1. Situaţia teritorial administrativă 1.1. Amplasarea teritorială …urlati-ph.ro/userfiles/file/Transparenta_decizionala/2017...,Mihailesc u Napoleon Canal Olteanu Ion 1Mai- Obor

1 ORAŞUL URLAŢI

AMENAJAMENT PASTORAL

PENTRU PAJIŞTILE DIN

ORAŞUL URLAŢI

1. Situaţia teritorial-administrativă

1.1. Amplasarea teritorială a localităţii:

Euroregiunea Sud Muntenia, judeţul Prahova, oras Urlați.

Orașul Urlați este situat în zona de trecere de la regiunea de deal la regiunea de câmpie din

centrul judeţului Prahova, pe cursul râului Cricovul Sărat și se învecinează cu:

- comuna Iordăcheanu la nord,

- comuna Plopu la nord-vest,

- comuna Valea Călugărească la sud-vest,

-comuna Albești Paleologu la sud,

-comuna Tomșani sud-est,

-comuna Ceptura la est.

Teritoriul face parte din subunitatea geomorfologică a dealurilor subcarpatice, formate prin

fenomenul de încrețire a scoarței. Acestea sunt dealuri premontane, cu panta înclinată constituite

din luturi și nisipuri, având pânza freatică la diferite adâncimi.

Principalul curs de apă curgătoare este Cricovul Sărat, care străbate localitatea de la nord la

sud. Regimul hidric al Cricovului Sărat este variabil în funcţie de precipitațiile căzute şi a

izvoarelor naturale de pe teritoriile comunale pe care le parcurge. Regimul termic este

caracteristic zonei de silostepă, caracterizată prin veri călduroase şi secetoase şi ierni geroase.

Suprafaţa totală de pajişti este 67,21 ha, împărţită în 6 trupuri, astfel:

- zona Valea Seman,

- zona Valea Urloi,

- zona Valea Pietrii,

- zona Cherba

- suprafața de la marginea orașului(1 Mai-Obor),

- suprafața de pe malul Cricovului Sărat (Rampa de gunoi).

2 ORAŞUL URLAŢI

1.2. Denumirea deţinătorului legal:

Deţinătorul legal al pajiştii este Unitatea administrativ-teritorială Urlați cu sediul în

localitatea Urlați, str. 23 August, nr. 9, judeţul Prahova.

1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere legală.

Istoricul proprietăţii, conform tabelului 1.1.

Se anexează copii ale titlului de proprietate nr. 203867/17.11.2008, emis conform legii

18/1991 pentru suprafata de 67,21 ha pasune ce formează izlazul comunal.

Tabelul 1.1

Nr. Teritoriu administrativ Trupul de pajişte Bazin

hidrografic

Observaţii

1 2 3 4 5

1 URLAȚI Valea Seman T.P.203867 din

17.11.2008

2 URLAȚI Valea Urloi T.P.203867 din

17.11.2008

3 URLAȚI Valea Pietrii Râul Cricovul

Sărat

T.P.203867 din

17.11.2008

4 URLAȚI Cherba T.P.203867 din

17.11.2008

3 ORAŞUL URLAŢI

5 URLAȚI 1 Mai-Obor T.P.203867 din

17.11.2008

6 URLAȚI Rampa de gunoi T.P.203867 din

17.11.2008

Tabelul 1.2

Nr.

crt.

Suprafaţă totală pajişti UAT

(ha)

Trupul de pajişte Declarată APIA

(ha)

Nedeclarată la

APIA

(ha)

1 2 3 4 5

67,21 ha Valea Seman - 3,20

Valea Urloi - 6,50

Valea Pietrii - 10

Cherba - 3,35

1 Mai-Obor 18,34

Rampa de gunoi 25,52

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament:

Păşunile permanente de pe raza orașului Urlați, administrate de Consiliul Local, au fost

exploatate până în 2017 de crescătorii de animale ai comunei, fără să fie întocmite amenajamente

pastorale. Se menţionează că încă din anii “90 până în anul 2017 se cunoaşte faptul că Primăria

orașului Urlați, prin intermediul Consiliului Local, a făcut lucrări de fertilizare chimică cu azot.

De asemenea s-au făcut următoarele lucrări, fără de care păşunile se degradau sau se distrugeau:

-Însămânţări şi supraînsămânţări,

-curăţarea vegetaţiei nedorite,

-lucrări de fertilizare cu azot,

-lucrări de cosire în lunile iulie-august (perioada de îmbătrânire sau uscare a vegetaţiei), prin care

se urmărea regenerarea masei vegetale.

Modul de folosire al pajiștii a fost cel în regim de pășune.

Starea generală actuală a pajiștilor:

Majoritatea pajiştilor se găsesc în stare satisfăcătoare, dar acestea necesită lucrări de

ameliorare a compoziției covorului vegetal sau chiar de refacere.

Animalele pasc libere, sunt aduse dimineaţa la păşune de către proprietar, de unde sunt

luate în primire de un îngrijitor pe toată durata zilei. Specia predominantă care păşunează este

bovina.

4 ORAŞUL URLAŢI

Anual, pajiştile au fost fertilizate cu azotat de amoniu în doză de 70-80 kg/ha. Primăvara

înainte de scoaterea animalelor pe păşune se execută lucrări de desmușuroit şi curăţirea păşunii

de rădăcini. La un interval de 5 ani s-au executat lucrări de supraînsămânţare cu amestec de

ierburi format din 70% graminee şi 30% leguminoase.

Producţia medie de iarbă a pajiştilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani - Tabelul 1.3

Nr.

Crt

Specificare Anul 1

2012

Anul 2

2013

Anul 3

2014

Anul 4

2015

Anul 5

2016

Media

A. Trupul de

pajişte

VALEA SEMAN T63 P 4289/1

1. Suprafaţa (ha) 3,20 3,20 3,20 3,20 3,20 3,20

2. Producţia medie

(to/ha/an)

8 8 8 7 7 7,6

3. Producţia totală

(to)

25,60 25,60 25,60 22,40 22,40 24,32

B. Trupul de

pajişte

VALEA URLOI T-58 P 3728/1

1. Suprafaţa (ha) 6,50 6,50 6,50 6,50 6,50 6,50

2. Producţia medie

(t/ha/an)

6 6 6 6 6 6


(to)

39 39 39 39 39 39

C. Trupul de

pajişte

VALEA PIETRII T 6 P290/1

1. Suprafaţa (ha) 10 10 10 10 10 10

2. Producţia medie

(to/ha/an)

9 9 9 8 8 8,6


(to)

90 90 90 80 80 86

D. Trupul de

pajişte

CHERBA T 73 P 5038/5

1. Suprafaţa (ha) 3,35 3,35 3,35 3,35 3,35 3,35

2. Producţia medie

(to/ha/an)

7 7 7 7 7 7


(to)

23,45 23,45 23,45 23,45 23,45 23,45

E. Trupul de

pajişte

1 MAI -OBOR T 115 P 7092/1 ,T 117 P 7106/2

1. Suprafaţa (ha) 18,34 18,34 18,34 18,34 18,34 18,34

2. Producţia medie 8 8 8 8 8 8

5 ORAŞUL URLAŢI

(to/ha/an)


(to)

146,72 146,72 146,72 146,72 146,72 146,72

D. Trupul de

pajişte

RAMPA DE GUNOI T 29 P 1437/1 ,T 30 P 1495/1

1. Suprafaţa (ha) 25,52 25,52 25,52 25,52 25,52 25,52

2. Producţia medie

(to/ha/an)

7 7 7 7 7 7


(to)

178,64 178,64 178,64 178,64 178,64 178,64

2. Organizarea teritoriului.

2.1. Denumirea trupurilor de pajişte care fac obiectul acestui studiu.

Tabelul 2.1

Trupul de pajişte Parcele descriptive componente Suprafaţa

(ha) Nr. Denumire

1 2 3 4

1. Valea Seman Tarla 63 P4289/2 3,20

Total trup 3,20

2. Valea Urloi Tarla 58 P3728/1 6,50

Total trup 6,50

3 Valea Pietrii Tarlaua 6 P290/1 10

Total trup 10

4 Cherba Tarlaua 73 P 5038/5, 3,35

Total trup 3,35

5 1 Mai-Obor Tarla 115 P 7092/1 ,Tarla 117 P 7106/2 18,34

Total trup 18,34

6 Rampa de gunoi Tarla 29 P1437/1 ,tarla 30 P1495/1 25,52

Total trup 25,52

Total general - 67,21

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte. Vecinii şi hotarele pajiştii

Vecinătăţile şi limitele fiecărui corp de pajişte pe trupuri de pajişte, care fac parte din UAT

Tabelul 2.2

Localitate

(sat)

Trup de pajişte Parcela

descriptivă

Vecinătăţi la:

N S E V

Valea

Seman

Nr Tarla 63 Nr P4289/1 Parcela

4289/2

Drum si

Parcela

4289/2

Drideanu

Marin si

Ocolul

Ocolul

Silvic si

parcela

6 ORAŞUL URLAŢI

Silvic 4885/8

Valea Urloi Tarla 58, P 3728/1 Parcela

3715/1

Maharea

Stefan

,Bolgiu

Alexandri

na

Drum si

Bolgiu

Alexandri

na

H.C.3680

Valea

Pietrii

Tarla 6 P290/1, Raul

Cricov.

Raul

Cricov

Drum Drum

Cherba Tarla 73

P 5038/5 Drum si

canal

Ionita

Traian

,Mihailesc

u

Napoleon

Canal Olteanu

Ion

1Mai- Obor Tarla 115

P 7092/1 Bageac

Ion,Nic

olae

Consta

ntin

Drum si

canal

Canal si

parcela

7092/4

Drum si

parcelele

7092/2,709

2/3

Tarla 117 P 7106/2 Drum Drum Drum si

parcela

7106/3

Parcela

7106/3 si

SC.Industri

al Parc

S.A.

Rampa de

gunoi

Tarla 29

P 1437/1 Drum

,Raul

Cricov

Drum Raul

cricov

Raul

cricov

Tarla 30 1495/1 Raul

cricov

Parcela

1535,1468

si drum

Raul

cricov

Parcela

1501

2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului descriptive

Tabelul 2.3

Nr

.

Trup de pajişte

Denumire

Limite de marcare (borne, drumuri,

râuri etc.)

0 1 2

1 Tarla 63 ,P 4289/1 Drum, proprietati particulare și ocolul silvic

2 Tarla 58 P 3728/1,

Drum si proprietăți particulare

3 Tarla 6 P 290/1 Drum și raul Cricov

4 T73 P 5038/5

Drum, canal și proprietăți particulare

5 Tarla 115 P7092/1

Drum, canal și proprietăți particulare

7 ORAŞUL URLAŢI

Tarla 117 P7106/2 Drum și proprietăți particulare

6 Tarla 29 P 1437/1 Drum și râul Cricov

Tarla 30 P 1495/1 Drum, parcele și raul Cricov

2.4. Baza cartografică utilizată

2.4.1. Evidenţa planurilor pe trupuri de pajişte

Ca bază cartografică utilizată s-au folosit ortofotoplanurile păşunilor pe sate conform tabelului

2.4

Tabelul 2.4

Nr.

crt. Indicativ plan.

Trupul de pajişte.

Denumire Suprafaţa(ha) Total(ha)

0 1 2 3 4

1 Plan cadastral ;

scara: 1:10.000 Tarla 63 P4289/1 3,20 ha 3,20 ha

2 Plan cadastral ;


3 Plan cadastral;

scara: 1:10.000 Tarla 6 P290/2, 10 ha 10 ha

4 Plan cadastral ;


5 Plan cadastral ;

scara: 1:10.000

Tarla 115 P

7092/1 17,64 ha

18,34 ha Tarla 117 P

7106/2 1ha

6 Plan cadastral ;

scara: 1:10.000

Tarla 29 P 1437/1 14.24 ha 25,52 ha

Tarla 30 P 1495/1 11,28

TOTAL 67,21 ha 67,21 ha

2.4.2. Ridicări în plan

Am anexat harta cu reprezentare grafică a trupurilor de pajişti.

2.5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor

La acest punct se detaliaza modul de determinare al suprafetelor și se precizează suprafața

totală a pajiștii inclusă in UAT

Suprafata totala 67,21 ha

8 ORAŞUL URLAŢI

2.5.1. Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosinţe Structura pajiştilor pe

categoriile de folosinţă

Tabelul 2.5

Păşuni

(ha)

Fâneţe

(ha)

Valorificare mixtă

(pășune, fâneață) (ha)

Fără scopuri

productive

(ha)

Total

suprafață

(ha)

Din care la

Consiliul Local

67,21 - - - 67,21 67,21

2.5.2. Organizarea administrativă

Suprafaţa de pajişte care face obiectul studiului nu a fost închiriată către persoane fizice

şi juridice,

2.6. Enclave

Nu este cazul deoarece UAT URLAȚI nu deține enclave pe suprafața pășunilor.

3. Caracteristici geografice şi climatice

3.1. Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului

ZONA GEOGRAFICĂ ŞI CARACTERISTICILE RELIEFULUI

În ceea ce priveşte localizarea geografică Teritoriul Cadastral Urlati este situat în partea

de est a judeţului Prahova, la o distanţă de cca 25 km de municipiul Ploieşti.

Se învecinează cu următoarele teritorii comunale:

- la nord - teritoriul comunal Iordacheanu

- la vest - teritoriul comunal Valea Calugareasca

- teritoriul comunal Plopu

- la sud - teritoriul comunal Tomşani

- la est - teritoriul comunal Ceptura

3.2. Altitudine, expoziţie, pantă.

În tabelul 3.1 sunt prezentate altitudinile minime şi maxime, expoziţiile, panta medie pe trupuri

de pajişti si parcele descriptive.

9 ORAŞUL URLAŢI

Tabelul 3.1. (Altitudinea minima/maxima, expozitie, panta medie. Date medii si predominante)

Nr.

crt. Trup de pajişte (tarla)

Parcela

descriptivă

Altitudine Stereo70

(m) Expoziţie*

Pantă

(%)

minima maxima US/TEO punct

cardinal medie

1 2 3 4 5 6 7 8

1 7 160 175 1/1 5 30

2 7,2 125 225 1/2 5 17

3 7,34 160 225 2/3 5 17

4 21 150 175 2/4 5 12

5 21 150 200 2/5 5 7

6 29,58 140 415 3/6 5 30

7 27,37 120 230 3/7 5 7

8 9 130 140 4/8 5 7

9 31,34 140 250 4/9 5 22

10 37 225 250 4/10 5 12

11 31,56,57 175 380 4/11 5 30

12 21 250 325 5/12 5 17

13 31,35 160 210 5/13 5 17

14 34 175 200 5/14 5 30

15 23 125 250 6/15 5 30

16 58,62 375 425 6/16 5 17

17 48,59 325 400 6/17 5 22

18 21 230 275 6/18 5 12

19 6,9,18,19,27,28,30,120 125 300 7/19 0 1

20 6,12,18,24,33 125 155 9/21 0 1

21 96 190 215 11/23 0 1

22 6 125 124 13/25 0 1

23 9 125 140 14/26 0 1

24 113,115,116 125 135 15/27 0 1

25 120,122 125 135 25/37 0 1

26 3,36,107,109,110,111 135 300 30/42 5 7

27 2,35 175 275 30/43 5 12

28 72,75,76,87,84,85,83,80,81,96 185 250 31/44 4 7

29 26,27 120 150 33/47 0 1

30 24 200 225 33/48 4 22

31 2,13,16 200 325 34/49 2 42

32 13,42,112,113,114 130 325 34/50 5 22

33 33,37,47,49 175 350 34/51 5 12

34 97 225 275 34/52 5 17

35 2,48,50 210 350 34/53 5 30

36 33,43 160 225 34/54 0 3

37 31,41,46,51,52,101,102,114 125 300 34/55 5 7

38 98 250 300 35/58 4 42

39 8,11 280 310 37/62 4 7

40 23 245 260 38/63 5 17

41 23,104 170 275 39/64 5 7

10 ORAŞUL URLAŢI

42 27 120 122 40/65 0 1

43 57 355 400 40/66 5 7

44 55,56,57,81 235 375 40/67 5 30

45 50 235 325 40/68 4 42

46 51,53 260 325 40/69 5 7

47 24,25,94 185 200 41/70 0 3

48 36

225 245 41/71 5 22

49 60,97,100 225 350 42/73 3 3

50 16 300 375 42/74 5 22

51 8,9 250 300 43/75 2 30

52 53 215 230 43/77 4 7

53 22,26 150 175 44/78 5 12

54 46,62 225 375 44/80 5 22

55 47,54,64 250 340 44/81 5 42

56 42,45,52,62 190 400 44/82 5 30

57 63 350 425 44/83 5 17

58 21,39,41,43,44,45,60,85 175 330 45/84 5 22

59 38,39,44 175 225 45/85 5 12

60 13 175 250 45/87 5 42

61 16 225 275 45/88 5 30

62 10,12,11,13,59 150 375 46/89 5 22

63 7,9,61,62,97 175 375 46/90 5 7

64 6,8,41,52,67,63,68,69,100,102 190 325 46/91 5 42

65 10,47,53,64,63,68,85,100,101,114 150 375 46/92 5 30

66 16,61,62,69,89,98 260 425 46/93 5 12

67 13,61,67,68,69 225 400 46/94 0 3

68 20,25,67 140 235 46/95 5 17

69 98 265 300 47/96 5 17

70 61 300 350 47/97 4 30

71 47 300 335 48/98 5 30

72 60 240 260 48/99 2 42

73 16 325 374 49/100 5 75

74 20,22 200 250 49/101 5 30

75 22 150 200 49/102 5 22

76 13 150 250 50/103 5 42

77 10,13,31,34,38,46,47,48,58,68,104,22,129,130 150 350 50/104 5 22

78 62 350 425 51/105 5 22

79 13,55 210 325 52/106 5 30

11 ORAŞUL URLAŢI

In tabelul 3.2. sunt determinate suprafeţele şi parcelele tipurilor de sol, corelate cu parcelele

descriptive.

-Tabelul 3.2 (Soluri determinate, Suprafete si procente)

Nr

.

crt

.

Parcela descriptiva Tip de

sol/Subti

p

(varietat

e)/succes

iune de

orizontur

i

Tip de statiune

Suprafata

Tarla Parc

ela Ha %

1 2 3 4 5 6 7

1 7 1/1

Zona pådurilor de foioase,

etajul stejarului (Quercus) 14 1,36

2 7,2 1/2


etajul stejarului (Quercus)

3 7,34 2/3



30 2,91 4 21 2/4



5 21 2/5



6 29,58 3/6



7 27,37 3/7



8 9 4/8



29 2,81 9 31,34 4/9



10 37 4/10



11 31,56,57 4/11



12 21 5/12



31 3,01 13 31,35 5/13



14 34 5/14



15 23 6/15



16 58,62 6/16 Zona pådurilor de foioase,

12 ORAŞUL URLAŢI


17 48,59 6/17



18 21 6/18



19

6,9,18,19,27,28

,30,120 7/19



20 6,12,18,24,33 9/21


etajul stejarului (Quercus) 6,5 0,63

21 96 11/23



22 6 13/25



23 9 14/26



24 113,115,116 15/27



25 120,122 25/37



26

3,36,107,109,1

10,111 30/42



27 2,35 30/43



28

72,75,76,87,84,

85,83,80,81,96 31/44



29 26,27 33/47



30 24 33/48



31 2,13,16 34/49



85 8,24

32

13,42,112,113,

114 34/50



33

33,37,47,49

34/51



34

97

34/52



35

2,48,50

34/53



36

33,43

34/54



37

31,41,46,51,52,

101,102,114

34/55



38

98

35/58



39 8,11 37/62 Zona pådurilor de foioase, 4 0,39

13 ORAŞUL URLAŢI


40

23

38/63



41

23,104

39/64



42

27

40/65



23 2,23

43

57

40/66



44

55,56,57,81

40/67



45

50

40/68



46

51,53

40/69



47

24,25,94

41/70



48 36

41/71



49

60,97,100

42/73



50

16

42/74



51

8,9

43/75



52

53

43/77



53

22,26

44/78



104 10,09

54

46,62

44/80



55

47,54,64

44/81



56

42,45,52,62

44/82



57

63

44/83



58

21,39,41,43,44,

45,60,85

45/84



52 5,04 59

38,39,44

45/85



60

13

45/87



61

16

45/88



62 10,12,11,13,59 46/89 Zona pådurilor de foioase, 203,5 19,74

14 ORAŞUL URLAŢI


63

7,9,61,62,97

46/90



64

6,8,41,52,67,63

,68,69,100,102

46/91



65

10,47,53,64,63,

68,85,100,101,

114

46/92



66

16,61,62,69,89,

98

46/93



67

13,61,67,68,69

46/94



68

20,25,67

46/95



69

98

47/96



70

61

47/97



71

47

48/98



72

60

48/99



73

16

48/100



10 0,97 74

20,22

49/101



75

22

49/102



76

13

50/103



121 11,74

77

10,13,31,34,38,

46,47,48,58,68,

104,22,129,130

50/104



78

62

51/105



79

13,55

52/106



To

tal 1031 100,00

15 ORAŞUL URLAŢI

3.3. Caracteristici pedologice şi geologice

Teritoriul Urlaţi este situat în estul judeţului Prahova.

Teritoriul se desfasoara pe trei subunitati geomorfologice ce apartin Subcarpatilor de Curbura si

Câmpiei Române:

Dealul Bucovel, subunitaate colinara

Dealul Ceptura, subunitate colinara

Glacisul Istrita, subunitate de campie

Relieful este alcåtuit dintr-o alternantå de anticlinale cu pante si expuneri diferite separate de

sinclinale largi fructificate de cursuri de apå temporare. Fragmentarea si eroziunea reliefului este

foarte avansatå prin gama largå de ravene si torenti. În plus versantele sunt afectate de numeroase

alunecåri de teren active sau în curs de stabilizare naturalå. Complexul proceselor

geomorfologice actuale gravitationale (alunecåri) de meteorizare (pluviodenudare) si torentiale

(siroaie, ravene, ogase, torenti) este foarte diversificat formând local un peisaj dezolant. La partea

superioarå dealurile subcarpatice se terminå cu interfluvii rotunjite si mici platouri colinare.

Versantele sunt neuniforme afectate de alunecåri, cåråri de vite si schimbåri de pantå cu aparitia

lacurilor de glimee în spatele valurilor de alunecare.

Colinele au pante si expuneri variate, alternând zone relativ asezate ocupate de vetre cu versante

foarte înclinate sau chiar abrupturi geomorfologice. In nordul teritoriului (Dealurile Ceptura) se

desfasoara un aliniament de culmi rotunjite si alungite, cu altitudini intre 300-450m, din care

pornesc perpendicular spre sud interfluvii ce despart bazinele de receptie ale vailor Seman,

Nucet, Urloi etc.

Glacisul Istrita reprezinta o treapta erozivo-acumulativa care face tranzitia spre sesul subsident al

Campiei Gherghita. Subunitatea sa format in urma fenomenului de denudare accelerata pe ultimii

versantii subcarpatici si depozitatea sedimentelor la marginea zonei subsidente conturata intre

piemontul Ploiesti si sesurile tabulare ale Vlasiei si Baraganului. Relieful se caracterizeaza printr-

o morfologie simpla cu inclinare slaba pe directia N-S.

REPARTITIA TERITORIALA (GEOGRAFICA) A SOLURILOR IN RAPORT

CU CONDITIILE NATURALE

Zona din care face parte teritoriul studiat s-a format în Depresiunea Pericarpaticå conturatå

la marginea Carpatilor Orientali (sectorul curburii) la începutul Miocenului drept reflex de

16 ORAŞUL URLAŢI

compensatie la miscårile tectonice ce au ridicat Orogenul Carpatic. În prima parte a Miocenului

se desfåsoarå primul ciclu de sedimentare având ca arii de denudare zona orogenului si

vorlandul.

Miscårile stirice târzii au cutat fundamentul de fliss paleogen împreunå cu depozitele de molaså

deja sedimentate.

Al doilea ciclu de sedimentare se desfåsoarå în intervalul sarmatian – pliocen – pleistocen

(Cuaternar inferior) timp în care se depun nisipuri, tufuri, argile, marne, pietrisuri. Misccårile

moldavice (sarmatian) ce separå cele douå cicluri de sedimentare au dus la încålecarea

depozitelor de molaså de cåtre flisul paleogen montan.

Solul este o componentă a mediului natural care se formează si evoluează în timp la suprafata

litosferei datorită interactiunii factorilor fizico-geografici si a omului care aduce modificări

proprietătilor solurilor.

Influenta reliefului asupra pedogenezei se manifestă în general prin altitudine, expunere si pantă.

În zonele deluroase si montane panta contribuie la aparitia unor soluri caracteristice (regosoluri,

erodisoluri) si influentând în acelasi timp celelalte unităti de sol prin eroziunea exercitată asupra

orizontului A.

Pozitia mai coborâtă a Vaii Cricovului si a Glacisului Istrita au dus la fenomene de aluvionare

repetate cu aparitia aluviosolurilor si subtipurilor aluvice. Cu cât distanta si altitudinea fată de

albia Våii Cricov creste, solurile trec de la aluviosoluri la regosoluri, eutricambosoluri si

preluvosoluri.

În urma distrugerii naturale (dezagregare, alterare) în situ a rocilor si mineralelor, în materialul

nou format apar straturi distincte cu proprietăti fizico-chimice specifice numite orizonturi.

Zonal pedogeneza a dat nastere unor soluri evoluate, cu orizonturi distincte (Bt, Bv) si volum

edafic mare.

Clima este un factor foarte important în formarea si evolutia solurilor.

Sub actiunea sa se produce transformarea naturală a rocilor si mineralelor contribuind de

asemenea la dezvoltarea vegetatiei si faunei care va alcătui partea organică a solului după

închiderea ciclului biologic.

Activitatea biologică de la suprafată si din sol este principalul furnizor si procesator de

materie organică în procesul de pedogeneză.

17 ORAŞUL URLAŢI

Influenta apei se caracterizează prin derularea unor procese pedogenetice cum sunt

stagnogleizarea si gleizarea care au generat orizonturi cu caracter diagnostic pentru subtipurile

stagnice si gleice.

LISTA SOLURILOR

Ordonarea s-a facut in conformitate cu SRTS 2012, fiind identificate un numar de

9.unitati de sol, respectiv unitati elementare de teren omogene sub aspectul tuturor insusirilor

specifice denumite T.E.O. (teritoriu ecologic omogen).

LEGENDA SOLURILOR

US (UT) 1/1 REGOSOL EUTRIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE CARBONATICE

US (UT) 2/3 REGOSOL EUTRIC STAGNIC MODERAT STAGNOGLEIZAT LL/LL PE

LUTURI ARGILOASE

US (UT) 3/6 REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LN/LN PE NISIPURI

LUTOASE CARBONATICE

US (UT) 4/8 REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LL/LL PE LUTURI

CARBONATICE

US (UT) 5/12 REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LN/LL PE ARGILE

CARBONATICE

US (UT) 6/15 REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LA/LL PE ARGILE

CARBONATICE

US (UT) 7/19 ALUVIOSOL ENTIC CALCARIC PROXICALCARIC NL/NL PE

NISIPURI LUTOASE CARBONATICE

US (UT) 9/21 ALUVIOSOL CALCARIC SALINIC PROXICALCARIC SLAB

SALINIZAT LN/LN PE LUTURI NISIPOASE CARBONATICE

US (UT) 11/23 ALUVIOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LA/LA PE LUTURI

ARGILOASE CARBONATICE

US (UT) 13/25 ALUVIOSOL CALCARIC SALSODIC PROXICALCARIC MODERAT

GLEIZAT SLAB SALINIZAT SLAB ALCALIZAT NL/LN PE LUTURI

CARBONATICE

US (UT) 14/26 ALUVIOSOL CALCARIC SALINIC PROXICALCARIC PUTERNIC

18 ORAŞUL URLAŢI

GLEIZAT SLAB SALINIZAT LL/LL PE NISIPURI LUTOASE

CARBONATICE

US (UT) 15/ 27 ALUVIOSOL CALCARIC COLUVIC LN/LN PE LUTURI NISIPOASE

CARBONATICE

US (UT) 25/37 FAEOZIOM CAMBIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

US (UT) 30/42 EUTRICAMBOSOL TIPIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

US (UT) 31/44 PRELUVOSOL MOLIC LA/LA PE ARGILE

US (UT) 33/46 ANTROSOL ARIC EUTRIC LL/LA PE LUTURI ARGILOASE

US (UT) 34/49 ANTROSOL ARIC EUTRIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

US (UT) 35/56 ANTROSOL ARIC PRELUVIC MOLIC LA/LA PE LUTURI

ARGILOASE

US (UT) 37/61 ANTROSOL ARIC PRELUVIC LA/AL PE ARGILE

US (UT) 38/63 ANTROSOL ARIC PRELUVIC, STAGNIC MODERAT

STAGNOGLEIZAT LL/LA PE LUTURI ARGILOASE CARBONATICE

US (UT) 39/64 ANTROSOL ARIC PRELUVIC STAGNIC SLAB STAGNOGLEIZAT

LA/AL PE ARGILE

US (UT) 40/65 ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LN/LL PE


US (UT) 41/70 ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LL/LL PE LUTURI

NISIPOASE CARBONATICE

US (UT) 42/72 ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LA/LA PE

LUTURI NISIPOASE CARBONATICE


CARBONATICE

US (UT) 44/78 ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LA/LA PE LUTURI

CARBONATICE



US (UT) 46/89 ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LA/AL PE LUTURI


19 ORAŞUL URLAŢI

US (UT) 47/96 ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC LN/LN PE


US (UT) 48/98 ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC LN/LN PE

LUTURI NISIPOASE CARBONATICE, CU ALUNECARI

SEMISTABILIZATE IN TREPTE

US (UT) 49/100 ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC NL/NL PE

LUTURI ARGILOASE CARBONATICE

US (UT) 50/103 ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC LL/LL PE

LUTURI ARGILOASE CARBONATICE CU RAVENE SI VAI

RAVENATE

US (UT) 51/105 ANTROSOL ERODIC CALCARIC GLEIC PROXICALCARIC

PUTERNIC GLEIZAT AL/AL PE ARGILE CARBONATICE CU

ALUNECARI ACTIVE SI IZVOARE DE COASTA

US (UT) 52/106 ANTROSOL CALCARIC STAGNIC PROXICALCARIC MODERAT

STAGNOGLEIZAT LL/LL PE LUTURI CARBONATICE

CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL/TEREN

Este prevazuta in Anexa 2 – FISA SOLURILOR care include elemente de caracterizare la nivel

de subtip, varietate, familie, specie, etc., inclusiv insusirile fizico-morfologice si chimice ale

unitatilor de sol.

3.4. Reţeaua hidrografică

Reteaua hidrograficå este alcåuitå din multimea de afluenti si torenti tributari Våii

Cricovul Sarat, principala arterå hidrograficå ce dreneazå teritoriul. Valea Cricovului prezintå un

curs usor meandrat cu sector de luncå bine conturat si vizibil în teren. Tineretea våilor tributare (

Seman, Uoloi, Nucet, Crangului) este puså în evidentå de profilul transversal al acestora, cu

versante abrupte si lunci slab dezvoltate. Cursurile efemere si debitele fluctuante ale afluentilor

influenteaza la randul lor cursul si debitul Cricovului. Apele freatice sunt situate la adancimi

20 ORAŞUL URLAŢI

foarte mari pe versanti si interfluvii exceptie facand zona de lunca cu nivel piezometric in primii

5m.

3.5. Date climatice

3.5.1. Regimul termic

Din punct de vedere climatic, teritoriul studiat apartine tipului temperat moderat.

Conform clasificarii climatice a lui W.G. Koeppen formula climatica pentru teritoriul studiat

este: Dfbx – Climat continental umed; Iarna aspra; Umed tot anul; Vara scurta si calda.

Datorita pozitiei la exteriorul arcului subcarpatic, altitudinilor reduse si vecinatatii cu jumatetea

estica a Campiei Romane, caracteristicile climatice specifice reliefului deluros au fost inlocuite

cu cele ale climatului de campie.

În ceea ce priveste regimul termic se înregistreazå o medie anualå de cca 9,5°C pentru zona

colinara respectiv 10,4 in Glacisul Istrita. Temperaturile medii lunare ajung treptat la valori

pozitive începând cu luna martie (-2°C în ianuarie, -1°C în februarie, +5°C în martie). Urmeazå o

crestere gradualå cu cca 4°C pe fiecare lunå ajungând la 20°C media din iunie.

Sezonul estival aduce cele mai ridicate valori medii (+22°C in iulie, +21°C în august),

maxime zilnice ce depåsesc 30°C si instalarea fenomenului de secetå în alternantå cu averse de

ploaie. Septembrie este ultima cu medie lunarå peste 10°C (+17°C) din cauza persistentei

regimului anticiclonic generator de timp frumos pentru acestå perioadå si în acelasi timp prima

luna în care începe procesul de råcire a vremii. De aici înaine si pânå la sfârsitul anului, fiecare

lunå vine cu o zestre termicå mai micå cu 4 – 5 grade decât precedenta (11-10°C în octombrie,

5°C în noiembrie, 0-1°C în decembrie ), cåldura înmagazinatå în timpul zilei fiind mai micå

decât pierderile radiative din timpul noptii (bilant radiativ pozitiv).

Precipitatiile medii anuale depasesc 600mm/an in zona colinara respectiv sub aceasta valoare in

Glacisul Istrita. În interiorul acestei valori medii deosebim o distributie neuniformå a

precipitatiilor determinate de tipul si circulatia maselor de aer. Intervalul pluviometric se

suprapune intensificårii circulatiei vest-atlantice si dezvoltårii formatiunilor noroase de mari

dimensiuni (cumulonimbus, cumulus humulis). În aceastå perioadå cad ploi în averså, însotite

uneori de vânt puternic, cåderi de grindinå si oraje.

21 ORAŞUL URLAŢI

În decursul acestor 3-4 luni precipitatiile ajung la cca. 90 mm lunar. În anotimpul hibernal

precipitatiile se reduc la jumåtate (40mm/lunå), provenienta lor fiind legatå de masele de aer

calde si umede din bazinul Mårii Mediterane.

Iarna, temperatura medie lunară scade la -2°C iar precipitatiile se reduc cu cca. jumătate fată de

sezonul estival. Invazia maselor de aer continental din E – NE si a celui arctic din nord aduc

valori termice sub -10°C si geruri intense de scurtă durată.

Viscolul este un fenomen destul de frecvent care adduce o cantitate mare de precipitatii depuse

sub formă de troiene datorită spulberării de către vântul puternic.

Toamna si primăvara se caracterizează prin bilant radiativ pozitiv, amplitudinii lunare mari si

precipitatii care se mentin constant între 35 - 45 mm lunar până în prima parte a lunii mai.

Din cantitatea totala de precipitatii o parte este pierduta prin transpiratia plantelor si evaporarea

apei din sol. Procesul de evapotranspiratie incepe odata cu mediile lunare pozitive, cantitatea de

apa pierduta crescand treptat, atingand apogeul in lunile de vara (ETR). In acest interval

evapotranspiratia depaseste cantitatea de precipitatii. Evapotranspiratia reala medie anuala

masoara 532mm/an in timp ce evapotranspiratia potentiala (ETP) medie anuala ajunge la

693mm/an (valori caracteristice orasului Ploiesti).

Diferenta dintre cele doua tipuri de evapotranspiratie reprezinta deficitul de apa din sol:

532-693=161mm/an - deficit de apa.

Deficitul de apa apare doar in lunile de vara.

Diferenta dintre cantitatea de precipitatii si cea pierduta prin evapotranspiratie reala (ETR)

reprezinta excedentul anual de apa din sol:

590-532 = 58mm/an – excedent de apa

Excedentul de apa apare doar in intervalul ianuarie - martie.

Stabilirea raporturilor cantitative si calitative dintre învelisul biotic al diferitelor zone si factori

atmosferici ai mediului se realizează prin indici ecometrici si climatici.

3.5.2. Regimul pluviometric

Precipitatiile medii anuale depasesc 600mm/an.

3.5.3. Regimul eolian

"Vânturile dominante sunt cele din de NE, cu o frecvenţă mijlocie anuală cuprinsă între

12,3 % şi 26,4%; apoi vânturile de SV cu frecvenţă medie anuală de 9,5 – 10,9 %, fiind sensibil

22 ORAŞUL URLAŢI

modificate de Curbura Carpaţilor. Calmul atmosferic este foarte mare (peste 50%), ca o

consecinţă a adăpostului orografic al Curburii Carpatice. În timpul iernii se produc viscole

puternice care spulberă zăpada, împrăştiind-o neuniform pe câmp. " (P. Ignat, 2012).

Indicele de ariditate “De Martonne” exprimă caracterul restrictiv al conditiilor climatice

pentru anumite formatiuni vegetale.

Iar = P/(T+10) = 575/(10,44+10) = 575/20,44 = 28,1

Valori între 25 – 30, caracterizează zona favorabilă vegetaţiei de silvostepă.

4. Vegetaţia

4.1. Date fitoclimatice

Etajele bioclimatice

Etajul bioclimatic, reprezintă un areal determinat altitudinal prin modificările produse de

relief (factor orografic), sol (factor edafic) şi de climă (factor climatic). La nivelul unui etaj

bioclimatic predomină o anumită specie de plante sau anumite formaţii vegetale.

În condiţiile general-climatice de la noi, odată cu creşterea altitudinii, se observă o schimbare

evidentă a fitocenozelor (biocenoze formate din populaţii vegetale), formându-se etaje distincte,

în care flora forestieră, dar şi cea ierboasă, este diferenţiată, aşa cum se poate vedea în imaginea

de mai jos (mai multe despre etajele bioclimatice).

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicPlanta.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicBiocenoza.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicZone_etaje_bioclimatice.html

23 ORAŞUL URLAŢI

/

Liniile de demarcaţie dintre etajele de vegetaţie, în realitate, nu sunt continue, ci ele prezintă

variaţii (discontinuităţi) determinate de factorii zonali. Astfel, există numeroase diferenţieri

influenţate de clima locală, de expoziţie, de înclinaţia pantelor, de particularităţile solului (pantă,

textură, structură, rocă, etc.) sau de activităţile omului (împăduriri, defrişări, culturi agricole,

exploatarea resurselor solului şi subsolului, etc.). De asemenea, în unele zone montane, au loc

frecvente fenomene de inversiune termică, ceea ce însemnă că în etajele mai înalte temperatura

medie este mai ridicată decât la nivele mai inferioare. Ca urmare a tuturor acestor condiţii

speciale, vegetaţia etajelor bioclimatice poate suferi modificări şi în unele regiuni, chiar poate să

apară o tendinţă de inversare a repartizării ei pe verticală.

4.2. Descrierea tipurilor de staţiune

Zona studiată face parte din zona – stepă/silvostepă

Caracteristici generale:

Silvostepa este o zonă de vegetație intermediară între o stepă și o pădure de foioase. Astăzi

majoritatea zonelor de la câmpie, precum şi cele din regiunile colinare joase, prezintă

preponderent o vegetaţie ierboasă, solurile specifice acestor areale (cu excepţia zonelor de stepă)

s-au format sub păduri de foioase, care ocupau întinderi imense, în urmă cu câteva secole.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Stepă

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pădure_de_foioase

24 ORAŞUL URLAŢI

Răspândire : Câmpiile periferice ale Carpaţilor: 1. Silvostepa nordică (Depresiunea Jijiei); 2.

Silvostepa sudică (Podişul Bârladului şi piemontul Rîmnic – Buzău, Podişul Dobrogei, Câmpiile

Bărăganului de vest, Burnasului, Olteniei, Timişului şi Crişurilor).

Altitudini : 50-150 m în regiunile de câmpie şi 50-250 m în Podişul Moldovei şi Podişul

Dobrogei.

Substrat : loess şi depozite loessoide. În Moldova se mai pot întâlni marne, argile, nisipuri iar în

Dobrogea calcare, şisturi verzi, roci eruptive.

Clima : Tm = 9-10,4oC (10,8oC); Pm = 470-550 (600)mm.

Soluri : cernoziomuri, faeoziomuri, litosoluri şi renzine (cernoziomuri cambice, cernoziomuri

argiloiluviale, litosoluri şi rendzine).

Seria FESTUCA VALESIACA (estul şi sudul ţării)

Tip Festuca valesiaca-Medicago falcata – Biotopuri xeroterme

Festuca pseudovina – soluri profunde

Stipa lessingiana – soluri scurte

Stipa tirsa – coaste semiumbrite

Euphorbia nicaeensis – soluri afânate

Stipa capillata – Staţiuni însorite

Seria FESTUCA PSEUDOVINA (vestul ţării).

Tip. Festuca valesiaca-Festuca rupicola – Biotipuri xeromezofile

Tip Festuca pseudovina-Achillea setacea – Terenuri plane adesea cu soluri slab sărăturate

Lolium perenne – soluri eutrofe

Seria CHRYSOPOGON GRYLLUS

Tip. Chrysopogon gryllus – Biotopuri subtermofile

Seria BOTRIOCHLOA ISCHAEMUM

Tip. Botriochloa ischaemum – Staţiuni stepizate-degradate

Euphorbia nicaeensis – soluri afânate

Festuca valesiaca – soluri slab erodate

Agropyron cristatum ssp. pectinatum – versanţi erodaţi

Tip. Poa bulbosa-Artemisia austriaca – Pârloage şi islazuri

În zona de stepă, relieful este plan sau uşor înclinat, ploile sunt puţine, iar căldura verii

este dogoritoare. În lipsa obstacolelor naturale, vântul este intens, contribuind şi mai mult la

25 ORAŞUL URLAŢI

fenomenul de uscăciune. Austeritatea stepei este completată de nivelul apei freatice, care se află

la mare adâncime, accesul plantelor la o astfel de sursă, fiind practic imposibilă.

Plantele care populează regiunile de stepă, numite xerofite, au cunoscut adaptări speciale,

astfel încât ele au reuşit să supravieţuiască, să se dezvolte şi să se înmulţească, în aceste medii

destul de ostile. Astfel, părţile subterane ale speciilor de stepă, prezintă o dezvoltare profundă sau

posedă metode de economisire a apei, aşa cum este de pildă apariţia unui bulb subpământean.

Frunzele şi-au redus sau îngustat limbul, adesea suprafaţa ei devenind ceroasă sau păroasă, astfel

încât, evaporaţia să fie cât mai mică. De asemenea, multe vegetale au dezvoltat de-a lungul

evoluţiei lor, mijloace de apărare împotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezenţa unor

organe spinoase.

Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puține precipitații, nu mai mult de

400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C,

iar vara poate ajunge până la 30...35 °C. Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri:

cernoziomuri, soluri cenușii și cafenii.

Răspândire : Bărăganul de est, sudul Moldovei, centrul Dobrogei.

Altitudini : 20-100 m în Bărăganul de est, 100-200 m în sudul Moldovei şi în Dobrogea.

Caracteristicile zonelor şi etajelor bioclimatice de la noi, sunt redate în detaliu, în

tabelul de mai jos.

ZONA SAU ETAJUL

DE VEGETAŢIE

ALTITUDINEA

[m]

TEMPE-

RATURA

MEDIE

ANUALĂ

[oC]

PRECIPITAŢII

ANUALE

[mm]

PERIOADA DE

VEGETAŢIE

[zile]

Zona de

stepă

- Dobrogea

0-100 10-12 sub 400 199-207

- Vestul Câmpiei

Române şi sud-estul

Moldovei

20-70 10-11 400-500 200-205

Zona de

silvostepă

- Podişurile

Dobrogei 80-230 10-11 400-500 190-200

- Câmpia Română,

Oltenia şi sudul

Moldovei

35-100 10-11 400-600 190-205

- Jijia şi Bahluiului 50-215 9-10 400-500 190-198

- Centrul

Transilvaniei 280-500 8-9 500-600 170-180

Etajul pădurilor de amestec

(foioase şi răşinoase) 550-1400 3-8 800-1200 95-160

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicXerofile.html

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Molisoluri&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cernoziom

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_cenușiu

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicPerioada_de_vegetatie.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicPerioada_de_vegetatie.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_eBiosistem_articole_etajele_de_vegetatie.html#zona_de_stepa

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_eBiosistem_articole_etajele_de_vegetatie.html#zona_de_stepa

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_eBiosistem_articole_etajele_de_vegetatie.html#zona_de_silvostepa

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_eBiosistem_articole_etajele_de_vegetatie.html#zona_de_silvostepa

26 ORAŞUL URLAŢI

Substrat : loessuri, loess şi roci dure (calcare şi şisturi verzi în Dobrogea).

Pe pajiştile naturale cresc specii de plante care fac parte din familii botanice diferite,

asociate în raporturi diferite. Aceste plante se deosebesc între ele atât din punct de vedere al

însuşirilor biologice, al cerinţelor faţă de factorii mediului ambiant cât şi al valorii economice. În

pajiştile bine întreţinute şi raţional folosite, masa vegetativă este formată, îndeosebi, din specii

incluse, taxonomic, în două mari familii: Graminee şi Leguminoase.

Alături de aceste două familii se mai întâlnesc specii din familiile Cyperaceae, Juncaceae

precum şi plante aparţinând altor familii botanice, grupate după valoarea lor economică în: plante

consumate de animale, neconsumate, dăunătoare vegetaţiei pajiştilor, dăunătoare produselor

animaliere şi plante toxice.

Cunoaşterea speciilor care alcătuiesc vegetaţia pajiştilor este importantă, întrucât, pe de o

parte, valoarea economică a unei pajişti este în strânsă legătură cu compoziţia ei floristică, iar pe

de altă parte, capacitatea de producţie a unei pajişti şi calitatea nutreţului pot fi influenţate şi

dirijate de către om.

Graminee

Gramineele reprezintă principala grupă de plante care intră în compoziţia pajiştilor naturale

şi care pot ajunge în unele cazuri la o proporţie de 80 – 90 %, în mod frecvent contribuind la o

acoperire de 30-50 % din masa ierboasă a păşunilor şi fâneţelor naturale. Valoarea lor furajeră

este, în general, bună, datorită conţinutului mare de substanţe nutritive şi gradului ridicat de

consumabilitate. Foarte puţine nu sunt consumate şi numai câteva sunt toxice.

Gramineele cresc în flora spontană a fâneţelor şi păşunilor naturale din zonele de câmpie,

deal şi munte şi sunt bine consumate de animale având, calităţi gustative şi o valoare nutritivă

ridicată, la acest capitol fiind întrecute doar de leguminoase. Gramineele se recoltează destul de

uşor, iar în timpul procesului de colectare şi păstrare nu îşi pierd decât într-o măsură redusă

frunzele, partea cea mai valoroasă.

Valoarea economică, respectiv furajeră a gramineelor din vegetaţia pajiştilor permanente este

dată de următoarele caracteristici:

- realizează producţii mari de biomasă, mai ales în condiţii ridicate de intensivizare tehnologică;

- valoarea energetică ridicată şi conţinutul mare de substanţe nutritive;

- grad ridicat de competitivitate faţă de alte specii, din alte familii botanice;

- grad ridicat de consumabilitate;

27 ORAŞUL URLAŢI

- moduri diferite de folosinţă păşunat, cosit sau mixt;

- ritm ridicat de creştere şi refacere a masei vegetative după folosire;

- capacitate mare de lăstărire şi durată lungă de viaţă;

- prin sistemul radicular foarte dezvoltat duce la formarea ţelinei, cu rol important în protecţia

solului împotriva tasării, ca urmare a păşunatului şi eroziunii .

Recunoaşterea gramineelor din pajişti se poate face atât după caracterele organelor vegetative

cât şi după caracterele organelor de reproducere. Dintre organele vegetative, cele aeriene au fost

mai mult studiate decât cele subterane, deşi, de multe ori, tocmai acestea din urmă oferă elemente

care ajută la diferenţierea speciilor de graminee. Astfel de elemente sunt: prezenţa sau absenţa

stolonilor şi a rizomilor, culoarea şi adâncimea de pătrundere a rădăcinilor.

Local vegetaţia lemnoasă este alcătuită predominant din păduri de zăvoi, constituite în general

de esenţe moi: plop (Populus sp.), salcia (Salix sp.) anin (Alnus glutinosa).

Arbuştii sunt reprezentaţi de porumbar (Prunus spinosa), măceş (Rossa canina), păducel

(Crataegus monogina).

Particularităţile morfologice și economice ale speciilor identificate în suprafețele de păşuni din

UAT Urlaţi.

Graminee

28 ORAŞUL URLAŢI

Pir gros (Cyndon dactylon): creşte pe pajiştile stepizate, pe pârloage de câmpie şi podişuri

înalte. Valoarea furajeră este mijlocie, iar productivitatea redusă. Este o plantă foarte răspândită

în regiunile secetoase, mai ales în sudul ţării. Se caracterizează prin stoloni puternici. Florile sunt

dispuse în spice liniare, grupate digitat cu spiculeţe uniflore.

Bărboasă (Dichanthium ischaemum), este o plantă frecventă pe terenurile uscate şi

erodate din câmpie şi regiunile deluroase. Valoarea furajeră este slabă şi productivitatea mică.

29 ORAŞUL URLAŢI

Păiuşul înalt (Festuca arundinacea), este o graminee cu durată lungă de viaţă și o rezistenţă

remarcabilă la secetă. În condiţiile folosirii prin păşunat, are o rezistenţă mare la călcatul

animalelor, datorită procentului ridicat de frunze bazale şi a sistemului radicular bine dezvoltat.

În comparaţie cu alte graminee de pajişti, are o consumabilitate mai scăzută, care creşte în

condiţiile fertilizării cu doze mai ridicate de azot. Valoarea furajeră şi productivitatea sunt bune.

Ovăsciorul (Arrhenatherum elatius), este o specie perenă, cu tufă rară, frecventă în pajişti

din câmpie până în zona montană. Valoarea furajeră este foarte bună si productivitatea mare.

30 ORAŞUL URLAŢI

Iarba câmpului (Agrostis stolonifera), este o plantă stoloniferă, frecventă pe pajiştile din

zona de câmpie până în cea montană. Valoarea furajeră este bună, iar productivitatea mijlocie.

Alte specii:

- specii cu valoare furajeră mijlocie şi productivitate mică: păiuş stepic (Festuca valesiaca):

- specii cu valoare furajeră slabă şi productivitate mică: păiuş (Deschampsia flexuosa), păiuşul

oilor (Festuca ovina)

Leguminoase

Alături de graminee, leguminoasele reprezintă grupa cea mai importantă de plante din

vegetaţia pajiştilor permanente, însă cu participare mai redusă, în medie 8-10%, ajungând la 50-

60% în condiţii favorabile de creştere.

Importanţa deosebită a leguminoaselor constă în aceea că dau productivităţii mari, produc

un nutreţ bogat în substanţe proteice şi săruri minerale şi sunt bine consumate de toate speciile şi

categoriile de animale. Leguminoasele se utilizează atât pentru fân cât şi pentru păşunat. Ele se

refac uşor după folosire şi pot să dea 2-4 coase într-o perioadă de vegetaţie.

Cu toate acestea, leguminoasele sunt inferioare gramineelor, datorită unor însuşiri negative

care le diminuează valoarea economică, situându-le după graminee. Astfel, leguminoasele au

cerinţe mai ridicate faţă de condiţiile de creştere decât gramineele şi o vivacitate mai redusă,

31 ORAŞUL URLAŢI

menținâdu-se pe pajişti timp de 3-5 ani. Aceasta explică, de altfel, participarea mult mai redusă a

leguminoaselor pe pajiştile permanente, comparativ cu gramineele.

Unele dintre leguminoase, dacă sunt consumate ca nutreţ verde, produc meteorizaţii la

animale, iar altele au un gust amar, ceea duce la un grad de consumabilitate scăzut.

În procesul de uscare al fânului, pierderile de natură mecanică, care se datoresc scuturării

frunzelor, sunt mult mai mari la leguminoase, mai ales atunci când procesul de pregătire al

fânului decurge în mod necorespunzător.

Trifoiul roşu (Trifolium pratense)

Este o plantă valoroasă de nutreţ, caracterizată în primul rând prin producţii mari, egale sau

puţin inferioare celor pe care le dă lucerna.

Trifoiul roşu posedă o capacitate de otăvire mai slabă. În condiţii normale produce două, cel

mult trei coase într-o perioadă de vegetaţie.

Nutreţul produs de trifoi, în special fânul, prezintă un grad ridicat de consumabilitate şi

digestibilitate, datorită faptului că tulpinile se lignifica mai puţin, iar în procesul de uscare

frunzele se păstrează mai bine decât la lucernă. Atât nutreţul verde cât şi fânul, conţin însemnate

cantităţi de proteine şi vitamine, în special vitaminele C, D, E şi carotenul, precum şi cantităţi

mari de Ca, P şi Mg.

Consumat în stare verde, provoacă meteorizaţii la animale, din care cauză, se impun o serie de

măsuri, menite să prevină îmbolnăvirea animalelor.

32 ORAŞUL URLAŢI

Trifoiul alb (Trifolium repens L.)

Trifoiul alb este foarte răspândit pe pajiştile permanente, în special pe păşunile din

luncile râurilor. În cultură, trifoiul alb, ocupă suprafeţe restrânse, fiind cultivat singur pentru

producere de sămânţă. Pentru furaj, se cultivă amestecuri, asociindu-se de obicei cu plante de

talie mică sau mijlocie, ca: Festuca pratensis, Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Lolium

perenne etc.

Este slab rezistent la secetă, însă mai rezistent la ger decât trifoiul roşu. Suportă cu relativă

uşurinţă inundaţii de durată, fiind rezistent totodată la umiditatea în exces. Din această cauză,

formează frecvent asociaţii pe terenurile cu apă freatică la mică adâncime, uneori chiar la

suprafaţă, pe soluri lăcoviştite sau gleizate.

Trifoiul alb spre deosebire de trifoiul roşu, este o plantă de talie mică, având tulpini

târâtoare. Fiind o plantă tipică de păşune, rezistă la păşunat şi otăveşte uşor după ce a fost

păşunată. În condiţii favorabile se poate reface de 3-4 ori într-o perioadă de vegetaţie. Posedă o

longevitate mare, menţinându-se în cultură 8-10 ani, sau chiar mai mult, datorită capacităţii sale

de a se înmulţi pe cale vegetativă.

33 ORAŞUL URLAŢI

Ciumărea (Galega officinalis) - leguminoasă cu valoare nutritivă redusă. Este o plantă

din flora spontană. În România poate fi întâlnită în zonele de câmpie şi deal. Creşte sub formă de

arbust, ce poate ajunge la 1,5 m înălţime. Frunzele emană un miros neplăcut, de burduf de capră,

atunci când sunt zdrobite. Frunzele sunt alcătuite din 6-8 perechi de foliole ovale, ascuţite la vârf,

de un verde strălucitor. Florile se dezvoltă în inflorescenţe, în vârful tulpinilor, având formă de

fluture şi sunt albe sau roz. Înfloresc din iulie până în septembrie. Seminţele se dezvoltă în păstăi

lungi. În momentul coacerii, păstăile se răsucesc, eliberând semințele.

Specii din alte familii botanice, identificate si consumate de animale:

Pe lângă graminee şi leguminoase, care formează baza floristică a oricărei pajişti, în

asociaţiile vegetale ale acestora îşi fac loc şi alte specii, aparţinând la diverse familii, specii care

sunt bine consumate atât în stare verde, cât şi sub formă de fân, cunoscute sub denumirea de

specii diverse sau buruieni de pajişti. Proporţia mai mare sau mai mică a prezenţei acestora în

ecosistemul pajiştilor, indică starea de degradare a acestora şi, implicit, necesitatea aplicării unor

lucrări de ameliorare.

Cele mai recente clasificări a acestei categorii botanice:

plante consumate de animale;

plante neconsumate (buruieni de balast);

plante dăunătoare vegetaţiei pajiştilor;

plante care depreciază produsele animaliere;

plante toxice.

34 ORAŞUL URLAŢI

Plante consumate de animale:

Coada şoricelului (Achilea millefolium) - bine consumată de ovine, atât în stare verde, cât şi

sub formă de fân.

Cicoarea (Cichorium intibus) - bine consumată de toate ierbivorele, atât în stare verde, cât

sub formă de fân.

35 ORAŞUL URLAŢI

Morcovul sălbatic (Daucus carota) - bine consumată, atât în stare verde, cât şi sub formă de

fân.

Patlagina (Plantago spp.) - bine consumată pe păşune de bovine şi ovine, având un conţinut

ridicat în substanţe nutritive şi, mai ales, de proteine.

36 ORAŞUL URLAŢI

Troscotul comun (Poligonum aviculare) - are un conţinut ridicat în substanţe nutritive şi

proteine. Este consumat bine pe păşune de către oi şi porci.

Plante neconsumate sau slab consumate de animale (buruieni de balast).

În această categorie de plante care se asociază vegetaţiei pajiştilor intră un număr foarte mare de

specii, dintre care:

Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)

37 ORAŞUL URLAŢI

Plante dăunătoare vegetaţiei pajiştilor.

În această categorie sunt încadrate o serie de specii, ierboase sau lemnoase care, pe lângă faptul

că nu sunt consumate de animale, dăunează, vegetaţiei comune a pajiştilor.

Lumânărica (Verbascum pholomoides); (fig.a)

Porumbarul (Prunus spinosa); (fig.b)

Măceşul (Rosa canina); (fig.c)

(fig.a) (fig.b) (fig.c)

Plante care depreciază produsele animaliere.

Deprecierea laptelui și a lânii este produsă în urma consumării următoarelor specii:

Muşeţelul (Matricaria recutita) - imprimă laptelui un gust neplăcut.

38 ORAŞUL URLAŢI

Brusturele (Arctium lappa)

Spinul, scaiul (Carduus acanthoides) - degradează lâna oilor;

39 ORAŞUL URLAŢI

Cornăţelul (Xanthium strumarium) - degradează lâna oilor;

Plante toxice.

Din această categorie de plante fac parte:

Cucuta (Conium maculatum)

40 ORAŞUL URLAŢI

Mătrăguna (Atropa belladona)

Ciumăfaia (Datura stramonium)

41 ORAŞUL URLAŢI

S-au identificat și buruieni din lista “vegetației nedorite” și anume:

Eryngium campestre (scaiul dracului, rostogol). Această buruiană nu este consumată

de către animale. Mai mult, datorită ţepilor, animalele nu pot paşte nici iarba din imediata

apropiere. Planta trebuie distrusă cu sapa sau prin stropire cu erbicide. Dacă plantele au ajuns la

maturitate, trebuiesc arse, în acest fel distrugându-se şi seminţele. Planta trebuie distrusă în faza

de rozetă, înainte de a emite tulpini, prin stropire cu erbicide, sau cu sapa, prin tăiere sub colet

pentru a nu regenera.

42 ORAŞUL URLAŢI

4.3. Tipuri de pajişti

PĂȘUNEA VALEA PIETRII - T 6

43 ORAŞUL URLAŢI

Pășunea Valea Pietrii, în suprafață de 10,00 ha, se află situată în T 6, parcelele P290/1, având

următoarea compoziţia floristică:

-Traista ciobanului (Capsela bursa pastoris),

-Cimbrișorul (Thymus montanus),

-Pătlagina (Plantago major şi Plantago lanceolata)

-Trifoi alb (Trifolium repens)

-Trifoi roşu (Trifolium pratense)

-Sadina (Chrysopogon gryllus)

-Cornuți (Xantium strumarium)

-Spinul (Eringium planum)

-Măcrisul (Rumex sp.)

-Bărboasa (Botriocloa ischemium)

-Trestia de pădure (Calamagrostis arundinacea)

-Cicoarea (Cichorium intybus)

-Laptele câinelui (Euforbia cyparisias)

-Trifoi mărunt (Medicago lupulina)

44 ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA RAMPA DE GUNOI - T 29 şi T 30.

45 ORAŞUL URLAŢI

Pășunea Rampa de gunoi, în suprafață de 25,52 ha, se află situată în T 29, P 1437/1 și T 30, P

1495/1, având următoarea compoziţia floristică:


-Cimbrișorul (Thymus montanus),













46 ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA VALEA SEMAN - T 63

47 ORAŞUL URLAŢI

Pășunea Valea Seman, în suprafață de 3,20 ha, se află situată în T 63, P 4289/1, având


-Traista ciobanului (Capsela bursa pastoris)

-Patlagina (Plantago major şi Plantago lanciolata)

-Cimbrisorul (Thymus montanus)


-Cornuți (Xanthium strumarium)


-Macriș (Rumex sp.)



-Bărboasa (Botriochloa ischaemum)

-Scaiul dracului (Eryngium campestre)

Cornuţii, spinul şi scaiul dracului se recomandă a fi distruşi de pe păşune.

48 ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA – CHERBA - T 73

49 ORAŞUL URLAŢI

Pășunea Cherba, în suprafață de 3,35 ha, se află situată în T 73, P 5038/5, având următoarea

compoziţia floristică:


-Patlagina (Plantago major şi Plantago lanciolata)

-Cimbrisorul (Thymus montanus)


-Cornuți (Xanthium strumarium)


-Macriș (Rumex sp.)



-Bărboasa (Botriochloa ischaemum)

-Scaiul dracului (Eryngium campestre)

Cornuţii, spinul şi scaiul dracului se recomandă a fi distruşi de pe păşune.

50 ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA VALEA URLOI – T 58

51 ORAŞUL URLAŢI

Pășunea Valea Urloi, în suprafață de 6,50 ha, se află situată în T 58, P 3728/1, având



-Cimbrișorul (Thymus montanus)













52 ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA 1 MAI-OBOR T 115

53 ORAŞUL URLAŢI

Pășunea 1 Mai-Obor, în suprafață de 18,34 ha, se află situată în T 115, P 7092/1, T 117, P

1495/1având următoarea compoziţia floristică:

În compoziţia floristică se găsesc plante cu potenţial productiv mic:


-Pătlagina (Plantago sp.),

-Cimbrisorul (Thymus montanus),

-Cornuți (Xantium sp.),

-Spinul (Eringium planum),

-Măcrișul (Rumex sp.)

-Cucuta (Coniummaculatum)

-Pelinița (Artemisia austriacă)


-Laptele câinelui (Euphorbia cyparisias)

-Boziu (Sambuscus ebulus)

-Vinerița (Ajuga genevensis)

-Coada şoricelului (Achilea milefolium)

-Raigras peren (Lolium perene)

-Turița (Agrimonia eupatoria)

-Cânepa sălbatică (Canabis sativa)

-Murul (Rubus fruticosus)

Tabelul 4.1

Nr. crt. Parcela descriptivă Tipul de pajişte Suprafaţa

(ha) (%)

1 2 3 4

1. VALEA SEMAN Pajiște Naturală 3,20 4,78

2. VALEA URLOI Pajiște Naturală 6,50 9,71

3. VALEA PIETRII Pajiște Naturală 10,00 14,95

4. CHERBA Pajiște Naturală 3,35 5,00

5. 1 MAI - OBOR Pajiște Naturală 18,34 27,41

6. RAMPA DE GUNOI Pajiște Naturală 25,52 38,15

TOTAL 66,91 100

54 ORAŞUL URLAŢI

4.4. Descrierea vegetaţiei lemnoase

Trup de pajiṣte Vegetatie lemnoasa întalnită:

VALEA SEMAN Plop alb (Populous alba)

Taulă (Spiraea salicifolia)

VALEA URLOI Taulă (Spiraea salicifolia)

Porumbar (Prunus spinosa)

VALEA PIETRII Păducel (Crataegus monogyna)


CHERBA Păducel (Crataegus monogyna)


1 MAI - OBOR Alun (Corylus avellana)


RAMPA DE GUNOI Alun (Corylus avellana)

5. Cadrul de amenajare

5.1. Procedee de culegere a datelor din teren

Pentru culegerea datelor din teren am folosit metoda pratologică, ce constă în aprecierea

procentuală în biomasă a plantelor pe grupe economice.

Culegerea datelor despre vegetaţie presupune cunoașterea suprafeţei de păṣune, determinarea

speciilor de plante, analiza lor ṣi stabilirea plantelor dominante, procentual, pe fiecare suprafaţă

de probă, după criteriul botanico-economic ṣi anume:

Graminee;

Leguminoase;

Cyperacee ṣi juncacee;

Plante din alte familii botanice;

Plante dăunatoare ṣi toxice;

Specii lemnoase.

55 ORAŞUL URLAŢI

Pentru întocmirea fiṣelor geobotanice, s-au făcut 3 determinări pentru fiecare parcelă cu

suprafaţa mai mică de 100 ha.

Suprafeţele de probă au fost alese parcurgând pajiṣtea pe diagonală ṣi au fost delimitate pe

porţiuni cât mai uniforme din punct de vedere floristic. Conform compoziţiei botanice, pajiṣtile

de pe teritoriul UAT Urlaţi sunt de tip G, bogate în graminee.

Datele despre plantele dăunătoare, arbuști, acoperirea cu vegetaţie etc., s-au făcut prin inspecţie

vizuală, pe întreaga suprafaţă a păṣunilor. Aceste date au fost corelate cu informaţiile preluate din

surse ca: planuri ṣi ortofotoplanuri.

În acest scop s-au identificat pe harta la scara 1:10000 pajiştile de pe raza UAT Urlaţi,

fiind grupate în trupuri de păşune.

Cu această ocazie s-a procedat la:

- stabilirea naturii fiecărei pajişti ;

- identificarea provenienţei şi a hotarelor;

- parcurgerea limitelor pajiştilor, constatându-se dacă ele coincid cu cele rezultate din acte şi

hărţi;

- s-au identificat sursele de apă, adăpătorile, situaţia şi starea lor;

- s-au identificat şi precizat drumurile de acces pe izlaz ;

- s-au identificat zonele de adăpostire a animalelor în caz de intemperii. În lipsa

arboretului de protecţie, s-a recomandat plantarea unor specii de arbori care să servească

protecţiei animalelor pe păşune, împotriva intemperiilor sau arşiţei excesive.

- s-a făcut o evaluare a potenţialului productiv a pajiştei.

5.2. Obiective social-economice şi ecologice

La stabilirea lucrărilor de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti trebuie să se ţină cont de

caracteristicile unei agriculturi organice (ecologice) care includ:

-Protectia pe termen lung a fertilităţii solului prin menţinerea conţinutului de materie organică şi

stimularea activităţii biologice ale acesteia;

-Asigurarea nutrienţilor pentru plante,prin stimularea activităţii microorganismelor din sol;

-Asigurarea cantităţilor de azot fixat biologic, prin folosirea leguminoaselor cât şi a gunoiului de

grajd;

56 ORAŞUL URLAŢI

- Existenţa gramineelor perene pe pajiṣti, care au rol de producere a biomasei vegetale, în

valorificarea ca furaj, iar prin masa de rădăcini au rolul de restaurare a solului;

- Existenţa leguminoaselor perene ce au rol în producerea furajelor de calitate, bogate în

substanţe proteice, la care se adaugă însuṣirea de a fixa azotul atmosferic, acestea trăind în

simbioză pe rădăcini, cu bacteria Rhizobium;

- Proporţia ideală pentru pajiṣti este de: 50-60% graminee, 35-45% leguminoase, 5-10% specii

din alte familii.

5.3. Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajiştilor

Pajiştile ce fac obiectul acestui amenajament, se vor folosi ca păşune.

Modul de folosință a pajiștilor:

Nr.crt. PARCELA

DESCRIPTIVĂ

SUPRAFAŢA

HA Categoria de folosinţă

1 VALEA SEMAN 3,20 Păṣune

2 VALEA URLOI 6,50 Pășune

3 VALEA PIETRII 10,00 Păṣune

4 CHERBA 3,35 Păṣune

5 1 MAI - OBOR 18,34 Păṣune

6 RAMPA DE GUNOI 25,52 Păṣune

5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral

Avantajul utilizării păṣunilor în sectorul zoo-economic rezultă din obținerea unor cantități mari

de furaje, valorificarea superioară a îngrăṣămintelor chimice și organice, reducerea costurilor de

producţie la produsele animaliere, prin practicarea păṣunatului raţional, îmbunătăţirea stării de

sănătate a animalelor, posibilitatea conservării terenurilor. Amenajamentul pastoral trebuie să

respecte codul de bune practici agricole ṣi să fie în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale

arealului unde se află amplasată pajiṣtea. Se va ține cont de animale în ansamblu, se va controla

folosirea fondurilor la lucrările de amenajare a păṣunilor, se va întocmi un program raţional de

păṣunat, cu respectarea perioadei de refacere a păṣunilor ṣi a covorului vegetal, după fiecare

păṣunat. Cu această ocazie, se va stabili data de la care se incepe păṣunatul, ṣi data la care

animalele vor fi scoase de la păṣunat.

57 ORAŞUL URLAŢI

5.4.1. Durata sezonului de păşunat

Sezonul de păşunat durează circa 180 zile. Pășunatul începe cu aproximație în data de 20 aprilie

până în ultima decadă a lunii octombrie. Este bine ca păşunatul să se facă prin rotaţie, pentru a nu

se degrada păşunea şi a permite covorului vegetal să se refacă. Păşunatul peste durata optimă este

dăunător pentru biodiversitate, deoarece răreşte covorul ierbos şi accelerează declanşarea

eroziunii solului, peste limitele normale. Subîncarcarea păşunilor până la abandon şi necosirea

fâneţelor duce la scăderea biodiversităţii actuale.

PERIOADA DE PĂȘUNAT

Pășunile reprezintă cea mai ieftină sursă pentru asigurarea hranei ierbivorelor în timpul

perioadei de vegetație, având multiple avantaje ce decurg din efectele favorabile, atât asupra

animalelor cât ṣi asupra păṣunilor în relaţia sol-plantă-animal.

Ordinul 544 din 21 iunie 2013, art. 6, prevede următoarele:

1. Începerea păṣunatului se face în funcţie de condiṭiile pedoclimatice ṣi gradul de

dezvoltare a covorului ierbos.

2. Se evită începerea păṣunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare,

sănătatea ṣi supravieţuirea plantelor.

3. Perioada de păṣunat se va încheia la o dată stabilită în funcţie de evoluṭia temperaturilor ṣi

regimul precipitaṭiilor în jurul datei de 1 noiembrie.

4. Data începerii ṣi încheierii păṣunatului, precum ṣi modul de organizare al păṣunatului

continuu, în front, etc, se stabilesc prin hotărârea Consiliului Local.

Ținând cont de clima localității Urlaţi, durata sezonului de pășunat este de circa 180 zile,

de la ultima decadă a lunii aprilie până la ultima decadă a lunii octombrie, 20 aprilie - 20

octombrie.

Conform Normelor metodologice pentru aplicarea OUG Nr.34/2013 privind organizarea,

administrarea ṣi exploatarea pajiṣtilor permanente ṣi pentru modificarea ṣi completarea Legii

fondului funciar Nr. 18/1991; art.10 (1) - introducerea animalelor pe pajiṣti este permisă doar în

perioada de păṣunat prevazută în amenajamentul pastoral, iar alin. (2) stipulează interzicerea

păṣunatului în cazul excesului de umiditate a pajiṣtii.

În faza tânără de vegetaţie, plantele de pe păṣuni au însuṣiri organoleptice deosebite (gust,

miros) care măresc apetitul animalelor ṣi ca urmare creṣte gradul de consumabilitate a ierbii care

poate ajunge la 85-95%.

58 ORAŞUL URLAŢI

Dacă păṣunatul începe prea devreme, când plantele sunt prea tinere ṣi solul prea umed, efectele

negative asupra vegetaţiei sunt următoarele:

- Se distruge stratul de ţelină, se bătătoreṣte solul ṣi se înrăutăţeṣte regimul de aer ṣi din sol,

se formează gropi ṣi muṣuroaie;

- Pe terenurile în pantă se declanșează eroziunea;

- Se modifică compoziţia floristică, dispărând plantele valoroase, mai pretențioase din

punct de vedere al apei, aerului ṣi hranei în sol;

- Plantele fiind tinere, au suprafaţa foliară redusă ṣi vor folosi pentru refacerea lor substanṭe

de rezervă, acumulate în organele din sol, având ca efect epuizarea acestora;

Efectele negative asupra animalelor sunt:

- Iarba prea tânară conţine multă apă ṣi, ca atare, are efect laxativ epuizant, ceea ce duce la

eliminarea excesivă a sărurilor minerale cu Ca, Mg, Na;

- Conṭinând prea puṭină celuloză, nu se pretează la salivaṭie ṣi rumegare, animalele fiind

predispuse la intoxicaṭii ṣi meteorizaṭii;

- Conṭinutul mare de azot al ierbii tinere, determină acumularea în stomac a amoniacului ṣi

ca urmare declanṣarea unor fermentaţii periculoase.

În aceeaṣi măsură, nu recomandăm nici folosirea pajiṣtilor prin păṣunat mai târziu de data de 1

noiembrie.

Ultimul păṣunat trebuie să se realizeze cel mai târziu cu 20-30 de zile înainte de

instalarea îngheţurilor pemanente. Astfel, plantele au posibilitatea să acumuleze glucide, să-ṣi

refacă masa vegetativă, ceea ce determină o mai bună suportare a îngheţurilor, pe de o parte, iar

pe de altă parte, pornirea timpurie în vegetaţie. Întârzierea păṣunatului toamna, până la venirea

îngheţurilor, face ca iarba să nu se poată reface corespunzător, astfel dispărând speciile valoroase

din pajiṣti.

Momentul începerii pășunatului rațional se face când:

-înălţimea covorului ierbos este de 8 – 15 cm pe pajiştile naturale şi 12 – 20 cm pe

pajiştile semănate;

-înălţimea apex-ului (conul de creştere al spicului la graminee) este de 6 – 10 cm;

-producţia de masă verde, ajunge la 3 - 5 t/ha pe pajiştile naturale şi 5 – 7,5 t/ha pe pajiştile

semănate;

-înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară, care este un adevărat fitotermometru;

59 ORAŞUL URLAŢI

-după 23 aprilie (Sf. Gheorghe) respectat de crescătorii de animale din ţara noastră.

Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durata perioadei de

vegetaţie, care este legată mai mult de perioadele de secetă. La câmpie, durata perioadei de

vegetaţie este de 180 – 200 zile în condiții de irigare (aprilie – octombrie) sau 100 – 150 zile în

condiții de neirigare.

Încetarea păşunatului se face cu 3 – 4 săptămâni (20–30 zile) înainte de apariţia

îngheţurilor permanente la sol sau după străvechea cutumă românească, de Sf. Dumitru (26

octombrie).

5.4.2. Numărul ciclurilor de păşunat

Ciclul de păşunat este intervalul de timp în care iarbă de pe aceeaşi parcelă de exploatare,

odată păşunata, se regenerează şi devine din nou bună pentru păşunat. Numărul ciclurilor de

păşunat se stabilesc în funcţie de condiţiile climatice, şi staţionale, de sol, de compoziţia floristică

şi de capacitatea de regenerare a pajiştilor. Pe păşunile de deal se realizează 3-5 cicluri de

păşunat şi la câmpie 2-3 cicluri în condiţii de neirigare.

5.4.3. Fâneţele

Suprafeţele ce nu se păşunează şi se utilizează pentru producerea de fân, se vor cosi în

momentul optim, pentru a asigura cantitatea necesară de furaje pentru perioada de stabulaţie.

Sunt exceptate de la cosit, la momentul optim, fâneţele care sunt sub angajamente APIA, acestea

fiind cosite la data prevazută în contractele de agro-mediu.

5.4.4. Capacitatea de păşunat

Stabilirea cât mai exactă a capacităţii de păṣunat prezintă o deosebită importanţă pentru

exploatarea raţională a pajistii, deoarece, printr-o încărcare prea mare, prin suprapăṣunat, se

degradează covorul ierbos, iar pe o pajiṣte neîncarcată corespunzator rămâne iarbă nepăṣunată,

putându-se instala specii invazive, cu o valoare furajeră mai scăzută, conducând în final la

degradarea pajiṣtii.

Capacitatea de păṣunat a pajiṣtii se va determina în fiecare sezon de păṣunat.

Încărcătura de animale pe o pajişte, este un instrument util de folosire pentru crescătorul de

animale, deoarece îi permite să ajusteze încărcătura optimă, în funcţie de cantitatea de iarbă

disponibilă. Pentru aceasta, se calculează capacitatea de păşunat, respectiv numărul de animale

care pot păşuna pe unitatea de suprafată. Capacitatea de păşunat şi încărcătura optimă, se

calculează pentru fiecare pajişte în parte, conform metodologiei prevăzute în Ordin nr. 544 din

60 ORAŞUL URLAŢI

21 iunie 2013, conform căruia (art. 8, alineat 1), capacitatea de păşunat, se estimează pe baza

producţiei medii de masă verde din anii anteriori, ţinând cont de compoziţia floristică a covorului

vegetal, iar articolul 8, alin. 2 prevede că numărul de animale (UVM pe hectar) trebuie să fie

suficient, pentru a asigura utilizarea maximă a producţiei de masă verde, mentinând în acelaṣi

timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiṣtii.

Stabilirea capacitații de păṣunat se va face prin împărţirea producţiei totale de masă verde cu raţia

necesară unei unități vita mare (UVM).

Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM (din care consumate efectiv 50

kg/cap/zi). Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul de mai jos,

întocmit conform legislației în vigoare.

Tabelul 5.1

Categoria de animale Coeficientul de

conversie Capete/ UVM

Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee de

mai mult de 6 luni 1,0 1,0

Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6 1,6

Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4 2,5

Ovine 0,15 6,6

Caprine 0,15 6,6

Capacitatea de pășunat sau încărcătura optimă de animale, conform Ordinului 544/2013,

art. 10, se definește prin numărul de animale (UVM) care pot fi hrănite pe întreg sezonul de

pășunat, de pe un hectar de pajiște, de la care se cunoaște producția de furaje disponibilă.

IA=P.d./(C.i. x Z.p.)

în care IA – încărcătura de animale/hectar de pajiște, exprimată în UVM pe hectar;

P.d. – producția disponibilă de masă verde, kilograme/hectar;

Z.p. – numărul zilelor de pășunat în sezon;

C.i. – consumul zilnic de masă verde, kilograme/UVM.

Producția utilă de masă verde a fost estimată între 5 și 7 tone/ha, fiind neuniform

repartizată. În primele cicluri de pășunat, producția reprezintă 50% din producția totală. Vara,

datorită secetei, producția scade foarte mult, urmând ca iarba să se refacă toamna.

Necesarul zilnic de masă verde pentru o UVM este de 65 kg (C.i.), iar durata sezonului de

pășunat 180 zile (Z.p.).

61 ORAŞUL URLAŢI

Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire ṣi cântărire pe 6 - 10 m2 din suprafeţele de

probă, aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie păṣunată.

Pentru delimitarea suprafeţelor de probă, se folosesc îngrădituri sau cuṣti metalice care să nu

permită consumul de către animale a vegetaţiei din interior, amplasate pe suprafeţe omogene din

punct de vedere al compoziţiei floristice ṣi al producţiei. Aceste suprafeţe se cosesc la începutul

fiecărui ciclu de păṣunat, respectând restricţia ca pe plante să nu se regăsească apa de adiție

(plantele nu sunt umede de la rouă, ploaie, irigaţie, etc.).

STABILIREA CAPACITĂȚII DE PĂȘUNAT PENTRU FIECARE TRUP ÎN PARTE:

În care:

Cp – capacitatea de pășunat

PT – producția totală (kg/ha)

Cf % - coeficient folosire a pajiștii în procente

Nz – necesar zilnic de iarbă pe cap de animal( kg/zi)

DZP – nr.de zile a sezonului de pășunat

Coeficientul de folosire a pajiștii

În care :

Cf – coeficient de folosire a pajiștii, %

Pt - producția totală(Kg/ha)

Rn- resturi neconsumate(Kg/ha)

62 ORAŞUL URLAŢI

Tabelul de mai jos prezintă capacitatea de păṣunat actuală a pajiṣtilor de pe teritoriul Comunei

Urlaţi în funcţie de producţia de masa verde utilă ṣi numărul zilelor sezonului de păṣunat.

Trupul de

pajişte

Suprafaţa

parcelei

de

exploatare

(ha)

Producţia

de masă

verde

(t/ha)

Coeficient

de folosire

(%)

Producţia

de masă

verde

utilă

(t/ha)

Producţia

totală de

masă verde

(t)

ZAF*

Încărcare cu UVM

/1 ha Total

1 2 3 4 5 (col.3x

col.4)

6

(col.2xcol.3)

7

(col.5/0,05)

8

(col.7/DZP)

9

(col.2xcol.8) VALEA

SEMAN 3,20 8,00 85% 6,80 25,60 136 0,75 2,4

VALEA

URLOI 6,50 6,00 90% 5,40 39,00 108 0,60 3,9

VALEA PIETRII

10,00 9,00 90% 8,10 90,00 162 0,90 9,0

CHERBA 3,35 7,00 85% 5,95 23,45 119 0,66 2,21

1 MAI -

OBOR 18,34 8,00 95% 7,60 146,72 152 0,84 15,4

RAMPA

DE GUNOI 25,52 7,00 90% 6,30 178,64 126 0,70 17,8

TOTAL 66,91

La toate pajiṣtile analizate producţia de masă verde utilă obținută este sub potenţialul natural al

pajiṣtilor. Utilizatorii de pajiṣti au obligaţia să respecte încărcătura minima de animale/ha (0.3

UVM/ha). Pe pajiṣtile aflate sub contract APIA, păṣunatul se efectueaza cu maxim 1 UVM/ha.

6. Organizarea, îmbunătăţirea, dotarea şi folosirea pajiştilor

6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti

Principalele măsuri de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei pajiştilor se bazează pe

înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivităţii acestora.

Pentru determinarea măsurilor şi tehnologiilor de îmbunătăţire adecvate trebuie să se stabilească

în prealabil, cu exactitate, cauzele degradării pajiştii respective, deoarece aplicarea oricărei

măsuri de îmbunătăţire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele degradării lui, conduc la

unele rezultate bune, valabile doar pe termen scurt.

Principalele acţiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creşterea cantitativă şi calitativă a

producţiei de furaje de pe pajişti sunt:

- măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiştile afectate de factori limitativi ai

producţiei;

63 ORAŞUL URLAŢI

- măsuri de îmbunătăţire fără înlocuirea totală a vechiului covor vegetal, numite măsuri de

suprafaţă;

- măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu

amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti;

- valorificarea superioară a producţiei pajiştilor prin păşunat;

- valorificarea superioară prin recoltarea şi conservarea furajelor de pe pajişti.

Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiştile afectate de diferiţi factori

limitativi ai producţiei sunt:

- eliminarea excesului de umiditate;

- combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului;

- corectarea reacţiei solului (acidităţii, respectiv alcalinităţii) prin lucrări de amendare;

Măsurile de suprafaţă de îmbunătăţire a pajiştilor cuprind:

- lucrările de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţirea de muşuroaie de orice provenienţă, de

vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea

dejecţiilor (rămase în urma păşunatului sau după fertilizarea organică), aerarea covorului vegetal;

- îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

- supraînsămânţarea pajiştilor.

Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din:

- curăţirea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre;

- distrugerea vechiului covor vegetal degradat;

- îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

- pregătirea patului germinativ;

- reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajeră ridicată;

- întreţinerea pajiştii nou înfiinţate." – Hotărârea 78/2015

Pentru aplicarea măsurilor de ameliorare şi îmbunătăţire a pajiştilor trebuiesă se tină cont de

bunele condiţii agricole şi de mediu în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de

particularităţile terenului, de impactul social şi economic, fiecare măsură aplicabilă pe o parcelă

fiind tratată diferenţiat.

Înainte de alegerea metodelor, mijloacelor şi materialelor necesare îmbunătăţirii covorului ierbos

al unei pajişti, trebuie să se cunoască:

64 ORAŞUL URLAŢI

- zona biogeografică şi climatică, substratul geologic în care se găseşte pajiştea

- condiţii orografice (pantă, înclinaţie, expoziţie) şi hidrologice (pâraie, râuri, lacuri, izvoare,

etc.)

- grosimea stratului de sol cu prezenţa sau absenţa rocilor dure la suprafaţă sau pe profil, până la

25 – 30 cm

- tipul de pajişte dominant, stadiul de degradare al covorului ierbos, invazia cu vegetaţie

dăunătoare ierboasă şi lemnoasă, muşuroaie dacă există, etc.

Factori limitativi. Măsuri ameliorative ale solurilor – terenurilor.

Cunoaşterea naturii şi intensităţii factorilor limitativi ai producţiei agricole este absolut oportună

în situaţia în care se ia decizia diminuării ori eliminăririi efectelor negative ale acestora, în scopul

asigurării necesarului de furaje pentru ovine şi bovine, a activităților conexe (prelucrare produse

animaliere, colectare plante medicinale, apicultura, etc.).

1. Defrişare vegetaţiei lemnoase se face pe bază de studii şi documentaţii în care se prevăd toate

detaliile privind organizarea, execuţia lucrării şi valorificarea materialului lemnos, conform

normativelor. Până la o anumită limită vegetaţia forestieră are efect benefic prin dublul rol de

protecţie a solului, a pajiştii, a animalelar în caz de intemperii şi de a satisface nevoia de material

lemnos.

Nu se defrişează vegetaţia lemnoasă de pe următoarele porţiuni:

- suprafeţe cu pante mai mari de 30°, pe cât posibil acestea fiind predate sectorului forestier cu

destinaţia păduri, preluând în schimb alte suprafeţe apte pentru a fi exploatate ca pajişti

- pe ambele maluri ale pâraielor şi izvoarelor acestora, în lăţimi variabile în raport cu înclinarea şi

lăţimea pantei

- pe suprafeţele degradate, în curs de degradare, pe grohotişuri, stâncării

- în jurul adăpătoarelor, stânelor, adăposturilor, saivanelor

- pe suprafeţele de coastă de lângă drumuri

- pe terenurile cu pante între 20° - 30°, unde se lasă benzi transversale de diferite lăţimi, în raport

cu panta şi solul sau sub formă de buchete.

- suprafeţele acoperite cu jneapăn (Pinus mugo) sau specii rare ca zâmbru (Pinus cembra), zadă

(Larix decidua), tisă (Taxus baccata), smirdar (Rhododendron myrtifolium).

65 ORAŞUL URLAŢI

Pe suprafeţele de arborete cu rol de protecţie nu se păşunează şi nu se fac nici un fel de lucrări,

decât numai operaţiuni de igienă,

În partea cea mai joasă sau în interiorul păşunii se lasă o suprafaţă de maxim 10% din suprafaţa

totală a trupului de pajişte cu arbori pentru adăpostul animalelor în caz de intemperii, pe care se

practică operaţiuni de igienă şi tăiere a crengilor până la înălţimea de 2 m.

Tăierea şi valorificarea materialului lemnos se face de către organele de specialitate (inspectorate

silvice sau întreprinderi forestiere) pe baza planurilor şi normativelor existente sau pe baza

prevederilor amenajamentului pastoral, cu atenţie deosebită pentru speciile protejate sau arealele

cu destinaţie specială.

2. Combatere vegetaţiei fără valoare furajeră sau dăunătoare se face pe cale mecanică prin

cosiri repetate sau pe cale chimică prin folosirea erbicidelor. Aceste operaţiuni trebuie făcute cu

atenţie pentru speciile protejate, pentru biologia fiecarei plante nedorite şi pentru efectul selectiv

al pesticidului.

3. Pietrele mobile şi cele semiîngropate se strâng manual şi se depoziteză pe firul ogaşelor sau

ravenelor, pe porţiunile de pajişte erodate sau ca gard de delimitare a parcelelor

4. Distrugerea muşuroaielor de origine vegetală, animală sau marghilelor, nivelarea şi

curăţirea pajiştilor se face primăvara sau toamna prin lucrări obişnuite de grăpare, cu maşini de

curăţat pajişti sau manual cu diverse unelte. Şi în acest caz se acordă atenţie speciilor şi siturilor

protejate. În cele mai multe cazuri operaţiunile enumerate anterior sunt urmate de

supraînsămânţare saun reînsămânţare cu amestecuri adecvate.

5. Supraînsămânţarea pajiştilor se realizează numai cu seminţe de plante erbacee furajere

perene din familiile de graminee şi leguminoase sau amestecuri ale acestora, în funcţie de

condiţiile naturale, modul de folosire şi nivelul de intensivizare a producţiei pajiştilor. Acest tip

de lucrare se face, în general, pe suprafeţele unde au apărut goluri ca urmare a distrugerii

muşuroaielor şi a curăţirii de arboret sau vegetaţie lemnoasă.

Supraînsămânţarea se efectuează cu 1-2 nopţi înainte de terminarea unei reprize de târlire, mai

ales cu oile. Acestea introduc prin călcare seminţele în sol, suficient de adânc.

Supraînsămânţarea pajiştilor cuprinse în ariile protejate se realizează numai cu seminţe din specii

adaptate specificului climatic din respectivele arii protejate.

Nu se recomandă reînsămânţarea datorită condiţiilor geografice şi edafice dificile.

66 ORAŞUL URLAŢI

6. Combatera eroziunii de suprafaţă se face preventiv prin respectare cerinţelor din

amenajamentul pastoral privind durata sezonului de păşunat, evitarea păşunatului pe pante, pe

timp ploios, pe sol umed, respectarea încărcăturii cu animale, fertilizarea optimă,

supraînsămânţarea, stoparea râmăturilor de porci mistreţi prin limitarea prezenţei lor pe pante şi

alte măsuri. Ca măsuri curative amintim mobilizare superficială a solului pe curba de nivel cu

semănarea la 1,5 cm a unui amestec adecvat în primul an fiind folosit ca fâneţă (doar pe zonele

unde poate fi făcută fără pericole ulterioare), realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de

pământ care se înierbează cu rol de colectori spre un emisar pe pante până la 18°, perdele de

protecţie pe curbele de nivel.

7. Eroziunea de adâncime şi alunecările de teren se combat preventiv prin lucrările amintite la

eroziunea de suprafaţă sau curativ prin nivelare, pregătire pat germinativ, fertilizare organică

şi/sau chimică, semănare amestec de ierburi şi folosire ca fâneţă în primul an – pentru stadiul de

şiroiri şi rigole. Dacă eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaş sau ravenă sunt necesare

lucrări mai ample de artă proiectate de specialiştii autorizaţi în domeniu şi executate de firme de

prestări servicii pentru îmbunătăţiri funciare. Lucrările se axează pe două aspecte – cele executate

în bazinul hidrografic al ravenei şi cele executate pe firul albiei ravenei. Aceleaşi considerente

sunt valabile şi pentru alunecările de teren.

8. Excesul de umiditate freatică şi/sau stagnantă se elimină prin acţiuni care constau în

realizarea canalelor de desecare, drenuri din diverse materiale, drenaj cârtiţă, păşunat raţional,

captare izvoare de coastă, cultivare specii ierboase şi lemnoase iubitoare de umezeală. Pe

terenurile cu soluri grele, argiloase, înaintea semănatului pentru înfiinţarea pajiştilor se impun

lucrări de creştere a permeabilităţii pentru a evita stagnarea apei, cum ar fi scarificarea, subsolajul

etc, alături de executarea drenurilor cârtiţă. Această măsură se impune tipului de sol Stagnosol.

9. Regularizarea cursurilor de apă sunt lucrări complexe de Îmbunătăţiri funciare aplicate

pentru consolidarea suprafeţelor afectate de eroziunea de adâncime şi de inundabilitate. Decizia

executării lor se va lua după un studiu de specialitate iniţial care să descopere necesitatea şi

oportunitatea acestor intervenţii. Fară aceste lucrări, pe suprafeţele respective nu sunt eficiente

nici celelelte măsuri de ameliorare cantitativă şi calitativă a pajiştilor.

10. Înlăturarea cioatelor şi a buturugilor se realizează toamna, iar după înlăturarea buturugilor

se supraînsămânţează golurile rezultate în urma executării lucrărilor.

67 ORAŞUL URLAŢI

11. Amendarea si fertilizarea se face prin stabilirea suprafetelor care necesita aceste interventii,

pe baza Situatiei sintetice a datelor analitice pentru teritoriul studiat.

CARACTERIZAREA AGROCHIMICĂ

Valorile rezultate în urma analizelor de laborator au fost interpretate conform

“INSTRUCŢIUNI PRIVIND EXECUTAREA STUDIILOR AGROCHIMICE”, Ministerul

Agriculturii şi Industriei Alimentare, A.S.A.S., I.C.P.A., 1981, Bucureşti. Sunt trecute pentru

fiecare parcelă agrochimică în tabelul anexat, iar pentru recunoasterea pe hartă a parcelelor

acestea au fost notate în tabel cu numarul profilului de sol realizat pe suprafaţa acestora.

Conform repartizării teritoriale a acestor parametrii s-a realizat caracterizarea agrochimică a

suprafeţei totale aparţinând Teritoriului Cadastral Urlati. Vezi Tabelul Anexă PLAN DE

FERTILIZARE

CONCLUZII – CARACTERIZAREA AGROCHIMICĂ

Teritoriul Cadastral Urlati este ocupat în mare parte de soluri neutre si slab bazice acestea

reprezentând 62%. Pe aproximativ 34% se găsesc soluri slab si moderat acide. Pe suprafeţele

acide se impune amendarea calcaroasă însoţită de fertilizarea organică. Nu este recomandată

folosirea îngrăşămintelor chimice cu reacţie fiziologică acidă cum ar fi azotatul şi sulfatul de

amoniu.

Se recomandă aplicarea nitrocalcarului şi a îngrăşămintelor complexe 22:22:0, 16:48:0

care asigură fertilizarea cu azot şi corectează aciditatea solului.

Asigurarea solurilor cu azot este slabă şi moderată. Pentru a corecta această stare se

impune fertilizarea organică în doze stabilite conform situaţiei morfologice a fiecărui tip de sol şi

valorilor rezultate prin analize. În completare se vor folosii fertilizanţii chimici respectându-se

agrotehnica corespunzătoare, şi în conformitate cu Codul de bune practice agricole.

Asigurarea solurilor cu fosfor mobil este in general foarte slaba si slaba. Pe solurile acide,

se impune în primul rând amendarea calcaroasă pentru ca fertilizarea fosfatică să dea rezultate.

Îngrăşămintele cu fosfor se aplică odată cu lucrarea de bază şi se încorporează în sol cu plugul,

68 ORAŞUL URLAŢI

necesar deoarece mobilitatea în sol a acestui element este extrem de mică şi astfel pot lua contact

cu rădăcinile plantelor.

Ca majoritatea solurilor României şi cele care aparţin teritoriului studiat sunt bine si

foarte bine asigurate cu potasiu. Pentru corectarea deficitului precum şi pe solurile bine si foarte

bine aprovizionate se recomandă fertilizarea chimică potasică, cu doze corespunzătoare situaţiei

respective.

Fertilizarea raţională, echilibrată şi eficientă constituie una din verigile importante ale obţinerii

unor producţii scontate de calitate. În multe situaţii, fertilizarea nu este suficientă şi trebuie

însoţită de ameliorarea prin amendare a solurilor acide sau alcaline.

Reacţia acidă a solurilor este determinată printre altele de folosirea iraţională a îngrăşămintelor

cu reacţie fiziologică acidă (menţionăm că pe aceste soluri acide se interzice aplicarea

îngrăşămintelor pe bază de azotat şi sulfat de amoniu, recomandându-se folosirea complexelor

sau nitrocalcarului), apa din sol (un grad crescut de umiditate dizolvă carbonaţii şi bicarbonaţii

din sol şi determină spălarea lor pe profil şi debazificarea complexului adsorbtiv), precipitaţiile

sau ploile acide, argilele aluminosilicatice, substratul geologic acid generat de rocile subiacente,

vegetaţia acidofilă şi microorganismele din sol. Este necesară înlăturarea excesului de umiditate

din sol – unde se impun aceste măsuri. Pentru eficienţa ameliorării calcaroase trebuie înlăturate

cauzele acidifierii solurilor (unde este posibil) şi aducerea terenului la optim prin aplicarea

măsurilor de corectare a factorilor limitativi care se impun a fi luate anterior amendării.

Reacţia acidă, pe lângă efectul direct de fitotoxicitate generat de excesul de Fe şi Al în sol şi de

dezechilibrul între elementele acide şi bazice necesare nutriţiei plantelor, indirect face ca ionii de

fosfor să fie imobilizaţi în fosfaţi de Fe şi Al cu mobilitate scăzută în sol şi inaccesibili plantelor

(situaţie similară şi pentru alte macro şi microelemente necesare în nutriţia plantelor). Unele

specii mai valoroase, îndeosebi leguminoasele perene fixatoare de azot atmosferic nu

supravieţuiesc unui pH acid.

Specii indicatoare pentru aciditatea solului sunt ţăpoşica (Nardus stricta), afinele (Vaccinium

sp.), grozama (Genista sp.), iarba neagră (Calluna vulgaris), Deschampsia flexuosa, Rumex

acetosella şi altele.

Pe suprafeţele ocupate de soluri alcaline, în special cele moderat-puternic alcaline, se impun

înainte de orice altă recomandare de sporire a cantităţii şi calităţii producţiei furajere măsuri

radicale şi urgente de eliminare sau diminuare a salinizării şi alcalizării. În cazul folosirii

69 ORAŞUL URLAŢI

îngrăşămintelor chimice nu se utilizează cele cu reacţie fiziologică alcalină (nitrocalcar, azotatul

de sodiu, azotatul de calciu, amoniac anhidru).

Intervalul optim de toleranţă a plantelor de pajişte la aciditate, alcalinitate şi săruri solubile este

pH 6,0 – 7,2. În stabilirea asociaţiilor vegetale ce vor forma covorul pajiştilor se ţine cont de

particularităţile fiecărei specii în parte şi de toleranţa diferită faţă de reacţia solului.

Prin aplicarea îngrăşămintelor se realizează sporirea producţiei şi creşterea calităţii pajiştilor.

Singurul sistem de fertilizare organică recomandat este îngrăşarea prin târlire.

"Târlirea se face cu oile şi anume 2 – 3 nopţi 1 oaie adultă/mp pe păşuni cu covor ierbos

corespunzător şi 4 – 6 nopţi 1 oaie/mp pe păşunile degradate, care în zona montană sunt invadate

de Nardus stricta (părul porcului, ţăpoşică). Depăşirea acestui prag de 6 nopţi, în toate situaţiile,

duce la supratârlire, cu întreg cortegiul de dezechilibre grave ale covorului ierbos şi ale celorlalţi

factori de mediu.

Târlirea cu bovinele, se face respectând aceeaşi intensitate, în funcţie de starea covorului ierbos

de 2 – 3 nopţi şi 4 – 6 nopţi 1 vacă /6 mp sau alte durate cu încărcări echivalente cum ar fi 4 – 6

nopţi sau 8 – 12 nopţi 1 vacă / 12 mp.

Prin aceste metode de târlire, o păşune de munte, într-o perioadă de 90 – 120 zile poate fi

ameliorată abia pe 10-20 % din suprafaţa totală, o dată pentru cca 5 ani, cât durează efectul

târlirii, dată fiind încărcarea mică cu animale de 1 – 2 unităţi vită mare (UVM) la hectar şi durata

scurtă a sezonului de păşunat.

Cercetări mai recente au dovedit că este posibil a se târli până la 50 % din suprafaţa atribuită unei

turme de animale, cu condiţia aplicării unor erbicide pentru distrugerea covorului ierbos

degradat, urmată de supraînsămânţare cu ierburi perene şi fertilizare cu îngrăşăminte chimice

fosfatice.

Pe o păşune degradată de ţepoşică se aplică 5 l/ha Roundup (glifosat), diluat în 150 litri de apă,

utilizând pentru stropire o pompă de spate după care la 2 săptămâni se supraînsămânţează cu un

amestec calculat pentru 1 hectar de 270 kg superfosfat (18 % P2O5) împreună cu 25 kg graminee

(Festuca rubra, Festuca pratensis, Phleum pratense, Lolium perenne, Dactylis glomerata,

Agrostis capillaries şi altele) şi 5 kg leguminoase perene (Trifolium repens, Trifolium hybridum,

Lotus corniculatus, etc.), revenind 3 kg amestec complex la 100 mp, după care se efectuează o

târlire redusă la numai 2 nopţi 1 oaie/mp sau 1 vacă/6 mp. La reuşita acţiunii trebuie să

contribuie şi normele metodologice de aplicare a Legii pajiştilor şi fondului pastoral, în care să se

70 ORAŞUL URLAŢI

prevadă expres durata limită de staţionare în târlă, cu animalele pe sol sub cerul liber." - T

MARUŞCA (şi colaboratorii) - GHID DE ÎNTOCMIRE A AMENAJAMENTELOR PASTORALE

După alţi autori, pentru a calcula suprafaţa luăm spre exemplificare o pajişte de Nardus stricta –

Ţepoşica, Festuca rubra – Păiuşul roşu şi una de Agrostis capillaris – Iarba vântului:

Tipul de

pajişte

Perioada

de păşunat

(zile)

Numărul

nopţilor

de

târlire

Suprafaţa repartizată pe cap de animal

pentru târlire (mp)

ovine tineret taurin bovine

adulte

1 2 3 4 5 6

Nardus stricta 90 – 100 5 – 6

1 – 1.5 2 – 3 3 – 4 Festuca rubra 120 – 130 3 – 4

Agrostis

capillaris

140 – 150 1 – 2

Hera (1980) susţine că o turmă de 100 capete bovine sau 2000 ovine poate îngrăşa în cursul unei

perioade de păşunat o suprafaţă de 12 – 15 Ha, pe această suprafaţă putându-se reveni cu o nouă

îngrăşare după aproximativ 6 ani.

Pentru completarea necesarului de elemente nutritive se vor folosi fertilizanţi organici şi chimici.

Fertilizarea organică prin alte metode decât târlirea se face doar în urma studiilor speciale

privind impactul azotului asupra solului realizate de OSPA Prahova.

O schemă generală şi simplificată de utilizare a de îngrăşămintelor chimice şi fracţionarea lor,

aplicabilă doar pe parcelele cu vegetaţie valoroasă şi cu factori edafici optimi, după ce în prealbil au fost

aplicate celelalte lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor pajiştilor sau urmează a fi

supra/reînsămânţate, este prezentată în continuare.

Îngrăşămintele azotate se aplică fracţionat în funcţie de modul de folosinţă. În regim de fâneaţă

pe pajiştile permanente dozele de N se aplică în două fracţii, de regulă prima de 2/3 primăvara

şi a doua de 1/3 din total după primul ciclu de recoltă în zone mai secetoase şi munţi

mijlocii, respectiv în două părţi egale în zone mai favorabile din zona de dealuri umede şi

premontană. În regim de păşunat pe pajiştile permanente şi temporare pentru eşalonarea

producţiei dozele se aplică în mai multe fracţii egale în funcţie de numărul ciclurilor de recoltă,

în doze de câte 30 N până la 50 N kg/ha primăvara devreme şi după fiecare ciclu,

exceptând ultimul.

71 ORAŞUL URLAŢI

Raportul optim între elementele fertilizante (nutritive) NPK pentru condiţiile din ţara noastră în

cazul pajiştilor permanente este de 2 – 1 – 1, adică la două părţi azot (N) revine o parte fosfor

sub formă de P2O5 şi o parte de potasiu sub formă de K2O.

Îngrăşămintele fosfatice şi potasice se aplică pe pajişti de regulă toamna, cu excepţia situaţiilor

când folosim îngrăşăminte chimice complexe NPK cand PK se aplică concomitent cu N

primăvara. Aplicarea unilaterală a N a dus la scăderea rezervei de P şi K din sol, de aceea

aplicarea acestor elemente deficitare care produc carenţe în furaje, este în prezent obligatorie.

Aplicarea se face diferenţiat pe parcele de fertilizare omogene, alcătuindu-se schemele de

fertilizare pe ani şi parcele agrochimice de recoltare. Dozele de îngrăşăminte recomandate sunt

dozele optim economice (DOE) şi corespund unui profit maxim la hectar raportat la costurile cu

îngrăşămintele minime pentru obţinerea recoltei scontate. Ulterior, aplicarea îngrăşămintelor

organice şi chimice se va face ţinând cont de aprovizionarea solului cu elemente nutritive,

necesarul culturii, tipul de pajişte, compoziţia covorului floristic.

Recomandările de amendare şi fertilizare trebuie să respecte normele de mediu (arii protejate), să

fie în concordanţă cu specificul fiecărui teritoriu şi în conformitate cu celelalte metode de

imbunătăţire a covorului vegetal adoptate. Amendarea calcaroasă şi fertilizarea minerală se vor

realiza doar pe anumite suprafeţe şi ulterior unui studiu O.S.P.A., elaborat după ce au fost

aplicate celelalte măsuri de creştere a calităţii solurilor enumerate în tabelele 6.1.a şi 6.1.b. Pentru

celelalte suprafeţe se recomandă supraînsămânţarea doar cu amestecuri de ierburi care să

corespundă reacţiei solurilor potrivit valorilor din "SITUAŢIA SINTETICĂ A DATELOR

ANALIZATE".

Unele terenuri care apar ca pajişti nu sunt pretabile pentru această folosinţă iar altele au

suprafeţele diminuate, cauzele degradărilor fiind specificate în tabelul următor.

72 ORAŞUL URLAŢI

Nr.

crt.

Parcela descriptiva Tip de

sol/Subti

p

(varietat

e)/succes

iune de

orizontu

ri

Supraf

ata

US/T

O (ha)

Motivul diminuarii suprafetei

Tarla Parcela

1 2 3 4 5 6

13 50/103 121 Drenaj global slab, ravene active

10,13,31,34,

38,46,47,48,

58,68,104,22

,129,130

50/104

62 51/105 15 Drenaj global slab, alunecari active,

gleizare puternica, salinizare slaba, indice

I.P.C excesiv

13,55 52/106 7 Drenaj global slab, stagnogleizare

moderata, salinizare slaba, alcalizare slaba,

izvoare de coasta

Suprafeţe identificate pentru amendare şi fertilizare se regăsesc în tabelul "SUPRAFEŢE

PRETABILE LA AMENDARE ŞI FERTILIZARE".

73 ORAŞUL URLAŢI

SUPRAFEŢE PRETABILE LA AMENDARE ŞI FERTILIZARE

Nr

.

crt

.

Parcela descriptiva

Tip de

sol/Sub

tip

(varieta

te)/succ

esiune

de

orizont

uri

Tip de statiune

Supr

afata

US/T

O

(ha)

Pretabilă la

Tarla Parcel

a

Ame

ndare

Fertiliza

re

1 2 3 4 5 5 7 8

1 7 1/1


etajul stejarului (Quercus) 14

Da

2 7,2 1/2


etajul stejarului (Quercus) Da

3 7,34 2/3



30

Da

4 21 2/4



5 21 2/5



6 29,58 3/6



Da

7 27,37 3/7



8 9 4/8



29

Da

9 31,34 4/9



10 37 4/10



11 31,56,57 4/11



12 21 5/12



31

Da

13 31,35 5/13



14 34 5/14



15 23 6/15



50

Da

16 58,62 6/16



17 48,59 6/17 Zona pådurilor de foioase, Da

74 ORAŞUL URLAŢI


18 21 6/18



19

6,9,18,19,27,28

,30,120 7/19



Da

20 6,12,18,24,33 9/21


etajul stejarului (Quercus) 6,5

Da

21 96 11/23



Da

22 6 13/25



Da

23 9 14/26



Da

24 113,115,116 15/27



Da

25 120,122 25/37



Da

26

3,36,107,109,1

10,111 30/42



Da

27 2,35 30/43



28

72,75,76,87,84,

85,83,80,81,96 31/44



Da

29 26,27 33/47



Da Da

30 24 33/48



31 2,13,16 34/49



Da

32

13,42,112,113,

114

34/50



85

Da

33

33,37,47,49

34/51



34

97

34/52



35

2,48,50

34/53



36

33,43

34/54



37

31,41,46,51,52,

101,102,114

34/55



38

98

35/58



Da Da

39

8,11

37/62



Da

40 23 38/63 Zona pådurilor de foioase, 0,5 Da Da

75 ORAŞUL URLAŢI


41

23,104

39/64



Da

42

27

40/65



23

Da

43

57

40/66



44

55,56,57,81

40/67



45

50

40/68



46

51,53

40/69



47

24,25,94

41/70



Da

48 36

41/71



49

60,97,100

42/73



Da

50

16

42/74



51

8,9

43/75



Da

52

53

43/77



53

22,26

44/78



104

Da

54

46,62

44/80



55

47,54,64

44/81



56

42,45,52,62

44/82



57

63

44/83



58

21,39,41,43,44,

45,60,85

45/84



52

Da

59

38,39,44

45/85



60

13

45/87



61

16

45/88



62

10,12,11,13,59

46/89


etajul stejarului (Quercus) 203,5 Da

63 7,9,61,62,97 46/90 Zona pådurilor de foioase, Da

76 ORAŞUL URLAŢI


64

6,8,41,52,67,63

,68,69,100,102

46/91



65

10,47,53,64,63,

68,85,100,101,

114

46/92



66

16,61,62,69,89,

98

46/93



67

13,61,67,68,69

46/94



68

20,25,67

46/95



69

98

47/96



Da

70

61

47/97



71

47

48/98



Da

72

60

48/99



73

16

48/100



10

Da

74

20,22

49/101



75

22

49/102



76

13

50/103



121

Da

77

10,13,31,34,38,

46,47,48,58,68,

104,22,129,130

50/104



78

62

51/105



Da

79

13,55

52/106



Da

Tehnologiile moderne recomandă un sistem integrat de amendare, fertilizare chimică şi fertilizare

organică, în care un rol important îl au şi crescătorii de animale care utilizează pajiştile, prin

contribuţia generată de aplicarea agrotehnicilor corespunzătoare, măsurilor de creştere a calităţii

şi respectarea duratelor şi normelor impuse de păşunatul şi utilitarea covorului vegetal raţionale.

77 ORAŞUL URLAŢI

Amendarea calcaroasă sau gipsică, spălarea sărurilor şi fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi

chimice se va face obligatoriu în urma studiilor pedologice şi agrochimice executate de OSPA

Prahova, conform unui calendar întocmit pentru toate localităţile din judeţ care va fi comunicat

instituţiilor implicate în Amenajamentul Pastoral. Ulterior, aplicarea îngrăşămintelor organice şi

chimice se va face ţinând cont de aprovizionarea solului cu elemente nutritive, necesarul culturii,

tipul de pajişte, compoziţia covorului floristic, conform "Planului de fertilizare" întocmit anual de

OSPA Prahova , pe baza cartărilor agrochimice care se vor realiza o dată la cel mult 4 ani,

conform Legii 444/2002. Recomandările vor respecta prevederile din CODUL DE BUNE

PRACTICI AGRICOLE. aprobat prin Ordin nr.1270 din 30.11.2005, legislaţia implementării

Directivei Nitraţilor în România (HG nr. 964/2000 şi actele normative ulterioare), în special

DECIZIA nr. 221983/GC/12.06.2013 a MINISTERULUI MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE privind "PROGRAMUL DE ACŢIUNE pentru protecţia apelor împotriva poluării

cu nitraţi din surse agricole"şi SMR 4. Prin acestea sunt identificate perioadele de interdicţie

pentru aplicarea pe terenul agricol a îngrăşămintelor (Anexa 1), modul şi condiţiile de depozitare

a fertilizanţilor, de gestionare şi aplicare, restricţiile privind aplicarea, zonele de protecţie,

normele privind aplicarea pe terenul agricol, optimizarea rotaţiei culturilor, documentele de

evidenţă ale exploataţiei agricole.

Corecţiile necesare aduse Planului de amendare şi fertilizare se vor realiza doar de către

specialiştii OSPA Prahova.

În tabelul 6.1.a şi 6.1.b se prezintă necesarul lucrărilor de îmbunătăţire pentru sporirea producţiei

şi conservarea biodiversităţii şi suprafeţele totale ale TEO – urilor care necesită aceste măsuri.

78 ORAŞUL URLAŢI

Tabelul 6.1 a, necesar lucrări de îmbunătăţire pe total TEO

Trupuri de păşune/Parcela descriptiva Necesarul lucrărilor de îmbunătăţire

pe total US

Su

pra

feţe

de

pro

tecţ

ie

N

r.

cr

t.

Nr. tarla

Nr.

par

cela

US/

TO

Sup

rafa

ta

(Ha)

Îmlă

tura

rea

veg

etaţi

ei

arb

ust

ive

Tăie

rea

arb

ore

telo

r,

scoate

rea

cioate

lor

Com

bate

rea

pla

nte

lor

dău

năto

are

şi

toxic

e

Com

bate

rea

pie

trel

or

şi

rest

uri

lor

lem

noase

N

ivel

are

a

mu

şuro

aie

lor

Com

bate

rea

erozi

un

ii s

solu

lui

Dre

nări

,

des

ecări

Tota

l

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

0 11 12 13 14

1 7 1/1 14

D

a

D

a

2 7,2 1/2

D

a

D

a

3 7,34 2/3

30

D

a

D

a

4 21 2/4

D

a

D

a

5 21 2/5

D

a

D

a

6 29,58 3/6 23

D

a

D

a

7 27,37 3/7

D

a

D

a

8 9 4/8

29

D

a

D

a

9 31,34 4/9

D

a

D

a

1

0 37 4/10

D

a

D

a

1

1 31,56,57 4/11

D

a

D

a

1

2 21 5/12

31

D

a

D

a

1

3 31,35 5/13

D

a

D

a

1

4 34 5/14

D

a

D

a

1

5 23 6/15 50

D

a

D

a

1

6 58,62 6/16

D

a

D

a

79 ORAŞUL URLAŢI

1

7 48,59 6/17

D

a

D

a

1

8 21 6/18

D

a

D

a

1

9 6,9,18,19,27,28,30,120 7/19 69

D

a

D

a

2

0 6,12,18,24,33 9/21 6,5

D

a

D

a Da

2

1 96

11/2

3 2

D

a

D

a Da

2

2 6

13/2

5 2

D

a

D

a Da

2

3 9

14/2

6 4

D

a

D

a Da

2

4 113,115,116

15/2

7 30

D

a

D

a Da

2

5 120,122

25/3

7 1,5

D

a

D

a

2

6 3,36,107,109,110,111

30/4

2 9

D

a

D

a

2

7 2,35

30/4

3

D

a

D

a

2

8

72,75,76,87,84,85,83,80,

81,96

31/4

4 6

D

a

D

a

2

9 26,27

33/4

7 4,5

D

a

D

a

3

0 24

33/4

8

D

a

D

a

3

1 2,13,16

34/4

9

D

a

D

a

3

2 13,42,112,113,114

34/5

0

85

D

a

D

a

3

3

33,37,47,49 34/5

1

D

a

D

a Da

3

4

97 34/5

2

D

a

D

a Da

3

5

2,48,50 34/5

3

D

a

D

a Da

3

6

33,43 34/5

4

D

a

D

a Da

3

7

31,41,46,51,52,101,102,1

14

34/5

5

D

a

D

a Da

3

8

98 35/5

8 3

D

a

D

a

3

9

8,11 37/6

2 4

D

a

D

a

80 ORAŞUL URLAŢI

4

0

23 38/6

3 0,5

D

a

D

a

4

1

23,104 39/6

4 1

D

a

D

a

4

2

27 40/6

5

23

D

a

D

a Da

4

3

57 40/6

6

D

a

D

a

4

4

55,56,57,81 40/6

7

D

a

D

a

4

5

50 40/6

8

D

a

D

a

4

6

51,53 40/6

9

D

a

D

a

4

7

24,25,94 41/7

0 9

D

a

D

a

4

8 36

41/7

1

D

a

D

a

4

9

60,97,100 42/7

3 20

D

a

D

a Da

5

0

16 42/7

4

D

a

D

a

5

1

8,9 43/7

5 29,5

D

a

D

a Da

5

2

53 43/7

7

D

a

D

a Da

5

3

22,26 44/7

8

104

D

a

D

a

5

4

46,62 44/8

0

D

a

D

a

5

5

47,54,64 44/8

1

D

a

D

a

5

6

42,45,52,62 44/8

2

D

a

D

a

5

7

63 44/8

3

D

a

D

a

5

8

21,39,41,43,44,45,60,85 45/8

4

52

D

a

D

a Da

5

9

38,39,44 45/8

5

D

a

D

a Da

6

0

13 45/8

7

D

a

D

a Da

6

1

16 45/8

8

D

a

D

a Da

6

2

10,12,11,13,59 46/8

9

203,

5

D

a

D

a Da

81 ORAŞUL URLAŢI

6

3

7,9,61,62,97 46/9

0

D

a

D

a Da

6

4

6,8,41,52,67,63,68,69,10

0,102

46/9

1

D

a

D

a Da

6

5

10,47,53,64,63,68,85,100

,101,114

46/9

2

D

a

D

a Da

6

6

16,61,62,69,89,98 46/9

3

D

a

D

a Da

6

7

13,61,67,68,69 46/9

4

D

a

D

a Da

6

8

20,25,67 46/9

5

D

a

D

a Da

6

9

98 47/9

6 15

D

a

D

a Da

7

0

61 47/9

7

D

a

D

a Da

7

1

47 48/9

8 17

D

a

D

a Da Da

7

2

60 48/9

9

D

a

D

a Da

7

3

16 48/1

00

10

D

a

D

a Da

7

4

20,22 49/1

01

D

a

D

a Da

7

5

22 49/1

02

D

a

D

a Da

7

6

13 50/1

03 121

D

a

D

a Da Da Da

7

7

10,13,31,34,38,46,47,48,

58,68,104,22,129,130

50/1

04

D

a

D

a Da Da Da

7

8

62 51/1

05 15

D

a

D

a Da Da Da

7

9

13,55 52/1

06 7

D

a

D

a Da Da Da

82 ORAŞUL URLAŢI

- Tabelul 6.1 b, necesar lucrări de îmbunătăţire pe total TEO

Trupuri de pasune/Parcela descriptiva Necesarul lucrărilor de îmbunătăţire

pe total US

Nr

.

crt

.

Nr. tarla

Nr.

par

cela

US/

TO

Supr

afata

(Ha)

Fertil

izare

chimi

că

Fertil

izare

organ

ică

Supraînsă

mânţare

Reînsă

mânţare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 7 1/1 14

Da Da

2 7,2 1/2 Da Da

3 7,34 2/3

30

Da Da

4 21 2/4 Da Da

5 21 2/5 Da Da

6 29,58 3/6 23

Da Da

7 27,37 3/7 Da Da

8 9 4/8

29

Da Da Da

9 31,34 4/9 Da Da Da

10 37

4/1

0 Da Da Da

11 31,56,57

4/1

1 Da Da Da

12 21

5/1

2

31

Da Da

13 31,35

5/1

3 Da Da

14 34

5/1

4 Da Da

15 23

6/1

5

50

Da Da

16 58,62

6/1

6 Da Da

17 48,59

6/1

7 Da Da

18 21

6/1

8 Da Da

19 6,9,18,19,27,28,30,120

7/1

9 69

Da Da Da

20 6,12,18,24,33

9/2

1 6,5

Da Da

21 96

11/

23 2

Da Da Da

22 6

13/

25 2

Da Da Da

83 ORAŞUL URLAŢI

23 9

14/

26 4

Da Da

24 113,115,116

15/

27 30

Da Da

25 120,122

25/

37 1,5

Da Da

26 3,36,107,109,110,111

30/

42 9

Da Da

27 2,35

30/

43 Da Da

28

72,75,76,87,84,85,83,80,8

1,96

31/

44 6

Da Da

29 26,27

33/

47 4,5

Da Da

30 24

33/

48 Da Da

31 2,13,16

34/

49

Da Da

32 13,42,112,113,114

34/

50

85

Da Da

33

33,37,47,49 34/

51 Da Da

34

97 34/

52 Da Da

35

2,48,50 34/

53 Da Da

36

33,43 34/

54 Da Da

37

31,41,46,51,52,101,102,1

14

34/

55 Da Da

38

98 35/

58 3

Da Da

39

8,11 37/

62 4

Da Da

40

23 38/

63 0,5

Da Da

41

23,104 39/

64 1

Da Da

42

27 40/

65

23

Da Da Da

43

57 40/

66 Da Da Da

44

55,56,57,81 40/

67 Da Da Da

45

50 40/

68 Da Da Da

84 ORAŞUL URLAŢI

46

51,53 40/

69 Da Da Da

47

24,25,94 41/

70 9

Da Da Da

48 36

41/

71 Da Da Da

49

60,97,100 42/

73 20

Da Da Da

50

16 42/

74 Da Da Da

51

8,9 43/

75 29,5

Da Da

52

53 43/

77 Da Da

53

22,26 44/

78

104

Da Da

54

46,62 44/

80 Da Da

55

47,54,64 44/

81 Da Da

56

42,45,52,62 44/

82 Da Da

57

63 44/

83 Da Da

58

21,39,41,43,44,45,60,85 45/

84

52

Da Da

59

38,39,44 45/

85 Da Da Da

60

13 45/

87 Da Da Da

61

16 45/

88 Da Da Da

62

10,12,11,13,59 46/

89

203,5

Da Da Da

63

7,9,61,62,97 46/

90 Da Da Da

64

6,8,41,52,67,63,68,69,100

,102

46/

91 Da Da Da

65

10,47,53,64,63,68,85,100,

101,114

46/

92 Da Da Da

66

16,61,62,69,89,98 46/

93 Da Da Da

67

13,61,67,68,69 46/

94 Da Da Da

68

20,25,67 46/

95 Da Da Da

85 ORAŞUL URLAŢI

69

98 47/

96 15

Da Da Da

70

61 47/

97 Da Da Da

71

47 48/

98 17

Da Da Da Da

72

60 48/

99 Da Da Da Da

73

16 48/

100

10

Da Da Da Da

74

20,22 49/

101 Da Da Da Da

75

22 49/

102 Da Da Da Da

76

13 50/

103 121

Da Da Da Da

77

10,13,31,34,38,46,47,48,5

8,68,104,22,129,130

50/

104 Da Da Da Da

78

62 51/

105 15

Da Da Da Da

79

13,55 52/

106 7

Da Da Da Da

To

tal

1031

86 ORAŞUL URLAŢI

Anexa 1

CALENDARUL PERIOADEI DE INTERDICŢIE PENTRU APLICAREA

ÎNGRĂŞĂMINTELOR PE TERENURILE AGRICOLE

G- gunoi de grajd (solid)

ÎM + ÎOsl-l – îngrăşăminte minerale şi îngrăşăminte organice semilichide şi lichide

perioadă interzisă pentru împrăştierea îngrăşămintelor

Modalit

ăţi de

utilizare

a

terenul

ui

agricol Îngră

şăm

ân

t

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 1

5

3

1

1 1

5

3

0

1 1

5

3

1

1 1

5

3

0

1 1

5

3

1

1 1

5

3

0

1 1

5

3

1

1 1

5

3

1

1 1

5

3

0

1 1

5

3

1

1 1

5

3

0

1 1

5

3

1

Soluri

necultiv

ate

G

ÎM

+Î

O

Teren

arabil şi

păşuni G

Culturi

de

toamnă

ÎM

+Î

O

Alte

culturi

ÎM

+Î

O

Păşuni

ÎM

+Î

O

87 ORAŞUL URLAŢI

CALENDARUL LUCRARIOR PE PAJIŞTE ÎN ACORD CU LEGISLAŢIA ÎN

VIGOARE.

IANUARIE

Nu vor fi realizate însămânţări sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări sau

supraînsămânţări doar în cazul terenurilor degradate şi doar cu specii din flora locală.

FEBRUARIE

Acţiuni pe teren:

-Continuarea curăţirii pajiştilor respective, defrişarea vegetaţiei lemnoase în ,,ferestrele” iernii

dacă vremea o permite.Vegetaţia nedorită trebuie adunată de pe pajişte.

-Transportul gunoiului de grajd şi aplicarea lui. Utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este

permisă până la echivalentul a maxim 30 kg N s.a./ha. A se vedea Caietul de Agromediu-APIA.

-Aplicarea amendamentelor pe sărături;

-Aplicarea îngrăşămintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau 22-11-11(NPK) pe

pajiştile permanente, îndeosebi unde dorim să începem păşunatul mai devreme. Pe pajiştile sub

angajament APIA UTILIZAREA PESTICIDELOR ŞI A FERTILIZATORILOR CHIMICI

ESTE INTERZISĂ.

-Desfundarea canalelor de desecare, acolo unde este cazul, dacă solul nu este acoperit;

-Interzicerea păşunatului, pentru a preveni degradarea solului şi rărirea prematură a covorului

ierbos.

MARTIE

Acţiuni pe teren:

-Se continuă defrişarea vegetaţiei lemnoase;

-Împrăştierea muşuroaielor şi nivelarea terenului;

-Se continuă, unde este cazul, până în data de 10 martie, transportul şi aplicarea gunoiului de

grajd şi al amendamentelor.

-Eliminarea excesului de umiditate temporară, prin canale de desecare şi al excesului permanent

prin drenaje;

-Începe plantarea arborilor, pentru eliminarea umidităţii (dacă e cazul-plopi, salcie), umbră la

animale sau delimitare tarlale (unde e cazul);

-Se construiesc sau se refac drumurile de acces pe păşune;

88 ORAŞUL URLAŢI

-Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei pentru adăpat, pentru animale, din râuri sau

fântâni.

-Se vor realiza: captări, amenajări specifice, puţuri, jgheaburi etc.

-Se vor realiza (acolo unde e cazul) construcţii uşoare pentru adăpostirea animalelor (tabere de

vară).

În cazul în care ele există, se va trece la dezinfectarea şi repararea acestora. Adăposturile vor fi

dimensionate după numărul animalelor, iar acolo unde este cazul, vor fi prevăzute cu instalaţii de

colectare şi distribuţie a dejecţiilor şi alte utilităţi;

-Se vor repara şi dezinfecta stânele, saivanele etc.

APRILIE

Acţiuni pe teren:

-Încheierea acţiunilor de împrăştiere a muşuroaielor, defrişării vegetaţiei lemnoase dăunătoare şi

nivelarea terenului;

-Continuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (eliminarea excesului de umiditate);

-Lucrări de supraînsămânţare cu covor ierbos degradat (acolo unde e cazul);

-Eliminarea crengilor uscate la arborii izolaţi de pe păşuni;

-Finalizarea lucrărilor de plantare a arborilor pentru umbră, împrejmuiri sau desecări biologice

(acolo unde este cazul);

-Reparaţii la alimentările cu apă (puţuri, jgheaburi) podeţe, stâni şi alte dotări pentru sezonul de

păşunat;

-Începerea sezonului de păşunat pe păşuni, după data de 20 aprilie şi respectarea păşunatului pe

specii şi categorii de animale;

-Păşunatul începe când solul e bine zvântat. Păşunile inundate nu trebuie păşunate mai devreme

de 2 săptămâni de la retragerea apelor;

-Este interzis aratul şi discuitul pajiştilor sub angajament APIA, a se vedea Caietul de

Agromediu - APIA – Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar.

MAI

Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar (0,3UVM).

Păşunatul se efectuează cu maximum 1,0 UVM - a se vedea tabelele de conversie din Ghidul

pentru Fermieri - APIA.

89 ORAŞUL URLAŢI

Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă a pajiştii, pentru prevenirea

păşunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii, scăderea producţiei de

iarbă şi scăderea cantității de iarbă consumată de animale, în ciclurile următoare de păşunat.

-Planificarea succesiunii de păşunat a tarlalelor (păşunatul continuu) cu respectarea următoarelor

criterii:

a) Conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat. Astfel,

animalele nu stau în acelaşi loc ci păşunează pe locuri diferite în aceeaşi zi şi în zile diferite.

b) Păşunatul în front. În acest caz, animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe păşune de către un

cioban ce le permite înaintarea numai pe măsură consumării plantelor.

c) Păşunatul continuu (liber) intensiv, simplificat, unde parcelarea este redusă în mod substanţial

la 1-2 parcele delimitate, prin bariere naturale (canal, albia unui râu, garduri de arbuşti), drumuri,

semne convenţionale sau garduri, cu efect direct asupra diminuării cheltuelilor ocazionale de

parcelare şi alimentare cu apă. Se repecta păşunatul cu speciile de animale (oi, vaci) stabilite

anterior, pentru a preveni reducerea potenţialului productiv al pajiştii şi afectarea calităţii

acesteia.

IUNIE

Acţiuni pe teren:

În zona de câmpie şi dealuri joase începe campania de combatere a principalelor buruieni din

pajiştile respective.

-Începe recoltarea fâneţelor şi consevarea furajelor sub formă de siloz, semisiloz şi fân, în funcţie

de regimul pluviometric şi dotarea fermelor.

-Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament APIA.

Cositul trebuie efectuat până la 1 iulie, realizat pe etape. O bandă necosita de 3 metri va fi lăsată

pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosita după 1 septembrie (GAEC 214/3.2).

IULIE

Acţiuni pe teren:

-Cositul poate începe doar după data de 1 iulie, pentru suprafeţele aflate sub angajament APIA.

-Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa fâneţei în maxim 2 săptămâni de la

efectuarea cositului.

-Folosirea mixtă – păşunatul este permis după prima coasă. Iarba cosită se adună în maxim 2

săptămâni de la cosire.

90 ORAŞUL URLAŢI

AUGUST

Acţiuni pe teren:

-Cositul resturilor neconsumate şi împrăştierea dejecţiilor solide, după fiecare ciclu de păşunat.

Agricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă

după cositul pajiştii (GAEC 8), obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea unui nivel minim de

întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.

SEPTEMBRIE

Menţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau cosirea lor cel

puţin odată pe an (GAEC-7).

Nu este permisă tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole

(GAEC-9).

OCTOMBRIE

La sfârşitul lunii se incheie perioada de păşunat.

NOIEMBRIE, DECEMBRIE

Este interzisă intrarea animalelor pe pajişte, plantele din covorul vegetal având nevoie de o

perioadă de repaus.

Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha/an)

Tabelul 6.2

Tipul de pajişte N P2O5 K2O

1. Festuca valesiaca 100-200 50-60 (20-25) -

2. Festuca rupicola 100-200 50-60 (20-25) 50-60 (40-50)

3. Agrostis capillaris

a) productive 150-200 75-100 (35-45) 75-100 (60-80)

b) slabe 100-150 50-75 (20-35) 50-75 (40-60)

4. Festuca rubra 150 75 (50) 75 (60)

5. Nardus stricta 200 100 (45) 100 (80)

6. Festuca airoides 100 50 (20) 50 (40)

91 ORAŞUL URLAŢI

LUCRĂRI TEHNICE ȘI INSTALAȚII CARE SE UTILIZEAZĂ, CU INDICAREA

LOCULUI DE AMPLASARE.

Pentru o mai bună exploatare a covorului ierbos, păşunile trebuiesc împrejmuite.

Împrejmuirile sub formă de garduri, servesc la delimitarea tarlalelor, la împrejmuirea

stănelor, a taberelor de vară, a mlaştinilor, a terenurilor accidentate şi a locuinţelor. Împrejmuirile

se execută din lemn sau sârmă şi stălpi. Atunci cănd se execută această lucrare, se va ţine cont de

reglementarile Ordinului 544 din 21.06. 2013, care prevede următoarele:

- suprafeţele care se vor însămănța;

- suprafeţele utilizate ca fâneţe;

- terenurile care sunt suspectate de eroziune;

- cursurile de apă, șanţurile.

Gardurile temporare, sunt foarte eficiente pentru organizarea unui păşunat raţional şi

pentru folosirea corectă a cantităţii de masă verde consumată de către animale.

Gardul electric, se foloseşte pentru organizarea păşunatului pe tarlale, pentru delimitarea

parcelelor sau pentru protejarea animalelor. Echipamentul funcţionează pe principiul producerii

de şocuri de tensiune înaltă dar de intensitate joasă şi de scurtă durată, asupra animalului care

atinge conductorul gardului, pin închiderea unui circuit între animal, conductor şi pămănt.

La instalarea pe teren a gardului electric, trebuie să se respecte instrucţiunile de montare

şi de exploatare. Folosirea gardului electric, are pe lângă sporirea gradului de valorificare a ierbii

prin păşunatul raţional şi reducerea numărului de ciobani, care pot efectua alte lucrări.

6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau

supraînsămânţarea pajiştilor.

Formarea amestecurilor de graminee şi leguminoase.

Pentru supraînsămânţarea pajiştilor se folosesc graminee şi leguminoase perene. Speciile

cele mai folosite sunt :

Graminee

- golomăţul - (Dactylis glomerata);

- timoftica - (Phleum pratense);

- păiuşul de livezi - (Festuca pratensis);

- raigrasul peren - (Loliul perenne);

- obsiga nearistata - (Bromus inermis);

92 ORAŞUL URLAŢI

- păiuşul înalt - (Festuca arundinacea);

- păiuşul roşu - (Festuca rubra).

Leguminoase

- trifoiul alb - (Trifolium repens);

- ghizdeiul - (Lotus corniculatus);

- lucerna - (Medicago sativa);

- sparceta - (Onobrychis viciifolia) ;

- trifoiul roşu - (Trifolium pratense).

După destinaţia pajiștii stabilită la înfiinţare şi durata menţinerii ei în cultură, amestecurile

se diferenţiază în trei categorii:

- amestecuri pentru pajişti cu durată scurtă, folosite ca fâneţe;

- amestecuri pentru pajişti cu durata medie, folosite mixt;

- amestecuri pentru pajişti cu durată mare, folosite mai ales ca păşuni.

În cazul pajiştilor de scurtă durată se introduc în amestec 2-3 specii de ierburi, din care o

leguminoasă şi 1-2 graminee. În acest caz păşunea se menţine 2-3 ani şi se foloseşte în

exclusivitate prin cosit.

Pajiştile cu durata mijlocie de folosinţă sunt alcătuite din 3-4 specii, din care una sau două

leguminoase. Se folosesc de obicei mixt, începând cu anul al doilea de vegetaţie şi se menţin 4-6

ani.

Din ultima categorie fac parte păşunile însămânţate cu amestecuri compuse dintr-un număr

mare de specii, 4-5, a căror durată de folosinţă depăşeşte 7-8 ani.

Pentru pajiştile folosite prin cosit se aleg specii de talie înaltă, care au multe frunze şi o

capacitate mare de regenerare. La înfiinţarea pajiştilor folosite prin păşunat amestecurile vor fi

predominate de plante cu talie joasă şi mijlocie, caracterizate prin vivacitate mare, bogate în

frunze bazale, care formează un covor vegetal elastic, rezistent la călcat şi care au o bună

capacitate de regenarare.

Principiile care stau la baza alcătuirii amestecurilor sunt următoarele:

- stabilirea duratei amestecului şi a modului de exploatare;

- stabilirea procentului de participare al gramineelor şi leguminoaselor perene în funcţie

de tipul amestecului;

- stabilirea numărului total de specii pentru tipul respectiv de amestec;

93 ORAŞUL URLAŢI

- stabilirea numărului de specii pentru fiecare grupă – graminee şi leguminoase;

- stabilirea procentului de participare în amestec al fiecărei specii;

- calcularea cantităţii de sămânţă pentru fiecare specie în funcţie de procentul de

participare în amestec.

Structura amestecurilor de graminee si leguminoase perene pentru pajiştile semănate

Zona de campie înaltă şi silvostepă ( altitudine 90-300 m)

( % din norma de semănat)

Mod de

folosinţă

Ani de

exploatare

Graminee Leguminoase

Total Din care cu talie Total Din care cu talie

Înaltă Joasă Înaltă Joasă

Fâneaţă 2-3

4-6

30

60

30

60

-

-

70

40

70

40

-

-

Păşune peste 7 70 30 40 30 - 30

Mixt 4-6

peste 7

60

60

50

40

10

20

40

40

30

25

10

15

*PRECIZARE

Prin lucrări de ameliorare se poate mări producţia pajiştilor cu 30 - 40%. În această

situaţie încărcătura de animale pe ha (capacitatea de păşunat) poate ajunge sau chiar

depăşii (1UVM/ha).

Specia Kg/ha Procent (%)

Amestec pentru fâneaţă

Golomăţ 15 54

Lucernă 10 35

Ghizdei 3 11

Amestec cu valorificare prin păşunat

Golomăţ 7 24

Raigras peren 2 7

Ghizdei 5 18

Paiuş de livezi 15 51

Amestec cu valorificare mixta

Golomăţ 10 37

Paiuş de livezi 10 37

Lucernă 4 15

Ghizdei 3 11

94 ORAŞUL URLŢI

6.3. Capacitatea de păşunat

Rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce priveşte compoziţia floristică, producţia de masă verde, coeficientul de

folosire şi încărcătura optimă a pajiştii, exprimată în UVM/ha, ca urmare a îmbunătăţirii pajiştilor.

Capacitatea de pășunat inaintea lucrărilor de ameliorare.

Tabelul 6.3 a

Trupul de

pajişte

Suprafaţa

parcelei de

exploatare

(ha)

Producţia de

masă verde

(t/ha)

Coeficient de

folosire (%)

Producţia de

masă verde

utilă (t/ha)

Producţia

totală de masă

verde (t)

ZAF*

Încărcare cu UVM

/1 ha Total

1 2 3 4 5 (col.3x col.4) 6 (col.2xcol.3) 7 (col.5/0,05) 8 (col.7/DSP) 9 (col.2xcol.8)

VALEA

SEMAN 3,20 8,00 85% 6,80 25,60 136 0,75 2,4

VALEA

URLOI 6,50 6,00 90% 5,40 39,00 108 0,60 3,9

VALEA

PIETRII 10,00 9,00 90% 8,10 90,00 162 0,90 9,0

CHERBA 3,35 7,00 85% 5,95 23,45 119 0,66 2,21

1 MAI -

OBOR 18,34 8,00 95% 7,60 146,72 152 0,84 15,4

RAMPA

DE GUNOI 25,52 7,00 90% 6,30 178,64 126 0,70 17,8

TOTAL 66,91

*ZAF - număr de zile animal furajat pe păşune; DSP - durată sezon păşunat. 0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată

efectiv de un UVM/zi

95 ORAŞUL URLŢI

Capacitatea de pășunat după lucrările de ameliorare.

Tabelul 6.3 b

Trupul de

pajişte

Suprafaţa

parcelei de

exploatare

(ha)

Producţia de

masă verde

(t/ha)

Coeficient de

folosire (%)

Producţia de

masă verde

utilă (t/ha)

Producţia

totală de masă

verde (t)

ZAF*

Încărcare cu UVM

/1 ha Total

1 2 3 4 5 (col.3x col.4) 6 (col.2xcol.3) 7 (col.5/0,05) 8 (col.7/DSP) 9 (col.2xcol.8)

VALEA

SEMAN 3,20 10,40 85% 8,84 33,28 176,80 0,98 3,13

VALEA URLOI

6,50 7,80 90% 7,02 50,70 140,40 0,78 5,07

VALEA

PIETRII 10,00 11,70 90% 10,53 117,00 210,60 1,17 11,70

CHERBA 3,35 9,10 85% 7,73 30,48 154,60 0,85 2,84

1 MAI -

OBOR 18,34 10,40 95% 9,88 190,73 197,60 1,09 19,99

RAMPA

DE GUNOI 25,52 9,10 90% 8,19 232,23 163,80 0,91 23,22

TOTAL 66,91

*ZAF - număr de zile animal furajat pe păşune; DSP - durată sezon păşunat. 0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată

efectiv de un UVM/zi.

96

ORAŞUL URLAŢI

6.4. Organizarea păşunatului pentru diferitele specii de animale

Pentru folosirea raţională a păṣunilor existente pe suprafaţa UAT Urlaţi, s-a stabilit

încărcătura de animale pe hectar, astfel încât să nu existe situaţii de supraîncărcare ṣi

subîncărcare, care sunt dăunătoare pentru pajiṣti. Astfel, pentru fiecare trup s-a stabilit

încărcătura de UVM /suprafața utilă. Parcelele nu sunt delimitate în teren decât de limite

naturale.

Sisteme ṣi metode de păṣunat

Metodele de păṣunat se clasifică în două categorii: păṣunatul liber (continuu sau

neraţional) ṣi păṣunatul raţional. Ambele metode au variante pentru exploatarea intensivă ṣi

extensivă.

Păṣunatul continuu (liber)

Este sistemul de păṣunat practicat în zonă din cele mai vechi timpuri, fiind un sistem

extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lăsate să pască pe păṣune de primăvara

devreme ṣi până toamna târziu. Pentru pășunile localității Urlaţi, se recomandă tarlarizarea

acestora, întrucât producțiile sunt bune și indicatorii care determină valoarea pastorală le

încadrează în categoria pajiștilor bune.

Păṣunatul raţional are ca principiu împărțirea pășunii în tarle și intrarea succesivă cu animale

pe tarlale. Organizarea unui pășunat rațional (prin rotație), presupune stabilirea numărului de

parcele (tarlale) în care se împarte pajiștea, suprafața acestora și durata de timp cât stau animalele

pe tarla. Prin această metodă, pășunea este păscută doar în anumite perioade, intercalate cu

pauze, care permit refacerea plantelor din pajiști (25-30 de zile). Ciclul de pășunat se referă

la durata de refacere a pajiștii și durata pășunatului pe o tarla. Astfel, în intervalul de

pășunat de 150 de zile, avem 3-4 cicluri de pășunat în funcție de evoluția factorilor

climatici. În general, în zona de câmpie, pe timpul verii, vegetația pajiștilor suferă foarte

mult.

1. Păṣunatul pe parcele este sistemul (clasic) de păṣunat, sistematic (rational), fiind cel

mai răspândit în țările cu zootehnie dezvoltată. Ca principiu, el se bazează pe subîmpărţirea unei

păṣuni (trup, unitate de exploatare) cu ajutorul unor garduri fixe în mai multe parcele (6 - 12),

urmând ca pe fiecare parcelă păṣunatul să se facă liber pe 1/6 până la 1/12 din suprafaṭă.

În general s-a preconizat ca fiecare parcelă să fie păṣunată timp de 4 - 7 zile, nu mai mult,

pentru a se evita păṣunatul de două ori a ierbii păscute în prima zi, aceasta fiind în plină creștere.

97

ORAŞUL URLAŢI

Între durata păṣunatului parcelelor (Dpp) ṣi durata refacerii ierbii (Drp) ideal ar trebui să

fie un raport de 1 : 13. În practică, deseori acest raport este de 1 : 4 - 1 : 6, cănd vegetaţia suferă,

pentru că este păscută a doua oară în timp foarte scurt, este călcată inutil în picioare sau este

insuficient valorificată, cu resturi neconsumate, datorită dejecţiilor ṣi alte cauze.

Faţă de sistemele de păṣunat mai simple, păṣunatul pe parcele după metoda clasică,

reprezintă un progres considerabil, asigurând vegetaţiei o perioadă de refacere suficientă, un grad

de folosire ridicat prin evitarea păṣunatului selectiv, cu posibilitatea intervenţiei între cicluri pe

parcelă pentru aplicarea fazială a îngrășămintelor chimice, cosirea resturilor neconsumate,

împrăștierea dejecţilor, etc. cât ṣi a efectelor binefăcătoare ale razelor solare în distrugerea unor

germeni patogeni.

Unele probleme apar totuşi cu încărcarea momentană a parcelei (Ip) care într-un anumit

interval de 4 - 7 zile este prea mică, animalele având la dispoziţie o suprafaţă prea mare, încep să

aleagă în primele zile, calcă iarba în picioare, o murdăresc, nu o consumă suficient de bine,

preferând să flămânzească la sfarṣitul duratei de păṣunat în parcelă (Dpp) decât să pască toată

iarba avută la dispoziţie. La un număr redus de parcele, este mai greu de organizat un păṣunat pe

grupe de producţie (la vaci de lapte de exemplu) sau un păṣunat succesiv cu mai multe specii de

animale, ca de exemplu cu ovine după bovine (niciodata invers), pentru a valorifica integral

producţia de iarbă.

2. Păṣunatul dozat este o metodă şi mai intensivă de folosire, în care animalelor le sunt

delimitate, cu ajutorul gardului electric, suprafețe de păṣunat, care să le asigure hrana pentru o

jumătate de zi sau o zi, în interiorul unei tarlale cu gard fix.

Organizarea păṣunatului pe parcele ṣi a celui dozat, presupune respectarea cu strictețe a

unor reguli de bază ale exploatării păṣunilor, care se adaptează în funcție de mersul timpului,

ritmul de creștere a ierbii, influența păṣunatului asupra covorului ierbos, ți alte criterii

zooeconomice.

Iată câteva reguli mai importante de folosire raţionalâ a păṣunilor în sistem dirijat de

conducere a animalelor:

1. Obiṣnuirea treptată a animalelor cu iarba de pe păṣune, cu raţii de trecere ṣi păṣunat moderat în

primele zile ale sezonului.

98

ORAŞUL URLAŢI

2. Durata păṣunatului într-o parcela (Dpp) să fie cât mai mică, iar durata de refacere a ierbii după

păṣunat (Drp) să fie suficientă, respectiv: 16 zile în luna mai, 20 zile în iunie, 25 zile în iulie,

32 zile în august, 37 zile în septembrie ṣi peste 40 zile în luna octombrie.

3. Încărcarea parcelelor să fie în limite raţionale, care se poate realiza prin reducerea Dpp,

păṣunându-se zilnic porţiuni cât mai mici, cu încărcare maximă, calculate pe baza rezervei de

iarbă (Rip) disponibilă, delimitate de gardul electric.

4. Forṭarea animalelor să consume integral iarba din parcele, pentru a preveni păṣunatul selectiv

ṣi a asigura o otăvire uniformă, la ciclurile următoare de păṣunat.

5. Modificarea încărcării parcelelor în cursul perioadei de vegetatie, în functie de producția de

iarbă, prin mărirea, respectiv, micṣorarea suprafeţelor repartizate zilnic animalelor, cu ajutorul

gardului electric.

6. Compensarea variaţiilor sezoniere de creṣtere a ierbii prin cosirea unor parcele în prima

perioadă de păṣunat ṣi furajarea suplimentară în a doua jumătate a verii.

7. Folosirea din plin a perioadei de refacere a ierbii pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire a

păṣunii (împrăṣtierea baligilor, combaterea buruienilor, cosirea resturilor neconsumate, fertilizare

fazială, irigare, etc.).

8. Practicarea păṣunatului de noapte pe timpul temperaturilor ridicate din timpul verii.

9. Evitarea păṣunatului pe vreme excesiv de umedă şi furajarea la iesle, pentru a feri ţelina de

stricăciunim prin calcare cu animalele.

10. Asigurarea pe cât posibil în parcelă a alimentarii permanente cu apa a animalelor.

11. Ocrotirea animalelor de arṣita verii ṣi frigul din primavara sau toamna, prin asigurarea unor

umbrare forestiere sau adăposturi ușoare.

12. Oprirea din timp a păṣunatului, înainte ca animalele să sufere din lipsă de iarbă ṣi mai ales

pentru a asigura păṣunii timpul necesar de pregatire pentru iernare.

La aceste reguli se mai poate adăuga multe altele care se referă la întreținerea covorului ierbos ṣi

la programul animalelor în sezonul de păṣunat.

Mărimea ṣi împărţirea pajiṣtii în parcele de păṣunat.

Pentru buna desfașurare a valorificării ierbii dintr-un trup de păṣune, se prezintă câteva

calcule care sunt necesare, pentru determinarea mărimii unei parcele de păṣunat (Mp) ṣi

determinarea numărului de parcele (Np) din tarlaua care face parte dintr-o unitate de exploatare

(UE) prin păṣunat a unei pajiṣti:

99

ORAŞUL URLAŢI

Mărimea parcelei se face în funcție de rezerva de iarbă (Rip), după formula:

ă

De exemplu, dacă Rip este de 100 raţii UVM / ha la un ciclu de păṣunat (6.500 kg/ha : 65

kg/UVM = 100 rații) Dpp (durata de păṣunat pe parcelă) de 3 zile şi numărul animalelor de 60

UVM, mărimea parcelei va fi următoarea :

Se înţelege că producția de 6.500 kg/ha este cea consumată efectiv de animale (producţia

valorificată) care rezultă în urma scăderii resturilor neconsumate din producţia totală sau

aplicând coeficientul de folosire a ierbii (Cf).

Numărul parcelelor se stabileṣte după formula:

Astfel, dacă durata medie a păṣunatului într-o parcela (Dpp) este de 4 zile ṣi durata perioadei de

refacere a ierbii (Drp) este în medie de 28 zile, atunci numărul de parcele necesar va fi:

Dacă păṣunatul se face pe 3 grupe de producție (1 - vaci de mare producţie; 2 - vaci cu producţii

mici ṣi înțărcate; 3 - tineret femel + vaci sterpe), formula de mai sus va fi următoarea:

În mod normal, iarba se valorifică cu atât mai bine cu cât numârul parcelelor dintr-o tarla de

păṣunat este mai mare, întrucăt se poate reduce Dpp ṣi mări Drp.

Un număr prea mare de parcele, ridică foarte mult costurile ocazionate de imprejmuirile cu

garduri fixe. De aceea, în practică este mai răspandit sistemul de împărțire a unei păṣuni în

minim 4 parcele până la maxim 12 parcele, cu un optim de 6 - 8 - 10 parcele cu garduri fixe, în

înteriorul cărora, păṣunea se subdivide cu gardul electric, pentru necesarul de iarba pe o jumătate

sau o zi întreagă.

Modul de divizare a unei tarlale în parcele, care face parte dintr-o unitate de exploatare (UE),

este determinat de configuraţia terenului și de forma lui geometrică.

În cazul pășunatului rațional, pășunea se menține la un nivel de producție ridicat prin

fertilizare cu îngrășăminte pe bază de azot, în timpul administrării îngrășămintelor cu azot nu se

100

ORAŞUL URLAŢI

întrerupe pășunatul, excepție fac pășunile care sunt sub angajament APIA, la care administrarea

îngrășămintelor se face în funcție de pachetul accesat.

Avantajele sistemului de pășunat rational sunt :

-se limitează timpul petrecut de animale pe pășune;

-se sporește productivitatea pășunii datorită faptului că după pășunat plantele au timp de

refacere ;

-ciclurile de pășunat duc la o mai buna uniformizare a producției pe durata sezonului de

pășunat ;

-folosirea întregii suprafețe de pășunat în mod uniform, fără a mai exista suprafețe

suprapășunate (cu plante valoroase), sau subpășunate (cu plante nevaloroase) ;

-se sporește gradul de consumabilitate a plantelor ;

-oferă posibilitatea aplicării lucrărilor de îngrijire a pajiștilor, inclusiv irigare, fertilizare ;

-prin acest mod de pășunat animalele nu distrug telina și în mod indirect nu se declanșează

fenomenul de eroziune ;

-se obțin producții mai mari de lapte, carne ;

-se previn îmbolnăvirile la animale datorită faptului că în intervalul 25-30 zile cât animalele

lipsesc de pe tarla, ouăle și larvele unor paraziți sunt omorâte de acțiunea razelor de soare.

-se oferă posibilitatea grupării animalelor pe categorii, grupare care duce la obținerea de

avantaje de ordin economic, organizatoric si tehnic.

6.5. Căi de acces

Situaţia drumurilor de acces pe păşuni


Pentru accesul animalelor pe izlazul din Valea Seman există drumul de acces situat

în partea de Vest a păşunii, drum administrat şi întreţinut de către Consiliul Local Urlati.


Drumul de acces al animalelor pe păşunea din Valea Urloi se afla în partea de Sud

a păşunii. Este un drum uşor accesibil, pentru crescători şi animale, administrat şi

întreţinut de către Consiliul Local

VALEA PIETRII T 6 P 290/1

101

ORAŞUL URLAŢI

Accesul animalelor şi a crescătorilor de animale se face prin două drumuri de

acces situate în partea de Nord a păşunii, drumuri care se prezintă în stare bună,

administrate şi întreţinute de către Consiliul Local.


Drumul de acces al animalelor pe păşunea din str.Cherba se afla în partea de Nord a

păşunii. Este un drum uşor accesibil pentru crescători şi animale, administrat şi întreţinut

de către Consiliul Local.

1 MAI- OBOR T 115 P 7092/1 si T 117 P 7106/2

Drumul de acces al animalelor pe păşunea din zona 1 Mai – Obor se afla în partea de Nord

a păşunii. Este un drum uşor accesibil pentru crescători şi animale, administrat şi întreţinut

de către Consiliul Local

RAMPA DE GUNOI T 29 P 1437/1 si T 30 P 1495/1

Drumul de acces al animalelor pe păşunea din zona Rampa de gunoi se afla în partea de

Nord a păşunii. Este un drum uşor accesibil pentru crescători şi animale, administrat şi întreţinut

de către Consiliul Local

6.6. Construcţii zoopastorale şi surse de apă

Situaţia actuală a surselor de apă


Sursa de apă pentru animalele care păşunează pe aceasta păşune sunt fantanile si reteaua publica



VALEA PIETRII T 6 P 290/1

Sursa de apă pentru adăparea animalelor o constituie râul Cricovul Sarat care trece pe

langa pasune



1 MAI- OBOR T 115 P 7092/1 si T 117 P 7106/2


RAMPA DE GUNOI T 29 P 1437/1 si T 30 P 1495/1

Tabelul de mai jos prezintă date orientative cu privire la dimensiunile necesare pentru adăpători:

102

ORAŞUL URLAŢI

SPECIA

NECESAR

ZILNIC (l

apa)

LĂŢIMEA DE JGHEAB TIMPUL

PENTRU

ADĂPAREA

UNUI ANIMAL

(minute)

ADĂPAT PE O

LATURA

ADĂPAT PE

AMBELE

LATURI

Vaci și Cai 40-45 0,5 1,2 7-8

Tineret bovin-

cabalin 25-30 0,4 1,0 5-6

Oi și capre 4-5 0,2 0,5 4-5

Tineret ovin 2-3 0,2 0,5 4-5

Tabelul de mai jos prezintă date referitoare la cerinṭele adăpătorilor, în funcṭie de specie (cm):

SPECIA ADÂNCIMEA

ADĂPĂTORII

LĂȚIMEA ÎNĂLȚIMEA DE LA

PĂMÂNT SUS JOS

Cornute mari 35 35 25 40-60

Cai 35 40 30 60-70

Oi și Capre 20 30 25 25-35

Lungimea adăpătorilor (L) este dată de formula:

,în care:

N= numărul de animale care urmează să se adape;

t= timpul necesar pentru adăparea unui animal (minute);

s= frontal de adapare necesar pentru un animal (metri);

T= timpul necesar pentru adaparea unei turme, care este de 60 minute.

103

ORAŞUL URLAŢI

7. Descriere parcelară

PĂȘUNEA VALEA PIETRII T - 6

UAT Trupul de

pajişte

Parcela

descriptivă

Suprafaţa

(ha)

Categoria de

folosinţă

Unitatea de

relief Configuraţia

Urlaţi Valea Pietrii T - 6 10,00 Pășune Deal-Câmpie Plană

Altitudine: 125 m, Expoziţie: 0, Înclinaţie: 1 Sol: ALUVIOSOL CALCARIC SALSODIC

PROXICALCARIC MODERAT GLEIZAT SLAB SALINIZAT SLAB ALCALIZAT NL/LN PE

LUTURI CARBONATICE

Tipul de pajişte - permanentă

Graminee: Agropyron repens 36%, Poa pratensis 10%, Agrostis capilaris 10%, Festuca rubra 10%,

Lolium italicum 12%. Total: 78%

Leguminoase: Trifolium repens 8%, Trifolium pratense 7%. Total: 15 %

Plante din alte familii botanice: Thymus montanus 1%, Achillea millefolium 2,5%: Total: 3,5%.

Plante toxice si dăunătoare : Euphorbia cyparissias 1%, Juncus effesus 1%, Carduus nutans 0,5%,

Eryngium campestre 0,5%, Xanthium strumarium 0,5%: Total: 3,5.

Grad de acoperire - 98%.

Încărcătura optimă de animale pe ha: 0,90 UVM/ha în prezent, 1,17 UVM/ha după lucrările de

ameliorare.

Vegetaţia lemnoasă este reprezentata de: Plop alb (Populous alba), Taulă (Spiraea salicifolia).

Lucrari executate până în prezent – Anual, pajiştile au fost fertilizate cu azotat de amoniu în

doză de 70-80 kg/ha. Primăvara înainte de scoaterea animalelor pe păşune se execută lucrări de

desmușuroit şi curăţirea păşunii de rădăcini. La un interval de 5 ani s-au executat lucrări de

supraînsămânţare cu amestec de ierburi format din 70% graminee şi 30% leguminoase.

Lucrări propuse: combaterea buruienilor anuale şi a plantelor neconsumate prin cosiri

repetate, nivelarea/distrugerea muşuroaielor, curăţarea pajiştei de pietre, cioate, gunoaie.

Plantări de arbori pentru umbrire şi adăpostirea animalelor.

104

ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA RAMPA DE GUNOI T – 29, T - 30

UAT Trupul de

pajişte

Parcela

descriptivă

Suprafaţa

(ha)

Categoria de

folosinţă

Unitatea de


Urlaţi RAMPA DE

GUNOI

T – 29

T - 30 25,52 Pășune Deal-Câmpie Ondulată

Altitudine: 140 – 415, Expoziţie: 5, Înclinaţie: 30, Sol: REGOSOL CALCARIC

PROXICALCARIC LN/LN PE NISIPURI LUTOASE CARBONATICE


Graminee: Agropyron repens 38%, Poa pratensis 10%, Agrostis capilaris 10%, Festuca rubra

10%, Lolium italicum 12%. Total graminee: 77%

Leguminoase: Trifolium repens 8%, Trifolium pratense 7%. Total leguminoase : 15 %

Plante din alte familii botanice: Thymus montanus 1%, Achillea millefolium 2,5%. Total: 3,5%.

Plante toxice şi dăunătoare: Euphorbia cyparissias 1%, Juncus effesus 1%, Carduus nutans 0,5%,

Eryngium campestre 0,5%, Xanthium strumarium 0,5%. Total: 3,5%.



ameliorare.

Vegetatia lemnoasa este reprezentată de: Taulă (Spiraea salicifolia), Porumbar (Prunus spinosa).

Lucrari executate până în prezent - Anual, pajiştile au fost fertilizate cu azotat de amoniu în






Supraînsămânţări, plantări de arbori pentru umbrire şi adăpostirea animalelor. Lucrările

de supraînsămânţare se vor realiza anual, pe 20 % din suprafaţă, cu amestecul menţionat la

punctul 6.2.

105

ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA VALEA URLOI T - 58

UAT Trupul de

pajişte

Parcela

descriptivă

Suprafaţa

(ha)

Categoria de

folosinţă

Unitatea de


Urlaţi Valea Urloi T - 58 6,50 Pășune Deal-Câmpie Ondulată

Altitudine: 140-415, Expoziţie: 5, Înclinaţie: 30, Sol:



Lolium italicum 14%. Total graminee: 75 %

Leguminoase: Trifolium repens 10%, Trifolium pratense 5%. Total leguminoase : 15%

Plante din alte familii botanice: Thymus montanus 1%, Achillea millefolium 4%. Total: 5%.


Eryngium campestre 0,5%, Xanthium strumarium 1%. Total: 5%.



ameliorare.

Vegetatia lemnoasa este reprezentata de: Păducel (Crataegus monogyna), Porumbar (Prunus

spinosa).

Lucrari executate până în prezent - Anual, pajiştile au fost fertilizate cu azotat de amoniu în doză

de 70-80 kg/ha. Primăvara înainte de scoaterea animalelor pe păşune se execută lucrări de





Supraînsămânţări, plantări de arbori pentru umbrire şi adăpostirea animalelor. Lucrările de

supraînsămânţare se vor realiza anual, pe 20 % din suprafaţă, cu amestecul menţionat la

punctul 6.2.

106

ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA VALEA SEMAN T - 63

UAT Trupul de

pajişte

Parcela

descriptivă

Suprafaţa

(ha)

Categoria de

folosinţă

Unitatea de


Urlaţi Valea Seman T – 63 3,20 Pășune Deal-Câmpie Ondulată

Altitudine: 350 – 425, Expoziţie: 5, Înclinaţie: 17, Sol: ANTROSOL ARIC CALCARIC

PROXICALCARIC LL/LL PE LUTURI ARGILOASE CARBONATICE.




Leguminoase: Trifolium repens 4%, Trifolium pretense 6%. Total leguminoase : 10 %


Plante toxice si dăunătoare : Euphorbia cyparissias 2%, Juncus effesus 1%, Carduus nutans

0,5%, Eryngium campestre 0,5%, Xanthium strumarium 1%. Total: 5%.



ameliorare.

Vegetatia lemnoasa este reprezentata de: Prunus spinosa, Crataegus monogyna









punctul 6.2.

107

ORAŞUL URLAŢI

PĂŞUNEA CHERBA T - 73

UAT Trupul de

pajişte

Parcela

descriptivă

Suprafaţa

(ha)

Categoria de

folosinţă

Unitatea de


Urlaţi Cherba T – 73 3,35 Pășune Deal-Câmpie Ondulată

Altitudine: 350 – 425, Expoziţie: 5, Înclinaţie: 17, Sol: ANTROSOL ARIC CALCARIC

PROXICALCARIC LL/LL PE LUTURI ARGILOASE CARBONATICE.




Leguminoase: Trifolium repens 4%, Trifolium pretense 6%. Total leguminoase : 10 %


Plante toxice si dăunătoare : Euphorbia cyparissias 2%, Juncus effesus 1%, Carduus nutans

0,5%, Eryngium campestre 0,5%, Xanthium strumarium 1%. Total: 5%.



ameliorare.

Vegetatia lemnoasa este reprezentata de: Prunus spinosa, Crataegus monogyna









punctul 6.2.

108

ORAŞUL URLAŢI

PĂȘUNEA 1 MAI-OBOR T - 115

UAT Trupul de

pajişte

Parcela

descriptivă

Suprafaţa

(ha)

Categoria de

folosinţă

Unitatea de


Urlaţi 1 Mai-Obor T - 115 18,34 Pășune Deal Ondulată

Altitudine: 125-135, Expoziţie: 0, Înclinaţie: 1, Sol: ALUVIOSOL CALCARIC COLUVIC

LN/LN PE LUTURI NISIPOASE CARBONATICE



Lolium italicum 12%. Total graminee: 75%

Leguminoase: Trifolium repens 5%, Trifolium pratense 5%. Total leguminoase : 18 %

Plante din alte familii botanice: Thymus montanus 1%, Achillea millefolium 2,5%. Total: 3,5.


Eryngium campestre 0,5%, Xanthium strumarium 0,5%. Total: 3,5.



ameliorare.

Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de: Păducel (Crataegus monogyna)

Porumbar (Prunus spinosa).

Lucrari executate până în prezent - Nu a fost executată nici o lucrare.





punctul 6.2.

109

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) Nr. 1/1

Denumire: REGOSOL EUTRIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

CARBONATICE

Formula: RSeu 730

11/5/53

QPNLD

eNBSptk

Suprafata: 20,5Ha 0,592 %

Profile/sondaje: 4, 49, 108, 216

Judetul: PRAHOVA Teritoriul administrativ: URLATI

Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: versant neuniform lung

Conditii naturale în care apare: deal - pantă 30% , Q7 ≥10,0 m

Principalele soluri cu care se asociază:_______________________________________________

______________________________________________________________________________

CARACTERISTICILE SOLULUI

Morfologice si fizice:

Orizont At 0-10 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, astructurat, textura luto-argiloasa, fara

efervescenta, extrem de compact, fin poros, uscat.

Orizont Ao 10-20 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, structura grauntoasa, textura luto-

argiloasa, fara efervescenta, extrem de compact, fin poros, uscat.

Orizont AC 20-30 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4, slab structurat, textura luto-argiloasa, fara

efervescenta, extrem de compact, fin poros, uscat.

Orizont C1 30-55 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4, nestructurat, textura luto-argiloasa, fara

efervescenta, extrem de compact, slab poros, uscat.

Orizont C2 55-120 cm, culoare galbuie deschisa 10YR 7/6, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescenta puternica, extrem de compact, slab poros, uscat.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 6,87 - 3,0 32,0 272 41,4

20-30 5,74 - 0.78 19,0 192 40,1

60-70 7.49 4,2 36,6

100-110 7,95 6,9 33,8

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global):

Drenaj global slab.

110

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: REGOSOL EUTRIC STAGNIC SLAB STAGNOGLEIZAT LL/LL

PE LUTURI ARGILOASE

Formula: RSeu,st 717

11/4/42

QPNLD

eNISptW

Suprafata: 36,5 Ha 1,05 %

Profile/sondaje: 34, 35, 221, 36, 37, 38, 69, 353, 70


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, astructurat, textura lutoasa, fara

efervescenta, moderat compact, poros, reavan.

Orizont A0 10-20 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, structura grauntoasa, textura lutoasa, fara


Orizont AC 20-40 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4, slab structurat, textura lutoasa, fara


Orizont C1 40-60 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4, nestructurat, textura lutoasa, fara

efervescenta, foarte compact, poros, reavan.

Orizont C2 55-120 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4 cu pete de oxido-reducere 5YR 6/6 / 7,5Y

6/1, nestructurat, textura luto-argiloasa, fara efervescenta, foarte compact, slab poros, reavan.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 6,41 - 0,84 15 104 25,2

30-40 4,93 - 1,26 14 100 25,9

40-50 4,83 - 0,72 18 135 29,5

70-80 4,70 - 33,6


Drenaj global slab, stagnogleizare slaba.

111

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LN/LN PE NISIPURI LUTOASE

CARBONATICE

Formula: RSka 730

11/3/31

QPNLD

eNBSpgk

Suprafata: 26 Ha 0,75 %

Profile/sondaje: 255, 345, 229, 239, 346, 354, 356,


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont Aot 0-10 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, astructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescenta foarte slaba, slab compact, slab poros, uscat.

Orizont AC 10-20 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4, slab structurat, textura luto-nisipoasa,


Orizont C1 20-45 cm, culoare brun roscata 5YR 5/8, nestructurat, textura luto-nisipoasa,


Orizont C2 45-120 cm, culoare galbuie bruna 10YR 6/8, nestructurat, textura nisipo-lutoasa,

efervescenta evidenta, slab compact, slab poros, uscat.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,41 0,6 3,24 4 56 17,1

10-20 7,52 0,6 3,12 4 36 14,4

30-40 7,65 0,6 1,92 4 36 13,4

60-70 7,85 3,5 12,4


Drenaj global bun.

112

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LL/LL PE LUTURI

CARBONATICE

Formula: RSka 707

11/4/41

QPNSD

eNBSpmk


Profile/sondaje: 47, 46, 48, 227, 228, 123, 338


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: versant neuniform scurt



______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, astructurat, textura lutoasa, fara

efervescenta, moderat compact, slab poros, reavan.

Orizont Ao 10-18 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, structura grauntoasa, textura lutoasa,

efervescenta slaba, moderat compact, slab poros, reavan.

Orizont AC 18-35 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/3, slab structurat, textura lutoasa,

efervescenta evidenta, moderat compact, slab poros, reavan.

Orizont C1 35-70 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/3, nestructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescenta evidenta, foarte compact, slab poros, reavan.

Orizont C2 70-120 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/3, nestructurat, textura lutoasa,

efervescenta evidenta, foarte compact, slab poros, reavan.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 6,74 - 1,74 23,6 186 30,2

20-30 7,33 3,4 1,08 16,7 174 28,6

60-70 7,77 5,9 16

90-100 7,70 4,4 25,5


Drenaj global moderat.

113

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LN/LL PE ARGILE

CARBONATICE

Formula: RSka 730

11/4/41

QPNLD

eNBSpak


Profile/sondaje: 213, 215, 222, 223, 334, 225


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont Aot 0-15 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, slab structurat, textura luto-nisipoasa,

efervescenta evidenta, moderat compact, slab poros.


efervescenta evidenta, moderat compact, poros, uscat.

Orizont C1 30-90 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4, nestructurat, textura lutoasa, efervescenta

puternica, moderat compact, poros, reavan.

Orizont C2 90-120 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/4, nestructurat, textura argiloasa,

efervescenta puternica, compact, fin poros, reavan.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Carbonati

activi %

Fier

ppm

IPC Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,12 5,2 2,52 17,6 141 19,4

20-30 7,66 6,8 2,04 17,5 132 21,1

40-50 7,85 9,7 4,6 8,75 600,8 0,48 24,2

70-80 8,00 9,9 21,4

110-120 7,98 6,0 46,9


Drenaj global bun.

114

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: REGOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LA/LL PE ARGILE

CARBONATICE

Formula: RSka 730

11/4/51

QPNLD

eNBSpak


Profile/sondaje: 218, 219, 231, 232, 256, 307, 308, 309, 214


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont Aot 0-10 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, structura grauntoasa, textura luto-

argiloasa, efervescenta slaba, moderat compact, fin poros, reavan.


efervescenta evidenta, moderat compact, poros, reavan.

Orizont C1 30-90 cm, culoare galbuie 10YR 6/8, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescenta evidenta, moderat compact, fin poros, reavan.

Orizont C2 90-120 cm, culoare galbuie 10YR 6/8, nestructurat, textura argiloasa, efervescenta

puternica, compact, fin poros, reavan.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Carbonati

activi %

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,61 1,5 3,72 11,2 192 43,1

20-30 7,36 4,4 3,0 12,2 192 29,9

60-70 7,92 5,4 44,3

100-110 8,15 10,4 5,2 47,3


Drenaj global slab.

115

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ALUVIOSOL ENTIC CALCARIC PROXICALCARIC NL/NL PE NISIPURI

LUTOASE CARBONATICE

Formula: ASen,ka 401

/2/21

QPSJL

NBTfgk


Profile/sondaje: 33, 16, 40, 42, 43, 45, 72, 94, 96, 97, 110, 187, 220, 344, 357, 361, 365


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: ses aluvial jos

Conditii naturale în care apare: lunca - pantă 1% , Q4 2,01-

3,00 m


______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, astructurat, textura nisipo-lutoasa,

efervescenta evidenta, moderat compact, slab poros, jilav.

Orizont AC 10-120 cm, culoare galbuie 10YR 7/8, nestructurat, textura nisipo-lutoasa,

efervescenta evidenta, moderat compact, slab poros, jilav.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,34 5,0 1,68 33,5 108 12,3

30-40 7,82 4,4 0,42 9,8 36 5,7

70-80 7,91 5,0 7,0


Drenaj global excesiv.

116

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ALUVIOSOL CALCARIC SALINIC PROXICALCARIC SLAB SALINIZAT

LN/LN PE LUTURI NISIPOASE CARBONATICE

Formula: ASka,sa 401

/2/3211

QPSJD

NBTfmSk


Profile/sondaje: 5, 39, 71, 73, 83, 41, 343


Răspândirea:___________________________________________________________________


Conditii naturale în care apare: deal - pantă 1% , Q4 2,01-3,00 m


______________________________________________________________________________



Orizont Ap 0-21 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, astructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescenta evidenta, slab salinizat, moderat compact, poros, uscat, slab salinizat.

Orizont C1 21-65 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, nestructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescenta evidenta, moderat compact, poros, reavan.

Orizont C2 65-95 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2 cu pete ruginii 5YR 6/6, nestructurat,

textura lutoasa, efervescenta evidenta, slab salinizat, moderat compact, poros, reavan, slab

salinizat.

Orizont C3 95-140 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2 cu pete ruginii 5YR 6/6, nestructurat,

textura luto-nisipoasa, efervescenta evidenta, moderat compact, poros, reavan.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm T.S

me/100g

A %

0-10 8,05 4,6 1,44 17,4 80 120 19,1

40-50 8,02 4,9 0,42 5,6 64 99,1 12,2

70-80 8,01 5,5 125 23,1

110-120 8,17 6,3 100 20,5


Drenaj global bun, salinizare slaba la suprafata.

117

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ALUVIOSOL CALCARIC PROXICALCARIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

CARBONATICE

Formula: ASka 401

/5/51

QPSJD

NBTftk

Suprafata: 7,5Ha 0,21%

Profile/sondaje: 269


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont Ao 0-25 cm, culoare brun inchis 10YR 4/3, astructurat, textura luto-argiloasa,

efervescenta foarte slaba, compact, poros, uscat.

Orizont AC 25-40 cm, culoare brun slab galbuie 10YR 4/6, slab structurat, textura luto-argiloasa,

efervescenta foarte slaba, compact, poros, reavan.

Orizont C1 40-100 cm, culoare brun deschis 10YR 5/2, nestructurat, textura luto-argiloasa,


Orizont C2 100-140 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/8, nestructurat, textura luto-argiloasa,


Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-20 7,31 0,8 1,8 58,7 248 34,4

30-40 6,93 0,8 3,12 145 318 38,2

40-50 7,46 3,2 64 216 36,3

70-80 7,33 0,8 36,9

110-120 7,37 0,8 35,2


Drenaj global slab.

118

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ALUVIOSOL CALCARIC GLEIC SALSODIC PROXICALCARIC MODERAT

GLEIZAT SLAB SALINIZAT SLAB ALCALIZAT NL/LN PE LUTURI

CARBONATICE

Formula: Aska,gc,ss 301

/3/2212131

QPSJD

NBTfmASGk

Suprafata: 2 Ha 0,05%

Profile/sondaje: 2


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont Ap1 0-19 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura nisipo-lutoasa,

efervescenta slaba, slab compact, slab poros, reavan, slab salinizat.

Orizont Ap2 19-21 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6 cu pete vinetii 2,5GY 6/0, nestructurat,

textura luto-nisipoase, efervescenta slaba, slab compact, slab poros, reavan, slab salinizat.

Orizont C1 21-35 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6 cu pete vinetii 2,5GY 6/0, nestructurat,

textura luto-nisipoase, efervescenta slaba, slab compact, slab poros, reavan, slab salinizat.

Orizont C2 35-50 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6 cu pete vinetii 2,5GY 6/0, nestructurat,

textura lutoasa, efervescenta slaba, slab compact, slab poros, reavan, slab salinizat.

Orizont Cgo 50-90, culoare brun galbuie 10YR 5/6 cu pete roscate 2,5YR 4/8, nestructurat,

textura lutoasa, efervescenta slaba, slab compact, slab poros, reavan, slab salinizat, slab

alcalizat.

Orizont Cgo 90-120, culoare brun galbuie 10YR 5/6 cu pete roscate 2,5YR 4/8 si vinetii 2,5GY

6/0 , nestructurat, textura lutoasa, efervescenta slaba, slab compact, slab poros, reavan, slab

salinizat, slab alcalizat.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm T.S A %

0-10 8,07 4,3 0,90 22,4 70,0 100 8,9

25-35 8,02 3,6 0,90 36,4 96 120 13,7

40-50 7,83 4,5 1,74 16,4 126 92,6 23,2

60-70 7,35 3,8 195,2 31,3

100-110 7,38 3,2 210,8 24,9

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): drenaj global bun,

salinizare slaba, alcalizare slaba, gleizare moderata.

119

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ALUVIOSOL CALCARIC GLEIC SALINIC PROXICALCARIC PUTERNIC

GLEIZAT SLAB SALINIZAT LL/LL PE NISIPURI LUTOASE

CARBONATICE

Formula: Aska,gc,sa 301

/4/42141

QPSJD

NBTfgSGk


Profile/sondaje: 3, 44


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10 cm, culoare brun deschisa 10YR 5/4, structura grauntoasa, textura lutoasa,

efervescenta evidenta, compact, slab poros, uscat, slab salinizat, slab alcalizat.

Orizont Ao 10-25 cm, culoare brun deschisa 10YR 5/4, slab structurat, textura lutoasa,

efervescenta evidenta, compact, slab poros, uscat, slab salinizat, slab alcalizat.

Orizont CGo 25-40 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6 cu pete roscate 2,5YR 4/8, nestructurat,

textura lutoase, efervescenta evidenta, foarte compact, slab poros, jilav, slab salinizat, slab

alcalizat.

Orizont CGr 40-60 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6 cu pete vinetii 2,5GY 6/0, nestructurat,

textura luto-nisipoasa, efervescenta evidenta, slab compact, slab poros, ud, slab salinizat, slab

alcalizat.

Orizont CGr 60-120, culoare vinetie 2,5GY 6/0 , nestructurat, textura nisipo-lutoasa,

efervescenta evidenta, slab compact, slab poros, ud, slab salinizat, slab alcalizat.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm T.S A %

0-10 7,33 5,0 1,74 25,1 180 210 29,2

30-40 7,77 4,4 1,26 13,1 141 189 25,6

50-60 8,37 5,2 200 16,0

80-90 9,33 6,7 154 7,8

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): drenaj global bun,

salinizare slaba, gleizare puternica

120

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ALUVIOSOL CALCARIC COLUVIC LN/LN PE LUTURI NISIPOASE

CARBONATICE

Formula: Aska,co 401

/3/31

QPSJD

NBTfmk


Profile/sondaje: 106, 358,364


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescenta evidenta, afanat, slab poros, reavan.

Orizont AC 10-120 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/8, nestructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescenta evidenta, afanat, slab poros, reavan.

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,80 4 1,98 26,2 108 19,2

30-40 7,93 4 1,98 12,1 76 19,2

70-80 7,90 4,9 19,6

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): Drenaj global bun.

121

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: FAEOZIOM CAMBIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

Formula: FZcb 703

/5/5

QPISC

NISst

Suprafata: 196,5 Ha 5,67%

Profile/sondaje: 12, 85, 193, 198, 181, 182, 183, 184, 188, 189, 199


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: suprafata slab inclinata

Conditii naturale în care apare: campie - pantă 3% , Q7 >10,0 m


______________________________________________________________________________



Orizont Ap 0-22 cm, culoare neagra 10YR 1.7/1, structura degradata, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă , foarte compact, fin poros, uscat;

Orizont Am 22-50 cm, culoare neagra 10YR 1.7/1, structura grauntoasa, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă , foarte compact, fin poros, jilav;

Orizont ABv 50-65 cm culoare brun inchisa 10YR 2/2, structura poliedrica, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă , foarte compact, fin poros, jilav

Orizont Bv 65-105 cm culoare brun inchisa 10YR 2/2, structura poliedrica, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă , foarte compact, fin poros, jilav

Orizont BC 105-120 culoare bruna 10YR 4/4, nestructurat, textura luto-argiloasa, fara

efervescentă, foarte compact, fin poros, jilav

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 6,59 - 3,3 140 348 37,1

30-40 6,32 - 3,6 142 283 40,8

50-60 6,36 - 40

70-80 6,33 - 35,7

110-120 6,30 - 35,5


Drenaj global slab.

122

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: EUTRICAMBOSOL TIPIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

Formula: ECti 707

/5/5

QPULD

NISpt


Profile/sondaje: 291, 292, 293, 294, 17, 18, 339, 224, 19, 21, 22


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: versant uniform lung

Conditii naturale în care apare: deal - pantă 7% , Q7 >10,0 m


______________________________________________________________________________



Orizont Ao 0-35 cm, culoare bruna deschisa 10YR 5/3, astructurat, textura luto-argiloasa, fara

efervescentă , moderat compact, fin poros, uscat;

Orizont AB 35-55 cm, culoare bruna deschisa 10YR 5/4, structura poliedrica, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă ,compact, fin poros, reavan;

Orizont Bv 55-80 cm culoare brun galbuie 10YR 5/6, structura poliedrica, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă , compact, fin poros, reavan;

Orizont C 80-120 cm culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-argiloasa, fara

efervescentă , compact, fin poros, reavan;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 6,08 - 2,64 8 148 36,8

30-40 6,25 - 2,16 6 135 36,5

40-50 6,34 - 1,68 35,2

70-80 5,15 - 34,2


Drenaj global slab.

123

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: PRELUVOSOL MOLIC LA/LA PE ARGILE

Formula: ELmo 707

/5/5

QPULD

NISpa


Profile/sondaje: 277, 284, 278, 279, 280


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: versant uniform lung



______________________________________________________________________________



Orizont Am 0-40 cm, culoare brun inchisa 10YR 3/3, structura degradata, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă , moderat compact, fin poros, uscat;

Orizont AB 40-55 cm culoare brun 10YR 4/4, structura poliedrica, textura luto-argiloasa, fara

efervescentă , moderat compact, fin poros, reavan

Orizont Bt 55-110 cm culoare bruna 10YR 4/4, structura masiva, textura argiloasa, fara

efervescentă , foarte compact, fin poros, reavan

Orizont C 110-140 cm culoare brun galbuie 10YR 4/6, structura masiva, textura argiloasa, fara

efervescentă , foarte compact, fin poros, jilav

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,04 - 1,98 13,5 132 33,8

30-40 6,21 - 2,28 6 118 42,1

40-50 6,12 - 1,68 16 120 43,4

70-80 5,59 - 45

110-120 5,10 - 47,7


Drenaj global slab.

124

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC EUTRIC LL/LA PE LUTURI ARGILOASE

Formula: ATad,eu 703

/5/4

QPDRC

NISst

Suprafata: 32Ha 0,92%

Profile/sondaje: 89, 92, 111, 88, 90, 77


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: suprafata cvasiorizontala



______________________________________________________________________________



Orizont d(Ao) 0-35 cm, culoare bruna deschisa 10YR 5/3, astructurat, textura lutoasa, fara

efervescentă , moderat compact, fin poros, uscat;

Orizont d(A+B) 35-55 cm, culoare bruna deschisa 10YR 5/4, structura poliedrica, textura luto-


Orizont d(Bv) 55-80 cm culoare brun galbuie 10YR 5/6, structura poliedrica, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă , compact, fin poros, reavan;

Orizont C 80-120 cm culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-argiloasa, fara


Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm V

%

A %

10-20 5,50 - 2,70 136 196 57,7 27,9

40-50 5,75 - 2,70 60,7 39,2

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): Drenaj global slab.

125

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC EUTRIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

Formula: ATad,eu 742

/5/5

QPVTD

NISpt


Profile/sondaje: 208, 261, 32, 20, 209, 206, 211, 230, 233A, 190, 311, 312, 313, 247, 270, 271,

23, 31, 120, 24, 235, 99, 342, 351, 138, 159, 191, 325, 326, 327, 328, 329, 335, 336, 337, 359,

360


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: versant terasat



______________________________________________________________________________



Orizont d(Ao) 0-18 cm, culoare bruna deschisa 10YR 5/3, astructurat, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă , moderat compact, fin poros, uscat;

Orizont d(AB) 18-35 cm, culoare bruna galbuie 10YR 5/6, structura poliedrica, textura luto-


Orizont d(Bv) 35-80 cm culoare brun galbuie 10YR 5/6, structura poliedrica, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă , compact, fin poros, jilav;

Orizont C 80-120 cm culoare galbuie 10YR 6/6, nestructurat, textura luto-argiloasa, fara


Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,07 - 1,56 13,2 176 41,8

20-30 6,70 - 1,62 10 148 44,6

40-50 5,72 - 43,7

70-80 5,16 - 43,5

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): Drenaj global slab.

126

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC PRELUVIC MOLIC LA/LA PE LUTURI ARGILOASE

Formula: ATad,el,mo 703

/5/5

QPISC

NISpt


Profile/sondaje: 14, 169, 170, 171, 173, 177, 281, 282, 283, 251, 252, 244


Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: suprafata cvasiorizontala



______________________________________________________________________________



Orizont d(Am) 0-40 cm, culoare brun inchisa 10YR 2/3, structura degradata, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă , moderat compact, fin poros, reavan;

Orizont d(AB) 40-50 cm culoare brun inchisa 10YR 3/3, structura poliedrica, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă , moderat compact, fin poros, reavan

Orizont d(Bt) 50-100 cm culoare brun roscata 5YR 3/6, structura masiva, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă , compact, fin poros, reavan

Orizont C 100-140 cm culoare brun galbuie 10YR 5/8, structura masiva, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă , compact, fin poros, jilav

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm V

%

A %

0-10 5,20 - 2,52 63 296 58,6 37,4

30-40 5,11 - 3,12 60 244 56,8 33

60-70 5,11 - 38,1

80-90 4,82 - 41,2

100-110 4,93 - 42,8


Drenaj global slab.

127

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC PRELUVIC LA/AL PE ARGILE

Formula: ATad,el 712

/6/5

QPNLD

NISpt


Profile/sondaje: 27, 26,25, 28, 29, 58, 30, 355


Răspândirea:___________________________________________________________________


Conditii naturale în care apare: deal – panta 12% , Q7 >10,0 m


______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10 cm, culoare brun 10YR 4/4, astructurat, textura luto-argiloasa, fara

efervescentă, compact, fin poros,reavan;

Orizont Ao 10-25 cm, culoare brun deschisa 10YR 5/3, structura grauntoasa, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă , compact, fin poros, reavan;

Orizont AB 25-40 cm culoare brun roscata 5YR 3/6, structura degradata, textura poliedrica, fara

efervescentă , compact, fin poros, reavan

Orizont Bt 45-120 cm culoare brun roscata 5YR 3/6, structura masiva, textura argiloasa, fara

efervescentă , compact, fin poros, reavan

Orizont C 80-140 cm culoare brun galbuie 10YR 5/8, structura masiva, textura luto-argiloasa,

fara efervescentă, compact, fin poros, jilav

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 6,52 - 1,8 7 238 44,7

30-40 5,36 - 1,2 8 180 36,5

50-60 4,80 - 46

90-100 4,55 - 47,6


Drenaj global slab.

128

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC PRELUVIC, STAGNIC MODERAT STAGNOGLEIZAT

LL/LA PE LUTURI ARGILOASE CARBONATICE

Formula: ATad,el,st 717

/5/43

QPNLD

NBSptW


Profile/sondaje: 75


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont d(Ap) 0-22 cm, culoare brun inchisa 10YR 3/3, structura degradata, textura lutoasa,

fara efervescentă , moderat compact, poros, reavan;

Orizont d(ABw) 22-50 cm culoare brun inchisa 10YR 3/3 cu pete roscate 2,5 YR 4/8 si vinetii

2,5GY 6/0, structura degradata, textura lutoasa, fara efervescentă , moderat compact, poros,

reavan

Orizont d(BtW) 50-80 cm culoare brun roscata 5YR 3/6 cu pete roscate 2,5 YR 4/8 si vinetii

2,5GY 6/0, structura masiva, textura luto-argiloasa, fara efervescentă , compact, fin poros,

reavan

Orizont CW 80-140 cm culoare brun galbuie 10YR 5/8 cu pete roscate 2,5 YR 4/8 si vinetii

2,5GY 6/0, structura masiva, textura luto-argiloasa, efervescentă slaba , compact, fin poros, jilav

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm V

%

A %

0-10 5,24 - 2,34 84 238 54,3 27,2

30-40 5,36 - 2,16 48 196 58,6 39,3

60-70 5,35 - 38,1

100-110 7,25 2,3 36,6


Drenaj global slab, stagnogleizare moderata.

129

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC PRELUVIC, STAGNIC SLAB STAGNOGLEIZAT

LA/AL PE ARGILE

Formula: ATad,el,st 707

/6/52

QPNLD

NISptW


Profile/sondaje: 140, 15, 363


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont d(Ap) 0-20 cm, culoare brun inchisa 10YR 3/3, structura degradata, textura luto-

argiloasa, efervescentă slaba, compact, fin poros, uscat, coluvionat cu CaCO3;

Orizont d(AB) 20-50 cm culoare brun inchisa 10YR 3/3, structura degradata, textura luto-

argiloasa, fara efervescentă, compact, fin poros, uscat

Orizont d(Btw) 50-80 cm culoare brun roscata 5YR 3/6 cu pete roscate 2,5 YR 4/8 si vinetii

2,5GY 6/0, structura masiva, textura argiloasa, fara efervescentă , compact, fin poros, reavan

Orizont CW 80-140 cm culoare brun galbuie 10YR 5/8 cu pete roscate 2,5 YR 4/8 si vinetii

2,5GY 6/0, structura masiva, textura argiloasa, efervescentă slaba , compact, fin poros, jilav

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 8,17 2,7 1,62 12,8 212 37,1

30-40 7,05 - 1,68 30,8 144 42,4

60-70 6,87 - 47,2

100-110 6,88 - 48,6


Drenaj global slab, stagnogleizare slaba, coluvionare a orizontului A cu CaCO3 provenit din

partea superioara a versantului.

130

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LN/LL PE NISIPURI

LUTOASE CARBONATICE

Formula: ATad,ka 401

/4/31

QPSJC

NBTfgk


Profile/sondaje: 93, 98, 105, 310, 322, 124, 125, 276, 122, 121, 128, 275, 132, 127, 318


Răspândirea:___________________________________________________________________


Conditii naturale în care apare: campie – panta 1% , Q4 2,01-3,0 m


______________________________________________________________________________



Orizont d(A+C) 0-60 cm, culoare brun 10YR 4/4, nestructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescentă slaba, slab compact, slab poros, jilav;

Orizont C 60-120 cm, culoare galbuie 10YR 7/8, nestructurat, textura lutoasa, efervescentă

moderata , slab compact, poros, jilav;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,57 1,5 1,8 132 168 20

30-40 7,98 3 0,72 50,4 98 23,7

70-80 8,07 3,8 12,3


Drenaj global bun.

131

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LL/LL PE LUTURI



/4/41

QPNLD

NBSpgk




Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont Ap 0-22 cm, culoare brun deschisa 10YR 5/3, nestructurat, textura lutoasa,

efervescentă excesiva, slab compact, slab poros, uscat;

Orizont d(C) 22-40 cm, culoare galbuie 10YR 7/8, nestructurat, textura lutoasa, efervescentă

excesiva, slab compact, slab poros, uscat;

Orizont d(C) 40-120 cm, culoare galbuie albicioasa 10YR 8/6, nestructurat, textura lutoasa,

efervescentă excesiva, slab compact, slab poros, uscat;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Carbonati

activi

%

Fier

ppm

IPC Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,52 11,8 7,12 12,5 456 1,86 12 192 28,2

30-40 7,97 30, 8,56 7,5 1521 0,54 2,8 132 30,9

60-70 8,09 46,4 8,5 6,25 217 20,4


Drenaj global bun, indice I.P.C. excesiv.

132

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LA/LA PE LUTURI



/5/51

QPNLD

NBSpgk


Profile/sondaje: 136, 137, 241, 205


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont d(A+C) 0-80 cm, culoare brun deschisa 10YR 5/3, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescentă slaba, compact, slab poros, uscat;

Orizont d(C) 80-120 cm, culoare galbuie 10YR 7/8, nestructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescentă excesiva, compact, slab poros, uscat;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,83 1,6 1,26 26,2 200 45,4

30-40 7,85 1,5 1,44 15,2 172 44,3

60-70 7,76 0,9 45,4

100-110 8,10 18,3 18,5


Drenaj global bun.

133

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.



CARBONATICE


/4/41

QPVTD

NBSpmk


Profile/sondaje: 54, 56, 55, 149, 87, 139,60


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont d(A+C) 0-60 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura lutoasa,

efervescentă moderata, moderat compact, slab poros, jilav;

Orizont d(C) 60-120 cm, culoare brun galbuie 10YR 6/8, nestructurat, textura lutoasa,

efervescentă moderata, moderat compact, slab poros, jilav;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,4 3,6 1,86 73,6 272 28,6

40-50 7,37 2,3 1,32 24,5 256 31

60-70 7,59 2 26,9

90-100 7,5 1,5 31,3


Drenaj global bun, terasare.

134

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LA/LA PE LUTURI

CARBONATICE


/5/51

QPfNLD

NBSpmk


Profile/sondaje: 82, 81, 101, 91, 100, 352, 95, 113, 145, 147, 116, 143, 262, 242, 131, 148, 146,

263, 314, 141


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont d(A+C) 0-40 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescentă moderata, moderat compact, fin poros, uscat;

Orizont d(C) 40-120 cm, culoare brun galbuie 10YR 6/8, nestructurat, textura lutoasa,

efervescentă moderata, moderat compact, slab poros, reavan;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,67 2,7 1,86 145 192 33,4

30-40 7,89 3,6 1,44 52,4 144 36,1

60-70 7,85 3,8 28,3


Drenaj global slab.

135

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.





/4/41

QPVTD

NBSptk


Profile/sondaje: 236, 234, 237, 243, 245, 266, 68, 349, 238, 66, 347, 74, 348, 350, 63, 64, 62,

367


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont d(A+C) 0-80 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura lutoasa,

efervescentă moderata, moderat compact, poros, uscat;

Orizont d(C) 80-120 cm, culoare galbuie albicioasa 10YR 8/6, nestructurat, textura luto-

argiloasa, efervescentă excesiva, compact, fin poros, reavan;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Carbonati

activi %

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,78 9,8 3,68 1,5 32,7 176 32,5

25-35 7,85 4,2 0,90 12,1 104 23,7

70-80 8,03 7,3 20,1

100-110 8,07 15,6 8,06 33,6



136

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ARIC CALCARIC PROXICALCARIC LA/AL PE LUTURI



/6/51

QPVTD

NBSptk


Profile/sondaje: 1, 240, 50, 52, 57, 248, 249, 250, 192, 51, 304, 315, 319, 321, 323, 333, 53,

253, 259, 130, 135, 151, 152, 157, 59, 254, 257, 264, 112, 115, 129, 133, 134, 154, 155, 192,

258, 305, 207, 246, 268, 153, 156, 303, 316, 324, 331, 210, 150, 158, 76, 317, 320, 330, 332,366

306, 114, 109, 341


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont d(At+C) 0-20 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescentă slaba, moderat compact, fin poros, reavan;

Orizont d(C) 20-35 cm, culoare galbuie albicioasa 10YR 8/6, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescentă excesiva, compact, fin poros, reavan;

Orizont d(A+C) 35-60 cm, culoare bruna 10YR 4/4, nestructurat, textura argiloasa, efervescentă

slaba, compact, fin poros, reavan;

Orizont d(C) 60-120 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescentă slaba, moderat compact, fin poros, reavan;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Carbonati

activi %

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 6,63 - 1,5 17 232 39,6

20-30 7,52 15,1 6,7 1,32 8 204 43

40-50 7,04 1,7 1,56 22,5 276 48

50-60 7,01 2,1 48,3

70-80 8,05 7,4 37,6

110-120 7,29 1,9 38,6



137

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC LN/LN PE NISIPURI

LUTOASE CARBONATICE

Formula: ATer,ka 717

14/3/31

QPNLD

eNBSpgk




Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont ACt 0-20 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-nisipoasa,


Orizont C1 20-48 cm, culoare galbuie 10YR 7/8, nestructurat, textura luto-nisipoasa,


Orizont C2 48-120 cm, culoare galbuie albicioasa 10YR 8/6, nestructurat, textura nisipo-lutoasa,

efervescentă puternica, compact, slab poros, uscat;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,80 1,5 0,78 9,8 56 14

30-40 7,85 0,6 0,90 12,1 172 18,3

70-80 8,01 7,6 10,9


Drenaj global bun.

138

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC LN/LN PE LUTURI

NISIPOASE CARBONATICE, CU ALUNECARI SEMISTABILIZATE IN

TREPTE


14/3/31

QPfNLD

eNBSpmk


Profile/sondaje: 117,119, 84, 273, 274, 102, 362


Răspândirea:___________________________________________________________________




______________________________________________________________________________



Orizont At 0-15 cm, culoare brun galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura luto-nisipoasa,

efervescentă moderata, moderat compact, slab poros, uscat;

Orizont C1 15-50 cm, culoare galbuie 10YR 7/8, nestructurat, textura luto-nisipoasa,




Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,71 5,3 2,88 17,6 80 20,1

30-40 8,07 5,5 1,08 8,4 72 18,7

60-70 8,20 6,2 15,8


Drenaj global bun, alunecari semistabilizate in trepte, carari de vite.

139

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC NL/NL PE LUTURI



14/2/21

QPUSD

eNBSptk




Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: versant uniform scurt



______________________________________________________________________________



Orizont Ct 0-15cm, culoare galbuie 10YR 7/8, nestructurat, textura nisipo-lutoasa, efervescentă

excesiva, slab compact, slab poros, reavan;


efervescentă excesiva, slab compact, slab poros, reavan;

Orizont C2 70-120 cm, culoare galbuie albicioasa 10YR 8/6, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescentă excesiva, compact, fin poros, reavan;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,71 9,3 0,48 14 56 10,7

40-50 7,98 11,3 0,54 8,4 60 7,7

80-90 7,97 5,9 33,2


Drenaj global bun.

140

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ERODIC CALCARIC PROXICALCARIC LL/LL PE LUTURI

ARGILOASE CARBONATICE CU RAVENE SI VAI RAVENATE


14/4/41

QPrUSD

eNBSptk




Răspândirea:___________________________________________________________________

Aspectul suprafetei terenului: versant uniform scurt



______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10cm, culoare bruna deschisa 10YR 5/3, nestructurat, textura lutoasa, efervescentă

moderata, moderat compact, poros, reavan;

Orizont AC 10-40 cm, culoare bruna galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura lutoasa,

efervescentă moderata, moderat compact, poros, reavan;

Orizont C1 40-90 cm, culoare galbuie 10YR 6/8, nestructurat, textura lutoasa, efervescentă

moderata, moderat compact, poros, reavan;

Orizont C2 90-120 cm, culoare galbuie 10YR 6/8, nestructurat, textura luto-argiloasa,

efervescentă puternica, moderat compact, poros, reavan;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm A %

0-10 7,45 5,3 1,8 24 238 30,1

30-40 7,55 5,9 1,08 22 200 27,3

60-70 7,69 6,8 26,5

100-110 7,86 8,7 32,9


Drenaj global slab, ravene active.

141

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL ERODIC CALCARIC GLEIC SALINIC PROXICALCARIC

PUTERNIC GLEIZAT SLAB SALINIZAT AL/AL PE ARGILE

CARBONATICE

CU ALUNECARI ACTIVE SI IZVOARE DE COASTA

Formula: ATer,ka,sc 82243

14/6/65211

QPfNLD

eNBSpaGSk

Suprafata: 13Ha

0,37%



Răspândirea:___________________________________________________________________


Conditii naturale în care apare: deal – panta 22% , Q8 – izvoare de coasta


______________________________________________________________________________



Orizont At 0-10cm, culoare galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura argiloasa, efervescentă

excesiva, moderat compact, fin poros, jilav, slab salinizat;

Orizont CGoGr 10-70 cm, culoare bruna galbuie 10YR 5/6 cu pete roscate 2,5 YR 4/8 si vinetii

2,5GY 6/0, nestructurat, textura argiloasa, efervescentă excesiva, moderat compact, fin poros,

umed, slab salinizat;

Orizont CGoGr 10-70 cm, culoare vinetie 2,5GY 6/0, nestructurat, textura argiloasa,

efervescentă excesiva, moderat compact, fin poros, ud, slab salinizat;

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm Carbonati

activi

%

Fier

ppm

IPC TS A

%

0-10 8,28 21,2 9,48 7,4 108 6,5 11,25 514,4 124 66,1

30-40 8,47 24,3 11,64 6,0 120 6,4 8,75 835,9 122 61,2

80-90 8,53 25 6,63 6,25 1697,3 131 60,8


Drenaj global slab, alunecari active, gleizare puternica, salinizare slaba, indice I.P.C excesiv.

142

ORAŞUL URLAŢI

Tabel 2.1.


Denumire: ANTROSOL CALCARIC STAGNIC SALINIZAT ALCALIZAT

PROXICALCARIC MODERAT STAGNOGLEIZAT SLAB SALINIZAT SLAB

ALCALIZAT LL/LL PE LUTURI CARBONATICE

Formula: ATka,st,sc,ac 830

11/4/4321211

QPNLD

eNBSpmWASk




Răspândirea:___________________________________________________________________


Conditii naturale în care apare: deal – panta 30% , Q8 – izvoare de coasta


______________________________________________________________________________



Orizont At 0-18cm, culoare bruna galbuie 10YR 5/6, nestructurat, textura lutoasa, efervescentă

moderata, moderat compact, poros, uscat, slab salinizat;

Orizont C 18-70 cm, culoare bruna galbuie 10YR 5/6 nestructurat, textura lutoasa, efervescentă

puternica, moderat compact, poros, reavan, slab salinizat

Orizont CW 70-120 cm, culoare galbuie 10YR 6/8 cu pete roscate 2,5 YR 4/8 si vinetii 2,5GY

6/0, nestructurat, textura lutoasa, efervescentă puternica, moderat compact, poros, reavan, slab

salinizat

Chimice:

Adâncimea

cm

pH Carbonati

%

Humus

%

Pppm Kppm TS A

%

0-10 7,99 5,7 2,22 150 228 190 25,6

30-40 8,13 8,1 1,08 24,9 118 190 24,4

70-80 8,10 9,4 183 31


Drenaj global slab, stagnogleizare moderata, salinizare slaba, alcalizare slaba, izvoare de coasta.

143

ORAŞUL URLAŢI

8. Descrierea vegetaţiei forestiere - nu e cazul

9. Diverse

9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia

10 ani, de la data aprobării în Consiliul Local al Comunei Ceptura.

9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări

Este prezentat la începutul lucrării.

9.3. Hărţile ce se ataşează amenajamentului

Sunt anexate.

9.4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă.

Se vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an, pe fiecare parcelă, conform tabelului 9.

144

ORAŞUL URLAŢI

9.4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă

Tabelul 9

Parcela Suprafaţa

Combaterea

buruienilor şi

vegetaţiei lemnoase

Strângerea cioatelor,

pietrelor şi nivelarea

muşuroaielor

Grăpatul pajiştilor Amendarea pajiştilor

Supraînsămânţarea

sau reînsămânţarea

pajiştilor

Fertilizarea*)

pajiştilor

Perioada/

Anul Suprafaţa

Perioada/

Anul Suprafaţa

Perioada/

Anul Suprafaţa

Perioada/

Anul Suprafaţa

Perioada/

Anul Suprafaţa

Perioada/

Anul Suprafaţa

145

ORAŞUL URLAŢI

9.5. Bibliografie selectivă

1.Anghel Gh., Răvăruț M., Turcu Gh., 1971 - Geobotanica, Ed. Ceres, București .

2. Anghel Gh., Bărbulescu C., Burcea P., Grîneanu A., Niedermaier K., Samoilă Z., Vasiu V.,

1967 – Cultura pajiștilor, Ed. Agro-silvică de Stat, București.

3.Bărbulescu C., Burcea P., 1971- Determinator pentru flora pajiștilor, Ed. Ceres, București.

4. Bărbulescu C., Burcea P., Motcă Gh., 1980 – Determinator pentru flora pajiștilor cu

elemente de tehnologie, Ed. Ceres, București.

5. Bărbulescu C., Motcă Gh., 1983 – Pășunile munților înalți, Ed. Ceres, București

6. Bărbulescu C., Motcă Gh., 1987 – Pajiștile de deal din România, Ed. Ceres, București

7. Berbecel O., Stancu M., Ciovică N., Jianu V., Apetroaiei St., Socor Elena, Rogojdan Iulia,

Eftimescu Maria, 1970 – Agrometeorologie, Ed. Ceres, București.

8. Bold I., Crăciun A., 2012 – Organizarea teritoriului agricol, concepte – tradiții – istorie,

Ed. Mirton, Timișoara.

9. Burcea P., Gheorghiță R., Dincă N., 2006 - Ghid pentru recunoașterea principalelor specii

din flora pajiștilor montane, Ed. AmandA Edit.

10. Burcea P., Marușca T., Neagu M, 2007 – Pajiștile montane din Carpații României, Ed.,

AmandA Edit.

11. Cernelea E., Bistriceanu C., 1977 - Cultura și exploatarea pajiștilor montane, Ed. Ceres,

București.

12. Cernelea E., 2004 – Pășunile și păstoritul în Parcul Național Retezat, Ed. Călăuza v.b.,

Deva.

13. Ciocârlan V., 2009 - Flora Ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta,Ed. Ceres,

București.

14. Chiriță D., Tufescu V., Beldie A., Ceuca G., Haring A., Stănescu V., Toma G., Tomescu

Aurora, Vlad I., 1964 – Fundamente naturalistice și metodologice ale tipologiei și cartării

staționale forestiere, Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, București.

15. Chiriță C., Vlad I., Păunescu C., Pătrășcoiu N., Roșu C., Iancu I., 1977 - Stațiuni forestiere,

vol. II, Ed. Academiei Române, București.

16. Dmitriev A.M., 1953 – Pășuni și fânețe, Agrotehnica și agrobiologia lor, Ed. Agro-silvică

de stat, București.

146

ORAŞUL URLAŢI

17. Doniță N., Chiriță C., Stănescu V., ș.a., 1990 – Tipuri de ecosisteme forestiere din

România, ICAS, Redacția de propagandă tehn. agr. București.

18. Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I.A., 2005 – Habitatele

din România, Ed. Tehnică Silvică, București.

19. Dragomir N., 2005 – Pajiști și plante furajere, Tehnologii pentru cultivare, Ed. Eurobit,

Timișoara.

20. Dragomir N., Dragomir Carmen Maria, 2012 – Fixarea azotului în ecosistemele de pajiști

și leguminoase perene, Ed. Eurobit, Timișoara.

21. Dumitrescu N., Grîneanu A., Sîrbu Gh., 1979 – Pajişti degradate de eroziune şi

ameliorarea lor, Ed. Ceres, Bucureşti.

22. Dumitrescu N., Iacob T., Vîntu V., Samuil C., Rotar I., Moisuc I., Dragomir N., Vidican

Roxana, Motcă Gh., Ionescu I., 2011 – Dicționar de pratologie – termeni și expresii, Ed. Ion

Ionescu de la Brad, Iași.

23. Model amenajament pastoral Comuna Măneciu.

24. Model amenajament pastoral Comuna Gepiu.

Siteuri web: foto si descriere.

- commons.wikimedia.org

- www.naturespot.org.uk

- www.bgflora.net

- www.samen-seeds.de

- www.plantsystematics.org

- davesgarden.com

- www.panoramio.com

- szent-gyorgyi.hu

- www.summitpost.org

- www.badvoeslau.at

- extension.umass.edu

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCLuv6omG5cgCFQtVFAodo2oBJQ&url=https%3A%2F%2Fcommons.wikimedia.org%2Fwiki%2FFile%3AFestuca_arundinacea.jpg&bvm=bv.106130839,d.bGg&psig=AFQjCNFCzPgt-OdRmS-qwwrSr1LlnoDQAA&ust=1446117610102124

http://www.naturespot.org.uk/species/false-oat-grass

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCOPl-dCG5cgCFYNEFAodQAEN4Q&url=http%3A%2F%2Fwww.bgflora.net%2Ffamilies%2Fpoaceae%2Fdichanthium%2Fdichanthium_ischaemum%2Fdichanthium_ischaemum_2_en.html&bvm=bv.106130839,d.bGg&psig=AFQjCNEfYnmtOH-oZ52JiC59yMt9xogWQg&ust=1446117763628148

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCJ_thJ2158gCFcw5Ggodq7wFRg&url=http%3A%2F%2Fwww.samen-seeds.de%2FStauden%2FE-G%2FGalega-Geissraute%2FGalega-officinalis-Geissraute-Samen.html&psig=AFQjCNEzQjHcKHKsuKoWAMzGJ3N9dedNRw&ust=1446198866200503

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCIvY66jM58gCFYHdLAodVMEFjg&url=http%3A%2F%2Fwww.plantsystematics.org%2Fimgs%2Frobbin%2Fr%2FAsteraceae_Achillea_millefolium_14725.html&psig=AFQjCNGbL9R234cLIXZ3pa7IQUwZzlm8fA&ust=1446205154725453

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCLvo5arW58gCFYaHLAodd58IBQ&url=http%3A%2F%2Fdavesgarden.com%2Fguides%2Fpf%2Fshowimage%2F90909%2F&bvm=bv.106130839,d.bGg&psig=AFQjCNE8zej58WN_d51DJvAicW_zix4mcw&ust=1446207873660471

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCOmNzNzi58gCFYgULAod_MAKmg&url=http%3A%2F%2Fwww.panoramio.com%2Fphoto%2F34151492&bvm=bv.106130839,d.bGg&psig=AFQjCNEfxVHOcv95OfjgcPIoAYnS2VUvmQ&ust=1446211169016614

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCK_K9KPM6cgCFUfbGgodOL0HYA&url=http%3A%2F%2Fszent-gyorgyi.hu%2Fstatikus%2Ftanosveny%2Fangolbalkaniblackthorn.htm&bvm=bv.106379543,d.d2s&psig=AFQjCNFFgxukP8rGRug5j4W1fQH50zWo2g&ust=1446273865017258

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCL3girTM6cgCFQJVGgodpKkNfQ&url=http%3A%2F%2Fwww.summitpost.org%2Frosa-canina%2F426336&bvm=bv.106379543,d.d2s&psig=AFQjCNEDQ0fY3e1JRJ4Y7q2dorbP0NuipA&ust=1446273703349211

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCNnjt4bN6cgCFYNaGgodgLkDIA&url=http%3A%2F%2Fwww.badvoeslau.at%2Fde%2Ftourismus%2Fwandern-radfahren%2Fpflanzenwelt%2Fnovember-2011.html&bvm=bv.106379543,d.d2s&psig=AFQjCNFpzmDx4L97cRKyANoJx3yxiIwaWA&ust=1446274106883313

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAYQjB1qFQoTCImcz8bO6cgCFUvbGgodCeECkw&url=https%3A%2F%2Fextension.umass.edu%2Flandscape%2Fweeds%2Fcapsella-bursa-pastoris&bvm=bv.106379543,d.d2s&psig=AFQjCNFUfMfJHyXzcjfepKfJAxzSuCQWEw&ust=1446274338783940

147

ORAŞUL URLAŢI

Bibliografie selectivă - OSPA

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ŞI AGROCHIMIE, 1987 -

Metodologia elaborării studiilor pedologice (volumul I, II, III), Bucureşti.

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ŞI AGROCHIMIE, 2012 - Sistemul

Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Ed. SITECH, Craiova.

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ŞI AGROCHIMIE, 2009 - Ghid

pentru descrierea în teren a profilului de sol şi a condiţiilor de mediu specifice, Ed.

SITECH, Craiova.

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ŞI AGROCHIMIE, 1981 - Instrucţiuni

privind executarea studiilor agrochimice, Bucureşti.

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ŞI AGROCHIMIE, 2012 –

Metodologia de realizare şi interpretare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren

(BDUST) la nivel naţional şi judeţean, Bucureşti.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, 2011 – Ordinul 278/9.XII.2011,

Monitorul Oficial al României, Bucureşti.

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR, 2005 - COD DE BUNE PRACTICI

AGRICOLE pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole-

revizuit în luna noiembrie 2005, Bucureşti.

MINISTERULUI MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, 2013 - DECIZIA nr.

221983/GC/12.06.2013 privind "PROGRAMUL DE ACŢIUNE pentru protecţia apelor

împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole", Bucureşti.

C. HERA, Z. BORLAN, 1980 – Ghid pentru alcătuirea planurilor de fertilizare, Ed. Ceres,

Bucureşti.

GHEORGHE BUDOI, 2004 – Tratat de agrochimie (volumul I), Ed. Sylvi, Bucureşti.

GHEORGHE BUDOI, 2001 – Agrochimie (volumul II), Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,

Bucureşti.

M. MIRCEA, I. LEONARD, 2009 – Bonitarea terenurilor agricole, Ed. Do-MinoR, Bucureşti.

G. BLAGA, L. PAULETTE, S. UDRESCU, F. FILIPOV, I. RUS, D. VASILE, 2008 – Pedolgie,

Ed. Mega, Cluj-Napoca.

U.S.A.M.V, 2003 – Tractoare şi maşini agricole (partea a II-a), Bucureşti.

148

ORAŞUL URLAŢI

T. MARUŞCA, V MOCANU, V. CARDAŞOL, I. HERMENEAN, V. A. BLAJ, G. OPREA, M.

A. TOD, 2010 – GHID de producere ecologică a furajelor de pajişti montane, Ed.

UNIVERSITĂŢII TRANSILVANIA, Braşov.

T. MARUȘCA, V. A. BLAJ, M. RUSU, 2012 - Tehnologii de creştere a valorii pastorale pentru

pajiştile montane, Bucureşti.

L. GEAMĂNU, N. DINCĂ, 2004 – Pratologie şi cultura plantelor furajere (lucrări practice),

Bucureşti.

V. MUTIHAC, L. IONESI, 1974 – Geologia României, Ed. Tehnică, Bucureşti.

G. NICULESCU, I. VELCEA, 1973 – Judeţul Prahova, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.

COMITETUL DE STAT AL APELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC, 1966 – Atlasul

climatologic al RSR, Bucureşti.

OSPA PLOIEŞTI, 2014 – PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE pentru protecţia apelor împotriva

poluării cu nitraţi din surse agricole, Ploieşti.

149

ORAŞUL URLAŢI

Documents

1. Situaţia teritorial administrativă 1.1. Amplasarea teritorială …urlati-ph.ro/userfiles/file/Transparenta_decizionala/2017...,Mihailesc u Napoleon Canal Olteanu Ion 1Mai- Obor