iAmil IX.

ЦЕОгчСЦА mna.Deák Ferencz-u. Nr. 20.

ABONAMENTUL C pentru Austro-Un [..ar le : H un in 2 0 c*.

M'H m 10 cot • л . mi 5 cei ir ù Ыпі 2 cei È-H'ri dl D U M I N E C I л n 4 cor.

i KetnânM ti i*ráii!át*te M •Ml luncl

NO.ERLRTC EN . « Î N A P O I A Z Ă .

Arad, Joui 279 Februarie 1005 Nr. 18.

tNSEírnUrW*: «M HFL 4 « [PIL I RTF>AIÍ <̂ Г*РЗД ЗДІД 1І »•«(1; * $R>*t* WIK IF Ы М » 4 if * I

WER* Ï b LE NÏC*ff ^TRTICJRWNE»

f^ţ*tci» wer îre с>«* ж**

QUID NOVI? Din ce eJeinente va fi compus noul gu-

Şm? e întrebare de sfinx; ce pretutindeni Iţii diferite chipuri se încearcă cercurile pitice s'o résolve. Contele Andrássy Gyula Jijgrabă febrilă vrea să-'şl umple carnetul «jşropunerî, de păreri adunate delà toţi Ш de orî-ce coloare politică, ca apoi să M seamă de încercările sale. Izbuti-va să şfttue un guvern şi de ce principii va fi

idus acesta? S'a vorbit şi se discută mult posibili-unul guvern iridependist. Şi lucru cu-

; ! Independiştil, cari se întreceau cu su­te în acţiunile lor de răsturnare de gu-

Éfo, s'ar face mal moderaţi, numai ca să и і щ portofolii ministeriale. Ba chiar archi-•sioiştii îl sfatuesc să fie moderaţi. «Lupul Ii lapădă pârul, dar năravul nu». Aşa $i Btependiştil. Se zice, că ar putea fi în unele •pjejorărî moderaţi în aspiraţiile lor. Că •inşi la guvern, cocoţaţi odată în portofo-Äe de aşa multă vreme asaltate, spriginiţi «coaliţia opoziţională, ce e în majoritate, Arocând dispoziţia ţării, că atunci, ce vor Wb, asia e treaba lor. E vorba, că ei ar • i sâ fie şi lupi domestici.

Ear partidul guvernamental să ocupe acife opoziţiei ?

Lucru straniu ! Gânditu-s'a oare la o nefastă posibilitate politica austriacă? se credea oare până mal dăunăzl, că

Mul liberal are viaţă matusalemică la nducerea brebilor politrce aici la noi? Po-

(hcianl consumaţi tratau cu neîncredere aşa A B I L I T Ă Ţ I , ear când Kossuth Ferenc în

decursul campaniei de alegeri în vorbirile sale vedea apropierea unui viitor, când par­tidul a! cărui preşedinte e, va ocupa porto­foliile ministeriale, nu credea, că viitorul acesta e aşa de aproape. Lumea politică în­săşi tracta cu réserva enunciaţiunile şefului independist.

Guvern kossuthist — ear opoziţia să o formeze foştii guvernamentali şi naţionali­tăţile.

Dar oare nu e asta un hendyadis ? Dacă trecem în revistă cercurile guver­

namentale, nu-s oare trei din patru părţi cercuri electorale ale naţionalităţilor? Chestia e de tot amusants. Va să zică va fi un guvern independist şi o opoziţie a naţiona­lităţilor, opoziţie compusă din naţionalişti deakiştl şi cel cu program naţional. Honni soit, qui mal y pense ! ?^

Şi ar fi oare aşa un guvern, compus din elemente destul de eterogene, capabil de a se susţinea vreme mai îndelungată ? Ce e drept fosta opoziţie parlament ră mal ţine la aceea să fie aliată şi aceasta fie, câ se teme de un eşec, fie că o face sub chinui­toarea impresie a opiniei publice maghiare. Dar Partidul nou e aşa de nesigur, cum de schimbâcios e şeful ei. ;'<i;.nosul Bánffy dota*, cu atâtea şiretlicuri politice, adevărat bizan­tin politic. Punem cazul s'ar constitui un guvern, în care Dumnealui nu ar fi luat în combinaţie. Cine garantează, că în aşa îm­prejurări hu-'şî va schimba din nou prin­cipiile ?

Contele Zichy încă vrea să fie ministru ; mal vrea Barabás şi mal presus de toţi să îndeasă la guvern domnul conte, . . . . de ce s'a schimbat el la faţă în fiece anotimp ?

Cred. că ştie ori şi cine, câ e vorba de mult dis .utatul Apponyi. Cine ştie, ce motive l-ar îndemna, de s'ar vedea trecut cu vede­rea, să caute un alt munte al Tavorulul.

Contele Andrássy Gyula să nisueşte el să ajungă ministru-preşedinte : d'aceea dis­cută, luptă, să sbate, cu greutâţî esclaraă oftând, că situaţia e teribii de încurcată. Face promisiuni, vrea să închee pacturl, tractate şi esperiază din greu, ce anevoios e a te sui.

Sâ vorbeşte de un guvern de transiţie, guvern administrativ, cum zic ei, fără nici un colorit politic, guvern ce în ultima ana-lisâ chiar de ar fi compus din elemente 67-iste, e aruncat şi espus graţiei, ori dis-graţiei maiorităţil coaliţiei din dietă. Acest guvern ar vota, ori ar fi pentru tot, ce să propune şi ar propune în sensul directive­lor maiorităţil, ar forma transitia spre uniu­nea personală.

In timpul acesta Tisza cearcă să se obiclnuiască, ce repede şi vertiginoasă e po-gorirea.

In chaosul acesta politic se discută mult, de tot mult la Budapesta, ca şi la Viena. Nici cu lampa lui Diogene nu se află succesorul, ce ambelor părţi ar cores­punde. Doftoriipolitici în laboraloriul minţii lor se năcăjesc sâ^aile leac pentru sanarea si­tuaţiei. . . . Sero medicina paratur.

Greşelile politicei austriace şi guverna­mentale sunt greşeli istorice. Acestea orî foarte greu, ori de loc nu pot fi îndreptate.

Naţionalităţile din patrie au fost jertfite intereselor politicei şoviniste. Dacă privim cu luare aminte politica partidului guvernamen­tal, ne câştigăm convingerea, că atacurile

I ZINA LACULUI. într'o seară, bă t rânul Costescu ne povesti

Inintîmplare din t inere ţe . Moara cea veche a Zavului , începu el, şi

entuma dăinueşte pe iazul întins delà Popr icani . > Iß clădire neagră, plecată a supra apelor m o h o -iteite. Cele sase roţi , izbite de vinele mari de apă :агше se zvîrl pe làptoc, se învîrt domol, scărţ i ind [Twin incheeturî. Clădirea mare se zgudue, în mu-lefjelu! necontenit al apei, peste spuma clocot i toare calcare o împresoară.

Aşa e acum : aşa e ra şi pe v remea când iclhoinäream pe meleagurile acelea, — e mult , tare nlhralt, de atunci.

îmi aduc aminte de-o noapte ca 'n basme, ilpplină de lumina albă и lunei, o noapte pe care lumumai tinereţea o vede şi pe care numai t ine-efceţea o simte.

Era prin Iulie. Coboram singur la iaz, cu iiBpusca în spate. Cârdurile de ra ţe , ca re zburau »«pe de asupra pădurii de trestii, mă ademeniseră , nl ln văzduhul luminos, le u rmăream zborul grab-іжпіс, până ce se perdeau, — puncte negre, — din i « t e în ce mai mici, în nourii de incendiu ai a s -i Aţintitului.

Trecut peste opustul înalt în care vuia cas-Aftwh. printre sălciile dese care străjuiau drumul inj. îngust, şi mă apropiat de moară. Prin lăptoc, ful-gegerau apele verzi ; în jurul clădirii negre, fierbeau ap apele spumând ; şi în bă tă tură , boi desjugaţi dor­mi mitau, rumegând, lunga care.

Moşneagul, moraru l , s t rănepotul Zavului, co-b( bora din podul morii , cu pipa în colţul gurii. In b i bubuitul surd al apei şi în scrâşnitul roţilor, oame­

ni aş teptau tăcuţi , prin fumul luminos ce umplea şandramaua largă.

„Noroc bun, moş Simioane ! — Mulţumim domnii lor-voastre. Cum mai

merge ţeara ? Macină făină bună '? (Aceasta e ra în t rebare obişnuită a moşneagului : dacă ţea ra macină făină bună) .

— Bună, moş S imioane! . . . — Slavă Domnului ! zise moşneagul . Dar

dumnea ta ce mai faci ? Ai mai venit pe la noi ? Nu-ţi dau pace r a ţ e l e !

— Nu-mi dau pace , -moşule. Noaptea asta , aş sta la pândă pe o plage. Poa te mi-a cădea ceva bun.

— Bine ; ei sta, dacă ţi-e voia. Iaca, te-o duce Zamfira".

Chiar în clipa acea, nepoata morarului în­tră. O fată ciudata de şaiprezece ani ; mijlocie, subţirică, dar cu muşchi foarte p u t e r n i c i ; cu obraziî arşi de soare şi cu doi ochi cenuşii aşa de frumoşi, aşa de strălucitori , de neliniştiţi şi de ciudaţi , cum n'am văzut nici odată de a tunci . N'avea t răsături regulate, dar ochii ce e rau sub sprâncenele mari arcate , îi dădeau o s trălucire şi o frumseţe s t ranie .

La vorbele moşneagului , se opri de odată şi zice repede , clipind din o ch i :

„Nu vreau să-1 duc ! — Pent ru c e ? întrebai eu, uimit, pe când

moşneagul zimbea. — Pent ru că nu vreau ! zise uite Zamfira,

pr ivindu-mâ pieziş pe sub gene. — Bin , zise liniştit moşneagul, nu-1 duce !" Fata se uită la mine lung, închizând pe j u ­

mătate ochii, apoi striga ascu ţ i t : f ' •

„Ba o să-l duc !"

Moş Simion începu a r ide încet, se întoarse şi se sui tacticos în podul morii ; iar Zamfira ră ­mase înaintea mea , dreaptă , cu mani le în lugnul t rupului . Capu-i era plecat în piept, dar ochii cenuşii mă fulgerau pe sub sprângene . Era cu capul gol ; părul castaniu era pieptănat lins peste t împle şi o coadă groasă se înoda la ceafă ; un crin alb, de apă, frumos, ca tăiat în argint , s ta înfipt în păru l bogat. Cămaşa albă se umfla în dreptul sân i lo r ; o fustă albastră, simplă, cădea până la glezne.

De odată ridică capul şi mă privi şiret, zîm-bind. Intre buzele subţiri, dinţii s t ră luceau. Apoi

^ m î tăcu semn cu ochii : „Hai !" Mă luai după dînsa. Mergea r e p e d e ; for­

mele puternice se desemnau, sub îmbrăcămin tea uşoară. Din când in când, în torcea capul şi dinţii s t ră luceau.

Deslegă luntrea, sări în ea şi-mi zise scurt : „ S u e ! "

Apoi, după ce mă aşezai, se încorda, se în­ţepeni în prăjina lungă şi urni luntrea. Câtăva vreme, ne s t recurarăm prin trestii şi papură şi pe de«asupra reţelelor putern ice de cosor. Când ajunserăm în larg, lăsă prăjina şi apucă lopata. Luntrea spinteca apele adinei , colorate cu lumini scântee toare , sub focul asfinţitului. Lopata ples-căia uşor, cu un zgomot dulce. Tot t rupul fetei se pur ta într 'un ritm mlădios, de un farmec ne ­spus. Crinul de argint t remura în grămada de pâr castaniu.

Pe iaz, era tăcere . Nuferii şi crinii de apă s t ră luceau în asfinţitul de a u r ; trestiile foşneau

Pag. 2 „ T R I B Ü N A"

îndreptate de guvern contra firet etnice a naţionalităţilor au fost totdeauna cadouri ale partidului guvernamental faţa de oposiţie şi opinia publică maghiara, când a fost vorba de pretensiuni, ce să făceau delà dietă. Că să vorbim numai de un cas recent, proiectul şcolar aluî Rerzeviczy a fost considerat de apă vie pentru mal departe stăpânirea a guvernului Tisza. Mat fiecare guvern s'a în­trecut în astfel de cadouri. Şi-acum, când situaţia partidului liberal s'a cristalisat în-cât-va, vedem, că puterea lui, voturile lut erau din cercuri electorale ale naţionalită­ţilor.

Natural in chaosul de acum se pot face numai ipoteze, combinaţii. Nu e eschis însă -— repet —, că atunci, când se va face lumină, unii alţii să formeze opoziţia depu­taţi naţionalişti şi deputaţi din cercuri ale naţionalităţilor, cu program însă liberal. Ear dacă acum mai sunt printre liberali repre-sentate şi cercuri electorale maghiare, nu e eschis, ca nu peste mult, peste câţl-va ani să rămâe liberali numai representauţl al câ-tor-va cercuri electorale ale naţionalităţilor. Din toate aste se poate vedea, care trebuia să fie adevărata conduită politică a partidu­lui liberal.

Nimic sigur nu să ştie ; situaţia actuală e o ecvaţiune cu o mulţime de necunoscute. Una ştim, şi trebue să o ştie tot Ro­mânul, că noi faţă de orl-ce guvern vom fi necesitaţi a duce o luptă aprigă pentru realisarea programului nostru naţional ro­mân. (M-)

Cutia alegatorii români din Chişineu ! Sus inimile ! . . . E aproape ceasul, in

care fiece Român din cercul Chişineului are prilejul a lucra pentru binele пеащціиі ro­mânesc. Sus inimile !

Români de bine! Nu vă lăsaţi ademe­niţi, ori înfricaţl de nimica, urmaţi glasului inimel voastre de Român bun, care vă strigă : Trăiască candidatul nostru român, trăiască Russu-Şirianu !

Strângeţi-vă rîndurile, faceţi-vă surzi la ispite şi momeli, nu ascultaţi de cel străini

de legea şi neamul nostru : Fiţi treji şi pri-veghiaţl, ca sâ putem birui la alegeri.

Stră'inul vine la voi şi să 'ndură se vorbească cu voi numai, când are lipsă de votul vostru; noi luptăm o luptă aprigă pen­tru binele cui? pentru binele poporului nostru.

Ear între luptătorii poporului nostru fruntaş între fruntaşi e iubitul nostru cae-didat, dl Russu Şirianu. El tot deauna pen­tru popor a muncit ş'a suferit şi răbdat. Un aşa om ne trebue nouă, care să ne ştie scoate drepturile noastre de Român.

Streinul vă înjură, vă batjocoreşte, va necinsteşte, vă despoaie de toate drepturile, Cine va fi acel Român, care ştiind toate acestea, nu va striga din toată puterea : Trăiască Russu-Şirianu !

Vazuta-ţt străin dând vot Românului ? Văzut-aţl corbi aşa albi? De ce să voteze atunci Românul cu streinul?... Vă vor ispiti in fel şi chipuri : Fiţi treji şi priveghiaţl, c'a noastră va fi biruinţa.

Alte cercuri româneşti încă şi-au ales deputaţi Români, căci Românului numai Român îl trebue. Suferi-va cercul Chişineu­lui ruşinea, ca el să fie représentât în dieta ţării prin străin ? Lapede ori-cine delà el aşa ocară !

Sus inimile ! Vineri fiecine cu fală şi mândrie să meargă şi să voteze, duce-ţl la izbândă un lucru plăcut lui Dumnezeu : vo­taţi pentru Rămân ! Nicl-un vot românesc străinului !

Ş'acum în ora a douăsprezecea mă 'n-drept spre voi şi cu mine întreg neamul ro­mânesc, zicându-vă : Fiţi treji şi privegiaţl, c'atuncl a noastră e izbânda.

Trăiască candidatul nostru, candidatul neamului român.

Adunai* Г e l e c t o r a l e . — Riport special. —

Aiad, 7 Febr . n. (Urmare şi Ane).

Ajunşi în Nădab ni-se făcu o primire frumoasă. Banderiul celor, paîru-zecl în frunte cu iuristul Adrian Popescu şi Albiei a fost fericit prolog al măreţei adunări.

Cu telegatil d-lui Ilie Manea iaPî= ajunşi la hotar. Aici altă primire, acisc; doilea : măreţ, însufleţitor. Dl Petru D*u a luat cuvântul şi ne-a salutat cu m alese şi simţite. Dl Russu i-a mulţuraţ; rost plin de iubire, zicând, de aşa fii avea pretutindeni, n'are de ce să se m neamul nostru. Un vifor de «să Irăiasf închee vorbele. Kar d-şoara Aurora • za

Să i-a predat ramura de brad : întruparcaj-a dinţii şi încrederii necurmate. pi

Mal întâi poposirăm la un adeft tată sufletesc al poporului: preotul Mow unde aflarăm dragoste şi căldura sullelLţ

naţională. D'aicl la adunare. p r

Mi-ar fi plăcut să fiu atunci în вр tuturor celor présent!, sa espériez, re «El Atâta am văzut, că feţele străluciau dejj curie-, entusiasm, ear ochii varsau lacrima fericire. Intre vijelie de fericire espre prin vorbe vorbi dl Russu-Şirianu, spuP' du-le, ce datorie are un Român bun ioE fel de momente.

Fruntaşii N. Lăzărescu şi I. А т а ш răspuns cu dragostea şi alipirea, ce ol turma faţă de păstor.

Ş'aş mal avea multe de spus, dar, noi am fost şi 'n Socodor ş'atuncl mi-e | că va ocupa prea de tot mult loc.

Iubiţii SocodorenI ne-au întâmpin; hotar în frunte cu dl preot Aurel Ne-au salutat cu dragoste frăţească, un şir lung de trăsuri. . . Cu motorul seră din Arad dl I. Suciu, dl S. C. dl V. Goldiş, dl Cornel Iancu, dl Dr, dl Cornel Grozda şi alţii.

La 3 ore se 'ncepù adunarea as de o mulţime, ce cu dor asculta сш românesc, dătător de viaţă Ş'a vorbi mos şi bine. Dl Russu chiar de n'a fi fost cunoscut de loc, să fi ţinut r vorbirea asta şi era de ajuns, ca 'n apă să sară Socodoreni! pentru el. È secundat de dnil Veliciu, Dr. St. Pop Suciu, preotul Varga. Ear cuminţenia v ţăranului fruntaş din Siria, Nicolae rescu încă şi-a avut Impresia sa binefăcă Ca şi când ar asculta o liturgie, ai pioasa statură şi • mină asculta mult

î nce t ; libelulele t receau prin lumină, ca nişte linii a lbas t re .

De odată, fata îşi întoarse spre mine ciu­daţii ochi cenuşii .

„Noaetea asta vrei să stai la p â n d ă ? în­t r ebă ea.

— Da, la pândă. — Bine" . Glasul ei avea un melodios răsune t argintiu.

O întrebai : „Ţi se pare c i u d a t ? — Nu, zise ea, în torcând eapul : dar nu ţi-e

frică ? — De ce să-mi fie frică ? — De Ştima apei ! r ă spunse ea, cu con­

vingere. — De Ştima apei ? Ge-i aceia Şt ima apei ? — C u m ? nu ş t i i? Ş t ima! . . . zîna iazului.. ."

Şi ochii ei vineţi mă pr iviră straniu. Soare le se scufundase în asfinţit ; apa iazu­

lui se în tuneca ; un bâtlan trecu pe de asupra , vâslind rar ; ţ ipetele lui înfiorau tăcerea pădur i ­lor pe trestii. Fa ta mă privea şi dinţii s t ră luceau în­t r 'un zimbet de o frumseţe demonică ; faţa cu­ra t ă luase reflexul verzui al apelor.

Ce am simţit în piept nu pot spune ; dar vraja poveşti lor aşa t rebue să fi fost de izbitoare. In cadrul trestiilor, al l ianelor şi al celor două ceruri , — ea era zîna lacului .

Luntrea se izbi de o coşcovă şi r ămase n e ­mişcată .

„Aici !" zise fata. încet , păşii pe plagie_. Dar farmecu lină a m e ­

ţise. Mă întorsei brusc, o cuprinsei de după cap

şi voii să-î sărut ochii ochii în care zăceau taina iazului. Ea se zbătu uşor, în t r 'un rîs argintiu ; şi în loc să-î sărut ochii, îi at insei buze le . într 'o a rsură de foc.

O simţii smucindu-se , simţii ochii stranii să-getându-mă şi lunt rea zbura pr in t re trestii şi l iane, în t r 'un rîs scurt argintiu. Apoi iazul r ămase pu­stiu şi în tăcere , numai plescăitul dulce al lopeţil se auzea de depar te .

Pe coşcovă, îmi pregătii patul de trestii.. Aş­te rnu! man taua de şieac, cercai oţelele pustei, apoi , în aş teptarea raţelor, căzui pe gânduri .

Ciudat ! e ram foarte conşt ient de si tuaţia mea ; ştiam foarte bine că zîna nu era decât Zam­fira, nepoata morarului , o fata pârl i tă de soare şi poate foarte s implă; — cu toa te acestea , ochii şi rîsul aveau ceva, care mă ameţise , ca parfu­mul puternic al unei flori sălbat ice.

In umbre le din ce în ce maî dese ale a m u r ­gului, ea rămâsese , ca o viziune, plutind în faţa lacului, pr intre florile de nufăr.

Un şuer iute de aripi mă deşteptă. Tresăr i i . Un stol de raţe t recuse. Faptul acesta îmi alun ,ă ameţeala . Strînsei puşca în mâini şi ridicai cu-coaşele.

Pe iazul întins, porni freamătul de seară . In trestii, măcă iau şi băteau din aripi ra ţe le , -ţi­pau Ieşitele şi găiuuşele ; un susur uşor scutura pădurea de trestii. Stoluri mici t r eceau pr in obs­curi tatea înserări i .

Trăsei câte-va focuri. Tunetu l bubuia adîmc, r ă suna pe înt inderea apel, până depar te ; câte o raţă se despr indea brusc din când în când şi că pe luciu, tu lburându- 1 .

Apoi în tunerecul crescu, nu se mai bia stolul, se auzea numai vîjîitul zborului un vînt scurt . Freamătu l de seară conteni, cea începea a se înt inde iar pe i >z ; numai seri mari , negre , zburau pe sus, ţ ipând răsu chiau ! chiau ! Din când în când, în 1 nopţii , se auzea lugrubru, adînc vuetul nelă al buhaiuîui de baltă.

Stelele se apr inseră şi sus în fundul Până Ia răsăritul luneT, mai era un ceas. valii în manta şi iar începui să mă gânde ochii cenuşii. In t ăce rea din ce în ce maîj se auzea, depar te vîjîitul morii şi al opuşi unde-va un câne lătra întărâtat , în zare, deal, a rdea . în în tunerec , cl ipind, un foc

Trupul mlădios, ochii şi rîsul, floarj crin care aşa de bine se a rmoniza cu la cu sclipirile verzui ale ochilor, mă năci Acum nu mai era o fată simplă, arsă de şi bătuta de vînturi . fiecare mişcare , fîecarsj vire, aveau ceva deosebit . Şi încă ceva De când veneam la moară , nici odată no zusem. Auzisem de drăcoaica moşneaguini, nu dădusem cu ochii dn ea. Ba tot îmi araiil un lucru pe care n u l băgasem în seama,! când se pe t recuse . Int r 'nn rînd, am zărit aceia neliniştiţi, pr iv indu-mă printr 'o sp din podul morii . De sigur că ochii el erau;| luceau aşa de tare, — şi erau plini par'c lumina şi rît. Acum, în noaptea adânca , mâl sărutarea de foc, — şi aş teptam, aşteptam i de care nu-I pu team da seama.

(Va urma).

Nr. 18 , .T R 1 B U N A- Pag 8 .

)a... a fost o liturghie săvârşită pentru fccâparea de păcat a acelor SocodorenI, carî ц votat mal de unàzi cu străinul. . .

/s'a;?.

E L E C T O R A L E . Cebea, in 7 F e b r .

La Baia-de-Criş Măreţ i s 'au manifes ta t arandeniï la a legerea de deputa t . Neu i t a t e au

rămână zilele din 2ti şi 27 Ianuar i e 1903 , ând au ales pe p r o t o p o p u l Vasi l ie Damian , d e -lutat în Dieta ţăr i i .

Chipurile cele m a l afuris i te şi urgis i te delà legerea aceasta, car! s tăpâni ţ i de p a t i m a lui

ÍT a , s'au făcut une l te s labe făcând de ruş ine I aceia de pe a c ă ro r sp ina re t răesc , sun t unii reoţi şi învăţător i d in d ieceză , din c o m u n e l e jarţinătoare ce rcu lu i p re to r ia i Ba ia -de-Cr i ş . pre cinstea lor îl SPUN cu n u m e l e ; p r e o ţ i i : tticnariu, P i sau şi Vlad şi înv . Iancu L u p au st la papricaş cu t u r m e l e lor şi votul şi l-au it pentru papr icaş .

Í Părinlele Stefia din Ste ia s'a d u s la pa ­pricaş fără t u r m ă . L a u d ă Ş te ien i lo r şi m a l ales jconomHui T e o d o r Bulz, că sunt m a i culţi ca іора lor.

învăţătorul N . T o m a d i n D o b r a ţ el s'a oste lit mai puţ in că n ' a fost la a legere .

Intoarce-i d o a m n e la calea p o c ă i n t i i ! Rap.

DALE ALEGERILOR. Onorată Redacţiune !

Am aşteptat, ca o pană mai desteră să scrie leva despre alegerea DE deputat din cercul Făget, bpeetive despre dezastrul ŞI ruşinea, ce au adus lupra cerculu* nost ru , în locul prim preot imea [are. D/torinţă morală avea să-şi apere turma ie lupi să nu o lasă pradă demoralisări i . Cum să p pofteşti delà un popor însufleţire naţ ională , iând el mai bine de 3 decenii a FOST lăsat in-jtrument orb în manile s tăpâni r i lo r ; e a r ' pă s to r i i icum când a suna t oa ra ca să-şi pună sufletul

lenlru ol, o părăsesc cu necredinţă , ba unii au IRAT neruşinarea să t reacă în tabăra contrară . Bin multe comune poporul deşteptat s'a p resen-m singur în tabăra noas t ră b lăs tămându-ş l con-incătoriî, căci i au părăsi t cu necredinţă . I Dezastrul nostru l 'au causât în special a le­atorii DE PE Valea Murăşului şi nu E mirare , land din 18 preoţi abia 5 au sprijinit causa na-Şonala, luând par te activa la alegere pe lângă •andidatul naţ ional şi a n u m e : Euthimie Işfanescu lin Bata, Laurenţiu Barzu DIN Bacamezeu, luliu iazarescu capelan în Căprioara , Iosif Olariu din iojoga şi Teodor S imedr ia DIN Bulza ; ear' ră tă-LIŢII preoţi Ioan Hădan DIN Lai asini, Ioan Milos lin Baia, Aureliu Cărăbaş din Vereşmorl , Virgil iruiescu DIN Sălciva. Aceştia au avut neruşina-BEA să-ŞI vândă naţ iunea , presentându-se în ta-Isra jidanului împănaţ i , dar ' ŞI-au primit răsplata Bici pretutindenea au fost huiduiţi , scuipaţi şi limbraţî ca vênzàtorï de neam ETC.

Dintre învăţătorii de pe Murăş româneş te IAU purtat Ignatie Bugariu ŞI Nicolau Vug din lirchiş, Antoniu Moldovan din Capolns>ş ŞI Ioni-EHIE Nestor DIN Pojoga ; ear ' Emanuil Oltean DIN fcapohiaş ŞI pensioniştii Ioanichie Nestor DIN Bata hi Maxim Bălan din Valemare sau înjugat la carul Hanului.

Ceilalţi preoţi şi învăţător i de pe valea Mu-pâşului au crezut CĂ fac serviciu naţ iuni i prin [aceia că au stat aca să în pasivitate, socotind că e •BAI bine să nu te strici NICI cu domnii nici cu naţiunea. Ruşine să le fie la amândouă speciile [de trădători de neam.

Din părţile Făgetului merita laudă preotul •Popovicl din Bucoveţ, p resen tându-se CU toţi plegătoril în tabăra naţ ională , comuna Bujor încă fa făcut cinste naţiunii prezentându se în frunte leu judele comunal ŞI învăţătorul T. Lugojan în nabera noastră. Laudă să cuvine comunei Băteşti Bare încă s'a prezentat în număr complet în frunte fiu vrednicul el preot Romul Radulovici ŞI învă-Iţatoru! Popovicî. Laudă merită comuna Sinteşti ni preotul lor P Matei, comuna Temereşt i în frunte [cu capelanul Nicolae Cibian. Din comuna Runc-Цеа-tuncă încă s'au prezentat un număr frumos alegători coaduşî de învăţătorul Lugojan aproa­p e toţi locuitorii de prin comunele Mutnicul-mic şi Dragsinestiul încă au fost binişor reprezentate .

Dintre preoţii din părţ i le Făgetului a mai lluat parte activă in senz românesc preoţii : Teo­

dor Băianţu , din Romaneşt i , Serafim Băian, din Margina, Antoniu Anghel din Coşada, Nicolae Gherga, din Foraşeşt i , Unipan din Jupăneş t i şi Géorgie Ghârbacia din Brăneşti

Merită să fie Inferaţi din părţi le Făgetului preotul Fi l imon Titel din Curtea care a condus toţi alegătorii în tabăra j idanulu i apoi preotul Barbon din Tomeşti , Milos din Temereşt i Guescu din P ăd u ran i şi încă câţl-va rătăci ţ i pe cari i-am scăpat din vedere .

Spre nenoroc i rea noastră preoţii şi învăţă­torii din cercul nostru s 'au împărţi t în 3 tabere o par te au fost pronunţaţ i naţionalişti o par te şovăitori , ear o par te au avut neruş inarea să se înjuge !a carul j idanului .

Greşeli au cemis şi membrii comitetului na­tional din cerc pentru că prea târziu sau trezii şi prea puţin zel au desvoltat ca să însufleţească poporul , pe când haitele j idanului cu săp tămâni nainte au eutr ierat comunele, împărţ ind a ldama-şuri , ear notari i ameninţau poporul eu dări grele şi execuţi i , dacă votează contra s tăpânir i i . , r|'i era mai mare mila de bieţii alegători ca pent ru câte va hârboice de rachiu încăizit şi câţi-va ar­ginţi de aluf Juda, erau tîrâli de notar pr imar , plăieşî, j idan şi puşi cu de asila pe sănii şi de­portaţi cu zile nainte de alegere până la Birchiş sediul preturel o distantă d isparentă şi acolo pă­ziţi do. Unguri năimiţi din colonia Igazfalva ca nu cumva să scape drumul in tabora lui Mun­tean. Sărman popor până când vel mai primi o a tare ruş ine !

De al tcum ploiaţi au fost, să vedea pe fe­ţele ior că îi mustra cons imtă căci deşi erau mulţ ime de sănii în tabăra j idanulu i dar nici o însufleţire, nici strigat de osana pentru j idanul Ne­mes preftitindenea, pe unde au trecut puhoiul erau huiduiţi scuipaţi şi timbraţi de t rădător i de neam.

Cu atât mai mare era însufleţirea în tabăra r o m â n e a s c ă ; alegătorii nostru să presentau în frnnte cu muzica şi cântece naţ ionale , erau ade ­văra te procesiuni , ac lamaţ i pre tut indenea.

Uita-semi să vă comunic, că brav s'au pur­tat alegătorii din comuna B u l z a ; unde soarele abea la ameaz să iveşte dintre munţi , şi că sau încălzit în ora supremă pentru sângele lor, au mers în tabăra lui Nemes şi au votat până la unul cu Dr. Muntean. Onoare lor.

Sperăm că la o nouă alegere multe să vor îndrepta , cei ce au luptat acum îşi vor îndoi pu teri le, ear cei rătăciţ i îşi vor recunoaş te păca­tele şi vor căuta şi el să se încălzească la stnul naţiunei mame care ia păstrat veacuri .

Un alegător.

Vicişpannl comitatului corteşind. Amărîiu! de Dálnokv, vicispán din iro­

nie a sorţii, a comitatului nostru, cutreeră satele de prin cercol Chişineulul, corteşind într'un chip, ce lui nu i-ar permite legea, în favorul candidatului Csukay.

Umblă din sat în sat nevoieşul, terori­zând pe unde poate şi cum poate pe alegă­tori, lăsându-şi slujba pe care şi de altfel o împlineşte atât de slab.

Pe Români însă nu-I terorizează, căci a trecui vremea când şi un amărît ca Dâl-noky să mai înspăimânte pe cine-va.

Dar socoteală îl vom cere la proxima congregaţie şi atunci vom vedea, ce va răs­punde hăbăucul.

Din Chişineu. Erl, însoţit de deputatul naţional Dr.

Ioan Suciu candidatul Chişineulul Russu Şirianu a cercetat comunele Pil şi Varşand. însufleţirea, cu care au fost primiţi în ade­văr nu se poate descrie.

Călăreţi, trăsuri, bubuit de treascurî şi tot sufletul din sat e la locul adunării Vorbeşte cu adânc efect întil deputatul na­ţional Dr. / . Suciu, pe urmă candidatul şi N. La\artscu din Siria.

Terminându-se vorbirile, o masă bo­gată se serveşte în casa ospitală a dlul Leucuţa, la care sunt invitaţi toţi oaspeţii.

Eram încă la masă, când deodată ajung Varşandanii, cari ne-au ieşit în cale

pân'aci in Pil. Sunt doar la vre'o 5 0 de trăsuri încărcate cu câte 6—8 oameni.

Plecăm pe urmă la Varşand, unde ne însoţesc şi Pilanii. E o cale de triumf.

Aici vorbesc asemenea deputatul na­ţional Dr. I. Suciu, candidatul şi Lazarescu.

Dl Suciu vorbeşte apoi şi ungureşte pentru Ungurii cari sunt de faţă.

Târziu seara, însoţiţi de o gardă de că­lăreţi, şi între urale nesfîrşite, părăsim Var-sandul.

învingerea noastră e sigură. Voturi ro­mâneşti guvernul nu va mal căpăta.

* * Alaltăerl am fost în Cinteiu, Simţea şi

Zarand. Satele acestea erau într'o adevă­rată ferbere. Din Cinteiu în Sinitea petre-cutu-ni-au cel din Cinteiu, în Sinitea ne-au ieşit aproape până în Cinteiu întru întim­pinare o gardă de călăreţi, atât de frumos împodobita, cum n'am mai văzut. Caii e-rau tot în panglice trei-color împodobite ei înşişi încinşi cu eşarpe late trei-color na­ţional. Şi în Cinteiu şi Sinitea vorbirile can­didatului a ridicat la culme însufleţirea.

»

însoţiţi şi de cei din Cinteiu şi Sinitea piecata-au pe urmă la Zarand. Zarandul... Ce se zic ? Un escadron de călăreţi, erau peste 1 0 0 cari au* făcut onorurile candida­tului şi suitei sale. O mare de oameni, a inundat întinderea largă dinnaintea bisericii, unde pe o masă vorbit-au candidatul Ioan Russu Şirianu, Lazarescu şi Amar, ţăranii din Siria, Sever Bocu, red. al cTribuneî», părintele Iancu, falnicul preot al Zarandului,

După adunare, o masă mare şi bogată s'a servit în casa părintelui Iancu, unde în­tr'o dispoziţie foarte animată am petrecut 1 1 / 2 oră, până la rentoarcerere.

Revoluţia din Rusia. Guvernorul Petersburgului, generalul

Trepov înnaintea unor ziariştijs'a exprimat, că mişcarea muncitorilor n'are absolut ca-racter politic, că muncitorii vreau numai concesii economice. Pe când însă genera­lul asa vorbeste, auzim si cetim, că mun-citorii au cerut şi cer şi drepturi politice şi că pretutindeni au început mişcarea re-vohjîionară cu lozinci revoluţionare. Ba ce e mal mult din telegramele ulterioare se vede că mişcarea revoluţionară a stră-bătut si rândurile miliţiei, deci în zadar a zis Trepov, că până-ce armata rămâne cre­dincioasă n'au să se teamă de nimic. In Petersburg în Dumineca sângeroasă n'a vrut să împuşte asupra poporului o companie de cazaci. Reserviştii spun că el nu vor mai lupta contra Japonezilor, ear în odaia de-lucru a ţarului, în Ţarscoje-Selo sa găsit o epistolă, în care revoluţionarii îi dau de stire tarului, că-1 vor omorî.

Londra, 6 Februar ie . Generalul Trepov a primit erl pe cola­

boratorul lui Daily Chronicle, căruia i-a spus, că peste tot nu poate fi vorba în Rusia de o mişcare revoluţionară. Cei ce vreau o re­voluţie politică, sunt în mare minoritate şi abusea\ă de muncitori, cari pretind numaii con­cesii economice. Un aşa agitator e şi Gapon despre care încă nu se ştie positiv, unde e, dar se crede, că stă ascuns la vr'un prietin d'al său din Petersburg. Dar Gapon şi prie­tinii luî vor fi incapabili de aşa ceva, până când armata rămâne credincioasă. Trepov a mai spus, că ţarul a aqraţiat Sâmbătă tre­cută încă la 64 muncitori deţinuţi. Agraţia-rea ţarului se restringe numai la muncitori şi nu şi la ceî-ce din motive politice s'au a-liat la mişcarea revoluţionară.

Paris, 6 F e b r u a r i e . Trepov a spus cătră corespondentul

«Figaro» următoarele : Muncitorii din Rusia peste tot nu-s organizaţi. Gapon a avut şase mii de oameni, cari au făcut tot răul. (lapon a dus cu sine şi pe ceilalţi muncitori şi el e acela, care a dat întregel mişcări caracter politic. Nu am putut permite, ca muncitorii să meargă la palatul de iarnă. Gapon a dispărut, ceilalţi capi al muncitorilor au că­zut, ori sunt în temniţă, aşa că acuma nu e cap. Numărul greviştilor e 140.000, au demonstrat 100.000, dintre aceştia au căzut 93 şi s'au rănit 333. Astea sunt număr oficioşi, tot altceva e scornitură. Despre Gorkij a. spus Trepov, că afacerea lui nu se üne de el, eise ocupă numai cu lucrurile din Petersburg, ear Gorkij a fost arestat în Riga.

Revoltele din Polonia. In Polonia revoltele sunt încă la ordi­

nea zilei. In Sosnovice au voit greviştii să sisteze circulaţia, dar au fost împrăştiaţi. Muncitorii sunt înarmaţi cu revolvere. In Varşovia revolta sporeşte numărul omorîţiior. Şcolarii şi fetele nu mal voesc să meargă la şcoală şi pretind, ca limba de propunere să fie cea polonă.

Baronul Nolken, căpitan de poliţie, a zis cătră un ziarist străin, că în Varşovia peste tot 65. oameni şi-au perdut viaţa şi 201 s'au rănit, dintre cari au murit 25. Nu­mărul celor prinşi e 733, dintre cari 336 pentru jaf şi furt au ajuns înaintea tribu­nalului.

Berlin, 6 F e b r u a r i e . Guvernatorul din Petricov a primit azi

pe ún ziarist, căruia i-a spus, că preoţii ortodocşi şi catolici l-au asigurat, că munci­torii în cea mal mare parte vor începe ear munca. Un conducător al muncitorilor a fost arestat, fiind prins, când împărţia proclama-ţiunl ; peste rot 30 căpetenii ale greviştilor sunt prinse.

Berlin, 6 F e b r . Lui Tageblatt i-se vesteşte din Peter­

sburg : Când a mers ţarul erî în odala-I de lucru din Ţarskojeselo, a aflat pe padiment o epistolă în un plic, care a fost adresat lui. Ţarul a desfăcut plicul şi a aflat în. el o epistola scrisă franţuzeşte, în care i-se dă de ştire, că scriitorul, dimpreună cu alţi 11 au hotărît să-1 omoare din causa eveni­mentelor din 22 Ianuarie şi că primul din el a şi sosit, ca să esecute faptul. Epistola a produs mare sensaţie la palat, unde în grabă s'a pornit cercetare, cum de a ajuns acolo epistola. Epistola era scrisă frumos pe hârtie de lux şi din concept se vede, că a scris-o un Rus. S'au făcut mari disposiţil, ca nu cumva să între vr'un atentator în palat, ear la gară păzesc în continuu de-dectivî.

Procesul lui Gorkij. Două puncte ar conţine acuza : că a

fost membru al unei comisii constituite la finea lui Decembrie, care pretindea demon­straţii de strada pentru întărirea revoluţiei, al doilea, că a făcut o proclamaţia după e-venimentele din 22 Ianuarie, în care provoacă poporul la luptă contra guvernului ţarului.

— In Paris vestea, că Gorkij încă nu-I liber a produs mare amărăciune şi nu trece

zi, în care să nu se ţie adunări de protes­tare contra Rusiei.

Petesburg, 6 F e b r . Aici e r ă spând i t ă ş t i rea , că vest i tul cântă­

reţ rus Saljapin a părăs i t ope ra împără tească în m o d d e m o n s t r a t i v şi-a zis, că 'n ch ipul ăsta îşi e x p r i m ă c o n s i m ţ ă m â n t u l la p ro tes tu l con t ra p r inde r i i şi de ţ ine r i i lui Gork i j . Saljapin deja de mu l t e cel mal in t im pre t in al de ţ inu tu ­lui poet .

Berlin, ô F e b r . Din P e t e r s b u r g se scrie : Azi, la 8 orc au

p u s pe pic ior l iber pe G o r k y . Gapon .

Paris, 6 F e b r u a r i e . Să zice, că G a p o n e în Z ü r i c h .

Rescoalu r e s e r v i ş t i l o r . Paris, 6 Feb r .

Lui „Pe t i t P a r i s i e n " i-se a n u n ţ ă d in P e ­t e r s b u r g : D o u ă r eg imen te de reserviş t î , cari s ta ţ ionează în Peierhoff , s'au răsculat . P â n ă a c u m a 6ooo de soldaţ i rebel i sunt închiş i în ca sa rme .

Greva diu Moscva. Bei lin, 6 Februa r i e .

Din Moscva să scrie lui Vossiche Ztg : Pe mâne să aşteaptă isbucnirea grevei generale. Se vede, că s'a succes a câş­tiga pe toţi muncitorii pentru asta. Oraşul şi jurul deocamdată e liniştit.

Atentat în Helsiugfois. Contra lui Iohnson, procuratorul Jenatului finlandez s'a sevîrşit atentat cu revolverul. Iohnson azi înainte de ameaz a murit. Uci­gaşul s'a rănit.

Mişcarea de reformă. Moscva, 6 Februarie.

Opt-zeci membrii din, conventul nobili­lor din Moscva în legătură cu adresa pri­mita în 4 ale acestei luni a înaintat ţarului şi adresa lor, a minorităţii, în care regretă hotârirea maiorităţil si spun, ca singurul drum, care ar potoli neorinduelile de acum e, ca să se dea un manifest, din care să se vadă, că tronul şi poporul ţin la olaltâ. Asta se poate întimpla numai, dacă sunt ascultaţi représentant liber aleşi al po­porului. Pentru terminarea norocoasă a răz­boiului din Orient e de lipsă înainte de toate, să se restabilească liniştea internă.

i i f e r a i ш о - j a p o M i . Depunerea lui Grippenberg. Ţarul a elibevat pe Grippenberg de

postul de beliduce. Cauza e următoarea : Generalul, când a luat comanda asupra sa, a-ţinut o vorbire cătră soldaţi, în care spunea, că el nu se va retrage nici când şi dacă el ar face aşa ceva, orî-cine poate să-1 împuşte. In lupta jde lângă Sandepu trupele lui Grip­penberg au ajuns în critică posiţiune. Grip­penberg însă sub impresia vorbirii nu a po­runcit retragerea ce devenise inomisibilă şi încăpăţinarea asta acostat i o . o o o oameni. Lucrul a supărat pe ţar foarte şi de aceia a dispus reîntoarcerea lui Grippenaerg.

ІЧоіІе atacuri ale Ruşilor. In jurul lui Cantun e linişte. Ruşii fac

la şanţuri de apărare. In 4 a lunel au atacat Sitajciu şi a doua zi s'au retras spre nord. In 4 şi 5 artileria rusă a bombardat N a -

vundan. Mici trupe ruse de infanterie» slacat pe Japonezi, dar au fost respinşi*1

Petersburg, 6 Febr. Generalul K patkin anunţă cu data de eri : O trup ăi a înaintat delà Sifontaj 12 verste spre] gajeebe şi a alungat de acolo, precum! Savdatneng infanteria japoneză. Perd noastră e neînsemnată.

Cu data de 5 anunţă Kuropatkinfe duşmanul a înaintat în Kvanhuancetatajp multe baterii, ceea-ce arată, că japoneJp pregătesc spre ofensivă. Artileria noasi (

început să împuşte şi a silit pe Japonezi £ retragă.

Washington, 6 F e b r u a r i e . (Reuter ) sulul rusesc ho tă r î t care cu pr iv i re

Londra, 7 F e b r u a r i e . „Daily T e l e g t l a n u n ţ ă din T o k i o cu data de e r î : Araif8

T o g o azi d u p ă ameaz î a plecat la rlotâ. lnB <

sevo sun t acum 9 corăb i i de ţ inu te .

conte le Cass in i a as igura t î n Ş că statele un i t e n ' au făcut nici o if

a c u r m a r e a r ăzbo iu lu i .

ne

Mcolae II şi poporul s a u f

Nicolae II nu a disimulat în ziua stA sale în Kremlinul din Moscva. Ca şi tatăl 0

el deasemenea a dec la ra t popoare lor sale, I hotărît a menţ ine principiul tutelar al autocrB La umilele omagii ăla representanţ i lor nobiB şi zemstouri lor , ţarul unsul lui Dumnezeu, a l puns t ratând de nebune părer i le în favorul I c o n s t i t u t u m . Rusia şi Europa pe nedrept s'anl rat. Nicolae II a încins coroana MonomaculŞ o epocă, în pare aproape pre tut indeni pe m t ineut par lamentar i smul şi cu el jegimul reprel tativ pă rea în discredit. Nu s'au văzut popi ne încânta te de libertăţile, cari le r e v e n d i c a u * cu o generoasă pasiune ? Par lamentar ismul , 1 creditat prin escesele şi compromis prin viol tele sale, a înceta t de a ii idealul comun a l l ţ iunilor europene . Depărta ta Rusie a auzit în» pele sale rumoarea c rescândă a nemulţămiB Occidentului şi înainte de a şi le fi câştigat,! sia s lavă a început a se îndoi de aceste libe» politice, pen t ru cari fraţii săi mal în etateB Occident nu mal erau orgolioşi. Spectacolul I cordiilor noastre şi nestabil i tatea guvernelorŞ erau de natură , pent ru a converti Moscva pi regimul representa t iv . După ce visaseră su teze char ie le şi consti tuţ i i le noastre , mulţi şi-au zis, nu e oare mal sigur ca Rusia saft mână aceea , ce este. S-au felicitat, că surit Щ paţî de cont inua agitaţ ie a luptelor politiceЩ mulţumit cerului, că le-a .conservat o pJL forte, pusă în u rma naturii sale deasupra A petiţiilor ur ic ioase a le part idelor şi intr igilor» bile ale adunări lor . Ei ui tară poate, ca şi Ж lutiemul îşi a re intrigile şi slăbiciunile sale Щ Intre regimul autocrat ic şi regimul раг іатеЖ între autor i ta tea putern ică a unui stăpân şi оЖ potenţa tumultoasă a adunăr i lor să poate K pen t ru naţ iuni , ca şi pent ru guve rnamen te ,» deosebi pentru statele monarch ice mai m u l » cât o etapă, ori un popas in termediar . s e

Cătră mijlocul domniei lui Alexandrát Ruşii să mai pu teau mândri , că vor efectua • sguduirî violente redutabi la t recere delà pu tS absolută la guvernamentu l liber. Mulţi s p e r a B vor vedea crescând la ei încetul cu î n c e t f l bertăţ î politice la umbra unei puteri destiM puternice pent ru a-ï p réserva de l icenţe şi Ш steri le. O aşa speran ţă nu a r e înţeles ; p o a t e B n 'a fost, decât un vis. Pen t ru a ne servi K metaforă-vulgara l ibertatea politică nu e o p f l de s e r ă ; ea nu creşte decât la aer destul, l a E şi nu să înrădăcinează mai na in te de ce A rile, tulpina nu au fost at inse de vijelie, ori creK

De câte ori nu s'a pus în t rebarea în Fram) oare revoluţia nu s 'ar fi putut evita ch ia f t pan ta anarchie! şi teroarei . Momentul acestaD i-a putut indica nimeni cu cert i tudine. După !P el t recuse deja, când s'a făcut convocarea » lor generale. Singurul moment de a opri Rtîn

D r . VICTOR D. GRAUR medic u n i r e r e a l , p r o f e s o r cvalificat de scoale m e d i i p . s tud iu l h i g i é n é i .

Institut de dantură medicală şi pentru technica de dinţi.

A R A D , P i a ţ a A n d r á s s y Nr. 22, e tag iu l I . , vis-à-vis de casa comi ta tu lu i . 428

T r a c t a m e n t special al d u r e r i l o r de dinţ i şi a boa le loe de fălci. D.yC

t u ră totală şi pa r t i cu la ră c o n f o r m difer i te lor p r o c e d u r i . P l o m b ă r i cuF ment , cu sticlă, ema i l , porce lan , a m a l g a m de aur , şi au r chemice coHj O p e r a ţ i u n i d i fer i te la aşezarea coroane i de dinţ i . C o r o a n e de porc; J \ şi au r con fo rm ind ica ţ iun i l e r specia l iş t i lor savanţ i Dan tu ră fixata şir.m bilă, d u p ă s is tem amer ican . T o t felul de execuţ i i de cauc iuc . Dir.| cc dan tu ră în t r eagă fără cerul gur i i . Scoa ter i de d in ţ i fără nici o durer: j u

r. 18. T R I B U N A Pag. S.

ia ar fi fost, să o prevenim. Rusia lui Nicoiae na difere mult de Franc ia lui Ludovic XVI, aş tea zice, e cam aceeaş . Ce) mai sigur mijloc

a tmpedeca revoluţia e, sä o prevenim, să m iniţiaţia puterii.

— Reforme de sus, ori revoluţie de jos în , zicea Alexandru II la începutul domniei sale.

De atunei sunt schimbări aşa profunde, că întrebi cu grije, de să pot efeptu iin mod paci -

0, fără neorindueli , nici revoluţi i . Aşa- fu şi în Incia la căderea vechiului regim. Sămăna -va jtransformaţiunea politică a Rusiei ? Aceasta va ipinde de abilitatea şi fericirea dinastiei .

Şi acum fiind-că a fost vorba de F ranc ia şi icident voi termina prin un re tour despre noi ţi-ne I Dacă viitorul Rusiei pare obscur, ca re e po-• Europei, al cărui horizont nu e acoper i t I lucruri nesigure ? 'are vede depar te înaintea hi să crede sigur de calea sa ? Noi trăim în o mk de t ransformaţie politică, religioasa, so ­la, a cărui ultim termin scapă ochilor celor I perspicacî. Nimeni nu descopere încă colţul lunoscut, că t ră ca re ne mână vînturile largului kan. In astă privinţă P tersburg şi Мозсѵа, a-feine foarte Europei moderne . Cu toate dificul-lle sale. Rusia a re un avantagiu, ce îe lipseşte i celelalte. In acest drum necunoscu t spre un •ct indistinc şi perdut în zarea depăr tăr i i acele •oare au mai multe şanse de a evita căderea H pot da loc aspiraţ iuni lor viitorului, fâră a ke cu tradiţiile t recutului . Deci, depinde delà Spânii săi, ca şi Rusia să fie aşa. F Ori cât de mare ar ii în u rma dimensiuni lor le teritoriale sau prin pu te rea sa mater ia lă , osia autocratică nu va scăpa de dilema : Evo-ţione. ori Revotuţ iune .

^dépendance roumaine) . Anatole Leroy-Beaulieu.

l B A !t, 8 Februar ie n. 1905. — Căsă to r i e î n fami l i a r ega l ă . Ziarul

logsburger Abendzei tung" aduce ştirea că în imilia Habsburg se pregăteşte iar o căsător ie lorganatică. Ziarul numit adecă după cum se Banta, din München scrie u rmătoare le : Impăra-I Francis Iosif încurînd va fi ear în si tuaţia să e suit a-şi da învoirea la căsător ia morganat ică unui archiduce. Desluşiri nu aduce ziarul.

I — P r i n c i p e l e b u l g a r la Be r l i n . A n u n ţ a s e m i no!, că p r inc ipe le F e r d i n a n d a plecat la Ber l in . I drum însă Pa găsi t depeşa î m p ă r a t u l u i W i l tlm că fiul i-s 'a î m b o l n ă v i t . Rege le F e r d i n a n d K întors deci . A c u m d u p ă - c u m anun ţ ă o de-jeşa din Sofia, î m p ă r a t u l W i l h e l m i-a a n u n ţ a t irincipelui F e r d i n a n d că-1 vede b u c u r o s la Ber­ni. Regele F e r d i n a n d a şi p lecat deja.

— Sta tua p r i n c i p e s e i b u l g a r i e i . Şase ani T vor împlini în zi lele acestea de când a m u r i t pisa Maria B o u r b o n soţia p r inc ipe lu i bu lga r Irdinand. D u p ă - c u m se depeşează din Sofia I ocazia acestei an iversăr i senatul a vof'at o Ш mii franci pen t ru s ta tua reginei d e c e d a t e .

— Viscol de z ăpadă . Din L ip tó - szen t -Mik lós le depeşează. De ala l tăer l seara b â n t u e un vis-II mare în comi ta tu l în t r eg , c i rculaţ ia t r e n u -ilor e în t reruptă . In t re V i h o d n a şi P o p r a d f e l k a pu se poate aduce în o r d i n e c i rculaţ ia . Cală-orii sunt siliţi să stea p r in găr i . Ma l mul te sute e muncitori lucrează p e n t r u po rn i r ea c i rcu la-

— Invi ta re . S u b s e m n a t u l comi t e t Vă înv i tâ leu toată onoarea la balul filantropic ce se va ţinea în ziua de Trei-Sf inţ l la 12 F e b r u a r i e n. m sala „Hotelului U n i v e r s " . Ven i tu l cura t este •destinat pentru „ F o n d u l s tuden ţ i l o r m o r b o ş i " . B l a j , la 27 Ianuarie 1 9 0 5 . C o m i t e l u i aranja tor : Boán Fodor, p reşedin te . Dr . Ioan Ra ţ iu , secre tar . jD«. Bonfiniu, cassar. F l a v i u C. D o m ş a , c o n ­trolor. Iacob Murăşan , E m i l Sabo , E u g e n P a n t e a , Dr. Ambrosiu Cheţan, Gavri lă P r e c u p , A u r e l r. Bota, Octavian Prie , Augus t in Ca l ian i , Ioan jfiâgăian. începutul la 8 ore seara. P r e ţ u l de [intrare : de persoana 2 cor. de famil ie 4 cor. puprasolvirile se p r i m e s c cu m u l ţ u m i t ă şi se por cuita pe cale ziarist ică.

— Reuniunea r o m â n ă de câtărî şi m u z i c ă Uin Reciţa-montană a rang iază D u m i n e c ă , la 12 [Februarie 1905 st n. în locali tăţ i le „Casinel ro -[mâne" o Represen ta ţ iune tea t ra lă î m p r e u n a t ă cu [concert şi dans. î n c e p u t u l la 8 o re seara . P r e -Uul de intrare : M e m b r i i r e u n i u n i i au cu familiile

lor i n t r a r e g ra tu i tă . — N e m e m b r i i : R a n g u l I de p e r s o a n ă 1 cor. 2 0 fii. r angu l II. de p e r s o a n ă i cor . loc de stat 6 0 fileri. Bilete de in t r a r e să pot căpăta la ospă taru l dl C i o r a n şi seara la cassă.

— Nimic i r ea unei fami l i i . Din Löose se anun ţ ă că în comuna Litminova din Sepes în urma unei înveninări cu carbon au murit patru copii ai unei văduve . Văduva a încălzit soba cu cărbuni şi ca să fie mai cald a închi.s şi ţeava sobei şi a plecat de acasă la lucru. La amaaz când s'a în tors şi-a găsit toţi patru copiii morţi . Mama negândită a fost deţ inută.

— L o g o d n ă . Vasile Bab i oficiant al ins t i ­t u t u l u i „ B i h o r e a n a " din O r a d e a ^ m a r e , s'a fi-dan ta t cu D-soara Marit i M o r a r i u , d in T i o r t i u r (Tö tö r ) .

— Mină în flăcări. D u p ă c u m se anun ţ ă din K ö r m ö s b á n y a mina Ludovica, ca re era p r o ­pr ie ta te e ra r ia lă în par tea nordves t i că a o r a şu lu i la o înă l ţ ime de 2 5 0 met r i i o fost u n aspect ad­mi rab i l . In mij locul t e r i to r iu lu i cu mine era ocna de t r anspor t , uri edificiu înalt ca u n t u r n . P e d in l ăun t ru acest edificiu era tot l e m n , dife­r i te co r idoa re , t r ep te şi etaje u n d e e r a u aşezate obiec te le băieş i lor , iar în etagiul din u r m ă stătea maş ina d i n a m i c ă şi maş ina ce spa rge pe t r i l e de meta l . Edif iciul colosal a fost c u p r i n s deoda tă de flăcări, car i au ridicat coper i şu l edif iciului dc u n d e eşau l imb i de foc. C u r e n t u l de aer ce venia din adâncu l m i n e i ca u n curen t a p r i n d e a tot m a l m u l t flăcările aşa încăt la do i chi lo-m e t r i delà foc se putea ceti b ine de tot . De lo ­cal izarea focu lu i aicî vo rbă nu p u t e a fi, nu era însă pe r i co l căci în a p r o p i e r e alte edificii n u e r a u . P a g u b a ce a avuto erar iu l e î n s e m ­nată, m a l m u l t o s imt însă băieşi l car i a c u m si­gu r m a l mul tă v r e m e vor sta fără lucru .

— C ă s ă t o r i a unu l p r i n c i p e . E m a r e l uc ru căsător ia la o a m e n i i săraci dacă n u au bani pen­t ru n u n t ă şi alte cele t r ebue . Dar că n u p u ţ i n ă grije face şi u n u i p r i n c i p e , dovedeş te caşul lui Victor N a p o l e o n p re t enden tu l t r o n u l u i francez. T i n ă r u l p r i nc ipe ca şi alţi m u r i t o r i de toa te z i ­lele, s'a îndrăgos t i t şi d in d ragos t e vrea să se căsătorească. Aleasa lui e fiica rege lu i be lg ian L e o p o l d , p r incesa C l e m e n t i n a Rege l e L e o p o l d însă m e r e u p u n e a pedec i înd răgos t i ţ i l o r aşa încât p r incesa a fost si l i tă să plece de acasă şi să mea rgă în F r a n ţ a . Iar p r inc ipe l e Vic to r care era în Viena de a s e m e n e a p e n t r u a-şi ne­tezi calea sp r e căsă tor ie , s'a î n to r s deja la B r u c -sela. T o t la Brucse la a m e r s şi fratele p r i n c i ­pe lu i Victor , p r inc ipe le L u d o v i c N a p o l e o n care d e a s e m e n e a încearcă să îmoa ie i n ima lui L e o ­po ld ca să-şî dea învo i rea la căsă tor ie . P r i n c e s a C l e m e n t i n a e î n Nizza de u n d e a scr i s t a tă lu i el că n u se în toarce acasă până dânsu l n u se va învo i la căsător i t . C â n d regele L e o p o l d nici c u m n u s 'ar învoi la asta a tunci logodiţ i i p e cale legală vor cere învoi rea regelu i .

— Ce n u e voe să se bea î n Rusia ? In i m p e r i u l ţ a ru lu i era o s ingură l iber ta te p â n ă acuma , p r o b a b i l p e n t r u d e s p ă g u b i r e a ce lor la l te d r e p t u r i u su rpa te : toţ i e rau l iber i să se ' n b e t e cu l ich idul care-I p lăcea mai mul t . De aci în -na in te şi această l iber ta te l i-s 'a luat o a m e n i l o r : epoca T r e p o v a făcut o regulă şi ' n p r iv in ţa beu tur i lo r . A d e c ă s'a î n t â m p l a t cazul in t e resan t că u n u i negu ţ ă to r de v inu r i d in St . P e t e r s b u r g i-s'a confiscat un t r anspo r t m a r e de v in , care î i venea d in G e r m a n i a . N e g u ţ ă t o r u l a cerce ta t cauza şi a jungând chest ia la pol i ţ ie , aceasta 1-a t ras la r ă s p u n d e r e p e n t r u n u m e l e v inu lu i c o m a n ­dat. Negu ţă to ru l g e r m a n încă cu zeci de a n i î na in t e , p r o b a b i l îl n u m i s e , „Foc şi fe r" , şi cu acest n u m e a e x p o r t a t mi i şt mii de HI . în St. P e t e r s b u r g u n d e e ra m u l t prefera t acest vin. O a m e n i l o r lui T r e p o v li-se p ă r u că acest n u m e losinca de revo lu ţ i e şi n u n u m a i că a in t e rz i s negu ţ ă to ru lu i de a v inde d in „ F o c şi fer" ci l 'au şi pedeps i t cu bani , p e n t r u c o n t r a - b a n d ă .

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I . .

Coştei. După-ce d o m n u l din ches t ie a p r o ­mis , că va l impez i si tuaţia pr in o b r o ş u r ă , să a v e m niţ ică r ă b d a r e .

Dlul D. Tt. în Qhiroc. Ce în t reb i , e ade ­vărat .

Spuribus. Nu se poa t e pub l i ca .

Dlul S. Petru Dregol. De présent în Birch iş.

P A R T E A L I T E R A R Ă . Curen te cu l t u r a l e la no i în secolu l X V I I I .

(—^ ^ 2

u . MUŢEA/

(Contfrruare).

Mai general mai ігпспя a -fost curentul g r e ­cesc. Cucereşte societatea, moda, scrisul şi gân­direa timpului, se desvoltă repede , având r ă d ă ­cini din t impuri mai vechi, pent ru ca a jungând o culme poate nevisată să se prăbuşească d ina­intea vântului veacului" , ce suflase şi 'n pr inci­pate, t rebuia deci să cadă. Dar până a fi în lă tura t pă t runsese atât de tare în inimi, caştisase în aşa măsură spiritele, că nu pe a locurea lasă regrete , suspinuri şi cei bătrâni cu părer i de rău văd t r i ­umful spiritului nou. Când se găsi faţă în faţă cu puternicul , vigurosul, voinicul făt — frumos din Ardeal ce alergase să-şi scape fraţii din lanţur i le amor ţ i toare ale babei uricioase din poveste , ni să prezintă ochilor un interesant fenomen cul tu­ral . S'ar putea vorbi adecă de tendinţe misone-iste, de misoneism cultural literar, la noi la te r ­minarea veacului al XVIII-Iea. O frică mai bine zis teamă, ori prejudiţiu cuprinsese unele spirite îmbibate şi cul tură grecească faţă de p rop ia - l e l imbă de cul tură naţională. Nu credeau, fiind-că nu o cunoş team că limba română ar fi în s tare să reprez in te prin formile sale o cul tură mai înaltă. De altfel acest misoneism nu e ceva par ­t icular evoluţiei noas t re cul turale de atunci . Tot­deauna la toate popoarele inprejurâr ï a n a i o g e s é poate constata misoneism, ne încredere , frică de ce va să vie. Dar ceva şi adecă mult dovedeş t e o aşa apari ţ ia misoneistă. Toate aste plângeri , văeturi s incere , temeri de cul tura naţ ională atunci , când George Lazăr t recuse munţi i ducând cu sine lumina, farul redeşteptător îşi au genesa lor, des-voltarea natura lă biologică. Ca a tare curentul g re ­cesc meri tă deosebită atenţie.

In desvol tarea curentului grecesc putem stabili, după cum s'a şi stabilit trei epoce : epoca culturii greceşti, sub domni români , cea de sub primii fanarioţi şi cul tura grecească delà sfirşitul secolului al XVIII-lea, greceasca mai mult numa i în formă, căci ideile, cugetările, idealele, ce le a leargă sunt împrumuta te din cultura genera lă a apusului .

* *

Moda şi cul tura grecească t ranscarpat ină e mai veche decât secolul al XVIII-lea, când de ­vine numai mai generală, mai esclusivă. Gare e obîrşia acestei culturi ?

Pr in nimicirea puterii bizantine la 1453 de Turci s'a pus capăt şi sfirşit şi culturii , ce mai înflorea, ca o floare de toamnă sub amint i ­rile duici ale unei pr imăveri cul turale de mult t recute . Cărţile, învăţaţii se risipiră prin ţările Europei , răspândi ră gustu de cetire al o p e r e ­lor greceşti, prin ceea-ce contr ibuiră la re învierea , renaş te rea culturală, ce avea să urmeze. In pr in­cipatele dunărene , încă căutară un refugiu. Radm Mihnea fusese crescut la ivirul din Atos, ear la 1599 Matei de Pogoniana, un grec căpătă egu­menia mănăstir i i domneşt i a Dealului. P e t impul lui Neagoe Basarab deja sunt greci destui în principate. Ciril Lucaris , pa t r ia rhul Alexandriei a predicat la laşi în Bucureşti între 1613 şi 1615 şi să vede, că a fost înţeles cu greceasca lui.

Cultura românească deslaşi toare a secolului al 17-lea era ameninţa tă , ori avu să lupte cu crescânda cul tură grecească şi că n 'a s u c o m b a t mai curînd, causa e, că în locul culturel s l avone în decădere t rebuia o oare-care cultură. Cea gre­cească nefiind încă general răspândi ta nu-î pu tea lua locul. Principii însă sprijinesc înflorirea e l . In a - d o u a j u m ă t a t e a al XVI-lea scuturaţ i din amor ţea la de ap roape un secol, Grecit r e lua ră vechile tradiţii. Influinţa lor începea să se s imtă în imensul stat turcesc, „ca speculaţi politici, d o ­minaţi de diferite in terese personale , fâră regrete pen t ru trecut, fără speranţe pent ru viitor, c r e ­dincioase ins t rumente de dominaţ ie ale î m p ă r a ­tului păgân" . Când însă aceasta clasă, pr in t re car i , putem auzi n u m e de familii frumoase vechi , apăru ca putere în Fanaru l constant inopoli tan, cu ambiţ ia politică să redeş teaptă cul tura laică.

(Va urma).

Redactor responsabil : Sever Boen. Bditor-proprietar : George Mchin.

Pag. 6. „T R 1 B ü N A1 Nr

iNSERŢiUNI şi RECLAME,

Prea stimat РиЬЦс ! Imi permit a Vä atrage binevoitoarea aten­

ţie asupra

localului meu de délicatesse ce se va deschide la 10 J*nuàr, unde-mi v< i vaîidita bogatfle esperienţ^ câştigate ca şef de cuiină. în Budapesta, Viena, B^igred etc.

Locul roeu, va fi provăiut cu (U lkStCf tUfT indigene ji din străinătate precum şi cu mln-Cărî reCÍ proprîï, de toato soiurile.

In alt apartament al locului este culma caldă, de und» îa comandă transportez cele m«i fine mâncări si ia locuinţă.

Tot felul de Dejenneert, Dineuri, Jour, So­irée, Boeffet şi alte comande eserut promt şi ru eleganţă.

€omersant d»> delieatşssurî, el* vu! bucătarului de odinioară aîui Pohl Káioly.

Arad, Piaţa Libertăţii NR. 20. (Palatul Nádasdy)

ш Ш Ш Ш Ш

E S

I G « 383

еіаэогпіе&г şi giuvaergiu.

• H AR AD, Piata Ubertatiisss lângă edificiul teatrului vechiu.

Aur şi argint eăieat cumpără p. preţul cel mal m&re de zi, ori schimbă pentru

alte objecte de aur şi argint.

ШМ ?4 • I Prăvălia de fer şi deosebite instrumente

a

F r a ţ i l o r B e r t a (Berta-Testvérek)

A r a d . , A »».<i # à , s e y - 1 É r Sff. Telefon 386. Telefon 386.

Deposit bogat în fer şi mărfuri de metal, în diferite instrumente, în ferării pentru mobile şi edificii, cuptoare de fer de Nadrág şi Meiding ele primul rang Ma şine (sparhert) pentru bucătării de Olanda elegante, specia­lităţi pentru economia de casă, dulapuri

pentru ghiaţă. Arme Ferlah şi Piper, puste pentru vânători : Mopopol de vénzare a coaselor de oţel Ba­rabás Béla şi a pumpelor de stropit contra nenorosporel pe lângă o garantă de 10 ani,

Instrumente de verit etc. Foarfece engleze, Solingene veritabile, pene-

ţinuri si briciurî.

Deposit eselusiv „ A H O I " Pe seama ţinuturilor gud-ungare uni­cul deposit al lustrului de argint:

TENUS pentru cuptoare. Comandele de provincie se efectuesc pentru

preţurile ieftine de zi.

Bijuterii, oroloage, aur călcat si recmsite de argint, sedulî de ama­netare cumporă pentru preţurile cele ma! mari ori Ie schimbă pentru obiecte noî

DEUTSCH IZIDOR ciasornicar şi giuvaergiu

A R A D , S t r a i ' » B i ser i c i i (Palatul mineriţilor.)

Isvorul cel шні eftin de cumperare de = bijuterii şi oroloafire. -

Alis! Am onoare » аѵіян pe on. public, că

am inaugurat sărbătoreşte cu concursul unei musici locale cafeneaua

„ C 0 R 0 A N A " (fostă Grünwald)

pe care am montat, o elegant şi pun la disposiţie Büfette rece şi beuturî alese,

precum fol locale şi din capitală. Solicitând binevoitorul concurs

Sunt cu deosebi tă st imă

Brudermann Jakab cafegiu.

500

— Inainte de a Vă procura ca dourile de Anul nou, faceţi încercare la cunoscutul juvaiier de bun renume Kun József, unde pe 'ângă preţuri estrera de moderate aflaţi un foarte bogat magazin de tot felul de juvare, brilante şi dia mante, ciasornice de Sviţera Précision şi argintării de lux. Obiec ele de aur sunt pregătiri proprii şi g stiel în preţ eu mult mai ieftine, iar în privinţ** esecutăriî în trec pe cele din străinătate. Atelier şi prăvălie Pista Andrássy лг. 17. Palatul Rfinhart. Magazm mare de ochelari.

469

Î n ş t i i n ţ a r e ! Am onoare a anunţa pe on. public, că Jâttl-bătă îtt k februarie voi deschide cafeneaua

„0 T T H 0 N" (fostă Hunyadi)

pe care am aranjat-o splendid, pe lângă concursul unei musici renumite.

Se va serba inaugurarea festivă. Büfette rece şi beuturî alese, dispunând de ziare locale şi din capiMa solicitând

binevoitorului concurs. Sunt cu stimă deosebită

G r ü n w a l d Simon, cafegiu.

F E J É R A N T A T pictor de embleme, firme şi z u g r a v

*Arad, Strada Râko'zy Nr. 10 pregătesc potrivit tisspulnî modern

T A B E L E D E F I R M E , pe sticlă, tinichea, lemn etc.

Tot asemenea \ugrăviri cu gust, imitaţie de lemn natural.

Comande In provincie se săvârşoso prompt, eu preţuri fosrte moderate. 8

SERVICIU PROMPT SI ATENT. 4

I A z i mi î o toate zi lele I

îa

' „CAFENEAUA FIUME" s e a r a m u s i c ă .

DESCHIS PANA DIMINEAŢA.

Bani! 1 Bani! Cele m*i eftioe

î m p r u m u t u r i d e b a pe imobile pună !a valoarea cea inalta mijloceşte

K l e i n J ó z s e (Arad, Radnai-ut 10.)

delà institutul de bsni din Sibiu, ca r« sent an tul acestui institut, pe lângă | tire avantajioasă.

Totodată

Case de închiriat cari sunt proprietatea Institutului se I pe lângă depunerea unul e&pital mii asemenea în rate anuale.

Aceste esse să &flă : Pe strada Csernovitz, Nr. 27. cu eti „ „ Lövész . 17, parte , я Botond . „ Í, parter

şi mai multe »De case.

In Berăria oraşaneasca (EDIFICIUL TEATRULUI)

toc» p â n ă .dein anul non « vu găs i U p< mentă

„ B e r e r e g a l a " fabricuţtonpa prim- ï berarii pe neţii urgarj S t c k b r u ' b , z i ln ic 8Й dă « ep la butoi proj

un pocal 20 fii. o halbă 30 fii,

Bucătărie escelentă ungurească, gustare, prânz Ţ cu măsurii bogat. — Vinuri bune de deal. — Sa

promt. Imî dan tos te s i l inţele , ca onoratul |

in regtaorantnl meu prin a s i g n a r e a Щ servit p romt şi cu mâncări bune .

Cu deosebită «ti mă

K á n y a G é z a restaurator.

Vhidpcui-ea deplina a boalelor secre te .

Să nu pregete nime într'o chestiune atât de » se présenta odată In persoană pentru că cu , instrumentelor specia'e aduse din străinătate poţi afla tual locul, causa, răspândirea si starea boaleî, de adânc ar îl boala Înrădăcinată In organism, acestei ecsaminărî poţi cu singuranţă afla şi calea ajungi аѳ vindecarea rëuluï, ceea ce flecare o poi acasă fără de a-şî Impedeca ocupaţinnile. Dacă.i nu poate veni In persoană, atunci să-şî descrie Ц deamăruntul şi după ce va fl esaminată va primi şirile de lipsă şi leacurile trebuincioase pe lângă In col mal mare secret. In scrisoare pune marcă puns După Incheerea curei, au la sce escrisori! rere espresă se retrimit.

Un astfel de lecuitor şi cnrăţitor e institutul al drulul Palóez, medic de spital (Budapesta VII pesi-ut 10) undo cu bunăvoinţa şi conştienţiositate orï-сіпѳ (bărbat sau femee) desluşiri asupra vieţii» unde i se curăţă sângele bolnav, nervii i se In trupul Întreg se eliberează de boală şi sufletul de s

Fără conturbarea ocupaţiuniîor zilnice dr. vindecă de ani de zile cu siguranţă, repede şi din ment cu metodul sëu propriu de vindecare şi T cele mal neglijate, boalelo de beşică, de ţeve, de tei de şira spinărel, de nervi, urmările onaniol şi alei lui, poala albă, boale de sânge, de piele şi toate boal se ţin de organele secsue'e femeeştl. Pentru fomel de aşteptare şi Intrare separată. Consultaţiunile Însuşi dr. Palóez delà 10 ore în. a până la атѳ»і

Adresa : Dr. Palóez medic de spital, sj& udapesta vil, Korepesi-ut 10.

Nr. 18. „ T R I B U N A" Pag. 7.

í ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA AT* ATA

C R E M A I

A R G A - R E T A j

a lui *™

FÖLDE! e s t e u n m i j l o c l i p s i t d e g r ă s i m e , i n ­

o f e n s i v ă ç u e f e c t g r a b n i c ş i s i g u r ,

c a r e f a c e s ä d i s p a r ă a l u n i ţ e i ? , p e t e l e

d e f icat , r o ş ţ a d e p e n a s şi d e p e

m â n i . Mi j loc m a î b u n p e n t r u obra j i

ei m â n i a s p r e n ü e x i s t a .

$ & E f e c t i n s t a n t a n e u . & <£

442

I

P r e ţ u l I c o r . Preparată de

F Ö L D E S K E L E M E N F a r m a c i s t în A r a d .

Nn Telefonom! 111. TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT TAT Ti

І І І Ш В Ш О І В І І І І О І І Ш Ш Ш І !

i

S

S Am onoare a aduce la cunoştinţa distinsului

public din Arad şi provincie, ră mi-nm aranjat perfect ifacerile şi pot continua cu toate* puterile

m e s e r i a m e a d e z i d ă r i e deoarece in decursul celor 21 de ani de activitatea de sine stătătoare, lucrările mele au fost primite cu mul­ţumire şi sdisfaiţie — îmi iau libertatea a solicita şi mai departe protecţia On. public — asig. dinainte c5 şi de ari înainte mă voi nisui fă săvârşesc ori ce lucrare de zidire ce mi-pe încrede, cu aceiaşi soli­ditate şi conştienţiositate.

Iau in întreprindere oiï-ce zidiri tlOÏ în orï-ce formă, modificări şi reparaţii după planul şi preţul sta­bilit. Mi-am desihis cancelaria in Sir. Leiningen Nr. 11 şi rrg pe On. public să mă piotegeze.

Ca dbtinsă stimă 498

Weszely J. Pái, tâmplat.

Jj C o n d i ţ i u n e a p r i n c i p a l a a

I F R U M S E T E I

f f

1

f m Ф m f m

este, ca faţa şi manile sa fie fioe, ear în scopul acesta mijlocul cel mal potrivit este

C r e m a - G y ö n

càre este cu desàvîrsire inofensivă şi face pelea fină

de loc după a singu»ă folosire.

In urma unei folosiri îndelungate mitesseril supă­

răcios!, aluniţele şi petele de ficat dispar.

Preţui un borcan I cor.

SĂPUN K CNMA-QYIIFJ 1 W».

Se poate comanda delà

I D A R A D , Péeskai-ut. 287

CRUCE SAU STEA DUPLĂ ELECTROMAGNETICĂ Patent Nr. 86967.

NU E CRUCEA VOLTA. NU E LEAC SECRET.

Aparatul acesta, vindecă şi foloseşte contra durerilor de cap, urechi şi dinţi , migrene , neuralgie, tmpedecarea circu-iaţiunei sângelui, anemie, ame­ţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de inimă, sgârciurl de inimă, astma, ашші greu, sgârciurl de sto­mac, lipsa pofte! de mâncare, rSceală la mân! şi picioare, slăbirea peste tot, reuma, podagrS iaehiag, undei Ir. pat, nfluenza, іш-епшіа, epilepsie, circula-

vindecă şi înviorează sub garanţie. ţ ianeregulată asângaluîşi con­tra multor altor boale, cari la fcractare normală a medicului se vindecă p r i n electricitate, însuşirea acestui aparat este , că vindecă nu numai din timp in timp, ci Introduce constant

tn corpul omenesc binefăcătorul cu rent, când pe deoparte v i n d e c i cu succes boaîele aflătoare, eară pe de altă parte e cel mai bun scut contra îmbolnăvirilor.

DEOSEBITĂ ATENŢIUNE E A SE DA ÎMPREJURĂREI, CĂ ACEST APARAT

VINDECĂ BOALE VECHI DE 20 ANI. In cancelaria mea seaflă atestate incurse din toate părţile lume!

cari preţuesc cu mulţumire invecţiunea mea şi orl-cine poate vedé aceste atestate. Pacientul, care tn decurs de 45 cile nu se va vindeca prin apa­ratul meu, primeşte bani! tnapoi.

Unde orî-ce încercare s'a constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu poate fl confundat cu aparatul ,Vol ta* , care atât tn Germanie, cât şi tn Aostro-Ungaria a fost oficios oprit fiind nefolositor, pe când aparatul mea electro-magnetic prin deosebita-'! putere vindocătore, e în genere cunoscut, apreciat şi respândit.

Chiar şi ieftinătatea estraordinarS a crucei mele electro-magne-tice o recomandă cu tnteţire. 206

Preţul aparatului mare e Cor. 6. folosibil la morburi învechite. -

Preţul aparatului mic e Cor. 4. _ folosibil numai la copii şi la femei de consti-

— — — tuţie foarte slabă. — — —

n t r a l principal de vânzare şi espedare pentru ţeară

IPPŢ NLJÎJQJ]PÇ| V.,str. Vadász 42. K lUlLj DuUuUUuli oolţul str. Salmán.

Locul c e şi străinătate e :

Pag. 8. T R I B U N A N . II

„ D O I N A " institut de credit, societate pe acţiî în Câmpeni

C O N V O C A R E Domnii acţionari ai <j)0ÍtlSí»- institut de credit, societate pe acţiî în Câmpeni, se invită prin aceasta in virtutea g-iuï j

statutelor societate! la a

I X - a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă ,

care se va ţinea în Câmpeni la 9 Martie s t . n. 1 9 0 5 , la 1 0 oare a. m., în localul institutului.

O b i e c t e l e : 1. Deschiderea şi constituirea. 2 . Presentare bilanţului anual, raportului direcţiunii şi a comitetului de supraveghiere; deciderea asupra lor. 3 . Fixarea preţului marcelor de présenta pentru direcţiune şi a biletului de présenta al comisarului de zi pe a. 15 4 . Alegerea direcţiunii pe un nou period de 6 ani. 5. Alegerea comitetului de supraveghiare pe anul І 9 0 5 .

Domnii acţionari, cari în sensul statutelor voesc a participa la adunarea generală în persoană sau prin plenipotenţiaţl, í rugaţi a-şî depune acţiile şi eventul dovezile de plenipotenţă cel puţin cu două zile înainte de adunarea generală pe lângă re la cassa societăţel noastre, eventual la «Auraria» cassa de credit, soc. pe acţiî în Abrud.

Câmpeni, 28 Ianuarie 1 9 О 5 . D i r e c ţ i u n e a .

Active. — Vagyon. Contul Bilanţului. — Mérleg számla. Pa* ive.

Cassa. — Készpénz • Cambii — Váltok 3 2 1 6 9 6 Cambii cu asig. hip. — .lelzálogosváltok 1 4 9 6 8 6 împrumut, pe oblig. — Kötvény kölcsön . împrumut, cu hipotecă. — Jelzálogos kölesem Efecte. — Értékpapírok

Cor. I ъ. 6 2 3 J46

4 7 1 5&2

9 9 7 6 8 9 2 6 1 9 9 0 0

5 6 1 8 2 8 1 4 6

Capital. — Részvénytöko . . . . Depuneri spre fructificare. —• Betétek Reescompt. — Viszleszámitolás Interese transitoare. — Átmeneti kamat Fond de réserva. — Tartalék alap . Fond de pensiuni. — Nyugdíj alap . Probt curat. — Tiszta nyereség

Cor. 6ОО00І

4 2 4 8 2 9 7 0 0 a

1 0 9 , 0 a

16064

5 6 1 8 2 8

Eşite. Kiadás Contul Profit şi Perdere. - Tiszta és Veszteség számla. intrate Bevét*

Interese de reescompt. — Viszleszámitolási kamat i n t e r e s e la depuneri. — Betéti kamat • Interese la fond. de res. — Uartalék alap kamatok Interese la fond. de rev. — Nyigdij alap kamatok Dare. — Adó Dare după depuneri. Spese. — Kiadások Salare. — Fizetések Marce de présenta. -Chirie. — Házbér Profit curat. — Tiszta nyereség

Betéti kamatadó

Jelenti dijak

Cor. i ь. 3 6 1 3 2

2 0 6 6 7 3 5

• 7 5 5 Ï -

3 5 0 ! —

2 7 8 3 7 5 2 0 6 6 7 4

1О34165 * 4 2 0 0 І —

1 1 24! — 2 4 0 J -

• 1 6 0 4 4 Í 7 i

5 0 6 4 7 1 4 2

Interese de escompt. — Leszámítolási kamat . Interese de obiig. — Kötvény kamat Interese de hipot — Jelzálagos kölcsön kamat Interese de întârziere. — Késedelmi kamat Interese de efecte. — Értékpapírok kamat . Spese de manipulare. — Kezelési költség . Competinţe de scris. — .Illeték Tacse de transcriere. — Atuatási díj . . .

Cor.

3 3 7 8 ! 86

2979 2950

533 8903 í 2<ti

1 5Q64í

Câmpeni, la 3 1 Decembre 1 9 0 4 . Dr. Basiliu Preda m. p. dir. exec. Teodor Orlea m. p., contabil.

M e m b r i ï î n d i r e c ţ i u n e :

Ttomul Furdui m. p., présed. Constantin Cothi^l m. p. Vasilie Cbirtop m. p. Juliu poruj m. p. pr. Um Cbtrtop m.

Raportul comitetului de supraveghere cătră adunarea generală: Comitetul de supraveghiere a « Doinei» inst, de credit, societaj acţiî în Câmpeni, examinând cărţile institutului, bilanţul, contul profitului şi al perderilor. le-a aflat în ordine exactă, asemenea trolànd administrarea afacerilor în decursul anului de gestiune espiraî, precum şi proiectul direcţiune!, referitor la împărţirea fitului curat este de acord cu propunerea direcţiune! şi propune a se da atât direct, cât şi comitetului de supraveghere absolu

Câmpeni, la 3 1 Ianuarie 19О5 .

A felügyelő bizottságnak évi jelentése a közgyülézhez: A <Doina» tapánfalvi hiteintézet részvégytársaáág felügyelő bizottsága gálván az intézet könyveit, mérleget, nyereség és veszteség számláját azokat teljes rendben találta, ugy szintén megvizsgál' ügymenetet és az igazgatóságnak a tiszta nyereség feloszláság vonalkozó tervezetet, ezt magáévá teszi és indítványozza, h

igazgatóságnak mint a felügyelő bizottságnak a felmentvény megadassék.

Goia pemcirin s. k., elnök.

Topánfalván, 1 9 0 5 . január hó 3 1 én.

Todca Доап s. k. Gombos Josif m. p. (orches j l George s. j tkâian Cothisel

A R A D , T i p o g r a f i a G e o r g e N i c h i n .

J