1

ANI'L I No. 1'42. ANTEIA EDITIUNE 10L'1 t.( \'.\ [

URIGORE G. PEUCESCUDirector politic

ABONAMENTE:bt l,;t:a I an ;U lei, t; liai :'u lei, :: lutti 10 1.'-

in ';lraivatatr 1 an í)0 lei, !uni 25 lei

1EI). CTIANo. 3. Piati Episcopiei. No. 3.

10 BALAI NU11ERUL APARE IN TOATE ZILELE

N. GR. FILIPESCUProprietar

A N U N C I U R I:

Dv, IN Iti'i'I:.\'l'l \

10 173ANI NUMIF3UL

1111Ei1E I\Faf l 11'll 111_0llr,t

AUS GARIA

INFORMATIUNI DE FANTAZIE

INTRUNIREA DE LA TERGOVISTE

C.\RTFA -VERDE

10 MAIU SI NATIA ROMANA

VELUL ALBASTRU

RI l)EIiE 1 \I;ldll;11'I'Il \II,OIICl

AUSRO- UNGARIAInainte d'a intra In discutiunea

actelor diplomatico, coprinse in Car-tea verde, este nevoe ca sé fucemo declaratiune Si anume : flinddate pretentiunile guveruului aus-tro-ungar, nu era si nu este cu pu-tinta ca un guvern, ori carear 11, sèsubscrie toate cerintele guvernuluiaustriac pentru Incheierea unei con-ventiuni de comert.

Aceste zise, s6 studiem actele pu-blicate de guvern si, de o cam datif,sé vedein care aü fost causele pen-tru care convorbirile, ce trebuiaü sëajunga la Incheierea unei conven-tiuni de comert, n'aü isbutitsi sb netntrebam pe urma daca purtareaguvernului nostril merita sé pri-measca critice or laude.

Examinand cu putiva bagare deseainft actele privitoaro la negocie-rile ce s'aü urmat pentru Incheiereaunei conventiuni de convert cu Aus-tria, sii ponte vedea ea, pe tangamulte cestiuni asupra cärora s'aüivit diverginte de parer!, stint douacestiuni care domipa aceste desba-teri, doua conditiuni esentiale, cariIntrec ics importantä pe toate celelaite, si care ail fost adevératele mo-tive a reperii negociatiunelor.

Una din atele pretentiuni a fostradicate de Austria, cea latta de Ro-mania.

I. Austria cerea lnscrierea clauseiilatiullei cole! -.iai favorisate.

II. Romania cerea scutirea de taxepentru unele producte,din care gra-nele si vitelo sont In primul rang sicerca ca aceste scutiri de taxe sò fieinscrise chiar in corpul conventiu-uei,iar nu lntr'un act adicional, ast-fel ca produsele romîne sé profite delibera intrare in Austro- Ungoria nuntitnai In calitute de comer( tarmu-rean

Citiea actelor diplomatice dove -deste eh, acestea sunt cele douépunete esentiale asupra carota s'aüivit discutiuni mai importante si a-supra cärora delegatii romani si ce!austriaci n'aü putut sé se Inteleaga.

Prima cestiune care a fost rádicatäla prima sedinta a conferentei, decatre delegatii austro- ungari, a lostprivitoare la clausa natiunei coleimai favorisate.

«Delegatil austro - ungari, zite procesulverbal al acelei sedinte, (la pagina 36) staruesc pentru mcntircerea clausel naÇiunetcelei mal favorisate, esclusa din proiectulromas, si el ved in aeeatita o cestitineesentiale pentru a ajunge In o intelc-gerc.»

Trebue observat ea nici o cestiune

n'a dat nastere In dis utiuni maivii ea a casta clausa n natinnei ce-lei mai favorisate. La nit! un articoldelegatii austriaci n'aü sui tinut olupta mai erancena, de eht pentrua rupe aceasth favoare de la guver-nul nostril.

Revenind din null la rt treia sedintaasupra acestel cestiuni. delegatii aus-tro- ungari fat acensth declaratiunetie o gasim eonsetnnata ht pagina107 a Cárlii

llelegatit austro- ungart 1ecI it l ìn numole guvernului imperial si regal ra men-tir cererea for d'a se usara rlaus:t n:rtiu-nel celes mal favorisate."

A patra sedinta se deschide iarñsicu discutiurtea asupra clausei natiu-nei celes triai favorisate.

In aceasth sedintñ, delegatii aus-tro- ungari fac o declaratiune caredovedeste tilt de mutt tinca guver-11111 austro -ungar la aceasth clausñ,in cîtt pentru a o ,Mine ar fi fostgata se cedeze asupra celor l'altepunete.

lati In adevér ce citim la pagina112 :

«DD. Delegat1 austro - ungari ar (lori sì'stie dara guvernul regale hotaril sr refuseAuslr,' l', gariei clausa miliari colei naril'acuris.(,, obiti' daca tonte fttvonurilepe care 1e cere. ate li ncordate.

Caed dupe a seaptea se(lintit, de-legatii repuntara a se niai întruni,vezcnd ca nu pot ajunge la e lute-legere, d. Baron de Mayr comunicaguvernului nostru noile instructiunice primise de la Viena si cari co-prindeaütru a ajunge la Incheerea unes con -ventiuni.

In capul atestel note este Inscrisäclausa natiurcei cele! mal favorisate.

Iath aceste propuneri :1lentinerea (rutantettlului nntiuuci

(elei mai favoeisute, en bltsn n uniitraetat de tnetteint.

«Meutinea excep[iuuilor prevezute lacele dona din urina aliniale a art. \'I care,prin slipulatiune:t lar reciproca, profilaambelor p: "u ti (excepl,iuut ]priviloat a lot laclausa natiuui calci mal t'avorisale).

«Concesiunel pentru .grane tu limileleindicate In convorbirile de la Viena.

«lteduckiuni de taxe peutru vile, daca esperanta d'a ajunge la un resultat.

,,Coucesiuuile pentru grclue si vite nupot fì (acute de cat sub torma stipulata luvecina conventiune.

Dupe primirea acestel note, d. Ferilcidiserie d -lui Mavroglieni pentru a -'t spine«ca acede uoui instructiuni nu sum de na-tura a da loc la nuoi desbateri»

Punem acum urinatoarea Intre-bare :

J Daca guvernul d -lui Brätianu nu)comitea gresala enormi d'a încheiaconventiunea cu Germania, In con'ditiunile In care s'a Meut, ar fi cerutAustria ca sé 'i se dea aceleasi a-vantagii pe care guvernul nostru le

a dat Irnperiulul Berman?Si. daca n'ar exista acea conven-

tiune, inscrierea clause! natiunelcelei mai favorisate, pe care Aus-tria o cere cu atata insistente, Incat zice cä poale ne ar ceda pe toatecele lalle puncte, ar fi fost tot atiltde pagubitoare pentru noi daca oInscriam in noul project de conven-tiune?

Daca nu comitea acea gresalaguvernul nostru, erect, da sail nu,deportata cea mai mare dificultatecare s'a presentat la conferente, siereaü mai multi or mai putiti sortid'a ajunge la o Intelegere folositoa-re pentru noi ?

Reservandu -ne a reveni asupraacestei cestiuni, ne multumim, de ocam data, a pune aceste intrebäricari de alt.minterl, suntem sigaricá nu vor primi nici un rispuns.

iIEPEfiEI,E 16E1 11E1 I1.111S"

%'itnn, 25 t) ordonanta mi-nisteriala opreste importatiunea si tran-situl legumelor, fructelor si :t plantelorce provin din ltom3nia clasa ViI a tari-fului din 18S21.

Dupa o alta ordónanta, toate marfu-rile de aceiasï proveninta. car{ nu suntsupuse la vre o supra taxa, sait la undrept specific, si cart flint] corn;tnd:cieInainte de ,'a \1:tie. ar treco _r,rnit:tIntre i si 10 luniu inclusiv, vor fi su-puse la drepturile de intrare lixate printariful de la 1S82, fart, niel o supra taxa.

Porumbul, tot sub condit.iunea uumcomande anterioare cu data de 22\I tiu.va fi asemenea scutit de supra taxa,daca trece litiia vamala inainte de 20Iunic.

Paris, 25 Maiü. Camera a luat Inconsidera tie o propunere de a se acordao pensiune familiilor lupt;itorilor dc la18.18.

Paris, 25 Main. Journal rlcs Debat.cspune ca s'ad ivit divergirte de vcderitu sinul cabinetuluí, In privinl.a ches-tiuneï de expulsare a priutilor.

D. de Freycinet ar ti de parere ca nue trebuinte de a procede la o ast-fel d(''masura.

Belgrad, 25 Maiü. (Oficialul» pu-blica un ucaz regal ce numeste patru-zccí de dclíutati dintr, functionarl, co-mercianti si trrani.

il;crlin, :2:r Muiil. \Iotiilorul Im-periulut publica legen eclesiastica.

Guvernul a depus pe biuroul Reich-stagulue un raport relativ la exceselecomise de cetre socialistf, escese ce ailmotivat publicarea micci star{ de ase-din la Sprcmberg.

Sibiu, 25 Maid. Guvernul consim-tinct la Intrunirca conl,*resuluf cclesies-tic ortodox-roman, archiepiscopul aconvocat congresul pentru hiva de 20Iunie.

I\FOIIMITIt1I DE FiNT.iIENu stim de uncle '$i -o primind infor-

niatiunile financiare pe cari 'si le pu-blica pe prima p:tgin:i,ziarul deniocra-ti-i italiane «Dirijo», dar, or'i de undo lear lua, ele nu pot fi socotite de catde niste iiZfor)ritiani (IP fas ti:ie.

lata, In adever, ce citese In 1ntuia co-loana din tntïia pagina a zistiluf ziardin Roma sub titlul «le firianze 7'u-

incite:»«h'inantele RomAniei stint tu starca

cea mat bunü. I3udgetul pe 1880 -87 seInclicie cu un escedent de quasi 4 mi-lioane lei, cu care escedent se aco-per'a deficitul bugetulut precedent.

«Veniturile tesaurulul se merestcontinuü de o zecime deanï. Crescereadecennia e ele 03 0 /0, cea ce indica odesvoltare paralela In industrie si InCornell.

«In acest cíeceniü s'ae amortizat 222milioane de consolidate.

«Pe larga accasta splendida stare a fl-n:lntelor,guvernul a reorganizat armataIn asa mod ca ar putea cherna tesne subarme mat' mutt de 200.000 oameni; aconstruit cal* fera4e, scoale, spitale,penitenciare si alte- edilicil si a contri -buit la formarea Bancii Nationale si aiustitutelor de credit agricol.

«Guvernul ruiìzdn rìaerilú intr'adevera fi citar ca model.»

Precum se vede, pe termif Tibrululnu se face multa economie de laude laadresa guvernului de pe maluriteDftmbovitii.

Am puteazice cana e treaba. noastracombatem pe «lliritto» to informa -

tiunile sale, dar ni se pare ca de astadata fantazia a fost Incpitisa la un asagrad de estravaganta In cat n'o puterotrece cu vederca.

Diritto zice ca veniturile statului aecrescut cu 03 0/0 Intro decenie.

Asa este.Dar cum ad ajuns aci?lata teen ce ziarul italian nu spune

sad nu stie :In acest interval, sail vcndut de

veci imobile de ale statului de peste

ca.CP -3PC 8l opt milioane earl tilt venitcreasca veniturile tecaurulni.

Pentru ce an fost tntrebuintate a-nodo milioane, aceste veutlturi estrt-ordinare ?

Prutru ca org;uiis('' armai:,,con-truiasca scoli. spitale si drunurde fer

Niel de cum.Si clrumurite de fer. ca si ecltipa-

mentele armatei, ca si ;lile construe-tiunf s'an faeut ea rmi,ciuni rlr rentO.iar niel de cune din veniturile ordinareale bugetului.

Bunurile imobile ale Statuiuiait merss(' creasca Cifra bugetelor ordinare,cara sub vici un titlu tea contribuitla buna stare niateriala a tïrii.

S'aic merit lefurile unora, s'au iri-mis In misiutte attii, s'aü deinoralisatspiritul de economie si alala tot.

Si) face rasare caz de stingerea une{portiuni crin datoria consolidata a Statuluí In ultima decenio. Dar aceast,istingere este obligatorie, de oare -ce Inbudgetele statului se prevede si partcade amortisment respectiv, pe Iènga do-1,4'rnda anuala.

Cel cc voeste ses -si dea sea ma de mer-sul finantelor noastre, trebue se si pueaccasta Intrebare :

Fund data amortisarea sad stingereio/ligatorie care s'a produs In cursul ul-times deceniï, 1n ce conditiunt sei pre-sinta asta -zi datoria statului?

In toc se descreasca, saïr eel mutt sefi amas pe loe, a crescut cu o tifr1 e-normtt care mal mutt se aprop;e de câtsc dcosebeste de 100 rnilinane.

Si Inca odata. ne Intrebam, la ce adservit ele ?

La spitale si penitenciare,zice Diritto.Nu cuuoaste, si vede, de toc

oxganizatiea noastrá interna ziarul ita-lian.

Statul, afari de spilalul militaresc,cara acum a ars, n'are nici o alta cla-dire speciale de spital. Institutele debine - lacere, cum sunt Eforiele din iasisi Bucuresti, Intretin toate spilalele dintara, Pc lc;nga aceslea esista si asa zi-scle spitale judeteue, cari se Intretiudin fondurile jugetelor si cea mat asear,:parte se gasesc In mizerie.

Ce zicem de spitale se aplico si 1,1

scoale. Pana acunr, In time de 10 ani,nu s'a ttttrebuiut;tt niel un rnilion pen-as clúdirí scolare. La tare, bietit copiide terae Invattï tot prin tosare, to ora-se si chiar In Bucuresti, multi elevisutil lituo ore tutregi In localuri ume-de si Intunecoase. Si apoi ce s'a ciadilIn Bucuresti, atara de reparatiele de laMateie Basarab si St. Sava, Cuate clá-dirite sunt fecute Cu haul comunali.

Penitenciarele stint o rusiue. Cei dela birillo nu le cunosc In ce stare segasesc, caci alunci de sigur n'ar fi pro -digat atâtea laude la adresa actualuluiguvern din Bucuresti, pe care '1 la deexemplu..

Dar atunci la ce s'a intrebuintat mi-lioanele de renta cari apasa acum a-supra budgetului Statului ?

las cheltoieli zadarnice si necontro-late.

Cutaruia pentru ca se traduca o lu-crare, fard vre un merit de altmintreli,a lui Max Wirth i s'a dat mal: multemie de lei, dar traducerea nu se stiece s'a facut.

Altul primeste alte zecimi de mii delei ca së studieze cultura inului. Stu-diul seü s'a marginit la articolo dejurnale, dar banif s'a mincat si asa maideparte.

Numal e,xenrpli gratia mentionaramde Max Wirth si de in. Câte d'asteanu se repetís zilnic. Cine poate rés-punde positiv erta ben{ s'a cheltuitpentru eaiï armatei, cine a auzit vre -odata vorbindu -se de licitatii in materifde furnituri militarestl, in afara decele din fabrica de la Neamtu si asamat departe.

Diritto când 's-i va propune se maivorbeasca de finantele române trebuese stie ca avem unul din bugetelecele mai red combinate, ca departe dea Linea scarna de progresele realisateIn ultima decenie, de regatul italian,In ce concerna forma bugetelor si e-

cbilil,rar :t lor, nni inoL:,nc in deficit!.cu titi bunl:20e co st'incLeie pestr,'trri aui, poste prescriirile legii si ft<r:i

tiuït socnte:t!a de controlul Inal-tei t.nrti conipturi.

Cayrol.

PARTEA ESTERIOARA

Italia. lions, 24 \laie. Resul-t:twle ale_erilor stint cunoseute pßnüacum nurnaf in parte. Dar ateta sepoate zice deja, ca guvernul va fl vie -torios si va repurta o majoritate de40 -50 voturi. Radicali{, Socialistil si Re-publicanii vor fi poate 45 to Camera.S'ait Int3mplat iarasi descule m onstruo-sitati. Socialistul Inchis la tetnnita Ci-priani a fost ales hi Ravenna si Forti.in Milano ad tnvins Republicanii si So-cialislii, gracie desbinarii monarchis-tilor. Iredeetistul Renato Incbriani n'aisbutit In Belluno. 1)e asta data all votat230.000 alegatorf mai multi de cAt la alegerile trecute. Pretutindenf a domnitcea mat mare Iitiiste si ordine.x

Rusin. Odessa, 23 Male. Cu o-casiunea primirit de ert a consiliuluicomunal din Nikolaew la perechea im-periala, Tarul a zis, ca regretta imposi-bilitatea de a putea visita Odessa deasta data, dar speed sa visiteze In cu-rind orasul. Perechea imperiala a ple-cat la Moscva. x

Grecia. Atena, 23 Maio. Turcilan mat ieri intasi ofensiva lu Meiuna-Raveni. Greci(, earl an ocupat acolo dela Turci done positiuni, Inainteaza spreDamassi, ca la 10 kilometri spre sud -vest de Turnawo, pe malul drept alrâulul Xerias. x

Aii Iia si Italia.floma,24Maiü.Guvernul englez a respuns celui italien,ça nu poate participa la o espeditie mi-litarä contra Ilarrarulul si cd respingeori -ce röspundere pentru nenorocireaexpeditiunil lui Porro, de oare ce InForeign Office se stie, ça Emirul dinHarrar a fost tnttirâtat prin agitatiunilecomersantului Sacconi.x

RcIgin.-- Iiioxela, 24 Muiü. Alege-r;le de ieri a cousilierilor provincialfadfacut se remuîie lucrurile In provincieasa cum erae. loti cousilierii liberaliaü fost realest. Iu Bruxela an Invinsprogresistif pe dottrinari. Data aso_ciatiunea liberala s'ar Ii Inteles cu lu-cratorii s'ai Ii ales tolI progresistif. Nue sperantä se se ajunge la o tntelegereIntre progresisti si doctrinale contradusrnallului comun, a clericalismuluí,eel purin In alegerile de balotaj.x

Franta. Marsilia, 23 M'ai O. Astazi dupe ameazi s'a tinut In Theatre Va-lette o Intrunire, visitata de patru mitde persoane, spre a protesta contra ur-cereï taxelor vamale pe cereale si vite.Aü fost fata : deputatul radical ClovisHugues, multi consilieri generale si mu-nicipali, precum si comersantf, morave,representantf ai porturilor si docurilorsiudicate de lucratort, lige politice, a-genti comerciall, etc. In discursurile ti-nute s'aü relevat pericolele ce amenintaindustriele si clasele lucratorilor de acidaca s'ar aplica mesurile proectate.Dupe ce In fine s'a adoptai o ordinede zi, ce este a se adresa guvernului,tori cet de fata, formand un cortegiü im-posant, s'aü dus la prefectura si aü tri-mes o delegatiune la prefectul, spre a'Isupune dorintele si p'ângerile popora-tiunci de aici.

DECRETESe aproba virimentele fltcute lit bu-

getul judetului Dolj.S'a coutirmat : d. V. Slefáuescu pri-

mar la comuna Potlogi din Dtmbovita siLeon Sachelarie la Bacait.

Sunt Inaintat1 la gractui de capitanIn arma cavaleril : dd. Nicolescu Ion, Sal.nogeu Lascar, si Melcoveanu Constantin -

La aceeasi grad tn arma infanterie :

EPOCA 1. M \ii'Luchian Rafael, Georgescu ion, Dragosi

Andrei, Lupu Alexandru, Portaeescu Nicu-hie, Giosan Nicolae, Coclrcanu Gheorghe,Posteluicu Gheorghe , Dumanescu \fih.tilsi Poltzer Ferdinand.

, [a gradui delocotenent In inranterie;Ortsanu Pandele, Anastasiadi ConstantinConstantinescu Toma, !1lunleanu Julian.Cocos Nicolae , Sachelaride Constantin,Haret Gheor_he, Cantacuzino Vladimir,Sturdza Teodor, l'rdttreanu Pan(Iele, Vasi-liu Vasile. Ghil(u Nicolae, Galusca Con-stantin, ßeldiman Eduard, CoostanlinescuMihail, Ltcomi Colistantu , Micu stefan,Gafencu Ion, Popovitz Petre, MacedoneanuNiculac, si Giean 13enone.

Se reformeaza Ad. cl. il. S.(lomonescuAlexandru.

Sunt tnaintatt In reserve :La gradul (le colonel (Ibedeanu Vasile.Lt gradul de I.oc-colonel Soimescu Ste-

fan Glogoveanu .1lexandru.1_:t _radul de L((cot. 11im:lriu Iiimitrie,

la gradui de sub.-locot. Rraileanu Grigoresi Hurmuzescu llragomir.

C.Oppler Rudolf s'a admis ea inginercl. III In corpui in_inerilor civilt.

decretat regulamentul legei nio-nopolulut chibrilurilor si cart,ilor de joy..

S'a acordat si recuuoscul calitalea (leeel a(eui Romani d-lor : George Axent i,ll;n iu 1)1-ef 11)«l''_. Pn:in.lir

INTRIJNIREA DE LA TIRGOVISTE

IL ( . vorbeslc .1e situatiu-nea contrilambililor, de soarta banderloe, de Tnndnl cu,im se maniaza si ilelite anume. 1) -sa aprine cine stint eo-lectivistit, pe care ti ascanm(nit eu !listeCIiiriovnici.

Oratami dd delinitiur.ca imposilului,explica( ce este fiscal, pe carel asea-mana cu un chit, care tot 'hiphite farlis(_ se mai sature.

S'a cantat cu clarinetul, cu dibla, cuvioloncclul, s'a cantal cu musica castarna finan(elor noastre este lnfloritt.Care este Insti realitatea? i). lteceauua expus -o foarte bine In aplausele ge-nerale. Colectivistit s'ali tot Itudat cäad credit; dar pana and ? Pana ce desigur streinif, cari ali In mana politelenoastre, vor vedea ca datoriile noastresunt aproape se coplesiasca avutia siputerile noastre producetoare.

D. orator vorbeste de universalitatead -lui I. t3ratianu. De toate a Post In (araromâneassa; nu ma1 Vladica n'a fost(risete). Dar si Vindica se face, numatse vrea. Este Ins% un proverb carezice ea numal nebunit stili toste (a-plause).

Legenda steril Infloritoare a finan -telor 's1 -a fncut traiul. Acum toasä lumea stie ce se creada despre densa,mal ales de când d. Pana Pencovici adovedit cu Cifre deficitul colosal ceavem. Se zicea mai tnainte c1 avembani albi pentru zile negre; s'a doveditansa In urma cä n'avem niel macar ban!negri. Deflcitul dat pc faca, a Inceputse vat ame digestia ministrilor. La no!merg lucrurile anapoda. ilasnatarul aIntrebat pe subhasnatar: cum st %m ?Acesta a Intrebat pe subsubhasnatar.Si acesta a respuns ca &tam bine cu fi-nantele. Si avea dreptate omul, flindcael stetea bine, Isl facuse trebsoarele, sr

(1) Vezi «Epoca( No. 142.

prin urmare r''spund(a (lupa situa-tiunea lui finaofiara.

A trecut aportn revista diferitele mo-nopoluri: al putberei, al sarei, al car-t.ilor de joc, al chibriturilor, si al impo-sitelor spirtoaselor.

\'orbind de acest din urmit imposit,oratornl a' gasit o ftericita devisa acolectivitAtit care a provocat ilaritateagenr'rala, anume cand vorbim deColectivitate lntelegem si basamac,Colectirismo-llasantac.

D. Itèceanu a aretat in urma la catse ridica datoria pnblica si citeste ci-frele rentei emise de c34i-va an!, anume455 milioane.

Coleclivismul, dupe orator, este obands de lautari, care canta cu diferiteinstrumente ; el este compus din rama-siteÍe tutulor parlidclor.t,

Vorbind de risipa guvernului, d. Re-ceanu arattt cn precnm smintitul si ri-sipitorul se pune sub inter(lictie, totast-I'el trtbue se facem si eu acest gu-vern risipitor.

D. orator sftrsesle, facend apel la ce-tnten! se se gruper.e, se se consulte sise ajute pc accia cart voesc së resloarneacest guvern, bine Inteles pe cat le-gale (aplause Indelungate

D. Gr. Crisettybi a vorbit de para-lisia In care se gasesle cara, de corn p-tiunea tinertnicl, si aratit cauzele a-cestei decadert, facènd uriri ca lucruiilese se schimbe. La silt-sit citeste poesialu( Gr. Alexandrescu Volpe(' lihcralh,pe care o aplica coleclivislilor de az).Discursul sei' a fost primit bine si a-coperit eu aplause.

D. Costiccï Iloeresctt a luat ccl dinurina cuventul si a lnfìer:(t, In puiin('cnviute, dar (le o lo=ricit strinsit, colec-tivitate:t de la putero.

SI'irsind, (I-)..,;t a Hillcare am dato deja la infortn,(tiuu( ïunum(srul nostru dc Mart'.

L:+ orele 4, adunaren se sftrsi, si pu-blicul se retrase In liniste.

l'ersoanele prestenteSuntem nevoitt si de asta data a arata

numele persoanelor ce am cunoscut Inmultimea de la accast(4 tntrunire:

Domnil: V. Cosma, I. Zoiadi, majorCioranu, 1. Dobrescu, M. Popescu, 1.Fuszea, Cair, Iorgu Vasilescu, I. Dimi-tropolu, Em. Plesoescu, AI. Stematiu.Enachita Vacarescu, P. Badulisteanu,

Tache AndreescuAl. Chiritescu, I. Vasilescu, G. Tighi-neanu, I. Costescu, fra(ii Algiu, fratilTomesti, Paraschiv Mora, Marin Do-brescu, Penescu, general Florescu, C.Boerescu, C. Raceanu, I). Giani, C. Ola-nescu, G. Warlam, Tache Letu, I. Ciu-flea, I. Alexandrescu, Vintila Ros(ati,Gr. Crisenghi, si alii al caror num e nune aducem aminte.

lneercure de scandalUn individ beat, care dupe Imbraca

minte semana a fi potcovar sae fiera r,intrase In gradina Ciocarlan, dupe ce e-lise din cârciuma de alaturt, unde erat]stranai agentit politienesti, Incepuse aface scandal.

In momentul cand Incepuse se vor-beasca d. general Florescu, acelasi in-divid Incepuse se Intreruptt si se facetsgomot.

v

At,,t;dinea derma a eclat( ni:or a fa-cut se nu 's! ajunsa scopul.

ItanchetnlSeara, la orele 8, a fost un banchel

In gradina Cioeârlan, la care an luitparte vre-o persoane.

.S'aü ridicat mat muitÈ,toaste.Cel ;intï,iü g t(t+skidticat de d. general

Florescu pentru prosperitatea judetu-lui 1Tïmbovi(a.

D. I. Ciuflea a ridicat tre! toaste : unulpentru cPi fret' leaden absent!' ai oposi-iiunii unite: dd. DumilruBratianu, Las-ear Catargiu si G. Vernescu ; altul pen-tru armata romana, si al treilea pent rud-na C. A. Itosetti.

D. C. Boerescu a ridicat un toastpentru presa romaneascn, care aperaliberlatile publice.

Acestut toast i s'a respuns de rapor-t(trnt ziarulut Rontdnia, multumindd-lui Boerescn si rtf;_ându-I ca si peviitor se's' ridice vocea autorisatit Inparlanent ori de cale ori guvernul seva incerca se aduca o atingere liber-ta(i' prese!.

S'aü mai ri(licat toaste de d. Gr. Cri-scnghi In amintirea lui Costache Rosettide d. Geani pentru teranul roman, ded. Vintilti pentru femeia romana, dereportorul Rom/btu/0 pentru resturna-rea colcctivistilor pe care i-a asemünatcu lacustele, de dd. C. Raceanu, Zoiadisi altii p(ntru triumful oposi(iunci, etc.

INFc7RMATIUN I

. \fli(m cii d. Ion Brâtiann si -a ex-primai nemultumirea in contratndinei d -lui general Leen in cestin-nea drepturilor de vtanâ asupralemnelor.

Primul ministro a adâugat, cìtpentru a doua oará presedintele Ca-merii 'ï a jucat un asemenea ren-ghid.

I). Brâtianu are ele gitnd se?.-0 larevansa ïn contra d -lui Leca laSenat.

Discutiunea asupra acestei ces -tiuni va fi din cele mai vil ; së crede,ca de sigur Senatul va reveni asu-pra votului Camerii.

st0 persoanzt ce vine de la Ploesti

ne spune tit cantitâti mari de marfitaïs trecut pe acolo venind din Aus-tria. In opt zile, ne zice acea persoanâ, ttü sosit in gara Ploesti 30de trenuri incârcate cu marfâ ve-nind de la Predeal.

it(5tim in Ranìittia lilercï:Guvcrnul austro -ungar pare a In-

cepe politica de coercitiuue, pe careo predicâ ziarele monarhiei. Com-paniele câilor f'erate ali den untattarifurile de transporturi, cu pre-tentiune de a -si face tarifuri de pro -tectiune peste tre! luni. De o partetarifurile conventionale ale drumu-rilor de fer trebue st' fie respectateinch case luni, de alt& parte guver-

nul nostril a si primit propunerìpentru stahilirea unui transit ger-mano- rnso- romiln.

3tSe anun(i( pe asta searir o intru-

nir intima a senntorilor si deputa-(ilor mnkriti(ii. In sala Senatuluï.

Duminieit se va tine la Severin ointrunire publici. mire alte per -:.oane, care vor lea cm-elite] la aceaintrunirc, pntem cita pe dd. Al. La-hovarv, Petre Grâdisteanu. Dim.Brhtiann si poste d. G. Vertiesen.care crea cam bolnav, dar caremerge mai bine.

it1n urma invitari fitcutit de guver-

nul fronces Romanici, pentru par-tici pa rea la espositiunea universautce se va face la Paris in 18811, gu-vernul Romanese a si réspuns cilva tua parte la Expositia din Paris.

Eri d. de Coutoully, ministrulFranciei a avut o lungl întrevederecu d. I. C. Bratiann.

itProiectnl de lege pentru reforma

invitïtmfntulni întimpinit mari di-ftcultâti In comitetul delegatilor,In 3 sedinte consecutive nu s'aü pu-tut intelege nisi niñear asupra ea-

relativ la inftintarea lieee-lor (le fete.

Aflam câ mai multe amenda-mente s'a ü depus In comitet.

Regele si Regina ad pitr(itsit LunlGiurgiu cu vasul Stefan eel mare.Eri la 8 ore dimineata ali sosit laTurnu- Mâgurele.

3tL'Eloile Romaine a primit din

Tirgoviste o depesh prin care se zitecis 20 de personne nit fast la Intru-nirea de la Tirgoviste.

Vointa Na primeste azi ocorespondentâ din Tirgoviste princare se zice ch erenü fata 150 dcpersonne.

Care din duo! minte? Noi credemca arnandul.

itSenatul s'a ocupat eri In sectii

cu numirca delcgatilor pentru ta-riful autonom si a mai studiat douaproecte de lege, unul relativ la unimprumut al comune! 13uzâü si eel-alalt relativ la apele minerale.

Societatea de bazalt artificial de laCotroceni, a solicitat de la comitetulBursei Bucuresti a se admite la cotaolicialâ actiunile sale, care reprosintâ un capital de 1,500,000 lei,

impitrtit in 6000 netiuni de e;tte 230lei. Cererea va fi probal,il a(lmisàinsâ numni pentru operatiunile peban! gata.

itSe strie B'uìtrìììi'f tl din T. -Ma-

gnrele c1 d. prefect Chiritescu eontroleazii ziarele mainte (l'a se pupein vilnzare si cil cele ce nu 'i lilacnu se pun In vC.nzare.

DEPESI TELEGRAFICEI.c+ncira, _ \1:tiìí. Standard,

credo c,( l'arlamcnlut se va disolva lunavíitoare, In urina respingerit probabila bilulut irlandez.

Boma, '25 \1aiü. Se cunoaste a-mini 457 resultate clin 50S alegert. Can-oida(ií ministeriali alesi stint In numerde `_'í!.

New-York, `?`t Maid. Grevele seImputineaz;í It( Statele-Unite.

CRONICA10 Milli si \alio ron>I:ìna

Am fagaduit cä volli comunica citi-torilor mare parte din depesile pri-mite de catre suverani! nostrii, Inziva de 10 Maitl, si trebue sil me inde cuvint.

Nu doar ca pentru aceasta a'si flburghez !...

Natia romín,(, In anul acesta, si -amanifestai sim(imtntele de devotamentsi iuIire catre bravul capitan, en ospontaneilate partieularà, precum amarturisit'o un ziar puired de... guver-namental.

Cea d'atti depese cosita a fost aceeaa Elve(ianului ( ?) de la Florica.

latiti coprinderea :

Nad%jduesc se ve fig consilier Incamulti ani de sci tnainte. In ásemeneacnz, Majestate, primit( expresiuneacelui mai profund devotament, din-preuna cu o oca de uni proaspat.

I. C. lJi'alianu.

A doua depese de felicitare a venitdin Giurgiu din partea d -lut TrandafirStefi(nescu, primarul orasuluI :

In numele orasuluí Giurgiu, v( urezse traits si se domnití ant multi vi fe-riciti peste aceasta tara. Ve comunicIn acelasi limp ca Giurgiuveni' as-teapta cu ncrnbdare se ve ai +ìa Inmijiocul Ior. Ve asigur o primire cumWatt' mat avut'o aiurea.

Trandafir sau Rose Slefanescu.

A lreia depese din Craiova.

Cea mai buna urare pe care o potface majestntei voastre, Sire, cu oca-zia tile! de 10 Maiü, este ca, daca a-veti de gond se facet! o c,ilntorie printara, precum am auzit, se ve feritlca de foc de a mat trece prin Craiova.

Pentru serbarea de asta -zí consiliulcomunal a votat 15 franc! si 25 de ban!.

St trait! Majestate !Prefect Vorvoreana.

FOlTA ZIARULUI «EPOCA»

oFORTUNÉ DU BOISGOBEY

VELUL ALBASTRU(Urmare)

Depositiele f%cute de Fabregucttesi de cei do! prieteni nu conchideaü deloc contra necunoscutulun care le as-culla cu o satisfacere prea batätoare laochl. Cu toate acestea Comisarul nu seconsidcrá batut

Att auzit, zise el,acesti domnlnu voesc se 'sï ea asupra-le responsa-bilitatea de a afirma cä sunteti d-v. darvoid ajunäe fart greutate se stabilescidentitatea aceste! femel. Chiar dacanu void g%si asupra'! nici o carta devisita, niel o hârtie, ea va fi de sigurrecunoscuta la Morgue, undo o void tri-mite. Nu ve mai cer numele sea, pen-tea ct pretindeti ca nu o cunoavtetl,dar nimic nu ve Impedica, Smi tnchi-puesc, de a 'tat spune pe al d-v. Cumve numití? unde locuiti? si care esteprofesiunea d-v.?

Nu voesc a v(; respunde nici la a-ceste intrebart, nici la ori care alta,replic% hotarât necunoscutul.

Fiel judecatorul de instructie vasti foarte bine se descopere cineEUntetl.

Lut poate ti void spune d-v. nu

voia spune nimic... mai cu seamàaci, Inaintea oamenilor cart m'ali a-restat.

Acum, nu ttlin ramane de Cftt ll vetrimite la politie. \'e voiú conduce easingur. Brigadier cauta o trasur%In urma veti ca corpui acestei teme'se fie dus imediat la Morgue. D -v.domnilor vë puteti retrage, dar vetibine voi a fi la dispositiunea magis-tratuluí care va instrui aceasta afacere.Veti fi probabil chemati mai ne IaParchet.

Aceasta Invitare le -o adresn comi-sarul ca si un ordin si cei tre! martorieviri imediat din sala unde era inoarta.

Se oprira sub peristitul spitalulutilotelul -Dieu pentru a mai vorbi vivnzura ast-fel ca câte -si tre! aveaü opi-rl(ulli deosebite asupra straniel afacer!Iu care el jucase un rol important.

Fabreguette persista In a susine cabarbatul arestat ar fi In adever asa -sinul ; Daubrac nu se pronunta si Me-riadec Inclina a crede ca acest domnera vietima une! greself.

Internul sfârsi aceasta convorbiredeclarând ca ora visitei de seara a sositsi trebue se se duca spre a 's! face ser -viciul In sala de chirurgie.

Meriadec ramase singur cu acest eu-rios artist cari 'si petrecea timpul apescui In Sena In loe de a desena In a-telierul sed, si se coborâra Impreunape piafa care Inca era plinti de cu-riosi.

Fabreguette parea prea dispus a facecea mai desavarsita cunostintä, darMeriadec nu Linea asa mull. Din contra

ar ii voitja sta purin cu acest baeat care'1 fucurcase Intr'o aventura, unde el seterrea ca a facut de la Inceput un pasgresit si ast -fea sta pe gândurt dacatrebue se mai prelungeasca convor-birca.

Vazu tnsa Indat% ca nu se ponte lesnesslipa de omul cu fesul rosu si trebucase asculte,o n,ultime de lucruri hazlitfard a mai socoti istoria acestuï perso -naj, care era UIL adtverat bohème, traind de azi pana moine, tari grije vi ve-sel ca o vrabie libera; un baetoiü dedoue -zeri si cinc! de ani,nu raü.plin debune intentiuni, dar de loe serios.

Acest Fabreguette spuse atâtea si a-tâtea In cât sfarsi prin a interesa peMeriadee care 'I Invilii se vie pe la dân-sul In strada Cassette.

De alt minterea trebueaü se se ma!Intitlneasca, cite! amândoi crasi se fiecitati ca martori si escelentul baron segândea ca ar putea se ajute pe aceststrengar artist ca se scape din lipsa Incare vegeta. Si aceasta 'I -a facut ca se'lInvite sé vie pe la densul.

Su desp%rtira Lunt prietenf. Fabre-guette farà a se mat preocupa de ur-marile arestarei unui necunoscut, roer-se se'si caute trestia de pescuit care ouitase pe marginea garlel si lasa peMeriadec se 'sí urmeze reflexiuni-le lui.

Reflexiunile amiculut lut Daubraceraü foarte triste, caci, cu totul con-trario artistulut tara atelier, el lua a-cesta afacere foarte In serios, cu toatainima, si se terrea ca a contribuit se

faca a fi tncarcerat un nevinovat.Acest down, pe care comisarul 'I-a

espediat cu atâta usurinta la arest, s'aapärat cum trebue a se apara un omonest.

Meriadec g%sea asemenea ca era foar-te greü de a cunoaste adeverul In a-mists. stranie afacere.

Mai Intâiü s'a primit, far% a se con-trola, declaratiunea lui Fabreguettecare pretindea ca tir fl vazut de la o dis-tanta foarte departata scena dupe plat-forma, pe când foarte bine, s'ar li pu-tut Insela. In realitate, poate se nu fiede cat o sinucidere si daca In adeverfemeia a fost asvârlita din vârful tur-*lului de niste mâiní criminate, ar fitrebuit, Inainte de toate, a se asiguraca doamnn.cu voalul albastrusicavale-rul sea eraü singurl In turn In momen-tul catastrofe!

In loc de a se face aceasta s'a pus manafnra a se mai gândi, pe primul individIntâlnitIn scara,In momentul când el secobora.

Acest visitator a respuns, este ade-vérat,ìntr'un mod In cat a agravat ba-nuelile si In cele din urma a refusat ori-ce esplicatiuní comisarului care 'i lmainterogatorul. Dar tonte acestea nu suntmotive pentru ca el se fie culpabil. Me-riadec Inclina chiar a crede cá el nu vaintùrzia de a se justifica cu desaver-sire Inaintea judecetorululde instructie.

Asteptând ca acest magistrat së'I che-me ca martor,se gândi se complecteze,pentru satisfactia leí personala, o an-cheta care 'i parea Malta foarte grab-nic, si 'I veni Indatn ideea sa meargase visiteze ceca-ce se numeste, In stiljudiciar, teatrul crime!.

Poate ca dorinta de a revedea pe lin-

gerul clopotniteí era lucrul principalto hotarlrea ce o lua iustautaneü de ase sui pima pe plat- forma, nude nu seputea ajunge fnra se se treaca pe dinaintea odaib pazitorulur.

Roza Verdiere II Incântase si el sesimtea atras catre aceasta blonda co-pila de un sentiment pe care nu'! Inte-legea Inca bine, dar care sentina foartemutt cu un amor nascend.

La treí -zect si opt de ant era aproaperidicul a se amoreza la prima vederede o copila careiaar fi putut se -i tie tata.Dar cel din urma din familia Meriadecera de un temperament foarte nobil,gataa se aprinde pentru do! och! frumosi,tot atât cât si a se devota pentru aproa-pele sea!

Era o träsura mal mutt de asemanarecu don Quichotte care ajuta pe top ne-dreptatitit si lut.ica nebun pe Dulcineea.

Viaja sa, ca aceea a eroului sal), 's'o petrecea In a apera pe opriwati si a a-dora femeile car! prea Min le pasade el.

El era nnscut In fundul Bretaniei, Intara Concarneau, dintr'un parinte deveche rasa care voia se faca din el ungentilom de taró, locuind In casa sa siIngrijind de movie si acest tata l'a Im-piedecat de a'sf urma voca(iunea.

Tènerul Meriadec ar fi voit se fie ma-rinar sad soldat; neputènd a -ví Inde-plini aceasta dorinta, fu nevoit se nufaca de cat a vena, a umbla calare si ase gândi necontenit la resbel si la amor.Când ajunse stapan In a trai cum Iiplace, el trecuse etatea In care se puteaInca intra In armata vi trebui sis se mul-tumeasca, de a voiajea c%utând aven-turi cari nu i se presenta de loc. In 1870el se facu voluntar, dar ocasiunile de ase distinge I! lipsira si dupe resboiü else aceza definitiv la Paris, unde traiaconform gusturilor sale.

(Va urna)

PUBLICITATEA

ZIARLLI I . , EPOCA`

Tiraziu 1.000 de foi

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina IV, linfa

30 baniAnunciuri reclame pe pagina

III linfa 2 lei.

Din Botosani :Cu ocasia aniversarei procl:imarei

regatulut român, aduc la cunostintaMajestatei Voastre cä tara este eu tro-nul, eu toate ca s'a rasp3ndit sgoniotulc& la Rotosant opositia a fost aplau-data când v'a criticat.

Toate sunt minciunt si ve afirm peonoare ca la Intrunirea opositiet n'aitfost de cat straini.

Dec t propun expulsarea tutulor strlsi-nilor din tara, afara de MajestateaVoastra si cu familia.

Prrfrelul rle Bnlnsani

De la d. Stefan Relu:Sunt la ordinele Majest &cet Voastre

pentru ori -ce comantle,serviciul promptsi onest. Discretiunea e garantata.

SLi traits si sa domniti fericit !Stefan Belli°

Din partea poetulul curtei :Se traiti Maria 'l'a

BumbarasasaPrecum si familia

Bu mbarasasa.Del serbo

Candidat pentru Bene- Morenti

Din partea Natie) :Sub- scrisil, cetätent pacinict si ale -

galori afaril din r[nduri, venim Cu eelmai profund respect, F,rcelenlä, a de-pune la picioarele tronulul devotamen-tul nostru si asigurarea ca si la alegerile viitoare vom scoate pe sprtn-ceana deputati d'ai nostril si d'ai Ma-jestatei Tale, care se 'tt mat voteze Incaun rand de apanagia.

Cu stimaRado Mihafu , robot', Lipieru, Laptaru,

Curcangi mal multa indescifrabill.

Din parten zi.irelor dinasticeNot, ziarele cele mat bine informate

si care represent &m opinia publica lu-minata a taret, depunem la picioareledinastici simtimintele noastre de dra-goste si devotament cetre tron.

Inaintam tot o data si chitantele deabonament pe anul trecut, care n'a fostaclaitat pana asta -zi de si am sustinutapanagiele.

Pentru majestatea voastra facem unrabat de 25 0/0 stiindu -va ca averi casagrea.

oinln Nationale. i ;toile Hou-ntaine, 'I ele;ral'ul, Iteforua, I i-beralul Bulcarester 7'tt:;1lal.

Frumoase felicitara, nu 'i asa !Acuma In urma am auzit Irisa ca

s'a scris prin gazeteca peMajestatea sa'1 ar fi tratat cam rail Si chiar cu hui-duieli la sosea In ziva de 10 Mai, Indreptul caselor d-lut Cogalniceanu,precum si la Giurgiu.

Eü nu cred eä poporul se fi f&cut unaca asta.

La Bucurestt lucrul trebue sa fi fostorganisat de politie pentru a compro-mite pe d. Coaalniceanu, carele In aceazi mersese la palat. Cat despre Giur-giu eü cred ca si aci a fost vre-o Ince-paturä data de care primarul RuzeStef&nescu, pe care colectivis tif ar fivoind sel departeze de la Primarie

Si e lucru stiut ca nul e Roui fardspinl.

Radu Tandäró.

CARTEA VERDE

Carlea Verde a esit de sub tipar. Esteunmare volum care confine multe acte im-portante pe care le vom analisa In malmulte numere.

Dupa sedinta din 25Aprilie (7 Maiïl)negociarile fur& intrerupte, si minis-trul afacerilor straine adresä o de-pesa ministruluf al Romaniei laViena, informandu'1 ca delegatii aus-tro-ungari declarasera ca nu potprimi cererile guvernului roman, fnceea ce priveste cerealele si vitele, sica trebuesc se astepte noui in-struckii de la Viena Inainte de a re-

lua negocierile. Aceste instructiunide si sosirá nu fora. comunicate d.cat verbal miuistruluf nostru de a-faceri stráine. Cuprinsul lor te.,tualdupé o notitä scrisñ de propria manaa baronului Mayr e aceasta :

1. Mentinerea tratamentulni na-tiunei celei mai favorizate, c a basaa unui tratat de incheiat.

Concesiuni pentru grûne in limi-tele indicate in cnnvorbirile de laViena.

Reduceri la drepturile vamalepentru vite, in caz de a se ajiingela un resultat. Aceste concesiuni nupot fi Meute de cat sub forma sti-pulata in vechia convcrtiurie.

Inscrierea In corpul tariflluï :a-:a-cestor COiceslulli nu e, admisat deministerul austro-ungar din causacñ ar deschide calva acelorasi con-cesiuni Stat.elor-Unite din Americasi Rusiei via Fiume si Trieste.

2. Guvernul din Viena spre a de-feri la dorinta exprimata de guver-nul roman, opineaza ca delegatiiveterinari sc functioneze ca espertiIn negocierile tractatului de comertpentru chestiunile speciale. Ches-tiunea veterinara va fi enumerataIn programul discutiunilor, far(' re-ceptia ofir,ialñ prealal,ila.

Consiliul de ministriï roman in-trunit chier in ziva comunica.rii a-cestor instructiuni, a constatat chele nu modificä 3ntru nimic decla-ratiunile anterioare, si cal prin ur-mare, nu sunt de naturii a da loe lanoï desbateri. Ministrul nostru deexterne inclieiá nota sa catre d Ma-vrogheni aratïindu-ï cum n'a pututIntîtlni in aceiasi zi pe baronul Mayrspre a'i comunica avisul Consiliuluide ministril, si areta cum cererileguvernuluï roman fn privinta ce-realelor si vitelor find respinse, ne-gocierile aft fost intrerupte.

La 12 Maiü 1886, baronul Mayrinformeaza pe ministrul nostru deafaceri straine ca a comunicat de-legatiloraustro-ungari ca, In vedereadivergintei d'opiniuni asupra ces-tiunii de principii, guvernul romïnnu vedea posibilitatea de a relua ne-gotiärile suspendate, pentru reänoi-rea unui'' tractai de comert.

Baronul de Mayr mai semnaleazaIn aceasta nota cä a comunicatdelegatilor austro-ungari intentiu-nea guvernului regal de a se con-semna Intr'o ariecs& rectificärile pecari d-lor a cerut se se Introducaîn protucoalele sedintelor.

La pag. 131 a Cürti versi, flgu-reaza o anecsa din care estragemurmâtoarele, cari poarta semnäturiledelegatilor austro- ungari.

Acestia constata cu parere deréa ca cererile do cari Romaniaface se atirne încheierea unui nontractat de comert, fac primirea lorimposibilä, afara numai daca tir fise compromitem sitnatia economicaa Austro - Ungarici fiata de cele -Faltestate.

Inafarft de aceastñ eonsideratiune,care ar fi sufcienta spre a face ste-rile continuarea lucrâr.ilor, Roma-nia refuzând tratamentul natiu-nei celei mai favorizate pentruo serie de articole cari 'si aitimportanta lor dinpuntul de vedereal esportuluf austro- ungar, provoacaun principia neusitat ln tratatelemoderne si neacceptabil.

Cu toate aventajele esceptionaleoferite de noi adäogä delegatii aus-tro- ungari, Romania voeste se cre-aseze comertul nostru In conditiunideiuferioritate fatit eu cele l'alttepu-teri, cari an conventii eu Romania.

Cartea verde se termina cu undocument sub. No. 29 semnat deP. S. Aurelian, purtând data de 2(11) Main 188G, In care presedinteledelegatiunei romane la conferintavamalä din Bucuresti, luand act deplecarea delegatilor austro - ungari side declaratia baronului Mayr, Incalitate de prim delegat Austro-Ungar cä nu e sigur asupra zileicaed ar putea reincepe conferintele,inainteaza Ministrului nostru de es-terne tonte actele In cari sunt con -

semnate lucrarile tor.

EPOCA MAIU

DINTR'0 ZI INTR'ALTA

1:xpcrilia alnl:r:l -t luluPan& acum duos ant, amatorii beh-

lor -arte aveaü rare ori ocasiunea de aputea vedea progresele facute de ar-tistii nostri in pictur& ; i sculpture. Ta-lentul tor ramiluea aproape necunoscutproductiunile for eraü espuse numaiIn streinatate, cunoscute mai mutt destreini de cat de noi.

Din când in când, Intro baraea cla-dita tinga biserica Stavropoleos se des -chidea o expositie. dar lipsa unui localbun, lipsa mai ales desavârsita a lu-minet, nu Indemnaü pe artistií nostrisa'si triniita operile.

C) societate de tillers s'a intocmit deputiva \reme si n'a crutat nimic sprea r sp:ìndi productiunile artistilor nos-tri, spre it desvoila gustul picturei. A-fondat un club, a dal cite va sei-bartcare din neiorocire n'aü avut tot suc-cesul ce ar li meritai. Acuii in saloa-ncle et, a deschis o exposi tic de picturasi de sculpture din care ne grabrrn aindica cititorilor nostri operi le carine -aü parut demne d'a ti semnalate.

Am observat mat cu scarna :No. 10. J. Andreescu. Stdnci eu

mesteacän-1. Un peisaj cam strain, a-mintind uncle opera ale lut Français.

No. 3. Id. Interior de pädtne.Un teran Imbracai In haine albe ,

chiuind dupe cine -va. Apucaturí im-presioniste.

No. 2.2. Grigoreseu. Lit tdrg inMoldova. Desemn si colorit, cam inco-recte. Impresia destul de exacta.

No. 24.-- Grigorescu. Pe nlargineaGälle7. Calarasí trecitnd pc inalo) °neigârle. Pictura exacta ca impresiti. Jo-cul de lumin& pe apa gresit.

No. 27. Grigorescu. Studift. Pei -sagiü de zor de zioa. O taranca si uncopilas trecând peste câmpie sub unmesteacan a caruf frunze argintií suntmiscate de adierea vantului.

Tabloul pare scaldat In vapaia azu-rie a diminetei. Studiul e plan de merit.

No. 31. Grigat rscu. Crtlug impre-jtu tal Bar/izotltrlta. Reproducere feri-cita a vederei compiei din apropierepadureI de Fontenebleau.

No. 40. Fee (D -na X.) Fiori. De-semnul las& de dorit, dar impresia ge-neral& e exacta si pl &cut &.

Nu. 4l. Feldictni. O falä eu fiorì.Este de mirat cum s'a admis eceastalucrare care seamana mai mult cu oclaromolithogratle.

No. 4.2. Emilia (D-na V, C.) UnGätran. Capul e bunicel. Bustul slab.

No. 45, Mirta. Portretttl D -nei M.B. Foarte reusit de si desemnul mâi-nilor e cam slab.

No. 47. Mirea. Porlrelul D- i,ioarelElena Lahovary. Un copi! In rochie ro-sie-reesa Cu vigoare pe un fund de plusverde. Piciorusele sunt Intinse pe opide de tigru. Asemanarea e surprin-z &toare. Artistul a reprodus eu mull,amaestrie espresiunea de veselie lini-Obi a gingasulul sea model.

No. 411. Mired. Purtretul d -lui Ro-bert Halfon. Un copi! ros pe un fundalhastru. Sa cunoaste cd d -1 Mirea eelev al lut Carolus Duran.

No. 53. Mirea. O peistorilä de laCdmpulung. Tabloü câmpenesc ce a-minteste farmecul doinelor populare.

No. 54 si 55. Mirea. Tigätzettle.Bun.

No. .57. Mirea. Atacul de la Grivila.Pictorul s'a inspirat prea mult deSmdrdanul lut Grigorescu de cenusiememorie.

No. 64. ,te fetttescu. Pe zntdu ntdrif.Respect mortilor.

No. 65 Vermont- Fiori. -Un rug japo-nez eu un buchet de toporasi lucraregingase, pictorul ar fi f &cut mai bine seacopere masa.

Nu. (38 Vermont. O (igancä.S6 vO,d calit &tí Insemnate ce depot& la pictor mutttalent, dar d. Vermont mai are nevoede studií serioase.

Ajungem la partea expositii care ne-a facut impresiunea cea mai buna.Voiu1st vorbimdeaquareleled- luiGeorgescu.Spatiul ne lipseste pentru a le descritonte precum ele ar merita'o.

Vedem In aceste aquarele o calitaterara : originalitatea. Artistul a studiatnatura, ne d& impresia esatta, cu unaccent foarte personal. Apreciäm cuatât ma! mult aceste calitatt la dânsulcu cût lipsesc mai mutt celar l'alti ex-posanti

Fitt originali, domnilor,pentru Dum-nezeül Dati un avent noü. Când va ventun Eminescu al picture! noastre?

Lipsa de spatiü ne opreste d'a citaa't -fel de cat in traccat, portretele d -lorCerkez, Minou, Davila. (Deseninurí).

Sculpturele sunt aproape necunos-cute.

Intr'un cuvant,t:ntatiia fericití, suc-ces mare,

Y.

CORPURiLE LEGIUITOARECAMERA

titi'editt(a (le Marli 13 -ilrtitt 18:C6

Sedinta se deschide la ora 1 1/2 subpresidentira d-lut Dimancea; de tata 05onora bill.

Se dapunela biuroü un proiect de legedin iniciativa Camrrei penlru a se fixala duo :i !uni vacaaita cea niarr :: irial-trt Curti de Casatie.

1). Srfettdachi Intreabä pe guverndaca n'ar fi bin? ca se se Infiinteze osocietate roni3na de navigatie pe Du-n re:

La ordinea zilei urmarea discut.iei a-supra art. 8 din o legea autrntificareiactelor.

D. Gr. l-rtlttn-escu sustine nn amen-dament an Intelrs Cu lob iidvorati! afie responsabill rte actele de notariatpe cure le f:ic.

D. Al 31rnOGilutrnt, combate acestaniendanteut, pe care 'l sustine d. ni-nistru Statescu.

Art. 8 se voleaza cu amendamentuld-luí Vulturescu.

Art. 9 se voteaza f:ïra discut.ie.Se da citire art. 10.Dupe o scurla discutie in care par-

ticipa d-ni! Mr7tte.ccu , Iepuresezt , I.Mrtrghilntnrnz, 3linistrul Jrtstiliei, etc.articolul se voteaza nemodific:it.

Se da citire art. 11, 12, 13, 1'i si 15 sise \oleaza l'ara discutie.

Se d& citire art. iG.Acest articol opreste pe judecätori a

se deplasa gara din oras pentru a in-strumenta actele persoanelor bolnave.

1). N. l'ohm'', combate acest articolsi propune ca judeciitorii si) fie obli-gati a merge si la tara si sa nu creezeun prilviegiü pcntru locuitorií din oras.

D. Epttrescu propane suprimarea a-cestui articol, ast-fel ca judecatorul sanu mearga niel la locuilorit de la sutenici la cci din orase.

D.Ministru de Justifie combate am-bele amendamente si cere mentinereaart din proiect.

Se suspenda sedinta pe 5 minute.La redeschidere d. raportor arata ca

s'a dat o noua redactie arlicolulu si cad-ni! Voinov si Epurescu 'st-aü retrasamendamentele.

Acest articorl e formulat In Iutelescä pentru locuitorii afara din orasul deresedinta se fie delegati judecatori deocol.

Art. se voteaz&.La ora 5 si 20 Sedinta se ridica.

Pencl.

SENATUL

. erlinla de Marli 13 Maiü 1886

Sedinta se deschide la orele 2 si 1/2sub presedentia d -lui D. Chica.

Dupe formalitatileobicinuite, si dupece se anunta ca a sosit la biroü o tele-grama prin care se contesta'censu d luiPivnitescu ales In locul lui (Iism:nsenator de Bora. Dupa propunerearoulut Sena torii tree In seetiunii pent rua se ocupa cu tariful Autonom.

Reporter.

STIRI MARUNTEInauguraren noulul local al scoalei de

podurl si soselc se Va face la l5 0ctombre.

fitirea respândita ers ca Miulescu s'ar fispanzurat este inexacta el se gaseste inchla Vacarest1 si va f transportai peste cate-a zile la Telega.

D. dr. Palauz, care mai zilele trecute asustinut cu succes, tesa sa de doctorattitainlcit Facultatel voastrede Medicina vafi numi) in postal de medic secondai' la spitalul Piatra. ..

Biserica Silrindar se va darsma in loam-na aceasta. in acest loc se va face unmonument si imprejur o gradinai.

Se zice, ra d. N. Cristescu, noul inspec-tor de Politie, ar fi nemullumit eu noulsa post si ar voi sb'si dea demisia.

In strada Romana s'a ghsit, un inch-val allume Nika Moise, cäzut in strada taracunostinta. Truisportat la spitalul Filan-tropia s'a constatai cd capatase o insola -tiune. In urma îngrljirilor date s'a facutbine.

Maine scarti Ruy -Blas la Teatrul Natio-nal... pentru aniversarea morfil lui VictorHugo.

u cununa n'a (epos zice Bottai nia liberasocietatea ilraniatica la statua lui Lazar,dar serbeazü memoria lui Victor Hugo 1 Ceeste Ilugo pentru noi Romani'?

Insarcinatul de iifaCerl al Graciai, a pai-r &sit ieri Capitala..t

sutitem iuf.irt.rali c3 cU te:ureatului de logo relativ la reformam ulului, niai multi deputati vor propuneintlintarea agregatilor pe la dit'eritelc l'a-cultatt.

Aflam cu piacere ca academia linode medicina din Paris, a primi)lucrare a d -lui dr. Asiki r air Ipre fractura cavitatii Cl

D. General Falcoianu, seful marelul statmajor, s'a tnlors eri In capitala venind dela Pitesti.

!'LTiMF i11'tiRli.t'l'III). loan Brätianu a avut eri u

lungñ cun\urbirr cu d. Baron deIt1ayr. Illdittia dulra ncea intrevederepresediutele Consiliuluì s'a dus la d.Busch, ministru al Germaniei.

D N. G. Stñtescu, comereiant dinBuzi%ií si director al zinrului Uuirerts'a ïrifatisat asta.-zi la redaceia rions-tra si ne-a spus cä, din ordinul pri-murului din acel oras, a fost battitfn noaptea trecutä pentru ca in zivade 10 Main a lipit fn priivñlia sa lageamlacul din fatar aftsuri Cu urmr`t-toarea coprindere : «Jos ntittislru I.C. Brtilianu. Itozrtrlttiadoarnte pe Gro-le slrcitte: st7lurali rëtleprittl sheiu !Jos je fttilorii frre7 !»

D-nu Stätescu are o rand la cap,si alte cinci rani pe spete si bra(e.

Regele si Regina ail pñrñsit ascarala G ore Turnu-Magurele urmandu -sicälatoria spre Turnu-Severin.

D. Bslläceanu, ministru plenipo-tentiar la Constantinopol, a pa.rasiteri capitala Cu trenul Fulger, mer-gand la postul sen.

Se vorbeste despre (disolvarea con-Stllltllll COlilunei (Wald.

eSf. Sinod este convovat pentru

ziva de 15 Mai curent.

Functiunile de consul al BelgierIn Bucuresti,panä lanumirea titula-ruluf, s'a Incredintsat d -lui O. Behr -mann, consul al Belgier in Braila.

Suntem rugati a pune urmñtoa-rea lutrebare : Cui se drift socote-lile institutului surorilor de caritatesi In numele'cui a fost cumpäratäcasa a carex achisitiuni a fost l'ácutäcil banii acelei institutiunf ?

sDin Giurgill mai prilnlln urina -

toarele stiri.Gand a sosit regele la gara an is-

buciit huiduiturile pentru primaoarä.

A doua ocra ça cd a sosit regeleIn lata hotelnlui Dacia, s'an ridicatdin tonte partile strigatele de jusBrñtiani:, jos Regele, jus apanagiele!

Regele si Regina ab mers cale devre -o trei rute metri, in pas î mij-locul huiduiturilor, atunci a pornittrasura regala la trap pana la casaColonelului Costa -Eoru, unee s'a coborat regina.

De acolo Regele plecând singerpentru a merge la tabära a fost In-tempinat de popoe eu acelasl strigateln coltul aleiului despre casai-mapompierilor. In fine la intoarcereaimpreuna a M. S. Regina a mai Posthulduit in fata aleiuluï despre s'amasi debarcader. In acest din urma loea incercat administratiasc paralisezestrigatele poporului pria un gruede sergenti imbracati In costura debivolarisi condusi desergentii cala-reti Nicolae si Banco cunoscuti inGiurgiu Pa avênd de meserie d'apreceda pompele funebre. Aceastacontrit manifestare n'aisbutit de loe.

Se vede cá administratia a vrut sdadevereasca cuventul d -lui Mar -zescu : Rege de pompe funebre.

Citim In foaia ministerului aface-rilor stréine :

«Sosirea MM. LL. la Giurgiu afost salutata cu aclantaliuttï enlusi-aste a ïittregeï p011l4itut7 care, inmuse compacte, erea grJttzüdilä ïuz-prejtcrul gäri7, pe utile }i prctutindrnïpe ande trebuia sä lre<icr7 trenul

l'u numerul rteesla. admini,-Irrrliu ìnceleaza d'a Uinrile /in-rad d-lor abonali earc nu si-auminuit abonan>tenlul.

CASA UE SI_:!!l1ll;

I. M. FERMO-27,STRADA LIPSC:\NI, 27-

CUIttit 1. Rl'(l'It ( 1

i f Met; .

,.

5% Rente amortizablla . . .

5a ltent.t perpPtna . . . .

6% ()brig. de slat(eblt(f. dr st. druntn defer

7 ç, Seis. l'une. rut:tlr ...5% Srris. fune. ruralr .

7!);, Srris rune. urktne . . .

6% Scris funr. urbare . . .

5\, Scris. Tunc. rur.(le . . .

5 l,nl,runll,tul ronuinal .

pbli. 1:,-r 1.. 1u ,101r.ImpruruutulAcUutu tuic. 1,.tt, ni .

Actiuni Llacia-It :r.:u: , .

NatiOnal (.Credit noi!. ì :1- .

t Cónslrllc; ln:, .

Fabrila IIt' Il,irtlrArgint contra aurNitete de 11ancFt contra an*.Florin austriaci

CURtiUI. 3)i\ VIEN 1

NapolennulhucatulL, se MomnnlItubla It1rtie

('lItti(_'L DIN 131:It1.1\R,'nta :\ntort. . . . . . .

(l,,in nllri:n. . . . .

F. !t.,

Rulla h.1rtie

Cl'IttiUi. 3)G l'.VtltiRenta Itonn1nitLose otomana

tichimhParis 't ioni

la vedereLondra a Inni

la %.0itoroIhrlin 3 huntV:rna Lt \rro

1,011, .

1o.n:t5.I 2

1.1

10,,.Ìl.

102 :0

25.5,1'.212.e2

N. A. PAPAD.A.1AVOCAT

sir. (fis.., irvt /,'ni No. ,1'

rammermilr., , i{

i dj +1 'LIARULLTI EPOCA

FP(1C:\ 15 MAIU

Str:lcl: Episcopici, No. 3.

ANUNCIURI SI RECLAMEanuncinri pe pagina a IV, linfa 30 bani, annnciuri si reclame

pe pagina III 2 lei linfa.mok

1.l

BULETIN METEOROLOGIC

ii t( t it '1

PA7.I'I'IVA 1)E lI ECEALA.11 mit ('.e/(' li//rm(! (1(t .co nGiri/tt(i eine-ra ('ti tv'9fnwl (le hind al

Pro:. l),. Jaeger.nl,-: ntn , \,'nd nunl:ll noi sin_url dreptul de a fabrica vesminLcledc 1tinA

ce sr tl":nI::;;e ,l0,10-ul,t, \,stiminte zise Normale, precum si cuvetlurile drI,Ì'I;l (ur:,1fI 11r (:;Intiltt.

UNICUL DEPOZIT IN ROMANIA

AUX QUATRE SAISONS72 Gallia Victorlei 72, Vis-a.-vis de Pala.iul Regal

I)eelar:`inl eri nu recnnostenl ca \rr'itabile de Nit (]anelele ce segrlsese lll a('eastl casrt.Dr. Jaeger. W. BFnger's 4oehne Stuttgart.

AVISAtlìlud cri ( casa eunenrenirt (lnicï, introduce prin o amïtgitoare

e.iotra facer, a nl(ireri 11,1:1,24 re. CIIVIENTUL in (rrile llanu-!(IC(Il('. 114' 1ueiillitrlll :I :tlia:;e at,'i1llltlllYt r,ll,ll. ilustt'I eltnstttllatorlsl a In re('I,Illllild:l r'lt('111I1 1 i 1""'i i,(' 1i111ga

firma nonstrñ si un

U R S

ALBASTRU

I R S

ALBASTRU

(niel de cum un alt animal'..\ l t1 1 \1ír i,Illea (liils1IIIUÌIIri cinlen-tulni nostril re nlp,rati de 1alsiticat. I. B. WHITE & BROS -LIMITEDI-oNDRA

1 Ini".1r1 1

1

F

)i,

1 din ti!ralll:, .\rn1, .-.\n. 11 compose din 111 Comoro., eu u curiesltal inas;( ìn rarc :, aiL( rn,j,liil .uln uIt i

ilc Ilel,en,littla .\reslc rnse tttal aI`l Si r,

_r:ldini( inlportanLA. A se a,lre:±a StradaBat isle No. 11.

DE IICNIRi:Tde la 23 Aprilie \iitl'r,easele clin strada Aca-

demtlict Nr. 29. - .\ se adresa strada lia -tiste Nu. ll.

I 1: chi;ly d,t actin, pro-No.

i I11icl:(Ict Crrìnrluilrdin I)islr. \'Ii<r11, Pl. C:ìlnilea, (lurituriíSO pnl aultcsit It, I,ruptielar I:ni. Gr.'ulislca-nu, Piata .\mzi No. 1 Itucut(sli.

(Tto doreste a preda lec-IJ . jiuui pentru Claselc

Primare , lu schinlbul unet modesteplali.

:A se adresa la adtniuistralia ziarulul.

1 ' 1 1 ri causa arendïtrit )ro-o1.itti1,LA se 'linde (i to-

comobilti 10 cal potere Si o maSintl detreierat din fabrica Ilamson sistemuleel mal perfecÇionat ambele In perfectastare. Dorit.ori le pot veden la proprie-

Itatea Ptlscnní judetul llfov, adrestndusela d. E. Reimer 11(1111inistratorul.

ALEC1- A. BALSAVOCAT

Strada Dreapta No, 24

VIS -A -VIS nr-

PALATUL REGALM ARELE MAGAZIN CALEA

70 VICTORIEI 70

COLONIALE SI DELICATESELA SPERANQA

'Mi a sosit ape minerale de la ír,:11 sursele din ('rancia asenien(';Istn ;IS()rtat Ill I aZitltll men Cu sol telo! de :rosole' Itl'tlirti n11'11;7;2110 e ¡iSt'l,In Special eu (SC(Ienle 1r:ìnzettiLi ;ISenlene ;t ('u( /rrirrrr(t i, l,Ilì.rn i,g,,(',u ìstrteine din celo niai renutnite C iSe. 1711t(4'i sl)'Cine Si indigene etc.etc.. Colori pentru seilndurt.

Trufandale primesc In toate ziteh . Pctrache loan.

- -1,ÇOgIA 11'IODE I

¢oG

DIN CALEA VICTORIEI, G

I. WEICHs'a iizutat

in

Palatul Eforiei Spitalelor1:cr11 ttnr(it// Fl i :r.,o1'I.

3i0S1t1 11LECSIEl1 plasalt(!Inll,illllhÍircndeuza chine de ahuma pentru mal

nlull,l noi, (u iuc(I,errdelo23Apt die 1857..\ -e il,Irrni '1i (i l Ilis,rica ,\inzr i Nn. 3'I (:atra 1'icluricl 7(t.

ATELIER 11 ECA N IC

P. KEILHAUERNo. 59. Strada Isvor, No. - 59.

Reeonland IIteliertil nleii en Pompe de toate sistelnele, Fontânid'applique 0 Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tu-buai de fier, tuciu i i plumb.

Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri eu accesoriile, sgbea-burl de cuburîre inodore, capace de hasteale ele.

31.111E DEPOSIT ill: FOVEA (llllA3fE1T.aL:1Vase, socluri, avusuri, banci de gradina, grilaje (]e înljritdit

mornlinle, pilasturi si candelabri.

FURNITURI, INSTALATIUN! COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA

L.I./DE t

POLEITORIE

tt

; 79. - CALEA

!' r I ,

cata_nlrril. Inr\-;rzur, dr L0I-Ic1

A

a .-_ -.._ ._ --.. a __. a, 4,

{

1

!

¡ ts.: ..'.s al

TIPOGRAFIA(r ,, Jx :r r. -. 1 .J -.i,/ r.

BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI

iN P(ISiTIUNß A :dl?CLl'A 'LOT i(ri,I1:iL1[:1 .1"rlA,;.1 fU.Alil: l,l: .A(:1:.1ST.A ARTA (:U ACURATi:TA

Z I A. R E,:''tTIDI.ANE 51 Itt:Iintl]L\DATtT:

.,,,., ., ,.._

BROSURILl'C1lA'l'i: iN (:ATiACTI:I:E Et.7.1:VilI

1'ttl?('llItll,l: ``l \T FO.11t'l'F. JIO1/iat.1'l'I:

,-.. ...:,.`..._. fí:.'/ .,... ... w. -.. ..-..I

í-

1

NOUL MAGASINLE

qtPORCELANURI SI CRISTALURI

¡ 1' SUP. FIRMA J

115 lLlt1i I'll(13

i3 i.-S'trada, Lipscani, Nu.-35 $

t

)

I

rc, I,in 11ri-i111, ;

tate 5i near,iut.aLlt etc. prcluH1

or1-ce alte uh,jecte nccesare ntcua-

iriului,

PRECIURILE FOARTE MODERATE

1ERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE

S

Itucuretili-Itoman

STATIUNEAAraLtit,a 'l'rcnurilur

Tr. ac.ITr. p. 'l't. p. ITr. 111.1 'l'r.

BUCiirCsll p.P1oesllBuzitIt.-SAratFocsa nlMArttsestiAdjudBaca('Roman sos.

noapte a. m.11,00 8,3012,17 10,05

1,59 12,253,1r

d.4,16 Tr. 7.5,00 2.006,01 12,557,31 2,4()8,45 4,10

dim. p. m.

dim.745

9,3.5P. m.

1,002,153,385,156,39

11,15noap.

dim.615

8,195.007,5",

11,20'1 `23

0,:3811,00

Roman;elec.Bacali .

AdjudMarasestlFoc, m1

PloestlBucur. sos.

i t oivan- Ilucuresti,np. p. m. p. m.8.2.5 12.30 5,159.20 1,40 7,20

10.45 :3,52 dim. p. m. 10,2911.18 4,31 6,40 5,05 11,3(1

11.52 - 8,21i 5,45 12,4912.39 Tr. (ì. 9,35 2,141.46 11,33 11,00 . 3,333.33 1,35 8,05 6,155.00 3,30 9,10 11,30 11,35

p. m. seara noapt a m.

T1-ren\'i81e p

l' rgoviste-Ti t i 1t. g

p'4 59,30 6,10

Itucutsti-1 ìrriorot'a

51'ATiUNE.\.tvlarc:t'l'renuriturT. tul.l'1'. ac. ITr. p.

Bucuresci p.(.ÍUeltllej0lGtlergattTit1'itesc)SlalinaCraiovaFiliad1'.-Scveri uVùcior. sos.

p. In. dint. p.m4,05 9,00 4,30- 9,11 5,07

9,47 5,27

5,07 10,03 5,51(i,24 11,35 7,558,08 1,181 10.019,30 2,511 12,01

10,17 3,:101 1,0412,u3 5,52' 2,3112,0-1 Cí,15! 4,00

lalrciorova-13ucuresti

Vèrciur. pl.T.-Se\crinFilia.lCrai,ivaSlatinaPite?ttTituCiucanc5tlBucure s tl s.

scar,'7,458,09

10,0111,0012,282,233,11

4,15

11,0011,35

1,11

1,583,235,_36,50

sears7,55

noap.11,:3512,112,303,425,418,25

10,0i10,'i111,15

Tito- T@rgovistea. m. seara

Titu pl. 10,25 7,00Têrgovlste s 11,55 8,30

BUCURESCiGIURGIU

IArctarea trenurilorST.\'('IUNL.1 I1'. ful.l T. ac.I Tr. p.

dim. a. m. p. m.]tucurestl p. 5,40 7,10 5,30Filareí - 7,40 0,0.5(;iur_itt 9,25 8,15Snt;ud,t s,,s. 7,10 9,:30

GlURGIUBUCJRESCI

Smf rda pl.(;iuri iuFilaretBusur. sos.

p. m.9,95

3,52

a. m.8,00

10,3110,45

p. ni.5.405.,.>,,8,219,00

ltontan-lasi

Boman pl.P;-tae;ltllT. -Frtlniosiasi. So .

dint. I p. m.9,51 4,17

10,5i 4,151,5 :3 8,241.50 9,52

Iasi- Ron lan

Iagi pl.'l'.-FrumoaPAscanlRoman sos.

p. m.4,085,257,177,53

dim.6,528,35

10,0111,06

1 GALATIMARASESTIMARASESTIGALATI

\i'latea trenurilurSTATIUNE.II

I l'r. f. ITr. a. Tr. p.a. m.

Galat,i pl. 8,05Tecuciü 5,04 11,2:3MAritsesU 5,30 11,54

Mari c4i plTecuci ïlGalati

seara11,1311,17

p.m.4,105,318,30

Ad jud= l'crg;:a1-Ocnu,

\djud pl.T.-Ocna sos.T.-Ocna p.

Adjud sos.

p. m.4,156,10 a. m.

10,3512,1:,

Consta:nta-Cc rnavoda

Constan4a pCeruavodA sCernavodtipConstanf;a

112505,025.509,10

dim.9,10

11,222,004,2`a4,33

l'luesli-tilanictilxnic-l'loestilrèlarca trenurilorTr. fl.ITr. ac.ITr. p.a. m.

10,4512,40

Ploesct pl.Sl,inicu sos.

p. m.Slitnic pl. 6,011Plocsti sus. 7,50

TECUCIUBERLADBERLAD-TECUCIU

Tecuciil pl.I3ùrilII sus.

a. m. a. m. p. rn.6,15 11,40 5,308,00 1,50 7,45

il. m. p. m. in. p.B,»rlad pl. 8,/i) 2,50 8,60Tecuci it soy. 10,40 4,50 10,25

Iasi-Ung hcniUng hcni-Ltsi

Iasi 111.

U14:henl s.

l3m.3,49

a. m. I11,50

1,211

p. m. p. m.Unzheni pl. 2,00 /i,40iasl sus. 3,32 6,12

PLOESTIPREDEAL PREDEALPLOESCI

Ploestl pl.Campina

Predeal sos.

dim.10,0005,29P. m-12,

dim. seara8,49 7,019,51 8,02

11,10 9,45

Predeal pl.SivaiaPloell sos.

P. m.5,406,198,10

p. m.5,506,52(;,42

dim.7,308,099, 55

VERESCIBOTOSANICAMPINADOFTANA

.\ritt. Tren.ST.\'l'iUNEi 11'r.ac.l p.am. I

Verescl pl.Botosaní s.Botosanl pl.Vere,ci s.

p.nl.2.032,035.217,21

p.m.9,49

11,423,131,55

a. m.Campina p. 11,20lloftaua s. 11,40 p.m.llofLaua p. 6,40Cámpiva p. 6,58

l;atlatti-13u.eu-tuzcu-(.a>lllaat i

Galatl pl.BrililaBuzi!it

tamp.

'' 2i1,15

a. m.

8,15

Buz(..it pl.BrailaGalati sos.

float).11.532,21

p. m.12,45

3,:314,/5

PAS CANISUCEAVASUCEAVAPASCANI

Pascaui pl.Vere =ciSuceava 12,23Suceava ,' 5,00Veresc', 5,40PAScanl soi. 6,41

dim. sèra10,401 7,1512,08 9,17

10,09(1,547,519,15

Bucuresci. - Typografia « Le Peuple Roumain,.e strada Episeopiei No. 3.