1

COMCOMERŢULERŢUL IN ECONOMIA IN ECONOMIA COMTEMPORANCOMTEMPORANAA

2

Curentele comercialeCurentele comerciale De-a lungul timpului comerţul s-a dezvoltat în limita a trei mari poli

comerciali, aşa cum i-a definit Kenichi Ohmac. Europa, America de Nord şiCentrală şi Asia de Sud Est.

Tările din aceste zone (America; Canada, Mexic, Japonia, Australia, Coreeade Sud, Taiwan şi Singapore) au dominat în diferite veacuri zona, generândo formă de schimb triunghiular (triada) în cadrul căreia s-au dezvoltatinterese, alianţe, forme de cooperare şi parteneriate multinaţionale, unfel aparte de concurenţă toate sub atenta observaţie şi dominaţiaamericană, europeană, japoneză.

Restructurările politice influenţează sfera economică şi odată cu ea şimediul comercial determinandu-i angajarea în redefinirea propriei poziţiiîn circuitul economic.

După WWII, lansarea planului Marshall, iniţierea politicii containment (deabandon) faţă de statele rămase în jurisdicţie sovietică au generatreorientări geografice structurale de referinţă în comerţul mondial, bazatepe relaţii politice şi opoziţie ideologică între Est şi Vest.

3

Curentele comercialeCurentele comercialeTriada Comercială (Kenichi Ohmae,Triada Comercială (Kenichi Ohmae,19841984))

SUA

Europa

Japonia

Procesul actual de acumulare a capitalului urmează acelaşi curs al schimburilor de mărfuri din trecut

4

Curente comerciale - Investiţii în interiorul Triadei

SUA

Uniunea Europeană

Japonia

1982-1985

5,8

Mlrd USD

4,50,2

0,3

3,7

1,3

SUA

Uniunea Europeană

Japonia

1990-1992

18,8

11,10,9

0,3

20,2

9,6

5

Curentele comercialeCurentele comercialeÎnÎn prezent,prezent, structurastructura comerţuluicomerţului internaţionalinternaţional areare oostructurăstructură aparte,aparte, generatăgenerată dede modificărilemodificările înîn dinamicadinamica industrialăindustrială aaţărilorţărilor dezvoltatedezvoltate sausau emergente,emergente, dede crizacriza carecare încăîncă esteeste ignoratăignorată dedemulţimulţi specialiştispecialişti şişi oamenioameni dede afaceri,afaceri, dede modificărilemodificările dede naturănatură politicăpoliticădindin statelestatele fostefoste comunistecomuniste..

Creşterea Exporturilor pe Regiuni (in %) (Ian - Aug 2008 vs. Ian. - Aug 2007)

Europa de Est

Amer ica CentralăRestul ţărilor din Asia

OceaniaChinaJaponia

Tările din Asia din NIE's

MexicTotal

Marea BritanieUSA

Restul Europei de Vest

Celelalte ţări din Europa

Zona EURO

ASEAN-4Amer ica de Sud

Orientul MijlociuAfr ica

-10 0 10 20 30 40 50 60 70

6

Curentele comercialeCurentele comercialeŢărileŢările aflateaflate înîn plinplin avântavânt economiceconomic auau devenitdevenit atractoriatractori dedecreşterecreştere comercialăcomercială globalăglobală pentrupentru ţăriţări caca SUASUA aa cărorcărorstructurăstructură comercială,comercială, atâtatât pepe import,import, câtcât şişi pepe exportexport suferăsuferămodificărilemodificările generategenerate dede influenţainfluenţa ţărilorţărilor emergente,emergente, aşaaşacumcum sese vedevede şişi înîn graficelegraficele dede maimai josjos::

Contribuţia la creşterea importului nominal global în dolari la creşterea importului nominal global în dolari

-5

0

5

10

1 9 9 1 L1 1 99 3 L1 1 9 9 5L1 19 9 7 L1 1 9 99 L1 20 0 1 L1 2 0 03 L1 2 0 0 5 L1 2 0 0 7 Ia nua rie

7

Structura Balanţei de plăţiStructura Balanţei de plăţiBalanţa de plăţi curente cuprinde:

a) balanţa comerţului exterior sau balanţa comercială (schimburile de mărfuri)b) serviciile (transporturi, asigurări, brevete, redevenţe, servicii bancare) şi invizibilele.Diferenţa dintre exporturile şi importurile de mărfuri formează soldul comercial.El arată un excedent în cazul în care exporturile sunt mai mari decât importurile şi

deficit când situaţia este inversă, importuri sunt mai mari decât exporturile.Soldul tranzacţiilor curente se calculează ca diferenţă între exporturile şi importurile de

mărfuri pe de o parte şi cele cuprinzând transferurile şi serviciile pe de altă parte.Alte solduri ce caracterizează activitatea comercială internaţională sunt: balanţa de bază –

cuprinde operaţiile curente plus fluxul de capital pe termen lung şi balanţa globală –aferentă soldurilor non monetare aferente mărfurilor şi tranzacţiilor pe termen scurt şilung.

Balanţa globală cuprinde şi banii fierbinţi care formează acele profituri ce sunt investite petermen scurt din dorinţa de a obţine profituri cât mai mari.

8

Natura fluxurilor de serviciiNatura fluxurilor de servicii

Comerţul internaţional de mărfuri antrenează şi fluxuri de servicii Comerţul internaţional de mărfuri antrenează şi fluxuri de servicii şi schimburi de servicii.şi schimburi de servicii.

Balanţa de plăţi evidenţiază Balanţa de plăţi evidenţiază două tipuri mari de serviciidouă tipuri mari de servicii::

tradiţionale tradiţionale –– nebazate pe relaţii de producţie (transporturi, nebazate pe relaţii de producţie (transporturi, asigurări, cooperare tehnică, activitate pe bază de comandă, asigurări, cooperare tehnică, activitate pe bază de comandă, servicii de gestiune, călătorii, brevete, redevenţe) servicii de gestiune, călătorii, brevete, redevenţe) ––

bazate pe relaţii de producţiebazate pe relaţii de producţie -- care remunerează munca şi care remunerează munca şi capitalul (salarii, dobânzi, dividende)capitalul (salarii, dobânzi, dividende)

9

Natura fluxurilor de serviciiNatura fluxurilor de serviciiInvestitiile directe:Investitiile directe: acţiunii de cumpărare de active în străinătate în scopul de a controla o anumită acţiunii de cumpărare de active în străinătate în scopul de a controla o anumită

societate. În condiţiile listării pe bursă sunt suficiente aproximativ societate. În condiţiile listării pe bursă sunt suficiente aproximativ 2020% din % din active pentru a influenţa decizia finală. Investiţia directă este, uneori, active pentru a influenţa decizia finală. Investiţia directă este, uneori, continuarea firească a unei strategii de pătrundere pe pieţele străine prin continuarea firească a unei strategii de pătrundere pe pieţele străine prin export.export.

AlăturiAlături dede investiţiileinvestiţiile directe,directe, înîn componenţacomponenţa fluxurilorfluxurilor dede capitaluricapitaluri maimai intrăintră::

investiţiileinvestiţiile dede portofoliuportofoliu:: cumpărareacumpărarea dede titlurititluri financiarefinanciare pentrupentru plasamenteplasamenteulterioare)ulterioare)

împrumuturileîmprumuturile –– transferuritransferuri publicepublice sausau privateprivate dede capitalcapital rambursabilrambursabil lalaanumiteanumite scadenţescadenţe stabilitestabilite inin consensconsens şişi purtătoarepurtătoare dede dobândădobândă..

10

Liberul schimb şi protecţionismulLiberul schimb şi protecţionismulProtecţionismul grupează totalitatea măsurilor ce au drept scop Protecţionismul grupează totalitatea măsurilor ce au drept scop

protejarea pieţei naţionale contra concurenţei străine. protejarea pieţei naţionale contra concurenţei străine.

Literatura de specialitate subliniază necesitatea unui: Literatura de specialitate subliniază necesitatea unui: Sistem protecţionist de tip educativ Sistem protecţionist de tip educativ Sistem protecţionist defensivSistem protecţionist defensiv Teoria economică arată că o ţară îşi poate îmbunătăţi poziţia pe Teoria economică arată că o ţară îşi poate îmbunătăţi poziţia pe

piaţă prin adoptarea de măsuri protecţioniste dacă reducerea piaţă prin adoptarea de măsuri protecţioniste dacă reducerea cererii sale de import antrenează scăderea preţului la nivel cererii sale de import antrenează scăderea preţului la nivel mondial, pentru ameliorarea termenilor schimbului. rotecţia mondial, pentru ameliorarea termenilor schimbului. rotecţia antidumpingantidumping

Produsele de înaltă tehnologie necesită (după Produsele de înaltă tehnologie necesită (după KrugmanKrugman) o ) o protecţie anumită ca urmare a importanţei cheltuielilor cu partea protecţie anumită ca urmare a importanţei cheltuielilor cu partea tehnologică şi de cercetare strâns dependente de rata riscului tehnologică şi de cercetare strâns dependente de rata riscului economiceconomic

Evoluţii şi tendinţe în comerţul contemporan

Piaţa unică a Uniunii Europene şi monedă unică euro - extinderea societăţiiinformaţionale şi globalizarea schimburilor vor crea noi oportunităţi de afaceri,de care vor putea beneficia, însă, doar acele întreprinderi care vor aveacapacitatea de a interpreta corect noile schimbări.

Funcţionarea corectă a pieţei unificate depinde nu numai de înlăturareabarierelor, ceea ce se cunoaşte sub denumirea de „integrare negativă”, ci şi deprocesul de ajustare şi adaptare la schimbări care este nu doar important ci şide durată.

În abordarea noilor evoluţii ale politicilor comerciale, organele comunitare aleUniunii Europene, pornesc de la premisa potrivit căreia comerţul reprezintă unsector de bază care se confruntă cu o serie de provocări pe care trebuie să leînlăture, în dorinţa de a contribui la bunăstarea economică şi socială acetăţenilor europeni.

Politica comercială a Uniunii Europene are în vedere să contribuie la dezvoltarea

durabilă prin integrarea unui număr cât mai mare de ţări în ansamblul

comerţului mondial.

PentruPentru aceasta,aceasta, sese areare înîn vederevedere::

promovareapromovarea intereselorintereselor europeneeuropene şişi apărareaapărarea valorilorvalorilor privindprivind democraţia,democraţia,

domniadomnia legii,legii, apărareaapărarea mediului,mediului, responsabilitateresponsabilitate lala nivelulnivelul comunităţii,comunităţii, drepturiledrepturile

sociale,sociale, serviciileserviciile publice,publice, diversitateadiversitatea culturală,culturală, securitateasecuritatea alimentarăalimentară;;

valorificareavalorificarea potenţialuluipotenţialului globalizăriiglobalizării prinprin adoptareaadoptarea consensualăconsensuală aa unuiunui setset dede

normenorme dede reglementarereglementare aa pieţelorpieţelor şişi prinprin asigurareaasigurarea compatibilităţiicompatibilităţii liberalizăriiliberalizării

comerţuluicomerţului cucu altealte valorivalori socialesociale..

Comerţul internaţional şi Uniunea EuropeanăPolitica comercială a Uniunii Europene este orientată în următoareleabordări dimensionale:• multilaterală;• bilaterală / regională;• unilaterală. Dimensiunea multilaterală se realizează în cea mai mare parte, în cadrul

Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi are drept scop promovarearegulilor privind accesul la pieţe în contextul asigurării unei guvernanţe globaleefective. Un exemplu în acest sens, este reprezentat, în cazul comerţului cumărfuri, de politicile privind reducerea tarifelor şi a barierelor tehnice din caleacomerţului.

Dimensiunea bilaterală/regională se realizează prin aceea că, în afaranegocierilor comerciale din cadrul OMC, Uniunea Europeană poate încheiaacorduri bilaterale şi poate adopta măsuri specifice cu ţări terţe sau cu anumiteasociaţii regionale.

DimensiuneaDimensiunea unilateralăunilaterală reprezintăreprezintă instrumenteinstrumente suplimentaresuplimentare dedepoliticăpolitică comercialăcomercială înîn scopulscopul asigurăriiasigurării dezvoltăriidezvoltării şişi stabilităţiistabilităţiipriorităţilorpriorităţilor politicepolitice aleale uniuniiuniunii.. AcesteAceste măsurimăsuri auau formaforma concesiilorconcesiilorcomercialecomerciale acordateacordate dede UniuneaUniunea EuropeanăEuropeană anumitoranumitor ţăriţări terţe,terţe, pepe bazabazaunuiunui interesinteres economiceconomic reciprocreciproc..

ÎnÎn cadrulcadrul dimensiuniidimensiunii unilaterale,unilaterale, instrumenteleinstrumentele folositefolosite dede UniuneaUniuneaEuropeană,Europeană, înîn politicilepoliticile comercialecomerciale,, suntsunt::

SistemulSistemul GeneralizatGeneralizat dede PreferinţePreferinţe (SGP),(SGP), carecare esteeste instrumentulinstrumentul clasicclasicdede stimularestimulare aa dezvoltăriidezvoltării prinprin intermediulintermediul acordăriiacordării dede taxetaxe vamalevamalepreferenţialepreferenţiale..

IniţiativaIniţiativa „Totul„Totul înîn afaraafara armelor”armelor” (Everything(Everything ButBut Arms),Arms), carecare reprezintăreprezintăoo schemăschemă dede preferinţepreferinţe acordateacordate ţărilorţărilor celcel maimai puţinpuţin dezvoltatedezvoltate..

AcordareaAcordarea dede preferinţepreferinţe asimetriceasimetrice înîn scopulscopul dede aa asiguraasigura pacea,pacea,stabilitatea,stabilitatea, libertatealibertatea şişi prosperitateaprosperitatea economicăeconomică înîn regiune,regiune,

Principalele acorduri bilaterale/regionale ale UE includ:

Acordurile de Partenariat Economic negociate cu ţările ACP (Africa,

Caraibe, Pacific) – Acordul Cotonou.

Acordurile de comerţ liber cu Asociaţia Europeană a Liberului Schimb,

Euromed, Mercosur (Mexic, Africa de Sud).

Uniuni vamale cu Turcia, Andorra şi San Marino.

Acordurile de Parteneriat şi Cooperare cu Rusia şi Ucraina.

Tot în categoria acordurilor bilaterale pot fi incluse şi Acordurile Europene

încheiate la începutul anilor 90 cu ţările din Europa Centrală şi de Est.

Politica comercială a Uniunii Europene are două dimensiuni:

Dimensiunea autonomă constă în remediile comerciale pe care Uniunea Europeană le poate

utiliza ca parte a ceea ce se numeşte „protecţie de urgenţă”, respectiv protecţia împotriva

anumitor urgenţe. În practică, aceste urgenţe sunt: dumpingul, subvenţiile şi importurile cu

creştere rapidă.

Dimensiunea externă a politicii comerciale a Uniunii Europene, accentul este pus pe acţiunile

Uniunii Europene ca negociator în sistemul comercial internaţional. Un asemenea rol este jucat,

în primul rând, în contextul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), unde Uniunea

Europeană a devenit un actor important.

Pentru asigurarea comerţului liber şi echitabil UE propune şi susţine un set de PATRU MĂSURI:deschiderea tuturor pieţele de către toţi partenerii, în mod corespunzător;

eliminarea graduală, şi într-un ritm convenit drept acceptabil pentru toate părţile implicate, a

oricăror posibile obstacole, de orice natură ar fi acestea;

rezolvarea amiabilă a oricărei dispute comerciale;

stabilirea unui set de reguli comerciale acceptate de toţi participanţii.

Evoluţii şi tendinţe în comerţul contemporan

Evoluţia liberalizării comerciale şi a integrării pieţelor

CeleCele patrupatru domeniidomenii prioritareprioritare carecare trebuietrebuie săsă asigureasigure consolidareaconsolidarea pieţeipieţeiuniceunice suntsunt:: •• liberalibera circulaţiecirculaţie aa bunurilorbunurilor;; •• liberalibera circulaţiecirculaţie aa serviciilorserviciilor;; ••liberalibera circulaţiecirculaţie aa capitalurilorcapitalurilor;; •• liberalibera circulaţiecirculaţie aa persoanelorpersoanelor..

liberalibera circulaţiecirculaţie aa bunurilorbunurilor,, sese auau înîn vederevedere •• perfecţionareaperfecţionarea fiscalităţiifiscalităţiiinterne,interne, •• îmbunătăţireaîmbunătăţirea procedurilorprocedurilor dede desfăşuraredesfăşurare aa achiziţiilorachiziţiilor publice,publice,•• ameliorareaameliorarea moduluimodului dede stabilirestabilire şişi aplicareaplicare aa standardelorstandardelor şişi normelornormelortehnice,tehnice, sanitare,sanitare, fito/sanitare,fito/sanitare, veterinare,veterinare, dede ambalare,ambalare, etichetareetichetare etcetc.;.; ••simplificareasimplificarea formalităţilorformalităţilor vamalevamale..

circulaţiacirculaţia serviciilorserviciilor,, înîn cadrulcadrul politicilorpoliticilor comercialecomerciale liberalizarealiberalizarea progresivăprogresivăaa comerţuluicomerţului reciprocreciproc cucu serviciiservicii reprezintăreprezintă unun obiectivobiectiv cheiecheie..

LiberaLibera circulaţiecirculaţie aa persoanelorpersoanelor,, esteeste abordatăabordată întrîntr--oo accepţieaccepţie strictstrict legatălegată dedeobiectiveleobiectivele pieţeipieţei interneinterne uniceunice focalizatefocalizate pepe calitateacalitatea lorlor dede generatorigeneratori dedeproducţieproducţie prinprin muncămuncă..

Evoluţii şi tendinţe în comerţul contemporanEvoluţia liberalizării comerciale şi a integrării pieţelor

Obiectivul de modernizareObiectivul de modernizare a comerţului pune un accent deosebit pea comerţului pune un accent deosebit pe aspectele de aspectele de concentrare şi internaţionalizareconcentrare şi internaţionalizare

ConcurenţaConcurenţa reprezintă, libertatea preţurilor, permite consumatorilor să repereze reprezintă, libertatea preţurilor, permite consumatorilor să repereze furnizorii cei mai avantajoşi, iar producătorilor să caute o creştere a clientelei, furnizorii cei mai avantajoşi, iar producătorilor să caute o creştere a clientelei, printrprintr--o comparare continuă a preţurilor.o comparare continuă a preţurilor.

ConcentrareaConcentrarea areare efecteefecte asupraasupra comerţuluicomerţului şişi esteeste ireversibilăireversibilă înîn toatetoate ţărileţărileUniuniiUniunii EuropeneEuropene..

AcesteAceste tendinţetendinţe suntsunt influenţateinfluenţate dede oo serieserie dede factorifactori::• creşterea veniturilor discreţionare (ex: obţinerea unui nou automobil);• creşterea veniturilor discreţionare (ex: obţinerea unui nou automobil);

• dezvoltarea infrastructurilor;• dezvoltarea infrastructurilor;• creşterea ponderii femeii active etc.• creşterea ponderii femeii active etc.

Efecte negative Efecte negative -- deoarece creează posibilitatea unei integrări verticale dedeoarece creează posibilitatea unei integrări verticale de facto facto (producătorul poate să ajungă să depindă de un singur client) sau(producătorul poate să ajungă să depindă de un singur client) sau pentru pentru industriaşi, care pot să ajungă a depinde de un singur client.industriaşi, care pot să ajungă a depinde de un singur client.