Upload
buithu
View
337
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
USAMV CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE HORTICULTURASPECIALIZAREA PROIECTAREA, INTRETINEREA SI AMENAJAREA SPATIILOR VERZICOD 0211
RectorProf.dr. Doru PAMFIL
Categ.Nr. Disciplina formativa*
C S L P Cr FV C S L P Cr. FV1 Administrarea afacerilor în peisagistică A 0211010101 2 - 2 - 5 E - - - - - -2 Amenajarea teritoriului şi desen 1 S 0211010102 1 - - 1 5 VP - - - - - -3 Compoziţii florale în amenajarea spaţiilor verzi 1 A 0211010103 2 - 2 - 8 E - - - - - -4 Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 1 A 0211010104 2 - 2 - 8 E - - - - - -5 Tehnologii specialede întreţinere a spaţiilor verzi 1 A 0211010105 1 - 1 - 4 VP - - - - - -6 Amenajarea teritoriului şi desen 2 S 0211010106 - - - - - - 1 - - 1 4 E7 Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 2 A 0211010107 - - - - - - 2 - 2 - 7 E8 Tehnologii speciale de întreţinere a spaţiilor verzi 2 A 0211010108 - - - - - - 2 - 2 - 7 E9 Proiectare asistată de calculator CA 0211010109 - - - - - - 1 - - 3 6 VP10 Analiza compoziţiei 1 A 0211010110 - - - - - - 1 - - 1 6 E
8 7 1 30 7 4 5 3030 30
Categ.Nr. Disciplina formativa*
C S L P Cr FV C S L P Cr. FV1 Tehnologii speciale pentru amenajare spaţii verzi A 0211020101 2 - 2 - 6 E - - - - - -2 Modelare 3D în peisagistică S 0211020102 1 - - 3 7 VP - - - - - -3 Tehnici speciale pentru înmulţirea şi formarea mat.săd. dendrofloricol CA 0211020103 1 - 2 - 6 E - - - - - -4 Materiale şi tehnici florale amenajare interior S 0211020104 1 - 2 - 7 VP - - - - - -5 Analiza compoziţiei 2 A 0211020105 1 - - 1 4 E - - - - - -6 Practică şi cercetare de specialitate CA 0211020106 - - - - - - 20 C7 Elaborarea lucrării de disertaţie 0211020107 - - - - - - 10 E
6 - 6 4 30 - - - - 30Total 30 30
* Discipline:CA - Cunoaştere avansată; PC - Pregătire complementară; A - Aprofundare; S - Sinteză
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAn de studii : 1 (2013/2014)
Cod Semestrul 1 (14 săpt)
Nr.ore/săptămână
Total / an 16 16
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Semestrul 2 (14 săpt)Nr.ore/săptămână Nr.ore/săptămână
Total: ore/credite/săptămână
10 sapt.4 sapt.
Total: ore/credite/săptămână16 16
An de studii : 2 (2013/2014)
Cod Semestrul 3 (14 săpt) Semestrul 4 (14 săpt)
Nr.ore/săptămână
Prorector academicProf.dr. Ioan ROTAR
DecanProf.dr. Radu SESTRAS
Coordonator programProf.dr. Maria CANTOR
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010101
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul I - Horticultură şi Peisagistică
1.4. Domeniul de studii Horticultură
1.5. Ciclul de studii1)
Master
1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajare şi întreţinerea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Administrarea afacerilor în peisagistică 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Felix Arion
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Conf. Dr. Felix Arion
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2
A*
Obligativitate3
DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Management
4.2. de competenţe Studentul trebuie să cunoască și să stăpânească cunoștințele specifice funcționării economiei de
piață
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul se derulează prin discuţii interactive pe baza materialelor şi a bibliografiei
anunţate în prealabil, dublate de materiale prezentate pe video proiector. Studenţii
vor avea cu cel puţin o săptămână înaintea cursului materialele bibliografice şi
sinteza cursului, pentru a participa activ la desfăşurarea discuţiilor orale. Cursul
este interactiv, studenții pot adresa întrebări referitoare la conținutul expunerii.
Disciplina universitară impune respectarea orei de începere și de terminare a
cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte activități pe durata prelegerii,
telefoanele mobile vor fi închise.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Studenţii parcurg pe bază de protocol şi cu asistenţă tematica prevăzută în fiecare
săptămână. Pentru fiecare seminar studenţii vor pregăti materialele şi temele care
vor fi prezentate şi evaluate de colegi prin intermediul resurselor utilizate în cadrul
cursului.
Disciplina academică se impune pe toata durata de desfășurare a lucrărilor.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 32
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
3.4.4.Tutoriala 10
3.4.5.Examinări 5
3.4.6. Alte activităţi 4
3.7. Total ore studiu individual 94
3.8. Total ore pe semestru 150
3.9. Numărul de credite4 5
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nal
e Identificarea şi descrierea conceptelor, principiilor, teoremelor şi metodelor de bază din managementul afacerilor Descrierea şi definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază ale managementului afacerilor şi conducerii proceselor şi sistemelor de producţie de complexitate mare Descrierea şi definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază ale managementului afacerilor şi a unităţilor de aprovizionare şi desfacere de complexitate mare Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor tipuri variate de decizii de management al afacerilor şi a unităţilor de aprovizionare desfacere Aplicarea unor principii şi metode de bază specifice managementului afacerilor şi al unităţilor de aprovizionare desfacere pentru rezolvarea de probleme/ situaţii bine definite Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, avantajele şi limitele unor metode de management al afacerilor şi al unităţilor de aprovizionare desfacere
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Aplicarea, în mod responsabil, a principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în realizarea sarcinilor profesionale şi identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, a etapelor de lucru, a duratelor de execuţie, a termenelor de realizare şi a riscurilor aferente. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi utilizarea eficientă, pentru propria dezvoltare, a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba romana, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei
Obiectivul principal al disciplinei îl reprezintă educaţia economică şi antreprenorială a viitorilor specialişti, urmărindu-se formarea acestora în spiritul economiei de piaţă, a rolului individului ca antreprenor, producător, şi consumator în economie, astfel încât studenţii să-şi poată dezvolta, pe parcursul procesului de învăţământ, aptitudini şi cunoştinţe adecvate economiei concurenţiale, performante. Cursul oferă cunoştinţele necesare pregătirii unui manager de proiect eficient. Un manager de proiect se va ocupa de dezvoltarea unui proiect, estimarea resurselor, obţinerea finanţării, gestionarea cu responsabilitate a tuturor resurselor umane şi materiale implicate în proiect, încadrându-se în buget, de analizarea în fiecare etapă a stadiului de realizare, a riscurilor apărute sau potenţiale, de găsirea de soluţii pentru a micşora impactul acestora asupra bunei derulări a proiectului, de monitorizarea costurilor, evaluarea şi raportarea periodică, de coordonarea şi motivarea echipei etc.
7.2. Obiectivele specifice Disciplina abordează într-o viziune sistemică şi prin prisma postulatelor specifice economiei de piaţă, problematica de bază a managementului general, punând la dispoziţia viitorilor manageri principiile teoretice, metodele, tehnicile şi instrumentele necesare. Se are în vedere formarea unei gândiri manageriale moderne, dublată de dezvoltarea principalelor aptitudini şi comportamente manageriale. Avantajele cursului se referă la posibilitatea de a extrage principiile generale ale managementului de proiect din multitudinea informaţiilor prezentate şi capacitatea de a le putea aplica în activitatea practică. Studenţii vor putea câştiga abilitatea de a avea o viziune de ansamblu asupra proiectului, de a face legături între informaţii din domenii diferite de activitate şi de a menţine cursul proiectului către obiectivul final.
8. Conţinuturi
8.1.CURS Număr de ore – 28 Definire proiect; tipuri de proiecte Principii in managementul proiectului Roluri şi responsabilităţi ale echipei de proiect Iniţierea proiectului Investigare: Studiu de fezabilitate Lansarea proiectului Implementarea proiectului Închiderea si evaluarea proiectului Formulare si modele utilizate in managementul proiectului Rezolvarea problemelor, riscurilor, solicitărilor de schimbare pe proiect
Metode de predare
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere
Observaţii
1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 2 prelegeri 2 prelegeri 1 prelegere 2 prelegeri 1 prelegere 2 prelegeri 1 prelegere
8.2.LUCRĂRI PRACTICE Număr de ore – 28 Definire proiect; tipuri de proiecte Principii in managementul proiectului Roluri şi responsabilităţi ale echipei de proiect Iniţierea proiectului Investigare: Studiu de fezabilitate Lansarea proiectului Implementarea proiectului
Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice
1 ședință de seminar 1 ședință de seminar 1 ședință de seminar 2 ședințe de seminar 2 ședințe de seminar 1 ședință de seminar 2 ședințe de seminar
Inchiderea si evaluarea proiectuluiFormulare si modele utilizate in manasementulproiectuluiRezolvarea problemelor, riscurilor, solicitlrilor deschimbare pe proiect
Aplicarea conceptelor teoreticeAplicarea conceptelor teoretice
Aplicarea conceptelor teoretice
I qedinfi de seminar2 qedinfe de seminar
I qedinF de seminar
Bi b I iog raf ie O b I ig atorie :1-. Cniner, Stuart and NetLibrary, lnc. The 75 greatest management decisions ever made- New york: AMACOM; 1g992- 19lt!w, Robert L. Ail the m6th you need to get ich: thinklng with numbers for financia! succes!. Ciricagq ttti Opei Court;
2002.1 l!an9n9 Mocanu, Carmen Scrusfet Managementul proiectelor (editia a tt-a), Editura:CH Beck, 2OOs
i:. Denis Lock, Management de proiect, Edituia Codecs, 2OO4
-". .6. =.J.Rodney Tumer si Stephen J.Wtler, Manuatut Gower de Management de Proiect - Editia a ltt a, Editun Codecs. 2004E t Dt togrcte t- ac uftailva :
1. y1.uft.1igl9n, Jglll J<eith and Mowen, John C. The aft of high-stakes decision-making: tough catls in a speed-driven wortd. NewYork: Wiley; 2002.
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrile reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,asociafilor profesionale qi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Exemplificareasubiecte|orteoreticesebazeazdpeactivitateap'acticeino deruleazd in cadrul Consor{iului de Inginerie Economici din Rom6nia, Clusterul AgroTransilvania qi in activitltile decercetare zd derulate cu entiteti din mediului economic.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode deevaluare
r 0.3.Pondere dinnota final[
10.4. Curs Nivelul de asimilare a informatiilor in vedereadeprinderii rolului individului ca antreprenor qimanager,.Nivelul de asimilare a cunoqtinfelor neaesarepentru dezvoltarea aptitudinilor gi cunoqtinteloradecvate economiei concuren{iale, performante.
Examenscris
500/,
10.5. Seminar Deprinderea spiritului managerial specificeconomiei de piatd, precum qi cu insugireainstrumentelor metodologice necesare pentruelaborarea diferitelor stratesii de materializare aobiectivelor stabilite.
Sunt prevSzute 5proiect qi teme cesunt evaluate pe
parcurs
s0%
10.6. St4ndard minim de pg!-formanfiDovedireacunoaqterii, in!elegeriiqicapacitateadeaplicarepracticdaqedinle de seminar la un nivel de minim 50%. Oblinerea pragului de 50o/o atdt cunogtinlele teoretice, cat gi pentruaplicalive este condilie de promovabilitate.
t Ciclul de studii - se alege una din variantele - Licenld./Master/Doctorat
I negimul disciplinei (conlinut)- pentru nivelul de ticenfi se alege una din variantele - DF (disciplinafundamentali), DD
.(dis.ciplina din domeniu), DS (disciplina de specialiiate), DC (disciplina complementard)." Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele - DI (disiiplina obligatorie), DO'(disciplina opfionalS), DFac (disciplin[ facultativi); A* (Aprofundare)' Un credit este echivalent w25-30 de ore de studiu (activit6{i didactice gi studiu individual).
Data complet[rii30/09/2013
Data aviz[rii indepartament22.11.2013
Titular cursConf. Dr. Felix Arion
Titular lucr[ri seminariiConf. Dr. Felix Arion
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010102
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultura
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4. Domeniul de studii Horticultura
1.5. Ciclul de studii1)
Master
1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Amenajarea teritoriului şi desen 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Marcel Dirja
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Prof. dr. Marcel Dirja
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Continuă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 S*
Obligativitate3 DO
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Nu este cazul
4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aiba cunostinte referitoare la Topografie, Geometrie
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul clarifică problemele teoretice fundamentale de amenajare a spaţiului
intravilan şi extravilan. În spaţiul intravilan, se va prezenta evoluţia unui teritoriu
de la planul de situaţie planimetric şi nivelitic până la amenajarea în detaliu a
aleilor şi potecilor, a taluzurilor, tersaselor precum şi trasarea acestor lucrări pe
plan; se bazeaza pe metode si mijloace moderne de predare: expunere, explicare si
demonstrarea tematicii, evidentierea aplicatiilor practice. Vor fi respectate regulile
de conduita universitara stabilite prin regulamente interne sau generale.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
In orele rezervate intocmirii proiectului se va pune accentul pe dezoltarea unui nou
concept de proiectare a unei grădini. Concept care ţine cont de principiile Feng
Shui. Astfel studentul va însuşi noţiuni generale privind istoricul şi evoluţia acestei
arte, precum şi elementele care trebuie urmărite în momentul realizării grădinii:
Pozitive: ciclul constructiv/distructiv, influenţa animalelor celeste, metodologia
Yin şi Yang de concepere a grădinii
Negative care ar putea influenţa evoluţia armonioasă a întregii amenajări („săgeţile
otrăvite”), plantele simbol care atrag norocul, prosperitatea, echilibrul şi iubirea.
6. Competenţe specifice acumulate
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 2 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
3.4.4.Tutoriala 16
3.4.5.Examinări 2
3.4.6. Alte activităţi 10
3.7. Total ore studiu individual 92
3.8. Total ore pe semestru 120
3.9. Numărul de credite4 5
2
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Sa cunoasca limbajul de specialitate specific disciplinei.
Sa inteleaga functionarea si relatia dintre elementele ce definesc spatiul.
Sa defineasca principalele elemente specifice amenajarii spatiului.
Sa stapaneasca cunostintele de baza cu privire la desenul tehnic si proiectare
Sa cunoasca diferite metode de amenajare a spatiului
Sa isi insuseasca principiile de amenajare a spatiului.
Com
pet
enţe
tran
sver
sale
Sa demonstreze capacitatea de concepere, elaborare si proiectare.
Sa participe la programe de vizitare si instruire.
Sa demonstreze preocupare privind perfectionarea principiilor generale ale unei amenajari.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuşirea simbolurilor utilizate în desenul tehnic
Realizarea unui proiect la scară
Cunoaşterea elementelor Feng Shui şi aplicarea acestora într-un spaţiu sugerat
7.2. Obiectivele specifice Realizarea propunerii de amenajare a unei grădini în stil Feng Shui, urmărind
paşii însuşiţi la orele de curs. Proiectul va cuprinde o parte de documentaţie
personală - analiza situaţiei existente, precum şi soluţiile propuse pentru
mascarea sau înlăturarea elementelor negative, iar pentru o mai bună întelegere
a proiectului, acesta va fi însoţit de o parte scrisă Memoriu tehnic justificativ, în
care se va explica şi motiva alegerea elementelor utilizate în amenajare.
8. Conţinuturi
8.1.CURS Număr de ore – 14 C1. Noţiuni introductive Obiectivul şi importanţa desenului tehnic. Materiale, instrumente şi aparate necesare executării desenului tehnic. Norme generale pentru executarea desenului tehnic. Liniile folosite în desenul tehnic. Elementele scrierii: modul de scriere a literelor şi cifrelor, dimensiunile scrierii, caracterul de scriere C2. Construcţii geometrice şi racordări Puncte, drepte, unghiuri. Drepte perpendiculare şi drepte paralele. Împărţirea unui segment de dreaptă. Unghiuri, împărţiri de unghiuri. Racordări de drepte prin arce de cerc. Racordări de drepte cu cercuri prin arce de cerc C3. Desenul la scară Generalităţi. Fazele executării desenului la scară. Transformarea scărilor C4.Ridicarea în plan a terenului Hărţi şi planuri. Clasificarea ridicărilor topografice. Metode numerice de ridicare în plan. Operaţiile ridicărilor numerice în plan C5.Lucrări topografice necesare la trasarea proiectelor de organizare, sistematizare şi amenajare a teritoriului Noţiuni generale asupra lucrărilor de trasare. Pregătirea topografică a proiectelor de organizare, sistematizare şi amenajare a teritoriului. Trasarea pe teren a elementelor topografice ale proiectelor C6.Nivelarea terenurilor, trasarea planurilor de parcelare şi a drumurilor Nivelarea terenurilor în plan orizontal. Nivelarea terenurilor în plan înclinat. Modelarea terenurilor. Metode planimetrice de trasare a planurilor de parcelare. Trasarea drumurilor pe terenuri plane şi pe terenuri în pantă C7. Noţiuni introductive legate de ştiinţa Feng Shui Istoria şi originile Feng Shui. Cele cinci elemente: apă, foc, metal, lemn, pământ. Animalele celeste: dragonul, tigrul, fenixul, ţestoasa, şarpele C8. Peisajul şi formele Topografia vecinătăţilor şi configuraţia topografică ideală. Formele şi liniile în designul grădinii: pătrate, cercuri, dreptunghiuri şi linii ondulate. Formele în raport cu zonele urbane şi rurale. Tipurile de grădini în funcţie de orientarea acestora C9. Energia şi simbolurile Energia pozitivă şi negativă. Yin şi Yang. Ciclul productiv şi distructiv. Elementele nefavorabile în grădină C10. Elemente constitutive ale unei grădini Garduri şi scări. Pergole şi sculpturi. Mobilierul de grădină. Anexele din grădină C11. Vegetaţia în amenajările Feng Shui Flori, arbuşti şi arbori cu Feng Shui bun. Pomi fructiferi care atrag norocul. Plante cu Feng Shui nefast. Formele frunzelor. Culorile florilor
Metode de predare
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere
Observaţii
2 prelegeri (C1 + C2) 2 prelegeri (C3+C4) 1 prelegere (C5) 1 prelegere (C6) 2 prelegeri (C7+C8) 2 prelegeri (C9+C10) 3 prelegeri (C11+C12+13)
3
C12. Apa în grădina Feng Shui Formulele de amplasare a apei. Bazinele şi iazurile artificiale. Detaliile de apă C13. Iluminatul unei grădini Corectarea formelor şi structurilor dăunătoare. Exploatarea şi evidenţierea elemenetelor importante dintr-o grădină
Prelegere Prelegere
8.2.LUCRĂRI PRACTICE Număr de ore – 14 Materiale instrumente şi grafică pentru proiectarea peisagistică
materiale şi instrumente scări folosite pentru planurile peisagistice grafica şi semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor de
spaţii verzi tipurile de cartuş şi dimensiunile standard pentru planşe
Reprezentarea formelor de relief prin curbe de nivel forme de relief metode de reprezentare
Metode de calcul a suprafeţelor metode grafice metode numerice metode mecanice
Calculul pantei, trasarea unui drum de pantă dată definiţia pantei şi exprimarea trasarea unui drum de pantă dată
Elemente de proiectare a schemei de circulaţie în parcuri şi grădini – I tipuri de alei racorduri de alei
Elemente de proiectare a schemei de circulaţie în parcuri şi grădini – II intersecţii, accese scheme de trasee ale circulaţiei în parcuri şi grădini
Nivelarea terenului nivelarea în plan orizontal nivelarea în plan înclinat
Profil longitudinal şi transversal Analiza situaţiei existente a unei grădini
analiza aleilor analiza vegetaţiei analiza elementelor de apă şi a sistemului de iluminat
Măsurătorile efectuate pentru realizarea planului măsurătorile cu busola orientările şi direcţiile variaţii în măsurătorile cu busola
Realizarea planului unei grădini cu ajutorul pătratului Lo Shu identificare colţurilor unei grădini şi proiectarea sistemului de alei
Amenajarea unei grădini cu ajutorul Pa Kua şi pătratului Lo Shu proiectarea sistemului de alei
Proiectarea vegetaţiei arbori şi arbuşti plante floricole şi de gazon
Proiectarea luciului de apă, a elementelor de mobilier şi a sistemului de iluminat Noţiuni pentru redactarea Memoriului Tehnic Justificativ
Metode de predare Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere
Observaţii Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Concepere si redactare
Bibliografie Obligatorie:
1. Dîrja Marcel, 2000. Combaterea eroziunii solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 2. Blidariu Valeriu, Andrei Wehry, Gheorghe Pricop. 1997. Amenajări de irigaţii şi drenaje, Editura Interprint, Bucureşti. 3. Georgescu I. , D. Anastasiu. 1965. Cum să citim desenele de construcţii. Editura Tehnică, Bucureşti.
Hunter. 2009. Irigaţii rezidenţiale automatizate. Ghid de proiectare. Bibliografie Facultativă:
1. Pleşa Ioan, Ionel Jinga, Alexandru Ene, Sorin Câmpean. 2000. Îmbunătăţiri funciare şi irigarea culturilor. Lucrări practice. Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea pregatirii practice corespunzatoare a viitorilor specialisti, a punerii acestora in contact cu situatii concrete din
domeniul lor de pregatire, vor fi invitati specialisti de profil de prestigiu.
10. Evaluare
t Ci.lul de studii- se alege una din variantele- Licenta,/MasterlDoctorat
-. _. Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
{disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara)." Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezd)
- Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completirii30.r 1 .2013
Data avizSrii indepartament22.11.2013
Titular cursProf.dr. Marcel Dirja
\,/ ..
F I
Titular lucrariProf.dr.
laborator/semMarcelDirja
M-tnanl
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare | 0.2. Metode de evaluare10.3.
Pondere dinnota final5
10.4. Curs Evaluarea cunoqtinfelor teoretice Verificare pe parcurs in cadrulsustinerii proiectului
40%
I 0.5. Seminar/Laborator Se vor verifica cunogtiintele teoreticeinsuqite in cadrul cursului sub formaredataca Piese scrise si Piesedesenate ale Memoriului Tehnic.
Sustinere proiect 600/o
10.6. Standard minim de perfgrmanfd. insu$irea simbolurilor utilizate in desenul tehnico Realizarea unui proiect la scar6o Intocmirea unui proiect de amenajare peisagistici pentru diferite situatii existente: gridina Feng Shuio cunoaqterea elementelor Feng Shui qi aplicarea acestora intr-un spa{iu sugeratr Pentru promovare este obligatorie ontinerea notei minime de trecere la sustinerea proiectului.
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010103
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Departament I, Horticultură şi Peisagistică
1.4. Domeniul de studii Horticultură
1.5. Ciclul de studii1)
Master
1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Compoziţii florale în amenajarea spatiilor verzi 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Adelina Dumitraş
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Conf. Dr. Adelina Dumitraş
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Floricultură, Plante floricole şi de gazon,
4.2. de competenţe Desen şi reprezentări grafice
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Informarea, Comunicarea, Modelarea, Dezbaterea; Predarea prin prelegeri libere,
expuneri în Power Point, planşe, fişe. Studenţilor li se pun la dispoziţie cursuri de
specialitate şi bibliografia necesară pentru buna lor pregătire.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Explicaţia, Comunicarea, Demonstraţia, Observaţia, Experimentul, Conversaţia,
Formarea, Deprinderea, Metoda activ-participativă de predare. În cadrul fiecărei
şedinţe de laborator se prezintă importanţa teoretică şi aplicativă a lucrării curente,
modul de lucru, detaliindu-se cele mai semnificative elemente şi efectuându-se
demonstraţii practice, acestea fiind repetate individual de către studenţi în vederea
formării deprinderilor practice necesare unor buni specialişti în domeniu. Se
folosesc îndrumătoare de lucrări practice, materiale specifice fiecărei lucrări,
internet, mijloace de informare şi de formare a deprinderilor practice.
3.1. Număr de ore pe săptămână –
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 48
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 48
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 34
3.4.4.Tutoriala 4
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 144
3.8. Total ore pe semestru 200
3.9. Numărul de credite4 8
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Dobândirea deprinderii de analiza şi organiza un spaţiu, formarea unei culturi vizuale solide, conştientizarea
necesităţii studiului individual, analiza formelor naturale, sinteza formelor naturale în forme abstracte, stimularea
capacităţii de a organiza spaţiul exterior utilizând specii floricole, studiul unor compoziţii până la faza de detaliu
formal, asocierea corectă a speciilor floricole în raport cu arhitectura peisajului, tipul şi durata înfloririi, talia
plantelor, forma, mărimea şi amplasarea compoziţiilor florale, armonia şi contrastul culorilor în vederea obţinerii
unor compoziţii peisagistice armonioase.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Creşterea creativităţii, dezvoltarea abilităţii de a organiza spaţii diferite din punct de vedere al mărimii, încadrării,
tipologiei; dobândirea capacităţii de a studia detaliat subiecte, formarea obişnuinţei de studiu individual, formarea
unei gândiri analitice critice, dezvoltarea unui spirit critic şi autocritic obiectiv bazat pe noţiuni corecte.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Obiectivul cursului este de a aduce în atenţia studenţilor moduri de organizare a
speciilor floricole în diferite contexte, spaţii, stiluri peisagistice. Noţiuni despre
utilizarea vegetaţiei ca factor major de design; influenţa şi relaţia speciilor
floricole cu sit-urile luate în studiu. Cursul oferă o introducere în conceptele şi
practicile designului ce utilizează speciile floricole. Noţiunile predate includ:
principiile de design utilizate în compoziţiile florale. Studenţilor li se va oferi
oportunitatea de a înţelege principiile de bază a design-ului, precum şi procesul
şi implementarea acestuia în mediul reprezentat de materialul vegetal floricol.
7.2. Obiectivele specifice Cursul se axează pe unicitatea vegetaţiei ca element de design, pe modalităţile
de dispunere a vegetaţiei floricole, legile armoniei şi contrastelor, înfiinţarea şi
întreţinerea suprafeţelor amenajate cu specii floricole, tipuri de grădini, exemple
de compoziţii florale utilizate în diferite amenajări peisagistice.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 28
1. Noţiuni introductive
2. Clasificarea speciilor floricole
3. Caracterizarea speciilor floricole din punct de
vedere peisagistic
4. Principii în design-ul şi amenajarea spaţiilor verzi
5. Principalele grupe de plante floricole utilizate în
compoziţiile florale
6. Utilizarea speciilor floricole în diferite amenajări
peisagistice
7. Înfiinţarea şi întreţinerea suprafeţelor amenajate
cu specii floricole
8. Tipuri de grădini. Exemple de compoziţii florale
utilizate în diferite amenajări peisagistice
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
2 ore
2 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 28
1. Prezentarea temei de proiectare, informaţii
suplimentare, stabilirea procesului de desfăşurare a
proiectului
2. Documentare pe teren, observarea dispunerii
speciilor floricole în peisajele amenajate din mediul
urban şi rural, observarea dispunerii speciilor
floricole în peisajul spontan, natural
3. Tratarea tipurilor de compoziţii florale în contexte
date; scheme cromatice, scheme funcţionale
4. Aplicarea compoziţiilor florale în amenajarea
peisagistică a spaţiilor date – aplicaţii practice a
noţiunilor predate în curs
5. Prezentarea şi predarea proiectului
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
2 ore
4 ore
10 ore
10 ore
2 ore Bibliografie Obligatorie
1. Dumitraş Adelina, 2010, Compoziţii floraaale utilizate în amenajări peisagistice, Editura Mediamira, Cluj-Napoca 2. Dumitraş Adelina, 2006, Plante floricole şi de gazon, Editura Mediamira, Cluj-Napoca
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu agteptlrileasociafilor profesionale gi angajatori reprezeniativi din
reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,domeniul aferent programului
In vederea identificarii unor amai actuale teme qi probleme practice, cadrele didactice
- participE la conferinle gi simpozioane nafionale, interna{ionale unde se dezbat teme de specialitate;- se implicd in proiecte de cercetare care trateazdsubiecte specifice domeniului;- participbri la t6rguri de specialitate, concursuri;- prezentdri de noi produse sau tehnici;- organvarea unor ateliere de lucru sau participiri la work-shop-uri organizate de firme sau organiza{ii cedesfb$oard activititi in domeniul de interes.
Tip activitate 10.1. Criteri i de evaluare 10.2. Metode de evaluarer 0.3.
Pondere dinnota final510.4. Curs Examinarea teoretic[
la sfdrgitul semestrului.Examen scris
Activitatea la curs gi examenulteoretic 600/o din nota finali.
Prezenlarea la examenul teoreticeste condi{ionatd de promovarea
examenului practic.I 0.5. Seminar/Laborator Examenul practic se face in laborator
gi constd in prezentarea gi predareaproiectelor elaborate pe parcursulsemestrului.Colocviu/lucrdri practice;- proiect;- o mapb cu crochiuri, fotografiiproprii gi fiqe, rezultate in urmastudiului individual:- teme pe parcurs, frec
Este prevdzut[ I verificare lasfrArgitul semestiului.
Activitatea la lucrlri practice giexamenul practic 40%o din nota
finald.
10.6. Standardminim deStapanirea info..nutla verificarile pe parcurs este conditie de prtmovabilitate.
t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/MasterrDoctorat- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
,{ ais;tnlina.ai1 d:T.."i"], DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplinu comft"-entara;.
Kegrmul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DOn(
disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)' un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completdrii22.10.2013
Data avizilrii indepartament22.11.2013
Titular lucrari laborator/seminariirRA$
Director dProf. dr. Dd
Adelina DUMITRA$
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010104
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Master
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare şi întreţinere spaţii verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Zaharia Dumitru
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucrări dr. Zaharia Adrian
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Sumativa
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Arboricultură Ornamentală, Botanică, Pedologie
4.2. de competenţe Masterandul trebuie să cunoască influenţa factorilor de mediu privind creşterea şi dezvoltarea
plantelor lemnoase, precum şi manifestarea însuşurilor peisagistice ale acestora.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, se desfăşoară în mare parte sub forma dialogului-răspunzând
întrebărilor masteranzilor
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Lucrările practice se desfăşoară în spaţii verzi (grădini, parcuri) unde speciile
lemnoase ornamentale sunt în numar mare. Masteranzii analizează pe exemplarele
existente, caracterele organelor componente ale plantelor.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 45
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 44
3.4.4.Tutoriala 5
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 144
3.8. Total ore pe semestru 200
3.9. Numărul de credite4 8
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Să cunoască toate speciile şi cât mai multe cultivare ale plantelor lemnoase care pot fi cultivate în ţara noastră,
precum şi valorile decorative ale acestor plante, perioada şi durata de manifestare a valenţelor ornamentale.
Să-şi aprofundeze cunoştinţele despre biologia plantelor lemnoase ornamentale.
Să cunoască principiile de asociere în formaţiuni peisagistice ale plantelor lemnoase ornamentale. C
om
pet
enţe
tran
sver
sale
Să demonstreze că dispun de cunoştinţe necesare înţelegerii principiilor care guvernează o bună funcţionalitate a
ecosistemelor ornamentale.
Să dovedească deprinderea necesară organizării activităţilor de cercetare, în vederea îmbunătăţirii tehnologiilor
specifice cultivării acestor plante în condiţiile unui climat urban.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-şi însuşească cunoştinţele referitoare la morfologia şi ecologia cultivarelor
horticole aparţinătoare speciilor lemnoase ornamentale, necesare recunoaşterii
acestor cultivare şi specii, precum şi cultura acestora în ecosistemele
ornamentale.
7.2. Obiectivele specifice Să înţeleagă obligativitatea peisagistului în ceea ce priveşte crearea de condiţii
cât mai apropiate de cele în care plantele lemnoase ornamentale s-au dezvoltat şi
vegetează în mod natural.
Să stăpânească tehnicile prin care se pot realiza condiţiile optime de cultură ale
plantelor lemnoase ornamentale.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 28
Aspecte biologice şi tehnologice ale cultivarelor horticole
ornamentale, aparţinând speciilor lemnoase şi care
datorită valorilor peisagistice se folosesc la amenajarea
spaţiilor verzi:
- Cultivarea arborilor foioşi cu frunze caduce
- Cultivarea speciilor lemnoase foioase cu frunze
persistente
Metode de predare
Prelegere
Întrebări
Discuţii
Prelegere
Întrebări
Discuţii
Observaţii
10 şedinţe
4 şedinte
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 28
Caractere morfologice şi peisagistice ale cultivarelor
horticole aparţinând speciilor lemnoase ornamentale
Recunoaşterea speciilor lemnoase cu frunze caduce şi a
cultivarelor horticole aparţinătoare acestor specii
Colocviu
Studiul plantelor după
natură, diapozitive, planşe
Studiul plantelor după
natură, diapozitive, planşe
Verificarea cunoştinţelor
9 lucrări laborator
3 lucrări laborator
2 lucrări laborator Bibliografie Obligatorie:
1. Zaharia Dumitru2013- 2014 – Notiţe de curs
2. Iliescu Ana Felicia, (1998), Arboricultură ornamentală, Ed. Ceres 3. Zaharia D., Dumitraş Adelina, Zaharia A. (2008), Specii lemnoase ornamentale, Ed. Todesco
Bibliografie Facultativă: 1. Zaharia D., et al. (2003), Arboricultură ornamentală , Ed. Risoprint
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Pentru o îmbunătăţire şi actualizare permanentă a predării şi a conţinutului cursurilor cu cele mai actuale teme şi
probleme practice, cadrele didactice vor participa la diverse manifestări ştiinţifice organizate în ţara sau străinătate, unde
se vor întâlni cu specialişti din cercetare şi producţie cu care vor dezbate probleme actuale dar şi de perspectivă privind
sortimentul şi cultura plantelor lemnoase ornamentale.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 . Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluarer 0.3.
Pondere dinnota finald
10.4. Curs Cunoagterea cerinflor fa\6 de factorii de mediuale plantelor lemnoase apar{indnd cultivarelorhorticole ale speciilor foioase cu frunzecaduce sau persistente.
Examenscris
70%
I 0.5. Seminar/Laborator Recunoagterea speciilor qi cultivarelor deplante lemnoase cu valen{e peisagistice.Recunoaqterea se face dup[ naturd sau imaginivideo.
Colocviu 30o/o
10.6. Standard minim de performanflPentruobtinreacalif icativelordepromovare,maSteranziitrebuies6fac6dovidecorative ale speciilor gi cultivarelor existente in sortimentul actual in {ard qi strdindtate (Europa), precum gi modul deasociere $i utilizare in spaJiile verzi, ale acestora.
t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/MasterlDoctorat
' Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
.( disciPlina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complemenrara;.
" Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)a
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).
Data completdrii30.r0.2013
Data avizirii indepartament22.11.2013
Titular cursProf. dr. Zaharia Dumitru
Titular laborator/seminarii$ef Zaharia Ad.qian
Director deProf. dr.
crdr
epanament
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010105
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultura
1.3. Departamentul Horticultura si Peisagistica
1.4. Domeniul de studii Horticultură
1.5. Ciclul de studii1)
Master
1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare şi întreţinere spaţii verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii speciale de întreţinere a spaţiilor verzi 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru ZAHARIA
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef Lucr. Dr. Adrian ZAHARIA
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Continuă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, Agrotehnică, Arboricultură ornamentală, Floricultură
4.2. de competenţe Masterandul trebuie să aibă cunoștințe referitoare la condițiile de mediu specifice ecosistemelor
urbane și influența acestora asupra dezvoltării plantelor din ecosistem.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile sunt interactive, se desfășoară sub formă de dialog, se pun întrebări, se
dau răspunsuri.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Lucrările practice se desfășoară în parcuri, grădini, diferite spații verzi și se
participă efectiv la activități de întreținere de sezon.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 2 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp Ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
3.4.4.Tutoriala 4
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 92
3.8. Total ore pe semestru 120
3.9. Numărul de credite4 4
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Să cunoască gama de utilaje folosite la lucrările de întreținere a spațiilor verzi.
Să cunoască tehnicile moderne de aplicare a lucrărilor de întreținere.
Să cunoască fundamentarea biologică care stă la baza executării lucrărilor de întreținere a plantelor din spațiile
verzi.
Să cunoască suficiente date despre întreținerea celorlalte componente ale spațiului verde, altele decât vegetația.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Să cunoască legislația care reglementează intervențiile de întreținere a componentelor unui spațiu verde.
Să înțeleagă și să desfășoare activități de cercetare specifice activităților de întreținere a componentelor spațiului
verde.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-și însușească cunoștințele de Fiziologie, Biologie, Agrotehnică, Agrochimie
etc. necesare înțelegerii necesității aplicării la timp și în mod corect a lucrărilor
de întreținere a componentelor unui spațiu verde, în special a vegetației.
7.2. Obiectivele specifice Să-și însușească principiile aplicării corecte a lucrărilor de întreținere a
vegetației din spațiile verzi.
Să-și dezvolte aptitudinile și deprinderile necesare utilizării eficiente și corecte a
utilajelor destinate lucrărilor de întreținere a spațiilor verzi.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 14 Lucrări de întreținere aplicate vegetației lemnoase la
intrarea în repaus vegetativ.
Lucrări de întreținere aplicate vegetației lemnoase
arbustive, inclusiv trandafirilor imediat după intrarea în
repaus vegetativ.
Lucrări de întreținere aplicate peluzelor, instalațiilor și
suprafețelor cu apă în vederea pregătirii acestora pentru
perioada cu temperaturi scăzute.
Lucrări de întreținere ce caracter de conservare pentru
perioada de iarnă a instalațiilor, accesoriilor, mobilierului
etc. existent în spațiul verde.
Metode de predare
Prelegere - dialog
Prelegere - dialog
Prelegere - dialog
Prelegere - dialog
Observaţii
1 prelegere
2 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegeri
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 14
Strângerea frunzelor, fasonarea coroanelor, afânarea
solului din preajma arborilor din spațiile verzi.
Lucrări de pregătire pentru iarnă a trandafirilor și a
celorlalți arbuști ornamentali din spațiile verzi.
Lucrări de tuns iarba,scarificat, fertilizat gazonul în
vederea creșterii rezistenței la condițiile vitrege din
timpul iernii.
Colocviu
Executare lucrări.
Executare lucrări.
Executare lucrări.
2 lucrări laborator
2 lucrări laborator
2 lucrări laborator
1 lucrare laborator Bibliografie Obligatorie:
1. Zaharia D. - Note de curs, 2013-2014 2. Zaharia D. et. al. – 2003. Arboricultură ornamentală, Editura Todesco. 3. Petrescu F. – 1983. Lucrări de întreținere în parcuri și grădini, Editura Ceres, București.
Bibliografie Facultativă:
1. Zaharia D. – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Triade, Cluj-Napoca. 2. Iliescu Ana-Felicia – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Ceres, București.
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu agteptlrile reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,asocia{ilor profesionale gi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Pentru imbun6tA! i reaqiactual izareapermanentdapreddr i ig iacon[ inutu lu icursur i lor@probleme practice, cadrele didactice vor participa la diverse manifestdri qtiintifice organizate in lari sau strdinitate, undese vor intdlnii cu specialiqti din cercetare qi producfie cu care vor dezbate probleme actuale dar qi de perspectivd privindmetodele qi tehnicile aplicate in executarea lucrdrilor de intretinere a spatiilor verzi.
10. Evaluare
t Ci"lul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
.( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).
" Regimul disciplinei 1 obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)a
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si shrdiu individual).
Data completirii10 . r 0 .2013
Data avizlrii indepartament22.11.2013
Titular curs
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .
Pondere dinnota finald
10.4. Curs Lucr[ri de intrelinere aplicatespeciilor lemnoase gi erboase dinspafiife verzi \a s{brqitul perioadei devegeta{ie.Lucriri de intrefinere cu caracter deconseryare aplicate instalatiilor deapi, diverselor construcfii sau anexecu rol ornamental existente in spaliileverzi, inainte de venirea condiliilor deiam5.
Verificare pe parcurs 70o/o
10.5. Seminar/Laborator Cunoaqterea principiilor de utilizare qifuncfionare a uneltelor qi utilajelordestinate execut[rii unor lucrdri deintrelinere a componentelor unuispa{iu verde.Cunoaqterea modului de executare alucririlor de intrelinere aplicatecomponentelor unui spatiu verde.
Colocviu' 30o/o
10.6. Standard minim de performanfiPentruapromoVa'masteranziitrebuies6fac[dovadac6st6p6nescbinelucrdri practice. De asemenea, ci sunt familiarizafi cu vocabularul specific al disciplinei. Pentru a promova, esteobf igatoriu ca masteranzii si obfin[ calificative de promovare la toate probele de evaluare.
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010106
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultura
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4. Domeniul de studii Horticultura
1.5. Ciclul de studii1)
Master
1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Amenajarea teritoriului şi desen 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.dr. Marcel Dirja
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Prof.dr. Marcel Dirja
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 S*
Obligativitate3 DO
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Nu este cazul
4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aiba cunostinte referitoare la Topografie (elemente planimetrice si elemente
nivelitice), Geometrie, Desen tehnic
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Disciplina cuprinde documentaţii şi concepţii noi în proiectarea, execuţia şi
exploatarea lucrărilor de irigaţii, precum şi cele de combatere a eroziunii solului.
Amenajarea teritoriului cuprinde noţiuni de amenajarea a spaţiului intravilan şi
extravilan. În cel intravilan se va prezenta planul de situaţie planimetric şi nivelitic
până la amenajarea microsistemelor de irigaţie, drenajul subteran, precum şi trasarea
acestor lucrări de pe plan pe teren. În spaţiul extravilan, se vor prezenta principalele
lucrări de combatere a eroziunii solului, prevenirea excesului de umiditate, lucrări
pentru protecţia mediului folosite în amenajările complexe pe subbazine şi bazine
hidrografice. Însuşirea cunoştinţelor stabilite prin programa cursului oferã
posibilitatea studentului de a formula rãspunsuri şi idei la numeroasele probleme pe
care le ridică terenului în idea realizării unui sitem de irigaţie performant şi
automatizat şi metode moderne de combatere a eroziunii solului.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
In orele rezervate intocmirii proiectului se vor clarifica problemele teoretice
fundamentale de amenajare a unui sistem de irigaţie şi metodele de combatere a
eroziunii solului. Se va prezenta evoluţia unui sistem de irigaţie, elementele
componente, tipurile şi dimensiunea conductelor etc.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 1 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
3.4.4.Tutoriala 16
3.4.5.Examinări 2
3.4.6. Alte activităţi 10
3.7. Total ore studiu individual 92
3.8. Total ore pe semestru 120
3.9. Numărul de credite4 4
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Sa cunoasca limbajul de specialitate specific disciplinei. Sa defineasca principalele elemente tehnice ale unui sistem de irigare. Sa stapaneasca cunostintele de baza cu privire la lucrarile de imbunatatiri funciare (irigarea terenurilor si combaterea eroziunii solului) Sa cunoasca diferite metode de amenajare a terenului intravilan si extravilan cu lucrari de IF. Sa isi insuseasca principiile de amenajare a teritoriului cu lucrari de IF.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Sa demonstreze capacitatea de concepere, elaborare si proiectare a lucrarilor de IF. Sa participe la programe de vizitare si instruire. Sa demonstreze preocupare privind perfectionarea principiilor generale ale unei amenajari cu lucrari de IF.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Realizarea propunerii de amenajare a unui sistem de irigaţie, urmărind paşii însuşiţi la orele de curs.
7.2. Obiectivele specifice Proiectul va cuprinde o parte de documentaţie personală - analiza situaţiei existente, precum şi soluţiile propuse pentru amenajarea unui sistem performant şi funcţional de irigaţie, iar pentru o mai bună întelegere a proiectului, acesta va fi însoţit de o parte scrisă Memoriu tehnic justificativ, în care se va explica şi motiva alegerea componentelor sistemului (tipurile de aspersoare, localizarea electrovanelor, dimensionarea conductelor etc), calcularea debitelor şi.dimensionarea conductelor.
8. Conţinuturi
8.1.CURS Număr de ore – 14 C1. Micro irigarea Definiţii şi principii. Scurt istoric. Avantajele utilizării unui sistem de microirigare C2. Sisteme de filtrare a apei pentru irigaţii C3. Componentele unui sistem de irigaţii I Picurătoare. Tuburi perforate. Aspersoare C4. Componentele unui sistem de irigaţii II Micro irigatoare. Tipuri de duze. Ţevi şi racorduri. Electrovane C5. Componentele unui sistem de irigaţii III Dispozitive de compensare a presiunii. Programatoare şi sisteme de control modulare. Senzor de ploaie. Accesorii C6. Raportul sol-apă-plantă Raportul sol-apă. Raportul plantă-apă C7. Calitatea şi conservarea apei Surse alternative de apă. Tipuri de amenajări şi metode de udare C8. Calcule efectuate în proiectarea unui sistem de microirigare Debitului. Rata de udare. Dimensionarea conductelor C9. Criterii de proiectare a unui sistem de irigaţii Randamentul de distribuire. Uniformitatea de distribuire. Criterii de proiectare în peisagistică. Proiectarea staţiei de pompare. Proiectarea instalaţiilor de irigare C10. Procedura de montare a unui sistem de micro irigare Pregătirea terenului pentru irigaţii. Instalarea conductei principale. Racordarea la sursa de apă. Monstarea aspersoarelor. Instalarea programatorului C11.Trasarea lucrărilor asupra solului Trasarea amenajărilor de irigaţii. Trasarea amenajărilor de desecare-drenaj Trasarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului C12. Combaterea excesului de umiditate prin desecări drenaj Lucrări pentru regularizarea regimului apei în exces. Reţeaua de canale colectare şi evacuare a apei în exces. Coborârea nivelului freatic C13. Combaterea eroziunii solului Noţiuni generale. Complexul de măsuri şi lucrări în combaterea eroziunii solului C14. Combaterea eroziunii solului Lucrări speciale de combatere a eroziunii de suprafaţă: nivelare, canale de coastă, terase, debuşee. Stabilizarea solului cu ajutorul vegetaţiei, geotextilelor, dalelor ecologice
Metode de predare
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere
Observaţii
2 prelegeri (C1 + C2) 2 prelegeri (C3+C4) 2 prelegere (C5+C6) 2 prelegeri (C7+C8) 2 prelegeri (C9+C10) 2 prelegeri (C11+C12) 2 prelegeri (C13+C14)
8.2.LUCRARI PRACTICE-Numlr de ore - 141. Efectuarea planului proprietS{ii. implrfirea in zone de irigat2. Alegerea aspersoarelor qi a duzelor3. Amplasarea aspersoarelor qi implrfirea lor pe zone4. Implrfirea zonelor in circuite.
Pozitionarea vanelor qi dimensionarea oonductelor5. Localizarea electrovanelor.
Schema circuitelor gi dimensionarea conductelor.Trasarea circuitelor. Linia principalS de alimentare
6. Determinarea capacitlfii sursei de alimentare cu apl7. Schema desf?lquratl a instalafiei de irigatC8. Pompe utilizate in instalafii de irigat. Exemplu de calcul9. Metode de calcul a parametrilor sursei de alimentare cu ap510. Redactarea Memoriului Tehnic Justificativ.
Lista de materiale utilizate11. Executarea unui sistem de drenaj: ad6ncimea de drenaj, tipuride drenuri gi drenaj, amplasarea gi dimensionarea retelei de drenaj12. Trasarea terenurilor in pantl - lucrare speciall C.E.S.:clasifi cari, elementelor componente; dimensionarea13. Valuri de pim6nt: clasificari, elementelor componente;dimensionarea14. Sisteme de proiecfie folosite in desenul tehnic: proiectiaortogonalS; adevirata m6rime a elementelor repreznntate
Expunere, d,ezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbaterc
Expunere, dezbatere
Expunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatere
Expunere, dezbatere
Expunere, dezbatere
Expunere, dezbatere
Expunere, dezbatere
Reprezentare graficaCalcul si dimensionareReprezentare gra{rcaReprezentare grafrca
Calcule si dimensionari
Calcule si determinariReprezentare graficaCalcule si determinariCalcule si dimensionariConcepere si redactare
Reprezentare grafica
Reprezentare grafrca
Calcule si dimensionari
Reprezentare grafrca
B i b I i og raf ie O b I i gato rie :1. lliescu Felicia, Gabriela Costea, 1998. indrumStor pentru inilierea in proiectarea peisagistica. Universitatea de gtiinle_ Agronomice gi Medicini Veterinard, Bucuregti.2. Pamelard J.C., 1990. Jardin, creation - entretien, Ed. Dumas, Saint-Etienne.3. Lilian Too, 2007. Ghidul complet ilustral de Fenq Shui pentru qredini. pro Edituri si Tiooorafie. Bucuresti.
B i b I iograf ie F ac u lt ativd :1. .19?"" of Guides, 2008. 9rddini ingenioase. Coleclia casa $i gredina, Bucure$ti.2. Webster R. 2004. Fenq Shui pentru oradind. Edituia VOX. Etuturesti,
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrile reprezentanfilor comunitSgitor epistemice,ale si a tori reDrezentativi din domeniul aferent
' Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta,/Master/Doctorat
' Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD{disciplina din domeniu). DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara)." Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezb)a
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completdrii3 0 . 1 1 . 2 0 1 3
Data avizdrii indepartament22.11.2013
Titular cursProf.dr. Marcel Diria
Titular lucrari laborator/seminariiProf.dr. Marcel Diria
Y Director
In vederea pregatirii practice corespunzatoare a viitorilor specialisti, a punerii acestora in contact cu situatli concrrete aindomeniul lor de pregatire. vor fi invitati snecialisti de orofil de orestisi
10. Evaluare
Tip activitate I 0.I . Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3.
Pondere dinnota final[
10.4. Curs Evaluarea cunostintelor teoretice Examen 40o/oI 0.5. Seminar/Laborator Se vor verifica cunoqtiin{ele teoretice
insuqite in cadrul cursului sub formaredata ca Piese scrise si Piesedesenate ale Memoriului Tehnic.
Verificare pe parcursSustinere proiect
60Yo
10.6. Stan6spd minim de performantlr Insu$irea elementelor componente ale unui sistem de irigafiio Realizarea unui sistem de irigalii la scar6r Cunoa$terea modului de realizare a unui sistemr VerificareLcunogtintelor se va face sub formS de sus{inere ora15 a unui proiect realizatla orele de lucrdri Dractice.
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010107
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Master
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare şi întreţinere spaţii verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Zaharia Dumitru
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucrări dr. Adrian Zaharia
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Arboricultură Ornamentală, Botanică, Pedologie
4.2. de competenţe Masterandul trebuie să cunoască influenţa factorilor de mediu privind creşterea şi dezvoltarea
plantelor lemnoase, precum şi manifestarea însuşurilor peisagistice ale acestora.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, se desfăşoară în mare parte sub forma dialogului-răspunzând
întrebărilor masteranzilor
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Lucrările practice se desfăşoară în spaţii verzi (grădini, parcuri) unde speciile
lemnoase ornamentale sunt în numar mare. Masteranzii analizează pe exemplarele
existente, caracterele organelor componente ale plantelor.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 40
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 34
3.4.4.Tutoriala 5
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 119
3.8. Total ore pe semestru 175
3.9. Numărul de credite4 7
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Să cunoască toate speciile şi cât mai multe cultivare ale plantelor lemnoase care pot fi cultivate în ţara noastră,
precum şi valorile decorative ale acestor plante, perioada şi durata de manifestare a valenţelor ornamentale.
Să-şi aprofundeze cunoştinţele despre biologia plantelor lemnoase ornamentale.
Să cunoască principiile de asociere în formaţiuni peisagistice ale plantelor lemnoase ornamentale. C
om
pet
enţe
tran
sver
sale
Să demonstreze că dispun de cunoştinţe necesare înţelegerii principiilor care guvernează o bună funcţionalitate a
ecosistemelor ornamentale.
Să dovedească deprinderea necesară organizării activităţilor de cercetare, în vederea îmbunătăţirii tehnologiilor
specifice cultivării acestor plante în condiţiile unui climat urban.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-şi însuşească cunoştinţele referitoare la morfologia şi ecologia cultivarelor
horticole aparţinătoare speciilor lemnoase ornamentale, necesare recunoaşterii
acestor cultivare şi specii, precum şi cultura acestora în ecosistemele
ornamentale.
7.2. Obiectivele specifice Să înţeleagă obligativitatea peisagistului în ceea ce priveşte crearea de condiţii
cât mai apropiate de cele în care plantele lemnoase ornamentale s-au dezvoltat şi
vegetează în mod natural.
Să stăpânească tehnicile prin care se pot realiza condiţiile optime de cultură ale
plantelor lemnoase ornamentale.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 28
Aspecte biologice şi tehnologice ale speciilor şi
cultivarelor horticole de plante lemnoase recomandate şi
utilizate în amenajarea spatiilor verzi
- Specii şi cultivare de arbuşti foioşi ornamentali
- Specii şi cultivare de plante lemnoase răşinoase folosite
în amenajarea spaţiilor verzi
Metode de predare
Prelegere
Întrebări
Discuţii
Prelegere
Întrebări
Discuţii
Observaţii
7 şedinţe
7 şedinte
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 28
Caractere morfologice şi peisagistice ale cultivarelor
horticole aparţinând speciilor lemnoase ornamentale
- Recunoaşterea speciilor şi cultivarelor de arbuşti foioşi
ornamentali
- Recunoaşterea speciilor şi cultivarelor de plante
lemnoase răşinoase
Colocviu
Studiul plantelor după
natură, diapozitive, planşe
Studiul plantelor după
natură, diapozitive, planşe
Verificarea cunoştinţelor
6 lucrări laborator
6 lucrări laborator
2 lucrări laborator Bibliografie Obligatorie:
1. Zaharia Dumitru2013- 2014 – Notiţe de curs
2. Iliescu Ana Felicia, (1998), Arboricultură ornamentală, Ed. Ceres 3. Zaharia D., Dumitraş Adelina, Zaharia A. (2008), Specii lemnoase ornamentale, Ed. Todesco
Bibliografie Facultativă: 1. Zaharia D., et al. (2003), Arboricultură ornamentală , Ed. Risoprint
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Pentru o îmbunătăţire şi actualizare permanentă a predării şi a conţinutului cursurilor cu cele mai actuale teme şi
probleme practice, cadrele didactice vor participa la diverse manifestări ştiinţifice organizate în ţara sau străinătate, unde
se vor întâlni cu specialişti din cercetare şi producţie cu care vor dezbate probleme actuale dar şi de perspectivă privind
sortimentul şi cultura plantelor lemnoase ornamentale.
10. Evaluare
Tip activitate 10.l Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .
Pondere dinnota finalI
10.4. Curs Cunoagterea cerinflor fa\d de factorii de mediuspeciilor gi cultivarelor de arbugti foioqiornamentali precum gi modul de utilizare alacestora in spatiile verzi
Examenscris
70o/o
I U.5. Seminar/Laborator Recunoagterea speciilor gi cultivarelor dearbugti foioqi gi plante rlqinoase ornamentale,recomandate qi utilizate pentru amenajareaspa{iilor verzi.Recunoagterea se face dupd naturi sau imaginivideo.
Colocviu 30%
!u.o. st4ngard minim de performantlPentru ob{inrea calificativelo. d. R.o.decorative ale speciilor qi cultivarelor existente in sortimentul actual in fari gi strdindtaie (Europa), precum qi modul deasociere $i utilizare in spafiile verzi, ale acestora.
t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat-.
- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD.(
disciplina din domeniu), DS ( disciprina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).-- -.
Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO,(
disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)' Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).
Data completdrii30 .10 .2013
Data avizdrii indepartament22.1r.2013
Titular cursProf. dr. Zaharia Dumitru
Titular luc$ef luc
borator/seminariiaharia Adrian
Director de departamentProf. dr. Dj/ulMrj*n\t
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010108
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultura
1.3. Departamentul Horticultura si Peisagistica
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Master
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare și întreținere spații verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii speciale de întreținere a spațiilor verzi 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru ZAHARIA
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Șef Lucr. Dr. Adrian ZAHARIA
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, Agrotehnică, Arboricultură ornamentală, Floricultură
4.2. de competenţe Masterandul trebuie să aibă cunoștințe referitoare la condițiile de mediu specifice ecosistemelor
urbane și influența acestora asupra dezvoltării plantelor din ecosistem.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile sunt interactive, se desfășoară sub formă de dialog, se pun întrebări, se
dau răspunsuri.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Lucrările practice se desfășoară în parcuri, grădini, diferite spații verzi și se
participă efectiv la activități de întreținere de sezon.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp Ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
3.4.4.Tutoriala 4
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 119
3.8. Total ore pe semestru 175
3.9. Numărul de credite4 7
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Să cunoască gama de utilaje folosite la lucrările de întreținere a spațiilor verzi.
Să cunoască tehnicile moderne de aplicare a lucrărilor de întreținere.
Să cunoască fundamentarea biologică care stă la baza executării lucrărilor de întreținere a plantelor din spațiile
verzi.
Să cunoască suficiente date despre întreținerea celorlalte componente ale spațiului verde, altele decât vegetația.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Să cunoască legislația care reglementează intervențiile de întreținere a componentelor unui spațiu verde.
Să înțeleagă și să desfășoare activități de cercetare specifice activităților de întreținere a componentelor spațiului
verde.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-și însușească cunoștințele de Fiziologie, Biologie, Agrotehnică, Agrochimie
etc. necesare înțelegerii necesității aplicării la timp și în mod corect a lucrărilor
de întreținere a componentelor unui spațiu verde, în special a vegetației.
7.2. Obiectivele specifice Să-și însușească principiile aplicării corecte a lucrărilor de întreținere a
vegetației din spațiile verzi.
Să-și dezvolte aptitudinile și deprinderile necesare utilizării eficiente și corecte a
utilajelor destinate lucrărilor de întreținere a spațiilor verzi.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 14 Lucrări de întreținere aplicate vegetației lemnoase la
sfârșitul perioadei de repaus vegetativ și pe toată perioada
de vegetație.
Lucrări de întreținere aplicate vegetației erbacee la sfârșitul
repausului vegetativ și pe toată perioada de vegetație.
Lucrări de întreținere aplicate anexelor, instalațiilor și
mobilierului existent în spațiile verzi de la începutul
primăverii și până la sfârșitul toamnei.
Metode de predare
Prelegere - dialog
Prelegere - dialog
Prelegere - dialog
Observaţii
6 prelegeri
6 prelegeri
2 prelegeri
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 28
Executarea lucrărilor de întreținere aplicate vegetației
lemnoase din spațiile verzi în perioada de iarnă –
primăvară până la sfârșitul verii.
Executarea lucrărilor de întreținere a vegetației erbacee
existentă în spațiile verzi, din primăvară până la sfârșitul
verii.
Executarea de lucrări de întreținere aplicate celorlalte
componente ale spațiului verde (altele decât vegetația)
pe perioada din primăvară până la sfârșitul verii.
Colocviu
Executare lucrări.
Executare lucrări.
Executare lucrări.
5 lucrări practice
5 lucrări practice
3 lucrări practice
1 lucrare laborator
Bibliografie Obligatorie:
1. Zaharia D. - Note de curs, 2013-2014 2. Zaharia D. et. al. – 2003. Arboricultură ornamentală, Editura Todesco. 3. Petrescu F. – 1983. Lucrări de întreținere în parcuri și grădini, Editura Ceres, București.
Bibliografie Facultativă:
1. Zaharia D. – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Triade, Cluj-Napoca. 2. Iliescu Ana-Felicia – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Ceres, București.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Pentru imbunFttdlirea $i a"tuulirar.probleme practice, cadreledidactice vor participa la diverse manifestdri qtiinlifice organizatein lard sau striindtate, undese vor intdlnii cu specialigti din cercetare qi producfie cu care vor dezbate probleme ictuale aar qi ae perspectivd privindmetodele $i tehnicile aplicate in executarea luqririlor de intrelinere a spaliiior verzi.
10. Evaluare
Data completirii30.'n.2013
Data avizirii indepartament22.11.2013
t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat-,
.. Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD,(
disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara.l.-. _. Reeimul disciplinei l obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO
,( discipl ina oprionala) DFac ( discipl ina laculrat iva).' Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Titular cursDumitru ZAHARIA
'l.goni>--DirectorProf.dr
Titular$ef. Dr.
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .
Pondere dinnota finald
Cunoagterea tehnologiilor gi atehnicilor actuale de executare alucririlor de intre(inere acomponentelor unui spa{iu verde(vegetafie, luciu de apd, instala{ii,mobilier, construc{ii, re{ele edilitare,refele de acces, etc.).Cunoaqterea parametrilor calitativi aiexecutdrii lucririlor de intrelinereaplicate componentelor spa{iilorverzi.
I 0.5. Seminar/Laborator Cunoaqterea momentului optim deaplicare a lucr6rilor de intrefinere alecomponentelor spati i lor verzi precumgi corectitudinea de executare aacestor lucriri.
10.6. Standard minim de
obligatoriu ca masteranzii sd obtind calif icative de Ia toate probele de evaluare.
Pentru a promova, masteranzii tfucriri practice. De asemenea, c[ sunt familiarizali cu vocabularul specific at discipiinei. pentru a promova, este
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010109
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură și Peisagistică
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Masterat
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Proiectare asistată de calculator 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucr. dr. Singureanu Valentin
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucr. dr. Singureanu Valentin
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare Continuă
2.7. Regimul
disciplinei
Conţinut2 CA*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Informatică, Geometrie descriptivă şi perspectivă, Modelare 3D computer 1, Modelare 3D
computer 2
4.2. de competenţe Proiectare spaţii verzi, Desen şi reprezentări grafice, Estetica mediului ambiant, Urbanism şi
amenajarea teritoriului, Drumuri şi terasamente, Plante floricole și de gazon, Arboricultură
ornamentală.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul presupune participarea activă a studenților, pivotând pe interacțiunea
profesor-student. Prezentarea se face 100% cu ajutorul videoproiectorului și a
programelor de proiectare dedicate ArhiCAD 13®, PhotoSHOP®, 3DStudio
MAX®, PTGUI®, CAMTASIA Studio®. Cursul nu presupune generarea de
prezentări power point, prezentarea programelor de studiu executându-se direct
prin conectarea la videoproiector a unui laptop echipat cu soft-urile generate
anterior. Studentii pot adresa întrebări referitoare la conținutul expunerii pe
parcursul desfășurării acesteia.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Desfășurarea lucrărilor practice și a celor aferente proiectului, presupun
parcurgerea individuală a materialului didactic în format electronic aferent
disciplinei, precum și participarea activă la toate etapele proiectului după o
prealabilă instruire informativă asupra fiecărei etape de lucru.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 3
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 40
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
3.4.4.Tutoriala 10
3.4.5.Examinări 7
3.4.6. Alte activităţi 7
3.7. Total ore studiu individual 124
3.8. Total ore pe semestru 180
3.9. Numărul de credite4 6
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Să cunoască limbajul specific proiectării asistate de calculator specific programelor ArhiCAD 11-13©.
Să cunoască și să folosească principalele meniuri și extensii ale programelor studiate.
Să fie capabili să execute planuri de plantări, secțiuni, detalii tehnice la planurile luate în studiu.
Să întocmească un dosar de prezentare a proiectului sub extensia generală PDF interactiv cu hyperlink-uri.
Co
m-
pet
enţe
tran
sver
sale
La finalul parcurgerii disciplinei de Proiectare asistată de calculator, masteranzii vor fi capabili să poată finaliza
cu succes un plan de amenajare peisageră 2D şi 3D ţinând cont de elevaţie, vecinătăţi, cu toate piesele sale
desenate vectorial, în mai multe formate digitale cunoscute ca standarde de proiectare, axate pe interacţiunea
dintre programe.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind folosirea avansată a diferitelor
programe de grafică vectorială (Arhicad 11©, Arhicad 13©, CorelDraw Suite
11© şi 13©, Adobe CS 3©), posibilităţile oferite de acestea pentru o proiectare
asistată de calculator în plan 2D, compatibilitatea dintre programele prezentate,
argumente pro sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială.
Crearea de biblioteci digitale personalizate (atât cu mobilier urban cât şi cu
simboluri 2D specifice formelor de vegetaţie).
7.2. Obiectivele specifice Să cunoască și să folosească în favoarea lor ca viitori specialiști, argumente pro
sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială.
Să studieze și să întocmească simbolistica specifică planurilor 2D şi 3D.
8. Conţinuturi
8.1. CURS
Număr de ore – 14
Introducere în proiectarea asistată de calculator
Prezentarea generală a interfeţei grafice specifice
programelor de grafică vectorială. Puncte comune –
puncte distincte
Prezentarea generală a suitei de grafică vectorială
ArhiCAD® versiunea 11 şi 13 (compatibilităţi,
performanţe, aplicaţii, comenzi pentru desenare şi
editare, prezentarea scurtăturilor de taste, exportul-
importul diferitelor formate, aplicarea efectelor speciale,
randări 2D, randări 3D, etc)
Prezentarea suitei Adobe CS 2®, îndeosebi a aplicaţiei
InDesign® şi PhotoShop® pentru prelucrarea diferitelor
materiale grafice în cadrul desenului vectorial 2D,
compatibilizarea aplicaţiei cu programele ArhiCAD
versiunea 11-13
Crearea bibliotecilor personalizate digitale cu simboluri
2D şi 3D aferente vegetaţiei şi mobilierului urban,
modalităţi de salvare a acestora în memoria interna a
diferitelor aplicaţii (Arhicad 11©, Arhicad 13©, Adobe
CS 2©)
Modalităţi de prelevare a planurilor de situaţie existentă
folosind telemetrul digital, GPS-ul, aplicaţia Google
Earth PRO®, ortofotoplanuri. Importarea acestor surse
în programele studiate, aducerea la scară, pregătirea
pentru conturarea generală
Vizionarea şi comentarea diferitelor planuri peisagere
efectuate cu programele prezentate, evidenţierea
aspectelor pozitive şi negative fiecărui plan prezentat în
parte – discuţie interactivă
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
1 prelegere
1 prelegere
3 prelegeri
2 prelegeri
3 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegeri
3
8.2. LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 42
Noţiuni introductive despre interfaţa programului
ArhiCAD 11-13® (setarea unităţilor de măură – Project
Preferences, Dimensions, Calculation Units, stabilirea
intervalului de back-up pentru documentele în lucru –
Data saftey, setarea meniurilor şi vizualizarea lor în
ordinea corectă – Document Tools
Detalierea meniurilor şi setărilor specifice programului
ArhiCAD 11-13® - aducerea la scară a planurilor 2D
folosind unelte specifice – Dimension, unelte folosite la
conturarea planurilor 2D – Fill, Line, Circle, Polyline,
Spline
Detalierea meniurilor şi setărilor specifice programului
ArhiCAD 11-13® cu aplicaţii adiacente – calculul
suprafeţelor conturate – Measure (M), efectuarea
tabelelor de calcul a suprafeţelor (raportul spaţiu
verde/spaţiu construit), crearea secţiunilor – unealta
Section, efectuarea cotărilor specifice unui plan.
Importarea unui plan se situaţie existentă folosind
periferice exterioare – GPS, ortofotoplanuri, telemetrul
digital. Locaţie la alegere liberă din Cluj. Deplasarea la
faţa locului, prelevarea datelor topografice, stabilirea
topografică a locaţiei vegetaţiei existente, documentarea
foto pentru executarea planului de situaţie existentă,
crearea de poze panoramice cu ajutorul trepiedului foto.
Pregătirea pentru importare a datelor prelevate cu
ajutorul GPS-ului. Executarea unui document în excel cu
punctele topografice specifice vizate (latitudine şi
longitudine). Selectarea pozelor prelevate pentru efectul
panoramic. Montarea pozelor panoramice în programul
Google Sketchup® şi exportul acestora sub extensia avi.
Detalierea locului de joacă din propunerea generală.
Importul datelor prelevate din teren în aplicaţia
ArhiCAD 11®, setarea meniului Layers, aducerea la
scara de lucru a planului de situaţie existentă, conturarea
suprafeţei vizate şi a vecinătăţilor, poziţionarea
vectorială a vegetaţiei specifice.
Aplicarea simbolisticii 2D specifică programului
ArhiCAD® asupra punctelor topografice de vegetaţie,
conturarea aleilor pietonale, acces auto, locuri de
parcare, colorarea specifică zonelor studiate, crearea
legendei specifice fiecărei intrări pe plan.
Exportarea planului de situaţie existentă sub extensie
dwg si importarea acestuia în aplicaţia CorelDRAW ®
unde i se vor aplica efecte speciale (interactive drop
shadow, interactive blend, interactive contour, distorsion
tool, extrude tool, transparency tool), efecte de culoare şi
contrast.
Efectuarea detaliilor 2D (minim 4) cu ajutorul
programului ArhiCAD 11-13® - Detail, efectuarea
secţiunilor 2D (minim 4) – Section. Exportul acestor
elemente cu ajutorul funcţie Layout.
Pregătirea principalelor formate foto pentru listare (jpg,
bmp, tga, gif) prin intermediul aplicaţiilor AdobeCS2 ®,
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
CorelPhoto@. Uneltele efect tool, clone tool,transparency, crop, bezier.
Pregltirea pentru printare a documentelor executate incadrul aplicaJiei ArhiCAD 1_?@ formatul final de hdrtiefinal (montarea a imaginilor tip poster), rezolutia final[,tipul de extensie folosit.
Prelegere + activitateindividuali
B i b I i og raf ie O b I ig ato rie :
1. Ghidul oficial GooglesketchuP, CorelDrawl2 - Steve Bain, Nick Wilkinson, isbn 973-571-568-6, Ed. All, Bucuregti, 2007? loPin Williams (2003). p. 10-20. Design start up, Ed. Corint, Bucuregti3. Robin Williams, 2003 - Initiere in design, Ect. Corint, Bucure$li4. Lance Hattatt, 1999 - Gardening with colour, Ed. Farragon, Anglia5 Graphisoft - ArchiCADg, Curs de instruire, Thomas tu. Simmons, ldeaDesign Ctuj, ISBN 973-0-0419S-4, 20066. Adobe Indesign CS2 - Classroom in a book, Daniela Slavu (traducere), zoOO, ga. ALL Bucuregti, ISBN 978-973-571-716-2
B i b I i og raf ie F ac uft ailv e :
1 Digital Drawing for Landscape Architecture, Ken Smith, 2010, Ed. John Wilay & Sons, New Jersey USA? Dictionary of Landscape Architecture and Construction, Alan Jay Christens e;, 2004, fo, vt"Cra**, uSR3. European Landscape Architecture: Best Practice in Detailing, tan tl. thompson, Torben'Dan, Jens Balsby,
2007, Ed. Routledge, New york, USA
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrile reprezentanfilor comunitifilor epistemice, asociafilorprofesionale gi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
t Ci"lul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat- Rg8tmul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
.( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).
" Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); cA* (cunoagtere avansat[)-
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completlrii10 .10 .2013
Data avizirii indepartament22.11.20t3
Titilq./iurs$ef lucrdri dr. SIIFUREdNU Vatentin
,{/'@"rt'tDirector
Prof. Dr.
Planu|deinv5f5mdntexis tentcorespundecr i ter i i |ordeangajare indi fer i temedi iprofes ion@statistici a celui mai accesat portal de slujbe din Romdnia .Ejobs" competen{ele cele mai cdutate in grafica asistatd decalculator se rezuma lal- PhotoSHOP@, CoretDRAW@, Maya@, 3DStudioMm@, AutoCAD@, ArhiaAD@, SuitaCS@,Sl{EtchUP@, etc' O parte din programele men}ionate sunt cuprinse in programa de fa{d, faqilitAnd accesul absolven{ilor
o nrsa aiga a piefei de munci aflate intr-o continui dezvoltare.
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .
Pondere dinnota finalI
10.4. Curs Sus{inerea proiectului de laborator(intrebiri legate de problematicaabordatd de-a lunsul semestrului)
Verificare pe parcurs 70%
I 0.5. Seminar/Laborator Cunoasterea qi folosirea corecti auneltelor de lucru specifice
programelor studiate
2 teste gril6 ce reflectScunogtin{ele practice dob6nditein cadrul laboratorului
30%
10.6. $tandard minim de performantlStapanlrea intbrmatiei stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel acceptaUit. Ottinerea notei de trecerela verificarile pe parcurs este cgnditie de promovabilitate.
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010110
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4. Domeniul de studii Horticultură
1.5. Ciclul de studii1)
Master
1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Analiza compoziţiei 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Adelina Dumitraş
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Conf. Dr. Adelina Dumitraş
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Analiza compoziţiei an III, Estetica Mediului, Urbanism, Geometrie descriptivă, Desen şi
reprezentări grafice
4.2. de competenţe Istoria arhitecturii şi artelor; Istoria artei grădinilor; Dendrologie
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Informarea, Comunicarea, Dezbaterea; Predarea prin prelegeri libere, expuneri în
Power Point, planşe, fişe. Studenţilor li se pun la dispoziţie cursuri de specialitate şi
bibliografia necesară pentru buna lor pregătire.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Explicaţia, Comunicarea, Demonstraţia, Observaţia, Experimentul, Conversaţia,
Formarea, Deprinderea, Metoda activ-participativă de predare. În cadrul fiecărei
şedinţe de laborator se prezintă importanţa teoretică şi aplicativă a lucrării curente,
modul de lucru, detaliindu-se cele mai semnificative elemente şi efectuându-se
demonstraţii practice, acestea fiind repetate individual de către studenţi în vederea
formării deprinderilor practice necesare unor buni specialişti în domeniu. Studiu
individual, practic şi teoretic, vizite pe teren, culegerea datelor. Elaborarea
proiectului.Prezentare, critică, concluzii.
3.1. Număr de ore pe săptămână –
forma cu frecvenţă 2 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 48
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 48
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 42
3.4.4.Tutoriala 4
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 152
3.8. Total ore pe semestru 180
3.9. Numărul de credite4 6
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale După acest curs aşteptările sunt ca:
- masterandul să poată studia atent peisajul şi să observe, descrie, înţelege şi comenta într-un mod precis;
- să dezvolte un vocabular adecvat, o gândire critică şi o percepţie specializată referitoare la compoziţia unui
peisaj, elementele componente sau principiile utilizate.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Se urmărească formarea unei culturi profesionale specifice care să pună la dispoziţia studentului un sistem
coerent de analiză şi o platformă teoretică pentru abordarea avizată a temelor de proiectare propuse în şcoală şi,
ulterior, în practica profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul
general al
disciplinei
În timp ce este utilă cunoaşterea elementelor şi principiilor de design, adesea este dificilă
înţelegerea şi aplicarea acestora în compunerea şi studiul unui peisaj. Fiecare sit prezintă provocări
şi oportunităţi în ceea ce priveşte design-ul şi expresia, necesitând aplicaţii unice ale elementelor şi
principiilor de design. Obiectivul cursului este de a o oferi noţiuni care să conducă la o abordare
potrivită, îmbunătăţită a peisajului prin documentarea asupra unor idei de design, identificarea
principiilor şi elementelor de design din acestea şi aplicarea lor în arhitectura peisagistică, în analiza
proiectelor de specialitate sau în elaborarea acestora.
7.2. Obiectivele
specifice
De a introduce noţiunile de peisaj, spectator şi diversitatea implicată de arhitectura peisajului. De a
oferi unelte conceptuale pentru a analiza caracterul istoric, ecologic, social, cultural al peisajului.
De a oferi unelte uzuale de „citire a peisajului”.
Învăţarea şi dezvoltarea unei gândiri critice referitor la peisaj. Învăţarea şi utilizarea unui vocabular
specific şi a modului de comunicare despre compoziţia peisajului.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 14
1. Elemente şi principii de design –aplicaţii în
arhitectura peisagistică. Abordări diferite ale noţiunilor
de peisaj(e) şi spectator(i).
2. Principiile compoziţionale şi rolul acestora în
construirea imaginii. Tipuri de compoziţie şi metode de
înţelegere a peisajului.
3. Reguli de construcţie compoziţională în peisajul
amenajat - schemele compoziţionale, structurile
geometrice, liniile de forţă, zonele de interes, centrul
compoziţional. Concept, vocabular specific şi tehnici de
comunicare utilizate în studiul şi prezentarea
compoziţiei peisajului.
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
4
4
6
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 14
1. Prezentarea temei de proiectare, informaţii
suplimentare, stabilirea procesului de desfăşurare a
proiectului.
2. Documentare preliminară menită să susţină studiul
compoziţional, vizite pe teren.
3. Studiul a două variantele de amenajare peisagistică
din perspectiva elementelor şi principiilor de design
utilizând noţiunile rezultate în urma documentării;
observarea, descrierea, înţelegerea şi comentarea
caracteristicilor într-o manieră concisă.
4. Prezentarea şi predarea proiectului
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
Prezentare orală
1 oră
4 ore
8 ore
1 oră Bibliografie Obligatorie
1. Dumitraş Adelina, Analiza compoziţiei, Note de curs
Bibliografie Facultativă:
1. Jurgis Baltrusaitis,Formări, deformări, Stilistica ornamentală în sculptura romanică, ed. Meridiane, Bucureşti, 1989.
2.KennethC|ark,Ar tapeisaju|u i ,ed.Mer id iane,eucuie3. Feldman E. D., 1987, Varieties of Visual Experience, Harry Abrams, Inc. New York. parl three the structure of Art. ISBN4. Szabaro 2., 1986, Landscape Painting in Water Color, Stodclart Publishing company, Ltd. Toronto.!. lranz Sales Meyer, Ornamentica, o gramatici a formelor decorative, ed. Mericliane, Bucuregti, 19gg.6. Landscape Design, A Practical Approach, Leroy Hannebaum, prentice Hall, 2nd Edition, 1990.7. Plants in the Landscape, Phillip L. Carpenter & Theodore D. Walker, W H. Freemen & Co., 2nd Edition, 1990.8. sitescapes, outdoor Rooms for outdoor Living, Gregory M. pierceall, prentice Hall, 19g0.9. Richard L. Austin, Elements of planting Design, 2001.10. Nilan Cooray, The Sigiriya Royal Gardens: AnaVsis of the Landgcape Architectonic Composition, 2012
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrileasociafilor profesionale gi angajatori reprezentativi din
reprezentanf ilor comunitlfilor epistemice,domeniul aferent programului
10. Evaluare
t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat-. _, Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
{ disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara)." Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)'
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completdrii22.10.2013
Data avizirii indepartament22.r1.2013
Titular lucrari laborator/seminariiConf.
DirectorProf. dr.
Invedereaidentif icari iunorc6idemodernizareqiimbun5t5Ji.emai actuale teme gi probleme practice, cadrele didactice
- participd la conferinte gi simpozioane na{ionale" interna{ionale unde se dezbat teme de specialitate;- se implici in proiecte de cercetare care trateazd. subiecte specifice domeniului;- participdri la tiirguri de specialitate, concursuri;- prezentdri de noi produse sau tehnici;- organtzarca unor ateliere de lucru sau participAri la work-shop-uri organizate de firme sau organizalii ce
desfrqoar[ activiti{i in domeniul de interes.
Tip activitate l0.l. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .
Pondere dinnota finall
10.4. Curs Examinarea teoreticdla sfArqitul semestrului.
Examen scrisActivitatea la curs gi examenulteoretic 6A0/o din nota finald.
20%
I 0.5. Seminar/Laborator Examenul practic se face in laboratorgi consti in prezentarea qi predareaproiectelor elaborate pe parcursulsemestrului.Colocviu/lucrdri practice;- proiect;- o mapd cu crochiuri, fotografiiproprii gi fiqe, rezultate in urmastudiului individual;- teme pe parcurs. frecventS.
Este prevlzutl I verificare lasfirgitul semestrului.
Activitatea la lucr[ri practice giexamenul practic 80% din nota
final6.
80o/o
10.6. Standard minim de nerformantlSt6pAnireainforma[ieigtiin{ificetransmis6p.inpiela verificdrile pe parcurs este condilie de promovabilitatq.
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211020101
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultura
1.3. Departamentul Horticultura si Peisagistica
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Master
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea si intretinerea spatiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii speciale pentru amenajare spatii verzi 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru Zaharia
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Sef lucr. dr. Adrian Zaharia
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Proiectare spații verzi, Arboricultura ornamentala, Floricultura
4.2. de competenţe Masteranzii trebuie sa cunoasca rolul si functiile spatiilor verzi, precum si principiile de grupare
si asociere a vegetatiei.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, bogat în mare parte pe intrebari si raspunsuri. Tematicile
discutate sunt strict de specialitate.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Lucrarile practice se desfasoara in teren si constau on executarea de lucrari de
amenajare.
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Sa cunoasca tehnicile specifice amenjarilor de spatii verzi.
Sa cunoasca metodele tehnologice de pregatire a solului in vederea plantarii speciilor lemnoase ornamentale.
Sa cunoasca biologia biologia plantelor ornamentale.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 48
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 32
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 26
3.4.4.Tutoriala 8
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 124
3.8. Total ore pe semestru 180
3.9. Numărul de credite4 6
2
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Sa demonstreze ca poseda cunostintele si aptitudinile necesare realizarii unui spatiu verde avand ca baza de
pornire un proiect.
Sa demonstreze ca poseda cunostintele specifice si desprinderi speciale caracteristice cercetarilor specifice
amenajarilor spatiilor verzi.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca cunostintele necesare organizarii si desfasurarii activitatilor
specifice amenajarilor de spatii verzi.
7.2. Obiectivele specifice Sa inteleaga, efectul factorilor de mediu, asupra calitatii insusirilor peisagistice
ale elementelor componente ale spatiului verde si sa gaseasca metoda si
activitatea care sa diminueze efectul negativ asupra acestora.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 28
- Studii ale proiectului si ale terenului in vederea elaborarii
planului de executie a lucrarilor de amenajare a spatiului
verde prevazut in proiect.
- Metode de pregatire a terenului in vederea instalarii
vegetatiei in spatiile verzi.
- Tehnici moderne de instalare a vegetatiei in spatiile verzi
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
1 prelegeri
3 prelegeri
10 prelegeri
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 28
Studiul terenului si a rezultatelor obtinute la analiza probelor
de sol
Interventii de amelioarare a solului (fertilizari, administrarea
de amendamente etc).
Lucrari de intretinere a vegetatiei lemnoase
Lucrari de instalare a vegetatiei erbacee
Colocviu
Lucrari preliminare
Lucrari in teren
Lucrari in teren
Lucrari in teren
Verificarea cunostintelor
2 lucrări laborator
3 lucrai laborator
5 lucrari laborator
3 lucrari laborator
1 lucrare laborator Bibliografie Obligatorie:
1. Zaharia A. – Note de curs, 2013-2014 2. Negrutiu Filofte, 1980-Spatii verzi. Ed. Buc.
Bibliografie Facultativă:
1. Zaharia D. 1998- Arboricultura ornamantala. Ed. Triade, Cluj-Napoca 2. Iliescu Ana Felicia 2008- Arboricultura ornamentala, Ed. Ceres, Bucuresti
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea imbunatatirii continue a predarii si continutului cursurilor cu cele mai recente teme si aspecte practice,
cadrele didactice vor participa la simpozioanele nationale si internationale unde se intalnesc cu specialisti in domeniu, cu
care vor dezbate aspectele actualele si de perspectiva privind metodele de amenajare a spatiilor verzi.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din
nota finală
10.4. Curs Metode de studiu si de ameliorare a
solului in vederea imbunatatirii
insusirilor fizico-chimice.
Metode de pregatire a terenului in
vederea plantarii vegetatiei lemnoase.
Metode de pregatire a terenului pentru
instalarea vegetatiei floricole si
gazonamente.
Principii de uttilizare a plantelor
ornamentale cultivate in containare,
pentru amenajarea spatiilor verzi.
Examen
scris
70%
10.5. Seminar/Laborator Lucrari de ameliorare a soluluiLucrari de pregatire a terenuluiLucrari de plantare a rasadurilor defloriLucrari de infintare a peluzelor
Verificare la sfarsitul perioadeide predare 30o/o
10.6. Standard minim de performanfdPentrupromovaremasteranziitrebuieSafacadovadacaStapaneScbipromovare este obligatoriu obtilerea de calificative de promovare la toate probele de verificare.
t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat
- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
.( disciPlina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara;.
" Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO{ disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)-
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completdrii4.10.2013
Data avizirii indepartament22.1r.2013
Titular cursProf. dr, Dumitru Zaharia
eUnt-*Di
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211020102
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură și Peisagistică
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Master
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Modelare 3D în peisagistică 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucr. dr. Singureanu Valentin
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucr. dr. Singureanu Valentin
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Continuă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 S*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Informatică, Geometrie descriptivă şi perspectivă, Construcții Ornamentale și Tehnice,
Proiectarea asistată de calculator (licenţă), Modelare 3D computer 1(licenţă).
4.2. de competenţe Proiectare spaţii verzi, Desen şi reprezentări grafice, Estetica mediului ambiant, Urbanism şi
amenajarea teritoriului, Drumuri şi terasamente, Plante floricole și de gazon, Arboricultură
ornamentală, Analiza compoziției.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul presupune participarea activă a studenților, pivotând pe interacțiunea
profesor-student. Prezentarea se face 100% cu ajutorul videoproiectorului și a
programelor de proiectare dedicate ArhiCAD13®, ArtlantisSTUDIO 4®,
3DStudioMAX®, PhotoSHOP®. Cursul nu presupune generarea de prezentări
power point, prezentarea programelor de studiu executându-se direct prin
conectarea la videoproiector a unui laptop echipat cu soft-urile sus menționate.
Studenţii pot adresa întrebări referitoare la conținutul expunerii pe parcursul
desfășurării acesteia.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Desfășurarea lucrărilor practice și a celor aferente proiectului, presupun
parcurgerea individuală a materialului didactic în format electronic aferent
disciplinei, precum și participarea activă la toate etapele proiectului după o
prealabilă instruire informativă asupra fiecărei etape de lucru.
3.1. Număr de ore pe săptămână –
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 3
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
3.4.4.Tutorială 10
3.4.5.Examinări 19
3.4.6. Alte activităţi 10
3.7. Total ore studiu individual 119
3.8. Total ore pe semestru 175
3.9. Numărul de credite4 7
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nal
e
Să cunoască limbajul specific modelării 3D computer, orientarea corectă pe cele trei axe de generare a unui
model 3D (x, y şi z).
Să fie capabil să întocmească corect un plan 3D de situație existentă, aducere la diferite scări grafice, o încadrare
în zonă, calcul de suprafață, generarea corectă a volumelor, folosirea corectă a texturilor şi proprietăţilor acestora.
Să cunoască și să folosească principalele meniuri și extensii ale programelor studiate.
Să fie capabili să execute planuri de plantări, secțiuni, detalii tehnice la planurile luate în studiu, foto-randări,
axonometrii, perspective.
Folosirea corectă a uneltelor de design avansat specifice programelor 3D (push-pull, slab, mesh, sandbox, sun
study, etc.).
Să întocmească un dosar de prezentare a proiectului sub extensia generală Pdf, atl, skp. pln.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
La finalul parcurgerii disciplinei de Modelare 3D în peisagistică, masteranzii vor fi capabili să poată finaliza cu
succes un plan de amenajare peisageră 3D, cu toate piesele sale desenate vectorial, în mai multe formate digitale
cunoscute ca standarde de proiectare.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind operarea avansată a programelor
de grafică vectorială tridimensională (perceperea şi utilizarea celor trei axe de
creare a unui obiect 3D). Prezentarea diferitelor programe de grafică vectorială
tridimensională (ArhiCAD 13®, Artlantis STUDIO 4®, 3D StudioMAX®),
compatibilitatea dintre acestea, argumente pro sau contra aduse diferitelor
programe de grafică vectorială tridimensională. Crearea randărilor şi
videorandărilor folosind programele Artlantis STUDIO 4® şi Light Works®.
Utilizarea şi crearea enciclopediilor de obiecte tridimensionale accesarea
bibliotecii Google 3D Warehouse® precum şi a posibilităţii de exportarea a
diferitelor simboluri 3D din enciclopedii şi implementarea acestora în diferite
programe de grafică vectorială (compatibilizare obiecte 3D Google Sketchup® -
ArhiCAD 13®). Folosirea GPS-ului pentru prelevarea curbelor de nivel şi a
perimetrului unei zone studiate. Prezentarea unor proiecte de amenajare
peisageră 3D, modalităţi de creare, efectuarea perspectivelor foto, formate 3D
accesibile, exportul şi importul acestora. Modalităţi de prezentare finală a unui
proiect peisager 3D cu ajutorul suitei Adobe CS 2®.
7.2. Obiectivele specifice Să cunoască și să folosească în favoarea lor ca viitori specialiști, argumente pro
sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială 3D.
Să studieze și să folosească simbolistica specifică 3D, să fie capabili să-şi
întocmească o bibliotecă de materiale, obiecte 3D. Perspectivele disciplinei se
răsfrâng şi la crearea de modele 3D de către studenţi ce poartă semnătura
originalului 100%.
8. Conţinuturi
8.1. CURS
Număr de ore – 14
Introducere în modelarea 3D asistată de calculator,
definirea şi explicarea terminologiei specifice.
Prezentarea programului de grafică vectorială 3D
Arhicad 11-13® (compatibilităţi, performanţe, aplicaţii,
comenzi pentru modelare 3D şi editare 3D, scurtături de
taste acceptate, inserarea obiectelor 3D, modelarea
acestora, aplicarea efectelor speciale cu ajutorul
aplicaţiei Adobe CS 2®.
Unelte specifice pentru executarea proiectelor 3D: slab,
mesh - topografie teren, construcţie de imobile (wall,
door, window, stair, skylight, roof, column, beam).
Compatibilizarea bibliotecii 3D Warehouse® cu
aplicaţia Arhicad 11-13®.
Prelegere
Prelegere
Prelegere
1 prelegere
4 prelegeri
3 prelegeri
3
Pregătirea pentru listare a elementelor 3D folosind
aplicaţia Layout, crearea secţiuniilor, detaliilor montarea
acestora sub forma unui poster de prezentare.
Randarea, studiu de umbră şi video-randarea
perspectivelor create în Arhicad 13® cu ajutorul
programelor de randare internă (Light Works, Sketch, Z –
Buffer Rendering engine) şi a celor externe (Artlantis
Studio 4®)
Prezentarea programului de grafică vectorială Google
Sketchup 8 PRO® din perspectiva compatibilizării cu
ArchiCAD 13®, funcţii de desenare şi crearea a
simbolisticii 3D, importul-exportul diferitelor forme şi
modele 3D, compatibilizarea programului cu diferite
programe de grafică vectorială, lucrul cu biblioteca de
plante aferentă programului, randări, fotorandări,
videorandări.
Modalităţi de prezentare finală a unui proiect peisager
3D.
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
1 prelegere
2 prelegeri
2 prelegeri
1 prelegere
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 42
Noţiuni introductive despre principalele programul de
grafică vectorială 3D Arhicad 11-13®.
Setarea paginii le lucru, scării de reprezentare grafică,
unităţi de măsură şi calcul a suprafeţelor şi volumelor,
setări asupra creării copiilor de siguranţă (Project
Preferences, Dimensions, Calculation Units, Data saftey,
Document tools).
Importarea planurilor de situaţie existentă, aducerea la
scară - funcţia scale, conturarea curbelor de nivel -
folosirea funcţiei Mesh în concordanţă cu datele preluate
de pe surse externe (planuri 2D, GPS, ortofotoplanuri
cotate). Conturarea imobilelor şi a tuturor obiectelor ce
necesită proiecţie 3D folosind uneltele: Column, Beam,
Wall, Roof, Mesh, Objects, Slab, etc.
Efectuarea de detalii, secţiuni, studii de umbră, randări
interne şi videorandări interne. Uneltele: details, section,
create sun study, Light Works, Sketch etc.
Efectuarea de randări externe şi videorandări externe cu
ajutorul programului Artlantis STUDIO 4®. Unelte
folosite: Shaders, Lights, Heliodons.
Compatibilizarea bibliotecii 3D Warehouse® cu
biblioteca de modele 3D specifică programelor ArhiCAD
11-13®. Folosirea funcţiilor Model import wizzard.
Crearea unei biblioteci 3D personalizate specifică
fiecărui utilizator în parte (minimum 30 de
modele/masterand).
Prezentarea programului de grafică vectorială 3D Studio
MAX®, importarea unui model max şi exportarea
acestuia 3ds sau obj către Artlantis STUDIO 4®.
Aplicare de texturi, folosire canal alfa.
Efectuarea de randări externe şi videorandări externe cu
ajutorul programului Artlantis STUDIO 4®. Unelte
folosite: Shaders, Lights, Heliodons.
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Prelegere + activitate
individuală
Pregdtirea pentru prezentare qi listare a documentelorexecutate (fotorandlri, videoranddri, montaje video)executate cu suita de prograne Adobe CS 2@.
Prelegere + activitateindividualS
B i b I i og raf ie O b I ig at ori e :
1' Ghidul oficial GooglesketchUP, CorelDrawl2 - Steve Bain, Nick wilkinson, isbn 973-571-s6g-6, Ed. All, Bucuregti, 20072. RobinWilliams (2003). p. 10-20. Design start up, Ed. Corint, Bucuregti3. Robin Williams, 2003 - Initriere in design, Ed. Corint, Bucuregti4. Lance Haftatt, 1999 - Gardening with iolour, Ed. parragon, Anglia5. Graphisoft - ArchiCADg, Curs de instruire, Thomas n/|.-Simmois, ldeaDesign Cluj, ISBN 973-0-0419s-4, 20069 4do!e Indesign cS2 - Classroom in a book, Daniela slavu (traducere), 20d6, LJI ALL Bucure$ti, tsBN 97e-973-571-7,t6-27. Graficd inginereasce cu AutocAD, L. segat, G. ciobdnagu, zoos, eo. iennojress, laqi, lsBN szs-aszzlis8. corel Draw 11 tehnici de desen, c-odrulf poenaru, 2003, casa de editurd altiastre, ilffi;ii9. Artlantis Studio 4 - User Manual, 2009.'Abvent
R:glg?::yls_lo-l !119.:"p" Architecture, Ken smith, 2010, Ed. John wilay & sons, New Jersey usAulcllonaryol Landscape Architecture and Construction, Alan Jay Christensen, 2OO4,Ed, UcOrararw, USaEuropean Landscape Architecture: Best Practice in Detaiting, tan H. Thompso., T"d;'il;:Jil;'bffit, 2007, Ed.Routledge, New York, USA
9' C-oroborarea confinuturilor disciplinei cu agteptlrile reprezentanfilor comunitlfilor epistemice, asociafilorprofesionale qi angajatori reprezentativi din dominiul afeient programului
Planul de inudlS-Ant
:11!:::ll celui mai u:""tjj po13] d_e sluJ-be din Romfiria ,fEjobs" competenlete cele mai cbutate in grafica asistati decalculator se rezuma la: PhotosHoP@, CorelDMW@, Maw@, 3DStudioMax@, AutoCAD@, ArhiCAD@, suitaCS@,
SketchUP@' Artlantis STUDI}4 @ etc. o parte din p.og.urn.l. mentionate sunt cuprinse in piograma de fb!6, facilit6ndate intr_o continul dezvoltare.
10. Evaluare
Data completlriir 0 .10 .2013
Data avizirii indepartament22.1r.2013
t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./MasterrDoctorat-.
.. Rgstmul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentata), DD,(
disciplinadin domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).".
-. Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO,(
disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezi)- Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si shrdiu individual).
Sef lucrdri dr. SINg#ANUrVatentin
,{h&"4^Titular
gef lucririlucrari laborator/sdr. SING
Director d
10.l Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .
Pondere dinnota finald
Sus{inerea proiecfului de laborator(intrebiri legate de problematica
4!q$atd de'a lungul semestrului)10.5. Seminar/Laborator CunoaEterea qi folosirea corectl a
uneltelor de lucru specifice2 teste grild ce reflectl
cunogtin{ele practice dobdnditein cadrul laboratorului
10.6. Standard minim deStdpdnirea info.-ufla verificdrile pe pqrcurs este condilie de promovabilitate"
Prof. Dr. MA
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211020103
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultura
1.3. Departamentul Horticultura si Peisagistica
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Master
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea si intretinerea spatiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Tehnici speciale pentru înmulţirea şi formarea materialului săditor
dendrofloricol 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru Zaharia
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Sef lucr. dr. Adrian Zaharia
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 CA*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Arboricultura ornamentala, Floricultura, Producere material saditor
4.2. de competenţe Masteranzii trebuie sa aiba cunostinte despre modul cum se transmit caracterele peisagistice la
descendenti prin diferite metode de inmulture.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, bogat în mare parte pe intrebari si raspunsuri. Tematicile
discutate sunt strict de specialitate.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Lucrarile practice se desfasoara in teren, spatii protejate, activitatiile sunt specifice
disciplinei, iar desfăsurarea se face dupa un plan diainte cunoscut.
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Sa cunoasca tehnologia specifica disciplinei.
Sa cunoasca metodele de inmultire a plantelor ornamentale.
Sa cunoasca metode si tehnici de formare a materialului saditor dendrofloricol.
Sa cunoasca tehnicile de pregatire a materialului saditor dendrofloricol in vederea plantarii acestuia la locul
definitiv.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 3 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 42
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 36
3.4.4.Tutoriala 8
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 138
3.8. Total ore pe semestru 180
3.9. Numărul de credite4 6
2
Com
pet
enţe
tran
sver
sale
Sa faca dovada cunostintelor necesare privind calitatile materialului saditor dedrofloricol.
Sa demonstreze ca stie modul de valorificare a oricarei categorii de material saditor dedrofloricol.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca cunostintele speciifice metodelor de inmultire a plantelor
ornamentale, aptitudinile privind executarea lucrarilor de baza precum si
cunoasterea metodelor de formare a materialui sadtor dondrologic is floricol
comparativ pentru plantari in spatii verzi.
7.2. Obiectivele specifice Sa inteleaga rolul si importanta unui material saditor dedrofloricol de calitate.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 28
- Studii ale proiectului si ale terenului in vederea
elaborarii planului de executie a lucrarilor de amenajare
a spatiului verde prevazut in proiect.
- Metode de pregatire a terenului in vederea instalarii
vegetatiei in spatiile verzi.
- Tehnici moderne de instalare a vegetatiei in spatiile
verzi.
Metode de formare a materialului saditor dendrofloricol.
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
2 prelegeri
1 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegeri
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 14
Recoltarea semintelor de la speciile ornamentale-
conditionarea acestora si mentinerea caracterelor
morfologice- Recunoastere
Pregatirea semintelor pentru semanat și ingrijirea
semanaturilor.
Tehnologia speciilor ornamentale prin metode
vegetative: butasire, marcotaj, altoire, drajoni etc.
Lucrari de formare a materialului saditor dedrologic
Colocviu
Studiul semintelor
Lucrare laborator
Lucrare laborator
Lucare laborator
Verificarea cunostintelor
3 lucrări laborator
1 lucrare laborator
6 lucrari laborator
3 lucrare laborator
1 lucare laborator
Bibliografie Obligatorie: 1. Zaharia D. – Note de curs, 2013-2014
2. Zaharia D., 1998- Arboricultura ornamentala. Ed. Triade Cluj-napoca
Bibliografie Facultativă: 1. Iliescu Ana Felicia 2008- Arboricultura ornamentala, Ed. Ceres, Bucuresti
2. Stanica F.et al., 2002- Inmultirea plantelor horticole lemnoase. Ed. Ceres Bucuresti
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea imbunatatirii continue a predarii si continutului cursurilor cu cele mai recente teme si aspecte practice,
cadrele didactice vor participa la simpozioanele nationale si internationale unde se intalnesc cu specialisti din productie
si cercetare, cu care vor dezbate aspecte actuale si de perspectiva a producere de material saditor.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din
nota finală
10.4. Curs Metode inmultire a plantelor
ornamentale.
Tehnici de formare a materialului
saditor dendrologic si floricol in camp
si in containare.
Extragerea si pregatirea pentru
plantarea la locul definitiv a
materialului saditor dendrofloricol.
Examen
scris
70%
I 0.5. Seminar/Laborator Recunoasterea semintelor de planteomamentaleInsusirea deprinderilor privindconfectionarea butasilor, altoirea,marcotaj etc.Executarea lucrarilor de extragere dinsol cu radacina nuda sau balot depamant pe radacina a plantelorlemnoase.
Verificare la sfarsitul perioadeide predare 30%
10.6. Standard minim de performan{IStapanireainformatieisti intif icetransmisaprinpreIegerisilucraripExamenul se promorieazanumai daca se obtin calificative bune latoate probele de verificare.
I
a
(
(4
Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/DoctoratRegimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO
disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); CA* (Cunoaqtere avansat[)Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completirii4.10.2013
Data avizjriiindepartament22.11.2013
Titular curs
Director deProf.dr.
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211020104
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Master
1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Materiale şi tehnici florale amenajare interior 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.dr. Maria Cantor
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Sef lucr.dr. Erzsebet Buta
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Continua
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 S*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Artă florală, Plante de interior, Arboricultură ornamentală
4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aiba cunostinte referitoare la materialele vegetale, vasele, accesoriile şi
stilurile utilizate în arta decorativă
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, studentii pot adresa intrebari referitoare la continutul
expunerii. Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si terminare
a cursului.
Nu sunt tolerate nici un fel de alte activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile
sa fie inchise.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
La lucrările practice este obligatorie consultarea îndrumătorului practic, fiecare
student va desfăşura o activitate individuala cu materialele de laborator puse la
dispoziţie si descrise in îndrumătorul de Lucrări practice. De asemenea vor
participa activ la lucrările practice ce se vor desfăşura la laboratorul de floricultură,
cu acces materialele folosite în arta decorativă şi interioare. Disciplina academica
se impune pe toata durata de desfăşurare a lucrărilor.
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 3 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
3.4.4.Tutoriala 5
3.4.5.Examinări 16
3.4.6. Alte activităţi 10
3.7. Total ore studiu individual 133
3.8. Total ore pe semestru 175
3.9. Numărul de credite4 7
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Sa cunoasca limbajul horticol specific pentru disciplina Artă florală şi Floricultură;
Să-şi însuşească cunoştinţele necesare legate de vasele utilizate în arta decorativă;
Sa cunoască principalele specii de plante ornamentale utilizate în designul interior;
Să stăpânească principii şi modalităţi de aranjare a florilor diferite modalităţi în scopul îmbunătăţirii esteticii
interioarelor.
Să cunoască accesoriile utilizate în efectuarea aranjamentelor florale şi în designul interior
Să-şi însuşească paşii necesari pentru efectuarea unor aranjamente
Să cunoască principalele aspecte legate de recoltarea, condiţionarea, păstrarea şi valorificarea florilor;
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Sa poată dezvolta proiecte de îmbunătăţire şi diversificare a mediul ambiant
Sa poată dezvolta proiecte de utilizare a plantele ornamentale pentru efectele sanogene;
Sa participe la activităţile de cercetare in câmpurile de experienţe al disciplinei;
Sa poată gândi activităţi ştiinţifice referitoare la îmbunătăţirea tehnicilor de design interior inclusiv amplasarea
unor experienţe
Sa demonstreze preocupare privind perfecţionarea profesionala prin antrenarea in investigaţii privind impactele
utilizării plantelor ornamentale asupra mediului ambiant şi uman.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si însuşească cunoştinţele la nivelul cerinţelor actuale referitoare la
principiile şi modalităţile de amenajare a interioarelor folosind noutăţile din
domeniu
Sa cunoască rolul unor materiale şi tehnici necesare unui design interior actual
7.2. Obiectivele specifice Sa înţeleagă efectele benefice ale utilizării unor tehnici moderne în amenajarea
interioarelor
Sa cunoască posibilităţile de sporire a gradului de confort prin amenajarea
spaţiilor cu ajutorul unor materiale şi tehnici actuale
Să înţeleagă rolul plantelor şi tehnicile de amplasare a acestora în desginul
interior
8. Conţinuturi
8.1. CURS
Număr de ore – 14
Introducere
Importanţa, istoria a utilizării plantelor ornamentale şi a
aranjamentelor florale în amenajările interioare/avantaje,
dezavantaje
Vase si diferite materiale şi accesorii utilizate în
designul interior cu plante floricole
Designul interior cu ajutorul plantelor bulbo-
rizomantoase
Frumuseţi otrăvitoare frecvent folosite în decorul
interioarelor în diferite sezoane
Tehnicii de amplasare a plantelor floricole în locuinţe
sau alte spaţii (sufragerie, bucătărie, dormitor, baie,
terasă sau alte spaţii utilizate – conferinţe, recepţie hotel,
workshop-uri etc).
Concepţii şi modalităţi de utilizare a aranjamentelor
uscate în designul interior
Arta cultivării bonsailor şi decorul acestora în interior în
funcţie de anotimpuri
Designul floral – ideii şi soluţii practice de folosire a
aranjamentelor si plantelor floricole pentru diferite
evenimente
Ikebana – tehnici şi modalităţi de utilizare amenajarea
unor interioare
Verificare cunoştinţe
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
2 prelegeri
1 prelegere
2prelegere
2 prelegere
1 prelegeri
8.2.LUCRĂRI PRACTICE Număr de ore – 28 Prezentarea unor materialele şi tehnicile folosite pentru amenajarea interioarelor. Însuşirea unor cunoştinţe cu privire
Studiul materialelor şi tehnicilor
2 lucrari laborator
la design-ul interior.Reco.ndilionarea vaselor gi ghivecelor folosite in amenajareaspatiilor de locuit, cu ajutorul tehnicii qervetelului.Prezentarea gi insuqirea principalelor specii floricole folositepentru garnisirea interioarelorPrezentarca qi descrierea speciilor care purificd aerul dinspatiile de locuitPregdtirea decoraliunilor specifice fiecdrui anotimp (detoamn[ gi de iarnl) penhu design-ul interiorTehnici. de executie a aranjamentelor cu plante intregiFitodesign-ul interior cu tablouri qi cutii vegetalePrezentare ppt, DVD-uri cu aranjamentq florale/tehnici derealizare, materiale, mij loaceVerifi carea cunoqtin{elor
Studiul materialelor gitehnicilor
Studiul plantelor
Studiul plantelor
Confecf ionarea decoraf iunilorExecutarea aranjamentelorDecorarea tablourilor gi cutiilorVizionare prezenldri cu tehniciqi materiale
2 lucrari laborator
2 lucrari laborator
1 lucrare laborator
2 lucrari laborator2 lucrari laboratorI lucrare laborator1 lucrare laborator
I lucrare laborator
B i b I iog nf ie O b I igato rie :1. Cantor Maria, 20't3, Notite de curs2. Cantor Maria, Buta Erzstlbet,2010, Arte Florald,^Ed. Todesco Cluj-Napoca3. Cantor Maria, Buta Erzsebet, 2009, Floriculturi-indrumitorde luci'dri praciice, Ed. Todesco Clu-Napoca4. CantorlVlaria, 2008, Plante ornamentale de interior, Ed. Todesco Cluj'5. $elaru Elena, 2004, ArtA florald, Ed. Cerq! Eucure$ti
B i b I i og raf ie F ac ultativd :1. Cantor Maria, loana Pop, 2008, Floriculture-Baza de date, Ed. Todesco Clui2. Hillier M., 2003, Flowei for home, Ed. Dorling Kindersley Limited, London
-'
3 lorddnescu olimpia, 2004 - plante de interio-r qi arta floiald, Ed. Eurobit iimisoara.1 T?wgrtll. JgnnY, FFrry_Susan, 1996. Fresh flowers for all seasons, The Readeirs Digest Association,? loma Fror|n, 2009 - Floricultura $i A-fie florala, Vol. 3, Ed. INVEL Multimedia Bucuiegti6. Reviste de specialitate Hortinform, llggcultura, etc.
lNC., New York - Montreal.
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrileasociafilor profesionale gi angajatori reprezentativi din
reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,domeniul aferent programului
identi i unor cdi den veoerea ldentltlcartl unor cal de modemizare si imbun[t6{ire continua a preddrii si a confinutului cuisuriloffilai ..ac1yal3 teme si ̂ probleme practice, cadrele didactice- participa la reuniunea anuali a Societdfii Romane deHorttculturd unde se intdlnesc cu.floriqti gi cercetdtorii fiind dezbitute aspecte actuale si de perspectiva ale utilizdrii
lantelor $i a altor materiale in designul interior in Romdnia si E
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare Metodedeevaluare
2.l 0 10.3.Pondere dinnota finali
10.4. Curs $ Cunoagterea avantaj elor gi dezavantajelor utilizeriillanteloromamentale gi alte elemente de design in interioareCunoa;terea principalelor plante ornamentale care se preteazlin designul interioarelorCturoaqterea unor matreriale folosite pentru amenajarea interioarelorCuroa$terea tehnicilor gi modalit{ilor de amenaiare a interioarelor
Verificarepe parcurs
70%
10.5.Seminar/Laborator
Recunoagterea plantelor folosite in decoml spaliilor dE locuitRecunoaqterea unor vase qi materiale necesare in amenaiareainterioarelorDecorarea vaselor prin diferite tehniciConfec{ionarea deCoraliunilor pentru interioareExecutarea tehnicilor insusite
suntprevdztfie 2verificdri peparcurs
JU"/o
10.6. Standard minim de nerformantlStapanlreainfbrmatieisti intif icetransmisaprinpre|egerisi|ucraripla verificarile pe parcurs este conditie de pr-omovabilitate.
t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat
- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD.(
disciplina din domeniu). DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complemenrara;.' Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO
,( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezd)-
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si shrdiu individual).
Data complet[rii21.10.2013
Data avizdrii indepartament22.11.2013
Titular lucrari laborator/seminarii
Director
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211020105
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4. Domeniul de studii Horticultură
1.5. Ciclul de studii1)
Master
1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Analiza compoziţiei 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Adelina Dumitraş
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Conf. Dr. Adelina Dumitraş
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 A*
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Analiza compoziţiei an III, Estetica Mediului, Urbanism, Geometrie descriptivă, Desen şi
reprezentări grafice
4.2. de competenţe Istoria arhitecturii şi artelor; Istoria artei grădinilor; Dendrologie
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegeri orale susţinute de prezentări tip ppt., tutoriale, filme, suport bibliografic.
Discuţii interactive, dezbaterea ideilor prezentate.
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului
Informaţii suplimentare referitoare la temele propuse, studiu individual în laborator
sau pe teren, exerciţii de compoziţie. Completarea proiectelor în timpul cerut, într-o
manieră satisfăcătoare. Se aşteaptă ca studenţii să se implice în discuţii, analiza
unor tipuri de design menite să clarifice cerinţele, lecturi, proiecte practice pentru
temele tratate în cadrul cursului. Grupuri de studiu, evaluări critice ale proiectelor,
prezentări finale.
3.1. Număr de ore pe săptămână –
forma cu frecvenţă 2 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
3.4.4.Tutoriala 4
3.4.5.Examinări 10
3.4.6. Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 92
3.8. Total ore pe semestru 120
3.9. Numărul de credite4 4
2
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Abilitatea de a formula întrebări clare şi precise, de a utiliza idei abstracte pentru interpretarea informaţiilor, de a
lua în considerare diferite puncte de vedere, de a concluziona şi de a testa aceste concluzii în relaţie cu o serie de
criterii şi standarde relevante.
Abilitatea de a utiliza diferite stiluri de reprezentări (manuale sau asistate de computer), de a transmite elemente
esenţiale în fiecare etapă a procesului de elaborare şi proiectare.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Se urmăreşte formarea unei culturi profesionale specifice care să pună la dispoziţia masterandului un sistem
coerent de analiză şi o platformă teoretică pentru abordarea avizată a temelor de proiectare propuse în şcoală şi,
ulterior, în practica profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea următoarelor noţiuni: analitic, material şi spaţial.
Cursul face o incursiune fundamentală în natura compoziţiei spaţiale.
Elementele şi principiile de compoziţie vor fi investigate printr-o serie de
exerciţii abstracte, pentru ca proiectele finale să sintetizeze elementele tratate.
7.2. Obiectivele specifice Înţelegerea fundamentelor percepţiei vizuale, principiile şi sistemele ordinii care
formează design-ul bi- şi tri-dimensional, compoziţia arhitecturală a peisajelor şi
a design-ului urban.
Abilitatea de a utiliza principiile şi elementele de compoziţie în design-ul
spaţiilor exterioare.
8. Conţinuturi
8.1.CURS
Număr de ore – 14
1. Compoziţii spaţiale utilizând elementele de
compoziţie (linia, culoarea, textura, etc.).
2. Înţelegerea descrierii spaţiului din punct de vedere al
elementelor şi principiilor de compoziţie.
3. Crearea relaţiilor spaţiale dinamice între masă şi
spaţiu prin procese de adăugare sau substracţie, utilizând
elementele de compoziţie.
4. Conştientizarea perceptivă şi cognitivă şi studiul
spaţiului/formei/relaţiei în amenajarea peisajului.
Potenţialul elementelor şi principiilor de compoziţie în
definirea şi extinderea condiţiilor spaţiale existente
astfel încât design-ul final să apeleze la experienţe fizice
şi intelectuale.
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
4
3
3
4
8.2.LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 14
1. Prezentarea temelor de proiectare, discuţii libere,
clarificări adiţionale.
2. Documentare bibliografică, documentare pe teren,
elaborarea iniţială a conceptelor.
3. Dezvoltarea, finisarea şi finalizarea temelor de
proiectare.
4. Prezentarea proiectelor, analiza acestora, dezbateri.
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
Studiu practic şi teoretic
Prezentare orală
2 oră
4 ore
6 ore
2 oră Bibliografie Obligatorie
1. Dumitraş Adelina, Analiza compoziţiei, Note de curs
Bibliografie Facultativă: Matthew Potteiger, Jamie Purinton, 1998, Landscape Narratives: Design Practices for Telling Stories. Denis E. Cosgrove, 1984, Social Formation and Symbolic Landscape. Kraft Eberhard Von Maltzahn, 1994, Nature as Landscape: Dwelling and Understanding. Norman K. Booth, 1990, Basic Elements of Landscape Architectural Design. Rudolf Krönert, Uta Steinhardt, Martin Volk, 2001, Landscape Balance and Landscape Assessment.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea identificarii unor ctmai actuale teme qi probleme practice, cadrele didactice
- participE la conferinle gi simpozioane na{ionale, interna{ionale unde se dezbat teme de specialitate;- se implicr in proiecte de cercetare care trateazd subiecte specifice domeniului;- participdri la t6rguri de specialitate, concursuri;- preznntlri de noi produse sau tehnici;' organrzarea unor ateliere de lucru sau particip[ri la work-shop-uri organizate de firme sau organizatii cedesfr$oari activiti{i in domeniul de interei.
10. Evaluare
Data completdrii22.10.2013
Data avizdriiindepartament22.10.2013
t Ci"lul de studii se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat
". ..
Reeimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD.(
disciplina din d:T.."t"1' DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).-- -. Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) Do
n( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)-
Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Titular lucrari laborator/seminarii
Tip activitate l0.l . Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.4. Curs Examinarea teoreticlla sfdrqitul semestrului.
Examen scrisActivitatea la curs qi examenulteoretic 60Yo din nota finald.
10.5. Seminarll,aborator Examenul practic se face in laboratorgi consti in pr ezentarea gi predareaproiectelor elaborate pe parcursulsemestrului.Colocviu/lucrdri practice;- proiect;- o mapd cu crochiuri, fotografiiproprii gi fiqe, rezultate in urmastudiului individual;- teme pe parcurs, frecve
Este prevdzutS I verificare lasfdrq itul semestrul ui.
Activitatea la lucrdri practice qiexamenul practic 80% din nota
final6.
10.6. Standard minim de
lucrdri practice lanivel acceptabil. o@Sdpanirea infor-ala verificdrile pe parcurs estq condilie de promovabilitate.