Embed Size (px)
Citation preview
Universitatea ,, Vasile Alecsandri’’ din BacauFacultatea de Stiinte Economice
Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific Candidat
Conf. Univ. Drd. Daniel Botez Măgirescu Dragoș Marius
Iulie 2012
Universitatea ,, Vasile Alecsandri’’ din BacauFacultatea de Stiinte Economice
Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
LUCRARE DE LICENŢĂ
Cadrul general al misiunilor expertului contabil
Coordonator ştiinţific Candidat
Conf. Univ. Drd. Daniel Botez Măgirescu Dragoș Marius
Cuprins
Cap.1 Expert contabil – profesionist contabil
1.1. Definirea profesiei liberale de expert contabil
1.2. Secțiunile membrilor Corpului cu drept de exercitare a profesiei de expert contabil sau de
contabil autorizat
1.3. Dobândirea calității de expert contabil și contabil autorizat
1.4. Calitatea expertului contabil
1.5. Deontologia expertului contabil
1.5.1. Cerințe pentru dezvoltarea calităților necesare profesioniștilor contabili
1.5.2. Principiile fundamentale ale eticii profesionale
1.5.3. Independența – principiul fundamental și condiția de exercitare a profesiei liberale de
expert contabil și contabil autorizat
1.5.4. Independența expertului contabil
1.5.5. Competența expertului contabil
1.5.6. Secretul profesional și confidențialitatea expertului contabil
Cap2. Cadrul juridic al competențelor expertului contabil
2.1. Organizarea profesională a experților contabili
2.1.1. Corpul experților contabili și contabili autorizați
2.1.2. Atribuțiile CECCAR, organele de conducere și relația cu MFP
2.2. Răspunderea expertului contabil
2.3. Drepturile și obligațiile ale expertului contabil privind expertizele contabile
Cap3. Cadrul profesional al misiunilor expertului contabil
3.1. Expertiza contabilă
3.1.1. Expertiza contabilă judiciară
3.1.2. Expertiza contabilă amiabilă sau extrajudiciară
3.2. Obiectivele expertizei contabile
3.3. Efectuarea expertizei contabile
3.4. Conținutul raportului de expertiză contabilă.
In general lucrare trebuie revizuita si schimbat modul de prezentare care este expeditiv, fara
continuitate. Nu am avut rabdare sa citesc pana la capat pentru ca nu imi place prezentarea.
Si vreau sa-mi raspundeti la urmatoarea intrebare: unde credeti ca ati tratat subiectul temei
lucrarii?
CAPITOLUL 1
EXPERTUL CONTABIL – PROFESIONIST CONTABIL
1.1. Definirea profesiei liberale de expert contabil
Expertul este persoana care posedă o cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu, un
specialist de mare clasă1 . Expertului i se recunoaşte o competenţă de specialitate deosebită
într-un anumit domeniu, şi, ca atare, este solicitat pentru a efectua o expertiză. Cum am văzut,
expertiza este o cercetare cu caracter ştiinţific asupra unei situaţii, a unei probleme a cărei
lămurire necesită cunoştinţe deosebite. Expertul este consultat de către diverse persoane,
instituţii sau organe cu privire la situaţiile, problemele, cauzele în care competenţa sa este
atestată şi recunoscută.
De regulă competenţa deosebită a expertului se obţine ca urmare a unei pregătiri
superioare şi a unei experienţe practice în domeniu. Modul de dobândire a statutului de expert
într-un domeniu sau altul este reglementat prin norme profesionale sau/şi juridice.
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prevăzute
de actele normative specifice, are competenţă profesională pentru a verifica şi aprecia modul
de organizare şi conducere a contabilităţii, pentru a supraveghea gestiunea patrimoniilor,
pentru a verifica corectitudinea situaţiilor2 financiare ale întreprinderilor şi pentru a analiza
poziţia economico-financiară şi performanţele acestora.
1.2. Dobândirea calității de expert contabil si contabil autorizat
Expertul contabil este persoană care a dobândit această calitate în condițiile legii și are competența profesională de a verifica și de a aprecia modul de organizare și de conducere a activitații economico-financiare de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societății comerciale și de a verifica legalitatea bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere. Accesul la calitatea de expert contabil este permis absolvenţilor unei instituţii de învăţământ superior cu profil economic şi care au o anumită experienţă ca urmare a practicării
1 Coteanu L, Seche L., Seche M., Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, 1984.2 Prin "situaţii" se înţelege, în acest context, complexul de documente de sinteză contabilă pe care le întocmesc periodic întreprinderile, conform prevederilor legale în vigoare.
profesiei de economist o perioadă de trei ani, în cazul absolvenţilor specializărilor de contabilitate şi/sau finanţe, respectiv de cinci ani, în cazul absolvenţilor altor specializări din profilul economic. Candidaţii trebuie să aibă capacitatea de exerciţiu deplină şi să nu fi suferit condamnări care interzic dreptul de gestiune şi administrare a întreprinderilor.
Accesul se realizează pe baza unui examen de acces constând din probe la şapte discipline
(contabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluare, control financiar, expertiză), examen la care
trebuie să se obţină cel puţin media şapte, şi minim nota şase la fiecare disciplină. Tematica
de examen pentru cele şapte discipline se stabileşte de către Corpul Experţilor Contabili şi a
Contabililor Autorizaţi din România3 cu avizul Ministerului Finanţelor
Calitatea de expert contabil se atribuie de către comisiile de examinare stabilite prin
ordin comun al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Învățămantului pe baza de examen.
Examenul se organizează de CECCAR.
Pentru susținerea examenului fiecare candidat trebuie să indeplinească condițiile:
-capacitatea de exercițiu deplină;
-studii ecomonice suprerioare in specialitatea contabilitate-finanțe cu diplomă recunoscută de
Ministerul Învatamantului si practică in specialitate de cel puțin 3 ani sau studii economice
superioare si practica in productie de 5 ani.
-nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislatiei interzice dreptul de gestiune si de
administrare a societatii comerciale.
-a promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.
Expertul contabil are competența profesională de a verifica și de a aprecia modul de
organizare și de conducere a activității economico-financiare, de a supraveghea gestiunea
societăților comerciale și de a verifica legalitatea bilanțului.
Dosarul pentru prezentarea la examenul de acces la profesia de expert contabil trebuie să conţină: o cerere de înscriere, curriculum vitae, certificat medical privind capacitatea de exerciţiu deplină copie legalizată actului de studii, dovada privind experienţa (copie după carnetul de muncă sau adeverinţa de la locurile de muncă) şi certificat de cazier judiciar.
Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România organizează examenul de acces, de regulă, în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, şi Iaşi odată pe an. Comisia de examen se numeşte prin decizia comună a Ministerului Finanţelor Publice la Ministerului Educaţiei şi Cercetării. La nivelul centrelor universitare sunt numite, prin hotărârea Consiliului Superior al Corpului, subcomisii de examen compuse din cadre universitare, experţi contabili, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Ministerului justiţiei.
Promovarea examenului de acces dă dreptul candidatului să devină stagiar. Stagiul presupune o activitate de trei ani pe lângă un expert contabil cu vechime, numit tutore de stagiu. Stagiarul cere, în scris, admiterea la stagiu, având acordul tutorelui de stagiu cu care va
3 Organismul profesiei contabile gestionează experţii contabili şi contabilii autorizaţi, calităţi distincte ale aceleiaşi profesii.
efectua stagiul. Pe perioada stagiului stagiarul va efectua cel puţin două sute de ore de lucrări în timpul programului de muncă a tutorelui de stagiu.
Tutorii de stagiu sunt persoane fizice membre ale Corpului care au aprobarea Consiliului Superior al Corpului, la propunerea filialelor judeţene. Propunerea filialelor se face pe baza cererii de abilitare"depusă de expert. Pentru li putea cere abilitarea ca tutore de stagiu, experţii trebuie să aibă o vechime de cel puţin cinci ani ca expert.
Stagiul presupune efectuarea unor lucrări din categoria celor specifice profesiei sub îndrumarea tutorelui de stagiu, dar şi pregătire profesională privind comportamentul profesional şi etic. Pregătirea profesională şi deontologică se poate face în cadrul cabinetului tutorelui "sau a societăţii de expertiză, dar şi prin participarea la acţiuni specifice organizate de Corp.
Pregătirea profesională a stagiarilor vizează organizarea profesiei, documente specifice profesioniştilor, sistemul contabil naţional, evaluarea bunurilor şi a întreprinderilor, fiscalitate, drept şi legislaţie contabilă, etc. Stagiarii întocmesc semestrial un raport de activitate în care prezintă un studiu de caz.
Controlul stagiului se efectuează de către controlorii de stagiu desemnaţi la nivelul filialelor judeţene ale Corpului sau la nivelul Consiliului Superior al Corpului. Controlul urmăreşte respectarea de către stagiari a obligaţiilor ce le revin, comportamentul acestora, preocuparea pentru calitatea lucrărilor la realizarea cărora contribuie, pentru pregătirea profesională^ deontologică, etc.
Poate fi recunoscută ca perioadă de stagiu activitatea desfăşurată într-un cabinet sau societate de expertiză contabilă, membră a Corpului, în calitate de angajat cu carte de muncă.
Examenul de aptitudini este susţinut de către persoanele care au efectuat perioada de stagii prezentată mai sus. Ca într-un film cu copii handicapaţi, persoanele care solicită înscrierea la examenul aptitudini, trebuie să prezinte certificatul de admitere la stagiu certificatul de stagiu, copie după diploma de studii (din nou) şi cerere de înscriere.
Examenul de aptitudini constă dintr-o probă scrisă (un caz practic specific profesiei şi întrebări de legislaţie financiar contabilă), şi o probă orală (întrebări de legislaţie, finanţe contabilitate audit).
Numirea experților
Expertizele contabile pot fi efectuate de către persoana care are calitatea de expert și
care figurează in evidenta Biroului Central pentru Expertize Contabile.
Recomandarea experților contabili se face de către birourile locale de expertiză contabilă sau
de cel central. Numirea experților contabili se face de organul care dispune efectuarea
expertizei, dintre experții recomandați de birourile locale. Expertul contabil odată ales, nu mai
poate refuza decat in baza unor motive temeinice: boală, concediu, plecări in străinatate.
1.3. Calitatea de expert contabil
Expertului contabil este definit ca fiind persoană care a dobândit această calitate şi are
competenţă profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea
societăţilor comerciale și de a efectua expertize contabile conform art.2, alin.(1) din O.G.
nr.65/1994)
Dobândirea calităţii de expert contabil se obţine conform art.3, alin.(1) din O.G.
nr.65/1994 in urme unui examen de acces la profesie (cel puţin media 7 şi minimum 6 la
fiecare disciplină) dupa efectuarea unui stagiu de 3 ani și un examen de aptitudini la
terminarea stagiului.
Condiţiile pentru prezentare la examen de admitere (art.4, alin.(1) din O.G.
nr.65/1994) sunt următoarele : are capacitate de exerciţiu deplină, are studii economice
superioare şi diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi nu a suferit nici o
condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, intezice dreptul de gestiune şi de administrare
a societăţilor comerciale.
Competenţe profesionale ale expertului contabil conform art.6 din O.G.nr.65/1994)
sunt :
Ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează
situaţiile financiare;
Acordă asistenţă privind organizarea şi conducerea contabilităţii;
Efectuează analize economico-financiare şi evaluării patrimoniale;
Efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoane fizice ori juridice în condiţile prevăzute de lege;
Execută alte lucrări cu caracter financiar – contabil, de organizare
administrativă şi informatică;
Îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de
cenzor la societăţile comerciale;
Acordă asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea
societăţilor comerciale;
Efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun
cunoştinţe de contabilitate;
Efectuarea de activităţi de audit financiar şi consultanţă fiscală cu respectarea
reglementărilor specifice acestor activităţi (O.G. nr.75/2001 privind organizarea şi exercitarea
activităţii de audit finaciar; O.G. nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de
consultanţă fiscală);
Modalităţi de exercitare a profesiei (art.7 din O.G. nr.65/1994) sunt :
Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din Legea
nr.571/2003 privind Codul fiscal);
Societăţi comerciale de expertiză contabilă (art.8 din O.G. nr.65/1994, Legea
nr.31/1990 privind societăţile comerciale).
Standardele profesionale aplicabile sunt :
Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare.
Standardul professional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii,
intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.
Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi
divizări.
Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.
Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.
Standardul profesional nr.39 Misiunea de consultanţă pentru crearea
întreprinderilor.
Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de
prevenire şi combatere a spălării banilor.
1.4. Deontologia expertului contabil
Deontologia reprezintă un ansamblu de reguli de drept aplicabile în exercitarea unei
profesii.
Termenul de deontolgie pune la prima vedere o problemă de semantică şi prin acesta
o problemă de logică. Conform micului dicţionar enciclopedic, „deontologia” provine de la
cuvintele din limba greacă „deont” = obligaţie şi „logos” = discurs.
Din punct de vedere moral înseamnă teoria obligaţiilor.
Etica profesională se referă la faptul că exercitarea profesiei liberale de expert
contabil presupune asumarea răspunderii de a acţiona în interes public, nu numai de a
satisface nevoile unui client sau ale unui angajator.
Acţionând în interes public, format din clienţi, finanţatori, autorităţi publice, angajatori,
investitori - expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei profesii liberale,
trebuie să onoreze încrederea care i s-a acordat, respectând anumite norme de conduită, în
mod deosebit conştiinţa profesională şi independenţa.
Normele de conduită profesională a experţilor contabili sunt stabilite prin Codul Etic
Naţional al Profesioniştilor Contabili şi ordonanţa statutară privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi (O.G. nr.65/1994).
Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili reprezintă un ansamblu de norme
de conduită a profesioniştilor contabili și principii fundamentale care trebuie respectate de
către toţi profesioniştii contabili – liber profesionişti sau angajaţi.
Obiectivele profesiei contabile sunt indeplinirea celor mai înalte standarde de
profesionalism, atingerea celor mai înalte niveluri de performanţă și satisfacerea cerinţelor
interesului public.
Calităţile necesare profesioniştilor contabili sunt stiinţă, competenţă şi conştiinţă,
independenţă de spirit şi dezinteres material precum si moralitate, probitate şi demnitate.
Cerinţele de bază pentru realizarea obiectivelor sunt :
Credibilitatea – asigurarea credibilităţii informaţiei şi a sistemului
informaţional.
Profesionalism – identificarea şi formarea persoanelor profesioniste în
domeniu contabil.
Calitatea serviciilor – prestarea la standardul cel mai ridicat de performanţă a
serviciilor de către profesionistul contabil.
Încredere – încredinţarea utilizatorilor de servicii contabile că pentru prestarea
acestor servicii există un cadru al eticii profesionale.
Demersul deontologic al expertului contabil începe cu destinatarii expertizelor
contabile și se finalizează cu scopul expertizelor contabile. Traseul dintre cele două
componente este guvernat de principiile etice fundamentale. Cunoașterea și respectarea
normelor de comportament profesional constituie nu doar parte integrantă a demersului
deontologic al misiunilor de expertiză contabilă, ci și punct de referință în acceptarea
mandatului.
1.4.1.Cerinţe pentru dezvoltarea calităţilor necesare profesioniştilor contabili
Profesia de expert contabil presupune dezvoltarea perpetuă a calităților
profesioniștilor contabili. Este imperios necesară o continua perfecționare și stimulare a
calităților, cum ar fi:
Dezvoltarea continuă a nivelului cultural, nu numai profesional, a cunoştinţelor de
cultură generală, singurele capabile întăririi discernământului profesionistului contabil.
Acordarea fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate atenţia şi timpul necesar pentru
fundamentarea unei opinii personale înainte de a face propuneri.
Examinarea opiniei fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl
ascultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri.
Exprimarea, dacă este cazul, a opiniei cu rezerve asupra ipotezelor şi concluziilor
fundamentale.
Evitarea oricărei situaţii de a nu putea exercita libertatea de gândire sau de îngrădire a
îndatoririlor.
Considerarea independenţei ca o manifestare deplină în exercitarea profesiei şi
protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de
Corp.
Caracteristica distinctivă a profesiei contabile presupune un set de masuri si decizii
caracterizate de :
Asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public.
Responsabilitatea profesionistului contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile
unui client sau unui angajator individual.
Acţionând în interes public profesionistul contabil trebuie să respecte şi să se
conformeze prevederilor Codului etic.
Publicul profesiei contabile este format din: clienţi, instituţii de credit, autorităţi
guvernamentale, angajatori, angajaţi, patronate, investitori şi alte persoane care se
bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesionistului contabil.
Definirea interesului public: bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor
deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesionale – sunt puternic determinate de interesul public.
Exemplificări:
Profesioniştii contabili – prin misiunea de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a
situaţiilor financiare – confirmă ţinerea corectă şi potrivit dispoziţiilor legale a
contabilităţii, regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare – suport pentru
obţinerea de împrumuturi şi capital de lucru pentru acţionari;
Auditorii finaciari şi cenzorii – opinia privind imaginea fidelă, poziţia şi performanţa
financiară a entităţii – atât pentru cerinţele interne cât şi pentru investitori prezenţi sau
potenţiali, creditori financiari şi comerciali, clienţi, autorităţi şi alţi utilizatori.
Directorul financiar sau contabiluil şef – utilizarea eficientă a resurselor entităţii;
Auditorul intern – asigură un sistem de control care sporeşte încrederea în informaţiile
financiare ale entităţii;
Expertul contabil – expertizele contabile jurdiciare efectuate constituie mijloace de
probă - prin calitatea lui personală contribuie la stabilirea adevărului de către organele
de drept.
Consultantul fiscal – contribuie la stabilirea încrederii şi eficienţei informaţiilot din
declaraţiile fiscale, la aplicarea
1.4.2. Principiile fundamentale ale eticii profesionale
Obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile pentru toţi profesioniştii contabili,
indiferent dacă practică în calitate de liber profesionişti sau ca angajaţi in diferite entităţi
economice sau sociale.
Integritatea
Profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest.
Să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele care apreciază că acestea conţin:
Informaţii false sau care induc în eroare;
Informaţii eronate;
Omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Obiectivitate
Obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia, din cauza unor:
Erori;
Conflicte de interese;
Influenţei nedorite a unor persoane.
Evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional.
Relaţii de afaceri, financiare, familiare sau personale cu clientul sau cu persoane cu
funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului.
Păstrarea integrităţii serviciilor profesionale şi menţinerea obiectivităţii
raţionamentului profesional.
Atenţie următorilor factori:
Exercitarea de presini care pot diminua obiectivitatea;
Imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni;
Evitarea influenţei ideilor preconcepute;
Garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivităţii.
Neacceptarea de carduri sau invitaţii (la masă,spectacole) care pot fi considerate a avea
o influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional.
Măsuri de protecţie:
Retragerea din echipa misiunii;
Proceduri de supraveghere;
Terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.
Competenţa profesională şi prudenţa
Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra uni lucru, pe
temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura
Academiei, 1975).
Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să
studiezi este fatal. Să studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
Principiul principal este menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la
nivelul necesar exercitării profesiei.
Profesionistul contabil este obligat a acţiona cu prudenţă şi în conformitate cu
standardele tehnice şi profesionale respectiv : Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7
emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) care prevede ca obiectiv al profesiei
contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor
publicului iar Standardul profesional nr.38 privind dezvoltarea profesională continuă a
profesioniştilor contabili;
Confidenţialitatea
Referitor la confidentialitate obligaţiile profesionistului contabil sunt :
Abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia
cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice
acele informaţii;
Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de
serviciu în avantajul persoanl sau în avantajul unei terţe persoane;
Respectarea confidenţialităţii: În mediu social (asociaţi de afaceri, rude), in relaţiile cu
un potenţial client sau angajator si in cadrul entităţii angajatoare.
Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea
(pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.).
Obligaţia de confidenţialitate cotinuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul
contabil şi client sau angajator.
Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile: autorizate de către client sau
angajator, autorizate prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea
fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor);
Conformare auditului de calitate;
Investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează
comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să recţioneze ca
atare (Exemplificare: solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).
Comportamentul profesional
In ceea ce priveste obligaţiile referitoare la comportomentul profesional acestea sunt :
Conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care pot
discredita profesia;
Nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
Sa fie cinstit şi loial:
Să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care
le posedă şi experienţa pe care o deţine;
Să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind
munca desfăşurată de alţii.
1.5.3. Independenţa – principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei
liberale de expert contabil şi de contabil autorizat
Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează
neinfluenţat de alţii.
Independenţa trebuie înţeleasă în dublu sens: independenţa de spirit (de drept) – o
stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată de influenţe exterioare pe de o
parte si independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune care
permite beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil,
pe de altă parte.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se
datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita
influenţă directă asupra profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt
semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel: se întreprind diligenţele
necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil si se refuză
acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanţele care afectează independenţa sunt: interesul propriu,
autoexaminare (autocontrol), favorizare, familiaritate si intimidare.
Interes propriu se refera la :
Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
A primit un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul
în cauză.
Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client.
90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.
Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client.
Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
Interesul de a nu pierde un client.
Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cebinetului.
Onorarii neprevăzute.
Acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în contract.
Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.
Dacă cientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa
independenţei, în condiţiile ca împrumutul să fie acordat conform normelor
procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare se refera la :
Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare.
Reportarea asupra situţiei financiare a unei firme de către acceaşi persoană implicată
în elaborarea situaţiei financiare respective.
Pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul
unei misiuni de certificare.
Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a
fost angajat al clientului.
Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
In ceea ce priveste favorizarerea faptele profesionistului contabil nu trebuie sa fie indreptate
in urmatoarele directii :
Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit
al situaţiilor financiare.
Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
Un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de
director sau angajat al clientului.
Acceptarea unor cadouri din partea clientului.
Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.
Intimidarea reprezintă :
Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
Ameninţarea în litigiu.
Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent
execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.
1.5.4..Independenţa expertului contabil
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de experţi contabili înscrisi în Tabloul
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România care îndeplinesc
condiţiile de exercitare a profesiei ( au primit viza anuală de exercitare a profesiei contabile).
Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni , cuprinzând membrii Corpului, cu drept
de a exercita profesia de expert contabil şi contabil autorizat.
Membrii CECCAR care au dreptul de a efectua expertize contabile judiciare sunt
reflectaţi în Secţiunile Tabloului CECCAR
Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie
independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o
lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i împieteze integritatea şi
obiectivitatea. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor
contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili
recomandaţi de părti sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
Independenţa absolută derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de
incompatibilitate, abţinere și recuzare prevăzute de Codul de Procedură Civilă şi alte
reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii. Independenţa
relativă derivă doar din reglementările profesiei contabile mai restrictive decât cele din
reglementarea generală. La primirea fiecarei lucrări de expertiză contabilă expertul contabil
parcurge un examen de independentă şi completează declaraţia de independenţă care
însoţeşte lucrarea depusă la Corp în vederea efectuării auditului de calitate. Independenţa
expertului contabil implică două componente fundamentale [1]:
i1) Independenţa de spirit ( de drept ) , adică acea stare de spirit care permite emiterea
unei opinii făra a fi afectat de influenţe care compromit judecata profesională şi care
permite individului să acţioneze cu integritate, să-si exercite obiectivitatea şi scepticismul
profesional.
i2) Independenţa în aparenţă (fapt) care constă în evitarea faptelor şi a situaţiilor care
sunt atât de importante încât o terţă parte informată şi rezonabilă, care cunoaşte toate
informaţiile relevante, inclusiv măsurile de protecţie aplicate, ar concluziona în mod
rezonabil că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui
membru al echipei de certificare au fost compromise.
În activitatea practică se pot manifesta un ansamblu de circumstanţe sau asocieri de
circumstanţe generatoare de ameninţări la adresa conformităţii cu principiul independenţei.
Natura acestora şi măsurile de protecţie cele mai adecvate sunt specifice fiecărei misiuni şi
combinaţiilor pe care le generează, asemanator unor modele matematice.
În funcţie de natură, distingem următoarele tipuri de ameninţări:
a1) Ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil
sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar [2] sau de alt gen;
a2) Ameninţarea generată de autoexaminare ( autocontrol ) poate apărea atunci când un
raţionament anterior trebuie să fie reevaluat de către profesionistul contabil responsabil de
acel raţionament;
a3) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil
promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea să poată fi
compromisă;
a4) Ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii
strânse, un profesionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părţi;
a5) Ameninţarea generată de intimidare poate apărea atunci când un profesionist contabil
poate fi împiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau
presupuse.
Pentru evitarea constrângerilor cu efecte nefavorabile asupra statutului expertului
contabil şi imaginii profesiei contabile , se adoptă măsuri de protecţie ce pot fi grupate
astfel:
Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor care compromit conformitatea cu
principiile etice fundamentale
Tabel nr.1
Categorii de
măsuri
Demersuri
Măsuri de proteţie
create de profesie,
legislaţie sau
reglementări
a)-cerinţe educaţionale , de formare si experientă la intrarea în
profesie;
b)-cerinţe de dezvoltare profesională continuă c)-
reglementări de guvernare corporativă;
d)-standarde profesionale;
e)-proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau
reglementară;
f)-examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau
informaţiilor unui profesionist contabil de către o terţă parte
împuternicită prin lege;
g)-sisteme de reclamaţii eficace, gestionate public de către
compania angajatoare , de către profesie sau un organism de
reglementare , care îi împuterniceste pe colegi, angajatori sau
reprezentanţi ai marelui public sa atragă atenţia asupra unui
comportament neprofesional sau lipsit de etică;
h)-o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice;
i)-etc.
Măsuri de
protecţie în mediul
de muncă
a)-existenţa unor proceduri interne;
b)-informări catre organele ierarhic superioare;
c)-consiliere din partea organismului profesional;
d)-consultarea unui specialist în probleme juridice;
e)-demisie ;
f)-etc.
15.5. Competenţa expertului contabil
Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată.
El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea profesională continuă,
actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă. Expertiza contabilă are
drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în
contabilitate, expertului contabil revenindu-i obligaţia profesională de a avea disponibilitate
profesională fundamentată pe cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic şi
financiar-contabil. Competenţa expertului contabil se impune din necesitatea apărarii onoarei
si independenţei profesiei si organismului profesional precum şi pentru a se conferi lucrărilor
autoritatea ştiinţifico-profesională asteptată de către public.
Competenţa expertului contabil are două componente esenţiale:
a) Dobândirea competenţei profesionale.
Calitatea de expert contabil se dobândeşte prin promovarea examenului de admitere4[3],
efectuarea unui stagiu profesional cu o durată de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini
profesionale.
b) Menţinerea competenţei profesionale.
Menţinerea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat se realizează prin înscrierea
în Tabloul Corpului şi obţinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanţă deosebită
o reprezintă menţinerea competenţei profesionale printr-un program de dezvoltare
profesională adecvat, respectând Norma profesională nr. 38 si Programul Naţional de
Dezvoltare Profesională Continuă elaborate de CECCAR în conformitate cu Standardul
Internaţional de Educaţie IES7 emis de IFAC.
Norma Profesională nr. 38 este stabilită în baza Standardului Internaţional de Educaţie
IES 7 , emis de Federaţia Internaţională a Contabililor , care prevede că institutele membre
trebuie să implementeze o cerinţa de Dezvoltare Profesională Continuă CPD ca o componentă
integrală a statutului pe care profesionistul contabil îl deţine în economie şi societate.
Conceptul de Dezvoltare Profesională Continuă ca extensie a procesului educaţional, poate fi
definit ca fiind o activitate de învăţare relevantă, verificabilă şi măsurabilă. Noţiunea este
4[3] Promovarea presupune obtinerea unui minim de cunostinte reprezentând nota 6 la fiecare disciplina si respectiv, media 7.
asociată procesului de învăţare pe viaţă. Procesul învăţării pe viaţă începe devreme şi
continuă cu programul educaţional privind calificarea profesională şi cu programele de
dezvoltare profesională pe parcursul întregii cariere, al căror obiectiv fundamental constă în
extinderea cunoştinţelor, abilităţilor, eticii si valorilor profesionale. Prin activităţi de învăţare
se înţelege: participarea la cursuri, seminarii, conferinţe; module de autoînvăţare sau instruiri
organizate la locul de muncă; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate;
participarea şi munca depusă în cadrul comitetelor şi comisiilor tehnice ale Corpului; predarea
unui curs în domenii legate de responsabilităţile profesionale; participarea ca vorbitor la
conferinte sau discuţii de grup; scrierea de articole, lucrări, carţi; cercetări, inclusiv citirea
unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea în cadrul atribuţiilor profesionale;
reexaminarea profesională sau testarea formală.
Potrivit principiului fundamental al Competenţei Profesionale, prevăzut în Codul Etic
National al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil are datoria continuă de a menţine
cunoştinţele şi competenţele profesionale la nivelul cerut, astfel încât, să se asigure că
utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele
curente înregistrate în practică şi promovate în legislaţie.
Caracteristicile unui mediu profesional aflat într-o permanentă schimbare transferă
particularităţi şi asupra activităţii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocări
profesionale fără precedent. În timp ce exigenţele lucrărilor de expertiză contabilă au cunoscut
o evoluţie ascendentă, beneficiarii lucrărilor manifestă aşteptări înalte, generatoare de
competiţii care consolidează rolul şi responsabilitatea experţilor contabili, determinând
organismele profesionale care gestionează profesia contabilă să revizuiască periodic politicile
de dezvoltare profesională continuă.
Nevoia de informare şi de învăţare poate fi produsul consultărilor experţilor contabili
cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Măsurarea activităţii de învăţare poate fi
exprimată în termeni de efort, în timp cheltuit sau în printr-o metodă de evaluare validă
destinată măsurării competenţei atinse sau dezvoltate, de către o sursă competentă.
Competenţa expertului contabil în cazul unei misiuni de expertiză contabilă este o
necesitate generată de factori precum:
a. Obligaţia etica a expertului contabil de a fi imparţial faţă de oricare dintre părţi şi
abilitatea de a-şi exercita responsabilitatea în mod profesional;
b. Orice abatere de la principiul competenţei profesionale produce consecinţe nefavorabile
asupra reputaţiei profesiei în integritatea sa.
c. Cauzele aflate în diferite stadii de cercetare sunt extrem de complexe şi prezintă
particularităţi de la o situaţie la alta, neputându-se generaliza abordări , constatări sau
concluzii.
d. Dispunerea unei expertize contabile de către Organele abilitate se bazează într-o măsura
ridicată pe moralitatea profesională şi competenţa expertului contabil.
Există 3 modalităţi [4] de abordare a posibilităţilor de menţinere a competenţelor
profesionale:
M1) Abordarea bazată pe informaţii din exterior , prin stabilirea unei anumite cantităţi
de elemente ce trebuie învăţate, este considerată corespunzătoare pentru dezvoltarea şi
menţinerea competenţei. Dovezile de verificare într-o asemenea abordare sunt valabile
pentru profesioniştii contabili angajaţi şi constau în: materiale de predare; catalog de prezenţă;
formulare de înregistrare; evaluari independente care să demonstreze că o activitate de
învăţare a avut loc; confirmarea participării din partea unui instructor , tutore sau alt organism
profesional; confirmarea participării într-un program intern din partea unui angajator.
M2) Abordarea bazată pe informţtii din interior, potrivit căreia profesioniştilor
contabili li se cere să demonstreze , prin intermediul rezultatelor, că dezvoltă şi menţin
competenţa profesională. Dovezile de verificare în această abordare sunt valabile pentru
profesioniştii contabili membrii ai CECCAR şi constau în: verificarea învăţării obţinute,
evaluarea materialelor scrise sau publicate, evaluări ale rezultatelor învăţării, publicarea unui
articol profesional sau a rezultatelor unui proiect de cercetări, reexaminarea periodică,
specializări sau alte calificări, inspecţii ale practicii independente, evaluări făcute de alte
corpuri profesionale din care mai face parte profesionistul contabil.
M3) Abordarea combinată , prin care se îmbină în mod efectiv şi eficient informaţiile
primite prin cele doua modalităţi de abordare de mai sus, se fixeaza cantităţile de elemente de
învăţat cerute şi se măsoară rezultatele obţinute.
Cerinţele de dezvoltare profesională reglementate prin Norma profesională nr. 38 se
bazează pe o abordare combinată a sistemului de informaţii provenite din interior şi din
exterior, pe baza hărţilor de competenţă şi a planurilor de învăţare ce se revizuiesc periodic.
Obiectivul constă în actualizarea cunoştinţelor şi omogenizarea comportamentului profesional
al experţilor contabili. Prezentăm alăturat domeniile privind dezvoltarea profesională continuă
a membrilor CECCA
Structura Programului Naţional de Dezvoltare [5] destinat membrilor CECCAR
Tabel nr.2
Domenii obligatorii Domenii facultative
Înţelegerea si aplicarea Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară
Control financiar
Audit şi certificare Contabilitatea conturilor consolidate
Contabilitate financiară Contabilitatea trezoreriei şi situaţia
fluxurilor financiare
Contabilitate şi control de gestiune Contabilitatea creanţelor şi datoriilor
Fiscalitate Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor
Evaluarea economică şi financiară a
întreprinderilor
Analiza poziţiei financiare
Managementul pieţelor de capital Analiza performanţelor
Drept - Legislaţie Europeană Accesarea, utilizarea, controlul şi
recuperarea fondurilor europene
Doctrina si deontologie profesională Analiza legislaţiei privind litigiile de
muncă, asigurările şi protecţia socială
Expertiză contabilă Studierea şi însuşirea unei limbi de
circulaţie internaţională, cu adaptarea la
specificul profesiei contabile
Studierea şi însuşirea standardelor
profesionale emise de Corp pentru fiecare
din activităţile desfăsurate de experţii
contabili şi contabilii autorizaţi.
Menţinerea competenţelor profesionale este un drept dar şi o obligaţie a membrilor
CECCAR.
Obligaţia vizează actualizarea şi ameliorarea activităţii profesionale în conformitate
cu cerinţele deontologice, prin: parcurgerea unui minim de 120 ore de activitate sau unităţi
echivalente de dezvoltare profesională într-o perioadă de 3 ani, din care 60 de ore sau unităţi
echivalente [6] sa fie verificabile; urmărirea şi măsurarea activităţilor de învăţare în
conformitate cu cerinţele precedente; demonstrarea menţinerii şi dezvoltării competenţelor
relevante prin dovezi ale verificării obiective, de către o sursă autorizată, printr-o metodă de
evaluare competentă; dezvoltarea continua a culturii generale şi profesionale , singurele
capabile să-i consolideze discernamântul; acordare unei atenţii substanţiale fiecărei operaţiuni
sau situaţii examinate, astfel încât opinia exprimată să aibă fundamentare profesională;
exprimarea opiniei cu sinceritate şi transparenţa, chiar cu rezerve dacă este cazul, fără reţineri
sau constrângeri; manifestarea libertăţilor de gândire şi acţiune; protejarea profesiei prin
respectarea principiului independenţei.
Dreptul priveşte oportunitatea de actualizare şi formare eficientă, cu garantarea
calităţii serviciilor prestate de terţi.
Dezvoltarea profesională continua nu ofera ea însăşi asigurarea faptului că toţi experţii
contabili oferă servicii profesionale de înalta calitate, fiind necesară şi aplicarea cunoştinţelor
pe baza unui raţionament profesional şi a unei atitudini obiective. Totodată, expertul contabil
trebuie să se conformeze normelor tehnice şi profesionale aplicabile misiunii de expertiză
contabilă.
Prin urmare, expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, are datoria
permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a
se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente , bazate pe
ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. El trebuie să acţioneze cu prudentă şi în
conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii
profesionale, raţionamentul său profesional fiind fundamentat pe baze solide.
În efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară, experţii contabili, au obligaţia
să respecte şi să aplice prevederile Standardului profesional nr. 35/20005[8] aprobat prin
Hotarârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România nr. 01/42 din 11 August 2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi să
prezinte rapoartele de expertiză, precum şi opiniile separate ale experţilor-parte, pentru a fi
supuse auditului de calitate. În acest sens, auditorii de calitate [9] au următoarele atribuţii:
a) auditarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la
organele care le-au solicitat;
5[8] aprobat prin Hotarârea Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România nr. 01/42 din 11 august 2001, cu modificarile si completarile ulterioare
b) întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de expertiză
contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale Corpului, la cererea acestor comisii;
c) elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.
Demersul parcurs de auditorii de calitate în exercitarea activităţii de auditare a raportelor de
expertiză contabilă judiciară vizează:
1. Studierea raportului de expertiză contabilă, urmărind dacă:
- în elaborarea lucrării, experţii contabili autorizati au respectat în totalitate prevederile
Standardului profesional nr. 35/2000;
- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute
prin acte şi documente care au legatură cu cauza;
- autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice
ale faptelor sau la efectuarea de lucrări şi operaţiuni care presupun alte cunoştinţe decât cele
contabile;
- autorii lucrării au respectat prevederile Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili;
2. Analiza opiniilor separate ale experţilor contabili - consilieri ai părţilor, urmărind
aceleaşi obiective ca în cazul raportului de expertiză;
3. Verificarea stării de independentă a expertului contabil în raport cu cauza şi mandatul
primit pe baza declaraţiei date pe propria răspundere şi semnate de către expertul contabil;
declaraţia se apostilează de catre auditorul de calitate cu menţiunea "dată în faţa noastră".
Prezentăm alăturat modelul Declaraţiei privind verificarea stării de independenţă în
cazul misiunii de expertiză contabilă:
Modelul Declaraţiei privind verificarea stării de independenţa în cazul misiunii de
expertiză contabilă
Tabel nr. 3
DECLARAŢIE
Subsemnatul ......................................................., expert contabil cu numărul matricol ......../......../.........., în legatură cu cauza ce face
obiectul Dosarului nr. ......./....... al ............................, declar următoarele:
a) nu mă aflu în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de art. 12 alin. (1) si (2) din
Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, republicată, și de
art. 8 din Hotarârea Conferinței Naționale a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România nr. 53/2005 emise în
baza art. 20 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată.
b) față de prevederile reglementărilor sus-menționate mă aflu în următoarele situații:
- ........................................................................
........................................................................
- ........................................................................
........................................................................
- ........................................................................
........................................................................
Prezenta declarație este dată pe propria răspundere, fiind conformă cu realitatea, având în vedere prevederile legii privind falsul în
înscrisuri și declarații.
Data Semnatură
.................. ..........................
Constatările şi observaţiile auditorului de calitate se înscriu într-un referat privind
auditarea modului de respectare a normelor profesionale. Prezentăm alăturat modelul
referatului privind auditarea modului de respectare a normelor profesionale.
Modelul referatului privind auditarea modului de respectare a normelor
profesionale
Tabel nr.4
C.E.C.C.A.R.
Filiala ..........................
Dosar nr.:
Beneficiar:
Termen:
Nr. înregistrare:
REFERAT
privind auditarea modului de respectare a normelor profesionale
________________________________________________________________________________
I. Data primirii:
________________________________________________________________________________
II. Experti contabili: Numele și prenumele Calitatea
1. ___________________________________________
2. ___________________________________________
3. ___________________________________________
4. ___________________________________________
5. ___________________________________________
6. ___________________________________________
7. ___________________________________________
________________________________________________________________________________
III. Observații cu privire la:
a) Concordanța dintre obiective, constatări și concluzii
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
b) Respectarea Standardului profesional nr. 35/2000
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
c) Respectarea Codului etic național al profesioniștilor contabili
________________________________________________________________________
d) Alte observații
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Auditor de calitate,
............................
(Semnatura) stampila
Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii, standardele şi normele profesionale,
auditorul de calitate le solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să le revadă în funcţie
de observaţiile făcute şi va proceda astfel:
a) dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, auditorul de calitate aplică pe
prima pagină a lucrărilor analizate stampila dreptunghiulară de auditare, semnătura şi
ştampila filialei;
b) dacă lucrările nu sunt refăcute, auditorul de calitate ataşează la lucrarea analizată
referatul (exemplarul original) cuprinzând observaţiile sale pentru informare şi o înaintează
organului care a solicitat-o, pentru luarea unei decizii.
Misiunea de bază a auditorului de calitate constă în verificarea modului de respectare a
normelor profesionale privind exercitarea profesiei de expert contabil şi contabil autorizat, a
Codului Etic National al Profesioniştilor Contabili, precum şi a reglementărilor interne ale
Corpului
.
Modelul Registrului de evidentă a lucrărilor de expertiză contabilă
Tabel nr. 5
C.E.C.C.A.R.
_____________________________________________________________
| CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI |
| sI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA |
| |
| - Filiala ........................................... - |
| |
| Auditat îndeplinirea Standardului profesional nr. 35/2000 |
| |
| Dosar nr. ............./............ al ........... |
|_____________________________________________________________|
Auditor de calitate
Numele .....................
Prenumele ..................
L.S.
REGISTRUL
de evidenta a lucrarilor de expertiza
______________________________________________________________________________
|Nr. | Dosar |Experti contabili, |Termen|Data |Data |Observatii |
|crt.|_________________|numele si prenumele| |intrarii|iesirii| |
| |Nr. si|Organul | | | | | |
| |data |beneficiar| | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
| | | | | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
| | | | | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
| | | | | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
| | | | | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
| | | | | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
| | | | | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
| | | | | | | | |
|____|______|__________|___________________|______|________|_______|___________|
1.5.6. Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil
Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca
urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii
unei terţe părţi fară o autorizaţie specifică , cu excepţia cazului în care există un drept sau o
obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale
obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul
personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei,
expertul contabil , asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este considerat "un
confident în societate".
Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul
contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut
acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile , abtinându-se de
la divulgarea lor către terţi, cu exceptia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop
sau dacă are obligaţia legală sau profesională în acest sens.
Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :
- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au
o legatură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care
a dispus expertiza contabilă.
- Să se abtină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a
concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună
raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot
consulta în condiţiile legii.
- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor
prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la fata
locului, aceasta nu poate fi facută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire,
indicându-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele
de natură penală expertul contabil poate lua legatura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu
încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de
aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile
implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat
la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public;
faptele ce se subordonează secretului profesional au o arie de întindere largă, ce include nu
doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate. Profesionistul
contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul sau, chiar
dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica
esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile , expertul
contabil aflându-se alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii.
Deosebirea este că, utilizatorii informaiţilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate
acestora sunt mult mai numeroşi , iar asteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în
gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se
dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator - chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare -
decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.
În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie să se conformeze
necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de Procedură Civilă şi
Codul de Procedură Penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau
secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele
expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu
trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de Procedură Penală, chiar restricţionează
accesul expertului contabil , în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi
declaraţiile martorilor, de exemplu ).
În situația în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este
obligat să solicite organului abilitat , dispunerea completării probelor necesare, fie prin
depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părții. Nu este deontologic ca un expert
contabil să ataseze raportului de expertiză contabilă, documente probante în favoarea vreunei
părți procesuale.
Standardul profesional nr. 35 menționeaza de asemenea, că facând parte din ansamblul
principiilor etice fundamentale opozabile exercitării misiunii de expertiză contabilă,principiul
acceptării expertizelor contabile precum şi principiul responsabilității expertizelor (contabile
în general și contabile judiciare în particular).
Capitolul 2
CADRUL JURIDIC AL COMPETENTELOR EXPERTULUI CONTABIL
2.1. Organizaţia profesională a experţilor contabili
2.1.l. Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi
Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), este
persoană juridică de utilitate publică, autonomă din care fac parte profesioniştii contabili -
experţi contabili şi contabili autorizaţi. Cum am mai arătat, acesta are filiale în toate judeţele
ţării şi în municipiul Bucureşti. Filialele judeţene şi a municipiului Bucureşti nu au
personalitate juridică. Corpul acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei contabile şi
gestionează exercitarea profesiei. In cadrul gestionării profesiei avem în vedere preocuparea
pentru menţinerea nivelului de competenţă a membrilor săi, asigurarea calităţii serviciilor
oferite de experţii contabili, respectarea codului etic al profesioniştilor.
Corpul este organizat pe baza Regulamentului aprobat de Conferinţa Naţională, cu
avizul Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei. În cadrul Corpului activitatea
se desfăşoară prin secţiuni, comisii şi departamente.
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale: una pentru experţii
contabili, alta pentru contabili autorizaţi. Secţiunile organizate pe categorii profesionale sunt
conduse de câte cinci membrii desemnaţi de către Consiliul Superior dintre membrii săi. La
nivelul fiecărei filiale se regăsesc corespondente ale secţiunilor Corpului.
Un loc aparte în structura Corpului îl ocupă Secretariatul General. Acesta execută
hotărârile şi deciziile privind activitatea administrativă a Corpului. El pregăteşte, analizează şi
centralizează proiectele de buget ale filialelor şi a Corpului, asigură execuţia acestora,
răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii Corpului şi a filialelor, asigură evidenţa
centralizată a membrilor Corpului, întocmirea şi publicarea în Monitorul Oficial a Tabloului
Corpului, organizează publicitatea pentru membrii Corpului, propune schema de personal şi
grila de salari
In exercitarea atribuțiilor sale legale, Conferința Națională ia și următoarele măsuri6:
a) aprobă prin vot deschis situațiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor,
execuția bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar incheiat, precum și
bugetul de venituri și cheltuieli al exercițiului financiar viitor, prezentate de Consiliul
Superior;
b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central și teritorial, sistemul de
salarizare pentru anul următor, precum și principiile și criteriile de organizare și de salarizare
a personalului angajat al Corpului;
c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare și cuantumul cheltuielilor de deplasare și
reprezentare;
d) alege și revocă președintele și membrii Consiliului Superior și ai Comisiei de Cenzori;
alege și revocă președintele și 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplină;
e) aprobă raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea
mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleși;
f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizațiilor pentru organele alese ale Corpului;
g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale,
constatarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor administrative și/sau disciplinare membrilor sau
personalului angajat;
6 Regulament de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, republicat ** Republicat in temeiul art. III din Hotararea Consiliului Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania nr. 08/90/2008 pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, aprobat prin Hotararea Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania nr. 1/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din 23 iunie 2008, dandu-se textelor o noua numerotare.
h) stabilește anual cotizațiile datorate de membrii Corpului și taxele de inscriere in evidențele
Corpului;
i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului, în conformitate cu Anexa nr. 3 la
prezentul regulament;
j) stabilește măsurile necesare și urmărește îndeplinirea altor atribuții prevăzute de actele
normative, precum și a propriilor hotărâri.
2.1.2. Atribuţiile CECCAR, organele de conducere şi relaţia acestuia cu MFP
Organele de conducere a Corpului sunt Conferinţa Naţională a Corpului, Consiliul
Superior, şi Biroul permanent al Consiliului Superior.
Conferinţa Naţională a Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din
România este organul superior de conducere şi control a Corpului. Se constituit din membrii
Consiliului Superior, membrii Consiliilor Filialelor, membrii comisiei de disciplină,
reprezentanţi a Ministerului Finanţelor Publice, şi reprezentanţi ai filialelor desemnaţi de
Adunările generale conform normei de un delegat la o sută de membrii. Conferinţa Naţională
poate fi ordinară sau extraordinară.
Conferinţa Naţională ordinară se întruneşte anual şi are ca atribuţii aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, a Codului de conduita etică şi
profesională, a planurilor anuale de activitate a Corpului, a Codului de conduită etică şi
profesională, a planurilor anuale de activitate a Corpului, a bugetului de venituri şi cheltuieli,
a raportului de activitate a Consiliului Superior, a raportului comisiei de cenzori, a grilei de
salarizare şi a schemei de personal, alegerea preşedintelui şi a Consiliului Superior al
Corpului, a comisiei de cenzori şi a comisiei de disciplină. La nivelul filialelor judeţene şi a
municipiului Bucureşti corespondentul Conferinţei Naţionale este Adunarea generală, cu
menţiunea că atribuţiile acesteia sunt limitate de lipsa de personalitate juridică a filialelor.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc în cazuri deosebite, se convoacă de către
Consiliul Superior sau de către filiale reprezentând o cincime din membrii înscrişi în Tabloul
Corpului.
Consiliul Superior al Corpului este constituit din 24 de membri şi opt supleanţi aleşi
prin vot secret. Mandatul este pentru patru ani. Jumătate din numărul mandatelor membrilor
Consiliului Superior se reînoiesc din doi în doi ani. Consiliul Superior îşi desfăşoară
activitatea prin sesiuni la un interval de cel puţin odată pe semestru.
Atribuţiile Consiliului Superior privesc alegerea vicepreşedinţilor, elaborarea şi
completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare Corpului, Codului de conduită etica
şi profesională, administrarea şi gestionarea patrimoniului, coordonarea activităţilor filialelor.
Biroul permanent al Consiliului Superior al Corpului se compune din preşedinte şi
vicepreşedinţi. Se întruneşte lunar.
Corespondentul organelor executive de conducere a Corpului la nivelul filialelor este
Consiliul filialei, cu aceiaşi menţiune privind atribuţiile limitate de lipsă personalităţii juridice
pentru filiale.
Biroul permemanent a Consiliului Superior se compune din preşedinte şi
vicepreşedinte şi se întruneşte lunar. La nivelul filialelor există un consiliu al filialei şi un
birou permanent a consiliului filialelor. Numărul membrilor a Consililor filialelor diferă în
funcţie de mărimea filialelor.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, denumit în
continuare Corpul, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată în
Monitorul Oficial Nr. 13/8 ianuarie 2008 are printre atribuţii:
Direcţiile responsabile7 la nivelul Aparatului Central al Corpului pentru coordonarea
activităţii de expertiză contabilă judiciară sunt: Direcţia expertize contabile (DEC) şi Direcţia
pentru urmărirea aplicării normelor profesionale (DUANP), care au următoarele atribuţii:
a) elaborează şi întreţin în colaborare cu compartimentul de specialitate din cadrul
Ministerului Justiţiei „Procedura privind întocmirea, actualizarea şi comunicarea către
Ministerul Justiţiei – Serviciul Profesii Juridice Conexe a Listelor experţilor contabili pe
specializări”;
b) urmăresc aplicarea corespunzătoare a procedurii, analizează problemele care intervin în
aplicarea acesteia şi propun măsuri de modificare când situaţia impune acest lucru;
c) elaborează normele interne ale activităţii de expertiză contabilă judiciară care
reglementează modul de organizare şi funcţionare al Grupului de experţi judiciari (GEJ),
d) gestionează evidenţa experţilor contabili judiciari înscrişi în GEJ;
e) ţin evidenţa experţilor contabili judiciari reclamaţi sau sancţionaţi şi comunică operativ
organelor beneficiare cazurile de suspendare sau excludere a acestora din cadrul GEJ;
7 NORMELE nr. 1044/2010 privind îmbunătăţirea activităţii de expertiză contabilă judiciară, aprobate prin
Hotărârea Consiliului Superior al CECCAR nr. 10/200 din 21.07.2010, cu modificările ulterioare
f) analizează şi centralizează listele experţilor contabili judiciari pe specializări întocmite de
filialele Corpului conform procedurii şi le transmit compartimentului de specialitate din
cadrul Ministerului Justiţiei;
g) la solicitarea petenţilor, organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată înaintează
acestora extrase din listele cu experţi contabili judiciari pentru a fi numiţi să efectueze
expertize contabile judiciare;
h) urmăresc pregătirea profesională a experţilor contabili înscrişi în GEJ pentru a fi avute în
vedere Standardul profesional nr. 35 – Expertizele contabile, Regulamentul privind auditul de
calitate în domeniul serviciilor contabile, Codul de procedură civilă, Codul de procedură
penală şi alte reglementări care au incidenţă cu activitatea de expertiză contabilă judiciară;
i) organizează testarea cunoştinţelor experţilor contabili la înscrierea în GEJ, asigură
instruirea semestrială şi evaluarea o dată la 2 ani a acestora, elaborând tematica şi testele
necesare acestei activităţi;
j) eliberează, la cerere, legitimaţiile anuale care confirmă înscrierea experţilor contabli în
Registrul privind evidenţa experţilor contabili judiciari şi ţin evidenţa acestora;
k) îndrumă, coordonează şi controlează din punct de vedere tehnico-profesional activitatea
birourilor de expertize contabile din cadrul filialelor;
l) colaborează împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în
soluţionarea problemelor semnalate de filiale cu privire la activitatea de expertiză contabilă
judiciară;
l’) colaborează împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în
soluţionarea problemelor semnalate acestuia de organele de urmărire penală, instanţele de
judecată şi de alte organe cu atribuţii jurisdicţionale cu privire la activitatea de expertiză
contabilă judiciară;
m) elaborează semestrial Raportul privind activitatea de expertiză contabilă judiciară pe care
îl prezintă, prin Directorul general, organelor de conducere ale Corpului şi îl înaintează spre
informare compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;
n) colaborează cu organele beneficiare ale lucrărilor de expertiză contabilă în vederea
identificării soluţiilor la problemele semnalate de acestea structurilor teritoriale şi centrale ale
Corpului;
o) organizează instruiri, mese rotunde şi întâlniri de lucru cu structurile de profil din cadrul
Corpului şi, după caz, cu reprezentanţi ai organelor beneficiare ale activităţii de expertiză
contabilă judiciară ;
p) sesizează consiliile filialelor, structurile cu atribuţii de etică din cadrul filialelor şi comisiile
de disciplină cu cazurile de nerespectare a reglementărilor Corpului de către experţii contabili
înscrişi în GEJ;
q) propun conducerii Corpului măsuri de rezolvare a problemelor identificate în activitatea de
expertiză contabilă judiciară ca urmare a investigaţiilor proprii sau a sesizărilor primite de la
terţe persoane;
r) elaborează proiectul bugetului anual de costuri privind activitatea de expertiză contabilă
judiciară, pe care îl prezintă spre aprobare, prin Directorul general, Consiliului superior al
Corpului, ca parte a bugetului general al Corpului.
(2)La nivel teritorial structura executivă responsabilă cu această activitate este “Biroul de
expertiză contabilă” din cadrul filialelor Corpului.
(3)Atribuţiile functionale ale structurilor executive responsabile cu această activitate, la nivel
central şi teritorial, vor fi detaliate prin proceduri de lucru interne.
2.2. Răspunderea expertului contabil
Expertul contabil răspunde disciplinar, civil sau penal după caz, pentru faptele care
reprezintă abateri de la normele profesionale şi juridice în vigoare. Faptele care pot atrage
răspunderea disciplinară a expertului contabil privesc conduita acestuia ca membru al unei
organizaţii profesionale (CECCAR), care are un Regulament propriu de organizare şi
funcţionare, şi care are stabilite norme profesionale şi etice de comportament.
La acest Regulament şi la normele profesionale şi etice aderă fiecare membru al
Corpului din momentul în care dobândeşte calitatea de expert şi solicită să fie înscris în
Tabloul Corpului.
În mod concret abaterile disciplinare ale experţilor contabili se referă la:
- neplata cotizaţiei profesionale;
- absenţa nemotivată şi repetată de la adunarea generală a filialei;
- absenţa nemotivată de la formele de pregătire şi perfecţionare profesională;
- prestarea de servicii fără contract scris încheiat cu clientul;
- divulgarea secretului profesional;
- nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor cu scopul sustragerii de la plata
obligaţiilor faţă de Corp;
- efectuarea de lucrări în cazuri de incompatibilitate;
- refuzul de a se supune controlului efectuat de Corp;
- declaraţii nereale care produc consecinţe juridice;
- alte abateri de la Codul de conduită etică şi profesională.
Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica pentru abaterile referitoare la faptele de mai
sus sunt în raport cu gravitatea faptei şi consecinţele acesteia. Ele sunt: mustrarea,
avertismentul, suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o anume perioadă de timp (de la
trei luni la un an), interzicerea dreptului de a exercita profesia. Ori care ar fi sancţiunea ea se
poate aplica numai în cel mult un an de la data săvârşirii faptei imputate.
Răspunderea civilă a expertului contabil decurge din prevederile contractelor dintre
acesta şi clienţi (răspundere civilă contractuală), sau din săvârşirea unei fapte ilicite în
realizarea contractului cu clienţii (răspundere civilă delictuală). Răspunderea civilă
contractuală este urmare a neexecutării sau executării defectuoase a obligaţiilor contractuale.
Efectuarea defectuoasă are în vedere erorile săvârşite, dar şi întârzierile care cauzează pagube
clienţilor. Răspunderea civilă delictuală decurge dintr-o faptă ilicită care produce clientului o
pagubă. Fapta ilicită poate fi o acţiune sau o inacţiune prin care se încalcă prevederile legale
Pentru a garanta clienţilor pentru pagubele cauzate experţii contabili pot încheia un
contract de asigurare pentru risc profesional, sau pot vărsa o garanţie la dispoziţia clienţilor.
Răspunderea penală a expertului contabil este urmare a săvârşirii unei infracţiuni de
către acesta. Infracţiunile pe care le poate săvârşi un expert contabil se referă la:
- obţinerea de foloase necuvenite, solicitarea sau primirea unor avantaje mai mari
decât onorariul stabilit;
- cuprinderea unor date nereale în raportul de expertiză contabilă; Trebuie făcută
distincţia între acest gen de fapte în cazul expertizelor în cauze civile şi cele în cauze penale,
în cazul expertizelor în cauze penale, cuprinderea unor date nereale în raportul de expertiză
poate avea drept scop acoperirea unor infracţiuni, şi în acest caz avem de a face cu reaua-
credinţă în concluziile expertizei contabile.
- în cazurile penale îngreunarea aflării adevărului poate fi o faptă de natură penală şi
ea se manifestă prin întocmirea unei expertize contabile necorespunzătoare sau incorecte.
Deşi nu se referă la experţii contabili activi, trebuie să amintim despre infracţiunea
prevăzută de Legea 186/1999, respectiv, exercitarea oricărei atribuţii ce decurge din calitatea
de expert contabil de către persoane neautorizate sau aflate într-o situaţie de incompatibilitate.
Expertii contabili raspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si
penal, dupa caz, potrivit legii.
Răspunderea disciplinară a experților contabili
Răspunderea disciplinară este generată de fapte savârsite cu vinovăție în ceea ce privește
nerespectarea normelor generale de baza și specifice aplicabile tuturor misiunilor
profesioniștilor contabili, nerespectarea regulilor de etică, conduită discreditabilă sau
dezonorantă.
Sancțiunile disciplinare care se aplică experților contabili și contabililor autorizați, în
raport cu gravitatea abaterilor savârșite, sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat
pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Punerea în miscare a acțiunii disciplinare și aplicarea sancțiunilor disciplinare este în
sarcina Comisiilor de disciplină8 de pe lângă Consiliile filialelor și a Comisiei Superioare de
disciplină9, în conformitate cu reglementările din Regulamentul de organizare și functionare a
comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor și Consiliul Superior al Corpului
Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România10.
Investigațiile asupra unor abateri disciplinare sunt generate în principal de plângeri
formulate în scris, structurilor centrale și locale ale Corpului revenindu-le obligația de a lua în
considerație toate plângerile. Investigațiile pot, totuși, să fie introduse din oficiu de CECCAR
sau de către o entitate administrativă fară sa fie facută o plângere. Este obligatorie înștiințarea
membrului împotriva căruia se face plângere , precum și cel care a făcut plângerea.
Investigațiile pot fi făcute verbal sau prin corespondență.
Abaterile în funcție de care se aplică sancțiunile disciplinare se stabilesc prin
Regulamentul de organizare și funcționare al CECCAR11. Acesta prevede că fapta savârsită
de un membru al Corpului, indiferent de funcția deținută în structurile alese și funcționale,
prin care se încalcă dispozițiile legii, ale Regulamentului de organizare și funcționare a
8 Acestea aplica sanctiunile prevazute la punctele a, b si c
9 Comisia superioara de disciplina aplica toate anctiunile disciplinare mensionate anterior si solutioneaza contestatiile la hotarârile disciplinare pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor; contestatiile împotriva hotarârilor aplicate de Comisia superioara de disciplina se depun la Consiliul superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati care decide.10 Publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 305/08.05.2007
11 Hotarârea nr. 08/90 dim 14 martie a CECCAR, art. 124
Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, ale Codului etic
național al profesioniștilor contabili, hotărârile organelor de conducere ale Corpului,
constituie abatere disciplinară.
Sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios față de membrii Corpului, reprezentanții Ministerului
Economiei și Finanțelor sau față de alți participanți la reuniunile de lucru ale organelor de
conducere și control ale Corpului;
b) absența nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferința
națională;
c) nerespectarea dispozițiilor Codului etic national al profesioniștilor contabili și a normelor
Corpului referitoare la publicitate;
d) absența nejustificată de la acțiunile de pregătire și dezvoltare profesională reglementate
prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fară viză anuală de exercitare a profesiei sau fară
contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea
profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligației de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parțială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata
cotizației prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care
aparține, declarațiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă președintelui
consiliului de administrație sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispozițiilor cu privire la incompatibilități sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziția organelor de control și auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declarațiilor sau declarațiilor neconforme cu realitatea, în relațiile cu
Corpul sau cu terții;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terți de
aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fară consimtământul acestora sau fără sa fi fost
consultați;
m) nerespectarea normelor și standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării
lucrărilor pentru terți;
n) neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calității serviciilor
profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor și hotărârilor luate de organele de conducere ale
Corpului.
Stabilirea și aplicarea sancțiunilor disciplinare se coroborează cu gravitatea încălcării și cu
consecințele acesteia.
Prezentăm alăturat sancțiunile ce se aplică unor abateri disciplinare săvârșite de membrii
CECCAR:
Sancțiunile ce se aplică unor abateri disciplinare12
Tabel nr. 1
________________________________________________________________________
| Abaterea | Sancțiunea |
|_______________________________________|
____________________________________|
| 1 | 2 |
|_______________________________________|
____________________________________|
| a) Neplata cotizației profesionale | Suspendarea dreptului de exercitare a|
| sau/și a celorlalte obligații bănesti, | profesiei pâna la plata efectivă, dar|
| la termenele stabilite, în cursul unui | nu mai puțin de 3 luni și nici mai |
| an calendaristic | mult de un an |
| | |
| b) Condamnarea definitivă pentru | Interdicția dreptului de exercitare |
| săvârșirea unei infracțiuni care, | a profesiei |
| potrivit legii, interzice dreptul de | |
| gestiune și de administrare a | |
| societăților comerciale | |
| | |
| c) Încălcarea cu intentie, prin | Interdicția dreptului de exercitare |
| acțiune sau omisiune, a normelor de | a profesiei |
| lucru elaborate de Corp privind | |
| exercitarea profesiei, dacă fapta a | |
| avut ca urmare producerea unui | |
| prejudiciu moral sau material | |
12 Sursa: Regulamentul de Organizare și Funcționare al CECCAR
| | |
| d) Practicarea profesiei de expert | Interdicția dreptului de exercitare |
| contabil sau contabil autorizat fără | a profesiei |
| viza anuală pentru exercitarea | |
| profesiei, legal acordată | |
| | |
| e) Nerespectarea standardelor | Suspendarea dreptului de a mai |
| profesionale și a normelor emise de | efectua expertize contabile pe |
| Corp cu privire la efectuarea | 6 - 12 luni |
| expertizelor contabile | |
| | |
| | Interdicția dreptului de exercitare a|
| | profesiei, în caz de repetare |
|_______________________________________|
______________________________________|
Exemplificam câteva dintre faptele săvârșite în legatură cu expertizele contabile și care
pot atrage răspunderea disciplinară a experților contabili:
e1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fără contract scris de prestări servicii sau
pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională de expert contabil.
e2) Nerespectarea obligației de păstrare a secretului profesional.
e3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma și comentariile misiunilor
privind expertizele contabile.
e4) Efectuarea de expertize contabile judiciare și/sau extrajudiciare fără viză anuală pentru
exercitarea profesiei , legal acordată.
e5) Încălcarea, cu intenție, prin acțiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea
profesiei, elaborate de organismul profesional, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui
prejudiciu moral sau material.
Aplicarea unei sancțiuni disciplinare definitive trebuie să fie adusă la cunoștință
publicului prin:
a) afișarea unui extras al hotărârii de sancționare la sediul filialei Corpului, însotită de
publicarea acestuia în revista Corpului;
b) comunicarea măsurii, în scris, direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a
municipiului București, și tribunalului, în cazul aplicării sancțiunilor prevăzute la art. 17 alin.
(1) lit. c) si d) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată13.
În cazul aplicării sancțiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-o
hotărâre definitivă, cel în cauză este obligat să depună, sub luare de semnătură, la filiala de
care aparține carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat și parafa; acestea îi vor fi
restituite la expirarea termenului de suspendare.
Aceeași obligație există și în cazul aplicării măsurii de interzicere a dreptului de exercitare
a profesiei.
Membrul care refuză să se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului, efectuându-se
publicitatea corespunzătoare.
Răspunderea civilă a experților contabili
Răspunderea civilă a expertului contabil poate fi instituită în temeiul art. 998 din
Codul civil, potrivit caruia orice faptă care cauzează un prejudiciu obligă partera responsabilă
să repare greșeala. Datorită ariei extrem de ample căreia îi devin aplicabile principiile de
răspundere invocate prin textele articolelor 999-100 din Codul civil, acestea devin opozabile
oricărui angajament care generează răspundere juridică.
Potrivit Legii speciale care reglementează activitatea de expertiza contabilă, limitele
răspunderii civile a experților contabili se stabilesc prin contractele de prestări de servicii
încheiate în condițiile legii, în funcție de uzanțele interne și internaționale ale profesiei
contabile. Experții contabili garantează raspunderea civilă privind activitatea desfășurată, prin
subscrierea unei polițe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuții la fondul de garanții.
Experții contabili pot conveni cu clienții lor limitarea răspunderii civile a acestora pentru
oricare dintre activitățile și serviciile pe care aceștia le furnizează, în condițiile legii. Nu
poate fi prevăzută în contract limitarea răspunderii civile a expertului contabil în cazul în care
obiectul contractului îl constituie furnizarea serviciilor de audit statutar.
Polițele de asigurare acoperă, în limita sumei asigurate, despăgubirile pe care
asiguratul este obligat să le plătească unei terțe părți pentru un prejudiciu de natură materială
13 c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
și financiară survenit ca urmare a următoarelor acte săvârșite pe parcursul exercițiului
profesional14:
a) Neglijență, superficialitate, omisiune sau neîndeplinirea obligațiilor și atribuțiunilor
specifice profesiei în efectuarea următoarelor activități: ținerea contabilității; întocmirea
verificarea și certificarea situațiilor financiare; efectuarea de analize economico-financiare sau
tehnice; audit pe diferite domenii; expertizări contabile/tehnice; acordarea de consultanță
economico-financiară, contabilă, fiscală, tehnică, etc.; întocmirea de declarații fiscale;
activități de cenzorat și audit financiar-contabil; evaluări administrative; lichidări ; alte
activități exercitate de liber-profesionist.
b) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilor
magnetice primite de asigurat, în vederea înregistrării și prelucrării datelor financiar-contabile
sau evaluărilor tehnico-economice.
Experții contabili au obligația de a informa operativ societatea de asigurare asupra
oricărei plângeri formulate împotriva sa, sau asupra oricărei situații care poate avea drept
consecință formularea unor cereri de despăgubire.
Răspunderea administrativă (contravențională) și penală a expertilor contabili
Răspunderea administrativă și penală se supun legilor speciale. Onorariile stabilite
pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art.
116,124 și 125 din Codul de procedură penală sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat
avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiției,
Ministerului Public sau Ministerului Internelor și Reformei Administrative , după caz,
urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunțarea hotărârii
judecătorești definitive.
Este interzisă efectuarea de către experții contabili de lucrări specifice profesiei pentru
operatorii economici sau pentru instituțiile unde sunt salariați sau pentru cei cu care aceștea
sunt în raporturi contractuale sau se află în concurență.
De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici, în cazul în
care sunt rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv sau soți ai administratorilor.
În procesul civil și penal, expertul contabil poate fi sancționat administrativ prin:
a. Înlocuirea sa de către organul de cercetare abilitat.
b. Aducerea sa cu mandat, în caz de pricini urgente sau atunci când i se cer lămuriri.
14 Exemplul este edificator în cazul unei polițe încheiate cu societatea de asigurare S.C. ROMAS SA
c. Amenda judiciară. Sancționarea cu amendă judiciară se aplica în cazurile de lipsă
nejustificată , atunci când este citat, sau în cazul tergiversării întocmirii și depunerii raportului
de expertiză contabilă.
d. Trimiterea expertului contabil în fața autorităților penale, în caz de bănuieli
puternice de ascundere a adevărului sau de luare de mită, caz în care instanța va închei un
proces verbal în acest sens.
În situații mai grave, când se întrunesc elementele constitutive ale săvârșirii unei
infracțiuni, sancțiunile penale pot lua următoarele forme:
- Închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi pentru infracțiunea de luare
de mită15. Banii, valorile sau orice bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar
dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata acestora în echivalent bănesc.
- Închisoare de la 1 la 5 ani pentru mărturie mincinoasă16. Mărturia mincinoasă nu se
pedepsește dacă, în cauzele penale, mai înainte de arestarea inculpatului, ori în toate cauzele,
mai înainte de a se fi pronunțat o hotarâre sau de a se fi dat o altă soluție ca urmare a mărturiei
mincinoase, martorul își retrage marturia. Dacă retragerea mărturiei a intervenit în cauzele
penale după arestarea inculpatului , sau în toate cauzele, mai înainte după ce s-a pronunțat o
hotărâre sau după ce s-a dat o altă soluție ca urmare a mărturiei mincinoase, instanța va reduce
pedeapsa. Articolul 76 din Codul penal vizează aplicarea pedepselor penale în cazul existenței
circumstanțelor atenuante. Astfel, când minimul special al pedepsei închisorii este de un an
sau mai mare (pâna la 3 ani exclusiv) , pedeapsa se coboara sub acest minim, pâna la minimul
general17
- Închisoare de la 3 luni la 7 ani, pentru savârsirea infracțiunii de favorizare a
infractorului18. Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa
prevazută de lege pentru autor.
Cele trei încadrări juridice au fost date cu titlu exemplificativ , după caz, expertul
contabil putând fi sancționat penal și pentru alte infracțiuni, dacă se întrunesc elementele
constitutive.
15 Fapta care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.16 fapta martorului care, într-o cauza penala, civila, disciplinara sau în orice alta cauza în care se asculta martori face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la împrejurarile esentiale asupra carora a fost întrebat.17 Conform art. 53, alin. 1, lit. 6 din Codul penal, minimul general al pedepsei este de 15 zile.18 Ajutorul dat unui infractor fara o întelegere stabilita înainte sau în timpul savârsirii infractiunii, pentru a îngreuna sau a yadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.
Alte responsabilități și sancțiuni opozabile experților contabili și contabililor autorizați
Potrivit reglementărilor legale și profesionale în vigoare, exercitarea oricărei atribuții
specifice calității de expert contabil și de contabil autorizat de către persoane neautorizate sau
care se află în situație de incompatibilitate constituie infracțiune și se sancționeaza potrivit
legii penale.
Profesioniștii contabili membri CECCAR care exercită atribuții specifice calitatii de
expert contabil și de contabil autorizat făra viză anuală se sancționează disciplinar potrivit
Regulamentului de Organizare și Funcționare al CECCAR.
Neplata cotizației profesionale de către membrii CECCAR pe o perioadă de un an
atrage radierea din Tabloul Corpului.
Condamnările care interzic dreptul de gestiune și administrare a societăților comerciale ,
săvârșirea unor abateri grave de altă natură, prevăzute în regulament, precum și nedepunerea
în contul bugetului statului , în termenul și la nivelul prevăzut de lege, a impozitului asupra
onorariilor încasate de la persoane fizice, atrag radierea din Tabloul Corpului.
2.3. Drepturile si obligațiile ale expertului contabil privind expertizele contabile
În conformitate cu OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi, experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual
sau prin societăţile de expertiză contabilă. Un expert contabil este desemnat pentru realizarea
unei expertize contabile de către instanţă, pe baza "Listei experţilor contabili pe specializări"
comunicată de către CECCAR direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi
Libertăţilor Cetăţeneşti, respectiv Birourilor locale de expertiză judiciară de pe lângă
tribunale. În aceste liste sunt înscrişi, pe specializări, toţi experţii contabili care au optat
pentru efectuarea de expertize contabile judiciare şi au obţinut, din partea filialei CECCAR de
care aparţin, viza anuală pentru exercitarea profesiei de expert contabil.
Experţii contabili, în efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară, au obligaţia
să aplice prevederile Standardului profesional nr. 35/2000, să prezinte lucrările de expertiză
contabilă pentru a fi supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului.
CECCAR, prin auditorii de calitate de la filialele Corpului, auditează lucrările de expertiză
contabilă judiciară urmărind modul în care au fost respectate normele profesionale şi
prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
Dincolo de comandamentele profesiei contabile, calitate - educaţie - etică, CECCAR
analizează, judecă şi aplică sancţiuni disciplinare prin comisiile de disciplină, în funcţie de
gravitatea abaterilor de la normele profesionale şi prevederile Codului etic.
Însă, beneficiarii trebuie să aibă în vedere că un expert contabil trebuie să primească
obiectivele expertizei clar formulate, transmise la timp, astfel încât acesta să poată să culeagă
documentaţia necesară lucrării de expertiză. Părţile trebuie să colaboreze cu expertul şi să
pună la dispoziţia acestuia actele pe care le deţin, de asemenea trebuie să achite onorariul
profesionistului, plată ce este stabilită de către instanţă. Expertul contabil poate cere doar o
amânare de termen de judecată, motivată, în caz contrar, instanţa având autoritatea de a
amenda neexecutarea lucrării solicitate.
Profesionistul contabil îşi exercită profesia în virtutea unor principii fundamentale:
integritate, obiectivitate, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul,
respectarea standardelor şi normelor profesionale, dar şi independenţa.
Expertul are obligaţia de a se abţine de la efectuarea unei expertize dacă este
incompatibil, sau în situaţii de conflict de interese, conform Codului etic în următoarele
cazuri:
1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru
instituţiile la care are şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de
muncă;
2. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru
instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca de
exemplu:
a) profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie etc. prestează servicii
profesionale pentru o entitate care se află în relaţie contractuală cu angajatorul sau;
b) profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică prestează servicii profesionale pentru
o entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc.;
3. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru
instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă;
4. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau instituţii ori
persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al IV-lea, inclusiv ori soţi ai
administratorilor;
5. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente ce atestă
starea de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii:
a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauză, dacă:
- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie,
comercială sau de altă natură cu una dintre părţile cauzei;
- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una
dintre părţi în ultimii 2 ani;
b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale
aceleiaşi cauze, cum ar fi:
-expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;
-expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază;
c) obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente
calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei
CECCAR;
6. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă
starea de incompatibilitate.
CAPITOLUL 3
CADRUL PROFESIONAL AL MISIUNILOR EXPERTULUI CONTABIL
3.1. EXPERTIZA CONTABILĂ
Expertiza este activitatea de cercetare efectuată de un specialist ce are calitatea de
expert cu scopul de a stabili adevărul intr-o situație, problemă sau litigiu.
Expertiza este operația făcută de unul sau mai mulți experți cu scopul de a constata
unele fapte, de a controla, de a examina, de a măsura, de a evalua anumite lucruri, sau un
mijloc de proba dispus sau cerut de organul juridic in materie civilă sau penală efectuat de un
specialist, care prin cunoștințele și experiența ce o posedă trebuie să aducă lămurirea
diferitelor aspecte necesare soluționării unor cauze.
In sinteză, expertiza in general este un mijloc de probă de constatare, comfirmare,
evaluare, lămurire sau dovedire pe baza cercetării știintifice, a adevarului obiectiv cu privire
la o anumită faptă, împrejurare, problemă, situație, cauză sau litigiu.
Prin natura și conținutul faptei, expertiza poate fi: tehnică, medicală, grafologică,
criminalistică, contabilă, etc.
Expertiza contabilă este o formă de cercetare științifică in vederea lămuririi modului
în care sunt reflectate in documente și în evidența tehnic-operativă și contabilă anumite fapte,
împrejurări, situații, etc. de natură financiar-contabil.
Expertiza contabilă este misiunea dată unui expert de a controla registrele, conturile
și actele justificative ale unui agent economic în scopul de a furniza părților interesate datele
pentru o echitabilă regularizare a situației.
Dupa destinația sa expertiza contabilă poate fi:
-judiciară - solicitată de anumite organe pentru soluționarea cauzelor aflate în stare de
anchetă, cercetare, judecată. Ex: poliția, parchetul, tribunalul.
-extrajudiciară - solicitată de persoanele fizice sau persoanele juridice interesate fară să existe
un dosar de anchetă, cercetare sau judecată.
Obiectul expertizei contabile îl formează dosarele de anchetă, cercetare sau judecată,
iar obiectivele expertizei contabile sunt stabilite sub forma unor întrebări de către organul de
urmărire penală sau instanță, la cererea părților sau din oficiu, la care trebuie sa răspundă
expertul.
Organizarea expertizei contabile in România.
În actualul stadiu al trecerii la economia de piață s-a impus mărirea numărului de
experți, contabili autorizați care să evalueze și să controleze performanțele agenților
economici ce activează pe piață. Aceste necesități sunt izvorâte din actele normative existente.
Prin legea contabilității s-a statuat că organizarea contabilă se ține de organe specializate,
autorizate, in două variante:
1.Prin compartimentele de contabilitate ale agenților economici.
2.De persoane juridice autorizate sau persoane fizice autorizate.
Un alt act normativ Legea 31 / ’90 a impus ca cel puțin doi cenzori ai societății
comerciale trebuie să fie contabili autorizați sau experți contabili. Aceasta lege a precizat că
pentru determinarea sumelor datorate cu orice titlu statului, agenții economici pot fi consiliați
de către un consilier la alegere, din rândul contabililor autorizați și experților contabili.
3.1.1. Expertiza contabilă judiciară
Expertiza judiciară este un mijloc de probă in justiție, o forma de cercetare și lămurire
a faptelor economico-financiare indicate de organele juridice în scopul soluționarii litigiilor
sau a proceselor penale. Obiectul expertizei contabile judiciare se referă la cercetarea unui
ansamblu de documente contabile, acte normative și probleme economico-financiare.
Expertiza judiciară are sarcina principală să contribuie la stabilirea adevărului material
și la justa soluționare a cauzei aflate in faza de cercetare sau judecată.
Expertiza trebuie să ofere organului in cauză o probă îndeajuns de temeinică și de
neînlăturat pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea legalității.
Obiectivele care se dau spre rezolvare expertului se stabilesc și se consemnează în
scris în ordonanța de organul de urmărire penală sau prin încheieri de instanțe de judecată.
Aceste obiective sunt stabilite de organele care au dispus efectuarea expertizei sau de
părțile în litigiu sau din oficiu.
Expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau acceptate, la cererea
părților implicate în procesul judiciar, în toate fazele de desfășurare a acestuia, cu scopul
stabilirii adevarului material și justei soluționari a litigiilor sau a cauzelor aflate în faza de
cercetare sau de judecată.
Expertizele contabile judiciare se află la punctul de interferență dintre domeniul
contabilității și domeniul dreptului, îndeplinind funcția de probă științifică. Obiectul de
cercetare al expertizelor contabile îl constituie fenomenele și procesele economice reflectate
de documentele cu valoare probatorie indicate de către fiecare parte aflată în litigiu.
Principalele trăsături caracteristice (particularități) ale expertizei contabile judiciare
sunt:
a. Este mijloc de probă în justiție și intervine numai atunci când organele judiciare o
consideră necesară pentru elucidarea cauzelor în curs de anchetă sau de judecată;
b. Este activitatea prin care organele judiciare primesc informații de natura economico-
financiară cu scopul de a stabili adevărul necesar soluționării temeinice și legale a
cauzelor privind faptele cercetate și anchetate sau judecate;
c. Se limitează la cercetarea problemelor cu caracter economic și financiar indicate de
organele judiciare;
d. Are competența de examinare a documentelor și evidențelor tehnico-operative și
contabile necesare pentru lămurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare;
e. Confirmă sau infirmă constatările controlului cu privire la pagube, abateri, deficiențe,
lipsuri, etc.;
f. Intervine ca probă administrată de organele de urmărire penală
și de judecată , în vederea convingerii asupra realității și asupra condițiilor apariției
pagubei, deficienței, abaterii, etc.;
g. Este o activitate ocazională care are loc doar când se dispune de către organele
judiciare.
Caracterul științific, probitatea profesională și deontologică a expertului contabil,
conferă expertizei contabile caracterul de probă îndeajuns de temeinică și de neînlaturat
pentru stabilirea responsabilității persoanelor vinovate de încălcarea legalității, nesocotirea
disciplinei financiare și păgubirea patrimoniului.
Prezentăm alăturat principalele elemente care argumentează caracterul științific al
expertizei contabile:
a. Are ca obiect cercetarea unor fapte și situații de natura economico-financiară;
b. În sfera sa de acțiune cuprinde activitatea economică a unui agent economic pentru
problemele și obiectivele stabilite de organul judiciar;
c. Cercetează situațiile și împrejurările de fapt pe baza informațiilor furnizate de evidența
economică și a suportului ei material;
d. Interpretează datele de evidentă și furnizează opinii cu privire la problemele investigate pe
baza legilor și a actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectiv;
e. Elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute, care servesc ca mijloc de probă pentru
organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei contabile.
Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepția cazurilor de
recuzare sau a existenței circumstanțelor care generează situații de incompatibilitate.
Obiectivele expertizei contabile judiciare
Numirea expertului contabil (expertilor contabili) precum si obiectivele expertizei
contabile judiciare sunt consemnate în continutul Încheierii de Sedinta în cazurile aflate în
faza de cercetare judecatoreasca sau prin Ordonanta, în cazurile aflate în faza de cercetare
penala.
Încheiere de sedinta sau Ordonanta emisa de organul de cercetare penala, cuprinde:
1. Denumirea Organului emitent si a Sectiunii respective ( Exemplu :
Judecatoria../Sectia civila si de contencios administrativ , Inspectoratul Judetean de
Politie/Serviciul de Combatere a Criminalitatii Economico - Financiare etc.;
2. Numarul dosarului cauzei (civil sau penal) ;
3. Numarul si data Încheierii de Sedinta, respectiv a Ordonantei;
4. Numele expertului sau expertilor contabili numit sau numiti din oficiu sau la cererea
partilor;
5. Partile implicate în proces, calitatea procesuala, precum si domiciliul sau sediul social alacestora; 6. Obiectivele (întrebarile, punctele) la care trebuie sa raspunda expertul (expertii
contabili) numiti.
7. Termenul urmatoarei sedinte de judecata, cu mentiunea ca, depunerea expertizei
contabile la Biroul de Expertize Contabile de pe lânga Tribunalul se resort, se face cu cinci
zile înaintea termenului de judecata. Expertul contabil este îndreptatit sa ceara un alt termen
de depunere a raportului de expertiza , astfel încât , sa se asigure documentarea
corespunzatoare si calitatea profesionala a raportului de expertiza contabila în conformitate cu
standardele profesiei.
8. Onorariul stabilit ca remunerare a muncii prestate si sursa de finantare. În situatia în
care acesta nu este îndestulator, expertul contabil este îndreptatit sa solicite majorarea
onorariului pe baza unui decont justificativ al cheltuielilor. Onorariile stabilite pentru
expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 si
125 din Codul de Procedura Penala sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul
public, sunt avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justitiei, Ministerului
Public sau Ministerului Internelor si Reformei Administrative , dupa caz, urmând ca sumele
sa fie recuperate de la persoanele vinovate la pronuntarea hotarârii judecatoresti definitive.
9. Semnaturile persoanelor împuternicite (Presedinte si Grefier sau Organ de cercetare
penala).
