T a x a poştalft plàtlta En numerar, I conform aprobării Nr. 13.837/1842. Preţul acestui număr 7 Lei

, Duminecă Ia 19 Decemvrie 1943 Cenzurat

Nr. 51

> -

¡ 0 ¡01 Io

ABONAMENTUL i Pe un an 400 Lei.

pe no jumătate de an 200 Lei

Abonamentele se plătesc nu-pal înainte I

lazcrită tu «j-lttrul pubHcaţtanllor periodice al Tribunalului Tarnava-Micâ sub Nr. 3—1933.

Întemeietorii f Al. Lopeiirm-Melln ţ i Iuliu Maior Proprietar şi directori IULIU MAIOR

Redactor i SEVER BARBU Adresa: BLAJ, jnd. Târnava Mică. Telefon Nr. 68.

•3 -s

ANUNŢURI ŞI RECLAME Un fir Corp V, idlcl de lărgime* t doi milimetri, Lei 16 Lărgimei di

1 centimetrn Lei 60.

Abia au început să se în­chidă rănile lăsate de ultimul război şi iată că s'a abătut asupra omenirei o şi mai năprasnică vijelie.

Astăzi aproape toate po­poarele lumii s'au prins în hora celui mai crâncen răz­boi cunoscut până acum. Unele au luat arma pentru a se apăra, iar altele — în dorinţa de a stăpâni — pentru a subjugi neamuri streine, câutâna ca în felul acesta să pună mâna pe bo giţia pământului lor.

Noi, Românii, nu am do­rit războiul. Din firea noa­stră suntem un popor paşnic. Nu lăcomim avutul altuia, întotdeauna ne am mulţumit cu ceeace am avut noi.

Dacă totuşi azi ne găsim în rândul naţiunilor cari se luptă pe câmpul de bătaie, am făcut'o, pentrucă ni-s'a răpit pământ din pământul sfânt al ţării, penttucă ne-a fost ameninţat căminul şi viitorul copiilor noştri.

Nu atacăm, pe nimeni, dar, când suntem atacaţi, ne a-pârăm cu îndârjire sărăcia Şi neamul, contra oricui.

Ostaşii bravi ai tânărul < i nostru Rege Mi hai, departe de familiile lor dragi, se luptă pentru libertatea nea­mului, pentru dreptatea fron­tierelor. Înfruntă vijelia bă­tăliilor cu o bărbăţie, care a uimit lumea întreagă.

Suntem în prag de iarnă. Pe front soldaţii îşi fac din plin datoria. Cei râmaşi a-casă să ne gândim la fa­miliile lor. Sunt văduve de război, bărbaţii cărora au °ăzut sacrificaţi pe altarul Patriei. Avem orfani, pă-**nţii cărora au murit lup-'•and, ca să ne asigure li­ntea noastră a tuturora. ^Utd invalizi, cari şi-au

a noastră lăsat părţi din corpurile lor bătucite de necazuri pe câm­piile de bătaie. Unii dintre ei, ne mai fiind în stare să lucreze, abia trăesc de azi pe mâine.

Orfanii şi invalizii de război sunt aleşii naţiunii. Datoria noastră este de a-i ajuta cu tot ce ne stă în putinţă.

Nu e frumos şi creştinesc ca unii să se lăfăească în bogăţii, iar alţii să înnoate numai în necazuri şi să­răcie.

Faţă de invalizii, orfanii şi văduvele de război avem o datorie sfântă. Suferin­ţele ce le îndură pentru noi le îndură.

Copiii acestora cari au căzut în furtuna bătăliilor sunt copii ţării. Şi ţara, care suntem noi toţi, trebue să le poarte de grijă.

Petru P. Baciu

Jrtiscarea studenţilor delà Sibiu. Cu fovoi.-r e i't* l i n i i u miui& şi am citit „Buletinul Astrului", multiplicat pc o jumitate de coală de hârtie, prin care con­ducătorii Asociaţiei Studenţilor Români Uniţi dm Ouj-Sibiu tşi arata gândurile for frumoase şi zelul ce-1 au pentru Domnul. Din acest buletin am văzat că studenţii astrişti ţin câte o şe­dinţă tn fiecare Duminecă, la care se citeşte câte 1 — 2 confe­rinţa. Tot acest Buletin le aduce aminte studenţilor de mărturisirea si împărtăşirea in fiecare Întâie Vmere dinlnnă, de sdoraţiile ce se ţn In capela surorilor delà clinici, precum şi de liturghiile din Dumineci şi Bărbători, şi chiar şi de cele de peste săptămână. Interesant e că „Astru" este condus mai ales de medicinist'.

Pedepsirea apostaziei Şire pentru cc icc s e lapădă de

credinţa cea adevărată

V'am arătat în numărul trecut, ce grozăvie săvârşesc ceice se la-padă de credinţa cea adevărată şi V'am spus că Dumnezeu pedepseşte aspru pe ceice apostaziază, foarte adeseori încă în lumea aceasta. Istoria, martoră nedesminţită, ne spune că toţi aceia cari s'au lepă­dat de credinţa cea adevărată şi nu s'au reîntors, au avut un sfârşit îngrozitor. Pildele de mai jos ne vor face să înţelegem deplin acest adevăr.

Un călugăr german, de acum patrusute de ani, cu numele de Martin Luther, se lepădă de cre­dinţa catolică, pentruca să-şi poată îndestu i poftele trupeşti nestin­gherit de nimeni. Dar abia se le­pădă de religia catolică, şi pedeapsa lui Dumnezeu îl şi ajunse. Diavolul întră în sufletul său şi-1 chinui gro­zav. Chiar Luther fu silit să scrie într'o bună zi; „De când a început să se predice îuvăţătura noastră, lumea a devenit din ce în ce mai răutăcioasă, mai diavolească şi mai destrăbălată: oamenii au devenit mai egoişti şi mai desfrânaţi decât altădată. Pretutindeni nu vezi decât sgârcenie, iregularitate, beţie, jos­nicie, disordini ruşinoase şi patimi înjositoare". Luther muri frământat de cele mai grele remuşcări de conştiinţă.

Regele Henric al VUI-lea, al An­gliei, se lepădă de credinţa cato­lică, pentruca să poată divorţa de soţia legitimă şi pentruca mai apoi să trăiască ca unii ţigani în con­cubinaj, cu diferite femei. Şi el avu un sfârşit cu adevărat îngrozitor. Pe patul de moarte zise: „Neferi­citul de mine! N'am cruţat nici un om în mânie şi nici o femee în plăcerile mele spurcate, iar azi mor nu ca cap încoronat, ci ca cel mai netrebnic dintre supuşii mei; mor blestemat de oameni şi de Dum­nezeu". Şi de fapt, acest rege care din ură faţă de Biserica catolică ucise doi cardinali, douăzeci şi unu episcopi, cincisute preoţi, treisute-şaptezeci de nobili şi câteva zeci

de mii de funcţionari şi ţărani, muri în cea mai neagră desnădejde.

Voltaire, care se lepădase de catolicism ca să poată trăi în 20 de ani nestingherit în desfrâu şi care se lăudase că va stinge lumi­nile Cerului, muri tocmai în ziua când se împliniră cei douăzeci de ani. Şi un prieten al său şi toţi ai casei care fură de faţă la moartea sa, spuseră sub jurământ că Voltaire muri mai urît decum ar muri dracul dacă ar fi muritor. Voltaire muri mâncându-şi propriul său gunoi... Un sfârşit mai diavolesc nici nu se poate închipui.

Şi ca Luther, ca Henric al VHI-Iea şi ca Voltaire muriră cei maimultl apostaţi. Dacă este aşa de mare,, aci pe pământ, pedeapsa pentru cei ce se lapădă de credinţa cea adevărată, cât de grea nu va fi pedeapsa pe care o dă Dumnezeu, acestor nefericiţi, în lumea cealaltă?!

Ţineţi, deci, tare la credinţa voastră catolică! Dacă aveţi vreo rudenie, vreun prieten sau cunoscut care s'a lăpădat de Biserica noa­stră, căutaţi ca prin sfaturile voa­stre bune şi mai ales prin rugăciu­nile voastre, să-1 readuceţi la calea cea bună, pânăce nu e încă târziu. Făcând aşa, vă veţi face mai plă­cuţi înaintea lui Dumnezeu, care nu va întârzia să Vă răsplătească înmiit apostolatul vostru.

Florea f iodăianu agrist

Ce ne scrie un muncitor. Dăm aici diu cuvăac in cuvânt scri-toarea abonatului nostru 1. Mun-teanu din Moreni, Societatea Concordia, Bchela G. Ogniţs: „Domnule Profesor şi Director si ziarului nostru, csre de 25 aci II conduceţi şi peste multe ptăpăstii aţi trecut şi peste câte prigoane şi alte multe năcazuri, şi Iubiţi Cetitori, dar nu toţ1 — a parte din ei sunt aşa de obraz­nici când vine timpul să plă­tească taxa ziarului, spune că nu-1 mai primesc, Destul de dureros din partea fiecărora. Asta nu înseamnă omenie, ci o duş­mănie. Lăudat să fie Domnul. Amin".

t

Pag 2 IT N I R E A P Q P O B O j j g l

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

Cina Domnului e hrana sufletului Stăpânul casei a făcut o cină mare,

Ia care a trimis sluga sa, să cheme cât mai mulţi. Dar au început toţi a se lepăda zicând; am cumpărat moşie şi caută s'o văd; am cumpă­rat boi şi trebue să-i încerc; altul s'a însurat şi d'aia na poate veni.

Stăpânul, e Dumnezeu Sluga e Isus. Cina e ospăţul împărăţiei ce­reşti. Ce chemaţi, sunt Evreii, cari s'au lepădat de lsus: din îngâmfare, din lăcomie de avere ş din desfrâu Ei nu voiau să ştie: de umilinţă, de sărăcie, de curăţie, virtuţi pe cari Ie pretinde lsus. Atunci, mâniindu- se stăpânul, a zis slugii sale :• mergi în uliţele şi căile oraşului şi cheamă aci: săracii, ciungii, orbii şi şchiopii. Adică, vameşii şi păcătoşii, oameni dispreţuiţi de Evrei, cari crezând lui Cristos, s'au mântuit. Totuşi a mai rămas loc la cină. Atunci chemarea Domnului se îndreaptă spre toate neamurile păgâne ale pământului

Noi, la iei suntem chemaţi Ia ospăţul ceresc, la sf. Liturghie, la sf. Cuminecătură. Adevărul este, că lsus ne cheamă şi noi îl refuzăm, lsus chemându-ne, ne iubeşte ţi noi îl urâm. Isus iubindu-ne, vrea să ne binecuvinteze şi noi îl 'ble stemăm.

Oare de ce? Pentrucă lumea de azi socoteşte, că lipsurile vieţii ace steia, se umplu numai cu averi, cu fală şi cu destrăbălări. Ba mânecând dela asemenea groaznice rătăciri, unii cârmuitori de popoare, au făcut şi legi cari nesocotesc cele sfinte.

0, câtă, tristeţă, câtă amărăciune, au striveşte inima Mântuitorului;

când acest puhoi de noroi împroaşcă şi obrazul Lui; când aceste legi îl pălmuesc, ca odinioară sluga arhie' reuîui; când faţa Lui, e să utată ca şi altădată de luda. De cine? Ce propriii săi fir, pentru mărirea lui tucifer

. .Dar aceasta e ora voastră, e ora păcatului, răsună glasul domol al Domnului. Prin urmare, omul are ora Iui, când îşi face de cap. Până când, până când Dumnezeu, are toată veşnicia.

Şi câtă lipsă nu avem noi: de Liturghie, de rugăciune de Cumi­necătură ; Cită lipsă nu avem noi: de tărie sufletească, de căldură du­hovnicească, de lumină cerească şi de binecuvântare dumnezeească, ca să ne întremăm inima pornirile şi sufletul, obrazul, plămânii şi cuge­tul! Mai ales în aceste vremur : ds boală, de gălbenare sufletească, de război, cari toate sunt roadele cu­minţeniei omeneşti! Pentrucă a de' vărata înţelepciune, nu răsare în pământul celor ce tră esc în desfă­tări Nu se află nici în ştiinţa în­dopată de îngâmfări, cum spune Scriptura: „Mărturisesc ţie, Părinte.. că le-ai ascuns aceste celor înţelepţi., şi le-ai descoperit pruncilor' (Lc 10, 21) Iar furtuna războiului e departe de a se potoli. Din contra, e tot mai furioasă, amen nţând cu prăpăd lumea întreagă. In Sodoma şi Gomora Dumnezeu neaf Jând nici 10 drepţi, cu potop de foc şi de pu­cioasă le'a şters de pe faţa pămân­tului.

Dar ce-i de făcut? !n tot cazul, să nu stăm pe gânduri, ci să răspun­dem la glassl clopotelor, când ne cheamă să alergăm la Liturghie, la spovedacie, Ia cuminecare. Deoarece

dacă 100 de nelegiuiţi pot strica o ţară, apoi un creştin înflăcărat, un apostol adevărat poate scăpa dela prăpastie 100 de ţări Fireşte, că având o uriaşă putere sufletească, dobândită numai prin Sângele Dom­nului.

O copilită de 8 ani se pregătea pentru înt ia cuminecare. Astfel o vară întreagă nu gustase nici apă, ni ci poame, nici altceva răcoritor. La cuminecare, Isus îi răsplăteşte jertfa, întrebându-o: copilă mă iu­beşti ? Fetiţa, răspunde: Isuse, Tu ştii bine, că inima mea e toată a Ta Preotul o sfătueşte, ca mâne la cuminecare să ceară Iui lsus ca dar, un suflet greu de îndreptat L a spo­vedania următoare copilita vorbe* şte: Părinte, s'a făcut Acel suflet vine, daţimi vă rog desîegarea. Când ea mergea spre altar, pentru împli­nirea canonului, omul cu cea mai

| mare răspundere a Statului înge-nunche sub patrafir, zicând : Părinte, nu ştiu cum se face, că mă simt cu totul schimbat şi vreau să mă spo* vedesc şi să mă cuminec imediat.

In această lume plină mai mult | de ruină ca oricând, lsus din Sf. Cuminecătură c singurul Soare stră' lucitor, care de aproape 2 0 0 0 de ani> încălzeşte, luminează şi îavioreasă inimile şi sufletele veştejite ale tuturor

Iar dacă pentru o mâncare cinstea cea mai mare este s'o mâncăm, dar cu vioşie, apoi şi pentru Sf. Cumi­necătură cinstea (ea mai mare este să ne cuminecăm, dar cu vrednicie.

P ă r . Octaviara F u l i c e a

Calendare sunt multe, dar ca al nostru nu e niciunul. Curnpăraţi-1 şi veţi vedea că avem dreptate.

J r ,

Ardeal*) 5i

numele scumpei Q o a s t

care poetul ardelean 7 k i > % geaca aşa ofta: » i u b e ^ bmte, o fără răpit0£^lk

(fermecătoare) g r m * 0 ŞI mândru rai /« ' Ul1 s%,

Astădată ne oeu p ă f f i d ' cel adevărat al acestui căutător. p a i % i(1

In graiul poporului , . cronicarilor (istorici) n 0 8 t ?

Sttk patriei noastre este > legaudu-se centrul (miji 0 c n lV> tea dinspre răsărit a na^~h

tale (de răsărit). Ce le la l t e ale provinciei au numiri p a ^ aşa .Tara Haţegul^, J 3 4. Jiului", Bârsei% )7< şi Maramureş. învăţatul n 0 s t * fesor bucovinean Sbiera j J . latineşte „ardua tellus\ adecă • mânt ridicat. Numele Ardeal! străvechi. Numirea de Iransij! este numai din veacul al I3.iea • numai în diplomatica (cum se ^ în diplome sau scrisori vechi latj. neşti, oficiale) latină.

Explicarea numelui genetic (j( naştere) o căutăm în limbile stră-vechilor popoare, moşi de-strămoşi noştri, cari au locuit noanM I...-

în limba indoeuropeană. popoare, cari au locuit într'un toarte depărtat pe aceste plaii fost de seminţie Ari, îa limba» scrită Aryas. In vechea limbă india cuvântul ard însemnează pământ (germ. Erde); partea a 2-a a cuvân­tului Ardeal, adecă al însemnează înalt (latin. aZ-t-us); Ardea(= înalt, podiş, cum este de f s

nuri an

*) Atragem luarea aminte a noştri asupra acestui articol scris dei»1' tatui profesor pensionar Aîexiu Vicia di Blaj, care deşi este da 8S sni totuşi s« şi acuma şi se ocupă cu ştiinţa.

FOIŢA „UNIRII POPORULUI"

Colindă De mai multe zile Venim, unchiule Vasile, Venim să vă 'nveselim Naşterea să vă vestim, Ca să ştiţi să vă 'nchinaţi Pe Domnul să-l lăudaţi, Şi parale să ne daţi; Văducem cu noi lumină Să ne daţi în trâişti slănină, Să ne mai pui şi 'n desagi O grămadă de colaci, Că altfel ne supărăm Şi deloc nu-ţi mal urăm. Iar de atâta urătură lese unchiu 'n bătătură, Şi ne dă la toţi colaci Nepoţeilor lui dragi. — Dă-ne, unchiule, de toate La mulţi ani cu sănătate!

(Auzită dela Serg. Maj. Mihai Novăcescu, din com. Perii —

jud. Mehedinţi). Culeasă de Slt. rez. T. SEICEANU

P e front, Noemvrie 1943.

In clacă pe valea Rodnei In anul 1910 am fost vara la băile

din Sângiorgiul-Român, jud. Bistriţa-Năsăud, unde sunt minunate izvoare cu apă alcalină, numite „Hebe". E o comună mare, curat românească. Românce şi Români voinici ca brazii. Bărbaţii poartă pălării cu bordura mare, cămaşa scoasă din pantaloni şi cisme, iară portul fe­meilor, ca şi al bărbaţilor de altcum, seamănă mult cu portul fraţilor no­ştri bucovineni, cu cari sunt megieşi.

lntr'o seară frumoasă cu lună şi cer senin ca lacrima, în liniştea aceea sihastră a nopţilor de vară, se auzea din depărtare un cântec mulcom, prelung, apoi un acompa­niament întreg. Erau clăcaşii, cari se întorceau voioşi acasă, dela se­cerat. Aduc stăpânului, gazdei rodul ostenelelor lui de un an. Feciori şi fete veneau dela seceriş;

In fruntea acestui convoiu vesel venea cel cu cununa, făcută în formă de cruce şi împodobită cu cingători treicolore. Cântau atât de frumos şi cu atâta duioşie. începea să cânte mai întâi unul singur, iară mai apoi cu toţii în cor. In valurile

aurii ale lanurilor de grâu au în­durat azi tot zăduful, şi cu colţul mânecilor lor largi şi cu „pui" şi-au şters sudoarea de pe feţele lor bronzate de arşiţa soarelui de vară. In cântece şi voie bună, feciori şi fete, aplecaţi toată ziua cu secerea în mână, mănunchi de mănunchiu, au înşirat în snopi de grâu munca şi rodul ostenelelor gospodarului român.

Au ajuns înaintea casei stă­pânului şi au contenit de a mai cânta. Unul dintre ei, mai bun de gură întâmpină pe stăpânul casei cu următoarea urare de bine:

„Bună-seara domni de ţară! Ne-aţi ieşit cu plosc'afară, înaintea cununii, Câţi gândit, că n'om veni. Mai de mult am fi venit, Dar ne-o fost grâu'ncâlcit. Dumneavoastră ne iertaţi Şi-un frumos voinic ne daţi. La voinic i-o măsurat Grâu roş, Şi-o turnat în coş. Morariu n'o fost acas, Ca fost dus în pădure S'adune căpşune. Morariu, meşter mare

O făcut cio-boc Şi-o venit moara la loc. Şi-o căzut o târâtă, trei fâlm Pân'o fost melda plină, Şi-o dus-o acasă Şi-o dat-o la fupâneasă, Şi-o cernut-o prin o sâtâ de'1

Dela Ţărigrad aleasă. Şi-o făcut un colac frumos-Scris-ăi faţa lui Hristos. Rupeţi colacu în două Şt ne da-ţi gazdă şi nouă, Rupeţi colacu în tri Şi cu asta ni-ţi ghici. Crească podina, cât casa, Şi pragu, cât masa! Dintr'o mână O mierţă plină, ^ s

Fii gazdă cu voie bună! • lai)

După aceea se aşează iară unul toastează aşa: „Bună-seara cinstită gazda.-Eu îţi închin cu ăst pahar, Domnul sfânt să-ţi deie aa Cel, care'nfloreşte florile Şi porneşte morile, Uscă fânul cu soare, , Coace grâu cu răcoare. Viaţă bună Dumnitale!

Câtă seninătate de g g ] e ge< conţin aceste urări de

„Calendarul dela Blaj- e cel m a i bun calendar

ţi

Nr. A L J J N 1 R E A P O P O R U L U I p ar să cântăm numirea Ardeal şi

ju diplom at i e- I n t r o d l P l o m ă (scri-

Pag. 3

soare dela domnitor) de donaţiune rdăruire) din anul 1 ° 7 5 , regele un-

Qi-za I. numeşte tara aceasta: pământul de dincolo de pădure", latineşte : „"ltra silvam", dar croni-c a r U I Keza (p. 38, § 7) spune că pământul de dincolo de pădure"

"jnal a r e & ă l t n u m e : Erdeweln, voind să dea cu ortografie încă ne-gtabilită numele poporan Ardeala cu u final întreg. De aici se vede limpede, că Ungurul când a z s Er-(jg'y, a imitat numirea românească Ardeal. Aşa crede şi învăţatul scrii­tor sas C Wolff, care într'un arti­col întitulat „uumele Ardealului Siebenbu'gen" scrie: wmanescul

Ardeal, Ardei, este numele străbun al Daciei... şi ungurescul Erde y es'te o simplă imitaţiune a numelui Ardeal".

Unii filologi (cari sa ocupă cu ştiinţa limbii) analizează (despart) numele Ardeal aşa: ar = ţară şi dai, deal, care este păstrat în celticul dai, dail şi în slovjnescul vechi del, v. bulg. delii, celticul dul, ca adjec­tiv = ridicat, înalt. Noi am moştenit numele Ardeal prin Celţi, cari au locuit în ţara noastră prin veacul al V lea şi Vl-lea.

Să păstrăm cu sfinţenie aceasta moştenire „Ardeal, pământ roman­tic (plăcut şi singuratic care ne aminteşte descrierile din romane), tu idealul (chip deplinit, care nu mai lasă nimic de dorit) meu!" (Drăgescu).

A. VICIU

De prin sate

Plătitu»ţi*aî abonamentul?

Sărbătoarea hramului Bisericii catedrale din

Beiuş Luni, în 6 Dec, s'a sărbătorit în

oraşul nostru, în b'sarica catedrală unită, hramul Diecez-i de Onidea-B.-iuş. La ora 10 dim. I. P. S. Sa Dr. Valeriu Tr. Frenţiu înconjurat de preoţi, a celebrat o liturghie pon. tificală, la care s'au împărtăşit mulţi credincioşi. Predica zilei a rostit-o M. On. Ştefan Musta profesor la liceul român unit Snmuil Vulcan, vorbind despre-Sfântul Nicolae ca pildă a vieţii creştine. A cântat co­rul mixt al catedralei unite, sub conducerea d lui profesor N. Bru-chenthal.

Parastas pentru Episcopul martir Demetriu Radu In 8 Decemvrie s'a slujit în cate­

drala unită din Beiuş o liturghie pentru odihna suflească a episco­pului Dr. Demrtriu Radu, omorât mişeleşte în Senat pentru sentimen­tele sale naţionale, în ziua de 8 De­cemvrie 1921 Slujba rel'gjoasă a fost săvârşită de Reverendisimii : Dr. Valeriu Hetco protopopul Beiu-şului, Victor Popovici şi Ioan Tein-şan profesori la liceul român unit Samuil Vulcan Trista ceremonie a fost urmată de un parastas pentru odihaa marelui Român şi Vlădică.

Sinod la Haţeg la ziua de 13 Nov. a avui Ioc !a Hiţeg,

slaodu. de ioEmnâ ai preoţilor dn Vica­riatul Haţegului La Sf. Liturghie s'au cu

cerctorului, care îi pofteşte gazdei, proprietarului, viaţă bună să-i rân-duie Dumnezeu şi că din pumnul de grâu ce-1 va semăna iară, să iasă o mierţă plină.

După cină, se încinge în chiuituri mândra horă românească, în su­netele vioarei ceteraşului, aceea frumoasă horă românească, pe care a descris-o atât de frumos poetul năsăudean Gheorghe Coşbuc:

•<Doi paşi la stânga'ncetişor # alţi trei paşi la dreapta lor. Se prind de mâni şi se desprind ?l bat pământul tropotind In tact uşor!"

Veselia ţine până noaptea târziu. Azi, după 33 de ani, mă gândesc Şi-mi pun adeseori întiebarea: Ce-o m ai fi făcând şi cum vor mai fi trăind sărmanii noştri fraţi înstrăi-n a ţ i de pe frumoasa şi mănoasa Vi»Ie a Rodnei, din Ţara cătanelor negre ?

Pr. Valeriu Crişan

Colindă La nunta din Cana-Galileii

(Variantă) l-u masă şezănd şt bând Băutura n'ajungând, Nimenea nu îndrăznea

^' imm ••••••im im—i

Pe Isus a-l întreba, Fără numai Maică-Sa. Maică-Sa a îndrăsnit Şi lui Cristos i-a grăit: — „O, Fiul Meu, cel prea dulce Băutura nu s'ajunge, O, Fiul Meu, cel iubit Vinul ni's'a isprăvit*. Iar Cristos a poruncit Gazdei unde-a fost poftit, Ca s'aducă şase vase, Şase vase, de apă rase, Şi să le pună pe masă. Şase vase le-au umplut Şi la masă le-au adus, Sus pe masă le-au suit Isus le-a blagoslovit, Apa 'n vin s'a prefăcut. Şi a zis: să dea întâi la nun Să guste vinul de-i bun; Nunul dacă a gustat Cu glas mare a strigat: — „Cine face masă mare S'aducă vin de-acest tare, Cine bea, să se 'nveselească Şi de-acum până 'n vecie Mila Domnului să fie!"

(Auzita dela Serj*. Maj, Mih.iir Novftccscu, din eoni. Perii -

jud. Mehedinţi).

Culeasă de Slt. rez. T. SI-.ICEANU

Pc front, Noemvrie 1913.

-JL- r l; rr•wff• —m——raaami

mlnecat preoţii, o mare parte d'n frmeilc .Reuniunii Mariane" şl elevii şcoalel pri­mare din localitate.

Vicarul Rotnulus R. Stoica, a vorbit des pret ,lm,)rejiir.'ri!e grele prin care tre:e az' Bserlca lui Isus Hristos".

După pirtei spirituala a slnodu'ui a ur­mat pjrtea ofi .fată, dupâ care şedinţi si nodului s'a terminat cu cuvinte d-. frâîes-; îndemn la ra^ncă rodilca I:; Va Domcului a Pâr. Vicar

Stud. Ci URA MOISE

In amintirea eroului st. rez. Pop Vasile

A trecut mai bine de un aa, de cHud fi ui zlelor lui s'a sfârşit, dar el tu a Incetit dc a trâi in m-cnorla acelora ce l-iu cu­noscut şi ii:blf.

Fiu al B sericii R ,mâne Unite din II h -.r, absolvent al Şcoalei Normaie din Orz din. ca tânăr Invâţator, a făcut mal mau apo­stolat in faţa frontului decât la catedra.

Greu încercat prin cedarea vremelnică a unei pSrţi din teritoriul Daciei Superlosrr, si-i luat frăţiorii şi nepoţica si b r cretire şl a tiecjt in Patrie, aşteptând z ua iea mare Ş la lăsat părinţii cu inima frAritfi ds durere, fsrâ a le putea fi spiijia aştep­tat bătrânelelor.

Uiul din cel doi părinţi a Incettt din viaţă, fAră a putea avea mângâierea de a-l avea pe Vasile la că,>ătâiu In craiul din urmă.

In Iulie 1942, Ouând ţi rrodeiiu! sublo­cotenent de rezervă a plecat ca un bit j -Hou ardelean de VâDăiori de Munte d:n Beiuş, să lupte in R sărit pentru a cuctii prin jertfă cceace pe nediept ni-se răpise.

La 25 Sept. 1942, In puteraicul contra­atac de noapte dela cota !00, p"e la ora 18 30, slt. Pop VaHle cade prea de vreme la datorie, in fruntea plutonului, care-l urma ioti'un Iurej de nedesctls.

Ui imul lui gînd s'a Îndreptat epre pă­mântul drag al Ardealului, femra care se sacrifica şl către mama lui, care azi poale incâ 1 mai aşteaptă în pragul unei case ţă­răneşti df'n B.'hor.

Vasilr, de acolo din Ceruri, tu care de sigur te bucuri azi cu Sfinţii, roagi-te pen­tru Victoria Crucii şi a Neamu'ui.

F-e ţl ţarina uşoară şi memoria ia ved binecuvântată.

Slt. fez 1. F . Banceu

Sfinjirea bisericii în co­muna Calvaser

Clipe de înălţare sufletească au trăit credincioşii comunei noastre din 7 şi până In 12 Noemvrie 1943 d'n pri ejil sfinţirii uoului lăcaş de rugăciune către Domau1 şl a mlsiu-ilor sfinte.

Biserica a fost ridicată aprospe numai din truda credlucloşilor cari au contribuit cu ce au putut psntru ridicarea ei. A:cla însă, care a înţeles mal binr- necesitatea de a se clădi noul IScaj sfânt, a fost pă­rintele nostru sufletesc, Petru Pădureanu, cate timp de opt aui, de câad a preluat frânele spirituale ale Calvaserului, a mun­cit fără preget pentru câştigarea sumelor necesare spre acest scop. Cât a muncit Slinţia Sa, ştiu numai aceia care au nut mal mult lângă dâ «sul, care au colaborat nui mult cu dânsul.

Mu turnire pub Ică adacem Onor. Pre­fecturi a judeţului Târnava Mare şi Dlui log. Surdu Dumitru care au contribuit cu câte 100.000 lei, precum şi ttturor acelora caii contribuit cu sume mai mici precum şl cu alte bunuri la natură. Bunul Dumnezeu aă-le răsplătească pentru aceste f»pte ge ueroaae.

Actul sf nţlrii l-a săvârşit lievercndijsimul Par. Victor Pop, can u Ic m tropolltao, ca delegtt »1 I. P. S. Valeriu Tiaisn Frenţiu, ajutat de: Pi. Aron, proto.opul r< m. unit al Siblu'ul, Pr. misionar Dr. Iosif B»l, Pâr. Alexin Sestraşiu din Şelca-Mare, Pr. Ma­rian Bolan din Jacăş şi Pr. Petru Pădu-teanu.

In cadru! Sfintei Liturghii a predicat Pr. canonic V. Pop Indemnându i pe credin­

cios' la cercetarea gf. b'jericl. După Sf L'ttirgh> s'a slujit Lltia Euharistiei in ţi-, mlt'r 'a mo'm'nlele cari araţi numele ce­lor căz .ţi cor.tra boljevismuh:! pentru ţară şl cruce Aici a vorb t P.U. A on, evocând ero'sml jolla|i'or nojtri pe frottul răsă­ritean.

Au mărurisft irjcuntiru PJr. Misionar şi Pâr. ilarian. S'nu s..)oveJit şl cuminecat p-st» 8^0 persoane.

Mir|l, 9 Noemvrie, PJr. Ba', însoţit dc un D e v r e d j l c strv a! !ul Dumnezeu, a dus cuvSniul de mângâieri încălzind luimlle tuturor bi'nsviijr d n sat pe care apoi l a spovtdl: ş cuail-erat La stârfltul misiu­nilor sfinto s'a fjeut primirea «'••le miă a mtrnbrelor marianistr Io iănul Sf Congre­gaţii ctre activeiz- stb dl'ecta «uprave-ghiîr- a Pir. PăJueari şl a unui comitet, In frunte ai d-nmnele: L'via l'Jtdurean, Miria iv.'.t'S, pjraschlva ii la, Aoa Hiia Luca, ele.

Sf'atl Inima a !u Im», fii h'udatS pen­tru toate I

(I h. 1.)

Din Giulita - Arad In 7,h,;i do l.'J Noomvrio a trecut

Ia cele veşnic* t'r.sţul iuvuţător pen­sionar refugiat loun Aştilean, în vârstă do 72 do ani.

Originar din comuna Iclozel, ju-doţul S:>m.'ş, a fcsl învăţător in ni întâi la Borşa - Cluj, apoi hi I'lodul-Maro — Sonic;,', peuzionându-so din cauză dc boală în 1930.

In revoluţia din 1918 el a liniştit poporul, care-l asculta cu drag, fiindu-i adevărat părinle. Dovada cea mai bună e cu la pensionarea şi mutarea sa la Cluj l-a plâns în­treg poporul.

Refug:ul din 1940 i-a sfâşiat ini­ma şi i-a slăbit trupul, aşa ca boala veche l-a biruit şt !-a răpus.

Prohodul 1 au slujit 3 preoţi şi 7 cantori Ia Giuliţa — Arad. Au pre­dicat 2 inşi şi s'au ţinut mai urnite vorbiri.

Banul Dumnezeu să-i facă parte cu drepţii!

Din M ghindoala j. Târnava-Mare Implinindu-se un an dela moartea

eroului Sirian Cernea din Mighin-doala, căzut vitejeşte pe aerodro­mul unde-şi făcea datoria pentru credinţă şi cruce, lăsând în urma sa 4 orfani şi soţia nemângâiată, conducătorii comunei Buia, de care aparţine satul Mighindoala în frunte cu vrednicul primar domni Aron Crăciun jtin. şi Subnentrul P. P. Buia condus de viteazul dela Sta-lingrad Locot. Titus Ştiucă, au luat iniţiativa recunoscătoare bravilor eroi, de a aşeza în cimitirul bise-scricii gr. cat. o cruce drept amin­tire lumilor credincioşi şi bravilor eroi. Duminecă în 28 Noemvrie 1943. la sfârşitul Sf Liturghii credin­cioşii, autorităţile, cu întreg Sub-ccntrul P. P. în procesiune s'au în­dreptat spre cimitirul bisericii gr. cat. pentru aşezarea crucii come­morative eroului Sirian Cernea.

Sfânta slujbă a fost oficiată de Păr. Vasile Coman din Pctiş. admi­nistratorul par. Mighindoala, care la sfârşitul slujbei a ţinut o cuvân­tare.

A urmat apoi la cuvânt dl co­mandant Loc1 Ştiucă.

Termin/indii-sc ceremonia, moşul

Cereţi-1 dela Onoraţii Preop şi dela librării

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I

Visalon, tatăl eroului, învită pe con­ducători la o mică gustare, care a fost continuată la fruntaşul şi co-ratorul primar Valeriu Pepenţa.

Cineva din cei de faţă

Din Nădlac—-Arad La sărbătoarea sfântului Nicolae

credincioşii Bisericii române unite din suburbiul: Nădlac-Vii au avut parte de mari bucurii suileteşti, sfinţindu-li-se „Casa Culturală Mihai Viteazul" în prezenţa tuturor auto­rităţilor locale, şi a unui mare pu blic din localitate.

Din acest prilej părintele proto­pop loan Cismaşiu după actul sfin­ţirii a ţinut o cuvântare adânc simţită.

A urmat un mic şi variat program al inimosului învăţător: Constantin Mierie cu corul elevilor dela şcoala primară, începând cu „imnul regal" şi continuând cu diferite cântări şi declamaţiuni patriotice.

Publicul a ales un comitet de conducere a casei culturale:

Preşedinte: Protopop loan Cis­maşiu; vicepreşedinte: Cacinca Di-mitrie; controlori: Procop Francisc, Ponta Ştefan, Procop Ştefan; casier: Sava Lazar; bibliotecar: Negrău Todor.

Mihaiu Vancu I. corator bis.

Moartea unui preot vrednic Zilele trecute s'a stins din viaţă

venerabilul preot octogenar Iacob Nicolescu dela Tuştea-Haţeg. Re­gretatul a fost un preot distins, atât în biserică, cât şi în societate.

A servit la altarul Domnului timp de 40 ani, a fost un bun orator şi un om inteligent, care s'a remarcat şi pe terenul ziaristic, ca redactor al ziarului pe vremuri: „Dreptatea" din Timişoara, iar pe teren literar scriind şi traducând multe cărţi de valoare.

Joi în 11 Nov. a fost petrecut la groapă de preoţii Vicariatului Haţeg, cari l-au prohodit în sobor, ponti­ficat de Păr. canonic şi vicar Ro-mulus R. Stoica, care 1-a şi parentat într'o predică înălţătoare, arătând calităţile şi meritele defunctului. Iar poporul credincios din comună şi jur încă a ţinut să-i dea cinstea din urmă acestui bun păstor sufle­tesc, după cum a şi meritat. La groapă 1-a parentat în versuri pa­rohul locului Pr. Anton Fărcaş.

Dumnezeu să-1 odihnească în pace! Stud. Ciura Moise

Ziua de 1 Decemvrie la Beiuş

La ora 9.30 s'a slujit în catedrala unită o sfântă liturghie împreunată cu parastas pentru odihna celor ce au avut un rol la 1 Decemvrie 1918 şi cari au trecut la cele veşnice.

După serviciul divin în sala de gimnastică a liceului român unit Samuil Vulcan a avut loc un frumos program festiv dat de elevii şcoa-

întrevederea dela Cairo In zilele de 4, 5 şi 6 Decem­

vrie a avut loc la Cairo o în­trevedere între d-nii: Roosvelt, Churchill şi Inonu, preşedintele Turciei. Au luat parte şi mini­ştrii de externe ai Statelor Unite, Angliei şi Turciei.

După cum anunţă gazetele din Turcia, s'au discutat che­stiunile politice, cari interesează cele trei state prietene, ajun gându-se la o deplină înţelegere.

Participarea şefului statului turc Ismet Inonu la aceste con­vorbiri a dat pe faţă alianţa din­tre Turcia şi Anglia, precum şl prietenia Turciei cu Rusia şi Statele Unite.

Războiul din Crimeea . Trupele româno-germane din Crimeea, dela apărare, au trecut la atac. Divizia 6 a română de cavalerie ajutată de formaţiuni germane şi croate au sdrobit capul de pod sovietic dela mia­zăzi de Kerci.

In luptele grele cari au ţinut trei zile, trupele sovietice dela a:est cap de pod au fost nimi­cite Au fost luaţi peste 2000 prizonieri ruşi.

Pierderile sovietice sunt foarte mari.

După conferinţa dela Teheran

Se află din Stockholm, că în conferinţe aliaţilor ţinută la Te­heran, Rusia a cerut baze stra­tegice în Finlanda, Ţările Bal­tice şi Bulgaria. In afară de

lelor din localitate, în prezenţa au­torităţilor civile şi militare.

In cadrul acestei serbări a con­ferenţiat, documentat, ilustrul pro­fesor universitar dela Timişoara, Dr. Ştefan Manciulea, care a descris întregul calvar ce a trebuit să în-îndure acest neam până a ajuns la ziua mult dorită şi aşteptată de 1 Decemyrie 1918.

Cu aceasta ocazie dl Alexandru Popp distinsul prefect al judeţului Bihor a tălmăcit scrisoarea diui Grigore Forţu, comisarul Guvernului pentru refugiaţii şi expulzaţii din Ardealul de Nord, plină de încre­derea ce trebuie să o avem cu toţii pentru drepturile sfinte ale Neamului.

Cristea Nicolae

această Moscova mai pretinde o parte din Polonia, Bucovina de miazănoapte, Basarabia şi o fâşie îngustă din Delta Dunării . Ruşii spun că aceste ţinuturi trebue să aparţină de drept Rusiei.

Războiul din Italia ' Astăzi frontul anglo-atnerican din Italia de miazăzi se întinde pe o lungime de 250 km. între coasta mării Adriatice şi coasta mării Tireniane.

in regiunea Monte Croce, ar­mata 5-a americană a ocupat câteva înălţimi, silind pe Ger­mani să se retragă cu câţiva km. mai spre miazănoapte.

La Orsogna, atacurile engleze au fost respinse.

Pe valea râului G^rigliona se dau lupte grele între armatele germane şi cele americane.

La sfinţit de Filignano, gre-nadierii germani au recucerit te­renuri însemnate.

Ia luptele date în apropierea muntelui Sanmuero , aliaţii au suferit pierderi mari.

La răsărit de Feisa, fn apro­pierea localităţii Treglio, două depozite de aprovizionare şi de benzină de ale angio-america-nilor au fost aprinse prin bom­bardamente de aviaţie germană.

Pe celelalte părţi ale frontu­lui s'au dat numai lupte locale.

Războiul cu Rusia Pe frontul răsări tean se dau

lupte crâncene în regiunea Ktew şi în cotul rsipruluJ.

La Cerniakov şi Corosteu, Germanii au ocupat poz ţii noui, cu toate că trupele sovietice opun o rezistenţă îndârjită.

Pe Nipru, forţele sovietice, cari au primit întăriri, atacă cu puteri mari trupele germane.

Atacurile aviatice date ia ca­pul de pod Cherson, au fost respinse.

In regiunea J tomir, înaintarea germană o continuă.

In Crimeea, la miazănoapte-sfinţit de Kerci, Germani i ' au ocupat colină importantă.

La Zaporoje 'din cauza ploi-. o r n u s'au dat decât lupte fără

însemnătate. In sectorul Pripei-Berezina au

fost încercuite şi nimicite nu-muroase forţe ruseşti.

Politica Ţu

D 1 Menemencioglu m,v ' de externe al Turc i" ' declaraţie reprezentanţilor 1

ştilor Axei despre politica w Intre altele d-sa a spus- D , ţiile noastre cu puterile Â?". rămân neschimbate". 1

Vorbind despre legăturile & tre Turcia şi Rusia, dl Met!" mencioglu a declarat că situaţia între aceste două ţări s'aîmrT nătăţit mult.

Din declaraţiile ministrului de externe turc reese că Turcia va rămâne neutră şi de aci înainte.

Ştiri scurte politice

Garda naţională palestioi&n, care a lost înfiinţată în anul 1940 pentsu a apăra Palestina de in­vazia streină, a fost desfiinţaţi de Eutorităfile engleze.

Se desminte ştirea, după cart contele Oiano ar fi fost exeentat, Din Roma se află că hcfm i-s'a judecat procesul.

Bulgaria va Înfiinţa o legaţie diploma'ică în Finlanda. *

Diu ultimele ştiri se afli ci Stalin ar fi nemulţumit dc nnl-tatăl conferinţei dela Teheran,

D. von Papen, ambasadorii, german la Ankara, a fost primit in audienţă de d. Saracioglo! prim ministrul Turciei.

începând dela 1 Decemvrie 1942 şi până la 30 Noemtw 1943 armata japoneză a dobor» 3 1 0 1 avioane şi a •cufundai™> vapoare inamice.

Din Stokholm sg sonată Ci Germania va Întrebuinţa na pew> molt arme noui contra A"g1

Bulgaria a fost bombardată^ aviaţia snglo-americana » mulţi morţi şi răniţi în rana populaţiei c'vile.

Ministrul de interne declarat că prietenia =>10* f

faţă de Germania ea s c

schimba.

Mareşalul Rornmel a trupele germane din Danem

Se află din Ankara c* jKj nu va da aliaţilor baze «•»

Costează 80 Lei plus porto poştal

7

D N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5 Stiri din Berlin anunţă că En-jii an bombardat capitala Ger

p a n i c i ^~'—\. la cererea lui Stalin.

p c frontul finlandez nu s'au /âcal schimbări

s ă p t ă r r \ â r \ i i

Jubileul nunţiului apostolic din flucureşti. In ziua da 23 De­cemvrie 1943 se împlinesc 50 de joi, de când a fost hirotonit intru preot Excelenţa Sa nun­ţiul apostolic dala Bucureşti Dr. Andrea Cassaio. „Unirta Popo­rului" ¥ cetitorii ei îi zic cu s-cest prilej din inimă un „'ntra oialţi ani, StSpân;!"

toţi abonaţii platnici buni, a-rjccîi aceia c*ri nu au nici o res->gnţJ pe f nii trecuţi, iar pentru atsut 1944 sa trimis abonamentul de 500 Lti cel mult până ia siaa ds 31 Decemvrie 1943 pri­mesc „Csiendaral dcla B aj" tn cinste. Facem această mare jertiă, pentraca să-i răsplătim într'o formă oarecare pc. abonaţii baci şi credincioşi gazetei noastre. Nidsjdiim că vom fi Înţeleşi.

f)anie ministerială. Ministrul Căitelor n tr mts Conzistoiului din B -j 100 000 Lsi pentru sju-tararea celor 41 de parohii gr.-ctîtolicc din Menţii Apuseni. Ii. uvine deci fiecărei parohii sate .2439 Lîi la an.

Conferinţă despre m,emorand. Pâr. Antonia Bâuban, srhidiecon şi_ protopop pensionar, preot ju bilar In Beiuş, şi unu! dintre cei mai vechi abonaţi ai gase te i ooa-stre, § ţinut, In rina de 14 No-Btnviie, o frumoasă conferinţă in 'af>t onai public numeros, în sala festivă B Liceului de băieţi din Seiaş, despre procesul memo-rândului. Sf. Sa a fost viu a-Plaudat, ca »tât mai ales, că a fost uanl dintre cei 300, cari, In

>Mai 1892, au fost cu memo­randul la Viena, Ia împăratul ' rancisc Iosif I.

Copiii în China sunt ds cele T n ai multe ori o povară pentru Pliaţi. De aceea se lapădă de e i- Călugării catolici îi cumpără ?'i cresc. Când nu g ă s e s c un Misionar care să-i cumpere, îi afuncâ în râu. Astfel un ziar din u«ina arată că din 30 mii ca-

»re pescuite în râurile Chinei r'an an 28 mii erau cadavre copii.

. ?entru ceice nu au declarat în. T ^ i n i e bucatele. Subsecreta­r i de Seat s\ Apro»izionării ^rfnatei şi Populaţiei Civile îi face

aceasta atenţi pe prodncă-0 r , « de cereale, cari n'au decla-

I*1 'a întregime recolta obţinută . oâioase, că acordă un ultim er*nen până la data de 31

Decemvrie 1943, ca până la acest termen să facă neapărat rectificările de declaraţi pentru producţia păioaselor, pentrucă altfel vor fi pedepsiţi, i e cu in­ternare în lagăr de muncă pe timp de una până la 6 Ioni şi confiscarea cerealelor, fie cu internarea în lagăr şi amendă delà 1000 Lei până la 50 000 Lei. Surplusul cerealelor decla­rate nu se vor putea vinde încă acum, ci numai dapă data de 1 Aprilie 1944.

Carnea de pisică nu ştim cam p , că noi încâ n'am guatat-o. Ni ar putea o însă spune locui­torii din Iran, cari au mâncat cu total în câteva luci 18 280 de pisici. Un locuitor de acolo a-decă, ca numele da Zitap'ao, u vânst aceste pisici, le s fiert şi

I pregătit ca conserve în 10 000 de cutii si le a vândut pe bani scumpi. Fand descoperit, el u fost imediat sp&nzurar.

Episcopul rus al î^oslovulul la Jîtănăstirea Căldâruşani. Ziaristul Ar. Gh orghiţesen desr.rie in ziarul „Viaţk" din Bacoreşti zgu­duitoarele patimi t>te episcopalul ras Niçoise Vasilie.vici Amasiski si Rostovolui, de câ id au a juns stăpâni în Rusia bolşevicii, purtst din închisoare în închisoare, alna-g»t prie păduri ca na răufăcător, pâîdit ssi ii noapte de bo'?e?ici, deportat în Siberia, făcând sots ds kilometri pe.jos prin viscolul logros tor, episcopal Niçoise ni Roîtovulni a scapp.t lotus ca prin minune cu viaţa. P. S. Sa este da 84 soi, stă la Mânastires CéI-dăroşani cu soră sa şi cn doi protopopi şi mulţumeşte lai Dcm-uezeu că a putut veni în România.

$)esve!irea bustului lui Qoga la ^âmăveni. Dammrca trecuta a avat loc la Târnăveai desve-lirea bustuiaî marelui poet ardî-lean Octavisn Gaga A luat pa. te un pubiic numeros, în frunte cu d-na Veturia Gsgs, soţia poeţn-Inï, d. I Msriaescu, ministrul ju­stiţiei şi d. prof. AUxianu, gu­vernatorul Transaistriei.

femei furând din biserică. La Bucureşti, fa biserica Zi&tari, într'o seară, câad să încuie dascălul biserica, a auzit ceva mişcân-du-se sub masa punerii înainte din naia bisericii. Când colo, ce să vezi? Era o femeie care avea da gând să jăfuiască biserica după plecarea credincioşilor. O altă femeie a fost prinsă de po­liţie pe când voia să fure 2 can­dele şi rite podoabe din biserica Madona Dudu din Craiova. Gro­zave vremuri trăim!

Ziarul „î^omanaul" din Ca­racal reproduce din cuvânt în cuvânt articolul nostru prim delà 1 Decemvrie sub titlul de „25 ani delà 1 Decemvrie 1918", In fruntea gazetei. Ii mulţumim.

ţăran, rănit de un toc rezervor. Săteanul Ilie Dorosnagi™ dm co

muna Bugeniţa, judeţul Tighina, a găsit la el In grădini ua toc rezervor (peana de scris). Luâu-da-1 s u b , in timp ce îl ţinea în mână, tocul a explodat, râuindal greu la ochi şi la mâna stângă. A (ost das imediat la spital. Din cercetările făcute s'a constatat că tocul rezervor a fost aruncat de daşmanii ţării.

fentru monumentul lui lacob Jtfureşianu am primit săptămâna trecuta 100 Lei drla abonatul nostru Baban Alexandru d>n rioeşti ai 100 Lei deU Spuc Mirtin din Mocia. Ln mulţumim din inimă. Starea depunerii este 40 860 Lei. Nădăjduim că vom primi săptămâna viitoare mai mulţi.

^ apărut „Calendarul c reEcă-ioruim d« animale" pe 1944, care conţine 400 pagini 6 Î ec poşte cumpăra dela Sersiciilc Veteri­nare judeţene .

Când se va da vacanţa la şcoli Ministerul Cnltuni Naţio­nale aduc?; la cunojtioţă studen­ţi (or şi elevilor câ vacanţa de Crăciun se va da in ziua dc 18 Decemvrie orele 2 d. m. gi va ţinea până la 9 Ianuarie 1944.

preţul sticlelor de lampă Co­misariatul gcrersl »1 preţurilor a fixit pretai lampelor de sticlă după curn urmesză: Nr. 3 cu 15 lei, Nr. 5 cu 19 lsi, Nr. 8 cu 21 le», Nr. 11 ca 24 Ici. Sti­clele fine marcat*: Nr. 3 cu 17 lei, Nr. 5 ca 231 ' / , Nr. 8 cu 24 lei, Nr. 11 cu 80 lei.

Cu ce sumă se poate trece în. ^ransnistria. Ministerul econo­miei Eaţionale fa-e cunoscut ce­lor interesat', că în Transnistria na mai poate trece nimeni cu o sumă mei maro ds 2000 lei. la urma scestei hotărâri, calea fe­rată a aprobat ca staţiile trans-nbtrienc să poată prelungi vala­bilitatea biletelor dusîotors până la cel muU 6 luni. Prelungirea sc facs numai la cerere.

atacul sălbatec al unor der» bedei. latr'una din nopţile creaute un atac pe drept cuvânt sălbatic s'a petrecut în Bucureşti. O bandă formată din 5—6 desbedri a sărit cu cuţite asupra locuito­rilor : Enache Buzatn, Popa loan, Maiia Buzatu şi Margareta Bâ ' lăşoiu. Nu ss cunosc cauzele peatru cari nelegiuiţii au recurs la această faptă mârşavă. Po iţia a luat măsuri pentru pedepsirea răufăcătorilor.

ajutor la gazetă am primit dcia următorii abonaţi ai noştri: loan F. Negruţtu, inginer-Blîj 500 lei, Dr. Eugen Tătar Deva 500 lei, Par. A Băliban, aihi-diacon şi protopop pensionar Beiuj, abonat de când apare „U. P." 390 lei, Baban Alexandru, din P/ocşti 300 lei, Nicolae Cordo? Alba Iulia lei 100, Vas le Ranca-

Aiud 110 Iei, Spuc Martin-Mociu 30 lei, din Parohia gr. cat Petrii» Colonia Reg. Ferdinand: Dş. Aurica Badea 100 Iei, Pal loaif 1. Ştefan 100 lei, Ivasue Anton 60 lei, Mihoc Nicolae 60 lei, La-' zar Damitra 50 Iei Probrej An­ton 40 lei, Popa C^rme 40 lei, Pop Ludovic 40 lei, louuţ Victor 40 lei. Radu Alexandra 40 lei, Pop Ghcorghe I 20 Jei, Biserica greco catolicâ-Mi'răslăo, 70 Iei, Popa loaa I. GHgor din Tciu? 20 Iei. Bunul Dumnezeu să Ie răs­plătească înmiit.

Comunişti descoperiţi Ia bu­cureşti. Poliţia din Bucureşti a pus mâni pe o orgunizaţ'e de 66 comunişti, csri tinr.au întruniri secrete şi fâceau propagande co­munistă. In urma rerc-tărilor fă­cute s'a aflat că mui bine deju-mState dintre cei arestaţi cr#u evrţi

S'a aruncat delà etajul al 11-lea. N^ian Ungar din Galaţi, tn e-tate d?!32 eiii, care av. af ia internat în spi'atnl „Victorii," din Bucu­reşti, voind s& 33 sinucidă, a să­rit ye fereastra d-ia rtajal a! do Ica. In stare gravă a fost du3 din nou la spital. Sunt puţine nădejdi ca v* s:âpa cu viaţă.

^ fost tăiat d: roţile trenului. O groaznica nenorociră s'a pe­trecut In Bacureşti, in gnis. de Nord. Constantin Ionesco, in timp ce sc cobora din trsn, ra căzut între vegosne. Prins de roţi, a fost tăiat :n doaă. După chinuri groaznice a încetat din viaţa.

S ă r b ă t o r i r e a d i r ec to ru lu i V i c t o r M u n t e a n

s'a făcut Joi în 9 Decemvrie la Banca Patria din Blaj, într'o şedinţă solemnă, pe care a deschis-o II. Sa Dr. V. Macaveiu, arătând în cu­vinte frumoase ce şi cât a lucrat în cei 50 de ani, cât a stat la a-ceastă bancă.

Au mai vorbit protopopul Bla­jului Păr. Iuliu Busoiu, primarul o-raşului Blaj Dr. Emil Pascu, profe­sorul şi fostul prefect Simion Giz-davu în numele băncilor din Blaj, contabilul Nelu Gabriş în numele funcţionarilor şi Dr. Gh. Borşan notar public în numele fabricei de cărămizi „Vulcanul" din Blaj.

Tuturor le-a răspuns directorul V. Muntean, mulţumindu-le.

Dupăce s'a subscris procesul verbal de către toţi cei de faţă şi s'au fotografat în faţa Băncii „Patria" şi dupăce prietenii i-au predat un album de fotografii, toţi cei de faţă au luat parte la ban­chetul servit la restaurantul central.

Cănd scrieţi ori trimiteţi bani, arătaţi-ne totdeauna, şi neapărat, şi Nr. din stânga făşii, eu oare vă merge gazeta. Alt/el nu putem rezolvi scriso­rile DVoaHtre.

Datoria fiecărui preot şi creştin este să-1 răspândească.

u i *f ţi.

Cunoştinţe folositoare

Hrănirea animalelor „In traista cu seminţe stă se-

«retul creşterii vitelor", spune un proverb vechiu. Adecă, numai cu nutreţ bun se pot creşte vite bune.

Nutreţul trebuie să conţină toate substanţele nutritive necesare ani­malelor.

Substanţele nutritive necesare a-nimalelor' sunt:

a) Albumine sau azotoase, cum sunt albuşurile de ou, aluatul fainei de grâu ş. a.

Substanţele azotoase se găsesc în cantităţi mari în fasole, soia, turtă de floarea soarelui, fânul de trifoi şi de lucerna şi în toate grăunţele. r

b) Zaharoase sau dulceţurile din sfeclă, morcovi, coceni tineri de porumb, fructe ş. a.

c) Grăsime sau oleiuri, cum sunt cele din boabe de in, cânepă, floarea soarelui, porumb, sâmburii de bostan ş. a.

d) Săruri minerale, ca sarea de bucătărie, sare de var, sare de fosfor ş. a.

e) Vitamine, care se găsesc în toate nutreţurile proaspete.

Substanţele azotoase sunt singu­rele care ajută la creşterea anima­lelor, la desvoltarea foetusuiui (vi­ţelului din burta animalului) la for­marea laptelui şi ouălor.

Din 'cauza aceasta animalelor ti­nere, celor de a făta şi cari dau lapte sau ouă, trebuie să li-se dea nutreţuri bogate în substanţe azo­toase, cum sunt fânurile de trifoi, lucerna şi grăunţe.

Cocenii, fânul plouat şi îmbătrâ­nit, pleava şi paiele sunt foarte să­race în substanţe azotoase. In felal acesta se explică, din ce cauză a-nimalele hrănite cu aceste nutre­ţuri rămân mici şi dau lapte puţin.

Substanţele zaharoase şi grăsi­mile servesc la desvoltarea căldurii, la formarea grăsimilor şi dau putere animalelor.

Sărurile minerale ajută Ia for­marea oaselor, deci la desvoltarea scheletului şi la d'gerarea nutre­ţurilor.

Vitaminele dau sănătate anima­lelor şi ajută la întărirea oaselor.

Iarba verde, sfecla, morcovii, po­rumbul murat ş. a. sunt foarte bo­gate în vitamine, deci trebuesc date în tot cursul anului animalelor.

Animalele trebuie să primească iân de livadă, fân de trifoi, lucerna, grăunţe de orz, ovăz, porumb, turte de floarea soarelui, sfeclă, porumb murat, sare, deoarece numai în felul acesta vor găsi toate substan­ţele necesare desvoltării lor şi pro­ducerii laptelui şi tăria de lipsă pentru trasul plugului.

Ing. Agr. Ş*f Vîctor Rusu

Dragă cetitor, plâtituţi-ai abonamentul ? Dacă nu, tri-mite-ni-l, că n'avem cu ce ne •plăti hârtia şi tiparul.

C ă r ţ i nouă lom Vultur: Comoara predicato­

rilor — pilde, asemănări şi cuge­tări — Blaj 1943. Tipografia „Lu­mina" Miron Roşu. 186 pagini de mărimea 20/14 cm. Preţul Lei 180.

Harnicul şi neobositul profesor dela Blaj Par loan Vultur, a mai t părit o carte, care într'adevar e o adevăraţi comoar*, plină de pilde, asemănări şi cugetări pen-tm tot sufletul creştntsc. Cartea e adre­sată predicatorilor, adecă prtoţilor, dar ar fi bine să nu lipsească din casa nici urnii creştin.

Cine i>u-l cunoaşte pe pâr. Vultui? încă de când eia teolog, apoi student la Paris» era veşnic preocupat de cititorii .Unirii Poporului" şi de aceea scria lucruri fru­moase, din lurrus catolicismului apusean, potrivite pentru neamul nostru romanesc. Scrisa despre Biserică, d<spre muncitori, Kgricultori, credinţă, sfinţenie, e t c ; tipărit-a cirţi frumoase şi de valoare cari s'au răs­pândit in toate părţile ; alergat-a la misiuni; fost-a cu >Astia* pe sate; lccrat-a pentru „Agru", pentru care a deschis şi o coloacă specială în aceasta binecuvântată gszetă. Toate au fost bune, dar cartea despre care voibim le-a înttecut pe toate. Cel care scrie rândurile acestea cunoaşte multe cărţi de pilde, dar Vă spune sincer câ aceasta le întrece pe toate şi face cinste Bisericii, autorului şi cetitorului. Fiecare creştin gi-seste in cartea păr. Vultur învăţături minu­nate despre rclig e, catolicism, Dumnezeu Preasfânta Treime, crearea lumn, Îngeri om, Ises, micuci. Preacurata F. Marif, Sf. losif, Spiritul Stan', Biserică, Papa, misiuni, eretici, comuniunea sfinţilor, cele din uimă ale omului, porunci, Ispită, păcat, virtuţi, acţiunea catoliiă, rugăciune, har, sacra­mente, sfituri evanghelice, lericiri, etc. Sunt cu totul 284 de pi de care de c u c mai plăcute şi mai atrigitoare, dint e cari câteva au fost publicate în această gazetă sub titlul: .Pilde pentru viaţă".

Isus Hris'os, regele tuturor comorilor să răsplătească însutit osteneala şi ronnea de alb nă a profesorului dt)a B^aj, care în toate lucrurile sale r.u caută altceva.decât venirea împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ şi preamărirea Kegelui Crittcs in ţara ro­mâne, scă.

Recomand cu toată căldura sufletului meu cattea Păr. Vultur.

Dr. ALEXANDRU TODEA

CAMERA AGRICOLA A JUD. TÂR­NAVA MICA

Nr. 4349 din 7 Decemvrie 1943.

Publicajiune Se aduce la cunoştinţă publică, că în

ziua de 15 Decemvrie 1943, ora 10 a. m., se va ţine licitaţie publică, prin bună în­voială, la sediul Camerei Agricole din Blaj pentru vânzarea alor 35.000 kgr. vin, proprietatea Camerei Agricole din Blaj, conform cu Legea Camerelor Agricole art. 5, al j , punct 2, şi conform hotărîrii Consi­liului de Administraţie din 2 Decemvrie 1943.

Recolta 1941 cantitatea de 2,000 kgr. cu preţul de strigare a Lei 150 per kgr.

Recolta 1942 cantitatea de 15.L00 kgr. cu preţul de strigare a Lei 150 per kgr.

Recolta 1943 cantitatea de 18 000 kgr. vin a Lei 80 per kgr.

Cumpărătorii la licitaţie sunt obligaţi a depune \0*l0 conform L. C. P. iar la pre­luare vor achita, la casseria Camerei Agri­cole din Blaj, valoarea integrală a vinului cumpărat.

Preţul vinului vândut se înţelege ab Pivniţa Statului Târnăveni. Toate cheltue-lile inclusiv impozitele îi priveşte pe cumpărători.

Blaj, 7 Decemvrie 1943. Director, Ing. Agr. Şef Victor Rusu

Contabil Pompei Botezanu

Poşta gazetei Parohia Buteni. Ceeace am răspuns

în Nr. 48-1943 la poşta gazetei rămâne in vigoare. Pentru 300 bucăţi nu ni se plă­teşte să-1 tipărim. Ar costa vreo 20 Lei bucata.

Pentru ceice ne trimit articoli. Am mai arătat la .poşta gazetei" că prea sunt lungi artlcolîi pe cari ni-i trimit colaboratorii noştri şi că prin urmare trebue să-1 scur-tim Tiparul e foarte scump astăzi, ase­menea şi hirt'a, aşa că colaboratorii coştri sunt rugafi să ţină cont de aceasta.

13527 Păr. Codarcea loan Primit banii trimişi.

13537 Vasile Racoţi secretar. Primit 500 Lei în 3 XII a. c. Repartizaţi: 190 Lei pe anul 1943 şi 310 Lei pe 1944.

8637 Popa Aurora l. Vasile. Primit 400 Lei ab. pe anul 1943.

3023 loan lugan. Ab. pe anul 1943 a fost achitat. Ab. pe anul 1944 este de 500 Lei.

7307 Spuc Martin. Primit In 21 VIII 200 Lei. 100 Lei pentru monum. Moresianu. 70 Lei ridicai ea ab. şi 30 Lei ajutor. Mai restaţl pe anul 1943 Lei 70, scumplnda-se gszet?.

12788 Prof. V. Oprişu. Primit banii in 3 XII. Ab pe )944 este achitat.

Of. parohial Folia limiş-Torontal. Ru­găm cercetaţi şi ne trimiteţi numi ral real al abonatului presupus sub Nr. 11362. Na se afiă tn Folia ci in Sâmpetrul de Câmpie — Cluj-Turda. Primit mand, de 5687 Lei.

Of parohial Pui. Primit 1295 Lei. Rugim să ne trimiteţi lista abonaţilor pentru cari sau trimis aceşti baci.

Of. parohial Ramna. Rugăm trimiteţi lista cu restanţ'erii, dela cari aţi inessat banii.

Of. parohial Bocsig, Arad Nr. 1902, Hor-vat Alex. datorează «Unirii Poporului" Lei 1990. Horvat Constantin, pe care 1-îtn si­stat conf scrisorii, are restanţă de 400 Lei. Ii rugăm să trimită banii.

12449 leodor Pădurean pens Primit Lei 520. Se va trimite calendar recomandat. Pe anul 1943 abonamentul la U. P. s'a ridicat la 4C0 Lei. D-voastrâ aţi achitat Lei 330 pe anul 1943. Pe acul 1944 achitat complect.

10131 Lazar Ciuta maestru. Primit 1C0O Lei şi repartizaţi astfe,: pe anul 1941 Lei 75, pe 1942 Lei 200, pe 1943 Lei 400 şi pe 1944 Lei 325.

Of parohial Petriia, Colonia Rfgele Fer-dinand. Primit Lei 3920. Trimitem calen­dare.

13484 Baban Alexandm. Primit de curând 800 Lei şi repartizaţi astfel: 140 Lei restan­ţa pentru Nr. 13484 si 140 Lei restanţa pen­tru Nr. U493 Vida Simlon. 120 Lei pe 1944 pentru Băbaa Alex, 100 Lei pentru monu­mentul I. tAuieşlaau şi 300 Lei ajutor pen­tru gazetă. Abonamentul pe 1944 este de Lei 500, !n care se dă şi calendarul gratuit.

Pâr. Laurenjiu Stâncel, Miraslău. Am primit Lei 1440 repartizaţi astfel: Nr. 4397 Lei 140, 8559 Demeter M. 400 Lei, 8560 Moga T. 400 Lei, 7034 Borda V. 30 Lei pe anul 1942 şi 400 Lei pe 1943.

£774 V. Bălănescu. Prim t 500 Lei. Onor. Zaharis Şte\u paroh, Poiana. Primit

scrisoarea. Având abonamente multe, nm făcut ceruta ructificare. Mai este o restantă de Lei 2294 pe anul 1943.

Păr. loan Peteanu. Bouţarul de sus. Pri mit 5C00 Lei. Trimitem lo calendare.

R o m â n i a Ministerul justiţiei

Direcţiunea judiciară

Publicaţiune Dl Spiridon C. Xldis domiciliat !n Blaj,

str. loan Micu Moldovan No. 15, a « c o t cerere acestui Minister de a fi autorizat să Bchlmbe pe baza art. 10 numele său patronimic de Xidis în acela de Staicu spre a se numi Spiridon Staicu.

Misterul p-bijcă aceasta, conform art.

" ^ 11. spre ştiinţa acelora cari ^ opozrţiune i n t e r m e n u l I 8 r * l „ . văzute de a ia . H Ï ' ' ^ t i r W >

t». 3 din , e g e a asupra"' 1 1 1

priite 1936. P a n U t t e lo i d , H

Atenţiune ! Informăm pe dnii P

Valea Mureşului de sus r f d t P t din jurul Luduşului, ' J l ^ l i scuti de deplasările î n ^ ] * brăria „Ardealul" S . R U s u

duş este asortată cu toate . U

matele pentru p a r o h i i ( e u *to rugăciuni de tot felul, m i n * religie, precum ş C U Calen ' dela Blaj" pe anul 1944 T 0 > ' ceste articole le vinde cuc,!': la fel cu Blajul. P'e!"'!

123 (1—2i

No. 142 -1943

Publicaţie de licitaţie Subsemnalul Portărel principal D r i j ,

ceasta publică că în baza deciziun.'E " 3 2 3 0 - 1 9 4 3 a judecătoriei mixte d Ï ' veni la iavorul reclamantului WebetQb ' ghe repr. prin advocatul Dr. Akxui Vamoşiu d:n Dumbrăveni, pentru îacasj, creanţei de 7000 Lei şi ace. se fixeazj 1tr. men pe ziua de 21 Decemvrie 1943 mele 13 p. m. la faţa locului iu comuna Might-rus la dom. urm. No C. 78, unde se vor vinde pria licitaţiune publică judicitrU cai şi l căruţă în valoare de 13000 1«,

In caz de nevoie şi sub preţul dt esti­mare.

Dumbrăveni, la 14 August 1943, FLEFLEA. portărel principii,

1 2 0 ( 1 - 1 ) '

Corpul Portăreilor Tribunalului Dumbiiitii

Nr. Dos. 88 -1942

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul PorUrel prin aceasta pir

blică că în baza decizlunil Nr.G 714-W a judecătoriei mixte Dambrăvenllnf»»1

reclamantnlni Ghenrghe Weber repr.pi« advocatul Dr. A. Vamoşiu aiv. Domini' veni pentru încasarea creanţei de 6689 li şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziu» 20 Decemvrie 1943 orele 13ţ.*1* faţa locului in comuna Zagăr Nr. 205,261 unde se vor vinde prin licitaţiune p*"8

judiciară 1 bivoliţă, 1 porc, 2 C I K ' 1 ' ° ' pron, 3 buîoaie, 1 plug, 1 maşină dep* în valoare de 23,100 lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de eiîw«'e

Dumbrăveni, la 25 Noemvrie 1943.

121 ( 1 - 1 )

FLEFLEA portărel pr»*11'

paf

A GRIS IUL MARJJ R1SEŞTE: „Credîntr* sfântă, catolică şi apo^ Biserică, care, sub cona rea negreşelnicâ ă trebue să mă conduc» mântuirea veşnică".

„Unde este - P * * ^ este Biserica; unde esi serica, acolo nu este*" ci viaţă veşnică11.

" 0| Vrei tu, român

să te faci uneamI^J nului, ascultând'* ş v - ^