna, au suferit modificări majore. Într-o zonă în care pădurile de foioase deţineau 70-80% din suprafaţă s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie foarte redus, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi silvostepă, la care se adaugă plantele mezohidrofile (rogoz, stuf, papură), zăvoaiele din luncile râurilor şi pădurile de foioase din jurul oraşului folosite în scop recreativ.

În prezent, spaţiile acoperite cu vegetaţie din municipiul Bacău sunt de 2 categorii: spaţii verzi amenajate şi spaţii verzi neamenajate, care mai păstrează încă vegetaţie spontană.

Spaţiile verzi amenajate sunt reprezentate, în primul rând, de parcurile din municipiu: Parcul Cancicov, Parcul Bacovia, Parcul Vasile Alecsandri, Parcul Trandafirilor, Parcul Gherăieşti, parcul Unirea 3, recent amenajat în jurul Catedralei Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, Parcul Letea, Parcul C.F.R.. Suprafaţa totală a parcurilor din municipiul Bacău este de 55,5ha.

Cel mai mare este parcul Gherăieşti, având o suprafaţă de 22,84 ha, situat în partea de nord a municipiului, în extremitatea nordică a cartierului Gherăieşti. Parcul Gherăieşti a fost reabilitat în cursul anului 2007.

În zona centrală a municipiului se află parcul Cancicov, amenajat în urma Decretului Regal din 09 mai 1938, având o suprafaţă de 21,87 ha şi este cea mai importantă arie verde din zona centrală a municipiului Bacău.

Parcul Trandafirilor are o suprafaţă de 0,64ha şi este cel mai vechi parc din Bacău, fiind atestat ca şi grădină publică încă din 1850. Parcul se află într-o zonă intens circulată, la intersecţia arterelor majore de circulaţie B-dul Unirii – N. Bălcescu – G. Bacovia – M. Kogălniceanu. În aceeaşi zonă, pe partea opusă Parcului Trandafirilor,



- 79 - 2009

înconjurând Catedrala Ortodoxă „Înălţarea Neamului”, se află parcul recent amenajat „Unirii 3”, cu o suprafaţă de 0,67ha.

În spatele clădirii Palatului Administrativ al Prefecturii se află Parcul Prefecturii, cunoscut şi sub denumirea de Parcul Bacovia, cu o suprafaţă de 0,78 ha.

Parcurilor din municipiul Bacău li se adaugă aliniamentele stradale, cu o suprafaţă de 58 ha, spaţiile verzi între blocuri, care totalizează 187 ha, pepiniera Gherăieşti, cu o suprafaţă de 12 ha, precum şi Insula de Agrement, în care spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 8,63 ha.

Remarcăm însă distribuţia inegală şi neuniformă a parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate pe teritoriul municipiului. Astfel, parcurile sunt concentrate în zona centrală a oraşului, în timp ce în cartiere precum Aviatorilor, CFR, Izvoare, Letea şi în special în zonele periferice din oraş parcurile şi spaţiile verzi amenajate sunt absente / suprafaţa acestora este foarte redusă, având prioritate parcurile şi spaţiile verzi din zona centrală a municipiului.

Formaţiunile naturale specifice zonei (silvostepă, stepă, luncă, zăvoi) se păstrează mai ales în zonele periferice, cu vegetaţie spontană reprezentată de pajişti bogate de trifoi, firuţă de câmp, plopi, răchitişuri, plante mezohidrofile (stuf, papură, rogoz). Astfel de zone cu vegetaţie spontană sunt situate în partea nordică a municipiului Bacău, de jur împrejurul lacului Bacău II (Şerbăneşti), în zona cartierelor Gherăeşti, Şerbăneşti, în partea sudică şi sud-estică a municipiului, şi, mai restrânse, în partea de vest.

În zona periurbană a municipiului sunt prezente formaţiuni forestiere (Hemeiuş, Măgura, Mărgineni, etc.) care sunt utilizate de asemenea în scop recreativ.

Din punct de vedere al atractivităţii turistice, prezintă interes zona din capătul nordic al lacului Bacău II, constând într-o aglomerare de insule acoperite de o densă vegetaţie acvatică în care domină stuful, ce serveşte ca adăpost şi loc de cuibărit speciilor de păsări acvatice de pe lac. 2.7 PEISAJUL Evoluţia procesului de urbanizare şi-a pus adânc amprenta asupra peisajului actual al municipiului Bacău. Astfel, diversificarea şi intensificarea activităţii economice a localităţii a determinat extinderea oraşului, atât pe orizontală cât şi pe verticală. Peisajul natural a fost astfel subtituit de către peisajul puternic antropizat, materializat prin clădiri, reţea de străzi, pasaje, depozite, hale industriale, etc.

Cea mai mare intervenţie asupra peisajului natural al municipiului Bacău o reprezintă însă modificarea şi amenajarea cursului Bistriţei în intervalul 1958 - 1966, lucrări finalizate cu realizarea celor 2 lacuri de acumulare cu rol hidroenergetic, de atenuare a viiturilor şi de agrement. Astfel, s-a reuşit diminuarea până la eliminare a riscului de producere a inundaţiilor care afectau până atunci municipiul. Prezenţa celor 2 lacuri în zona central – estică a municipiului Bacău contribuie la creşterea atractivităţii turistice a oraşului prin facilitarea conturării anumitor forme de turism legate de prezenţa apei (turismul de agrement, relaxare, parcuri acvatice de distracţii, pescuit sportiv, turism ecologic).



- 80 - 2009

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI

POSIBIL A FI AFECTATE – IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DIN

PUG ASUPRA MEDIULUI

3.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA

3.1.1. Calitatea actuală a factorului de mediu apă Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din

faptul că acesta pune în evidenţă permanent stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza datelor privind acest stadiu, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii acestor resurse. Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerinţele prevăzute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring. Se realizează astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoringul operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.

În municipiul Bacău, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi monitorizată de A.N. “Apele Romane” – Direcţia Apelor Siret Bacău. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către societăţile economice pentru indicatorii specifici activităţilor acestora.

Municipiul Bacău este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine avînd ca sursă Direcţia Apelor Siret Bacău.

Apa este esenţială pentru populaţie şi pentru desfăşurarea activităţilor economice. Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct dependente de furnizarea unei cantităţi suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată şi deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând deteriorată dacă populaţia şi autorităţile nu intervin cu măsuri concrete de protecţie. Dată fiind această degradare continuă, se impune gestionarea calităţii resursei de apă, astfel încât să se asigure cunoaşterea, conservarea, protecţia calităţii şi cantităţii acesteia. Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă în permanenţă stadiul şi evoluţia calităţii resurselor de apă; pe baza acestor date, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii lor. Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de “starea bună” a apelor s-a modernizat şi dezvoltat Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al



- 81 - 2009

Apelor, implicând creşterea numărului subsistemelor de monitorizare şi definirea unor noi tipuri de monitoring. Astfel sistemul de monitorizare a fost realizat în patru subsisteme: râuri, lacuri, ape subterane şi ape uzate. Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi prescripţiile tehnice stabilite prin “Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă“ aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru secţiunile de potabilizare încadrarea s-a făcut în conformitate cu H.G.100/2002 - NTPA 013, NTPA 014. Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice investigate s-a realizat pe baza elementelor de calitate biologice, luând în considerare şi indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici şi poluanţii specifici de a căror dinamică depinde dezvoltarea calitativă şi cantitativă a algelor planctonice şi bentonice, a zooplanctonului, zoobentosului şi ihtiofaunei. De asemenea, stabilirea stării de calitate a diferitelor categorii de ape s-a făcut pe baza indicatorilor de calitate corelaţi cu diferitele utilizări ale apei (potabilizare, îmbăiere, referinţă, etc). Cuantificarea acestor elemente evidenţiază condiţiile naturale, cât şi intensitatea impactului antropic, care conduc la alterări minore sau majore ale acestora, exprimând starea calităţii apei ecosistemelor analizate într-o anumită perioadă de timp. Prin urmare, un accent deosebit s-a pus pe evaluarea integrată, ecologică. Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 modificată şi completată cu Legea 310/2004, iar clasificarea în clase de calitate s-a făcut în condiţiile stabilite de “ Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă “(aprobat prin Ordinul 1146/2002). Obiectivele de referinţă propuse conform normativului corespund clasei a II- a de calitate şi reprezintă nivelurile care urmează a fi atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen mediu. Încadrarea în clase de calitate, stabilirea stării chimice şi ecologice a ecosistemelor acvatice lotice s-a realizat pe baza rezultatelor obţinute la analizele fizico – chimice şi biologice efectuate în campaniile lunare şi semestriale. Aprecierea calităţii apelor de suprafaţă şi încadrarea în cele cinci clase de calitate s-a realizat în funcţie de limitele maxime admisibile corespunzătoare fiecărei clase, astfel:

- clasa I – reflectă condiţiile naturale de referinţă şi indică o influenţă antropică redusă;

- clasa a II a – reflectă condiţiile de calitate necesare pentru protecţia ecosistemelor acvatice şi indică o impurificare moderată;

- clasele III, IV, V – reflectă intensitatea impactului antropic şi corespund unei impurificări moderate până la foarte puternică.

Pentru evaluarea stării de calitate apelor de suprafaţă şi încadrarea în clase de calitate, din punct de vedere chimic au fost analizate următoarele grupe de indicatori:

1. Indicatori fizici: debit, temperatura, pH, suspensii 2. Regimul de oxigen (RO) – oxigen dizolvat (OD), CBO5, CCOMn; CCOCr ;



- 82 - 2009

3. Nutrienţi (N ) – amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, fosfor total; 4. Ioni generali, salinitate - gradul de mineralizare (GM ) – reziduu fix, cloruri,

sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu, fier total, mangan; 5. Metale (M) – fracţiune dizolvată: crom, cupru, zinc şi substanţe prioritar

periculoase – cadmiu, mercur, nichel şi plumb ; 6. Micropoluanţi (MP) – cianuri, fenoli, detergenţi anionici.

APM Bacău prelucrează informaţiile legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a apei subterane obţinute în urma monitorizării şi execută expertize, atunci cînd acestea sunt necesare.

Calitatea apei râului Bistriţa În Raportul privind calitatea factorilor de mediu pentru semestrul I 2009 ,

elaborat de către APM Bacau, pe baza datelor obţinute de la Direcţia Apelor Siret Bacău, în perioada ianuarie-iunie 2009 calitatea apei a fost urmărită în 6 secţiuni de supraveghere. Calitatea apelor acestor râuri este influenţată de gradul de epurare a apelor uzate evacuate de către operatoriii economici din zonă şi de evacuările de ape uzate menajere. În acest context, calitatea apelor râului Siret este influenţată de activitatea de pe platformele industriale din municipiile Roman şi Bacău, iar calitatea râului Bistriţa este afectată de activitatea de pe platformele industriale din municipiile Piatra Neamţ şi Bacău.

Calitatea râurilor a fost stabilită prin “Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă“ aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006



- 83 - 2009

Sursa: “Raportul privind starea mediului pe sem. I anul 2009”

Râul Secţiune de control

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

Bistriţa

Şerbăneşti III N-NO3 N-NO2

P-PO4 CCOMn CBO5 CCOCr Reziduu fix Cloruri

III CCOMn CBO5

CCOCr N-NO3 P-PO4 Reziduu fix Sulfaţi Cloruri

I II N-NO2 N-NO3

Ntotal

II N-NO2 N-NO3

P-PO4

III CCOMn CBO5

CCOCr N-NO3 N-NO2 P-PO4

N-NH4

Aval lac agrement

I III Reziduu fix Cloruri Sulfaţi

III Reziduu fix Cloruri Sulfaţi

III CCOMn CBO5 CCOCr Reziduu fix Cloruri Sulfaţi

III CCOMn CCOCr Reziduu fix Cloruri Fenoli

III CCOMn CCOCr N-NH4

N-NO2 P-PO4 P Reziduu fix Cloruri

Sursa: “Raportul privind starea mediului pe sem. I anul 2008”

Râul Bistriţa comparaţie semestrul I 2009 - semestrul I 2008.

CLASA DE CALITATE GENERALĂ

Râul Secţiune de control ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

Bistriţa

Serbăneşti

II

fenoli cianuri

II N-NO2 N-NO3 P-PO4

II N-NO2

N-NO3 N-NH4 Ntotal fenoli cianuri

II CCOMn CCOCr

I

II oxigen diz.

CBO5 CCOMn CCOCr N-NO2 N-NO3 Ntotal P-PO4

Aval Lac Agrement

III

CBO5 CCOCr

reziduu fix cloruri sulfaţi

III CCOCr CCOMn N-NO2 Ntotal P-PO4

reziduu fix cloruri sulfaţi

II CCOCr N-NO2 P-PO4 sulfaţi fenoli cianuri

II oxigen diz.

CCOCr sulfaţi

II N-NO2

N-NO3 cloruri

II oxigen diz. CCOMn N-NO2 N-NO3 P-PO4 cloruri



- 84 - 2009

Râul Bistriţa-oxigen dizolvat

0,0

5,0

10,0

15,0m

g O

2/l

ianuarie - iunie 2009 10,368 10,16

ianuarie-iunie 2008 10,486 10,383

cls.I 9,0 9,0

cls.II 7,0 7,0

cls.III 5,0 5,0

cls.IV 4,0 4,0

Şerbăneşti Aval Iac Agrement

Râul Bistriţa - CCOMn

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

mg

O2/

l

ianuarie-iunie 2009 4,566 4,01

ianuarie- iunie 2008 5,516 5,483

cls.I 5,0 5,0

cls.II 10,0 10,0

cls.III 20,0 20,0

cls.IV 50,0 50,0


Râul Bistriţa- N-NH4

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

mg

N/l

ianuarie-iunie 2009 0,1937 0,1805

ianuarie-iunie 2008 0,1704 0,2062

cls.I 0,4 0,4

cls.II 0,8 0,8

cls.III 1,2 1,2

cls.IV 3,2 3,2


Râul Bistriţa - reziduu fix

0

500

1000

1500

mg/

l

ianuarie-iunie 2009 263,83 469

ianuarie-iunie 2008 517,33 603,16

cls.I 500,0 500,0

cls.II 750,0 750,0

cls.III 1000,0 1000,0

cls.IV 1300,0 1300,0


Calitatea apei din acumularea – Lac de Agrement Bacău Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor

analizelor fizico-chimice şi biologice ale probelor recoltate cu frecvenţa determinată de importanţa acumulării şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric înregistrat. În cazul acumulărilor cu rol complex, frecvenţa de recoltare şi analiză a fost mai mare. Evaluarea încadrării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicii calitative a apei, s-a făcut din punct de vedere chimic şi biologic. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabilă privind indicatorii fizico-chimici globali ai regimului oxigenului, nutrienţilor, salinităţii, metalelor şi micropoluanţilor (anorganici şi organici). În cadrul acestei clasificări a calităţii apei obiectivele de referinţă corespund valorilor corespunzătoare clasei a II-a de calitate şi reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional prin aplicarea unei strategii pe termen lung. Situaţia calităţii globale a apei lacurilor, a fost stabilită prin Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006. Pe teritoriul municipiului Bacău a fost investigată acumularea Lac Agrement.

Calitatea apei acumulărilor – 2009 (sem. I) – Caracterizare după indicatorii fizico - chimici:



- 85 - 2009

Denumire acumulare

Cursul de apă

Clasa de calitate Generală Regimul

oxigenului Nutrienţi Salinitate Micropoluanţi

Agrement Bacău Bistriţa II I II - II

Sursa: „Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe sem. I anul 2009” Calitatea apei acumulărilor – 2008 (sem. I) – Caracterizare după

indicatorii fizico - chimici: Denumire acumulare

Cursul de apă

Clasa de calitate Gene- rală Regimul

oxigenului Nutrienţi Salinitate Metale Micropoluanţi

Lac Agrement Bistriţa II II III - I III

Sursa: „Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe sem. I anul 2008”

Au fost urmăriţi o serie de parametri biologici calitativi şi cantitativi: - compoziţia taxonomică pe grupe sistematice; - organisme indicatoare; - abundenţa numerică (ex/l); - număr de taxoni; - biomasa fitoplanctonică în mg/l; - clorofila „a” în μg/l.

Clorofila „a” este pigmentul fotosintetic al algelor verzi şi există o proporţionalitate între concentraţia de clorofilă „a” şi stadiul trofic al apelor de suprafaţă, de aceea este utilizată ca indicator specific pentru aprecierea gradului de trofie a lacurilor naturale şi artificiale. Interpretarea rezultatelor biologice se face pe baza Ord. 161/2006.

Lac Agrement Fitoplancton: Biomasa medie anuală a fitoplanctonului este de 4.98 mg/l şi încadrează apa lacului Agrement în stadiul mezotrof - calitatea a III a.

Biodiversitatea fitoplanctonului este relativ mare, ca şi grupe sistematice predomină: Bacillariophyta, Chlorophyta, Euglenophyta, Pyrhophyta. Media anuală a clorofilei „a” a fost de 0,38 μg/l şi a încadrat apa lacului în categoria ultraoligotrof – clasa I.

Calitatea apei uzate Operatorii economici care au înregistrat depăşiri la indicatorii investigaţi din

apele uzate şi evacuate sunt prezentaţi mai jos;



- 86 - 2009

În cursul lunii mai 2009 laboratorul APM Bacău a analizat chimic probe de ape uzate prelevate de la staţiile de epurare industriale aparţinând societăţilor: SC Rafo SA Oneşti, SC Chimcomplex SA Oneşti ( M I, M III, 019), SC Carom SA ( MC 3, MC 9 ). Au fost analizaţi indicatorii: pH, CCOCr, azot amoniacal ( NH4

+ ), carbonul organic total cu rezultate cuprinse între 33,4 şi 78,0 mg/l, carbon total, cu valori cuprinse între 33,6 şi 78,4 mg/l şi carbon anorganic, cu valori cuprinse între 0,3 şi 0,6 mg/l.

Rezultatele indicatorilor chimici nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor impuse de Hotărârea 325/2005.

Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalţi factori de mediu, este puternic influenţată de impactul surselor de ape uzate. Pentru aprecierea modificării calităţii apei diverselor formaţii hidrologice, ca urmare a recepţionării de substanţe nocive, este necesar să se cunoască anumite caracteristici globale ale principalelor surse de poluare şi anume:

- volumele de ape uzate evacuate anual; - cantităţile de substanţe poluante conţinute în apele uzate evacuate în

receptorii naturali; - situaţia funcţionării principalelor staţii şi instalaţii de epurare. O zonă potenţial critică sub aspectul poluării apelor subterane este cea în care

se află amplasată S.C. Amurco S.R.L. - afectarea cu sulfaţi, amoniac şi fosfor a pânzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la impurificarea pânzei freatice care are direcţia de curgere spre râul Bistriţa.

În afara surselor care deversează constant ape uzate în cursurile de suprafaţă pe teritoriul municipiului mai pot fi menţionate ca surse cu caracter temporar accidental scurgerile de ape meteorice ce spală şi antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale şi a dejecţiilor zootehnice, sau din zonele agricole proaspăt tratate cu substanţe chimice şi contra dăunătorilor. Staţia de epurare a apelor uzate menajere, administrată de RAGC Bacău este amplasată în albia majoră a râului Bistriţa pe malul drept în zona de sud-est a municipiului Bacău, fiind proiectată cu treaptă de epurare mecanică şi treapta de

Operator economic Domeniul de activitate Emisar Poluanţi specifici la care s-au

înregistrat depăşiri

SC Dedeman SRL Bacău Reprezentanţă auto r.Siret

- încărcare organică - azot total - detergenţi - suspensii

SC Dedeman camioane SRL Bacău Reprezentanţă auto r.Siret

- azot total - încărcare organică - detergenţi - suspensii

SC Compania de Apă Bacău SA Captare,tratare, înmagazinare şi distribuţie apă

r.Bistriţa

- încărcare organică - suspensii - azot total - detergenţi

SC Apă Serv SA Bacău Servicii publice r.Siret - încărcare organică - amoniu - suspensii



- 87 - 2009

epurare biologică, ulterior proiectându-se o a doua linie, nedefinitivată în prezent în ceea ce priveşte treapta biologică. Eficienţa de epurare a acestei staţii este mică, iar consumul de energie mare. Din acest motiv R.A.G.C. Bacau are ca obiectiv investiţional reabilitarea staţiei. Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau are ca influent totalitatea apelor reziduale, atât menajere cât şi industriale, mai putin apele deversate de S.C.Letea S.A. şi S.C. AMURCO S.R.L care deţin staţii de epurare proprii.

Calitatea apei din subteran

Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

- poluarea apelor de suprafaţă; - condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în

soluţie a diferiţilor anioni şi cationi; - dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a

îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

- efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

- particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese. Conform “Raportului privind starea mediului în anul 2007”, în cursul anului 2007, pentru urmărirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorită activităţilor antropice au fost recoltate probe din 5 foraje de observaţie la SC Amurco SRL Bacău. În urma investigaţiilor făcute, s-a observat că resursele de apă din acviferele freatice prezintă un risc ridicat de poluare atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, având drept consecinţă directă faptul că ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia din multe zone ale municipiului.

Calitatea apei potabile Apa potabilă

Judeţ Bacău

Municipiu/Oraş

Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră

Lungime (Km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Lungime (Km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Municipiul Bacău 262,5 12296 - - - - Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007”

Intensitatea consumului de apă (m3/cap de locuitor):

Unitate administrativ

teritoriala 2003 2004 2005 2006



- 88 - 2009

Bacău 101,40 85,43 81,83 77,91 Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007”

Calitatea chimică apei potabilă distribuită în sistem centralizat:

Judeţ Bacău Nr. Total probe Nr. determinări fizico - chimice

Nr. determinări bacteriologice

1658 1658 - Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007”

Conform “Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007”, din numărul de 1658 de probe un număr de 1108 probe au fost recoltate din reţelele judeţului Bacău, iar un număr de 550 probe au fost recoltate din instalaţii de distribuţie. Din cele 1108 probe chimice, 41 au fost necorespunzătoare la indicatorii: culoare, turbiditate, clor rezidual, 95% din probele necorespunzătoare fiind în reţeaua municipiului Bacău, însă acest număr nu este concludent, deoarece recoltarea de probe nu surprinde întotdeauna momentul când prin schimbarea sensului de curgere a apei în reţea, aceasta nu se mai încadrează la indicatorul culoare şi turbiditate.

RAGC BACĂU – din Bacău strada Narciselor nr. 14. deţine Autorizaţie de

Mediu nr. 445 din 19.11.2007 revizută în 3.03.2008 pentru activitatea de alimentare cu apă a municipiului Bacău, colectarea şi tratarea apelor uzate în staţia de epurare şi este valabilă până în 31.12.2010.

3.1.2. Evoluţia probabilă a calităţii factorului de mediu apă în

cazul neimplementării planului Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca

obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

Fiind un factor de mediu fundamental, apa conferă posibilităţi de utilizare pentru orice fel de necesităţi. Supravegherea calităţii apelor are ca scop protecţia împotriva efectelor nocive ale poluării şi implică două etape: cunoaşterea calităţii şi măsuri de protecţie a acesteia. Strategia de rezolvare a problemelor îmbunătăţirii calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcărilor apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizarea orăşenească, remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea unor noi staţii de epurare. Obiectivul strategic îl reprezintă ameliorarea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în zona municipiului Bacău. Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt următoarele, iar neîndeplinirea acestor obiective ar avea efecte negative asupra asigurării creşterii calităţii apei :



- 89 - 2009

• Încadrarea tuturor utilizatorilor în limitele de descărcare a apelor uzate evacuate în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare a localităţii, conform actelor normative şi condiţiilor impuse prin actele de reglementare;

• Aplicarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor în toate cazurile în care se constată abateri de la aceste prevederi;

• Întocmirea şi aplicarea cu rigurozitate a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale de către titularii activităţilor care constituie potenţialele surse de poluare;

• Continuarea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane prin modernizări, extinderi, retehnologizări staţiilor de epurare, în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioară - RAGC Bacău;

• Reabilitări, modernizări şi extinderi staţii de preepurare / epurare industriale de existente;

• Construire staţii preepurare / epurare industriale la: S.C. Agricola Internaţional SA (Departament Carbac - abatorizare porc şi vită, Abator păsări);

• Retehnologizarea proceselor industriale pentru diminuarea consumului de apă şi diminuarea riscurilor poluărilor accidentale;

• Îmbunătăţirea calităţii apelor pe tronsoanele de râu degradate: râul Bistriţa (aval evacuare platforma industrială Bacău Sud) - 2 km de râu degradat (clasa a V - a de calitate);

• Implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 76/464/CEE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii (şi cele 7 Directive ”fiice”):

- reabilitarea surselor de apă poluată din industrie: Bistriţa. - reabilitarea surselor de apă subterană poluată din industrie: o zonă potenţial critică sub aspectul poluării apelor subterane este cea în care se află amplasată S.C. Amurco S.R.L. - afectarea cu sulfaţi, amoniac şi fosfor a pânzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la impurificarea pânzei freatice care are direcţia de curgere spre râul Bistriţa;

• Igienizarea şi decolmatarea Lacului de Agrement; • Stabilirea de strategii pentru combaterea poluărilor accidentale cu substanţe

periculoase (operaţionalizarea sistemului de intervenţie); • Controlul strict al depozitării deşeurilor menajere şi zootehnice, cu respectarea

normelor în vigoare; • Controlul strict al utilizării îngrăsămintelor chimice şi a pesticidelor precum şi a

administrării pe sol a îngrăşămintelor organice provenite din zootehnie; • Delimitarea zonelor de protecţie ale captărilor de ape subterane şi de adâncime

pentru evitarea poluării apei destinate consumului populaţiei; • Delimitarea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror

deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri sau depuneri de deşeuri în



- 90 - 2009

cursurile de apă şi pe malurile acestora; • Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice de

apă, canalizare; • Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare

cu apă; • Realizarea staţiei de tratare a apei; • Realizarea reţelelor de canalizare a apei uzate menajere pe străzile racordate la

reţeaua de alimentare cu apă.

MASTER PLAN JUDEŢUL BACĂU - Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului de Apă Uzată si Apă, România - Judeţele Prahova, Buzău, Neamţ, Iasi si Bacău, prevede o serie de măsuri imediate si lucrări de extindere au fost prevăzute pentru a se realiza până în 2015, fiind dezvoltate proiecte integrate coroborate cu măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă a aglomerărilor şi dezvoltarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru apa uzată.

Zona cuprinde orasul Bacău si 4 comune limitrofe – Mărgiei, Măgura, Letea Veche şi Hemeiuşi. Majoritatea localităţilor dispun de un sistem existent de alimentare cu apă, alimentat de către sistemul din Bacău (aducţiunea de apă de la Lacul Uzului si surse de apă subterană). Rata de conectare este de aproximativ 76% din totalul populaţiei. Principala problemă a Bacăului este asigurarea securităţii si îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă prin lucrări de reabilitare si modernizare.

Sistemul va fi extins pentru a acoperi aproape întreaga populaţie a zonei. Programul de înlocuire si îmbunătăţire se prelungeste în Faza a 2-a si Faza a 3-a

până în anul 2037. Înnoirea echipamentelor mecanice si electrice la fronturile de captare din Bacău

este propusă pentru anul 2017. În orasul Bacău înnoirea echipamentelor mecanice si electrice la Uzina de

tratare a apei Baraţi este propusă pentru anul 2024, 15 ani după începerea planificată a operării = 2009. Urmează să fie reabilitată aducţiunea de apă de la Stejaru la Uzina de tratare a apei Baraţi, iar procesul de reabilitare este propus pentru perioada 2024 - 2025.

Mai mult, există câteva rezervoare si staţii de pompare care trebuie reabilitate. Parte a acestor investiţii este propusă pentru Faza 1, principala parte fiind propusă pentru cel deal doilea an din Faza a 3-a.

Reţeaua existentă de distribuţie a apei urmează a fi reabilitată si extinsă si instalate noi bransamente la case. Costurile pentru reţea sunt distribuite pe parcursul întregii perioade a Master Planului, partea prioritară a proiectului fiind concentrată în zonele cu probleme de încrustaţie, tronsoane de reţea învechite si realizate din azbociment .



- 91 - 2009

3.1.3. Prevederile PLANULUI URBANISTIC GENERAL – reactualizat a l Municipiului Bacău în privinţa factorului de mediu apa

Propuneri gospodărirea apelor

După inundatiile din perioada 2–18 august 2008, care au afectat o mare parte din judet, Comisia Judeteana de Aparare impotriva Dezastrelor si Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) au propus o serie de lucrari hidrotehnice pe principalele cursuri de apă. In momentul in care vor fi alocati banii, vor incepe si lucrarile. Printre acestea s-a propus efectuarea unor lucrari de îndiguire pe malul Siretului, pentru evitrea stămutării celor 11 familii sinistrate.

- Interzicerea costruire de noi obiective în zonele inundabile stabilite în planul de apărare împotriva inundaţiilor şi în zonele de protecţie ale lucrărilor hidrotehnice şi hidrogeologice.

- Eliberarea zonelor de protecţie de construcţii şi anexe, pentru asigurarea accesului la acţiuni operative de intervenţii precum şi pentru lucrările curente de întreţinere;

- Decolmatare Lac Agrement. - Reabilitarea digului de protectie la km 6,014 si km 6,339 pentru protejarea

aductiunii de apa bruta baraj V.Uzului – Statia de tratare Darmanesti, conducta amplasata pe malul drept al râului Uz.

Alimentare cu apă

În cadrul programul ISPA măsura 2002/RO/16/P/PE/018 se vor realiza urmatoarelor investitii:

• îmbunătăţirea alimentarii cu apa a oraşului Bacău, urmărindu-se construcţia si reabilitarea aducţiunii de apa de la lacul Poiana Uzului;

• constructia unei noi statii de tratare a apei potabile pentru aceasta aductiune; • reabilitarea retelei de canalizare concentrata in sectiunile cele mai critice ale

retelei si este destinata printre altele reducerii infiltratiilor si exfiltratiilor actuale cu aproximativ 20%;

• reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate Bacau astfel incat in urma reabilitarii statia va indeplini conditiile directivei privind epurarea apelor uzate orasenesti, pentru descarcarea in cursuri de apa din zone nesensibile (epurare secundara).

Pe viitor se doreşte extinderea reţelei de canalizare cu încă 30 de kilometri in următorii 25 de ani, în scopul deservirii întregii populaţii si extinderea alimentării cu apă in comunele suburbane, estimându-se să furnizăm apa potabilă pentru aproximativ 295.000 de locuitori până in anul 2025.



- 92 - 2009

Implementarea proiectului ISPA este in responsabilitatea Unitatii de Implementare a Proiectului (P.I.U.) din cadrul R.A.G.C. Bacau, care a fost responsabila si de implementarea proiectului MUDP II in municipiul Bacau. Aducţiunea de la Valea Uzului

Prin aceasta investitie din cadrul Masurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018, componenta A, numita "Constructia si reabilitarea aductiunii principale care face legatura intre Bacau si sursa de apa de suprafata lacul Poiana Uzului" se urmareste ca municipiul Bacau sa beneficieze de apa potabila de foarte buna calitate si la un pret de productie mai mic.

Noua captare a apei brute va fi situata la baza barajului de la Poiana Uzului, compusa dintr-o conducta cu diametrul de 1200 mm si va include o camera operationala cu valve de siguranta.

Apa bruta va fi transferata apoi gravitational printr-o noua conducta cu diametrul de 1000 mm, de la Poiana Uzului la cel mai inalt punct, Moinesti, situat la 20,3 km fata de punctul de captare.

O noua statie de pompare din apropierea acestui punct va compensa temporar insuficientele "naturale" ale debitelor gravitationale in concordanta cu nivelul apei din lac si ale cerintelor temporare de apa ale municipiului Bacau.

O unitate de preoxidare situata in acelasi loc va limita dezvoltarea in interiorul conductei a biofilmelor, care ar putea deveni excesiva luand in considerare lungimea totala a aductiunii de aproximativ 62 km.

In continuare transferul apei dinspre Moinesti catre microhidrocentrala Stejaru de Jos va fi facută printr-o conducta de 23,6 km cu diametrul de 800 mm, iar de aici apa bruta va fi transportata gravitational prin conducta deja existenta cu diametrul de 800 mm, care va fi partial reabilitata, la intrarea in statia de tratare Barati. Statia de tratare Din fonduri ISPA, prin Masura 2002/RO/16/P/PE/018, componenta B, se prevede "Constructia unei noi statii de tratare a apei potabile" ce va fi dotata cu un laborator complet ce va permite analiza detaliata a compozitiei apei. Statia noua va mai include sistem SCADA, filtre gravitationale rapide si echipamente pentru coagulare, clorinare, detectarea pierderilor etc. Costurile pentru achizitia terenului nu sunt eligibile din fondurile ISPA si vor fi acoperite de R.A.G.C. Bacau. Prin aceasta investitie se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:

• calitate corespunzatoare a apei potabile furnizata consumatorilor; • control asupra procesului de tratare si tehnologii avansate de urmarire a

functionarii statiei; • dotarea la standardele U.E. a laboratorului de analiza a apei potabile; • siguranta in exploatare; • alternative de functionare a sistemului de operare si furnizare a apei potabile

in municipiul Bacau; • reducerea consumului de energie electrica.



- 93 - 2009

Statia de tratare a apei potabile va produce un volum maxim de 730 L/s, reprezentand 63 000 mc/zi. In urma acestei investitii, estimata a se finaliza in anul 2008, furnizarea apei potabile va respecta Directiva pentru apa potabila 98/83/EC. Canalizare

In prezent aproximativ 80 km din reteaua de canalizare a municipiului Bacau are o vechime de peste 30 de ani si necesita supraveghere atenta. Alte defecte majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor retelei si sparturile la imbinarile acestora, care conduc la frecvente blocaje si cresterea debitelor de infiltratie si exfiltratie. "Reabilitarea retelei de canalizare" este o investitie finantata din fonduri ISPA prin Masura 2002/RO/16/P/PE/018, componenta C, prin care se urmareste inlocuirea a 7,3 km de conducta de diametrul 400 mm, 3,5 km. de conducta de diametrul 500 mm si 0,6 km de conducta cu diametrul de 600 mm, in total fiind inlocuita 11,4 km de retea de canalizare. Se mai urmareste inlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm si cu lungimea de aproximativ 0,1 km. Tot in cadrul acestei investitii se include achizitionarea de echipamente cum ar fi: utilaje de spalare a canalizarii, utilaje pentru sapare santuri, camere video pentru inspectii, computere si programe hidraulice pentru reteaua de canalizare. Aceasta investitie va conduce la reducerea infiltratiilor actuale cu aproximativ 20%, ceea ce inseamna 10 000 de mc/zi si, astfel, reducerea riscurilor privind sanatatea populatiei. Statia de epurare

Prin investitia "Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate Bacau" se urmăreste, in principal, îndeplinirea standardelor stabilite de directiva CE nr. 91/271/CEE (descărcări in cursuri de ape nesensibile) care in prezent nu este respectata si imbunătătirea eficientei procesului pentru a indeplini cerintele in cazul descărcărilor in cursuri de ape sensibile, daca aceasta va fi necesara in viitor, pregătind etapa următoare de realizare a denitrificarii, eliminarea lagunelor de depozitare a namolului in concordanta cu Directiva CE 86/278/EEC (depozitarea in siguranta a nămolului ), dar si o reducere a consumurilor de energie. Pentru aceasta reabilitare, fondurile asigurate de R.A.G.C. Bacau prin cofinantare B.E.R.D. au condus la cresterea considerabila a tarifului pentru apa pentru a asigura resurse adecvate operararii si intretinerii.

Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate include lucrari pentru facilitati de intrare, reabilitarea decantoarelor primare si secundare, reabilitarea decantoarelor primare pentru stocarea apei pluviale, reabilitarea bazinelor de aerare, lucrari pentru echilibrare hidraulica la intrare, statii intermediare de pompare, modificarea si finalizarea etapei biologice, transformator si echipament electric, reabilitatea



- 94 - 2009

ingrosatoarelor de namol si a fermentatoarelor de namol, unitate de deshidratare a namolului, statie termala, laborator si lucrari pentru monitorizare, automatizare si comanda (sistem SCADA). Programul de investiţii pe anul 2009 Inlocuire retele apa - str.D. Cantemir; Deviere colector canalizare str. Calea Republicii; Reabilitare sistem de alimentare cu apa si canalizare str.Izvoare; Inlocuire retele apa si canalizare stradaVasile Parvan; Construire retea alimentare cu apa - str. V.Lupu; Construire retea alimentare cu apa - str. Muscatelor; Alimentare cu apa, strada Lupeni; Supratraversare parau Trebes cuconducta de apa potabila Dn=150 mm si

conducta de apa uzata Dn=400 mm; Supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn=600 mm si

conducta de apa uzata Dn=168 mm; Conducta de legatura Dn= 600 mm intre plecare II Gheraiesti si plecare II

Margineni pentru transportul apei potabile din Statia de pompare Gheraiesti la rezervoarele Barati;

Inlocuire conducta apa potabila OL Φ 250 mm, str.Miron Costin de la intersectia cu str.Pictor Aman pana la str.Stadionului;

Imprejmuire paturi de uscare a namolu lui de la Statia de Epurare a apelor - uzate, in Municipiul Bacau;

Inlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Statia de pompare ape uzate Serbanesti;

Conducta de legatura Dn 700 mm intre conducta Dn 700 mm, strada Stefan cel Mare si conducta Dn 800 mm, strada Digu Barnat;

Inlocuire conducte de apa: - Dn 600 mm str.Calea Moinesti subtraversare linii ferate fabrica de bere si curte Vinalcool;

- Dn 400 mm b-dul Unirii de la pod Bistrita pana la Calea Barladului; - Dn 600 mm str.Garii intre str.A.Iancu si strada M.Eminescu; - Dn 125 mm str.Calea Moldovei de la str.Frunzei, la restaurantul Popas; - Dn 600 mm str.Frunzei din Statia de pompare Gheraiesti pana la

str.Calea Moldovei cu conducta Fgn Dn 700 mm;

3.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU

AER

3.2.1. Calitatea actuală a factorului de mediu aer



- 95 - 2009

În „Planul Naţional de Acţiune în domeniul protecţiei atmosferei”, cât şi în „Strategia Naţională privind protecţia atmosferei”, s-a stabilit că în perioada 2005 - 2007 să se finalizeze evaluarea preliminară a calităţii aerului, în toate zonele şi aglomerările din ţară, şi să se doteze sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului, în conformitate cu cerinţele directivelor europene în domeniul calităţii aerului.

Urmare a finalizării în 2005 a evaluării preliminarii a calităţii aerului la nivel naţional, s-a trecut la începutul anului 2006, la reproiectarea şi modernizarea Reţelei Naţionale de monitorizare a calităţii aerului.

În acest scop, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a încheiat în luna ianuarie 2006 contractul de achiziţionare şi instalare a staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului, staţii care s-au amplasat în România în cursul anului 2006.

Reteaua automata de monitorizare din Muicipiul Bacău a fost creata in urma implementarii proiectului PHARE Proiectul pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii si poluarea solului.

Implementarea directivelor UE privind calitatea aerului a fost realizata prin amplasarea a 3 statii automate care fac parte din reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului astfel:

- 1 staţie de fond urban în municipiul Bacău, parc Prefectură: această staţie evaluează influenţa activităţii umane din zona centrală a municipiului asupra calităţii aerului, raza ariei de reprezentativitate fiind de 1-5 km iar poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);

- 1 staţie de tip industrial în municipiul Bacău, la TCH, cartier Izvoare: această staţie evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calităţii aerului, raza de reprezentativitate fiind de 100 m – 1km, iar poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Indicatori monitorizati sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, ozon, monoxid de carbon, compusi organici volatili, plumb, pulberi in suspensie ( PM 10, PM 2.5) si date meteo, care sunt afisati pe doua panouri unul exterior in Bacau si unul interior in Onesti. Prin investitii proprii APM Bacau a completat configuratia statiilor cu 2 analizoare de amoniac (Bc - 1, Bc - 2) si 1 analizor H2S (Bc - 3 Onesti). Informatii privind parametrii de calitate a aerului monitorizate de cele 3 statii automate ale judetului Bacau se pot accesa la adresa: http://www.calitateaer.ro. Site-ul afiseaza indicii de calitate si valorile masurate, actualizate orar, aflate in curs de validare si certificare.

http://www.calitateaer.ro/�



- 96 - 2009

Reteaua automata de monitorizare a radioactivitatii este realizata prin masuratori beta global si dozimetrice pe factorul de mediu aer in puncte prestabilite.

Echipamentul a fost achizitionat in cadrul proiectului PHARE RO 2003/005-551.04.11.01/LOT 1 "Procurarea de echipamente necesare in scopul crearii unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii mediului, anul 2009 a unei statii care monitorizeaza in regim automat doza gamma absorbita

Reţeaua de monitorizare a avut un număr de 5 puncte fixe de control: Gherăieşti, FRE Mărgineni, Aeroport, N. Bălcescu şi Universitate. Din luna iunie 2009, reteaua s-a redus la un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti, FRE Mărgineni, N. Bălcescu şi Universitate.

Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h, în regim manual.

Sursa : http://www.apmbc.ro/apmbc-100-20.htm

Indicatori urmăriţi : NH3, pulberi sedimentabile. Evoluţia calităţii aerului în municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87. Conform “Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău pe anul

2009 pentru perioada ianuarie - iunie 2009, calitatea aerului din punctul de vedere al indicatorilor urmăriţi care? ca mai sus sunt 2 indicatori si la fel si mai jos a fost bună, valorile medii zilnice încadrându-se, sub limita de 0,1 mg/mc NH3 - STAS 12574/87. De asemenea, pe parcursul semestrului I 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale PA de 0,07 mg/mc, conform Ordinului 756/97.



- 97 - 2009

Evoluţie NH3 municipiul Bacău sem.I 2009/sem.I 2008

0,01

0,0108

0,0096

0,0102

0,0108

0,0114

semestrul I 2009 semestrul I 2008

mg/

mc

semestrul I 2009 semestrul I 2008

Pulberi sedimentabile - evoluţie medie - semestrul I 2009/ semestrul I 2008 în municipiul Bacău.

Valorile medii înregistrate în punctele de control, pe parcursul semestrului I 2009 s-au situat cu mult sub valoarea CMA = 17 g/mp/lună, conform STAS 12574/87.

• Se constată faptul că valorile medii calculate în semestrul I 2009 sunt în general mai ridicate faţă de valorile medii calculate în semestrul I 2008. Această situaţie s-a datorat faptului că în luna februarie, valorile înregistrate au depăşit valoarea CMA=17 g/mp/lună, conformSTAS 12574/87, în cazul probelor prelevate din punctele de control: Gherăieşti, Aeroport şi N.Bălcescu, maxima înregistrată a fost de 66,21g/mp/lună, fiind semnalată la N.Bălcescu.

Valorile înregistrate în perioada ianuarie - iunie 2009 pentru SO2, în urma măsurătorilor realizate pe cele trei staţii s-au situat cu mult sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii ( 125 μg/mc ), conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002. Valoarea maximă zilnică înregistrată în semestrul I 2009, în staţia BC 1 a fost de 32,41 μg/mc, în staţia BC 2 de 39,19 μg/mc, iar în staţia BC 3 de 13,55 μg/mc.

Valorile înregistrate în perioada ianuarie - iunie 2009 pentru NO2, în urma măsurătorilor realizate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002 ( limita an = 40 μg/mc ).

De asemenea concentraţiile medii orare înregistrate s-au situat mult sub valoarea limită pentru protecţia populaţiei ( 200 μg/mc ), conform aceluiaşi ordin. Valorile înregistrate pentru ozon în urma măsurătorilor realizate pe cele trei staţii în perioada ianuarie - iunie 2009, au fost mici ceea ce a evidenţiat un nivel scăzut al poluării din zonele monitorizate. Nu s-au semnalat depăşiri ale pragului de alertă de 240 μg/mc, precum şi faţă de pragul de informare de 180 μg/mc -medie orară. De

• Graficul prezintă comparativ evoluţia concentraţiei de amoniac pe municipiul Bacău în semestrul I 2009, respectiv semestrul I 2008. Practic nu se constată modificări esenţiale ale nivelului



- 98 - 2009

asemenea, concentraţiile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2010 ( 120 μg/mc ).

În medie, cele mai ridicate valori ale concentratiei de ozon s-au înregistrat în perioada aprilie-iunie, perioadă cu temperaturi mai crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă, factori care favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului.

Probleme legate de poluarea aerului în municipiul Bacău: Substanţele emise în atmosferă determină fenomene precum: acidifierea, smogul fotochimic, distrugerea stratului de ozon, schimbările climatice etc. Analizele emisiilor, distribuţia lor sectorială, ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elemente cheie în stabilirea priorităţilor de mediu, în identificarea politicilor ce trebuie să fie adoptate, la nivel local. Indicatorii selectaţi trebuie să raspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele privind atmosfera. Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situaţiilor concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare. Calitatea aerului în municipiul Bacău este influenţată de industria chimică (SC Amurco SRL Bacău SA – emisii amoniac), centralele termoelectrice (SC CET SA Bacău – emisii pulberi, SO2), industria alimentară (Agricola Internaţional – emisii amoniac), depozitul municipal de deşeuri menajere şi traficul rutier. a) Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici alogeni, ce determină reacţii chimice în atmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu afectarea ecosistemelor terestre şi/sau acvatice. Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, şi anume: SO2, NOx şi NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă. Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul municipiului Bacău provin în principal din următoarele surse staţionare:

- arderea combustibililor fosili, în scopul producerii energiei electrice şi termice, sursă semnificativă de oxizi de azot şi oxizi de sulf.

Dintre sursele de pe teritoriul acestei zone, semnificative sunt instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici), care intră sub incidenţa directivei 2001/80/EEC, transpusă în legislaţia română prin H.G. 541/2003, modificată şi completată prin HG 322/2005.



- 99 - 2009

- arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice, care reprezintă sursa de oxizi de azot;

- managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor, reprezintă surse semnificative de amoniac;

- administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, care reprezintă o sursă importantă de amoniac.

Cantităţile de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant emise anual în atmosferă au fost determinate de către APM Bacău, pe baza unor modele şi calcule de estimare, din cadrul metodologiei CORINAIR III. Sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere, reprezintă o altă sursă semnificativă de gaze acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor acestor surse de emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului).

Un alt element important în evaluarea impactului emisiilor poluante în atmosferă asupra calităţii mediului şi sănătăţii umane, alături de evaluarea cantităţilor de noxe emise, îl reprezintã activitatea de monitorizare a imisiilor atmosferice şi a calităţii precipitaţiilor. Calitatea precipitaţiilor

• Conform “Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău pe anul 2009”, Punctul de prelevare al precipitaţiilor este situat la sediul APM Bacǎu.

• Indicatorii monitorizaţi în semestrul I 2009 au fost: pH, conductivitate, iar începând cu luna iunie s-a lărgit paleta indicatorilor, respectiv: NH4

+, K+, Na+, Mg2+, Ca2+, TOC, TC, IC, TDS, indicatori determinaţi cu Electroforeza capilară Agilent G 1600AX şi TOC Model ASI –V: pH- valoarea medie măsurată a fost de 7,5665 upH; valoarea minimă

măsurată a fost de 6,6490 upH; conductivitate - valoarea medie măsurată a fost de 43,280; valoarea

maximă măsurată a fost de 68,60 μS/cm; NH4

+ - valoarea medie măsurată a fost de 5,2930 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 13,160 mg/l;

K+- valoarea medie măsurată a fost de 9,34 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 19,96 mg/l;

Na+- valoarea medie măsurată a fost de 3,767 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 6,66 mg/l;

Mg2+- valoarea medie măsurată a fost de 1,925 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 2,97 mg/l;

Ca2+- valoarea medie măsurată a fost de 4,221 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 6,05 mg/l;

TOC( carbon organic total ) - valoarea medie măsurată a fost de 70,16 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 132,7 mg/l;



- 100 - 2009

TC ( carbon total ) - valoarea medie măsurată a fost de 81,62 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 163,4 mg/l;

IC (carbon anorganic) - valoarea medie măsurată a fost de 11,458 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 30,69 mg/l;

TDS(substanţe dizolvate totale) - valoarea medie măsurată a fost de 47,0 mg/l, valoarea maximă măsurată a fost de 75,0 mg/l;

Calitatea medie a precipitaţiilor în perioada ianuarie – iunie 2009.

Sursa: „Rapoarte privind starea mediului în judeţul Bacău 2009 – semestrul I”

Controlul conformării la Ordin 462/1993. APM Bacău realizează cu ajutorul autolaboratorului IWECO din dotare ( care este echipat cu analizoare şi accesoriile necesare ) măsurători la coş pentru o serie de indicatori: pulberi totale, SO2, Nox, CO, CO2, O2, temperatura, viteza, presiunea gazelor din coş.

Pe parcursul semestrului I 2009 s-a realizat monitorizarea unui număr de 12 societăţi.

Au fost verificate precizările ordinului faţă de punctele de recoltare şi valorile realizate la parametri, în regim de funcţionare.

Nu au fost semnalate probleme faţă de conformarea la ordin. Situaţia gazelor cu efect de seră

În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, intrat în vigoare în februarie 2005, România trebuie să reducă emisiile celor 6 gaze cu efect de seră prevăzute în Protocol (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6) cu 5 până la 8 % în perioada de angajare 2008 – 2012, faţă de anul de bază 1989.

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră în municipiul Bacău sunt: activităţile de producere a energiei electrice şi termice; extracţia şi arderea combustibililor fosili; alte activităţi industriale (în special din industria chimică şi petrochimică); utilizarea solvenţilor; transporturi rutiere; tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Primăria împreună cu CET Bacău au primit finanţare cu fonduri europene nerambursabile pentru proiectul “Reducerea poluării şi diminuarea schimbărilor climatice, prin restructurarea şi reabilitarea sistemului, pentru atingerea ţintelor şi eficienţa energetică în municipiul Bacău”. Valoarea proiectului se ridică la 85-100

Punct monitorizare

pH minim

Aciditate mEq/l

Cond. electrică µS/cm

NO3 mg/l

NO2 mg/l

SO4 mg/l

NH4 mg/l

Cl mg/l

APM Bacău 6,6490 - 43,280 - - - 5,2930 -



- 101 - 2009

milioane euro, din care primeşte 50 de milioane euro din fonduri europene nerambursabile, diferenţa urmând a fi completată de fonduri de la Guvern (20 milioane euro) şi autorităţile locale. Proiectul se va derula în perioada 2009 - 2011, maxim 2012. Prin el se va crea al doilea grup de cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur şi se vor moderniza reţelele termice secundare şi primare.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO2 Eq ) Municipiul Bacău

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii totale (mii tone CO2 Eq)

680,17

737,98 2949,17 952,08 584,91 694,56

Sursa: Date preluate de la APM Bacău

O altă problemă de mediu este poluarea fonică. Zgomotul cauzat de autoturisme şi traficul greu a devenit sursa primară de poluare fonică în mediul urban. În condiţiile actuale de trafic, prin mărirea parcului de maşini fără a beneficia de infrastructura rutieră corespunzătoare, poluarea fonică la care este supusă populaţia limitrofă zonelor cu trafic intens este mare. În marile aglomeraţii urbane şi în zonele populate limitrofe autostrăzilor, acest factor negativ de mediu îşi face simţită prezenţa pe o arie extinsă în situaţia în care nu se aplică protejarea fonică prin utilizarea unor sisteme de diminuare a zgomotelor.

MĂSURĂTORI SONOMETRICE

Cauzele esenţiale ale depăşirii nivelului de zgomot emis în mediu de traficul rutier sunt:

- accentuarea procesului de degradare a infrastructurii rutiere; - intensificarea traficului rutier prin creşterea continuă a numărului de

autovehicole; - lipsa drumurilor ocolitoare pentru traficul de tranzit - existenţa parcurilor auto depăşite, învechite; - nerespectare restricţiilor de tonaj pe anumite artere; - starea tehnică necorespunzătoare a autoturismelor.

Agenţia de Protecţie a Mediului Bacău a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la emisii (agenţi economici – atât în urma sesizărilor, cât şi pentru autorizaţia de mediu a unor activităţi). Municipiul Bacău este împărţit în zone de monitorizare având în vedere obiectivul Agenţei de Protecţie a Mediului Bacău de întocmire a hărţii acustice odată cu implementarea Directivelor europene referitoare la acest domeniu. S-a avut în vedere zgomotul produs de trafic şi de surse industriale. Având în vedere că traficul rutier constituie sursa majoră de poluare fonică iar cele mai multe şcoli sunt amplasate în apropierea culoarelor de trafic s-au înregistrat depăşiri ale limitei admise de STAS 10009/88 (50dB (A)). După cum a rezultat din măsurătorile Agenţiei de Protecţie a



- 102 - 2009

Mediului Bacău şi a instituţiilor cu preocupări în domeniu, nivelul de poluare fonică a municipiului Bacău este ridicat, înregistrându-se valori de până la 90 dB (A). Impactul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport rutier şi feroviar a fost şi este deosebit de mare în raport cu fondul natural şi limitele admise în vigoare. Măsurători de zgomot în anul 2008

Tip măsurătoare zgomot Număr

măsurători Maxima măsurată

( dB ) % Depăşiri

sem I sem II sem I sem II sem I sem II Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 4 3 71.1 68.4 50 33.3

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

9 - 77.8 - - -

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 1 1 58 72.6 100 100

Incinta industrială 18 19 72.3 73.1 44.4 47.36 Zone feroviare - - - - - - Aeroporturi - - - - - - Parcări auto 4 4 58.8 62.2 - - Stadioane, cinematografe în aer liber - - - - - -

Trafic 48 34 91.2 77.8 66.6 70.58 Limita incinte locuinţe/ (Reclamatii) 5 2 / 1 75 70 / 48.6 100 100 / -

Solicitări Garda de Mediu -Bacău 3 5 76.4 70 66.6 60

Sursa: „Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe anul 2008” Conform informaţiilor primite de la APM Bacău, s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot, în intersecţiile următoare (la valorile maxime măsurate):

- ian. 2008: str. Chimiei - 91.0 dB; - apr. 2008: str. Izvoare - 74.1 dB; - mai 2008: str. Chimiei - 77.0 dB; - iunie 2008: SC Rombet SA - 71.4 dB; - iulie 2008: str. Republicii - 78.8 dB;

aug. 2008: inters.Narcisa-str.Chimiei -77.4 dB. În perioada ianuarie-iunie 2009 s-au efectuat măsurători care, au avut ca scop

determinarea zgomotului echivalent (Lech) şi verificarea încadrării rezultatelor din măsurători în STAS nr. 10009/88, capitolul 2, punctul 2,5.

APM Bacău şi-a propus monitorizarea nivelului de zgomot la nivelul municipiului Bacău, în vederea identificarii surselor de poluare fonică.



- 103 - 2009

În acest sens s-a procedat la investigaţii efectuate la nivelul cartierelor municipiului, avându-se în vedere măsurători în zone rezidenţiale, obiective sociale, transporturi.

Precizăm că echipamentul din dotare nu asigură o monitorizare continuă şi că, în general măsurătorile surprind valori cumulate, generate de mai multe surse cu intensităţi diferite.

Măsurători zgomot Locaţie

Număr măsurător

i

Maxima măsurată(

dB )

Depăşiri (%)

Determinări în urma

sesizărilor

(%)

Sesizări rezolvat

e (%)

Indicator utilizat

Pieţe,spaţii comerciale, restaurante în aer liber

5 70 60 - - Lech

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

4 75,6 25 - - Lech

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 2 46,8 100 - - Lech

Incinta industrială 28 76,8 7,14 - - Lech Parcări auto 2 58,3 - - - Lech Trafic auto şi feroviar 50 75,6 46 - - Lech

Limită incinte locuinţe ( reclamaţii) 8 62,4 50 100 100 Lech

Solicitări Garda de Mediu – Bacău - - - - - Lech

Total măsurători 99 Sursa: „Rapoarte privind starea mediului în judeţul Bacău 2009 – semestrul I”

3.1.2. Evoluţia probabilă a calităţii factorului de mediu aer în

cazul neimplementării planului Pentru zonele în care calitatea aerului este afectată de traficul rutier, este de

aşteptat ca evoluţia calităţii aerului să urmărească valorile de trafic de pe respectiva arteră de transport. Creşteri ale valorilor de trafic vor determina şi creşteri ale valorilor concentraţiilor de poluanţi atmosferici.

Din punct de vedere al poluanţilor atmosferici emişi de instalaţiile de încălzire din gospodăriile populaţiei, cantitatea acestora va creşte odată cu extinderea zonelor destinate locuitului.

Creşterea va fi cu atât mai mare cu cât raportul dintre cantitatea de combustibil solid şi cantitatea de combustibil gazos utilizat pentru încălzirea locuinţelor va fi mai mare.



- 104 - 2009

Pe de altă parte dezvoltarea inerentă a localităţii, atât din punct de vedere al creşterii numărului de locuitori, cât şi al dezvoltării activităţilor productive, poate determina, în cazul unor dezvoltări insuficient de bine gestionate, efecte nefavorabile asupra calităţii aerului din zonele rezidenţiale.

3.1.3. Prevederile PLANULUI URBANISTIC GENERAL –

reactualizat a l Municipiului Bacău în privinţa factorului de mediu aer

Atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte se resimt de la nivel local până la nivel global asupra tuturor elementelor biotice şi abiotice, monitorizarea calităţii aerului ocupă un loc esenţial, constituindu-se într-un element de fundamentare a strategiilor de control.

A supune controlului calitatea aerului presupune elaborarea unui program coerent care să vizeze toate problemele de poluare precum şi responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi (autorităţile locale, agenţi economici, populaţia).

Obiectivul strategic îl reprezintă ameliorarea calităţii aerului prin diminuarea

cantităţii de emisii provenite din diverse procese. Direcţiile de acţiune propuse pentru realizarea acestui obiectiv sunt:

• Continuarea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării industriale (IPPC) la instalaţiile care nu sunt conforme cu prevederile acestei directive: SC Amurco SRL, SC Agricola Internaţional S.A., S.C. Letea SA, SC Subex SA.

• Aplicarea Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii. Aplicarea unui plan de reducere a emisiilor de COV la obiectivele care nu respectă valorile limită respectiv SC Promode SRL şi SC Mobilla Elbac SRL.

• Aplicarea Directivei Consiliului nr 88/609 EEC (Directiva LCP) privind limitarea emisiilor de poluanţi specifici în atmosferă din instalaţii mari de ardere.

Directiva vizează instalaţiile termoenergetice a căror putere termică nominală este egală sau mai mare cu 50MWt, şi care furnizează energie termică şi electrică populaţiei: CET Bacău. Obiectivul directivei este limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi în aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere.

• Respectarea Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase - (SEVESO II) .



- 105 - 2009

Prevederile acestei directive se aplică activităţilor în care sunt prezente substanţe periculoase (toxice, foarte toxice, oxidante, explozibile, inflamabile, foarte inflamabile, periculoase pentru mediu) în cantităţi suficiente astfel încât să existe pericolul producerii unui accident major: SC Petrom SA (Depozit Peco BC), SC Amurco SRL, SC Letea SRL, SC Agricola Internaţional S.A. (departamentul Carbac) - secţia FRIGORIFER, SC Agricola Internaţional S.A. Scopul este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele pentru populaţie şi mediu.

• Implementarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Se supun prevederilor acestei hotărâri instalaţiile aparţinând următorilor operatori economici: SC Aerostar SA Bacău, SC Letea SA Bacau, SC Amurco SRL Bacău, SA CET SA Bacău, S.C. Diana Forest S.A Bacău.

• Tehnologii noi pentru diminuarea gazelor cu efect de seră: - îmbunătăţirea sisteme de ardere şi reducerea CO2 la CET Bacău şi SC Amurco SRL; - reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberile în suspensii), ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA prin reducerea adaosului de plumb din benzină şi utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante; - instalaţii noi, ecologice de producere a energiei electrice şi termice, inclusiv prin promovarea surselor neconvenţionale (energie solară, energie eoliană); - reducerea pierderilor în atmosferă a substanţelor ce reduc stratul de ozon (ODS-uri).

• Controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;

• Relocalizarea industriei la periferie va contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele rezidenţiale;

• Dezvoltarea unor noi activităţi productive (activităţile ITC), cu un impact minim asupra aerului;

• Creşterea potenţialului de utilizare a resurselor forestiere în vederea limitării gazelor cu efect de seră, prin împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole;

• Introducerea sensului giratoriu în locul semaforului, în cât mai multe intersecţii pentru fluidizarea traficului;

• Sincronizarea semafoarelor de pe căile rutiere cu trafic intens, acţiune care ar conduce la diminuarea nivelului de zgomot stradal;

• Redimensionarea infrastructurii de transport cu prevederea unei rute ocolitoare pentru dirijarea traficului rutier din interiorul localităţii şi evitarea producerii poluării fonice;

• Degrevarea circulaţiei auto în zona centrală prin crearea unor străzi pietonale; • Montarea unor panouri fonoabsorbante şi fonoizolante în zonele construite,

limitrofe gării, căilor ferate;



- 106 - 2009

• Îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea corespunzătoare a acestora;

• Reabilitarea spaţiilor verzi; • Realizarea perdelelor de protecţie în zona arterelor rutiere foarte circulate

(drumuri europene, DN, DJ), prin plantarea de arbori, ce vor constitui zone - tampon între zona stradală şi zona de locuit,

• Realizarea perdelelor de protecţie vegetală pentru obiectivele industriale existente.

3.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU

SOL

3.2.1. Calitatea actuală a factorului de mediu sol Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii

activităţi umane, este influenţat puternic de acesta, atât prin acţiuni antropice cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe care suportă solul datorită acestor acţiuni şi fenomene reprezintă ceea ce se cunoaşte sub numele de poluarea şi degradarea solurilor.

Poluarea solurilor se datorează depunerii şi deversării pe sol, în condiţii mai mult sau mai puţin controlate, a unor reziduri reprezentate prin deşeuri menajere şi industriale, dejecţii zootehnice, substanţe chimice utilizate în agricultură, nămoluri de la staţiile de epurare şi nămoluri de fabricaţie.

Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură chimică, biologică sau biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţii patogeni, dăunători, buruieni şi alte organisme dăunătoare culturilor agricole şi vegetaţiei forestiere, precum şi produselor agricole depozitate. Sub aceeaşi denumire sunt cuprinse şi alte produse, precum cele cu efect regulator de creştere, cu efect adjuvant, sinergic, inclusiv capcanele feromonale, chromo-atractive sau fago-atractive, alte produse a căror utilizare are ca scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a produselor depozitate.

Dejecţiile zootehnice, prin conţinutul mare de materie organică uşor biodegradabilă şi de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente) constituie un îngrăşământ organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor. Unele metale grele cum sunt Cu, Zn introduse în alimentaţia administrată animalelor se regăsesc în aceste dejecţii. Aceste considerente, alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora ca îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate şi numai după ce au fost compostate în condiţii controlate. Administrate în cantităţi prea mari, dejecţiile zootehnice determină apariţia riscului poluării solului datorită depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv.



- 107 - 2009

Sectorul industrial: în urma proceselor de producţie rezultă cantităţi semnificative de deşeuri depozitate mai mult sau mai puţin conform legislaţiei actuale în vigoare. Aceste depozite pot conţine cenuşă şi zgură, pulberi cu conţinut de metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd), şlamuri, steril, cărămizi şi nisipuri uzate, nămoluri, turte de filtrare.

Conform “Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2008 – sem. I”, în această perioadă s-a urmărit cuantificarea impactului haldei de fosfogips a societăţii SC Amurco SRL Bacău asupra calităţii solului. Pentru aceasta s-au recoltat probe din cele patru puncte cardinale, din orizonturile 0-10 şi respectiv 10-20 cm, la o distanţă de la 50 m şi 100 m faţă de haldă.

În urma analizelor chimice s-a constatat că solurile sunt slab alcaline, soluri nesalinizate slab humifere, bogate în fosfor total, soluri cu conţinut scăzut în carbon organic. Din punct de vedere bacteriologic pentru indicatorul NTG valorile s-au situat între 396 000 şi 468 000 germeni/g sol, solul încadrându-se în categoria a III a de calitate – sol poluat – cu limite cuprinse între100 000 – 1 000 000 germeni/g sol (S. Mănescu - Microbiologie sanitară).

Analize fizico – chimice şi bacteriologice în anul 2008:

Sursa:” Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2008 sem. I”

În urma analizelor chimice efectuate, a rezultat că solurile din jurul haldei de fosfogips a SC Amurco SRL, sunt slab alcaline, soluri nesalinizate, cu un conţinut scăzut de carbon organic, slab humifere, soluri cu conţinut bogat în fosfor, soluri bine şi foarte bine asigurate cu azot.

Din punct de vedere bacteriologic pentru indicatorul NTG valorile s-au situat între 132 000 şi 286 000 germeni/g sol, solul se încadrează în categoria a III a de calitate – sol poluat – cu limite cuprinse între100 000 – 1 000 000 germeni/g sol.

Deşi solul din această zonă este poluat, se constată că, în comparaţie cu anul 2007, numărul de germeni din sol s-a înjumătăţit.

Pe parcursul semestrului II 2008 s-au analizat probe de soluri cu folosinţă sensibilă din curtea Universităţii Bacău. S-au recoltat probe de la adâncimi diferite (orizontul 0-10 cm şi orizontul 10-20 cm). Indicatorii chimici investigaţi au fost pH şi metale (Zn, Cu, Cd, Ni, Pb). Rezultatele analizelor de sol sunt următoarele:

Loc recoltare

Adânci- me cm

Tip sol

pH Car- bonaţi

Bicar- bonaţi Cloruri

C organic

Hu- mus

N total

Subst. vola-tile

P total P2O5 NTG

unit pH % % % % % % % % % germeni

/g sol

Haldă fosfogips

SC Amurco

SRL

N; 0-10 sol cu folosin

-ţă sensibi

lă

6,9 0 0,036 0,0097 1,03 1,77 0,39 3,6 0,084 0,19 204000 S; 0-10 7,4 0 0,042 0,011 1,73 2,99 0,30 6,5 0,177 0,41 252000 E; 0-10 8,0 0 0,042 0,071 1,73 2,99 0,35 3,9 0,153 0,35 286000 V; 0-10 7,8 0 0,045 0,0080 1,71 2,94 0,42 5,2 0,073 0,17 216000 N; 10-20 7,6 0 0,039 0,0088 0,97 1,68 0,36 3,2 0,082 0,19 132000 S; 10-20 7,9 0 0,036 0,0088 1,79 3,08 0,29 9,4 0,222 0,51 221000 E; 10-20 8,1 0 0,042 0,0071 1,04 1,72 0,32 4,4 0,149 0,34 165000 V, 10-20 7,9 0 0,042 0,0097 1,42 2,45 0,39 5,6 0,116 0,27 228000



- 108 - 2009

- solurile analizate sunt slab alcaline, conform scării de apreciere ICPA Bucureşti, 1987.

- comparativ cu limitările pentru soluri sensibile, concentraţia de cupru se situează între valoarea normală şi pragul de alertă, iar concentraţia de plumb se situează sub valoarea normală (Ordinul MAPM nr. 756 / 1997). Conform „Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău”, în semestrul I 2008 au

fost monitorizate de către Laboratorul APM Bacău solurile limitrofe haldelor de deşeuri menajere.

Scopul analizei fizico – chimice şi bacteriologice a probelor prelevate este de a stabili, pe baza datelor obţinute, influenţa haldelor de deşeuri asupra solurilor agricole limitrofe, transpusă prin gradul de fertilitate relativă / poluare al solului şi evoluţia în timp a acestora. Indicatorii fízico – chimici monitorizaţi sunt: pH, salinitate (carbonaţi, bicarbonaţi, cloruri), humus, carbon organic, azot total, umiditate, substanţe organice volatile, fosfor total, P2O5. Deasemenea s-au efectuat investigaţii asupra parametrilor bacteriologici: număr total de germeni.

Valorile măsurate au fost comparate cu limitele din literatura de specialitate şi cu valorile măsurate pentru probele de referinţă.

Sursa: „Raportul privind starea mediului în anul sem I, anul 2008” Probele au fost prelevate de pe teren cu folosinţă sensibilă la o distanţă de 100

m de haldă, pe 4 direcţii, din orizonturile 0 - 10 şi respectiv 10 - 20 cm. În urma analizelor chimice solurile respective sunt slab alcaline, soluri

nesalinizate, cu un conţinut mijlociu şi scăzut de carbon organic, solurile sunt slab humifere, soluri cu conţinut bogat în fosfor, soluri bine şi foarte bine asigurate cu azot

Din punct de vedere bacteriologic pentru indicatorul NTG valorile s-au situat între 297 000 şi 444 000 germeni/g sol, solul se încadrează în categoria a III a de calitate – sol poluat – cu limite cuprinse între100 000 – 1 000 000 germeni /g sol (S. Mănescu - Microbiologie sanitară).

Principalele situri contaminate din punct de vedere al poluării solurilor precum şi natura sursei, natura poluanţilor, suprafaţa contaminată, sunt prezentate în tabelul următor: Inventarul siturilor contaminate la nivelul judeţului Bacău:

Loc recoltare

Adâncime cm

Tip sol

pH Car-bo- naţi

Bicar- bonaţi Cloruri

C organic

Hu- mus

N total

Subst. volatile

P total P2O5 NTG

unit pH % % % % % % % % % germen

i/g sol

Halda de deşeuri

menajere Bacău

N; 0-10 sol cu folosinţă

sensibilă

7,8 0 0,042 0,0106 2,10 3,61 0,32 4,6 0,096 0,22 297000 S; 0-10 8,2 0 0,036 0,0088 2,30 3,97 0,27 6,0 0,096 0,22 338000 E; 0-10 8,3 0 0,039 0,0080 1,35 2,32 0,28 4,7 0,079 0,18 372000 V; 0-10 8,2 0 0,042 0,0071 1,76 3,04 0,41 7,0 0,098 0,22 442000 N; 10-20 8,0 0 0,042 0,0088 1,42 2,45 0,22 4,6 0,074 0,17 348000 S; 10-20 7,9 0 0,045 0,0080 1,51 2,60 0,28 5,4 0,098 0,23 300000 E; 10-20 7,7 0 0,042 0,0097 1,14 1,97 0,30 4,8 0,083 0,19 312000 V, 10-20 7,6 0 0,045 0,0088 1,26 2,17 0,23 4,3 0,085 0,20 444000



- 109 - 2009

Nr.

crt.

Numele proprietarului/

administratorului

/deţinătorului sitului

contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilo

r

Suprafaţa contaminată (m2)

1 SC AMURCO SRL BACĂU Oraş Bacău Activitate

industrială

Depozitare materiale

periculoase

Zgură fosfogips 162000

2 CET BACĂU Bacău

Com. Letea Veche

Activitate industrială

Depozit industrial de

deşeuri nepericuloase

Depozit zgură şi cenuşă

370000

Sursa: Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007

Degradarea solurilor reprezintă un proces complex, generat în timp, de o multitudine de factori naturali şi antropici.

Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic din municipiul Bacău este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, sărăturare, alcalinizare, etc. Aceste fenomene, care sunt de fapt efecte ale unor cauze antropice vechi (desţeleniri, defrişări, agrotehnici înapoiate) s-au produs şi se produc în municipiul Bacău datorită unui complex de condiţii care acţionează în interdependenţă: apele subterane, substratul geologic, panta şi energia reliefului, regimul precipitaţiilor, caracterul torenţial al scurgerii apelor, gradul de acoperire cu vegetaţie, etc.

Acestora li se adaugă influenţa unor activităţi umane: agrotehnici necorespunzătoare pe terenurile în pantă, neîntreţinerea şi chiar distrugerea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare (defrişări ale plantaţiilor cu rol de protecţie, distrugerea şi cultivarea benzilor înierbate şi a agroteraselor, desţelenirea unor versanţi cu risc de alunecare şi eroziune, neîntreţinerea sistemelor de desecare), exploatări de nisipuri şi argile în cariere.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor în municipiul Bacău

Repartiţia solurilor afectate de factori limitativi în anul 2008: Factori de degradare Suprafaţa

(ha) Eroziune de suprafaţă 119 Eroziune în adâncime 54 Inundabilitate 81 Colmatare 34 Volum edafic redus 373 Tasare 572 Gleizare 362 Pseudogleizare 5 Acidifiere moderată 98



- 110 - 2009

Acidifiere slabă 597 Sursa: Date preluate de la OSPA

Pe teritoriul municipiului Bacău, suprafaţa totală de soluri afectate de diferiţi factori de degradare este de 2295 ha. Conform datelor primite de la OSPA Bacău, distribuţia restricţiilor calităţii solurilor este următoarea:

Suprafeţe afectate de eroziune de suprafaţă = 119 ha, din care: - slabă = 98 ha; - puternică = 11 ha; - excesivă = 10 ha. Suprafaţa colmatată = 34 ha (colmatare slabă). Suprafaţa afectată de eroziunea în adâncime = 54 ha, din care: - şiroiri rigole = 21 ha; - ogaşe = 32 ha; - ravene = 1 ha. Suprafaţa afectată de gleizare = 362 ha, din care: - slabă = 161 ha; - moderată = 90 ha; - puternică = 71 ha; - foarte puternică = 40 ha. Suprafaţa afectată de pseudogleizare = 5 ha (pseudogleizare slabă). Suprafaţa afectată de inundaţii = 81 ha, din care: - rară (odată la 5 ani) = 35 ha; - frecventă (odată la 2- 5 ani) = 46 ha. Volum edafic redus = 373 ha, din care: - mijlociu = 144 ha; - mic şi foarte mic = 229 ha. Tasarea (compactarea solurilor) se întâlneşte pe o suprafaţă de 572 ha,

din care: - slabă pe 526 ha; - moderată pe 46 ha.

Reacţia solurilor: - moderat acidă = 98 ha; - slab acidă = 597 ha; - neutră = 105 ha; - slab alcalină = 585 ha. Rezerva de humus:

- foarte mică = 42 ha; - mică = 499 ha; - mijlocie = 635 ha; - mare = 209 ha. Aprovizionarea cu fosfor mobil:



- 111 - 2009

- foarte slabă = 105 ha; - slabă = 330 ha; - medie = 536 ha; - bună = 359 ha; - foarte bună = 55 ha. Aprovizionarea cu potasiu mobil:

- slabă = 17 ha; - medie = 212 ha; - bună = 841 ha; - foarte bună = 315 ha. Textura grosieră (nisipolutoasă) în orizontul de la suprafaţa este prezentă

pe 103 ha. Seceta periodică afectează întreaga suprafaţă a teritoriului municipiului

Bacău.

3.1.2. Evoluţia probabilă a calităţii factorului de mediu sol în cazul neimplementării planului

Activitatea omului asupra solului trebuie orientată spre o exploatare raţională a acestuia, care va contribui la formarea, refacerea structurii lor, la menţinerea echilibrului substanţelor fertilizante şi la combaterea spălării areolare, eliminarea excesului de umiditate, a combaterii şi diminuării alunecărilor de teren şi a poluării solurilor.

Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care determină scăderea potenţialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale modului de folosinţă. De asemenea, poluarea solurilor cu reziduuri şi substanţe chimice pot avea consecinţe negative asupra apelor, prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, animalelor şi omului.

• Calitatea solurilor de pe municipiul Bacău este influenţată de administrarea de substanţe chimice folosite în agricultură, unităţile zootehnice şi sectorul industrial.

• Sursele majore de poluare a solurilor sunt: SC Amurco SRL, CET Bacău şi depozitul municipal de deşeuri menajere.

• Diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici din industrie; (de ex. în solul poluat de SC Amurco SRL, numărul de germeni s-au înjumătăţit comparativ cu anul 2007);

• Deşeurile periculoase generate din procese tehnologice înregistrează o tendinţă de scădere;



- 112 - 2009

• Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat lipsa poluării chimice (nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor normale în solurile cu folosinţă agricolă).

• Degradarea solurilor prin procese de eroziune în suprafaţă şi în profunzime, acidifiere, salinizare, gleizare, tasare şi alcalinizare, sărăturare.


reactualizat a l Municipiului Bacău în privinţa factorului de mediu sol

Ameliorarea şi menţinerea pe termen lung a funcţiilor solului şi contracararea poluării şi deteriorării lor sunt obiectivele principale pentru protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a solurilor de pe teritoriul municipiului Bacău.

Solul este un factor de mediu fundamental ce trebuie protejat cu aceeaşi atenţie ca aerul şi apa. Este un mediu divers, dar fragil, care este însă factorul principal al asigurării hranei oamenilor, animalelor şi plantelor. Un centimetru în grosime de sol se realizează în zeci şi chiar sute de ani, dar de pierdut îl putem pierde într-un an, datorită vânturilor, precipitaţiilor, defrişării pădurilor sau folosirii neraţionale a unor substanţe chimice.

Obiectivul strategic îl reprezintă ameliorarea calităţii solului prin reabilitarea

suprafeţelor degradate, îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate.

Direcţiile de acţiune pentru realizarea acestui obiectiv sunt: • Lucrări de ecologizare haldă de fosfogips a SC SOFERT SA (SC Amurco

SRL); • Amenajarea corespunzătoare a platformelor şi batalurilor pentru depozitarea

dejecţiilor zootehnice: SC Agricola Internaţional; • Modernizarea instalaţiilor de creştere a păsărilor, conform recomandarilor

BAT: SC Avicola SA (platourile Gherăieşti şi Şerbăneşti); • Achiziţionarea de tehnologii avansate pentru agenţii economici; • Închiderea depozitului municipal neconform de deşeuri până în anul 2009 şi

reconstrucţia ecologică a terenului aferent; • Organizarea colectării selective a materialelor reciclabile sau recuperabile,

conform Legii 426/2001 privind regimul deşeurilor; • Realizarea staţiei de transfer care să faciliteze transportul eficient al

deşeurilor de la punctele de colectare la depozitul ecologic Bacău; • Asigurarea instalaţiilor şi capacităţilor de utilizare controlată a

îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor la producătorii agricoli, depozitarea controlată a deşeurilor de pesticide;



- 113 - 2009

• Organizarea infrastructurii pentru valorificarea agricolă a nămolurilor orăşeneşti;

• Realizarea de staţii (capacităţi) de compostare/tratare mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile;

• Sprijinirea activităţii şi programelor de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor industriale şi din construcţii şi demolări;

• Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale);

• Dezvoltarea sistemelor de monitorizare integrată, în concordanţă cu cerinţele Directivelor UE (nămoluri provenite de la staţiile de epurare şi nitraţii proveniţi din agricultură);

• Creşterea standardelor de viaţă şi a oportunităţilor economice prin asigurarea unor servicii publice de calitate, prin remedierea siturilor poluate;

• Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, afectate de fenomene de eroziune, şi redarea lor în circuitul agricol sau silvic;

• Practicarea unui sistem adecvat de rotaţie a culturilor agricole; • Realizarea lucrărilor specifice şi implementarea bunelor practici de

exploatare a solurilor agricole; • Extinderea folosirii îngrăşămintelor naturale şi a îngrăşămintelor chimice

biodegradabile cu respectarea normelor de bună practică agricolă; • Dezafectarea şi reconstrucţia ecologică a terenului aferent actualului depozit

de deşeuri municipale; • Adoptarea unor tehnologii nepoluante în scopul diminuării cantităţilor de

deşeuri generate în procesele tehnologice de producţie; • Eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe/materii

poluante, • Recuperarea terenurilor afectate de reziduurile zootehnice şi nămoluriler de

la staţiile de epurare orăşeneşti şi amenajarea platformelor de depozitare a acestor deşeuri;

• Recuperarea terenurilor degradate de eroziuni torenţiale prin plantaţii antierozionale, de protecţie, benzi înierbate;

• Identificarea, delimitarea şi constituirea de perimetre de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate;

• Îmbunătăţirea managementul resurselor de sol prin instruire şi consiliere, focusate pe protecţia mediului, inclusiv pe ecocondiţionalitate.



- 114 - 2009

CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU RELEVANTĂ PENTRU PUG

4.1.CONSERVAREA PARIMONIULUI NATURAL

4.1.1. Rezervaţii natura le de interes naţional şi judetean

Vegetaţia şi fauna sunt considerate componente deosebit de importante ale biodiversităţii, de aceea considerăm că trebuie integrate în analiza acesteia.

Biodiversitatea înseamnă variabilitatea organismelor vii provenite din orice sursă şi sistemele ecologice din care fac parte, aceasta incluzând diversitatea în interiorul speciilor, între specii şi diversitatea ecosistemelor.

Vegetaţia Bazinului mijlociu Siretului Mijlociu şi Văii Bistriţei Vegetaţia din zona studiată se încadrează în bazinului mijlociu Siretului

Mijlociu şi Văii Bistriţei. În bazinului mijlociu Siretului Mijlociu şi Văii Bistriţei, pădurile de luncă

au rămas doar ca vestigii ale pădurilor de dinainte de amenajarea văii râului. Defrişările şi amenajările hidroenergetice au fost principalele cauze ale dispariţiei acestora (Monah Felicia, 1998). Fragmentele de pădure naturală formează un mozaic cu zăvoaie şi plantaţii forestiere.

În zona cercetată se găsesc fitocenoze ce aparţin în special asociaţiilor Querco robori – Carpinetum şi Aceri (campestris) – Quercetum roboris. Zăvoaiele naturale sunt situate în albia majoră a Siretului şi au un areal discontinuu. Cele mai întinse formaţii forestiere sunt zăvoaiele de plop şi salcie.

Sporadic se întâlnesc zăvoaie de anin negru, Stellario nemori – Alneto glutinosae (Monah Felicia, 1998). Dintre zăvoaiele de plop şi salcie, la Onişcani, sunt prezente Salicetum purpureae (Mititelu D., Barabaş N., 1982 b).

Cea mai mare parte a vegetaţiei lemnoase a luncii Siretului este reprezentată de plantaţii forestiere, cu Populus canadensis, Salix alba, Populus alba, etc. În preajma lacurilor de acumulare, dar şi în restul luncii, tufărişurile ocupă suprafeţe restrânse, dar cu importanţă mare pentru unele păsări: Pruno spinosae – Crataegetum, Hippophaetum rhamnoidis, Hippophae – Salicetum incanae şi asociaţia specifică de luncă Tamaricetum ramosissimae (Mititelu D., Barabaş N.,1978).

Fauna Bazinului mijlociu Siretului Mijlociu şi Văii Bistriţei Fauna bazinului mijlociu al Siretului este foarte diversificată şi bogată, datorită

condiţiilor variate de mediu şi a habitatelor diverse, din zona montană până în lunca Siretului. Suprafeţe importante sunt acoperite de păduri naturale sau seminaturale, altele cu terenuri unde se practică tehnici agricole blânde, care nu afectează grav fauna locală.

Fauna acvatică este compusă din numeroase nevertebrate şi vertebrate. Principalele grupe de nevertebrate sunt: rotifere, viermi oligocheţi, hirudinee,



- 115 - 2009

gastropode, crustacee, larve de coleoptere, de chironomide, de trihoptere, de efemeroptere, heteroptere, etc. Atât în lacuri cât şi în râuri trăiesc scoica de lac (Anodonta cygnea) şi racul de râu (Astacus fluviatilis), Dreissena polymorpha Această moluscă este o scoică de talie mică, care s-a răspândit foarte mult în decursul secolului XX în aproape toate apele importante ale Europei. Ea prezintă importanţă pentru studiul nostru, fiind hrana preferată a unor păsări acvatice: raţele scufundătoare .

Amfibienii cei mai comuni în apele din bazinul mijlociu al Siretului sunt speciile de broaşte de lac (Rana esculenta şi Rana ridibunda), iar în zonele montane izvoraşul cu burtă galbenă (Bombina variegata). Alte specii de amfibieni sunt mai puţin legate de mediul acvatic, dar vin în ape în perioada de reproducere: tritonii Triturus vulgaris şi T. cristatus, în general la altitudini mici, T. alpestris şi T. montandoni în munţi, salamandra (Salamandra salamandra) şi broaştele roşii de pădure: Rana temporaria şi R. dalmatina.

Reptilele cele mai comune prezente în zonele acvatice sunt ţestoasa de apă (Emys orbicularis) şi şarpele de casă (Natrix natrix). Am găsit şi şarpele de apă (Natrix tesselata), un adult şi doi juvenili. Unele păsări acvatice, ca Ciconia ciconia şi Ardea cinerea, se hrănesc şi pe câmpuri, consumând printre altele şopârle ca Lacerta agilis. (Speciile de amfibieni şi reptile după Ion 1996).

Mamiferele care trăiesc sau pătrund în habitatele acvatice sau amfibii din bazinul mijlociu al Siretului au şi ele relaţii ecologice cu păsările acvatice, ca pradă, prădători sau factori de deranjare a lor. Carnivorele sunt reprezentate de vulpe (Vulpes vulpes), vidră (Lutra lutra), hermină (Mustela erminea) şi nevăstuică (Mustela nivalis). Ultimele două sunt frecvent observate pe văile Bistriţei şi Siretului. Prezenţa iepurelui de câmp (Lepus europaeus) în stufărişuri se observă mai ales iarna, după urmele de pe zăpadă. Căpriorul (Capreolus capreolus) trăieşte uneori în apropierea apelor.

Dintre rozătoare, cele mai importante sunt bizamul (Ondatra zibethica) şi şobolanul de apă (Arvicola terrestris), prezente în toate bazinele acvatice de la altitudinii mici. Pe văile râurilor Siret şi Bistriţa mai trăiesc şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), şoarecele de câmp (Microtus arvalis) şi popândăul (Citellus citellus). Şobolanul cenuşiu (Rattus norvegicus) este prezent în apele din apropierea aşezărilor umane. Berzele, stârcii şi heretele de stuf se hrănesc şi cu astfel de rozătoare.

Migraţia la păsările acvatice din Bazinului mijlociu Siretului Mijlociu şi Văii Bistriţei

Dinamica populaţiilor de păsări acvatice este un fenomen cu atât mai interesant de urmărit în timpul migraţiilor, cu cât văile Siretului şi a Bistriţei sunt căi importante de migraţie a păsărilor în România (Ciochia 1984). Aceste căi au fost denumite Drumul Carpatic (pe valea Siretului) şi Drumul Bistriţei (pe valea acestui afluent). Primul urmează spre nord linia Carpaţilor, la est de aceştia, iar al doilea traversează munţii şi se îndreaptă spre nord pe partea vestică.

Aspectul prevernal La începutul acestei perioade, care se întinde pe durata lunilor martie şi aprilie,

prezenţa iernii se mai face încă simţită prin ninsori şi îngheţuri târzii. În curând,



- 116 - 2009

condiţiile climatice favorabile încurajează unele specii să înceapă cuibăritul (Anas platyrhynchos, Ciconia ciconia, Cygnus olor), iar multe specii de pasaj sau oaspeţi de vară se adaugă la lista din acest interval, în drumul lor spre zonele de reproducere. În acelaşi timp, mai rămân în zonă oaspeţii de iarnă care încă nu au condiţii favorabile întoarcerii în teritoriile de cuibărit, de aceea aspectul prevernal este al doilea ca număr de specii din tot anul.

De asemeni, s-a observat o tendinţă de expansiune a acestor păsări ca elemente clocitoare şi aici este cazul să amintim din nou cazul raţei moţate (Aythya fuligula), care a început şi în România să fie întâlnită tot mai des ca oaspete de vară, deşi era un tradiţional oaspete de iarnă, ba chiar să şi cuibărească în bazinul mijlociu al Siretului, posibil şi în alte locuri din ţară.

Din punctul de vedere al importanţei ca surse de hrană pentru păsările acvatice din bazinul mijlociu al Siretului, cele mai importante par a fi grupele de viermi din mâlul apelor, insecte şi larve de insecte cu stadii acvatice, micile crustacee acvatice şi insectele care trăiesc pe vegetaţia acvatică, palustră sau din preajma apelor.

Pentru păsările ihtiofage, prezenţa peştilor este cea mai importantă. În bazinul mijlociu al Siretului, datorită condiţiilor foarte diferite dintre bazinele acvatice, ihtiofauna este şi ea foarte variată, dar din păcate mult sărăcită prin dispariţia sau reducerea drastică a efectivelor majorităţii speciilor.

În conformitate cu OM 1198/2005, Anexa nr. 1 – „Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare” – nici unul din habitatele identificate în zona de influenţă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar”.

Nr. crt.

Denumire

Categ. ANP

Suprafaţă

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Satatut legal Interes

naţ. (Lg.5/2000

H.G. 2151/2004

Interes judeţean

(HCJ/HCL)

1 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II

SPA 202,00 0,00085 HG 2151/ 2004

-

Total ANP de interes naţional = 202,00 0,00085 - 2 Parcul Cancicov

Bacău IV IUCN 27,10 0,00011 - HCJ

18/1995 3 Parcul Trandafirilor


18/1995 4 Insula de Agrement


18/1995 Total ANP de interes judeţ./local 38,63 0,00036 TOTAL GENERAL ANP 240,63 0,00121 Monumente ale naturii 5 Ginkgo biloba -

Bacău III IUCN - - - HCJ

18/1995



- 117 - 2009

6 Populus alba -Bacău III IUCN - - - HCJ 18/1995

7 Quercus robur -Bacău

III IUCN - - - HCJ 18/1995

8 Salcia lui Bacovia-Bacău

III IUCN - - - HCJ 18/1995

9 Magnolia lui Bacovia III IUCN - - - HCJ 18/1995

Pe teritoriul municipiului Bacău există o arie naturală protejată de interes

naţional inclusă în reţeaua NATURA 2000 (Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II) şi 3 arii naturale protejate de interes judeţean / local (Insula de agrement, parcurile Cancicov şi Trandafirilor).

Lacurile Lilieci, Bacău II, Galbeni, Răcăciuni, Bereşti au fost declarate APSA prin HG 2151/2005.

LACUL BACĂU II - componentă a Aria de Protecţie Specială Avifaunistică COD ROSPA0063 “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” – Lacul Galbeni, arie de protecţie specială avifaunistică parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România.

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” are suprafaţa de 5575,50 ha, şi a fost declarată ca urmare a identificării a 168 specii de pasări, dintre care, 11 specii sunt de interes european, menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Lacurile amenajate pe valea Bistiţei Moldoveneşti, respectiv pe Siret în aval de confluenţa Bistriţei, au o întindere mare. Reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic de-a lungul Văii şi Luncii râului Siret în drumul lor spre bălţile Dunării în timpul migraţiei de toamnă – primăvară.

Situl Natura 2000 este constituit din 5 lacuri amenajate pe valea râului Bistriţa (pe teritoriul judeţului Bacău), respectiv pe râul Siret, în aval de confluenţa cu Bistriţa. Aceste lacuri au o întindere mare, pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule. Porţiunile de râuri din apropierea lacurilor, care leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsările migratoare din apropierea lacurilor au fost incluse în sit.

Clasele de habitate caracteristice Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” sunt:

râuri, lacuri – cod N06 – 83% mlaştini, turbării – cod N07– 13% teren arabil (culturi agricole) - cod N12 – 2% păşuni – cod N14 – 2%

Obiectivele de conservare ale acestui sit Natura 2000 sunt:



- 118 - 2009

protecţia şi conservarea habitatelor specifice celor 168 specii de păsări, în general, şi a celor 11 specii de interes european, menţionate în AnexaI a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în special protecţia şi conservarea celor 168 specii de păsări, în general, şi a celor 11

specii de interes european, menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în special.

Speciile de păsări pentru care au fost declarate aceste zone protejate conform fişei standard Natura 2000 din Aria de protecţie specială avifaunistică „ Lacurile de acumulare Buhuşi-Bacău-Bereşti – Cod NATURA 2000 – ROSPA0063;

Cod Specia Aria de

protecţie Cuibărit

Iernat Pasaj Stare de conservare

A196 Chlidonias hybridus

ROSPA0063

300-600i C

A166 Tringa glareola ROSPA0063

1000-1500i

C

A022 Ixobrychus minutus

ROSPA0063

50-70p B

A081 Circus aeruginosus

ROSPA0063

5-7p B

A038 Cygnus cygnus ROSPA0063

220-300i

B

A193 Sterna hirundo ROSPA0063

80-100p

B

A307 Sylvia nisoria ROSPA0063

5-10p C

A140 Pluvialis apricaria ROSPA0063

200-300i C

A177 Larus minutus ROSPA0063

150-250i C

A196 Chlidonias niger ROSPA0063

30-80i C

A127 Grus grus ROSPA0063

10-40i C

Extras din FORMULARUL STANDARD – anexa 6 OUG 1964/2007 Evaluarea importanţei pentru conservare a speciilor de păsări a fost în plus

fundamentată pe punctajul Specii de Importanţă Europeană pentru Conservare (SPEC) şi starea listată de IUCN-Uniunea Mondială Pentru Conservare şi autorităţile române. IUCN avea anterior denumirea Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi Resurselor Naturale, şi reprezintă un parteneriat între guverne, organizaţii neguvernamentale şi organisme ştiinţifice cu preocupari in are se străduiesc să protejareaeze, mentinerea sau să menţină sau să creeze crearea ecosistemelor durabile şi autorităţile române.



- 119 - 2009

BirdLife International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de periclitare pentru speciile de păsări europene:

E – periclitată (Endangered); V – vulnerabilă (Vulnerable); R – rară (rare); D – în declin (Declining); L – localizată (Localized); Ins – insuficient cunoscută (Insufficintly known); S – sigură (Secure); () – statut provizoriu (Status provisional).

În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:

SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare.

SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil.

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate pentru protecţia lor.

Datorită condiţiilor climatice, pedologice şi de relief diferite, în funcţie de localizarea lor, apele sunt populate sau înconjurate de o vegetaţie foarte diversă, de la cea specifică munţilor şi apelor montane, până la vegetaţia zonelor de luncă şi bălţi de câmpie şi dealuri joase.

Lacul de acumulare Bacău II face parte din salba de lacuri de acumulare

create artificial pe râul Siret – Lacurile Buhuşi – Bacău – Bereşti pentru care s-au instituit masuri de protecţie specială avifaunistică ( HG. 1284/2005) pentru populaţiile de păsări ce migrează iarna din nordul Europei spre sud.

Lacul de acumulare Bacău II

• Suprafaţa: 202 ha

aflat integral pe raza municipiului Bacău, lacul are aproximativ 2300 m lungime şi 600 m lăţime în zona barajului, şi 900 m lăţime la coada lacului.

• Unităţi administrative: Municipiul Bacău

Labirintul de insule şi stuf din coada lacului constituie un adăpost ideal pentru speciile de păsări prezente aici. Fauna este constituită din 22 de specii de mamifere, 147 de specii de păsări, 12 specii de reptile şi amfibieni şi 22 de specii de peşti.Prin poziţionarea în spaţiul urban, Lacul Bacău este zona cea mai frecventată din întregul sit NATURA 2000, având inclusiv rol de recreere şi agrement . Aici se pot organiza excursii, poate fi practicat pescuitul sportiv, "birdwatching", ciclismul, canotajul, turismul ecvestru, înotul, competiţii de orientare turistică sau alte activităţi în aer liber.



- 120 - 2009

Începând cu luna mai 2006, aria de protecţie specială avifaunistică "Lacul Bacău" se află în custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău

Starea de conservare a ariilor naturale protejate din municipiul Bacău este favorabilă cu excepţia exemplarului de Populus alba de pe Insula de Agrement.

În ceea ce priveşte planul de management, conform “Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău pe sem. I anul 2008”, acesta a fost realizat numai pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II, fiind transmis la MMDD pentru aprobare.

Pe teritoriul municipiului Bacău, sunt prezente următoarele arii naturale protejate de interes judeţean:

• Parcul Cancicov – 27,10ha, conform H.C.J. Bacău 18/1995, • Parcul Trandafirilor – 0,53 ha, conform H.C.J. Bacău 18/1995, • Insula de Agrement Bacău – 11 ha, conform H.C.J. Bacău 18/1995.

De asemenea, pe teritoriul municipiului Bacău sunt prezenţi arbori – monumente ale naturii (conform H.C.J. Bacău 18/1995):

Plop – (Populus alba) situat în municipiul Bacău, Insula Mică de Agrement; Stejar – (Quercus robur) situat în municipiul Bacău în curtea Liceului

Ferdinand, la colţul de nord-vest al clădirii centrale, spre strada George Bacovia;

Salcia lui Bacovia – (Salix babilonica) situat în municipiul Bacău, Parcul Trandafirilor; lângă salcie se află o placă memorială;

Ginko biloba – situat în municipiul Bacău, colţul sudic-estic al Parcului Trandafirilor;

Magnolia lui Bacovia – (Magnolia acuminata) situat în municipiul Bacau, Parcul de Agrement de lângă Prefectură (Parcul Bacovia).

Sursa: http://www.apmbc.ro/apmbc-55-11.htm Niciunul din habitatele forestiere identificate în zona de influenţă a proiectului

nu are statutul de „habitat prioritar” după legislaţia românească (O.M. 1198/25.12.2005) şi nici după Natura 2000.

Dintre habitatele secundare, cele cu suprafaţa afectată cea mai mare sunt pajiştile culturale. Însă acestea sunt toate de tip comunitate antropică şi pierderea lor nu va avea un impact semnificativ aspra biodiversităţii la scară locală sau regională. Pajiştile culturale sunt foarte comune în toată regiunea Carpaţilor Meridionali.

Date fiind influenţele antropice considerabile, se observă o absenţă aproape în totalitate a habitatelor naturale primare, fiind instalate in zona habitate de tip secundar, multe dintre acestea degradate.

Astfel, pentru perimetrul vizat de proiect, o corelare cu tipurile de habitate naturale conform Manualului de interpretare al habitatelor naturale europene este cel puţin hazardata. De asemenea descrierea covorului vegetal şi clasificarea asociaţiilor vegetale existente rămâne o sarcină prea puţin relevantă atât scopului final, vizând crearea unei reţele ecologice compensatorii, cât şi evaluării iniţiale care de la bun

http://www.apmbc.ro/apmbc-55-11.htm�



- 121 - 2009

început releva existenţa unor perimetre extrem de limitate de vegetaţie situată în succesiune naturală.

Cu toate acestea, este important de menţionat faptul că monitorizarea viitoare

va impune ca pentru zona limitofă Lacului Bacău II suprafeţele cu stuf şi vegetaţie arbustivă ca de asemenea pâlcurile de arbori deja existenţi să rămână în starea actuală. Practic recomandăm ca zonă să rămână în aceeasi parametri deoarece constituie habitatul prielnic speciilor de păsări pentru locurile de cuibărit şi sursa de hrană.

Toate datele şi concluziile prezentate în acest studiu au la bază o serie de

documente şi convenţii, cu aplicatibilitate la nivel intenaţional, regional sau naţional. Cadrul general al conservării biodiversităţii în România este oug 195/2005 privind Protecţiei Mediului aprobată cu modificări prin Legea 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, există un capitol special care reglementează conservarea biodiversităţii şi ariile naturale protejate( CAP. 8)

Alte câteva norme şi legi ulterioare vin în susţinerea acestui act legislativ şi se ocupă de protecţia ecosistemului, conservarea şi utilizarea durabilă a componentelor sistemului biodiversităţii biologice, cât şi de asigurare a sănătăţii umane. OUG 57 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, completaă şi modificată prin OUG154/2008.

Legea nr. 13/1993 furnizează cadrul legal necesar aderării României la convenţia asupra protecţiei faunei şi habitatelor naturale în Europa.

Cerinţele legate de protecţia pădurilor sunt stipulate în legea nr. 46/2008 – Codul forestier,

Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 asupra regimului forestier şi administrarea fondului naţional forestier, aprobat de legea nr. 141/1999 şi modificat de legea nr. 513/2004;

Ordonanţa de Urgenţă nr. 226/2000 asupra regimului juridic de circulaţie a terenurilor forestiere aprobată de legea nr. 66/2002; Legea nr. 289/2002.

Protecţia faunei acvatice este guvernată în România de legea nr. 192/2001 republicată în 2003 şi ulterior modificată de Legea nr. 481/2003, legea nr. 298/2004 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 69/2004. De asemenea, există prevederi speciale în codul forestier în privinţa fondului piscicol din apele de munte.

Legea Fondului de Vânătoare şi de protecţie a vânătorii sportive (Legea nr. 103/1996) furnizează cadrul necesar conservării diversităţii faunei şi menţinerii echilibrului ecologic al speciilor din fondul de vânătoare. Legea stabileşte cotele anuale, regulile tehnice ale vânătorii şi fauna care este protejată. În anul 2000 a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 69/2000 asupra modificării şi completării Legii Fondului de Vânătoare nr. 103/1996, iar în 2006 a fost promulgată Legea nr. 407/2006, privind vânătoarea în România.



- 122 - 2009

Convenţii internaţionale Din anul 1990 România a ratificat mai multe convenţii internaţionale asupra

conservării biodiversităţii şi naturii. Mai jos sunt enumerate convenţiile ce au fost ratificate de Guvernul României: Convenţia asupra protecţiei patrimoniului cultural şi natural al lumii (1972),

adoptată prin Decretul 187/1990; Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special a

habitatelor pentru păsări acvatice 1971 (Convenţia Ramsar) ratificată de Legea 5/1991

Convenţia asupra conservării faunei şi habitatelor naturale europene (Berna, 1979), la care România a aderat prin legea 13/1993

Convenţia asupra Diversităţii Biologice (Rio de Janeiro, 1992), ratificată prin legea 58/1994

Protocolul asupra Biosecurităţii de la Cartagena 2000, ratificat prin legea no. 59/2003

Convenţia asupra Comerţului Internaţional cu Specii Periclitate (CITES) 1973 - (semnată în Washington, D.C., la data de 3 Martie 1973, amendată la Bonn, in 22 Iunie 1979), ratificată prin legea 69/1994

Convenţia asupra conservării speciilor migratorii (Bonn, 1979), la care România a aderat prin legea 13/1998.

Convenţia asupra protecţiei şi utilizării cursurilor de apă transfrontiere şi lacurilor internaţionale (semnată la Helsinki, în 17 Martie 1992) – ratificată prin legea nr. 30/1995;

Convenţia asupra cooperării pentru protecţia şi utilizarea durabilă a Dunării (semnată în oraşul Sofia, în data de 29 Iunie 1994) – ratificată prin legea nr. 14/1995 Trebuie menţionat de asemenea că România este parte semnatară a convenţiei

asupra evaluării impactului asupra mediului în context transfrontier (Convenţia Espoo semnată în 1991 – ratificată prin legea nr. 22/2001), şi a convenţiei asupra accesului la informaţie, participare publică în procesul de luare a deciziilor şi accesului la justiţie în ceea ce priveşte problemele de mediu (Convenţia Aarhus semnată în 1998 – ratificată prin legea nr. 86/2000).

Alte acte relevante din domeniul cooperării internaţionale: Convenţia încheiată între Guvernul României şi cel al Republicii Bulgaria

asupra cooperării în domeniul protecţiei mediului (semnată la Sofia, 1991 – ratificată prin legea no. 97/1992); Hotărârea Guvernului nr. 404/1994 prin care s-a aprobat statutul şi funcţionarea comisiei inter-guvernamentale Româno-Bulgare pentru protecţia mediului;

Acordul dintre Guvernul României şi cel al Ukrainei asupra cooperării în domeniul managementului apelor de frontieră (semnat la Galaţi în 1997 şi ratificat prin legea nr. 16/1999);



- 123 - 2009

Acordul dintre Guvernul României şi cel al Ungariei asupra cooperării în domeniul protecţiei mediului (semnat la Bucureşti în anul1997);

Acordul dintre Guvernul României şi cel al Ungariei asupra cooperării pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră (adoptat prin Hotărârea de Guvern no. 577/2004);

Acordul dintre Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România şi Departamentul de Protecţie a Mediului al Republicii Moldova în domeniul protecţiei mediului şi a utilizării durabile a resurselor naturale;

Acordul dintre Ministerul Mediului şi Departamentul Planificarea Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale al Ukrainei asupra cooperării în domeniul: zonele naturale protejate ale Deltei Dunării şi a Râului Prut (semnat la Bucureşti în anul 2000 - nu este încă în vigoare);

Memorandumul de cooperare dintre Ministerul Român al Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerul Olandez al transporturilor, Lucrărilor Publice şi Gospodăririi Apelor asupra cooperării în domeniul managementului integrat al apelor (aprobat de

Hotărârea Guvernului nr. 1105/2004).

Pentru a îndeplini obiectivele propuse de convenţiile şi legislaţia internaţională şi europeană, România a armonizat legislaţia proprie cu cerinţele impuse de:

Directiva 79/409/EEC asupra conservării faunei aviare (Directiva Păsărilor), şi,

Directiva 92/43/EEC asupra conservării habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitatelor).

Scopul acestei Directive 92/43/EEC este de a contribui la asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.

Măsurile luate ca urmare a adoptării acestei Directive sunt alcătuite în aşa fel încât să menţină sau să restaureze la un nivel de conservare corespunzător habitatele naturale, fauna şi flora; ţinând cont cerinţeleeconomice, sociale şi culturale şi caracteristicile regionale şi locale.

Guvernul României nu a cerut o perioadă de tranziţie (prin urmare nu există plan de implementare); aşadar toate cerinţele trebuie îndeplinite odată cu data accederii în Uniuniea Europeană (2007).

Constituţia României furnizează cadrul legal necesar legislaţiei legate de conservarea biodiversităţii în România. Revizuită în Octombrie 2003, Constituţia include referinţe speciale asupra:

Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat din punct

de vedere ecologic. Statul va asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. Persoanele fizice şi cele juridice vor avea datoria de a proteja şi

îmbunătăţii mediul



- 124 - 2009

În cadrul domeniului bioprotecţiei, România a ratificat Protocolul Cartagena prin legea nr. 59/2003 şi a transpus directivele UE 90/219/EEC şi 90/220/EEC prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2000, aprobată, cu amendamentele şi modificările ulterioare prin legea nr. 214/2002. 4.1.1.2. Prevederile PLANULUI URBANISTIC GENERAL – reactualizat a l Municipiului Bacău în privinţa conservarea patrimoniului natura l

Pierderea diversităţii biologice este continuă, aceasta fiind o consecinţă a distrugerii habitatelor în urma urbanizării, a extinderii culturilor agricole, a despăduririlor, a recoltărilor excesive, dar şi ca urmare a poluării.

Planul Urbanistic General al municipilui Bacău prevede o serie de măsuri de protejare a patrimoniului natural:

• Evitarea degradării ecosistemelor naturale de luncă prin reglementarea impactului antropic, restabilirea comunităţilor ierboase, a pădurilor de luncă şi a zăvoaielor prin replantări;

• Prevenirea distrugerii ecosistemelor naturale prin păstrarea de fâşii de vegetaţie naturală în cadrul culturilor agricole;

• Eliminarea agresiunii antropice asupra ecosistemelor naturale şi seminaturale terestre şi acvatice:

- identificarea agenţilor economici a căror activitate constituie surse de agresiune asupra ecosistemelor naturale;

- stabilirea măsurilor, termenelor şi responsabilităţilor pentru fiecare agent economic cu scopul reducerii/eliminării agresiunilor;

• Definitivarea situaţiei privind ariile naturale protejate: - stabilirea custozilor legali, întocmirea şi negocierea convenţiilor de

custodie, după declararea oficială a ariilor naturale protejate; - stabilirea în teren a perimetrului, coordonatelor şi a zonelor tampon ale

ariilor naturale protejate; • Realizarea managementului ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de

măsuri care să asigure un regim special de protecţie şi conservare conform dispoziţiilor legale (Legea nr. 462/2001):

- elaborarea planului de management pentru fiecare arie naturală protejată, corespunzător obiectului protecţiei şi conservării;

- întocmirea regulamentului fiecărei arii naturale protejate; - controlul privind modul de respectare a obligaţiilor asumate de

custode sau administraţia fiecărei arii naturale protejate; - întărirea capacităţii instituţionale şi de decizie în ariile protejate; - construcţia şi îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate;



- 125 - 2009

- interzicerea/limitarea desfăşurării oricăror activităţi care să contravină regimului ariilor protejate;

- colaborarea dinte autorităţile administraţiei publice locale şi structurile de management a ariilor protejate;

- introducerea în regulamentele de urbanism existente sau viitoare, a restricţiilor impuse prin planurile de management a ariilor protejate;

- realizarea de sisteme de monitorizare pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000;

- propunerea de noi arii protejate care să devină situri Natura 2000;

• Identificarea speciilor de floră şi faună care necesită instituirea unui regim special de protecţie şi conservare (rare, periclitate, vulnerabile);

• Elaborarea Listei Roşii pentru speciile din floră şi faună sălbatică; • Stabilirea măsurilor speciale de protecţie pentru speciile de floră şi faună

periclitate, rare, vulnerabile; • Dezvoltarea turismului prin valorificarea din perspectivă durabilă a siturilor

naturale; • Interzicerea activităţilor care au ca efect degradarea mediului natural: - stabilirea zonelor şi habitatelor afectate şi a gradului de degradare; - identificarea ecosistemelor, a speciilor de floră şi faună afectate; - identificarea cauzelor şi stabilirea măsurilor şi responsabilităţilor; - monitorizarea modului de realizare a măsurilor stabilite şi a evoluţiei

situaţiei zonelor afectate; • Stimularea comunităţilor locale în vederea creşterii gradului de conştientizare

asupra nevoilor de conservare a biodiversităţii. 4.1.2. SPAŢIILE VERZI

Spaţiile verzi pentru recreere din municipiul Bacău sunt reprezentate de spaţiile verzi amenajate - parcurile din municipiu.

Regimul spaţiilor verzi în România este reglementat prin Legea 313/2009 care modifică OUG 24/ 2007.

În municipiul Bacău, principalele categorii de spaţii verzi din perimetrul construibil sunt:

- spaţii verzi cu acces nelimitat; - spaţii verzi publice şi de folosinţă specializată; - baze de agrement; - complexe şi baze sportive; - spaţii verzi cu acces limitat din incintele unor instituţii; - suprafeţe plantate din curţile particulare;



- 126 - 2009

Din raportul dintre spaţiile verzi publice şi numărul locuitorilor rezultă un indice de aproximativ 17,85 mp/locuitor, valoare situată la limita inferioară a indicelui normal pentru oraşele cu peste 100.000 locuitori (17-26 mp/locuitor).

Situaţia existentă în municipiul Bacău este nesatisfăcătoare înregistrându - se un deficit de spaţiu verde.

Insula de Agrement Insula de Agrement a municipiului Bacău este unul dintre locurile favorite

pentru destindere şi recreere mai ales pentru petrecerea sfârşitului de săptămână, adresându-se în special locuitorilor municipiului Bacău şi, secundar, turiştilor din alte localităţi. Ideea de a face din cele două insule un loc de petrecere a timpului liber a apărut în anul 1960, când s-a sistat transportul cu plutele pe Bistriţa. Lucrările propriu-zise de amenajare încep în anul 1964, când au loc lucrări de consolidare, umplerea gropilor şi plantare de pomi. Între 1978 – 1979 se construiesc barajul de beton şi restaurantul „Marinarul”, fiind date în exploatare două şalupe şi bărci universale de lemn – agrement.

În prezent, posibilităţile de agrement pe insulă sunt destul de reduse întrucât, de la amenajare, nu s-au mai realizat lucrări majore de modernizare şi reabilitare a infrastructurii existente. Insula de Agrement este folosită pentru plajă, ieşiri în aer liber, diverse activităţi sportive, şi pentru organizarea a diferite evenimente: concerte, festivaluri, reuniuni ale motocicliştilor, „Ziua Recoltei”, „Zilele Bacăului”, târguri şi expoziţii cu diverse tematici.

Începând cu anul 2010, Insula de Agrement va intra într-un program de reabilitare şi modernizare care va dura până în anul 2011, proiectul fiind o aplicaţie POR.

Ştrandul Tineretului (GEPEXPARK) Pentru a putea păstra destinaţia de spaţiu verde de recreere şi de agrement a

celor 3,64 de hectare ale Ştrandului Tineretului, în anul 2006, Primăria municipiului Bacău a concesionat acest spaţiu către firma GEPEX, în prezent Ştrandul Tineretului numindu-se GEPEXPARK.

Cea mai mare parte a infrastructurii fostului Ştrand al Tineretului a fost modernizată şi s-au construit noi facilităţi pentru agrement: terenuri de fotbal acoperite, terenuri de baschet, terenuri de tenis, patinoar, restaurante şi fast-food. Patinoarul din cadrul GEPEXPARK are o suprafaţă de 160 de mp şi oferă posibilitatea închirierii de patine. De asemenea, este dotat cu instalaţie de sonorizare, pe timpul verii putând fi folosit ca sală de concerte. Parcul de agrement oferă spre închiriere role, skateboard-uri, trikke, echipament pentru tenis de masă, tir cu arcul. Urmează să fie finalizate lucrările de modernizare a bazinelor de înot şi a tuturor investiţiilor prevăzute în contractul de concesionare.

Terenul de minigolf – este amenajat în Parcul Cancicov. Ştrandul Letea



- 127 - 2009

Este situat în zona cartierului Letea, în apropierea platformei industriale Letea. Mare parte din dotările ştrandului au fost desfiinţate, în prezent aici funcţionând, în timpul verii, o piscină în aer liber.

Camping Azur Gherăieşti Este localizat către ieşirea din oraş spre Piatra Bacău, în Parcul Gherăieşti.

Dispune, pe lângă spaţii de cazare în căsuţe şi vile, de restaurant cu 200 de locuri, terase cu o capacitate de 300 de locuri pe timpul verii şi piscină cu 400 de locuri. Bazinul este destul de mare, având o lungime de 40 de metri.

Popas Gherăieşti Tot ca obiectiv de agrement menţionăm Popasul Gherăieşti, amplasat tot în

zona Parcului Gherăieşti. In cadrul complexului funcţionează trei bazine de înot: unul pentru copii şi încă două, cu adâncimi de la 1 la 3 metri. Bazinele sunt alimentate cu apă din surse proprii, beneficiind de duşuri, toalete, vestiare, şi peste 200 de şezlonguri. Parcurile din municipiul Bacău Suprafaţa totală a parcurilor din municipiul Bacău este de 55,5 ha. În municipiul Bacău sunt amenajate următoarele parcuri: Parcul Cancicov, Parcul Bacovia, Parcul Vasile Alecsandri, Parcul Trandafirilor, Parcul Gherăieşti, parcul Unirea 3, recent amenajat în jurul Catedralei Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, Parcul Letea, Parcul C.F.R..

Parcul Gherăieşti este cel mai mare, având o suprafaţă de 22,84 ha, situat în partea de nord a municipiului, în extremitatea nordică a cartierului Gherăieşti. Parcul Gherăieşti a fost reabilitat în cursul anului 2007.

În zona centrală a municipiului se află parcul Cancicov, amenajat în urma Decretului Regal din 09 mai 1938, având o suprafaţă de 21,87 ha şi este cea mai importantă arie verde din zona centrală a municipiului Bacău.

Parcul Trandafirilor are o suprafaţă de 0,64ha şi este cel mai vechi parc din Bacău, fiind atestat ca şi grădină publică încă din 1850. Parcul se află într-o zonă intens circulată, la intersecţia arterelor majore de circulaţie B-dul Unirii – N. Bălcescu – G. Bacovia – M. Kogălniceanu. In mijlocul parcului este amplasat bustul maiorului Constantin Ene, căzut la datorie în bătălia de la Rahova din noiembrie 1877. Împodobit de mii de trandafiri multicolori, parcul adăposteşte şi salcia sub care a creat poetul George Bacovia, marcată printr-o placă memorială, precum şi un exemplar rar din specia Ginko biloba.

În aceeaşi zonă, pe partea opusă Parcului Trandafirilor, înconjurând Catedrala Ortodoxă „Înălţarea Neamului”, se află parcul recent amenajat „Unirii 3

În spatele clădirii Palatului Administrativ al Prefecturii se află Parcul Prefecturii, cunoscut şi sub denumirea de Parcul Bacovia, cu o suprafaţă de 0,78 ha.

”, cu o suprafaţă de 0,67ha.



- 128 - 2009

Parcurilor din municipiul Bacău li se adaugă spaţiile verzi între blocuri, care totalizează 187 ha, pepiniera Gherăieşti, cu o suprafaţă de 12 ha, precum şi Insula de Agrement, în care spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 8,63 ha.

Remarcăm însă distribuţia inegală şi neuniformă a parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate pe teritoriul municipiului. Astfel, parcurile sunt concentrate în zona centrală a oraşului, în timp ce în cartiere precum Aviatorilor, CFR, Izvoare, Letea şi în special în zonele periferice din oraş parcurile şi spaţiile verzi amenajate sunt absente / suprafaţa acestora este foarte redusă, având prioritate parcurile şi spaţiile verzi din zona centrală a municipiului.

O altă zonă de recreere este reprezentată de zona care înconjură Lacul de Agrement, de jur împrejurul acestuia păstrându-se insule de vegetaţie spontană (pajişti bogate de trifoi, firuţă de câmp, plopi, răchitişuri, plante mezohidrofile (stuf, papură, rogoz).

Conform Hărţii Verzi a municipiului Bacău, gradul de acoperire cu vegetaţie a zonelor verzi neamenajate din municipiu este de 50%, în timp ce, în interiorul zonelor construite (zona centrală, cartierele Ştefan cel Mare, Mioriţa, Bistriţa Lac, Cornişa, Carpaţi, Aviatorilor, Gară, Izvoare) gradul de acoperire cu vegetaţie este de doar 20%.

4.1.2.1. Prevederile PLANULUI URBANISTIC GENERAL – reactualizat al Municipiului Bacău în privinţa spatiilor verzi din municipiul Bacău Direcţiile de acţiune propuse pentru realizarea obiectivelor anterioare sunt:

• Asigurarea din terenul intravilan a unei suprafeţe de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor până la 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2013, conform OUG nr.114/2007;

• Reabilitarea şi reconstrucţia spaţiilor verzi existente, inclusiv cu cedarea în administrare a acestora sistemului privat sau comunitar (ONG, agenti economici, persoane fizice);

• Amenajarea corespunzătoare a zonelor de agrement existente în municipiul Bacău prin replantări de arbori ornamentali şi înlocuirea celor îmbătrâniţi sau degradaţi;

• Amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din jurul blocurilor de locuinţe; • Amenajarea şi întreţinerea unei perdele de vegetaţie dispusă de-a lungul

viitoarei centuri ocolitoare a municipiului Bacău; • Amenajarea şi întreţinerea unor perdele de vegetaţie ca delimitare între zona

industrială şi zona de locuinte; • Stoparea defrişărilor şi iniţierea unor programe de refacere a pădurilor în

scopul diminuării proceselor de degradare a solului în zonele deficitare în vegetaţie forestieră ale municipiului.



- 129 - 2009

4.2. CONSERVAREA PATRIMONIU CULTURAL B1. Monumente istorice, cu următoarele categorii (cf. Legii 422/2001): monument, ansambluri, situri de tipul celor de: arheologie, arhitectură, monumente de for public, monumente memoriale-funerare. B2. Muzee şi colecţii publice cu următoarele categorii: muzee monumente memoriale-funerare, colecţii publice. B3. Artă şi tradiţie populară cuprinzând: manifestări tradiţionale: serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi

ritualuri tradiţionale, sărbători etc., meşteşuguri populare tradiţionale: obiecte pe suport textil: ţesături, covoare, costume populare, cusături; pictură pe sticlă şi pe lemn, gravură. ateliere de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei;

B4. Instituţii de spectacole şi concerte B5. Manifestări culturale anuale/repetabile

Monumente istorice de valoare naţională

Deşi nu excelează din punct de vedere al potenţialului natural, municipiul Bacău se remarcă prin potenţialul antropic valoros, cu valenţe istorice, culturale, arhitecturale, religioase. Statutul de centru comercial şi militar, urmat apoi de cel de reşedinţă domnească în timpul lui Ştefan cel Mare şi a fiului său Alexandru, rolul de centru religios catolic, unul din cele mai importante din spaţiul moldav, precum şi numeroasele personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice care sunt originare din municipiul Bacău, toate acestea şi-au pus amprenta asupra patrimoniului istoric, arhitectural, cultural, religios al municipiului Bacău.

Conform Listei Monumentelor Istorice a judeţului Bacău, următoarele obiective constituie monumente de interes naţional. NR. CRT.

COD LMI 2004 DENUMIRE ADRESA DATARE

1. BC-I-s-A-00699 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” din Bacău

Bd. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Nicolae”

2. BC-I-m-A-00699.01 Fundaţii Bd. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.

sec. XV - XVI Epoca medievală



- 130 - 2009

Nicolae” 3. BC-I-m-A-00699.02 Cimitir Bd. Unirii, nr. 2-4

la Sud de actuala catedrala „Sf. Nicolae”

sec. XV - XVI Epoca medievală

119. BC-II-a-A-00757 Ansamblul Curţii Domneşti din Bacău

Str. 9 Mai 48 sec. XV - XVI

120. BC-II-m-A-00757.01 Biserica "Precista", "Adormirea Maicii Domnului"

municipiul BACĂU Str. 9 Mai 48

sec. XV - XVI

121. BC-II-m-A-00757.02 Ruine curte domnească municipiul BACĂU Str. 9 Mai 48

sec. XV - XVI

122. BC-II-m-A-00757.03 Ruine turn municipiul BACĂU Str. 9 Mai 48

sec. XV - XVI

129. BC-II-m-A-00763 Casa Memorială Vasile Alecsandri

Str. Apostu George 3

sf. sec. XVIII

142. BC-II-m-A-00773 Palat Administrativ Str. Mărăşeşti 2 1891 348. BC-III-m-A-00925 Statuia poetului George

Bacovia Str. Mărăşeşti În parcul Bibliotecii judeţene

1971

354. BC-IV-m-A-00930 Casa memorială George Bacovia

Str. Bacovia George 13

sec. XIX

136. BC-II-m-A-00770 Casa Arh. George Sterian

Str. Eminescu Mihai 10

1921

Sursa: http://www.inmi.ro/lmi/bacau.pdf, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, JUDEŢUL BACĂU Precizăm că descrierea pe larg a acestor monumente a fost realizată atât în Studiul General al Monumentelor Istorice din Municipiul Bacău, cât şi în Studiul de Turism şi Agrement a Municipiului Bacău şi Zonei Metropolitane Bacău.

Deşi nu sunt monumente istorice de importanţă naţională, în municipiul Bacău

există numeroase alte monumente, în special cu valoare arhitecturală şi monumente de for public, care sunt monumente de interes judeţean. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează:

NR. CRT.

COD LMI 2004 DENUMIRE ADRESA DATARE

1. BC-II-m-B-00758 Casa Mircea Cancicov, azi sediu P.N.L.

Str. Alecsandri Vasile 3

înc. sec. XX

2. BC-II-m-B-00759 Grădiniţă Str. Alecsandri Vasile 6

1921

3. BC-II-m-B-00761 Casa Vestali Str. Alecsandri Vasile 8

1914

4. BC-II-m-B-00762 Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri”

Str. Alecsandri Vasile 37

1925 - 1934

http://www.inmi.ro/lmi/bacau.pdf�



- 131 - 2009

5. BC-II-m-B-00764 Colegiul Naţional "Ferdinand I”


1891

6. BC-II-m-B-00765 Casa Ing. Anania Str. Bacovia George 49

1910

7. BC-II-m-B-00766 Casa General Cantili, azi Centrofarm


1850

8. BC-II-m-B-00767 Casa Arh. L. Vulcănescu Str. Cuza Vodă 1 1935 9. BC-II-m-B-00768 Casa Poltzer, azi sediul

DJPCCPCN Str. Cuza Vodă 6 1927

10. BC-II-m-B-00769 Casa Rafailă Str. Cuza Vodă 14 bis 1820 11. BC-II-m-B-00771 Şcoala Normală de fete

"Ştefan cel Mare” Str. Haret Spiru 6 1890

12. BC-II-m-B-00772 Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti, azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central

municipiul BACĂU Str. Iernii 7

1927 - 1929

13. BC-II-m-B-00781 Biblioteca Judeţeană, fostă primărie

Bd. Ioniţă Sandu Sturza 1

1770

14. BC-II-m-B-00782 Casă, azi sediul T.M.U.C.B. Bd. Ioniţă Sandu Sturza 39

1930

15. BC-II-m-B-00783 Casă Bd. Ioniţă Sandu Sturza 96

1920

16. BC-II-m-B-00774 Fostele Birouri ale Comerţului şi Clădirea Poştei, azi Oficiul poştal nr. 1

municipiul BACĂU Str. Mărăşeşti 8

1920

17. BC-II-m-B-00775 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza"

Str. Oituz 14 1859

18. BC-II-m-B-00776 Casa Armatei, azi Casa Dr. Marcovici

Str. Oituz 16 1927

19. BC-II-m-B-00777 Arhivele Statului Str. Oituz 29 înc. sec. XX 20. BC-II-m-B-00778 Biserica "Sf. Împăraţi” Str. Oituz 40 1842 - 1845 21. BC-II-m-B-00779 Muzeul de Ştiinţe ale

Naturii, "Vivariu" Str. Popa Şapcă 3 1870

22. BC-II-m-B-00784 Sinagogă Str. Ştefan cel Mare 35 1906 23. BC-II-a-B-00785 Ansamblul Centrului

Judeţean de Cultură Str. Trotuş 6A-6B 1912

24. BC-II-m-B-00785.01

Centrul Judeţean de Cultură (actual Ansamblul artistic „Busuiocul”)

Str. Trotuş 6A-6B 1912

25. BC-II-m-B-00785.02

Grădiniţă Str. Trotuş 6A-6B sec. XX

26. BC-II-m-B-00785.03

Sala de sport Str. Trotuş 6A-6B sec. XX

27. BC-II-m-B-00786

Observator Astronomic-Muzeul de Ştiinţele Naturii

Str. Trotuş 8 1910 - 1911

28. BC-III-m-B-00922 Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Alecsandri Vasile 37

1897

29. BC-III-m-B-00923 Bustul maiorului Str. Bălcescu Nicolae, 1977



- 132 - 2009

Constantin Ene în Parcul Trandafirilor 30. BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Enea Str. Enea Nicu 31 sec. XIX

Sursa: http://www.inmi.ro/lmi/bacau.pdf, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, JUDEŢUL BACĂU

Muzee şi colecţii publice O altă importantă componentă a potenţialului cultural sunt muzeele, aceste

obiective putând genera, cu un management şi o promovare adecvată, importante fluxuri de turişti. Astfel, în municipiul Bacău se pot vizita următoarele muzee şi case memoriale: (prezentarea tuturor acestor obiective s-a realizat deja în capitolul destinat analizei serviciilor culturale, de spectacole şi recreative.

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Complexul Muzeal " Iulian Antonescu" - Secţia de Artă Bacău Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Ion Borcea Muzeul de Ştiinţele Naturii Vivariu Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu” Casa Memorială „George Bacovia” Casa Memorială „Nicu Enea” Casa Memorială „Vasile Alecsandri”


reactualizat a l Municipiului Bacău în protejării patrimoniului cultural

Se instituie zone de protecţie pentru obiectivele de interes istoric si arhitectural 200m pentru cele amplasate în intarvilanul Municipiului Bacău şi 500 de metri pentru cele aflate în extravilan.

4.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR

4.3.1. Prezentarea situaţii actuale În prezent, managementul deşeurilor solide în municipiul Bacău nu se face într-

un mod durabil în ceea ce priveşte protecţia mediului. Acesta nu îndeplineşte nici cerinţele Directivelor sau Regulamentelor comunitare şi nici pe cele ale legislaţiei româneşti. Depozitul actual de deşeuri, care deserveşte municipiul Bacău, a fost construit în 1970 şi nu se conformează standardelor de mediu sau de sănătate. Nu există controlul accesului, practica căutării în gunoaie este frecventă, iar depozitul este afectat permanent de incendii, intensificând astfel poluarea aerului şi riscurile pentru sănătate. Acest depozit are o suprafaţă de 8 ha şi o capacitate proiectată de 250000 mc. Cantitatea zilnică depozitată este în medie de 230 tone/zi, în prezent gradul de umplere al acestui depozit fiind de 90%.

http://www.inmi.ro/lmi/bacau.pdf�



- 133 - 2009

Exploatarea depozitului existent este insuficient organizată. Deşeurile depozitate sunt în cea mai mare parte neselectate. Se ţine numai o evidenţă a cantităţilor de deşeuri prin cântărirea vehiculelor, controlul deşeurilor acceptate fiind realizat doar vizual. Cu excepţia compactării realizate cu utilaje specifice (autocompactoare, buldozere), deşeurile urbane nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de exemplu: balotare în vederea reducerii volumului, compostare etc.).

În momentul de faţă, în judeţul Bacău se derulează proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi în zonele invecinate” ce are ca termen de finalizare anul 2010. Proiectul ISPA, conform Memorandumului de Finanţare, în faza a-II a cuprinde extinderea sistemului de management al deşeurilor la nivelul intregului judeţ, precum şi închiderea tuturor depozitelor necontrolate de deşeuri municipale, componentă finanţată din Fondul de Coeziune.

Proiectul, localizat în partea de est a judeţului Bacău, acoperă municipiul Bacău şi 22 comune situate în împrejurimile municipiului Bacau. Iniţial au fost incluse in proiect 18 comune, dar prin reîmpărţirea administrativă sunt 22 de comune. Măsura va deservi 295.000 de persoane, aproximativ 40% din populaţia judeţului. Prima celulă va acoperi o suprafaţă de 5 ha, suprafaţa totală prevăzută pentru depozit fiind de 32 ha.

4.3.1.1. Situaţia existentă privind gestionarea deşeurilor

menajere reziduale În prezent, deşeurile municipale sunt colectate în amestec, întreaga cantitate

colectată fiind depozitată. În 2007, în judeţul Bacău, rata de acoperire cu servicii de salubritate era de

aproximativ 40%, din care 82% zone urbane, iar 4% zone rurale. În 2009, datorită faptului că o parte din depozitele neconforme de deşeuri din

zonele rurale au fost închise, rata de acoperire cu servicii de salubritate a zonelor rurale a crescut.

În zonele urbane colectarea deşeurilor se realizează prin sistemul ”din poartă în poartă”, în cazul locuinţelor individuale, şi prin intermediul punctelor de colectare în cazul blocurilor de locuinţe.

În zonele rurale colectarea deşeurilor se realizează prin sistemul ”din poartă în poartă”.

4.3.1.2. Situaţia existentă privind colectarea deşeurilor

reciclabile Municipiul Bacău şi localităţile învecinate implementează colectarea separată a

deşeurilor reciclabile pentru hârtie şi carton, sticlă, plastic (PET).



- 134 - 2009

4.3.1.3. Situaţia existentă privind colectarea deseurilor biodegradabile municipale

În momentul de faţă nu există un sistem de colectare a deseurilor municipale

biodegradabile în municipiul Bacău. 4.3.1.4. Situaţia existentă privind colectarea deseurilor

voluminoase În prezent nu există un sistem de colectare a deşeurilor voluminoase din

municipiul. Dacă o gospodărie produce la un moment dat deşeuri voluminoase, acestea sunt depuse lângă container (punct de pre-colectare) şi rămân în acest loc zile sau săptămîni, până când sunt preluate. Nu există amenajat şi funcţional spaţiu pentru dezmembrarea deşeurilor voluminoase şi nu se practică selectarea părţilor reciclabile sau reutilizabile.

4.3.1.5. Situaţia existentă privind colectarea deşeurilor

periculoase din deşeurile menajere

În prezent, nu există un sistem de colectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere în municipiul Bacău. Deşeurile periculoase sunt depozitate împreună cu deşeurile menajere.

4.3.1.6. Situaţia existentă privind gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor uzate

În prezent, nu există un sistem de colectare a nămolurilor în municipiul Bacău, acestea fiind depozitate la depozitul neconform.

4.3.1.7. Situaţia existentă privind transportul şi transferul deşeurilor

În momentul de faţă, în municipiul Bacău nu există nici o staţie de transfer. Întreaga cantitate de deşeuri colectată din judeţ este transferată direct la

depozitul din Bacău. 4.3.1.8. Situaţia existentă privind sortarea deşeurilor În prezent, în judeţul Bacău nu funcţionează staţii de sortare. 4.3.1.9. Situaţia existentă privind tratarea deşeurilor municipale

biodegradabile



- 135 - 2009

În momentul de faţă, în judeţul Bacău nu există nici o staţie de tratare a

deşeurilor municipale biodegradabile. În cadrul proiectului ISPA este prevăzută o staţie de compostare cu o capacitate

de 2.200 t/an. Data estimată pentru operarea noii staţii de compostare în municipiul Bacău este 2010.

4.3.2. Măsurile propuse prin Măsura ISPA 2004/Ro/16/P/PE/007 - Faza II – Master Plan judeţul Bacău – draft octombrie 2009

4.3.2.1. Măsuri propuse pentru gestionarea deşeurilor menajere

reziduale Obiectivul proiectului în curs de implementare, este acela de a realiza un sistem

eficient si modern de colectare si transport al deseurilor bazat pe necesitatea conformării cu standardele UE.

În funcţie de amplasarea pubelelor si a containerelor de colectare a deseurilor, sunt aplicabile următoarele opţiuni tehnice:

Opţiunea 1 – Din usă în usă/la rigolă: Colectare în saci; Opţiunea 2 – Din usă în usă/la rigolă: sistem de colectare casnic (Pubele

si containere individuale); Opţiunea 3 – Sistem de colectare ”prin aport propriu”: – Punct de

colectare stradal; Opţiunea 3A – Punct de colectare stradal Euro-container pe roţi

1.1 m³; Opţiunea 3B – Punct de colectare stradal container fix 1.8, 2.4 and

3.6 m³.

Opţiunea 1 – Din usă în usă/la rigolă: Colectare în saci

- Deseurile sunt pre-colectate în saci din plastic, amplasaţi în faţa clădirilor, la stradă, la momentul colectării. Sacii sunt colectaţi manual de muncitori si sunt aruncaţi în cuva masinii de colectare. Acesti saci au, în mod obisnuit, 50 sau 80 l. Cetăţenii încearcă de multe ori să folosească pungile de plastic utilizate la cumpărături pentru a economisi preţul sacilor si vor continua s-o facă dacă nu se va impune folosirea sacilor standard.

Opţiunea 2 Din usă în usă/la rigolă – sistemul de colectare casnic - la casă (Pubele si containere individuale) - În cazul sistemului de colectare la casele individuale, fiecărei gospodării i se atribuie pubele si containere (pubele din plastic pe roţi de 60l, 80l, 120l, 240l). Proprietarul acestor pubele si containere poate fi municipalitatea sau chiar proprietarul gospodăriei. Avantajul acestui sistem este că o persoană răspunde pentru pubelă, iar dacă aceasta este si proprietarul, pubelele vor fi păstrate, întreţinute si



- 136 - 2009

curăţate. Un alt avantaj este acela că, în acest sistem, se poate emite factură pentru fiecare consumator, în funcţie de cantitatea de deseuri generată.

Opțiunea 3 - Sistem de colectare ”prin aport propriu”: – Punct de colectare stradal

În Master Planul pentru gestionarea deşeurilor au evaluate opţiunile enumerate mai sus. Criteriile de evaluare sunt:

- În astfel de puncte de colectare (sistem) sunt amplasate unul sau mai multe containere care se vor afla la dispoziţia cetăţenilor care-si vor aduce singuri reziduurile la punctul de colectare sau la containere (puncte de colectare). Numărul si dimensiunea containerelor trebuie corelată cu necesităţile sistemului de colectare, necesităţi cu privire la volumul disponibil si capacitatea necesară pentru colectarea deseurilor. Containerele care echipează acest tip de sistem de colectare sunt, în mod obisnuit, în proprietatea municipalităţii, a altui organism administrativ sau al operatorului care se ocupa de colectarea deseurilor (privat sau public). În mod normal, calendarul si frecvenţa de colectare a deseurilor este stabilită de departamentul responsabil din cadrul municipalităţii, în conformitate cu legislaţia existentă. Dimensiunea containerului este în general cuprinsă între 600l si 1.1m³. Deseurile vor fi colectate cu autospeciale, echipate cu containere de capacitate mai mare si unităţi de compactare. În anumite oraşe mari, blocurile de locuinţe au din construcţie tobogane pentru eliminarea deseurilor menajere. La fiecare etaj există o deschidere, o usă de alimentare pentru acest tobogan prin care deseurile sunt aruncate pentru a fi colectate în containere situate în încăperi la parterul blocurilor. Fiecare container poate avea 1 - 1.5 sau 10 m³ în dimensiune, iar pubelele au, în mod obisnuit 240 l. Deseurile sunt colectate periodic; la blocurile având mai mult de 4 etaje colectarea se face de trei (3) ori pe săptămână. În funcţie de ponderea populaţiei urbane sau rurale, se vor determina: frecvenţa de colectare a deseurilor, tipul de colectare – la colţ sau obisnuit, numărul, tipul, amplasarea si proprietatea asupra containerelor pentru colectarea deseurilor.

• Aspectele tehnice; • Aspectele sociale şi gradul de acceptare a populației; • Costul; • Aplicabilitatea pentru zonele tipice de locuințe; • Problemele de mediu previzibile.

De asemenea, pentru compararea alternativelor s-a utilizat un sistem de punctare. Cea mai bună alternativă a obţinut punctajul maximum (3 puncte) în timp ce cea mai inadecvată a obţinut cel mai mic punctaj (1 punct).

Ținând cont de situaţia reală din judeţ şi de rezultatele evaluării opțiunilor, numai opţiunea 2 ca fiind viabilă Recomandările privind sistemul de colectare a deşeurilor iau în considerare o serie de criterii: - precum structura zonei de colectare (urban, rural) costul sistemului de colectare, numărul de persoane deservite pe pubelă/container, cantitatea de deşeuri



- 137 - 2009

generată pe persoană, frecvența de colectare (zilnic, la două zile, săptămânal) precum şi starea drumurilor.

Având în vedere toate aceste criterii, nu se poate recomanda un sistem standard de colectare a deşeurilor (zone urbane şi zone rurale) pentru întreg județul. În acest sens, se recomandă pentru gestionarea deşeurilor în municipiul Bacău a următorul sistem:

o Zona blocurilor de locuinţe: o Se recomandă colectarea deşeurilor reziduale prin intermediul

punctelor de colectare amplasate în zona blocurilor (Opțiunea 3 – aport voluntar). Se recomandă ca toate aceste puncte de colectare să fie dotate cu pubele de 1.1m³. o Zona caselor individuale:

o Fiecare gospodărie din zona urbană va fi dotată cu pubele 120 l/140l pentru deşeurile reziduale. o Frecvența de colectare:

o Se propune ca frecvența de colectare să fie de maximum o intervenție sau două pe săptămână.

În vederea implementării sistemului propus pentru județul Bacău şi în

municipiul Bacău, sunt necesari următorii paşi: Identifcarea amplasamentelor pentru construcția punctelor de colectare; Identificarea zonelor în care vor fi amplasate pubelele/containerele; Achiziția pubelelor/containerelor, vehiculelor; Amenajarea spațiilor destinate amplasării pubelelor/containerelor; Adoptarea hotărârii consiliului local vizând utilizarea sistemului; Informarea participanților/generatorilor de deşeuri asupra datelor cheie ale

sistemului şi asupra modalității de utilizare a sistemului; Distribuția pubelelor şi containerelor; Stabilirea planului de colectare şi informare a generatorilor de deşeuri; Demararea colectării.

Beneficiul acestui sistem constă în colectarea tuturor cantităţilor de deşeuri generate în judeţul Bacău în conformitate cu prevederile directivelor UE.

Implementarea cu succes a sistemului va fi deplină atunci când populația va fi conectată la acest sistem în proporție de 100% şi când nici un depozit neconform de deşeuri nu va mai exista.

4.3.2.2. Măsuri propuse privind colectarea deşeurilor reciclabile Din punct de vedere tehnic, există două posibilități de organizare a colectării

separate a deşeurilor reciclabile: Opțiunea 1: Sistem de colectare separată ”din poartă în poartă” Opțiunea 2: Sistem de colectare separată prin aport voluntar



- 138 - 2009

Ambele scheme de colectare au fost implementate cu succes în diferite orașe europene.

Alegerea uneia dintre alternative depinde, în principal, de ratele de colectare care vor fi atinse, dar depinde şi de modul în care este organizat sistemul de colectare a deşeurilor reziduale, de sistemul de tarifare existent, de comportamentul populaţiei, de prezența persoanelor neautorizate şi de alți factori. Din aceste considerente, exemplele de bună practică din alte state nu pot fi implementate în mod direct în judeţul Bacău.

Alegerea sistemului de colectare are un impact semnificativ asupra costurilor şi asupra calității materialelor colectate.

De asemenea, este posibilă o combinație a celor două sisteme . În urma evaluării opțiunilor discutate mai sus, pentru municipiul Bacău se

recomandă următorul sistem de colectare separată a deşeurilor: Zona blocurilor de locuințe:

• Sistemul propus pentru colectarea separată a deseurilor la blocurile de locuinţe este conţinut în opţiunea 1: Ridicare la rigolă, din poartă în poartă.Recipienţii din sistem vor fi instalaţi în aceleasi puncte de colectare folosite pentru colectarea deseurilor reziduale, care puncte de colectare se vor amplasa în zona blocurilor de locuinţe. În plus faţă de sistemul de colectare a deseurilor reziduale (Europubelele) se pot adăuga în vederea colectării separate, următorii recipienţi: europubelă de 1.100 litri (albastră) pentru deşeurile din

hârtie şi carton; europubelă de 1.100 litri (galbenă) pentru deşeurile din

plastic/metal; europubelă de 1.100 litri pentru deşeurile din sticlă;

• Pe cât posibil distanţa maximă de transport a deseurilor la containerele din sistemul aportului voluntar nu trebuie să depăsească 100 metri.

Zona caselor individuale

• Colectarea deşeurilor reciclabile se realizează la punctele de pre-colectare (sistemul prin aport voluntar) dotat cu următoarele echipamente: Un container de 1.100 l (albastră) pentru hârtie/carton; Un container de 1.100 l (verde) pentru sticlă ; Suplimentar, fiecare gospodărie va fi dotată cu pubele de

120l (pentru sistemul ”din uşă în uşă” pentru deşeurile din plastic şi metal (metale feroase şi neferoase).

• o Frecvența de colectare - presupunând că nu se vor arunca/colecta în recipienţi materii organice, se propune o



- 139 - 2009

frecvenţă de colectare a containerelor de o dată la fiecare 2 săptămâni.

Pentru implementarea sistemului este necesară parcurgerea următoarelor etape: Identificarea zonelor în care vor fi amplasate pubelele/containerele; Achiziția pubelelor/containerelor, vehiculelor; Adoptarea hotărârii consiliului local vizând utilizarea sistemului; Informarea participanților/generatorilor de deșeuri asupra datelor cheie

ale sistemului şi asupra modalității de utilizare a sistemului; Distribuţia pubelelor şi containerelor; Stabilirea planului de colectare şi informarea generatorilor de deşeuri; Demararea colectării.

Beneficiul acestui sistem constă în colectarea tuturor cantităţilor de deşeuri din

ambalaje şi a celorlalte tipuri de deşeuri reciclabile generate în judeţul Bacău, în conformitate cu prevederile directivelor UE. Implementarea cu succes a sistemului va fi deplină atunci când populaţia va fi conectată la acest sistem în proporţie de 100% și când nici un depozit neconform de deşeuri nu va mai exista.

4.3.2.3. Măsuri propuse privind colectarea deseurilor biodegradabile municipale

La fel ca în cazul colectării separate a deşeurilor reciclabile, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor și PRGD pentru Regiunea Nord-Est prevăd implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor biodegradabile care să asigure atingerea țintelor privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile de la depozitare. Un alt obiectiv al PRGD este acela de a interzice la depozitare cantitățile de deşeuri exclusiv biodegradabile (precum deşeurile din parcuri, grădini, cimitire și piețe) şi de a asigura compostarea întregii cantități de deşeuri biodegradabile din parcuri grădini (inclusiv cele din cimitire) și piețe începând cu anul 2010.

Obiectivele strategiei pentru gestionarea deșeurilor atât în județul Bacău cât şi în municipilu Bacău privind colectarea deşeurilor biodegradabile, sunt: Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor biodegradabile

care să asigure atingerea țintelor; Interzicerea depozitării cantităților de deşeuri exclusiv biodegradabile (precum

deşeurile din parcuri, grădini, cimitire şi piețe).



- 140 - 2009

Obiectivul Master Planului privid gestionarea deşeurilor pentru judeţul Bacău este acela de a implementa un sistem eficient şi modern de colectare şi transport a deşeurilor biodegradabile, în vederea atingerii țintelor.

În funcție de amplasarea pubelelor şi containerelor pentru colectarea deşeurilor biodegradabile menajere, au fost analizate următoarele opțiuni tehnice: Opțiunea 1 – Sistemul de colectare “din uşă în uşă”/la rigolă: sistem de colectare individual

(pubele și containere idividuale); Opțiunea 2 – Sistemul prin aport voluntar: Puncte de colectare stradale. Zone cu blocuri de locuinţe:

o Recomandare: o Pe termen scurt să nu se introducă un sistem de separare la sursă a

deşeurilor biodegradabile alimentare în zonele cu blocuri de locuinţe si zonele centrale ale oraselor;

o Să se monitorizeze îmbunătăţirea sistemului de colectare a materialelor reciclabile;

o Să se monitorizeze cererea de compost, prin introducerea pe termen scurt a sistemului de compostare a deseurilor verzi;

o Revizuirea situaţiei după 5 ani. Dacă rezultatele sunt promiţătoare, să se înceapă proiectele pilot pentru colectarea deşeurilor biodegradabile în zonele cu blocuri de locuințe si în centrele oraselor.

Zona caselor individuale:

o Se recomandă ca în cazul în care se va prevedea un sistem de compostare a deseurilor biodegradabile pentru oricare dintre variantele discutate mai sus, ca sistemul de colectare separată a deseurilor biodegradabile să fie introdus în zonele cu case individuale.

o Introducerea colectării deseurilor biodegradabile ar trebui începută print-o testare pilot, pentru a vedea cum reacţionează generatorii de deseuri si cum participă la sistem, pentru a ajusta sistemul înainte de a-l introduce pentru întreaga comunitate din zonele cu case individuale din judeţ.

o Colectarea de deseuri biodegradabile din gospodăriile individuale se va face în pubele de 240l.

Frecvența de colectare:

o Ținând cont de costuri, colectarea deşeurilor biodegradabile de la casele individuale trebuie să aibă loc o dată pe săptămână.

Beneficiul acestui sistem constă în colectarea cantităților de deşeuri biodegradabile generate în municipiul Bacău în conformitate cu țintele planificate şi cu prevederile directivelor UE.



- 141 - 2009

4.3.2.4. Măsuri propuse privind colectarea deseurilor voluminoase

Obiectivul strategiei pentru gestionarea deşeurilor din județul Bacău privind

deşeurile voluminoase este acela de a implementa un sistem de colectare a acestui tip de deşeuri, începând cu anul 2010, atât pentru zonele urbane cât şi pentru cele rurale.

Primăriile (autorităţile locale) sunt responsabile pentru colectarea deseurilor voluminoase.

Există diferite sisteme de colectare a deşeurilor voluminoase: Opțiunea 1: Colectarea la rigolă - În mod obisnuit vehiculul trece si colectează

deseurile voluminoase asezate lângă containere, uneori urmare a cererii telefonice primite din partea cetăţenilor.

Opțiunea 2: Colectarea la rigolă, la cerere - In anumite orase europene s-a implementat o schemă de colectare la cerere (în Germania, Austria, Luxemburg, etc.). Cetăţenilor li se cere să apeleze municipalitatea sau operatorul decolectare cu o anumită perioadă de timp înainte (circa 2 săptămâni) sau să trimită o scrisoare, e-mail, cerând municipalităţii să ridice deseurile voluminoase. Generatorul deseurilor trebuie să menţioneze în detaliu tipul de deseuri (lem, metal, mobilier, etc.) si să precizeze numărul de obiecte din fiecare tip. Generatorul va primi, în scris, de la municipalitate sau de la operator informaţii cu privire la data si ora la care se va face colectarea. În ziua anterioară colectării deseurile trebuie scoase în faţa casei sau în apropierea punctului de colectare. În ambele sisteme costurile de colectare a deseurilor voluminoase este inclus, în mod obisnuit, în sistemul de tarifare.

Opțiunea 3: Centre/sisteme de colectare prin aport voluntar (centre de reciclare) - In anumite ţări din UE centrele de colectare prin aport voluntar (centrele de reciclare) sunt pregătite pentru primirea de deseuri voluminoase de tipul mobilei, DEEE, etc. Dacă este necesar, mobila este reparată si donată sau vândută pentru refolosire. Centrele de reciclare nu-l taxează pe generator, dar în mod obisnuit se primesc doar obiecte în stare relativ bună.

Opțiunea 4: Sistem combinat: opțiunile 1 și 3 - Există câteva reguli care trebuie avute în vedere în momentul alegerii sistemului corespunzător de colectare a deşeurilor voluminoase:

o Colectarea la rigolă trebuie implementată atunci când există centre de primire (reciclare) atâta timp cât numai deşeurile voluminoase reciclabile sunt acceptate la aceste centre;

o Odată implementat un sistem de colectare la rigolă, este extrem de dificilă trecerea la un sistem de colectare prin aport voluntar.

Opţiunea propusă este cea de introducere a unui sistem prestabilit de colectare

a deseurilor voluminoase, odată la trei luni, dată până la care cetăţenii trebuie să-si



- 142 - 2009

depoziteze deseurile voluminoase în locuinţe. Colectarea se va face în sistemul la rigolă (opțiunea 1).

Gospodăriilor li se va distribui anual, de către primărie sau operatorul de salubritate, un grafic al datelor în care se va face colectarea. Fiecare primărie sau autoritate locală va sprijini introducerea unui astfel de sistem.

După trecerea unui an de la implementarea acestui sistem se poate revizui graficul de colectare, în funcţie de cantităţile de deseuri voluminoase găsite la fiecare dintre datele de colectare si pentru o anumită zonă, scurtându-l sau extinzându-l în funcție de cețintele fiecărei municipalități în parte.

Primăria sau operatorul de salubritate vor colecta deseurile voluminoase de la punctele de colectare care deservesc blocurile de locuinţe si de la casele individuale si vor transporta deseurile la companiile specializate în reciclare.

Funcţie de cantităţile de deseuri voluminoase, care se estimează să crească în timp, primăria muicipilui Bacău va contracta companii specializate în reciclarea deseurilor voluminoase.

Dacă în municipiu nu există companii care să recicleze deseurile voluminoase, acestea vor fi colectate si transportate spre eliminare la depozitul conform.

Pentru implementarea sistemului este necesară parcurgerea următoarelor etape: Achiziția vehiculelor; Adoptarea hotărârii consiliului local vizând utilizarea sistemului; - Informarea

participanților/generatorilor de deșeuri asupra datelor cheie ale sistemului şi asupra modalității de utilizare a sistemului;

Informarea asupra opțiunilor privind reciclarea; Stabilirea planului de colectare și informare a generatorilor de deşeuri; Demararea colectării.

Beneficiul acestui sistem constă în colectarea tuturor cantităților de deşeuri

voluminoase generate în județul Bacău în conformitate cu prevederile directivelor UE. 4.3.2.5. Măsuri propuse privind colectarea deşeurilor

periculoase din deşeurile menajere Colectarea separată a deşeurilor periculoase necesită operațiuni speciale de

depozitare, reciclare, tratare şi depozitare (de ex. incinerare, depozitare specială, neutralizare etc.).

Pentru colectarea separată a deşeurilor periculoase se recomandă sistemul de colectare cu autovehicul special (camioane specializate pentru colectarea deşeurilor peiculoase din gospodării) precum şi construcția unei stații temporare de depozitare, în vederea acumulării cantităților de deşeuri periculoase necesare pentru transportul la unitățile de tratare sau la spațiile de depozitare.



- 143 - 2009

Managementul deşeurilor periculoase din gospodării nu este parte a proiectului finanțat prin programul POS Mediu.

Elementele sistemului sunt următoarele:

Autovehicul specializat; Autovehiculul este un camion, cu o caroserie având dimensiunile 2.5x2x6. Aceasta din urmă este echipată cu diferite sisteme de securitate împotriva focului și a exploziilor. La intrare, acest autovehicul este prevăzut cu un ghişeu la care generatorii de deşeuri pot preda diferitele tipuri de deşeuri periculoase lucrătorului responsabil. Acesta din urmă este de obicei un chimist, specializat pe diferite tipuri de deşeuri periculoase. El recepționează deşeurile, le inspectează vizual şi dacă acestea sunt corespunzătoare, le descarcă într-unul din cele 10 (cel puțin) butoaie sau pubele pentru diferite tipuri de deşeuri precum lichide inflamabile, acizi, solvenți, substanțe alcaline, nămoluri, baterii, vopsele, uleiuri uzate, produse farmaceutice etc. În cazul în care reposabilul are dubii în privința anumitor deşeuri, le plasează într-un loc special destinat acestui scop. Autovehiculul deservește între 2 și 4 stații pe zi, în diferite sate şi suburbii. După o oprire, butoaiele şi pubelele sunt încuiate şi depozitate într-un loc sigur. La sfârşitul zilei, camionul se reîntoarce la bază unde există un spațiu mic de depozitare temporară.

Depozitarea temporară - Spațiul de depozitare temporară este, în general, echipat cu un număr de containere mari în care sunt depozitate butoaiele şi pubelele aduse de autovehiculul specializat. Conform legislației de referință spațiul este dotat cu toate echipamemntele de protecție a mediului şi de securitate. Este împărțit în diferite zone pentru diferite tipuri de deşeuri periculoase clasificate. O parte din deşeurile periculoase pot fi descărcate din butoaie sau pubele direct în containere, în timp ce deşeurile foarte periculoase sunt lăsate în butoaie. În spațiul de depozitare temporară deşeurile periculoase sunt depozitate până în momentul acumulării unei cantități suficiente dintr-o anumită categorie de deşeuri pentru încărcarea unui camion. Aceasta este transportată la stațiile de tratare sau depozitare, în conformitate cu regulile europene de transport. Diferitele tipuri de deşeuri sunt transportate la diferite stații de tratare și depozitare, fiecare dintre acestea fiind specializate pe anumite tipuri de deșeuri periculoase. Tratarea şi depozitarea deşeurilor periculoase sunt, în general, costisitoare datorită nenumăratelor surse necunoscute ale acestor deşeuri. Astfel, reciclarea este în general, imposibilă.

Pentru ca sistemul să fie eficient, este nevoie de informarea populației asupra

existenței acestui sistem cât și de conștienzitarea importanței pe care o are protecția mediului înconjurător astfel încât locuitorii să aleagă utilizarea infrastructurii exisente în acest sens.

Pentru implementarea sistemului este necesară parcurgerea următoarelor etape:



- 144 - 2009

Achiziționarea autovehiculului specializat; Stabilirea amplasamentului pentru depozitare temporară; Adoptarea hotărârii consiliului local vizând utilizarea sistemului; Informarea participanților/generatorilor de deşeuri asupra datelor cheie ale

sistemului şi asupra modalității de utilizare a sistemului; Stabilirea planului de colectare și informarea generatorilor de deşeuri; Demararea colectării. Beneficiul noului sistem de colectare va fi gestionarea corespunzătoare a deşeurilor

periculoase, cu respectarea principiilor strategice şi diminuarea impactului asupra mediului şi asupra sănătății umane.

4.3.2.6. Măsuri propuse privind gestionarea nămolurilor de la

stațiile de epurare a apelor uzate

Opţiunile privind tratarea si depozitarea nămolurilor prevăzute în MASTER PLAN sunt: Zona de recepţie si pretratare a deseurilor industriale; Prelucrarea nămolurilor prin metode fizice în vederea cresterii capacităţii de

fermentare si a ratei de filtrare a nămolurilor; Valorificarea în agricultură a nămolurilor; Reducerea umidităţii nămolurilor prin intermediul uneia dintre următoarele

posibilităţi: - Deshidratare mecanică; - Deshidratarea naturală prin rearanjarea platformelor de nămol

existente, inclusiv posibilitatea valorificării potenţialului energetic; - Uscare termală;

Incinerarea/co-incinerarea cu alte tipuri de deseuri; Eliminarea prin depozitare.

Diferitele soluţii de eliminare a nămolurilor trebuie comparate cu ajutorul unei analize multicriteriale, bazată pe următoarele elemente:

(a) Usurinţa implementării Orice sistem nou de tratare a nămolurilor trebuie să fie compatibil cu sistemul

de tratare existent. Nu vor fi susţinute procesele care necesită întreruperea procesului existent de tratare. De asemenea, vor fi încurajate procesele care utilizeză nivelul de pregătire existent al personalului din domeniu, în defavoarea acelora care implică o specializarea specială.

(b) Aspectul practic viabil Este esenţial ca tehnologia adoptată să fie practică si viabilă, pentru a putea

procesa cantităţile de nămoluri prognozate pe termen lung. Nu sunt excluse soluţiile noi dacă acestea au fost deja testate iar rezultatele tehnice si costurile acestora sunt



- 145 - 2009

cunoscute. Procesul trebuie să fie conform cu legislaţia în vigoare si să respecte cerinţele privind protecţia mediului.

Opţiunile care implică acumularea unor cantităţi mari de deseuri trebuie evitate. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra mediului înconjurător, iar soluţionarea ulterioară a acestei situaţii ar implica adoptarea unor metode tehnice complicate si costuri foarte mari.

(c) Siguranţa acţiunii de eliminare În ultimii ani, natura si nivelul constrângerilor privind tratarea si depozitarea

nămolurilor s-au schimbat. Astfel, pe viitor ne putem astepta si la alte schimbări pentru care nu există încă prognoze.

Este fundamental ca opţiunea aleasă să fie adaptabilă la schimbările care pot apărea pe parcursul unei perioade de programare de 20-25 de ani.

Durata fiecărei opţiuni depinde de capacitatea de absorbţie a cantităţilor de nămoluri produse în permanenţă si de eliminarea în siguranţă a acestora.

Consecinţele adoptării unei opţiuni nesigure si nesustenabile vor fi similare cu cele ale unor opţiuni impracticabile/nefezabile prezentate în secţiunile precedente.

(d) Impactul asupra mediului Fie că este vorba despre un mecanism direct sau de unul indirect de tratare si

eliminare a deseurilor, toate au un impact asupra mediului încionjurător. Impactul poate fi pozitiv sau negativ. Impactul pozitiv asupra mediului al fiecărei opţiuni, demonstrat în urma unei evaluări detaliate, trebuie acceptat de diferitele grupuri de interese (comunitate, clienţi, operatori etc.).

De asemenea, opţiunea selectată trebuie să asigure respectarea criteriilor privind protecţia sănătăţii si siguranţei locuitorilor si a personalului din staţiile de tratare a apelor uzate. Asadar, nu se va permite asumarea nici unui risc inacceptabil. Pa lângă toate acestea, trebuie avut în vedere aspectul peisagistic care va fi evaluat în cazul fiecărei opţiuni.

(e) Costurile Costurile de investiţii si cele de operare, precum si orice tip de venit potenţial,

sunt esenţiale în alegerea soluţiei de eliminare a nămolurilor. Totusi, acestea nu trebuie să reprezinte criteriile principale de selecţie, decât dacă impactul asupra mediului este acelasi pentru toate celelalte opţiuni. De cele mai multe ori, opţiunile care prezintă costuri mici sunt mai puţin sigure si sustenabile si, în consecinţă, trebuie analizaţi toţi factorii.

4.3.2.7. Măsuri propuse privind privind transportul şi transferul

deşeurilor O staţie de transfer devine o opţiune de luat în calcul, atunci când cheltuielile de

transport ale deseurilor municipale către instalaţiile de tratare de destinaţie pot fi



- 146 - 2009

scăzute în comparaţie cu cheltuielile implicate de un transport direct cu un vehicul de colectare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a enunţat o regulă simplă, care permite o primă evaluare grosieră, a momentului în care o astfel de staţie de transfer poate deveni viablă:

“În funcţie de vehiculul de colectare, o cursă dus-întors care durează mai puţin de o oră după circuitul de colectare, face transportul direct mai economic. Pentru durate mai mari ale curselor (ce acoperă întreg circuitul dus-colectare-întors) solutia prin transfer, încărcare si ulterior transportul în vrac poate fi mai economică”

Presupunând o viteză medie de deplasare de 30 la 40 km a unui vehicul de colectare si transport deseuri, din regula de mai sus rezultă că de la distanţe de transport ce depăsesc 15 - 20 km, se poate lua în calcul realizarea unei staţii de transfer. Acest lucru depinde în mare măsură de locaţia staţiei de transfer care, trebuie amplasată la periferia orasului la o distanţă de minim 500m de ultima locuinţă

La evaluarea amplasării unei staţii de transfer pentru deseuri municipale, trebuie luaţi în considerare următorii parametrii:

o Tipul staţiei de transfer; o Capacitatea staţiei de transfer; o Amplasarea staţiei de transfer si reducerea circuitului pentru vehiculele

de colectare si transport; o Eficienţa încărcării.

Staţiile de transfer pot fi: o Construcţii deschise în aer liber, dacă staţia de transfer este amplasată

mult în afara zonelor populate si mirosurile neplăcute nu constituie o problemă, o Aria de transfer poate fi protejată de un acoperis, pentru a asigura

condiţii de lucru corespunzătoare în caz de intemperii sau o Aria de transfer poate fi închisă în totalitate, si va include un sistem de

ventilare si eliminare a mirosurilor neplăcute. Această a treia opţiune este folosită în mod obisnuit pentru staţiile de transfer, construite în zone dens populate. În principiu există două opţiuni majore de staţii de transfer:

Opţiunea 1: Transferul deseurilor municipale prin folosirea containerelor sau semitrailerelor

fără compactare si Opţiunea 2: Transferul deseurilor municipale prin sistem cu compactare.

Staţiile de transfer vor fi finanţate prin programul POS Mediu (se estimează că

90% din totalul de investiţii va fi finanţat din fonduri nerambursabile (UE + bugetul na_ional) iar restul de 10% va fi finanţat cu ajutorul unui împrumut.



- 147 - 2009

În urma rezultatelor evaluării opţiunilor tehnice, selecţia celui mai fezabil tip de staţie de transfer depinde de cantitatea de deseuri transferată si de distanţele dintre staţia de transfer si asezările umane.

o Pentru cantităţi mici si distanţe scurte de transfer se recomandă transferul cu containere deschise (Opţiunea 1);

o Pentru cantităţi mari si distanţe lungi se recomandă transportul cu containere cu compactare (Opţiunea 2). 4.3.2.8. Măsuri propuse privind sortarea deşeurilor Sortarea deseurilor municipale colectate separat pe fracţii este metoda universal

aplicată în toată UE. Procesul s-a dovedit a fi cea mai bună practică de atingere a ţintelor pentru

reciclarea/valorificarea deseurilor din ambalaje. Există diferite tehnici care sunt aplicate în staţiile de sortare a deseurilor

reciclabile. Sortarea semi-automată cu o mare pondere de sortare manuală si până la sistemele de sortare complect automate. Tendinţa generală este aceea de înlocuire a sortării manuale cu cea automată. În prezent, există în funcţiune doar câteva staţii de sortare complet automate. Staţii de sortare manuale (materiale reciclabile colectate separat)

Tehnologia folosită este aceea de sortare manuală a deseurilor, urmată de balotare si transferul la recilatori. Centrele de sortare manuală sunt dotate cu un echipament simplu (bandă transportoare, pâlnii de alimentare) o hală încălzită si recipienţi pentru depozitarea fracţiilor sortate în vederea valorificării, balotarării si cântăririi, ca prim pas. O astfel de staţie, cu dimensiuni rezonabile poate costa între 500.000 până la 2 millioane Euro.

Staţii de sortare complet automatizate (materiale reciclabile colectate separat) Staţiile de sortare complet automatizate sunt instalaţii complet tehnologizate care folosesc echipamente pentru separarea mecanică a materialelor, urmare a proprietăţilor diferite ale acestora. Aceste instalaţii prezintă avantajul că, din punct de vedere calitativ, separarea mecanică este mai performantă si, ca urmare, pentru anumite tipuri de materiale, se poate atinge un nivel de calitate mai bun în procesul de sortare. Un exemplu foarte bun este cel al recipienţilor din plastic care pot fi sortaţi în diferite calităţi de polimeri. În mod obisnuit, cu cât este mai mare nivelul de calitate al materialului cu atât este mai mare preţul plătit de reprocesator pentru materialele achiziţionate.

Staţii de sortare pentru deseurile colectate în amestec La cealaltă extremă, se situează instalaţiile de sortare pentru deseurile colectate în amestec. Acest sistem de colectare nu necesită nici ajutor din partea generatorilor si nici recipienţi diferiţi pentru colectare separată. În practică, acest sistem prezintă o serie de dezavantaje:

• proiectare mai detaliată a capacităţilor de sortare si, drept urmare, o valoare de investiţie mai mare;



- 148 - 2009

• deseuri reciclabile sunt amestecate cu deseuri în putrefacţie, multe fracţii reciclabile degradându-se;

• este mult mai dificilă separarea ulterioară a tuturor fracţiilor; incinta emană mirosuri neplăcute,

• sortarea automată nu se realizează întotdeauna la cel mai bun nivel de calitate si necesită investiţii de capital semnificative.

Ca urmare, multe dintre centrele de sortare se concentrează acum pe reciclarea

deseurilor uscate si sortarea acestora după cum am detaliat mai sus. Opţiunea tehnică propusă este aceea se sortare a deseurilor reciclabile colectate

separat. Pentru instalaţii de sortare de capacitate mică se va alege opţiunea sortării

manuale, iar pentru capacităţi medii de sortare se recomanandă instalaţiile de sortare semi-automate.

4.3.2.9. Măsuri propuse privind tratarea deşeurilor municipale

biodegradabile Tehnologiile principale pentru tratarea deseurilor municipale biodegradabile

sunt: o Compostarea/digestia anaerobă; o Compostarea individuală; o Tratarea Mecano-biologică (TMB); o Tratamentul termic.

În continuare sunt prezentate opţiunile existente pentru fiecare dintre tehnologiile de mai sus, care vor fi mai apoi analizate si se va propune opţiunea tehnică.

Master Planul privid Gestionarea Deşeurilor pe judeţul Bacău aalizează toate alternativele privind tratarea deşeurilor biodegradabile şi constată că Compostarea

Pot fi compostate doar deseuri biodegradabile colectate separat, iar colectarea separată a deseurilor biodegradabile se desfăsoară cu dificultate chiar si în ţări dezvoltate. În mod obisnuit, compostarea se recomandă în principal pentru deseurile verzi;

este opţiunea tehnică recomandată, desi prezintă câteva limite:

Trebuie găsită piaţă pentru compostul produs; Ţintele de reducere, la orizontul lui 2013 si 2016, a cantităţii de deseuri

biodegradabile eliminate prin depozitare nu pot fi atinse doar prin compostare; În prezent, dintre tratarea mecanico-biologică si incinerare este de preferat prima

opţiune datorită costurilor de investiţie si operare mai scăzute. 4.3.3. Depozitarea deşeurilor municipale



- 149 - 2009

Depozitul este definit ca amplasament pentru eliminarea deseurilor prin depozitarea acestora supra sau sub teren.

În funcţie de tipurile de deseuri acceptate la depozitare amplasamentele se clasifică astfel: depozite pentru deseuri periculoase (clasa a); depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b); depozite pentru deseuri inerte (clasa c). Când se proiectează un depozit de deseuri trebuie avute în vedere următoarele: cantitatea si natura deseurilor care urmează a fi depozitate – se estimează în

funcţie de prognoza si modelul de consum al populaţiei; caracteristicile amplasamentului – dimenisiuni, durata de funcţionare, distanţa la

care se vor transporta deseurile; protecţia mediului si a sănătăţii populaţiei; posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioară a terenului.

Alegerea amplasamentului pentru depozit se face pe baza unei analize multicriteriale care cuprinde: criterii geologice, hidrologice si hidrogeologice – caracteristicile si modul de

dispunere al straturilor geologice, caracteristicile pânzei de apă freatică, distanţa faţă de cursurile de apă, inundabilitatea zonei, modul de folosire al terenului, gradul de seismicitate etc.;

criterii climaterice – direcţia dominantă a vânturilor în raport cu asezările umane din zonă, precipitaţiile;

criteriie economice: capacitatea depozitului si durata sa de exploatare, distanţa medie de transport pentru eliminarea deseurilor, necesitatea racordării la utilităţi;

alte criterii: vizibilitatea amplasamentului si modul de încadrare în zonă, existenţa unor arii protejate în zona etc.

Modul de exploatare poate diferi de la depozit la depozit si depinde de tipul si

natura deseurilor acceptate precum si de condiţiile impuse prin autorizaţia de mediu, condiţiile meteo din zona amplasamentului etc.

La exploatarea unui depozit de deseuri trebuie avute în vedere următoarele: straturile de deseuri trebuie compactate continuu; grosimea maximă a stratului de deseuri va fi de 0,5 m; stratul de deseuri se va acoperi zilnic pentru a evita emisiile de mirosuri si

atragerea dăunătorilor; colectarea si tratarea levigatului; colectarea si (eventuala) tratare si refolosire a gazului de depozit; optimizarea suprafeţelor celulelor depozitului.



- 150 - 2009

4.3.4. Închiderea depozitului neconform de deşeuri urban din municipiul Bacău

Depozitul neconform de deseuri din Bacău (Nicolae Bălcescu) va fi închis în cadrul Măsurii ISPA.

Potrivit Tratatului de Aderare al României la UE si Anexei 5 a HG 349/2005 depozitele neconforme trebuie să îsi înceteze activitatea etapizat. Anexa 5 a HG 349/2005 enumeră depozitele neconforme pentru care nu sunt posibile perioade de tranziţie si care trebuie să îsi înceteze activitatea până pe data de

Potrivit normelor tehnice pentru depozitele de deseuri, sistemul de închidere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

16 iulie 2009.

Să fie rezistent pe termen lung si etanş în ceea ce priveşte producția de gaz din descompunerea deşeurilor;

Să reţină si să asigure drenarea apelor pluviale; Să formeze o bază stabilă si rezistentă pentru vegetaţie; Să fie sigur în condiţiile unor deteriorări cauzate de eroziune Să fie rezistent la variaţiile de temperatură (îngheţ, temperaturi înalte); Să nu fie permis păsunatul animalelor; Să fie permis traficul în perimetrul acestuia; Să fie usor de întreţinut.

Asternerea ultimului strat de închidere se va realiza numai după ce reprofilarea masei deseurilor se află în stadiul în care nu se mai pot produce daune întregului sistem.

În timpul etapei de reprofilare se poate asterne un strat temporar de închidere. În proiectarea sistemului de închidere a depozitelor neconforme, trebuie

respectate cerinţele minime prevăzute de Normele Tehnice pentru depozitele de deseuri. 4.3.5. Prevederile PLANULUI URBANISTIC GENERAL – reactualizat a l Municipiului Bacău privind gestiunea deşeurilor

Managementul deşeurilor pe teritoriul municipiului Bacău se va realiza conform

Directivelor Europene, Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004) şi Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013. Angajamentele asumate sunt preluate în cadrul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – document elaborat de către Agenţia pentru Protecţia Mediului în colaborare cu toţi factorii implicaţi.

Strategia privind managementul deşeurilor urmăreşte reducerea impactului deşeurilor asupra mediului prin reciclarea / valorificarea unei cantităţi cât mai mari de deşeuri astfel încât, în depozitul ecologic, să ajungă doar deşeurile inerte, nevalorificabile.

Obiectivele prioritare ale activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt:



- 151 - 2009

prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate

a acestora; dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiilor şi comercializarea acelor produse cu impactul cel

mai mic asupra mediului (volum, periculozitate, risc de poluare); dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor

periculoase din deşeurile destinate valorificării; reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare, sau orice

proces prin care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Valorificarea potenţialului util din deşeuri are următoarele obiective

subsidiare: • dezvoltarea pieţei pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării

utilizării produselor obţinute din materiale reciclate; • decuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi realizarea unei

reduceri a volumului de deşeuri; • promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura posibilităţilor

tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu; • promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament energetic

ridicat în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate.

Consecinţa inevitabilă a activităţii umane, şi în special a dezvoltării economice şi a modificării comportamentului consumatorilor o reprezintă generarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri (creştere exponenţială). Prin urmare, este necesară implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

În conformitate cu prevederile Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, schema generală de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului este următoarea:



- 152 - 2009

Etapele generale ale sistemului de gestionare a deşeurilor sunt: - colectarea deşeurilor, care se poate face atât separat, cât şi în amestec; - tratarea deşeurilor:

pentru deşeurile biodegradabile, această tratare se face fie prin compostare, fie prin tratare mecano - biologică pentru stabilizarea deşeului;

pentru deşeurile de ambalaje şi alte deşeuri, colectarea separată în vederea valorificării;

- eliminarea deşeurilor: prin depozitare în depozite ecologice.

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen

1. Politica şi cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor

1.1.Elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric la nivel judeţean necesar implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor

Elaborarea de acte normative specifice la nivel judeţean şi local în concordanţă cu politica de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia naţională, pentru a implementa un sistem integrat, eficient din punct de vedere economic şi ecologic

Permanent cu revizuiri periodice

Încurajarea autorităţilor locale şi a celor judeţene de a elabora împreună cu sectorul privat o strategie comună în vederea organizării managementului integrat pe tot lanţul, de la colectare, colectare selectivă, tratare şi până la eliminarea finală

Conştientizarea factorilor de decizie şi a populaţiei că un management adecvat al deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sănătatea populaţiei

1.2. Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în

Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul acesteia Permanent



- 153 - 2009

domeniul gestionării deşeurilor

Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării legislaţiei Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel judeţean şi local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

Informarea tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului în general şi cea de gestionare a deşeurilor în particular

Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, APM, Garda de Mediu, în concordanţă cu responsabilităţile acestora

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor

Permanent Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la nivelul instituţiilor judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi în aplicarea legislaţiei

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi de dotări corespunzătoare la nivel judeţean şi local

Începând cu 2008

4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor

4.1. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plateşte” şi a principiului “subsidiarităţii”

Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare finală

Permanent

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor (Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi de coeziune, instituţii bancare etc)

Permanent

Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor prin elaborarea unor mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management integrat bazat pe taxe covenabile pentru cetăţeni, care de asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată

2008 cu atenţie permanentă

Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico - financiare în vederea promovării colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a

2008 cu atenţie permanentă



- 154 - 2009

echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile pentru deşeurile reciclabile Permanent

5.Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

5.1. Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Intensificarea comunicării între toţi factorii implicaţi Permanent

Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelele Permanent

Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia)

Permanent

Promovarea auditurilor de gestionare a deşeurilor ca parte a procesului de planificare şi a celui de supervizare şi control. Pentru comunităţi şi întreprinderi mari se recomandă integrarea auditului de gestionare a deşeurilor în procedurile de planificare şi control

Permanent

5.2 Campanii publice referitoare la gestionarea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

Elaborarea de materiale informative şi realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor

Permanent

Informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor prin depozitarea necontrolată a acestora

Permanent

6. Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului judeţean de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deşeuri)

Permanent

Îmbunătăţirea raportării directe, prin mijloace IT, a datelor colectate la nivel judeţean şi transmiterea acestora la nivel local (Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău), regional (Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău) şi naţional (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului)

Permanent

Îmbunătăţirea sistemului de validare a datelor primite, creşterea responsabilizării întregului personal implicat în colectarea, procesarea şi validarea datelor

Permanent

7. Prevenirea generării deşeurilor



- 155 - 2009

7.1. Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători Permanent

Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator Permanent

8. Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea unei pieţe viabile pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate

Permanent

Reducerea cantităţilor de deşeuri municipale depozitate utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate

Permanent

8.2. Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi reciclarea deşeurilor menajere altele decât cele de ambalaje, în măsura posibilităţilor tehnice şi economice

Permanent

Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic

Permanent

9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – aria de acoperire 100%

2013

Asigurarea infrastructurii necesare şi modernizarea sistemelor de colectare şi transport Permanent

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport a deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Permanent

Colectarea separată a deşeurilor periculoase existente în deşeurile municipale Permanent

Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectării selective Permanent

Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente, în cadrul cărora să se realizeze şi operaţii de sortare a deşeurilor

2008-2013

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate în final

Permanent



- 156 - 2009

11. Deşeuri biodegradabile

11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995

2010


2013


2016

12. Deşeuri de ambalaje

12.1. Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje

Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat Permanent

Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje, în sensul unei bune organizări a colectării selective

Permanent

12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă

Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

31 decembrie 2008

Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

31 decembrie 2011

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minium 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje

31 decembrie 2011

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic

31 decembrie 2013

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minium 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje

31 decembrie 2013

12.3 Crearea şi optimizarea schemelor de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

Organizarea de sisteme de colectare separată a deşeurilor de ambalaje în vederea atingerii ţintelor la termenele stabilite

Permanent

13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări,

Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări, pe categorii (deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase)

Începând cu 2008



- 157 - 2009

cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Tratarea deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări în vederea scăderii potenţialului periculos şi eliminării în condiţii de siguranţă

Permanent

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Permanent Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate Începând cu 2008

14. Deşeuri voluminoase

14.1. Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Înfiinţarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase de la populaţie Începând cu 2008

Valorificarea potenţialului util din material şi valorificarea energetică a deşeurilor voluminoase Începând cu 2008

15. Nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

15.1. Gestionarea corespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării nămolului în apele de suprafaţă Permanent

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative Permanent

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării Permanent

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători individuali sau ale căror producători şi-au încetat activitatatea

Începând cu 2008

Proiectarea sistemului care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare - valorificare gratuit – cu excepţiile prevăzute de HG 2406/2004

Începând cu 2008

Stabilirea unui punct de colectare pentru vehiculele scoase din uz Începând cu 2008

Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate

Începând cu 2008

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz

Începând cu 01.01.2015

17. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice



- 158 - 2009

17.1. Colectare separată, reutilizare, reciclare şi valorificare

Organizarea colectării selective a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi a componentelor acestora, cu o ţintă (rată medie anuală) de cel puţin: • 2 kg/locuitor pe an (obiectiv intermediar) • 3 kg/ locuitor pe an (obiectiv intermediar) • 4 kg/ locuitor pe an

2006 2007 2008

Îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare şi reciclare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice colectate selectiv conform prevederilor HG nr. 448/2005

2008

Încurajarea şi facilitarea reutilizării, a dezmembrării, reciclării deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi a componentelor şi materialelor din care sunt realizate

Permanent

18. Deşeuri periculoase din deşeuri municipale

18.1.Implementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

Informarea şi încurajarea cetăţenilor în vederea colectării separate a componentelor periculoase din deşeurile menajere

Începând cu 2008

Instalarea unor de puncte de colectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere Începând cu 2008

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional

Tratarea deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice Permanent

Asigurarea de capacităţi şi instalaţii în conformitate cu standardele europene Permanent

19. Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Încetarea activităţii depozitului neconform de deşeuri Etapizat până în 2009, conform HG 349/2005

Închiderea şi monitorizarea post închidere a depozitului neconform (până la 16 iulie 2009)

Corelat cu calendarul de

încetare a activităţii Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Permanent



- 159 - 2009

CAPITOLUL 5. obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la

nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante

pentru plan sau program şi modul în care s-a ţinut cont de aceste

obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii

planului sau programului;

Obiective de protecţia mediului relevante pentru PUG-ul propus

Obiectivele de mediu relevante pentru PUG –ul reactualizat al municipiului Bacău, au fost stabilite pe baza -obiectivelor de mediu cuprinse în planurile de nivel ierarhic superior: POS Mediu: PNAPM: Planul Naţional de actiune pentru protectia mediului PLAPM: Planul Local de actiune pentru protectia mediului

-aspectelor de mediu relevante şi a tendinţelor aşteptate pentru fiecare

componentă de mediu. MASTER PLAN JUDEŢUL BACĂU - Master planul Managementul Integrat

al Deşeurilor; MASTER PLAN JUDEŢUL BACĂU - Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea

Proiectului de Apă Uzată si Apă, România Judeţele Prahova, Buzău, Neamţ, Iasi si Bacău

Obiectivele de protectie a mediului ce trebuie avute in vedere la promovarea PUG

sunt reprezentate de angajamentele rezultate in urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu.

Obiectivele PUG includ obiectivele stabilite la nivel national, regional si local, care includ la randul lor obiectivele internationale si comunitare, si se refera la: Respectarea reglementarilor cuprinse in Legislatia orizontala si anume: a. Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului: - evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private; - participarea publicului la luarea deciziei. b. Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de mediu : - garantarea dreptului de acces la informatia de mediu detinuta de sau pentru autoritatile publice si stabilirea termenilor, conditiilor si a aranjamentelor practice pentru exercitarea acestui drept ;



- 160 - 2009

- asigurarea punerii la dispozitia publicului si a diseminarii informatiei de mediu in scopul atingerii celei mai largi posibile diponibilitati si diseminari a informatie de mediu catre public prin promovarea utilizarii, in special, a telecomunicatiei computerizate si/sau a tehnologiei electronice.

Proiectul ce constituie obiectul PUG este supus dezbaterii publice prin derularea procedurii obţinere a avizului de mediu, instituită de HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe. 2. Calitatea aerului. Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator si Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon):

- evaluarea calitatii aerului inconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele UE;

- obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea ca aceasta informatie a fost pusa la dispozitia publicului;

- mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare standardelor sau imbunatatirea acesteia in cazurile depistate ca necorespunzatoare. Decizia 93/389/CEE si Decizia 280/2004/CE privind monitorizarea si raportarea emisiilor de CO2 si alte gaze cu efect de sera:

- Obiectivul Deciziei este de a monitoriza si raporta emisiile de gaze cu efect de sera in vederea indeplinirii angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conventia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice si de realizare de planuri si programe nationale si regionale in domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si pentru realizarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice. Implementarea PUG nu perturba calitatea aerului inconjurator şi nu înfluenţează emisiile de gaze cu efect de seră. 3. Calitatea apei: a. Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata cu HG 352/2005. Obiectivul Directivei: - protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in special industria alimentara). Romania declara intregul sau teritoriu drept arie sensibila, acest aspect



- 161 - 2009

presupunand obligatia ca toate aglomerarile urbane cu mai mult de 10 000 locuitori echivalenti sa fie prevazute cu statii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta tertiara (HG 352/2005). Cerintele Directivei: - Prevede colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agro-alimentara); - Prevede termenele limita pentru implementarea Directivei in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali ; termenele limita pentru implementarea Directivei variaza in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali. Principalele tinte ce trebuie atinse de Romania dupa aderarea la UE, asa cum s-au negociat in Tratatul de Aderare, sunt: o Conformarea cu Directiva de Apa Uzata 91/271/EEC: - Extinderea sistemelor de colectare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire: - 61% pana la 31 Decembrie 2010; - 69% pana la 31 Decembrie 2013; - 80% pana la 31 Decembrie 2015; - Extinderea statiilor de tratare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire: - 51% pana la 31 Decembrie 2010; - 61% pana la 31 Decembrie 2013; - 77% pana la 31 Decembrie 2015; PUG are in vedere o serie de obiective(prezentate in capitolul 3 al raportului de mediu) pentru realizarea de retele de canalizare care vor prelua apele uzate de la locuintele si obiectivele industriale, comerciale, depozitare, ce se vor construi. b. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa Potabila 98/83/EC Obiectivul Directivei: - Protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman; - Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman. Transpunere: - Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, - Legea nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002. Cerintele Directivei: - Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si valorilor pentru parametrii relevanti, - Determinarea punctelor (amplasamentelor) in care apa trebuie sa fie corespunzatoare valorilor stabilite in Directiva, - Asigurarea monitorizarii si informarii consumatorilor asupra calitatii apei destinate consumului,



- 162 - 2009

- Asigurarea ca toate masurile necesare de remediere sa fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potential pentru sanatate, - Asigurarea ca substantele sau materialele folosite la tratarea sau distributia apei destinate consumului uman nu vor diminua protectia sanatatii publice. Romania nu se poate conforma prevederilor Directivei referitoare la apa curata si sanogena, din cauza schemelor de tratare aplicate (care in majoritatea localitatilor urbane si/sau rurale nu sunt corespunzatoare calitatii sursei de alimentare cu apa), din cauza intreruperilor frecvente in furnizarea apei potabile, din cauza vechimii retelelor de distributie, care nu permit apa sigura la consumator, 24 ore din 24.

Domeniile si costurile necesare implementarii Directivei vor viza: - Monitorizarea calitatii apei potabile in intreaga tara de catre Ministerul Sanatatii si producatorii si distribuitorii de apa potabila ; In prezent, evaluarea capacitatii de automonitorizarea a calitatii apei produse este redusa, fiind limitata la aproximativ 45% din totalul producatorilor ; - Reabilitarea tehnologiilor de tratare; - Reabilitarea retelelor de apa existente ; - Schimbarea instalatiilor interioare.

Utilitatile care trebuie retehnologizate sunt complexe si multifunctionale si este necesara investitia simultana in statii de tratare, retele de distributie si statii de epurare, ceea ce va suprasolicita capacitatea de generare si utilizare a fondurilor la nivel local. Perioada de tranzitie obtinuta: - pana la 31 decembrie 2010: - pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide, mangan pentru localitatile cu populatie peste 100.000 locuitori;

PUG prevede pentru alimentarea cu apă potabilă obiective de investitii prezentate la capitolul 3, realizarea unor reţele de apă sau modernizarea acestora in cadrul unui sistem centralizat în vederea atingerii ţintelor stabilite prin actele normative. 4. Zgomot. Directiva 2002/49/EC, transpusa in HG 321/14.04.2005 privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental reactualizata si publicata in MO din 10 ianuarie 2008.

Scopul acestei Directive este acela de a defini o abordare comuna pentru a evita, preveni sau reduce, cu prioritate, efectele daunatoare, inclusiv disconfortul, provocate de expunerea la zgomotul ambiental. Pentru aceasta, vor fi implementate progresiv urmatoarele actiuni: a. determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin intocmirea hartilor de zgomot prin metode de evaluare comuna Statelor Membre; b. asigurarea ca informatiile asupra zgomotului ambiental si efectele sale sunt disponibile publicului;



- 163 - 2009

c. adoptarea planurilor de actiune de catre Statele Membre, bazate pe rezultatele din hartile de zgomot, pentru a preveni si reduce zgomotul ambiental unde este cazul si, in special, unde nivelele de expunere pot avea efecte daunatoare asupra sanatatii umane si pentru a pastra calitatea zgomotului ambiental, acolo unde este buna. Aceasta Directiva urmareste, de asemenea, sa furnizeze o baza pentru dezvoltarea masurilor Comunitatii Europene de a reduce zgomotul emis de sursele majore, in special vehicule si infrastructura rutiera si feroviara, aviatie, echipamente cu utilizare in aer liber, echipamente industriale si mecanisme mobile. Domeniul de aplicare: 1. Se aplica zgomotului ambiental la care sunt expusi in special oamenii in zonele urbane construite pe verticala, in parcurile si gradinile publice sau in zonele linistite din aglomerari, in zonele linistite din spatiile deschise, in apropierea scolilor, spitalelor si altor cladiri si zone sensibile la zgomot. 2. Nu se aplica zgomotului cauzat de insasi persoana expusa, zgomotul rezultat din activitatile casnice, zgomotul produs de vecini, zgomotul la locul de munca sau zgomotul din interiorul mijloacelor de transport si nici zgomotul cauzat de activitatile militare din zonele militare. Conform directivei autoritatile competente din Statele Membre vor asigura ca nu mai tarziu de 18 iulie 2008 elaborarea de planuri de actiune cu problemele privind zgomotul si efectele zgomotelor

, inclusiv daca sunt necesare masuri de reducerea zgomotului:

- Aglomerari > 250.000 locuitori Faza 1 : 30.iun.2007, respectiv 18.iul.2008

- Drum principal > 6 mil. veh/an - Cale feroviara principala > 60.000 trenuri/an - Aeroport mare > 50.000 miscari/an

Nu mai tarziu de 18 iulie 2013,

Statele Membre vor garanta ca, autoritatile competente au elaborat planuri de actiune care sa cuprinda, in mod deosebit, prioritati care pot fi identificate prin depasirea oricarei valori limita relevante sau prin orice alte criterii alese de Statele Membre pentru aglomerarile de populatie, pentru soselele majore cat si pentru caile ferate majore de pe teritoriile lor.

- Aglomerari > 100.000 locuitori Faza 2 : 30.iun.2012, respectiv 18.iul.2013

- Drum principal > 3 mil. veh/an - Cale feroviara principala > 30.000 trenuri/an Ordinul nr. 1 258/2005 stabileste unitatile responsabile cu elaborarea hărţilor de

zgomot pentru căile ferate, drumurile si aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot si a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum si limitele de competenta ale acestora.



- 164 - 2009

Pentru zona ce constituie obiectul de analiza al PUG nu a fost realizata harta de zgomot.

5. Biodiversitate Reţeaua Europeană de arii protejate NATURA 2000. Reţea ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii si tipuri de habitate naturale in arealul lor. Directivele UE si conventiile internationale transpuse in legislatia nationala: - Directiva “Habitate” - 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor(mediul definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic) naturale si a florei si a faunei salbatice. Specii si Habitate de Interes Comunitar, se protejeaza aproximativ: - 200 tipuri de habitate (EU 15) + 20 tipuri de habitate noi (EU15+10) - aproximativ 700 specii (EU15) + 165 specii noi (EU15 + 10) Situri de Interes Comunitar propuse prin listele nationale printr-un proces de selectie la nivel european devin Arii Speciale de Conservare Obligaţiile României: - Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice in legislatia nationala – transpusa integral prin Legea nr. 462/2001; - Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate care sa amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat, - Propunerea unei liste de Situri de Importanta Comunitara (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – la data aderarii, - Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) - incepand cu data aderarii, - Procesul Biogeografic (coordonat de Comisia Europeana si Centrul Topic Focal pentru Conservarea Biodiversitatii) – alcatuirea listei comunitare a Siturilor de Importanta Comunitara (SIC) - dupa aderare. - Conventia de la Berna, 1979 - ConvenŃia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa. SituaŃia actuală in România este următoarea: - 5 regiuni Biogeografice : - Alpină - Continentală - Panonică - Marea Neagră - Stepă - 47 % ecosisteme naturale si seminaturale.

Tipuri de habitate identificate in Romania (Listate in Anexa II a Legii 462/2001): - 198 +20 Tipuri de habitate europene _ 94 +2 tipuri de habitate in Romania - 65 habitate prioritare _ 23 tipuri de habitate in Romania



- 165 - 2009

- Directiva “Păsări”. Se vor proteja 181 specii de păsări vulnerabile (Anexa I) + specii noi (EU 15 + 10) in special păsări migratoare. Ordinul 1 964/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania a instituit regimul de aria naturala protejata a siturilor de importanta acomunitară - SCI. H.G. nr. 1 284/2007 privind instituirea regimului de aria naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integrata a retelei Natura 2000 precizeaza Ariile Speciale de Protectie Avifaunistica (Special Protection Areas - SPA). Obligaţiile României: - Transpunerea Directivei „Pasari” (79/409/CEE) in legislatia nationala – realizat, - Propunerea unei liste de specii pentru Amendarea Anexei I si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat, - Desemnarea prin legislatia nationala a Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica – pana la data aderarii, - Inaintarea listei de Arii de Protectie Speciala (APSA) catre Comisia Europeana – la data aderarii, - Protectia si managementul tuturor Ariilor de Protectie Speciala, inclusiv evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ – dupa desemnare si aderare.



2009 166

Obiectivelor de mediu cuprinse în planurile de nivel ierarhic superior: POS Mediu:

Obiectiv General Obiective specifice Directii/ prioritati strategice

Masuri/Obiective operaţionale prioritare

protecţia şi îmbunătăţirea infrastructurii de mediu, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României, cu accent deosebit pe îndeplinirea standardelor europene .

1. îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice, prin asigurarea infrastructurii regionale de apă şi management al deşeurilor în minimum 35 de judete, care să acopere 70% din populaţie până în 2015;

Dezvoltarea sistemelor regionale de management al utilităţilor de apă şi deşeuri:

Principalul obiectiv al acestei priorităţi îl constituie asigurarea pentru populaţia din aglomerările urbane a infrastructurii corespunzatoare de apă şi deşeuri şi a serviciilor aferente de bună calitate, la preţuri accesibile.

1.1. Dezvoltarea sistemelor de infrastructura de apă şi apă uzată;

În sectorul de apă, proiectele vor integra componentele de apă şi apă uzata, pe baza prioritizării nevoilor investiţionale la nivel regional. O condiţie prealabilă pentru aprobarea proiectelor o reprezintă infiinţarea şi consolidarea operatorului regional unic pentru aria de deservire a proiectului, cu o populaţie de minimum 100 000 locuitori echivalenţi.

1.2. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor.

În sectorul deşeurilor solide, proiecte integrate de management al deşeurilor se vor derula în conformitate cu Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi cu Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor. Investiţiile vor include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire, colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Proiectele respective vor acoperi aglomerările urbane şi rurale, la nivel judeţean/regional, populaţia beneficiară fiind de minimum 300.000 locuitori.

2. îmbunătăţirea calităţii mediului, prin sprijinirea acţiunilor în vederea

Dezvoltarea investiţiilor durabile în infrastructura de mediu:

2.1.: reducerea poluării cursurilor de apă prin creşterea cantitatii de ape uzate municipal epurate corespunzător, contribuind astfel la implementarea



2009 167

promovării politicilor integrate pentru apă, sol şi protecţia naturii, cu accent deosebit pe conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu, astfel încât, până în 2015, să se asigure: epurarea suficientă a apelor uzate pentru mai mult de 200 aglomerări mai mari de 10 000 locuitori echivalenţi, reprezentând 60% din încărcarea biodegradabilă; calitatea corespunzatoare a apei potabile în toate localităţile; închiderea a minimum 80 de depozite de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a siturilor afectate de poluare istorică sau eroziune costieră; retehnologizarea sistemelor de încălzire centrală în unele dintre cele mai poluate zone.

2.1. Imbunătăţirea şi finalizarea infrastructurii de protecţie şi utilizarea rationala a resurselor de apă;

irectivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi prin sigurarea unui management adecvat al nămolurilor rezultate din activitatea staţiilor de epurare; furnizarea către populaţia din reguiunile specifice mai mici de 100.000 p.e. şi zonele vulnerabile a apei potabile la standardele şi în cantitatea cerută (contribuind la conformarea cu Directiva 98/83/CE) şi reducând disparităţile dintre regiuni; asigurarea conectarii populaţiei la sistemul de canalizare, reducand astfel disproporţiile dintre accesul la sursele de apă potabilă şi cele de canalizare; protejarea şi încurajarea utilizarii raţionale a resurselor de apă.

2.2. Reabilitarea solurilor afectate de managementul necorespunzător al deşeurilor, poluare istorică şi eroziune;

2.2.: Extinderea/completarea sistemelor de management al deşeurilor în acele judeţe în care investiţiile existente, actualizate, sunt limitate la un depozit nou, colectare neselectivă şi transport. Reabilitarea site-urilor istorice contaminate este revazută în câteva zone prioritare, având ca scop reducerea impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane. Site-urile curăţate vor fi ulterior utilizate în scop economic, activitate asigurată în cadrul programului operaţional Regional, având ca scop dezvoltarea regiunilor respective.

2.3. Imbunătăţirea infrastructurii de protecţie a aerului.

2.3. Obiectivul acestei măsuri este îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele critice, în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru 96/62/CE şi a Directivelor fiice, a Directivei 2001/81/CE privind pragurile de emisii, a Directivei 2001/80/CE privind reducerea emisiilor provenind de la instalaţiile mari de ardere:



2009 168

Îmbunătăţirea calităţii aerului în cele mai afectate zone, pe baza unei strategii regionale de încălzire pe termen mediu/ lung. Când alternativele pentru combustibilii traditionali nu sunt disponibile, scopul este să se promoveze o utilizare raţională a a surselor de energ ie nereg enerabile. Se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a instalatiilor mari de ardere ce au ca ţintă reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi, contribuind astfel la implementarea Directivelor respective de aer pentru care România are perioade de tranziţie. În vederea asigurării sustenabilităţii sistemelor de încălzire locală, investiţiile au ca scop retehnologizarea instalaţiilor de încălzire împreună cu reabilitarea reţelelor termice şi de contorizare care vor contribui la reducerea considerabila a pierderilor din reţea, scăderea consumului de combustibil şi la reducerea emisiilor în aer.

3. îmbunătăţirea protecţiei naturii şi managementul riscului la inundaţii în zonele prioritare selectate, prin acţiuni de: îmbunătăţire a managementului reţelei Natura 2000; prevenire a dezastrelor provocate de inundaţii

Stabilirea unor sisteme corespunzătoare de management pentru protecţia naturii şi prevenirea riscurilor în zonele prioritare selectate:

Obiectivele acestei priorităţi vizeaza asigurarea unui management corespunzator al ariilor protejate incluse în Reţeaua Natura 2000 şi contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai vulnerabile.

Protecţia naturii; Sprijin institutional pentru managementul siturilor Natura 2000 (control, instruire, dezvoltarea capacităţii institutionale, pregătirea studiilor ştiinţifice, a inventarelor, cartografierea, pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 şi a planurilor de acţiune pentru protecţia şi conservarea speciilor de interes



2009 169

comunitar, activităţi de conştientizare şi educaţie de mediu); investiţii pentru sprijinirea reconstructiei naturale, protecţia şi conservarea habitatelor şi a speciilor, dezvoltarea infrastructurii (construirea şi dotarea sediilor administraţiilor rezervaţiilor şi centre de vizitare, etc) şi achiziţionarea terenurilor necesare pentru managementul adecvat în vederea conservării naturii, în zonele din cadrul reţelei Natura 2000; stabilirea sistemelor de monitorizare a habitatelor naturale protejate şi a speciilor sălbatice.

Managementul riscurilor la inundaţii

Lucrări de construcţie pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor; elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor; reabilitarea şi reconstructia zonelor umede; crearea de noi zone umede, în strânsă legătură cu protecţia naturii şi managementul inundaţiilor.

PNAPM: Planul Naţional de actiune pentru protectia mediului

Incadrare problemei principale în directiile strategice PNANM

Obiective generale Obiective specifice Masuri/Obiective operationale prioritare

1. Protectia atmosferei - Mentinerea calitatii aerului înconjurator în zonele care se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; - Îmbunatatirea calitatii aerului înconjurator în zonele care nu se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; - Adoptarea masurilor necesare pentru limitarea pâna la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontier;

- Indeplinirea obligatiilor asumate prin acorduri si tratate internationale la care România este parte si participarea la cooperarea internationala

în domeniu.



2009 170

Ineficienta sau inexistenta sistemelor de retinere a emisiilor de noxe în atmosfera în sectorul industrial

Reducerea poluarii aerului rezultata din activitatile industriale

Reducerea poluarii atmosferei datorita emisiilor de noxe

Autorizarea integrata de mediu pentru companiile cu potential poluator. Îmbunatatirea eficientei sistemelor de captare a emisiilor nedirijate de poluanti (în principal din hale) în vederea diminuarii / eliminarii contributiei acestora la poluarea aerului ambiental si la locurile de munca. Cresterea randamentului de retinere a particulelor (încarcate cu metale grele); Retehnologizare sistemelor de productie.

Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerari urbane

Reducerea poluarii atmosferei rezultata din traficul auto în mediul urban

Reducerea nivelului de poluare a atmosferei asociată traficului rutier pe arterele principale ale municipiilor din regiune

Construirea unor artere ocolitoare pentru localitatile traversate de drumuri nationale si europene, care sa preia traficul greu si de tranzit. Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane; Înlocuirea autovehiculelor, destinate transportului în comun si de marfaă, respectiv promovarea vehiculelor economice si cu emisii reduse; Elaborarea un ui studiu pentru stabilirea masurilor de fluidizare a traficului în toate municipiile regiunii; Utilizarea benzinei fara plumb si a motorinei cu continut scazut de sulf; Realizarea unor programe de conştientizare a populatiei în vederea încurajării utilizării transportului în comun si reducerea transportului cu mijloace proprii.

Lipsa sistemelor de Reducerea poluarii aerului cu Reducerea emisiilor totale Recuperarea si monitorizarea emisiilor de compusi



2009 171

reducere si recuperare a COV rezultati la stocarea si manipularea produselor petroliere precum si din alte activitati industriale care utilizeaza solventi organici

compusi organici volatile rezultati în urma stocarii si manipularii produselor petroliere în statii de distributie si depozite de carburanti, si ca urmare a activitatilor industrial.

anuale de compusi organici volatili rezultati la încarcarea benzinei în instalatiile de depozitare la statiile de distributie sub valoarea de referinta de 0,01% de greutate din cantitatea totala anuala de benzina tranzitata.

organici volatili rezultati la încarcarea benzinei în instalatiile de depozitare; Recuperarea emisiilor de compusi organici volatile rezultati la distributia benzinei din instalatiile de depozitare.

Schimbari climatice - Promovarea unei politici eficiente în domeniul schimbarilor climatice în vederea asigurarii îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza Conventiei-Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC) si a Protocolului de la Kyoto, precum si a obligatiilor care rezulta din calitatea de stat membru al Uniunii Europene - Reducerea impactului încalzirii globale asupra societatii si mediului precum si diminuarea costurilor pentru aplicarea masurilor adoptate.

Poluarea atmosferei generata de sistemele mari de ardere (LCP)

Reducerea poluarii atmosferei datorata emisiilor de noxe de sistemele mari de ardere.

Reducerea emisiilor de poluanti eliminati în atmosfera, proveniti din instalatii mari de ardere.

Modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor ; Înlocuirea arzătoarelor existente cu arzatoare cu NO x redus; Desulfurarea umeda cu adaos de calcar în focar a gazelor de ardere provenite de la cazane; Optimizarea procesului de ardere, precum si utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto care permit transferul unităţilor de reducere a emisiilor.

Poluarea atmosferei rezultate din sistemele de încalzire si preparare a apei calde cu combustibili solizi

Îmbunatatirea calitatii aerului în mediul rural; Îmbunatatirea calitatii aerului în mediul urban, prin reducerea emisiilor de noxe rezultate din instalatiile de

Reducerea poluarii aerului datorita arderii combustibilor solizi în instalatiile de încalzire în mediul rural; Reducerea emisiilor de

Extinderea instalatiilor de alimentare cu gaz metan în mediul rural, în vederea înlocuirii utilizării combustibililor solizi; Informarea/educarea populatiei rurale cu privire la beneficiile utilizării combustibililor curaţi tip gaz natural prin programe de conştientizare;



2009 172

sau lichizi încalzire. noxe rezultate din sistemul de încalzire si preparare a apei calde în municipiile regiunii

Proiectarea şi realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii aerului în mediul rural; Implementarea sistemului de monitorizare a emisilor; Coregenerarea gazelor de ardere în energie electrică; Retehnologizarea instalaţiilor de ardere în vederea reducerii emisiilor, modernizarea uzinelor termice existente; Reabilitarea reţelei de distribuţie a agentului termic, generalizarea sitemului de contorizare individuală; Urmărirea plăţilor către fondul de mediu pentru emisii de poluanţi; Aplicarea de penalităţi pentru neregularităţi sau neîndeplinirea obligaţiilor de mediu.

Reducerea emisiilor de noxe rezultate din arderea combustibililor în instalaţiile de încălzire în oraşele regiunii.

Elaborarea procedurii de autorizare integrată; Elaborarea şi implementarea unui program de raportare la APM a datelor de monitorizare; Urmărirea transmiterii periodice a datelor de mediu către APM; Implementarea unor programe specifice de instruire cu privire la implementarea legislaţiei de mediu ; Realizarea unor studii privind impactul sistemelor de încălzire din mediul urban asupra calităţii aerului; Extinderea utilizării gazului metan în mediul urban; Monitorizarea imisiilor în localităţile urbane cu respectarea prevederilor HG 541/2003.

3. Managementul resurselor de apa - Dezvoltarea infrastructurii edilitare si managementul durabil al resurselor de apa; - Cresterea calitatii vietii prin diminuarea pagubelor produse ca urmare a inundatiilor.

Calitatea si cantitatea apei potabile

Asigurarea resurselor suficiente de apa potabila în

Asigurarea din punct de vedere cantitativ si calitativ

Finalizarea lucrărilor la aducţiunea de apă potabilă de la Valea Uzului



2009 173

judet a alimentarii cu apa potabila

Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă în mediul rural si urban.

Asigurarea sistemelor performante de distribuţie a apei potabile în localităţile cu peste 2000 locuitori echivalenţi.

Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile Realizarea şi asigurarea în procent de 60% a surselor si sistemului de distributie cu apa industriala.

Degradarea calităţii apelor de suprafaţă

Epurarea corespunzatoare a apelor uzate rezultate din activitaţile industriale.

Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din activităţi industriale.

Constructia, (re)tehnologizarea statiilor de epurare a apei industriale a agentilor economici; Monitorizarea calitatii apei evacuate din statiile de epurare;

Extinderea capacităţilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate menajere existente.

Creşterea eficienţei instalaţiilor de epurare existente.

Reabilitare, retehnologizare statii de epurare existente;

4. Managementul deseurilor si al substantelor si preparatelor chimice - Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor - Asigurarea gestionarii în siguranta a substantelor chimice periculoase

Degradarea calitatii factorilor de mediu datorita depozitarii si exploatarii necorespunzatoare a depozitelor de deseuri menajere din mediul urban si rural

Eliminarea riscurilor pentru mediu şi sănătatea umană datorită gestiunii deşeurilor menajere şi urbane nepericuloase.

Colectarea selectivă a deşeurilor; Separarea la sursa a deseurilor si reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate în rampele urbane din regiune; Eliminarea depozitării materialelor biodegradabile în rampele urbane din

Revizuirea Planului Judeţea de gestionare a deşeurilor coform indicaţiilor şi recomandărilor din MASTER PLANUL privind gestionarea deseurilor în judeţulş Bacău; Dezvoltarea cadrului legal şi a instrumentelor financiare necesare implementarii managementului integrat al deseurilor la nivelul fiecarui judet din regiune; Elaborarea materialelor educative privind colectarea selectivă a deşeurilor;



2009 174

regiune; Depozitarea controlată a deşeurilor.

Implementarea unui sistem stimulativ de taxe privind colectarea selectivă a deşeurilor de la populatie; Identificarea şi stabilirea relaţiilor contractuale cu agenţii economici care reciclează şi/sau valorifică materialele recuperate din deşeuri.; Realizarea sistemului funcţional de colectare selectivă a deşeurilor la şi de la sursă (amenajare puncte gospodăreşti, staţii de transfer cu instalaţii de compostare ). Stimularea populatiei pentru achiziţionarea facilităţilor casnice destinate selectării deşeurilor în locuintele proprii.

Realizarea depozitelor zonale pentru depozitarea deseurilor urbane în conditii de protective a factorilor de mediu si a statiilor de transfer; Realizarea unor centre zonale pentru reciclarea deseurilor; Sistarea depozitarii deşeurilor menajere în depozite necorespunzătoare; Ecologizarea amplasamentelor si reconstructia factorilor de mediu din zona rampelor de deşeuri existente în

Elaborarea Studiilor de fezabilitate în vederea realizării Depozitelor Zonale de deşeuri menajere în regiune; Elaborarea Studiilor de fezabilitate în vederea realizării statiilor de transfer pentru deservirea depozitelor zonale din regiune; Realizarea centrelor zonale pentru reciclarea deseurilor colectate din regiune; Revizuirea Planurilor Locale de Gestionare a deşeurilor în localităţile din regiune prevăzute pentru amplasarea ; Staţiilor de transfer a deseurilor urbane; Contractarea realizării Depozitelor Zonale de deşeuri menajere şi a staţiilor de transfer prin parteneriat public-privat; Ecologizarea amplasamentelor si/sau reconstructia factorilor de mediu şi urmărirea prin plan de monitorizare în perioada post-închidere a actualelor rampe de deşeuri din regiune.



2009 175

regiune.

Recuperarea deşeurilor valorificabile rezultate din demolări.

Dezvoltarea cadrului legal şi a instrumentelor financiare necesare, în vederea formării pieţei materialelor obţinute prin sortarea şi condiţionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

Sisteme deficitare de colectare selectivă transport şi valorificare selectivă a deşeurilor de ambalaje (sticlă şi hartie, polietilen tereftalat şi a celor textile)

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor de ambalaje.

Introducerea unui sistem de gestionare a ambalajelor si a deseurilor rezultate din ambalaje.

Revizuirea si implementarea Planurilor de recuperare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje la nivelul fiecarui judet din regiune; Asigurarea cu prioritate de spaţii în vederea amplasării containerelor pentru colectarea selectivă de la agenti economici si institutii publice a deşeurilor de ambalaje recuperabile; Asigurarea spaţiilor pentru colectarea de la populaţie a deşeurilor de ambalaje.

Minimizarea cantitatilor de Dezvoltarea cadrului legal şi a instrumentelor



2009 176

deseuri de ambalaj si valorificarea deseurilor de ambalaj

financiare necesare implementarii managementului integrat al deseurilor de ambalaje; Elaborarea materialelor educative privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje ; Promovarea campaniilor de informare şi educare în domeniul gestionării ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Contractarea preluării deşeurilor de ambalaje cu societăţile autorizate. Promovarea facilităţilor ce vizează creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor.

Lipsa unui sistem eficient de colectare şi valorificare a bateriilor uzate, anvelope uzate, uleiuri uzate şi materiale contaminate cu uleiuri uzate

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a bateriilor uzate, anvelopelor uzate, uleiurilor uzate si materialelor contaminate cu ulei

Colectarea, reciclarea şi eliminarea corespunzatoare a anvelopelor uzate

Dezvoltarea cadrului legal şi a instrumentelor financiare necesare pentru gestionarea corespunzatoare a anvelopelor uzate; Elaborarea materialelor educative privind colectarea selectivă a anvelopelor uzate. Asigurarea functionarii unui sistem stimulativ de taxe privind predarea anvelopelor uzate unor agenti economici prestatori de servicii specializate pentru depozitarea si eliminarea acestor deseuri.

Colectarea şi eliminarea corespunzatoare a bateriilor si a acumulatorilor uzati.

Prevenirea introducerii pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor ce conţin compuţi toxici în concentraţii mai mari decât limitele admise de legislaţia armonizată; Elaborarea materialelor educative privind colectarea selectivă a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi; Desfăţurarea inspecţiilor tematice cu scopul prevenirii deversărilor de electroliţi în sistemele de canalizare sau alte locuri nepermise. Dezvoltarea cadrului legal şi a instrumentelor



2009 177

financiare necesare, în vederea formării pieţei materialelor obţinute prin recuperarea bateriilor şi acumulatorilor, altele decât cele auto. Eliminarea electroliţilor doar prin instalaţii autorizate.

Gestionarea necorespunzătoare a cadavrelor de animale şi a deşeurilor provenite din zootehnie şi industria de procesare a cărnii

Asigurarea gestionării corespunzătoare a cadavrelor de animale şi a deşeurilor provenite din zootehnie şi industria de procesare a cărnii.

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzare a deşeurilor din zootehnie si din activitati de procesare a carnii.

Procurarea recipientilor si asigurarea dotarilor corespunzatoare pentru colectarea deseurilor animaliere la sursa; Realizarea unui inventar a agentilor economici care desfasoara activitati de crestere a animalelor si de procesare a carnii si implementarea unui sistem regional de monitorizare a modului de gestionare a deseurilor animaliere rezultate de la aceste firme; Amenajarea spatiilor corespunzatoare pentru stocarea temporara a deseurilor animaliere în incintele agentilor economici care prelucreaza carne; Proiectarea, avizarea si realizarea depozitelor de deseuri animaliere nevalorificabile; Realizarea unor depozite corespunzatoare pentru depozitarea cadavrelor animaliere, în conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei; Educarea si instruirea populatiei si agentilor economici privind gestiunea deseurilor animaliere; Stabilirea unui sistem stimulativ de taxe şi amenzi privind recuperarea deşeurilor din zootehnie. Amenajarea unor depozite de compost pentru perioadele când nu este oportună utilizarea compostului în agricultură;



2009 178

Elaborarea documentatiilor necesare pentru solicitarea autorizarii activitatii fiecarei ferme de animale din regiune si implementarea programelor de conformare care sa cuprinda masuri referitoare la realizarea depozitelor ecologice pentru dejectiile de animale;

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase

Asigurarea depozitării corespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor nepericuloase din metalurgia neferoasa.

Identificarea incineratoarelor industriale, luând în considerare principiul proximităţii. Îndepărtarea ritmică a deşeurilor periculoase, evitând realizarea stocurilor Retehnologizarea instalaţiilor de preepurare, cu rol de separarea uleiurilor uzate. Urmărire traseului ambalajelor cu conţinut de substanţe periculoase, de la golire până la predarea la unităţi specializate.

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor provenite din activitati de prelucrare a lemnului.

Identificarea si eliminarea tuturor depozitelor necontrolate de deseuri din lemn, existente în arealul regiunii Realizarea unor proiecte pentru finanţarea sistemului de gestionare a deţeurilor industriale. Dezvoltarea cadrului legal şi a instrumentelor financiare necesare astfel incat sa fie sustinute firmele care colectează şi valorifică integral deţeurile din lemn; Promovarea procedeelor de compactare a rumeguşului şi a altor deşeuri de lemn în vederea optimizării operaţiunilor de depozitare şi transport . Identificarea oportunităţilor de valorificare energetică a deşeurilor de lemn, pe plan local . Identificarea solutiilor corespunzatoare şi eliminarea fără riscuri a deşeurilor de lemn impregnate cu



2009 179

substanţe periculoase. Utilizarea rumegusului drept combustibil pentru asigurarea agentului termic în anumite localitati din regiune

Reducerea poluarii factorilor de mediu, datorita gestionarii necoreszatoare a deseurilor rezultate de la prelucrarea cauciucului.

Identificarea utilizatorilor pentru reciclarea deşeurilor reutilizabile. Valorificarea energetică a deşeurilor nereciclabile. Închiderea ecologică a depozitului de deşeuri, pe măsura valorificării integrale a deşeurilor

5. Protectia naturii - Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate - Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora în viata social-economica a tarii 6. Biosecuritatea - Reducerea riscurilor potentiale pe care biotehnologiile moderne le pot determina asupra echilibrului natural al mediului înconjurator si sanatatii umane. 7. Calitatea solului - Reducerea si prevenirea poluarii si degradarii solurilor; - Îmbunatatirea calitatii solurilor si utilizarea durabila a resurselor de sol

Degradarea solului şi apelor subterane

Diminuarea sau eliminarea impactului poluarii istorice asupra mediului datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice.

Diminuarea sau eliminarea impactului poluarii istorice asupra calitatii solului.

Identificarea si delimitarea zonelor sau arealelor poluate istoric; Decopertarea zonelor puternic afectate de poluare a solului si depozitarea solului contaminat intr-un depozit de deseuri industrial; Reabilitarea zonelor excavate prin rambleierea acestora cu sol vegetal necontaminat.



2009 180

Diminuarea sau eliminarea impactului poluarii istorice asupra calitatii apelor subterane.

Identificarea si delimitarea contaminarii orizontului acvifer datorata existentei unor areale poluate istoric; Izolarea corpurilor de apa subterana afectate de poluarea istorica; Colectarea si / sau denocivizarea corpurilor de apa subterana contaminate de poluarea istorica.

Identificarea geofondului natural la nivel regional si utilizarea informatiilor în evaluarea impactului poluarii asupra mediului natural.

Identificarea si realizarea unor harti calitative a concentratiilor de elemente chimice aferente geofondul natural al solului si al apelor subterane ; Elaborarea de standarde privind limitele maxime admisibile ale concentratiilor de substante poluante în factorii de mediu luand în considerare geofondul natural local sau regional; Elaborarea standardelor de interval adaptate tehnologiilor industriale actuale si crearea posibilitatii de inlocuire a acestora cu ecotehnologii performante

Degradarea solului şi a apelor subterane datorată emisiilor de poluanţi din activităţile industriale

Reducerea impactului asupra calitatii solului si a apelor subterane datorat emisiilor de poluanţi din activităţile Industriale.

Reducerea poluării solului şi a apelor freatice în zonele industrial.

Identificarea surselor de emisii fugitive si realizarea captarii si epurarii acestora; Identificarea surselor de scapari potentiale de solutii concentrate si remedierea tehnologica a instalatiilor; Modernizarea şi reabilitarea instalaţiilor tehnologice a unitatilor industriale cu emisii de poluanti care afecteaza calitatea solului si a apelor subterane; Elaborarea si implementarea unui program integrat de monitorizare a calităţii solului şi a apelor freatice.

Diminuarea emisiilor de poluanti si autorizarea agentilor

Incadrarea emisiilor de poluanti în normele legislatiei de mediu; Parcurgerea procedurii de autorizare integrată şi



2009 181

economici care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului.

stabilirea unui program de conformare, conform legislaţiei în vigoare, la toate unitatile industriale care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului.

Remedierea solurilor si a apelor subterane în arelele afectate de poluarea rezultata emisii de poluanţi din activităţile industriale .

Aplicarea de ingrasaminte naturale pe suprafetele poluate pentru refacerea structurii solului; Cultivarea terenurilor cu plante furajere care vor fi recoltate si depozitate pe depozite de deseuri controlate; Diminuarea concentratiilor de poluanti în apa freatica prin aplicarea unor masuri specifice de decontaminare.

8. Urbanism, dezvoltare rurala si protectia împotriva zgomotului - Îmbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel înalt al calitatii vietii în zonele urbane si rurale; - Reducerea poluarii fonice.

9. Dezvoltarea turismului

Capacitatea insuficientă de susţinere a turismului organizat

Dezvoltarea capacităţii de susţinere

Practicarea unui turism organizat

Realizarea unei Strategii de Dezvoltare a Turismului la nivel regional; Realizarea de puncte de informare privind obiectivele de interes şi limitările existente în practicarea turismului în toate zonele cu potenţial turistic; Implementarea unui sistem de îndrumare şi control în teren privind practicarea turismului în mediul natural.

Amenajarea inadecvată sau chiar absenţa dotărilor corespunzatoare din punct de vedere

Protecţia factorilor de mediu în zonele de agreement.

Asigurarea funcţionalităţii zonelor de agrement din punct de vedere al protecţie a mediului.

Amenajarea unor puncte de colectare a deşeurilor şi a grupurilor sanitare în zonele de agreement; Amenajarea unor puncte pentru pregătirea hranei în aer liber;



2009 182

igienico-sanitar si a gestiunii deseurilor în zonele de practicare a agrementului

Montarea de panouri indicatoare privind modul de colectare a deşeurilor şi de preparare a hranei în zonele de agreement; Asigurarea igienizării periodice a zonelor de agreement ; Supravegherea punctelor de colectare a deşeurilor şi de preparare a hranei.

Lipsa amenajarilor în zonele de agrement periurban si autorizarea acestora pentru îmbăiere

Creşterea posibilităţilor de petrecere a timpului liber în zonele de agrement periurbane.

Amenajarea de zone de agrement autorizate pentru îmbăiere.

Inventarierea zonelor de agrement periurban existente şi identificarea amenajărilor necesare în scopul asigurării condiţiilor de autorizare pentru îmbăiere; Inventarierea zonelor cu potenţial de amenajare ca puncte de îmbăiere, inclusiv pe terenuri degradate sau cu valoare economică scăzută; Informarea populaţiei şi atragerea de fonduri şi investitori; Elaborarea studiilor necesare pentru realizarea investiţiilor pentru amenajarea zonelor de agrement identificate; Amenajarea punctelor de îmbăiere, cu toate dotările necesare conform legislaţiei în vigoare.



2009 183

CAPITOLUL 6. potenţia lele efecte semnificative asupra

mediului, inclusiv asupra aspectelor ca : biodiversitatea,

populaţia , sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul,

factorii climatici, valorile materia le, patrimoniul cultura l,

inclusiv cel arhitectonic şi arheolog ic, peisa jul şi asupra

relaţiilor dintre aceşti factori;

6.1. Caracterizarea zonei posibil a fi afectată semnificativ de PUG

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, zonele funcţionale existente au suferit modificări în structura şi mărimea lor prin mărirea suprafeţei intravilanului.

Limita intravilanului municipiului Bacau s-a modificat, noua limită incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii sau amenajări, aprobate prin PUZ-uri, precum şi suprafeţe de teren necesare dezvoltării în următorii 5-10 ani. Zonificarea existentă s-a menţinut, au apărut modificări ale unor zone funcţionale, modificări justificate de înlăturarea disfuncţionalităţilor semnalate.

În linii mari, Planul Urbanistic General al municipiului Bacău abordează:

-extinderea intravilanului municipiului Bacău, -delimitarea spaţiilor destinate activităţilor economice şi sociale; -delimitarea zonelor de interdicţie definitivă şi temporară de construire; - delimitarea zoelor de protecţie specială; - modul de dezvoltare al sistemului de circulaţie şi al reţelei de infrastructură edilitară,

evidenţiind în acelaşi timp măsurile necesar a fi impuse pentru o viitoare dezvoltare armonioasă a localităţii.

Suprafaţa propusă a teritoriului intravilan specificată în Planul Urbanistic General al municipiului se prezintă astfel:



2009 184

Bilanţ teritorial localitatea MUN. BACAU Nr. crt. Zone funcţionale

Existent Propus ha % ha %

1. Instituţii şi servicii de interes public 177,40 5,10 177,40 4.50 2. Locuinţe şi funcţiuni complementare 1307,50 37,50 1751.87 44.46 3. Unităţi agro-zootehnice 58,04 1,70 58,04 1.47 4. Unităţi industriale şi depozite 691,50 19,80 691,50 17.55 5. Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 152,00 4,40 152,00 3.86 6. Construcţii tehnico - edilitare 13,65 0,40 13,65 0.35 7. Gospodărie comunală, cimitire 178,75 5,10 178,75 4.54 8. Căi de comunicaţie şi transport rutier 154,70 4,40 162.45 4.12 9. Căi de comunicaţie şi transport feroviar 85,35 2,40 85,35 2.17 10. Căi de comunicaţie aeriană 99,74 2,90 99,74 2.53 11. Teren cu destinaţie specială 180,00 5,20 180,00 4.57 12. Ape 95,42 2,70 95,42 2.42 13. Teren agricol 293,95 8,40 293,95 7.46 14. TOTAL terit. intravilan ex. si propus 3488,00 100 3940,12 100

Bilanţ teritorial administrativ MUN. BACAU

BACAU TOTAL EXISTENT HA

3488,00 3488,00

PROPUS HA 3940.12 3940.12 DIFERENTA 452.12 452.12 % din existent 12.96% 12.96%

Zonificare funcţională

Zona pentru locuinţe se măreşte ca urmare a introducerii în intravilan a unor suprafeţe de teren parţial ocupate deja cu construcţii şi a unor terenuri necesare pe viitor construirii de locuinţe. Se măreşte procentul de ocupare al terenului (POT) astfel: 50% - 70% - pentru locuinţe colective; 40% - pentru locuinţe

Teritoriu administrativ al mun Bacau

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ Total (ha)

Agricol (ha)

Neagricol Păduri (ha)

Ape (ha)

Drumuri (ha)

Curţi construcţii

Neproductiv (ha)

Extravilan 57.60 57,00 241.64 22.34 - - 378,58 Intravilan - - 71.00 247,80 3621.32 - 3940,12 Total 57.60 57.00 312.64 270.14 3621.32 - 4318,70 % din total 1.33 1.32 7.24 6,26 83,85 - 100



2009 185

individuale. Circa 30% din terenul agricol introdus în intravilan se va putea ocupa cu construcţii de locuinţe, restul rămânând cu destinaţia de terenuri pentru investitii noi, grădini de faţadă, spaţii verzi. Se propune diferenţierea funcţională şi configurativă a zonei rezidenţiale existente în următoarele categorii care primesc reglementări proprii:

o zona predominant rezidenţială - subzona locuinţelor colective mari şi medii - subzona locuinţelor individuale şi colective mici

o zona mixtă în care se admite integrarea locuinţelor cu diferite alte funcţiuni compatibile

- subzona locuinţelor situate simultan în zona protejată şi cea centrală

- subzona locuinţelor situate în limitele de protecţie ale monumentelor de arhitectură;

- subzona locuinţelor situate în zona centrală, dar în afara limitelor zonei protejate.

Se mai propune adoptarea următoarelor atitudini faţă de zona rezidenţială:

- reabilitarea noilor cartiere , reabilitarea sau reconstrucţia locuinţelor „cu confort redus”, consolidarea sau reconstrucţia locuinţelor afectate de mişcările seismice anterioare;

- protejarea fondului construit actual de locuinţe individuale şi colective mici, situate în afara noilor ansambluri de locuinţe colective, de tendinţa de densificare exagerată şi de înlocuire cu clădiri colective mari;

- admiterea controlată a conversiei locuinţelor în alte funcţiuni numai în zonele mixte;

Zona căi de comunicaţie rutiere şi feroviare se măreşte ca urmare a introducerii unor porţiuni din drumuri în intravilan şi a propunerii unor drumuri pe trasee noi precum şi prin modificarea profilelor celor existente. Zona de gospodărie comunală se majorează cu suprafeţele destinate platformelor de colectare a deşeurilor menajere introduse în intravilan. Aceste funcţiuni vor fi preluate de servicii centralizate specializate la nivel judeţean.



2009 186

Zona pentru echipare tehnico-edilitară se majorează prin propunerile de extindere a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare şi a celor de alimentare cu gaze naturale. Zona cu terenuri libere se măreşte ca urmare a redării în agricultură a unor terenuri neproductive şi introducerii unor suprafeţe de teren în intravilan, adiacente curţilor construcţii. Zona de spaţii verzi, complexe sportive şi de agrement se măreşte ca urmare a schimbării unor categorii de terenuri, prin plantarea de perdele de protecţie sau spaţii verzi şi propunerea unor zone de agrement şi turism. Zona de unităţi agricole şi industriale se propune reconversia unitatilor existente pentru realizarea unor obiective agricole şi industriale şi de dezvoltare economică care se preconizează a se realiza în viitor. Este necesar să fie disponibile suprafeţe atractiv localizate pentru viitorii investitori, dispuse favorabil pentru o bună funcţionare a municipiului. Unităţile industriale mici şi mijlocii, manufacturiere şi de producţie, atât timp cât nu sunt incomode prin activitatea de transport şi poluare, sunt admise să fie situate în zonele mixte, împreună cu locuinţele, serviciile comerciale şi depozitele de mic-gros. Dispunerea acestora în zonele predominant rezidenţiale este mai sever reglementată ca funcţiuni: nepoluante, fără program prelungit, fără utilizarea terenului în scop productiv sau de depozitare, suprafaţa desfăşurată de maxim 250mp, sub 10 persoane angajate, şi sub 5 autoturisme deţinute.

Pentru zonele în care în momentul de faţă se desfăşoară activităţi productive, cât şi pentru zonele propuse pentru dezvoltarea în viitor a activităţilor productive, prin PUG sunt propuse zone de separare şi protecţie faţă de zonele cu destinaţie de locuit.

Pentru suprafeţele de teren situate în extravilanul localităţii, PUG-ul prevede doar activităţi agricole, forestiere şi activităţi legate de existenţa reţelelor de infrastructură tehnică majoră.

Urmare a celor expuse anterior se poate estima că PUG-ul nu va afecta semnificativ, din punct de vedere a protecţiei mediului, nici o zonă din teritoriul administrativ al municipiului Bacău şi nici zone din vecinătatea acestuia. 6.2. Calitatea factorilor de mediu din zona posibil a fi afectată semnificativ de PUG



2009 187

Planului Urbanistic General al municipiului Bacău nu îi sunt asociate zone în care calitatea factorilor de mediu să poată fi afectată semnificativ prin noile propuneri de dezvoltare/reglementare.

6.3. Priorităţi şi reg lementări privind zonele de protecţie şi de interdicţie

In PLAN URBANISTIC GENERAL REACTUALIZARE A

MUNICIPIULUI BACAU, JUDEŢUL BACĂU elaborat de SC ARCADIS TGH SRL IASI , Bl. Carol I nr.4 mun. Iasi, jud. Iasi, sunt propuse următoarele priorităţi pentru Municipiul Bacău, Judeţul Bacău după cum urmează:

o eliminarea zonelor de risc natural din intravilan, în primul rând şi apoi din extravilan;

o regularizarea râurilor si pâraielor din teritoriu; o amenajarea de spaţii verzi şi de protecţie; o amenajarea corespunzatoare a punctelor de colectare

selectivă a deşeurilor menajere de la populaţie; o amplasarea şi amenajarea corespunzatoare a platformelor

pentru depozitarea temporară a deşeurilor şi transportarea acestora către o staţie de transfer sau pentru depozitare definitivă pe un depozit ecologic;

o realizarea investiţiilor pentru alimentare cu apa, canalizare şi gaz metan;

o redimensionarea intravilanului prin redimensionarea zonelor funcţionale;

o instituirea zonelor de protecţie sanitară la: cimitire, zone de captare a apei, luciul apei.

o Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II

SC AMURCO SA – obiectiv de risc major ZONA LETALĂ R=1500m – se instituie resticție definitivă de construire. Zona de intoxicatie cu vapori de amoniac R = 10,5 km. Unitățile care vot fi înștiințate în cazuri speciale sunt:Gara, Metro, CET, Pista Aeroport, Casbeton, CFR Valea Seacă, Comuna N. Balcescu, Comuna Letea Veche, Bac Delphi, TBG Combet, SABB AG, ISJU, Serviciul de Ambulanta, Serviciul de Protectie Civilă Bacau, APM Bacau, Garda de Mediu, Primaria Bacau



2009 188

SC PETROM SA, Depozit PECO, Bacau, amplasat în

municipiul Bacau, Calea Onesti nr. 14, depozit de produse petroliere cu o capacitate de 6300t, obiectiv SEVESO – risc minor. Amplasamentul conform anexei 3 din PPAM specifica necesitate delimitarii unei zone de restricție de construire de 500m, pe directia SV – DN 11 Bacau - Onesti datorita apropierii de drumul national si a posibilităților de construre de locuinte în apropierea depozitului.

La realizarea obiectivelor PUG trebuie să se ţină cont de legislaţia în vigoare pentru protecţia mediului, protecţia sănătăţii , domeniul amenajării teritoriului şi urbanism, construcţiilor, etc. prin care se stabilesc condiţii pentru fiecare domeniu în parte.

REGLEMENTĂRI PRIVIND ZONE SANITARE PENTRU

CAPTĂRI ŞI TRATĂRI DE APĂ

Zonele din care se captează apa ce va fi folosită ca apa potabilă trebuie îngrijite astfel încât sa se evite înca de aici poluarea lor, motiv pentru care se instituie "zone de protecţie sanitară". Ele sunt reglementate prin H.G. nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica Publicat in Monitorul Oficial nr. 800 din 2 septembrie 2005 care abrogă HG nr. 101/1997

Delimitarea zonelor de protecţie în cazul captărilor de ape subterane

În practica se selecţionează criteriile relevante fiecărei captări, astfel încât ariile delimitate să asigure protecţia corespunzătoare gradului lor de risc.

Perimetrul de protecţie hidrogeologică se va întinde până la limita zonei de regenerare a acviferului respectiv, care poate fi uneori până la cumpăna apelor. Conform Anexei la HG 930/2005 Art. 2. - Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, denumite in continuare norme, urmatoarele obiective:

http://www.legestart.ro/Monitorul-Oficial-nr.800-din-02.09.2005-(M.-Of.-nr.800-2005-7363).htm�

http://www.legestart.ro/Monitorul-Oficial-nr.800-din-02.09.2005-(M.-Of.-nr.800-2005-7363).htm�

http://www.legestart.ro/Hotarare-nr-101-din-1997-(MjAxOTI-).htm�



2009 189

a) sursele de ape subterane sau de suprafata, precum si captarile aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabila a populatiei, a agentilor economici din industria alimentara

si farmaceutica, a unitatilor sanitare si social-culturale

Art. 3. - Protectia sanitara a obiectivelor prevazute la art. 2 se realizeaza prin aplicarea masurilor de protectie a calitatii apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin instituirea in teren a urmatoarelor zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare, si anume a) zona de protectie sanitara cu regim sever; b) zona de protectie sanitara cu regim de restrictie; c) perimetrul de protectie hidrogeologica.

Dimensiunile zonelor de protecţie sanitară cu regim sever stabilite

au următoarele condiţii de dimensiune: minim 50 metri în amonte si 20 metri în aval de captare.

Pentru acviferele de adâncime la care depozitele acoperitoare conferă o protecţie naturală, bună antipoluare, zonele de protecţie sanitara pot fi reduse numai la zona de protecţie.

Zona de protecţie trebuie împrejmuită, pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor şi utilajelor de orice fel.

Pentru captările din râuri, zona de protecţie sanitară va fi determinată după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minimă a acesteia va fi de: a) pe directia amonte de priza, 100 m; b) pe direcţia aval de ultimele lucrări legate de priză, 25 m; c) lateral, de o parte şi de alta a prizei, 25 m.

Când dimensiunea laterală nu poate fi respectată, vor fi luate măsuri constructive compensatorii.

Pentru captările din lacuri, zona de protecţie sanitara va avea urmatoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare: a) radial, pe mal, 100 m; b) radial, pe malul unde este situată priza, 25 m.

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară pentru staţiile de pompare, instalaţiile de îmbunătăţire a calităţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţii de dezinfecţii şi altele asemenea, rezervoarelor îngropate, aducţiunile şi reţelele de distribuţie etc. se va face cu respectarea următoarelor limite minime: a) staţie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; b) instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;



2009 190

c) rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; d) conducte de aducţiune, 30 m faţa de orice sursa potenţială de contaminare; e) reţele de distribuţie, 3 m.

Distantele minime de protecţie sanitară cu regim de restricţie, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt următoarele: - Ferme şi îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete: 200 m - Ferme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m - Ferme de porci, până la 2 000 de capete: 500 m - Ferme de porci între 2000-10000 de capete: 1000 m - Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m - Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: 100 m - Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor: 500 m - Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animala: 300 m - Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite: 500 m - Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m - Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete: 1.000 m - Staţii de epurare a apelor uzate urbane: 300 m - Staţii de epurare a apelor uzate industriale: 200 m - Paturi de uscare a nămolurilor: 300 m - Depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m - Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: 50 m - La culoare tehnice şi zone de protecţie cu regim sever: - Zona reţelei de tensiune - 20 kV – 12m; - Zona reţelei de tensiune - 110 kV – 18m; - Zona de protecţie a cursurilor de apă - 30m; - Zona de protecţie a staţiilor de pompare – 10m; - Zona de protecţie a staţiilor de clorinare şi a rezervoarelor – 20m; - Cimitire: 50 m.

Dimensionarea zonei de protecţie sanitara pentru zonele cu funcţiune industrială În cadrul grupurilor de lucru la care au participat reprezentaţi ai Agentiei Regionale de Protecţia Mediului Bacău, Agentia de protecţia Mediului Bacău, Directia de sănătate publică, etc. s-a covenit să se istituie o zonă de protecţie sanitară de cel puţin 50m în jurul operatorilor



2009 191

economici consideraţi ca şi operatori ce intră sub incidenţa SEVESO, IPPC, IMA.

Zona de 50m va fi destinată exclusiv spaţiului verde prin constituirea uor perdele de vegetaţie ( plantare de arbori şi arbusti specifici zonei) cu rol de protecţie şi de îmbunătăţire a aspectului zonei.

Reguli de amplasare Unităţile mai sus menţionate se vor amplasa în afara arterelor de mare

circulaţie, respectându-se aceleaşi condiţii de distanţa. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza concluziilor studiilor de impact avizate de institute specializate şi reglementare prin planuri urbanistice zonale.

În interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricaror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie.

Unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială (spitale, centre de sanatate, crese, grădiniţe, şcoli, biblioteci, muzee, etc.) se vor amplasa în aşa fel încât să li se asigure o zona de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinţe, de arterele de circulaţie sau de zonele urbane aglomerate.

Toate construcţiile şi amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor vor respecta prescripţiile tehnice şi reglementările urbanistice privind funcţionalitatea, sistemul constructiv, conformarea volumetrică şi estetica.

Prin amplasare şi funcţionare, construcţiile nu vor afecta buna desfăşurare a circulaţiilor pe căile rutiere în condiţii optime de capacitate, fluenţă şi siguranţă.

Se recomandă ca unităţilor specializate în transporturi să fie amplasate în zona unităţilor de producţie. Se interzice a se realiza orice construcţie care prin amplasare, configuraţie sau exploatare împietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului de pe drumuri şi vor prezenta creşterea riscurilor de accidente. Acestea vor fi interzise în zona de siguranţa şi protecţie a drumului cu excepţia celor care le deservesc.

Terenurile destinate amplasării şi dezvoltării localităţilor trebuie să asigure protecţia populaţiei împotriva surpărilor şi alunecărilor de teren, avalanşelor şi inundaţiilor, emanaţiilor sau infiltraţiilor de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, să dispună de posibilităţi de alimentare cu apa, de îndepartare si neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate şi a reziduurilor precum si de dezvoltare normală a zonei verzi, de recreare şi odihnă, etc.

Consideram ca pentru orice construcţie care va fi propusă a se amplasa in extravilan se solicita executarea unui studiu geotehnic pe amplasament. De asemenea se recomandă efectuarea studiului geotehnic pentru amplasamentele din zona de luncă în care



2009 192

pot să apară straturi de coeziune mică, cu aspect de mal, nerecomandat pentru fundare sau construcţii mai deosebite cu 2,3 nivele sau cu deschideri de peste 6,00 m.

Se instituie interdicţie de construire: - în imediata apropiere a pârâurilor; - în zonele cu diferenţă de nivel mai mică de 1,00 m fată de albia majoră

a pârâurilor care au deschiderea albiei de cel putin 3,00 m. - zona de interdicţie de construire este specificată în hărţile de

reglementare ale PUG-ului, ca fiind între 5 -15m de albia majoră, va fi analizată, în funcţie de fiecare caz, şi va ţine cont de prevederile impuse în Aviz de Direcţia Apelor „ SIRET” Bacău, pe baza documentaţiilor specifice.

Dacă se impune extinderea intravilanului pe suprafeţe mai mari, în zonele periculoase se vor efectua studii hidrologice, care să precizeze debitele excepţionale şi probabilitatea lor de aparitie.

NU se recomandă aprobarea amplasării de lociunţe sau clădiri destinate activităţilor socio-culturale în zone care prezintă riscuri de inundaţii, alunecări de teren, etc.

Consiliul local trebuie să stabilească un program de întreţinere şi control al albiilor din intravilanul satelor.

Zonele inundabile sau cu pericol de alunecări de teren din extravilan sunt locale şi de mici dimensiuni, astfel încât nu necesită studii şi proiecte speciale pentru suprevegherea şi gestionarea lor. Acestea urmează să fie conturate şi rezolvate de comunităţile locale, prin nivelări şi plantări pentru zonele cu alunecări sau prin drenaje şi îndiguiri de mică amploare pentru zonele inundabile.

Intrucât în PUG-ul Municipiului Bacău, Judeţul Bacău sunt prevăzute o serie de priorităţi în ceea ce priveşte modernizarea construcţiilor existente cu asigurarea utilităţilor necesare, construirea de noi locuinţe, etc. va trebui sa se realizeze utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunii urbanistice.

La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări tehnico-edilitare: a) spaţii organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer, suprafata de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia. Nu se recomanda proiectarea si amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafeţe de teren cu alte destinatii (spatii verzi etc.) şi care pot



2009 193

genera uşor disconfort si insalubritate. Platformele se vor amenaja la distanţe de minimum 5 m de ferestrele locuinţei şi pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare; b) spaţii amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în calcul câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor; c) spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei rezidente în zona respectivă, situate la distanţe de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spatii sunt interzise activităţile de reparaţii şi întreţinere auto; d) zone verzi de folosintă generală, luându-se în calcul minimum 2 – 2,2 mp teren/locuitor (în afara parcurilor publice).

Referitor la gospodăriile individuale adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Fântâna trebuie amplasată şi construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea. În situaţia în care construcţia fântânii nu asigură protecţia apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mică de 10 m, amplasarea fântânii trebuie să se facă la cel puţin 10 m de orice sursă posibilă de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deşeuri de animale, coteţe, etc. Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 4 m.

Pentru obiectivele economice cu surse de zgomot si vibraţii, dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se vor face în aşa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m înălţime de sol, să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) faţa de valorile din timpul zilei. 6.4. Potenţia le efecte ale planului propus 6.4.1. Potenţia le efecte asupra solului şi subsolului

Dezvoltării urbanistice a oraşului municipiului Bacău în conformitate cu prevederile PUG nu îi sunt asociate efecte semnificative asupra calităţii solului şi subsolului.

Extinderea zonelor de locuit şi alocarea unor suprafeţe de teren pentru dezvoltarea activităţilor de producţie şi a serviciilor va determina o schimbare a categoriei de folosinţă a terenului, din teren agricol în teren destinat locuirii sau activităţilor de producţie/servicii. În condiţiile în care prin PUG este permisă doar dezvoltarea unor activităţi de producţie/servicii fără efecte semnificative



2009 194

asupra calităţii factorilor de mediu, se poate estima că nu se vor înregistra modificări semnificative ale actualei calităţi a calităţii solului pentru suprafeţele de teren care vor fi incluse în intravilanul localităţii.

Acţiunile şi măsurile prevăzute de PUG nu se referă la zonele în care sunt amplasate principalele surse de poluare pentru sol şi subsol de pe teritoriul municipiului Bacău, respectiv nu se referă la zonele de amplasare ale depozitelor de deşeuri (halde de steril, platforma de nămol a staţiei de epurare, iazuri de decantare) în care solul este deja afectat . Ca atare, evoluţia calităţii solului şi a subsolului din aceste zone nu va fi influenţată de aplicarea măsurilor şi a prevederilor PUG.

6.4.2. Potenţiale efecte asupra apei de suprafaţă şi a apei subterane

Extinderea reţelelor de canalizare pentru apele uzate menajere şi tehnologice generate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău şi asigurarea funcţioării optime a staţiei de epurare a apelor uzate din municipiu, va face ca, în perioada de aplicare a PUG-ului analizat, întreaga cantitate de apă uzată generată să fie colectată şi epurată înainte de a fi descărcată în cursurile de apă de suprafaţă.

Proiectarea reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate a fost făcută în aşa fel încât să poată prelua apele uzate rezultate din activităţile actuale şi viitoare de locuit, respectiv din viitoarele activităţi de producţie.

Urmare a măsurilor de colectare şi epurare a întregii cantităţi de ape uzate, se poate estima că PUG-ul municipiului Bacău va avea un efect pozitiv asupra calităţii apei de suprafaţă.

Eliminarea bazinelor individuale de stocare a apelor uzate (soluţia actuală de evacuare a apelor uzate fiind cea de colectare-vidanjare în unele zone periferice a municipiului Bacău) va avea drept urmare şi eliminarea eventualelor exfiltraţii de ape uzate prin neetanşeităţile bazinelor şi, ca atare, eliminarea unei surse de poluare a apei subterane.

Acţiunile şi măsurile prevăzute de PUG nu se referă la zonele în care sunt amplasate principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane de pe teritoriul municipiului Bacău, respectiv nu se referă la zonele de amplasare ale depozitelor de deşeuri (halde de steril şi iazuri de decantare) în care există descărcări de ape de în cursurile de apă de suprafaţă. Ca atare, evoluţia calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane din punct de vedere al încărcării cu metale grele nu va fi influenţată de aplicarea măsurilor şi a prevederilor PUG.



2009 195

6.4.3. Potenţiale efecte asupra aerului Principalele surse de poluare a aerului din zona municipiului Bacău

sunt: -traficul rutier de pe toate arterele de circulaţie din municipiu; -traficul aerian de pe aeroportul din partea de sud a oraşului; -zonele industriale din nordul şi sudul municipiului Bacău;

Planul Urbanistic General al municipiului Bacău prevede devierea traficului de tranzit greu spre varianta de ocolire a municipiului Bacău pentru care există deja un acord de mediu de revizuire a construirii acestuia cu nr. 83 din 18.05.2009..

Reducerea intensităţii traficului rutier de mare tonaj din municipiu Bacău va avea ca efect scăderea, în zona rezidenţială a oraşului, a concentraţiilor de poluanţi atmosferici proveniţi din gazele de eşapament ale mijloacelor de transport auto. Scăderea concentraţiilor poluanţilor atmosferici proveniţi din traficul auto în zona rezidenţială a oraşului va fi favorizată, pe lângă distanţa relativ mare dintre traseul proiectat al variatei ocolitoare şi zona rezidenţială a oraşului şi de perdelele vegetale care vor fi plantate în zona de separare/protecţie a variatei ocolitoare.

Planul Urbanistic General al municipiu Bacău prevede extinderea suprafeţei alocate aeroportului din partea de sud a teritoriului administrativ al oraşului şi instituirea de spaţii de separare şi de perdele vegetale de protecţie pe întreg perimetrul aeroportului.

Măsurile de respectare strictă a distanţelor de separare dintre zonele de operare de pe aeroport şi zonele rezidenţiale, cumulate cu efectul unor perdele vegetale de protecţie pot avea ca urmare diminuarea concentraţiilor de poluanţi atmosferici din zonele rezidenţiale dar şi a zgomotului.

Având însă în vedere că activitatea de transport aerian s-ar putea dezvolta odată cu modernizarea aeroportului, se poate estima că în zonele rezidenţiale adiacente aeroportului, concentraţiile de poluanţi atmosferici datorate traficului aerian se vor menţine la valori comparabile cu cele existente în prezent.

La momentul actual, municipiu Bacău dispune de o reţea de distribuţie a gazului metan, reţea care acoperă o parte din zonele locuite şi zonele destinate activităţilor de producţie. Proiectele existente prevăd extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan, astfel încât ea să poată deservi integral viitoarele zone de locuit şi viitoarele zone de dezvoltare a activităţilor de producţie.



2009 196

Cu toate acestea, din motive financiare, o parte a populaţiei actuale din zonele periferice a municipiului Bacău, preferă utilizarea combustibilului solid (lemn de foc şi deşeuri din lemn) pentru încălzirea spaţiilor de locuit. Utilizarea combustibilului solid în instalaţiile individuale de încălzire (sobe şi cazane de apă caldă) face ca, în perioadele reci ale anului, concentraţiile de pulberi atmosferice în imisie din zonele rezidenţială să aibă valori relativ mari.

6.4.4. Potenţiale efecte asupra vegetaţiei şi faunei Planul Urbanistic General al municipiului Bacău vizează în special

actualul intravilan al localităţii, în a cărui contur este prevăzută şi includerea unor zone situate în momentul de faţă în extravilan. Toate suprafeţele de teren propuse pentru includerea în intravilan sunt situate la limita actuală a intravilanului şi, în cea mai mare parte, sunt utilizate deja pentru locuit, activităţi de producţie sau activităţi turistice. Extinderea intravilanului nu afectează zonele în care vegetaţia şi fauna sunt dezvoltate, zonele propuse pentru a fi incluse în intravilan cu destinaţia de spaţii pentru locuit şi spaţii pentru activităţi de producţie fiind caracterizate de o faună şi de o vegetaţie de tip urban.

Pentru suprafeţele cu destinaţie turistică şi ecoturistică propuse a fi incluse în intravilan, Planul Urbanistic General al municipiului Bacău, prin Regulamentul de Urbanism aferent, prevede măsuri ferme pentru protejarea calităţii vegetaţiei şi a faunei.

6.4.5. Potenţiale efecte asupra ariilor şi/sau obiectivelor

protejate Planul Urbanistic General nu prevede intervenţii în ariile protejate de pe

teritoriul municipiului Bacău şi nici în vecinătatea acestora. Ca atare se poate estima că PUG nu va afecta calitatea actuală a

vegetaţiei şi a faunei din zonele protejate. Una dintre cele mai importante măsuri de diminuare a impactului o

poate constituii efectuarea lucrărilor de decolmatare a lacului de Agrement, care sut de preferat a se executa, în perioada toamnă-iarnă, când numărul de specii de păsări este redus cu 45%, iar cele rezidente se pot retrage în alte zone. Efectele pierderilor de habitat vor fi atenuate prin evitarea lucrărilor în timpul perioadei de cuibărit şi printr-o bună gospodărire a zonelor de conservare.

În zona limitrofă Arie de Protectie Speciala Avifaunistică – Lacul Bacău II se vor promova practici care vor duce la o îmbunătăţire a stării avifaunei ex: păstrarea arborilor morţi, scorburoşi, amplasarea de scorburi



2009 197

artificiale, menţinerea subarboretului, menţinerea vegetaţiei tipice de luncă care constituie mediul prielnic pentru păsările care poposesc pe aceste lacuri. Astfel se va menţine o structură mozaicată a habitatelor din apropiere şi se vor reface zone umede. Arborii scorburoşi vor fi prioritar conservaţi în zonele perimetrale.

6.4.6. Potenţiale efecte asupra sănătăţii umane Măsurile şi dezvoltările propuse de PUG vor asigura îmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă şi de protejare a sănătăţii locuitorilor municipiului Bacău prin:

-reducerea nivelului de zgomot în zonele locuite; -reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici din zonele locuite; -menţinerea/înbunătăţirea calităţii apei subterane şi a apei de suprafaţă; -asigurarea unor căi de acces corespunzător amenajate la zonele de locuit

şi la zonele destinate activităţilor productive; -asigurarea apei potabile din surse centralizate pentru toţi locuitori

municipiului Bacău. 6.4.7. Potenţiale efecte asupra peisa jului şi a patrimoniului

cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheolog ic

Dezvoltarea propusă de PUG ţine cont şi de necesitatea armonizării peisajului urban cu zona de amplasare a localităţii. Sunt impuse măsuri şi reguli stricte pentru viitoarele zone construite din intravilanul localităţii, astfel încât dezvoltările viitoare să se facă în concordanţă cu fondul construit existent şi cu aspectul zonei de amplasare. PUG-ul nu prevede intervenţii în extravilanul municipiului Bacău, astfel încât peisajul zonelor din extravilan nu va fi afectat.

În ceea ce priveşte patrimoniul construit şi patrimoniul arheologic, PUG prezintă un inventar al obiectivelor de patrimoniu de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău, fără a face o evaluare a stării acestora şi fără a propune măsuri/lucrări de conservare şi/sau reabilitare a lor.

CAPITOLUL 7. posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontiera;



2009 198

Planului Urbanistic General al municipiului Bacău nu propune dezvoltări care se încadrează în categoria celor cu efecte transfrontieră.

CAPITOLUL 8. măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului;

Implementarea Planului Urbanistic General al municipiului Bacău nu va crea efecte adverse semnificative asupra mediului.

Planul propune căi de dezvoltare urbanistică a municipiului Bacău în concordanţă cu cerinţele de protejare a calităţii mediului şi de protejare a sănătăţii populaţiei.

CAPITOLUL 9. expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute;

9.1. Motive care au dus la selectarea variantelor alese

Planul de Urbanism General al municipiului Bacău a fost elaborat într-o singură variantă, care a fost acceptată la întâlirile din cadrul grupurilor de lucru organizate, motiv pentru care variantele selectate pentru evaluarea de mediu au fost: alternativa fără PUG şi alternativa PUG în variantă unică.

„Alternativa zero” a fost prezentata in capitolele anterioare si este reprezentata de evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUG si este similara cu starea actuala mediului datorata obiectivelor existente pe suprafata de intravilan cu zonificarea functionala actuala a PUG anterior aprobat.



2009 199

„Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive.

Pentru implementarea PUG proiectantul general a prezentat propunerea de amenajare , s-au cumulat observatiile grupului de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu.

In ceea ce priveste locaţiile alese pentru obiectivele ce se vor realiza in zonele functionale din propunerile PUG, la aceasta faza a planului, nu se poate spune decat ca ele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului.

In fazele ulterioare de planuri PUZ, PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu.

In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficienţa). Soluţia propusă a PUG prezintă cele

mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a municipiului; în mod similar costurile de întreţinere sunt mai reduse.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protecţiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localităţilor riverane este semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezintă efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluării aerului si asupra patrimonului cultural, în special pe termen lung, respectiv în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale.

Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul.

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, aferente propunerilor PUG ar putea fi legate de:

- fiabilitatea lucrărilor. Preferinţa pentru rezistenţe la solicitări, erori sau întreţinere necorespunzătoare,

- calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerinţele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte,

- complexitatea lucrărilor. Preferinţa pentru lucrări simple, usor de urmărit, exploatat si monitorizat.



2009 200

Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare. Nici o altă variantă de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasă.

9.2. Evaluarea impactului PUG-ului propus Obiectivele Planului Urbanistic General al municipiului Bacău sunt:

• Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcţiilor.

• Împărţirea teritoriului municipiului în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre acestea, în funcţie de folosinţa principale şi de natura activităţilor dominante.





• Delimitarea zonelor cu interdicţie definitivă sau temporară de construire. • Delimitarea zonelor sau sub-zonelor ce pot fi reabilitate prin operaţiuni care pot

fi iniţiate şi urmărite de primăria municipiului. • Dezvoltarea sistemului de reţele tehnico-edilitare, în corelaţie cu necesităţile

rezultate din asigurarea amplasamentelor pentru obiectivele specifice. • Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea

surselor de poluare, epurarea apelor, eliminarea deşeurilor, măsuri de protecţie a apei şi solului.

• Delimitarea zonelor de risc cu prevederea de interdicţii de construire pentru terenurile accidentate, expuse la inundaţii sau alunecări de teren şi prevederea de măsuri pentru regularizarea albiilor, consolidarea versanţilor cu plantaţii.


• Corelarea reţelei de căi de circulaţie cu viitorul traseu al autostrăzii şi implicaţii



2009 201

privind varianta de ocolire trafic greu. • Completarea Regulamentului Local de Urbanism cu prescripţii şi măsuri

antiseismice în conformitate cu normativul NP 100/1992, atât pentru construcţii noi cât şi pentru consolidarea celor existente.

Din compararea obiectivelor Planului Urbanistic General al municipiului Bacău cu obiectivele planurilor ierarhic superioare prezentate în capitolul 5, , obiectivele PUG municipiului Bacău sunt compatibile cu obiectivele de protecţia mediului a acestora.

Pentru caracterizarea fiecărui impact estimat s-au avut în vedere următoarele informaţii: receptorul, tipul impactului, durata impactului, frecvenţa impactului, scara la care se poate resimţi efectul, reversibilitatea/ireversibilitatea impactului.

Pentru precizarea receptorului s-a analizat şi s-a identificat fiecare factor de mediu posibil a fi afectat, resurse naturale, instituţii/administraţii publice, comunităţi, etc.

Pentru a caracteriza efectul din punct de vedere al efectului pozitiv sau negativ asupra mediului, s-a utilizat noţiunea de pozitiv atunci când s-a apreciat că efectul se va răsfrânge asupra mediului printr-un câştig şi s-a utilizat noţiunea de negativ atunci când s-a apreciat că prin acel impact se va aduce un prejudiciu mediului.

Pentru a caracteriza tipul efectului, din punct de vedere al legăturii lui cu PUG-ul, s-a precizat dacă el derivă din PUG sau se corelează în mod direct cu acesta, când efectul a fost descris ca fiind direct. Efectele indirecte sunt cele care se asociază cu PUG-ul.

Durata impactului a fost apreciată utilizând următoarea scară:

Durata Perioada în care se estimează că impactul se menţine

mare cel puţin pentru toată durata de valabilitate a PUG-ului

medie pe parcursul unui an/câtorva ani mică pe parcursul unei/câtorva luni

În privinţa aprecierii frecvenţei manifestării efectului estimat asupra mediului, s-a utilizat următoarea scară: Frecvenţa Modul de manifestare a efectului mare frecvent mică ocazional

Pentru caracterizarea arealului la care se estimează apariţia efectelor, s-a utilizat următoarea scară:



2009 202

Scara Arealul de manifestare a efectului local în vecinătatea locului de producere şi

cel mult în conturul PUG regional la nivel regional, respectiv în arealul

Regiunii de nord-est a României naţional la nivelul ţării transfrontieră depăşeşte graniţele României global la nivel planetar

În privinţa caracterizării reversibilităţii unui efect estimat s-a ţinut seama

de posibilitatea de a contracara un impact fără a se afecta obiectivul PUG-ului. Evaluarea efectelor aplicării PUG municipiului Bacău evidenţiază

următoarele aspecte: impactul va fi resimţit atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul

calităţii factorilor de mediu şi al sănătăţii populaţiei în cea mai mare parte impactul va fi unul pozitiv, direct sau

indirect şi se va manifesta pentru o durată mare de timp efectele aplicării PUG se vor resimţi în special în plan local, unele

dintre acţiuni având însă şi un caracter zonal în general efectele aplicării PUG vor fi efecte reversibile, fapt care

face necesară o atentă monitorizare a aplicării şi a efectelor, astfel încât beneficiile aplicării PUG să acopere o durată de timp cât mai mare

efectele aplicării PUG sunt în general cumulative, permiţând abordarea în continuitate a unor noi planuri/proiecte de îmbunătăţire a cadrului urban, a cadrului natural şi al sănătăţii şi confortului populaţiei municipiului Bacău.

Pentru o corectă apreciere a impactului aplicării PUG municipiului Bacău asupra mediului, estimarea impactului se va face în două situaţii, cea în care nu sunt aplicate prevederile PUG, respectiv cea în care sunt aplicate prevederile PUG.

Prezenta analiză de impact asupra mediului nu ia în considerare măsurile organizatorice referitoare la instituţiile publice şi administraţia locală. Pentru aceste măsuri/receptori aplicarea PUG şi a planurilor/programelor de nivel ierarhic superior au o influenţă directă, care, prin modificări de comportament şi atitudine, determină în timp şi efecte directe/indirecte induse la nivelul calităţii mediului şi la nivelul populaţiei. Aceste efecte se vor resimţi în acţiunile concrete întreprinse de autorităţi, urmare a aplicării unor planuri/programe



2009 203

specifice pentru protecţia mediului, planuri/programe care se vor derula atât pe parcursul perioadei de viaţă a PUG, cât şi în perioadele următoare.

Cuantificarea impactului aplicării/neaplicării PUG a fost făcută calitativ, utilizându-se următoarele simboluri:

Simbol Semnificaţie + impact pozitiv ++/- impact incert, dar dacă el există, este un impact pozitiv +/-- impact incert, dar dacă el există, este un impact negativ o fără impact - impact negativ

Evaluarea impactului s-a făcut tabelar (matricial), pentru situaţia inexistenţei PUG şi pentru situaţia aplicării PUG municipiului Bacău.

Sintetic, concluziile privind evoluţia calităţii factorilor de mediu şi calitatea vieţii locuitorilor municipiului Bacău, pentru cele două variante analizate (cu şi fără aplicarea PUG) sunt prezentate în tabelele şi diagrama de mai jos;



2009 204



2009 205

Evaluarea impactului in situaţia neimplementării PUG-ului

Acţiune asociată neaplicării PUG Receptor SOL Vegetaţie

si fauna APA AER PEISAJ ZGOMOT Sănăta

te populaţie

Patrimoniu construit

Nestabilirea compatibilităţii între activităţile desfăşurate şi locul în care ele se desfăşoară

+/-- +/- - 0 - - +/- - +/- - +/- -

Neidentificarea şi neinventarierea zonelor în care calitatea mediului este afectată de activităţi antropice

- +/-- +/-- - 0 0 - +/--

Neidentificarea şi neinventarierea suprafeţelor de teren supuse alunecărilor şi eroziunii

- - 0 0 - 0 +/-- -

Neidentificarea şi neinventarierea zonelor inundabile

0 0 0 0 - 0 - -

Neidentificarea şi neinventarierea zonelor de pe cursurile apelor de suprafaţă în care malurile sunt supuse eroziunii şi/sau albiile se pot colmata în mod natural

+/-- +/-- 0 0 - 0 +/-- +/--

Neaplicarea de planuri/proiecte pentru reducerea poluării istorice şi pentru reduderea suprafeţelor de teren expuse fenomenelor de eroziune şi alunecare

- +/-- +/-- +/-- +/-- 0 +/-- +/--

Neaplicarea de planuri/proiecte pentru regularizarea albiilor cursurilor de apă de suprafaţă

+/-- +/-- +/-- 0 +/-- 0 0 -

Neidentificarea şi neinventarierea obiectivelor de patrimoniu, a ariilor şi speciilor protejate şi stabilirea restricţiilor aferente acestor zone

0 - - - - 0 +/-- +/--

Neidentificarea activităţilor actuale care se desfăşoară pe terenurile de pe teritoriul administrativ al oraşului

+/-- +/-- +/-- +/-- +/-- +/-- +/-- +/--



2009 206

Menţinerea infrastructurii actuale de alimentare cu apă

- - - 0 +/-- 0 +/-- 0

Neasigurarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil.

- - - - +/-- 0 - 0

Menţinerea sistemelor actuale de canalizare şi epurare Neextinderea capacităţilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate menajere existente.

- - - - +/-- 0 - 0

Neimplementarea unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei destinate consumului

- - - - +/-- 0 - 0

Menţinerea actualelor căi de transport din interiorul oraşului Menţinerea actualelor căi de transport pentru traficul de tranzit

+/-- 0 +/-- +/-- +/-- - - +/--

Neaplicarea de restricţii urbanistice în modul de construire a noilor construcţii şi amenajări

+/-- 0 +/-- +/-- +/-- - - +/--

Lipsa restricţiilor pentru activităţile care se desfăşoară în extravilan Nepromovarea de planuri/proiecte pentru dezvoltarea de activităţi prin care să fie valorificate suprafeţele din extravilan

+/-- 0 +/-- +/-- +/-- - - +/--

Neimplementarea sistemului regional de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor mspitaliceşti şi a deşeurilor periculoase

+/-- +/-- - - - +/-- - -



2009 207

Evaluarea impactului in situaţia implementării PUG-ului

Acţiune asociată implementării PUG Receptor SOL Vegetaţie si

fauna APA AER PEISAJ ZGOMOT Sănăta

te populaţie

Patrimoniu construit

Identificarea şi delimitarea strictă a suprafeţelor de teren pe care se desfăşoară diferite tipuri de activităţi Stabilirea compatibilităţii între activităţile desfăşurate şi locul în care ele se desfăşoară

++/- +/- - 0 0 + ++/- + +

Identificarea şi inventarierea zonelor în care calitatea mediului este afectată de activităţi antropice

+ ++/- ++/- + ++/- 0 ++/- ++/-

Identificarea şi inventarierea suprafeţelor de teren supuse alunecărilor şi eroziunii, stabilirea restricţiilor

+ 0 0 0 + 0 ++/- ++/-

Identificarea şi inventarierea zonelor inundabile 0 0 0 0 + 0 ++/- ++/- Identificarea şi inventarierea zonelor de pe cursurile

apelor de suprafaţă în care malurile sunt supuse eroziuniimşi/sau albiile se pot colmata în mod natural

+ 0 0 0 + 0 ++/- ++/-

Elaborarea şi aplicarea de planuri/proiecte pentru reducerea poluării istorice şi pentru reduderea suprafeţelor de teren expuse fenomenelor de eroziune şi alunecare

+ + +- + + 0 ++/- ++/-

Elaborarea şi aplicarea de planuri/proiecte pentru regularizarea albiilor cursurilor de apă de suprafaţă

+ + + 0 ++/- 0 ++/- 0

Identificarea şi inventarierea obiectivelor de patrimoniu, a ariilor şi speciilor protejate şi stabilirea restricţiilor aferente acestor zone

0 ++ 0 + + 0 + +



2009 208

Identificarea şi inventarierea terenurilor aflate în proprietate privată şi în proprietate publică Identificarea activităţilor actuale care se desfăşoară pe terenurile de pe teritoriul administrativ al oraşului

0 0 0 0 + ++/- + +

Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi asigurarea unor sisteme performante de captare, transport tratare şi distribuţie a apei potabile

+ + + 0 ++/- 0 ++/- ++/-

Asigurarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil.

+ + + 0 ++/- 0 ++/- ++/-

Asigurarea sistemelor de canalizare şi epurare Extinderea capacităţilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate menajere existente.

+ + + 0 ++/- 0 ++/- ++/-

Implementarea unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei destinate consumului

+ + + 0 ++ 0 ++ ++/-

Dezvoltarea şi modernizarea căilor de transport din interiorul oraşului Asigurarea unor căi moderne de transport pentru traficul de tranzit

++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++

Aplicarea de restricţii urbanistice în modul de construire a noilor construcţii şi amenajări

+ + + + + + + +

Stabilirea de restricţii pentru activităţile care se desfăşoară în extravilan în scopul conservării naturii şi a protejării calităţii factorilor de mediu. Promovarea de planuri/proiecte pentru dezvoltarea de activităţi prin care fie valorificate suprafeţele din extravilan

++/- ++/- ++/- ++/- ++/- 0 ++/- ++/-

Crearea unui sistem eficient de monitorizare a efectelor asupra sănătăţii umane, ca urmare a expunerii la poluanţii din mediu

+ + + 0 ++ 0 ++ ++/-



2009 209

Identificarea şi aplicarea de măsuri de reducere a expunerii populaţiei la poluanţii din mediu

+ + + 0 ++ 0 ++ ++/-

Implementarea sistemului regional de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor spitaliceşti şi a deşeurilor periculoase

+ + + 0 ++ 0 ++ ++/-



2009 210

01020304050

Evolutie pozitiva

Evolutie negativa

evolutie incerta

mentinerea la un nivel actual

PUG implementataPUG neimplementata

Concluziile evaluării impactului implementării sau neimplementării PUG – ului Municipiului Bacău

Comparând rezultalele evaluării pentru cele două situaţii luate în considerare (fără aplicare de noi reglementări şi cu aplicarea PUG) se poate observa că:

pentru situaţia actuală (fără aplicarea prevederilor PUG) tendinţa în evoluţia calităţii factorilor de mediu şi a calităţii condiţiilor de viaţă ale populaţiei poate fi caracterizată ca fiind una negativă. Deşi pentru o bună parte a indicatorilor de calitate a mediului şi pentru standardul de viaţă al populaţiei se poate estima o menţinere în timp la aceleaşi valori ca şi în prezent (fapt cotat în evaluare cu simbolul „o - fără impact”), se evidenţiază şi o tendinţă de depreciere în timp a calităţii factorilor de mediu şi a condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Categoria acţiunilor al căror impact este incert pentru calitatea viitoare a factorilor de mediu este net dominată de acţiunile pentru care, în cazul în care acestea vor avea un impact, acesta va fi unul negativ. Cu alte cuvinte, lipsa unor acţiuni viitoare, orientate spre o mai bună gestionare a problemelor de mediu şi a problemelor comunităţii, nu va avea drept efect menţinerea stării actuale, ci va



2009 211

duce la o deteriorare a actualei calităţi a factorilor de mediu şi a condiţiilor de viaţă din zona municipiului Bacău.

pentru situaţia viitoare, cea în care se aplică obiectivele PUG, tendinţa generală de evoluţie în timp a calităţii factorilor de mediu şi a calităţii condiţiilor de viaţă ale populaţiei este una pozitivă.

Aplicarea obiectivelor PUG va duce la menţinerea şi la îmbunătăţirea

calităţii actuale a factorilor de mediu şi va crea condiţii mai bune de viaţă pentru populaţia oraşului. Singurele impacte negative vor fi cele legate de schimbarea categoriei de folosinţă ale unor terenuri, care vor trece de la o utilizare preponderentă pentru activităţi agricole la o utilizare ca suprafeţe pentru locuit şi ca suprafeţe pe care se va dezvolta infrastructura oraşului.

CAPITOLUL 10. descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului.

Plecând de la obiectivele Planului Urbanistic General al municipiului Bacău şi de la acţiunile specifice care rezultă din obiectivele PUG, este prezentată o propunere de monitorizare modului de aplicare a PUG şi a efectelor aferente aplicării acestuia.

În funcţie de magnitutinea efectelor asupra mediului şi a comunităţii estimate, a fost stabilită o ierarhizare a proceselor de monitorizare.

Monitorizarea evoluţiei implementării PUG este în principiu o practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul instituţional public. Pe de altă parte această sarcină presupune resurse considerabile alocate (sisteme de colectare, prelucrare şi raportare a datelor) şi o pregătire specifică în colaborare cu alte instituţii de mediu (definirea indicatorilor cantitativi şi calitativi, corelat cu potenţialele surse de colectare/ producere a acestora). În consecinţă, una dintre alternativele cele mai convenabile administraţiei publice locale este să faciliteze crearea unui sistem de monitorizare şi evaluare a stării de mediu prin: a) identificarea fiecărui potenţial partener-sursă pentru furnizarea de indicatori:

• departamente interne (urbanism şi/sau mediu), • parteneri locali (de exemplu: societate civilă pentru aplicarea

metodelor calitative de monitorizare – chestionare, interviuri, etc)



2009 212

• parteneri externi publici (de exemplu: agenţii publice) • instituţii privaţe (de exemplu: agenţi economici , ONG

profesioniste, etc), b) identificarea obiectivelor, a ţintelor şi indicatorilor de mediu, a competenţelor şi a nivelului de responsabilitate pentru monitorizarea fiecărui indicator, şi c) crearea unui cadru de cooperare pentru asigurarea fluenţei informaţiei (colectare, transmitere, prelucrare, analiză şi raportare). Pregătirea rapoartelor de monitorizare poate fi făcută printr-o funcţie tehnică a administraţiei publice locale sau un secretariat comun instituţiilor implicate în aplicarea sistemului. În continuare, diferiţi parteneri de mediu responsabili cu funcţionarea sistemului trebuie ca periodic – de ex. o dată pe an – să îşi „treacă în agendă” activitatea de monitorizare. În cadrul monitorizării trebuie implicate pe cât posibil persoanele interesate (afectate de starea mediului – ex. grupuri de cetăţeni, ONG, consilieri locali, economici locali, etc), care dacă e posibil, ar putea lua parte chiar în aplicarea cadrului de monitorizare.

Procesul de monitorizare este specific pentru fiecare componentă monitorizată, iar autoritatea administraţiei publice locale, responsabilă cu implementarea planului şi cu monitorizarea efectelor asupra mediului, în colaborare cu instituţiile, organizaţiile, grupurile care vor fi cooptate să participe la procesul de monitorizare vor trebui să stabilească modul practic de realizare a monitorizării şi să stabilească sarcinile şi competenţele fiecăruia interesat în acest proces. Cadrul legal pentru colectarea tuturor datelor necesare realizării monitorizării se regăseşte şi în HG 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, unde, în art 20 prevede “(1) Autoritatile publice sunt obligate sa organizeze informatia privind mediul, relevanta activitatii lor si care este detinuta de sau pentru acestea, in scopul realizarii diseminarii active si sistematice catre public a informatiei privind mediul...” (3) Autoritatile publice au obligatia de a emite comunicate de presa lunare care cuprind sinteza evenimentelor si actiunilor care au avut loc in luna precedenta in legatura cu informatiile privind mediul prevazute in art. 22. Trebuie remarcat faptul că HG-ul stabileşte obligaţii pentru toate autorităţile publice, agenţi economici sau organizaţii care deţin informaţii privind mediul (art 2)

1. Autorităţi le care se recomandă a fi implicate în procesul de

monitorizare :



2009 213

a) administraţia publică locală (AL) (Consiliul Local, Primăria Municipiului prin departamente specializate

b) instituţii publice descentralizate din judeţul Bacău, desemnate prin cadrul legal de înfiinţare şi funcţionare, respectiv:

- Agentia Regională pentru Protectia Mediului Bacău (APM), -Agentia pentru Protectia Mediului Bacău (APM), -Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Bacău (GNM), -Direcţia pentru Sănătate Publică Bacău (DSP) - Direcţia de Sănătate Veterinară ( DSV) - AN APELE ROMÂNE; Direcţia APELOR “SIRET”, Sucursala

de Gospodărire a Apelor Bacău (SGA), -Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Bacău (DS) -Directia de cultura, culte si patrimoniu national a judetului Bacau, -Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA), -Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Compartimentul de

Inspecţie Teritorială Bacău (IJRM) -Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bacău

(AJVPS)

c). Mediul de Afaceri – Agenti Economici (Ag Ec) cu un rol de solicitant sau executant a serviciilor, lucrărilor de mediu,.

-Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare S.A. Bacău (ANIF)

-S.C. Drumuri Poduri Bacău S.A. (DPM) - SC SOMA SRL Bacău

d). Agenţi economici a căror activitate influenţează oricare dintre componentele de mediu ale zonei studiate prin plan

e) Societate Civilă – ONG cu un rol sau interes de mediu în localitate/zonă.



2009 214

Plan de monitorizare a efectelor implementării PUG Obiective generale Obiective

specifice Ţinte Indicatori de

monitorizare şi evaluare

Termen raportare Competenţa

SOL, SUBSOL ŞI APĂ SUBTERANĂ Diminuarea şi /sau eliminarea impactului poluării istorice asupra mediului

-inventar al zonelor potenţial contaminate; -realizarea inventarului zonelor contaminate; -inventarul zonelor reabilítate; -inventarul zonelor care nu necesita reabilitare; -investigarea si reabilitarea zonelor degradate sau in care se manifesta riscuri pentru sanatatea populaţiei sau a calităţii componentelor mediului; Incurajarea reabilitarii voluntare.

Reabilitare terenurilor contaminate, protectia mediului si a sanatatii umane

Nr. zone identificate mc excavaţi, trataţi/ eliminaţi; Suprafeţe reabilitate/suprafaţă iniţial identificată Valoarea investiţiilor, cheltuielilor

Anual incepand cu 2010 AL APM, ARPM GNM Ag.Ec. OSPA ONG

Diminuarea sau eliminarea impactului poluării istorice asupra calităţii apelor subterane.

Asigurarea calităţii apei subterane la standardele în vigoare în zonele afectate de poluarea istorică

volum de lucrări realizate Volume de apă colectate şi/sau denocivizate

până în anul 2020 AL APM GNM SGA DSP ONG

Protejarea mediului natural si a celui biotic

-stabilirea criteriilor pentru evaluarea fiecarui receptor afectat;

Criteri specifice de analiza şi evaluare a fiecarui receptor, -implementarea

Nr. analize realizate Nr. indicatori urmăriţi Standarde elaborate

Incepand cu ian. 2010, finalizare in ian. 2011



2009 215

Obiective generale Obiective specifice

Ţinte Indicatori de monitorizare şi evaluare


-identificarea indicatorilor EU si adoptarea lor acolo unde sunt aplicabili; -determinarea aplicabilitatii criteriilor internationale de analiza pentru receptorii specifici; -dezvoltarea unor programe de cercetare pentru evaluarea pericolului generat de anumite substante chimice asupra receptorilor; -implementarea unui program naţional de monitorizare pentru apele de suprafata, subterane, valori ecologice in zonele contaminate

măsurilor pentru asigurarea incadrării în limitele legale

AL APM, ARPM GNM SGA DSP ONG

Reducerea impactului asupra calităţii solului şi a apelor subterane datorat emisiilor de poluanţi din activităţile industriale.

Preventia poluării solului şi a apelor freatice în zonele industriale.

Modernizarea şi exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor tehnologice a unităţilor industriale, sau reducerea activităţii inclusiv închiderea unităţilor neconforme

Surse de emisii necontrolate identificate Valoarea investiţiilor în echipamente/măsuri pentru reducerea poluării solului şi/sau apelor Evoluţia calităţii solului şi a apelor

până în anul 2012 AL APM, ARPM GNM SGA



2009 216




subterane (pe indicatori specifici pentru fiecare zonă identificată)

Diminuarea emisiilor de poluanţi şi autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului.

Incadrarea concentraţiilor de emisii de poluanţi în normele legislatiei de mediu

Număr de analize Indicatori de calitate urmăriţi Frecvenţa depăşirilor CMA Număr de autorizaţii eliberate/ revizuite Suprafeţe reabilitate Evoluţia nivelulului concentraţiilor de poluanţi

în anul 2011 AL APM GNM OSPA SGA ONG

Remedierea solurilor şi a apelor subterane în arelele afectate de poluarea rezultată emisii de poluanţi din activităţile industriale.

Incadrarea concentraţiilor de poluanţi în limitele maxime admise pentru calitatea solurilor şi a apelor subterane

Diminuarea gradului de poluare a solului şi apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi

Stabilirea şi punerea în aplicare a normelor şi condiţiilor tehnice privind colectarea, transportul, împrăştierea şi/sau valorificarea dejecţiilor animaliere de la fermele zootehnice

Aplicarea HG 1285/2003 privind implementarea Programul naţional de restructurare a fermelor avicole Aplicarea codului celor mai bune practici agricole

Cantităţi de deşeuri colectate Cantităţi de deşeuri reutilizate Cantităţi de deşeuri eliminate/tipuri Valoarea investiţiilor

AL APM GNM OSPA ONG

Reducerea impactului asupra mediului ca urmare a exploatării balastului din terase.

Exploatarea balastului cu respectarea tuturor normelor

Respectarea normelor specifice privind exploatarea substanţelor minerale utile

mc exploataţi în conformitate cu normele existente Suprafaţa reabilitată

începând cu anul 2010



2009 217




specifice privind exploatarea substanţelor minerale utile.

Reconstrucţia ecologică a zonelor la finalizarea lucrărilor de exploatare a balastului conform actelor de reglementare emise şi a normelor naţionale în vigoare

şi redată în circuit, Număr de contravenţii aplicate pentru nerespectarea modului de exploatare sau a actelor de reglementare Număr de depăşiri ale CMA

AL APM GNM OSPA SGA IJRM

Întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

Reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

Aducerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare la parametrii optimi

Lungimi canale decolmatate Valoare investiţie

SNIF AL SGA

AER Reducerea poluării aerului rezultată din activităţile industriale

Reducerea poluării atmosferei datorită emisiilor de noxe

Încadrarea emisiilor de noxe în atmosferă în limitele admise de legislaţie

Procente de reducere a concentraţiilor de pulberi în suspensie Procente de reducere a concentraţiilor altor indicatori specifici activităţilor industriale din zona Valoarea investiţiilor realizate

începând cu anul 2010 AL APM, ARPM GNM

Reducerea poluării atmosferei rezultată din traficul auto în mediul urban

Reducerea nivelului de poluare a atmosferei asociată traficului rutier pe arterele principale ale zonelor urbane din regiune

Protecţia sănătăţii umane prin reducerea emisiilor de poluanţi din traficul rutier

km reţea nouă realizată Km de reţea stadală reabilitată mp plombări şi covoare sfaltice soluţii de fluidizare a traficului % de reducere a concentraţiilor imisiilor de SOx, NOx, CO şi metale grele % de reducere a concentraţiilor

începând cu anul 2010 AL APM GNM DSP



2009 218




imisiilor de Pb Număr de acţiuni de conştientizare / cetăţeni instruiţi

Îmbunătăţirea calităţii aerului în mediul urban, prin reducerea emisiilor de noxe rezultate din instalaţiile de încălzire.

Reducerea poluării aerului datorită arderii combustibilor solizi în instalaţiile de încălzire în zona caselor ;

Reducerea emisiilor atmosferice din instalaţiile de ardere

Procente de reducere a concentraţiilor de SO2, CO, NOx, CO2 Volum de combustibil ars/tip/zonă/ an Sume alocate/an Nr. locuitori deserviţi de sistemul centralizat Măsuri de reducere (centrale de bloc, zonale, etc.) Sume atrase Număr de penalităţi aplicate/ valoare Autorizaţii emise/ revizuite Date de monitorizare colectate Număr de activităţi de conştientizare a populaţiei realizate

AL APM GNM DSP

Reducerea emisiilor de noxe rezultate din sistemul de încălzire şi preparare a apei calde

Reducerea emisiilor din instalaţiile mari de ardere conf. prevederilor HG 541/2003 Încadrarea concentraţiilor de noxe emise din instalaţiile de încălzire în limitele maxim admise

APA Asigurarea resurselor suficiente de apă potabilă în judeţ

Implemetarea proiectului MASTER PLAN JUDEŢUL BACĂU - Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului de Apă Uzată si Apă, România - Judeţele Prahova, Buzău,

Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile

Lungime lucrări efectuate Valoarea investiţiilor Lungime reţele de distribuţie Debit de apă potabilă asigurat Număr branşamente la reţeaua de distribuţie apă

începând cu anul 2010 AL SGA DSP până în anul 2015

Reducerea pierderilor de apă potabilă în sistemele existente de distribuţie a apei potabile



2009 219




Neamţ, Iasi si Bacău, care prevede o serie de măsuri imediate si lucrări de extindere a asigurarii alimentării cu apă a aglomerărilor şi dezvoltarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru apa uzată

potabilă Cantităţi de apă potabilă distribuită Indicatori de calitate ai apei

Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabile

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în mediul urban.

Asigurarea din punct de vedere cantitativ a alimentării cu apă potabilă în mediul urban şi periurban Asigurarea încadrării parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite în prevederile STAS 1342/91

Indicatorii fizici calitativi ai apei potabile furnizate Indicatorii chimici calitativi ai apei potabile furnizate Indicatorii bacteriologici ai apei potabile furnizate Evoluţia în timp a acestor indicatori Debitul asigurat Valoarea investiţiilor

AL SGA DSP

Asigurarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil.

Asigurarea parametrilor de potabilitate a apei provenite din sursele individuale.

Eliminarea cazurilor de îmbolnăvire datorate consumului apei din surse individuale neconforme

Număr de analize realizate Indicatori fizici calitativi ai apei Indicatori chimici calitativi aiapei Indicatori bacteriologici ai apei Evoluţia în timp a acestor indicatori

AL SGA DSP

Asigurarea sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 locuitori echivalenţi.

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere provenite din aglomerările umane cu

Valoarea investiţiilor Debite de apă uzată epurată Indicatori fizico-chimici şi

până în anul 2015 AL SGA



2009 220




în aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi din judeţ

peste 2000 locuitori bacteriologici ai apelor uzate epurate Nr de gospodării branşate la sistemul de colectare şi epurare a apelor/an Număr de bazine vidanjabile Calitatea cursurilor de apă amonte şi aval de sistemele de epurare calitatea apelor subterane

DSP Revizuirea Autorizaţiei de mediu emisa 3.03.2009 valabilă 10 ani.

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate rezultate din activităţile industriale

Crearea capacitatii de epurare a apelor uzate provenite din activităţi industriale.

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuate în emisari Protecţia utilizatorilor de apă din aval

Evoluţia volumelor de ape uzate evacuate în emisari Evoluţia indicatorilor de calitate a apei din emisari

AL SGA DSP GNM

Implementarea unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei destinate consumului conform Directivei privind calitatea apei destinate consumuluiuman

Accesul publicului la informaţia privind calitatea apei potabile şi relaţia cu sănătatea

Protejarea stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea calităţii apei potabile

Parametrii fizico-chimici şi bacteriologici de calitate ai apei potabile Nr de informări a populaţiei/lună/an

AL DSP

Asigurarea sistemelor de canalizare în localităţile cu peste 2000 l.e., conform cerinţelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare şi epurare în aglomerările umane cu peste 2000 l.e., inclusiv extinderea în zonele cu sisteme centralizate de distribuţie a apei

Protecţia mediului şi a sănătăţii umane împotriva efectelor negative ale evacuărilor directe de ape uzate orăşeneşti

Lungime (km) de canalizare realizată Lungime (km) de canalizare reabilitată Nr de gospodării bransate Valoarea investiţiilor

AL



2009 221




potabile Reducerea riscurilor legate de existenţa unor zone posibil a fi afectate de inundaţii

Reducerea riscurilor legate de existenţa unor zone posibil a fi afectate de inundaţii, prin amenajarea corespunzătoare a cursurilor de apă

Realizarea lucrărilor de amenajare şi protecţie împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă.

Număr de lucrări Valoarea lucrărilor Nr de gospodării posibil afectate Nr de gosopdării protejate în urma lucrărilor realizate

AL SGA

Reducerea pericolului datorat degradării de maluri şi colmatării albiilor

Scăderea numărului evenimentelor produse de inundaţii şi surpări de maluri

Reducerea suprafeţelor şi a comunităţilor afectate de inundaţii

km. de râu regularizat Nr de gospodării, obiective posibil afectate Nr de gosopdării, obiective protejate în urma lucrărilor realizate Valoarea investiţiilor

AL SGA

DEŞEURI Finalizarea proiectului de construire a noului depozit ecologic de deşeuri din municipiul Bacău prin Măsura ISPA 2004/Ro/16/P/PE/007 - Faza II – Master Plan judeţul Bacău – draft octombrie 2009 - „Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi în zonele invecinate”

Eliminarea riscurilor pentru mediu şi sănătatea umană datorită gestiunii deşeurilor menajere şi urbane nepericuloase.

Implementarea unui sistem de colectare şi transport a deşeurilor fără riscuri pentru populaţie şi mediu până în anul 2010

Număr de sisteme de colectare selectivă şi transport a deşeurilor implementate Evoluţia volumului de deşeuri menajere depuse în depozitul ecologic Evoluţia volumului de deşeuri reciclabile colectat/ reutilizat/ eliminat

până în anul 2010 AL ARPM APM GNM AgEc

Colectarea selectivă a deşeurilor; Separarea la sursă a deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate în rampele urbane din regiune; Reducerea poluării factorilor de

Aplicarea prevederilor legale (HG

Evoliţia vol de ambalaje

până în anul 2010



2009 222




mediu datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de ambalaje.

349/2002, OM 1190/2002 referitoare la gestionarea ambalajelor şi la raportarea datelor referitoare la ambalaje

colectat/depozitat/ reciclat

Recuperarea deşeurilor valorificabile rezultate din demolări.

Implementarea unui sistem adecvat de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări până în anul 2010

Cantităţi de deşeuri colectate/valorificate Număr de staţii de sortare a deşeurilor rezultate din demolări evoluţia suprafeţelor ocupate cu deşeuri din demolări

Începând cu 2010 AL AgEc

Implementarea sistemului regional de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor spitaliceşti.

Gestionarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti.

Neutralizarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti

Cantităţi de deşeuri eliminate

AL GNM AgEc

Reducerea poluării factorilor de mediu datorită gestionării necorespunzătoare a bateriilor uzate, anvelopelor uzate, uleiurilor uzate şi materialelor contaminate cu ulei

Colectarea, reciclarea şi eliminarea corespunzătoare a anvelopelor uzate

Implementarea unui sistem corespunzător de gestionare a anvelopelor uzate

Cantităţi de deşeuri din anvelope colectate şi eliminate/ an Numărul agenţilor economici autorizaţi pentru desfăşurarea activităţilor de depozitare/eliminare a anvelopelor uzate

începând din 2010 AL APM

Colectarea şi eliminarea corespunzătoare a bateriilor şi a acumulatorilor uzaţi.

Respectarea prevederilor legale privind preluarea bateriilor/acumulatorilor uzaţi de către agenţii economici care comercializează aceste produse Eliminarea electroliţilor doar prin unităţi autorizate

Cantităţi de deşeuri colectate şi eliminate Numărul agenţilor economici autorizaţi pentru desfăşurarea acvtivităţilor de depozitare/eliminare a bateriilor şi acumulatorilor

începând din 2009 AL APM Ag Ec



2009 223




uzaţi Colectarea selectivă a deşeurilor DEEE;

Monitorizarea si controlul modului de eliminarea a depozitării deşeurilor (inclusiv deseuri periculoase si DEEE)

Reducerea cantităţii de deşeuri periculoase Colectarea şi eliminarea DEEEurilor

Cantitate de deşeuri colectată/an Cantitate de deşeuri eliminată/an

Începând cu 2009 AL APM GNM AgEc

Asigurarea gestionării corespunzătoare a cadavrelor de animale şi a deşeurilor provenite din zootehnie şi industria de procesare a cărnii.

Reducerea poluării factorilor de mediu datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din zootehnie şi din activităţi de procesare a cărnii.

Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor specifice rezultate din zootehnie şi din acvtivităţi de procesare a cărnii

Număr de agenţi economici monitorizaţi Număr de sisteme de gestionare corespunzătoare a deşeurilor animaliere implementate Nr de penalităţi aplicate

AL AgEc APM GNM DSP DSV

Reducerea poluării factorilor de mediu datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor rezultate de la creşterea animalelor în gospodăriile familiale.

Eliminarea gestionării necorespunzătoare a deşeurilor animaliere, în mediul urban şi periurbanl

Număr adăposturi conforme cu normele de protecţia mediului şi a sănătăţii umane Număr adăposturi neconforme cu normele de protecţia mediului şi a sănătăţii umane Număr adăposturi neconforme eliminate Număr de programe de educare a cetăţenilor crescători de animale realizate

AL Bacău şi AL din comunele limitrofe DSP DSV AgEc ONG APM GNM

Asigurarea gestionării corespunzătoare a deseurilor din prelucrarea lemnului.

Reducerea poluării factorilor de mediu datorită gestionării necorespunzătoare

Implementarea sistemelor de management a deşeurilor de lemn, la nivelul societăţilor

% de scădere a concentraţiilor de poluanţi specifici în imisii, faţă de concentraţiile

AL APM AgEc GNM Directia



2009 224




a deşeurilor provenite din acvtivităţi de prelucrare a lemnului.

producătoare, al localităţilor şi al judeţului

actuale % de scădere a cantităţilor de deşeuri abandonate în depozite necontrolate

Silvica ONG

ZGOMOT Implementarea unui sistem de monitorizare a nivelului de zgomot

Elaborarea hărţilor de zgomot pe municipiul Bacău

Identificarea zonelor cu zgomot intens

Măsuratori periodice ale nivelului de zgomot Măsuri implementate pentru reducerea nivelului de zgomot

Până în 2013 AL Ag, Ec ( aeroport)

Reducerea poluării fonice în lungul căilor rutiere

Reducerea poluării fonice în lungul căilor rutiere

Realizarea unor perdele şi aliniamente de vegetaţie pentru protecţie de-a lungul căilor rutiere, panouti fonoabsorbante, după caz

km de aliniamente realizate km de parapeţi antifonici realizaţi evoluţia valorilor măsurate inainte şi după implementarea măsurilor

AL GNM AgEc ONG

Reducerea poluării fonice datorată traficului auto în zonele rezidenţiale şi poluarea prin vibraţii generată de traficul auto de mare tonaj

Reducerea poluării fonice şi prin vibraţii printr-un management corespunzător al circulaţiei în mediul urban

Devierea circulaţiei pe şosele de centură/drumuri de ocolire a zonelor rezidenţiale

km şosea de centură realizaţi km/nr de străzi cu sens unic Acţiuni de conştientizare a populaţiei realizate

Până în 2019 AL Poliţia rutieră

Reducerea poluării fonice provenită din alte activităţi (industriale, de alimentaţie publică, agrement)

Reducerea poluării fonice în mediul urban şi periurban

Asigurarea unui mediu de viaţă corespunzător conform standardelor

Nr de surse de zgomot identificate Nr de măsuri de reducere implementate Evoluţia nr de reclamaţii primite de autorităţi Nr de penalităţi aplicate Acţiuni de

AL GNM APM, ARPM DSP



2009 225




conştientizare a populaţiei realizate

PATRIMONIU NATURAL ŞI CONSTRUIT Creşterea gradului de implicare a comunităţii şi a administraţiei publice locale în protejarea şi conservarea siturilor naturale, istorice şi culturale Protejarea şi conservarea siturilor industrial miniere cu valoare istorică şi culturală (patrimonial industrială)

Protejarea şi conservarea siturilor naturale, istorice şi culturale

Conservarea identităţii arhitectonice unice din municipiul Bacău prin managementul optim de reabilitare şi reconsolidare a tututor monumentelor istorice şi de cult din municipiu

Nr. de obiective arhitectonice care păstrează identitatea şi specificul locului Nr de măsuri de conservare implementate

AL Direcţia Patrimoniu ONG APM GNM DSP

Realizarea şi urmărirea evoluţiei instalării şi persistenţei vegetaţiei de pe stratul acoperitor şi alte zone din cele decopertate în perioada aplicării prevederilor prezentului PUG

Realizarea şi implementarea unui Plan de management pentru reabilitarea tuturor zonelor decopertate prin construcţii individuale, comunitare sau industriale

Realizare unei stări a sănătăţii vegetaţiei, dominanţa speciilor, apariţia buruienilor sau a speciilor nedorite

Evaluare vizuală Evoluţia calităţii zonelor verzi

AL ONG

Realizarea unui sistem integrat de monitorizare a ariilor naturale protejate şi a siturilor Natura 2000 – Lacul Bacău II – SIT NATURA 2000

Examinare floristică sau faunistică generală, apariţia sau frecvenţa speciilor ameninţate

Fauna: observare vizuală, capcane sau sisteme de prindere, studii de specialitate Flora: observare vizuală, studii de specialitate

în funcţie de habitat sau de speciile vizate pe durata perioadei de vegetare (primăvară-toamnă

AL ONG APM AJVPS

Realizarea bazei de date după standardul BIMS pentru speciile de interes ştiinţific din zonele protejate

Inventarierea speciilor de interes ştiinţific şi a habitatelor

Număr de specii/habitate protejate

ONG APM GNM AL



2009 226




Promovarea şi facilitarea cooperării tehnice şi ştiinţifice în domeniul conservării naturii

Dezvoltarea unui mecanism integrat de schimb a informaţiilor în domeniul conservării biodiversităţii

Baze de date actualizate Reţele funcţionale între autorităţile locale

ONG APM GNM AL

URBANISM, TURISM ŞI AGREMENT Dezvoltarea capacităţii de susţinere a turismului organizat

Practicarea unui turism organizat

Dezvoltarea unui turism organizat, în condiţii de protecţie a factorilor de mediu Creşterea gradului de atractivitate a oraşului pentru turişti

Număr puncte de informare turistică evoluţia numărului de turişti/an Nr de trasee turistice locale identificate Nr de acţiuni de popularizare realzate

AL Ag Ec din domeniu ONG APM GNM

Protecţia factorilor de mediu în zonele de agrement

Asigurarea funcţionalităţii zonelor de agrement din punct de vedere al protecţiei mediului si al sanatatii populatiei

Creşterea gradului de curăţenie în zonele de agrement

Numărul punctelor de colectare a deşeurilor din zonele de agrement Cantităţi de deşeuri colectate Evoluţia gradululi de curăţenie a zonelor de agrement Numărul punctelor amenajate pentru prepararea hranei Nr de puncte de informare/ zonă de agrement Nr de acţiuni de conştientizare efectuate/zone Nr de penalităţi aplicate

începând din anul 2009 AL ONG GNM APM Ag Ec din domeniu ( cei care administrează bazele de agreement, cei care organizează acţiuni turistice)

Creşterea posibilităţilor de petrecere a timpului liber în zonele de agrement periurbane

Amenajarea de zone de agreement autorizate pentru îmbăiere

Zone de îmbăiere conforme cu normele în vigoare

Număr de zone de îmbăiere autorizate Număr de utilizatori ai zonelor de îmbăiere/an

AL SGA AgEc DSP

Conservarea spaţiilor Conservarea Menţinerea şi extinderea Suprafaţa spaţiilor AL



2009 227




verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement, precum şi de perdele de protecţie între zona rezidenţială şi cea industrială de verificat daca PUG respecta art10 din legea spatiilor verzi republicata!!!!!!

spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement Realizarea şi actualizarea periodică a registrului spaţiilor verzi conform art 16 din Legea 24 republicata

spaţiilor verzi existente Crearea unor perdele de protecţie între zonele industriale şi zonele de locuit Extinderea suprafeţelor spaţiilor verzi conform cerinţelor legale

verzi/număr de locuitori Evoluţia anuală a suprafeţelor spaţiilor verzi/nr de locuitori Număr arbori/locuitori

GNM APM

Ecologizarea zonelor cu construcţii vechi

Monitorizarea si controlul reabilitării / schimbării utilităţii construcţiilor vechi (ale fostelor întreprinderi de stat şi ale proprietarilor privaţi)

Reabilitarea/schimbarea utilităţii construcţiilor vechi (ale fostelor întreprinderi de stat şi ale proprietarilor privaţi)

Nr. construcţii/clădiri rehabilitate Suprefeţe reabilitate

AL AgEc

EDUCAŢIA DE MEDIU (DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ) Creşterea capacităţii instituţionale a instituţiilor cu atribuţii în domeniul mediului.

Asigurarea perfecţionării şi instruirii continue a personalului din instituţii, organisme şi organizaţii cu atribuţii sau activităţi în domeniul protecţiei mediului.

Asigurarea accesului la programe de perfecţionare: instruiri, seminarii, cursuri, schimb de experienţă etc.

Numărul acţiunilor de pregătire profesională Numărul participanţilor Rezultatele evaluării participanţilor

începând cu anul 2005

Asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu

Asigurarea funcţionalităţii punctelor de informare şi relaţii publice din cadrul tuturor autorităţilor

Valoarea investiţiilor Nr de puncte de informare funcţionale/an Numărul

AL APM Toate autorităţile



2009 228




publice care deţin informaţii privind mediul conform HG 878/2005 art 7

beneficiarilor serviciilor punctelor de informare şi documentare

locale

Eficientizarea sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului

Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de monitorizare integrată a calităţii factorilor de mediu.

Dotarea corespunzătoare a Laboratoarelor Agenţiilor de Protecţia Mediului şi asigurarea funţionalităţii acestore

Valoarea investiţiilor Numărul aparatelor achiziţionate Număr laboratoare acreditate Nr de analize specifice/an

Începând cu anul APM, APM

Întărirea şi armonizarea capacităţii instituţionale administrative (Consilii locale şi Consiliul Judeţean) cu solicitările reale de mediu ale comunităţilor şi cu cele ale aplicării legislaţiei specifice

Departamente de mediu funcţionale înfiinţate în cadrul instituţiilor administraţiei publice locale şi judeţene

Departament de mediu introdus în organigrama instituţională, aprobată şi aplicată la nivelul instituţiilor administraţiiei locale cu spaţii amenajate şi dotate, echipamente asigurate şi personal de specialitate selectat, angajat

Nr. departamente de mediu prevăzute în organigramele autorităţilor publice locale Nr. specialişti de mediu selectaţi şi angajaţi

AL

Cooperare funcţională intra şi interinstituţională publică pe probleme de mediu şi aplicarea legislaţiei specifice

Specialişti de mediu integraţi în echipe multidisciplinare implicaţi în procesele instituţionale de proiectare, avizare, decizie şi implementare (integrarea aspectelor de mediu în actul de decizie) Sistem comun interinstituţional de management al informaţiei de mediu: comunicare, monitorizare, evaluare şi raportare a stării şi dezvoltării de mediu

Nr. şi calitatea acţiunilor de perfecţionare profesională Nr. specialiştilor participanţi la acţiunile de perfecţionare Nr. specialişti de mediu implicaţi în baza ordinelor/deciziilor instituţionale, în procesul de promovare şi aplicare a proiectelor de dezvoltare, a investiţiilor la nivelul

AL APM, ARPM GNM ONG



2009 229




autorităţilor locale Calitatea documentaţiei de mediu prezentată de alte autorităţi publice la APM pentru obţinerea avizelor

Îmbunătăţirea activităţii administrative privind diminuarea efectelor producerii unor catastrofe/fenomene naturale

Identificarea şi cunoaşterea zonelor de risc

Management eficient în zonele de risc natural

Nr. de zone în care au fost elaborate hărţile de risc

AL SGA Pedologie

Creşterea nivelului educaţiei ecologice şi formarea conduitei ecologice în sistemul de învăţământ

Aplicarea politicilor educaţionale privind protecţia mediului, în conformitate cu Planul Naţional de Educaţie pentru Mediu

Elaborarea şi implementarea unui Plan Educaţional Local privind protecţia mediului, în conformitate cu Planul Naţional de Educaţie pentru Mediu integrarea acţiunilor de educaţie ecologică în programa şcolară Crearea unui climat educaţional pro-activ privind protecţia/ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii

Documentul elaborat Nr. de eco-cluburi şcolare create şi funcţionale Nr. acţiunilor acestora Baza de date realizată Proiectele elaborate şi aplicate Nr material de promovare elaborate Acţiuni de protecţia mediului realzate, rezultate obţinute Nr. opţionale elaborate şi introduce în curriculum

AL APM, ARPM Unităţi de învăţământ ONG GNM

Creşterea gradului de informare, educaţie şi conştientizare publică cu privire la legislaţia de mediu.

Crearea cadrului şi a instrumentelor de informare publică de mediu şi de popularizare a legislaţiei de mediu

Asigurarea accesului la informaţia de mediu a populaţiei şi partenerilor comunitari Creşterea nivelului educaţiei ecologice a comunităţii şi crearea unei conduite ecologice

Nr. surse de informare publică de mediu Gradul de accesibilitate a acestora Nr. evenimente de mediu iniţiate în comunitate

AL ONG APM, ARPM Unităţi de învăţământ



2009 230




Nr participanţi Gradul de informare, educaţie de mediu al cetăţenilor Indicatori de stare de mediu a comunităţii

Creşterea gradului de implicare a comunităţii în îmbunătăţirea stării locale a mediului

Creşterea numărului de cetăţeni şi parteneri comunitari de mediu implicaţi în identificarea problemelor de mediu şi soluţionarea lor

Promovarea spiritului cetăţenesc (OBC), a voluntariatului (ONG) şi a responsabilizării corporatiste de mediu (firme, companii) Creşterea initiaţivelor comunitare dedicate mediului

Nr. acţiunilor locale de mediu Nr. ONG de mediu active/nr voluntari; Nr. de firme implicate în acţiuni comunitare de mediu Nr. proiectelor de mediu aplicate de catre parteneri privaţi

AL APM, ARPM ONG Ag Ec

Creşterea capacităţii parteneriale public – privat în planificarea şi aplicarea dezvoltării de mediu şi în aplicarea cadrului legal specific

Politici de mediu elaborate şi aplicate la nivel local

Creşterea priorităţii problematicii de mediu în cadrul decizional local Utilizarea metodelor consultative –participative în elaborarea şi aplicarea politicilor locale de mediu Asigurarea planificării de mediu la nivel local şi judeţean: elaborarea şi aplicarea strategiilor şi a planului de acţiuni a dezvoltării de mediu (dezvoltare durabilă) Crearea şi funcţionarea echipelor de tip proiect (grupuri multidisciplinare de experţi pentru

Nr. HCL de mediu; Nr. dezbateri publice de mediu; Nr. parteneri implicaţi (comunicare, transfer de cunoştiinţe, participare activă) în reţelele de cooperare locale pe probleme de mediu Nr. planuri locale de mediu elaborate şi aplicate Nr. proiecte de mediu elaborate şi aplicate în parteneriat Nr. Parteneri

AL

Capacitate crescută de planificare şi AL aplicare a dezvoltării de mediu locale inclusiv atragerea şi administrarea de resurse extrabugetare



2009 231




macroproiecte de mediu de interes comunitară Dezvoltarea cooperării extracomunitare şi internaţionale

externi/internaţionali atraşi în cadrul proiectelor locale

SĂNĂTATE Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu mediul

Realizarea unor planuri noi de acţiuni şi eficientizarea celor existente, destinate îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu mediul

Planul de acţiune elaborat şi iniţiată aplicarea lui

Eficientizarea sistemului de monitorizare a efectelor asupra sănătăţii umane, ca urmare a expunerii la poluanţii din mediu

Monitorizarea efectelor asupra sănătăţii umane a poluării factorilor de mediu

Realizarea unei baze de date privind sănătatea populaţiei în relaţie cu mediul

Baza de date actualizată Asigurarea accesului publicului la datele privind starea de sănătate a populaţiei



2009 232

CAPITOLUL 11. un rezumat fără caracter tehnic

11.1 DATE DESPRE PLANUL / PROIECTUL ANALIZAT

DENUMIRE PROIECT

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL A

MUNICIPIULUI BACAU, JUDEŢUL BACĂU

BENEFICIAR PROIECT

Consiliul local al MUNICIPILUI BACĂU

PROIECTANT

SC ARCADIS TGH SRL IASI , Bl. Carol I nr.4 mun. Iasi,

jud. Iasi.

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

Dr. Biolog GUŞĂ DELIA-NICOLETA Expert

Evaluator de Mediu, atestat nr. EIM–04/429/2007(conf.

Ord. 978/2004) în procedura de inregistrare în Registrul

Unic al persoanelor care efectuatează RM, RIM, BM, EA,

RS nr. Inregistrare 48423/9.09.2009 .Nr. telefon 0745 509779,

fax 0334 407239, e-mail [email protected]

Amenajarea teritoriului/urbanismul reprezintă traducerea acestor obiective şi programe în planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism

mailto:[email protected]�



2009 233

pentru toate tipurile de dezvoltări. Aceste planuri trebuie să includă, de regulă, în cadrul procesului lor de elaborare şi considerentele de protecţie a mediului. Planurile şi programele care se supun unei SEA vor include măsuripentru siguranţa mediului încă de la începerea elaborării planului. Monitorizarea şi raportarea implementării planului şi programului este un mijloc pentru a asigura atât implementarea măsurilor destinate protecţiei mediului cât şi observarea şi controlul impactului şi efectelor negative neprevăzute.

Scopul principal al documentelor privind amenajarea teritoriului – la nivel naţional, regional şi judeţean – este acela de armonizare a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, în vederea asigurării unei dezvoltări echilibrate şi a coeziunii diferitelor zone. Prevederile cuprinse la nivelurile superioare ale amenajării teritoriului urmează să fie avute în vedere la nivelurile inferioare. Astfel, toate PPATU (Planurile şi Programele de Amenajare a Teritoriului Urbanistice) de nivel superior cuprind linii directoare pentru elaborarea PPATU la nivelurile inferioare (de acest lucru trebuie să se ţină seama în pregătirea SEA).

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive, ale planurilor şi programelor de mediu propuse, asupra mediului.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (în continuare numită Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor, în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.

HG 1076/2004 stabileşte procedura de evaluare de mediu pentru anumite Planuri/Programe (P/P).

În România, amenajarea teritoriului se referă la elaborarea politicilor şi programelor în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare economico-socială.

Obiective PUG – reactualizat municipiul Bacău Dintre principalele obiective urmărite de către SC ARCADIS TGH în

elaborarea Reactualizării Planului Urbanistic General al municipiului Bacău menţionăm:

Optimizarea relaţiilor municipiului cu teritoriul administrativ judeţean din care face parte în scopul unei dezvoltări durabile a întregului sistem ;;

Revalorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman; Reorganizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente; Recorelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului;



2009 234

Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare;

Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile şi zone funcţionale; Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire; Reevidenţierea fondului construit valoros şi implementarea unui mod de

valorificare a acestuia în folosul comunităţii; Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi zonelor de protecţie a acestora; Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică; Restabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de

conformare şi realizare a construcţiilor. Documentaţia PUG va fi însoţită de Regulamentul Local de Urbanism,

care va fi redactat în aşa fel încât să cuprindă pentru fiecare unitate teritorială de referinţă toate reglementările prevăzute de lege şi de noul PUG elaborat.

Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprind norme obligatorii pentru autorizarea construcţiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cat şi în extravilan, în limita teritoriului administrativ al municipiului Bacău.

În "Caietul de sarcini" a Reactualizării Planului Urbanistic General al municipiului Bacău, Consiliul Local a formulat solicitări pentru:









2009 235









Scopul PUG - ului este de a răspunde, într-o primă etapă, presiunilor exercitate în domeniul investiţional .

Completarea Planului Urbanistic General al municipiului Bacău urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale, în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene.

De asemenea planul accentuează implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a localităţii.

11.2 Calitatea factorilor de mediu din zona de aplicare a planului/programului

11.2.1. Calitatea actuală a solului şi subsolului



2009 236

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acesta, atât prin acţiuni antropice cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe care suportă solul datorită acestor acţiuni şi fenomene reprezintă ceea ce se cunoaşte sub numele de poluarea şi degradarea solurilor.

Poluarea solurilor se datorează depunerii şi deversării pe sol, în condiţii mai mult sau mai puţin controlate, a unor reziduri reprezentate prin deşeuri menajere şi industriale, dejecţii zootehnice, substanţe chimice utilizate în agricultură, nămoluri de la staţiile de epurare şi nămoluri de fabricaţie.

Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură chimică, biologică sau biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţii patogeni, dăunători, buruieni şi alte organisme dăunătoare culturilor agricole şi vegetaţiei forestiere, precum şi produselor agricole depozitate. Sub aceeaşi denumire sunt cuprinse şi alte produse, precum cele cu efect regulator de creştere, cu efect adjuvant, sinergic, inclusiv capcanele feromonale, chromo-atractive sau fago-atractive, alte produse a căror utilizare are ca scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a produselor depozitate.

Dejecţiile zootehnice, prin conţinutul mare de materie organică uşor biodegradabilă şi de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente) constituie un îngrăşământ organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor. Unele metale grele cum sunt Cu, Zn introduse în alimentaţia administrată animalelor se regăsesc în aceste dejecţii. Aceste considerente, alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora ca îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate şi numai după ce au fost compostate în condiţii controlate. Administrate în cantităţi prea mari, dejecţiile zootehnice determină apariţia riscului poluării solului datorită depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv.

Sectorul industrial: în urma proceselor de producţie rezultă cantităţi semnificative de deşeuri depozitate mai mult sau mai puţin conform legislaţiei actuale în vigoare. Aceste depozite pot conţine cenuşă şi zgură, pulberi cu conţinut de metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd), şlamuri, steril, cărămizi şi nisipuri uzate, nămoluri, turte de filtrare.

11.2.2. Calitatea actuală a apei de suprafaţă şi a apei subterane

Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă permanent stadiul calităţii resurselor de



2009 237

apă; pe baza datelor privind acest stadiu, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii acestor resurse. Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerinţele prevăzute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring. Se realizează astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoringul operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.

În municipiul Bacău, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi monitorizată de A.N. “Apele Romane” – Direcţia Apelor Siret Bacău. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către societăţile economice pentru indicatorii specifici activităţilor acestora.

Municipiul Bacău este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine avînd ca sursă Direcţia Apelor Siret Bacău.

Apa este esenţială pentru populaţie şi pentru desfăşurarea activităţilor economice. Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct dependente de furnizarea unei cantităţi suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată şi deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând deteriorată dacă populaţia şi autorităţile nu intervin cu măsuri concrete de protecţie. Dată fiind această degradare continuă, se impune gestionarea calităţii resursei de apă, astfel încât să se asigure cunoaşterea, conservarea, protecţia calităţii şi cantităţii acesteia. Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă în permanenţă stadiul şi evoluţia calităţii resurselor de apă; pe baza acestor date, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii lor. Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de “starea bună” a apelor s-a modernizat şi dezvoltat Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, implicând creşterea numărului subsistemelor de monitorizare şi definirea unor noi tipuri de monitoring. Astfel sistemul de monitorizare a fost realizat în patru subsisteme: râuri, lacuri, ape subterane şi ape uzate. Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi prescripţiile tehnice stabilite prin “Normativul privind clasificarea calităţii



2009 238

apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă“ aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru secţiunile de potabilizare încadrarea s-a făcut în conformitate cu H.G.100/2002 - NTPA 013, NTPA 014. Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice investigate s-a realizat pe baza elementelor de calitate biologice, luând în considerare şi indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici şi poluanţii specifici de a căror dinamică depinde dezvoltarea calitativă şi cantitativă a algelor planctonice şi bentonice, a zooplanctonului, zoobentosului şi ihtiofaunei. De asemenea, stabilirea stării de calitate a diferitelor categorii de ape s-a făcut pe baza indicatorilor de calitate corelaţi cu diferitele utilizări ale apei (potabilizare, îmbăiere, referinţă, etc). Cuantificarea acestor elemente evidenţiază condiţiile naturale, cât şi intensitatea impactului antropic, care conduc la alterări minore sau majore ale acestora, exprimând starea calităţii apei ecosistemelor analizate într-o anumită perioadă de timp. Prin urmare, un accent deosebit s-a pus pe evaluarea integrată, ecologică. Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 modificată şi completată cu Legea 310/2004, iar clasificarea în clase de calitate s-a făcut în condiţiile stabilite de “ Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă “(aprobat prin Ordinul 1146/2002). Obiectivele de referinţă propuse conform normativului corespund clasei a II- a de calitate şi reprezintă nivelurile care urmează a fi atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen mediu. Încadrarea în clase de calitate, stabilirea stării chimice şi ecologice a ecosistemelor acvatice lotice s-a realizat pe baza rezultatelor obţinute la analizele fizico – chimice şi biologice efectuate în campaniile lunare şi semestriale. Aprecierea calităţii apelor de suprafaţă şi încadrarea în cele cinci clase de calitate s-a realizat în funcţie de limitele maxime admisibile corespunzătoare fiecărei clase, astfel:

- clasa I – reflectă condiţiile naturale de referinţă şi indică o influenţă antropică redusă;

- clasa a II a – reflectă condiţiile de calitate necesare pentru protecţia ecosistemelor acvatice şi indică o impurificare moderată;

- clasele III, IV, V – reflectă intensitatea impactului antropic şi corespund unei impurificări moderate până la foarte puternică.



2009 239

Pentru evaluarea stării de calitate apelor de suprafaţă şi încadrarea în clase de calitate, din punct de vedere chimic au fost analizate următoarele grupe de indicatori:

1. Indicatori fizici: debit, temperatura, pH, suspensii 2. Regimul de oxigen (RO) – oxigen dizolvat (OD), CBO5, CCOMn;

CCOCr ; 3. Nutrienţi (N ) – amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, fosfor total; 4. Ioni generali, salinitate - gradul de mineralizare (GM ) – reziduu fix,

cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu, fier total, mangan; 5. Metale (M) – fracţiune dizolvată: crom, cupru, zinc şi substanţe

prioritar periculoase – cadmiu, mercur, nichel şi plumb ; 6. Micropoluanţi (MP) – cianuri, fenoli, detergenţi anionici.

APM Bacău prelucrează informaţiile legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a apei subterane obţinute în urma monitorizării şi execută expertize, atunci cînd acestea sunt necesare.

11.2.3. Calitatea actuală a aerului

În „Planul Naţional de Acţiune în domeniul protecţiei atmosferei”, cât şi în „Strategia Naţională privind protecţia atmosferei”, s-a stabilit că în perioada 2005 - 2007 să se finalizeze evaluarea preliminară a calităţii aerului, în toate zonele şi aglomerările din ţară, şi să se doteze sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului, în conformitate cu cerinţele directivelor europene în domeniul calităţii aerului.

Urmare a finalizării în 2005 a evaluării preliminarii a calităţii aerului la nivel naţional, s-a trecut la începutul anului 2006, la reproiectarea şi modernizarea Reţelei Naţionale de monitorizare a calităţii aerului.

În acest scop, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a încheiat în luna ianuarie 2006 contractul de achiziţionare şi instalare a staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului, staţii care s-au amplasat în România în cursul anului 2006.

Reteaua automata de monitorizare din Muicipiul Bacău a fost creata in urma implementarii proiectului PHARE Proiectul pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii si poluarea solului.

Implementarea directivelor UE privind calitatea aerului a fost realizata prin amplasarea a 3 statii automate care fac parte din reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului astfel:



2009 240

- 1 staţie de fond urban în municipiul Bacău, parc Prefectură: această staţie evaluează influenţa activităţii umane din zona centrală a municipiului asupra calităţii aerului, raza ariei de reprezentativitate fiind de 1-5 km iar poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);

- 1 staţie de tip industrial în municipiul Bacău, la TCH, cartier Izvoare: această staţie evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calităţii aerului, raza de reprezentativitate fiind de 100 m – 1km, iar poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Indicatori monitorizati sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, ozon, monoxid de carbon, compusi organici volatili, plumb, pulberi in suspensie ( PM 10, PM 2.5) si date meteo, care sunt afisati pe doua panouri unul exterior in Bacau si unul interior in Onesti. Prin investitii proprii APM Bacau a completat configuratia statiilor cu 2 analizoare de amoniac (Bc - 1, Bc - 2) si 1 analizor H2S (Bc - 3 Onesti). Informatii privind parametrii de calitate a aerului monitorizate de cele 3 statii automate ale judetului Bacau se pot accesa la adresa: http://www.calitateaer.ro. Site-ul afiseaza indicii de calitate si valorile masurate, actualizate orar, aflate in curs de validare si certificare.

Reteaua automata de monitorizare a radioactivitatii este realizata prin masuratori beta global si dozimetrice pe factorul de mediu aer in puncte prestabilite.

Echipamentul a fost achizitionat in cadrul proiectului PHARE RO 2003/005-551.04.11.01/LOT 1 "Procurarea de echipamente necesare in scopul crearii unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii mediului, anul 2009 a unei statii care monitorizeaza in regim automat doza gamma absorbita

Reţeaua de monitorizare a avut un număr de 5 puncte fixe de control: Gherăieşti, FRE Mărgineni, Aeroport, N. Bălcescu şi Universitate. Din luna iunie 2009, reteaua s-a redus la un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti, FRE Mărgineni, N. Bălcescu şi Universitate.

http://www.calitateaer.ro/�



2009 241

11.2.4. Calitatea actuală a vegetaţiei şi a faunei

Vegetaţia şi fauna sunt considerate componente deosebit de importante ale biodiversităţii, de aceea considerăm că trebuie integrate în analiza acesteia.

Biodiversitatea înseamnă variabilitatea organismelor vii provenite din orice sursă şi sistemele ecologice din care fac parte, aceasta incluzând diversitatea în interiorul speciilor, între specii şi diversitatea ecosistemelor.

Vegetaţia Bazinului mijlociu Siretului Mijlociu şi Văii Bistriţei Vegetaţia din zona studiată se încadrează în bazinului mijlociu

Siretului Mijlociu şi Văii Bistriţei. În bazinului mijlociu Siretului Mijlociu şi Văii Bistriţei, pădurile de

luncă au rămas doar ca vestigii ale pădurilor de dinainte de amenajarea văii râului. Defrişările şi amenajările hidroenergetice au fost principalele cauze ale dispariţiei acestora (Monah Felicia, 1998). Fragmentele de pădure naturală formează un mozaic cu zăvoaie şi plantaţii forestiere.

11.2.5. Nivelul actual de zgomot

O altă problemă de mediu este poluarea fonică. Zgomotul cauzat de autoturisme şi traficul greu a devenit sursa primară de poluare fonică în mediul urban. În condiţiile actuale de trafic, prin mărirea parcului de maşini fără a beneficia de infrastructura rutieră corespunzătoare, poluarea fonică la care este supusă populaţia limitrofă zonelor cu trafic intens este mare. În marile aglomeraţii urbane şi în zonele populate limitrofe autostrăzilor, acest factor negativ de mediu îşi face simţită prezenţa pe o arie extinsă în situaţia în care nu se aplică protejarea fonică prin utilizarea unor sisteme de diminuare a zgomotelor.

Cauzele esenţiale ale depăşirii nivelului de zgomot emis în mediu de traficul rutier sunt:

- accentuarea procesului de degradare a infrastructurii rutiere; - intensificarea traficului rutier prin creşterea continuă a numărului de

autovehicole; - lipsa drumurilor ocolitoare pentru traficul de tranzit - existenţa parcurilor auto depăşite, învechite; - nerespectare restricţiilor de tonaj pe anumite artere; - starea tehnică necorespunzătoare a autoturismelor.



2009 242

Agenţia de Protecţie a Mediului Bacău a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la emisii (agenţi economici – atât în urma sesizărilor, cât şi pentru autorizaţia de mediu a unor activităţi). Municipiul Bacău este împărţit în zone de monitorizare având în vedere obiectivul Agenţei de Protecţie a Mediului Bacău de întocmire a hărţii acustice odată cu implementarea Directivelor europene referitoare la acest domeniu. S-a avut în vedere zgomotul produs de trafic şi de surse industriale. Având în vedere că traficul rutier constituie sursa majoră de poluare fonică iar cele mai multe şcoli sunt amplasate în apropierea culoarelor de trafic s-au înregistrat depăşiri ale limitei admise de STAS 10009/88 (50dB (A)). După cum a rezultat din măsurătorile Agenţiei de Protecţie a Mediului Bacău şi a instituţiilor cu preocupări în domeniu, nivelul de poluare fonică a municipiului Bacău este ridicat, înregistrându-se valori de până la 90 dB (A). Impactul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport rutier şi feroviar a fost şi este deosebit de mare în raport cu fondul natural şi limitele admise în vigoare.

Fauna bazinului mijlociu al Siretului este foarte diversificată şi bogată, datorită condiţiilor variate de mediu şi a habitatelor diverse, din zona montană până în lunca Siretului. Suprafeţe importante sunt acoperite de păduri naturale sau seminaturale, altele cu terenuri unde se practică tehnici agricole blânde, care nu afectează grav fauna locală.

Pe teritoriul municipiului Bacău există o arie naturală protejată de interes naţional inclusă în reţeaua NATURA 2000 (Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II) şi 3 arii naturale protejate de interes judeţean / local (Insula de agrement, parcurile Cancicov şi Trandafirilor).

Lacurile Lilieci, Bacău II, Galbeni, Răcăciuni, Bereşti au fost declarate APSA prin HG 2151/2005.

LACUL BACĂU II - componentă a Aria de Protecţie Specială Avifaunistică COD ROSPA0063 “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” – Lacul Galbeni, arie de protecţie specială avifaunistică parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România.

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” are suprafaţa de 5575,50 ha, şi a fost declarată ca urmare a identificării a 168 specii de pasări, dintre care, 11 specii sunt de interes european, menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Lacurile amenajate pe valea Bistiţei Moldoveneşti, respectiv pe Siret în aval de confluenţa Bistriţei, au o întindere mare. Reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care



2009 243

urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic de-a lungul Văii şi Luncii râului Siret în drumul lor spre bălţile Dunării în timpul migraţiei de toamnă – primăvară.

Situl Natura 2000 este constituit din 5 lacuri amenajate pe valea râului Bistriţa (pe teritoriul judeţului Bacău), respectiv pe râul Siret, în aval de confluenţa cu Bistriţa. Aceste lacuri au o întindere mare, pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule. Porţiunile de râuri din apropierea lacurilor, care leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsările migratoare din apropierea lacurilor au fost incluse în sit.

11.3 Evoluţia estimată a calităţii factorilor de mediu din zona de aplicare a planului/prog ramului

11.3.1 Evoluţia estimată a calităţii factorilor de mediu fără aplicarea planului/programului

11.3.1.1 Evoluţia probabilă a calităţii solului şi subsolului Activitatea omului asupra solului trebuie orientată spre o exploatare raţională a acestuia, care va contribui la formarea, refacerea structurii lor, la menţinerea echilibrului substanţelor fertilizante şi la combaterea spălării areolare, eliminarea excesului de umiditate, a combaterii şi diminuării alunecărilor de teren şi a poluării solurilor.

Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care determină scăderea potenţialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale modului de folosinţă. De asemenea, poluarea solurilor cu reziduuri şi substanţe chimice pot avea consecinţe negative asupra apelor, prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, animalelor şi omului.

• Calitatea solurilor de pe municipiul Bacău este influenţată de administrarea de substanţe chimice folosite în agricultură, unităţile zootehnice şi sectorul industrial.

• Sursele majore de poluare a solurilor sunt: SC Amurco SRL, CET Bacău şi depozitul municipal de deşeuri menajere.



2009 244

• Diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici din industrie; (de ex. în solul poluat de SC Amurco SRL, numărul de germeni s-au înjumătăţit comparativ cu anul 2007);

• Deşeurile periculoase generate din procese tehnologice înregistrează o tendinţă de scădere;

• Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat lipsa poluării chimice (nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor normale în solurile cu folosinţă agricolă).

• Degradarea solurilor prin procese de eroziune în suprafaţă şi în profunzime, acidifiere, salinizare, gleizare, tasare şi alcalinizare, sărăturare.

11.3.1.2 Evoluţia probabilă a calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane

Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

Fiind un factor de mediu fundamental, apa conferă posibilităţi de utilizare pentru orice fel de necesităţi. Supravegherea calităţii apelor are ca scop protecţia împotriva efectelor nocive ale poluării şi implică două etape: cunoaşterea calităţii şi măsuri de protecţie a acesteia. Strategia de rezolvare a problemelor îmbunătăţirii calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcărilor apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizarea orăşenească, remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea unor noi staţii de epurare. Obiectivul strategic îl reprezintă ameliorarea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în zona municipiului Bacău.

• Încadrarea tuturor utilizatorilor în limitele de descărcare a apelor uzate evacuate în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare a localităţii, conform actelor normative şi condiţiilor impuse prin actele de reglementare;

Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt următoarele, iar neîndeplinirea acestor obiective ar avea efecte negative asupra asigurării creşterii calităţii apei :



2009 245

• Aplicarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor în toate cazurile în care se constată abateri de la aceste prevederi;

• Întocmirea şi aplicarea cu rigurozitate a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale de către titularii activităţilor care constituie potenţialele surse de poluare;

• Continuarea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane prin modernizări, extinderi, retehnologizări staţiilor de epurare, în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioară - RAGC Bacău;

• Reabilitări, modernizări şi extinderi staţii de preepurare / epurare industriale de existente;

• Construire staţii preepurare / epurare industriale la: S.C. Agricola Internaţional SA (Departament Carbac - abatorizare porc şi vită, Abator păsări);

• Retehnologizarea proceselor industriale pentru diminuarea consumului de apă şi diminuarea riscurilor poluărilor accidentale;

• Îmbunătăţirea calităţii apelor pe tronsoanele de râu degradate: râul Bistriţa (aval evacuare platforma industrială Bacău Sud) - 2 km de râu degradat (clasa a V - a de calitate);

• Implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 76/464/CEE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii (şi cele 7 Directive ”fiice”):

- reabilitarea surselor de apă poluată din industrie: Bistriţa. - reabilitarea surselor de apă subterană poluată din industrie: o zonă potenţial critică sub aspectul poluării apelor subterane este cea în care se află amplasată S.C. Amurco S.R.L. - afectarea cu sulfaţi, amoniac şi fosfor a pânzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la impurificarea pânzei freatice care are direcţia de curgere spre râul Bistriţa;

• Igienizarea şi decolmatarea Lacului de Agrement; • Stabilirea de strategii pentru combaterea poluărilor accidentale cu

substanţe periculoase (operaţionalizarea sistemului de intervenţie); • Controlul strict al depozitării deşeurilor menajere şi zootehnice, cu

respectarea normelor în vigoare; • Controlul strict al utilizării îngrăsămintelor chimice şi a pesticidelor

precum şi a administrării pe sol a îngrăşămintelor organice provenite din zootehnie;



2009 246

• Delimitarea zonelor de protecţie ale captărilor de ape subterane şi de adâncime pentru evitarea poluării apei destinate consumului populaţiei;

• Delimitarea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri sau depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

• Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice de apă, canalizare;

• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă;

• Realizarea staţiei de tratare a apei; • Realizarea reţelelor de canalizare a apei uzate menajere pe străzile

racordate la reţeaua de alimentare cu apă.

MASTER PLAN JUDEŢUL BACĂU - Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului de Apă Uzată si Apă, România - Judeţele Prahova, Buzău, Neamţ, Iasi si Bacău, prevede o serie de măsuri imediate si lucrări de extindere au fost prevăzute pentru a se realiza până în 2015, fiind dezvoltate proiecte integrate coroborate cu măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă a aglomerărilor şi dezvoltarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru apa uzată.

Zona cuprinde orasul Bacău si 4 comune limitrofe – Mărgiei, Măgura, Letea Veche şi Hemeiuşi. Majoritatea localităţilor dispun de un sistem existent de alimentare cu apă, alimentat de către sistemul din Bacău (aducţiunea de apă de la Lacul Uzului si surse de apă subterană). Rata de conectare este de aproximativ 76% din totalul populaţiei. Principala problemă a Bacăului este asigurarea securităţii si îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă prin lucrări de reabilitare si modernizare.

Sistemul va fi extins pentru a acoperi aproape întreaga populaţie a zonei. Programul de înlocuire si îmbunătăţire se prelungeste în Faza a 2-a si

Faza a 3-a până în anul 2037. Înnoirea echipamentelor mecanice si electrice la fronturile de captare din

Bacău este propusă pentru anul 2017. În orasul Bacău înnoirea echipamentelor mecanice si electrice la Uzina

de tratare a apei Baraţi este propusă pentru anul 2024, 15 ani după începerea planificată a operării = 2009. Urmează să fie reabilitată aducţiunea de apă de la Stejaru la Uzina de tratare a apei Baraţi, iar procesul de reabilitare este propus pentru perioada 2024 - 2025.



2009 247

Mai mult, există câteva rezervoare si staţii de pompare care trebuie reabilitate. Parte a acestor investiţii este propusă pentru Faza 1, principala parte fiind propusă pentru cel deal doilea an din Faza a 3-a. Reţeaua existentă de distribuţie a apei urmează a fi reabilitată si extinsă si instalate noi bransamente la case. 11.3.1.3 Evoluţia probabilă a calităţii aerului

Pentru zonele în care calitatea aerului este afectată de traficul rutier, este de aşteptat ca evoluţia calităţii aerului să urmărească valorile de trafic de pe respectiva arteră de transport. Creşteri ale valorilor de trafic vor determina şi creşteri ale valorilor concentraţiilor de poluanţi atmosferici.

Din punct de vedere al poluanţilor atmosferici emişi de instalaţiile de încălzire din gospodăriile populaţiei, cantitatea acestora va creşte odată cu extinderea zonelor destinate locuitului.

Creşterea va fi cu atât mai mare cu cât raportul dintre cantitatea de combustibil solid şi cantitatea de combustibil gazos utilizat pentru încălzirea locuinţelor va fi mai mare.

Pe de altă parte dezvoltarea inerentă a localităţii, atât din punct de vedere al creşterii numărului de locuitori, cât şi al dezvoltării activităţilor productive, poate determina, în cazul unor dezvoltări insuficient de bine gestionate, efecte nefavorabile asupra calităţii aerului din zonele rezidenţiale. 11.3.1.4 Evoluţia probabilă a calităţii vegetaţiei şi a faunei

Niciunul din habitatele forestiere identificate în zona de influenţă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar” după legislaţia românească (O.M. 1198/25.12.2005) şi nici după Natura 2000.

Dintre habitatele secundare, cele cu suprafaţa afectată cea mai mare sunt pajiştile culturale. Însă acestea sunt toate de tip comunitate antropică şi pierderea lor nu va avea un impact semnificativ aspra biodiversităţii la scară locală sau regională. Pajiştile culturale sunt foarte comune în toată regiunea Carpaţilor Meridionali.

Date fiind influenţele antropice considerabile, se observă o absenţă aproape în totalitate a habitatelor naturale primare, fiind instalate in zona habitate de tip secundar, multe dintre acestea degradate.

Astfel, pentru perimetrul vizat de proiect, o corelare cu tipurile de habitate naturale conform Manualului de interpretare al habitatelor naturale europene este cel puţin hazardata. De asemenea descrierea covorului vegetal şi



2009 248

clasificarea asociaţiilor vegetale existente rămâne o sarcină prea puţin relevantă atât scopului final, vizând crearea unei reţele ecologice compensatorii, cât şi evaluării iniţiale care de la bun început releva existenţa unor perimetre extrem de limitate de vegetaţie situată în succesiune naturală.

Cu toate acestea, este important de menţionat faptul că monitorizarea

viitoare va impune ca pentru zona limitofă Lacului Bacău II suprafeţele cu stuf şi vegetaţie arbustivă ca de asemenea pâlcurile de arbori deja existenţi să rămână în starea actuală. Practic recomandăm ca zonă să rămână în aceeasi parametri deoarece constituie habitatul prielnic speciilor de păsări pentru locurile de cuibărit şi sursa de hrană.

Toate datele şi concluziile prezentate în acest studiu au la bază o serie de

documente şi convenţii, cu aplicatibilitate la nivel intenaţional, regional sau naţional. Cadrul general al conservării biodiversităţii în România este oug 195/2005 privind Protecţiei Mediului aprobată cu modificări prin Legea 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, există un capitol special care reglementează conservarea biodiversităţii şi ariile naturale protejate( CAP. 8)

Alte câteva norme şi legi ulterioare vin în susţinerea acestui act legislativ şi se ocupă de protecţia ecosistemului, conservarea şi utilizarea durabilă a componentelor sistemului biodiversităţii biologice, cât şi de asigurare a sănătăţii umane. OUG 57 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, completaă şi modificată prin OUG154/2008.

Legea nr. 13/1993 furnizează cadrul legal necesar aderării României la convenţia asupra protecţiei faunei şi habitatelor naturale în Europa.

Cerinţele legate de protecţia pădurilor sunt stipulate în legea nr. 46/2008 – Codul forestier,

Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 asupra regimului forestier şi administrarea fondului naţional forestier, aprobat de legea nr. 141/1999 şi modificat de legea nr. 513/2004;

Ordonanţa de Urgenţă nr. 226/2000 asupra regimului juridic de circulaţie a terenurilor forestiere aprobată de legea nr. 66/2002; Legea nr. 289/2002.

Protecţia faunei acvatice este guvernată în România de legea nr. 192/2001 republicată în 2003 şi ulterior modificată de Legea nr. 481/2003, legea nr. 298/2004 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.



2009 249

69/2004. De asemenea, există prevederi speciale în codul forestier în privinţa fondului piscicol din apele de munte.

Legea Fondului de Vânătoare şi de protecţie a vânătorii sportive (Legea nr. 103/1996) furnizează cadrul necesar conservării diversităţii faunei şi menţinerii echilibrului ecologic al speciilor din fondul de vânătoare. Legea stabileşte cotele anuale, regulile tehnice ale vânătorii şi fauna care este protejată. În anul 2000 a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 69/2000 asupra modificării şi completării Legii Fondului de Vânătoare nr. 103/1996, iar în 2006 a fost promulgată Legea nr. 407/2006, privind vânătoarea în România.

Convenţii internaţionale Din anul 1990 România a ratificat mai multe convenţii internaţionale asupra

conservării biodiversităţii şi naturii. Mai jos sunt enumerate convenţiile ce au fost ratificate de Guvernul României: Convenţia asupra protecţiei patrimoniului cultural şi natural al lumii

(1972), adoptată prin Decretul 187/1990; Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special

a habitatelor pentru păsări acvatice 1971 (Convenţia Ramsar) ratificată de Legea 5/1991

Convenţia asupra conservării faunei şi habitatelor naturale europene (Berna, 1979), la care România a aderat prin legea 13/1993

Convenţia asupra Diversităţii Biologice (Rio de Janeiro, 1992), ratificată prin legea 58/1994

Protocolul asupra Biosecurităţii de la Cartagena 2000, ratificat prin legea no. 59/2003

Convenţia asupra Comerţului Internaţional cu Specii Periclitate (CITES) 1973 - (semnată în Washington, D.C., la data de 3 Martie 1973, amendată la Bonn, in 22 Iunie 1979), ratificată prin legea 69/1994

Convenţia asupra conservării speciilor migratorii (Bonn, 1979), la care România a aderat prin legea 13/1998.

Convenţia asupra protecţiei şi utilizării cursurilor de apă transfrontiere şi lacurilor internaţionale (semnată la Helsinki, în 17 Martie 1992) – ratificată prin legea nr. 30/1995;

Convenţia asupra cooperării pentru protecţia şi utilizarea durabilă a Dunării (semnată în oraşul Sofia, în data de 29 Iunie 1994) – ratificată prin legea nr. 14/1995 Trebuie menţionat de asemenea că România este parte semnatară a

convenţiei asupra evaluării impactului asupra mediului în context transfrontier



2009 250

(Convenţia Espoo semnată în 1991 – ratificată prin legea nr. 22/2001), şi a convenţiei asupra accesului la informaţie, participare publică în procesul de luare a deciziilor şi accesului la justiţie în ceea ce priveşte problemele de mediu (Convenţia Aarhus semnată în 1998 – ratificată prin legea nr. 86/2000).

Alte acte relevante din domeniul cooperării internaţionale: Convenţia încheiată între Guvernul României şi cel al Republicii

Bulgaria asupra cooperării în domeniul protecţiei mediului (semnată la Sofia, 1991 – ratificată prin legea no. 97/1992); Hotărârea Guvernului nr. 404/1994 prin care s-a aprobat statutul şi funcţionarea comisiei inter-guvernamentale Româno-Bulgare pentru protecţia mediului;

Acordul dintre Guvernul României şi cel al Ukrainei asupra cooperării în domeniul managementului apelor de frontieră (semnat la Galaţi în 1997 şi ratificat prin legea nr. 16/1999);

Acordul dintre Guvernul României şi cel al Ungariei asupra cooperării în domeniul protecţiei mediului (semnat la Bucureşti în anul1997);

Acordul dintre Guvernul României şi cel al Ungariei asupra cooperării pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră (adoptat prin Hotărârea de Guvern no. 577/2004);

Acordul dintre Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România şi Departamentul de Protecţie a Mediului al Republicii Moldova în domeniul protecţiei mediului şi a utilizării durabile a resurselor naturale;

Acordul dintre Ministerul Mediului şi Departamentul Planificarea Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale al Ukrainei asupra cooperării în domeniul: zonele naturale protejate ale Deltei Dunării şi a Râului Prut (semnat la Bucureşti în anul 2000 - nu este încă în vigoare);

Memorandumul de cooperare dintre Ministerul Român al Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerul Olandez al transporturilor, Lucrărilor Publice şi Gospodăririi Apelor asupra cooperării în domeniul managementului integrat al apelor (aprobat de

Hotărârea Guvernului nr. 1105/2004).



2009 251

Pentru a îndeplini obiectivele propuse de convenţiile şi legislaţia internaţională şi europeană, România a armonizat legislaţia proprie cu cerinţele impuse de:

Directiva 79/409/EEC asupra conservării faunei aviare (Directiva Păsărilor), şi,

Directiva 92/43/EEC asupra conservării habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitatelor).

Scopul acestei Directive 92/43/EEC este de a contribui la asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.

Măsurile luate ca urmare a adoptării acestei Directive sunt alcătuite în aşa fel încât să menţină sau să restaureze la un nivel de conservare corespunzător habitatele naturale, fauna şi flora; ţinând cont cerinţeleeconomice, sociale şi culturale şi caracteristicile regionale şi locale.

Guvernul României nu a cerut o perioadă de tranziţie (prin urmare nu există plan de implementare); aşadar toate cerinţele trebuie îndeplinite odată cu data accederii în Uniuniea Europeană (2007).

Constituţia României furnizează cadrul legal necesar legislaţiei legate de conservarea biodiversităţii în România. Revizuită în Octombrie 2003, Constituţia include referinţe speciale asupra:

Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat din punct

de vedere ecologic. Statul va asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui

drept. Persoanele fizice şi cele juridice vor avea datoria de a proteja şi

îmbunătăţii mediul În cadrul domeniului bioprotecţiei, România a ratificat Protocolul

Cartagena prin legea nr. 59/2003 şi a transpus directivele UE 90/219/EEC şi 90/220/EEC prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2000, aprobată, cu amendamentele şi modificările ulterioare prin legea nr. 214/2002. 11.3.1.5 Evoluţia probabilă a peisajului Direcţiile de acţiune propuse pentru realizarea obiectivelor anterioare sunt:

• Asigurarea din terenul intravilan a unei suprafeţe de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor până la 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2013, conform OUG nr.114/2007;



2009 252

• Reabilitarea şi reconstrucţia spaţiilor verzi existente, inclusiv cu cedarea în administrare a acestora sistemului privat sau comunitar (ONG, agenti economici, persoane fizice);

• Amenajarea corespunzătoare a zonelor de agrement existente în municipiul Bacău prin replantări de arbori ornamentali şi înlocuirea celor îmbătrâniţi sau degradaţi;

• Amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din jurul blocurilor de locuinţe;

• Amenajarea şi întreţinerea unei perdele de vegetaţie dispusă de-a lungul viitoarei centuri ocolitoare a municipiului Bacău;

• Amenajarea şi întreţinerea unor perdele de vegetaţie ca delimitare între zona industrială şi zona de locuinte;

• Stoparea defrişărilor şi iniţierea unor programe de refacere a pădurilor în scopul diminuării proceselor de degradare a solului în zonele deficitare în vegetaţie forestieră ale municipiului.

11.3.2 Evoluţia estimată a calităţii factorilor de mediu cu aplicarea planului/programului

11.3.2.1. Potenţiale efecte asupra solului şi subsolului

Dezvoltării urbanistice a oraşului municipiului Bacău în conformitate cu prevederile PUG nu îi sunt asociate efecte semnificative asupra calităţii solului şi subsolului.

Extinderea zonelor de locuit şi alocarea unor suprafeţe de teren pentru dezvoltarea activităţilor de producţie şi a serviciilor va determina o schimbare a categoriei de folosinţă a terenului, din teren agricol în teren destinat locuirii sau activităţilor de producţie/servicii. În condiţiile în care prin PUG este permisă doar dezvoltarea unor activităţi de producţie/servicii fără efecte semnificative asupra calităţii factorilor de mediu, se poate estima că nu se vor înregistra modificări semnificative ale actualei calităţi a calităţii solului pentru suprafeţele de teren care vor fi incluse în intravilanul localităţii.

Acţiunile şi măsurile prevăzute de PUG nu se referă la zonele în care sunt amplasate principalele surse de poluare pentru sol şi subsol de pe teritoriul municipiului Bacău, respectiv nu se referă la zonele de amplasare ale depozitelor de deşeuri (halde de steril, platforma de nămol a staţiei de epurare,



2009 253

iazuri de decantare) în care solul este deja afectat . Ca atare, evoluţia calităţii solului şi a subsolului din aceste zone nu va fi influenţată de aplicarea măsurilor şi a prevederilor PUG.

11.3.2.2. Potenţiale efecte asupra apei de suprafaţă şi a apei subterane Extinderea reţelelor de canalizare pentru apele uzate menajere şi

tehnologice generate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău şi asigurarea funcţioării optime a staţiei de epurare a apelor uzate din municipiu, va face ca, în perioada de aplicare a PUG-ului analizat, întreaga cantitate de apă uzată generată să fie colectată şi epurată înainte de a fi descărcată în cursurile de apă de suprafaţă.

Proiectarea reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate a fost făcută în aşa fel încât să poată prelua apele uzate rezultate din activităţile actuale şi viitoare de locuit, respectiv din viitoarele activităţi de producţie.

Urmare a măsurilor de colectare şi epurare a întregii cantităţi de ape uzate, se poate estima că PUG-ul municipiului Bacău va avea un efect pozitiv asupra calităţii apei de suprafaţă.

Eliminarea bazinelor individuale de stocare a apelor uzate (soluţia actuală de evacuare a apelor uzate fiind cea de colectare-vidanjare în unele zone periferice a municipiului Bacău) va avea drept urmare şi eliminarea eventualelor exfiltraţii de ape uzate prin neetanşeităţile bazinelor şi, ca atare, eliminarea unei surse de poluare a apei subterane.

Acţiunile şi măsurile prevăzute de PUG nu se referă la zonele în care sunt amplasate principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane de pe teritoriul municipiului Bacău, respectiv nu se referă la zonele de amplasare ale depozitelor de deşeuri (halde de steril şi iazuri de decantare) în care există descărcări de ape de în cursurile de apă de suprafaţă. Ca atare, evoluţia calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane din punct de vedere al încărcării cu metale grele nu va fi influenţată de aplicarea măsurilor şi a prevederilor PUG.

11.3.2.3. Potenţiale efecte asupra aerului Principalele surse de poluare a aerului din zona municipiului Bacău

sunt: -traficul rutier de pe toate arterele de circulaţie din municipiu; -traficul aerian de pe aeroportul din partea de sud a oraşului; -zonele industriale din nordul şi sudul municipiului Bacău;



2009 254

Planul Urbanistic General al municipiului Bacău prevede devierea traficului de tranzit greu spre varianta de ocolire a municipiului Bacău pentru care există deja un acord de mediu de revizuire a construirii acestuia cu nr. 83 din 18.05.2009..

Reducerea intensităţii traficului rutier de mare tonaj din municipiu Bacău va avea ca efect scăderea, în zona rezidenţială a oraşului, a concentraţiilor de poluanţi atmosferici proveniţi din gazele de eşapament ale mijloacelor de transport auto. Scăderea concentraţiilor poluanţilor atmosferici proveniţi din traficul auto în zona rezidenţială a oraşului va fi favorizată, pe lângă distanţa relativ mare dintre traseul proiectat al variatei ocolitoare şi zona rezidenţială a oraşului şi de perdelele vegetale care vor fi plantate în zona de separare/protecţie a variatei ocolitoare.

Planul Urbanistic General al municipiu Bacău prevede extinderea suprafeţei alocate aeroportului din partea de sud a teritoriului administrativ al oraşului şi instituirea de spaţii de separare şi de perdele vegetale de protecţie pe întreg perimetrul aeroportului.

Măsurile de respectare strictă a distanţelor de separare dintre zonele de operare de pe aeroport şi zonele rezidenţiale, cumulate cu efectul unor perdele vegetale de protecţie pot avea ca urmare diminuarea concentraţiilor de poluanţi atmosferici din zonele rezidenţiale dar şi a zgomotului.

Având însă în vedere că activitatea de transport aerian s-ar putea dezvolta odată cu modernizarea aeroportului, se poate estima că în zonele rezidenţiale adiacente aeroportului, concentraţiile de poluanţi atmosferici datorate traficului aerian se vor menţine la valori comparabile cu cele existente în prezent.

La momentul actual, municipiu Bacău dispune de o reţea de distribuţie a gazului metan, reţea care acoperă o parte din zonele locuite şi zonele destinate activităţilor de producţie. Proiectele existente prevăd extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan, astfel încât ea să poată deservi integral viitoarele zone de locuit şi viitoarele zone de dezvoltare a activităţilor de producţie.

Cu toate acestea, din motive financiare, o parte a populaţiei actuale din zonele periferice a municipiului Bacău, preferă utilizarea combustibilului solid (lemn de foc şi deşeuri din lemn) pentru încălzirea spaţiilor de locuit. Utilizarea combustibilului solid în instalaţiile individuale de încălzire (sobe şi cazane de apă caldă) face ca, în perioadele reci ale anului, concentraţiile de pulberi atmosferice în imisie din zonele rezidenţială să aibă valori relativ mari.

11.3.2.4. Potenţiale efecte asupra vegetaţiei şi faunei



2009 255

Planul Urbanistic General al municipiului Bacău vizează în special actualul intravilan al localităţii, în a cărui contur este prevăzută şi includerea unor zone situate în momentul de faţă în extravilan. Toate suprafeţele de teren propuse pentru includerea în intravilan sunt situate la limita actuală a intravilanului şi, în cea mai mare parte, sunt utilizate deja pentru locuit, activităţi de producţie sau activităţi turistice. Extinderea intravilanului nu afectează zonele în care vegetaţia şi fauna sunt dezvoltate, zonele propuse pentru a fi incluse în intravilan cu destinaţia de spaţii pentru locuit şi spaţii pentru activităţi de producţie fiind caracterizate de o faună şi de o vegetaţie de tip urban.

Pentru suprafeţele cu destinaţie turistică şi ecoturistică propuse a fi incluse în intravilan, Planul Urbanistic General al municipiului Bacău, prin Regulamentul de Urbanism aferent, prevede măsuri ferme pentru protejarea calităţii vegetaţiei şi a faunei.

11.3.2.5. Potenţiale efecte asupra ariilor şi/sau obiectivelor protejate Planul Urbanistic General nu prevede intervenţii în ariile protejate de pe

teritoriul municipiului Bacău şi nici în vecinătatea acestora. Ca atare se poate estima că PUG nu va afecta calitatea actuală a

vegetaţiei şi a faunei din zonele protejate. Una dintre cele mai importante măsuri de diminuare a impactului o

poate constituii efectuarea lucrărilor de decolmatare a lacului de Agrement, care sut de preferat a se executa, în perioada toamnă-iarnă, când numărul de specii de păsări este redus cu 45%, iar cele rezidente se pot retrage în alte zone. Efectele pierderilor de habitat vor fi atenuate prin evitarea lucrărilor în timpul perioadei de cuibărit şi printr-o bună gospodărire a zonelor de conservare.

În zona limitrofă Arie de Protectie Speciala Avifaunistică – Lacul Bacău II se vor promova practici care vor duce la o îmbunătăţire a stării avifaunei ex: păstrarea arborilor morţi, scorburoşi, amplasarea de scorburi artificiale, menţinerea subarboretului, menţinerea vegetaţiei tipice de luncă care constituie mediul prielnic pentru păsările care poposesc pe aceste lacuri. Astfel se va menţine o structură mozaicată a habitatelor din apropiere şi se vor reface zone umede. Arborii scorburoşi vor fi prioritar conservaţi în zonele perimetrale.

11.3.2.6. Potenţiale efecte asupra sănătăţii umane



2009 256

Măsurile şi dezvoltările propuse de PUG vor asigura îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de protejare a sănătăţii locuitorilor municipiului Bacău prin:

-reducerea nivelului de zgomot în zonele locuite; -reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici din zonele locuite; -menţinerea/înbunătăţirea calităţii apei subterane şi a apei de suprafaţă; -asigurarea unor căi de acces corespunzător amenajate la zonele de locuit

şi la zonele destinate activităţilor productive; -asigurarea apei potabile din surse centralizate pentru toţi locuitori

municipiului Bacău. 11.3.2.7. Potenţiale efecte asupra peisajului şi a patrimoniului cultural, inclusiv cel

arhitectonic şi arheologic

Dezvoltarea propusă de PUG ţine cont şi de necesitatea armonizării peisajului urban cu zona de amplasare a localităţii. Sunt impuse măsuri şi reguli stricte pentru viitoarele zone construite din intravilanul localităţii, astfel încât dezvoltările viitoare să se facă în concordanţă cu fondul construit existent şi cu aspectul zonei de amplasare. PUG-ul nu prevede intervenţii în extravilanul municipiului Bacău, astfel încât peisajul zonelor din extravilan nu va fi afectat.

În ceea ce priveşte patrimoniul construit şi patrimoniul arheologic, PUG prezintă un inventar al obiectivelor de patrimoniu de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău, fără a face o evaluare a stării acestora şi fără a propune măsuri/lucrări de conservare şi/sau reabilitare a lor. 11.4 Impact prognozat Obiectivele Planului Urbanistic General al municipiului Bacău sunt:




• Stabilirea reglementărilor specifice ale municipiului şi a zonelor funcţionale,



2009 257

pentru amplasarea şi destinaţia construcţiilor, precum şi regimul de înălţime şi indicilor de control, privind modul de ocupare a terenului.











Din compararea obiectivelor Planului Urbanistic General al municipiului Bacău cu obiectivele planurilor ierarhic superioare prezentate în capitolul 5, , obiectivele PUG municipiului Bacău sunt compatibile cu obiectivele de protecţia mediului a acestora.

Pentru caracterizarea fiecărui impact estimat s-au avut în vedere următoarele informaţii: receptorul, tipul impactului, durata impactului, frecvenţa impactului, scara la care se poate resimţi efectul, reversibilitatea/ireversibilitatea impactului.

Pentru precizarea receptorului s-a analizat şi s-a identificat fiecare factor de mediu posibil a fi afectat, resurse naturale, instituţii/administraţii publice, comunităţi, etc.



2009 258

Pentru a caracteriza efectul din punct de vedere al efectului pozitiv sau negativ asupra mediului, s-a utilizat noţiunea de pozitiv atunci când s-a apreciat că efectul se va răsfrânge asupra mediului printr-un câştig şi s-a utilizat noţiunea de negativ atunci când s-a apreciat că prin acel impact se va aduce un prejudiciu mediului.

Pentru a caracteriza tipul efectului, din punct de vedere al legăturii lui cu PUG-ul, s-a precizat dacă el derivă din PUG sau se corelează în mod direct cu acesta, când efectul a fost descris ca fiind direct. Efectele indirecte sunt cele care se asociază cu PUG-ul.

Durata impactului a fost apreciată utilizând următoarea scară:

Durata Perioada în care se estimează că impactul se menţine

mare cel puţin pentru toată durata de valabilitate a PUG-ului

medie pe parcursul unui an/câtorva ani mică pe parcursul unei/câtorva luni

În privinţa aprecierii frecvenţei manifestării efectului estimat asupra mediului, s-a utilizat următoarea scară: Frecvenţa Modul de manifestare a efectului mare frecvent mică ocazional

Pentru caracterizarea arealului la care se estimează apariţia efectelor, s-a utilizat următoarea scară: Scara Arealul de manifestare a efectului local în vecinătatea locului de producere şi

cel mult în conturul PUG regional la nivel regional, respectiv în arealul

Regiunii de nord-est a României naţional la nivelul ţării transfrontieră depăşeşte graniţele României global la nivel planetar

În privinţa caracterizării reversibilităţii unui efect estimat s-a ţinut seama

de posibilitatea de a contracara un impact fără a se afecta obiectivul PUG-ului. Evaluarea efectelor aplicării PUG municipiului Bacău evidenţiază

următoarele aspecte:



2009 259

impactul va fi resimţit atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul calităţii factorilor de mediu şi al sănătăţii populaţiei

în cea mai mare parte impactul va fi unul pozitiv, direct sau indirect şi se va manifesta pentru o durată mare de timp

efectele aplicării PUG se vor resimţi în special în plan local, unele dintre acţiuni având însă şi un caracter zonal

în general efectele aplicării PUG vor fi efecte reversibile, fapt care face necesară o atentă monitorizare a aplicării şi a efectelor, astfel încât beneficiile aplicării PUG să acopere o durată de timp cât mai mare

efectele aplicării PUG sunt în general cumulative, permiţând abordarea în continuitate a unor noi planuri/proiecte de îmbunătăţire a cadrului urban, a cadrului natural şi al sănătăţii şi confortului populaţiei municipiului Bacău.

Pentru o corectă apreciere a impactului aplicării PUG municipiului Bacău asupra mediului, estimarea impactului se va face în două situaţii, cea în care nu sunt aplicate prevederile PUG, respectiv cea în care sunt aplicate prevederile PUG.

Prezenta analiză de impact asupra mediului nu ia în considerare măsurile organizatorice referitoare la instituţiile publice şi administraţia locală. Pentru aceste măsuri/receptori aplicarea PUG şi a planurilor/programelor de nivel ierarhic superior au o influenţă directă, care, prin modificări de comportament şi atitudine, determină în timp şi efecte directe/indirecte induse la nivelul calităţii mediului şi la nivelul populaţiei. Aceste efecte se vor resimţi în acţiunile concrete întreprinse de autorităţi, urmare a aplicării unor planuri/programe specifice pentru protecţia mediului, planuri/programe care se vor derula atât pe parcursul perioadei de viaţă a PUG, cât şi în perioadele următoare. 11.5 Monitorizare

Plecând de la obiectivele Planului Urbanistic General al municipiului Bacău şi de la acţiunile specifice care rezultă din obiectivele PUG, este prezentată o propunere de monitorizare modului de aplicare a PUG şi a efectelor aferente aplicării acestuia.

În funcţie de magnitutinea efectelor asupra mediului şi a comunităţii estimate, a fost stabilită o ierarhizare a proceselor de monitorizare.

Monitorizarea evoluţiei implementării PUG este în principiu o practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul instituţional public. Pe de altă parte această sarcină presupune resurse considerabile alocate (sisteme de



2009 260

colectare, prelucrare şi raportare a datelor) şi o pregătire specifică în colaborare cu alte instituţii de mediu (definirea indicatorilor cantitativi şi calitativi, corelat cu potenţialele surse de colectare/ producere a acestora). În consecinţă, una dintre alternativele cele mai convenabile administraţiei publice locale este să faciliteze crearea unui sistem de monitorizare şi evaluare a stării de mediu prin: a) identificarea fiecărui potenţial partener-sursă pentru furnizarea de indicatori:

• departamente interne (urbanism şi/sau mediu), • parteneri locali (de exemplu: societate civilă pentru aplicarea

metodelor calitative de monitorizare – chestionare, interviuri, etc) • parteneri externi publici (de exemplu: agenţii publice) • instituţii privaţe (de exemplu: agenţi economici , ONG

profesioniste, etc), b) identificarea obiectivelor, a ţintelor şi indicatorilor de mediu, a competenţelor şi a nivelului de responsabilitate pentru monitorizarea fiecărui indicator, şi c) crearea unui cadru de cooperare pentru asigurarea fluenţei informaţiei (colectare, transmitere, prelucrare, analiză şi raportare). Pregătirea rapoartelor de monitorizare poate fi făcută printr-o funcţie tehnică a administraţiei publice locale sau un secretariat comun instituţiilor implicate în aplicarea sistemului. În continuare, diferiţi parteneri de mediu responsabili cu funcţionarea sistemului trebuie ca periodic – de ex. o dată pe an – să îşi „treacă în agendă” activitatea de monitorizare. În cadrul monitorizării trebuie implicate pe cât posibil persoanele interesate (afectate de starea mediului – ex. grupuri de cetăţeni, ONG, consilieri locali, economici locali, etc), care dacă e posibil, ar putea lua parte chiar în aplicarea cadrului de monitorizare.

Procesul de monitorizare este specific pentru fiecare componentă monitorizată, iar autoritatea administraţiei publice locale, responsabilă cu implementarea planului şi cu monitorizarea efectelor asupra mediului, în colaborare cu instituţiile, organizaţiile, grupurile care vor fi cooptate să participe la procesul de monitorizare vor trebui să stabilească modul practic de realizare a monitorizării şi să stabilească sarcinile şi competenţele fiecăruia interesat în acest proces. Cadrul legal pentru colectarea tuturor datelor necesare realizării monitorizării se regăseşte şi în HG 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, unde, în art 20 prevede “(1) Autoritatile publice sunt obligate sa organizeze informatia privind mediul, relevanta activitatii lor si care este detinuta de sau pentru acestea, in scopul realizarii diseminarii active si sistematice catre public a informatiei privind mediul...”



2009 261

(3) Autoritatile publice au obligatia de a emite comunicate de presa lunare care cuprind sinteza evenimentelor si actiunilor care au avut loc in luna precedenta in legatura cu informatiile privind mediul prevazute in art. 22. Trebuie remarcat faptul că HG-ul stabileşte obligaţii pentru toate autorităţile publice, agenţi economici sau organizaţii care deţin informaţii privind mediul (art 2)

1. Autorităţi le care se recomandă a fi implicate în procesul de

monitorizare : a) administraţia publică locală (AL) (Consiliul Local, Primăria

Municipiului prin departamente specializate b) instituţii publice descentralizate din judeţul Bacău, desemnate prin

cadrul legal de înfiinţare şi funcţionare, respectiv: - Agentia Regională pentru Protectia Mediului Bacău (APM), -Agentia pentru Protectia Mediului Bacău (APM), -Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Bacău (GNM), -Direcţia pentru Sănătate Publică Bacău (DSP) - Direcţia de Sănătate Veterinară ( DSV) - AN APELE ROMÂNE; Direcţia APELOR “SIRET”, Sucursala

de Gospodărire a Apelor Bacău (SGA), -Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Bacău (DS) -Directia de cultura, culte si patrimoniu national a judetului Bacau, -Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA), -Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Compartimentul de

Inspecţie Teritorială Bacău (IJRM) -Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bacău

(AJVPS)

c). Mediul de Afaceri – Agenti Economici (Ag Ec) cu un rol de solicitant sau executant a serviciilor, lucrărilor de mediu,.

-Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare S.A. Bacău (ANIF)

-S.C. Drumuri Poduri Bacău S.A. (DPM) - SC SOMA SRL Bacău

d). Agenţi economici a căror activitate influenţează oricare dintre componentele de mediu ale zonei studiate prin plan



2009 262

e) Societate Civilă – ONG cu un rol sau interes de mediu în localitate/zonă.

ÎNTOCMIT

Dr. Biolog GUŞĂ DELIA NICOLETA

Expert evaluator/auditor de mediu

Documents

arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/23651_raport de mediu pug bacau varianta 2.pdfarpmbc.anpm.ro