Introducere în Psihologie 3.Balla Anamaria

Un mecanism de captare și înregistrare a

informațiilor din realitatea înconjurătoare

sau din cea internă a organismului.

Informații = însușirile simple ale obiectelor și fenomenelor

Vizuale Auditive Gustative Olfactive Cutanate: tactile și termice Organice Proprioceptive: somato-estezice și kinestezice Ortostatice și de echilibru Vibratoare Dureroase

Prag absolut minimal = cantitatea minimă de intensitate a stimulului.

Prag absolut maximal = cantitatea maximă de intensitate a stimulului.

fie durere fie neutralitate

Prag diferențial = cantitatea minimă ce duce la modificarea senzației

Între sensibilitatea absolută și pragul absolut minimal există un raport invers proporțional: cu cât pragul absolut minimal este mai mic, cu atât sensibilitatea absolută este mai mare și invers.

Există relații constante între intensitatea inițială a stimulului li cea nouă adăugată sau scăzută.

Greutate: 1/30 Auditiv: 1/10

Vizual: 1/100

Creșterea sau scăderea sensibilității ca

urmare a acțiunii repetate a stimulilor sau a

modificării condițiilor de mediu.

Stimulul este intens sau slab în funcție de

nivelul subiectiv de adaptare.

Povestea orașului alb!

Insuficienta dezvoltare a unei modalități

senzoriale sau lipsa ei conduce la

perfecționarea alteia atât de mult, încât

aceasta din urmă preia funcțiile celei dintâi.

La orbi și la surzi se dezvoltă sensibilitatea

tactilă, vibratorie și olfactivă.

O formă superioară a cunoașterii senzoriale,

asigură conștiința unității obiectului și

integrarea însușirilor acestuia.

Diferența dintre senzație și percepție poate fi

demonstrată prin figurile duble: una este

imaginea proiectată pe retină și alta

interpretarea făcută de creier.

= percepții deformate

Tipuri de iluzii:

Iluziile optice (vizuale)

Iluzia mișcării

Obiectele imposibile

Percepția spațiului-vizual: forma, mărimea, distanța, orientarea, relieful.

Percepția sapțiului-auditiv: localizarea sunetelor, determinarea direcției și distanței.

Percepția spațiului tactilo-kinestezic sau proprioceptiv: schema corporală, plasarea corpului.

Percepția timpului: succesiunea, durata, orientarea temporală.

Percepția mișcării

Percepția subliminală: înregistrarea stimulilor ce nu ating pragul absolut minimal.

Percepția extrasenzorială: înregistrarea unor informații primite pe alte căi, decât simțurile

normale.

Legea proximității: elemente apropiate sunt percepute ca aparținând aceleași forme.

Legea similarității: elementele asemănătoare sunt percepute ca aparținând aceleași forme.

Legea continuității: elementele orientate în aceeași direcție tind să se organizeze într-o aceeași formă.

Legea integralității: percepția creează conștiința unității obiectului.

Legea simetriei: figurile care au una sau două axe simetrice sunt percepute mai ușor.

Legea închiderii: figurile incomplete, neînchise sunt mai greu percepute.

Legea selectivității: nu toate obiectele sunt percepute, doar o parte a

însușirilor.

Legea semnificației: obiectele care au o anumită valoare, semnificație sunt

percepute mai ușor.

Imaginea obiectului apărut

nivelul sistemului nervos

central (SNC).

ReprezentăriExterne

Picturale Lingvistice

Interne / MintaleSimbolice

AnalogicePropoziționale

Distribuite