Mem

bră

a reţe

lei E

LE

ME

NT

Publicaţie ilustrată de analiză, cultură, opinie şi informare Publicaţie ilustrată de analiză, cultură, opinie şi informare Serie nouă / Anul V / Numărul 18 / Martie 2012Serie nouă / Anul V / Numărul 18 / Martie 2012

Agenda JandarmerieiAgenda JandarmerieiPrimul examen prin platforma E-learningMisiune de evaluareRecompense de Ziua Jandarmeriei

4-54-5

Din

sum

ar

Co lec t i vu l de redac ţ i e mu l ţumeş t e co labo ra to r i l o r ca re au con t r i bu i t l a rea l i za rea aces tu i numă r a l Rev is te i “ Jandarmer ia Română ” !

Data închideri i edi ţ iei :26 mart ie 2012

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52

E-mail: revista@jandarmeriaromana.ro

Director coordonator: col. Marian ZAHARIARedactor-şef: col. Romică MOISERedactori: mr. Sorin DESPINA slt. Casandra ILIETehnoredactor: plt. adj. Florian GRIGOREFotoreporter: plt. adj. şef Cristian DUMITRUAdministrator: plt. adj. Nicoleta SANDU

Revista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

8-98-9 Cum au devenit slujitorii jăndari la 1850

Din documentele vremiiDin documentele vremii

Twinning în premieră: Jandarmeria Română - furnizor de asistenţă în benefi ciul Trupelorde Interne din Ucraina

23-2523-25Dincolo de graniţăDincolo de graniţă

Acţiuni în comun - jandarmi şi reprezentanţii ocoalelor silvicePrinşi în timp ce furau lemn nemarcatEroi ai comunităţii

28-3028-30Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

Prevenţie în mediul şcolarCampanie umanitară: ”Şi ei sunt oameni - să le dăm o şansă”

26-2726-27Agenda unităţilorAgenda unităţilor

Mesaj adresat cu prilejul Zilei Jandarmeriei,de către dl. Gabriel Berca,Ministrul Administraţiei şi Internelor

Cuvânt de binecuvântare al Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române

6-76-7Cu gândul la jandarmiCu gândul la jandarmi

Eternul feminin în Jandarmerie1111Femeia-militarFemeia-militar

32-3332-33 ÎnviereaCondei cu spiritCondei cu spirit

14-1514-15 Bilanţ după infernul albRetrospectivăRetrospectivă

- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

Drapelul de luptă1010SimboluriSimboluri

16-2116-21ReportajReportaj

Kosovo 2002-2012, misiune îndeplinită

2222

1010

1212

1616

2828

3131

3131 36 de medalii obţinute de karatiştii Tiger BudoLocul I pentru Jandarmeria Română la Karate-Do

SportSport

Coperta 4: Grafi că de Viorel Baciu din Albumul „Istoria Jandarmeriei Române în caricaturi”.

Plutonier major (r) Gheorghe Şincoviţiare 16 nepoţi şi 29 de strănepoţi2222

Onor la seniorOnor la senior

3232

55

6-76-7

3

162 de ani în slujba României

Edit

oria

l

Ziua de 3 aprilie 1850 reprezintă un reper în istoria militară modernă a României, care a pătruns deja în conştiinţa publică. La acea dată, semnând Ofi sul domnesc prin care promulga Anaforaua Divanului obştesc al Moldovei, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a repus pe baze noi Corpul Slujitoresc dislocat la Iaşi, orientând juridic instituţia nou-înfi inţată – Corpul Jandarmilor – spre asigurarea libertăţilor cetăţeneşti şi a ordinii de drept în stat. Izvorâtă din vâltoarea spiritului european al vremii, reforma Jandarmeriei a premers progresului legislativ care a consfi nţit Unirea Principatelor Române, la 1859, şi obţinerea independenţei de stat, la 1877.

Astăzi, după 162 de ani de la fondare, putem afi rma că Arma noastră a devenit o componentă puternică şi stabilă a Sistemului de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Renaşterea Jandarmeriei, după căderea regimului comunist, acum 22 de ani, ne-a adus un plus important de credibilitate, atât pe plan naţional, cât şi în rândul partenerilor externi. Efi cienţa serviciului public, tot mai bine prestat în folosul cetăţenilor, a constituit temelia prestigiului nostru social, iar potenţialul uman, profesional şi logistic acumulat – datorită şi unei colaborări speciale cu Jandarmeria Naţională Franceză, ne-a asigurat accederea şi consolidarea poziţiei în organisme internaţionale care anterior păreau imposibil de abordat. Statutul câştigat în cadrul FIEP, organizaţie multinaţională a forţelor de poliţie cu statut militar, ori în cadrul EUROGENDFOR - Forţa de Jandarmerie Europeană, precum şi în cei 10 ani de operaţiuni derulate sub autoritatea EULEX, în Kosovo, sau în anul care a trecut de când acţionăm ca instructori ai Forţelor de Securitate din Afganistan, sub egida NATO, reprezintă, azi, un element de onoare al blazonului bleu-jandarm şi, implicit, al României.

Pentru că suntem într-un moment aniversar, în care trebuie să evocăm tradiţiile şi evoluţia Armei, se cuvine să privim în istorie, amintind faptul că, la 1 septembrie 1893, prin Decretul Regal nr. 2.919, era promulgată Legea Gendarmeriei Rurale, instituţie de inspiraţie franceză, menită a veghea la „siguranţa publică, menţinerea ordinei şi executarea legilor”. În anii 1908 şi 1929, noi Legi ale Jandarmeriei Rurale statuează locul si rolul institutiei, organizarea Corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atributiile de poliţie judiciară si de poliţie administrativă, stabilind ca principale îndatoriri „o supraveghere activă, neîntreruptă şi o acţiune preventivă”.

Şi azi există perspective bune de evoluţie, iar între priorităţile operative pe termen scurt, avem în vedere: o activitate preventivă mai dinamică şi adaptarea la realitatea fenomenului antisocial; profesionalism şi efi cienţă pe segmentul de ordine publică, în special pentru asigurarea şi restabilirea acesteia la activităţile cu public numeros; efi cientizarea intervenţiei şi a timpului

de reacţie, pentru a ne încadra în intervalul de 5-15 minute, prevăzut de Indexul de cooperare „112”; apropierea de spaţiul şcolar, vulnerabil în faţa infracţionalităţii violente, iar ca un corolar, putem afi rma că „liniştea cetăţii este obiectivul nostru numărul 1”. În acest context, cred că este nevoie să ne concentrăm mai mult atenţia spre mediul rural, acolo unde, în prezent, ordinea publică, siguranţa cetăţenilor şi a avutului acestora, dar şi punerea în aplicare a unor decizii ale autorităţilor statului şi Administraţiei locale, sunt afectate de competenţa materială parţială a Jandarmeriei. Chiar şi în situaţia aceasta, avem datoria de a ne intensifi ca eforturile, în vederea acoperirii zonelor rurale prin misiuni punctuale - efectuate, de regulă, prin deplasarea efectivelor de la distanţă, atunci când există solicitări legale de intervenţie -, deşi opinez că realitatea timpului ar impune revizuirea cadrului juridic existent.

O altă latură subsumată culturii organizaţionale este imaginea instituţiei, pe care trebuie să o păstrăm între valorile noastre de patrimoniu, mai ales că, în ultima perioadă, încrederea cetăţenilor în Jandarmerie a ajuns la cele mai înalte cote de după 1990. În rândul comunităţii, al societăţii civile, ea derivă nu doar din activitatea specialiştilor în relaţii publice şi presă, din sondaje ori din mass-media, ci mai ales din comportamentul profesionist, dublat de justeţea faptelor, adică din modul în care benefi ciarii serviciului pe care îl prestăm ne percep în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă, prin natura profesiei, uneori instalăm bariere de protecţie între noi şi cetăţeni, sau avem o reacţie mai fermă, pentru restabilirea ordinii publice, suntem datori să o facem în limitele şi în spiritul legii, spre a dobândi credibilitate şi respect.

Aniversarea a 162 de ani de la fondarea Armei noastre îmi oferă plăcuta şi onoranta ocazie de a transmite întregului personal şi familiilor jandarmilor, pe această cale, gândurile mele de bine şi succes în viitor!

La mulţi ani Jandarmeriei Române!

Inspector general,Colonel Costel GAVRILĂ

22.12.2011 - Ceremonia de medaliere, la întoarcerea din misiune,a jandarmilor din primul contingent dislocat în Afghanistan

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

4

Trei ofi ţeri ai Jandarmeriei Române au primit din partea Ministerului Apărării din Republica Italiană medalii, conferite drept recompensă pentru misiunile de menţinere a păcii la care au participat în Kosovo. Colonelul Marian Petre (Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri), locotenent- colonelul Valentin Munteanu (Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău) şi maiorul Bogdan Ştir (Direcţia Ordine şi Siguranţă Publică – Compartimentul Misiuni Internaţionale din IGJR) au fost decoraţi cu distincţia „Crucea Comemorativă” pentru actele de eroism de care au dat dovadă în cele şase luni cât au stat în Kosovo (8 iunie-22 decembrie 2010).

„Ţin să mulţumesc colegilor italieni pentru onorabila distincţie acordată în virtutea deosebitei colaborări din teatrul de operaţii. Medalia reprezintă o concretizare a bunelor relaţii, atât profesionale, cât şi interumane, dintre membrii celor două contingente, apreciind că nu îmi este acordată numai mie, ci şi întregii subunităţi de jandarmi români cu ajutorul cărora Jandarmeria a obţinut rezultate deosebite în Kosovo”, a afi rmat maiorul Bogdan Ştir.

sublocotenent Casandra ILIE

Primul examenprin platforma E-learning

12 Martie

La nivelul unităţilor Jandarmeriei a avut loc o premieră în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea cursurilor de carieră. Prin intermediul platformei de tip E-learning, coordonată de către Serviciul Formare Profesională şi Documentare din cadrul Direcţiei Resurse Umane a IGJR, şase cadre au susţinut examene pentru acordarea gradelor de colonel şi maior. Astfel, a fost susţinut examenul de admitere pentru cursul de capacitate în vederea acordării gradului de colonel pentru un ofi ţer (IJJ Buzău) şi examenul de admitere la cursul de perfecţionare în specialitate în vederea acordării gradului de maior, susţinut de către cinci jandarmi (IJJ Vrancea, IGJR, DGJMB, IJJ Galaţi şi IJJ Mureş).

Candidaţii au mers în sala de E-learning a unităţii în care sunt încadraţi, s-au autentifi cat prin intermediul contului de e-mail şi au găsit în secţiunea „învăţare” cursul la care participă. Au accesat acest curs şi, la ora stabilită, a început testul planifi cat. Ofi ţerii responsabili cu pregătirea în unităţile unde s-a susţinut testarea, au asistat candidaţii pe toată durata examinării. Pentru a se pregăti, fi ecare candidat a primit o tematică şi unele precizări. Dacă pe 12 martie a avut loc examenul de admitere pentru cei şase candidaţi, în zilele de 22 şi 23 martie se va desfăşura examenul de absolvire.

Activităţile sunt gestionate de către Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri Jandarmi „Mihai Viteazul”, prin intermediul instructorilor săi, iar asistenţa tehnică, acolo unde sunt probleme de administrare, este asigurată de către Direcţia Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din IGJR.

căpitan Gabriel MĂRGĂRIT

În perioada 12 martie – 06 aprilie, la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri are loc Stagiul de formare a instructorilor de intervenţie profesională, cu participarea a şase cadre din Departamentul Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova. Stagiul se desfăşoară cu fi nanţare prin Asistenţa Ofi cială pentru Dezvoltare şi face parte din Proiectul Jandarmeriei Române, cu titlul „Modernizarea practicilor Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova în domeniul gestionării ordinii şi siguranţei publice”.

Acest curs se înscrie în cadrul unui ciclu de stagii de pregătire specifi ce, începute în anul 2011 (Stagiul de formare a tehnicienilor de intervenţie profesională, în perioada 17 – 28 octombrie 2011, la care au participat 12 cadre din Departamentul Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova, urmat în perioada 21 noiembrie – 16 decembrie 2011 de Stagiul de formare a monitorilor de intervenţie profesională, la care au participat 8 cadre din Departament).

Pe timpul pregătirii, instructorii formatori din cadrul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri au desfăşurat activităţi teoretice şi practice, structurate pe următoarele obiective specifi ce: perfecţionarea tehnicilor şi

procedeelor specifi ce intervenţiei profesionale; perfecţionarea capacităţii de comunicare a viitorilor instructori; uniformizarea cunoştinţelor dobândite la stagiile anterioare de tehnician, respectiv monitor de intervenţie profesională; perfecţionarea cunoştinţelor pedagogice şi de comandă; formarea instructorului de intervenţie profesională ca să devină un consilier tehnic şi tactic al comandantului; dezvoltarea abilităţilor de planifi care, coordonare şi control a pregătirii în domeniul intervenţiei profesionale, cu scop declarat de a împărtăşi cunoştinţele dobândite în unităţile de provenienţă din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova.

maior Sorin TOMA

Carabinierii Moldoveni, prezenţi lastagiul de formare de la Centrul Ochiuri

12 Martie

Ofi ţeri medaliaţi de italieni05 Martie

foto

: C.P

.P.C

.J. O

chiu

ri

Cursanţii moldoveni, alături de instructorii români, în timpul Cursului

5

Începând din 14 martie a.c., Sala de festivităţi a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (foto dreapta) poartă numele de „Sala general dr. Dumitru Penciuc”. Denumirea i-a fost acordată prin Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române, numărul 7 din 14 martie 2012.

Personalitate marcantă a armatei române, generalul Dumitru Penciuc s-a născut pe 6 august 1925, în Comuna Tudora din Judeţul Botoşani, într-o familie modestă, rămânând orfan de tată şi fi ind crescut cu greu de bunicii săi, de la care a primit o educaţie aleasă şi dragostea de carte.

După absolvirea liceului s-a înrolat voluntar în Regimentul 11 Roşiori, cu care a plecat pe fronturile de Est şi Vest în cel de-al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, a urmat Şcoala Militară de Ofi ţeri de Jandarmi, fi ind declarat şef al ultimei promoţii (şcoala s-a desfi inţat în octombrie 1948). Pentru merite deosebite în activitate, în anul 1968 a fost avansat, înainte de termen, la gradul de colonel. În februarie 1990, generalul Dumitru Penciuc a fost numit comandant al Jandarmeriei Române, iar la sfârşitul lunii aprilie a fost promovat în funcţia de Şef de Stat Major şi Adjunct al Ministrului de Interne. Pentru prestigioasa activitate desfăşurată, la data de 1 decembrie 1991 a fost avansat la gradul de general de divizie şi la 1 decembrie 1994 - la gradul de general de corp de armată.

În anul 1992 a fost trecut în rezervă, la cerere, cu drept de pensie. Din anul 1990 generalul Dumitru Penciuc a coordonat înfi inţarea Asociaţiilor Veteranilor de Război din Ministerul de Interne şi a fost ales preşedinte de onoare al acesteia, devenind, din 1994, preşedinte executiv. În anul 2000 a fost ales şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război din Ministerul Apărării Naţionale. A fost consultant şi susţinător al primei Legi a Jandarmeriei, în 1990, colaborator la „Revista Jandarmeriei” şi editorul Revistei „Veteranul”.

A fost decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de ofi ţer; Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de comandor; Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al doilea Război Mondial 1941-1945”; Medaliile „Virtutea Ostăşească” clasa I; „Virtutea Militară” clasa a III-a; „Bărbăţie şi Credinţă” clasa a II-a.

C.I.

O delegaţie condusă de generalul-maior Neculai Bontic, adjunctul inspectorului general pentru logistică, a desfăşurat, în perioada 01-15.03.a.c., o misiune de recunoaştere în Afghanistan. Scopul acesteia a fost de a verifi ca activitatea desfăşurată de jandarmii români, de a se informa cu primire la evoluţia şi tendinţele misiunii NTM-A, de a vizita şi evalua condiţiile de securitate din centrele de pregătire în care activează colegii noştri, precum şi din cele în care vor fi dislocaţi membrii celui de-al treilea contingent.

maior Sorin DESPINA

Misiune de evaluare15 Martie

Sala de festivităţi a IGJR a devenit „Sala general dr. Dumitru Penciuc”

14 Martie

Recompense de Ziua Jandarmeriei Române15 Martie

Prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor, de Ziua Jandarmeriei Române au fost avansaţi în grad, înainte de termen, 125 de ofi ţeri, subofi ţeri şi maiştri militari. De asemenea, în baza Ordinului nr. 262 din 23 noiembrie 2011, privind conferirea distincţiilor onorifi ce în Armele din MAI, inspectorul general al Jandarmeriei, colonel Costel Gavrilă, a acordat 362 de recompense, astfel:• 274 de Distincţii de serviciu pentru

„Îndeplinirea în condiţii deosebite a misiunilor încredinţate”; (foto 1)•64 de Distincţii de serviciu pentru

„Misiuni în străinătate”; (foto 2)•18 Embleme de merit „Acţiuni

umanitare”; (foto 3)•5 Embleme de onoare ale Jandarmeriei

Române; (foto 4)•o Insignă onorifi că „Jandarmul de onoare

al anului”. (foto 5)De asemenea, cu ocazia zilei

de 3 aprilie, au fost acordate 750 de „Mulţumiri scrise” prin ordin al inspectorului general al Jandarmeriei Române.

C.I.

- 1 -

- 2 -

- 3 -

- 4 -

- 5 -

Cu gândul la jandarmiCu gândul la jandarmi

6

Jandarmeria Română este o instituţie cu tradiţie, un pilon al statului de drept. Jandarmii deţin un rol cheie în asigurarea protecţiei cetăţenilor şi a liniştii sociale. Mai mult decât misiunile îndeplinite pe teritoriul României, jandarmii români au rezultate deosebite şi în misiuni internaţionale, demonstrându-şi profesionalismul şi contribuind la imaginea pozitivă a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Apreciez eforturile depuse de personalul Jandarmeriei pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi am încredere că şi de acum încolo acestea vor fi executate cu cel mai înalt nivel de profesionalism. Am încredere că Jandarmeria va fi , în continuare, o instituţie ce va garanta pentru siguranţa românilor, pentru democraţie şi ordine.

Sunt convins că fi ecare jandarm îşi poartă uniforma cu mândrie şi aştept, din partea fi ecăruia, să îşi facă datoria cu maximum de profesionalism şi dăruire. Fiecare dintre dumneavoastră reprezintă un garant al ordinii constituţionale şi am încredere că, ori de câte ori vă afl aţi în mijlocul evenimentelor, veţi asigura liniştea comunităţilor cu onoare şi devotament.

La acest ceas de sărbătoare pentru Armă, vă urez, jandarmi români, un sincer La mulţi ani!

7

BinecuvântareCreat după chipul lui Dumnezeu Cel veşnic, omul

este chemat la viaţă şi fericire veşnică în ceruri, dacă în timpul vieţii sale pământeşti cultivă credinţa în Dumnezeu şi iubirea faţă de semeni, mai ales faţă de cei afl aţi în suferinţă şi în grele încercări. De aceea, pentru buna sa vieţuire în lume, omul trebuie să cultive pacea şi armonia, solidaritatea şi respectul reciproc în familie şi în societate, să cultive cinstea şi corectitudinea, dreptatea şi demnitatea.

Când aceste virtuţi nu sunt cultivate, apar tensiuni, tulburări şi dezechilibre. Prin urmare, toţi cei care apără ordinea publică şi pacea socială contribuie la promovarea iubirii faţă de patrie şi popor, şi la păstrarea valorilor noastre spirituale şi materiale.

Binecuvântăm popasul aniversar al Jandarmeriei Române, având convingerea că ostenitorii ei se vor afl a totdeauna în slujba patriei şi folosul cetăţenilor, apărând legea dreptăţii şi demnitatea persoanei umane.

Vă dorim mult ajutor de la Dumnezeu în toată activitatea Dumneavoastră împlinită spre binele societăţii noastre româneşti şi vă urăm ani mulţi şi binecuvântaţi cu sănătate şi pace!

8

O Istorie . . Amuzantă

Cum au devenit slujitorii jăndari la 1850

Divanul de la Iaşi – parlamentul Moldovei de la acea vreme - luase anterior în dezbatere Anaforaua (legea - n.a.), convenise asupra formei şi fondului acesteia şi o înregistrase la secretariatul domnesc pe 22 martie. Evenimentul - care avea să devină, peste decenii, Ziua Jandarmeriei, respectiv semnarea oficelui domnesc, s-a petrecut 10 zile mai târziu, pe data de 3 aprilie. Devenind document investit de domnitor cu forţă juri-dică, Anaforaua a fost trimisă la secretariatul de stat din lăuntru, de unde a fost expediată, pe 3 iunie, către Logofătul din lăuntru şi către Hatmanul miliţiei (un fel de inspector general), pentru punere în aplicare. De ce pe 3 iunie şi nu imediat ? Pentru că, între timp, textul a mai fost luat la puricat de experţi, s-au inserat adno-tările din timpul dezbaterilor parlamentare etc.

Înalta Rezoluţie de punere în aplicare a legii spu-nea exact aşa: „Spre a se dobândi buna reînfortălui-re a slujitorilor şi nemijlocita întrebuinţare numai în slujbele statului, precum şi pentru a statornici dator-nica priveghere pentru întocmai împlinire a prescripţi-ilor îndatoririi şi păstrarea locurilor haznelei în bună stare, pe termene ce se dau, precum şi a cailor, este de neapărat a se organiza această trupă pe principiile unei jandarmerii după pilda şi altor staturi (...)”. Aşa-dar, o jandarmerie reformată după modelul altor state, în care caii, singurul mijloc de deplasare şi tracţiune existent atunci, aveau un rol important, din moment ce erau consemnaţi la loc de cinste în legea vremii. Bravos naţiune!

Tot din anaforaua de la 1850 aflăm că regimentul nou constituit, în Capitala Moldovei, va „atârna” de Minis-

terul din lăuntru, fiind subordonat direct Hatmanului, şi că „aceşti jandarmi se vor bucura de toate drepturile hărăzite miliţiei”. Nu se spune despre ce drepturi e vor-ba: despre competenţe sau despre drepturile materiale, financiare, sociale, de echipament etc. Bănuim că pre-vederea respectivă se referea la atribuţiuni. Oricum, organizarea era de tip militar, ca şi acum. Hatmanul răspundea de „salarizare, de disciplină, de informarea lor şi de ţinerea în bună stare”. Misiunile principale ale oştenilor erau formulate scurt şi la obiect: „ţinerea liniştei şi a siguranţei locuitorilor întregului principat şi ducerea la îndeplinire a poruncilor administraţiei”.

Regimentul avea 14 companii, iar „comandirul de regiment” era colonel şi avea „sub ascultare”:

- 2 maiori – însărcinaţi cu „privegherea la şese ţinu-turi din sus şi şese ţinuturi din jos ale principatului”;

- 19 ober-ofiţeri, cu rang de căpitan, la companii: unul la Poliţia capitalei principatului şi câte unul la fiecare „ţinut” (un fel de judeţ, după organizarea ad-minstrativă a epocii);

- 22 de ştabi (probabil şefuleţi pe cine ştie ce proble-me);

- 14 vagmiştri (specialişti în Logistică, am zice noi azi), câte unul la fiecare companie; e bine de ştiut că, pe atunci, “gradele mari”, ofiţerii, adică, erau destinaţi doar chestiunilor de jandarmerie pură, nu se ocupau de alte treburi administrative;

- 66 de subofiţeri, „socotiţi de la trei până la cinci de ţinut” (şefuleţi de secţii, carevasăzică, cu misiuni de ordine publică, dar şi de... “poliţie giudiciară”);

- 48 de călăreţi şi 20 de pedeştri (despre care nu se

Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: să ne întoarcem cu 162 de ani în urmă, pentru a vedea ce s-a întâmplat atunci din punct de vedere juridic, organizatoric şi cu ce dotare au pornit la drum jandarmii (jăndari, cum erau numiţi în limbajul arhaic rural), după ce Grigore Alexandru Ghica a pus apostila domnească pe oficele – cum ar veni decretul prezidenţial de azi – prin care s-a promulgat Anaforaua Divanului Obştesc, adică legea de organi-zare şi funcţionare a Corpului de Jandarmi, denumit anterior Corpul Slujitorilor.

Textele puse între ghilimele reprezintă citate adliteram din documentele vremii.

Din documentele vremiiDin documentele vremii

9

mai detaliază în anaforă. Nici nu mai era cazul, fiindcă se subînţelege: călăreţii ... călăresc şi pedeştrii ... merg per pe-des);

- 14 trâmbiţaşi – câte unul de companie;

- 15 doboşeri (adică to-boşari). Nu se spune că era câte un toboşar alo-cat fiecărei companii, ca trâmbiţaşii, de exemplu, dar deducem că aşa este. Bun, dar al 15-lea tobo-şar ce făcea ? Poate era toboşarul comandirului de regiment. Sau poate că, de fapt, nici n-avea tobă în dotare. El doar curăţa colbul de pe tobe-le celorlalţi şi aşa a de-venit cunoscută expresia „ a şterge praful de pe tobă”. Se leagă, nu?

Ca s-o scurtăm cu prezentarea regimentului, spun doar că acesta mai avea şi 1.322 de soldaţi (644 călare şi 678 pedeştri), repartizaţi la cele 14 companii, una din ca-pitala principatului şi celelate 13 din ţinuturi. În total, regimentul avea 1.433 de suflete. Anaforaua mai spune că, în ştatul noului regiment, înfiinţat în cadrul Cor-pului Jandarmeriei, la 3 aprilie 1850, s-au prevăzut cu 32 funcţii de călăreţ mai puţin decât în ştatul anterior (probabil erau scumpi la întreţinere) şi s-au înfiinţat 12 funcţii de jandarm pedestru (aceştia mergeau pe jos şi făceau economie la cai, la ovăz, la şei şi hamuri, la lo-curi în grajduri etc. Şi nici nu lăsau ... urme urât miro-sitoare pe itinerarul de deplasare). Gândire economică timpurie, la vreme de austeritate, ce mai tura-vura!

Ia să vedem acum cu ce arsenal plecau la luptă înain-taşii. Un călăreţ avea... calul şi:

- „sabie cu portopei de piele neagră, cu cătărămi şi cârlig la cingătoare”;

- „pistoale în cobur la şea”;- „carabine, numai pentru carabinieri, aninate de pan-

taler de piele neagră, cu cârlig de fier”; - „lăduncă pentru patroane, cu perivez de piele nea-

gră” - (lăduncă= cartuşieră).Pedestrul bătea uliţele zi şi noapte, având numai „o

puşcă cu baionetă, din acele mici, capegăreşti, pol-sabie (tesac) cu portopei de piele neagră” şi „sumcă pentru patroane, cu perivez de piele neagră”.

De reţinut că cei mai de vază jandarmi erau carabi-nierii, pentru care existau prevederi clare pe linie de ... resurse umane, pentru selecţionare, cum s-ar zice: „ (...) acei mai vrednici şi care vor avea ştiinţă de întrebuin-ţarea armei(...)”. De unde să aibă ştiinţă de mânuirea armei ? Păi tot anaforaua ne spune că erau primiţi în Jandarmerie foşti lucrători din miliţia vremii sau chiar dintre cei activi, prin transfer, dacă... „ar înfăţişa ates-tatul de bună purtare şi vrednicie”. Adică nu orice mi-liţian putea ajunge jăndar !

Comandirul regimentului era obligat prin lege să facă de două ori pe an inspecţie („revizie inspectorească”) în toate companiile şi locaţiile, pentru a se informa perso-

nal de starea materială, pregătirea, dotarea şi moralul oamenilor. Rezultatele se raportau Hătmăniei, care fă-cea informări anuale ministerului, atunci când trimitea şi „listele de conduite ale tuturor ofiţerilor şi subofiţeri-lor jandarmi”, altfel spus, fişele de apreciere.

Subordonarea era mixtă: eşalonului superior şi „is-prăvniciei” (administraţiei locale), de la care se pri-meau dispoziţii referitoare la buna orânduială a comu-nităţilor. Interesant este faptul că nimeni nu avea dreptul „să poruncească” ceva unui jandarm, în mod direct, de-cât prin intermediul comandantului subunităţii sau uni-tăţii respective. Cum ar veni, primăria sau prefectura nu se băga în curtea jandameriei... decât oficial. Just !

Despre cum se făceau avansările, aflăm din anaforă următoarea chestiune: „ (...) la prilejul de vacanţă, după aprecierea vredniciei, a meritelor şi a vechimei în slujbă”, precum şi cu „recomandarea isprăvniciilor”, în cazul ştabilor şi ober-ofiţerilor. Hatmanul trimitea pro-punerea ministerului, acesta le analiza şi ce mai rămâ-nea din listă ajungea la semnat pe biroul Domnitorului, care „le întărea prin înalte porunci de zi”.

Colonel Romică MOISE

- 1857 -- 1857 -

- 1868 -- 1868 -

Simboluri

De la cunoscutul „cap de lup “ al dacilor, la tricolorul de azi, istoria Drapelului românesc cunoaşte interesante puncte de trecere. Dintotdeauna, steagul a reprezentat statul, naţiunea, constituind simbolul unităţii, integrităţii, independenţei. Actualul tricolor s-a născut în vremea revoluţiilor paşoptiste,

purtând înscrisă pe fl amură deviza „Dreptate - Frăţie “, dar a purtat şi alte devize: „Honor et patrie“ (Onoare şi patrie), „Nihil sine Deo“ (Nimic fără Dumnezeu ), iar în centru s-au aşezat stemele avute

de România de-a lungul timpului. În armată, Drapelul a început să reprezinte însăşi unitatea militară. „Şi, gonind biruitoare, tot

veneau a ţării steaguri “, spune Eminescu, în Scrisoarea a III–a, identifi când formaţiunile de luptă ale românilor prin simbolul purtat în fruntea luptătorilor. În timpul Războiului de Independenţă,

el s-a dovedit ceea ce a rămas şi azi: simbol al onoarei, gloriei şi vitejiei militare - ţineţi minte versurile lui Coşbuc despre suferinţa principală a militarului port-drapel rănit: „La pieptu-i ţine strâns un steag, / De steagul lui i-e frică, / Zărind un turc umblând pribeag. “ Domnitorul Unirii, Al. I. Cuza, a acordat unităţilor militare, la 15 ani de la luptele din Dealu

Spirii, primele drapele de luptă, rostind: „Steagul e România“ şi „Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României“, adăugând „Steagul e încă simbolul devotamentului, credinţei, ordinii şi al disciplinei ce reprezintă oastea “.

Organizată încă de la început ca un corp militar care îndeplinea atribuţii de poliţie a statului, de apărare a ordinii fi reşti, a liniştii publice şi a proprietăţii, Jandarmeria a fost condusă de o structură care s-a numit, pe rând, Inspectorat, Inspectorat general, Comandament şi, din

nou, Inspectorat General. Deşi a funcţionat ca o unitate militară, în decursul celor 162 de ani de existenţă, structura de comandă a Jandarmeriei nu a primit Drapel de luptă, acesta fi ind acordat abia în data de 27

februarie 2012, prin Decretul prezidenţial nr. 263. Iniţiativa a aparţinut comenzii Jandarmeriei, iar un colectiv de lucru a întocmit documentaţia necesară şi a obţinut aprobările ierarhice prealabile (la nivelul MAI şi al Administraţiei Prezidenţiale).

SimboluriSimboluri

De lainteresunităţii

purtândţ

(Onode

ve

Spdp

Hampa, de culoare maro, este confecţionată din lemn, cu lungimea de 240 cm şi diametrul de 3,5 cm.Accesoriile drapelului sunt cravata pentru fi xarea decoraţiilor, eşarfele pentru militarii din garda drapelului şi husa.

maior Sorin DESPINA

Am dorit să vedem cum ia „naştere”

un Drapel de luptă, iar pentru aceasta am urmărit procesul de

realizare, în fabrică, încă din faza pregătitoare. Specifi caţiile tehnice sunt

stabilite prin Regulamentul Drapelului de Luptă (da, există un asemenea regulament!), iar procedura de achiziţie a fost realizată de

serviciul de specialitate subordonat IGJR. Prin amabilitatea fi rmei producătoare, S.C. S&G

Comercial SRL Bucureşti, am putut vedea „în direct” cum se fabrică un Drapel de Luptă. În epoca informaticii, acest lucru este infi nit mai uşor şi mai

rapid decât la primele drapele din sec. XIX. Mai mult durează crearea programului cu modelul pentru brodat (aproape două zile), decât realizarea efectivă

a broderiei, care este realizată, automatizat, în câteva ore. Apoi, diviziunea muncii îşi arată

valenţele, acvila şi celelalte elemente metalice fi ind livrate de o altă fi rmă, care deţine matriţa încă de la primele drapele postrevoluţionare,

ca şi franjurii şi canafi i din fi r aurit. Asamblarea tuturor elementelor este

o chestiune de o zi. Şi, ca fapt divers, au fost folosiţi peste

4200 metri de fi r aurit.

Drapelul de luptă al unităţilor militare este compus din acvilă, fl amură, hampă şi accesorii.

Acvila cruciată are capul orientat spre dreapta, aripile semideschise, iar în gheare, fuiorul de fulgere şi este fi xată pe un suport ce are înscrisă deviza „ONOARE ŞI PATRIE” (pe avers), iar pe revers, denumirea unităţii. Acvila şi suportul sunt confecţionate din tablă de cupru, care se aureşte.

Flamura, reproducând culorile Drapelului României, este confecţionată din ţesătură dublă de mătase, are forma dreptunghiulară, cu lungimea de 100 cm, lăţimea de 66 cm şi ornamentaţie identică pe ambele feţe.

Pe fâşia galbenă, central, la 18 cm de baza fl amurei, este aplicată Stema României, în culori, brodată cu fi r aurit şi mătase, având lungimea de 29 cm şi lăţimea de 21,5 cm.

Pe fâşia galbenă, central, la 18 cm de baza fl amurei, este aplicată Stema României, în culori, brodată cu fi r aurit şi mătase, având lungimea de 29 cm şi lăţimea de 21,5 cm.

În fi ecare dintre cele patru colţuri, la 5 cm de marginile fl amurei, sunt brodate,

cu fi r aurit, cununi din două ramuri de stejar, cu înălţimea de 18 cm, în interior fi ind brodat însemnul de armă.

Pe cele trei laturi libere, fl amura are ataşaţi franjuri din fi r de aur împletit, cu lungimea de 5-7 cm, iar la colţurile fâşiei roşii, canafuri din fi r aurit, cu lungimea de 10-12 cm.

10

Femeia-militarFemeia-militar

În decursul timpului, în raport cu transformările prin care au trecut societatea noastră modernă şi structurile sale de putere, Jandarmeria Română a cunoscut un proces constant de perfecţionare, atât sub aspectul misiunilor care i s-au încredinţat, cât şi din punct de vedere al organizării, dotării, instruirii şi educaţiei civice sau militare.

O dovadă a faptului că reforma în Jandarmeria Română este atât reală, cât şi pozitivă, o constituie şi modul în care instituţia noastră a ştiut să depăşească, în special începând cu anul 1990, stereotipul potrivit căruia cariera militară este destinată exclusiv bărbaţilor. În Jandarmeria Română, managementul carierei se derulează sub semnul egalităţii de şanse. Bărbaţii şi femeile sunt trataţi, din punct de vedere profesional, în acelaşi mod: ca militari, iar evoluţia în carieră este condiţionată exclusiv de calităţile şi performanţele individuale.

Aliniindu-se ideilor promovate de mişcările pentru drepturi civile ale femeilor, înlocuind discriminarea sexuală cu o reală egalitate a şanselor, în scopul de a se afi rma pe piaţa muncii ca un angajator de calitate – garanţie a atragerii unor potenţiali angajaţi de valoare – Jandarmeria Română oferă, indiferent de sex, aceleaşi posibilităţi de încadrare şi promovare, precum şi aceleaşi garanţii de responsabilitate şi respect.

În prezent, femeile-militar din Jandarmeria Română ocupă funcţii în cele mai diverse domenii de activitate: fi nanciar - contabilitate, psihologie, informare şi relaţii publice, relaţii internaţionale, secretariat, logistică, dar şi în domeniul intervenţiei - ordine publică sau luptă antitero.

Pentru exemplifi care, iată o situaţie comparativă relevantă pentru ultimii 22 de ani: în anul 1990, erau încadrate în Jandarmerie 39 de femei, în 1993 – 110 femei, în 1995 – 181 de femei, 1997 – 245 de femei, în 1999 – 440 de femei, în 2001 – 465 de femei, în 2007 – 909 femei, iar în 2011 erau încadrate 1.272 de femei.

De asemenea, tot mai multe femei acced la funcţii de conducere în cadrul unităţilor din care fac parte: dacă în anul 1997 erau 5 femei, în anul 1999 erau 13 femei, în 2001 erau 18 femei, în 2007 erau 29 de femei cu funcţii de comandă, iar în 2011, 57 de femei aveau funcţii de conducere la nivelul instituţiilor din care făceau parte. Putem consemna, pentru anul 2007, o premieră: pentru prima dată în istoria Jandarmeriei Române, o femeie, colonel Antoaneta Budur a fost numită inspector şef al IJJ Ilfov.

Este elocvent faptul că eternul feminin are o ascensiune fi rească în instituţia...oamenilor de arme!

căpitan Alina ALEXE

Eternul feminin în JandarmerieEternul feminin în Jandarmerie

11

Pregătirea pentru misiune

Reportaj

La şedinţa de sumar rezervasem două pagini prezentării unei unităţi, dar alegerea acesteia părea a fi destul de grea. Ideea de a merge la IJJ Cluj a prins contur după ce am văzut succesiunea misiunilor din săptămâna de la mijlocul lui martie: meci de fotbal, proteste, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, marşul comemorativ Avram Iancu, acţiuni ale Noii Drepte, protestul poştaşilor, dezvelirea unui bust, alt meci ş.a. Hotărârea a fost luată, aşa că am plecat spre inima Ardealului, împreună cu fotoreporterul Cristi Dumitru. Am revăzut Clujul după opt ani, între diferenţele sesizabile la prima vedere fi ind lipsa băncilor tricolore şi extinderea zonelor comerciale de la marginea oraşului.

TOTUL SE REZOLVĂTOTUL SE REZOLVĂCU TACT ŞI PRIN DIALOGCU TACT ŞI PRIN DIALOG

„- Mâine, pregătirea pentru misiune începe la 7.30”, îmi spune căpitanul Mariana Tecar, ofi ţerul de relaţii publice al unităţii, cea care ne-a însoţit pe parcursul documentării. Şi tot ea conchide: „Aşa că ar fi bine la 7.00 să fi m în unitate! Dar şi în seara aceasta este o acţiune a Noii Drepte la statuia lui Avram Iancu”, a completat, ceea ce ne-a făcut să ne îndreptăm spre centrul Clujului. La Catedrala Ortodoxă se săvârşea Liturghia, iar un grup de credincioşi aprinseseră lumânări la statuia revoluţionarului român. În linişte, fără a ieşi în evidenţă cu ceva, ignorând presa, ca o manifestare a molcomului, dar aprigului spirit ardelean.

A doua zi, la ora 7.00, eram în biroul generalului de brigadă Aurel Litan. Ne-a întâmpinat călduros şi ne-a expus rapid reperele acelei zile, apoi am coborât la locul de adunare. Poliţişti, pompieri, colegii de la Gruparea Mobilă Cluj-Napoca şi efectivele proprii erau aliniaţi pentru primirea misiunii. Ordinele sunt scurte şi clare, sunt indicate dispozitivele, locul de dispunere, canalele de comunicare radio, iar locotenent colonel Ilca Vasile, şeful Serviciului organizare misiuni, prezintă modul de acţiune în diferite situaţii. Atrage atenţia că vremea nu va fi foarte prietenoasă, e cod galben de vânt pentru Cluj.

Cum dispozitivele vor fi realizate la ora 8.30, am timp să văd şi centrul de coordonare al misiunii, în care reprezentanţii jandarmeriei, poliţiei, IGSU şi DGIPI, ajutaţi de un reprezentant al MAI, urmăreau desfăşurarea evenimentelor şi analizau informaţiile din stradă.

Prima parte a marşului maghiarilor s-a desfăşurat fără incidente. Aproape 1.000 de participanţi şi vreo câteva zeci de gură cască, s-au deplasat spre Catedrala Romano Catolică din Piaţa Unirii, unde a avut loc o slujbă religioasă. A fost restricţionată circulaţia doar pe o bandă a carosabilului, iar pe timpul slujbei, dispozitivele au fost foarte discrete – doar două patrule în zona pieţei. Generalul Litan conduce din teren acţiunile, discută cu organizatorii pentru a stabilii etapele următoare, apoi se întoarce la punctul de comandă, spunându-mi că „totul se rezolvă cu tact şi prin dialog”. La sfârşitul slujbei,

dispozitivele s-au regrupat rapid, a fost oprită circulaţia doar atât cât grupul să traverseze piaţa şi să se îndrepte spre Casa Memorială Petofi Şandor, iar tăria cordonului a fost ajustată, pentru că doar vreo 4-500 de persoane au participat şi la acest moment. S-au depus coroane, s-au ţinut discursuri, în timp ce, sub privirile protectoare ale jandarmilor, copiii erau bucuroşi că, pentru câteva momente, au voie să se plimbe pe stradă (foto dreapta).

„- Au autorizaţie până la ora 20.00”, îmi spune ofi ţerul de relaţii publice, „dar cu vântul ăsta, sperăm să termine mai repede”, iar jurnaliştii locali o susţin din priviri. „De când cu protestele astea, stăm mai mult cu jandarmii decât cu familiile”, completează reprezentantul unui post local de televiziune, apoi discuţia se mută la alte probleme stringente: suporterii lui „U”, protestul poştaşilor, diferite proiecte locale etc.

În jurul orei 16.00, organizatorii anunţă încheierea manifestaţiilor, se asigură defl uirea participanţilor, câteva patrule rămân în zonă pentru prevenirea oricăror tulburări. În centrul de cooperare au loc strângeri de mâini camaradereşti, misiunea a fost îndeplinită cu bine.

Centrul de coordonare a misiunii

Cordon de ordine publică

12

Capela, în fostele birouriale partidului

A doua zi debutează cu o discuţie religioasă prelungită. Radu Cotuţiu, preotul misionar care păstoreşte, prin „cumul”, şi jandarmii din Cluj, îmi prezintă capela amenajată, ca o ironie a sorţii, în birourile în care îşi desfăşurau activitatea, în perioada anterevoluţionară, locţiitorul politic şi responsabilii cu propaganda politică. „Este ceva unic, pentru că am îndrăznit să nu respect întru totul canoanele (în pictura ortodoxă trebuie respectate anumite reguli, n.r.), iar pictura a fost apreciată de un important iconograf francez ca extraordinară”, îmi spune cu nedisimulată plăcere preotul.

Alexandru Vaida-Voevod, un nou bust în centrul Clujului

Apoi mergem la ceremonia de dezvelire a bustului lui Alexandru Vaida-Voevod, cel cu al cărui nume este personifi cat şi IJJ Cluj. Spaţiul din Piaţa Ştefan cel Mare nu este foarte generos, invitaţii aplaudă în timp ce profesorul Florin Stamatian, prefectul Judeţului Cluj, dezveleşte opera renumitului sculptor Ilarion Voinea. Aceasta înlocuieşte vechiul bust, a cărei dimensiune nu se încadra în peisajul urbanistic local şi va fi donat Parlamentului României. Personalitatea marelui om politic, patriot, medic de formaţie şi publicist, a fost evocată, la 140 de ani de la naştere, de Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Ioan Andreicuţ, de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, de nepotul său, profesorul Mircea Vaida-Voevod şi de profesorul Dumitru Suciu.

Am întrebat de ce a fost ales ca simbol al jandarmilor clujeni, iar răspunsul a fost cât se poate de lămuritor: Alexandru Vaida Voevod s-a născut pe data de 27 februarie 1872, în localitatea Olpret (Bobâlna, Jud. Cluj), într-o veche familie românească de voievozi din ţinutul someşan, înnobilată la 15 noiembrie 1627 de către principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen.

Acesta a avut o contribuţie deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 29 septembrie/12 octombrie 1918, la Oradea a supus atenţiei celorlalţi lideri ai Partidului Naţional Român celebra “ Declaratie

de independenţă “, pe carte a şi citit-o în Parlamentul din Budapesta, pe 5/18 octombrie. La 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională de

la Alba lulia, unde alături de cei 1.228 de delegaţi aleşi ai românilor „din Transilvania, Banat şi Tara Ungurească” a votat Rezoluţia Unirii, care ,,decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. A fost apoi ministru de interne, de mai multe ori, având meritul, ca membru în cabinetul Lascăr Catargiu, de a promova Legea Jandarmeriei Rurale, intrată în vigoare la 1 septembrie 1893.

Întâlnire cu un sportiv ambiţios

Bogdan Voicu este locotenent, comandantul recentei înfi inţate grupe AT. L-am întâlnit la pregătirea misiunii, când am afl at că este şi antrenorul echipei de rugby a Clubului Universitatea Cluj, care activează în Divizia Naţională. Am fost curios să afl u mai multe despre el, aşa că a doua zi, deşi era liber, a avut amabilitatea să îmi spună cum a devenit jandarm.

„Ca sportiv, doream să joc în Italia, ceea ce am reuşit o perioadă, dat în 2006 m-am întors în ţară, pentru că eram încă extracomunitar. Atunci, Dinamo mi-a făcut o ofertă, pe care am considerat că e bine să o accept, şi bine am făcut, pentru că mi-a oferit şansa de a deveni cadru MAI. După ce am suferit o accidentare destul de gravă, am fost nevoit să renunţ la sportul de performanţă şi a trebuit să aleg ce vreau să fac. M-am gândit mult ce mi s-ar potrivi, iar cel mai bine ca regim –disciplină, pregătire fi zică, era Jandarmeria. Am venit la Cluj şi am descoperit o nouă familie. Sincer, mă simt foarte bine, oamenii sunt foarte deschişi, iar de patru ani sunt jandarm.

Pasiunea pentru sport a rămas, recuperarea după accident a decurs bine şi am revenit la echipa U Cluj, fi ind chiar convocat la echipa naţională de rugby în 7. Acum însă am renunţat la activitatea competiţională, de când am fost numit comandantul grupei antitero programul a devenit foarte încărcat, suntem la început şi trebuie să ne pregătim suplimentar, sunt şi misiunile din ce în ce mai multe. Dar îmi place, camarazii mei au înţeles că trebuie să depunem mai mult efort.

La club, am preluat echipa de la un antrenor mai în vârstă şi, împreună cu antrenorul principal dorim să schimbăm faţa Clubului „U”.

13

Dl. Ilarion Voinea, autorul lucrării, alături dedl. profesor Mircea Vaida-Voevod

a consemnat maior Sorin DESPINA

14

RetrospectivăBilanţ după „infernul alb”Bilanţ după „infernul alb”

- 2.044 jandarmi - media pe o zi a efectivelor folosite;- 3.670 persoane salvate sau evacuate din localităţile afectate;- 2.070 de case, 312 căi de comunicaţii şi 518 vehicule deszăpezite;- 243 mijloace de transport folosite;- aproximativ 160.000 lei – valoarea carburanţilor folosiţi la acţiunile de deszăpezire;- 23.731 litri de carburanţi folosiţi (benzină şi motorină);- peste 75.000 de lei - donaţii ale cadrelor militare.

Timp de mai bine de o lună de zile, localităţi întregi au fost afectate de căderile masive de zăpadă. Oamenii au rămas fără hrană şi apă, iar uneori din cauza stratului mare de omăt uşile caselor nu au mai putut fi deschise şi, astfel, au devenit captivi în propriile lor locuinţe. Mass-media au relatat de la faţa locului dramele prin care treceau semenii noştri şi foarte mulţi dintre noi au rămas impresionaţi. Lăsând la o parte greutăţile pe care le aveau şi ei de înfruntat, jandarmii au pus mână de la mână şi într-un timp relativ scurt au reuşit să strângă sume de bani, cu ajutorul cărora au cumpărat alimente şi haine pe care le-au donat sinistraţilor din diferite zone ale ţării.

Astfel, 52 de unităţi ale Jandarmeriei Române au participat la redarea speranţei celor care se „luptau” cu natura. În total, au fost strânse peste 75.000 lei, din care au fost cumpărate alimente neperisabile (făină, zahăr, ore, paste făinoase, ulei, conserve, mălai, gris, lapte praf etc.), apă plată sau minerală, pâine şi chiar materiale de construcţii, acestea din urmă fi ind oferite unui coleg din cadrul Unităţii Speciale 30 Jandarmi Protecţie Instituţională Obiective Diplomatice Bucureşti, a cărui casă a fost grav afectată de căderile masive de zăpadă. De asemenea, au fost persoane care au donat direct la centrele de colectare produse alimentare, haine sau pături. S-a încercat şi reuşit colaborarea cu alte instituţii ale statului, cu centre comerciale şi fundaţii. Ajutoarele au fost transportate cu peste 160 de maşini din dotarea unităţilor, la care s-au mai adăugat şi mijloace de transport din partea altor instituţii. Donaţiile au fost duse în Judeţele Buzău, Galaţi, Ialomiţa, Vrancea, Călăraşi sau Prahova.

Au fost şi cazuri când jandarmii au ales să ofere sprijin oamenilor greu încercaţi de soartă, prin alte metode. Astfel, plt. maj. Leonard Tatu (IJJ Buzău) a ajutat populaţia afectată din două localităţi din judeţ, cu 200 de porţii de mâncare, iar plt. maj. Cornel Dascălu (IJJ Buzău), după o misiune de ajutorare a populaţiei izolate din localitatea Trestieni, a decis din proprie iniţiativă să cumpere 100 de pâini, pe care le-a dus bătrânilor din comuna unde acţionase împreună cu ai săi colegi.

Cadrele militare din Baza de Administrare şi Deservire a IGJR au donat sume de bani din care s-au cumpărat alimente neperisabile, dar şi telefoane mobile. Cu această ocazie, a fost asigurat un transport de pachete, telefon + cartelă pre-pay, (400 bucăţi) în Judeţul Călăraşi, 300 de pachete, telefon+cartelă pre-pay, în Judeţul Buzău şi un altul de 300 de pachete, telefon+cartelă pre-pay, în Judeţul Vrancea.

Peste 3.600 de persoane salvateDacă ajutorul dat de jandarmi pentru sprijinirea oamenilor afl aţi în difi cultate din

cauza căderilor masive de zăpadă a fost primit cu braţele deschise, acelaşi lucru se poate spune şi despre acţiunile de deszăpezire la care au participat colegii noştri. În perioada 01-29 februarie, unităţile Jandarmeriei Române au fost într-o continuă alertă şi au trimis în teren oameni care au încercat din toate puterile să ofere o mână de ajutor celor afl aţi în difi cultate.

Astfel, ca o medie zilnică au fost trimişi în misiuni de deszăpezire 2.044 de jandarmi, care au acţionat în 511 localităţi din diferite zone ale ţării. De asemenea, s-a acţionat intens şi pe 312 căi de comunicaţii, dar şi pentru deblocarea a 518 maşini, care rămăseseră imobilizate în zăpada care depăşea uneori înălţimea acestora.

Ca un bilanţ se poate spune că au fost executate un număr de 937 de misiuni cele mai multe, 132 fi ind ale celor din cadrul IJJ Vrancea, unul dintre cele mai afectate judeţe. În urma executării acestor misiuni au fost salvate sau evacuate 3.670 de persoane şi au fost deszăpezite 2.070 de case.

sublocotenent Casandra ILIE(fotografi ile sunt primite de la fi ecare unitate menţionată)

IGJR - ajutoare pentru locuitorii dinLoc. Săgeata, Jud. Buzău

Gr.J.Mb. Ploieşti - la deszăpezire,în Jud. Buzău

DGJMB - transport de alimente înLoc. Cotu Ciorii, Jud. Buzău

IJJ Călăraşi - în sprijinul populaţiei afectate de ninsori.în Sat Buzoieni, Jud. Călăraşi

IJJ Galaţi - săparea şanţurilor pentru prevenireainundaţiilor, Sat Coasta Lupei, Jud. Galaţi

U.Sp.76J. Buc. - donează bunuri şi alimente celordin Loc. Glodeanu Siliştea, Jud. Buzău

IJJ Mehedinţi - ajutoare pentru măicuţele de laSchitul Cîrjei, Jud. Mehedinţi

15

Unul din cazurile care ne-a impresionat a fost cel din Judeţul Brăila,când jandarmii prezenţi la acţiunile de deszăezire au îndurat gerul năprasnic şi zăpada,

riscându-şi propriile vieţi pentru salvarea celor aflaţi în dificultate. (Redacţia)

Salvatori în bleu-jandarm

foto

: IJJ

Bră

ila

„Dacă jandarmii nu mergeau pe jos, prin zăpadă, oa-menii care se blocaseră pe drumuri ar fi murit. De exem-plu, la Tîrlele Filiu şi pe drumul spre Ulmu, unde s-au blocat salvările, dacă jandarmii nu ajungeau pe jos, cei care erau acolo mureau. Au scos tot ce respira. Şi am avut noroc că atunci când au ajuns la ei respirau toţi”, a declarat prefectul Judeţului Brăila, Popa Dumitru.

Marţi, 07 februarie, ca urmare a dispoziţiei primite de la Instituţia Prefec-tului Brăila, în urma analizei situaţiei din judeţul nostru în Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, efective din cadrul Jandarmeriei Brăila s-au deplasat în două zone pentru salvarea persoanelor blocate în zăpadă.

Ora 06.00 – plecarea în misiunea de salvarePrima misiune de salvare a persoanelor înzăpezite, s-a primit în jurul orei

06.00. În 15 minute, zece subofi ţeri şi un ofi ţer din cadrul inspectoratului, au plecat către zona oraşului Ianca - satul Tîrlele Filiu, pentru a salva din nămeţi un echipaj al ambulanţei care fusese înzăpezit, dar şi un pacient în vârstă de 76 de ani, pe care acesta îl transporta. Până în Oraşul Ianca, ce se afl ă la 50 de kilometri de Brăila, au putut ajunge cu autospecialele. Pe drum, salvatorii au ajutat la scoaterea din zăpadă a trei autovehicule, printre care şi un jeep, care rămăsese suspendat în zăpadă.

S-au folosit în cîteva zone lopeţile, pentru a se putea trece, deoarece se formaseră suluri de zăpadă. Din oraşul Ianca nu se mai putea înainta cu maşinile, iar cei 11 au fost nevoiţi să meargă pe jos, aproximativ şapte kilom-etri, în zona unde exista informaţia că a rămas blocată ambulanţa. Viscolul îţi tăia răsufl area, ningea foarte tare, şi te orientai foarte greu ca să urmezi dru-mul corect. Nu se vedea la mai mult de zece metri. Pe gene se forma gheaţă, care ne îngreuna şi mai mult vizibilitatea. Pentru a putea vedea, scoteam mîna din mănuşi, care oricum erau ude, şi o ţineam să se desprindă gheaţa de pe gene, care făcea corp comun cu cea de pe sprîncene şi căciulă.

Au folosit lopeţile pe post de mânere pentru targă

După aproximativ trei ore de mers prin viscol şi zăpadă, salvatorii au ajuns la ambulanţă. Aici au găsit asistenta, care-şi pierduse speranţa şi nu se putea opri din plîns. Jandarmii au mobilizat cei doi membri ai echipajului, dar şi pe alţi patru civ-ili, care se afl au într-o baracă neîncălzită, pentru a putea ajunge împreună în localitatea Tîrlele Filiu, domiciliul pacientului. Dacă se mai rămînea acolo, se punea în pericol şi viaţa acestor oameni, mai ales că uşa culisantă a ambulanţei nu se mai închidea bine din cauza zăpezii îngheţate.

Pacientul primise îngrijiri medicale de speci-alitate, iar în momentul în care jandarmii au primit aprobare pentru deplasare, acesta a fost învelit cu mai multe pături, şi dus, prin zăpadă, încă patru kilometri, în localitatea Tîr-lele Filiu, unde acesta domicilia. Targa folosită a fost una din material textil, iar pe post de mînere, jandarmii au folosit lopeţile pe care le aveau cu ei. Deplasarea pînă în această localitate a fost una foarte grea; jandarmii care duceau pacientul se schimbau după o mică distanţă, întrucît întîlneau movile de zăpadă, la un moment dat chiar şi de 3-4 metri. După un anumit timp, au ajuns la domiciliul bărbatului, unde salvatorii - jandarmi au luat legătura cu rudele acestuia, cerându-le să încălzească o cameră, în care putea fi lăsat, în siguranţă, pacientul. Noi am rămas peste noapte, la Căminul Cultural din sat.

A doua zi, întreg efectivul a plecat, tot pe jos, tot pe vânt, către oraşul Ianca, încă 11 kilometri, de această dată doar cu lopeţile în mână. Aici se afl au autospecialele, care i-au adus, în cele din urmă, la Brăila.

Ora 07.00...21 de jandarmi, conduşi chiar de şeful inspectoratului, au plecat în salva-

rea şi ajutorarea persoanelor blocate, ca urmare a căderilor masive de zăpadă, în zona oraşului Făurei - localitatea Brateşu Vechi - localitatea Ulmu, din

Judeţul Brăila. Era vorba de persoane civile, dar şi angajaţi care deszăpezeau drumurile, cu utilaje.

Primul obstacol al jandarmilor a fost în localitatea Silistraru. Un dop mare de zăpadă i-a făcut să pună mâna pe lopeţi şi să degajeze drumul. Era foarte frig şi vântul bătea cu peste 80 de km/h. Un alt obstacol l-au întâlnit în locali-tatea Mircea Vodă. Deşi cu puţin timp înainte trecuse o volă, drumul arăta ca şi cum nimeni nu s-ar fi atins de el. Nu vedeai nimic în faţa ochilor. Într-un fi nal, au ajuns în oraşul Făurei.

La intrarea în satul Brateşu Vechi, militarii s-au “lovit” de un dig uriaş din zăpadă. În acel moment, inspectorul şef, domnul colonel Vasile Silion, a hotărât să nu se mai aştepte, în frig, descongestionarea drumului, deoarece se pierdea mult timp, şi astfel, s-a decis ca obstacolul să fi e ocolit pe jos. Când au ajuns în sat, salvatorii au observat că totul era acoperit de zăpadă. Se ve-deau doar câteva acoperişuri.

După parcurgerea a mai bine de doi kilometri, militarii au întâlnit un utilaj de deszăpezire blocat, în care se afl au două persoane. S-au asigurat că oame-nii sunt în regulă şi au continuat drumul, urmând să-i ia la întoarcere. După alte câteva sute de metri au dat peste un tractor şi un alt utilaj blocat în zăpadă. În tractor se afl au mai multe persoane, o asistentă, medicul şi şoferul de pe o ambulanţă, care rămăsese înzăpezită la aproximativ 5 kilometri distanţă de acea zonă. Din acel moment, deoarece situaţia o impunea, s-au format două grupuri de acţiune. Un grup a plecat pentru salvarea unor muncitori de pe un autogreder şi a unor medici de pe o ambulanţă. La scurt timp, s-a primit informaţia că în ambulanţă nu se mai afl a nimeni. Atunci s-a luat hotărârea de regrupare.

A urmat un traseu foarte greu, până în localitatea Brateşu Vechi, cu vânt puternic din faţă, de aproximativ 80-90 km/h, şi un drum care nu se mai

vedea. Totul era acoperit cu zăpadă. Deplasarea s-a executat în coloană, pentru a uşura înaintarea. Domnul colonel Silion a condus grupul pe întregul traseu, urmărind în permanenţă să nu se desprindă nimeni din formaţia de deplasare. Din cauză că se înainta foarte greu, se făceau pauze dese, în care se verifi ca prezenţa întregului efectiv. În grupul jandarmilor se afl au şi civilii de pe utilaje. Nu de puţine ori, toţi se strângeau în cerc, pentru a se încălzi şi a se verifi ca problemele apărute. În faţa ochilor nu se mai vedea nimic...

Jandarmii şi-au pus în pericol propriile vieţi, pentru a salva alte vieţi

Nu se poate descrie în cuvinte prin ce clipe a trecut fi ecare dintre salvatori. În timp ce mergeai, nu dura un minut şi ochii îţi îngheţau. La întoarcere,

s-au făcut opt ore, pe un drum de nouă kilometri, care normal îl parcurgi, pe o vreme frumoasă, în mai puţin de două ore. Opt ore de mers prin viscol. Totuşi jandarmii au avut mulţumirea sufl etească că au salvat vieţi. Oameni care, cu siguranţă, nu ar fi rezistat până a doua zi.

Deşi la un moment dat au crezut că totul s-a terminat cu bine, jandarmii brăileni au avut surpriza să constate că problemele nu au luat sfârşit. Maşina a rămas blocată, la un moment dat, într-un mal de zăpadă de cinci metri, afl at la 1,5 kilometri de intrarea în Brateşu Vechi. În faţă aveau o volă, care, la fel, nu a mai putut înainta din cauza stratului gros de zăpadă care se formase în urma viscolului. După un timp, cu o vreme extremă, jandarmii au reuşit să treacă şi de acest hop, dar au înnoptat în acea localitate, întrucât drumul spre Făurei era blocat şi se făcuse ora 01.00 noaptea.

Faptele celor 32 de jandarmi – salvatori nu vor fi uitate niciodată! Oa-menii, salvaţi din infernul alb, le vor mulţumi întotdeauna salvatorilor lor - jandarmii brăileni.

Purtătorul de cuvânt al I.J.J. Brăila,plutonier Sorin NEFTODE, unul dintre salvatori

Distincţii conferite de preşedintele RomânieiMai mulţi jandarmi care au luat parte la acţiunile de deszăpezire a localităţilor afectate de căderile mari de zăpadă din luna februarie, vor fi răsplătiţi cu medalii

şi ordine de către preşedintele României, Traian Băsescu. Conform Legii nr. 29 din 31.03.2000, act ce face referire la sistemul naţional de decoraţii, 16 ofi ţeri şi subofi ţeri ai Jandarmeriei Române vor primi aceste distincţii.

Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă” în grad de cavaler va fi primit de către colonelul Daniel Catrangiu (IJJ Vrancea) şi maiorul Aurelian Nicolae Costache (IJJ Pra-hova), iar Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă” în grad de ofi ţer va fi primit de către colonelul Cătălin Atanase Făinaru (DGJMB) şi colonelul Răzvan Cătălin Paraschiv (BSIJ).

Subofi ţerii cărora le vor fi înmânate distincţiile sunt: plutonier adjutant Constantin Şerban (IJJ Călăraşi), medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, clasa I; plutonier adju-tant Dumitru Sebastian Dimofte (IJJ Vaslui), plutonier adjutant Eugen Galu (BSIJ), plutonier adjutant Florian Hrăşulescu (BSIJ), medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, clasa a II-a; plutonier Gabriel Octavian Doagă, plutonier Emilian Stelian Neacşu, plutonier Adrian Oancea, plutonier Adrian Florin Vasile, sergent major Cătălin David, toţi încadraţi la Gruparea de Jandarmi Mobilă Ploieşti; plutonier Daniel Luca (IJJ Hunedoara), plutonier Florinel Budeanu (IJJ Vrancea), plutonier Cristinel Scăunaş (IJJ Vrancea), medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, clasa a III-a. Principalele motive care au stat la baza acordării acestor distincţii au fost: participarea la misi-uni de salvare şi transport de alimente sau materiale de strictă necesitate către populaţia afl ată în localităţi izolate; participarea la acţiuni de deszăpezire; evidenţierea în mod deosebit în planifi carea, organizarea şi conducerea misiunilor; deblocarea şi salvarea persoanelor surprinse în trafi c; patrularea pe căile de comunicaţii unde erau autovehicule abandonate sau blocate; salvarea de vieţi; deschiderea căilor de comunicaţie, punându-şi în pericol propria sănătate şi integritate fi zică; donarea drepturilor lor de hrană către populaţia sinistrată.

sublocotenent Casandra ILIE

„Începutul a fost destul de greu, pentru că nu aveam nici un fel de informaţii. Modul de desfăşurare a misiunilor, problemele locale erau total diferite faţă de ce era în ţară, când am ajuns a trebuit să ne adaptăm din mers, după câteva zile am început să primim misiuni. Dacă în Bucureşti şti cam unde e strada pe care trebuie să ajungi, acolo primeam doar numele unui sat, şi erau mai multe cu acelaşi nume, şi unele coordonate pe hartă. În plus, indiferent de temperatura de afară, eram tot timpul cu vestele antiglonţ. Din punct de vedere al misiunilor, cât am fost la Ferizaj, a fost mai „linişte” (faţă de ţară era, oricum, o diferenţă enormă), dar după ce am ajuns la Peja, în două luni executasem misiuni cât alte contingente într-un an. Iar în zonă populaţia era fanatică, extremişti, toată contrabanda cu arme se făcea prin zona respectivă (afl ată la graniţa cu Albania, n.r.) de către clanuri care îşi disputau supremaţia. Escortam prizonieri, asiguram protecţia VIP, ordinea publică la diferite manifestări, situaţia era tensionată în permanenţă.

Cea mai elocventă apreciere a fost a unui general german, îmi scapă numele, la Medal Parade, când a spus că „suntem cei mai buni ambasadori ai României”, ceea ce pentru noi reprezenta foarte mult atunci.

Cea mai puternică amintire? Cred că era prin luna august, în localitatea Goradjvac a avut loc un asasinat. Unul de o cruzime de inimaginat. Câţiva copii, 15-20, din comunitatea sârbă făceau baie într-un parâiaş, când un albanez a descărcat un încărcător de armă automată. Cinci copii au murit, iar alţi trei-patru au fost răniţi. Situaţia a explodat. Sârbii au încercat să ducă copii răniţi la spitalul albanez, aceştia nu-i primeau, comunitatea sârbă asaltase secţia de poliţie pentru prinderea autorului. Un pluton român era la secţia de poliţie, iar pentru că situaţia se infl amase, am plecat cu un alt pluton la spital. Pe drum, am găsit o maşină sârbească, înconjurată de albanezi. La început n-am realizat ce se întâmplă, dar când ne-am apropiat, am văzut că în maşina condusă de un ciung era un copil dintre cei răniţi. Conducătorul maşinii era îngrozit, rămăsese fără benzină, atunci am văzut şi copilul întins pe burtă cu o rană în

spate. Ne-am dat jos toţi, am luat copilul şi şoferul, pe care i-am dus la spital. Apoi am plecat spre satul sârbesc, acolo toţi erau agitaţi, autorităţile nu vroiau să-i lase să se ducă la spital, au spus că dacă ducem părinţii la spital, o facem pe răspunderea noastră. Bineînţeles că i-am escortat la spital, iar după câteva zile, după ce copii s-au stabilizat, i-au evacuat în Serbia. Şi acum am imaginea poveştii lui Creangă, cu copii scăldându-se în Ozana, dar când am ajuns acolo erau papuci împrăştiaţi, tuburi de cartuşe, sânge, durere ...„

Colonel Dan CiucăFebruarie 2003-februarie 2004„ Şi acum am imaginea poveştiilui Creangă, cu copii scăldându-seîn Ozana, dar...”

16

ReportajReportaj

Februarie 2002-februarie 2003„Acum, după zece ani, privesc pentru prima dată înapoi. Cu mândrie...”

„ A fost greu ?... A fost uşor ?... Ce a însemnat pentru dumneavoastră misiunea din Kosovo ?... Acestea sunt întrebări care mi s-au adresat în mod rep-etat, de-a lungul timpului. Nimic nu e uşor, mai ales atunci când trebuie sa faci pionierat într-un domeniu necunoscut sau foarte puţin cunoscut, începând de la concepţie, organizare şi terminând cu aplicarea acestora în teren, la nivelul executiv.

Ce am făcut ?... A trebuit sa luăm totul aproape de la zero, încă din ţară, din timpul procesului de pregătire pentru misiune – noţiuni, concepte, docu-mente, proceduri, dar asta n-a fost sufi cient. Abia în teatrul de operaţi, am înţeles sensul pragmatic şi profund al acestor lucruri....

La rândul lor, „veteranii” străini din Kosovo, unii chiar din lanţul ierarhic de comandă al Misiunii, nu ştiau exact, la început, ce fel de misiuni pot să ne solicite... „Puteţi să desfăşuraţi checkpoint operations ?.... Dar VIP protection.... poate Convoy Escort ?!?”....

Mi-aduc aminte dialogul hazliu pe care l-am avut cu comandantul regional – un texan băţos, fost profesor la Academia FBI din Quantico... „Bine, bine, zice el, dar ce sunteţi voi, mai exact ?”...

- Jandarmi, îi răspund eu...- Adică...poliţie militară, nu-i aşa ?!?...- Nu, jandarmi...Şi am ţinut-o aşa câteva minute, până când, vizibil descumpănit, fostul orator de la catedră a înţeles, în sfârşit, că mai există şi altceva pe lume decât

poliţie militară, gărzi naţionale şi poliţie civilă, adică o forţă de poliţie cu statut militar. „Odd job”, a concluzionat el, adică, mai pe româneşte, „ciudată treabă”...

Ce s-a întâmplat mai departe ?... Atât comandantul regional, cât şi cei din staff-ul Misiunii, au realizat nivelul de competenţă, profesionalismul jandarmilor români, dar şi versatilitatea determinantă a acestui gen de subunităţi.

Din ziua aceea, am îndeplinit tot felul de misiuni – de la escortarea convoaielor şi până la descinderi (dangerous arrests), independent sau în cooperare cu alte forţe, chiar dacă uneori lipsa informaţiilor operative, a hărţilor actualizate sau chiar tehnica auto neperformantă în condiţiile Alpilor Balcanici, ne-au creat mari difi cultăţi.

A fost greu ?... Fără a avea o abordare trimfalistă, pot să vă spun că nimic nu e greu, atunci când vrei, când pui pasiune şi dăruire în tot ceea ce faci, când îţi doreşti cu adevărat ceva, când doreşti să-ţi demonstrezi ţie însuţi că poţi, că eşti mult mai mult decât “văd” ceilalţi... Că poţi depăşi neîncrederea, ura, invidia, răutatea, neputinţa şi inerţia...

Ar fi multe de spus. Când m-am întors din misiune, am vrut să împărtăşesc din experienţa astfel dobândită. Cu greu, în câţiva ani, am scris o carte. Nu ştiu dacă a citit-o cineva. Poate doar câţiva colegi care mi-au cerut permisiunea de a prelua câteva paragrafe pentru lucrarea de doctorat. Restul e ... tăcere.

Acum, după zece ani, privesc pentru prima dată înapoi. Cu mândrie...”

Anul 2002 va rămâne în istoria Jandarmeriei ca începutul unei noi ere, dacă acest cuvânt nu e prea pretenţios – el marchează punctul de terminare a reformelor şi acceptarea instituţiei noastre ca partener în efortul internaţional de gestionare a crizelor, prin statutul de membru cu drepturi depline al FIEP şi participarea la prima misiune internaţională, în Kosovo. După zece ani, acestea fac parte din normalitate, dar atunci reprezentau evenimente excepţionale, mai ales că România avea doar aspiraţii de a deveni membru al NATO sau UE.

Inevitabil, a sosit şi momentul de a trage linia după misiunea din Kosovo, iar acest lucru s-a întâmplat la fi x 10 ani de la debut. Este aproape imposibil să surprinzi un deceniu, dens în evenimente, în câteva pagini, dar amintirile celor care au condus detaşamentul ne pot oferi o imagine a ceea ce a însemnat această misiune pentru Jandarmeria Română.

Firesc, cel dintâi interlocutor a fost colonelul, acum în rezervă, Ovidiu Brătulescu, primul comandant al Unităţii Speciale de Poliţie dislocate în Kosovo.

2002 - Plecarea detaşamentului precursor

Ca întotdeauna, discuţia cu generalul Zoltan Balint,actualmente comandantul BSIJ „Vlad Ţepeş”, este spumoasă şi incitantă. După ce i-am spus ce doresc, a rememo-rat, cu o plăcere nedisimulată, perioada din Kosovo:

„Încă de la început a fost furtunos. Prima zi când am ajuns – o explozie după un meci de baschet, atenta asupra ministrului mediului – un mort şi trei răniţi. Au urmat nenumărate misiuni, cu un grad de pericol extraordinar: „Night of fi re” – manifestară culturală la care au participat 150.000 de albanezi; acţiuni si-multane în patru localităţi pentru capturarea unor criminali de război, lupta contra trafi cului de armament – capturarea unui camion de armament, capturarea a 22 de evadaţi din închisoarea Dubrava ş.a. Îmi aduc aminte de acţiunile din 15-17 mar-tie, când am fost succesiv în Pec, Priştina şi Mitroviţa pen-tru restabilirea ordinii publice grav tulburate - despresurarea S.P.U Argentina, încercuită de manifestanţii albanezi; salva-rea şi evacuarea cetăţenilor de etnie sârbă, a reprezentanţilor O.N.U. şi a 56 de poliţişti internaţionali din locuinţele incen-diate de etnicii albanezi –despresurarea sediului Misiunii O.N.U. din Pristina şi asigurarea pazei şi securităţii acestuia”. Înşiruirea putea continua mult timp. L-am rugat să-mi relateze cea mai puternică amintire din acea perioadă:

„Îmi aduc aminte de singura fi nală a campionatului de baschet, care s-a încheiat fără incidente. Americanii, prezenţi în zonă, precum şi şefi i din lanţul de comandă al UNMIK nu au putut să creadă ce aveam de gând să facem. Totul a fost planifi cat până la ultimul detaliu. Am preluat galeria oaspete şi i-am făcut accesul prin vestiare, iar când a fost să plece, cu trei minute înaintea sfârşitului partidei, am făcut semnalul convenit. În câteva minute, toţi erau în maşini şi ieşiţi din oraş. Adversarii nici nu au avut timp să-şi dea seama ce se întâmplă. Au aşteptat să se răzbune pe autocarul cu echipa. L-am parcat în faţa sălii, am făcut un cordon de ordine şi am aşteptat. La recomandarea noastră, echipa făcea duşuri prelungite. Când a fost să iasă, a ieşit doar un masor cu o geantă de echipament. Restul echipei era deja pe drum. I-am însoţit pe drumul de în-toarcere, iar când am ajuns aproape de destinaţie, la miezul nopţii, toţi supor-terii, cei care plecaseră înainte, dar şi mulţi alţii, erau pe stradă şi ne aplaudau. Şi toţi strigau: „România, România”. A fost ceva extraordinar!”

Discuţia se opreşte pentru câteva momente şi generalul îmi arată câteva aprecieri ale partenerilor din teatru (le-am reprodus la capitolul special destinat acestora, n.a.), apoi îmi spune că îi lipseşte o scrisoare: cea a Secretarului general al ONU, Kofi Annan, adresată după vizita preşedintelui Serbiei în Kosovo.

???„La invitaţia ONU, preşedintele Serbiei a efectuat o vizită

în zonele locuite de sârbi din Kosovo, însoţit de înalţi ofi ciali internaţionali, presă internaţională etc. Măsuri speciale, niv-el 0, dar incidentele nu au întârziat să apară. La Priştina, au fost sparte geamurile autocarului cu care călătoreau, iar după ce au ajuns la Mănăstirea Deceani (leagănul civilizaţiei sârbe, care păstrează prima dovadă a existenţei statului sârb din secolul XII, n.r.), peste 1000de albanezi au ocupat un punct obligatoriu pe calea de întoarcere. Era o intersecţie cu patru ieşiri. Situaţia era critică. Am fost alertaţi şi am ajuns cu patru Aro – 16 oameni. Am evaluat rapid situaţia,

am luat legătura cu un rus, şeful close protection, i-am dat o staţie de-a noastră şi i-am zis: când îţi dau semnalul, ieşiţi, dacă nu ..... Apoi am vorbit cu cei care ar fi trebuit să asigure ordinea publică şi le-am spus să nu plece imediat după delegaţie, să ne aştepte trei minute ca să ne putem urca în maşini şi noi.

Apoi am eliberat piaţa. Cu 16 oameni, am împins toţi protestatarii pe cele patru străzi, apoi în echipe de câte patru i-am îndepărtat până la vre-o 2-300 de metri de intersecţie. Am transmis semnalul, delegaţia a ieşit imediat, dar şi forţele care trebuia să ne aştepte şi pe noi. A fost atât de rapid că nici o pietricică nu a zburat către maşinile delegaţiei. Cum am ieşit noi? Cu bătrânele Aro, deşi un pic şifonate. După aceste evenimente, Kofi Annan a transmis per-sonal mulţumirile sale pentru jandarmii români. Dar scrisoarea a fost oprită la UNMIK şi nu am nici o copie. Dar cea mai dragă diplomă îmi este cea oferită de membrii detaşamentului, la fi nalul misiunii „Pentru cel mai Dracula dintre Ţepeşi”.

Una fără embleme, ştampile sau semnături pretenţioase. Dar din sufl et!

CaCCa îîîntntototdeddeauaunana, dididiscscuţuţiiaia ccuu gegenenerarallulull ZoZoltlltanan DiDiscscuţuţiaia ssee opoprereştştee pepentntruru ccâtâtevevaa momomeme tntntee işişi ggenenereralalullul

„Cuvântul de ordine a fost adaptarea. Aproape toate erau ca în ţară, dar toate erau un pic diferite. De exemplu, nu făcusem escortare de prizonieri, dar ca mod de acţiunea, nu diferea de escortarea învăţată acasă. Doar că erau criminali de război, care aveau susţinători şi grupuri de spijin pentru evadare, iar pericolul era pe măsură. Înainte de a fi comandant, am avut marea şansă să mai execut o misiune în Kosovo, ceea ce a fost un mare avantaj. A fost un an lipsit de evenimente majore, dar cu destule situaţii tensionate. În acea perioadă executam şi patrulări în zona exterioară închisorii de maximă securitate de la Dubrava. Acea misiune ajunsese un fel de rutină, ca orice misiune de pază, vigilenţa mai scăzuse, eram şi în decembrie, iar gândul era mai mult la apropiata întoarcere acasă. Albanezii au pus la cale o evadare, cu sprijin atât din interior, cât şi din exterior. Bineînţeles că nu am avut nici un fel de informaţie, iar încercarea de evadare a fost dejucată de două patrule auto româneşti. În interior au provocat o răsmeriţă, iar în exterior au pus scări pe zidurile împrejmuitoare, pentru a înlesni evadarea. Băieţii noştri au văzut pregătirile, s-au poziţionat exact pe calea pe care vroiau să fugă. Iniţial erau doar patru jandarmi, ei erau cam 10-12, albanezii au deschis focul, unul destul de susţinut. Jandarmii s-au acoperit şi au răspuns cu foc, iar evadarea a eşuat. Şi tot legat de închisoarea Dubrava, a mai fost un eveniment în care deţinuţii au preluat controlul unei părţi din închisoare. Era o misiune de noutate, nu mai intervenisem în astfel de cazuri. Un corp era controlat în întregime de ei, în altul aveau controlul interior, iar în al treilea corp am reuşit să intervenim când erau pe holuri şi am reuşit să-i băgăm înapoi în celule. Situaţia a degenerat când am demolat baricada, deţinuţii au incendiat clădirea, a trebuit să stingem focul şi să-i scoatem de

acolo. Au fost şi câţiva răniţi, chiar şi vreo cinci morţi în urma incendiului. Ceea ce ne-a surprins a fost că deşi distanţele dintre bazele noastre erau relativ mici, primul SPU a venit în sprijin la trei ore de la alarmare, timp în care a trebui să ţinem sub control aproape 800 de deţinuţi.

O altă misiune importantă a fost cea de limitare a contrabandei la graniţa cu Albania. Era ceva de noutate pentru noi, într-o zonă muntoasă, care pe timpul confl ictului a fost minată, cu multe obuze neexplodate. Mai mult de trei luni am patrulat în fi ecare noapte pe graniţă, am reuşit să confi scăm multe arme şi muniţii.

Un regret – că experienţa noastră nu a fost folosită mai mult. Contingentele ce ne-au urmat erau pregătite de instructori care nu fuseseră în Kosovo şi nu ştiau ce e acolo. Iar la testările fi nale ne întrebau despre Legea 61, nu despre ce era important în teatru.” 17

General de brigadă Zoltan BalintFebruarie 2004-februarie 2005

„Cea mai activă perioadăa unui contingent”

17

Colonel Mircea OlaruFebruarie 2006-martie 2007

”..cea mai importantă a fost securitateamembrilor detaşamentului”

„Cred că în 10 februarie 2007 a fost una dintre cele mai complexe misiuni executate vreodată în Kosovo. Era chi-ar la sfârşitul mandatului noastre, când am primit ordin să ne deplasăm la Parlamentul din Priştina pentru a împiedica manifestanţii să între în clădire. Era o adunare spontană, au avut loc violenţe, se vroia incendierea clădirii, ceea ce a impus folosirea armamentului neletal, după obţinerea în prealabil a autorizării pentru împrăştierea manifestanţilor. Sunt convins că pe timpul desfăşurării misiunii, jandarmii români au făcut do-vada unui profesionalism desăvârşit. Cred că ne-am făcut treaba, am respectat reglementările în vigoare şi SOP-ul (procedura de acţiune, n.r.), şi am gestionat o situaţie în care alţii au preferat să se retragă sau să stea deoparte. Din nefericire, au fost mai mulţi răniţi şi doi morţi, dar cea mai importantă a fost securitatea membrilor detaşamentului şi faptul că nici un jandarm nu a fost rănit

Pe întreaga perioadă a misiunii am încercat şi, cred eu, am şi reuşit, să fi m nepărtinitori, să păstrăm un echilibru care s-a dovedit extrem de fragil, între cele două populaţii, dar, mai ales, să nu ne punem în pericol camarazii, să-i protejăm prin orice mijloace.”

Colonel Laurenţiu GegeaFebruarie 2005-februarie 2006„A fost un an lipsit de evenimente majore, dar cu destule situaţii tensionate”

2004 - Pregătire pentru intervenţie

„În Kosovo a fost o misiune de pionierat, cu aceasta am debutat pe „piaţa „internaţională. Am trecut prin trei misiuni, pe trei posturi diferite – în prima, şi cea mai importantă –comandant de pluton, în a doua ofi ţer de legătură şi apoi coman-dant. Am văzut această misiune crescând, ca un copil al Jandarmeriei şi consider că rezultatele în misiunile internaţionale următoare se datorează celei din Kosovo. A fost o misiune operativă, spre deosebire de celelalte din zona Africii, Georgia sau Afghanistan, a combinat cam tot ce are Jandarmeria ca atribuţii la un nivel mult mai înalt decât în ţară, pentru că mediul de lucru a impus acest lucru. Jandarmeria şi-a dovedit valoarea, faptul că e compatibilă cu orice jandarmerie din Europa şi nu numai, pentru că acolo am fost alături de carabinieri, jandarmi francezi dar şi din Baqngladesh, Argentina sau Iordania. În plus, dualitatea sistemului poliţienesc din România a arătat că nu este o formă singulară, ci se regăseşte în multe state. Am avut surpriza să constatăm că, deşi ne consideram o instituţie tânără, în formare, nu suntem departe de cei prezenţi acolo, iar în unele privinţe le suntem chiar superiori. În aproape 10 ani de misiune nu am primit decât cuvinte de laudă, iar acestea ne îndreptăţesc să afi rmăm că suntem în elita jandarmeriilor lumii. Compatibilitatea cu forţele de poliţie dar şi cu cele armate ne-a dat un atu în plus, pentru că putem lucra fără probleme într-o organizaţie militară la fel de bine ca şi

într-una de poliţie civilă. Cea mai puternică amintire? Sunt multe, se amestecă foarte repede, din toate cele trei perioade: din

prima, chiar prima misiune de la podul din Mitrovica, din a doua şi din a treia - data de 17 martie (2004 şi 2007), când am fost în situaţii limită şi care au lasă amprente adânci, n-aş putea să individualizez una. Au fost şi momentele fericite, Zilele Naţionale, Ziua Armei, care au alte conotaţii când eşti afară, pentru că acolo sentimentul de patriotism, de apartenenţă la un sistem militar se amplifi că. .

Misiunea din Kosovo s-a încheiat, pot să spun că îmi pare rău că s-a încheiat, a fost o misiune fantastică, care ne-a pregătit oamenii, şi s-a văzut acest lucru atât în misiunile externe cât şi în cele din ţară. Prin această misiune, am trecut de la Jandarmeria militarilor în termen la Jandarmeria profesionistă, acolo s-a văzut capacitatea nu numai a ofi ţerilor, dar şi a subofi ţerilor, de a lua decizii, de a conduce şi de a-şi asuma responsabilităţi. Unele înzecit mai mari decât într-o misiune de rutină, acasă.”

Maior Sebastian CucoşMartie 2007-mai 2008„În Kosovo am trecut dela Jandarmeria militarilorîn termen la Jandarmeria profesionistă”

„Când am plecat noi în Kosovo, tocmai avus-ese loc declararea independentei aşa-zisului stat Kosovo, iar sârbii kosovari îşi exprimau dezacor-dul faţă de aceasta, prin incendierea punctelor de trecere situate pe linia administrativă dintre Kos-ovo şi Serbia.

În luna august, sârbii kosovari ameninţau să dea foc din nou punctului de trecere a liniei Ad-ministrative cu Serbia, faimosul Gate 31. Am fost convocat la o şedinţă a Biroului de Coordonare a SPU unde mi s-a comunicat faptul că unitatea noastră a fost desemnată să blocheze drumul care ducea spre Gate 31 şi sa-i împiedice pe sârbi să-l incendieze din nou. Acţiunea era planifi cată pen-tru ziua următoare, când era organizat un meeting al sârbilor din Zubin Potok. A doua zi dimineaţă, ne-am îmbarcat pe maşini şi am plecat spre Gate 31, unde l-am întâlnit pe comandantul operaţiunii, un poliţist galez. Acesta mi-a spus că nu se pri-cepe la restabilirea ordinii publice şi, prin urmare, eu voi fi acela care va lua deciziile în cadrul operaţiunii.

Ne-am dispus la capătul unui pod de pe drumul spre Gate, astfel încât să putem opri pe oricine ar fi intenţionat să treacă. În acea zonă, drumul este singura cale de trecere, pentru că de o parte şi de alta a acestuia se afl ă o pantă foarte abruptă şi un lac de acumulare. Am aşteptat până la prânz şi nu a venit nimeni. Ni s-a transmis că în Zubin s-au adunat aproximativ 500 de persoane, moment în care i-am spus în glumă unui poliţist american, că am trei luptători pregătiţi să îi oprească pe sârbi. Americanul mi-a spus că sunt prea dur cu sârbii pentru că el a auzit de cât de pregătiţi sunt jandarmii români. Până la urma nu a fost nevoie să intervenim.

În luna decembrie, unitatea a fost transferată din structura UNMIK în cadrul celei mai mari misiuni a Uniunii Europene, EULEX – Kos-ovo. Pentru noi aceasta a însemnat o schim-bare foarte importantă, pot spune chiar un mic şoc. Aceasta deoarece, deşi misiunile au rămas practic aceleaşi, s-a schimbat cadrul în care ne

desfăşuram activitatea. Am întâmpinat greutăţi majore în ceea ce priveşte asigurarea logistică, comunicaţiile, instruirea personalului cu privire la noile reguli ce guvernau activitatea noastră. Aceasta s-a datorat, în principal incapacităţii mi-siunii europene de a pune în mişcare un mecan-ism asemănător cu cel ONU, deşi o echipă pre-cursoare a EULEX se afl a în Kosovo de doi ani. Pentru exemplifi care, menţionez faptul că person-alul Detaşamentului a efectuat ”induction train-ing” cu o lună înainte de încheierea misiunii.

Pe 9 decembrie, cu berete de altă nuanţă şi cu alte numere la maşini, am trecut Râul Ibar, în Nordul Kosovo, deşi populaţia de etnie sârbă ameninţa că va trece la represalii. La şedinţa pregătitoare din seara zilei de 8, am fost VIP-ul întâlnirii. Toată lumea din sală vroia sa-l vadă pe comandantul unităţii care va asigura securitatea Gate 31. Şeful structurii de informaţii a EULEX m-a prevenit că în cel mai bun caz, sârbii ne vor arunca în lacul de acumulare. Am revenit fără probleme de la Gate în seara zilei de 9 decembrie şi l-am anunţat pe ofi ţerul de informaţii că sunt uscat.

Cu cât se apropia sezonul cald, situaţia de securitate din nordul Kosovo se deprecia, ast-fel încât s-a ajuns în luna aprilie ca un convoi al unităţii să fi e atacat cu cocktail-uri Molotov, în Cartierul Bosnia Mahala din Mitroviţa. Prezenţa de spirit a şefului de eşalon, dar şi şansa au făcut posibilă evitarea unor urmări tragice ale acestui eveniment, având în vedere că o sticlă a lovit un vehicul URO(neblindat, n.a.) la 2 centimetri de geamul şoferului.

Românii, cei mai buni din lume!Aş mai dori să amintesc ceva! În luna noiem-

brie, ONU a hotărât să inspecteze toate unităţile SPU din toate teatrele de operaţii din lume. Scopul acestei acţiuni l-a constituit încercarea de a con-cepe o doctrină care să fi e aplicată unitar, de către toate unităţile de poliţie specială, în toate misiunile de sub egida ONU. Am fost şi noi supuşi acestei inspecţii, timp de o lună şi jumătate. Trei inspec-tori au controlat toate componentele de activitate ale detaşamentului, de la asigurarea logistică, până la cunoştinţele de specialitate ale ofi ţerilor din Detaşament. Şeful echipei de inspectori mi-a comunicat, neofi cial, că unitatea română este pe departe cea mai bună din Kosovo, la o diferenţă foarte mare faţă de celelalte. Şi tot neofi cial, am afl at că la reunirea tuturor echipelor de inspectori, din toate teatrele, detaşamentul României din Ko-sovo a acumulat cel mai bun punctaj, dintre toate unităţile SPU!!!

Pentru toate acestea, folosesc acest prilej, pen-tru a le mulţumi foştilor mei subordonaţi, încă o dată!

Din nefericire, probabil datorită lipsei eveni-mentelor de răsunet, nu s-a considerat necesar ca unii dintre membrii detaşamentului să fi e recompensaţi cu decoraţii ale statului român, la revenirea din misiune. E păcat, pentru că, în opinia mea, eroi sunt cei care îşi asumă execu-tarea unei asemenea misiuni, şi nu doar cei care sunt răniţi sau omorâţi pe parcursul executării acesteia.”

Locotenent colonelConstantin Păduraru Mai 2008 – iunie 2009

„...folosesc acest prilej pentru a le mulţumi foştilor mei subordonaţi,

încă o dată!”

18

2004 - Plecare în misiune 2003 - Asigurând măsurile de ordine publică la manifestările sportive

„Pot să spun că prima impresie care mai dăinuie este noutatea misiunii faţă de ceea ce făceam în România. Apoi modul de lucrul cu EULEX, după proceduri, ne-a oferit o altă dimensi-une a meseriei. Ce a fost interesant – pregătirea misiunii a fost făcută după procedurile EULEX, ceea ce ne-a uşurat integrarea în misiune şi ne-a crescut efi cienţa. Cele şase luni au trecut repede, am avut şi evenimente

în zona Zubin Potoc (zona locuită de sârbi, în nordul Kosovo, n.r.), unde populaţia a bari-cadat drumul de acces către Gate 31 (punctul de graniţă cu Serbia,

n.r.), iar noi am reuşit să gestionăm efi cient această situaţie.”Cum?„Era într-o duminică şi am primit informaţia că a doua zi urma să se

baricadeze drumul. Am discutat cu şeful punctului vamal, am devansat ora schimbării, după care am găsit o variantă ocolitoare, un drum pe care îl foloseam numai noi pentru a escorta lucrătorii vamali ai EULEX până la Gate. Trimiteam două maşini prin baricadă, pentru că noi, românii, eram singurii care puteam trece, iar alte două maşini pe varianta ocolito-are, timp de vreo zece zile, iar acest lucru a fost apreciat la nivelul con-ducerii EULEX. În acest timp, polonezii sau italienii, care se confruntau cu aceeaşi situaţie la celălalt punct de graniţă, Gate 1, nu au căutat nici o soluţie şi au schimbat oamenii după 72 de ore, cu elicopterul.

Pe timpul misiunii au fost şi situaţii tensionate, legate mai ales de mutarea bazei de la Peja la Mitrovica. Eu am fost cel care a trebuit să realizez acest lucru - documentele de mutare au fost semnate la Bruxelles încă din 2008, însă datorită unor informaţii legate de riscurile contin-gentului, acest lucru nu se realizase încă. Am primit ordinul să efectuez această mutare, pe care am şi realizat-o, dar în cadrul contingentului şi chiar şi la Bucureşti, am constatat anumite contestaţii, sub diferite pre-texte. Până la urmă, nimic legat de acele riscuri nu s-a confi rmat, iar din punct de vedere operaţional, eu cred că a fost o mutare bună, apreciată de cei din teatru.

A fost o experienţă deosebită să lucrăm cu jandarmi francezi, italieni şi polonezi, ne-am completat reciproc pe timpul misiunilor, de asemenea relaţia cu KFOR-ul a fost deosebit de interesantă. Modul de lucru a fost unul lejer, axat pe relaţii de tip poliţie, spre deosebire de o misiune de tip NATO, cum este cea din Afghanistan, unde este mai multă rigiditate.”

Colonel Ovidiu VasilicăIunie 2009-decembrie 2009„Trimiteam două maşini prin baricadă, pentru că noi, românii, eram singuriicare puteam trece”

„Astăzi este 28 februarie 2012. Acum exact 10 ani, ajungeam cu trenul, cu eşalonul doi, cu 100 jandarmi şi 18 vagoane cu tehnică, în gara Gîr-lica, la doi kilometri de baza noastră din Ferizaj. A fost o călătorie lungă, a durat trei zile, prin Bulgarai, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedo-niei. Era o gară mică, înconjurată de sârmă ghimpată, păzită de o subuni-tate grecească, cu TAB-uri şi mitral-iere armate. Am avut senzaţia că am ajuns într-un loc în care războiul nu se încheiase. Este prima amintire pe care o am despre Kosovo. A urmat un an greu, dar a trebui să ţinem steagul sus şi pot să spun că l-am ridicat sus, după trei luni, într-un clasament neofi cial,

eram pe primul loc din 10 naţiuni. Amintirea debarcării este deosebită, mai ales că am fost singurul

eşalon trimis cu trenul în teatrul de operaţii. Reîntors după şase ani şi jumătate am avut surpriza să constat că lucrurile se schimbaseră foarte mult. Erau locuri pe care nu le mai recunoşteam, se construise foarte mult, situaţia operativă şi mandatul se schimbaseră. Dacă în prima mi-siune înlocuiam în mare parte autorităţile locale, Kosovo fi ind sub pro-tectorat ONU, executând toate misiunile unei poliţii – chiar şi protecţia secretarului general ONU, Koffi Anan a fost asigurată de români pe tim-pul vizitei în Kosovo – în a doua misiune am acţionat în Mitrovica, fi ind contonaţi lângă faimosul pod Main Bridge, care din păcate nu uneşte, ci separă, ca un simbol al dezbinării. Îmi amintesc că în 20 aprilie 2010, în teatru au venit ambasadorii statelor membre NATO, pentru a vedea cum acţionează împreună Kosovo Police, ca prim responsabil, Eulex-ul, rep-rezentat de unitatea noastră, respectiv o unitate a KFOR, condusă de un colonel francez. Ambasadorii au fost impresionaţi de modul efectiv cum am lucrat acolo, întrucât multe lucruri pe care le făceam nu erau stipulate foarte clar în documente şi consider că am avut mult de câştigat ca im-agine după acea întâlnire. Au trecut 10 ani de când am plecat de pe pero-nul gării „Progresul”, îmi amintesc de sublocotenentul, pe atunci, Sebi Cucoş, care venise cu fetiţa de câteva luni în braţe, iar când s-a întors, aceasta mergea în picioare şi vorbea; parcă nici nu-mi vine să cred că a trecut atât de mult, dar toţi cei care am fost în timp acolo am ţinut steagul sus, iar Jandarmeria are o imagine foarte bună în rândul forţelor partici-pante în teatrele de operaţii. Am fost ambasadorii acestei instituţii.”

Colonel Robert VîţăDecembrie 2009-mai 2010„Am avut senzaţia că amajuns într-un loc în carerăzboiul nu se încheiase”

„Pentru detaşamentul pe care l-am comandat în Kosovo, perioada cuprinsă între lunile iunie şi decembrie ale anului 2010 a fost una foarte bogată în misiuni care au avut un caracter destul de periculos din punctul de vedere al siguranţei jandarmilor noştri. Dintre acestea îmi vine în minte incidentul produs în data de 11.09.2010, orele 22.30 când ofi ţerul de serviciu pe Detaşamentul Misiuni Internaţionale a fost sesizat de către patrula noastră care executa o misiune specifi că în zona podurilor Austerlitz şi Cambronne din Mitrovica, despre faptul că dinspre partea albaneză a podului Austerlitz se apropie un grup de aproximativ 400 persoane. Aceştia, kosovari albanezi, purtau steaguri albaneze şi turceşti şi celebrau victoria echipei naţionalei de baschet a Turciei împotriva Serbiei, partidă disputată în cadrul Campionatului Mondial de Baschet din 2010.

Imediat, de pe partea nordică a podului şi-a făcut apariţia şi un grup de aproximativ 300 kosovari sârbi, care aveau asupra lor pietre şi alte obiecte contondente pregătite din timp pentru asemenea momente. Cele două grupuri au început să arunce cu pietre şi să-şi transmită gesturi care i-au aţâţat mai mult, în acelaşi timp fi ind chemate întăriri de ambele părţi.

Patrula noastră, care se afl a în partea de nord a podului, avea misiunea de a constitui un cordon de ordine publică pentru a interzice accesul kosovarilor sârbi spre sud, acolo unde se afl a cealaltă tabără şi a preveni orice violenţă din partea celor doua comunităţi.

Întrucât situaţia a degenerat foarte rapid şi cele două autoturisme blindate folosite de jandarmii români din cadrul patrulei au fost lovite cu pietre de dimensiuni mari, am alarmat subunitatea de intervenţie din cadrul unităţii noastre şi s-a raportat incidentul către comandantul Grupării CRC Mitrovica, colonel Pierre Anteblian şi şefului Departamentului de Politie Speciala, colonel Kees Kuijs. De asemenea, s-a luat măsura pregătirii restului forţelor existente în cadrul detaşamentului nostru pentru a fi gata să acţioneze la ordin.

După aproximativ jumătate de oră, a sosit şi unitatea de jandarmi franceză, cu care am constituit un dispozitiv comun de restabilire a ordinii publice în dreptul podului principal Austerlitz Bridge, de blocare a căilor de acces spre cartierul Bosnia Mahala şi de a interzice accesul eventualelor grupuri de turbulenţi care ar încerca să atace o instituţie a administraţiei de la Priştina, care se ocupa cu eliberarea documentelor de identitate.

Pentru dispersarea demonstranţilor violenţi s-a acţionat cu gaze iritant - lacrimogene şi s-au folosit maşini blindate pe direcţia în care era dispusa unitatea de jandarmi franceză. Grupul de kosovari sârbi, afl at în partea de nord a podului, a continuat să arunce pietre, cărămizi, ambalaje, iar după ce jandarmii francezi au folosit blindatele pentru a degaja bulevardul de tomberoane şi alte obiecte care blocau artera de circulaţie, o persoană din grupul de demonstranţi sârbi a tras o rafală de pistol mitralieră, urmata de alte focuri de armă, de toate calibrele, în toate direcţiile şi din toate direcţiile.

Focurile de armă au durat aproape 20 de minute, după care a urmat o linişte apăsătoare, linişte specifi ca acestor incidente cu caracter violent şi în urma cărora toata lumea regreta ce s-a întâmplat. Pentru noi, ca jandarmi, ca oameni, această experienţă a reprezentat un nou moment de evaluare a existentei noastre, dacă se putea preveni, dacă se putea acţiona mai bine sau dacă suntem destul de bine dotaţi cu mijloace individuale sau comune de protecţie.”

Colonel Marian PetreMai 2010 – decembrie 2010„Focurile de armă au durat aproape 20 de minute, după care a urmat o linişte apăsătoare ...”

19

2008 - La graniţa cu Serbia

2009 - Pază la Curtea de Justiţie, Mitrovica

20

„În a treia provocare în Kosovo, prima sub egida ONU, celelalte două în cadrul misiunii Eulex, cea din urmă în calitate de comandant al detaşamentului, am văzut lucrurile la un alt nivel, din alt unghi, pentru că eram responsabil pentru cei 115 care eram acolo. Aş putea caracteriza perioada ca „Provocare zi de zi, mai ales în relaţiile cu străinii”. Cerinţele erau multe, mari şi intense, posibilităţile noastre era limitate la numărul de oameni. Răspunsul era munca în echipă, alături de celelalte naţiuni, pentru că altfel, nu am fi putut face faţă condiţiilor din teren şi solicitărilor comenzii misiunii.

Au fost două câmpuri de luptă pentru mine – una cea din teren, cu situaţia operativă zilnică, dar un altul, mai important cred eu, a fost cel al relaţionării cu străinii. Lucram cu nemţi, italieni, francezi şi chiar dacă suntem o ţară a UE, ei se consid-erau superiori, conducători. Erau de multe ori asemenea situaţii, dar întotdeauna le-am amintit că aici suntem parteneri egali, iar eu iau decizii pentru detaşamentul român, nu altcineva. Îmi amintesc de o situaţie, un temporar preşedinte al Kosovo, Pazoli, a dorit să se plimbe pe jos, în Mitrovica, în zona sârbească, a fost ambiţia lui. A venit în Mitrovica, însoţit de forţe de securitate, personale şi ale poliţiei şi a dorit să treacă podul. În acel moment, un colonel francez mi-a cerut să trimit 10 oameni, fără veste antiglonţ, fără căşti, şi armament cu ţeavă lungă, într-o zonă 100% sârbească. I-am răspuns că unitatea mea este pregătită pentru a controlul mulţimilor, suntem deja în dispozitiv, dacă trimit 10 oameni îmi modifi că modul de acţiune pregătit pentru această situaţie. În plus, avea un pluton întreg de polonezi care erau în rezervă. Nu şi nu, să trimit oamenii. A insistat să facem noi acest lucru, care era deosebit de periculos. În acel moment, preşedintele a trecut, cu mass-media, un întreg „alai”. Am hotărât să mă deplasez cu o maşină blindată în zona celor „trei turnuri”, împreună cu 3 camarazi, nicidecum fără armament sau protecţie, pentru că se adunase foarte multă lume, nu ştiai ce sunt, albanezi, sârbi, ieşiseră sârbii la geamuri, se putea trage oricând. Pentru preşedinte a fost o plimbare extrem de scurtă, situaţia se infl ama rapid aşa că a fost urcat în maşină şi a plecat, lucrurile nu au degenerat. M-a întâlnit după aceea cu accel colonel francez, care mi-a spus „Arun, sunteţi buni în ceea ce faceţi, dar am văzut că nu ai făcut cum am spus eu”. I-am replicat că aşa am considerat eu să îndeplinesc misiunea şi că nu îmi voi pune în pericol oamenii. Totul s-a întâmplat în trei-patru minute, dar am transpirat cât pentru toată misiunea. Sârbii veneau de sus, se putea arunca o grenadă oricând. Puteam să fac exact cum a zis el, dar mă gândeam la colegii noştri, la familiile lor, nu îmi era permis să risc nimic.”

Maior Arun BibireDecembrie 2010-mai 2011

„Dinamic şi antrenant în fi ecare zi”

„Cred că a fost o misiune difi cilă, într-un mediu de securi-tate instabil - eşti pe o bârnă, iar de o parte şi alta ai adversari. Plus-valoarea, din punctul meu de vedere, este percepţia pe acre au avut-o partenerii faţă de organizarea şi conducerea mis-iunilor de acolo. Regulile stricte au adus o experienţă deosebită membrilor detaşamentului, iar de la primul luptător până la co-mandantul detaşamentului au fost provocări noi. Cam odată la doi ani situaţia devenea explozivă, iar pe perioada mandatului meu a fost o asemenea perioadă. Îmi pare bine că nu am avut nici un eveniment negativ, oamenii au fost selecţionaţi foarte bine, am avut şi momente cu o încărcătură suplimentară, pentru că din septembrie am început să ne gândim la repatriere, simul-tan cu îndeplinirea misiunilor, care deveneau mai periculoase şi mai delicate. În plus, am avut „norocul” ca din contingentul francez să mai rămână în teatru doar un pluton, iar din cel ital-ian, jumătate, în condiţiile în care violenţele escaladau şi au fost împuşcaţi ofi ţeri ai poliţiei Kosovo, chiar şi ai KFOR.

Cred că pentru Jandarmerie este o pierdere renunţarea la această misiune, pentru că pregăteam „la cald” mulţi luptători, formasem un model şi un stil de lucru al FPU România, care, dincolo de curtoaziile dintr-un mediu internaţional, era recunoscut cu adevărat de toţi partenerii de la toate nivelele. Un exemplu elocvent este cel din timpul vizitei şefului EULEX, generalul Marhnac, care a rămas surprins să vadă că în doar cinci minute de la primirea misiunii, am plecat să preluăm un convoi umanitar din Gate 1, deşi acest lucru se întâmpla cu câteva zile înainte de a părăsi teatrul.

Cea mai puternică amintire va fi colectivul pe care l-am avut în subordine, pentru că mă simţeam obligat să le mulţumesc la fi ecare fi nal de misiune, dar şi aprecierile celorlalţi comandanţi din teatru, care la briefi nguri cereau părerea FPU România, o primeau ca un sfat şi terminau prin a o aplica.”

Colonel Valentin IndrieşMai 2011-decembrie 2011„ ...mă simţeam obligat să lemulţumesc la fi ecare fi nalde misiune”

În baza solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi a Rezoluţiei Consiliului de Securitate nr. 1244 din 1999, Parlamentul României a aprobat ca Jandarmeria Română să participe la operaţiunea militară O.N.U. în provincia Kosovo şi totodată a mandatat Guvernul României să reglementeze condiţiile de asigurare fi nanciară şi logistică privind participarea jandarmilor la această misiune. În acest sens, a fost încheiat Memorandumul de Înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la Unitatea Specială de Poliţie a Naţiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York la 11.02.2002 de către reprezentantul permanent al României la ONU şi Asistentul Secretarului General al ONU pentru sprijinirea misi-unilor DPKO (Departamentul Operaţiilor de Menţinere a Păcii) şi ratifi cat în data de 14.02.2002.

Acest acord internaţional a stabilit termenii şi condiţiile de natură administrativă, logistică şi fi nanciară care au guvernat contribuţia cu personal, echipa-ment şi servicii asigurate de România în sprijinul UNMIK (Misiunea ONU din Kosovo).

În data de 22.02.2002, Jandarmeria Română a dislocat primul contingent de luptători din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, de tăria unui detaşament, constituit din 115 jandarmi (12 ofi ţeri, 103 maiştri militari şi subofi ţeri), având baza dispusă în localitatea Ferizaj.

Situaţia din teatru a determinat redislocarea succesivă în localitatea Peja (2004), o zonă în care era prezentă o populaţie radicală, iar în august 2009 în Mitrovica, punctul cel mai fi erbinte al Kosovo.

19 decembrie 2008 a marcat transferul de responsabilitate de la UNMIK către Uniunea Europeană, care şi-a asumat răspunderea continuării procesului de pace în această zonă, prin misiunea EULEX.

2011 - Ceremonia coborârii Drapelului naţional,la încheierea misiunii jandarmilor în Kosovo

2002 - Intrarea in baza Ferizaj 2004 - Intoarcerea din misiune,baza Peja

2010 - Ceremonia de medalierea ajandarmilor români, baza Mitrovica

21

• asigurarea şi restabilirea ordinii publice cu ocazia desfăşurării mitingurilor şi marşurilor de protest (autorizate sau spontane);

• asigurarea măsurilor de ordine publică pe timpul desfăşurării unor manifestaţii spor-tive, cultural-artistice şi religioase;

• asigurarea şi restabilirea ordinii publice cu ocazia vizitelor ofi ciale;• menţinerea şi restabilirea ordinii publice pe timpul desfăşurării activităţilor curente în

zonele comerciale aglomerate;• asigurarea protecţiei unor persoane importante (VIP), a unor delegaţii ofi ciale şi a

unor persoane desemnate de UNMIK şi EUELX;• fi ltre şi puncte de control pe principalele artere de circulaţie şi în localităţile din zonă;• acţiuni poliţieneşti în cooperare cu secţiile de poliţie din zonă;• percheziţii şi descinderi domiciliare;• paza şi apărarea unor obiective importante;• escortarea şi paza unor deţinuţi sau a persoanelor care au comis crime de război;• escortarea şi paza unor convoaie;• asigurarea măsurilor de securitate a autogărilor şi gărilor pe timpul derulării transpor-

turilor speciale;• misiuni de pază a transporturilor speciale;• operaţiuni necesitând intervenţia rapidă (controlul mulţimilor sau restabilirea ordinii);• operaţiuni speciale, (arestarea unor persoane – criminali de război sau infractori

periculoşi – căutări de armament, muniţie, droguri, criminali de război).

În total, au fost executate 10761 misiuni, numărul variind anual, în funcţie de situaţie efectivă din teatru:

anul 2002 – 277 misiuni; anul 2003 – 498 misiuni; anul 2004 – 776 misiuni; anul 2005 – 652 misiuni; anul 2006 – 844 misiuni; anul 2007 – 1095 misiuni; anul 2008 – 760 misi-uni; anul 2009 – 837 misiuni; anul 2010 – 1929 misiuni; anul 2011 – 3093 misiuni.u ;;; a u 009 837 s u ;;; a u 0 0 9 9 s u ; a u 0 3093 s u .

De-a lungul celor 10 ani, partenerii, benefi ciarii sau comandanţii ierarhici au apreciat modul în care jandarmii români şi-au îndeplinit misiunile, fi ind adresate nenumărate scrisori de apreciere sau de mulţumire.

Dar poate, cea mai înaltă apreciere a faptelor de arme, ar fi decorarea Drapelului de Luptă al Brigăzii Speciale de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei, de către Preşedintele României, conform Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii!!

„Dragul meu prieten, doresc să te informez că unitatea Jandarmeriei Române angajată în Kosovo a arătat un real curaj şi implicare în protecţia cetăţenilor sârbi, a bisericilor şi mânăstirilor noastre ...În numele poporului sârb, al Ministerului de Interne cât şi al tuturor membrilor Jandarmeriei , doresc să mulţumesc în cel mai sincer mod membrilor Jandarmeriei Române pentru eroismul şi curajul lor.”

Comandatul Jandarmeriei Sârbe,general locotenent-colonel Goran Radosavljevic

„Unitatea Română de Poliţie Specială a arătat un înalt grad de profesionalism pe timpul celor cinci zile de tulburări a ordinii publice în Kosovo, în luna martie 2004.

În condiţii de violenţă şi pericol extrem, membrii SPU România şi-au îndeplinit misiunile, asigurând protecţia vieţii şi a siguranţei civililor şi a personalului UNMIK.

Toţi membrii SPU România şi-au dovedit abilităţile şi o conduită exemplară (...), iar de aceea, ca o recunoaştere a serviciilor oferite UNMIK şi Naţiunilor Unite, este un privilegiu pentru mine de a onora SPU România cu această scrisoare de apreciere.”

Robert Gurnsey,Directorul Unităţilor Specializate al UNMIK

Jean- Luc Forget,Comandantul Biroului de Coordonare a Unităţilor de Poliţie Specială

Gery Plane - Consilierul Special al Comisariatului de poliţie O.N.U.:

- unitatea posedă cel mai bun echipament din câte a văzut până acum;- unitatea impresionează prin putere, coeziune şi forţă;- constituie un puternic sprijin pentru Comandamentul Regional.

Mr. S.D.

Mulţumesc generalului de brigadă Zoltan Balint şi subordonaţilor săi, colonelului Lucian Trăşcălie, maiorului Cosmin Stan şi maiorului Bogdan Ştir pentru ajutorul oferit în documentarea acestui material!

Din cele 12 contingente au făcut parte 835 de jandarmi, din care 175 au fost în două misiuni, 79 în trei, 44 în patru şi 11 în cinci.

„Pentru fapte de comandament şi de arme meritorii în executarea misiunilor de menţinere a pãcii sub egida O.N.U. şi Eulex în Kosovo”, au fost conferite următoarele ordine şi medalii:

Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Mare Ofi ţer, cu însemne de război – unui ofi ţerOrdinul „Virtutea Militară” în grad de Ofi ţer, cu însemne de război – 3 ofi ţeriOrdinul „Virtutea Militară” în grad de Comandor, cu însemne de război – 3 ofi ţeriOrdinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemne de război – 14 ofi ţeriMedalia „Bărbăţie şi credinţă” clasa I, cu însemne de război – 3 ofi ţeri şi 1 subofi ţerMedalia „Bărbăţie şi credinţă” clasa II, cu însemne de război – 1 subofi ţerMedalia „Bărbăţie şi credinţă” clasa III, cu însemne de război – 2 ofi ţeri, 1 maistru militar şi

137 subofi ţeriDe asemenea, 28 de ofi ţeri, doi maiştri militari şi 167 subofi ţeri au fost înaintaţi în grad,

înaintea îndeplinirii stagiului minim sau în mod excepţional, pentru modul de executare a misiunilor în Kosovo.

2004 - Convoi organizat pentru executarea unei misiunide restabilire a ordinii publice

2008 - Misiune de asigurare a protecţiei personaluluiinternaţional în Gate 1

În anul 2002, au fost deplasate în Kosovo: 10 autoturisme ARO TDX, 2 autospeciale transport efective RD 16300, 1 autospecială transport efective RD 16230, 3 autospeciale A.M.-7.0, 1 ambulanţă Aro 35S şi 1 autocamion RD 16230.

Cele 10 autoturisme ARO TDX au fost înlocuite cu 10 autoturisme ARO Toyota în anul 2003, iar în 2007, locul bătrânelor Aro a fost luat de 10 autospeciale URO VAM TL 4.2 Peace Keeper.

În anul 2008 au fost repatriate o autospecială transport efective RD 16230 şi o autospecială tip A.M.-7.0. Anul următor, mijloacele de transport au fost suplimentate cu 5 autoturisme ARO Toyota şi 3 VW Touareg, iar în 2010 au fost înlocuite 2 autospeciale

transport efective RD 16300 cu autospeciale transport efective RD 16230În ultimul an de misiune a fost retras un VW Touareg şi a fost dislocată în teatru o autospecială blindată Oshkosh – Sandcat.Aceste autovehicule au rulat: 2002-2006 – aproximativ 2.100.00 km, 2006- 626.969 km, 2007 - 361.296 km, 2008- 616.442 km, 2009 - 443188 km,

2010- 410826 km, 2011 – 342033 kmÎn cadrul pregătirii şi a misiunilor, au fost folosite peste 36.000 de cartuşe calibrul 9x19 mm pentru pistol Glock şi peste 140.000 cartuşe cal. 9x19 mm

pentru L.P. 7.

2010 - Ceremonia de medaliere a jandarmilorreveniţi din misiune

Onor la seniorOnor la senior

CETĂŢEAN DE ONOARE ŞI MODEL DEMN DE URMATLa această sărbătoare, care a avut loc în Co-

muna Hudeşti (unde locuieşte jandarmul lon-geviv), au luat parte prefectul Cristian Roman, colonelul Constantin Moroşanu, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bo-toşani, subsemnatul, comandantul Detaşamen-tului de Jandarmi Dorohoi, autorităţile locale, dar şi membrii familiei jandarmului, care sunt mândri de înaintaşul lor.

„Ruşii nu sunt oameni răi. Am învăţat multe de la ei şi nu s-au purtat urât cu noi. Nu m-am păzit de nimic în viaţa asta, însă prin toate ne-cazurile prin care am trecut, niciodată nu m-am gândit la moarte”, i-a spus moş Gheorghe prefectului Cris-tian Roman, care i-a înmânat un buchet de fl ori. Chiar a gustat gluma reprezentantului Guvernului în judeţ, care i-a spus că vârsta pe care o celebrează este mai mare decât „vârsta prefectului şi a şefului Jandarmeriei din Botoşani la un loc”.

În timpul acţiunii, Viorel Atomei, primarul Comunei Hudeşti, i-a înmânat veteranului centenar placheta şi diploma de „Cetăţean de onoare al localităţii”, iar colonelul Constantin Moroşanu i-a oferit placheta de „Cel mai longeviv şi brav jandarm”.

„Ne onorează acest eveniment, mai ales că sărbătoritul nostru de astăzi a făcut cinste Jandarmeriei Româ-ne şi poate fi un model demn de urmat”, a spus, în scurta s-a alocuţiune, colonelul Constantin Moroşanu.

Moş Gheorghe a fost înconjurat de toţi membrii familiei, care i-au dăruit un tort imens, pe care era scrisă venerabila vârstă de 100 de ani. Petrecerea celui mai în vârstă jandarm în viaţă s-a transformat mai apoi într-o adevărată şezătoare, în care bătrânul, o adevărată enciclopedie istorică, a început să depene amintiri din vremurile demult apuse, dar pe care continuă să le poarte în sufl et.

maior Gheorghe NECHITA

Cel mai longeviv jandarm din Judeţul Botoşani a fost sărbătorit pe 13 martie, cu ocazia împlinirii vârstei de 100 de ani.

Născut pe 13 martie 1912, Gheorghe Şincoviţi (foto stânga) a uimit întreaga asistenţă când a reuşit, fără ochelari, să citească toate diplomele şi plachetele aniversare primite. Recunoaşte că de mai bine de 20 de ani l-a lăsat auzul şi spune că această afecţiune se datorează frigului îndurat pe front şi la mina de cărbune unde a fost pus să facă muncă silnică după ce a fost luat prizonier.

A îmbrăţişat cariera militară, devenind jandarm, iar la 35 de ani a plecat să lupte în Al Doilea Război Mondial în fosta Uniune Sovietică.

Plutonier major în rezervă, moş Gheorghe, tată a patru fete şi un băiat, de pe urma cărora s-a ales cu 16 nepoţi şi 29 de strănepoţi, a plecat de acasă la vârsta de 22 de ani, în anul 1934, când a fost înrolat la Brigada de Jandarmi din Cernăuţi. Pe atunci, copiii săi erau de-o şchioapă, el fiind proaspăt însurat.

A revenit acasă după 16 ani, timp în care a făcut armata, a luptat pe front şi a stat în lagăr mai bine de şase ani de zile.

”Nu regret nimic pe lumea asta, decât că nu am fost lângă copiii mei când au crescut. I-am lăsat mititei şi i-am găsit flăcăi şi domnişoare în toată regula. Ba, mai mult, pot spune că am înviat din morţi, pentru că după atâta timp cât am lipsit familia mi-a făcut şi parastas şi mi-a purtat slujbele, crezând că am murit”, a spus Gheorghe Şincoviţi.

Nu ştie care este secretul longevităţii, dar spune râzând că „încă se simte verde”. Crede însă că l-a ţinut Dumnezeu până la 100 de ani pentru că şi-a însuşit, după atâţia ani de stat printre ruşi, modul lor de viaţă. S-a călit în frigul iernilor petrecute în legiunile de jandarmi care răscoleau pădurile munţilor în căutare de partizani, a mâncat ce a găsit în raniţă şi a băut apă din râuri...

„Nu regret nimic pe lumea asta, decât că nu am fost lângă copiii mei când au crescut. I-am lăsat mititei şi i-am găsit

flăcăi şi domnişoare în toată regula.”

Plutonier major (r)Gheorghe Şincoviţi

are 16 nepoţi şi 29 de strănepoţi

22

Dincolo de graniţăDincolo de graniţă

Trei ofi ţeri din Jandarmeria Română - locotenent-colonelul Cătălin Marius Mocanu, comandantul Batalionului 3 din cadrul D.G.J.M.B., căpitanul Marius Soare, ofi ţer specialist în cadrul Batalionului 1 - D.G.J.M.B. şi sublocotenentul Adrian Dincă, ofi ţer specialist cercetare-documentare în cadrul Punctului Informare Manifestări Sportive din I.G.J.R., au participat la a doua sesiunea de pregătire din cadrul „Programului Pan-European de pregătire pe problematica asigurării măsurilor de securitate, pe timpul desfăşurării evenimentelor cu dimensiune fotbalistică”, organizată în perioada 5 – 9 martie 2012, la Academia de Poliţie din localitatea Ossendrecht (Olanda).

Programul urmăreşte o pregătire unitară a tuturor actorilor implicaţi în domeniul asigurării măsurilor de ordine publică la

manifestările sportive cu dimensiune internaţională (comandanţi de acţiune, monitori de securitate şi personal PNIF). Această necesitate a fost conştientizată prima oară cu prilejul Conferinţei de nivel înalt „Spre o strategie europeană pentru combaterea violenţei în sport”, desfăşurată în perioada 28-29 noiembrie 2007, la Bruxelles, în Belgia. Ulterior, în anul 2009, prin acordul a 27 de state (membre U.E. şi non-U.E.), materializat prin declaraţii de parteneriat, a fost redactat un proiect de program de pregătire, care viza obţinerea de fi nanţare din partea Comisiei Europene, prin intermediul unui grant ISEC. Acesta a fost aprobat de către factorii de decizie din cadrul structurii europene anterior menţionate, fi nanţarea alocată cifrându-se la 1,05 milioane euro.

Subiecte abordate în prima ziSesiunea de pregătire a debutat cu prezentarea făcută de către

dr. Clifford Stott (conducătorul cursului), profesor la Universitatea din Liverpool, care a subliniat faptul că obiectivul reuniunii nu este de a impune soluţii, ci de a identifi ca bunele practici rezultate. În continuare, David Bohannan, preşedintele Grupului de lucru UE al experţilor pe teme de securitate cu ocazia evenimentelor sportive (EU Think Tank), a făcut o scurtă prezentare a atribuţiilor acestei entităţi, precum şi a cadrului legislativ în domeniu.

Ulterior, Kenny Scott, reprezentant de securitate al UEFA, a făcut o scurtă prezentare a incidentelor aferente ultimelor sezoane din Europa League şi Champions League. Astfel, cel mai răspândit incident este cel legat de folosirea materialelor pirotehnice în incinta stadioanelor (prezente în 262 de partide din sezonul 2010/2011, 62% din totalul partidelor cu incidente, 29% din toate partidele cu dimensiune internaţională). De asemenea, s-a subliniat faptul că a crescut incidenţa folosirii bannerelor cu mesaje cu caracter politic, rasist sau xenofob în incinta stadioanelor, mai ales în contextul crizei economice globale, fotbalul reprezentând o modalitate foarte bună de mediatizare a nemulţumirilor de orice fel.

După aceasta, Daniela Wurbs, preşedintele Asociaţiei Independente a Suporterilor, a prezentat punctul de vedere al suporterilor din statele membre ale Consiliului Europei cu privire la problematica respectării drepturilor suporterilor şi îmbunătăţirea imaginii acestora în rândul comunităţii (F.S.E. a fost înfi inţată în anul 2006 şi cuprinde în prezent aproximativ 2 milioane de fani din 29 de state). Reprezentanta suporterilor a punctat problemele cu care se confruntă suporterii, în general, subliniind că trebuie realizată o disociere a suporterilor care prezintă risc faţă de cei care nu cauzează tulburări ale ordinii şi liniştii publice; parte din incidentele asociate evenimentelor sportive sunt cauzate inclusiv de excesul de zel al forţelor de ordine şi lipsa unor condiţii decente pe stadioane. În accepţiunea sa, suporterii vor protesta întotdeauna împotriva comercializării fenomenului fotbalistic, vor opta pentru reducerea preţurilor la biletele de acces, nu doresc să fi e trataţi/catalogaţi ca „factori de risc” şi nici monitorizaţi (prin personal poliţienesc sau prin intermediul sistemelor de televiziune cu circuit închis din incinta stadioanelor). Suporterii au solicitat un dialogul permanent (nu numai pe timpul partidelor de fotbal) cu personalul poliţienesc, pentru identifi carea potenţialelor stări de risc/nemulţumire, ce pot aduce ordinii şi siguranţei publice. De asemenea, încurajarea „self-regulation” (auto-control) în rândul suporterilor poate reprezenta o modalitate de eliminare a fanilor violenţi din cadrul galeriilor, fără implicarea forţelor de ordine.

Despre bune practiciZiua următoare s-a discutat despre bunele practici în domeniul

cooperării poliţieneşti internaţionale pe domeniul manifestărilor sportive. Tony Conniford, director adjunct al PNIMS Marea Britanie, a făcut o scurtă expunere a prevederilor Rezoluţiei Consiliului Uniunii Europene referitoare la manualul cu recomandări privind cooperarea poliţienească internaţională şi unele măsuri pentru prevenirea şi controlul violenţei şi a incidentelor produse în legătură cu partidele de fotbal cu dimensiune internaţională, în care este implicat cel puţin un stat membru U.E. şi a prezentat modalitatea de categorizare a riscului asociat fanilor echipelor de fotbal (risc sau non-risc) în conformitate cu prevederile manualului anterior menţionat.

Doresc să remarc prezentarea intitulată „Percepţia şi managementul riscului”, aparţinând dr. Cliford Stott. Acesta a subliniat ideea conform cărei gestionarea mulţimilor de suporteri străini la partidele cu dimensiune internaţională trebuie să se realizeze pe baza unor analize dinamice de risc, iar utilizarea unităţilor de poliţie dotate cu echipamente de protecţie pentru intervenţie la vedere trebuie să se facă numai în ultimă instanţă, după epuizarea tuturor metodelor de detensionare prin negociere. Pentru a demonstra acest raţionament, domnul Stott a prezentat situaţia de la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania – 2006, când s-au înregistrat incidente numai în oraşele unde forţele de intervenţie au fost utilizate la vedere, fanii englezi, în special, fi ind instigaţi de prezenţa acestora, mai ales pe fondul consumului de alcool. În schimb, în oraşele unde au fost adoptate măsuri proactive de management al ordinii publice (Frankfurt şi Nurnberg) nu s-au înregistrat incidente violente.

Acest concept de „low-profi le policing” şi-a demonstrat utilitatea atât cu prilejul competiţiilor internaţionale, cât şi a celor cu dimensiune naţională, determinând pe lângă o scădere semnifi cativă a incidentelor violente şi o reducere majoră a costurilor aferente activităţilor de ordine publică, ca urmare a folosirii unui număr mult mai mic de poliţişti cu prilejul asigurării măsurilor de ordine publică conexe evenimentelor sportive.

Conceptul anterior menţionat nu poate funcţiona efi cient fără ca stewarzii care desfăşoară activităţi în interiorul stadionului să fi e

complet profesionalizaţi, inclusiv prin absolvirea unor cursuri de pregătire, care să fi e fi nalizate prin

obţinerea unei certifi cări / avizări din partea forţei de poliţie locale. Aceste concluzii

au fost întărite de comisarul Bart Coussement, din cadrul districtului

de poliţie Vlas (Belgia), responsabil pentru clubul de fotbal de primă ligă KV Kortrijk, care a afi rmat că, din sezonul 2008/2009, s-a produs o scădere importantă a efectivelor folosite de către poliţie cu prilejul evenimentelor fotbalistice, de la o medie de 130 de poliţişti/meci la numai 13

poliţişti/meci în sezonul curent, iar incidentele în care au fost

implicaţi suporterii clubului belgian, atât la partidele de acasă, cât şi la cele

din deplasare, au cunoscut o scădere, atât ca număr cât şi ca importanţă.

A treia zi a cursului a fost dedicată în totalitate unor exerciţii tactice

referitoare la cooperarea poliţienească internaţională cu prilejul unui turneu fi nal de campionat european/mondial, structurat pe 3 faze. Participanţii la exerciţiu (foto) au lucrat în 3 echipe, care trebuiau să furnizeze soluţii la diversele situaţii tactice ridicate de către conducătorii simulării, bazate pe experienţa proprie în acest domeniu de activitate. Ultima zi a debutat cu prezentarea realizată de Ben Veenbrink (Departamentul Contrucţie şi Management Stadioane U.E.F.A), care a expus punctele cheie şi parametrii pe care trebuie să îi respecte un stadion pentru a putea asigura siguranţa şi securitatea cu ocazia manifestărilor fotbalistice, precum şi pentru a putea realiza controlul şi îndrumarea mulţimilor.

În după amiaza acestei zile, toţi participanţii la curs au fost repartizaţi în două grupuri, care au efectuat vizite de studiu la partidele AZ Alkmaar – Udinese şi Standard Liege – Hannover, ambele din cadrul optimilor Europa League. Delegaţia română a asistat la partida de la Alkmaar.

sublocotenent Adrian DINCĂ

Abordări noi - violenţă mai puţinăAbordări noi - violenţă mai puţină

23

24

Încă un jandarmÎncă un jandarmîn Misiunea EUMM din Georgiaîn Misiunea EUMM din Georgia

În perioada 12-15.03.2012, am participat la lucrările Comisiei FIEP pentru Noi Tehnologii şi Logistică, desfăşurată în Iordania, la Amman. Lucrările au fost concentrate pe marginea temei centrale propuse de Preşedinţia Portugheză pentru acest an: pregătirea Forţelor de Jandarmerie în domeniul utilizării de noi tehnologii cu aplicabilitate în domeniul propriu de activitate.

Anual, Jandarmeria Română trimite pentru un tur se serviciu de un an de zile, ofi ţeri care să participe la Misiunea civilă a Uniunii Europene de monitorizare a acordului de încetare a focului din Republica Georgia. Anul trecut, pe 19 septembrie, doi jandarmi români, maiorul Ionuţ Sindile şi căpitanul Ionel Dobârceanu, au fost dislocaţi în teatrul de operaţii din Georgia, fi ind repartizaţi la Birourile Teritoriale Gori şi Zugdidi.

După aproximativ patru luni şi jumătate, locotenent-colonelul Tiberiu Filipaş (Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj Napoca) a fost selecţionat pentru a participa la Misiunea EUMM Georgia, începându-şi turul de serviciu pe data de 5 februarie.

Printre principalele activităţi desfăşurate de ofi ţerii români, se numără; supravegherea şi coordonarea patrulelor în teren; întocmirea hărţilor operaţionale necesare desfăşurării activităţilor de patrulare; informarea zilnică a Elementului de Comandă al Misiunilor UE la Bruxelles despre operaţiunile care sunt în desfăşurare în aria de responsabilitate a misiunii şi despre evenimentele care au legătură cu scopul misiunii; monitorizarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în legătură cu mandatul misiunii sau urmărirea problemelor legate de drepturile omului în cadrul zonei de 4 kilometri de ABL (Administrative Boundary Line).

sublocotenent Casandra ILIE

Au fost expuse tendinţele specifi ce fi ecărei ţări în raport cu noile tehnologii, concentrându-se în principal pe modalitatea de pregătire a personalului prin e-learning, folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în sectorul dezvoltării durabile, precum şi atenţia ce trebuie acordată inovării şi folosirii ultimelor descoperiri: hârtie electronică, îmbrăcăminte inteligentă, radare de suprafaţă (pentru supravegherea terestră şi maritimă în procesul luptei împotriva pirateriei, imigraţiei ilegale şi a trafi cului de droguri). De asemenea, au fost prezentate principalele instrumente pentru cercetare şi inovare, precum şi relaţia dintre aceste tehnologii şi procesul de formare iniţială şi pregătire continuă pentru specialişti în centrele specializate.

Cea de-a doua parte a dezbaterilor a fost dedicată prezentării proiectului „Pregătirea Serviciilor de Poliţie din Uniunea Europeană (EUPST) 2012 – 2014”, de către reprezentantul Italiei. Proiectul va fi implementat de un consorţiu format din: Jandarmeria Română, Carabinierii Italieni, Garda Civilă Spaniolă, Jandarmeria Naţională Franceză, Jandarmeria Regală Olandeză şi Colegiul European de Poliţie - CEPOL. Finanţarea este asigurată de către Comisia Europeană, în cadrul Instrumentului de Stabilitate, cu 4,5 milioane €, şi are drept scop întărirea capacităţilor civile de gestionare a crizelor, în scopul efi cientizării eforturilor de stabilizare în ţările emergente, promovând astfel pacea şi securitatea.

Cursurile se vor concentra pe activităţile de poliţie, misiuni civile de gestionare a crizelor în străinătate, cu accent deosebit pe: revolte şi controlul mulţimii; ordine publică; anchete penale; investigaţii criminalistice; arme şi tactici speciale (SWAT); protecţie; dispozitive explozive (EOD); drepturile omului; IPU (unităţi integrate de poliţie) şi FPU (unităţi formate de poliţie). Proiectul are ca scop antrenarea a 2.400 cadre din ţările UE, ţările nemembre UE care contribuie la misiunile CSDP (Strategia Comună de Securitate şi Apărare), ţările Uniunii Africane şi observatori din orice altă ţară.

La fi nal, Iordania a prezentat pe scurt exerciţiul „Urban Shield 2012”, care va fi organizat de către Jandarmeria Iordaniană în colaborare cu un partener dintr-un sector privat. Exerciţiul este planifi cat pentru luna noiembrie 2012 şi se va desfăşura pe durata a 48 de ore, timp în care echipele vor fi puse sub presiune permanentă. Acesta va fi un exerciţiu de gestionare a crizelor (CME) şi va conţine aproximativ 21 de scenarii diferite.

locotenent-colonel Robert MATEI

Reuniune FIEP pentru noi tehnologii

Participanţii la lucrările Comisiei

25

Twinning în premierăTwinning în premierăJandarmeria Română – furnizor de asistenţă în beneficiul Trupelor de Interne din Ucrainaîn beneficiul Trupelor de Interne din Ucraina

În ziua de 3 februarie 2012, la sediul Comandamentului general al Trupelor de Interne Ucrainene din Kiev a avut loc ceremonia de lansare a Proiectului de înfrăţire instituţională UA 10/ENP-PCA/JH/28 „Contribuţia la îmbunătăţirea sistemului de protecţie a ordinii publice de către Trupele de Interne ale Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina”.

La acest eveniment au participat reprezentanţi ai celor trei ţări partenere în proiect: Ucraina, Franţa şi România, precum şi ai Delegaţiei Uniunii Europene la Kiev.

În cadrul ceremoniei, au fost rostite mai multe discursuri, de către general-maior Victor Ratushniak – viceministru al Afacerilor Interne, general-locotenent Sergiy Yarovyi – comandantul Trupelor de Interne din Ucraina, Andrew Rasbash – reprezentantul Delegaţiei Uniunii Europene la Kiev şi, în fi nal, de către general de divizie Jean-Pierre Moulinié – adjunctul şefului Direcţiei de Cooperare Internaţională din Ministerul francez de Interne.Ţara noastră a fost reprezentată de către domnii Cornel Ionescu – ambasador în Ucraina, şi Ştefan Oprea,

secretar în cadrul ambasadei.Din partea Jandarmeriei Române a participat subsemnatul, maior Raul Vasilache, şeful Unităţii de Implementare

a Proiectelor din cadrul Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen al I.G.J.R.

Câteva detalii despre proiect

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române face parte, alături de Ministerul de Interne din Franţa, din consorţiul selectat de Delegaţia Uniunii Europene la Kiev să implementeze proiectul de înfrăţire instituţională (twinning) în benefi ciul Trupelor de Interne ale Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina .

Proiectul se derulează în perioada februarie 2012-ianuarie 2013, în cadrul Programului Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (European Neighborhood and Partnership Instrument), având un buget în valoare de 1.550.000 euro.

Scopul proiectului constă în consolidarea capacităţii instituţionale a Trupelor de Interne Ucrainene (TIU), pentru alinierea la normele şi standardele forţelor similare de aplicare a legii din Statele Membre ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei ordinii publice.

Activităţile proiectului se derulează în cadrul a patru componente tematice, astfel:

• Componenta A: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a TIU;

• Componenta B: Perfecţionarea tacticilor şi modalităţilor operaţionale ale TIU;

• Componenta C: Îmbunătăţirea capacităţii de pregătire a TIU în domeniul protecţiei şi menţinerii ordinii publice;

• Componenta D: Dezvoltarea dislocării rapide şi a sistemelor logistice ale TIU la standardele instituţiilor similare de aplicare a legii din UE.

Jandarmeria Română furnizează, în cadrul acestui proiect, experţi pe termen scurt şi va organiza, pentru reprezentanţii instituţiei benefi ciare ucrainiene, o vizită de studiu în România.

Cheia succesului

În luna mai 2011, după primirea fi şei de proiect elaborată de autorităţile din Ucraina, Jandarmeria Română a formulat oferta de participare la furnizarea asistenţei în proiectul de mai sus, în calitate de Partener junior, şi a transmis-o Delegaţiei U.E. la Kiev.

Potrivit prevederilor europene în domeniu, pe data de 20 iunie 2011 a avut loc la sediul Delegaţiei U.E. de la Kiev reuniunea de selecţie a ofertelor de furnizare a asistenţei în proiectul menţionat. La această reuniune, oferta instituţiei noastre a fost susţinută de maiorul Raul Vasilache, care este liderul de proiect, urmată de numeroase întrebări din partea membrilor comitetului de selecţie, aparţinând instituţiei europene amintite şi autorităţilor ucrainene.

Calitatea şi, deopotrivă, seriozitatea ofertei şi a modului de prezentare a acesteia, precum şi experienţa anterioară a instituţiei noastre în implementarea proiectelor de twinning, au condus la selectarea, de către Delegaţia U.E., a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în calitate de Partener junior, pentru implementarea proiectului, alături de Ministerul francez de Interne, desemnat în calitate de Partener senior.

Această reuşită este cu atât mai remarcabilă cu cât, la selecţie, instituţia noastră a concurat cu un consorţiu bulgaro-ungar, pe de o parte, precum şi cu instituţia franceză de mai sus, pe de altă parte, aceasta din urmă refuzându-ne înainte de reuniune propunerea de constituire a unui consorţiu.

Un fi nal pozitiv

După ce, timp de 6 ani, a benefi ciat de asistenţa comunitară de preaderare prin intermediul proiectelor de twinning şi după ce, în ultimii doi ani, a acordat asistenţă punctuală unor instituţii similare din Belarus, Republica Moldova şi Iordania, cu fi nanţare europeană, se poate spune că Jandarmeria Română a dobândit experienţa necesară evoluţiei depline de la statutul de benefi ciar la cel de furnizor de asistenţă în benefi ciul altor structuri de aplicare a legii.

maior Raul VASILACHE

Ceremonia de lansare a Proiectului de înfrăţire

Agenda unităţilorAgenda unităţilor

26

20 FebruariePrevenţie în mediul şcolar

foto

: SM

SJ

Fălti

ceni

În baza planului comun de acţiune încheiat de Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Cluj, jandarmi din cadrul grupării au desfăşurat în luna februarie o serie de acţiuni de prevenire a faptelor antisociale, pregătire anti-infracţională şi anti-victimală în rândul elevilor.

În acest sens, efective de jandarmi au organizat şedinţe de pregătire anti-infracţională a populaţiei, împreună cu elevi şi diriginţi din diferite clase din unităţile de învăţământ de pe raza Municipiului Cluj-Napoca, printre care enumerăm: Grupul Şcolar de Protecţia Mediului, Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Grupul Şcolar Agricol „Alexandru Borza”, Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Liceul de Coregrafi e şi Artă dramatică „Octavian Stroia”, Şcoala „Horea”. Misiunea jandarmilor a constat în pregătirea elevilor pentru a nu deveni

infractori, pentru a şti cum să evite să devină victime ale infracţiunilor şi de asemenea pregătirea consilierilor educativi şi a profesorilor diriginţi pe diverse teme.

Printre temele mai importante prezentate elevilor şi diriginţilor, amintim: violenţa în familie, violenţa juvenilă; racolarea tinerilor de către găştile de cartier – pericol antisocial; Legea nr. 61/1991 republicată, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convienţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, cu modifi cările şi completările ulterioare; Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive modifi cată şi completată de Legea nr. 10/2012; consumul de etnobotanice. De asemenea, elevilor participanţi le-a fost recomandat ca, în cazul în care au fost martorii comiterii unor fapte de natură antisocială, să contacteze numărul unic pentru apeluri de urgenţă ”112”.Aceste acţiuni de pregătire vor continua şi în perioada următoare.

plutonier Anda POP

27 Februarie Stagiu de practică în pazăşi protecţie instituţională

În perioada 27 februarie – 06 aprilie, elevii jandarmi de anul I, seria 2011-2013, de la Şcolile Militare de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni şi Drăgăşani, desfăşoară în 52 de unităţi ale Jandarmeriei Române primul lor stagiu de practică.

De la şcoala din Fălticeni, cei mai mulţi elevi au fost repartizaţi la IJJ Suceava (21), IJJ Botoşani (19), IJJ Sălaj (12), IJJ Vrancea (11), IJJ Vaslui (10), iar la inspectoratele din Arad, Bihor, Cluj, Caraş Severin, Giurgiu, Hunedoara, Mehedinţi şi Teleorman a mers doar câte un elev.

La Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi Drăgăşani, 155 de elevi au fost repartizaţi la 24 de Inspectorate de Jandarmi Judeţene, majoritatea din sudul şi vestul ţării. În funcţie de opţiunile lor, cei mai mulţi sunt la IJJ Vâlcea (40), IJJ Olt (20) IJJ Gorj (21) şi IJJ Dolj, 13 elevi.

Este pentru prima oară când elevii anului I sosesc în inspectoratele judeţene, unde, sub tutela unor cadre cu experienţă, vor desfăşura activităţi specifi ce de pază şi protecţie instituţională, la obiectivele arondate. Aceştia au luat contact cu modul de desfăşurate a unor activităţi practice, după aprofundarea părţii teoretice predate la clasă, modul de acţiune în diferite situaţii, modalitatea de executare a accesului în instituţiile unde paza este asigurată de către efectivele Jandarmeriei Române, dar şi modul de relaţionare şi comunicare cu cetăţenii.

căpitan Irina AIRINEI,plutonier adjutant Iulian ROMAN

Control de securitate, pentru detectareaobiectelor metalice

09 Martie Colaborare româno-turcă:perfecţionare în schi şi alpinism

În perioada 20 februarie – 09 martie, la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, s-a desfăşurat Cursul de pregătire a instructorilor de schi şi alpinism, la care au participat şi patru ofi ţeri din Jandarmeria Turcă, în baza programului de cooperare dintre cele două instituţii, Jandarmeria Română şi Jandarmeria Turcă.

Obiectivul general al cursului l-a constituit formarea deprinderilor de formator în specialitatea schi şi alpinism. Conţinutul programului de pregătire a constat în: metodica organizării şi desfăşurării şedinţelor de învăţare şi antrenament în schi şi alpinism; formarea capacităţii metodico-organizatorice şi pedagogice de predare a schiului la diferite nivele tehnice; însuşirea şi aplicarea cunoştinţelor referitoare la regulile şi măsurile de siguranţă pentru prevenirea, evitarea şi reducerea riscurilor accidentelor specifi ce schiului şi alpinismului, precum şi modelarea profi lului instructorului.

În cadrul şedinţelor s-au format priceperi şi deprinderi necesare executării procedeelor tehnice de alunecare şi deplasare pe schiuri în orice condiţii de teren, pe distanţe mari, la temperaturi scăzute, cu sau fără materialele din dotare.

Recunoaşterea formală a pregătirii, a efortului depus la curs, s-a materializat prin înmânarea de acte ofi ciale ce atestă competenţele profesionale dobândite, certifi cate de absolvire, diplome de merit şi de participare, precum şi a schimbului de plachete simbolice cu însemnele Jandarmeriei Române şi ale C.P.P.C.J.M. Sinaia.

Pe lângă activităţile de pregătire, stagiarii au benefi ciat de un program de relaxare şi cunoaştere a locaţiilor şi frumuseţilor zonei de dispunere a C.P.P.C.J.M. Sinaia, ocazii în care au legat şi consolidat relaţii de prietenie şi colaborare cu instructorii centrului şi ceilalţi cursanţi din cadrul structurilor Jandarmeriei Române care au participat la acest curs.

plutonier major Magdalena BURLOIU

foto

: CP

PC

JM S

inai

a

Pregătire pe Pârtia Sorica (Azuga)

27

Cercetaşii, luând lecţiide supravieţuire încondiţii extreme

foto

: IJJ

Har

ghita

19 Martie Campanii susţinutede Jandarmeria Alba

12 Martie Campanie umanitară:„Şi ei sunt oameni - să le dăm o şansă”

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa a demarat, în parteneriat cu posturile Antena 1 Slobozia şi Radio Campus Slobozia, o campanie umanitară pentru ajutorarea unui copil de şase luni şi a familiei acestuia, din localiatatea Nicoleşti, Judeţul Ialomiţa, care are o situtaţie medicală, socială şi materială precară.

Părinţii copilului (foto dreapta), chiar dacă sunt tineri, tatăl – 28 ani, mama - 21 ani, nu îi pot asigura condiţii normale de viaţă. Tatăl, care până anul trecut a lucrat în domeniul construcţiilor, a suferit un accident în urma căruia i-a fost extirpat un rinichi şi a rămas şi cu probleme de auz şi vedere. Copilului nu i-au fost acordate îngrijirile medicale şi tratamentul normal până la această vârsta, fapt care a generat îmbolnăvirea lui şi internarea de urgenţă la Spitalul Judeţean Ialomiţa.

În urma tratamentului aplicat, copilul şi-a revenit, dar doctorii au recomandat spitalizarea lui, în vederea efectuării unor analize mai amănunţite, la Spitalul dr. Alexandru Obregia Bucureşti. În momentul actual, părinţii nu au mijloacele fi nanciare la dispoziţie pentru a-şi permite deplasarea şi spitalizarea la Bucureşti, dar în urma contribuţiei voluntare a cadrelor unităţii, dorim să facem posibil acest lucru. Precizăm şi faptul că, în ultima perioadă, când localitatea a fost

înzăpezită, părinţii au fost nevoiţi să folosească pentru încălzire copacii din curte şi gardul de la casă.

Mai mult, campania va fi mediatizată pe plan local şi naţional, sperând ca pe această cale, oamenii care doresc să dea acestui copil o şansă la o copilărie normală să poată ajuta familia. Instiuţia noastră are în atenţie o monitorizare a cazului şi în următorii ani, astfel încât să participăm prin orice mijloace la întreţinerea copilului în toate etapele educaţiei lui.

Menţionez, că din cauze independente de voinţa părinţilor, băieţelul nu a fost botezat, dar prin grija Fundaţiei „Din inimă pentru aproapele”, a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, acest lucru va fi posibil în perioada următoare.

maior Alexandru CONSTANTINESCU

foto

: IJJ

Ialo

miţa

24 Februarie Jandarmii harghiteni sunt alăturide Cercetaşii României

La sfârşitul lunii februarie, într-un peisaj mirifi c de iarnă, pe platoul de pe dealul Şuta din Miercurea Ciuc, jandarmii harghiteni şi membrii ai Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, Centrul local „ORION” din Miercurea Ciuc au participat la o activitate practică de construire a unor adăposturi pe timp de iarnă, necesare în cazul izolării din diferite motive pe munte.

Activitatea a debutat la imobilul Harghita Veche din Miercurea Ciuc, unde a fost prezentat un fi lm documentar despre supravieţuirea în condiţii extreme, precum şi un material întocmit de către personalul din cadrul Postului Jandarmi Ordine Publică Harghita Băi. Materialul a făcut referire la tipurile de zăpadă, la modul de comportare în cazul surprinderii de către o avalanşă şi modalităţi practice de prevenire a hipotermiei. Într-un cadru festiv, aici au rostit o “ promisiune” cei mai tineri cercetaşi.

Cu mic, cu mare, ne-am deplasat apoi la locul de desfăşurare a acţiunii unde, împărţiţi pe echipe am trecut la amenajarea unor adăposturi improvizate. Şi pentru că cercetaşii au fost harnici şi inventivi au fost răsplătiţi de către lideri cu jocuri de coeziune distractive.

Ne propunem ca şi pe viitor să iniţiem şi să participăm alături de prietenii noştri cercetaşi la astfel de acţiuni, alături şi împreună cu oricine doreşte petrecerea timpului în aer liber într-un mod organizat.

plutonier major Gheorghe SUCIU

În perioada 19 martie-30 iunie, Jandarmeria Alba va desfăşura campania “Alege să fi i fair play!”, proiect ce urmăreşte prevenirea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive. Demersului informativ preventiv al IJJ Alba i s-au alăturat Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret – Alba, Primăria Municipiului Sebeş şi Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Regiunea 2 Alba.

Principalul grup-ţintă al campaniei este constituit din toţi spectatorii jocurilor sportive. Totodată, ca grup-ţintă secundar fi gurează elevii şi personalul didactic din trei unităţi şcolare din Municipiul Sebeş: Colegiul Naţional „Lucian Blaga”, Liceul cu program de Educaţie Fizică şi Sport şi Grupul Şcolar Industrial Sebeş.

Obiectivul campaniei este informarea grupului-ţintă cu privire la rolul şi importanţa Jandarmeriei Române în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, dar şi cu prevederile Legii nr. 10 din 6 ianuarie 2012, pentru modifi carea si completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Dintre activităţile care se vor derula pe timpul campaniei, amintim: editarea, tipărirea şi distribuirea unor pliante cu mesajul campaniei, promovarea mesajului campaniei la televiziune şi radio, prin participarea partenerilor la realizarea unor emisiuni preventiv –

educative şi organizarea unor activităţi informativ – preventive şi a unor manifestări sportive cu participarea colegiilor, liceelor şi grupurilor şcolare din Municipiul Sebeş.

De asemenea, o altă campanie pe care IJJ Alba o susţine este „Adolescenţă în siguranţă”, prin aceasta urmărindu-se prevenirea faptelor de natură penală şi contravenţională în mediul şcolar. Mesajele campaniei sunt: “Fii puternic! Respinge violenţa din şcoala ta!”, “Sunt adolescent, sunt responsabil”, “Tu decizi asupra viitorului tău”, “Bucură-te mâine, negreşind azi”, “Te ascult, mă asculţi, ne respectăm”, “Cine greşeşte…plăteşte”, “Respectă şi vei fi respectat”. În cadrul campaniei vor fi prezentate materiale informativ-educaţionale, se vor distribui afi şe şi pliante şi vor avea loc discuţii interactive pe marginea fi lmelor/spoturilor prezentate. Evenimentul se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, elevi ai colegiilor, liceelor şi grupurilor şcolare din Judeţul Alba, în total 29 de unităţi şcolare cu 3.658 de elevi, precum şi personalului didactic. Campania se va derula în colegii sau grupuri şcolare din Blaj, Aiud, Sebeş, Cugir, Câmpeni, Alba Iulia.

maior Ovidiu JURCOVEŢ

Acţiuni în comun -jandarmi şi reprezentanţii

ocoalelor silviceJandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan

Cislău (IJJ Buzău), împreună cu reprezentanţii Ocolului Silvic Cislău, au intensifi cat activităţile pe

linia prevenirii şi combaterii tăierilor ilegale de material lemnos din zonele împădurite afl ate pe raza localităţilor Cislău-Calvini. Cu această ocazie, au fost surprinşi şapte bărbaţi care tăiau arbori în zona forestieră „Olari” din Comuna Calvini.

Toţi copacii pe care apucaseră să-i doboare erau nemarcaţi şi, conform estimărilor făcute de silvicultori, valorau aproximativ 500 de lei, o pagubă mică în comparaţie cu cea pe care ar fi creat-o dacă nu erau depistaţi la timp de jandarmi şi reprezentanţii ocolului silvic.

Persoanelor în cauză le-au fost întocmite acte premergătoare începerii urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional şi furt de arbori tăiaţi din fondul forestier naţional.

locotenent Adrian CRISTIAN

Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

Prinşi în timp ce furau lemn nemarcat În data de 12 martie, jandarmi din cadrul I.J.J Bihor

au executat o acţiune comună cu reprezentanţii ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (I.T.R.S.V.) Oradea, în zona Comunei Ceica, cu scopul prevenirii şi combaterii tăierilor ilegale de arbori.

În Pădurea „Valea Malului” din Satul Corbeşti, au fost surprinşi patru bărbaţi care tăiau un arbore cu ajutorul unor fierăstraie mecanice şi topoare. În urma verificărilor efectuate la faţa locului, s-a dovedit că arborele din specia „cer” (n.a. înrudit cu stejarul şi foarte bun pentru ardere) nu era marcat şi avea un diametru de 112 cm, cei patru cauzând un prejudiciu în valoare de aproximativ 3.943,2 lei.

Jandarmii au întocmit pe numele celor patru bărbaţi actele procedurale pentru infracţiunea de tăiere ilegală de arbori şi furt de arbori, conform art. 108, alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a şi art. 110 alin.1 şi 2 lit. a din Legea 46/2008 (Codul Silvic). Prejudiciul, de circa 5,93 mc, a fost recuperat în totalitate.

căpitan Ioan BOGDANfoto

: IJJ

Bih

or

Pe urmele hoţilorde fi er vechi

În data de 11 martie, în jurul orei 16.30, un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Călăraşi, aflat în patrulare, l-a depistat în zona staţiei de epurare ce aparţine S.C. Tenaris Silcotub S.A Călăraşi, pe D. Claudiu, din Municipiul Călăraşi, care, cu ajutorul unui utilaj de tip excavator, a săpat mai multe gropi, pentru a sustrage cablu conductor electric, pe care urma să-l valorifice la un centru de colectare a materialului feros. La faţa locului s-au găsit şase bucăţi de cablu, fiecare având o lungime de aproximativ 30 de metri.

Jandarmii au întocmit actele premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt, documentele urmând a fi înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi.

căpitan Mihai DINUfoto

: IJJ

Călăr

aşi

foto

: IJJ

Buzău

hor ai

e

şti, au fost ajutorul unor

28

JCis

Oc

Acţiuni ale jandarmilor olteni pentru combaterea faptelor antisociale

În ziua de 12 martie, în urma sesizării primite din partea reprezentanţilor unei societăţi de distribuţie a energiei electrice, o echipă din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt (plt. adj. Victor Nedelea - compartimentul Prevenirea şi Combaterea Faptelor Antisociale şi plt. Adrian Moce - Detaşamentul 1 Jandarmi Mobil), au depistat pe raza Municipiului Slatina, Judeţul Olt, o persoană care sustrăgea energie electrică.

D. Daniel, în vârstă 47 ani, din localitate, folosea o instalaţie clandestină de ocolire a aparatului de măsurat energia electrică, acesta fi ind racordat ilegal la reţeaua de alimentare, prin intermediul a doi conductori electrici.

Instalaţia improvizată a fost sigilată şi ridicată de către reprezentanţii societăţii de distribuţie a energiei electrice. Celui în cauză i s-au întocmit actele de constatare, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sustragere de energie electrică şi folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, fapte prevăzute şi pedepsite de Legea nr. 13/2007 a energiei electrice. Dosarul cu actele de constatare va fi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru continuarea cercetărilor.

Tot în data de 12 martie, un echipaj din cadrul Jandarmeriei Olt (plt. Florin Dumitrescu – şeful echipajului, plt. Florin Stănescu, plt. Liviu Stoian, plt. Alin Popescu, plt. Gheorghe Spătaru, plt. Ionuţ Pitiş), care executa în sistem integrat misiuni de ordine şi siguranţă publică pe raza Municipiului Slatina, a depistat o persoană care comercializa, fără autorizaţie, ceasuri şi parfumuri

în alte locuri decât cele au to r i za te . Întrucât nu a putut justifi ca provenienţa celor şapte cutii cu parfum şi 25 de ceasuri găsite de j a n d a r m i asupra sa, acestea au

fost confi scate şi introduse în camera de corpuri delicte a unităţii.Jandarmii i-au întocmit un proces-verbal de contravenţie prin

care a fost sancţionat cu amendă în valoare de 1.000 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

maior Emanuel BOTAN

u

ede

adrul adj.

a şi oce pe

ană

foto

: IJJ

Olt

Hoţ prins de doi jandarmi afl aţi în timpul liber

În data de 15 martie, în timp ce se deplasa spre serviciu, lt. col. Valentin Petricescu din cadrul Grupării de Jandarmi

Mobile Timişoara, a observat pe Bulevardul Republicii din municipiu un bărbat care sustrăgea o servietă dintr-o maşină ce era parcată pe carosabil. Profi tând de faptul că una dintre portierele autoturismului era întredeschisă, persoana respectivă a deschis uşa şi a luat o geantă afl ată pe scaunul şoferului, după care a fugit.

Chiar dacă fapta lui a fost observată şi de alţi cetăţeni prezenţi în zona respectivă, singurul care a reacţionat a fost jandarmul, care a încercat să-l prindă pe cel ce comisese infracţiunea. În momentul în care a văzut că este urmărit, bărbatul a aruncat servieta, dar colegul nostru, ajutat de un alt jandarm din cadrul IJJ Timiş (care trecea prin zonă), a reuşit să îl prindă pe hoţ şi să îl imobilizeze.

La faţa locului s-a deplasat şi un echipaj de intervenţie din cadrul grupării mobile, care după ce a restituit servieta păgubitului, l-a condus pe V. Gheorghe la sediul unităţii, unde i s-au întocmit actele de constatare pentru săvârşirea infracţiunii de furt califi cat.

locotenent-colonel Daniela STANCIU

H

În datse deplasa sp

Eroi ai comunităţii Doi jandarmi braşoveni au primit

din partea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov, titlul de “Erou al comunităţii”. Manifestarea a avut loc pe 13 martie, iar distincţiile au fost acordate plutonierului major Marian Gheorghe Blajiu, şeful Postului Montan Zărneşti şi plutonierului Valentin Cigăran, subofiţer operativ în cadrul Detaşamentului 1 Jandarmi Mobil Braşov. Ambii colegi (foto jos) au fost încadraţi în

Jandarmerie în anul 1999 şi s-au remarcat în toate misiunile la care au participat. În cursul anul 2011, în timpul a 12 acţiuni de intervenţie-salvare în Masivul Piatra Craiului, plutonierul major Marian Blajiu a salvat viaţa a 17 persoane, care din cauza nerespectării unor reguli stricte ale deplasării în munţi, puteau să-şi piardă viaţa, sau să rămână cu traume.

Încă de la începutul carierei sale ca jandarm, s-a remarcat prin calităţile şi aptitudinile necesare activităţilor şi misiunilor pe care urma să le desfăşoare. A participat şi a absolvit mai multe cursuri de intervenţie-salvare în zone montane şi greu accesibile, fapt ce l-a ajutat ca de-a lungul timpului să participe la misiuni deosebit de dificile, pe care le-a organizat şi condus, fără a pune în pericol viaţa persoanelor salvate sau a subordonaţilor alături de care a executat acţiunile de salvare. Ca urmare a evaluării activităţii acestuia, începând cu anul 2008 a fost numit în funcţia de şef de post, la Postul de jandarmi montan Zărneşti.

Cel de-al doilea jandarm căruia i-a fost decernat distincţia de „Erou al comunităţii” este plutonierul Valentin Cigăran. Acesta stăpâneşte foarte bine problemele practice şi teoretice referitoare la serviciul de ordine publică, probleme organizatorice, documente care se gestionează la nivelul detaşamentului mobil, ordine şi dispoziţii care reglementează activitatea de asigurare, menţinere şi restabilire a ordinii publice. A participat la toate misiunile importante ale subunităţii evidenţiindu-se prin modul exemplar de executare si capacitate managerială foarte bună.

„Le mulţumesc domnilor comandanţi pentru că m-au propus pentru această distincţie şi îi asigur că o să-mi fac în continuare cât mai bine datoria, pentru ca zona montană să fie sigură şi în continuare”, a declarat plt. maj. Marian Blajiu.

locotenent Ciprian ALDEA

foto

: IJJ

Braşo

v

29

Începutul anului 2012 a adus căderi abundente de zăpadă în zona montană a judeţului Hunedoara. Acesta a fost semnalul care a atras ca un magnet

numeroşi împătimiţi ai sporturilor de iarnă către staţiunile hunedorene. Odată cu creşterea numărului de turişti a crescut şi numărul

intervenţiilor jandarmilor montani, atât în domeniul căutării şi salvării persoanelor

aflate în dificultate, cât şi în domeniul ordinii publice. Unele din acţiunile de salvare evacuare la care au participat jandarmii motani a fost extrem de dificile, desfăşurate în condiţii extreme de vreme şi de teren.

Mesajul de disperare al unei mamePrimele trei zile ale lunii martie aduceau avertizări „cod

galben” de viscol în zona montană. Culmile muntoase din Parâng erau deja învăluite de furia naturii, când în seara zilei de 2 martie, vocea unei mame anunţa, la numărul de urgenţă 112, că patru tineri s-au rătăcit pe traseele montane dintre Vârful Parângul Mic şi Vârful Cârja. Zona indicată se află la peste 1.800 metri altitudine.

Jandarmii montani (plt. Silviu Negru şi plt. Nelu Albu) şi salvamontiştii (Dan Breda şi Claudiu Pop) se pregătesc de ascensiune. Ştiu că va fi o acţiune grea şi periculoasă. Viscolul făcea ca noaptea să fie şi mai „neagră”. Fără lanternă nu îţi poţi vedea propriile palme. Traseul cel mai scurt este de 3 ore, dar salvatorii nu îl pot folosi deoarece este acoperit cu zăpadă, aşa că aleg să meargă pe creasta muntelui, unde sunt expuşi vântului puternic.

După aproape patru ore, echipa mixta formată din jandarmi montani şi salvamontişti ajunge la cei patru tineri. Era ora 24.00, iar lor le revine speranţa. Erau epuizaţi fizic, dar nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Au stat în refugiul Mija şi au aşteptat aşa cum le-au comunicat membrii echipei de salvare. Urcaseră în urmă cu câteva zile, pe o altă parte a muntelui, să practice sporturi montane, fără să ştie că vremea se va schimba. Au încercat să găsească drumul către Staţiunea Parâng, timp de trei ore, dar ceaţa densă şi apoi viscolul i-au făcut prizonierii muntelui. Ca o ultima soluţie au dat alarma şi asta le-a salvat viaţa. Au coborât pe traseul croit în zăpadă de salvatori, însoţiţi fiind de aceştia. După câteva ore se aflau la adăpost în Staţiunea Parâng.

foto

: IJJ

Hun

edoa

ra

Înceabuna jsem

n

in

Prinse de jandarmi când furau cărbune din vagoanele afl ate în

staţieJandarmi din cadrul Inspectoratului de

Jandarmi Judeţean Vâlcea afl aţi în misiune pe linia prevenirii şi combaterii faptelor

antisociale în zona Municipiului Rm.Vâlcea au observat în cartierul Colonie Nuci, două femei care sustrăgeau cărbune din vagoanele afl ate în

antestaţia CET Govora. Jandarmii le-au oprit pe femei, stabilindu-se că acestea au pătruns în zona de

siguranţă feroviară şi au sustras cantitatea de 245 kilograme de cărbune (lignit), afl at în vagoanele afl ate în staţionare.

Prejudiciul creat a fost recuperat în totalitate şi predat reprezentanţilor societăţii comerciale afectate, iar celor două femei le-au fost întocmite acte de constatare pentru comiterea infracţiunii de ,,furt califi cat”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 6 alin.1 din Legea 289/2005, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional în domeniul transportului pe calea ferată. Actele de constatare au fost înaintate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea pentru continuarea cercetărilor.

căpitan Cosmin IORDACHE

Jp

antisobsecare

antes

Căderile masive de zăpadă i-au pus la grea încercare pe jandarmii montani din Parâng

În următoarele zile, după ce a ajuns acasă, în Petroşani, unul dintre cei patru tineri a simţit nevoia să trimită către IJJ Hunedoara o partea din gândurile ce l-au încercat în noaptea de 2 martie:

„D-le comandant al Jandarmeriei Hunedoara, mă numesc D. Nicolae şi fac parte din grupul de turişti rătăciţi în M-ţii Parâng pe data de 2 martie. Prin această scrisoare dorim să vă mulţumim din toată inima, dumneavoastră, pentru că există Jandarmeria Montană, dar şi jandarmilor care în acea noapte friguroasă au venit în ajutorul nostru, riscându-şi propriile vieţi.

Ne gândim zâmbind, acum, un zâmbet sinistru, la ce s-ar fi întâmplat dacă nu ne găseau la timp. Jandarmi montani aceşti "oameni între oameni", care nu ştiu ce-i oboseala, care sunt căliţi să îndure gerul, care nu cunosc refugiul, chiar şi atunci când natura nu le este prielnică; ei au făcut ca să fi e falsă afi rmaţia "Muntele nu iartă". Ei ştiu că pe munte orice minut câştigat poate însemna salvarea vieţii unui om. Fără ei, pe munte ar fi mai multe cruci decât sunt acum. Noi suntem bine. Vă mulţumim pentru asta! D. Nicolae, D. Ştefan, H. Marius, L. Eduard Andrei.”

La această acţiune se adaugă numeroasele intervenţii ale jandarmilor montani pentru a acorda sprijin turiştilor accidentaţii pe pârtiile de schi. Lipsa de experienţă şi entuziasmul unor temerari au condus la zecile de intervenţii ale jandarmilor pe schiuri. Tot ei sunt cei care au supravegheat permanent pârtiile, pentru ca cei ce nu vor să respecte regulile să nu strice bucuria celor mulţi. Prin sancţiunile aplicate, jandarmii au disciplinat mulţi amatori de cascadorii cu atv-ul pe pârtia de schi. Sintagma „turism civilizat” începe de să prindă astfel contur.

locotenent Nicolae RĂDUCU

foto

: IJJ

Hun

edoa

ra

Salvatorii montani din Munţii Parâng

30

În data de10 martie, în Municipiul Bistriţa s-a desfăşurat Campionatul Naţional de Karate Kyokushin pentru copii, juniori şi tineret, competiţie la care au participat peste 200 de sportivi de la 13 cluburi din ţară.

Karatiştii clubului mureşean Tiger Budo, club aparţinând Grupării de Jandarmi Mobile Târgu-Mureş, sub îndrumarea antrenorului, plutonier major Dumbrăvean Katai Traian - 3 Dan şi a instructorilor: Dorin Diţă, Cornel Şandor şi Cătălin Fogaraşi au obţinut 36 de medalii.

Pe categorii, primul loc al podiumului a fost ocupat de către : - Copii: Camelia Denisa Şandor (cu 2 medalii: kata şi kumite), Paul

Cătălin Şandor (2), Tudor Laurenţiu Barnea şi Silviu Linca; - Juniori: Norbert Istvan Szabo (2), Mara Şuteu şi Nicoleta Mădălina

Oltean; - Tineret: Alina Rodica Bere (2) şi Radu Bogdan Bere;Medaliile de argint au fost adjudecate de: - Copii: Silviu Linca şi Vlad Robert Bihari; - Juniori: Daria Andrea Vodă, Maria Mădalina Şandor, Alin Viorel

Moga şi Tudor Linca; - Tineret: Augustina Adriana Şandor, Bogdan Bere, Radu Marius

Mureşan şi Alin Mircea Sînmărtean; Bronzul a revenit sportivilor: - Copii: Vlad Robert Bihari, Victor Mureşan, Alexandru Andrei Cozoş,

Luca Damian Costin, Hunor Durugy, Balasz Barabasi şi Robert Adrian Solkan;

- Juniori: Maria Mădalina Şandor, Alin Viorel Moga, Bianca Roxana Şandor şi Sebastian Alexandru Trif;

- Tineret: Augustina Adriana Şandor şi Radu Marius Mureşan.

locotenent Adina VĂCAR

SportSport

Conform Calendarului cu principalele activităţi sportive organizate la nivelul M.A.I., în perioada 13-16 martie a avut loc în Municipiul Rm. Vâlcea Finala Campionatului de Karate-Do, faza finală pe minister. La competiţie s-au înscris concurenţi din toate structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, atât femei cât şi bărbaţi.

Jandarmeria Română a fost reprezentată la proba KUMITE, masculin, de participanţi din şapte unităţi: IJJ Arad, BSIJ, IJJ Cluj, IJJ Covasna, IJJ Sălaj, IJJ Neamţ şi IJJ Prahova. La categoria de greutate 70 de kilograme reprezentantul Jandarmeriei, plt. Mircea Darău a obţinut locul II. La categoria 75 de kilograme slt. Sebastian Creţu - conducătorul lotului (IJJ Cluj) s-a clasat pe locul al III-lea. Următoarea categorie a fost cea de 80 de kilograme. Locurile I şi III au fost

ocupate tot de sportivi jandarmi: plt. Ioan Radu Gal (IJJ Covasna) şi plt. Dan Chiş (IJJ Sălaj).

La proba KUMITE feminin situaţia a fost următoarea: locul I – plt. Diana Mocanu (IJJ Galaţi); locul II – plt. Iuliana Urban (IJJ Galaţi); locul III – plt. Corina Tănăsescu (IJJ Prahova).

O altă probă în această competiţie a fost KATA. La masculin, reprezentantul Jandarmeriei Române plt. maj. Valentin Calestru, s-a clasat pe locul III fiind încadrat la IJJ Prahova. La feminin situaţia a fost următoarea: locul I – plt. Corina Tănăsescu (IJJ Prahova), locul III – plt. Diana Mocanu (IJJ Galaţi) şi locul V – plt. Iuliana Urban (IJJ Galaţi). Pe echipe, la proba de KUMITE (masculin), categoria de greutate „Open” lotul reprezentativ al Jandarmeriei Române a ocupat primul loc fiind urmat de cel al Poliţiei Române şi al Poliţiei de Frontieră. Din echipa masculină de la această probă au făcut parte: plt. Ioan Radu Gal, plt. Dan Chiş, plt.maj. Valentin calestru şi slt. Sebastian Crişan.

sublocotenent Casandra ILIE

36 DE MEDALII OBŢINUTE DE KARATIŞTII TIGER BUDO

LOCUL I PENTRU JANDARMERIA ROMÂNĂ LA KARATE

31

foto

: IJJ

Vâl

cea

Lotul sportivilor vâlceni

foto

: Gr.J

.Mb.

Târ

gu-M

ureş

Kata tineret masculin:Locul I - Bogdan Radu Bere,

Locul II - Marius Radu Mureşan

32

Florentin Leica (I.J.J. Vrancea)

S-a născut pe 18 mai în Municipiul Focşani, Judeţul Vrancea. A urmat cursurile Facultăţii de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Universităţii Spiru Haret, iar în prezent este în anul II la Şcoala Populară de Arte Plastice – secţiunea pictură – clasa prof. dr. Liviu Nedelcu. Din anul 2002 este jandarm la I.J.J. Vrancea.

"Totul a început în copilărie, când am descoperit pasiunea pentru desen, însă părinţii şi profesorii nu m-au încurajat să merg pe acest drum, din raţiuni pragmatice. Deşi am fost dintotdeauna pasionat de artă şi nu de desenul tehnic, am fost îndrumat de către tatăl meu să urmez clasa cu profi l de desen tehnic a fostului Liceu nr. 4 din Focşani. Asta din considerentul că arta, deşi constituie o valoare inestimabilă, nu îţi poate aduce cele mai mari satisfacţii şi în plan fi nanciar. Am urmat stagiul militar şi după câţiva ani am îmbrăţişat meseria de jandarm. Însă, pasiunea din copilărie nu mi-a dat pace şi încet, încet, am început să studiez de prin diferite cărţi, arta picturii.

În anul 2008 m-am lăsat convins cu greu de către colegi să expun lucrările personale, realizate în ultimii 2 - 3 ani. Succesul neaşteptat al vernisajului, organizat de Centrul de Limbi Străine al Bibliotecii Judeţene Vrancea, m-a luat prin surprindere, dar în acelaşi timp mi-a redat încredere în harul meu, abandonat aproape în totalitate la un moment dat. Mă bucur că expoziţia a fost apreciată. Pot spune că a reaprins focul... acela, interior. Colegii mi-au dat un plus de încredere, pentru că au venit şi m-au susţinut.

Am expus recent lucrările în cadrul vernisajului Expoziţiei WEST MEETS EAST – A Cultural BookExchange. Proiectul s-a născut din dorinţa de comunicare a artiştilor de pretutindeni. Am expus alături de artiştii plastici: Cristina Bolborea, Adela Bonaţ,

Daniela Frumuşeanu, Şerbana Dragoescu, Suzana Fântânariu, Andra Georgescu, Miruna Haşegan, Anca Higiu, Joanne R.Luongo, Ecaterina Marghidan, Ruxandra Ştefana Munteanu, Lisandru Neamţu, Liviu Nedelcu, Letiţia Oprişan, Aniela Ovadiuc, Ileana Ploscaru, Ana Maria Rugescu şi Sabina Stan. Expoziţia a fost vernisată de către criticul de artă Valentin Ciucă".

Distincţii obţinute: - Diplomă de participare - Concursul Naţional de Artă Plastică – Ion Irimescu - ediţia a IV-a, Suceava 2011; - Premiul I - Concursul Naţional de ArteVizuale - Nicolae Mantu - ediţia a V-a, Galaţi 2011.

Pictură

Privind strict individual şi în mod obişnuit lucrurile, drumul persoanei de la necredinţă la credinţă este astfel. Orice logică, dacă dă satisfacţii, evoluează într-o fi lozofi e. Orice fi lozofi e tinde să se transforme într-un produs fi nit, să devină sistem prin dezvoltare circulară sau prin insistenţă punctică pe o anumită perspectivă. Fiindcă logica este înnăscută, orice fi lozofi e este, înainte de toate sau în cele din urmă, ontologie. Când fi lozofi a îşi epuizează resursele probatorii, când sistemul se închide, dar mai este în continuare şi altceva de trăit, o calitate încă imposibil de defi nit a vieţii, începe problema omului în raport cu Dumnezeu. Aici logica sincopează şi sfârşeşte prin a se inhiba. Nivelul raţional nu mai satisface şi se impune o interiorizare a învăţăturii, o practicare care este şi o verifi care a ei de la alfa la omega. În această etapă, dacă trăitorul este onest, realizează că există un absolut şi că întregul lui efort de disciplinare nu poate duce decât la preschimbarea mentală a acelui un absolut în Absolutul, la substituirea armoniei existenţei dizarmonice la început raţionale, şi, în fi ne, la credinţă, deci la a identifi ca Absolutul cu Dumnezeu. La Absolut se ajunge şi pe cale raţională. Dar Absolutul Raţional constrânge fi inţa să se dedubleze. O asemenea calitate a vieţii duce la mari crize morale, care încep cu demonizarea involutară a fi inţei prin înmulţirea actelor spontane, impulsionate de inconştient, în defavoarea celor pulsate exclusiv de conştient sub

Învierea

Condei cu spirit

33

Sorinel Micu (I.J.J. Vaslui)

La cei 42 de ani ai săi, plt.maj. Sorinel Micu din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vaslui, este un om împlinit: căsătorit, cu un copil minunat, care se apropie de vârsta de 4 ani şi care îi calcă pe urme tatălui său, urmându-i pasiunea.

De unde pasiunea pentru sculptură? În anul 1995 a văzut pentru prima oară o trusă de dălţi pentru sculptură, la un prieten şi, încurajat de acesta, a început

să cioplească lemnul. Cu timpul, a deprins tehnicile necesare, sculele s-au înmulţit, dar deocamdată nu e la un nivel care să îl mulţumească, simţind că mai are mult de învăţat, că se poate şi mai bine, dar numai cu răbdare şi cu multă, foarte multă muncă.

Minutele, orele petrecute alături de bucăţile de lemn, care prind viaţă în mâinile lui, trec pe nesimţite. La început a fost sculptura ornamentală, iar acum reproduce imagini inspirate din viaţa de la ţară. Pasiunea sa se conturează mai clar de când fi ul său, ucenic de nădejde, încearcă să deprindă primele noţiuni ale sculpturii.

Creaţiile îi împânzesc casa, subofi ţerul fi ind mândru de acest lucru. Se bucură şi de faptul că a participat, în anul 2008, la „Festivalul naţional al artiştilor amatori din M.A.I.”, unde a avut prilejul să-şi expună câteva lucrări.

Pentru viitor îşi doreşte să evolueze cât de mult pe plan profesional şi să îşi perfecţioneze tehnica, pentru ca lucrările sale să aducă bucurie în sufl etul privitorilor.

Pasiunea mea, sculptura în lemn

forma unor decizii irevocabile, care, la urma urmei, fac din ratare un complex de superioritate.

Ceea ce încurajează necredinţa este părerea că idealul este exclusiv de natură raţională. Idealurile se deosebesc după aceea că unele vor să atingă absolutul, iar altele numai o determinare superioară a raţionalului. Chiar dacă pot pleca la drum ca şi idealuri raţionale, idealurile care vor să atingă absolutul se metamorfozează, mai devreme sau mai târziu, în idealuri mistice. Adică în forţe de o natură simultan raţională şi spirituală, care schimbă calitatea persoanei, creându-i o dependenţă plăcută şi tot mai substanţială faţă de absolut, o înmulţire a punctelor de tangenţă cu acesta. Când idealul mistic s-a realizat, Absolutul se transformă, la nivel perceptiv, dintr-un cerc într-o sferă care include fi inţa căutătoare. Nostalgia absolutului, pe care o are nativ fi inţa, ajunge să fi e convieţuirea cu Absolutul din care faci parte, când ca o unealtă a exprimării voinţei sale, când ca o fi nalitate a exprimării voinţei sale.

Logica se saturează prin absorbirea energiilor increate, la care te supune ca efort de voinţă, în primul său moment moral, idealul. Logica înnăscută îşi pierde independenţa şi, când nostalgia absolutului

evoluează în convieţuirea cu absolutul, devine secundul acesteia. Aici încape minunea ca erupţie a Absolutului şi logica este o unitate de măsură a momentelor preeruptive, dezvoltându-se gradual. Acum se poate vorbi despre credinţa ca şi certitudine pentru că ea, ca şi perspectivă, s-a prefi gurat înainte de glisarea cercului în sferă, când punctele de tangenţă ale fi inţei la cerc înmulţindu-se s-a ajuns la o totală expunere a fi inţei şi la convingerea acesteia, într-o stare de incandescenţă a conştiinţei, că, oricât s-ar lungi, nu poate cuprinde circumferinţa Absolutului prevăzut raţional. Ajuns în această suspensie cosmică, omul îşi poate reprezenta Învierea lui Iisus, o poate crede şi, în benefi ciul său, poate trăi contemplativ sau activ şi alte minuni dumnezeieşti, care i se dau lui, alor săi ori tuturor alor săi, căci, de acum omul este între semeni şi toţi ceilalţi oameni sunt ai săi. Slavă lui Dumnezeu! Hristos a Înviat!

Din volumul "Forme de linişte",apărut la Editura Fundaţiei "Universitatea pentru toţi",

Slatina 2003

RestituiriRestituiri

34

Carne otrăvitoare.

Vânătorii ştiu că o carne de cerb, care a fost

prins în goană, obosit, nu e bună de mâncare nici

pentru câini. Această carne vânătorii o numesc

„carne veninoasă”.E foarte vătămătoare şi carnea unor animale

prinse în cursă, unde se sbat şi se chinuesc de

moarte. Peştii olandezi sunt vestiţi pentru gustul lor

plăcut, dar acolo toată lumea ştie, că e vătămător,

pentru sănătate, a mânca nişte peşti cari n’au fost

ucişi îndată după ce au fost prinşi, ci au fost expuşi

mai mult timp unei agonii pline de dureri; deaceia

acolo se ucid peştii de îndată ce sunt scoşi din apă.

Sângele animalelor care au murit de prea mare

oboseală sau de bătae, etc. fi ind examinat cu

microscopul, s’a constatat că a intrat în stare de

intoxicare (otrăvire).Medicii cunoscători asigură că sângele

animalelor îngrozite, bătute sau chinuite, se

aseamănă cu sângele animalelor atinse de epizootii

şi că multe boale periculoase ale animalelor îşi au

cauza în mâncarea carnei de animale torturate sau

întărâtate.

Din toate câte puţinDin toate câte puţin(rubrică de divertisment şi cultură generală)(rubrică de divertisment şi cultură generală)

Un tratament original.

Un american putred de bogat a lăsat moştenire frumoasei şi tinerei sale văduve un milion şi jum. de dolari, cu obligaţia ca aceasta să plătească câte o mie de dolari aricând ar ieşi pe stradă nevoalată, ar dansa, ori ar zâmbi unui bărbat.

„În chipul acesta (închee testamentul) sunt convins că într’un an de zile te ruinezi”.

Populaţia Ţării Româneştidupă provincii.Vechiul Regat 8.750.000, locuitori, Ardealul şi Banatul 5.500.000, Basarabia 2.720.000, Bucovina 850.000. Cifrele sunt luate cele rotunde. Populaţia întreagă a României este de 18.022.962 locuitori.

Compania de geandarmi pedeştri, BucuresciPoliţia din Berlinşi cinematograful.

Din pricină că la cinematograf se pot vedea scene stricătoare, şi sufl etului şi trupului copiilor, aceştia putând fi lesne infl uenţaţi de fel de fel de apucături de ale pungaşilor şi pungăşiile ce se arată, poliţia a oprit pe copiii mai mici de 14 ani de a intra seara la cinematograf, chiar dacă sunt cu părinţii lor. Abaterile se pedepsesc cu amenzi şi cu închisoare pentru părinţi.

Două mii de morţi pe conştiinţă.Din Moscova vine ştirea că Vucow, călăul ofi cial al guvernului sovietic s’a spânzurat.În timpl activităţei sale de doi ani în serviciul poliţiei secrete, Vukow, a spânzurat peste 2000 persoane.Poate că din pricina groazei ce-i inspira propria lui persoană, şi-a pus capăt zilelor.

1929 - Escadronul 2 Tren

Preluare din „Revista Jandarmeriei”Anul X, Nr. 4, aprilie 1932

„Dublura” lui Napoleon.Violonistul Boucher avea o asemănare extraordinară cu Napoleon şi în timpul celor „100 de zile” cât a durat domnia lui Bonaparte dela întoarcerea din insula Elba umbla întocmai îmbrăcat ca împăratul. Se plimba pe străzile Parisului, era luat pretutindeni drept Napoleon şi îmbărbăta lumea prin discursuri entusiaste.Din pricina aceasta ziarele povesteau că „împăratul e pretutindeni”.La bătălia dela Waterloo, Boucher s’a declarat dispus să meargă ca un Napoleon fals, în fruntea unui corp de armată, spre a însufl eţi pe soldaţi. Când i s’a propus aceasta Napoleon a răspuns : „Nu, asta ar putea să devină primejdios, în caz că aş cădea”.După înfrângere violonistul s’a declarat gata să se îmbrace cu hainele cenuşii şi cu tricornul şi să se predea englezilor. În 1819 când concerta la Bruxelles s’a răspândit svonul că împăratul a fugit dela Sfânta Elena. Soldaţii din vechea gardă îşi ofereau serviciile pentru un nou răsboiu.Când Boucher a vizitat pe d. de Las Cases (istoriograful lui Napoleon) o negresă care fusese şi ea la Sfânta Elena, a crezut că împăratul intră în casă. Şi chiar diferiţi partizani de ai lui Napoleon, cari îl cunoşteau destul de bine, susţineau că împăratul a evadat din închisoare.

1932 - Motociclete în slujba Jandarmeriei

O operaţie extraordinară.

În spitalul Atlanta din Georgia (Statele

Unite), s’a petrecut de curând o operaţie

foarte anevoioasă. Un copilaş de 6 luni

înghiţise un ac de siguranţă deschis şi

radiografi a a arătat că acul se afl ă în stomac.

Medicul a comandat de urgenţă un cleşte

din oţel maleabil şi la lumina razelor x, l-a

introdus în esofagul copilului ca să apuce

acul de vârf. După câteva încercări, a isbutit

să scoată acul. Toată operaţia n’a durat decât

15 minute.Cazuri de albire fulgerătoarea părului.

O emoţie puternică ori o spaimă face părul să albească.Maria Antoaneta şi Maria de Scoţia sunt cazurile cele mai

celebre, dar nu sunt singurele.Doctorul Wilson povesteşte cazul unei fete foarte

îndrăgită de un tânăr cu care era logodită şi care trebuia să vină, dela Hull la Londra, pentru celebrarea căsătoriei.

Câteva zile după data la care logodnicul ar fi trebuit să sosească fata a primit o scrisoare prin care i se anunţa naufragiul şi moartea iubitului ei.

Ea a căzut leşinată şi a stat cinci ore în nesimţire. A doua zi dimineaţa splendidul ei păr negru era alb ca zăpada.

Sir Thomas Moor a albit în noaptea din ajunul executării sale.

Ciudat e cazul lui Henric de Navara: când a afl at că s`a acordat edictul dela Nemours, el s-a întristat aşa de tare încât peste câteva ore i`a încărunţit o parte din mustaţă.

Cerşetorul cu automobil.

În 6 th Avenue din New Yotk <<lucra>> în tihnă un cerşetor amputat de picioare. Un agent care-l supraveghea, constatând că omul făcuse mai bine de 10 dolari (1600 lei româneşti) într`o jum. de oră, l`a somat să-l urmeze. Mare i-a fost mirarea când cerşetorul i-a indicat un automobil din apropiere şi i-a propus să-l conducă la secţie.

La interogatoriul ce i s`a luat, el a mărturisit că meseria ce exersa îi adusese destui bani, ca să poată cumpăra o fermă la Dakota, pentru 20 de mii de dolari şi un automobil, cu care pleca dimineaţa dela moşie şi se întorcea seara.

1937 - Defi larea câinilor poliţişti

3 Aprilie 18503 Aprilie 1850

Semnând Ofi sul domnesc prin care promulga Anaforaua Divanului obştesc al Moldovei, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a repus pe baze noi Corpul Slujitoresc dislocat la Iaşi, orientând juridic instituţia nou-înfi inţată – Corpul Jandarmilor – spre asigurarea libertăţilor cetăţeneşti şi a ordinii de drept în stat.