LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

Cu fotografi a ne întâlnim zi de zi: în albumele foto de acasă, în reportaje, ediţii ilustrate, reviste, spoturi publicitare, expoziţii de artă modernă şi multe altele. Astăzi, acest gen al artei vizuale cunoaşte un adevărat boom, tehnologia digitală făcând fotografi a accesibilă la scară largă, atât specialiştilor, cât şi nespecialiştilor. Producătorii de aparate de fotografi at şi accesorii sunt într-o continuă competiţie, încercând să creeze un proces fotografi c mai rapid şi mai uşor, iar internetul asigură nu numai schimbul de fotografi i între diferite oraşe şi ţări, ci şi posibilitatea fi ecăruia dintre noi de a se face cunoscut în întreaga lume.

Fiecare dintre noi este capabil să facă fotografi i bune şi foarte bune şi e uşor să vă convingeţi de aceasta studiind cursul Eurocor de FOTOGRAFIE DIGITALĂ, care se adresează deopotrivă amatorilor şi profesioniştilor, tuturor acelora care doresc să-şi însuşească bazele artei fotografi ce moderne, să se lanseze într-o carieră cu totul provocatoare sau să vadă frumuseţile lumii înconjurătoare într-o nouă lumină.

La curent cu ultimele tehnici şi tehnologia din domeniu, cele 15 caiete (30 lecţii) de curs vă propun o incursiune fascinantă în această artă a frumosului, abordând teme cu adevărat interesante: fotografi erea evenimentelor speciale (nunţi şi alte petreceri), reportajul, şedinţele foto, de reclamă, fotografi i de arhitectură şi interior, fotografi a subacvatică, fotografi a în infraroşu, lucrul cu imaginea digitală, postarea fotografi ilor pe internet etc. Veţi descoperi, printre altele, secretele fotografi ilor de o înaltă calitate, veţi învăţa să lucraţi cu lumina, vă veţi însuşi tehnologiile de obţinere a imaginii foto şi veţi face cunoştinţă cu structura şi principiile lucrului cu aparatul de fotografi at, ale obiectivelor şi cu programele de realizare a fotografi ilor pe computer.

Obiectivul fundamental al cursului îl reprezintă însuşirea deprinderii de a face fotografi i în diferite maniere şi stiluri. Pentru aceasta vă vom prezenta diferite echipamente foto, iar descrierile detaliate ale metodelor şi ale lucrului cu sursele naturale şi artifi ciale de lumină vă vor permite să descoperiţi secretele maeştrilor artei fotografi ce. Cunoştinţele prezentate vă vor ajuta şi să dobândiţi deprinderi de a prelucra şi retuşa fotografi ile cu ajutorul computerului şi de a le transforma în format web.

Cursul are un caracter practic pronunţat, exemplele, exerciţiile şi temele pentru acasă propuse ajutându-vă să vă însuşiţi conţinutul cursului mai uşor şi să aprofundaţi cunoştinţele obţinute. Într-o formă accesibilă, neîngreunată de terminologia tehnică şi ştiinţifi că, sunt prezentate răspunsuri la întrebările tuturor celor pasionaţi de arta fotografi că.

Vă dorim mult succes!

Materialul cursului se compune din 30 de lecţii, prezentate sub forma unor caiete care pot fi îndosariate într-o mapă specială Eurocor. Fiecare lecţie are o anumită structură didactică, care se va păstra de-a lungul întregului curs. Astfel, pentru a avea foarte clar în minte obiectivele pe care trebuie să le atingeţi prin parcurgerea fi ecărui material, la începutul fi ecărei lecţii vă vor fi prezentate succint principalele cunoştinţe şi deprinderi pe care trebuie să le dobândiţi la sfârşitul studiului. Exemplele şi exerciţiile vă permit să vă valorifi caţi în mod curent cunoştinţele dobândite şi să experimentaţi realizarea a diferite fotografi i. Pentru a vă consolida cunoştinţele, în cadrul lecţiilor există o recapitulare, care prezintă cele mai importante aspecte analizate în cadrul acestora. Fiecare lecţie se încheie cu o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate efi cientă de verifi care a gradu-lui de însuşire a cunoştinţelor prezentate; indicaţiile referitoare la rezolvarea te-melor pentru acasă şi la colaborarea cu profesorul dumneavoastră sunt menţionate la sfârşitul caietului, pe copertă. De asemenea, cursul conţine un număr mare de imagini, fotografi i şi scheme care ilustrează diferitele genuri fotografi ce.

În vederea efi cientizării timpului dumneavoastră de studiu, precizăm că pentru materialul unui caiet de curs sunt recomandate 10h de studiu pe lună, deci aproximativ 2h şi 30 min. pe săptămână.

Fiecare cursant EUROCOR are un profesor personal.

Temele pentru acasă propuse în fi ecare modul vor fi expediate pe adresa Insti-tutului EUROCOR, urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită comentariile sale pe marginea acestora, precum şi să formuleze recomandări de continuare a studiului. Vă recomandăm să rezolvaţi tema doar după parcurgerea integrală şi atentă a materialului prezentat.

Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fi e cât mai uşor şi efi cient, pe marginea textului cuprins în curs au fost utilizate următoarele semne şi simboluri:

desemnează noţiunile şi informaţiile importante prezentate în cadrul cursului

în felul acesta vor fi indicate exemplele care vă pot clarifi ca aspectele

teoretice prezentate

semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

Materialul de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din lecţiile acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exerciţii, un model de recapitulare şi de temă pentru acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.

LECŢIA 1: Bazele fotografi ei

Scurt istoric al fotografi ei. Genurile artei fotografi ce. Fotografi a digitală – libertatea totală a artei. Ce mai este necesar în afară de aparatul de fotografi at. Laboratorul foto digital

LECŢIA 2: Tehnica foto

Componentele aparatului de fotografi at. Camerele foto moderne: caracteristici şi particularităţi. Fotografi a şi calculatorul. Principii fundamentale de lucru şi programe

LECŢIA 3: Optica

Obiectivul foto: construcţie şi mod de funcţionare. Îngrijirea obiectivelor. Câteva cuvinte despre tipurile de obiective. Obiectiv fi x sau obiectiv zoom? La ce trebuie să fi m atenţi atunci când alegem şi cumpărăm instrumentele optice

LECŢIA 4: Fundamentele practice ale fotografi ei

Automatizările aparatului foto modern: focus automat, exponometru automat. Principiile de funcţionare în regimurile de prioritate a diafragmei şi a timpului de expunere. Cum obţinem expresivitatea fotografi ei cu ajutorul parametrilor tehnici. Fotografi erea în situaţii care nu sunt standard

LECŢIA 5: Expunerea

Ce înseamnă expunere corectă. Lăţimea fotografi că. Tonalitatea scenei. Sistemul lui Adams. Fotografi erea subiectelor complexe: cum ne ferim de excedentul de lumină şi de petele negre din fotografi e. Compensarea expunerii şi „furca de expunere”

LECŢIA 6: Cum să lucrăm cu sursele de lumină

Natura luminii. Luminozitatea şi gradul de contrast. Temperatura de culoare. Balansul albului. Lumina naturală şi artifi cială. Instrumente de iluminare: tipuri şi utilizare. Folosirea impulsului de lumină. Lumina incidentă, refl ectată şi polarizată

LECŢIA 7: Bazele compoziţiei

Estetica fotografi ei. Fundamentele psihologice ale compoziţiei. Combinarea semantică şi decorativă a cadrului. Mijloacele compoziţionale. Obiecte principale şi secundare ale compoziţiei. Vidul ca obiect

LECŢIA 8: Culoarea

Culoarea în fotografi e. Puţină istorie. Cercul de culori (Cercul lui Munsell). Simbolistica culorii. Utilizarea accentelor de culoare pentru intensifi carea infl uenţei dramatice a cadrului – interpretarea culorilor. Perspectiva imaginii, din punctul de vedere al culorilor. Armonia cromatică. Estetica fotografi ei în alb-negru

LECŢIA 9: Portretul

Psihologia portretului. Rolul fotografului şi rolul modelului. Portretul în ambianţa înconjurătoare. Autoportretul. Particularităţi tehnice ale portretului: alegerea obiectivului, a fundalului şi a regimului de fotografi ere. Mascarea problemelor cosmetice ale modelului (alegerea racursiului şi a iluminării)

LECŢIA 10: Dispunerea luminii în studio la un portret

Lumina naturală şi lumina artifi cială. Particularităţile şi caracterul surselor de lumină artifi ciale. Utilizarea unor surse de lumină. Scheme de iluminare. Tehnica unei tonalităţi înalte şi joase. Particularităţile fotografi ilor ce înfăţişează copii

LECŢIA 11: Fotografi a la nuntă sau la o petrecere de seară

Ce trebuie să existe în geanta fotografului. Nunta – reportaj sau fotografi e expresivă? Mici trucuri profesionale. Fotografi a unui grup mare de oameni. Cum se provoacă zâmbetul. Evitarea „ochilor închişi”. Folosirea bliţurilor dedicate

LECŢIA 12: Reportajul, camera ascunsă

Statica şi dinamica imaginilor. Efectul zoom. Căutarea subiectului. Accesorii necesare pentru diferite tipuri de reportaje

LECŢIA 13: Lucrul cu modelul

Ne pregătim pentru o şedinţă foto. Lumina şi alegerea atitudinii, pregătirea pentru fotografi ere. Compoziţia şi formatul cadrului. Peisajul: specifi cul genului, metode artistice, particularităţi tehnice

LECŢIA 14: Natură moartă

Cum „trăiesc” obiectele neînsufl eţite. Alegerea obiectelor şi particularităţile compoziţiei. Punctul de fotografi ere (de staţie) şi racursiul. Parametrii fotografi ei. Echipamentele necesare pentru o fotografi e cu natură moartă. „Baia” de lumină

LECŢIA 15: Reclama şi fotografi a la comandă

Particularităţile subiectelor fotografi ate. Echipamentele pentru fotografi a de reclamă: masa cu obiecte, cubul de lumină. Particularităţile fotografi ei subiectelor care lucesc sau cu suprafeţe lustruite. Fotografi i pentru cataloage şi pliante. Mijloacele corporative: despre ce trebuie să vă aduceţi aminte în timpul şedinţei foto

LECŢIA 16: Fotografi ile cu natură vie

Fotografi erea animalelor şi a păsărilor. Cum redăm caracterul de viu. Echiparea pentru foto-safari. Macrofotografi a. Obiectivele pentru macrofotografi e, echipa-mente auxiliare – „inele macro”. Macrofotografi a, în studii şi în natură, cu lumină naturală. Direcţionarea luminii solare – folosirea blendelor. Alegerea luminii pentru macrofotografi e

LECŢIA 17: Peisajul

Particularităţile tehnice şi artistice ale fotografi ei de peisaj. Compoziţia cadrului: prim-plan, plan intermediar, plan îndepărtat. Compoziţia pe diagonală a cadrului. Punctul de fotografi ere (punctul de staţie), perspective. „Însufl eţirea” peisajului. Formatul cadrului: echilateral, orizontal şi vertical. Regimurile camerei. Obţinerea unui cer „dramatic” cu ajutorul fi ltrului de polarizare. Echipamentele necesare în fotografi a de peisaj. Fotografi erea luciului de apă

LECŢIA 18: Fotografi i de arhitectură şi de interior

Tehnologia fotografi ilor de arhitectură şi de interior: alegerea racursiului, crearea compoziţională a cadrului. Alegerea planului: general, median, apropiat, detaliu. Denaturarea perspectivei şi a spaţiului şi mijloace de a le diminua. Lumina în cazul fotografi ilor de interioare. Obiectivele şi accesoriile pentru fotografi ile de arhitectură şi de interior – obiective tilt-shift şi aparatele foto cu modifi carea planului imaginii

LECŢIA 19: Fotografi i de întreceri sportive, obiecte în mişcare

Particularităţi ale reportajului sportiv. Alegerea echipamentelor pentru fotografi ile sportive. Tehnologia fotografi ilor cu obiecte care se mişcă rapid. Folosirea declanşării în regim de sincronizare şi regim ulterior

LECŢIA 20: Fotografi a subacvatică

Echipamentele necesare pentru fotografi a subacvatică. Camerele foto pentru fotografi i subacvatice. Specifi cul obţinerii imaginii sub apă. Denaturarea gamei de culori în diferite tonalităţi. Sfaturile iubitorilor de diving foto

LECŢIA 21: Panorama

Ce este panorama. Modurile de obţinere a imaginilor panoramice. Obiectivele superangulare – obiectivul „ochi de peşte”. Alegerea locului şi a momentului optim. Fotografi a cu imagini ataşate ulterior. Cum să facem o panoramă cu ajutorul calculatorului. Câteva sfaturi practice pentru cel care fotografi ază panorama

LECŢIA 22: Fotografi a în infraroşu

Ce este gama infraroşu. Principiul de a obţine imagini în infraroşu. Alegerea camerelor şi a fi ltrelor de lumină. Recomandări practice pentru fotografi ile în infraroşu

LECŢIA 23: Trucuri şi efecte artistice

Pentru ce avem nevoie de anumite mijloace foto neobişnuite. Câteva moduri de fotografi e trucată: expunerea multiplă şi fotografi a stroboscopică. Mărirea contactului. Fotografi erea obiectelor refl ectate. Timpul de expunere. Silueta

LECŢIA 24: Lucrul cu imaginea digitală

Noţiunea de imagine răsturnată. O privire asupra formatelor de bază ale imaginii digitale. Ce infl uenţează profunzimea culorii. Interpolarea. Metodele de obţinere ale imaginii digitale. Posibilitatea de prelucrare a fotografi ei folosind formatul necomprimat RAW

LECŢIA 25: Programele de cercetare şi păstrarea grafi cii digitale

Ce trebuie făcut cu materialul de fi lmat. Programele de grafi că ACDsee, IRFANVIEW şi altele. Unde şi cum să păstrăm arhiva foto digitală. Catalogarea arhivei foto. Programul de arhivare pe DVD

LECŢIA 26: Laboratorul foto digital Adobe Photoshop

Descrierea programului. Încadrarea şi soluţionarea. Răsturnarea imaginii. Corectarea greşelilor tehnice ale fotografi ei: expunerea, claritatea, contrastul. Oscilarea albului. Imitarea fi ltrelor de lumină. Automatizarea prelucrării imaginii de înaltă calitate. Păstrarea imaginii

LECŢIA 27: Montajul foto, colajul în programul Adobe Photoshop

Noţiunea de strat (layer). Lucrul cu măştile. Prelucrarea separată a straturilor. Mecanismul şi instrumentele de separare a imaginii. Cum separăm obiectele de fundal. Schimbarea fundalului. Câteva metode de a repara greşelile de luminare. Constituirea gamei coloristice a fundalului şi a obiectului ataşat. Adăugarea textului în imagine. Filtrele care denaturează

LECŢIA 28: Retuşul digital al portretului

Dublarea şi reconstituirea imaginii. Folosirea instrumentelor de retuş. Corectarea defectelor cosmetice în portretul foto. Înlăturarea efectului de „ochi roşii”. Imitarea obiectului care este vag desenat. Adaptarea fi ltrelor care redau tonurile. Efectul sepia. Crearea diferitelor metode de redare şi imprimare a imaginii alb-negru

LECŢIA 29: Imprimarea imaginilor digitale

Pregătirea de dinaintea imprimării fotografi ei. Cum funcţionează imprimanta. Imprimanta laser, cu tuş şi prin sublimare: asemănări şi deosebiri. Cum alegem imprimanta. Hârtia pentru imprimarea fotografi că. Imprimarea din Adobe Photoshop

LECŢIA 30: Pregătirea imaginii pentru a o posta pe internet

Cerinţe de bază pentru a posta fotografi ile pe internet. Crearea propriului portofoliu pe internet. Lupta cu artefactele cu ajutorul schimbării dimensiunii imaginii. Stocarea foto pe internet

De la ce a început totul? Ce se întâmplă cu razele de lumină atunci când pătrund în aparatul de fotografi at? În ce măsură imaginea abia percepută este păstrată vreme îndelungată? Răspunsurile la toate aceste întrebări nu sunt doar interesante, ci şi importante pentru a vă însuşi tehnica fotografi ei. Pentru aceasta, este necesară o scurtă, dar captivantă incursiune în trecut, graţie căreia vom afl a cum a luat naştere fotografi a şi care sunt principiile fundamentale de creare a imaginilor foto. Fără îndoială, întreaga istorie a artei fotografi ei poate reprezenta o temă pentru o carte distinctă, motiv pentru care vom examina doar acele momente cheie care ne ajută să înţelegem mai bine principiile lucrului cu tehnica modernă, inclusiv cu tehnologia digitală de creare a imaginii fotografi ce. Vă reamintim că puteţi afl a sensul termenilor necunoscuţi consultând vocabularul de la sfârşitul caietului de curs.

Parcurgând această lecţie, veţi putea să:

afl aţi cum a apărut fotografi a şi care sunt principiile care stau la baza acestui gen al artei plastice;

întocmiţi singuri o listă cu accesoriile necesare studiului fotografi ei, concentrându-vă asupra a ceea ce trebuie să achiziţionaţi în primul rând şi ce puteţi cumpăra mai târziu;

vă alegeţi confi guraţia propriului laborator foto digital, să afl aţi care sunt condiţiile necesare unei optime funcţionări a computerului şi ce componente necesită din partea dumneavoastră o investiţie serioasă;

vă însuşiţi câţiva termeni de bază pe care să îi puteţi folosi în discuţiile cu fotografi i profesionişti, să vă faceţi o imagine clară despre această artă şi despre secretele ei.

Scurt istoric al fotografi eiFotografi a (gr. photos – lumină, graphein – a desena) sau mai bine spus principiul de obţinere a imaginii fotografi ce era cunoscut încă din Antichitate. Strămoşii noştri ştiau foarte bine că acţiunea îndelungată a razelor solare asupra pielii avea drept urmare înnegrirea acesteia, în timp ce ţesăturile colorate îşi pierdeau culorile. Acesta este de fapt şi principiul care stă la baza fotografi ei.

La începutul fi ecărei lecţii veţi găsi o parte de introducere, care surprinde importanţa temei abordate, şi obiectivele lecţiei, care fi xează principalele competenţe pe care le veţi dobândi prin parcurgerea materialului.

Pentru a sesiza cât mai bine defi niţiile, noţiunile noi şi informaţiile impor-tante, am folosit anumite semne grafi ce. De asemenea, pentru a vă descurca mai uşor în explorarea materialului, pe marginea textului veţi găsi numeroase cuvinte-cheie. Metoda Eurocor este una foarte accesibilă pentru fi ecare dintre dumneavoastră!

Cum să alegem aparatul foto potrivit (Lecţia 2)

Alegerea aparatului foto potrivit nu este tocmai simplă, mai ales dacă este primul şi nu v-aţi format încă o opinie proprie. Nu este uşor să luăm în consideraţie toţi factorii tehnici şi dezideratele estetice.

Calitatea unei fotografi i şi valoarea ei artistică se defi nesc prin concepţia artistică a fotografului. O tehnică bună desăvârşeşte această calitate şi nu o poate înlocui în niciun caz. Multe comori ale artei foto universale au fost realizate cu astfel de aparate primitive.

Factorii pe care trebuie să îi avem în vedere atunci când cumpărăm un aparat sunt:

Înainte de toate trebuie să clarifi caţi ce tip de tehnică doriţi: digitală sau analogică. Apoi, studiind informaţiile primite mai devreme în această lecţie, alegeţi tipul de aparat: compact, semiprofesional sau refl ex. Am trecut deja în revistă avantajele şi dezavantajele fi ecăruia.

Alegerea fi rmei producătoare este un lucru ce depinde de gustul fi ecăruia. Un sfat totuşi: nu merită să achiziţionaţi un aparat produs de o fi rmă necunoscută. Este posibil ca aceste noutăţi să depăşească modele cunoscute, dar în timp puteţi să descoperiţi anumite inconveniente. Dacă achiziţionaţi un aparat analogic, fi ţi atenţi la compatibilitatea accesoriilor.

O altă caracteristică pe care trebuie să o luaţi în consideraţie este cantitatea de pixeli de pe senzor. De ea depinde rezoluţia maximă a fotografi ei, deci şi calitatea. Câţi megapixeli sunt necesari? Aceasta depinde de la caz la caz.

Calitatea standard se obţine cu o rezoluţie de 300 dpi. O astfel de rezoluţie este sufi cientă pentru ca ochiul uman să nu mai deosebească punctele izolate şi să perceapă „mozaicul” ca pe un întreg.

Pentru imprimarea unei imagini cu dimensiunea 10x15 cm, este necesar să avem o fotografi e cu dimensiunea 1200x1800 puncte, adică pe senzor trebuie să existe 2,2 megapixeli. Pentru imprimarea unei imagini 13x18 cm, este necesar să avem o fotografi e cu dimensiunea 1600x2200 puncte, adică 3,5 megapixeli.

tipul de tehnică

cantitatea de pixeli

Folosirea regimurilor automate şi manuale ale aparatului (Lecţia 4)

La aparatele digitale moderne există regimuri de conţinut, automate, semiautomate şi manuale. De regulă, regimurile de bază (presetate) precum portretul, peisajul, fotografi a nocturnă, fotografi a sportivă există la fi ecare aparat modern. De asemenea, în funcţie de producător şi model, aparatul dumneavoastră poate să aibă prezente şi alte regimuri de fotografi i.

După citirea instrucţiunilor, se naşte prima întrebare de bun simţ: pentru ce este necesarăprezenţa regimurilor manuale şi semiautomate dacă aparatul este capabil să facă faţă unor condiţii complexe de fotografi ere?

Se mai numeşte şi zonă verde: pe discul de alegere al regimului automat se observă un semn verde sau inscripţia AUTO. Regimul automat este destinat pentru ca cel care foloseşte aparatul să poată fi concentrat numai pe compunerea cadrului. Alegeţi un obiect, îl măriţi, îl micşoraţi, aparatul focalizează şi fără participarea dumneavoastră. Stabileşte expunerea, metoda de măsurare, timpul de expunere, zona de focalizare. Dacă procesorul aparatului consideră că este insufi cientă lumină, atunci automat se declanşează bliţul.

Alegerea regimurilor de fotografi ere se realizează cel mai adesea cu ajutorul unui comutator de pe montura

aparatului

regimul automat total

Avantajul acestui regim este evident, când condiţiile de fotografi ere şi subiectul sunt stereotipe. Acest regim se potriveşte în mod deosebit când nu avem timp, deprinderi, cunoştinţe pentru a schimba manual diferite regimuri şi parametri.

Veţi obţine în general cadre satisfăcătoare, concentrate în întregime pe compoziţie. Fotografi a se obţine pe principiul „văzut – fotografi at”. Pentru un astfel de gen de fotografi i se cumpără aparate de nivel începător, modele cu un singur buton.

Dezavantajele unui regim complet automat sunt uneori mai numeroase decât avantajele: Aparatul poate să nu focalizeze acolo unde am vrea. De exemplu, fundalul

va fi clar, iar persoana nu, sau, în loc să focalizeze faţa, aparatul focalizează creanga unui copac;

Procesorul aparatului poate să nu facă faţă unor condiţii neobişnuite de iluminare şi există riscul să obţineţi un cadru întunecat sau puţin mai luminos;

Aparatul poate să declanşeze în momente pe care nu le dorim; Aparatul nu alege timpul de expunere optim condiţiilor dorite; de exemplu, poate

alege un timp mai lung şi o diafragmă mare, în loc de un timp scurt pentru un subiect în mişcare, rezultând o imagine mişcată.

Aparatul nu poate să ghicească ce doriţi să fotografi aţi şi care din multi-tudinea de parametri este cel mai important în cazul dat. El acţionează conform unui algoritm. Şi nu întotdeauna rezultatul este cel aşteptat.

În această fotografi e, surplusul de roşu al spectrului a „dezorientat” balansul

automat de alb

După stabilirea manuală, balansul de alb s-a obţinut în tonuri naturale

Exerciţiul 5

Încercaţi să fotografi aţi în regim automat câteva cadre cu diferite subiecte: un grup de prieteni pe stradă, un automobil care goneşte, portretul unui om pe fondul unei ferestre luminate sau al unei vitrine care străluceşte, peisaje cu obiecte interesante în prim plan, forme neobişnuite de copaci, o bancă frumoasă sau un ciclist. Programul automat al aparatului dumneavoastră face faţă unor astfel de probleme? Analizaţi dacă obiectul asupra căruia aţi făcut focalizarea are o gamă coloristică obişnuită. Coincid planurile dumneavoastră cu ceea ce a „văzut” aparatul?

Aparatele de clasă profesională nu au regimuri automate presetate pentru genuri fotografi ce. Din ce cauză? Profesioniştii se bazează pe cunoştinţele proprii, dar şi amatorilor cu experienţă le este utilă posibilitatea alegerii parametrilor de fotografi ere în funcţie de condiţiile particulare ale fi ecărei compoziţii – diafragma pentru profunzime, timpul de expunere în funcţie de viteza subiectului, sensibilitatea ISO în funcţie de condiţiile de iluminare şi granulaţia dorită, balansul de culoare ales corect în cazurile subiectelor colorate puternic.

Regimurile automate sunt apanajul aparatelor compacte, fi ind recomandate celor care doresc sisteme cât mai simple, cu cât mai puţine setări de făcut şi parametri de ales.

programele de conţinut (de temă)

Înţelegerea tuturor aspectelor teoretice prezentate este asigurată de nume-roasele exemple, menite să ilustreze diferite situaţii pe care le întâmpină un fotograf în activitatea sa.

Cum obţinem expresivitatea fotografi ei cu ajutorul parametrilor tehnici (Lecţia 4)

După măsurarea corectă a expunerii, setările aparatului permit fotografului să aleagă parametrii necesarii cadrului dorit, aşa cum arătam anterior.

Exerciţiul 4

Uitaţi-vă la fotografi ile fântânei. Fotografi ile au fost făcute în regim de prioritate a diafragmei. Unul din cadre este făcut cu perechea F1:32 şi 1/6 sec., celălalt cu F1:4,5 şi 1/250 sec. Stabiliţi căruia dintre cadre îi corespunde perechea de expunere. Explicaţi-vă decizia. Fiţi atenţi la modul în care se schimbă imaginea jetului de apă, odată cu schimbarea timpului de expunere, cum se modifi că dinamica fotografi ei. Cum infl uenţează câmpul de profunzime expresivitatea fotografi ei?

La peisaje pe malul unui râu trebuie să stabilim un timp de

expunere maxim pentru a scoate în evidenţă transparenţa

apei. Şi invers, la un meci de fotbal, trebuie să ne dăm silinţa

să alegem o pereche de expunere cu un timp mai scurt.

Lăţimea fotografi că (Lecţia 5)

Dacă înfăţişăm lumea înconjurătoare într-o poză alb-negru, atunci putem vedea că între albul absolut şi negru radical se afl ă o mulţime de nuanţe de culoare gri.

În realitate, nu este posibil să întâlnim o suprafaţă absolut neagră care să absoarbă tot fl uxul luminos. Majoritatea obiectelor pe care le considerăm negre au doar o capacitate apropiată de refl ectare zero.

Vederea umană poate să distingă uşor şi cea mai fi nă schimbare de ton a umbrei copacilor şi toate nuanţele diferite de pe suprafaţa norilor. Această capacitate de a sesiza nuanţele, de la cele mai luminoase la cele mai întunecate, se numeşte lăţime fotografi că.

Lăţimea fotografi că reprezintă o gamă de luminozitate sesizată de materialul fotosensibil.

Luaţi o carte şi aşezaţi-vă cu faţa către lumina soarelui sau

a unei lămpi. Dacă vă uitaţi pe pagină astfel încât lumina

a cărei sursă se afl ă în spatele paginilor să vă cadă în ochi,

atunci lectura textului va fi foarte difi cilă. Acelaşi lucru se

întâmplă dacă într-o încăpere întunecată observaţi licărul

unei lanterne de buzunar sau al unei lumânări. Ochiul,

ocupat cu fi xarea unei cantităţi mari de obiecte întunecate,

vede sursa de lumină ca o pată clară fără detalii. Acest

experiment demonstrează caracterul limitat al vederii

noastre referitor la lăţimea foto.

În legătură cu faptul că ochiul uman se acomodează foarte bine la lumina înconjurătoare, trebuie spus că realizarea unei expuneri corecte este un fapt complex, dacă nu avem multă experienţă. Spre deosebire de pelicula foto sau senzorul aparatului digital, vederea noastră posedă o lăţime foto mare (nu ideală). O fotografi e însă, chiar una de bună calitate, nu este capabilă să redea toate nuanţele vizibile ale lumii înconjurătoare pe care ochiul le poate percepe.

Este important pentru fotograf să înţeleagă că materialele foto moderne sunt capabile să fi xeze doar o mică cantitate de nuanţe, trebuind să se resemneze cu pierderea celorlalte.

Când în cadru se afl ă obiecte diferite din punctul de vedere

al luminozităţii, de exemplu o pădure întunecoasă sau o

clădire pe fondul unui cer luminos, trebuie să sacrifi căm

ceva: fi e redăm detaliile afl ate în umbră şi obţinem o pată

mare albă în zonele luminoase, fi e renunţăm la zonele

întunecoase, care vor apărea negre, şi avem detalii în zonele

puternic luminate.

Cu toate acestea, câteodată, caracterul limitat, restrictiv al lăţimii foto este folositor pentru crearea unor efecte speciale, a unor atmosfere deosebite.

Dacă fotografi aţi un obiect afl at în spatele luminii şi fi xaţi

expunerea pentru zona cu multă lumină din cadru, veţi

obţine o siluetă neagră pe un fond luminos. Un astfel de

mijloc este bun pentru peisaje. Siluetele oamenilor pe un

fond luminos pot fi foarte expresive şi plastice. Acest gen

de fotografi i, în care obiectivul este îndreptat direct către

sursa de lumină, se numeşte fotografi e în contralumină (fr.

„contre-jour”).

Fotografi a în contralumină ajută la sublinierea unui contur interesant al obiectului, punând accent pe forma lui

Lumina naturală şi lumina artifi cială (Lecţia 10)

Cea mai importantă caracteristică a luminii pe care fotograful este capabil să o evalueze din ochi, cu aproximaţie, este intensitatea luminii sau, cu alte cuvinte, strălucirea suprafeţei obiectului fotografi ei. Dimensiunea sursei de lumină şi distanţa până la ea infl uenţează caracterul luminii.

Astfel, dacă o sursă de lumină este plasată foarte aproape de subiect, la câţiva centimetri, intensitatea luminii va fi foarte mare, dar şi contrastul, pe când, dacă plasăm sursa la depărtare, la câţiva metri, lumina va avea un caracter mai difuz şi va învălui mai bine subiectul.

Cu cât este mai mare suprafaţa sursei de lumină, cu atât mai delicat şi mai moale va fi caracterul luminozităţii.

Pentru a obţine o lumină difuză necesară creării unui

portret liric, fotograful alege o zi mohorâtă (dacă

fotografi em afară, pe stradă). În acest caz, sursa de lumină

devine practic toată suprafaţa cerului. Dacă este soare

puternic, foloseşte elemente ajutătoare care să difuzeze

lumina (ecrane refl ectorizate, ecrane difuzante sau lumini

suplimentare). Dacă lumina difuză este necesară în studio,

profesioniştii folosesc softbox-uri.

Utilizarea softbox-urilor ajută fotograful să obţină o lumină moale, apropiată de cea naturală

Exerciţiile vă ajută să vă consolidaţi cunoştinţele teoretice şi să experimentaţi realizarea a diverse fotografi i.

Primele fotografi i (Lecţia 2)

După ce v-aţi decis la câteva modele de aparate, este timpul acum să faceţi primele teste foto pentru a vedea care este cel mai bun.

Exerciţiul 3

Cu fi ecare dintre aparatele dorite realizaţi o poză a aceluiaşi obiect folosind senzori de diferite fotosensibilităţi (100, 400, 800). Este vizibilă vreo diferenţă pe display-ul aparatelor? Dacă nu este, priviţi pe ecranul calculatorului.

O astfel de probă vă ajută într-adevăr să luaţi o hotărâre fi nală. Şi totuşi, nu vă grăbiţi. Merită să mai faceţi o serie de teste simple şi elocvente.

Exerciţiul 4

După realizarea fotografi ilor, închideţi cu un capac obiectivul şi mai faceţi încă o poză în diferite condiţii de fotosensibilitate. Pentru ce vă este necesar? Amintiţi-vă că am întâlnit noţiunea de zgomot digital. Nivelul acestui zgomot poate să fi e diferit la variate aparate. Examinarea pe ecranul calculatorului a nivelului de zgomot digital la fotografi ile testate vă permite să preţuiţi calitatea senzorului mai bine decât zeci de reclame. De regulă, deosebirile sunt vizibile la valori ISO mai mari de 400. Este obligatoriu să privim pe monitor fotografi a obţinută. În cazul în care cadrul este negru, fără pixeli de altă culoare care se disting, atunci aparatul a trecut testul. Dacă aţi văzut câţiva pixeli coloraţi, trebuie să repetaţi testul. Dacă ei dispar, aparatul poate fi cumpărat. Aceştia sunt numiţi pixeli „fi erbinţi”. Prezenţa permanentă a pixelilor „fi erbinţi” în aceeaşi parte a cadrului arată defectul aparatului.

Şi ultimul experiment.

Exerciţiul 5

Dacă este vorba despre un aparat cu obiectiv fi x, atunci trebuie să testaţi calitatea elementelor optice. Pentru a verifi ca, puteţi să fotografi aţi un ziar deschis aşezat vertical. E bine să folosiţi un trepied pentru a fi siguri că nu vă tremură mâna. O linie vagă a textului ziarului vă ajută să comparaţi claritatea în centru şi la margini. Aparatul cu ajutorul căruia se obţine claritatea întregului cadru este de preferat.

Lumina naturală şi artifi cială (Lecţia 6)

Poziţia soarelui în diferite momente ale zilei presupune şi o schimbare a compoziţiei spectrale a luminii. Aceasta se explică prin aceea că atmosfera pământului împrăştie lumina astfel: spectrul albastru se împrăştie mult mai bine decât partea roşie a spectrului. Acest efect este vizibil atunci când soarele se afl ă puţin deasupra orizontului şi fl uxul de lumină parcurge o distanţă mai mare în atmosferă decât atunci când soarele se afl ă la zenit.

Cu cât este mai jos soarele pe cer, cu atât în spectrul său vor fi mai multe raze roşii. Acestea pot fi folosite uneori, în scop artistic

Exerciţiul 4

Realizaţi câteva fotografi i ale unuia şi aceluiaşi obiect în diferite momente ale zilei. Fiţi atenţi la legătura dintre poziţia soarelui pe boltă şi expresivitatea desenului clar-obscur din fotografi e. Pentru obţinerea unor rezultate optime, obişnuiţi-vă să analizaţi lumina înainte de momentul declanşării.

Poziţia aparatului infl uenţează expresivitatea fotografi ei. În obiectiv, cade lumina refl ectată de obiecte. Ochiul uman nu e capabil să controleze toate modifi cările, dar aparatul fi xează toate nuanţele exact şi imperturbabil. Lumina din natură se modifi că permanent şi trebuie folosită această circumstanţă. Foarte interesantă poate să fi e o serie de fotografi i ale unuia şi aceluiaşi obiect în diferite momente ale zilei sau în diferite anotimpuri.

Fotografi a de interior necesită din partea fotografului o oarecare experienţă, spre deosebire de fotografi a de exterior, care permite obţinerea unui rezultat previzibil. Chiar dacă nu aveţi posibilitatea să exersaţi într-un studio adevărat, nu refuzaţi să dobândiţi experienţa lucrului cu lumina artifi cială.

lumina artifi cială

În cazul fotografi erii unor obiecte verticale, impresia rezultată în urma privirii fotografi ei poate să se modifi ce în mod însemnat în funcţie de dispunerea orizontală sau verticală a suprafeţei. În cazul unei dispuneri verticale,

cadrul este mai dinamic, mai tensionat, în vreme ce cadrul „pe lat” dă o imagine mai idilică

Combinarea semantică şi decorativă a cadrului (Lecţia 7)

Fotograful îşi pune permanent întrebarea: „Ce doresc eu să spun prin această fotografi e?” O fotografi e reuşită nu trebuie să fi e însoţită de cuvinte, de explicaţii – titlul este mai mult decât sufi cient.

În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că, alături de o idee interesantă, trebuie să ţinem seama şi de particularităţile decorative ale elementelor sale. De aceea, fotograful trebuie să aibă permanent în vedere modul în care obiectele fotografi ate vor arăta în compoziţia generală. Comparaţi următoarele două fotografi i.

Exerciţiul 3

Realizaţi o serie de fotografi i ale unor subiecte diferite: copii la joacă, o întrecere sportivă, un peisaj urban. Folosiţi ambele variante de dispunere a cadrului, „pe înalt” şi „pe lat”. Analizaţi rezultatele obţinute şi observaţi care dintre subiecte merg numai într-un singur gen de încadrare şi care merg în ambele. La cele care merg încadrate atât pe lat, cât şi pe înalt, analizaţi cum se schimbă ideea fotografi ei.

Atunci când compune viitoarea fotografi e, fotograful trebuie să îşi aducă aminte că aparatul nu „vede” tot atât cât vede omul. Spre deosebire de obiectivul aparatului, unghiul nostru de vedere este mult mai larg.

Trebuie să ne aducem aminte şi de faptul că, în percepţia a ceea ce vedem în jurul nostru, un rol important îl joacă informaţia pe care o primim de la alte organe de simţ. Noi auzim sunetele, pipăim textura unui obiect, simţim mirosurile. De aceea fotograful trebuie să îşi dea silinţa de a crea privitorului o senzaţie asociativă despre volumul obiectului, să îl facă să rememoreze sau să-şi imagineze sunetele şi mirosurile obiectelor.

9.1 Asemănarea cu originalul reprezintă o condiţie importantă a portretului, dar o însemnătate importantă o are şi lumea interioară, cea care dezvăluie emoţiile şi personalitatea modelului.

9.2 Adesea, afl ându-se în faţa obiectivului aparatului de fotografi at, modelul devine încordat, începe să fi e nervos. Teama se spulberă pe măsură ce se derulează şedinţa foto.

9.3 Fotograful nu trebuie în niciun caz să uite să interacţioneze cu modelul, oricât ar fi de pasionat de fotografi at. Implicarea modelului în procesul artistic, colaborarea emoţională cu acesta îl ajută pe fotograf să redea o multitudine de nuanţe ale sentimentelor şi să dezvăluie esenţa psihologică a portretului.

9.4 Pentru a stabili un contact artistic cu modelul, fotograful trebuie permanent să fi e atent la cadrele reuşite, să însemne poziţiile avantajoase. Şi invers, să scutească de critică modelul, cel puţin până la fi nalul şedinţei foto.

9.5 Atât fotograful, cât şi modelul trebuie să ştie că fi ecare om poate fi fotogenic dacă există priceperea necesară şi deschiderea sufl etească.

9.6 Există trei tipuri clasice de poziţie a capului: 7/8, 3/4 şi profi l.

9.7 Mediul ambiant poate deveni cheia dezvăluirii psihologice a portretului; totuşi, fotograful trebuie să aibă grijă ca acesta să nu domine persoana, să nu atragă atenţia mai mult decât trebuie. Este sufi cient să completeze cu informaţii despre activitatea personajului din imagine şi să îi pună în valoarea aspectele sociale ale vieţii acestuia.

9.8 Cel mai adesea, la portrete se folosesc teleobiectivele sau zoom-urile cu distanţă focală între 50-200 mm (echivalentul formatului pentru pelicula de 35 mm). Obiectivele cu distanţă focală între 85 şi 135 mm sunt considerate clasice.

9.9 Alegerea profunzimii de câmp este foarte importantă la portret. De regulă, atunci când fotografi ază faţa unei persoane, fotograful realizează focalizarea pe ochii acestuia, pentru a obţine astfel claritate pe toată zona feţei.

9.10 Dacă, dintr-un anumit motiv, nu aveţi posibilitatea să manevraţi diafragma în regim manual sau dacă obiectivul dumneavoastră dă o imagine peste măsură de clară, atunci rezolvarea o constituie utilizarea unui fi ltru de halo care atenuează claritatea în anumite zone sau prin editare grafi că post-fotografi ere.

9.11 Foarte puţini oameni au un aspect exterior ideal. Unele trăsături ale modelului pot fi exacerbate, altele, dimpotrivă minimalizate. Câteva particularităţi ale exteriorului pot fi atenuate cu ajutorul unui racursiu potrivit sau prin utilizarea unor trucuri în ceea ce priveşte iluminarea.

Pentru a vă sistematiza mai bine cunoştinţele acumulate de-a lungul lecţiilor, aveţi la dispoziţie o recapitulare.

Încercuiţi varianta corectă de răspuns. Facem menţiunea că o singură variantă de răspuns este corectă.

1. Caracterul luminii depinde de: a) atât de dimensiunea sursei de lumină, cât şi de distanţa până la el; b) numai de dimensiunea sursei de lumină; c) numai de distanţa până la sursa de lumină.

2. Pentru a evita supraexpunerea unui portret atunci când este soare puternic, este de preferat:

a) să micşoraţi timpul de expunere; b) să micşoraţi dimensiunea orifi ciului diafragmei; c) să folosiţi o blendă.

3. Fixarea refl ectoarelor pe sursele de lumină: a) preîntâmpină formarea unor pete de lumină ce nu pot fi controlate; b) îmbunătăţeşte ventilaţia surselor de lumină care se încing; c) este pur decorativă.

4. O lumină slabă, difuză se obţine: a) dacă mărim dimensiunile sursei de lumină; b) dacă micşorăm dimensiunile sursei de lumină; c) dacă mărim distanţa până la sursa de lumină.

5. Sursa principală de lumină la un portret se numeşte: a) lumină de completare; b) lumină de desenare; c) lumină de modelare.

6. Lumina de efect este plasată faţă de cel fotografi at: a) în jumătatea anterioară; b) în spate şi dintr-o parte; c) în spate şi în sus.

7. Realizaţi două portrete ţinând cont de recomandările prezentate în lecţii: unul feminin şi unul masculin. Fotografi aţi fi ecare portret într-o tonalitate înaltă. Ce tip de tonalitate, după părerea dumneavoastră, ar merge mai bine pentru portretul de femeie şi care pentru cel de bărbat? Trimiteţi profesorului două dintre cele mai reuşite fotografi i, una de bărbat şi una de femeie. Scrieţi despre schema de iluminare folosită.

Tema pentru acasă vă permite evaluarea cunoştinţelor asimilate în fi ecare lecţie, fi ind constituită atât din întrebări teoretice, cât şi din aspecte practice.

Cu acest exemplu de formular de temă se încheie lecţia demonstrativă a cursului Fotografi e digitală. Sperăm că am reuşit prin toate fragmentele selectate să vă convingem de structura facilă a cursului nostru, dar şi de

utilitatea tuturor informaţiilor prezentate. Evident că numai răsfoind cu atenţie toate lecţiile veţi reuşi să descoperiţi secretele unui fotograf profe-

sionist, care îi poate încânta pe cei dragi şi nu numai cu creaţiile sale

Noi vă dorim mult succes şi vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru înscriindu-vă la cursul Fotografi e digitală!

Temele se rezolvă pe formularele speciale din interiorul caietelor de curs, pe care le puteţi trimite spre corectare profesorului personal. Veţi primi astfel un feedback asupra cunoştinţelor pe care le-aţi dobândit de-a lungul studiului.

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

EXEMPLUPLUMMMMMMMMMM

XXXXXXXEXEXEXEXEXEXEXEXEXEXEEEEEEEEXXXXXXXEEEEXEXEXEXEXEXEXEXEXXXXXXXXXEEEEEXEXEXEXEXEXXXXXEEEEEEEEEEEE

LLLMEEEEEEEXEEEEMEMEMEMEMEMEMEMMMMM

XEXEXEXEXEXEEEMEXEEXEEXEE

PPPPPPPPPLPLPLPLPLPLPLPLEEEEEEEMEMEMEMEMEMEMEM

EXXXXEEEEEXEXEXEXEXEXEXEXEXEXXXXXXEXEMEEXEX

UUUUUUUUULU

EXEMPL