GRSIMI

GRSIMILE

Definitie Compozitia gliceridelor

Clasificarea

grasimilor

Propietati

fizice si chimice

ale grsimilor

Prelucrarea

grsimilor Istoria

Sapunului (extindere)

Materia grasa In plante

Grasimile din

regnul animal

Importanta

fiziologica

Generalitati

Definitie

Grasimile sunt amestecuri naturale, de

compozitie complexa, alcatuite in principal din esteri

mixti ai glicerinei, numiti gliceride. Grasimile sunt substane organice sintetizate de organismele animale si vegetale. Fac parte din clasa lipidelor.

Ele reprezint substane indispensabile alimentaiei, fiind o sursa de producere a energiei. In plante, grsimile sunt sintetizate din amidon produsul de asimilaie al CO2 de ctre plante. Grasimile sunt introduse in organismul animal prin alimentaie, dar pot fi si sintetizate.

Acizii grai sunt acizi organici cu un numr par de atomi de carbon (in jur de 18). S-a stabilit ca in grsimi se ntlnesc aproximativ 20 de acizi grai. Frecvent se gsesc acizii stearic,

palmitic, oleic.

Compozitia gliceridelor

In gliceridele naturale din grasimi, glicerina este esterificata cu acizi care au urmatoarele

caracteristici:

-numar mare de atomi de carbon, C4-C24;

-catena liniara, lipsita de ramificatii;

-numar par de atomi de carbon;

-o singura grupare carboxil(minocarboxilici)

-caracter saturat sau nesaturat.

In studiile efectuate s-au identificat circa treizeci de acizi monocarboxilici. Dintre acestia

frecventa cea mai mare o au:

CH3 (CH2)14 COOH acidul palmitic (5-10%)

CH3 (CH2)16 COOH acidul stearic (10-25%)

ca acizi monocarboxilici saturati, si

CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH acidul oleic (10-15%) dintre acizii saturati.

In gliceridele naturale cele trei grupari hidroxil ale glicerinei sunt intotdeauna

esterificate de doi sau chiar trei acizi diferiti:

CH2 O CO (CH2)14 CH3 -rest palmitic

l

CH2 O CO (CH2)14 CH3 -rest palmitic

l

CH2 O CO (CH2)16 CH3 -rest stearic

dipalmito-stearina

CH2 O CO (CH2)16 CH3 -rest stearic

l

CH2 O CO (CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 -rest oleic

l

CH2 O CO (CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 -rest oleic

dioleo-stearina

Clasificarea grasimilor

Grasimile se clasifica, dup originea lor, in:

Grsimi animale, de obicei solide

Grasimile solide contin de

obicei acizi nesaturati, avand

numai legaturi simple intre

atomii de C

ex : acidul palmitic

CH3-(CH2)14-COOH

Grsimi vegetale, in general lichide

Grasimile lichide contin de

obicei acizi nesaturati, avand

legaturi duble intre atomii

de C

ex : acidul oleic

CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)-COOH

Propietati fizice si chimice

Grasimile sunt amestecuri complexe de diferite gliceride; nu au puncte de topire nete, ci se topesc sau se congeleaza in anumite intervale de temperatura.

Grasimile sunt substante insolubile in apa, cu care emulsioneaza. Sunt solubile in solventi organici (eter, benzen, acetona, cloroform).

Prin pastrare indelungata, grasimile se altereaza datorita procesului de rancezire, care consta in degradarea grasimilor. Se formeaza o serie de

compusi organici cu numar mic de atomi de carbon, care dau gust neplacut si

miros urat grasimilor.

Unele uleiuri lichide sunt sicative. Sub actiunea oxigenului din aer formeaza pelicule dure, aderente, transparente, insolubile, rezistente la intemperii.

Aceasta propietate sta la baza obtinerii lacirulor si vopselelor.

Hidrogenarea grasimilor lichide se desfasoara in prezenta unui catalizator. Grasimile solide care se obtin sunt folosite pentru fabricarea sapunului, a

lumanarilor, iar in stare curata si rafinata sunt folosite la prepararea produselor

alimentare (margarina).

O proprietate deosebit de importanta a grasimilor este hidroliza (reactia cu apa), in urma careia se obtin acizi grasi si glicerina. In practica se lucreaza in

mediul alcalin solutie de hidroxid de sodiu; se obtin astfel, alaturi de glicerina, saruri de sodiu ale acizilor grasi, respectiv sapunul. Datorita acestui fapt, reactia

de hidroliza a grasimilor in mediu bazic se mai numeste saponificare.

CH2 O CO (CH2)14 CH3 CH2 - OH

l 3NaOH l

CH O CO (CH2)16 CH3 CH2 OH+2CH3 - (CH2)14 - COONa

l l palmitat de sodiu

CH2 O CO (CH2)14 CH3 CH2 OH+CH3 (CH2)16 - COONa

dipalmito-stearina stearat de sodiu

Prelucrarea grasimilor

In natura grasimile apar in semintele unor plante, in unele fructe, in tesutul adipos animal sau in parti anatomice ale organismului animal.

Din sursele vegetale se extrag grasimi lichide (uleiuri vegetale), iar din cele animale grasimi solide ca unt, untura, seu (fiind posibile si unele inversari untul de cocos, uleiul de peste etc.).

Uleiurile vegetale se obtin prin presarea semintelor sau fructelor sau, mai eficient, prin extractia cu solventi. Grasimile animale se obtin prin topirea tesutului animal respectiv sau prin centrifugare.

Dupa extragere, grasimile destinate consumului alimentar sunt supuse rafinarii, in scopul eliminarii unor componente sau a unor insusiri nedorite ( acizi liberi, fosfatide, culoarea inchisa, miros neplacut etc.)

Uleiul de masline contine

circa 80% acid

oleic din totalul acizilor.

Ceara da albine este un

amestec de esteri ai

acizilor cu catena liniara

(C24-C34) cu alcooli

primari liniari(C24-C34).

In ceara de albine se mai

gasesc acizi grasi liberi,

Precum si alcani cu catene

neramificate cu 25, 27,

29, 31 atomi de carbon.

Istoria sapunului

(extindere)

Intr-un vas de lut care dateaza din anul 2800 inaintea erei noastre,

in Mesopotamia s-a gasit un material asemanator sapunului.

Inscriptiile de pe vas indica faptul ca grasimile au fost fierte cu

cenusa. O legenda romana spune ca pe muntele Sopo din Italia

erau sacrifivate animale iar ploaia a amestecat grasimile cu cenusa

de pe malul apei. Vazand ca le usureaza munca, femeile au inceput

sa foloseasca acest amestec.

In sec. al II-lea, e.n., un medic grec a recomandat sapunul pentru

spalare iar in sec. al XV-lea se incepe producerea sapunului la

Venetia. In sec. al XVIII-lea se raspandeste in intreaga Europa si in

sec. al XIX-lea, fabricarea sapunului devine una din cele mai

importante ramuri ale indusriei.

Materia grasa in plante

In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti

cum sunt semintele, fructele, samburii, jucand rolul unei substante de

rezerva, pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei, drept sursa

de energie.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este

foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare.

Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. La cele

de cultura predomina cele cu seminte amidonoase. Acumulari de

grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. La germinatie,

rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate. Se produce o

hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina, sub actiunea lipazelor

vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei.

Seminte Specia vegetala Grasimi Glucide

Oleaginoase Floarea soarelui 45-55 10

Nuci de cocos 65 12

Ricin 60-65 15

Amidonoase Boabe grau 1.8 69

Boabe mazare 1.9 53

Boabe orez 1.3 77

Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase

Grasimile din regnul animal

In organismul animal, sintetizarea grasimilor proprii se face in urma

transformarii altor componente ale alimentelor. Formarea grasimilor din glucide si

proteine este legata de ciclul lui Krebs.

De remarcat este importanta pentru aceste transformari a unor substante

care ocupa un loc central: acidul piruvic, acetilcoenzima A si substantele care

constituie unele etape ale ciclului Krebs, precum si coenzimele procesului redox,

care de asemenea au rolul unor substante active. Acesti metaboliti, care sunt

comuni in metabolismul mai multor clase de substante, formeaza pentru organism

asa-numitul fond metabolic comun. Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un

numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24. Posibilitatile organismului

de a sintetiza acesti acizi, sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la

specie. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai sus, ca

biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A

denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide, din aminoacizi, din

alcool etilic si din acizi grasi. Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se

poate realiza sinteza de acizi grasi, deci grasimi sau producere de energie prin

oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric.

Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a

organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. Intr-un regim

normal , acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din

glucide. Dupa sintetizarea acizilor grasi, pentru formarea lipidelor propriu-zise,

acestia trebuie sa se esterifice cu glicerina, obtinuta in ciclul Krebs din glucide.

Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. Cea

mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma de tesuturi

adipoase subcutante, tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale

care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor

interne. Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism,

functionand in acelasi timp ca termoregulator. In functie de starea de ingrasare

a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi, si cea de perselare in interiorul muschiului. O cantitate mica de grasime

se gaseste chiar in interiorul fibrei

Grasimile crude din diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste

consistenta, culoarea, compozitia chimica. In general grasimile de acoperire au

un punct de topire mai scazut, dacat grasimea acumulata in interiorul

organismului.

La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat

la cele dintr-un climat temperat rece. Grasimea de bovine este de culoare galbena, determinata de pigmentii carotenoici . Intensitatea culorii depinde de

continutul de caroten. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie,

intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben

intens. Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii. Efect

hotarator in compozitia grasimii il are hrana.Cand hrana are putina grasime se

formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata

in acizi grasi saturati si monosaturati. Aceasta deoarece organismul animal

este in stare sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si

monosaturati, ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati numai daca

alimentele digerate contin acizi grasi cel putin nesaturati.

Importanta fiziologica

Grasimile sunt componente indispensabile alimentatiei umane; unui adult ii sunt necesare aproximativ 100g de grasimi zilnic. Daca aceasta cantitate se depaseste, se pot produce depuneri de grasimi pe peretii interiori ai vaselor sangvine, provocandu-se astfel aparitia unor boli cardiovasculare.

Generalitati

Grasimile se folosesc la fabricarea sapunurilor, a lacurilor si a vopselelor pe

baza de uleiuri sicative, a unsorilor consistente etc.Cantitatile de grasimi necesare

obtinerii sapunurilor sunt limitate, fapt ce a determinat gasirea unor produse de

sinteza cu propietati asemanatoare acestora din urma.

Sapunul menajer, de exemplu, este solubil in apa si se obtine prin tratarea

grasimilor cu hidroxid de sodiu sau cu hidroxid de potasiu, la care se adauga unele

ingrediente.

Grasimile sunt o sursa de energie si in general, furnizarea energiei este mai

constanta. In plus, o data supuse procesului de digestie, o anumita cantitate de

grasimi va fi depozitata in depozitele de grasimi din organism, situate sub piele si in jurul unor organe importante, cum ar fi rinichii, inima si ficatul.

Aceste depozite apara organismul impotriva frigului si protejeaza oasele

si organele interne impotriva ranilor. Contrar unor teorii la moda, o anumita

cantitate de grasime este esentiala pentru pastrarea sanatatii.

Aproape toate alimentele contin grasimi, cu exceptia majoritatii fructelor

si legumelor. Produsele animale (carne, untura, produse lactate) contin asa-

numitele grasimi saturate. Nucile, pestele gras, uleiurile vegetale si unele

margarini usoare contin grasimi nesaturate. Dieticienii recomanda un consum mai

mare de grasimi nesaturate decat de grasimi saturate, cele din urma incurajand

colesterolul, substanta produsa pe cale naturala in ficat, dar prezenta si in unele

alimente.

Un anumit nivel al colesterolului este esential sanatatii organismului; dar

se pare ca ficatul este capabil sa produca intreaga cantitate de colesterol

necesara, nefiind nevoie sa includem in alimentatie aceasta substanta.

Persoanele care au un nivel ridicat de colesterol in organism sunt sfatuite sa

reduca consumul acestuia.

Deoarece grasimile furnizeaza o energie mai consistenta decat

carbohidratii, procentajul lor in alimentatia zilnica trabuie sa fie mai mic. Nu se

poate spune care este cantitatea ideala de grasime din alimentatie: clima rece

sau activitatea intensa accentueaza nevoia de grasimi. In general, cel putin15%

din caloriile zilnice trebuie sa provina din grasimi, iar media ar fi 20-30%.

Proiect realizat de elevii:

Botezatu Oana Elena

&

Palau Alexandru Maxim

Clasa a XI-a D