8/13/2019 -gastrita-2014

1/51

CUPRINS

Capitolul I.

Anatomia si fiziologia aparatului digestive.pag.2-12

Capitolul II.

Gastrita acuta...pag13-22

1. Definitie

2. Etiologie

3. Factori de risc

4. Etiopatogenie

. !a"lou clinic

#. $impotomatologie

%. Diagnostic

&. Evolutie

'. (rofila)ie

1*. !ratament

Capitolul III.

+olul asistentei medicale in e)amenele clinice si paraclinicepag23-2'

Capitolul IV.

,ngriiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta..pag3*-32

Capitolul V.

(rezentarea cazurilor...pag33-4&

Capitolul VI.

oncluzii.pag 4'

Bibliografie.pag*

1

8/13/2019 -gastrita-2014

2/51

CAP. I Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv

Aparatul digestiv /canalul alimentar sau tractul gastrointestinal0 reprezinta ansam"lul de

organe cu rol de a transforma fizic si cimic alimentele in scopul asimilarii lor si de a elimina

reziduurile ce nu au putut fi digerate.

Aparatul digestiv este alatuit din !

"ubul digestiv

#landele ane$e

1. "ratul gastrointestinal superior / tu"ul digestiv 0 este format din

- avitatea buala - aici alimentele sunt maruntite cu autorul dintilor si lim"ii si sunt

amestecate cu saliva.

avitatea "ucala este delimitata de pereti

-unul anterior 5 "uzele

-doi laterali 5 o"raii

-unul inferior 5 planseul "ucal

-unul superior 5 "olta sau valul palatin6

- faringe5ramuri arteriale din faringiana ascedenta din palatina ascedenta sfenopalatina

si cidiana6

- esofag - parte a tractului digestiv esofagul este un tu" musculomucos lung de 2-3* cmcu func7ia de transport a ranei si care leaga faringele de stomac. (ere7ii s8i musculari produc

contrac7ii ondulatorii care aut8 la transportarea alimentelor.

- stoma- aici rana este transformata in pasta cu autorul acizilor e)istenti la nivelul

stomacului

2

8/13/2019 -gastrita-2014

3/51

2. "ratul gastrointestinal inferior este format din

- intestinul subtire - reprezint8 segmentul aparatului digestiv situat 9ntre stomac :iintestinul gros. Aici sunt a"sor"ite maoritatea licidelor si mineralelor din mancare.

(rezinta o serie de infle)iuni numite anse intestinale si este format din 3 parti

- duoden !

- segment ini7ial al intestinului su"7ire cu lungime de 2 5 3* de cm si forma de

potcoava descisa ce leaga stomacul de eun.

Aici incepe procesul de digestie a mancarii rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza

aciditatea din rana.

-%e%un !

- partea central8 a intestinului su"7ire fiind situat 9ntre duoden :i ileon. rolul lui este de a

a"sor"i su"stantele nutritive

- ileon!

- ultima parte a intestinului su"tire. Aici are loc a"sor"7ia nutrien7ilor rezulta7i 9n urma

digestiei.

- intestinul gros !

- parte a aparatului digestiv cuprins 9ntre intestinul su"7ire :i anus. Aici are loc a"sor"7iaapei si a mineralelor nea"sor"ite.

,ntestinul gros este format din

- eum /cecul0

- prima parte a intestinului gros situat 9ntre ileon :i colon. De cecum este ata:at

apendicele. ;n cecum se afl8 flora intestinal8.

- olon /colon ascendent colon transvers colon descendent colon sigmoid0 -aici este

a"sor"ita apa ramasa in alimente - ret! - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale

- anus! - partea final8 a rectului folosit pentru eliminarea materiilor fecale

3. &rgane ane$e

- glandele salivare

1. Glande salivare mici ale mucoasei "ucale / 1* < din secretie 0

3

8/13/2019 -gastrita-2014

4/51

2. Glande salivare mari pereci

- su"linguale

- su"mandi"ulare

-parotide

- fiat! - produce "ila neutralizeaza to)inele din organism prelucreaza si depoziteaz8 numeroase

vitamine :i o serie de microelemente esen7iale6

- vezia biliara 'oleistul(!

- rezervor temporar al "ilei. Este unit8 cu ficatul de unde prime:te "ila :i cu duodenul

unde eli"ereaz8 "ila necesara digestiei grasimilor

- panreas !

- organ care 9ndepline:te dou8 func7ii maore e)ocrin8 /produce sucul pancreatic care

con7ine enzime digestive0 :i endocrin8 /produce mul7i ormoni importan7iincluz=nd :i

insulina0.

S"&)ACU*

reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie a"dominala si toracica situat in etaul

supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mo"il cavitar in forma de

cimpoi sau litera >? zona cea mai dilatata a tu"ului digestiv cu rol de depozitare si digestie a

alimentelor1.(redigestia "olului alimentar 9n special al proteinelor care este continuat8 la nivel

intestinal.

2.,n stomac prin p@-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea maoritatii "acteriilor /cu

e)cep7ia anumitor "acterii caHelicobacterpylori care se dezvolt8 9n mucoasa gastric8 fiind 9n

mod frecvent r8spunz8tor de ulcerul gastric0

.

+untionare @rana care 9n preala"il este faramitata la nivelul gurii cu autorul din7ilor vafi amestecat8

9n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric /compus din acid clorhidric0 :i enzime

/pepsina0 care descompun moleculele mai mari 9n special proteinele.

(entru digestie este stimulat8 secretia perstaltismului :i a sucului gastric. (rin masticatie

miros si gust creste cantitatea de suc gastric de la la 1* mlor8 9n stare de repaus stomacal

4

8/13/2019 -gastrita-2014

5/51

p=n8 la 1*** mlor8. (entru a realiza digestia rana este oprit8 timp de 2-4 orein stomac cu

autorul pilorului - orificiul de continuare a stomacului cu duodenul.

,imensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt - lungime totala 2 cm

- latimea de la marginea stanga la cea dreapta la nivelul corpului stomacului & - 1* cm

- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric 3 cm

- diametrul anteroposterior & cm

- inaltimea fundului stomacului 4 cm

- lungimea vesti"ulului piloric % cm

- lungimea canalului piloric 3 cm

- capacitatea stomacului variaza intre #** 5 2*** ml in functie de varstase) regimurile

alimentare si starile patologice.

Pozitionare

$tomacul se afla in cavitatea a"dominala in partea stanga in loa gastrica imediat su"

diafragma. Ba omul viu are pozitia verticala iar la cadavru este aproape orizontal.

$tomacul este mentinut in locul sau datorita tu"ului digestiv cone)iunilor cu ficatul

intestinul gros splina si peretelui posterior al a"domenului

8/13/2019 -gastrita-2014

6/51

(8r7ile anatomice a stomacului

1. Cardia (orificiu cardiac):

-este intrarea 9n stomac din esofag.,mportanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care

asigura trecerea "olurilor din esofagul terminal spre stomac pe de o parte si impiedicarea

reflu)ului gastroesofagian pe de alta parte.

2.Mica curbura

5 este concava groasa cu o lungime apro)imativa de 1 cm. ,ncepe de la cardia prezinta oportiune verticala apoi un ungi

5 incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

2. Marea curbura5 este conve)a su"tire cu o lungime apro)imativa de 4* cm. ontureaza

marginea stanga a stomacului formand cuterminarea esofagului un ungi numit incizura

cardiaca.#

8/13/2019 -gastrita-2014

7/51

3. Fundul stomacului /zona fundica0

5 reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului stomacului situat mai sus de

cardie imdeiat su" diafragm. De o"icei este plin cu gaze si aerul ingitit in timpul

deglutitiei. $e mai numeste si camera cu aer a stomacului.

. Corpul gastric

- este partea cea mai mare a stomacului.

#. Orificiul piloric (pilorul)

- orificiu inferior al stomacului care faceleg8tura intre corpul gastric si o zon8 mai dilatat8

- antrul piloric-continuat cu o por7iune 9ngustat8 - canalul piloric - care se termin8 inspre

duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.

Din punct de vedere structural in stomac se pot distinge tunii.

1. Tunica seroasa

- este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime

2. Tunica musculara

5 este formata din fi"re musculare netededispuse in 3 straturi concentrice /stratul

longitudinal stratul circular fi"rele o"lice0.

. Tunica submucoasa

5 este formata dintr-un tesut conuctiv la) vase de sange si limfatice si nervi care

constituie un ple) secretor pentru glandele mucoase. +olul ei este de a captusi

musculatura si a auta la alunecarea mucoasei.

/. Tunica mucoasa

5 captuseste toata suprafata endogastrica6 find mai mare ca intindere decat aceasta

tunica se cuteaza formand o retea de plici mucoase ceea ce permite stomacului sa semareasca la o dimesniue cu pana la 2* de ori mai mare decat dimensiunea initiala. !unica

mucoasa se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior la nivelul pilorului cu

mucoasa duodenala.Cucoasa gastrica este al"-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in

timpul digestiei.

%

8/13/2019 -gastrita-2014

8/51

Vasularizatia si inervatia stomaului 0 importanta secretiei gastrice si energia necesara

functionarii tunicii musculare e)plica vascularizatia "ogata a stomacului.

1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunciul celiac artera

epatica artera splenica si artera gastrica stanga.

2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare

situate in su"mucoasa6 stra"at grosimea peretilor gastrici se aduna su" seroasa si se arunca

apoi in trunciuri colectoare.Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua cur"uri alaturi de arcurile arteriale si se varsa in

vena porta.

3.Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine

-simpatica

-parasimpatica

&

8/13/2019 -gastrita-2014

9/51

a0 sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase

plecate din ple)ul celiac pe calea ramurilor arteriale 6

"0 sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang

+iziologia aparatului digestiv

!ractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa electroliti si su"stante nutritive

necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii este necesara

1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar6

2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor6

3. a"sor"tia produsilor de digestie a apei si a electrolitilor6

4. circulatia sangelui prin segmentele tu"ului digestiv in vederea transportului su"stantelor

a"sor"ite6

. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin.

Caoritatea su"stantelor intilnite in alimente au o structura cimica comple)a diferita de

cea a constituientilor organismului si nu pot fi preluate ca atare din natura. Ea sufera in

preala"il transformari mecanice fizice si cimice. !otalitatea acestora reprezinta digestia

alimentelor. (rin digestie principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple fara

specificitate "iologica iar acestea pot fi a"sor"ite la nivelul mucoasei intestinale

,igestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fiziocimice

in elemente in stare de afi a"sor"ite. (oate fi

1 Digestia "ucala

a0 prelucrarea m ecanica prin actul masticatiei cu rol de

- fragmentarea alimentelor

- facilitarea deglutitiei- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare

- initierea procesului de digestie a amidonului su" actiunea amilazei salivare

- asigurarea contactului cu receptorii gustative

"0 impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de

- pregatirea mecanica a alimentelor

- solvent / pentru perceptie de catre receptori0

'

8/13/2019 -gastrita-2014

10/51

- curatirea mecanica a mucoasei "ucale

- digestiv

- in vor"irea articulate

- e)cretor

- in mentinearea ecili"rului idricc0 deglutitia cuprinde 3 timpi

- bual /in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi ingitite ele sunt in mod

voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o e)ercita lim"a prin miscarea ei in sus

si posterior asupra palatului moale. De acum incolo procesul deglutitiei devine in intregime

sau aproape un act automat si in mod o"isnuit nu mai poate fi oprit0 6

- faringian 'la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel. ,mpulsurile

de la acest nivel aung la trunciul cere"ral si initiaza o serie de contractii faringiene

musculare automate 0 6

- esofagian 'esofagul are in principal rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac

iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii. in mod normal esofagul

prezinta doua tipuri de miscari peristaltice peristaltism primar si peristaltism secundar0

2Digestia gastrica

a0 functia secretorie a stomacului /$ecretiile gastrice continus procesele digestive incepute in

cavitatea "ucala6 cantitatea secretata zilnic este de apro)imativ 2 l0Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele

1.faza cefalica / refle)e neconditionate si conditionate 5declansate de vederea sau mirosirea

alimentelor0 6

2.faza gastrica / distensia mecanica a stomacului 5mecanism nervos si mecanism umoral-

gastrina istamine0 6

3.faza intestinala / efecte stimulatoare si ini"itorii la patrunderea cimului in duoden 0 6

"0 functia motorie a stomacului / mecanism intragastric 0 -varsatura act refle) prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura / rela)area

portiunii superioare a corpului si fundului gastric a cardiei si esofagului i contractie la nivelul

incizurii angulare a stomacului contractia diafragmului si musculaturii a"dominale

anterioareevacuarea continutului gastric cu epiglota incisa la sfarsit diafragmul se

rela)eaza si se contracta muculatura e)piratorie si a"dominala anterioara rezulatand

evacuarea continutului restant al esofagului 0

1*

8/13/2019 -gastrita-2014

11/51

3Digestia intestinala si functia de a"sor"tie

a0 secretia pancreatica

" 0 secretia "iliara

- parasimpaticul e)citosecretor si e)citomotor

- simpaticul ini"itor al secretiei si motilitatii- umoral prin descarcarea de secretina epatocrinina glucagongastrina

"0 secretia intestinala

c0 functia motorie a intestinului

5 miscarile intestinului de amestec / segmentare pendulare 0peristaltice

11

8/13/2019 -gastrita-2014

12/51

12

8/13/2019 -gastrita-2014

13/51

Capitolul II

#astrita auta

#astrita auta este inflamatia acuta reversi"ila a mucoasei gastrice.

Cucoasa gastrica este tumefiata prin edem si congestie iar la nivelul suprafetei mucoaseiapar eroziuni emoragice si ciar ulcere acute.

Gastrita acutaeste cauzata frecvent de

- ingestia unor medicamente /aspirina antiinflamatorii 5 gastrita postconsum de

antiinflamatoare nesteroidiene 0

- de a"uzul de "auturi alcoolice / gastrita etanolica0 meselor copioase condimentelor sau

alimentelor dificil de digerat.

- in unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de su"stante caustice precum acidul sulfuric

cloridric acetic su"stante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice -

gastrita acuta postingestionala.

- ,n alte cazuri poate fi provocata de reflu)ul "ilei din duoden in stomac in special dupa

anumite interventii cirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza reflu)ul "ilios.

Gastritele acute pot fi clasificate in

a. gastrita acuta simpla

". gastrita acuta corozivac. gastrita acuta alergica.

Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa

administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. egliarea gastritei acute

poate duce la cronicizare sau complicatii severe.

1tiologie

- Agentii infectiosi- Hacterii @elico"acter pIlori /@(0 5 cea nai frecventa cauza6 $treptococ J-emolitic

stafilococ clostridium Kelcii6 (roteus6 E.coli6 Hacilul Loc6!reponema pallidum.

- Mirusuri itomegalovirus si erpes virus.

- Fungi andida @istoplasma capsulatum riptococcus.

- (araziti si nematode $trongiloide !o)oplasma ritosporidium Beismania

- auze autoimune gastrita atrofica cu anemia Hiermer.

13

8/13/2019 -gastrita-2014

14/51

- Agentii medicamentosi antiinflamatoriile nesteroidine corticosteroidele.

- Agentii fizico-cimici cu potential eroziv /alcool produse picante etc.0.

- Dereglari motorii /9n caz de stres si patologii ale organelor adiacente0manifestate prin reflu)

duodenal-gastric.

- $tresul /ipovolemic sau ipo)ic0.- @ipertensiunea portala 6

-into)icatii alimentare

+atorii de ris

- alimentarea aotica si irationala6

- v=rsta peste #* ani6

- fumatul6

- consumul necontrolat de medicamente alcool agenti cimici6

- factorii profesionali nocivi6

- dereglarile motorii ale tu"ului digestiv superior6

- ipovolemie6

- ipo)ie /9n starile de soc com"ustii06

- insuficienta renala.

1tiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect prin

scaderea nivelului prostaglandinelor sau prin iscemia mucosala.

ele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele /acidul acetilsalicilic si alte

A,$0 alcoolul situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni.

"abloul lini

Canifestarile clinice sunt variate 9n dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate 9nmaoritatea cazurilor de sindrom dispeptic /discomfort a"dominal senzatie de plenititudine

postprandiala senzatie de greata varsaturi "alonari a"dominale eructatii satietate precoce

pirozis regurgitatii0 si de durere epigastrica acuta /uneori severa06 pacienti sunt afe"rili.

- emoragiile digestive 9n gastrita emoragica si eroziva6

- $indrom anemic /anemie megalo"lastica0 digestiv si neurologic 9n gastrita atrofica

autoimuna

14

8/13/2019 -gastrita-2014

15/51

Simptomatologie

!ranzitul intestinal poate fi nemodificat dar pot surveni diaree sau constipatie.a semne

generale se intalnesc cefaleea astenia starea de indispozitieinapetenta si ciar repulsia pentru

mancare.$imptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de

-stare generala alterata6

-dureri epigastrice /in zona dintre ple)ul solar si om"ilic0 cu caracter colicativ6

-senzatia de plenitudine6

-greata6

-sialoree

-varsaturi / mai intai alimentare apoi mucoase sau "ilioase0

-diaree6

-taicardie6

-ipotensiune arteriala /mai rar06

-in cazurile grave emoragii digestive superioare

,iagnosti pozitiv

Diagnosticul pozitiv se "azeaza pe datele clinice tinand seama de aparitia "rusca a

simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

,iagnosti diferential

Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din "olile

infectioase cu o colecistopatie acuta o apendicita acuta cu de"utul unei epatite epidemice

cu unele into)icatii cu varsaturile de natura central nervoasa.

Nneori prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa im"race aspectul gastritei

acute. De asemenea sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primelesaptamani.

1volutie

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2- zile mergand spre vindecare.Gastritele acute

negliate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

"ratament profilati

!ratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca "oala.

1

8/13/2019 -gastrita-2014

16/51

!ratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se manifesta

medicul poate recomanda o dieta licida pentru o scurta perioada de timp urmand ca aceasta

sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese ecili"rate pe zi.

Dieta licida tre"uie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara

consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor alimentatianormala poate fi reluata e)cluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Nnele

medicamente - antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor.

Alcoolul si tutunul sunt interzise iar medicamentele antiinflamatorii tre"uie evitate. ;n

general gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

"ratament medial

!ratamentul medical in gastrita acuta are la "aza in primul rand regimul dietetic6 in

primele zile se va prescrie un regim idric cu ceaiuri de menta musetel tei si supe de

zarzavat strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume gris orez paste

fainoase licide nu prea dulci mere rase6 ulterior in functie de evolutie se vor da lactate oua

fierte carne sla"a fiarta perisoare in a"uri "udinci.

!ratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea

stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin

inectii cu papaverina sau atropine6 in caz de desidratare se recomanda solutie clorurosodica

izotonica su"cutanat sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. Ba nevoie instarile mai grave cu ipotensiune se vor administra analeptice.

!ratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. ,n cazul unei

gastrite acute iperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din

clasele

- antiacide /amestecuri de su"stante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide0 Almagel

A Dicar"ocalm ovalo) +ennieCallo)

- antisecretorii /su"stante ce au rolul de a ini"a secretia acida actionind asupra receptoriloristaminici - ranitidina famotidina etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul0

$co"util -prednison Nscosin (riamide O)ifenoniu

- pansamente gastrice /medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un

film protector ce va auta la refacerea acesteia06

-antispastice /e)ercita o actiune specifica antispastica ce se manifesta asupra musculaturii

netede a tractului gastrointestinal "iliar si urinar0 Huscopan Nlcogastrin . Digest Duo .

1#

8/13/2019 -gastrita-2014

17/51

o-$pa forte

- antiemetice

- antialgice

ind se va evidentia e)istenta germenului @elico"acter pilorI in mucoasa gastrica se va

asocia un tratament anti"iotic de eradicare a acestei infectii amo$iilina asociata cumetronidazol.

u toate aceste modalitati terapeutice se va impune regim igienodietetic adecvat de

eliminarea a factorilor iritanti gastrici /alcoolul tutunul etc.0.

1%

8/13/2019 -gastrita-2014

18/51

Gastrita acut8 coroziv8

Defini7ie este consecin7a accidentelor const=nd 9n 9ngi7irea unor su"stan7e caustice idrat

de sodiu acid sulfuric azotic cloridric acetic su"limat -su"stan7e care provoac8 necroze pediferite 9ntinderi ale mucoasei gastrice.

$imptomatologie dup8 ingerarea causticului primul simptom 9l constituie durerea e)trem

de intens8 culocalizare epigastric8 :i retrosternal8 urmat8 imediat de disfagie dup8 care

survin v8rs8turi incoerci"ile.(rin v8rs8turi se elimin8 su"stan7a ingerat8 apoi v8rs8turile

devin "rune :i urmeaz8 ematemeze repetate.

$tarea "olnavului este foarte grav8 cu :oc6 se adaug8 fenomenele pe care to)icul le-a

provocat asupra altororgane /rinici ficat0.

Evolu7ia gastritei corozive merge spre vindecare cu procese cicatriceale deformante

mutilante la nivelul stomacului /:i al esofagului06 uneori se poate complica cu o perfora7ie a

stomacului sau cu o gastrita flegmonoas8.

Diagnosticul se "azeaz8 pe ta"loul clinic grav :i pe identificarea agentului caustic care a

provocat afec7iunea :i 9n plus pe prezen7a unor leziuni necrotice la nivelul "uzelor :i 9n

cavitatea "ucal86 de regul8se 9nt=lne:te :i ta"loul clinic al esofagitei corozive.

!ratamentul tre"uie f8cut de urgen78. Este contraindicat8 introducerea unor sonde pentru

sp8l8tur8 gastric8 din cauza pericolului de perfora7ie. Alimenta7ia oral8 fiind un indisponi"ilase va recurge la clisme alimentare :i la alimenta7ia parenteral8. 9n cazurile u:oare sau c=nd

stadiul- "olii permite acest lucru se prescriu lapte supe de zarzavat ou8 moi6 treptat se va

trece la "iscui7i pi:coturi sm=nt=n8 fri:ca pireuri f8inoase "r=nz8 proasp8t8 de vac8

peri:oare fierte 9n a"uri. Dup8 c=teva s8pt8m=ni se va aunge la o alimenta7ie o"i:nuit8.

(entru calmarea suferin7elor se vor administra antispastice :i analgetice 9n inec7ii sau

supozitoare iar pentru a com"ate desidratarea :i starea de :oc se vor inecta solu7ii clo-

rarosodice sau glucozate analeptice sau se va recurge la tratamentul pentru de:ocare.

1&

8/13/2019 -gastrita-2014

19/51

Gastrita alergic8

Este provocat8 totdeauna de un alergen de o"icei alimentar /lapte raci pe:te ou etc.0

:i este manifest8 cu un ta"lou clinic violent care se instaleaz8 imediat dup8 ingerareaalergenului dureri epigastrice violentegre7uri v8rs8turi an)ietate. Deseori apar pe tegumente

pl8ci urticariene iar la e)amenul s=ngelui seconstat8 eozinofllie.

Diagnosticul este 9nlesnit de recidivele "olii care apar ori de c=te ori "olnavul consum8

un anumit aliment.

!ratamentul este acel o"i:nuit 9n gastrita acut8 simpl86 9n plus se vor administra anti-

istaminice+omergan Feniramin ilfan. (entru viitor se recomand8 "olnavului s8 nu mai

consume alimentul.

1'

8/13/2019 -gastrita-2014

20/51

D,E!A , GA$!+,!A

!ratamentul dietetic al unei gastrite acute consta in primul rand din restrangerea

alimentatiei.$unt recomandate in acest stadiu supele de zarzavat limpezi sau cu putin orez

"ranza de vaci sau casul proaspat fainoasele cu apa si laptepaine al"a vece merele coapte

supa de carne de vaca fiarta si tocata.Holnavul va manca foarte incet iar dupa masa este

recomandat repausul lapat eventual aplicand o compresa calda pe a"domen. Acest tip de

regimva fi urmat ma)im &-1* zile revenindu-se apoi treptat la alimentatia normala dar

evitand totusi produsele iritante si greu digera"ile. ,n gastritele acute alimentatia va fi cat mai

variata si se va adaptape cat posi"il o"iceiurilor alimentare ale "olnavului.

Aceste persoane vor e)clude din dieta urmatoarele alimente

carnea grasa sau carnea de vanat mezelurile grase si slanina6

conservele nedietetice6

legumele tari "ogate in celuloza precum ceapa castravetii telinaridicile lintea

fasolea mazarea6

alimentele praite in grasime6

dulciurile ca "om"oanele praiturile de cofetarie dulceata6

condimentele ardei usturoi piper mustar6

cafeaua ceaiul tare alcoolul.

Alimentele permise vor fi preparate cat mai simplu iar orele de masa tre"uie respectate cu

strictete.

Alimentele indicate

supele de carne "orsurile supele-crema6 carnea in general greu tolerata de aceste persoane va fi de vitapasare vitel si doar

fiarta6

pestele sla" fiert fript sau copt in pergament6

ouale doar in preparate sau concomitent cu alte alimente /"udinci06

laptele dulce este foarte greu digerat in aceste cazuri si de aceease recomanda

derivatele de lapte iaurtul laptele acidulat cefirul"ranza de vaci62*

8/13/2019 -gastrita-2014

21/51

legumele tinere "ine fierte preparate ca soteuri cior"e si supe-cremade legume6

fructele se consuma su" forma de compoturi neindulcite sucuri defructe mere coapte

fara zaar. Nnele se pot consuma si crude dartre"uie sa fie "ine coapte caise prune

piersici fragi zmeura6

praituri cu mere si "ranza "iscuiti insa dulciurile mierea suntin general greusuportate.

Gastrita se trateaz8 corect cu alimente care se diger8 u:or. ;n cadrul dietei tre"uie s8 evi7i

alimente care produc tul"ur8ri digestive. Ai voie s8 consumi carne fiart8 de pas8re /pui sau

curcan0 de vit8 :i rasol de pe:te. $unt indicate :i f8inoasele al"e :i m8m8liga preparat8 din

m8lai gri:at pe care tre"uie s-o fier"i foarte "ine. Alimente permise sunt :i supele de zarzavat

strecurate :i piureurile sau sufleurile de legume preparate din dovlecei morcovi lo"od8

spanac urzici sau cartofi. De asemenea ai voie s8 m8n=nci :i dou8-trei ou8 moi pe

s8pt8m=n8. Ba desert sunt permise "udincile sau pr8iturile cu "r=nz8 de vaci :i compoturile

preparate din fructe dulci. De asemenea fructele "ine coapte f8r8 coa8 :i f8r8 s=m"uri :i

"iscui7ii cu fructe au efect calmant pentru mucoasa stomacului. (entru 9ndulcirea cafelei sau

ceaiului :i pentru prepararea deserturilor nutri7ioni:tii recomand8 mierea de al"ine 9n loc de

za8r.,n gastrit8se e)clude sau m8car limiteaz8 consumul de alcool :i de cafea. Hea doar ap8

plat8 sau ap8 mineral8 alcalin8 sucuri naturale de fructe proaspete :i ceaiuri.eaiurile de

plante calmeaz8 stomacul

Por2ii mii 3i dese.(entru a evita "alon8rile "olnavii cu gastrit8 tre"uie s8 consume alimente

u:oare iar mesele frecvente /cinci-:ase pe zi0 s8 nu fie a"undente. De asemenea este "ine ca

mesele s8 fie luate la acelea:i ore 9n fiecare zi. Holnavul tre"uie s8 m8n=nce rela)at deoarece

stresul accentueaz8 simptomele gastritei.

+4r4 ondimente 3i gr4simi 5n diet4 in gastrit8 tre"uie s8 elimini p=inea cald8 sau proasp8t8

din diet8 dar :i carnea gras8 afumat8 sau conservat8. u tre"uie s8 se lase tentati depreparatele din carne de v=nat de mezeluri de carnea condimentat8 cu piper ardei iute sau cu

usturoi. (e lista alimentelor nepermise se aliniaz8 legumele tari "ogate 9n celuloz8 /ceapa

usturoiul 7elina ridicile fasolea maz8rea :i conopida0. etratarea gastritei iperacide poate

s8 duc8 la "oala ulceroas8.

21

8/13/2019 -gastrita-2014

22/51

De aceea "olnavul de gastrit8 tre"uie s8 elimine fumatul "8uturile acidulate :i alcoolice

condimentele 9n e)ces cafeaua "8ut8 pe stomacul gol pr8elile :i gr8simile animale. $e evit8

:i e)cesul de proteine animale

22

8/13/2019 -gastrita-2014

23/51

CAPI"&*U* III

Rolul asistentului medial in pregatirea pentru e$plorari

linie si paralinie

Anamneza

-este metoda prin care asistentul va o"tine date de la pacient/apartinatori0 cu privire la starea

de sanatate si de "oala precum si mediul am"iental in care evolueaza acesta.

Asistenta va permite pacintului sa-si e)prime suferintele si il va asculta fara sa il

intrerupa apoi va pune intre"ari/incise si descise0 si in tot acest timp va o"serva pacientul

va afla datele "iografice a pacientului/ varsta se)ul locul nasterii conditii de viata si munca0

motivele inernarii/ 2-3 simptome de ordin general sau local0 A(F/antecedente personale

fiziologice0 se face la femei si se va urmari menara succesiune si durata ciclului menstrual

durata flu)ului nr.de nasteri si de avorturi tul"urari ale ciclului menstrual si menopauza. A((

/antecedente personale patologice0 va urmari "oli infectioase H!$ si"oli organice.

A@D/antecedente eredo-colaterale0 "oli de care au suferit rude de gr. , decesul rudelor la

varste tinere "oli ereditatre "oli determinate de coa"itare si ad semnificative. ,ar la final se

va inceia cu inter"ari legate de conditiile de viata si munca.

1$amenul lini general

$e realizeaza de catre medic asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de o"servatie

instrumentrul necesar rezultatele de la investicatii si auta pacientul sa se dez"race si asezarea

acestuia in pozitiile cerute de catre medic.

Acesta va cuprinde

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu o"servarea unor miscari cum ar fi ridicatul din

pat si mersul- palparea ofera informatii despre volumul suprafata consistentasensi"ilitatea si mo"ilitatea

unor organe/ piele strat adipos musci ggl.limfatici sIstem osteo-articular si organe

a"dominale0 o"servandu-se mimica pacientului

- percutia anumitor zone o"tinandu-se diferite sunete in functie de intensitate tonalitate si

tim"ru

- ascultatia inimii si plamanilor

23

8/13/2019 -gastrita-2014

24/51

1$amene de laborator

+ecoltarea s=ngelui se face diminea7a pe nem=ncate sau cel mult dup8 un mic deun care s8

nu fi cuprins nici o form8 de gr8sime animal8 sau vegetal8 /lapte unt ou8 ciocolat8

margarin8 etc0. De asemenea cina din seara precedent8 tre"uie s8 fi fost lipsit8 de gr8simi.Asistenta

medical8 preg8te:te materialele necesare pentru manevrele medicale preg8te:te psiic

pacientul preg8te:te locul de elec7ie i se e)plic8 pacientului tenica :i necesitatea ei se

recolteaz8 produsul patologic se eticeteaz8 produsul se trimite la la"orator si se noteaz8 9n

foaia de o"serva7ie.

+ecoltarea emoleucogramei se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea pulpei

degetului si sunt necesare epru"ete mov cu dou8 pic8turi de anticoagulant cu *1 ml ED!A

recolt=ndu-se 2-3 ml 9n func7ie de epru"et8.

$e poate eviden7ia emoglo"ina ematocritul glo"ulele al"e glo"ulele ro:ii trom"ocitele

formula leucocitar8 :i indicii ematologici /MEC@EC0.

Malori

P @ematii 45milioanemmQ

P Beucocite ***5'***mmQ

P !rom"ocite1*.***-3**.***mmQ

Formula leucocitar8P neutrofile #*5%*