01 MEMORII PROIECT TEHNIC

SC EDILITAR CO�STRUCT SRL

Amenajare poduri si podete in localitatea Ivesti, comuna Ivesti, judetul Vaslui; Pr. �r. 172/2011, PTh + DDE

PROIECT TEH�IC SI

DETALII DE EXECUTIE

OBIECTIV:

“ AME�AJARE PODURI SI PODETE I� LOCALITATEA

IVESTI, COMU�A IVESTI, JUDETUL VASLUI”

Proiectant: SC EDILITAR CO�STRUCT SRL

Beneficiar : CO�SILIUL LOCAL IVESTI

2011



LISTA DE RESPO�SABILITATI

SEF PROIECT ing. PELIN CIPRIAN

PODURI ing. PELIN CIPRIAN ing. ROSCA CIPRIAN STUDIU TOPOGRAFIC tehn. MISTREANU DUMITRU STUDIU HIDROLOGIC ing. ADOMNITEI GHEORGHE STUDIU GEOLOGIC ing.geolog.drd. GABRIEL MILAN SAVA VERIFICATOR TEHNIC ATESTAT ing. ONICHE VASILE



PIESE SCRISE

1. Foaie de capat 2. Lista de responsabilitati 3. Memoriu general 4. Memoriu tehnic 5. Studiu geotehnic 6. Studiu hidrologic 7. Referat verificator atestat PIESE DESE�ATE

OBIECT I. PODET DI� BETO� ARMAT TIP C3 PESTE CA�AL COLECTOR (ALBIA

VECHE RAU TUTOVA), SAT IVESTI, COMU�A IVESTI, JUDETUL VASLUI.

• Plan de incadrare in zona P0 • Plan de incadrare in zona P01 • Plan de incadrare in zona P02 • Plan de situatie existent RT1 • Plan de situatie proiectat P1.1 • Plan de trasare P1.2 • Dispozitie generala amonte P1.3 • Dispozitie generala aval P1.4 • Plan fundatii podet P1.5 • Plan cofraj si armare cadru inchis Tip C3 P1.6 • Plan cofraj si armare cadru inchis Tip C3 P1.7 • Plan cofraj si armare cadru inchis Tip C3 P1.8 • Plan cofraj si armare timpan Tip T3 P1.9 • Plan cofraj aripi inclinate Tip A2 P1.10 • Plan de armare aripi inclinate Tip A2 P1.11 • Profil transversal tip rampe acces P1.12 • Detalii sant pamant P1.13 • Detalii sant pereeat P1.14

OBIECT II. PODET TUBULAR DI� BETO� ARMAT Dn 1500mm PESTE U� TORE�T

DE DESCARCARE, AFLUE�T DE STA�GA AL RAULUI TUTOVA, SAT IVESTI, COMU�A

IVESTI, JUDETUL VASLUI.

• Plan de incadrare in zona P0 • Plan de incadrare in zona P01 • Plan de incadrare in zona P02 • Plan de situatie existent RT2 • Plan de situatie proiectat P2.1 • Plan de trasare P2.2 • Dispozitie generala P2.3 • Detalii de executie P2.4 • Profil transversal tip rampe acces P1.12 • Detalii sant pamant P1.13



• Detalii sant pereeat P1.14

OBIECT III. PODET DI� BETO� ARMAT TIP C3 PESTE CA�AL COLECTOR (ALBIA


• Plan de incadrare in zona P0 • Plan de incadrare in zona P01 • Plan de incadrare in zona P02 • Plan de situatie existent RT3 • Plan de situatie proiectat P3.1 • Plan de trasare P3.2 • Dispozitie generala amonte P3.3 • Dispozitie generala aval P3.4 • Plan fundatii podet P3.5 • Plan cofraj si armare cadru inchis Tip C3 P1.6 • Plan cofraj si armare cadru inchis Tip C3 P1.7 • Plan cofraj si armare cadru inchis Tip C3 P1.8 • Plan cofraj si armare timpan Tip T3 P1.9 • Plan cofraj aripi inclinate Tip A2 P1.10 • Plan de armare aripi inclinate Tip A2 P1.11 • Profil transversal tip rampe acces P1.12 • Detalii sant pamant P1.13 • Detalii sant pereeat P1.14

OBIECT IV. POD DI� BETO� ARMAT PESTE RAUL TUTOVA, SAT IVESTI,

COMU�A IVESTI, JUDETUL VASLUI.

• Plan de incadrare in zona P0 • Plan de incadrare in zona P01 • Plan de incadrare in zona P02 • Plan de situatie existent RT4 • Plan de situatie proiectat P4.1 • Plan de trasare P4.2 • Sectiune longitudinala P4.3 • Vedere laterala P4.4 • Detalii executie – Faze tehnologice P4.5 • Detalii executie – Faze tehnologice P4.6 • Armare suprastructura P4.7 • Sectiune transversala suprastructura P4.8 • Plan cofraj – grinzi prefabricate tip I, h = 80 cm, L = 18 m • Armare grinzi tip I, h = 80 cm, L = 18 m • Armare coloane forate P4.9 • Armare coloane forate P4.10 • Plan cofraj – culee P4.11 • Plan cofraj – ziduri intoarse P4.12 • Plan cofraj – ziduri intoarse P4.13 • Plan cofraj – rigla – culee P4.14 • Plan cofraj – sort P4.15 • Detalii armare – culee P4.16



• Detalii armare – ziduri intoarse P4.17 • Detalii armare – ziduri intoarse P4.18 • Detalii armare – rigla – culee P4.19 • Detalii armare – sort P4.20 • Sfert de con. Scari pe taluz. Casiu P4.21 • Plan de trasare. Sfert de con P4.22 • Plan de trasare. Sfert de con. Perspectiva: zona de racordare P4.23 • Detalii zona de racordare cu terasamentul P4.24 • Grinda de rezemare. Detalii de armare P4.25 • Placa de racordare L=3,00m monolita. Detalii de armare P4.26 • Placa de racordare L=3,00m prefabricata. Detalii de armare P4.27 • Detalii rosturi constructive P4.28 • Aparate de reazem din neopren. Caracteristici geometrice P4.29 • Aparate de reazem din neopren. Detalii P4.30 • Aparate de reazem din neopren. Detalii de montaj P4.31 • Parapet combinat. Detalii constructive P4.32 • Parapet combinat. Detalii constructive P4.33 • Detalii gabioane P4.34

OBIECT V. PODET DALAT TIP (D5, L3, A3) PESTE U� TORE�T �ECLASIFICAT

AFLUE�T DE DREAPTA AL RAULUI TUTOVA, SAT IVESTI, COMU�A IVESTI, JUDETUL

VASLUI.

• Plan de incadrare in zona P0 • Plan de incadrare in zona P01 • Plan de incadrare in zona P02 • Plan de situatie existent RT5 • Plan de situatie proiectat P5.1 • Plan de trasare P5.2 • Dispozitie generala aval P5.3 • Dispozitie generala amonte P5.4 • Sectiune transversala A-A P5.5 • Sectiune transversala B-B, C-C P5.6 • Vederi laterale P5.7 • Plan cofraj tronson prefabricat L3 P5.8 • Detalii armare tronson prefabricat L3 P5.9 • Plan cofraj aripa prefabricata A3 P5.10 • Detalii armare aripa prefabricata A3 P5.11 • Parapet combinat. Detalii constructive P4.32 • Parapet combinat. Detalii constructive P4.33 • Detalii gabioane P5.11

Intocmit, Ing. Pelin Ciprian



MEMORIU GE�ERAL

1. DATE GE�ERALE 1.1.Denumirea investitiei: AME�AJARE PODURI SI PODETE I� LOCALITATEA

IVESTI, COMU�A IVESTI, JUDETUL VASLUI

1.2 Elaboratorul studiului: SC EDILITAR CO�STRUCT SRL BARLAD

1.3 Ordonatorul de credite: PRIMARUL COMU�EI IVESTI

1.4 Autoritatea contractanta: CO�SILIUL LOCAL IVESTI

1.5Amplasamentul: DRUMURI SATESTI I� SATUL IVESTI, COMU�A

IVESTI, JUDETUL VASLUI

1.6 Tema, necesitate si oportunitate

Prin tema de proiectare s-a solicitat proiectarea unor podete din beton armat pe drumuri satesti care traverseaza diferite cursuri de apa de importanta minora in satul Ivesti, comuna Ivesti. Terenurile apartin domeniului public al comunei Ivesti, sint in administrarea Consiliului Local Ivesti si este incadrat la categoria de folosinta neagricol – drumuri publice. Podurile din beton sau lemn existente se afla intr-o stare avansata de degradare fizica si morala, circulatia fiind imposibila. De asemenea albiile raurilor si torentelor sunt rectilinii cu maluri abrupte si vegetatie saraca (stuf) iar rampele si accesul la pod sunt din pamant fara santuri sau rigole amenajate. Se poate aprecia ca podurile existente se constituie intr-o amenajare total nesatisfacatoare atat din punct de vedere al regimului hidrologic, cat si din punct de vedere al asigurarii continuitatii circulatiei in conditii optime de siguranta si confort.








OBIECT IV. POD DI� BETO� ARMAT PESTE RAUL TUTOVA, SAT IVESTI, COMU�A




VASLUI.



Obiective generale

• Dezvoltarea şi modernizarea spaţiului rural românesc, format din satele componente ale comunelor, satele aparţinând oraşelor şi municipiilor şi zonele periurbane, prin legarea zonelor unde se aplica Programul la reţeaua de drumuri publice comunale, judeţene şi naţionale prin poduri, podeţe şi punţi pietonale;

• Imbunatatirea situatiei existente a infrastructurii din cadrul spatiului rural, imbunatatirea atat a conditiilor de viata cat si a standardelor de munca si mentinerea populatiei in spatiul rural.

Obiective specifice

• Sprijinirea activitatilor economice, comerciale si turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;

• Ameliorarea in conformitate cu standardele in vigoare a conditiilor igienico-sanitare ale locuitorilor si a activitatilor productive desfasurate;

• Creşterea pieţei agricole şi a investiţiilor locale, îmbunătăţirea stării de sănătate prin creşterea frecvenţei controalelor şi intervenţiilor medicale, creşterea frecvenţei şcolare şi scăderea abandonului şcolar.

2. CARACTERISTICILE PRI�CIPALE ALE CO�STRUCTIEI

� Clasa de importanta - IV � Categoria de importanta (conf. HG 766/1997) - C � Acceleratia terenului pentru proiectare, ag - 0.28g � Zona climatica - III � Zona eoliana - B � Valoarea caracteristica a incarcarii

din zapada pe sol in amplasament, S0,k - 2.5kN/mp � Gradul de rezistenta la foc - I � Risc de incendiu - mic

3. DATE TEH�ICE ALE LUCRARII

3.1.1 – Amplasamentul lucrarilor

Lucrarile propuse a se executa vor pastra actualele amplasamente ale podurilor peste parauri in sectiunile de drumuri satesti in comuna Ivesti. Conform Ordonantei Guvernului nr. 43/97 aprobata prin Legea nr. 82/98 drumul luat in studiu este drum public, de interes local, aflat in administrarea Consiliului local Ivesti. Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla, respectiv comuna Ivesti.

Suprafata si situatia juridica a terenului



Terenul ocupat de obiectivul de investitie pod din beton armat si rampe acces se afla situat pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti, in domeniul public al comunei Ivesti si in administrarea Consiliului Local Ivesti. Suprafata ocupata = 4400 mp

Suprafata totala ocupata = 4400 mp






Terenul ocupat de obiectivul de investitie pod din beton armat si rampe acces se afla situat pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti, este in domeniul public al comunei Ivesti si in administrarea Consiliului Local Ivesti. Suprafata ocupata = 2200 mp




Terenul ocupat de obiectivul de investitie pod din beton armat, rampe acces se afla situat pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti si este in domeniul public al comunei Ivesti si in administrarea Consiliului Local Ivesti. Suprafata ocupata = 2200mp




Terenul ocupat de obiectivul de investitie pod din beton armat se afla situat pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti, este in domeniul public al comunei Ivesti si in administrarea Consiliului Local Ivesti. Suprafata ocupata = 1900 mp




VASLUI.

Terenul ocupat de obiectivul de investitie pod din beton armat se afla situat pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti, este in domeniul public al comunei Ivesti si in administrarea Consiliului Local Ivesti. Suprafata ocupata = 400 mp


SUPRAFATA TOTALA OCUPATA DE OBIECTIVUL DE I�VESTITIE = 11100 mp

Regimul tehnic al terenului

Lucrarile propuse a se executa pastreaza vechiul amplasament al podurilor existente si al rampelor de acces care il deservesc, precum si al albiilor vechi ale cursurilor de apa. 3.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

3.2.1 – Zona seismica

Avand in vedere prevederile normativului P100/1/2006 comuna Ivesti se incadreaza in: � acceleratia terenului pentru proiectare …… ag = 0.28g � perioada de colt a spectrului de raspuns …. Tc = 1.0 sec



3.2.2 Zona climatica

Zona climatica de calcul este III, tip climatic I, regim hidrologic " 2b" corespunzator conditiilor hidrologice mediocre si defavorabile. Temperatura medie anuala este 8-9 grdC cu 500 mm/an nivel de precipitatii, vant determinant crivatul, polei, chiciura. Numarul mediu anual al zilelor de inghet este 100 zile/an, adancimea de inghet de 1,0 m.

3.2.3 Consideratii geologice si geotehnice

Consideratii geomorfologice, geologice, hidrologice si hidrogeologice ale zonei studiate

Din punct de vedere geologic, zona studiată aparţine Platformei Bârladului (în nordul

subunităţii Colinele Tutovei), unitate structurală majoră, caracterizată de structurile simple, necutate, a formaţiunilor sedimentare acumulate în etapa de stabilitate a platformei.

Platforma Bârladului reprezintă o porţiune din marginea Platformei Moldoveneşti, afundată tectonic şi neimplicată în procese orogenetice.

Caracteristic acestei platforme este marea dezvoltare a formaţiunilor Jurasice, prezenţa Permo – Triasicului precum şi continuarea sedimentării după Meoţian, până în Romanian.

Cele mai noi formaţiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparţin ciclului Badenian superior – Romanian (nisipuri, argile) şi Cuaternarului (siltite, pietrişuri), formaţiunile din urmă fiind caracterizate de terasele (3) ce însoţesc principala arteră hidrografică a Depresiunii Bârladului (râul Bârlad).

În dreptul zonei supuse prezentului studiu, Meoţianul atinge întreaga sa grosime stratigrafică, întrucât aici, apar pe culmile dealurilor, primele formaţiuni pliocene, concordant şi în continuitate de sedimentare peste cele meoţiene.

Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul Romanianului şi cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor reliefului Platformei Bârladului.

Zona studiată face parte din subunitatea Colinelor Tutovei. Trăsătura esenţială a acestui relief colinar o constituie interfluviile înguste, alungite, pe direcţia NV – SE, separate de văi paralele cu versanţi abrupţi, afectaţi de puternice procese de eroziune, şiroiri, râpe şi alunecări de teren.

Colinele prezintă înălţimi de sub 300 m, adâncimea fragmentării variază între 200 – 250 m iar orientarea versanţilor este predominant E - V. Relieful structural este tipic de monoclin cu interfluvii prelungi şi cu lungimi ce variază între 50 - 100 Km.

O caracteristică a zonei studiate o constituie intensele procese de eroziune care au afectat versanţii şi care au condus la constituirea unor noi forme de relief cum ar fi ravenele.

Caracteristic acestei subunităţi este relieful sculptural datorat constituţiei geologice (roci friabile) care au permis adâncirea reţelei hidrografice, o dinamică accentuată a proceselor de pantă şi crearea unei energii mari de relief. Coamele colinelor sunt în cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slabă înclinaţie S-V şi ocupă suprafeţe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este caracteristic paralelismul văilor şi ale culmilor dealurilor.

Relieful actual prezintă un aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare şi deluroase sau sub formă de platouri joase ale căror altitudini se repetă pe suprafeţe întinse, lăsând impresia că provin dintr-o suprafaţă unică ce a fost fragmentată de văile râurilor.

În zona studiată colinele sunt joase fiind strâns legate de variaţiile de facies petrografic, de fragmentarea şi modelarea versanţilor cu altitudini cuprinse între 60 şi 120 m iar adâncirea văilor nu depăseste 30-50 m.

Podurile unor interfluvii, a căror înclinare generală este determinată de structura geologică, prezintă înclinări de 3-50. Versanţii văilor cu energie mică se carterizează prin declivităţi de 4 - 120, iar cei al văilor importante şi în special al cuestelor au de obicei declivităţi de 10 - 250.

Pe seama interacţiunii factorilor denudaţiei cu cei geologici s-au separat trei tipuri de forme de relief distincte: structural, sculptural şi de acumulare.



Relieful sculptural se manifestă cu precădere pe interfluvii dar şi pe versanţii ce sunt afectaţi de spălări, procese torenţiale şi alunecări de teren. Rezultatul acestor procese sunt formele de relief estompate, larg vălurite, acoperite uneori de o cuvertură de prafuri argiloase cu grosimi variabile (2-4 m). În aceste condiţii formaţiunile sarmaţiene (complexul argilos-nisipos-marnos) apare la suprafaţă doar pe versanţii cu înclinări accentuate, în ravene sau în fruntea unor abrupturi.

Condiţiile naturale din această subunitate de relief au permis dezvoltarea unor procese geomorfologice de versant şi a unui microrelief deluvial caracteristic. Pe marea majoritate a versanţilor subunităţii sunt vizibile consecinţele eroziunii, ale torenţilor şi alunecărilor de teren.

Relieful de acumulare se dezvoltă în lungul apelor care străbat văile mai importante, la contactul dintre diferitele trepte ori atenuările de pantă fiind reprezentat prin şesuri, terase, conuri de dejecţie, glaciesuri coluviale şi proluviale. Şesurile sunt formele de relief cele mai recente fiind alcătuite din formaţiuni aluvionare cu grosimi variable (2-25 m) reprezentate de o alternanţă de depozite nisipoase şi formaţiuni argiloase cu rare intercalaţii de pietrişuri şi marne.

Eroziunea rapidă a reliefului a fost favorizată în special de această constituţie litologică constituită dintr-un complex de argile, nisipuri şi intercalaţii lenticulare de de pietrişuri şi marne.

Tectonica cuverturii, inclusiv a celei neogene, este rezultanta mulării reliefului vechi, de către depozitele noului ciclu, combinată cu efectul mişcărilor verticale negative (ce au declanşat sedimentarea) sau pozitive (cu apariţia reliefului).

Formaţiunile sedimentare prezintă o înclinare NV – SE de circa 10, ceea ce se materializează, pentru unele orizonturi reper (pietrişurile de Bălăbăneşti), cu o înclinare de 7 – 8 m/km.

Ulterior, poziţia cvasiorizontală a formaţiunilor sedimentare a fost influenţată de mişcările neotectonice, fapt pus în evidenţă de deformarea unor terase aparţinând Cuaternarului.

Pentru obţinerea datelor necesare elaborării studiului s-au executat 2 foraje geotehnice, diferite lucrări de investigare geotehnică, au fost luate în considerare şi alte date geotehnice obţinute cu ocazia lucrărilor executate anterior în zonă precum şi studii aflate in arhiva proprie (referate doctorat). Analizele specifice făcute pe probele recoltate din teren conduc la concluzia că formaţiunile sedimentare constituite din depuneri de argile prăfoase, se găsesc în continuitate de sedimentare peste formaţiunile sedimentare aparţinând Romanianului, Meoţianului şi Sarmaţianului, acestea fiind constituite dintr-o alternanţă de argile, nisipuri argiloase, argile nisipoase, nisipuri şi marne.




MEMORIU TEH�IC

1. DATE GE�ERALE 1.1.Denumirea investitiei: AME�AJARE PODURI SI PODETE I� LOCALITATEA

IVESTI, COMU�A IVESTI, JUDETUL VASLUI

1.2 Elaboratorul studiului: SC EDILITAR CO�STRUCT SRL BARLAD

1.3 Ordonatorul de credite: PRIMARUL COMU�EI IVESTI

1.4 Autoritatea contractanta: CO�SILIUL LOCAL IVESTI

1.5 Amplasamentul: DRUMURI SATESTI I� SATUL IVESTI, COMU�A

IVESTI, JUDETUL VASLUI

2. CARACTERISTICILE PRI�CIPALE ALE CO�STRUCTIEI

� Clasa de importanta (conf. P 100/92, tabel 5.1) - III � Categoria de importanta (conf. HG 766/1997) - C � Acceleratia terenului pentru proiectare, ag - 0.28g � Zona climatica - III � Zona eoliana - B � Valoarea caracteristica a incarcarii

din zapada pe sol in amplasament, S0,k - 2.5kN/mp � Gradul de rezistenta la foc - I � Risc de incendiu - mic

In conformitate cu prevederile normativului P100/92, completat si modificat in 1996 constructia fata de amplasament, forma si alcatuire se incadreaza astfel:

Dupa importanta: - clasa III de importanta (constructii de importanta normala)

Dupa intensitatea actiunii seismice: constructia analizata este amplasata in zona seismica de calcul corespunzatoare unei acceleratii a terenului pentru proiectare „ag” de 0.28 g (hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de virf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ulttime).

Conditiile locale de teren sint descrise prin valorile perioadei de control (colt) „Tc” a spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat. Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc = 1.0 s

Incadrarea obiectivului de investitie in categorii de importanta si clase de importanta din punct de vedere hidrotehnic (constructii hidrotehnice aferente cailor de comunicatie terestre) este reglementata in STAS101000/0-75 “Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor” si in STAS 4273-83 “Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta”.

Obiectivul de investitie se incadreaza in CLASA DE IMPORTANTA IV – constructii de importanta secundara conform Tabelului 1.1. (Constructii hidrotehnice a caror avariere are o influenta redusa asupra altor obiective social-economice) si in CATEGORIA DE IMPORTANTA 4-Constructii hidrotehnice pentru drumuri comunale conf. Tabelului 1.11 (Constructii hidrotehnice aferente cailor de circulatie publica ).



Solutia constructiva propusa are la baza Ordonanta Guvernului nr. 43/97 privind regimul juridic al drumurilor si Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, aprobate cu Ordinul 45/1993 al MT. La proiectare s-a tinut seama de functia care o are podul si rampele de acces in reteaua rutiera (drum comunal), clasa tehnica, utilizarea rationala a terenului, conservarea si protejarea mediului inconjurator, precum si de necesitatea desfasurarii circulatiei in conditii de siguranta conform : - categoria functionala - drum comunal (conf. HG 44/99) - clasa tehnica IV - viteza de proiectare 40 km/h - clasa de importanta a obiectivului este III, conform Legii 10/95si normativului P100/92 si categoria de importanta C determinata in baza regulamentului elaborat de MLPAT cu nr. 31/N/1995 din 02.12.1995 .

In conformitate cu H.G. 766/1997 – Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a

constructiilor - Metodologie pentru stabilirea categoriei de importanta a constructiilor – a fost stabilita categoria de importanta: _______________________________________________________________________ Nr. crt. Factorul determinat Criteriile asociate ______________________________________________________________________________________ K(n) P(n) P(i) P(ii) P(iii) ______________________________________________________________________________________ 1 2 1 1 0 0 2 2 3 4 4 2 3 2 2 2 1 2 4 2 4 6 4 2 5 2 2 2 2 2 6 2 2 2 2 1 ______________________________________________________________________________________ TOTAL 14 ______________________________________________________________________________________

Conform tab. 3/pag 127 din “Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor - Metodologie pentru stabilirea categoriei de importanta a constructiilor” pentru valori ale punctajului total cuprinse intre 6 si 17 puncte corespunde categoria de importanta a constructiei “C” (constructii de categorie normala).

Conform Codului de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, indicativ CR 1-1-3-2005 valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in amplasamentul constructiei

s0,k =2.5 kn/mp. Conform STAS 10101/20 – 92 amplasamentul se incadreaza in zona B din punct de vedere al

actiunii vantului, iar presiunea dinamica de baza stabilizata, la inaltimea de 10 m deasupra terenului este 0,42 kN/mp.

Conform Ordonantei nr. 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor, rampele de acces la pod sunt drumuri publice (obiective de utilitate publica destinate circulatiei rutiere, in scopul satisfacerii cerintelor de transport unitar ale economiei nationale ale populatiei si de aparare a tarii si sunt proprietati publice), si de asemenea sunt drumuri de interes local deschise circulatiei publice.

La proiectare s-a tinut seama de categoria functionala a drumurilor, traficul rutier, siguranta circulatiei, normele tehnice, factorii economici, sociali si de aparare, de utilizarea nationala a terenurilor, conservarea si protectia mediului inconjurator si de planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, precum si de normele tehnice in vigoare pentru adaptarea acestora la cerintele pietonilor, ciclistilor, persoanelor cu handicap si de varsta a treia.

Conform Ordonantei nr. 45/27.01.1998 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, prezentul proiect s-a facut in functie de categoria drumurilor din punct de vedere functional si de clasa lor tehnica determinata potrivit normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice. Astfel rampele de acces sunt drumuri comunale, de clasa tehnica V, cu doua benzi de



circulatie si viteza de proiectare pentru relief de deal 40 km/h. In localitati se respecta principiul racordarii drumurilor de acelasi rang: drum comunal cu strazi principale in sate.

S-a respectat la proiectare stabilirea elementelor geometrice ale traseelor modernizate in functie de clasa tehnica si de viteza de proiectare:

- raza minima ale curbelor in plan: 60,00 m; - declivitati maxime: 7%; - declivitati exceptionale: 8%; - razele minime ale racordarilor verticale convexe: 800,00 m; - razele minime ale racordarilor verticale concave: 1000,00 m; - distanta de vizibilitate: 70,00 m; - traficul sa nu depaseasca debitul recomandabil corespunzator nivelului de serviciu “B”. Conform “Normativului privind stabilirea cerintelor tehnice de calitate a drumurilor legate de

cerintele utilizatorilor” la amenajarea rampelor de acces s-a tinut cont de Nivelul de performanta (N) reprezentat de totalitatea cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca, corespunzator categoriei lor “Nivel N3”.

1. – exigente ale suprafetelor de rulare - planeitatea suprafetei de rulare - rugozitatea suprafetei de rulare - capacitatea portanta a sistemului rutier

2. – rezistenta, stabilitate si siguranta in exploatare 3. – asigurarea evacuarii apelor 4. – exigente pe timp de iarna - nivel de interventie 2 si 3 - nivel de viabilitate pe timp de iarna – II 5. – exigente de vizibilate - asigurarea confortului optic - eliminarea distorsiunilor optice si a posibilitatilor de confuzie 6. – exigente de igiena, dotari cu spatii de servicii si parcari 7. – exigente acustice. De asemenea s-a stabilit si capabilitatea punerii in practica a cerintelor utilizatorilor: - capacitatea din punct de vedere tehnic;

- capacitatea din punct de vedere financiar; - capacitatea din punct de vedere juritic.

Prin modernizarea rampelor de acces se urmareste realizarea tuturor lucrarilor necesare satisfacerii cerintelor traficului in conditii de siguranta si confort , aducerea drumului la parametrii impusi de normativele in vigoare, si consta, in principal in : • corectia elementelor geometrice,profiluri longitudinale si transversale, curbe, suprainaltari etc; • amenajarea acostamentelor si a intersectiilor cu alte drumuri ; • santuri de colectare si dirijare a apelor pluviale ; • executarea unui sistem rutier care sa satisfaca cerintele traficului in zona.

3. CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE AMPLASAME�TULUI

Conform studiului geotehnic intocmit, terenul prezinta urmatoarea stratificatie: Obiect I. Albia veche a riului Tutova (Canal colector)

Stratificatia terenului

Pe amplasamentul podului a fost executate doua foraje in albia veche a riului Tutova, la adancimea de 8.40 m. Stratificatia terenului se prezinta neuniforma, dezvoltata intr-un facies specific aluvionar ce se inscrie in structura geologica a torentului si este reprezentata litologic dupa cum urmeaza: -stratificatia terenului de la firul apei:



F1 (CTN 97.20 m) - 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.90 m - argile nisipoase, plastic moi, negre; - 0.90 – 1.30 m - nisipuri fin – mediu grosiere, îndesare medie, galbene; - 1.30 – 2.90 m - argile nisipoase plastic consistente, galben- maronii; - 2.90 – 4.50 m - argile plastic consistente, cenuşiu-negricioase; - 4.50 – 6.90 m - nisipuri slab argiloase, cenuşiu–negricioase; - 6.90 – 8.30 m - argile plastic tari, negre;

F2 (CTN 97.50 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 1.00 m - argile nisipoase, plastic moi, negre; - 1.00 – 1.40 m - nisipuri fin – mediu grosiere, îndesare medie, galbene; - 1.40 – 2.90 m - argile nisipoase plastic consistente, galben- maronii; - 2.90 – 4.40 m - argile plastic consistente, cenuşiu-negricioase; - 4.40 – 7.00 m - nisipuri slab argiloase, cenuşiu–negricioase; - 7.00 – 8.40 m - argile plastic tari, negre

Nivelul hidrostatic apare la - 4.50 m de la nivelul solului.

Obiect II


Pe amplasamentul podului a fost executate doua foraje in albia unui torent (in zona albiei vechi a riului Tutova, la adancimea de 9.00 m.) Stratificatia terenului se prezinta neuniforma, dezvoltata intr-un facies specific aluvionar ce se inscrie in structura geologica a torentului si este reprezentata litologic dupa cum urmeaza: -stratificatia terenului de la firul apei: F1 (CTN 92.50 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.80 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 0.80 – 1.90 m - argile nisipoase, plastic moi, cenuşii-maronii; - 1.90 – 2.80 m - nisipuri slab argiloase, îndesare medie, gălbui; - 2.80 – 4.10 m - argile plastic consistente, cenuşiu-negricioase; - 4.10 – 6.70 m - nisipuri slab argiloase, cenuşiu–gălbui; - 6.70 – 8.50 m - argile plastic tari, negre

F2 (CTN 92.80 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.70 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 1.80 – 2.90 m - nisipuri slab argiloase, îndesare medie, gălbui; - 2.90 – 4.00 m - argile plastic consistente, cenuşiu-negricioase; - 4.00 – 6.80 m - nisipuri slab argiloase, cenuşiu–gălbui; - 6.80 – 8.70 m - argile plastic tari, negre

Nivelul hidrostatic apare la - 4.00 m de la nivelul solului.

Obiect III. Albia veche a riului Tutova (Canal colector)


Pe amplasamentul podului a fost executate doua foraje in albia veche a riului Tutova, la adancimea de 8.80 m. Stratificatia terenului se prezinta neuniforma, dezvoltata intr-un facies specific aluvionar ce se inscrie in structura geologica a torentului si este reprezentata litologic dupa cum urmeaza:



-stratificatia terenului de la firul apei: F1 (CTN 95.95 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 1.00 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 1.00 – 2.10 m - argile nisipoase, plastic moi, cenuşii-maronii; - 2.10 – 2.90 m - nisipuri slab argiloase, îndesare medie, gălbui; - 2.90 – 4.50 m - argile slab nisipoase plastic consistente, cenuşiu-negricioase; - 4.50 – 7.00 m - nisipuri slab argiloase, cenuşiu–gălbui; - 7.00 – 8.80 m - argile plastic tari, negre.

F2 (CTN 94.25 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.80 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 0.80 – 1.70 m - argile nisipoase, plastic moi, cenuşii-maronii; - 1.70 – 2.80 m - nisipuri slab argiloase, îndesare medie, gălbui; - 2.80 – 4.60 m - argile slab nisipoase plastic consistente, cenuşiu-negricioase; - 4.60 – 6.90 m - nisipuri slab argiloase, cenuşiu–gălbui; - 6.90 – 8.60 m - argile plastic tari, negre.

Nivelul hidrostatic apare la – 2.90 m de la nivelul solului.

Obiect IV


Pe amplasamentul podului a fost executate doua foraje in albia noua a riului Tutova, la adancimea de 12.10 m. Stratificatia terenului se prezinta neuniforma, dezvoltata intr-un facies specific aluvionar ce se inscrie in structura geologica a torentului si este reprezentata litologic dupa cum urmeaza: -stratificatia terenului de la firul apei: F1 (CTN 99,15 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.40 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 0.40 – 1.20 m - argile nisipoase, plastic moi, cenuşii-negricioase; - 1.20 – 1.90 m - argile plastic moi,cenuşii; - 1.90 – 2.50 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 2.50 – 4.00 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie; - 4.00 – 5.60 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 5.60 – 12.10 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie.

F2 (CTN 98,30 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.40 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 0.40 – 1.10 m - argile nisipoase, plastic moi, cenuşii-negricioase; - 1.10 – 2.00 m - argile plastic moi, cenuşii; - 2.00 – 2.40 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 2.40 – 3.90 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie; - 2.40 – 3.90 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie; - 3.90 – 5.50 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 5.50 – 12.10 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie




Obiect V


Pe amplasamentul podului a fost executate doua foraje in albia torentului (afluent de dreapta al riului Tutova), la adancimea de 8.10 m. Stratificatia terenului se prezinta neuniforma, dezvoltata intr-un facies specific aluvionar ce se inscrie in structura geologica a torentului si este reprezentata litologic dupa cum urmeaza: -stratificatia terenului de la firul apei: F1 (CTN 99,15 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.40 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 0.40 – 1.20 m - argile nisipoase, plastic moi, cenuşii-negricioase; - 1.20 – 1.90 m - argile plastic moi,cenuşii; - 1.90 – 2.50 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 2.50 – 4.00 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie; - 4.00 – 5.60 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 5.60 – 8.10 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie.

F2 (CTN 98,30 m)

- 0 – 0.15 m - sol vegetal; - 0.15 – 0.40 m - argile prăfoase, microporice, alb-gălbui; - 0.40 – 1.10 m - argile nisipoase, plastic moi, cenuşii-negricioase; - 1.10 – 2.00 m - argile plastic moi, cenuşii; - 2.00 – 2.40 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 2.40 – 3.90 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie; - 2.40 – 3.90 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie; - 3.90 – 5.50 m - nisip fin – mediu grosier, slab sortat, gălbui; - 5.50 – 8.00 m - argilă slab nisipoasă, plastic consistentă, maronie


Studiu hidrologic – privind debitul maxim cu probabilitatea de depasire de 0,3%, 1% si 5% Sectiunile de calcul pentru care s-au efectuat studiul de debite asigurate este o sectiune cu curgere nepermanenta. Datele morfohidrografice care au stat la baza calculului debitului maxim au fost determinate de pe hartile topografice la scara 1 : 25.000. Pentru calculele propriu-zise s-au utilizat metodologiile elaborate de I.N.H.G.A. Bucuresti. OBIECT I. PODET DI� BETO� ARMAT TIP C3 PESTE CA�AL COLECTOR (ALBIA


Din studiul hidrologic efectuat au rezultat: Qmax(0.30%) = 7.10mc/sec. Suprafata bazin hidrografic Qmax(0.5%) = 6.20mc/sec. F = 0.90 kmp Qmax(1.00%) = 5.00mc/sec Qmax(2.00%) = 4.00mc/sec Qmax(3.00%) = 3.40mc/sec Qmax(5.00%) = 2.70mc/sec Qmax(20.0%) = 1.50mc/sec






Din studiul hidrologic efectuat au rezultat: Qmax(0.30%) = 5.00mc/sec. Suprafata bazin hidrografic Qmax(0.5%) = 4.30mc/sec. F = 0.50 kmp Qmax(1.00%) = 3.50mc/sec Qmax(2.00%) = 2.80mc/sec Qmax(3.00%) = 2.40mc/sec Qmax(5.00%) = 1.90mc/sec Qmax(20.0%) = 1.10mc/sec OBIECT III. PODET DI� BETO� ARMAT TIP C3 PESTE CA�AL COLECTOR (ALBIA





Din studiul hidrologic efectuat au rezultat: Qmax(0.30%) = 446.00mc/sec. Suprafata bazin hidrografic Qmax(0.5%) = 378.00mc/sec. F = 632.00 kmp Qmax(1.00%) = 315.00mc/sec Qmax(2.00%) = 250.00mc/sec Qmax(3.00%) = 215.00mc/sec Qmax(5.00%) = 170.00mc/sec Qmax(20.0%) = 91.00mc/sec OBIECT V. PODET DALAT TIP (D5, L3, A3) PESTE U� TORE�T �ECLASIFICAT


VASLUI.


In cadrul proiectului se vor realiza modernizarea podetelor existente prin inlocuire cu poduri si podete din beton armat, amenajarea albiilor cursurilor de apa in zona podetelor si a rampelor de acces la podete. De asemnea s-a prevazut amenajarea drumurilor laterale rampelor de acces in



vecinatatea podurilor si podetelor ce se vor amenaja si moderniza pentru sistematizarea coerenta a suprafetelor de scurgere a apelor pluviale in aceste zone . In proiect au fost prevazute numai materiale agrementate tehnic conform reglementarilor nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia UE; aceste materiale vor fi in concordanta cu prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate la executia lucrarilor . Podurile proiectate indeplinisc conditiile necesare in vederea satisfacerii urmatoarelor functiuni: - asigurarea continuitatii circulatiei autovehiculelor si pietonilor in conditii de siguranta corespunzatoare peste parau; - deschiderea adoptata, cat si sectiunea de scurgere a albiei cursului de apa, asigura conditii optime de evacuare din zona debitului provenit din precipitatii la asigurarea corespunzatoare clasei de importanta a lucrarii de baza, inclusiv garda sau inaltimea libera sub pod. 4. CAPACITATI



� pod din beton armat tip C3

- lungimea podului - 6.00 m; - latimea podului - 15.90 m; - lumina - 3.00 m; - parte carosabila - 5.50 m; - acostamente - 2x0.75 m; - panta hidraulica - 0.04 %; - debitul maxim in regim natural (0,5%) - 6.20 mc/sec; - debitul de calcul capabil in regim amenajat - 9.00 mc/sec; - cota rosie pe pod - 101.65 m; - inaltimea de trecere libera - 0.5 m; - inaltimea de siguranta - 0.5 m; - cota fundului albiei in ax - 98.10 m;

- sectiunea de scurgere - 5.60 mp;

� rampe acces la podet

- cu latimea de 7.50 m - 210.00 ml - santuri si rigole - 120.00 ml - suprafata carosabila - 1155.00 mp - suprafata acostamente - 315.00 mp




� podet din beton armat

- lungimea podului - 4.00 m; - latimea podului - 15.23 m; - lumina - 1.50 m; - parte carosabila - 5.50 m; - acostamente - 2x0.75 m; - panta hidraulica - 1.30 %; - debitul maxim in regim natural (0,5%) - 4.30 mc/sec - debitul de calcul capabil in regim amenajat - 4.44 mc/sec - cota rosie pe pod - 101.52 m



- cota fundului albiei in ax - 98.99 m

- sectiunea de scurgere - 1.80 mp � rampe acces la podet




� podet din beton armat

- lungimea podului - 6.00 m; - latimea podului - 15.90 m; - lumina - 3.00 m; - parte carosabila - 5.50 m; - acostamente - 2x0.75 m; - panta hidraulica - 1.30 %; - debitul maxim in regim natural (0,5%) - 11.30 mc/sec - debitul de calcul capabil in regim amenajat - 50.83 mc/sec - cota rosie pe pod - 98.65 m - inaltimea de trecere libera - 0.5 m - inaltimea de siguranta - 0.5 m - cota fundului albiei in ax - 99.26 m

- sectiunea de scurgere - 5.60 mp

� rampe acces la podet


OBIECT IV. POD DI� BETO� ARMAT PESTE RAUL TUTOVA, SAT IVESTI,

COMU�A IVESTI, JUDETUL VASLUI.

� Pod din beton armat peste paraul Tutova, cu lungimea suprastructurii L=18.00m

- lungimea suprastructurii - 18,00 m; - deschiderea de calcul - 15,90 m; - ziduri intoarse - 2 x 3,00 m; - partea carosabila - 6,00 m; - lungimea podului - 24,00 m; - latimea podului - 7,00 m; - debitul maxim in regim natural (0,5%) - 387.00 mc/sec - debitul de calcul capabil in regim amenajat - 405.47 mc/sec - cota rosie pe pod - 102.90 m - inaltimea de trecere libera - 0.75 m - inaltimea de siguranta - 0.75 m - cota fundului albiei - 95.75 m - panta hidraulica - 0.18% - sectiunea de scurgere - 77.97 mp



� amenajare albie

- lungime - 45 ml OBIECT V. PODET DALAT TIP (D5, L3, A3) PESTE U� TORE�T �ECLASIFICAT


VASLUI.

� Podet dalat tip (D5, L3, A3)

- lungimea podului - 8.00 m; - latimea podului - 17.02 m; - lumina - 5.00 m; - parte carosabila - 5.50 m; - acostamente - 2x0.75 m; - panta hidraulica - 1.40%; - debitul maxim in regim natural (0,5%) - 105.74 mc/sec - debitul de calcul capabil in regim amenajat - 17.20 mc/sec - cota rosie pe pod - 79.69 m - inaltimea de trecere libera - 0.5 m - inaltimea de siguranta - 0.5 m - cota fundului albiei in ax - 75.85 m - sectiunea de scurgere - 9.35 mp � amenajare albie

- lungime - 70 ml

5. STRUCTURA CO�STRUCTIVA

Obiect I si Obiect III Podet din beton armat tip C3

� caracteristici prefabricate

-cadre inchise tip C3 6 buc � inaltime 3,00 m � latime 1,60 m � volum beton 5,15 mc � greutate 13,10 to/buc � lumina 3,0 m - aripi inclinate tip A2 4 buc � inaltime 2,80 m � latime 3,10 m � volum beton 1,79 mc � greutate 3,63 to/buc

- timpane tip T3 2 buc � inaltime 0,4 m � latime 0,25 m � volum beton 0,49 mc � greutate 1,60 to/buc



Obiect II

Podet tubular Dn1500mm

- tuburi Premo Dn1500 mm – 3 buc Tuburi PREMO Dn 1500 mm

- Diametru exterior: D1 = 1930 mm - Diametru interior: D2 = 1500 mm - Grosime: t = 215 mm - Lungime: L = 5225 mm - Greutate: G = 7.40 t

Obiect IV Pod din beton armat

� caracteristici prefabricate suprastructura (grinzi cu corzi aderente)

- numar prefabricate deschidere 6 bucati - lungime grinda prefabricata L = 18.00 m; - lungime de calcul L = 17.30 m; - volum beton grinda Vb = 7.33 mc/sec; - greutate grinda G = 18.30 t/buc; Obiect V

Podet dalat tip (L3, D5, A3)

� caracteristici prefabricate

� elevatii prefabricate tip L3 (tronsoane prefabricate)

- numar prefabricate corp podet 11 bucati - inaltime prefabricat H = 3.20 m - lungime prefabricat L = 1.50 m; - latime prefabricat l = 1.60 m; - volum beton prefabricat C18/22.5 Vb = 2.13 mc/buc; - otel PC52 si OB37 g = 190.00 kg - greutate prefabricat G = 5.30 t/buc;

� dale prefabricate tip D5

- inaltime prefabricat H = 0.40 m - lungime prefabricat L = 5.90 m; - lungime de calcul prefabricat L = 5.30 m; - latime prefabricat l = 0.79 m;

• dale prefabricate tip D5 marginale

- volum beton prefabricat C25/30 Vb = 1.84 mc/buc; - volum beton prefabricat C16/25 Vb = 0.52 mc/buc; - otel PC52 si OB37 g = 280.00 kg - greutate prefabricat G = 5.90 t/buc; - numar de elemente corp podet n = 2 buc

• dale prefabricate tip D5 curente

- volum beton prefabricat C25/30 Vb = 1.84 mc/buc; - otel PC52 si OB37 g = 112.00 kg - greutate prefabricat G = 4.60 t/buc; - numar de elemente corp podet n = 22 buc

� dale prefabricate protectie sapa hidroizolatie

- numar prefabricate corp podet 96 bucati



- inaltime prefabricat H = 0.05 m - lungime prefabricat L = 5.90 m; - latime prefabricat l = 0.20 m; - volum beton prefabricat C6/7.5 Vb = 0.01 mc/buc; - greutate prefabricat G = 14 kg/buc;

� aripi inclinate prefabricate tip A3

- numar prefabricate amonte - aval 4 bucati - inaltime prefabricat H = 3.20 m - lungime prefabricat L = 3.70 m; - latime prefabricat l = 1.55 m; - volum beton prefabricat C18/22.5 Vb = 2.10 mc/buc; - otel PC52 si OB37 g = 297.00 kg - greutate prefabricat G = 5.25 t/buc; Rampe de acces la poduri si podete

Rampele de acces au lungimile prevazute in capitolul capacitati si profilul transversal sub forma de acoperis in aliniament cu panta transversala de 2.5%. Panta transversala a acostamentului va fi de 4% in aliniament. Acostamentele se vor impietrui cu un strat din piatra sparta de 10 cm pe substrat de nisip de 5 cm. Sistemul rutier s-a stabilit in functie de traficul de perspectiva (2015) si este format din: � nisip……………………………………. 7 cm � balast…………………………….…….. 20 cm � Piatra sparta……………………………. 12 cm total = 39 cm

Prin proiectare se vor asigura nivelele de performanta corespunzatoare celor sase cerinte de

calitate, conform prevederilor Legii 10/1995:

Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice si seismice:

Rezistenta si stabilitatea podului se vor asigura prin: -punerea in opera a materialelor specificate in caietele de sarcini -respectarea tehnologiilor de executie prevazute in caietele de sarcini Pentru lucrari de terasamente se vor folosi numai paminturi clasificate ca bune si foarte bune prin STAS 1243/88. Paminturile prafoase si argiloase clasificate ca mediocre vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/75. Infrastructurile s-au dimensionat in conditiile date din normativele in vigoare, datorita claritatii solicitarilor produse de incarcarile seismice, care provin din simplitatea schemelor statice, s-a adoptat solutia grinzilor simplu rezemate, in conditii sigure de fundare. Prin proiectare s-a urmarit reducerea la minimum posibil a marimii incarcarilor permanente in alcatuirea suprastructurii cat si masuri constructive care sa asigure transmiterea sigura si clara a fortelor seismice la infrastructuri. Siguranta in exploatare

Prin prevederile proiectului se va urmari: - imbunatatirea unor elemente geometrice in plan cat si in profil longitudinal, inclusiv imbunatatirea vizibilitatii in curbe, lucrari ce se vor executa in limitele zonei de siguranta a drumului, fara a afecta proprietatile sau terenuri de valoare; - imbunatatirea conditiilor de scurgere a apelor superficiale in lung si transversal drumului; - imbunatatirea sigurantei circulatiei; - asigurarea scurgerii apelor din patul drumului;



Lucrarile de intretinere dupa darea in folosinta a obiectivului de investitie se executa in acceptiunea Normativului CD 175/75 in scopul mentinerii si imbunatatirii calitatilor tehnice si estetice ale podului si rampelor de acces precum si in vederea asigurarii continuitatii circulatiei rutiere in tot timpul anului in conditii de siguranta deplina si confort, la vitezele si sarcinile reglementate prin lege. In acest scop propunem instituirea unui sistem propriu de urmarire a comportarii in timp a obiectivului de investitie si de interventie locala imediata in caz de nevoie dupa un program de urmarire de interventie intocmit de catre proiectant in caietul de sarcini pentru executie si in Cartea tehnica a constructiei. Se vor executa periodic urmatoarele lucrari: - curatirea caii de gunoaie, paie, zapada, gheata, desfundarea gurilor de scurgere si indepartarea apei ce stagneaza pe cale sau trotuare; - inlaturarea din albie a viiturilor si plantatiilor care ar impiedica scurgerea normala a apei ; - curatirea de ragalii sau gheata a infrastructurilor si a albiei apei de sub pod; - spargerea ghetii cu mijloace manuale si explozivi, precum si dirijarea sloiurilor de gheata si flotantilor; - completari izolate de terasamente si rampele podului, remedieri si sapaturi pentru amenajarea albiei apelor de sub pod dupa natura; - curatirea de gunoaie, noroi si vegetatie, verificarea si repararea aparatelor de reazem si a rosturilor de dilatatie la aparate de reazem ; - reparatii izolate la parapete, trotuare, guri de scurgere, hidroizolatii, coronamente, banchete cu ziduri intoarse, aripi, sferturi de corp, radiere aparare, etc; - aprovizionarea si raspindirea materialelor antiderapante pentru combaterea poleiului; - dezapeziri mecanice sau manuale ; - curatirea ( desfundarea ) santurilor si rampelor de acces; - repararea terasamentelor deteriorate local si a eroziunilor provocate de polei si inundatii; - varuirea si marcarea coronamentelor si parapetilor; - cosirea ierbii de pe acostamente, taluze, santuri, taierea si starpirea buruienilor, lastarisului si maracinilor; - curatirea plantatiilor de ramuri uscate si taierea ramurilor pentru asigurarea vizibilitatii si a gabaritului; - greblarea pietrei alergatoare si reasezarea ei pe drum; - astuparea gropilor si a fagaselor cu materiale locale; - intocmirea si completarea cartii podului cu programul de urmarire propriu al proprietarului; Lucrarile de siguranta a exploatarii mentionate pana acum vor fi completate cu indicatoare rutiere. Pe timpul executiei lucrarilor de intretinere la 20-200 m inaintea sectorului de pod se va amplasa indicatorul de avertizarea pericolului "Lucrari". De asemenea indicatorul se poate instala si pe suport mobil, imediat inaintea punctului periculos. La intrarea pe pod se va amplasa indicatorul de orientare "curs de apa, tunel sau viaduct". Siguranta in exploatare este in siguranta si prin intretinerea podului pe timp de iarna (degajarea zapezii, sporirea aderentei si combaterea derapajului cu nisip) precum si prin intretinerea rampelor de acces (parapeti laterali, lucrari de intretinere a plantatiilor). Conform Legii 10/95 un rol deosebit de important il are beneficiarul lucrarii prin urmarirea in timp a comportarii constructiei dupa lucrarile de constructii montaj. Sanatatea oamenilor si protectia mediului

Prin solutiile prevazute se realizeaza o reducere cantitativa a factorilor de impact (emisii + rezultanti). Lucrarile de constructii vor respecta protectia apei raului si a ecosistemului acvatic prin reducerea minora a sectiunii albiei (modificarea minora a dinamicii scurgerii apelor) neintreruperea scurgerilor apelor subterane si realizarea evacuarii corespunzatoare a apelor pluviale de pe pod.



Pe timpul executiei, prin alegerea judicioasa a terenului necesar organizarii de santier, prin folosirea de utilaje competitive se vor putea respecta reglementarile in vigoare in colectarea, transportul, depozitarea si reciclarea deseurilor. Prin lucrarile prevazute, impactul circulatiei rutiere asupra mediului ambiant nu se amplifica, dimpotriva prin imbunatatirile aduse, se va reduce iar printr-o disciplina adecvata impusa de antreprenor pe timpul executiei, impactul asupra mediului va fi minim. Siguranta la foc

Lucrarile de constructii montaj se vor executa astfel incat in caz de incendiu sa se asigure: - protectia lucratorilor pe timpul executiei; - protectia utilizatorilor caii de acces; - interventia serviciilor mobile de pompieri pentru stingerea incendiilor, evacuarea ocupantilor si a bunurilor materiale; - limitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale; - impiedicarea extinderii incendiului la obiectivele invecinate; Principalele performante privind siguranta la foc vor fi asigurate pe intreaga durata de utilizare a constructiei in functie de : - riscul extrem de redus de izbucnire a incendiilor in zona podului; - conditiile de siguranta a circulatiei; - comportarea la foc a podului in ansamblu si a principalelor componente; - caracteristicile neinflamabile ale elementelor si materialelor utilizate; - posibilitatile multiple de interventie pentru stingerea incendiilor in zona podului.

Protectia impotriva zgomotului

Realizarea unei suprafete carosabile netede, fara denivelari (in special in zona rosturilor longitudinale si la capetele podului, la racordarea cu terasamentul) in conditiile traseului de aliniament permit crearea unor conditii de circulatie fara restrictii de viteza astfel incat nivelul de zgomot produs de autovehicule este redus. Completarea cu plantatii perimetrale a traseului rampelor de acces si deci continuarea unei perdele naturale de protectie poate duce la o mai buna protectie impotriva zgomotului.


Documents

01 MEMORII PROIECT TEHNIC